prelucrari pe masini unelte cu comanda numerica

15.10.2013 PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA

www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PRELUCRARI-PE-MASINI-UNELTE-CU644.php 1/8

Tehnologie Afaceri Referate Didactica Legislatie Familie

Acasa tehnologie tehnica mecanicaPRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA

PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA

PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CUCOMANDA NUMERICA

Acest capitol va trata aspecte de baza privind exploatarea,functionarea si programarea masinilor unelte cu comanda numeric.

Problematica capitolului este foarte binevenita in cadrul acesteicrti deoarece consider c este util cunoasterea in detaliu a problemelorlegate de prelucrarea pe aceste masini atat pentru exploatarea propriu-zisa a acestora cat si pentru o mai usoar intelegere a prelucrrilorasistate de calculator a MUCN, utilizand soft-uri performante. (CATIA,UNIGRAPHCS, etc.).

In cadrul capitolului se abordeaza notiuni privind: Componentelecontrolabile ale MUCN, functiile programabile ale MUCN, componentelesistemului de control si comanda, programarea geometrica si tehnologica

precum si postprocesarea NC. Problematica este prezentata cu aplicabilitate pentru procedeele de prelucrare prin strunjire si frezare.

Privirea de ansamblu a problemelor, a indicatiilor de utilizare, fara a se neglija unele aspecte teoretice debaza, sunt asigurate prin tabele, schite si fotografii selective.

Aspectele prezentate au menirea de a familiariza cititorul cu elemente fundamentale privind programarea siexploatarea MUCN, astfel ca dup parcurgerea capitolului acesta s inteleag functionarea si s poatrealiza programarea si exploatarea MUCN.

Referirile ce se vor face pe intreg parcursul capitolului vor fi orientate pe doua dintre masinile cel mai des utilizate laprelucrarile cu comanda numerica si anume: strungul CNC si masina de frezat CNC. Intelegerea notiunilor prezentate vor face posibil,prin analogie, intelegerea programrii si exploatrii si a altor masini dotate cu echipamente de comand numeric din domeniul

prelucrrilor prin aschiere, si nu numai.

1 Elemente de actionare si comanda controlabile CNC

ale MUCN

Incadrul acestuisubcapitol sevor prezentacomponentelemasinilorunelte cucomandanumerica caresunt controlatede programecu comandanumerica-NCsi care estemodul defunctionare ingeneral. Se vorabordastrungul CNC

(figura 1) si masina de frezat CNC (figura 2).

Cunoasterea functiilor si elementelor programabile ale unei masini CNC sunt elemente ce trebuiecunoscute in detaliu de:

- operatorul care lucreaza pe masina cu comanda numerica

- programatorul ce realizeaza programul cod masina pentru prelucrarea piesei

- tehnologul de sectie.

Proiectevezi toate proiectele

PROIECT DE PERFECTIONARE DIDACTICA

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA Camara toamneiNivel: II Grupa mare Grupa piticilor

Proiect TIM - Matrita de injectie corp carcasa

Strategia in proiectare

Lucrari de diplomavezi toate lucrarile de diploma

PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA -SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE

ODONTOGENA

ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DEPACE DE LA PARIS (1946-1947)

LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTULCALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU

DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES

Lucrare de Diploma - Marketingul conservelor de legume sifructe al S.C. HORT S.A.

Lucrari licentavezi toate lucrarile de licenta

LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZAEFICIENTEI ECONOMICE CAI DE CRESTERE LA S.C.

