POTENŢIAL TURISTIC ŞI TURISM

CAP I. RESURSE MATERIALE ŞI ANTROPICE ALE

EFORIEI – NORD

1.1. Aşezarea geografică

Astfel, Eforie-Nord este situată la 14 km sud de Constanţa şi la 40 km

de aeroportul Mihail Kogălniceanu, fiind o staţiune balneoclimaterică

permanentă, situată din punct de vedere geografic în extremitatea nord –

estică a acului Techirghiol, între aceasta şi Marea Neagră. Distanţa dintre

Eforie Nord şi Bucureşti este de 239 km,. Altitudinea este cuprinsă între 0 şi

20 de metri.

Ea dispune de o plajă lungă de 4 km şi lată de 25-100m, dominată de

o faleză înaltă de 15-20m.

La 4km sud de Eforie Nord este situată staţiunea Eforie Sud care, din

punct de vedere teritorial, împreună cu Eforie Nord formează o singură

unitate administrativă – oraşul Eforie.

1.2. Căile de acces

Căile de acces sunt multiple, dintre care amintim:

feroviare: calea ferată Bucureşti- Constanţa- Mangalia (239 km de la

Bucureşti şi 29 km de la Mangalia);

rutiere: E95(D.N.39). Curse auto: Constanţa- Mangalia cu parcurgerea

staţiunilor Eforie Sud, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus şi Saturn;

aeriene: Bucureşti- Constanţa(curse interne).

1

1.3. Clima

Climatul este unul intermediar între cel de stepă şi cel marin.

Temperatura medie anuală este de 11,5 C . Nebulozitatea este redusă.

Temperatura medie a lunilor de vară este de 21,1 C. Iernile sunt blânde, cu

zăpadă puţină. Durata de strălucire a soarelui este în medie de 10-12 ore pe

zi şi anual de 2400de ore. Presiunea atmosferică variază între 758mm în

timpul verii şi 766mm în timpul iernii.

1.4. Factorii terapeutici

Factorii naturali de cură sunt următorii: apa lacului Techirghiol (80g

săruri/kg), nămolul sapropelic extras din lacul Techirghiol, nisipul plajei,

climatul maritim existent caracterizat rin bogăţia de aerosoli

terapeutici(sodiu, clor, magneziu, brom, calciu, iod etc.) şi intensitatea

energiei radiate de soare şi mai ales a radiaţiilor infraroşii şi ultraviolete.

1.5. Indicaţii terapeutice

Aceste indicaţii terapeutice sunt următoarele: afecţiuni ale aparatului

locomotor; reumatisme cronice; afecţiuni ortopedice; stări postoperatorii pe

sistemul osos, muscular şi articular; afecţiuni ale sistemului nervos periferic;

afecţiuni ginecologice, afecţiuni respiratorii(ca boli asociate); afecţiuni

dermatologice etc.

1.6. Instalaţiile şi procedurile de tratament

Dintre aceasta amintim: instalaţii pentru băi saline, concentrate, calde

cu apă adusă din lacul Techirghiol; instalaţii pentru împachetări cu nămol şi

băi cu apă calde cu nămol; aerosoli; gimnastică medicală etc.

2

Afecţiunile ce pot fi tratate, ca şi instalaţiile utilizate pentru acesta,

reflectă sfera largă de implicare a staţiunii în ceea ce priveşte tratamentele,

precum şi segmentul foarte larg de adresare.

1.7 Istoricul

Staţiunea a debutat prin sau datorită deciziei Eforiei spitalelor civile

de la Bucureşti, în jurul anului 1990 de a construi un sanatoriu la Eforie,

ceea ce a determinat un val puternic de lucrări de construcţii, vilele fiind

mereu în extinderea atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ.

3

CAP II. BAZA TEHNICO – MATERIALĂ ÎN CIRCULAŢIA

TURISTICĂ

2.1 Posibilităţile de cazare şi alimentaţie

Eforie – Nord are în componenţa sa un număr de aproximativ 50 de

spaţii de cazare hotelieră cu o capacitate foarte mare. Astfel hotelurile Azur,

Diana, Union, Neptun, Minerva şi Venus formează un grup în partea de nord

a staţiunii, pe faleză în apropiere de plajă, iar hotelurile Felix, Belvedere,

Jupiter, şi Apollo formează un alt grup în partea de sud a staţiunii.

