prezentarea - usamvcluj.ro 1... · ficatului şi asupra ... fiziologia, fiziopatologia şi cu...

Download PREZENTAREA - usamvcluj.ro 1... · ficatului şi asupra ... fiziologia, fiziopatologia şi cu anatomia patologică, fiind unul din cei mai importanţi creatori ai medicinii moderne

If you can't read please download the document

Upload: phungdan

Post on 06-Feb-2018

238 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

  • Curs 1 |

    2016 - 2017

    PREZENTAREA

    DISCIPLINEI I CURSULUI

    DE FIZIOPATOLOGIE

  • Prof. Ioan Marcus, PhD

    Curs + 3 Grupe - Lucrari practice

    Conf. Bogdan Sevastre, PhD

    2 Grupe - Lucrari practice

    CDA, Orsolya Sarpataki, PhD

    5 Grupe - Lucrari practice

    Ing. Dana Bochi Tehnician laborator

    DOCTORAZI

    Drd. Adrian Potrniche Anul 1

    Drd. Andrei Bodnariuc Anul 1

    Drd. Ion Tac Anul 1 (Republica Moldova)

    Drd. Amalia Neagu, Anul 2

    Drd. Alexia Dreanca Anul 3

    Drd. Vasile Muntean Anul 4

    Drd. Layos Raduly Anul 4

    PERSONALUL DISCIPLINEI

  • CURS - Fiziopatologie, FMV, Anul III

    Semestrul 1 - Curs=2 ore + LP 2/Sptmn=5 credite

    Semestrul 2 - Curs=2 ore + LP 2/Sptmn=2 credite

    CURS - Biologia i Patologia Animalelor de Laborator, Anul II ,

    Opional | Semestrul 2 = 2 credite

    CURS - Hematologie Veterinar , Anul III = 2 credite

    Opional | Semestrul 2

    CURS - Bioetica Experimentelor pe Animale,

    Facultativ | Anul IV,

    Semestrul 2 Curs=1 or/Sptmn (14 ore )= 2 credite

    STRUCTURA DISCIPLINEI=CURSURI

  • CURSUL DE FIZIOPATOLOGIE

    Vineri de la 8 - 10, Sala A3

    PROGRAM LABORATORUL DE FIZIOPATOLOGIE

    Luni de la ora 14 la 20 = Grupele 6,7,1 .

    Mari de la ora 8-10 i 14 -20 = Grupele 8, 5, 13, 11.

    Marti de la 10 la 14 Limba englez (Gr. 1 ,2)

    Miercuri de la ora 8 la 20 = Grupele 9, 12, 10, 4, 2, 3.

    Joi de la 14-16 i 18 -20 Linia francez, Grupele 1 , 2.

    Vineri de la 10-12 Linia francez Grupa 3

    CONSULTAII :

    Prof. Ioan Marcus, DVM, PhD

    LUNI de la 10 la 12

    LABORATORUL ESTE DESCHIS ZILNIC

    Luni - Vineri - ntre orele 8 20

    Sambat - Duminic : Cercul de Fiziopatologie

    PROGRAMUL DE LUCRU

  • Prezen + participare/implicare Curs = 1,5 credite

    50%+1 absente repeta semestrul/anul

    Prezenta + participare/implicare laborator 1.5 credite

    50%+1 absente repeta semestrul/anul

    Referat bibliografic 1,5 credite Opional (Termen - Saptamana 13)

    Activit i extracurr iculare (Cerc t i in if ic , Simpozioane) 0,5 credite.

    EXAMEN PARTIAL Opional - (Saptamana 7)

    EXAMEN PRACTIC FINAL Obligatoriu - (Saptamana 14)

    Acumularea unui numr de 5 credite/Semestru = nota 10

    MODUL DE STABILIRE A NOTEI FINALE

    Referatul bibliografic (15%) + Examen par ial (15%) + Examenul practic

    (10%) + Examenul teoret ic (oral ) (60-90%) = 100% (NOTA FINAL)

    ESTE OBLIGATORIE ACUMULAREA A MINIMUM 2,5 CREDITE/AN PENTRU

    PARTICIPAREA I ABSOLVIREA EXAMENULUI DE FIZIOPATOLOGIE

    EVALUAREA ACTIVITII

    (ACORDUL DE COLABORARE)

  • Scop - documentare bibliografic pe teme medicale.

    - Tema trebuie s actualizeze un aspect de interes pentru medicina veterinar (uman!) dpdv fiziopatologic.

    Structura referatului:

    Pagina 1 titlul referatului + numele i data predrii.

    Pagina 2 Cuprins (capitolul I, II, II)

    Paginile 3 7 - Dezvoltarea capitole din cuprins.

    Pagina 8 Concluzii.

    Pagina 9 Anex pentru foto, grafice, tabele, etc.

    Pagina 10 Bibliografie (5 10 titluri bibliografice).