CONSTRUCTIA S.A TG-JIU

PROIECT DE LICENTA MECANICA - Fotoliu rulant pentrupersonae cu dizabilitati locomotorii, motorizat termic

PROIECT LICENTA TURISM - MONOGRAFIA COMUNEIGRADISTEA DIN JUDETUL CALARASI

LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIEFIZICA SI SPORT

Lucrari doctoratvezi toate lucrarile de doctorat

Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelorrutiere produse intre autovehicul si pieton

Proiecte de atestatvezi toate proiectele de atestat

Proiect Atestat informatica - Limbajul Pascal

ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazinede confectii

LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DECALCUL - Placa de baza

ATESTAT PROIECTAREA TRIDIMENSIONALA MODELAREAOBIECTELOR IN 3D

CALCULUL HIDRAULIC ALSISTEMULUI DE EVACUARE ATITEIULUI DE LA PARCURILE DESEPARARE LA DEPOZITULCENTRAL

LANTURI CINEMATICE PENTRUMISCARI AUXILIARE - MASINI-UNELTE

PROIECT DE LICENTA MECANICA -Fotoliu rulant pentru personae cudizabilitati locomotorii, motorizattermic

ALIAJE DE ANTIFRICTIUNE

MECANISME MECANICE PENTRUREALIZAREA MISCARILORRECTILINII - MASINI-UNELTE

Mecanisme cu roti dintate cu axamobila generalitati



Acestia trebuie sa fie familiarizati cu tot ce se poate executa pe o astfel de masina precum si cu limiteleintre care se poate opera.

In general componentele controlabile prin program NC ale MUCN sunt:

- axele pe care se realizeaza avansurile;

- lanturile cinematice de avans;

- dispozitivele de masura si control

- arborele principal al masinii unelte

- dispozitivele de prindere a piesei;

- magazii de scule si capete revolver;

- axe de rotatie si axe aditionale de avans

In subcapitolele urmatoare se vor prezenta elementele de mai sus atat pentru strung cat si pentru masina de frezat.

1.1. SISTEME DE AXE DE AVANS PENTRU MUCN

Nu de putine ori in momentul in care dorim sa descriem performanta unei masini unelte cu comanda numerica folosim expresiaeste o masina foarte buna interpoleaza in 5 axe. Aceste axe nu sunt altceva decat directiile descrise de componentele de avans alemasinii, a mesei principale de lucru, a arborelui principal sau a capului port scule.

In cazul masinilor unelte conventionale, miscarile de avans de-a lungul axelor, sunt executate manual prin rotirea manetelorcorespunzatoare sau prin lanturile cinematice de avans ale masinii. In aceasta situatie este posibila realizarea unor deplasari de-a

lungul axelor respective sau compuse in cazul actionarii simultane a doua sau mai multe axe.

In cazul masinilor unelte cu comanda numerica deplasarile respective de avans se realizeaza comandate prin program NC.

Orice masina CNC este dotata cu un numar mai mic sau mai mare de axe deavans care fac posibila prelucrarea automata a semifabricatului.

Masinile-unelte cu comanda numerica au in general sisteme de referinta diferite de cele ale masinilor-unelte clasice. Standardele existente in domeniu precizeazaca axa Z este axa arborelui principal. Pe aceasta, sensul pozitiv este dat de crestereadistantei dintre semifabricat si scula, sistemul de coordonate fiind un sistem cartezian,rectangular, de sens direct, care respecta regula mainii drepte.

In general masinile cu comanda numerica folosite la repere de complexitatemedie au in mod obisnuit trei axe identificate cu literele: X, Y, Z in cazul masinilor de frezatin timp ce masinile de strunjit au doua axe X, Z.

La strunjire (figura 3) axa Z este axa arborelui principal, miscarea in directie longitudinala fiind realizata de intreg ansamblulcap revolver si suport portscule. Axa X asigura deplasarea transversala a capului revolver ghidat pe suportul portscule. In aceastaconfiguratie este posibila generarea de miscari pe cele doua axe, pe o directie unghiulara compusa, sau de interpolare circulararezultand astfel conturul de revolutie al reperelor dorite.

In cazul masinilor de frezat (figura 5) acestea dispun de trei axecontrolabile NC: X, Y si Z. Doua dintre acestea sunt in general activate prindeplasarea mesei masinii (X si Z) iar cea de a treia e reprezentata dedeplasarea consolei arborelui principal al masini. In situatia in care masinade frezat are o masa fixa, consola arborelui principal va executa miscarile petoate cele trei axe.

