portugalia: îndrumar de afaceri
TRANSCRIPT
AMBASADA ROMÂNIEI ÎN PORTUGALIA
Biroul de Promovare Comercial - Economică Lisabona
P O R T U G A L I A
ÎNDRUMAR DE AFACERI 2011
CUPRINS
I. Date generale
II. Situaţia politică
III. Economia Portugaliei
IV. Relaţiile comerciale externe ale Portugaliei
V. Accesul pe piaţa Portugaliei
1. Reglementări şi norme
2. Identificarea unui partener comercial în Portugalia
3. Implantarea comercială în Portugalia
4. Taxe şi impozite aplicabile
5. Legislaţia muncii şi drepturi sociale
6. Ajutoare
7. Mijloace şi termen de plată
VI. Relaţiile româno – portugheze
1. Relaţiile diplomatice
2. Schimburile economice şi comerciale româno – portugheze
Anexe:
Anexa I – Componenţa celui de al XIX-lea Guvern constituţional al Portugaliei (21
iunie 2011)
Anexa II – Adrese utile
2
I. DATE GENERALE
Denumirea oficială: Republica Portugheză
Aspecte generale: Portugalia continentală este din punct de vedere geografic situată pe
coasta de vest a Europei, în Peninsula Iberică. Portugalia se învecinează: la est şi nord cu
Spania (1215 Km); la vest şi sud cu Oceanul Atlantic (832 Km). Portugalia continentală
este împărţită în 18 districte, care are ca subdiviziuni 308 cantoane (conselhos) şi 4260
comune (freguesias). În afară teritoriului continental, Portugalia înglobează două regiuni
autonome (Azore şi Madeira), două arhipelaguri situate în Oceanul Atlantic.
Suprafaţa (totală): 92.207,4 km2, din care suprafaţa continentală de 88.796 km
2;
arhipelaguri: Azore 2.330 km2 şi Madeira 779 km
2.
Populaţia: 10.535.583 locuitori (recensământ 2011); populaţie activă 5.581 mil.
persoane (2010). Distribuţia populaţiei pe teritoriul continental prezintă o concentraţie
mai ridicată pe fâşia de litoral, din care două zone cu o densitate mai importantă: regiunea
Lisabonei şi a oraşului Porto.
Densitatea populaţiei: 115,3 loc/km2
(2011).
Capitala: Lisabona (564,6 mii loc., 2,4 mil. aria metropolitană)
Oraşe principale (recensământ 2006): Vila Nova de Gaia (315.382 loc.), Porto
(210.558 loc.), Braga (174.000 loc.), Amadora (172.486 loc.), Guimarães (162.636 loc.)
Districte: Aveiro, Beja, Braga, Bragança, Castelo Branco, Coímbra, Évora, Faro,
Guarda, Leiria, Lisboa, Portalegre, Porto, Santarém, Setúbal, Viana do Castelo, Vila Real
şi Viseu.
Limba oficială: portugheza. Limba portugheză este vorbită de mai mult de 200 milioane
de persoane repartizate în Europa, America, Africa şi Asia.
Fus orar: WET (UTC 0): Vara: WEST (UTC +1)
Cod telefon: +351
Clima: temperată mediteraneană (Portugalia continentală) şi temperată oceanică (Azore)
Moneda: Euro
Religia: romano catolică (peste 95% din populaţie).
Forma de guvernământ: Portugalia este o republică semi prezidenţială, fiind un stat de
drept de democraţie parlamentară.
3
Organisme internaţionale din care face parte: ONU, UE, OCDE, OMC, FMI, BERD,
OEI (Organizacíon de Estados Iberoamericanos – Organizaţia Statelor Iberoamericane),
CPLP (Comunidade dos Países de Língua Portuguesa – Comunitatea Ţărilor de Limba
Portugueză)
Porturi principale: Sines, Leixões, Lisabona, Porto, Setúbal.
Aeroporturi principale: Lisabona, Porto, Faro, Ponta Delgada, Funchal
Sărbători oficiale:
Ziua Naţională: 10 iunie (Ziua Portugaliei, a poetului naţional Luís de Camões şi a
Comunităţilor Portugheze).
Alte sărbători oficiale (zile nelucrătoare): 1 ianuarie – Sf. Maria, Maica Domnului;
(martie, marţi, data variabilă) – Carnavalul, începutul postului Paştelui; (aprilie, dată
variabilă) – Vinerea Mare; (aprilie, duminică dată variabilă) Paştele; 25 aprilie – Ziua
Libertăţii (aniversarea Revoluţiei din 1974); 1 mai – Ziua Muncii; (iunie, dată variabilă)
– Împărtăşania; 15 august – Adormirea Maicii Domnului; 5 octombrie – Ziua Republicii;
1 decembrie – Ziua Restaurării Independentei; 8 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare;
25 decembrie – Crăciunul.
II. SITUAŢIA POLITICĂ
Regimul politic: Democraţie parlamentară. Portugalia este o Republică de tip semi
prezidenţial. Conform Constituţiei adoptate în urma „Revoluţiei garoafelor” din 25 aprilie
1974, organele de suveranitate sunt Preşedintele Republicii, Parlamentul (Adunarea
Republicii), Guvernul şi Tribunalele. Regimul democratic parlamentar portughez se
bazează pe Constituţia din 21 februarie 1976, revizuită de mai multe ori.
Preşedintele Republicii: Este şeful statului ales prin sufragiu universal direct pentru un
mandat de cinci, reînnoibil o singură dată. Actualul Preşedinte al Republicii, reales la 23
ianuarie 2011, este Aníbal Cavaco Silva. A mai deţinut funcţia de Prim-ministru în
perioada 1985 – 1995, ca lider al PSD (Partidul Social Democrat). Preşedintele dispune
de o putere de arbitraj, având puterea să dizolve Parlamentul şi să demită Guvernul în
anumite condiţii.
Adunarea Republicii: Puterea legislativă este exercitată de un Parlament unicameral
(Assembleia da Republica). Adunarea Republicii este formată din 230 de deputaţi,
aleşi prin sufragiu universal direct pentru un mandat de patru ani. Ultimele alegeri
legislative la termen au avut loc în 2009. Adunarea Republicii a fost dizolvată, în urma
demisiei Guvernului portughez, la 23 martie 2011. După alegerile legislative anticipate
din 5 iunie 2011, există 6 grupuri parlamentare în cea de a XII-a legislatură a Adunării
Republicii:
4
- PSD (Partido Social Democrata): 108 deputaţi
- PS (Partido Socialista): 74 deputaţi
- CDS – PP (Partido Popular): 24 deputaţi
- PCP (Partido Comunista Português): 14 deputaţi
- BE (Bloco de Esquerda – Blocul de Stânga): 8 deputaţi
- PEV (Partido Ecologista „Os Verdes”): 2 deputaţi
La 22 iunie 2011, deputaţii au ales pe doamna Assunção Esteves în funcţia de
Preşedintă a Adunării Republice.
Guvernul: Puterea executivă aparţine Guvernului, compus din Primul Ministru, miniştri
şi secretari de stat. Actualul Prim Ministru este Pedro Passos Coelho (şeful Partidului
Social Democrat, partid de dreapta), investit la 21 iunie 2011, pentru un mandat de 4 ani.
Guvernul în funcţie este sprijinit de o coaliţie formată din PSD şi CDS – PP. Guvernul
anterior fusese condus de fostul premier socialist José SÓCRATES, care şi-a prezentat
demisia, la 21 martie 2011, în urma respingerii de către Parlament a unor măsuri
suplimentare de austeritate. Compoziţia celui de al XIX-lea Guvern Constituţional al
Portugaliei este prezentată în Anexa I
Puterea locală: Fiecare district este divizat în cantoane (concelhos), care la rândul lor
sunt divizate în comune (freguesias), care posedă fiecare adunări şi consilii alese.
III. ECONOMIA PORTUGALIEI
1. Principalii indicatori economici:
Produsul Intern Brut (2010): 172.837 mil. euro; variaţie 2010/2009: + 1,4%
PIB pe locuitor (2010): 16.300 euro/loc; 15 799 euro/loc în 2009
Consumul privat (2010): 116.033 mil. euro; variaţie 2010/2009: - 2,0%
Consum public (2010): 37.207 mil. euro; variaţie 2010/2009: - 3,2%
Investiţii - Formarea Brută de Capital Fix (2010): 32 056 mil. euro (18,5% din PIB);
variaţie 2010/2009: - 4,8%
Rata inflaţiei (2010): 3,1%
Deficitul bugetar (2010): 9,1% din PIB
Datoria publică (2010): 92,4% din PIB;
Populaţia (2011): 10 535 583 locuitori
Număr de angajaţi (2010): 4 978 mii persoane
Şomaj (decembrie 2010): 11,2% (603 mii persoane)
Salariu minim (2010): 485 euro. Guvernul a promis că în 2011 salariul minim va ajunge
la 500 euro, însă în contextul crizei economice pe care o traversează Portugalia acest
obiectiv nu va fi atins.