Posibilităţile de agrement existente în staţiunea Eforie – Nord sunt

numeroase: peste 35 de restaurante, discoteci, piscine cu apă de mare,

complex comercial, teatru, cinema în aer liber, o serie de programe artistice,

excursii cu autocarul (turul staţiunilor Mării Negre, la Constanţa unde se

poate vizita Muzeul de Artă, Muzeul de Arheologie, Muzeul Marinei,

Acvariu, la Cetatea Histria şi Monumentul de la Adamclisi, la Tulcea, în

Delta Dunării, la podgoria şi crama de la Murfatlar, în Turcia, Bulgaria etc.).

Se remarcă două hoteluri cu specific tradiţional şi anume: zahanaua

„Berbec ” – restaurant – grădină, ambianţă intimă, specialităţi culinare

dobrogene, muzică şi „Nunta Zamfirei” – restaurant cu arhitectură

românească şi program folcloric din toate zonele ţării.

În cele ce urmează, voi prezenta câteva posibilităţi de cazare şi

alimentaţie.

Hotelurile şi motelurile sunt în număr de 10 şi anume (în anul 1998):

1. Jupiter – hotel de 2 stele, cu o capacitate de cazare de 392 de locuri şi

cu următoarele dotări: salon restaurant, braserie, bar de zi, bar de

noapte, sală polivalentă, garderobă, parcare, radio-Tv etc;

4

2. Diana – hotel de 2 stele, cu o capacitate de cazare de 242 de locuri

având următoarele dotări: salon restaurant, braserie, bar-zi, săli de

recepţie, conferinţe, parcare, garderobă, radio-Tv, etc;

3. Union – hotel de 2 stele, cu o capacitate de cazare de 480 de locuri şi

cu dotările următoare: salon restaurant, braserie, pensiune, bar de zi,

discotecă, piscină, magazin, garderobă, parcare, radio-Tv, etc;

4. Neptun – hotel de 2 stele, o capacitate de cazare 353 de locuri, dotări:

salon restaurant, braserie, bar de zi, cramă cu program folcloric zilnic,

piscină, sală de jocuri mecanice, cofetărie, garderobă, parcare, radio –

Tv, etc;

5. Minerva – hotel de 2 stele, o capacitate de 350, având următoarele

dotări: salon restaurant, salon reuniuni – banchete, pensiune, bar de zi,

parcare, garderobă, bază proprie de tratament: electroterapie,

fizioterapie, sală de gimnastică, recuperare, întreţinere etc;

6. Venus – hotel de 2 stele, are o capacitate de 261 de locuri. Dotările de

care dispune sunt următoarele: salon restaurant, orchestră, săli

recepţie, conferinţe, tratative, radio-Tv etc;

7. Felix – hotel de 3 stele, cu o capacitate de cazare de 275 de locuri şi

cu următoarele dotări: salon restaurant cu orchestră, barde zi, parcare,

săli de conferinţe, tratative, radio-Tv etc;

8. Belvedere – hotel de 3 stele, cu o capacitate de cazare de 375 de locuri

în camere single, apartamente beneficiind de toate dotările specifice

acestui confort şi anume: locuri în restaurant şi pe terasă, parcare, săli

de jocuri, piscină cofetărie, salon de frizerie, cosmetică, garderobă,

radio –TV, etc;

9. Azzur are o capacitate de cazare de 120 de locuri + 60 de locuri la

căsuţe şi următoarele dotări: restaurant, terasă, parcare, etc;

5

10. Apollo – are o capacitate de cazare de 120 locuri şi dispune de

următoarele dotări: restaurant, terasă, parcare, sală de jocuri mecanice,

sală de comferinţe, garderobă, piscină radio – Tv, etc.