Masinile cu comanda numerica utilizate la prelucrarea unor reperede complexitate mare au in mod frecvent mai multe axe. De asemenea chiardaca in mod generic se afirma ca strungurile MUCN au doar dou axeprogramabile X si Z variantele moderne la care sania capului revolver sepoate deplasa pe un ghidaj inclinat prin compuneri de axe pot rezultadeplasri si pe axa Y. Asupra acestui aspect se va reveni in ultimulsubcapitol din acest capitol.

1.2. LANTURILE CINEMATICE DE AVANS ALE MUCN

Asa cum s-a putut observa in subcapitolul anterior deplasareasculei relativ la piesa in vederea realizarii conturului impus de realizareareperului este generata prin miscari consecutive sau simultane ale axelor demiscare.

Deplasare scula

Axa de miscare

mobila generalitati

Rodarea cutiilor de viteze

TRATAMENTE TERMOCHIMICE

Termeni si conditii

Contact

Creeaza si tu



Axa de miscare

Axa de miscare

Astfel in exemplu din figura 6 se impune realizarea unei frezari oblice fata de axele de miscare X si Y.Pentru aceasta este necesara realizarea uneicompuneri a miscarilor pe cele doua directii in functiede unghiul inclinarii si de o miscare pe directia Z cu

care se realizeaza adancimea de aschiere impusa.

Toate aceste miscarii sunt posibile datorita lanturilor cinematice ale masinilor unelte cu comanda numerica. Acesteagenereaza miscari de translatie care deplaseaza fie reperul de prelucrat relativ la scula, fie sculele relativ la reper realizand astfelprelucrarea.

Inima dispozitivului de avans la CNC-uri este surubul cu bile recirculante. Acesta consta intr-un surub supus unorconstrangeri, prin care nu poate executa decat miscare de rotatie si o piulita care poate executa o miscare de translatie. In momentul incare motorul roteste surubul, piulita se deplaseaza longitudinal glisand sania impreuna cu masa de lucru de-a lungul ghidajelor.(fig.2.7)

Piulita cu bile recirculante contine un sistem de bile care asigura o transmitere cu frictiune mica de la surub la sanie. Cele douajumatati ale piulitei sunt incarcate una in raport cu cealalta, astfel incat mersul in gol este redus la minim si sania realizeaza oalunecare lina .

Pentru a asigura deteriorari minime ale mecanismului de avans in cazul unor ciocniri/coliziuni neintentionate, dispozitivul deavans poate fi cuplat la un ambreiaj cu alunecare. Cand acest tip de dispozitiv este incorporat, dispozitivul de avans se opresteinstantaneu in momentul in care sania intalneste obstacole neprevazute.

Pentru actionarea lanturilor cinematice de avans sunt folosite motoare de tip DC care pot fi controlate electronic. Avantajul unorastfel de motoare este acela ca pot transmite momente de torsiune in ambele directii.

3 DISPOZITIVELE DE MASURA SI CONTROL

Un element important al masinilor cu comanda numerica si care este strict necesar a fi comandat prin program NC este cel cepriveste pozitia saniei la un moment dat, de fapt masurarea cursei acestuia. Acest lucru se poate realiza in doua moduri: direct sauindirect.

Masurarea prin pozitionare directa implica existenta unei scale de masurare fixata de sanie sau de masa masinii. Impreciziilede la surubul conducator sau masa masinii nu influenteaza masurarea efectiva a rezultatelor deplasarii. Evaluatorul marimii demasurat culege optic informatii de pe scala de masurare si face conversia acestor informatii in semnale electrice trimise apoi lasistemul de control.