2. Resurse naturale:
Solul este acoperit cu peste 3 milioane hectare de pădure (cca 35% din suprafaţa ţării) şi
4,6 milioane hectare terenuri cultivabile (din care aproape 3 mil. hectare slab productive).
5
Arborele de plută, viţa de vie, pomii fructiferi, citricele şi măslinii, alături de pini şi
eucalipţi, constituie nota dominanta a florei portugheze. Vecinătatea Oceanului Atlantic
oferă Portugaliei accesul la importante resurse piscicole.
În subsol sunt resurse de: uraniu, cupru, cositor, wolfram, tungsten, sare, marmură,
granit.
3. Infrastructuri
Infrastructuri rutiere: Portugalia posedă o reţea rutieră dezvoltată formată din
autostrăzi, itinerarii principale, itinerarii complementare şi drumuri naţionale. În 2009,
reţeaua rutieră pe continent era de 13.122 km, din care 2.705 km de autostrăzi.
Reţeaua feroviară: Portugalia dispune de 3.600 km (2.842 Km în funcţiune) căi ferate
care asigură legătura Nord - Sud de-a lungul axei din litoralul continental portughez,
precum şi legături transversale.
Legături maritime: În Portugalia continentală, există nouă porturi principale: Viana do
Castelo şi Leixões (Nord); Aveiro şi Figuiera da Foz (centrul ţării), Lisabona şi Setúbal
(regiunea Lisabonei); Sines (provincia Alentejo); Faro şi Portimão (Sud). În Regiunea
Autonomă Azore activează cinci porturi şi Regiunea Autonomă Madeira numără trei
porturi. Pe continent, transportul de pasageri este limitat la porturile Lisabona şi Leixões
(traficul fiind mai redus la acest din urmă port). Principala vocaţie a acestei infrastructuri
portuare o constituie transportul de mărfuri, portul Sines înregistrând cel mai mare trafic
(39,3% din total, în 2010), urmat de portul Leixões (22,4%) şi Lisabona (18,5%).
Reţeaua aeroportuară: Portugalia posedă 14 aeroporturi. Pe continent, se găsesc
aeroporturile Lisabona, Porto şi Faro, aeroporturi internaţionale situate în zona de litoral.
Insularitatea regiunilor autonome explică un număr mai mare de aeroporturi. Astfel, în
Azore sunt nouă aeroporturi şi în Madeira două aeroporturi. Majoritatea companiilor
aeriene internaţionale asigură legături cu principalele aeroporturi din Portugalia, TAP
fiind compania aeriană naţională din Portugalia.
4. Situaţia macroeconomică
4.1 Portugalia – membru al Uniunii Europene
Portugalia a aderat la Comunitatea Economică Europeană la 1 ianuarie 1986, împreună
cu Spania. Această adeziune a permis tinerei democraţii să se consolideze şi Portugaliei
să cunoască o dezvoltare economică accelerată. Aportul masiv de capitaluri străine,
precum şi ajutoarele comunitare din categoria fondurilor structurale, au permis investiţii
ce au făcut posibilă modernizarea rapidă a structurii economice.
În cursul celor două preşedinţii rotative ale Uniunii Europene, în 2000 şi 2007, Portugalia
a lansat proiecte comunitare de mare anvergură: Strategia de al Lisabona, devenită astăzi
Europa 2020, care are ca obiectiv să facă din Europa o „economie a cunoaşterii cea mai
6
competitivă şi cea mai dinamică din lume”, favorizând investiţiile publice şi private în
activităţile de cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea.
4.2 Structura economiei
În ultimele decenii, economia portugheză a avut o evoluţie similară majorităţii ţărilor
europene, acordându-se prioritate dezvoltării serviciilor.
În prezent (2010), în servicii lucrează 61,4% din populaţia activă, acestea contribuind cu
74,5% la valoarea adăugată brută (VAB), în timp ce în urma cu 10 ani în sector lucra
numai 35% din populaţia activă.
În 2010, industria, construcţiile, apa şi energia ocupă 27,7% din populaţia activă,
contribuind cu 22,8% la VAB, în timp ce importanţa sectorului agricultură, silvicultură şi
pescuit a scăzut progresiv, în prezent fiind responsabil pentru numai 2,3% din VAB (faţă
de 24% în 1969).
În afara de o incidenţa mai mare a serviciilor asupra activităţii economice, s-a înregistrat
o modificare semnificativă în specializarea industriei transformatoare din Portugalia.
Aceasta s-a modernizat, ieşind din dependenţa activităţilor industriale tradiţionale pentru
a avansa către o situaţie unde noile sectoare, cu o puternică componentă tehnologică, au
câştigat o pondere, cum ar fi sectorul industriei automobilului şi componentelor auto,
industria electronică, energia, industria farmaceutică şi noile tehnologii.
Industria: a contribuit în 2010 cu 31,1% la crearea valorii adăugate brute comparativ cu
17.7% în 2005. Structura industriei s-a modificat, diminuându-se ponderea deţinută de
sectoarele tradiţionale – industria textila, încălţăminte, ceramică, plută, reparaţii navale,
alimente şi băuturi, în detrimentul afirmării de noi sectoare, cum ar fi cel al
autoturismelor şi pieselor componente, electronic sau farmaceutic, între altele, care au
câştigat o dinamică aparte de creştere, devenind tot mai importante în ansamblul
economiei. Investiţiile directe străine în Portugalia din ultimii 10 ani au contribuit, de
asemenea, la restructurarea industriei portugheze.
Principalele sectoare ale industriei prelucrătoare: textile-confecţii, încălţăminte,
marochinărie, asamblare autoturisme, ciment, vagoane pasageri, reparaţii nave, mobilă,
industrializarea plutei.
Construcţiile: constituie un important sector de activitate care contribuie în 2010 cu
6,5% la formarea VAB faţă de 8,2% în 2005.
Serviciile: în ultimii ani au devenit sectorul cel mai dinamic al economiei portugheze,
comerţul, transporturile şi telecomunicaţiile, turismul şi serviciile financiare, prezentând
rate de creştere ridicate. În prezent, în servicii lucrează 61,4% din populaţia activă,
acestea contribuind cu 74,5% la valoarea adăugata brută (VAB).
7
Comerţul interior cu amănuntul se caracterizează prin proliferarea hipermarket-urilor
şi a mall-urilor, ceea ce a condus la schimbări semnificative în structura comerţului
tradiţional, investiţiile private portugheze şi străine având o contribuţie decisivă la această
evoluţie.
Transporturile şi telecomunicaţiile, dezvoltarea este evidenta la toate nivelurile: rutier,
feroviar, porturi, aeroporturi şi telecomunicaţii, unde investiţiile în infrastructura au
îmbunătăţit semnificativ calitatea serviciilor.
Turismul, la rândul sau, constituie unul din cele mai importante subsectoare ale
serviciilor, cu un aport în devize care reprezintă circa (5%) din P.I.B.
Aceasta activitate, în care este angajata (6%) din populaţia activa, contribuie substanţial
la intrările de devize.
Serviciile financiare: în urma privatizărilor progresive din ultimii ani, acestea au fost
restructurate, prin fuziuni şi achiziţii, fiind în prezent eficiente şi competitive.
Agricultura şi-a redus ponderea în valoarea adăugată brută, chiar daca nu a fost neglijată
adoptarea unor tehnologii mai productive. În 2010, sectorul agricol, silvicultura şi
pescuitul a avut o contribuţie de 2,3% la formarea VAB faţă de 3,3% în 2005.
4.3 Evoluţia situaţiei economice a Portugaliei
Dezvoltarea economică a Portugaliei s-a accelerat după aderarea ţării la UE în 1986,
PIB-ul înregistrând o creştere medie anuală de 4,6% în perioada 1986-1990, impulsionat
de investiţiile străine, de consumul intern şi de export. După criza generalizata din 1992-
1993, economia portugheza şi-a recuperat ritmul, între anii 1995-1998 creşterea medie
anuala a PIB fiind de 3,8%. În 1999, PIB-ul portughez a crescut cu 3,4% faţă de anul
1998, iar în 2000, cu 3,9% faţă de anul anterior.
Cererea interna a fost principalul stimulent al creşterii, iar formarea brută de capital a
prezentat un comportament dinamic, datorită, în principal, unui “boom” în sectorul
construcţiilor, inclusiv a infrastructurii de transport. Importante lucrări publice au fost
finalizate în 1997 şi 1998, legate de pregătirea EXPO’98 de la Lisabona. Ulterior, în 1999
şi 2000, în sectorul construcţii, s-a înregistrat o reducere a ritmului de creştere, însă
investiţiile în instalaţii şi echipamente au continuat să se menţină la un nivel ridicat.
De la 1 ianuarie 2002, împreună cu alte 11 state membre UE, Portugalia a adoptat ca
monedă naţională euro.
