portofoliu fitopatologie

8/15/2019 Portofoliu Fitopatologie

1/12

Portofoliu FitopatologieBolile și tratamentele viței-de-vie

Petrescu Oana Georgiana

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklz

xcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq

wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe


2/12

CupinsNoțiuni generale despre bolile plantelor 1

VIROZE E VI!I "E VIE #$%&R'(O")RE) $)& "EGE(ERE$%E(!) I(FE%'IO)$ ) VI!EI "E VIE*

!N"#$% N&' ( N ')&$*' +',N- $*' . )&/( . )& 0(, $$*2) &N 3

R+$&%IRE) FR&(ZE OR ) VI') "E VIE , E (& $'RI)' ) VI.El "E VIE $)& / EG(O RI%%IO0 1

%O B)'ERE) BO l OR 2i"+&(+'ORI OR33333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333

+$&RI E)GRO'E5(I%E 333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333336

+$&RI%5I I%E3333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333337

F&(GI%I"E E333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333389


3/12

No iuni generale despre bolile plantelorț

În via a plantelor pot surveni diferite tulburari (imbolnăviri)țdatorate fie unor cauze interne (delegrări metabolice, sistemul defermen i etc.), fie unor cazuri externe (fizico-mecanice, ataculțagen ilor patogenietc.) care determină,în anumite condi ii de mediu,ț țapari ia bolilor. Prin boală se în elege, în general, în concep iaț ț țfitopatologilorSorauer, Delacroix, Gäumann,Naumov, Stakman ișal ii, orice tulburare ce se petrece înfunc iunile i structura unuiț ț șorganism, care se manifestă prin modificări bioc imice i fiziologiceșurmate de simptome anatomice, morfologce, istologice, citologice.!ceste modificări pot afecta anumite păr i ale plantei sauțpericlitează însă i existen a acesteia. "a urmare a îmbolnăviriiș țplantelor, în func ie de durata i intensitatea procesului patologic,ț șproduc ia cantitativ i calitativ diminuată, iar uneori poate fi totalț șdistrusă.

#volu ia bolii i caracterul procesului patologic suntț șdeterminate de interac iunea parazit plantă$gazdă, in corela ieț țstrinsă cu factorii de mediu, care pot favoriza sau fr%na imbolnăvireplantelor. &ntre procesul patolvogic i procesul normal de crestere ș șdezvoltare a plantelor nu se poate stabili de la inceput o grani iețprecisă de demarcare. "a urmare a infec iei, in plante au loc o seriețde modificări, putin perceptibile la inceput care, amplific%ndu$se,duc la apari ia .simptomelor prin care se exteriorizează tabloul clinicțal bolii.

'upă cauzele sau agentul care le provoacă, bolile vi ei-de-viețse împart în mai multe grupe i anume viroze, bacterioze micoze, ,șboli dn caren ă i fiziologice i boli datorate unor accidenteț ș șclimatice. În lumina unor importan e descoperiri din ultimii ani înțdomeniul fitopatologiei, trebuie să mai men ionăm i bolile produse ț șcătre microorganismele de tip coplasma, microorganisme careocupă un loc intermediar intre bacterii i virusuri. 'e asemenea, înș


4/12

afară de pagubele datorate de accidentele climatice (ger, grindină,secetă, inunda ii, v%nturi puternice etc.) se mai semnalează i uneleț șafec iuni provocate de folosirea ira ională a unor pesticide precum iț ț ș

de poluarea solului i atmosferei de către industrie.ș

*&+ # # *& #& '# * ! *irozele sint boli cu caracter infectios i contagios, pro-ș

vocate de agen i patogeni numiti virusuri, entită i considerate deț țcătre unii autori ca primele forme de manifestare a vie ii./nită ileț ținfec ioase alevirusurilor plantelor, a a numitele particule de virusț șpot fi observate numai la microscopul electronic.

0"/+1N '!+#! 0!/ '#2#N#+#0"#N ! &N3#"1& !0 ! !*& #& '# * !

0curtnodarea sau degenerescen a infectioasă a vi ei de vieț ț("ourt-nou4 sau fan leaf sau ra itismul vi ei de vie) se ,prezint subțforma unui complex de fenomene care prezintă înca foarte multeaspecte incomplet lămurite.

"ombaterea5"ombaterea scurtnodării sau a degenerescen6ei infec ioase seț

face prin selec6ie fitosanitară, termoterapie 7i combaterea c imică avectorilor.

1ermoterapia constă în expunerea plantelor la 7ocuri detemperatură, cea mai completă metodă fiind cea elaborată de 2alz

in 89:; 7i care constă din înmul irea de buta7i erbacei pe mediițartificiale gelozate, buta7i care se supun la 7ocuri de temperatură.


5/12

0-a constatat că un sol infestat dacă este lăsat în repaus, dupădefri7are, minimum


6/12

dovedească transmiterea sa prin vectori, cu toate că la tomate setransmite prin nemaîozi din genul ongidorus.