In cazul masurarii prin pozitionare indirecta marimea deplasariisaniei este evaluata relativ la rotatia surubului cu bile recirculante.Evaluatorul optic inregistreaza miscarea de rotatie prin intermediulunei scale pulsatorii conectata la surubul cu bile recirculante.

Cunoscandu-se dependenta dintre miscarea de translatie a sanii si numarul de rotatii pulsatorii, sistemul de control calculeaza sicomanda deplasarea saniei.

Asadar pentru o pozitionare precisa de-a lungul axelor de



Asadar pentru o pozitionare precisa de-a lungul axelor deavans, lantul cinematic de avans este cuplat la un dispozitivcorespunzator de masurare. Fundamental asa cum s-a precizat maisus astfel de dispozitive de masurare constau dintr-o scala si unevaluator capabil sa citeasca scala.

Este important de precizat ca in ce priveste tipul scalei trebuiefacuta distinctia intre pozitionarea absoluta si cea incrementala. Acest element are efecte importante in ce priveste tipul de cotare areperului ce urmeaza a fi prelucrat si chiar asupra modului de programare a informatiilor geometrice.

4 ARBORELE PRINCIPAL SI SISTEME DE PRINDERE A SEMIFABRICATULUI

1. Arborele principal al masini unelte

La fel ca si in cazul masinilor unelte clasice arborele principal este subansamblul care genereaza efectivmiscarea de rotatie a semifabricatului sau sculei, ce are ca efect realizarea aschierii. Dupa cum secunoaste arborele principal genereaza:

- rotatia semifabricatului in cazul strunjirii;

- rotatia sculei la prelucrarile de gaurire si respectiv frezare;

Sursa de miscare a arborelui principal este motorul de actionare amasinii, care poate fi un motor de tip AC sau respectiv DC.

In cazulmotorului de tipAC selectareaturatiei arboreluise realizeazaprin intermediulunei cutii deviteze, numarultreptelor deturatie fiinddependent detipul acesteia.Acest tip demotor este mairar intalnit incazul masinilorcu comandanumerica.

In celemai multe cazuri

arborele principal la masinile unelte CNC este condus de motoare de tipDC. Particularitatea foarte importanta a acestor motoare este ca prinintermediul unui tahogenerator pot realiza o variatie continua a turatiei laarborele principal, ceea ce permite programarea exacta a turatiei deprelucrare precum si schimbarea acesteia in concordanta cu regimul deaschiere impus de prelucrari . Pentru a obtine cele mai favorabile momentede torsiune precum si pentru realizarea unei game extinse de turatiiposibile, motoarele DC au in mod frecvent incorporata o reductie atransmisiei de la doua la patru nivele.

Atat masinile de strunjit cu CN cat si cele de frezat (figurile 12, 13)miscarea de rotatie se transmite de la motorul DC prin intermediul uneitransmisii prin curele la tahogenerator, care asigurand turatia ceruta deprogram o transmite mai departe la arborele principal. In cazul masinilor defrezat transmisia are in plus un angrenaj conic cu rol de schimbare adirectiei de miscare.

Un element important al arborelui principal este asa numitasuprafata frontala a acestuia. Aceasta este importanta atat din punct devedere al operatorului care trebuie sa orienteze si sa fixeze semifabricatul

sau scula relativ la aceasta suprafata cat si din punct de vedere al programatorului care trebuie sa tina seama de aceasta pozitionare.

2 Sisteme de prindere a semifabricatului

In cadrul acestui paragraf se vor trata principalele tipuri de orientare si fixare a semifabricatelor utilizate pe masinile unelteCNC.

In cazul masinilor CNC ca si in cazul celor clasice rolul dispozitivului de prindere a semifabricatului este sa asigure orientareasi fixarea acestuia de masa masinii in cazul prelucrarilor prin frezare sau in axa arborelui principal in cazul strunjirilor.

Cumpoate ficontrolatdispozitivuluide prindere a



semifabricatului prin program?