Tabloul TECDEV de apreciere a potenţialului staţiunii Eforie -

Nord

Elementele ofertei turistice

Ponderea

fiecărui

element al

ofertei în

total (%)

Nivelul

calitativ al

staţiuni

Eforie -

Nord

Indicele de

atractivitate

al staţiuni

Eforie -

Nord

1 2 3 4

1. Mediu natural 35 178.5

- relief 16 83.5

- mare 13 63.5

-accesibilitate 5 6 30

- puritate 5 4 20

- temperatură medie 1.5 5 6

- valuri 1 5 5

- plajă 3 20

- dimensiune 2 9 8

- fineţea nisipului 2 8 6

- accesibilitate 1.5 7 9

- alte forme de relief 2 2 8

- climă 13 81

6

- temperatura medie 5 7 35

- nr. de zile însorite 7 6 42

- precipitaţii 0.5 5 2.5

- curenţii de aer 0.5 3 1.5

- floră 4 7

- estetică 4 5 3.5

- funcţională 2 5 3.5

- faună 3 3 2.5

-puritate 9 14

- aer 3 3 2

- apă 3 6 6

- sol 3 3 6

2. Structuri materiale 17 104

- de cazare 7 45.5

- cantitativ 4 27.5

-capacitate 1.5 7 10.5

- diversitate 3 7 7

- amplasare 3 8 8

-estetică 3 6 2

- calitativ 3 7 18

- de alimentaţie 5 21

- cantitativ 2.5 15

- capacitate 1 7 7

- diversitate 2 6 2.5

- amplasare 2 7 3.5

- specific 0.5 5 2

7

- calitativ 4 6 6

- de transport 5 7 3

- de agrement 6 34.5

- de zi 3 16.5

- sportiv 1.5 7 9

- de divertisment 1.5 7 7.5

- de noapte 3 6 18

3. Infrastructura 25 126

- de acces 15 65

- rutier 4 7 15

- feroviar 0.5 3 10

- aerian 5 7 25

- naval 5.5 8 25

- de alimentare 10 59

- apă 4 6 24

- energie electrică 4 5 17.5

- combustibil 2 4 17.5

4. Suprastructura 13 68.5

- generală 6 30

- de organizare 3 7 15

- de pază 3 6 15

- turistică 7 38.5

- de organizare 3.5 7 17.5

- de pază 3.5 6 21

5. Mediu economic 10 41.5

- sectorul primar 1.5 3 3

8

- sectorul secundar 1.5 3 3

- sectorul terţiar 7 35.5

- de consum 4.5 25.5

- calificare 1.5 7 10.5

- dimensiune 1.5 6 7.5

- diversitate 1.5 6 7.5

- de producţie 2.5 5 10

6. Mediu cultural 12 20

- spectacole şi festivaluri 3 6 15

- muzee şi monumente 7 6 2

- folclor (specific local) 2 5 3

TOTAL 100 538.5

Comentarea abaterilor.

Se observă că staţiunea Eforie-Nord are un indice de atractivitate

superior celui al etalonului, şi anume 538,5 faţă de 356,5, acest lucru arătând

faptul că staţiunea aleasă spre lansare pe piaţa turistică este atractivă din

punct de vedere turistic, pretându-se în acest fel la un astfel de program de

marketing.

Analiza justificării punctajelor superioare acordate staţiunii reale în

comparaţie cu cea de bază (cea a minimului necesar) nu va face apel la cifre,

ci la factori de natură calitativă, de referinţă în această privinţă.

Astfel, mediul natural este alcătuit dintr-o sumă de resurse ce vin în

sprijinul practicării unui turism atât de organizat, cât şi neorganizat. Au fost

subliniate în acest sens natura deosebit de avantajoasă a elementelor de

structură specifice acestui mediu.

9

Am considerat că puritatea apelor nu este la nivelul celor prescrise,

stare ce caracterizează şi defineşte aproape toate staţiunile din România.

