8/9/2019 PPGI

1/69

Conceptul partid politic. Multiplicitatea funcţiilor partidelor politiceExistenţa partidelor – instituţii politice care intră în competiţie pentru cucerirea puterii este

una dintre caracteristicile fundamentale ale democraţiei pluraliste. Socialmente, scria GeorgeBurdeau, partidul este unul dintre agenţii cei mai activi ai coeziunii sociale; moralmente – unuldintre ultimele refugii ale idealului; din punct de vedere politic, partidul este motorul vieţii pu lice!.

Etimologic, cuv"ntul derivă din latinescul pars , partis sau, conform opiniei unor autori#$aniel%&ouis Seiler', dintr%o accepţiune dispărută a ver ului partir care, în franceza vec(e,însemna a împărţi, a diviza. )artid va însemna mai înt"i un grup armat, mai exact o trupă militarăneregulată, acţion"nd la marginea grosului forţelor armate sau rupt de ele, deci un fel de corpli er. *u timpul, cuv"ntul a+unge să desemneze o facţiune armată iar apoi una politică. ceastăetimologie explică acea conotaţie peiorativă conferită mult timp, at"t cuv"ntului, c"t -i realităţilor acoperite de el.

ormele moderne ale partidelor politice apar în /area Britanie, la sf"r-itul secolului al01222%lea. *ea mai mare parte a speciali-tilor leagă fenomenul partisan de edificarea unui sistemdemocratic, raliindu%se astfel concepţiei sociologului german /ax 3e er, potrivit căreia partidele sunt copiii democraţiei -i ai votului universal. /aurice $uverger folose-te criteriulraporturilor dintre organizaţiile protopartinice, )arlament -i vot. $acă într%o perioadă asufragiului limitat partidele se nasc în )arlament, av"nd o proiecţie externă limitată, pe măsuraextinderii dreptului de vot apar partideleextraparlamentare. 4n condiţiile consolidării sistemului parlamentar -i a sistemului de partide, se ivesc -i partideleantiparlamentare #catolice, socialiste,fasciste -i comuniste, în anii567'6.

Experienţa particulară a unor ţări ca ranţa, unde sistemul de partide apare mai t"rziu, precum -i cea contemporană a antrenat concluzia potrivit căreia nu întotdeauna partidele apar

concomitent cu extensia dreptului de vot. Ele se nasc ca urmare a irumperii maselor pe scena politică. $iverse conflicte folosesc diverse modalităţi de mo ilizare8 apelul la popor -i recrutarea partizanilor pe ază voluntară9.

Structurarea partisană se poate dezvolta c(iar -i în condiţiile în care practicile de vot sunt,de fapt, similare cu ale democraţiei. /ultiplicarea organizaţiilor partisane în urma proliferării

! G. Burdeau, op. cit., : 222, &a d, ?. )ic(on, ?. $urand% uzias, )aris, !@A , p. 6A96 G. )as=uino,Curs de ştiinţă politică, Ed. 2nstitutului European, 2a-i, 6776, p. !CC9 $.%&. Seiler, Les partis politiques, . *olin, )aris, !@@6, p. !@

7

8/9/2019 PPGI

2/69

statelor după cel de%al doilea răz oi mondial sau după căderea zidului Berlinului sunt explicate prin mimetism instituţional -i politic, imitaţiile fiind, deseori, destul de superficiale!.

$efiniţiile date partidelor politice sunt numeroase, ele depinz"nd de elementele esenţialereţinute de autorii lor pentru calificarea unei organizaţii de partid8interesul urmărit , cu diferitegrade de generalitate – naţionale, de clasă, de grup, particulare #E. BurDe, . $. 0enopol, $.Gusti -.a.'; proiectul saunatura ideologică #B. *onstant, . Felsen, G. Burdeau';modul deorganizare # . &a )alom ara, /. 3iener, /. $uverger'; obiectivul cuceririi puterii #/. 3e er,?. ron, . Goguel, . Burdeau, G. Sartori, . Giddens'; alte faţete ale fenomenului partisan.

/ax 3e er înţelegea prin partide asociaţiile az"ndu%se pe un anga+ament #formal' li er,av"nd ca scop să procure -efilor lor puterea în s"nul unei grupări -i militanţilor lor activi -anseideale sau materiale pentru a atinge ţeluri, o iective, pentru a o ţine avanta+e personale sau pentru a le realiza pe am"ndouă>6. $imitrie Gusti definea partidul asociaţie li eră de cetăţeni,uniţi în mod permanent prin interese -i idei comune, de caracter general, asociaţie ce urmăre-teîn plină lumină pu lică a a+unge la puterea de a guverna pentru realizarea unui ideal etic social>9.4n concepţia lui )etre ). Hegulescu, partidele se nasc prin gruparea cetăţenilor în organizări politice diferite, după ideile lor cu privire la direcţia pe care tre uie să o urmeze dezvoltareastatului respectiv -i la mi+loacele cele mai potrivite de a u-ura -i de a gră i acea dezvoltare>I.Jrientarea activităţii politice a cetăţenilor, gruparea lor este determinată de motivaţii de ordin

logic #în funcţie de valoarea generală a ideilor în +urul cărora se formează grupurile politice' -i deordin psi(ologic #în funcţie de interesul personal, de care se poate eneficia direct sau indirect,individual sau ca unităţi ale unei categorii sociale'. *riteriul principal al valorii partidelor politicear fi aportul lor la conservarea existenţei politice a naţiunii.

Giovanni Sartori califică partid orice grupare politică, identificată printr%o etic(etăoficială, care se prezintă la alegeri #li ere sau nu', este capa ilă să%-i prezinte prin intermediul lor candidaţii la funcţiile pu lice>C, iar nt(on< Giddens orice organizaţie constituită în scopul

o ţinerii controlului legitim al guvernării, în urma unui proces electoral>A.)entru ca un grup să poată fi considerat partid politic tre uie să îndeplinească, după părerea

lui osep( &a )alom ara -i a lui /

8/9/2019 PPGI

3/69

6' o organizare vizibilă şi permanentă la nivel local, implic"nd relaţii sistematice întreelementele locale -i cele naţionale; 9' o determinare con-tientă a conducătorilor dea cuceri şi păstra puterea de decizie, singuri sau în coaliţie cu alţii; I' preocuparea constantă dea câştiga partizani la alegeri sau de a o ţine prin orice mi+loace spri+inul popular !.

/a+oritatea speciali-tilor apreciază partidul ca fiind organizaţie dotată cu ostructurădurabilă, av"nd rolul de susţinere a activităţii mem rilor lui -i rezist"nd mai mult de un cicluelectoral, nefiind deci un flas( part, a-a cum o serva G. )as=uino. Elementul definitoriufundamental, care îl diferenţiază net de alte organizaţii sau asociaţii este poziţia lui faţă de pro lema puterii. *a instituţii politice principale implicate în lupta pentru putere, partidele au cao iectiv cucerirea , deţinerea şi exercitarea puterii în stat. Ele constituie o realitate dinamică.cţiunea colectivă -i pretenţia de a conduce sunt +ustificate printr%o concepţie particulară despreinteresul general. ici, conform opticii lui $.%&. Seiler, se înlănţuiesc trei tipuri de logici8 !' ceaa voinţei de putere, în numele unei concepţii particulare despre interesul general, sau logica unui proiect ; 6' cea a asocierii voluntare a unui grup de oameni care aleg să se organizeze pentru a sedota cu mi+loace raţionale, viz"nd realizarea mo ilizării celui mai mare număr posi il, în vedereaascensiunii concrete la putere, sau logicaorganizării ; 9' cea a unor cetăţeni care se mo ilizează,aceasta fiind logicamobilizării 2. ?aportul dintre trăsăturile definitorii ale unui partid depinde -ide semnificaţia conferită acestora de activitatea lui practică.

Nn partid, este de părere /ic(el JfferlL, tre uie analizat ca uncâmp de forţe, ca unansam lu de raporturi o iective, care se impun tuturor celor ce intră în acest c"mp -i ca unspaţiu de concurenţă obiectivă între agenţi astfel dispu-i înc"t ei luptă pentru definirea legitimăa organizaţiei -i pentru dreptul de a vor i în numele entităţii -i mărcii colective la care contri uie prin competiţia lor 9. *a instituţie politică, partidul se individualizează prin intermediul doctrinei, programului, idealurilor -i scopurilor urmărite. El este un loc de creaţie ideologică, su liniază)ierre BrLc(on. )rogramul său presupune8!' o analiză a societăţii -i a politicii de aplicat în

con+unctura momentului; 6' o actualizare -i o adaptare a ideologiei partisane; 9' concretizarea -iraţionalizarea saI. naliza programelor diferitelor partide relevă caracterul mai mult sau mai puţin structurat al ideologiei lor, care poate fi urmărită prin intermediul discursurilor candidaţilor -i ale-ilor. 2deologiile nu mor, declară autorul francez, ele se transformă -i se exprimă de omanieră mai mult sau mai puţin a solută, acord"nd mai multă sau mai puţină valoare conflictuluisau consensului -i, uneori, deplas"nd cliva+ele ideologice. 2deologiile l"nde ale compromisului

! . &a )alom ara, /. 3iener, Political Parties and Political Development , )rinceton Nniversit< )ress, !@OI, p. A6 $.%&% Seiler, op. cit., p. 66%699 /. JfferlL, Les partis politiques, ).N. ., )aris, 6776, pp. !I%!CI ). BrLc(on, Partidele politice, EiDon, *lu+%Hapoca, 677I, pp. 9%@7

6

8/9/2019 PPGI

4/69

-i negocierii, care oscilează între viziuni de centru%st"nga -i viziuni de centru%dreapta nu ocupătot spaţiul politic. ?ena-terea ideologiilor extremiste este totdeauna posi ilă c"nd în dez aterea politică devin centrale teme noi, purtătoare de conflicte. 2nstituţionalizarea partidelor politiceeste consacrată uneori prin prevederi constituţionale.

$e la apariţia lor -i p"nă în prezent, rolul partidelor a variat sensi il, funcţie de epoci -i deţări. $acă primele partide au avut un rol relativ redus, astăzi activitatea lor este indispensa ilăevoluţiei -i ec(ili rului societăţilor contemporane. uncţiile partidelor politice au fostconfigurate diferit, în legătură cu natura lor -i a regimurilor politice, exist"nd mari deose iri întreregimurile care admit pluralitatea partidelor -i cele cu partid unic. 4n voca ularul sociologic, ofuncţie înseamnă contri uţia adusă de un mem ru #individ sau grup' al unui corp social pentru a permite satisfacerea exigenţelor lui funcţionale, necesare conservării, adaptării sau dezvoltăriisale. naliza funcţiilor duce la construirea unor modele care au în vedere diversitatea o serva ilăîn diferite ţări.

$avid pter #Comparative Politics, !@A9' distingea 9 categorii de funcţii în sistemul politicdemocratic –controlul executivului, reprezentarea intereselor , recrutarea candidaţilor -i 6 însistemul totalitar –crearea solidarităţii de grup şi funcţia de conducere. Heil . /c$onaldindică C tipuri de funcţii ale unui partid în societate8 !' partidul camanager ; 6' partidul ca uncourtier , un intermediar între guvernanţi -i guvernaţi; 9' partidul ca purtător de cuvânt al opiniei

pu lice; I' partidul caselector de candidaţi; C' partidul ca instrument decucerire a puterii .*(arles $e asc( -i ean%/arie )ontier # Introduction à la politi ue, !@@!' înscriu următoarelefuncţii8 !' funcţia deorganizare a alegerilor ; 6' funcţia deeducaţie politică; 9' funcţia deintegrare socială.