Numarul functiilor controlabile prin program relativ la dispozitivul de prindere, depinde in primul rand de modul in care piesa esteintrodusa in dispozitiv (manual sau automat) precum si de complexitatea sistemului de prindere.

La prelucrarile prin strunjire (figura 14), bacurile universalului se pot deschide si inchide din programul CNC-ului si este posibilasetarea diferitelor presiuni de strangere.

Axpinola

Alegerea presiunii de prindere depinde evident de turatia arborelui. Astfel turatiile mari necesita presiuni de strangere mari. Pentru cade regula CNC-urile lucreaza cu turatii diferite de la o faza la cealalta a prelucrarii si in general acestea sunt mari, presiunile destrangere nu pot fi marite corespunzator deoarece este posibila deteriorarea piesei. S-a gasit solutia utilizarii universalului cucompensare de forta centrifugala. Acesta este astfel proiectat incat fortele de prindere generate hidraulic asupra falcilor ramanconstante indiferent de turatia arborelui.

Ax

pinola

Exista situatii, in care rigiditatea semifabricatului oimpune, sa se utilizeze la strunjire, pinola si respectivlineta (figura 15). Pentru pinola se pot programaurmatoarele functii: pozitionarea pinolei, deplasareapinolei inainte si inapoi. La utilizare linetei se potprograma: deschiderea si inchiderea acesteia; translatia si respectiv rotatia intr-o pozitie data; retragerea.

La masinile de frezat (figura 15) problema fortelorde fixare nu este critica, gradele de libertate fiind mai binepreluate prin orientare. Ceea ce este important orientareasi fixarea pe aceste masini este pozitionarea rapida sicorecta a piesei pe masa in raport cu punctul zero almasinii.

Uneori se folosesc si dispozitive specializate careconstau in subansamble ce permit prelucrarea completaa tuturor suprafetelor fara a mai fi necesara reprindereapiesei.

O alta automatizare importanta este si echiparea masinii cu douamese indexabile care vor indexa alternativ in pozitia de lucru fiindcomandate din programul CMC. Se asigura astfel orientarea si fixareasemifabricatului chiar in timpul prelucrarii

3. Capete revolver. Magazii de scule

La prelucrarea reperelor pe NC-uri se executa aproape intotdeaunamai multe faze active de aschiere efective. Aceste faze sunt executate dintr-o singura prindere si astfel devine necesara angajarea a mai multe sculediferite in procesul de prelucrare. Deci, utilizarea mai multor scule implicaexistenta unor posibilitati de schimbarea a acestora. Cea mai frecventutilizata metod in cazul strungurilor CNC si a centrelor de prelucrare esteutilizarea unui schimbator automat de scule, comandat de programul NC,care poate lucra cu diferite scule, in functie de necesitatile tehnologice pecare reperul le reclama.

Schimbatorul automat de scule poate fi de tip :

- cap revolver (figura 2. 18);

- magazie de scule (figura 2. 19);

Capul revolver se foloseste la strungurile CNC. Programul NCprovoaca rotatia capului revolver pana cand scula necesara fazei respectivese aseaza in pozitie de lucru. Un element important in constructia capetelorrevolver il constituie prezenta sau absenta directionarii logice.

Capul revolver fara directionare logica (figura 2. 20) permite indexareasculelor doar intr-unsingur sens (ingeneral antiorar) iarsculele vin in pozitiede lucru, secventialuna dupa cealalta,conformprogramului.

In cazulmagaziei de sculecontrolata prinprogram NC,schimbatorul descule este o parghiedubla cu ghearacare preia sculamontata pe arboreleprincipal si o repunein magazie dupacare ia sculaurmatoare din

magazie si o aduce la arborele principal. Operatia este comandata prin program si dureaza cateva secunde.



4 Axe de rotatie si axe aditionale de avans

Masinile unelte CNC performante au pe langa cele trei axe implicite X,Y,Z si alte axe de avans de translatie suplimentare,precum si axe de avans de rotatie.