"ombaterea se face prin selec6ie fitosanitarF, în care6se faceeliminarea plantelor bolnave 7i prin producerea de material săditorliber de infec6ie.

+A0/"&+#! 3+/N # + ! *&1! '# * (2+!P#*&N##!3+ 0!/ #N+ / # #N1 3 &!+#)

Boală frecvent răspîndită în planta6iile viticole unde atacă depreferin6ă soiurile de *itis vinifera 7i mai pu6in ibrizii producătoridirec6i 7i soiurile de portaltoi. ! fost. descrisă 7i studiată în"alifornia unde areo răspîndire destul de mare.

0imptome5 3runzele se răsucesc spre fa6a inferioară, limbul

este îngro7at 7i fragil. Boala începe să se manifeste către mi>loculperioadei de vegeta6ie, butucii luînd un aspect caracteristic asoiurile negre, frunzele - cu excep6ia nervurilor $ devin de culoarero7ie-violacee, printr-o antocianare puternică, înso6ită de rasucire. soiurile albe, frunzele capătă o culoare de galben-pal 7i se răsucesc.

a plantele bolnave, pe6iolul 7i întreaga frunză se depărtează cătreexterior a>ungind adesea să formeze un ung i drept fa6ă de lăstar,pe c%nd la plantele sănătoase pe6iolul frunzelor are o pozi6ie oblicăfa6ă de lăstar. Boala nu produce manifestări de meiere 7i mărgeluire


7/12

Butucii atacati sînt în general mai slab dezvolta i dec%t cei sănăto7iț0trugurii a>ung foarte greu la maturitate, iar vinurile sunt slabalcoolice 7i decolorate, insuficient aromate. ignificarea corzilor est

slabă, acestea fiind puternic afectate de către ger.anifestarile provocate pe lăstari datorită în6epăturilorcicadei g eboase ("eresa bubalus) pot fi confundate cu simptomeleacestei viroze. 'eosebirea constă în aceea că în cazul ataculuicicadei, simptomele apar numai pe por6iunea de lăstar de deasuprainciziilor cicadei, iar locul în6epăturilor apare ca o umflătură inelară

!gentul patogen este un virus care se transmite prin altoire,necunoscîndu-se p%nă în prezent vectorii. Boala apare în focare,răspîndindu-se lent, de la plantă la plantă, printr-un mecanism încănelămurit.

"ombaterea se face prin măsuri preventive care constau înselec6ie fitosanitară 7i ob6inerea de material săditor liber. "ulesul laviile cu o frecven6ă mai mare a atacului de răsucire se va face maitîrziu, pentru a da posibilitate strugurilor să se coacă mai bine.

# N/ 01+&!1 ! *&G#l '# * 0!/ H #2N +&""& I

În primăvara anului 89J; intr-un număr mare de planta6ii*iticole situate în special în podgoriile din sudul oldovei, unde s-a înregistrat secetă prelungită încă din anul 89J?, s-au semnalatfenomene de debilitare 7i uscare masivă a butucilor diverselor soiuri"ercetările efectuate de către un larg colectiv de cercetători de la&nstitutul de "ercetări pentru *iticultură 7i *inifica6ie--*alea"ălugărească au stabilit o asemănare între aceste simptome 7i celeale virozei cunoscută în &talia sub numele de Hlegno riccioI sau lemstriat. Boala, identificată în 89


8/12

0imptome5 În zona punctului de altoire se observă o umflăturăproeminentă 7i o răsucire puternică a tulpinii. 0coar6a apare maiaspră 7i cu aspect de plută mai mult dec%t normal. În mod obi7nuit,

vi6ele bolnave, întotdeauna portaltoiul apare mai sub6ire dec%t altoPe fa6a cambială a scoar6ei se găse7te un mare număr de striuri 7i încre6ituri, care corespund unor adîncituri pe suprafa6a externă acilindrului lemnos .

" B!1#+#! B l + Li 'A/NA1 +& +

ln combaterea bolilor 7i dăunătorilor vi6ei de vie, la fel ca 7i laalte plante de cultură, se deosebesc măsuri preventive sauprofilactice 7i măsuri curative. În combaterea dăunătorilor, măsurilecurative au un rol primordial, iar în combaterea bolilor, măsurile cucaracter preventiv sau profilectie au cea mai mare importan6ă,deoarece ele se iau cu scopul de a împiedica apari6ia bolilor 7i de aopri extinderea lor. 3ie că se aplică metode agrote nice, biologice 7ifizico-mecanice, fie că se aplică metode c imice de combatere, tre-buie să se 6ină cont de faptul că pentru o c%t mai completăcombatere, aceste metode trebuie să se completeze una pe alta.

A0/+& # !2+ 1#MN&"#

!ceste măsuri au rolul de a crea plantelor condi6iile optime dedezvoltare, iar parazi6ilor animali 7i vegetali condi6ii defavorabile.