Nna dintre cele mai apreciate -i mai ela orate clasificări îi aparţine lui )eter /erDl8!' funcţia de recrutare -i de selecţionare a personalului conducător pentru posturile de

guvernăm"nt;

6' funcţia de ela orare a programelor -i politicilor de guvernare;9' funcţia de coordonare -i control a organelor guvernamentale;I' funcţia de integrare socială prin intermediul satisfacerii -i concilierii cererilor grupului

sau prin aportul unui sistem comun de credinţe -i ideologii;C' funcţia de integrare socială a indivizilor, prin mo ilizarea spri+inului lor -i prin

socializare politică;A' funcţia de contraorganizare sau de su versiune!.

! ). /erDel, Modern Comparative Politics, HeM KorD, ?eine(aud P 3inston, !@O7, pp. !7C%!!7

9

8/9/2019 PPGI

5/69

Fa< &aMson atri uie partidelor puterea de a sta ili o conexiune #linDage' între cetăţeni -istat. *a atare, ele îndeplinesc următoarele funcţii8 !' de formulare a unor programe diferite, pentru a agrega -i articula interesele ansam lului electoratului; 6' de selectare acandidaţilor învederea alegerilor -i de autorizare a lor de a%i purta numele; 9' de organizare acampaniilor electorale; I' de organizare a guvernământului , în +urul unui program specific -i coerent deexecutare a lui!.

iind instituţii politice care dau expresie unor relaţii de putere între mem rii ce alcătuiescun grup social, între grupuri -i între acestea -i puterea de stat, partidele se caracterizează printr%oorganizare -i o funcţionare normativă proprie. sociaţii voluntare, cu o existenţă nedeterminată,ele se constituie -i acţionează pe aza unor idei, idealuri, interese comune, exprimate într%oconcepţie ideologică sau doctrină -i într%un program care legitimează partidele -i o iectivele lor.)entru a%-i atinge ţelul, partidele politice organizează competiţia pentrucucerirea puterii în stat.)regătirea -i susţinerea campaniei electorale exprimă în modul cel mai direct esenţa -i rolul principal al partidelor. ceasta presupune desemnarea candidaţilor la posturile elective,ela orarea -i difuzarea platformelor -i programelor, structurarea opiniei -i eliminarea decala+uluiopinie%partid, încadrarea acesteia -i încadrarea celor ale-i.

)artidele politice nu reprezintă niciodată complet opinia pu lică, su zist"nd totdeauna undecala+ între aceasta -i poziţiile lor. $ar, o opinie atomizată nu permite dega+area unei politici

via ile. )artidele constituie mi+loace principale de formare şi promovare a conducătorilor , a personalului politic, de detectare -i ierar(izare a valorilor ce dispun de capacitatea de investitură.$acă la începuturile parlamentarismului personalitatea candidatului conta mai mult dec"tetic(eta lui, astăzi sunt rare cazurile în care un independent învinge contracandidatul oficial al partidului. Exemplul cel mai elocvent este cel al /arii Britanii, unde este aproape imposi il de afi ales fără spri+inul unuia dintre marile partide -i unde există instituţia!"ips %ilor #a iciuitorilor', însărcinată cu păstrarea disciplinei în )arlament. *(. $e asc( -i .%/. )ontier

arată că influenţa ale-ilor diferă, în funcţie de tipul de partid -i de modul de scrutin. $isciplinaeste mai rigidă în interiorul unui partid de masă sau al unui partid ideologic, dec"t în interiorulunui partid de cadre. 4n regimurile de partid unic, alesul este totdeauna su ordonat directivelor partidului. 4n regimurile pluraliste, analiza tre uie nuanţată8 dacă influenţa partidului asupracelor ale-i este mai mare în regimurile ipartisane #în special în cele cu ipartism verita il', înregimurile multipartisane ea este considera il mai mică, în cazul excluderii put"ndu%se trece u-or de la un partid la altul. $atorită votării sau respingerii unei liste întregi, în cazul modului de

scrutin al reprezentării proporţionale, candidaţii se estompează în spatele partidelor. Scrutinul! F. &aMson, Partis politiques et groupes d int!r"t > în )ouvoirs, no O@Q!@@A, p. 9O

I

8/9/2019 PPGI

6/69

ma+oritar cu un singur tur tinde spre o ipolarizare a vieţii politice, întărind partidele rămase încompetiţie -i av"nd un efect de supunere faţă de partid. $impotrivă, influenţa partidului este maimică în cazul scrutinului uninominal ma+oritar cu două tururi sau al reprezentării proporţionalecom inate!.

?olul partidelor politice nu se limitează la perioada alegerilor. Ele desfă-oară -i activităţi de formare , conştientizare -i educare, propun"nd o anumită concepţie privind raporturile politice,fundamentată pe o construcţie doctrinară structurală. Hatura partidelor, platforma politică, poziţiile lor #partide de guvernăm"nt sau de opoziţie', scopurile urmărite condiţioneazămanifestarea în raport cu opinia pu lică, ca factori de informare sau dezinformare. ctivitateaeducatoare are drept ţintă at"t masa cetăţenilor, c"t -i anumite pu licuri specifice. $e exemplu,at"t mi-cările naziste -i fasciste din Germania -i 2talia c"t -i statele comuniste dar -i celedemocratice au acordat o atenţie specială tineretului.

)artidele apar ca un factor deintegrare socială la nivel individual, la nivelul grupuluisocial -i la cel al colectivităţii. Ele pot fi un catalizator al socializării persoanei sau un instrumentde depă-ire a conflictelor categoriale -i a revendicărilor particulare. &a scara colectivităţii, partidele apar ca ni-te corpuri intermediare între putere -i cetăţeni, permiţ"ndu%le acestoraagregarea într%o colectivitate care le exprimă revendicările.

flate la conducere, partidele orientează politica generală a statului, pe aza programului

sau a platformei electorale. )artidul de guvernăm"nt exercită un control direct asupra guvernului-i unul indirect, prin intermediul grupului său parlamentar.

uncţiile prezentate sunt funcţii ideale, partidele put"nd să nu le exercite pe toate, în modo ligatoriu. $e asemenea, într%o ţară sau alta, accentul cade pe realizarea anumitor funcţii, înraport cu specificul evoluţiei -i particularităţile momentului. Evidenţierea unor funcţii specificedepinde de următoarele elemente8 forma de stat; caracteristicile dezvoltării economice;caracteristicile structurii sociale -i ale compoziţiei naţionale; raportul centralizare%descentralizare

-.a. Spre exemplu, atunci c"nd vor esc despre funcţiile partidelor politice din ţara lor, mulţiautori americani se referă în primul r"nd la o funcţieelectorală #de c"-tigare a alegerilor', la ofuncţie ideologică -i la una de participare la guvernare. *ercetătorii elgieni menţioneazădistincţia între funcţiilemani#este #vizi ile sau voluntar asumate' -i funcţiilelatente #ascunse sauincon-tient îndeplinite'. J aceea-i funcţie poate fi manifestă sau latentă, potrivit partiduluianalizat sau nivelului luat în considerare în s"nul unui acela-i partid. )lec"nd de la ideea că, însocietăţile democratice în care există mai multe partide, formaţiunile politice au unele

! *(. $e asc(, .%/. )ontier, op. cit., pp. 6!A%6!O

C

8/9/2019 PPGI

7/69

comportamente care defavorizează una funcţionare a regimului, speciali-tii elgieni auidentificat o serie decontra#funcţii 8

a' politizarea unor instituţii oficiale teoretic neutre #administraţie, învăţăm"nt, instituţii paraetatice, magistratură';

' exacer area unor divergenţe politice -i a unor cliva+e ale societăţii;c' prioritatea acordată intereselor unui partid, în raport cu cele ale sistemului politic

naţional #cazul unor partide confesionale sau de clasă, care se identifică prea mult cu o anumităcategorie de cetăţeni'!.

Dualismul dreapta-stânga şi tipologiile multidimensionaleale familiilor de partide politice

:eza dualismului care opune dreapta st"ngii î-i are originea în tradiţia parlamentarăfranceză, dar -i ţările care cunosc organizarea parlamentară ritanică, unde conceptele cele maifrecvent utilizate sunt cele de ma$oritate> -i opoziţie> folosesc deseori termenii dreapta> -istânga>. Nnii autori au propus tri(otomizarea dualităţii, prin introducerea conceptului centru>,

alţii neagă temeiul conceptelor dreapta -i st"nga./. $uverger arăta că nu există întotdeauna un dualism al partidelor, dar există întotdeauna

un dualism al tendinţelor. )utem avea un partid de centru, dar nu o tendinţă de centru. Jricarecentru este divizat contra lui însu-i, răm"n"nd separat în 6 +umătăţi8 centru%st"nga -i centru%dreapta. *entrul nu ar fi dec"t gruparea artificială a părţii drepte a st"ngii -i a părţii st"ngi adreptei6.

4n secolul al 00%lea, s%au constatat unele oscilaţii între st"nga -i dreapta, care fac dificilăîncadrarea corectă a partidelor reprezent"nd diversele orientări. stfel, li eralismul, născut ca oideologie de st"nga a a+uns să fie considerat în ranţa ca aparţin"nd dreptei, în nglia – centrului,

în S.N. . – st"ngii. Social%democraţia, apărută în zona st"ngii, etic(etată de dreapta în perioada post elică este considerată astăzi ca principal exponent al st"ngii. ?ecurg"nd la practicitotalitare, comunismul, care întruc(ipa st"nga, s%a deplasat la dreapta. ascismul, care aparţineadreptei, a ve(iculat multe idei specifice ideologiei socialiste9.

! $ossier du *?2S), nr. IIQdec. !@@@, pp. !@%6I6 /. $uverger, Les partis politique, . *olin, )aris, !@ !, pp. 979%97I9 &. /i(uţ, $reapta -i st"nga$, în %lternative, nr. !!%!6Q!@@!, p. 67

A

8/9/2019 PPGI

8/69

St"nga -i dreapta în politică sunt pe moarte, anunţa o(n Hais itt, aproape totul ne vineacum de la un centru radical!. Jpinia sa nu este împărtă-ită, însă, de unii politologi italieni ca G.)as=uino sau Hor erto Bo io, pentru care dreapta -i st"nga continuă să fieoperaţionale.

$ieter uc( -i ans $ieter Flingemann # %"e &eft#'ig"t (c"ema>, !@@7' constată căsc(ema dreapta%st"nga este un reductor de complexitate, fiind o sc(emă simplă, care permiteînţelegerea dez aterilor politice complexe. $iscursul politic reduce conflictele complexe la oopoziţie simplă.

4n literatura occidentală de specialitate există un grup de definiţii care încearcă sădepă-ească relaţia opoziţiei dreapta%st"nga cu anumite contexte politice -i culturale -i săsurprindă esenţa ei printr%o altă diviziune, cum ar fi poziţia faţă de sc(im are #dreapta se opunesc(im ării' sau, după cum sugerează ?on 2ngel(art, faţă de sc(im area socială într%o direcţieegalitariană. Ele au fost criticate pentru că -i unele partide de dreapta susţin o anumităsc(im are. /ulte definiţii se concentrează în +urul termenului de egalitate8 st"nga favorizeazămăsuri care impun o mai mare egalitate socială, în timp ce dreapta susţine inegalitatea. )rinfolosirea com inată a 6 criterii fundamentale – poziţia faţă de egalitate -i dreptate, Hor ertoBo io +ustifică plasarea comunismului -i socialismului democratic la st"nga -i a fascismului -iconservatorismului la dreapta. El repartizează pe o sc(emă în I părţi spectrul poziţionăriidiferitelor doctrine -i mi-cări politice8 la extrema st"ngă – mi-cările egalitare -i autoritare

#iaco inismul, de exemplu'; la centru%st"nga – mi-cările -i doctrinele egalitare -i li ertare,reunite su denumirea de socialism li eral> -i incluz"nd partidele social%democrate; la centru%dreapta – doctrinele -i mi-cările li ertare -i inegalitare, aparţin"nd partidelor conservatoare, carese deose esc de dreptele reacţionare prin recunoa-terea -i admiterea egalităţii în faţa legii, unegalitarism minim; la extrema dreaptă – doctrinele -i mi-cările antili ertare -i antiegalitare – fascismul -i nazismul6.