Miscarile de rotatie se noteaza cu A, B, C si se pot asocia axelor de translatie X, Y, Z. In conditiile in care orientarea axelor X, Y, Z seface respectand regula mainii drepte sensul axelor de rotatie A, B, C se face conform regulii din figura 22.

De asemenea pe langa axele de translatie principale X,Y,Z, pot exista directii de avans secundare U,V,W sau tertiare, P,Q,R,paralele sau in plane paralele cu primele. Similar, in afara miscarilor de rotatie A, B,C pot exista si alte miscari de rotatie secundarenotate cu D sau E.

Miscarile de rotatie programabile cel mai frecvent intalnite sunt in jurul axelor Y si Z deci notate cu B si respectiv C. Acestea sunt

concretizate fizic(figura 23) prin rotatia mesei delucru (axa C) sirotatia consoleiarboreluiprincipal (axa B).Astfel reperulpoate fi prelucratdin mai multedirectii si cudiferite unghiuride abordare.Axele carecontroleaza

rotatiile mesei siale

capului arborelui sunt independente de axele de translatie.

Centrelede prelucrare auin general pelanga cele trei axede baza celedoua axe derotatie descrisemai sus. In plus,acestea mai potavea o axasecundaramiscarii Z decinotata cu W.Miscarea este detranslatie si areloc intr-un planparalel cu al axeiZ pe o directiamomentana datade pozitiaarborelui principalca urmare a

rotatiei pe axa B. Axa secundara W pe directia de avans poate fi utilizata laoperatii cu un regim de aschiere mai usor (figura 24).

Miscarile secundare sau de rotatie pot fi suprapuse pestemiscarile axelor principale X, Y, Z sau pot fi controlate doar cand miscarilepe aceste axe sunt in repaus.

Daca mai sus s-a facut referire la masinile de frezat cu mai multde trei axe si in cazul masinilor de strunjit exista situatii cand acestea aumai mult decat cele doua axe X si Z.

O astfel de situatie este atunci cand strungul este echipat cu douasau mai multe capete revolver, cu posibilitatea indexarii acestora siposibilitatea prelucrarii cu fiecare dintre acestea. Cum capetele revolversunt controlate in mod independent unul fata de celalalt, axelecorespunzatoare sunt de asemenea independente. Apar deci pe langaaxele de miscare X si Z miscarile secundare paralele cu primele U sirespectiv W (figura 25).

O situatie asemanatoare se realizeaza in cazul strungurilorverticale cu patru axe controlabile (figura 26).

Problema axelor de rotatie in cazul strungurilor CNC devine interesanta doar daca unghiul de rotatie al axei Z a arborelui poate siintereseaza sa fie controlat prin program.



De asemenea chiar daca in mod generic se afirma ca strungurile MUCN au doar dou axe programabile X si Z variantelemoderne la care sania capului revolver se poate deplasa pe un ghidaj inclinat, prin compuneri de axe pot rezulta deplasri si pe axa Y.

In cazul clasic este controlata prin program doar rotatia si turatia arborelui principal, rotatie care nu este in acest caz considerataaxa controlabila. Axa poate fi considerata controlabila daca in mod optional si arbitrar poate fi obtinuta pozitia sa de repaus. Variantelemoderne permit opriri si indexari ale capului revolver prin program NC.

5 Scule si portscule controlabile CNC

Incadrul acestuimodul se vortrata atatsculele destrunjire cat side frezareutilizateurmarindu-seelementelegate de:tipul sculei,tipulportsculei,tipuri deplacute cu

carburi metalice folosite, locasuri pentru placuta si dimensiunile sculei.(figurile 27 si 28).