Începând cu 1999, ritmul creşterii economice a scăzut, din anul 2002 ţara intrând în
recesiune. Fenomenul este pus pe seama faptului că creşterea s-a bazat aproape în
exclusivitate pe stimularea cererii (prin practicarea unor dobânzi scăzute şi facilitarea
creditului). Totodată, reformele în plan economic şi administrativ au fost inconsecvente şi
insuficiente şi nu au fost în măsură să determine o creştere la paritate a
8
ofertei/productivităţii. La erorile de politică economică s-au adăugat şi şocurile externe,
printre care cel mai important a fost creşterea exponenţială a preţului petrolului. Astfel,
trendul de diminuare a decalajului s-a inversat, Portugalia fiind „codaşa plutonului” ţărilor
din Zona Euro, cu un ritm de creştere a PIB care abia în 2006 a redevenit pozitiv (1,3 la
sută).
Trendul de creştere economică a fost anihilat de criza intervenită pe pieţele financiare la
jumătatea anului 2008, astfel încât creşterea în acel an a fost zero.
În anul 2009, economia portugheză s-a confruntat cu cea mai profundă criză din ultimii
30 de ani, Produsul Intern Brut suferind o contracţie de 2,6%. Totuşi, este vorba de o
recesiune globală mai puţin severă ca cea constată în vecinii săi europeni. În 2009,
Portugalia nu a fost la fel de afectată ca late economii europene de către corecţiile operate
în sectorul de locuinţe (bula imobiliară) nici de instabilitatea sectorului financiar. In 2009,
recesiunea portugheza s-a datorat în principal scăderii cererii externe (diminuarea
exporturilor cu cca 12% faţă de anul anterior), care a contribuit decisiv la creşterea
economică din 2006 şi 2007, precum şi din cauza diminuării cererii interne şi a unei
creşteri mai mici a creditelor.
4.4 Criza datoriei suverane portugheze
Deşi în 2010, creşterea economică în Portugalia a progresat cu 1,4% datorită revenirii
exporturilor, în a doua parte a anului problematica datoriei suverane şi-a pus accentul
asupra economiei portugheze. Încă din 2009, finanţele publice portugheze s-au deteriorat
de o manieră gravă, atingând un deficit de 9,3% din PIB.
Guvernul a adoptat două planuri de austeritate, în mai 2010 şi septembrie 2010,
confirmate prin Bugetul de stat pe 2011, care au avut ca efect scăderea puterii de
cumpărare, consumului şi investiţiilor.
Printre principalele măsuri de austeritate adoptate, se pot cita:
- Scăderea cu 5% a masei salariale pentru funcţionarii publici;
- Creşterea cu două puncte a ratei general de TVA, care a ajuns la 23% de la 1
ianuarie 2011;
- Plafonarea nişelor fiscale;
- Suprimarea alocaţiilor familiale pentru veniturile cele mai ridicate;
- Îngheţarea pensiilor.
o Cererea Portugaliei de asistenţă financiară externă
În lunile martie şi aprilie 2011, ratingul de ţară al Portugaliei scăzuse de o manieră
vertiginoasă, fără precedent, cu rate ale dobânzii la titlurile de datorie suverană foarte
ridicate pe termene scurt, mediu şi lung, iar principalele bănci şi întreprinderi publice
portugheze au cunoscut o scădere dramatică a ratingului.
Toate aceste elemente au condus la o ameninţare reală pentru asigurarea finanţării
Portugaliei şi a economiei portugheze.
9
Situaţia financiară a Portugaliei s-a agravat considerabil după ce, la data de 23 martie
2011, Parlamentul a respins măsurile suplimentare de austeritate cuprinse în Programul
de Stabilitate şi Creştere Economică, Guvernul fiind obligat să demisioneze.
În aceste condiţii, Guvernul portughez a formalizat o cerere de ajutor extern printr-o
scrisoare trimisă, în ziua de 08 aprilie 2011, la Comisia Europeană, Banca Centrală
Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
o Program de ajustare economică şi financiară a Portugaliei
În urma negocierilor dintre Misiunea comună a Comisiei Europene (CE), Băncii Centrale
Europene (BCE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Guvernul portughez,
Portugalia şi Comisia Europeană au semnat, la data de 17 mai, un Memorandum de
înţelegere cu privire la un Program de Ajustare Economică şi Financiară, pentru ca
Portugalia să facă faţă situaţiei de criză financiară şi economică prin care trece. Pachetul
financiar de care va beneficia Portugalia se ridică la 78 miliarde de euro.
Programul cuprinde măsuri de consolidare a finanţelor publice, promovarea creşterii
economice, corectarea dezechilibrelor macroeconomice şi stabilizarea sectorului
financiar.
o Reducerea dramatică a ratingului Portugaliei
Agenţia de notare financiară Moody´s a anunţat, la 05 iulie 2011, că ratingul datoriei
suverane pe termen lung a Portugaliei a fost diminuat cu patru note de la „ Baa1” la
„Ba2”. Decizia luată de Moody´s plasează Portugalia în clasificarea de „ investiţii cu
risc înalt”, cunoscută şi sub denumirea de „junk”.
De asemenea, Moody´s consideră că există un risc crescând ca Portugalia să aibă nevoie
de un al doilea plan de salvare financiară, înainte de a putea avea acces la pieţele
financiare internaţionale. Agenţia Moody´s exprimă preocupare în ceea ce priveşte
capacitatea Portugaliei de a îndeplini obiectivele de reducere a deficitului bugetar şi de
stabilizare a datoriei publice, asumate faţă de Comisia Europeană şi Fondul Monetar
Internaţional. În context, trebuie menţionat că Portugalia s-a angajat să reducă deficitul
bugetar de la 8,6% din PIB în 2010 la 5,9% în 2011, cu un obiectiv de 3% din PIB în
2013.
4.5 Programul economic al Guvernului Portugaliei
La data de 01 iulie 2010, Adunarea Republicii (Parlamentul portughez) a adoptat
Programul celui de al XIX – Guvern al Portugaliei, condus de primul ministru Pedro
Passos Coelho (Executiv rezultat în urma alegerilor legislative anticipate din 5 iunie
2011).
Prin Programul menţionat, Guvernul portughez garantează îndeplinirea la timp şi
riguroasă a obligaţiilor asumate în Memorandumul de Înţelegere cu privire la
10
Programul de Ajustare Economică şi Financiară, semnat, la 17 mai 2011, de fostul
Guvern Sócrates cu misiunea comună CE/BCE/FMI.
Obiective strategice
Politica economico – financiară a Guvernului portughez va fi orientară în direcţia
restaurării credibilităţii financiare a Portugaliei şi revenirea ţării la o finanţare în condiţii
normale de piaţă, pentru a reduce îndatorarea naţională şi deficitul extern, pentru
întoarcere la creştere economică, pentru a facilita creşterea productivităţii şi
competitivităţii şi pentru a promova o creştere susţinută a creării de locuri de muncă.
Finanţele publice şi creşterea economică
Pentru anul 2011, Guvernul se angajează să îndeplinească obiectivul de deficit
bugetar de 5,9% din PIB.
Eliminarea drepturilor speciale ale statului în calitate de acţionar (golden shares).
La data de 05 iulie 2011, Guvernul a aprobat un Decret – Lege prin care se elimină
drepturile speciale deţinute de statul portughez la EDP – Energias de Portugal S.A.,
Galp Energia, şi Portugal Telecom.
Găsirea unui cumpărător pentru BPN (Banco Português de Negócios) până la sfârşitul
lunii iulie 2011;
Vânzarea totalităţii participaţiilor statului la EDP (Energias de Portugal) şi REN
(Redes Energéticas Nacionais), de preferinţă până la sfârşitul anului 2011;
Raţionalizarea structurii grupului bancar şi financiar CGD (Caixa Geral de Depósitos)
având ca obiectiv strategic concentrarea activităţi de intermediere financiară. CGD va
trebui să vândă participaţiile sale în sectorul asigurărilor şi din zonele non strategice.
CGD îşi va reorientă structura de credite pentru sprijinirea exporturilor şi
internaţionalizării întreprinderilor portugheze, dezvoltarea activităţii de finanţare
pentru proiectele întreprinderilor mici şi mijlocii;
Evaluarea tuturor contractelor de Parteneriat – Public – Privat (PPP) în vigoare şi
promovarea renegocierii posterioare în cazurile la care se constată că interesele
statului sunt afectate;
Adoptarea principiului conform căruia nu poate avea loc executarea sau plata
contractelor de PPP înainte de obţinerea avizului Tribunalului de Conturi;
Reducerea deducerilor şi nişelor fiscale la plata impozitelor IRC (Impozit pe
veniturile persoanelor colective–impozit pe societăţi) şi IRS (Impozit pe veniturile
persoanelor fizice);
Primul ministru a anunţat în Parlament, la 30 iunie 2011, că va fi adoptat un Decret
pentru introducerea unui impozit special de natura IRS (Impozit pe veniturile
persoanelor fizice), cu valabilitate până la sfârşitul anului 2011, care ar aduce la buget
un venit suplimentar de 800 milioane de euro în 2011;
Creşterea Impozitului Municipal pe Imobile pentru casele şi edificiile nelocuite;
11
Reducerea scutirilor în materie de TVA, precum şi transferarea unor categorii de
bunuri şi servicii cu rate de TVA redusă şi intermediară către taxe mai ridicate. De la
1 ianuarie 2011, în Portugalia se aplică trei taxe TVA: taxa normală -23%; taxa
intermediară – 13%; taxa redusă – 6%;
Reducerea taxei TSU (Taxa Socială Unică), care este în sarcina întreprinderilor, cu
scopul de a contribui la reducerea costurilor de producţie a întreprinderilor
portugheze, în special cele producătoare de bunuri şi servicii, pentru a ajuta la
creşterea economică şi competitivitatea economiei portugheze. TSU (Taxa Socială
Unică) este o măsură contributivă pentru asigurările sociale, fiind de 23,75% în
sarcina întreprinderilor şi 11% în sarcina angajaţilor.