Gordon Smit( identifică I teme principale care se su sumează pro lemelor economice care

diferenţiază st"nga de dreapta8 !' proprietate privată vs proprietate statală asupra mi+loacelor de producţie; 6' rol sla vs rol puternic al statului în planificarea economică; 9' opoziţie faţă de vsspri+in pentru redistri uirea veniturilor; I' rezistenţa faţă de vs extinderea programelor guvernamentale privind unăstarea socială. 4n timp ce dreapta dore-te o c"t mai mică intervenţiestatală în economie pentru a extinde li ertatea individuală, st"nga impune acţiuniguvernamentale de spri+inire a legii -i ordinii. ?on 2ngel(art afirmă că dreapta este întotdeaunanaţionalistă iar st"nga susţine intervenţia statului în economie. J altă concepţie presupune

! . Hais itt, Megatendinţe, Ed. )olitică, Bucure-ti, !@ @, p. 9@I6 H. Bo io, Dreapta şi st&nga, Ed. umanitas, Bucure-ti, !@@@, pp. !6A%!6O

O

8/9/2019 PPGI

9/69

existenţa a diferite dimensiuni dreapta%st"nga, modul în care se com ină una cu cealaltă diferind,în funcţie de configuraţiile istorice concrete ale ordinii sociale -i a instituţiilor politice. er ertFitsc(elt consideră că dreapta -i st"nga nu au un sens în sine, ci numai raportat la un sistem de partide, la un moment dat.

4ntr%o analiză a sistemelor de partide din Europa *entrală -i de Est, /ic(ael ?osDinconstată că, în această parte a Europei, dreapta este definită de valori tradiţionale – iserică,naţiune, în timp ce st"nga – de opoziţia faţă de piaţa li eră. er ert Fitsc(elt -.a. arată cătermenii pot fi folosiţi -i în Europa *entrală -i de Est, dar asocierea cu diferite teme politice -imodul în care acestea se corelează diferă în funcţie de tipul de regim comunist, de procesul detranziţie, de sim olurile -i resursele pe care partidele succesorale ale partidelor comuniste leutilizează în competiţia democratică. 4n Bulgaria, de exemplu, o servă autorii, partidele situate înst"nga spectrului politic se caracterizează prin preferinţa pentru politici redistri utive -i particulariste, în timp ce acelea-i politici economice în Nngaria, *e(ia -i )olonia reprezintă totst"nga, dar sunt asociate cu politicile universaliste.

+ung"ndu%se la concluzia că teza clasică a dualismului dreapta%st"nga nu poate constituifundamentul teoretic al unei analize suficient de riguroase, s%a încercat îm unătăţirea ei. Nniiautori au propus înlocuirea dualităţii cu o axă sau un continuum dreapta%st"nga, ce ar permitesta ilirea unei game de familii politice. stfel, ean Blondel propune o tipologie constituită din A

familii ideologice8 agrarieni, cre-tin%democraţi -i conservatori la dreapta, li eral%radicali lacentru, comuni-ti -i sociali-ti la st"nga!. )uţine partide însă pot fi calificate conservatoare însensul strict, după cum puţine partide ale st"ngii socialiste -i comuniste s%au dovedit radicale.:entativa de sta ilire a unor distincţii ideologice tran-ante este uneori riscantă, ea tre uind să iaîn considerare multiple nuanţe. $e aceea, soluţia unei încadrări corecte este cea a +udecării unuiguvernăm"nt după rezultatele acţiunii lui, care modelează condiţia celui mai mare număr decetăţeni.

*ercetătorii care propun tipologii multidimensionale nu renunţă la principiul dualist,acestea rezult"nd din suprapunerea unei multiplicităţi de dualisme. 4n consecinţă, vizualizareagrafică a tezei nu mai are forma lineară a unui ax conflictual sau a unui continuum, ci forma unuispaţiu în care se întretaie multiple dimensiuni. :ipologiile multidimensionale ale familiilor politice î-i au originea în concepţia lui /. $uverger, dar do "ndesc o formă clar conturată înlucrările lui Se

8/9/2019 PPGI

10/69

8/9/2019 PPGI

11/69

ean -i /onica *(arlot introduc cliva+ulstat societate civilă, care opune partidele totalitare partidelor specializate, demers valoros în condiţiile în care revoluţiile din centrul -i sud%estulEuropei au adăugat cliva+ulstat societate civilă în axa teritorială -imaximalişti minimalişti înaxa funcţională #privind ritmul trecerii la economia de piaţă'!.

)olitologul olandez rendt &i+p(art reţine O cliva+e8 socio%economic, cultural%etnicreligios, rural%ur an, susţinerea regimului, politica externă, materiali-ti contra post%materiali-ti.El insistă asupra necesităţii unei analize atente a programelor partidelor -i a politicii lor guvernamentale, îndeose i atunci c"nd ele participă la guvernări de coaliţie6.

Principalele familii de partide politice europene)entru simplificarea analizei, ne vom referi în continuare, merg"nd de la dreapta la st"nga,

la următoarele familii8 extrema dreaptă, conservatoare, li erală, democrat%cre-tină, ecologistă,socialistă -i comunistă.

Extrema dreaptăSpeciali-tii europeni denumesc partidele de extremă dreapta acele partide a căror ideologie

include elemente de naţionalism, xenofo ie, -ovinism, apelul la lege -i ordine, poziţieantidemocratică. Ele sunt situate în dreapta spaţiului ideologic -i sunt caracterizate printr%oatitudine anti%sistem. )rimele mi-cări de extremă dreapta sunt considerate a fi mi-cărilereacţionar%tradiţionaliste din Europa secolului al 020%lea. 4n secolul al 00%lea, amestecată cuelemente de populism -i alimentată cu noi veniţi de la st"nga, extrema dreaptă s%a impus ca oforţă dominantă în multe ţări europene8 su forma sa fascistă a oprit procesul democratizării2taliei iar su forma nazistă a instituit un regim de teroare; su forma ei corporatistă a guvernat înSpania -i )ortugalia mai multe decenii; aliată cu militarii a preluat conducerea în state caNngaria sau )olonia. $acă în anii RA7%R 7 extrema dreaptă era peste tot în declin sau

marginalizată datorită progreselor democraţiei -i cre-terii unăstării, în anii R@7 pulsiunile eirenasc, odată cu dificultăţile politice -i economice, gener"nd tensiuni sociale. Susţinerea a ceeace este popular, politica orientată spre electorat a determinat tendinţa folosirii etic(eteipopuliste> pentru astfel de partide. :emele preferate la care se recurge în alegeri sunt

protecţionismul naţionalist, securitatea internă, imigraţia, atitudinile antieuropene. 1aloriledemocratice -i li erale sunt su ordonate valorilor autorităţii -i securităţii.

! *(arlot ean et /onica, Les groupes politiques dans leur environment > în /. GraMitz et . &eca #eds.',/rait! de science politique, tom 9, ).N. ., )aris, !@ C6 . &i+p(art, Modele ale democraţiei, Ed. )olirom, 2a-i, 6777, pp. %@I

!7

8/9/2019 PPGI

12/69

Partidul libertăţii din +ustria # rei(eitlisc(e )artei esterric( % ) e', perceput ca populist -i euronaţionalist, a devenit al doilea partid al ţării în urma alegerilor din octom rie!@@@, av"nd o ază electorală constituită din tineri su 97 de ani, muncitori -i patroni. 4ntre!@ A%677!, figura centrală a partidului a fost org aider. $atorită faptului că ţările occidentale-i S.N. . au redus la minimum relaţiile politice cu ustria, aider -i%a retractat multe dintredeclaraţiile sale, anga+"ndu%se să respecte valorile democraţiei -i să nu se opună extinderii NE. 4nanul 677I este înlocuit cu Nrsula u ner, sora lui -i, tot în acela-i an, partidul o ţine AT dinvoturi la alegerile pentru )arlamentul European.

1laams BlocD, fondat în !@OO de flamanzii care susţineau independenţa landrei, ideiantiimigraţioniste -i legate de aplicarea strictă a legii în pro leme de criminalitate a devenit altreilea partid al Belgiei în !@@@. legerile legislative din mai 6779 au adus la conducerea ţării unguvern de coaliţie constituit din li erali -i sociali-ti, 1laams BlocD situ"ndu%se pe locul al patrulea, după cre-tin%democraţi. 4n noiem rie 677I, +udecătorii *urţii Supreme de ustiţie au(otăr"t scoaterea acestui partid, etic(etat rasist, în afara legii. &a !I noiem rie 677I, congresul1laams BlocD de la ntMerp a votat autodizolvarea, dar a (otăr"t constituirea unui nou partid – laams -elang care prin programul său -i%a propus limitarea reţelei mosc(erilor, a -colilor coranice -.a. J altă formaţiune ce reprezintă extrema dreaptă este.rontul /aţional din -elgia.4n ianuarie 677C, parlamentul elgian a adoptat o lege care permite retragerea su venţiilor

pu lice pentru partidele nedemocratice care nu respectă *onstituţia -i *onvenţia Europeană a$repturilor Jmului.

Partidul Popular 0anez , creat în !@@C, cu o ază electorală formată de pensionari,antieuropeni -i muncitori dezamăgiţi a reu-it în 677! să devină al treilea partid al ţării, intr"nd încoaliţia guvernamentală.1niunea 0emocratică a Centrului , creată în !@O! -i care în zonagermană se nume-te Partidul Popular )lveţian #S1)', cu o linie antiimigraţionistă reu-ise în!@@@ să devină c(iar primul partid al Elveţiei democrate. 4n Germania, în general, mi-carea de

extremă dreapta s%a manifestat ca o mi-care neo%nazistă de tineret. Ea este reprezentată de1niunea Poporului 2erman #$eutsc(e 1olDsunion % $1N', Partidul /eonazist #Hationale)artei $eutsc(land % H)$' -i 'epublicanii #?epu liDaner %?E)'. 4n anul 6779, s%a încercatinterzicerea )artidului Heonazist #fondat în !@A7', prin argumentarea neconstituţionalităţii, dar s%a renunţat, descoperindu%se că o mare parte a leaderilor lui erau agenţi ai serviciilor secretegermane. $acă ). Heonazist a avut multe ie-iri antisemite -i naziste, ?epu licanii s%au doveditmai puţin extremi-ti.

4n /area Britanie,1nited 3ingdom IndependencePart4 513IP6 este constituit dintr%ungrup de ultraconservatori, care au a andonat )artidul *onservator -i se pronunţă împotriva unei

!!

8/9/2019 PPGI

13/69

Europe unite -i a imigraţiei. $ar, principalul partid reprezent"nd extrema dreaptă ritanică este -ritis" /ational Part4 #fondat în !@@6', care afi-ează atitudini antiimigraţioniste -i xenofo e.*onceptul de euronaţionalism susţinut de BH) are în componenţa sa idei precum a olireadiscriminării pozitive, retragerea din NE, măsuri economice protecţioniste, prezervarea rasei ritanice. .rontul /aţional #H ', fondat în !@AO prin fuziunea BH) de atunci -i a &eague of Empire &o, în primul r"nd datorită opoziţiei sale categorice faţă de fascism, sau de centru%dreapta>,datorită coalizării sale cu orza 2talia -i lleanza Hationale.

Nnul dintre grupurile politice născute în anii5A7 în ranţa a fost Europe% ction, av"nd oconcepţie profund fascistă -i nazistă. El propunea distincţia între elita raselor #rasa al ă' -i raseleinferioare. *re-tinismul era considerat motorul decadenţei occidentale, ameninţare a spiritului pozitivist -i a rasei caucaziene. 4n !@AO se na-te /oua 0reaptă iar în !@O6 ean%/arie &e )en pune azele .rontului /aţional , mi-care neopopulistă, impregnată de xenofo ie -i rasism. &e)en -i%a atras electoratul ocup"ndu%se de pro leme ca imigraţia, delincvenţa cartierelor, pierderea

identităţii naţionale ca rezultat al imigraţiei, locul ranţei într%o Europă unită -.a. :resărireademocratică> pe care a=ues *(irac a cerut%o naţiunii franceze a dus, însă, la înfr"ngereacategorică a lui &e )en -i a partidului său la alegerile prezidenţiale -i legislative din anul 6776.