Un element important in exploatarea sculelor aschietoare pe MUCN il reprezinta portsculele. Deoarece in principiu masinileunelte cu comanda numerica utilizeaza, asa cum s-a precizat anterior, un numar mare de scule, existand mai multe faze active in cadrulaceleasi operatii, portsculele sunt cele care asigura orientarea si fixarea unor scule diferite in alezaje respectiv locasuri identice dinarborele principal, capul revolver sau magazia de scule. De aceea portsculele trebuie sa fie tipizate si standardizate.

Portsculele trebuie sa coincida atat din punct de vedere al dimensiunilor cat si al formei cu alezajele si locasurilor de pemasina CNC pe care se monteaza.

In figura 29 este prezentata o port-scula (partea mai inchisa) pentru masinile de frezat cu o coada de scula standardizata. Port-sculele de acest tip sunt recomandate pentru schimbari rapide de scule intre operatii individuale. Pe aceasta portscula se pot monta freze de diferite diametre si lungimi, burghie, etc.

In figura 30 este prezentata o port-scula (partea mai inchisa) pentru strunjit, cu o coada de dimensiuni standardizate. Astfel deport-scule asigura intotdeauna o pozitie relativa a muchiei taietoare fata de capul revolver. In locasul portsculei se pot monta diferite

cutite destrung: dedegrosat, definisat, pedreapta, pestanga, decolt, etc.

Deoarece la prelucrarile pe CNC-uri vitezele de prelucrare sunt in general mari, masinile sunt echipate cu sisteme de racire,lubrifiere si o mai buna indepartare a aschiilor.

Un alt aspect important in ce priveste utilizarea sculelor pe MUCN este aspectul dimensional al acestora. Dupa cum se poateobserva in figura 31 la scule cu lungimi diferite de incastrare ale cozii in port-scula pentru obtinerea unui contur identic traiectoria sculeise afla la distante diferite fata de profilul prelucrat al piesei.

Pentru a ne asigura de precizia prelucrarii reperelor pe masinile CNC, sistemul de control trebuie sa cunoasca dimensiunilesculei precum si pozitionarea relativa a acestora.

Dimensiunile sculei se raporteaza la un punct fix numit punct de referinta al sculei. Acest punct este cunoscut de echipamentulCNC al masinii unelte. (Fig. 32 si 33).



CNC al masinii unelte. (Fig. 32 si 33).

Principalele dimensiuni care caracterizeaza sculele utilizate la prelucrarile pe MUCN sunt:

- pentru frezare, sunt : L-lungimea frezei care este distanta de la punctul de referinta la suprafata aschietoare a acesteia si R-raza frezei (figura 32);

- pentru strunjire dimensiunile cutitului de strunjit sunt: L-lungimea dintre punctul de referinta si varful placutei masurata in directielongitudinala si Q- lungimea dintre punctul de referinta si varful placutei masurata in directie transversala (figura 33).

La prelucrarea pe MUCN dimensiunile sculei pe CNC se poate face in doua moduri diferite:

1.Prin metoda aschiei de proba

Reglarea dimensionala se va face prin aducerea in contact cu semifabricatul a fiecarei scule si retinerea pozitiei de contactpe cele trei sau doua axe. Se poate realiza si o prelucrare de proba, dupa care se supune reperul operatiilor de control.

2.Cu echipament de prereglare (extern sau incorporat)

Un astfel de echipament masoara pozitia relativa a muchiei aschietoare a sculei relativ la punctul de referinta al portsculei.

In cazul prereglarii externe se cauta stabilirea coincidentei intre punctul de referinta setat si cel existent pe CNC. Dimensiunilesculei se vor stabili optic sau mecanic si vor fi urmatoarele date de intrare pentru reglaj.

La prereglarea optica scula se introduce in locasul in care se va monta si apoi este miscata pana cand varful sculei este situatla intersectia liniilor echipamentului de masura. Dimensiunile sculei sunt apoi trimise automat sistemului de reglaj.

.comCopyright 2013 - Toate drepturile rezervate.

Toate documentele au caracter inf ormativ cu scop educational.

prelucrari pe masini unelte cu comanda numerica

Documents