Structurile materiale de cazare sunt susţinute de gama largă de spaţii

de cazare hotelieră prezentate la începutul acestei lucrări. Toate aceste

unităţi de primire au o capacitate e cazare foarte mare – justificarea rezidând

în scopurile pentru care au fost ele ridicate – şi la nivelul de două stele, adică

pentru sprijinirea sănătăţii oamenilor muncii, prin intermediul sindicatelor.

Problema care ne interesează pe noi este aceea de a reinvesti aceste baze cu

cererea din acea perioadă, în ciuda greutăţilor specifice perioadei de

tranziţie. Acest lucru este deosebit de pretenţios, activitatea de promovare

fiind imperios necesar a fi elaborată de specialişti în domeniu şi la un

standard internaţional, în concordanţă cu bugetul aferent disponibil.

Probleme ridică şi regimul societăţilor din care fac parte aceste hoteluri.

Marea majoritate a acestora face parte din diferite societăţi comerciale

reorganizate conform legilor nr.15/1990 şi 31/1990. Existenţa unei legislaţii

ca creează o stare de confuzie şi ambiguitate reduce aportul capitalului privat

autohton sau străin, condiţii grele de privatizare, interese de stat şi private

obscure, favorizarea locaţiei de gestiune, toate aceste motive determinând

necesitatea creării şi promovării unor programe de revitalizare a turismului

românesc.

Structura materială a alimentaţiei este diversificată, specificul

îmbinându-se în mod armonios cu elemente ale timpului prezent, fapt ce

justifică punctajele acordate.

Transporturile sunt bine organizate, însă ele nu sunt în concordanţă

cu normele de protecţie a mediului înconjurător.

Celelalte componente ale analizei TECDEV – şi anume

infrastructura, suprastructura, mediul socio-economic şi cel cultural – au fost

10

apreciate la nivel mediu, fapt ce necesită o serie de îmbunătăţiri ce vor fi

menţionate în cadrul politicii de promovare.

Politica preţurilor este largă iar în cele ce urmează vom puncta o

mişcare în termeni reali a acesteia.

1. Indicatorul capacităţii de cazare

Capacităţi de cazare în hoteluri şi stabilimente similare

Anul 1997 1998 1999

Număr de camere 2.610 3.255 3.868

Număr de paturi 4.890 5.531 5.954

Rata ocupări camerelor 53% 58% 64%

I = Li / L0 · 100

I1998 / I1997 · 100 = 5.531 / 4.890 · 100 = 113.1%

Aşadar capacitatea totală de cazare a crescut în 1998 cu 13.1% faţă de

1997.

I1999 / I1998 · 100 = 5.954 / 5.531 · 100 = 107.6%

Şi în anul 1999 s-a înregistrat o creştere a capacităţii de cazare cu

7.6% faţă de 1998.

2.2 Circulaţia turistică pentru staţiunea Eforie Nord

1. Indicele cererii turistice

ICE98-97 = 100.540 / 100.025 · 100 = 100.5%

Cererea turistică a crescut în 1998 faţă de 1997 cu 0.5%.

ICE99-98 = 100.986 / 100.540 · 100 = 100.4%

11

Cererea turistică a crescut în 1999 cu 0.4% faţă de anul 1998.

Anii Total vizitatori % Creştere

1997 100.025

1998 100.540 0.5

1999 100.986 0.4

2. Indicatorul duratei medii de sejur

Smediu = numărul de înnoptări / numărul de turişti = Zt / T

Anii Nopţi de cazare în hoteluri şi

stabilimente

Durata medie

de sejur

1997 650.000 6.4

1998 680.500 6.7

1999 710.600 7.0

În 1997: Smediu 3 = 650.000/ 100.025 = 6.4 zile

În 1998: Smediu 4 = 680.500/ 100.540= 8.9 zile

În 1999: Smediu 5 = 710.600/ 100.986= 9.4 zile

Rezultă că în perioada 1997-1999 durata medie de sejur a crescut

anual, ajungând de la 6.4 zile în 1997 la 7.0 zile în 1999.