*as /udde # 'ig"t#!ing )xtremism +nal4zed >, !@@C' dezvoltă o tipologie genetică a partidelor de extremă dreaptă în Europa post%comunistă. )artidele de extremă dreapta care păstrează caracteristicile celor din perioada inter elică -i pe care autorul le denume-te partide deextremă dreapta precomuniste sunt puţine la număr -i nu au înregistrat succese electorale dec"t

în Slovacia #)artidul Haţional Slovac % SHS' -i *roaţia #)artidul $repturilor % S)'. Partidelede extremă dreapta comuniste com ină o ideologie specifică extremei drepte inter elice cunostalgia pentru perioada comunistă sau sunt partide care î-i au originile în perioada comunistă – aripi naţionaliste, desprinse din fostele partide comuniste. ici sunt incluse )?/; )NH?,)artidul Socialist al /uncii. Partide de extremă dreapta post#comuniste ar fi )artidul &i eral$emocratic ?us – &$)? sau partidul ?adical S"r – S)S. *onform unei alte tipologii, în funcţiede originea partidelor ar exista partide alereîntoarcerii radicale -i partide alecontinuităţii

radicale. Ele se diferenţiază prin legătura cu regimul comunist. )artidele continuităţii radicale auavanta+ul continuităţii organizaţionale. m ele categorii fac apel la continuitatea istorică, dar

!6

8/9/2019 PPGI

14/69

partidele reîntoarcerii resping orice legătură cu comunismul. lte lucrări plasează partidele deextremă dreaptă în dreapta spectrului politic, dar în categoria partidelor naţionalist%conservatoare.

)rofit"nd de prezenţa scăzută la urne, specul"nd efectele crizei economice -i pierdereaîncrederii electoratului în unele dintre partidele aflate la guvernare, formaţiunile de extremădreapta au o ţinut scoruri remarca ile în ustria, Belgia, $anemarca, inlanda, 2talia Jlanda,Nngaria la alegerile europarlamentare din anul 677@. Partidul /aţional -ritanic 5-/P6 ,antiimigraţionist -i xenofo , condus de HicD Griffin, #care promovează un naţionalism etnic>' -isecondat de ndreM Brons #care -i%a început cariera într%o mi-care neonazistă' a o ţinut ,9Tdin voturi -i 6 locuri în )E. &ega /ord din 2talia -i%a du lat reprezentarea #de la I la eurodeputaţi', ca -i Partidul Poporului 0anez , antiimigraţionist #de la un loc la doua locuri', iar inlanda a trimis în )E primul său eurodeputat de extremă dreapta, din formaţiunea eurosceptică

+devăraţii .inlandezi 5Perussuomalaiset6, care se opune :ratatului de la &isa ona -i culturii pluraliste, dar din anul 677 este a -asea forţă politică a ţării. 4n Jlanda, recunoscută pentruspriritul său de toleranţă, Partidul &ibertăţii , condus de Geerd 3ilder, antiimigraţionist,antiislamist -i care a susţinut ideea excluderii ?om"niei -i Bulgariei din NE, precum -i pe aceeaa limitării executivului european la un singur post de comisar a o ţinut patru mandate, devenind,în urma alegerilor europene, a doua formaţiune politică a ţării. $acă gruparea taDa din Bulgaria

a c"-tigat numai două mandate, faţă de cele trei do "ndite în 677O, în Nngaria 7işcarea pentruo 1ngarie mai bună 589--I36, susţinută de aripa paramilitară2arda 7ag"iară eneficiază de9 mandate, atrăg"nd electoratul mag(iar cu sloganul Nngaria pentru Nnguri>, cu denunţareaconsecinţelor negative ale activităţii ăncilor -i societăţilor multinaţionale -i a pericoluluiinfracţionalităţii rrome>.

Familia conservatoare*ontururile familiei conservatoare sunt greu de trasat datorită variantelor sale, numeroase

-i evolutive, precum -i a faptului că, spre deose ire de /area Britanie, în celelalte ţări, ideologianu este ve(iculată de o singură formaţiune politică. :ermenulconservator apare la începutulsecolului al 020%lea. 4n ! !O *(ateau riand pu lica ziarul *onservatorul>, iar în ! 9C Sir ?o ert )eel proclama conservatives principles>. :ories sunt cei care vor deveniConservative Part4, iar NF este, practic, singura ţară în care conservatorii -i%au afirmat identitatea su aceastăetic(etă. Ben+amin $israeli #! 7I%! !' a ela orat liniile organizatorice -i pragmatice aleconservatorilor. 3. *(urc(ill, Sir nt(on< Eden, arold /acmillan, Sir lec $ouglas% ome s%

au aflat în fruntea unor guverne pragmatice de centru%dreapta av"nd ca o iective apărarea

!9

8/9/2019 PPGI

15/69

tradiţiilor -i instituţiilor naţionale #$umnezeu, rege, patrie%mamă', garantarea li ertăţilor individuale, limitarea intervenţiei statului în economie. &i eralismul economic a fost însoţit deun paternalism motivat social, care legitima anumite corecturi social%politice, aduse economieide piaţă. EdMard eat(, care a introdus NF în NE a încercat să confere partidului un profilli eral%economic. )olitica dusă de /argaret :(ac(er, azată pe teoriile economistului american/ilton riedman a marcat anii 5 7, devenind sim ol al acţiunilor pentru o economie de piaţă cuun aport minor sau c(iar inexistent din partea statului. ctualul leader – $avid *ameronconsideră că ţara are nevoie de o economie dinamică -i competitivă, unde acţiunile de cre-teretre uie împărţite între reducerile de taxe -i investiţii pu lice suplimentare.

J componentă a curentului conservator dar -i o cauză a divizărilor lui interne a constituit%o pro lema naţiunii -i naţionalismului. /ult timp, conservatismul s%a caracterizat prin ata-amentulfaţă de proprietatea privată, principiul autorităţii -i rezerva faţă de votul universal. $e-i ostiliintervenţionismului statal în viaţa economică -i apărători ai dreptului de proprietate,conservatorii s%au adaptat exigenţelor lui 3elfare State, în toate ţările occidentale!. stfel, $eGaulle a procedat la naţionalizări după răz oi -i a practicat o politică diri+istă în anii 5A7, 1.Giscard d5Estaing a naţionalizat siderurgia în !@O@, democraţia cre-tină a mărit patrimoniulindustrial al statului, constituit de /ussolini. $upă cum apreciază speciali-tii italieni, democraţiacre-tină a fost totdeauna partidul conservator al 2taliei contemporane, prin istoria -i locul ocupat,

prin aza sa socială -i interesele pe care le reprezintă -i le apără.u existat conservatori moderaţi dar -i curente care au visat la o autoritate de necontestat,

fie prin intermediul monar(iei, fie prin cel al dictaturii. colo unde circumstanţele istorice nu au permis unificarea, curentul conservator s%a exprimat în fracţiuni, uneori profund ostile unele faţăde altele – gauli-tii -i extrema dreaptă în ranţa, $emocraţia *re-tină -i /i-carea Socială2taliană, în 2talia. $upă răz oi, în calitate de partide de guvernăm"nt, partidele conservatoare auacceptat anumite compromisuri8 alianţa cu li eralii #practică de neconceput în secolul al 020%

lea' -i extinderea electoratului în afara cercului tradiţional #mica urg(ezie -i urg(ezia demi+loc'. stăzi, există un electorat popular> –muncitorii conservatori în ranţa, ? G, 2talia,/area Britanie #tor< MorDers'. 4ntre conservatorii contemporani nota ili se numără ?onald?egan, /argaret :(atc(er sau a=ues *(irac. nii 5@7 au fost ani de ascensiune pentruconservatorii scandinavi, leaderii lor conduc"nd guverne de coaliţie.

$in cele AI@ de locuri in )arlament, disputate in /area Britanie, ca rezultat al alegerilor din mai 67!7, 97A au revenit conservatorilor #9A,!T', 6C la uri-tilor #6@,T', CO li eral –

democraţilor #69T' -i altor formaţiuni politice. 4ntre partidele minore din această ţară cele mai! K. /Ln

8/9/2019 PPGI

16/69

une rezultate au avut8 Partidul 1nionist 0emocrat # 01P – protestant nord % irlandez, 7,AT', Partidul /aţionalist (coţian #SH) – !,OT', Pla4d C4mru #partid naţionalist Galez % 7,AT', Partidul /aţionalist /ord : Irlandez #S$&) – 7,IT', erzii #!T % ! mandat', +lliance Part4#partid nord%irlandez neconfesional – 7,!T, ! mandat'.

4n urma alegerilor din iunie 67!6, )artidul *onservator oua Democraţie a c"-tigatalegerile din Grecia, cu 6@,AA T din voturi % o ţin"nd !6@ de mandate în )arlament, din totalulde 977 % urmat de st"nga radicală, reunită în coaliţia!"ri#a , cu 6A, @T , respectiv O! demandate. Sociali-tii dinPaso$ s%au clasat pe locul trei, cu !6,6 procente din voturi -i au o ţinut99 de mandate în )arlament. )e poziţiile următoare se situează formaţiunea dreptei naţionaliste%recii &ndependenţi cu O,C!T din voturi #67 de mandate', partidul neonazist'ori (urii cuA,@6T #! deputaț i', partidul de st"ngaDimar cu A,6AT #!O mandate' -i comuni-tii din partidul))E cu I,C7T #!6 locuri'.

*"-tigător al alegerilor legislative din !O iunie 67!6, dar fără ma+oritate, ntonis Samaras,noul premier grec -i pre-edintele partidului de dreaptaoua Democraţie, a format un guvern decoaliţie cu sociali-tiiP(!*) -i micul partid al st"ngii democrateDimar, put"nd conta astfel peun total de !O@ de locuri în parlament.

Familia li+erală:ermenul li eral> apare în Spania, la începutul secolului al 00%lea, pentru a%i desemna pe

promotorii *onstituţiei de la *adix, din !@!6 -i se răsp"nde-te în /area Britanie prin scrierile luierem< Bent(am -i în ranţa, unde Ben+amin *onstant -i *(ateau riand pledează pentrurespectarea li ertăţilor. &a mi+locul secolului al 020%lea, M(igii ritanici se transformă într%un partid li eral, puternic p"nă la primul răz oi mondial. &i eralii au întruc(ipat multă vremest"nga>. 4n Europa, familia li erală se poate m"ndri cu un trecut glorios, democraţia

occidentală, în filosofia -i instituţiile sale dator"ndu%i mult.

4n secolul al 020%lea, numitorul comun al li eralilor europeni a fost ostilitatea faţă demonar(ia a solută -i poziţia de apărare a li ertăţilor individuale -i de extindere a dreptului devot, susţinerea unui regim constituţional. $ar, ei s%au divizat în privinţa modalităţilor,dimensiunii -i ritmului reformelor. u existatliberali#conservatori #orlLani-tii în ranţa',liberali :radicali , ostili oricărei forme de monar(ie, iviţi din curentele repu licane #în special înranţa -i 2talia',liberali anticlericali #în ranţa -i 2talia'. ormula radicalului Eduard erriot – inima la st"nga, portofelul la dreapta> rezumă plastic dilema familiei li erale, la care au

contri uit -i contradicţiile din s"nul urg(eziei care o compune, în principal.