Transporturi, infrastructuri şi comunicaţii
Suspendarea proiectului „Trenul de Mare Viteză” Lisabona – Madrid. Proiectul va fi
reevaluat atât în ceea ce priveşte conţinutul cât şi calendarul de execuţie, într-o optică
de optimizare a costurilor;
Continuarea modernizării infrastructurilor aeroportuare, reevaluând oportunitatea
construcţiei unui noi aeroport în Zona Metropolitană a Lisabonei;
Definirea modelului de privatizare a companiei aeriene TAP, cu menţinerea
principalelor sale operaţiuni bazate la aeroportul din Lisabona şi asigurarea serviciilor
de transport aerian către cele două arhipelaguri (Madeira şi Azore);
Definirea şi concretizarea modelului de privatizare a ANA – Aeroportos de Portugal,
SA, în strânsă coordonare cu privatizarea TAP, cu o eventuală transferare a
aeroporturilor din Madeira şi Azore în competenţa respectivelor Regiuni Autonome;
Guvernul va proceda la evaluarea posibilităţii de concesionare a liniilor şi traseelor
Carris (compania de transporturi în comun Lisabona), STCP (compania de
transporturi colective Porto) şi Metroul Lisabona;
Evaluarea modelului de organizare şi funcţionare a REFER – Reţeaua Feroviară
Naţională;
În domeniul telecomunicaţiilor şi serviciilor poştale se va proceda la definirea
modelului de privatizare a CTT (Poşta Portugheză).
Domeniul Energiei
Noua politică energetică a Portugaliei va fi axată pe:
Liberalizarea efectivă a tuturor pieţelor energetice (electricitate, gaz natural,
combustibili);
Sprijinirea dezvoltării şi internaţionalizării întreprinderilor din sectorul energetic, cu
accent pe filiera asociată tehnologiilor energiilor regenerabile.
12
4.6 Perspectivele economice ale Portugaliei
Previziuni de creştere economică în anii 2011 şi 2012.Într-un document elaborat de
FMI, unde se face o evaluare tehnică a Programului de sprijin financiar pentru Portugalia,
se afirmă că provocările economice pentru economia portugheză sunt imense. În faţa
acestor probleme enorme, va fi de neevitat contracţia Produsului Intern Brut portughez în
anii 2011 şi 2012. Această situaţie este confirmată de datele furnizate de Eurostat cu
privire la primul trimestru 2011, care arată că PIB Portugaliei a scăzut cu 0,7%
comparativ cu trimestrul al IV-lea 2010, când înregistrase o diminuare de 0,6%. De
asemenea, în termeni omologi PIB portughez în trimestrul I 2011a suferit o contracţie de
0,7% faţă de trimestrul I 2010. Cifrele publicate de Eurostat confirmă că economia
Portugaliei a intrat în recesiune tehnică în 2011. Estimările FMI prevăd scăderi ale
PIB portughez de 2,2% în 2011 şi 1,8% în 2012.
Previziuni deficit bugetar. Memorandumul semnat cu misiunea CE/BCE/FMI prevede
scăderea deficitului bugetar la 5,9% din PIB în 2011, 4,5% în 2012, cu ţinta de a atinge
un deficit bugetar de 3% din PIB în 2013.
Datoria publică portugheză. FMI estimează că pentru perioada 2011-2013 cifrele vor fi
în creştere, 106,4% în 2011, 112,2% în 2012 şi datoria publică va depăşi 115,3% în 2013,
după care va scădea de o manieră lentă.
Inflaţia. Institutul Naţional de Statistică a anunţat că rata inflaţiei în luna mai 2011 în
Portugalia a fost 3,8% după ce preţurile la consumator înregistrase o creştere de 4,1% în
luna aprilie 2011.
Şomajul. Un studiu al OCDE relevă că în timp ce în majoritatea statelor OCDE se
remarcă, pentru prima dată de la declanşarea crizei financiare în 2007, o scădere a
şomajului, în Portugalia rata şomajului a fost în creştere în ultimele 6 luni, trecând de la
11,2% la sfârşitul anului 2010 la 12,6% în aprilie 2011. Guvernul anticipează că şomajul
va atinge 13,2 % în 2012.
IV. RELATIILE COMERCIALE EXTERNE ALE PORTUGALIEI
1. Evoluţia comerţului exterior portughez
Balanţa comercială a bunurilor şi serviciilor se prezintă astfel:
- mil. euro -
2005 2006
2007 2008 2009
2010
Total 99.860 113.398 122.559 129.041 106.886 119.252
Export 42.669 49.713 54.514 55.861 47.018 53.333
13
Import 57.191 63.685 68.045 73.180 59.868 65.919
Sold -14.522 -13.972 -13.531 -17.319 -12.850 -12.586
În 2010, comerţul internaţional de bunuri a Portugaliei s-a ridicat la 93.552 mil. euro (faţă
de 83.136 mil. euro în 2009), din care exporturi în valoare de 36.769 mil. euro (în
creştere cu 15,7% faţă de 2009) şi importuri de 56.783 mil. euro (în creştere cu 10,5%
faţă de 2009). Soldul balanţei comerciale de mărfuri a fost negativ în 2010 (-20.014 mil.
euro), relativ la acelaşi nivel ca în 2009 (-19.600 mil. euro).
Principalii parteneri comerciali în 2010 s-au situat în Uniunea Europeană, care pe
ansamblu are o pondere de 75% la exporturile portugheze şi de 75,6 % la importuri.
Principalele pieţe de destinaţie ale exporturilor portugheze în 2010 sunt: Spania
(pondere 26,6%), Germania (13,0%), Franţa (11,8%), Marea Britanie (5,5%), Angola
(5,2%), Olanda (3,8%), Italia (3,8%), SUA (3,6%), Belgia (2,9%) şi Brazilia (1,2%).
Principalii furnizori sunt (anul 2010): Spania (pondere 31,1%), Germania (13,9%),
Franţa (7,2%) şi Italia (5,7%), Olanda (5,2%), Marea Britanie (3,8%), Belgia (2,8%),
China (2,8%), Nigeria (2,4%) şi Brazilia (1,8%) .
Din punct de vedere al structurii în anul 2010, pe primul loc la export se situează
maşinile şi aparatele mecanice şi electrice (pondere 14,9%), urmate de vehicule şi alte
echipamente de transport (12,4%), metale (8,0%), produse din plastic şi cauciuc (6,9%),
combustibili minerali (6,8%), îmbrăcăminte (6,0%), paste din celuloză şi hârtie (5,7%),
produse minerale, minerale (5,5%), produse agricole (5,4%), produse alimentare (5,2%),
produse chimice (5,0%).
La import, pe primul loc se situează maşinile şi aparatele mecanice şi electrice, cu o
pondere de 16,3%, urmate de combustibilii minerali (14,7%), vehicule şi alte mijloace de
transport (14,1%), produsele chimice (10,0%), produse agricole (9,5%), metale (7,9%),
produse plastice şi din cauciuc (5,1%), produse alimentare (4,1%), îmbrăcăminte (3,0%),
materiale textile (2,8%), paste din celuloză şi hârtie (2,3%), echipamente şi instrumente
optice şi de precizie (2,2%).
Balanţa comercială este cronic defavorabilă, întrucât deficitul este structural, Portugalia
fiind dependentă de importurile de materii prime energetice şi de echipamente.
2. Comerţul internaţional în domeniul serviciilor
În 2010, exportul portughez de servicii a atins nivelul de 17,6 miliarde de euro, ceea ce
reprezintă o creştere de 7,7% comparativ cu anul 2009. Din punct de vedere al structurii,
rubrica „Călătorii şi turism” constituie principala sursă de încasări (43,3% din total),
urmată de „Transporturi” cu 26,6% din total şi „Alte servicii furnizate întreprinderilor „
14
cu 18,7% din total. Pe zone geografice mari, exporturile portugheze de servicii au fost
dirijat în principal către Uniunea Europeană (72,2% din total).
Tot în 2010, importurile portugheze de servicii s-au ridicat la 10,8 miliarde de euro, în
creştere cu 5,2% comparativ cu anul 2009. Cu o pondere de 70,7%, ţările UE sunt
principalele furnizoare de servicii pentru Portugalia.
Soldul balanţei comerciale de servicii în 2010 a fost pozitiv (6,7 miliarde euro).
3. Investiţiile străine
Portugalia este un actor important pe piaţa investiţiilor, atât ca furnizor, cât şi ca receptor.