    Termen de predare : prima sptmn din Ianuarie 2017

    REFERAT BIBLIOGRAFIC

  • BIBLIOGRAFIE : ROMN

  • BIBLIOGRAFIE : ENGLEZ

  • BIBLIOGRAFIE : ENGLEZ

    MEDICINA OMULUI

  • BIBLIOGRAFIE : FRANCEZ

  • Domenii de cercetare principale: Terapii neconventionale in cancer

    Fitoterapia in patologia animala

    Cancerul experimental de transplant

    Senescena i bolile asociate senescenei

    Genomica si proteomica tumorilor la animale

    Patologia sistemica la animalele de ferma

    Oportuniti pentru studeni: realizarea i publicarea unor lucrri tiinifice.

    participarea la simpozioane i congrese .

    realizarea unor lucrri de licen .

    CERCUL STIINTIFIC STUDENESC

  • CAFENEAUA CULTURAL - FEEDBACK

    Adresa de e-mail: [email protected]

    Facebook: https://www.facebook.com/pages/Cafeneaua-culturala-Feedback/

    Sediul: Laboratorul de Fiziopatologie \ Intalniri de lucru: Vineri de la 16 la 17.30

  • REVISTA FEEDBACK

  • WEBPAGE - FIZIOPATOLOGIE

    E-mail:

    [email protected]

  • CURSUL DE FIZIOPATOLOGIE

  • Capitolul 2 - CELULA I MECANISMELE DISFUNCIILOR CELULARE

    Capitolul 3 - EREDITATEA I MECANISMELE BOLILOR EREDITARE

    Capitolul 4 - METABOLISMUL I MECANISMELE TULBULRRILOR METABOLICE

    Capitolul 5 - STRESUL I MECANISMELE IMPLICATE N ADAPTARE I BOAL

    Capitolul 6 - ETIOPATOGENIA: FACTORI PATOGENI I MECANISME DE ACIUNE

    Capitolul 7 - IMUNITATEA I MECANISMELE TULBURRILOR IMUNE

    Capitolul 8 - INFLAMAIA I MECANISMELE REPARATORII TISULARE

    Capitolul 9 - FEBRA I MECANISMELE TULBURRILOR DE TERMOREGLARE

    Capitolul 10 - CANCERUL I MECANISMELE CRETERII TUMORALE MALIGNE

    Capitolul 11 - OCUL I MECANISMELE TULBURRILOR DE HEMODINAMIC .

    STRUCTURA CURSULUI SEMESTRUL I

  • Cu ce se ocup

    Fiziopatologia?

  • Studiul mecanismelor biologice/fiziopatologice de trecere de la funcia normal, fiziologica la cea patologic i consecinele acestora pentru organismul animal.

    Explic i interpreteaz modificrile funcionale la nivel infracelular celular si sistemic, stabilind legile generale de apariie, evoluie i terminare ale bolilor + mecanismele patogenetice de dezvoltare a bolilor.

    Contribuie la formarea i consolidarea unei gndiri medicale complexe, necesar nelegerii corecte a tulburrilor funcionale clinice, coroborate cu interpretarea rezultatelor de laborator.

    - Discipline PRECLINICE -

    - FIZIOPATOLOGIE -

    - Discipline CLINICE.

    OBIECTIVELE MAJORE ALE CURSULUI

  • Starea de sntate sau eucrasis

    (gr.eu = bun; krasis = constituie)

    Starea de boal sau dyscrasis

    (lat: dis = greu, neplcut)

    perturbare a echilibrului labil dintre aceste fore i cele 4 umori care alctuiesc organismul animal viu:

    - snge , mucus, bil galben, neagr sau sngele venos.

    Localizarea i intensitatea bolilor aprute sub influena unor factori externi (soarele, aerul, apa, hrana) depind de tipul constituia - termen prin care HIPPOCRATE definea anumite proprieti generale ale organismului.

    MEDICINA N ANTICHITATEA GREAC HIPPOCRATE DIN KOS (468-377 .E.N.)

  • (Pathos + Logos)

    Patologia General

    Fiziopatologia

    GALEN CLAUDIUS (~129 / ~199)

  • The Physician (2013)

    In Persia in the 11th Century, a surgeon's

    apprentice disguises himself as a Jew to study

    at a school that doest admit Christians.

    Noah Gordon (novel)

    Director: Philipp Stlzl

    Stars: Tom Payne, Olivier Martinez,

    MEDICINA N EVUL MEDIU EURO-ASIATIC

  • - primele critici asupra concepiei lui Galenus i ale colii arabe, considerate pn atunci intangibile - redescoper nvtura lui Hippocrate.

    - primele studii de Anatomie.

    - n 1543 apare opera monumental a lui Andreas Vesalius De Humani Corporis Fabrica - Cu privire la construcia corpului omenesc.

    Paracelsus - Teoria iatrochimiei - iatros=medic.