!C

http://www.evz.ro/detalii/stiri/alegeri-in-grecia-cel-mai-important-vot-de-la-caderea-dictaturii-987197.htmlhttp://www.evz.ro/detalii/stiri/alegeri-in-grecia-cel-mai-important-vot-de-la-caderea-dictaturii-987197.htmlhttp://www.evz.ro/detalii/stiri/alegeri-in-grecia-cel-mai-important-vot-de-la-caderea-dictaturii-987197.htmlhttp://www.evz.ro/detalii/stiri/alegeri-in-grecia-cel-mai-important-vot-de-la-caderea-dictaturii-987197.htmlhttp://www.evz.ro/detalii/stiri/alegeri-in-grecia-cel-mai-important-vot-de-la-caderea-dictaturii-987197.htmlhttp://www.evz.ro/detalii/stiri/alegeri-in-grecia-cel-mai-important-vot-de-la-caderea-dictaturii-987197.htmlhttp://www.evz.ro/detalii/stiri/alegeri-in-grecia-cel-mai-important-vot-de-la-caderea-dictaturii-987197.htmlhttp://www.evz.ro/detalii/stiri/alegeri-in-grecia-cel-mai-important-vot-de-la-caderea-dictaturii-987197.html

8/9/2019 PPGI

17/69

4n multe ţări din Europa, partidele li erale sunt divizate. Partito (ocial 0emocrata din Portugalia este unul dintre partidele europene care a reu-it să formeze un guvern ma+oritar. Partidul &iberal din 2ermani a # $)', creat în !@I , a participat constant la putere -i, înanumite perioade, a fost punctul de ec(ili ru al politicii germane, în pofida taliei sale. 4ntreorientările sale fundamentale se înscriu8 o politică de desc(idere spre Est, o rezervă accentuatăfaţă de apropierea prea mare între stat -i iserică #în special în pro lemele -colii', ostilitatea faţăde politicile economice intervenţioniste, susţinerea li ertăţilor -i a statului de drept. 4n 2talia,li eralii s%au divizat în două partide de mică importanţă8 Partidul &iberal Italian -i Partidul 'epublican Italian.

*ei mai influenţi dintre li eralii europeni au fost cei ritanici. )"nă în !@67, acest partidînfiinţat în ! C@ ca o continuare a politicii duse de 3(igs a fost cel de%al doilea mare partid politic al ţării. J iectivele principale ale li eralismului secolului al 020%lea, marcat de 3illiamGladstone, au fost stimularea comerţului li er, reglementarea autonomiei 2rlandei, protecţiacopiilor -i a săracilor -.a. $upă primul răz oi mondial, rolul de principală forţă de opoziţie arevenit la uri-tilor. 4n !@@ , )artidul &i eral s%a unit cu )artidul Social%$emocrat, o facţiune dedreapta ie-ită din &a our )art, a mecanismelor care perpetuează ipartismul -i reforma sistemului electoral; 9' susţinerea desc(iderii N.F. sprelumea exterioară. &i eralii tind să ia locul conservatorilor, ca principală forţă de opoziţie, dupăcum au demonstrat rezultatele o ţinute la alegerile parlamentare din 6776. 4n anul 677I, li eral%democraţii au învins la uri-tii la alegerile pentru guvernarea locală.

4n $anemarca, &iberale enstre mediază voinţa politică a agricultorilor -i atrage voturilecategoriilor celor mai religioase. răm"ntările -i dizidenţele din cadrul partidelor li erale sunt cel

mai ine exemplificate de cazul elgian. *liva+ele lingvistice specifice societăţii elgiene aufăcut ca Belgia, caracterizată p"nă în anii 5A7 printr%un sistem tripartidist #două partide mari –cre-tin democrat -i socialist -i unul de mărime medie % li eral' să treacă la unul multipartidist.

4n pofida diversităţii traiectoriilor lor -i a faptului că nu constituie partide ma+oritare, partidele li erale europene exercită o deose ită influenţă politică, la guvernare sau în opoziţie.

Familia partidelor democrat-creştine*u toate că partidele democrat%cre-tine nu sunt exclusiv partide catolice #1niunea Creştin#

(ocială a 2ermaniei % *SN fiind un partid mixt, protestant%catolic, iar partidele democrat%

!A

8/9/2019 PPGI

18/69

cre-tine scandinave fiind de inspiraţie protestantă', democraţia cre-tină s%a impus în ţări cu predominanţă catolică precum Belgia, 2talia, ? G, ranţa.

2niţial, papalitatea a respins ideea organizării -i participării catolicilor la lupta politică dar,su conducerea )apei &eon al 0222%lea, 1aticanul începe să contureze o concepţie proprie despresocietate -i politică, formul"nd ceea ce s%a numit doctrina socială a bisericii >. Enciclica 'erum /ovarum din ! @!, considerată text de referinţă a democraţiei cre-tine, pune pro lema raportării isericii catolice la c(estiunile sociale ale timpului. )apa recunoa-te muncitorilor dreptul de a seuni pentru a%-i apăra interesele, definind democraţia cre-tină acţiune enefică cre-tină, înmi+locul poporului>. +u milieu des solicitudes, Enciclica din ! @6 a )apei &eon al 0222%learecomanda catolicilor francezi acceptarea repu licii.

)artidele dezvoltate prin voinţa catolicilor, organizate după modelul partidelor de masă,înrădăcinate într%o reţea de sindicate -i organizaţii sociale, cooperatiste, culturale, au fr"natexpansiunea partidelor muncitore-ti -i au devenit apoi partide de guvernăm"nt în Belgia, 2talia,Uările de os. Succesul democraţiei cre-tine post elice s%a datorat pră u-irii regimurilor totalitare-i autoritare din Germania, 2talia, ranţa, atracţiei pentru formaţiuni politice noi -i faptului că a putut fi un receptacul pentru dreapta moderată. Ea a e-uat însă în Spania post%franc(istă -i estea sentă în 2rlanda, unde partidele -i%au proclamat li ertatea faţă de iserică. :răsăturile ceconstituie distinctivitatea democraţiei%cre-tine sunt, după părerea lui $.%&. Seiler,

interclasismul>, orizontalitatea>, poziţia alama> -i programul politic>!. )artidele de acest tipse spri+ină pe organizaţiile sindicale puternice dar se caracterizează -i printr%o supraprezentare aţărănimii, într%o asemenea măsură înc"t, în ţările sau regimurile catolice, partidele agrariene nuau mai avut -anse de dezvoltare. )artidele clericale nu sunt #după cum consideră J. Firc((eimer,. *(arlot' catc(%all parties sau attrape%tout ci partide orizontale, care acoperă întreg e-ic(erul

politic, de la dreapta la st"nga. 4n diferite grade, su diferite denumiri, în Europa se regăsesc celetrei ideologii existente în s"nul catolicismului francez, indicate de Etienne Borne, integrismul,

democraţia cre-tină -i progresismul, în fapt – o dreaptă, un centru -i o st"ngă. )artideledemocrat%cre-tine contrazic teoria matematică a partidului pivotal >, ce atri uie funcţia de tip alama #c(arniVre', unui partid mic, în Benelux -i în 2talia, de exemplu, ele constituind pivotulmarii ma+orităţi a guvernelor. $acă între !@IC%!@A7 cre-tin%democraţii au urmărit alianguvernamentale cu li eralii, după !@A! ei s%au orientat spre centru%st"nga, unindu%se cu partidemuncitore-ti. $in perspectiva programului politic, partidele clericale scapă di(otomiei dreapta%st"nga. $e-i, în special din anii5A7%O7, între doctrina conservatoare -i cea a democraţiei cre-tine

! $.%&. Seiler, op. cit., pp. AO%O6

!O

8/9/2019 PPGI

19/69

8/9/2019 PPGI

20/69

)entru coaliţia guvernamentală a fost preferat Partidul 0emocraţilor &iberi #.0P , condusde Guido 3esterMelle, care a o ţinut !I,AT din voturi'. &a aceste alegeri legislative au primitdrept de vot aproximativ C,A milioane de imigranţi, între care 6,A milioane de imigranţi germanidin fosta N?SS #care votează , de o icei, pentru *$N' -i imigranţi turci #de o icei, orientaţi spreS)$'.

$emocrat%cre-tinii elgieni au o vec(ime mai mare, un adevărat partid catolic, organizat -idesc(is confesional constituindu%se în ! I. ormaţiuni neoclericale, înrudite cu democraţiacre-tină catolică prin programul lor apar în ţările scandinave. Partidul Popular Creştin /orvegian #antieuropean' apare în anii597, dar Nniunea *re-tin%$emocrată din Suedia, &igaCreştină din inlanda -i Partidul Creştin Popular din $anemarca sunt creaţii ale anilor 5A7.

4n vederea participării la alegerile europene din !@O , în !@OA s%a constituit la &uxem ur Partidul Popular )uropean #))E', desc(is -i unor adeziuni individuale. Hucleul său ideologiceste alcătuit dinC"risteli$;e ol;sparti$ #*1)' -i Partidul (ocial Creştin #)S*' din Belgia,C"risten 0emo;ratisc"e +ppel #*$ ' din Jlanda, Partidul Creştin Social #)*S' din&uxem urg, Partidul Popular Italian #))2', =sterreic"isc"e ol;spartei # 1)' din ustria,*$N, *SN, *$S. /em rii ))E sunt afiliaţi Internaţionalei 0emocrat Creştine.

legerile din aprilie 677 din 2talia au fost c"-tigate de Partidul &ibertăţii 5Il Popolo della &iberta : Pd&6, formaţiunea lui Silvio Berlusconi, coaliţie de centru%dreapta, cre-tin%democrată,

li eral%conservatoare, constituită în noiem rie 677O din 67 de grupări, între care.orza Italia, -i +lleanza /ationale. 4n poziţia a doua s%a situat Partito 0emocratico, format în octom rie 677Odin fuziunea partidelor de centru%dreapta, av"nd ca lider pe 3alter 1eltroni #fost comunist -i primar al ?omei între 677!%677 ', iar în cea de a treia1nione di Centro, constituită îndecem rie 6776, din grupări anti%Berlusconi. )e următoarele locuri s%au situat &a (inistral>+rcobaleno 5Curcubeul6, coaliţie de extremă st"nga, fondată în decem rie 677O, av"nd încomponenţă partide marxiste -i verzi -i &ega /ord , întemeiată de Nm erto Bossi în !@@!,

antiimigraţionistă.filiată la )artidul )opular European este -i formaţiunea c"-tigătoare a alegerilor din C

iulie 677@ din Bulgaria, Partidul Cetăţenilor pentru 0ezvoltarea )uropeană a -ulgariei 52)'-6 , înfiinţat la !6 martie 677A, provenit dintr%un JHG -i autodeclarat partid de centru%dreapta #9@,OT din voturi'. )e locul al doilea s%a situat Partidul (ocialist -ulgar #succesor alfostului Partid (ocial # 0emocrat -ulgar , creat în ! @!, redenumit apoi Partidul Comunist -ulgar , p"nă în !@@7', mem ru al 2nternaţionalei Socialiste din 6779, cu !O,OT din voturi #o

scădere dramatică faţă de anul 677C – 9IT'. treia formaţiune politică a Bulgariei este 7işcarea pentru 0repturi şi &ibertăţi a etnicilor turci, care a o ţinut !I,IOT din voturi,

!@

8/9/2019 PPGI

21/69

calificată de unii speciali-ti ca un conglomerat de social%democraţi, li erali -i conservatori, uniţi prin anti%comunism -i credinţa comună a unei democraţii pluraliste, iar de către alţii – ca partidli eral.

4n )arlamentul ulgar a mai intrat1niunea /aţională +ta;a 5/acionalno 9bedinenie +ta;a6, cu @, 9OT din voturi #de fapt, o coaliţie de partide8 7işcarea pentru (alvarea Patriei, Partidul /aţional Patriotic -ulgar, 1niunea .orţelor Patriotice 7ilitare în 'ezervă', Coaliţia +lbastră #A,O9T', de centru%dreapta -i partidul populist9rdine, &egalitate, 8ustiţie #I,!9T'.)artidul 7işcarea /aţională (imeon II nu a trecut pragul de IT.