Investiţiile străine în Portugalia.
Conform datelor furnizate de Banco de Portugal stocul investiţiilor directe străine în
Portugalia la sfârşitul anului 2010 se ridica la 82.504 mil. euro faţă de 79.626 mil. euro la
sfârşitul anului 2009.
În anul 2010, fluxul brut de investiţii directe străine în Portugalia a fost de 35,1 miliarde
de euro, ceea ce reprezintă o creştere de 9,6% faţă de anul 2009. În acelaşi timp, în
condiţiile de criză financiară şi economică lichidările de investiţii s-au ridicat în 2010 la
34,0 miliarde de euro, motiv pentru care investiţiile directe străine nete au fost de 1,2
miliarde de euro.
Principalii investitori străini în Portugalia (2010): Germania (pondere 18,9 %), Spania
(17,8%), Franţa (17,6%), Marea Britanie (15,2%); Olanda (10,8%), Elveţia (5,5%),
Brazilia (3,2%).
Investiţiile nete portugheze în străinătate
Stocul investiţiilor directe portugheze în străinătate se ridica la 48,1 miliarde de euro,
ceea ce reprezintă o creştere de 1,2 faţă de total investiţiilor acumulate la sfârşitul anului
2009.
În anul 2010, investiţiile brute portugheze în străinătate au fost 5.774 mil. euro, în
scădere faţă de 2009 când au fost de 7.770 mil. euro. În paralel, tot în 2010 au fost
lichidate investiţii în străinătate de 12.273 mil. euro.
Principalele ţări de destinaţie în 2010 a investiţiilor portugheze în străinătate: Luxemburg
(22,0%), Spania (16,1%), Olanda (14,4%), Brazilia (11,3%), Angola (3,9%), Polonia
(3,8%), Statele Unite (3,2%). România este pe locul 9, cu o pondere de 1,8%.
V. ACCESUL PE PIAŢA PORTUGALIEI
1. Reglementări şi norme
15
1.1 Libera circulaţie a mărfurilor în Portugalia
În calitate de membră a Uniunii Europene, Portugalia aplică reglementările comunitare.
Nu se solicită nicio licenţă de import în cadrul schimburilor intra – comunitare. Totuşi, ca
si celelalte ţări membre UE, Portugalia aplică restricţiile asupra produselor textile şi
chimice, precum şi cele referitoare la produsele agricole decurgând din Politica Agricolă
Comună (PAC) sau din reglementările sanitare sau fitosanitare (hormoni – OGM). În
urma introducerii de mărfuri de origine intra-comunitară în Portugalia, comerciantul
trebuie să completeze Declaraţia de Schimburi de Bunuri, atunci când valoarea
achiziţiilor este mai mare de 400 000 euro sau a livrărilor mai mare de 550.000 euro.
1.2 Sistemul Portughez de Calitate
Sistemul Portughez de Calitate (Sistema Português da Qualidade –SPQ) este structura
care înglobează şi integră entităţile responsabile pentru îmbunătăţirea calităţii în
Portugalia. Acest sistem coordonează trei sub – sisteme: normalizarea, calitatea şi
metrologia.
Organismul naţional de normalizare în Portugalia este Institutul Portughez al Calităţii
(Instituto Português da Qualidade – IPQ). Informaţii suplimentare pe site-ul: www.ipq.pt.
Totuşi, normalizarea anumitor produse este de competenţa Direcţiei de Normalizare şi
Securitate Alimentară (Direcção de Normalização e Segurança Alimentar).
Începând cu 2004, funcţia de acreditare exersată până atunci de IPQ a fost atribuită
Institutului Portughez de Acreditare (Instituto Português de Acreditação – IPAC). Detalii
pe site-ul : www.ipac.pt.
Marcajul unic „CE” 1 pe produse este utilizat pentru a facilita controlul pe piaţa
europeană şi pentru a clarifica obligaţiile operatorilor economici în materie de marcaj în
conformitate cu diferite reglementări europene. Acest logo este obligatoriu pentru
comercializarea de ordinatoare, jucării, aparate electrice şi electromenajere, precum şi
pentru echipament medical. Marcajul trebuie aplicat de produs, etichetă, ambalaj şi
documentele comerciale ce însoţesc produsul.
2. Identificarea unui partener comercial portughez
Găsirea unui partener comercial constituie o primă etapă pentru intrarea pe piaţă înaintea
implantării pe plan local.
2.1 Importatori – distribuitori
În dreptul portughez, există mai multe tipuri de contracte de distribuţie: contract de
agenţie, contractul de concesiune comercială, contractul de franşiză, contractul de
mediere şi contractul de comision.
16
Dacă o societate străină semnează un contract de distribuţie cu un importator portughez,
acesta din urmă controlează fişierul său de clienţi şi nu este obligat să divulge identitatea
partenerului străin. Distribuitorul cumpăra deci produsele şi serviciile de la întreprinderea
străină pe contul său şi le revinde apoi propriilor clienţi.
2.2 Agenţi, Reprezentanţi comerciali
Regimul juridic al contractului de agenţie (contrato de agência) obligă agentul, care nu
are puteri de reprezentare, pentru contul mandantului, să încheie contracte, în schimbul
unei remuneraţii, care în general ia forma unui comision, pe un teritoriu delimitat şi cu o
anumită clientelă.
Pentru societatea exportatoare străină, abordarea pieţii portugheze prin intermediul unui
agent pe baza de comision prezintă avantajul de a cunoaşte fişierul clienţilor, societatea
cunoscând mai bine piaţa şi clientela.
3. Implantarea comercială în Portugalia
3.1 Birou de reprezentare
Biroul de reprezentare – „Escritório de representação” – este utilizat în faza de lansare a
produselor. El nu are personalitate juridică, deci nu poate realiza acte de comerţ. Rolul să
se limitează la culegerea de informaţii de piaţă, asigurarea publicităţii produselor,
stabilirea de contacte cu clientelă şi eventual stocare produselor.
Biroul de reprezentare este supus formalităţilor de constituirea: un număr de identificare
trebuie obţinut de la Registrul Naţional al Persoanelor Juridice (Registro Nacional
Pessoas Colectivas – RNPC).
3.2 Sucursala
Sucursala nu are personalitate juridică distinctă de cea a societăţii – mamă, însă ea este
supusă legislaţiei portugheze şi trebuie înscrisă la Registrul Societăţilor. Formalităţile de
înmatriculare a unei sucursale pot fi efectuate pe cale electronică în cadrul procedurii
„Sucursal na hora” (www.portugal.gov.pt)
3.3 Crearea unei societăţi comerciale
Implantarea în Portugalia, sub forma unei societăţi comerciale, oferă unei
companii străine posibilitatea să controleze direct investiţiile sale pe plan local, să
dispună de o mai mare credibilitate faţă de furnizori, bancheri şi clientelă. Acest tip de
societate constituie o entitate juridică distinctă, responsabilă pentru propriile datorii.
Procedura de creare a unei societăţi pe capital - Sociedade por Quotas, sau
Limitada (Lda) –Lda sau Sociedade Anónima (SA) – impune o serie de formalităţi:
17
Aprobarea denumirii şi obiectului social de către Registrul Naţional al
Persoanelor Colective - Registo Nacional das Pessoas Colectivas – RNCP
(site Internet: );
Depunerea capitalului social în numerar la o bancă;
Redactarea contractului de societate care trebui semnat de asociaţii, cu
certificarea semnăturii de notar sau avocat;
În termen de 60 de zile societatea trebuie înregistrată la Registrul
Societăţilor (Conservatória do Registo Comercial – CRC) geografic
competent, care va publica oficial crearea societăţii
(www.mj.gov.pt/publicacoes);
Îndeplinirea formalităţilor administrative: declaraţia începutului activităţii
la serviciile fiscale (Serviços de Finanças); înscrierea societăţii la
serviciile de asigurare socială (Segurança Social Portuguesa).
Principalele forme de societăţi comerciale în Portugalia:
Sociedade por Quotas este omoloagă SRL din România
Caracteristici:
- Societate comercială cea mai răspândită în Portugalia datorită supleţei de
funcţionare din punct de vedere juridic şi fiscal;
- Are personalitate juridică;
- Capitalul minim de 5.000 euro nu mai este obligatoriu de la 1 ianuarie 2011
(Decret Lege nr.33/2011 ), teoretic existând posibilitatea înfiinţării unei societăţi
cu 1 euro;
- Minimum doi asociaţi;
- Părţi sociale înregistrate la Registrul Societăţilor;
- Responsabilitate limitată la valoarea părţilor sociale.
Sociedade Anónima (SA)
Caracteristici:
- Personalitate juridică;
- Capital minim: 50.000 euro. 30% din capital trebuie vărsat la constituire, fiind
permis ca într-o perioada maximă d e 5 ani să fie depusă diferenţa de 70%. Nu
sunt admise aporturi în natură.
- Minimum 2 asociaţi;
- Părţile sociale sunt reprezentate de certificate de acţiuni, nominative sau la
purtător;
- Responsabilitate limitată la valoarea părţilor sociale;
- Posibilitatea de a introduce titlurile la bursă şi de a recurge la subscripţii publice;
18
- Este recomandată marilor întreprinderi.