Printre aceste măsuri, un rol important îl ocupă alegerea potrivită aterenului, în func6ie de scopul sau felul planta6iei. !7a după cum se


9/12

7tie, în terenurile nisipoase 7i aluvionare filoxera radicicolă nu poatetrăi, fapt care face ca pe aceste terenuri să se poată cultiva vi6a devie pe rădăcini proprii. 1erenurile grele, nedrenate, în care apa

bălte7te o lungă perioadă de timp, creează condi6ii foarte favorabilepentru dezvoltarea 7i extinderea atacului de mană, antracnoză,cancer bacterian, putregai cenu7iu 7i a altor boli. !colo unde esteposibil, în condi6iile unor ani seceto7i se recomandă irigareaplanta iilor, fie pe brazdă) fie prin aspersiune. !tunci c%nd sețefectuează irigarea prin aspersiune se creează condi6ii foartefavorabile pentru producerea unor infec6ii puternice cu mană,antraonoză, făinare etc., fiind necesare măsuri c imice suplimentarede combatere.

!plicarea ra6ională a îngră7ămintelor contribuie nu numai laob6inerea unor sporuri de produc6ie, ci 7i la mărirea rezisten6eiplantelor, in special la atacul bolilor. În general, îngră7ămintelepotasice 7i fosfatice măresc rezisten6a plantelor. la atacul bolilor, pec%nd îngră7ămintele azotate provoacă o cre7tere exagerată aplantelor 7i măresc sensibilitatea la boli. În cazul aplicării in exces a

îngră7ămintelor cu azot, se constată mai ales la soiurile "ardinal,+egina Nera, &talia 7i altele o cre7tere exagerată în lungime acorzilor, 6esuturile sunt slab rezistente, cu celule mari, lemnul secoace t%rziu, corzile fiind predispuse la îng e6 peste iarnă.

#fectuarea corectă 7i la timp a lucrărilor solului (arat, sapamare, pră7it etc.) contribuie la distrugerea buruienilor, af%nareasolului 7i crearea unor condi6ii optime de dezvoltare a plantelor.

"ombaterea buruienilor, fie că se face mecanic (pra7ile, arături,discuiri), fie că se face c imic (prin folosirea erbicidelor) contribuiela o mai bună aerisire a plantatiilor, la reducerea condi6iilor

optime pentru producerea infec iilor cu ma>oritatea agen6ilorțpatogeni care produc boli la vi6a de vie.


10/12

A0/+& "M& &"#ăsurile c imice de combatere a bolilor 7i dăunătoriloi au mai

multă aplicabilitate dec%t celelalte măsuri, în unele cazuri, a7a cumeste mana, cultura *i6ei de vie fiind practic lmposibilă fără aplicareaunor măsuri energice de combatere c imică. "ele mai multetratamente aplicate in c imioterapie sunt preventive, fiind însă 7iunele curative.

0tudiul preparatelor folosite în combaterea bolilor 7idăunătorilor plantelor a constituit 7i constituie un capitol aparte,denumit 3itofarmacie. 'upă ac6iunea lor, aceste produse au fostnumite diferit5 fungicide (folosite împotriva ciupercilor parazite),insecticide (folosite împotriva insectelor dăunătoare) bactericide(folosite împotriva bacteriilor patogene), erbicide (contraburuienilor), rodenticide (folosite împotriva rozătoarelor) etc. Întotalitate, aceste produse au fost 7i sunt cuprinse în denumirea desubstan6e insecto-fungicide, antidăunătoare, fitofarmaceutice,ultima 7i cea mai răspîndită 7i unanim acceptată denumire fiind depesticide (B a r n e s).

!pari6ia în anul 8 < a fungicidelor pe bază de cupru (zeamăbordeleză), a marcat începutul aplicării pe scară largă a produselorc imice pentru combaterea bolilor 7i dăunătorilor plantelor decultură.

În cele ce urmează vom prezenta pe scurt principaleleinsectofungicide folosite în viticultură precum 7i modul lor de

folosire, insistînd de asemenea asupra măsurilor de protec6ia munciicare trebuie respectate în timpul folosirii acestor produse, 7tiind căma>oritatea dintre ele sînt foarte toxice pentru om 7i animalele cus%nge cald.


11/12

3/N2&"&'# #

3ungicidele sînt produse fitofarma"eutice care se folosesc încombaterea bolilor produse de ciuperci (3ungi) la plante. Prinextinderea acestei no6iuni, în grupul fungicidelor sînt cuprinse 7ibactericidele folosite în combaterea bolilor produse de bacterii(bacterioze), deoarece produsele bactericide sînt în acela7i timp 7ifungicide. !c6iunea fungicidelor poate fi profilactică sau preventivă7i terapeutică sau curativă.


12/12

Bibliografie"ombaterea bolilor si a daunatorilor la vita de vie( irica&oan si irică !frodita) editura "eres3itopatologie(&. "omes, !l. azar, ! 'racea &. Bobe )ș*iticultura Practica '.'. prea3itopatologie note de curs partea &( lga 0avulescu)

portofoliu fitopatologie

Documents