&a alegerile din !! -i 6C aprilie 67!7 din Nngaria, c"-tigătoare au fost +lianţa %inerilor 0emocraţi 5,.I0)(?6 , formaţiune anticomunistă -i de orientare li eral%conservatoare, înfiinţatăîn !@ -i Partidul Popular Creştin 0emocrat 530/P6, care au constituit +lianţa )lectorală1niunea Civică 7ag"iară #AO, T din voturi, 6A9 de mandate'. 4ntre !@@6 – 6777,.I0)(?, afost mem ră a Internaţionalei &iberale, dar, transformarea sa în partid popular de centru -icentru – dreapta, cu ideologie politică oficială conservatoare, a făcut ca, din anul 6777 ea sădevină un mem ru al Partidului Popular )uropean. )e locul al doilea, cu !C,6 T din voturi -iC@ de mandate s%a plasat Partidul (ocialist 1ngar 57(?P6, înfiinţat în !@@7, actor principal al perioadei de tranziţie.

*a urmare a efectelor anterioarei guvernări, electoratul socialist mag(iar s%a deplasat în

mediul rural către dreapta #.I0)(? ' -i extrema dreaptă589--I36, iar în mediul ur an, cătreformaţiunea social%ecologistă 7işcarea pentru o altă Politică 5&7P6, !CT, !A mandate.4nfiinţată în 677@ de către activi-ti ai organizaţiei nonguvernamentale1niunea pentru &ibertăţi Civice 5@C&16, ea î-i datorează succesul erodării electoratului socialist din mediul ur an -iimploziei politice a social – li eralilor5(?0(?6< &7P , care este o server % mem eral .ederaţiei )cologiste )uropene a o ţinut I,!CT din totalul voturilor -i !A mandate în)arlamentul Nngar.

treia forţă politică din Nngaria, cu !6, T din voturi -i IO mandate în )arlament este,actualmente, 89--I3 #radical % naţionalistă', înfiinţată în anul 677O. ceastă formaţiune politică, ce face parte din ))E, a optat pentru o platformă revizionistă, av"nd scopul restaurării?egatului ungar, ciuntit> în !@67 la :rianon, al revizuirii :ratatului de aderare la NE -i al maimultor privatizări făcute după !@@7. $iscursul 89--I3 în alegerile pentru parlamentul naţionala fost unul antisemit, rasist -i populist. El a promis executarea a 67 de ani de înc(isoare pentruclasa politică din ultimii 67 de ani. &iderul acestui partid, calificat adesea ca neofascist, Ga or

1ona, recomandă mai multă m"ndrie naţională, susţin"nd ideea spri+inirii a tot ceea ce întăre-tevalorile naţionale -i atacării a tot ceea ce dăunează naţiunii.

67

8/9/2019 PPGI

22/69

lte formaţiuni participante la alegerile din 67!7 au fost.orumul 0emocratic 1ngar, 7işcarea Civică-i Partidul Comunist 1ngar .

Partidele ecologiste

*aracteristica principală a partidelor ecologiste, care recuză opţiunile te(nologice periculoase pentru planetă, pentru specia umană, modul de dezvoltare distrugător al naturii estemelan+ul ideologic – conservator -i radical. :eme specifice ca antimilitarismul, respectareadrepturilor omului, ale minorităţilor, lupta împotriva rasismului, emanciparea femeii au fostsusţinute iniţial în 2talia, de către Partidul 'adical . Ecologi-tii germani s%au declarat adepţi aivalorilor societăţii post%industriale. $e la sf"r-itul anilor5 7, puterea -i influenţa ecologi-tilor acrescut considera il, în pofida dificultăţii transformării mi-cărilor iniţial protestatare în partide. &es erts, 0ie 2rAnen, .ederazione dei erdi au o ţinut reprezentări în parlament iar diferitefracţiuni ecologiste au reu-it să înc(eie diverse alianţe electorale. $e acum înainte, 1erzii suntcapa ili nu numai să%-i transmită mesa+ele ci să influenţeze -i procesul de polic, după cum remarcă Kves /Ln

8/9/2019 PPGI

23/69

s%au confruntat cu disensiuni interne, ideologice -i programatice, at"t la nivelul fiecărei ţări, c"t-i la nivel internaţional, determinate de multiplicitatea doctrinelor de referinţă -i a părinţilor fondatori ai socialismelor, de modul practic în care socialismul s%a implantat în fiecare ţară -i demaniera în care teoriile marxiste au fost cunoscute. Partidul (ocialist#0emocrat 2erman #S) 's%a întemeiat în ! A@, prin eforturile lui ugust Be el -i Farl &ie Dnec(t. Partidul (ocialist Italian se înfiinţează în ! @! iar S 2J # (ection .ranBaise de l Internationale 9uvriDre', în!@7C. Sindicatele s%au organizat în confederaţii în !@7O în 2talia #Confederazione 2enerale del &avoro' -i în !@7A în ranţa #Conf*d*ration 2eneral du %ravail '. *arta de la miens din ranţaa respins instituirea unor legături între sindicate -i partid, ceea ce nu s%a înt"mplat în /areaBritanie.

4n /area Britanie, constituirea unui partid al lucrărilor rezultă direct din acţiuneasindicatelor. 4n ! @@, :rade Nnion *ommittee decide înfiinţarea unui &a our ?epresentation*ommittee, care se organizează în !@77 -i coordonează grupurile politice, pentru a asigura oreprezentare a lucrătorilor în )arlament. 2ndependent &a our )art, susţinută de :on< Blair', ceea ce ar face ca el să%-i piardă conţinutulideologic -i c(iar etic(eta de partid socialist. /e! &abour #noul la urism' î-i are originea într%unslogan de conferinţă desfă-urată în !@@I -i este prezent în manifestul pu licat de partid în !@@Aintitulat Houl la urism, o nouă viaţă pentru /area Britanie>. *ei mai cunoscuţi ar(itecţi ai HeM&a our, :on< Blair, )eter /adelson -i lastair *amp ell au pledat pentru sc(im area spredreapta a social%democraţiei europene din anii5@7, cunoscută su numele a treia cale>. Houlla urism este caracterizat de multe ori ca o credinţă în care nu există drepturi fără

responsa ilităţi, într%osocietate responsabilă. *ea de%a treia cale a lui Blair a fost concepută ca ostrategie pragmatică, o cale de mi+loc între extremele reprezentate de capitalismul cu s"ngerece> -i de statul social>, care s%a impus cu prea multă putere. J iectivul iniţiativelor stataleeste dea a$uta societatea, indivizii, familiile, comunităţile să devină capa ilesă se a$ute singure.4n lucrarea sa + treia cale, . Giddens analizează deose irile dintre vec(ea st"ngă #social%democraţia clasică' -i noua st"ngă, care tre uie să adopte valorile celei de%a treia căi8 egalitatea, protecţia celor vulnera ili, li ertatea ca autonomie, drepturile corelate cu responsa ilităţile,

autoritatea corelată cu democraţia, pluralismul cosmopolit -i conservatorismul filosofic. $upă cea fost criticat pentru lipsa unui sens concret, termenul a treia cale> n%a mai fost utilizat.

66

8/9/2019 PPGI

24/69

$upă modelul ritanic, s%a constituit Partidul &aburist Irlandez , cel mai mic dintre partidele muncitore-ti ale NE, cu rol de partid *balama, care guvernează c"nd cu unul c"nd cualtul dintre cele 6 mari partide alternante la putere -i Partidul &aburist 7altez . 4n Scandinavia s%au organizat Partidul 7uncitoresc (ocial * 0emocrat (uedez #S )', asemănător )artidului&a urist ritanic, dar fiind mai moderat în privinţa relaţiei partid%sindicate -i Partidul &aburist /orvegian #$H ', odinioară mem ru al 2nternaţionalei *omuniste.

)artidele social%democrate au fost divizate în 9 categorii8 !' partide ma$oritare #S )suedez, S)$ german, S) din ustria, $H din Horvegia'; 6' partide minoritare #partidelesocial%democrate din $anemarca, 2rlanda, 2slanda, inlanda'; 9' partide consociative #cele dinBenelux'!.

P(#0 al 2ermaniei #S$)', iniţial un partid al muncii, cu rădăcini în mediul claseimuncitoare s%a transformat după !@I@ într%un partid de centru%st"nga, cu o ideologie modera)rofilul său politic este marcat de o puternică preferinţă pentru intervenţia statului, cooperareneo%corporatistă între stat -i grupurile organizate de interese, nivel ridicat de unăstare -i protecţia mediului. S)$ a realizat coaliţii cu $), *$NQ*SN -i $ie GrWnen. Partidul (ocialismului 0emocratic din 2ermania #)S$', succesor al fostului )artid Socialist Nnificat alGermaniei din ?$G este un partid socialist de st"nga, cu vederi sociale, ecologiste, feministe,antinaziste, dar ale cărei tentative de cooperare cu alte partide din spectrul st"ngii s%au lovit de

rezerve, at"t din partea social%democraţilor, c"t -i a verzilor. P(#0 din +ustria #S) ', reînnoit în anii 5A7 corespunde tipului de partid cu ma+oritate

a solută. 4n !@C9, el a renunţat la austro%marxism -i anticlericalism, situ"ndu%se pe poziţireformiste. $intre partidele social%democrate consociative, care s%au confruntat cu segmentareasocietăţii în grupuri datorită religiei, Parti$ van de +rbeid din 9landa #)vd ' -i%a sc(im atdenumirea după răz oi în Partidul &aburist -i a organizat 9 comunităţi de lucru – catolică, protestantă -i laică umanistă. 4n Jlanda, ma+oritatea partidelor se situează la st"nga sau la centru%

st"nga8 Partidul (ocialist 5(P6 – la st"nga; Partidul )cologist 52&6 – la st"nga; +pelul Creştin# 0emocrat 5C0+6 – la centru%st"nga; Pvd+ – la centru%st"nga; 0emocraţii EE 50 EE6 – la centru%st"nga. Există un singur partid de centru%dreapta – Partidul Poporului pentru &ibertate şi 0emocraţie -i un partid care a fost calificat de dreapta % &ista Pim .ortu4n 5&P.6< )artidul&a urist nu are o legătură de filiaţie cu sindicatele, iar programul lui se fundamentează pe ideeaegalităţii sociale, politice, economice.

4n Belgia, la origini, socialismul a fost o doctrină revoluţionară, anticlericală,

antimonar(istă, antimilitaristă, fundamentată pe g"ndirea lui ourier, )roud(on -i /arx. &a! $.%&. Seiler, op. cit., pp. 9 %I!

69

8/9/2019 PPGI

25/69

*ongresul de la Bruxelles din ! C se întemeiază Partidul 7uncitoresc din -elgia 5P9-6 careva fi dizolvat în !@I7 -i înlocuit cu un partid socialist născut în clandestinitate – Partidul (ocialist din -elgia. 4n !@O , în urma unei sciziuni, se constituie un partid francofon – Parti (ocialist #)S' -i unul flamand, denumit în !@ 7 (ocialist Parti$ #S)'. 4n mod tradiţional,sociali-tii constituie forţa politică a 1aloniei. 4n &uxem urg există un Partid 7uncitoresc (ocialist , moderat, anticlerical -i guvernamental.