Sociedade em Nome Colectivo
Caracteristici:
- Nu are personalitate juridică;
- Nu este solicitat un capital minim;
- Minimum 2 persoane;
- Asociaţii răspund solidar şi indefinit pentru toate datoriile sociale;
- Puţin folosită.
Empresa Individual (Întreprindere Individuală)
Caracteristici:
- Asociat unic (numai persoană fizică);
- Nu se cere capital minim;
- Răspundere limitată (afectează bunurile personale);
- Personalitate juridică
4. Taxe şi impozite şi aplicabile
4.1 Accizele
Anumite produse, cum ar fi băuturile alcoolizate, tutun şi produse energetice sunt supuse
plăţii unei accize. În cadrul proiectului european EMCS (Excise Movement and Control
System) constând în informatizarea urmării mişcărilor acestor produse care circulă în
sistemul suspensiv de taxe în interiorul Uniunii Europene, un nou sistem de declaraţie
electronică a intrat în funcţiune în Portugalia de la 1 aprilie 2010. Acest sistem permite
operatorilor economici să completeze Declaraţia Administrativă Electronică (DAE) on –
line pe Internet (http://e-financas.gov.pt/de/jsp-dgaiec/main.jsp)
4.2 Taxa pe Valoarea Adăugată (Imposto sobre o Valor Acrescentado –IVA)
De la 1 ianuarie 2011, în Portugalia se aplică trei taxe TVA:
Taxa TVA Portugalia continentală Madeira şi Azore
Taxa normală 23% 16%
Taxa intermediară 13% 9%
Taxa redusă 6% 4%
19
La importuri, TVA trebuie plătită în momentul importului mărfurilor, astfel încât
mărfurile să fie plasate pe picior de egalitate cu bunurile echivalente din UE. Obligaţia de
a se înmatricula pentru TVA incumbă entităţilor care realizează operaţii supuse plăţii
TVA în Portugalia.
4.3 Taxa de timbru (Imposto do Selo – IS)
Taxa de timbru este un impozit indirect aplicabil unor produse sau servicii ale căror listă
este stabilită de Tabloul General de Impozite, în special acte, contracte, documente, titluri
etc., realizate pe teritoriul portughez şi care nu sunt supuse plăţii TVA, sau care au fost
exonerate de la plata TVA.
4.4 Impozitul pe societăţi ( Imposto sobre o Rendimento das Pessoas Colectivas –
IRC)
În Portugalia, anul contabil fiscal corespunde cu anul civil şi declaraţia trebuie făcută cel
mai târziu la 31 mai a anului care urmează anului de impozitare, pe cale electronică.
Societăţile comerciale rezidente sunt redevabile la IRC (Impozitul pe Societăţi) pentru
ansamblul veniturilor lor, inclusiv cele obţinute în afara teritoriului portughez.
Rata de impozitare variază în funcţie de activităţile şi veniturile întreprinderii:
- Societăţile rezidente care exersează ca obiect principal activitate comercială,
industrială sau agricolă: 12,5% pentru venituri sub 12 500 euro; 25% pentru
veniturile peste 12 500 euro;
- Societăţile rezidente care nu exersează ca obiect principal activităţi comerciale,
industriale sau agricole: 21,5%;
- Societăţi rezidente în Madeira: 10% pentru venituri sub 12 500 euro; 20% pentru
venituri peste 12 500 euro;
- Societăţi rezidente în Azore: 8,75% pentru venituri sub 12 500 euro; 17,5% pentru
venituri peste 12 500 euro.
Sistemul fiscal portughez aplică tehnici de amortizare, provizioane, eliminarea dublei
impuneri şi reportul deficitelor pe ultimele şase exerciţii financiare.
4.5 Impozitul pe Persoanele Fizice (Imposto sobre o Rendimento das Pessoas
Singulares – IRS)
IRS se aplică persoanelor considerate de legea fiscală ca rezidente pe teritoriul naţional
portughez, care sunt impozabile pe totalitatea veniturilor lor, adică indiferent de ţară de
origine unde sunt obţinute. Începând cu 1 ianuarie 2011, ratele de impozitare IRS sunt
aplicabile în funcţie de veniturile persoanelor, variind între 11,5% (sub 4 898 euro) şi
20
46,5 % (peste 153.000 euro) Exemple: veniturile între 7 410 şi 18 375 euro sunt
impozitate cu 24,5%; veniturile între 18 375 şi 41 259 euro sunt impozitate cu 35,5%;
veniturile între 66 045 şi 153 300 euro sunt impozitate cu 43,5%.
Categoriile de venituri impozabile în materie de IRS: veniturile salariale (impozit
prelevat la sursă); venituri profesionale (venituri provenind din activităţi de întreprindere
şi venituri din profesii liberale); venituri de capital; venituri imobiliare; pensiile.
5. Legislaţia muncii şi drepturi sociale
Salariu minim legal - 485 euro lunar brut, remuneraţie pe 14 luni.
Durata legală de muncă - 8 ore pe zi sau 40 de ore pe săptămână.
Ore suplimentare - Variabile în funcţie de mărimea întreprinderii: maximum 175 de ore
anual pentru micro – întreprinderi şi întreprinderi mici (mai puţin de 50 de lucrători) şi
150 de ore pentru întreprinderile mari şi mijlocii (peste 50 de lucrători). Convenţiile
colective pot fixa până la 200 de ore.
Vârsta de pensionare – 65 ani (pensionare anticipată începând cu 55 ani).
Perioada de încercare – pentru contractele cu durata nedeterminată între 90 şi 240 zile;
pentru contractele sub 6 luni: 15 zile.
Concedii plătite – minimum 22 zile care pot fi crescute la 25 zile: 13 zile de sărbătoare
naţionale plus 1 zi de sărbătoare municipală.
Concediu de maternitate – între 4 luni ( 100% din remuneraţie) şi 5 luni (80% din
remuneraţie), integral plătite de Asigurările Sociale.
Concediu de boală – Asigurările Sociale plătesc între 65% şi 75% din remuneraţia
zilnică, conform duratei de boală.
Particularitate portugheză: chitanţe verzi „recibos verdes” pentru prestări de
servicii
Legislaţia muncii, deosebit de rigidă în Portugalia, a generat un dispozitiv alternativ care
permite prestarea punctuală de servicii. Orice persoană care doreşte să efectueze o
prestaţie facturată în favoarea unei întreprinderi, însă în afara cadrului unui contract de
muncă, poate să utilizeze contractul prestărilor de servicii, cunoscut sub denumirea de
„recibos verdes”. Este vorba de chitanţe de culoare verde pe care lucrătorii independenţi
le folosesc ca factură. Folosirea acestui sistem este foarte răspândită, deoarece circa 16%
din populaţia activă utilizează „recibos verdes”, adică aproape 900 000 persoane.
Regimul „recibos verdes” este foarte avantajos pentru întreprindere care nu plăteşte nicio
cotizaţie patronală. În schimb, situaţia prestatorului de servicii este destul de precară,
deoarece nu beneficiază de asigurări de şomaj, de concedii de boală sau concedii plătite.
6. Ajutoare
6.1 Ajutoare naţionale portugheze
Portugalia pune la dispoziţia întreprinderilor un larg evantai de ajutoare financiare,
plecând de la avantaje fiscale (reduceri fiscale pentru micro – întreprinderi, avantaje
21
vizând dezvoltarea interiorului ţării, credit impozit pentru investiţii, etc.) şi ajungând la
ajutoare pentru investiţii directe, pentru activităţile de R&D sau pentru proiectele
considerate de utilitate turistică.
Nu există un „ghişeu unic” pentru a depune cererile pentru sprijin. Este vorba de mai
multe organisme, plasate sub tutela Ministerului Economiei şi Locurilor de Muncă care,
în cadrul misiunii de asistenţă şi consilierii pentru întreprinderi, furnizează si informaţii şi
acordă sprijin privind diverse programe de ajutoare.
IAPMEI (Institutul pentru Sprijinul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi pentru
Inovaţie) – www.iapmei.pt – organism specializat în consilierea întreprinderilor mici şi
mijlocii, repertoriază un număr important de ajutoare financiare şi propune competenţele
sale pentru a ajuta întreprinderile care depun candidaturi.
AICEP (Agência par o Investimento e Comércio Externo de Portugal) –
www.portugalglobal.pt – este un organism public, creat în 2007, a cărei misiune este
acompanierea şi consilierea întreprinderilor străine să investească în Portugalia şi să
contribuie la reuşita întreprinderilor portugheze în străinătate în procesul de
internaţionalizare a activităţilor de export. În cadrul funcţiilor sale, AICEP aduce
expertiză întreprinderilor care doresc să beneficieze de anumite programe de ajutoare.
Turismo de Portugal – www.tursimodeportugal.pt – dat fiind importanţa turismului,
diverse programe de sprijin financiar au fost puse în aplicare pentru acest sector.