12

CAP III. PROPUNERI DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI

TURISTIC AL STAŢIUNI EFORIE NORD

Valorificarea potenţialului turistic în vedere reprezentanţele unor

agenţii de voiaj româneşti în ţară şi străinătate, unor societăţi de transport

intern şi internaţional, cu care vom căuta să avem relaţii puternice,

publicarea unui anuar turistic al staţiunii Eforie-Nord în mai multe limbi de

circulaţie internaţională: germană, engleză, franceză şi italiană etc.

Se are în vedere o mai bună cooperare cu companiile de transport

aerian, care să efectueze curse charter în diversele modalităţi de realizare.

O altă propunere ar fi elaborarea unui sistem de promovare a

turismului interactiv, prin utilizarea diferitelor mijloace de telecomunicaţii,

într-un sistem asemănător cu cel de vânzare de mărfuri prin videotext şi prin

televiziunea cablată, prin corespondenţă şi pe bază de catalog – forme

tradiţionale de vânzare a mărfurilor fără magazine –, în cazul nostru ar fi

vorba de agenţii de voiaj. Problemele care se ridică ar fi următoarele: acest

sistem este posibil de realizat, însă trebuie să existe un sistem de

intercorelare informatică la nivel internaţional asemănător Internet-ului, dar

care să aibă ca obiect exclusiv staţiuni de vacanţă şi existenţa unei adevărate

societăţi de exploatare a acestor destinaţii.

Este un program care ar putea da roade doar în condiţii de cooperare

şi cu sistemul financiar-bancar pentru stabilirea parităţii monedelor-devize,

ar implica puternic ministerele de resort şi ar fi o punte suplimentară în

vederea realizării cooperării internaţionale (mai ales în domeniul protecţiei

zonelor declarate rezervaţii ale naturii).

Acest punct de plecare ar putea surmonta lipsa concretă de

informaţie pe care o acuză agenţiile de turism, putându-se realiza în acest fel

13

o colecţie de date cu toate reglementările fundamentale din acest domeniu al

turismului clasificate pe ţări, regiuni, zone, etc. În acest fel, turismul

potenţial ar putea opta pentru destinaţia dorită în cunoştinţă de cauză şi în

corelaţie cu resursele financiare proprii.

Desigur, resursele de care dispune România sunt insignifiante în

raport cu mărimea acestui proiect. Însă motivaţii există, şi anume: crearea de

noi locuri de muncă, îmbunătăţirea comunicării la nivel mondial, creşterea

rentabilităţii agenţiilor de voiaj implicate în această activitate, sponsorizarea

accesului la acest sistem a unor ţări mai puţin dezvoltate, internaţionalizarea

şi polivalenţa dialogului de specialitate etc.

Se poate înfiinţa în acest sens o adevărată reţea de informare cu

privire la vânzarea în sistem interactiv a pachetelor de programe turistice, o

nouă televiziune, o nouă activitate exclusiv turistică, cu adresare directă

turiştilor potenţiali.

14

CAP IV. PROPUNERI DE PROMOVARE A STAŢIUNI

EFORIE NORD

Pe lângă cele menţionate mai sus mai pot fi adăugate următoarele

elemente:

realizarea pe pliante, broşuri etc. şi prezenţa la toate târgurile

de profil din ţară şi străinătate;

crearea de clipuri publicitare de sezon şi lansarea lor în cadrul

unor emisiuni de specialitate. Acestea ar putea avea următorul moto:

„Un pas mic pentru monedă, un pas mare pentru sănătatea

dumneavoastră”;

segmentul ţintă căruia ne adresăm este următorul: populaţia

Germaniei de peste 25 de ani;

existenţa unor posturi locale de radio care să emită la orele de

maximă audienţă, în diferite limbi de circulaţie internaţională,

programe referitoare la oferta turistică din zona respectivă;

realizarea şi comercializarea de casete video şi audio din care

să reiasă specificul tradiţional al ofertei turistice româneşti. Acestea

pot fi chiar oferite în dar diferiţilor oameni de afaceri din lume prin

intermediul birourilor de turism ale României din aceste ţări;

marca de produs ar putea fi: RONEF (România Nord Eforie) .

15