&a I octom rie 677@ au avut loc alegeri anticipate în Grecia. *ostas Faramanlis # /oua 0emocraţie' a solicitat un scrutin anticipat, datorită pro lemelor generate de criza economică -ifinanciară, propun"nd com aterea evaziunii fiscale, îng(eţarea salariilor -i pensiilor, locareatimp de un an a posturilor din administraţia pu lică. *"-tigătoarea alegerilor a fost formaţiunea P+(93 – 7işcarea (ocialistă Panelenă, înfiinţată în !@OI de ndreas )apandreou, condusăactualmente de fiul său, G2orgios )apandreou, care a c"-tigat IIT din voturi -i !A7 din cele 977de locuri ale )arlamnetului unicameral grec. /ea 0emocratia, partid conservator, fondat după!@OI, a o ţinut numai 99,CT din voturi, Partidul Comunist al 2reciei 533)6 – O,CT #faţă de,!C în 677O', +dunarea Populară 9rtodoxă 5&

8/9/2019 PPGI

26/69

4ncep"nd cu *ongresul de la lorenţa din !@ @, )*2 a trecut printr%un proces de transformăriinstituţionale -i ideologice, a andon"nd referirile la comunism. Su noua sa denumire din !@@7 – Partidul 0emocratic al (tângii #)$S', el se va integra în 2nternaţionala Socialistă. 4n urma uneisecesiuni provocată de st"nga partidului se creează în !@@! 'ifondazione Comunista iar în !@@din noua formaţiune se desprinde Partito dei Comunisti Italiani .

$e-i -i%a modificat forma de organizare, Partidul Comunist .rancez a rămas fidelmodelului comunist. El a încercat să evite înfr"ngerile su conducerea lui George /arc(ais, s%asta ilizat, într%o oarecare măsură, su aceea a lui ?o ert ue, dar la alegerile din 6776 a fostsancţionat de electoratul francez. Nltimul partid comunist european important care s%a îndepărtatde marxism%leninism –Partidul Catalan #)SN*' a fuzionat cu sociali-tii autonomi din rontul)opular -i, la iniţiativa lui ?afael ?i X, coaliţia electorală Initiativa per Catalun4a, grup"nd)SN*, dizidenţi sociali-ti -i autonomi-ti de st"nga, a constituit un partid politic cu acela-i nume,aliat st"ngii unite spaniole. 4n !@O , $.%&. Seiler aprecia că )artidul *omunist -i aliaţii lui +oacăîn inlanda rolul partidului socialist de st"nga. 4n fe ruarie !@@O ).*. ., activ din !@! , s%areînscris în registrul partidelor politice. )rogramele sale condamnă capitalismul glo al,neoli eralismul, politica imperialistă de mare putere -i fac apologia socialismului -icomunismului. lternativele viitorului omenirii, se afirmă, sunt ar arismul -i socialismul.

Jriginalitatea mi-cărilor socialiste s%a exprimat, încă de la origini, în fenomenul grupării în

cadrul unei 2nternaţionale /uncitore-ti, constituită la &ondra, în ! AI, su denumirea +sociaţia Internaţională a &ucrătorilor . Hesf"r-itele conflicte cu proud(onienii, mazini-tii -i aDunienii îldetermină pe /arx să transfere în ! O6 sediul 2nternaţionalei 2 de la &ondra la HeM KorD.Slă irea 2nternaţionalei 2 duce la constituirea, în ! @, a 2nternaţionalei a 22%a, al cărei falimenteste total în momentul declan-ării primului răz oi mondial. 2nternaţionala a 222%a #!@!@' a scinddefinitiv mi-carea socialistă în social%democraţi -i comuni-ti. 4n anii 5O7, legăturile dintre partidele comuniste occidentale -i /oscova slă esc. ?epresiunile de la Berlin -i Budapesta,

raportul ru-ciov, invazia din *e(oslovacia -i fganistan, represiunile din )olonia -.a. au făcutca alinierea partidelor frăţe-ti să nu mai ai ă loc în mod mecanic. :entativa comuni-tilor spanioli, italieni -i francezi de creare a unuieurocomunism, indic"nd o strategie autonomă aalarmat /oscova. Sf"r-itul anilor 5 7 a fost marcat de un ilanţ catastrofal. 2nternaţionalismulcomunist nu mai are astăzi nici un sens, *(ina, *u a -i *oreea de Hord fiind prea puţinnumeroase -i prea eterogene pentru a fonda un nou centru internaţional.

4n afara familiilor menţionate, există unele partide mai greu clasifica ile8 partidele

regionaliste naţionaliste -i partidele americane.

6C

8/9/2019 PPGI

27/69

$e-i partidele regionaliste diferă de cele ecologiste în privinţa organizării -i a influenţei politice -i electorale, ele au în comun faptul că interesele lor sunt aproape exclusiv orientate spreo singură pro lemă, intr"nd astfel în categoriasingle issue parties, toate celelalte fiind percepute-i tratate prin prisma ei. enomenul regionalismului european, legat de supravieţuirea unor minorităţi în s"nul anumitor state%naţiuni, a cuprins aproape toate ţările Europei Jccidentale, înspecial Spania, Belgia, N.F., ranţa, 2talia. 4n unele ţări, partidele regionaliste sunt insignifiante,dar dovedesc un comportament electoral particularist # lsacia, Bretagne'; în altele, au o unăorganizare regională -i pot contri ui la erodarea statului%naţiune #Belgia'. 4ntre aceste două poziţii, sunt posi ile multiple situaţii intermediare8 poziţie dominantă # lto dige, 1allVed5 oste, Uara Bascilor' sau de concurenţă #Scoţia, *orsica'.

&a începutul anilor 5O7, sistemul de partide din 2rlanda de Hord s%a despărţit de cel din/area Britanie. ici există 1lster 1nionist Part4, reprezent"nd partea unionistă -i protestantă,moderat, apărut din r"ndurile )artidului *onservator, 0emocratic 1nionist Part4, cu o direcţieradicală, (ocial 0emocratic and &abour Part4 – din partea naţionalistă -i catolică #unioni-tiimoderaţi', cu rădăcinile în mi-carea pentru drepturi civile din anii 5A7 -i (inn .ein – ariparadicală a naţionalismului. 4n Scoţia -i Uara Galilor, în afara )artidului *onservator, &a urist -i&i eral%$emocrat există -i partide naţionaliste ca (cottis" /ational Part4, care a înlocuitconservatorii în cea de%a doua poziţie -i Plaid C4mru, influent numai în regiunile provinciale în

care se vor e-te lim a galeză, situat pe poziţia a patra.4n ceea ce prive-te partidele americane, între cele două formaţiuni dominante – 'epublican

şi 0emocrat nu există dec"t o sla ă distanţă ideologică, explica ilă, între altele, prin compoziţia populaţiei, evoluţia istorică, adeziunea la valorile americane, la virtuţile capitalismului -imisiunea universală a SN .

ipuri de partide şi de sisteme de partide$iversitatea -i complexitatea fenomenului partidist face dificilă construirea unei tipologii

ex(austive. )relu"nd de la /ax 3e er distincţia partide de nota ili -i partide de masă, /.$uverger distinge8

!' partidele de cadre, de creaţie interioară #cu varianta europeană -i cea americană', careau puţini mem ri, o conducere de elită, o sla ă comunicare între mem ri;

6A

8/9/2019 PPGI

28/69

6' partidelede masă, de creaţie exterioară #socialiste, comuniste, fasciste', cu un număr mare de mem ri, o conducere irocratică -i centralizată, puternice legături de comunicare îninteriorul partidului;

9' partidele intermediare #indirecte – de tip la urist -i partidele din ţările în curs dedezvoltare'.

ean *(arlot propune următoarea distincţie8!' partide denotabili , care sunt partide de cadre în sens strict;6' partide deelectori , puţin ideologizate, care nu sunt elitiste în concepţie -i esenţă, sunt

îndreptate spre electoratul lor, fiind exclusiv preocupate de c"-tigarea alegerilor;9' partide demilitanţi , în care militanţii au un rol esenţial în funcţionarea lor.. )arisi -i G. )as=uino ne oferă o tipoligie inspirată de concepţia lui 3e er -i fondată pe

modalităţile relaţionale partid%electori8 !' partide deopinie, supuse con+uncturii politice, insta ile-i fluctuante; 6' partide deapartenenţă, cu sla ă dependenţă faţă de con+unctură, caracterizate printr%o atitudine a electoratului marcată de o puternică determinare în favoarea partidului; 9' partidede sc"imb, primind electorii al căror vot este îndreptat spre partidele sau oamenii careoferă sau pretind că oferă avanta+e în sc(im ul votului.

Siegmund Heumann introduce categoria partidde integrare socială #Sozialg(ettopartei',care grupează un număr important de militanţi activi, dezvoltă vaste reţele de organizaţii

paralele, urmărind încadrarea cetăţenilor de la leagăn, p"nă la morm"nt>, iar Jtto Firc((eimer – categoriacatc"#all part4 #capcană, în-facă tot'!, în terminologia franceză – parti#attrape#tout sau partide rassemblement #de uniune'. cest partid este unul mare, pragmatic, preocupat deadaptarea structurilor sale organizatorice -i a programelor la cerinţele momentului. )eter /e

8/9/2019 PPGI

29/69

partidele desolidaritate. Fa< &aMson adaugă -i alte categorii8 !' partidele politice participative,care î-i a+ută mem ri să participe direct la procesul politic #)artidul &a urist ustralian, deexemplu'; 6' partideleresponsabile, ce urmăresc modelarea politicii în interesul mem rilor lor #partidele olandeze'; 9' partideale clienţilor , care promit eneficii materiale #)artidul *re-tin$emocrat 2talian'; I' partidedirecţionale, ce unesc alegătorii cu guvernul, a+ut"ndu%l să menţinăun control strict asupra lor #/i-carea ?evoluţionară )opulară din Yair'.

Kves /Ln< semnalează existenţa partidelorcu statut pozitiv -i a unor partideinterzise#cazul partidului neonazist Sozialistisc(e ?eic(partei -i a partidului comunist F)$, în !@C! sau a partidului radical asc erri Batasuna, în 6776'.

)artidele politice au mai fost divizate în partidede guvernământ -i partidede opoziţie, partidecentralizate -i partidedescentralizate. )olitologii elgieni identifică I tipuri principale dedescentralizare internă, în s"nul partidelor8

!' descentralizarelocală, const"nd în acordarea unei autonomii -i a unei influenţe, înspecial în procesul desemnării conducătorilor partidelor -i mandatarilor pu lici la structurilelocale -i su regionale;

6' descentralizareideologică, semnific"nd posi ilitatea diverselor tendinţe de a se exprima-i organiza;

9' descentralizaresocială, legată de preocupările de dozare -i ponderare în reprezentarea

partidului;I' descentralizare federală, caracteriz"nd în Belgia primele partide cu structură naţională,

p"nă în momentul în care dau na-tere, prin sciziune, unor formaţiuni francofone -i flamande,total autonome.

)olitologii ritanici arată că activitatea partisană comportă 9 scene8 !' part4 on t"e ground – organizaţia partisană de la ază -i legăturile dintre partid -i electorat; 6' part4 in public office – activitatea partisană din parlament -i de la guvernare; 9'part" in central office – activitatea

instanţelor naţionale -i aceea a permanenţelor din centrul dispozitivului.:ipului de partidstratar"ic propus de Samuel Eldersveld -i ilustrat de partidele americane

îi este specifică existenţa unei structuri organizatorice ierar(izate, fiecare nivel sau strat put"ndinfluenţa programul partidului, put"nd genera un număr de lideri legaţi între ei pe verticală -iurmărind să c"-tige aderenţi în masa alegătorilor lor. iecare partid fiind constituit în SN dintr%o coaliţie de organizaţii etatice -i locale, unii autori au estimat că sistemul american are cel puţinI partide #corespunz"nd aripilor li erale -i conservatoare', iar alţii că are, pro a il, !76 #două

partide principale pentru fiecare stat -i 6 organizaţii naţionale pentru alegerile prezidenţiale'.

6

8/9/2019 PPGI

30/69

8/9/2019 PPGI

31/69

Sistemele necompetitive sunt sistemele cu partid unic, av"nd program ideologic sau pragmatic #a-a cum s%a înt"mplat în *(ina -i *oreea de Hord, la sf"r-itul anilor 5@7' -i sistemelecu partid"egemon, numite de Samuel untington – cu partid exclusiv>.