Agenţia pentru Inovaţie (Agência de Inovação) – www.adi.pt
6.2 Ajutoare comunitare
Cadrul de Referinţă Strategic Naţional 2007 – 2013, cunoscut în portugheză sub
numele de QREN (Quadro de Referência Estratégico Nacional), care beneficiază de
fonduri europene (21,5 miliarde de euro), este un program care defineşte marile axe de
dezvoltare economică a se realiza în cursul perioadei menţionate şi vizează cu precădere
pregătirea profesională, inovaţia sau cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea.
QREN a pus în practică numeroase programe de ajutoare financiare la care sunt eligibile
întreprinderile de drept portughez. Detalii pe site-ul Internet: www.qren.pt.
Banca Europeană de Investiţii (www.eib.org) acordă împrumuturi investitorilor străine
care intenţionează să investească în Portugalia .
6.3 Ajutoare regionale portugheze
În fiecare regiune, Comisiile de Coordonare şi Dezvoltare Regională (Comissão de
Coordenação e Desenvolvimento Regional – CCDR) sunt abilitate să implementeze
programe operaţionale ale QREN şi să atribuie diferite ajutoare financiare.
22
Pentru informaţii suplimentare se poate consulta site-urile Internet ale CCDR:
Programa Operacional Regional do Norte : www.ccdr-n.pt
Programa Operacional Regional do Centro : www.ccdrc.pt
Programa Operacional Regional de Lisboa : www.ccdr-lvt.pt
Programa Operacional Regional do Alentejo : www.ccdr-a.gov.pt
Programa Operacional Regional do Algarve : www.ccdr-alg.pt
7. Mijloace şi termene de plată
7.1 Structura sistemului bancar
Caixa Geral de Depósitos (CGD), Banco Comercial Português (BCP), Banco Espírito
Santo (BES) şi Banco Santader Totta, sunt cele primele patru bănci din Portugalia,
deţinând împreună peste 60% din activele totale din sectorul bancar.
Alte bănci internaţionale prezente pe piaţa portugheză, cum ar fi BNP Paribas SA,
BBVA, Barclays Bank, deţin circa 20% din activele totale din sectorul bancar portughez.
Euro este deviza utilizată în Portugalia.
7.2 Mijloace de plată a tranzacţiilor comerciale
În relaţiile comerciale consumator/întreprinderi (business to consumer –B2C), plăţile se
efectuează în cea mai mare parte prin debit direct (cartão de débito) prin intermediul
reţelei interbancare Multibanco.
În tranzacţiile comerciale (business to business –B2B), se distinge, în ordine
descrescătoare, utilizarea următoarelor mijloace de plată:
Cardurile bancare şi reţeaua Multibanco
Sistemul „Multibanco” este o reţea de peste 14.000 de distribuitoare automatice
repartizate pe ansamblul teritoriului portughez, care a asigurat peste 83% din plăţile
efectuate în 209.
Sistemul „Multibanco” este un mijloc de plată rapid şi eficient, permiţând
efectuarea a peste 60 de operaţii diferite, cum ar fi: retrageri de numerar; viramente între
clienţii de la aceeaşi bacă sau bănci diferite; consultarea soldurilor; plata serviciilor (apă,
electricitate, telefon, gaz, etc.), impozite şi taxe, schimbări de coduri, încărcarea
telefoanelor mobile, plata taxelor şcolare, rezervarea de bilete de tren sau spectacole, etc.
Cardurile de debit din reţeaua interbancară Multibanco (ca Maestro, Cirrus, Visa
Elctron) sunt folosită pentru orice operaţie bancară obişnuită.
23
Prelevarea automată (débito directo)
Acest mijloc de plată este curent la plata cheltuielilor curente cu facturile de
electricitate, telefon, etc.
Viramentul (transferência a crédito)
Acest mijloc de plată este foarte sigur şi rapid. Viramentele pot fi efectuate pe
cale electronică sau curier. La viramentele efectuate în carul Uniunii Europene trebuie
precizate coordonatele bancare: SWOFT şi IBAN
Cecul de bancă (cheque)
Se constată un declin foarte important a utilizării cecului în Portugalia. Se
recomandă folosirea unei bănci de prim ordin. Deşi este un delict, emiterea de cecuri fără
provizioane este frecventă. Cecurile constituie un mijloc de plată cu risc pentru
beneficiari.
Efectele de comerţ
Aceste mijloace de plată (scrisoare de credit – letra de crédito; scrisoare de
schimb – letra de câmbio) sunt puţin utilizate în relaţiile comerciale B2B însă sunt
recomandabile în primele tranzacţii comerciale cu un partener local. Avantajul tehnic al
acestor mijloace de plată este securitatea, deoarece în principiu garanţia bancară este
totală deoarece constituie titluri executive permiţând recunoaşterea datoriei fără a mai
trece printr-o procedură judiciară.
Termene de plată şi litigii
În Portugalia, termenul legal de plată este de 30 zile, dacă părţile nu convin altfel
în contract. În practică, întârzierile la plată sunt destul de frecvente în Portugalia, motiv
pentru care Ministerul Justiţiei a introdus on - line un serviciu dematerializat pentru
declanşarea unei proceduri care să permită recuperarea creanţelor. Detalii pe site-ul
Internet http://www.citius.mj-pt/Portal/consultas/Injuncoes/Injuncoes.aspx.
Reprezentarea de către un avocat este obligatorie numai pentru litigiile care
depăşesc 5.000 euro.
VI. RELAŢIILE ROMÂNO - PORTUGHEZE
1. Relaţiile diplomatice
Relaţiile diplomatice între România şi Portugalia au fost stabilite în 31 august 1917 odată
cu acreditarea primului reprezentant român la Lisabona şi respectiv 7 decembrie 1919
prin acreditarea reprezentantului portughez la Bucureşti.
24
La 31 mai 1974, relaţiile diplomatice au fost ridicate la rang de ambasadă, România fiind
prima ţară est-europeană care a restabilit relaţiile diplomatice cu Portugalia, după
“Revoluţia Garoafelor” din 25 aprilie 1974, prin acreditarea de ambasadori rezidenţi la
Lisabona şi Bucureşti în octombrie 1974 şi respectiv februarie 1975. La 31 martie 1989,
Portugalia şi-a retras ambasadorul de la Bucureşti, ulterior ambasadorul Portugaliei la
Viena fiind acreditat şi la Bucureşti. În februarie 1993 s-a redeschis Ambasada
Portugaliei în România.
2. Schimburile economice şi comerciale româno - portugheze
2.1 Cadrul juridic
Odată cu intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, schimburile
comerciale cu Portugalia se derulează în cadrul şi cu respectarea reglementărilor
comunitare în domeniu.
La nivel interdepartamental există un “Protocol de colaborare intre Ministerul Economiei
şi Comerţului din România şi Ministerul Economiei din Portugalia”, din 12.02.2004
(semnat cu ocazia vizitei ministrului portughez al economiei la Bucureşti), prin care se
stabileşte cadrul de colaborare interministerială.
De asemenea, există acorduri de colaborare între fostul Centrul Român de Comerţ
Exterior – în prezent CRPCIS şi fostul Institut portughez de Promovare a Relaţiilor
Economice Internaţionale, actualmente Agenţia de Investiţii şi Comerţ Exterior a
Portugaliei - AICEP şi între Camera de Comerţ şi Industrie a României – CCIR şi
Camera de Comerţ şi Industrie Portugheză – Asociaţia Comercială din Lisabona, precum
şi între CCIR şi Asociaţia Industriaşilor Portughezi – AIP.
2.2 Relaţiile economice bilaterale România - Portugalia
2.2.1 Situaţia schimburilor comerciale româno - portugheze în ultimii ani:
2004 2005 2006 2007 2008 2009
2010 2011
3 luni
Total 114,9 147,8 110,3 141,1 260,93 304,92 357,84 105,76
Export 37,3 45,6 33,6 40,4 118,69 172,62 168,48 49,82
Import 77,6 102,2 76,7 100,7 142,24 132,30 189,36 55,94
Sold -40,3 -56,6 -43,1 -60,3 - 23,54 40,32 -20,88 -6,11
Principalele grupe de produse exportate pe piaţa portugheză în anul 2010:
- Maşini şi echipamente electrice;
25
- Autovehicule;
- Produse din cauciuc
- Mobilă şi mobilier:
- Articole textile;
- Produse din metal.
Principalele grupe de produse importate din Portugalia în 2010:
- Maşini, aparate şi echipamente electrice;
- Autovehicule şi componente pentru industria automobilului;
- Produse textile;
- Materiale plastice.