    MEDICINA N PERIOADA RENASTERII

  • Creatorul teoriei iatrofizice compar organismul animal cu

    o main complicat, nct orice defeciune a unei piese

    (organ) duce la dereglarea funcionalitii ntregului

    angrenaj (organismul) rezultnd astfel starea de boal .

    RENE DESCARTES (1596 -1650)

  • 1628 - William Harvey - Essay on the Motion of the Hearth and the Blood - n care arat c inima funcioneaz ca o pomp care asigur circulaia nentrerupt a sngelui.

    NCEPUTURILE MEDICINEI MODERNE

  • In domeniul fiziologiei

    Claude Bernard (1813 -

    1878) publica lucrri asupra

    funconrii glandei tiroide,

    ficatului i asupra

    sistemului nervos vegetativ.

    Louis Pasteur (18221895)a

    dcouvert le procd de

    prparation des aliments

    appel la pasteurisation;

    - il a dvelopp un vaccin

    contre l'anthrax et la rage.

    MEDICINA N SECOLUL AL XIX-LEA

  • Fondatorul patologiei celulare.

    Virchow s-a strduit s reuneasc medicina clinic cu

    fiziologia, fiziopatologia i cu anatomia patologic, fiind

    unul din cei mai importani creatori ai medicinii moderne.

    Omnis cellula e cellula ("Orice celul provine

    din alt celul") a modificat radical gndirea medical

    n direcia unui nou concept explica apariia bolilor ca

    o consecin a turburrilor morfofunctionale celulare.

    RUDOLF LUDWIG KARL VIRCHOW

  • IVAN PETROVICI PAVLOV (1849 - 1936), - STUDIUL REFLEXELOR CONDIIONATE LA ANIMALE

  • MEDICINA N SECOLELE XX - XXI

  • Sntatea - reflect armonia functionala dintre sistemele organismului pe de o parte, respectiv dintre organism i mediu .

    Boala - disarmonia dintre organism i mediu pe de o parte, respectiv dintre diferitele sisteme ale organismului animal.

    Criterii de apreciere a strii de Sntate/Boal: - Sntatea clinic - const n meninerea funciilor investigabile prin examen clinic n limitele valorice caracteristice speciei, rasei, starii fiziologice;

    - Sntatea metabolic - se apreciaz prin examene paraclinice sau de laborator - valorile parametrilor biochimici/umorali /celulari situndu-se n limitele normale/homeostazice ale speciei;

    - Sntatea de producie - apreciat prin faptul c animalele valorific eficient hrana i condiiile de ntreinere, n concordanta cu performanele speciei/rasei/individului.

    SANATATEA SI BOALA

    N MEDICINA VETERINAR

  • Pentru nota 5 text\slide-uri colorate in Rosu

    - nivel de cunoastere minimal al unor aspecte

    fundamentale care fac obiectul studiului fiziopatologiei animale.

    Ex: semnele patognomonice ale reactiei inflamatorii

    (rubor, tumor, dolor, calor, functio laesa) cum se manifesta?

    Pentru nota 10 text\slide-uri colorate in albastru

    - nivel ridicat de nsusire si ntelegere al unor fenomene/

    mecanisme specifice pentru studiul fiziopatologiei animale.

    Ex: mecanismele intrinseci/extrinseci ale apoptozei

    celulare. (factori declansatori, cascada enzimatica, gene etc).

    IMPORTANT DE RETINUT !!!

  • LECTURI ... RECOMANDATE!

    BOLILE I ISTORIA, Cartwright F & M Biddiss

    Lucrare fascinanta care exploreaza impactul maladiilor asupra

    marilor evenimente ale istoriei, demonstrand ca pana si cele

    mai puternice personalitati si cele mai evoluate societati pot fi si

    au fost afectate in mod dramatic de boala. Molimele au

    zdruncinat din temelii antica Atena si Roma cezarilor. In

    perioada medievala, Moartea Neagra a devastat Europa,

    cantand marsul funebru feudalismului si ducand la aparitia a

    nenumarate curente eretice in interiorul bisericii crestine. O

    maladie venerica l-a impiedicat pe teribilul Henric al VIII-lea al

    Angliei sa aiba mostenitorul de stirpe barbateasca pe care atat

    si l-a dorit, dupa cum aceeasi boala rusinoasa a provocat, cu

    siguranta, nebunia tarului Ivan cel Groaznic. In Mexic, variola a

    reprezentat cel mai puternic aliat al lui Hernan Cortez impotriva

    vitejilor azteci, in vreme ce regina Victoria, transmitand

    hemofilia urmasilor sai, a contribuit, involuntar, la prabusirea

    monarhiei ruse. Fiecare epoca a cunoscut progrese, mai mult

    sau mai putin importante, in lupta contra bolilor fizice si

    mentale, doar spre a fi confruntata, ulterior, cu alte provocari, si

    mai grave, pe care nimeni nu le-ar fi putut prezice..

  • http://www.teatrulnationalcluj.ro

    http://www.filacluj.ro

  • SUCCES!!!