Expresia partid unic>, inventată de teoreticienii fascismului, folosită încă din anii 597 afost aplicată partidelor fasciste, comuniste -i celor din unele ţări su dezvoltate. părut de regulădupă o revoluţie sau o lovitură de stat, partidul unic exercită singur puterea, impun"ndu%-i legileîn toate relaţiile sociale, economice, politice, în condiţiile interzicerii partidelor opuse. $e o icei,este asociat cu o guvernare autoritară sau cu asumarea puterii personale.

Sistemele cu partid (egemon #existente în )olonia, Bulgaria, *e(oslovacia, de la sf"r-ituldeceniului al cincilea -i p"nă în deceniul al noulea' au fost plasate de speciali-ti la +umătateadrumului, între sistemele cu partid unic -i cele cu partid dominant. Ele s%au caracterizat printolerarea de către partidul comunist, care avea rol central sau (egeman, a unuia sau mai multor partide democrate, reprezentate sim olic în parlament, dar care nu puteau învinge în alegeri.

Expresia partid dominant >, lansată în !@C! implică astăzi un sens mai restr"ns dec"taccepţiunea originală, care indica o variantă de sistem intermediar, între pluralism -i partidulunic. Sistemul de partid dominant există în ţara în care sunt mai multe partide, unul dintre eleeste mai mare dec"t celelalte, o ţine în mod regulat, pe parcursul a mai multor alegeri li ere -iconcurenţiale un număr suficient de voturi pentru a guverna singur, deţine ma+oritatea a solută a

locurilor în parlament -i menţine dialogul cu opoziţia #înainte sau după cel de%al doilea răz oimondial în 2talia, Suedia, Horvegia, 2slanda, $anemarca, 2ndia -i, după unele opinii, în ?om"nia,între !@@7%!@@A'.

G. )as=uino identifică sistemele de partideatomizate, nesta ilizate, fluide, în formare, încare nici un partid nu o ţine un procent însemnat de voturi -i nu demonstrează că ar putea rezistaîn timp #în )olonia, ?usia, NDraina, după !@ @'. stfel de sisteme, apărute de o icei după o perioadă de autoritarism – totalitarism ar fi produsul sistemului electoral.

Sistemele pluraliste, constituite dintr%un număr mai mare sau mai mic de partide care intrăîn competiţie pentru cucerirea -i exercitarea puterii au fost clasificate, în mod tradiţional, însistemebipartiste -i multipartist e.

4ntr%o ţară cu sistembipartist pot exista mai multe partide, dar numai două dintre ele, mari-i puternice, a+ung la guvernare #N.F., SN , *anada, ustralia, Houa Yeelandă -.a.'. Sistemele ipartiste sim olizează, în opinia lui . &i+p(art, sistemul ma+oritarist al democraţiei, iar sistemelemultipartidiste – modelul consensualist. Ele oferă alegătorilor posi ilitatea de a opta

între două seturi alternative de politici pu lice, propun"nd politici moderate, centriste, duc"nd laformarea unor ca inete monocolore, sta ile -i eficiente. Sistemele ipartiste pure sunt extrem de

97

8/9/2019 PPGI

32/69

rare #/area Britanie, Houa Yeelandă, Bar ados'. $acă pe l"ngă cele două partide mari există un partid mai mic, dar cu potenţial de coaliţie -i care +oacă un rol politic semnificativ, se poate vor iatunci despre un sistemde două partide şi $umătate #li eralii în Germania -i &uxem urg,)artidul &a urist 2slandez, Hoii $emocraţi din *anada'. ean *(arlot împarte -i el ipartismeleîn sisteme pure -i integral e, în care numai două partide a+ung la putere #existente în ţările maisus menţionate' -i sistemeimperfecte saucu două partide şi $umătate, în care unul dintre celedouă mari partide are nevoie de un al treilea pentru a forma guvernul #Germania, ustria'!.

/. $uverger deose ea bipartismul veritabil de pseudobipartism. /area Britanie,caracterizată prin disciplina de vot a parlamentarilor ar fi exemplul tipic al ipartismuluiverita il. Bipartismulsuplu, de tip american #pseudo ipartism' este considerat a fi mai aproapede multipartism, dec"t de ipartismulrigid , ritanic, în *ongresul de la 3as(ington vot"ndu%sedupă preferinţele personale.

*(iar -i în puţinele ţări considerate prototipuri ale ipartismului, se constată numeroaseexcepţii, fie datorită existenţei unor mici partide minoritare, fie datorită unor faze detripartism.4n consecinţă, ar fi mai corect să vor im, consideră Kves /Ln

8/9/2019 PPGI

33/69

criteriu #de fapt, decisiv' pe care se fondează cele 6 tipuri de pluripartidism8 cel al partidelor careinfluenţează într%adevăr +ocul parlamentar –relevant parties. 4n spri+inul acestei concepţii, $.%&.Seiler identifică multipartismulsimetric sauasimetric, polarizat saunepolarizat . r putea exista,în opinia sa, -ase forme teoretice8 !' simetric nonpolarizat; 6' asimetric polarizat; 9' simetric ipolarizat; I' asimetric ipolarizat; C' simetric multipolarizat; A' asimetric multipolarizat. $intreacestea, în viaţa politică a democraţiilor occidentale se înt"lnesc numai 9 cazuri8 o formăsimetrică polarizată, în care un partid cu vocaţie =uasi%ma+oritară se opune diferitelor partidemici -i mi+locii, care se luptă între ele; 6' o formăsimetrică bipolarizată, în care două partide ar putea aspira la vocaţia ma+oritară, căut"nd permanent să se extindă; 9' o formăsimetricămultipolarizată, în care mai multe partide medii sau mici corespund unor poli distincţi, caz încare guvernăm"ntul de coaliţie devine norma, iar coaliţiile au numeroase configuraţii.

G. )as=uino analizeazămultipartismele limitate sau pluralismul moderat #între 9%C partide' -i multipartismeleextreme sau pluralismul polarizat #mai mult de C partide'.

4n pluralismul polarizat, competiţia este centrifugă, partidele situate la polii extremiurmărind consolidarea , erodează centrul coaliţiei iar opoziţiile nu sunt responsa ile.

!isteme de partide şi moduri de scrutin /n 0omânia

4n ?om"nia, fenomenul partidist s%a conturat în a doua +umătate a secolului al 020%lea, înforma sistemului ipartid, alcătuit din )artidul &i eral, înfiinţat la 6I mai ! OC -i a )artidului*onservator, constituit oficial la 9 fe ruarie ! 7. $ar, ideea adoptării unor legi -i a unor practicidemocratice, după model occidental, este mai vec(e dec"t crearea partidelor politice, după cum odemonstreazăConstituţia în FF de puncte a lui 2onică :ăutu, din ! 66, 7emoriul 1nionist din! 6@ sau Idee pe scurt asupra tuturor formelor de oblăduire a lui Simion /arcovici, din ! 6@.4n timpul domniei lui l. 2. *uza, ?om"nia a avut un sistem electoralma$oritar, cu două tururi

de scrutin!. $repturile electorale prevăzute în *onstituţia din ! AA se azau pe cens, alegătoriifiind împărţiţi în I colegii electorale, în funcţie de venit, profesiune -i demnităţile deţinute.?evizuirea *onstituţiei -i adoptarea noii &egi electorale din ! I au fost apreciate ca însemn"ndun pas înainte spre introducerea votului universal8 numărul colegiilor electorale s%a redus de la patru la trei pentru *amera $eputaţilor, a scăzut censul necesar pentru a avea drept de vot.

$upă formarea în !@! a statului naţional%unitar, av"nd drept consecinţă intrarea pe scena politică rom"nească a partidelor din :ransilvania, Basara ia -i Bucovina, vec(iul sistem de

! *f. . *ostiniu, ). $. Zer an, %specte ale evoluţiei sistemului electoral n 0om&nia, ?egia utonomă /onitorulJficial, Bucure-ti 6777, p. 6C

96

8/9/2019 PPGI

34/69

partide #dominat de numai două formaţiuni politice' este înlocuit cu unulmultipartid . par partidele minorităţilor etnice #mag(iară, germană, evreiască, uDraineană' -i alte partide, cutitulaturi democratice #Partidul Poporului, Partidul 1ărănesc, Partidul Muncii -.a.'. Se produce ie-irea din scenă aPartidului Conservator -i apariţia a noi curente ideologice -i politice – comunismul -i legionarismul.

$in a doua +umătate a primului deceniu inter elic se poate sesiza o tendinţă de polarizare,de reducere a numărului formaţiunilor politice. Etapa simplificării ta loului politic este înc(eiatăodată cu înfiinţarea în !@6A a )HU, care va umple vidul politic lăsat de conservatori, ca partid dealternanţă la guvernare cu li eralii. Este astfel resta ilit sistemulbipartit de guvernare #rotativaguvernamentală'. 2nspirată din legea elgiană, noua lege electorală adoptată în noiem rie !@!stipula reprezentarea proporţională, în speţă sistemul d5 ondt. legerile desfă-urate în !@!@,!@67 -i !@66 s%au azat pe această lege, în :ransilvania -i Bucovina aplic"ndu%sesistemul ma$oritar !. $atorită acestei situaţii, sistemul electoral existent în acea perioadă a fost calificat caun sistem mixt6, folosind cele două moduri de scrutin, ma+oritar -i proporţional. 4n !@69 esteadoptată o nouă *onstituţie -i în !@6A o nouă lege electorală, inspirată din legea italiană aregimului fascist. )artidul care o ţinea cel mai mare număr de voturi #cel puţin I7T din numărultotal' era declarat partid ma+oritar, primind C7T din mandate. *ealaltă +umătate era distri uitătuturor partidelor, inclusiv celui c"-tigător, în raport cu procentul votului o ţinut. 4nainte de

această împărţire proporţională, mandatele erau distri uite candidaţilor care o ţinuserăma+oritatea a solută în circumscripţiile lor.

4n sistemul ipartit rom"nesc, alternanţa se realizează între )H& -i )artidul )oporului#!@67%!@6O', între )H& -i )HU #!@6O%!@9O'. aţada democratică dispare în !@9 . *onstituţia*arol al 22%lea anulează pluripartidismul, consacr"nd un regim autoritar, reintroduc"nd votulcenzitar -i restr"ng"nd drepturile -i li ertăţile cetăţene-ti. ?om"nia cunoa-tesistemul partidului unic, în formaFrontului 0enaşterii aţionale, la început, apoi în aceea aPartidului aţiunii .

)rin decretul 97C9 din !C septem rie !@I7 )arlamentul este declarat dizolvat iar *onstituţia din!@9 suspendată, în perioada septem rie !@I7 – august !@II guvern"ndu%se fără activitatea pu lică a partidelor politice.

&egea nr. CA7Q!C iulie !@IA a dat drept de vot femeilor -i militarilor, alegeriledesfă-ur"ndu%se pe aza votului universal, egal, direct -i secret, ascrutinului de listă -i areprezentării proporţionale. capararea puterii de către ).*.?. a ec(ivalat cu eliminarea pluripartidismului -i a pluralismului. &a începutul guvernării comuniste, pluralismul politic este

! /. $ogan, op. cit., p. !I!6 G. 1oicu, op. cit., p. !CA

99

8/9/2019 PPGI

35/69

formal recunoscut dar, la puţin timp, partidele sunt desfiinţate -i este consacratsistemul partidului unic.

$ecretul%lege nr. Q9! decem rie !@ @ privind înregistrarea -i funcţionarea partidelor politice -i a organizaţiilor o -te-ti din ?om"nia pune capăt regimului de partid unic, cre"nd azele dezvoltării pluralismului politic. ?evenirea la valorile politice democratice, ruscă -i cuaccente violente a avut ca urmare explozia fenomenului partidist. pariţia a peste 677 de partide,de diverse orientări ideologice nu a avut un suport real în structurile sociale -i a fragmentat înmod excesiv electoratul. )luripartidismul rom"nesc s%a definit prin la ilitate, exprimată înnumeroase disidenţe, fracţionă