În primul trimestru 2011, schimburile comerciale romano-portugheze au însumat
105,76 mil. euro, înregistrând o creştere de 60% comparativ cu trimestrul I 2010. La 31
martie 2011, exporturile au fost in valoare de 49,82 mil. euro, în creştere cu 92,03%
faţă de perioada omoloagă din 2010, iar importurile au totalizat 55,94 mil. euro, în
creştere cu 40,73% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Se remarcă o creştere
semnificativă a exporturilor româneşti pe piaţa portugheză, în principal livrările de
produse cu valoare adăugată mare (vehicule de transport, echipamente electrice, produse
manufacturate)
2.2.2 Investiţiile şi cooperarea economică România - Portugalia
Conform evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la data de 31
decembrie 2010 erau înregistrate în România 405 societăţi comerciale cu participare de
capital portughez, cu un capital investit de 209,7 mil. euro (în creştere cu cca 96% faţă de
anul 2009), cu o pondere de 0,72% în totalul capitalului străin investit în România ceea
ce plasează Portugalia pe locul 20 în rândul investitorilor străini în ţara noastră. Prezenţa
firmelor portugheze se remarcă în sectoarele energiei regenerabile, infrastructurilor
rutiere, marea distribuţie, domeniul bancar, agricultura şi biocombustibili.
Anexe:
Anexa I: Componenţa celui de al XIX-lea Guvern constituţional al Portugaliei (21 iunie
2011)
Anexa II: Adrese utile
Redactat: Nicolae Grigoreanu, consilier economic
Lisabona, iulie 2011
26
ANEXA I
COMPONENŢA CELUI DE AL XIX-LEA
GUVERN CONSTITUŢIONAL AL PORTUGALIEI
(investit la 21 iunie 2011)
Pedro Passos Coelho, Primul - Ministru al Portugaliei
Compoziţia Executivului portughez se prezintă astfel:
Vítor Gaspar – Ministru de Stat, Ministrul Finanţelor
Paulo Portas – Ministru de Stat, Ministrul Afacerilor Externe
José Pedro Aguiar Branco – Ministrul Apărării Naţionale
Miguel Macedo – Ministrul Administraţiei Interne
Paula Teixeira da Cruz – Ministra Justiţiei
Miguel Relvas – Ministru-Adjunct şi al Problemelor Parlamentare
Álvaro Santos Pereira – Ministrul Economiei şi Muncii (Ministro da
Economia e do Emprego)
Assunção Cristas – Ministra Agriculturii, Mării, Mediului şi Amenajării
Teritoriului
Paulo Macedo – Ministrul Sănătăţii
Nuno Crato – Ministrul Educaţiei, Învăţămânrului Superior şi Ştiinţei
Pedro Mota Soares – Ministrul Solidarităţii şi Asigurăriilor Sociale
xxx
Secretari de Stat pe lângă Primul – Ministru:
Luís Marques Guedes – Secretar de Stat al Preşedinţiei Consililui de
Miniştri
Carlos Moedas – Secretar de Stat Adjunct al Primului -Ministru
27
ANEXA II
ADRESE UTILE ÎN RELAŢIILE ECONOMICE ROMÂNIA / PORTUGALIA
1) Ambasada României din Lisabona Rua de São Caetano nº 5,
1200-828 LISBOA - Portugal
Tel. 00351-21-3968812 ; fax : 00351-21-3960984
Web: http://lisabona.mae.ro; e-mail: [email protected]
Şeful misiunii: Diana RADU, însărcinat cu afaceri a.i.
Biroul de Promovare Comercial-Economică Lisabona
Nicolae GRIGOREANU, consilier economic
Tel. 00351-21-396 07 65 ; fax. 00351-21 396 09 84,
e-mail: [email protected]
2) Ambasada Portugaliei la Bucureşti:
Strada Paris 55, Bucureşti
Tel. 021 230.41.36 ; fax ; 021 230.41.30
3) Biroul AICEP la Bucureşti Bd. Magheru nr. 24, etaj 1, ap. 16
Consilier economic dl. Nuno Lima Leite
Asistentă d-na Elena Branco
Tel. 021 315.37.73, fax 021 315.37.93 e-mail: [email protected]
4) Camera de Comerţ şi Industrie Bilaterală România-Portugalia Preşedinte dl. Alain Bonte
Bd. Octavian Goga, No. 2, Sector 3 TR. III, Intrarea E, Et. 5, Sala 6
Tel. 0040 21 319 01 65
Fax: 0040 21319.00.85
e-mail: [email protected]
5) CCIPR – Câmara de Comércio e Indústria Portugal – Roménia
Preşedinte Emílio Leite Lopes
Rua do Campo Alegre, 1306 – S/407
4169 – 008 Porto – Portugal
Telef: +351 226 004 215
E-mail: [email protected]
6) Consulate Onorifice ale României în Portugalia
28
Consulado Honorário da Roménia no PORTO
Dr. Emilio Armando Leite LOPES
Cônsul Honorário da Roménia no Porto
Rua do Campo Alegre, 1306-40S/407
4169-008 PORTO
Tel: 226 004 215/6
Fax: 226 007 631
E-mail: [email protected]
Consulado Honorário da Roménia no ALGARVE
Dr. Carlos Teixeira MACHADO
Cônsul Honorário da Roménia no Algarve
Rua Volta do Girassol nr 6
8125-545 VILAMOURA
Tel: 289 324 874
Fax: 289 324 876
E-mail: [email protected]
Consulado Honorário da Roménia no ESTORIL
Dr. Alain BONTE
Cônsul Honorário da Roménia no Estoril
Rua dos Bem Lembrados, 141, MANIQUE
2645-471 ALCABIDECHE
Tel: 214 449 666/ 601
Fax: 214 449 667
E-mail: [email protected]
ORGANISME GUVERNAMENTALE ÎN PORTUGALIA
(ministere şi instituţii cu activitate reglementare, diplomaţie economică, promovare
economică şi relaţii economice internaţionale)
1/ Ministerul Economiei şi Locurilor de Muncă (Ministério da Economia e do
Emprego) – Direcţia Generala a Activităţilor Economice
Rua da Horta Seca no 15, Lisabona, tel 00351-21-7911800, fax 00351-21-7932210
Website: www.min-economia.pt; www.dgae.min-economia.pt
2/ Agenţia de Investiţii şi Comerţ Exterior a Portugaliei – AICEP Avenida 5 de Outubro 101, Lisabona, tel. 00351-21-7909500, fax 00351-21-7970186,
pagina web www.portugalglobal.pt
3/ Institutul de Sprijin pentru IMM-uri şi Inovaţie – IAPMEI Rua Rodrigo da Fonseca 73, Lisabona, tel. 00351-21-3836000, fax 00351-21-3836283,
pagina web www.iapmei.pt.
4/ Ministerul Afacerilor Externe
29
Palacio das Necessidades – Largo das Relvas 1399, Lisabona, tel. 00351-21-3970201,
fax . 00351-21-3970202, pagina web www.mne.gov.pt.
5/ Ministerul Finanţelor ( Ministério das Finanças) - www.min-financas.pt
6/ Ministerul Justiţiei (Ministério da Justiça) - www.mj.gov.pt
7/ Ministerul Agriculturii, Mării, Mediului şi Amenajării Teritoriului (Ministério da
Agricultura, do Mar, do Ambiente e do Ordenamento) – www.min-agricultura.pt
8/ Ministerul Solidarităţii şi Asigurărilor Sociale (Ministério da Solidaridade e da
Segurança Social) – www.mtss.gov.pt
ORGANISME NEGUVERNAMENTALE – ASOCIATII INDUSTRIALE,
CAMERE DE COMERT ÎN PORTUGALIA
1. ASSOCIAÇÃO INDUSTRIAL PORTUGUESA – AIP
Praça das Industrias, Apartado 3200 EC Junqueira 1301-965, Lisboa, pagina web
www.aip.pt.
2. ASSOCIAÇÃO EMPRESARIAL DE PORTUGAL – AEP
Leça da Palmeira 4450-617, Porto, tel. 00351-229981580/00, fax 229957017,
pagina web www.aeportugal.com.
3. ASSOCIAÇÃO EMPRESARIAL DA REGIÃO DE SANTARÉM,
Quinta das Cegonhas, Loja 6 A, Apartado 145, 2000-001 SANTAREM
Preşedinte: Jose Eduardo CARVALHO
Tel:00351 243 321 999; Fax: 00351 243 321 998;
E-mail: [email protected]
4. APT – ASSOCIAÇÃO PORTUGUESA DE TÊXTEIS E VESTUÁRIO
Rua de Gonçalo Cristóvão, 96 – 1 – 2, 4049-014 PORTO
Vicepreşedinte: Paulo Nunes de ALMEIDA
Tel:00351 222 057 961; Fax:00351 222 050 343;
E-mail: [email protected]
5. CÂMARA DE COMÉRCIO E INDÚSTRIA PORTUGUESA/ASSOCIAÇÃO
COMERCIAL DE LISBOA DEPARTAMENTO RELAÇÕES COMERCIAIS
Dr. Joao Paz Cabral – director.
Palacio do Comercio – Rua Portas de St. Antao, 89 P 1194
Tel:00351 213 224 050; Fax:00351 213 424 304;
E-mail: [email protected]
Site: www.port-chambers.com
6. OFICII DE TURISM, AGENŢII DE VOIAJ ÎN PORTUGALIA
30
www.turismodeportugal.pt
www.visitportugal.com
www.portugal.org
www.portugalşmania.com
7. TÂRGURI INTERNAŢIONALE
Lisabona: www.fil.pt
Porto: www.exponor.pt