1

PREVIZIUNEA MĂRIMILOR MACROECONOMICE

2

•Trebuie să țină cont de toate caracteristicile care există între mărimile macroeconomice.

3

Este un proces ce poate fi efectuat în două feluri:1. Previzionare ”de sus în jos” – etapa inițială

constă într-o evaluare de ansamblu a economiei în totalitatea ei. Rezultatele acestei evaluări sunt apoi folosite pentru previzionarea mai detaliată (a unor componente sau variabile macroeconomice).

2. Previzionare ”de jos în sus” – începe cu previziuni la nivele mici de agregare (spre ex. producția în sectorul pielărie), ale căror rezultate sunt apoi însumate pentru a obține valorile agregate.

4

Scopul previziunii mărimilor macroeconomice

Este, în primul rând, de a obține o imagine clară a situației de fapt și numai după aceea de a face efectiv proiecții.

5

Specificități•Unele sectoare ale economiei sunt mai

mult exogene (predeterminate) decât endogene, relativ la restul economiei.

•Prin urmare, prognozarea lor nu necesită un input prea mare din celelalte sectoare.

•Însă evoluția lor determină cu siguranță evoluția altor componente macroeconomice.

6

Specificități•Input-urile într-un proces de previziune

sunt, de obicei, variabile legate de conturile naționale, producție, exporturi, cerere, ofertă, etc. precum și o serie de indicatori de avans (leading indicators).

•Se bazează cu preponderență pe modelul lui Keynes – variabilelor legate de Cerere le este acordată mai multă atenție decât celor legate de Ofertă.

7

Specificități•Previziunile efective nu se realizează la

nivel oficial doar pe baza unui model econometric.

•Se construiesc modele complexe, interdependente, iar pe baza lor se construiesc scenarii.

•Rezultatele scenariilor sunt analizate și validate de comisii de analiză.

8

Output-ul procesului de previziune macroeconomicăFormat din:•O descriere detaliată a situației economice

curente.•O previziune detaliată a viitorului apropiat.•O analiză a condițiilor efective cu discuții pe

scenarii alternative.

•Cea mai recentă abordare a rezultatelor previziunilor este pe bază de intervale de încredere (intervale de fluctuație).

9

•La nivel macroeconomic, există mai multe clasificări ale sectoarelor unei economii naționale și ale rezultatelor lor, pentru o mai facilă urmărire cantitativă.

•De asemenea, se urmăresc fluxurile de intrări – ieșiri din fiecare sector în parte, pe activități, precum și între sectoare.

10

Sectoarele instituționale1. Sectorul societăților nefinanciare2. Sectorul societăților financiare și de

asigurări3. Sectorul administrației publice4. Sectorul gospodăriilor populației5. Sectorul instituțiilor fără scop lucrativ în

serviciul gospodăriilor populației6. Sectorul ”restul lumii”

11

Sistemul conturilor naționale (SCN)(Sistemul contabilității naționale)Oferă o imagine generală a tuturor

fluxurilor și stocurilor economice.

Evidențiază resursele, utilizarea resurselor și soldurile.

Soldul fiecărui cont reprezintă resursa contului următor.

Gruparea activităților economice se face după criteriul instituțional.

12

Conturile naționale•Contul de producție•Contul de exploatare•Contul de venituri•Contul de utilizare a venitului•Contul de capital•Contul financiar

13

Sistemul intrări – ieșiri (tabelul input – output, Leontief) (TIO)Oferă o imagine generală a resurselor și a

utilizării resurselor și bunurilor și serviciilor, la prețuri curente sau constante.

Gruparea activităților economice se face după criteriul funcțional.

TIO este static și deschis.

14

Previziunea PIB•PIB reprezintă valoarea adăugată totală în

economie sau valoarea totală cerută în economie.

•Deci PIB poate fi calculat fie pe baza componentelor cererii, fie pe baza componentelor ofertei ⇒:

1. Prognoza PIB prin metoda de producție2. Prognoza PIB prin metoda cheltuielilor

15

1. Previziunea PIB prin metoda de producție

PIBt = VABt +IPt + TVt – SPt

VAB = producția totală – consumul intermediar

⇒ depinde de forța de muncă și de productivitatea muncii.

16

2. Previziunea PIB prin metoda cheltuielilorPIB (Y) = CONSUM PRIVAT (C) + INVESTIȚII

(I) + CHELTUIELI GUVERNAMENTALE (G) + EXPORTURI (X) – IMPORTURI (M)

sauPIB (Y) = CONSUM FINAL (CF) + FORMAREA

BRUTĂ DE CAPITAL FIX (FBCF) + VARIAȚIA STOCURILOR (ΔS) + (EXPORTURI (X) –

IMPORTURI (M)) Exporturi – Importuri = Exportul Net (ΔX)

17

Estimarea PIB potențial•Valoarea potențială sau naturală pentru o

variabilă economică reprezintă valoarea de echilibru (nivelul la care s-ar situa și evoluția pe care ar avea-o variabila analizată pe termen lung dacă economia națională ar fi la stadiu de echilibru) ”steady-state”.

•PIB potențial/natural – este acel nivel al PIB-ului rezultat din utilizarea deplină a tuturor factorilor de producție.

18

Estimarea PIB potențial•Diferența dintre PIB efectiv și cel potențial =

output gap•Output gap (în formă relativă) = (PIB efectiv

– PIB potențial)/PIB potențial * 100

•Una dintre cele mai utilizate metode simple de estimare a PIB potențial este folosirea filtrului Hodrick-Prescott.

•Printre metodele complexe cele mai folosite se află abordarea vectorială.

19

Prognozarea ratei inflației•Printre cei mai importanți predictori ai

ratei inflației se numără rata nominală a dobânzii și rata șomajului.

•Rata nominală a dobânzii include așteptări inflaționiste, rata reală a dobânzii și o primă de risc.

20

Prognozarea ratei inflației•Prognozarea ratei inflației nu poate fi

făcută strict pe modele simple, autoregresive, pentru că inflația este un proces determinat, bazat pe așteptări, și nu autoregresiv.

•Relația șomaj – inflație = curba lui Phillips.

•Curba clasică a lui Phillips modelează partea inflaționistă datorată producătorului.

•Respecificări ale curbei Phillips au fost făcute de Okun și Lucas și se referă la relația inflație - salarii, inflație – output, etc.

21

Prognozarea ratei inflației•Input-uri: așteptările inflaționiste,

caracteristicile ciclurilor economice (date, în general, de PIB), salarii, diverse șocuri (ex. creșterea prețului petrolului), taxele, etc.

22

Previziunea politicii monetare•Cel mai simplu mod este de construire a

unui Indice al Condițiilor Monetare (monetary conditions index - MCI):

ICMt= α(it – i0) + (1-α)(st – s0)

it – i0 – este modificarea ratei nominale a dobânzii față de o perioadă de bază,

st – s0 – este modificarea cursului de schimb în aceeași perioadă.

23

Previziunea politicii monetare•ICM prezintă efectele politicii monetare pe cele

două paliere posibile – modificarea ratei dobânzii sau modificarea cursului de schimb, în general asupra PIB.

•Previzionarea ratei dobânzii este extrem de dificilă, pentru că se află într-o interdependență ridicată cu inflația și economia reală.

•Pe termen scurt, scopul principal este de a previziona următoarea mișcare de politică monetară.

•Pe termen lung, este de a înțelege starea politicii monetare.