prezentarea generalĂ a instanŢeiportal.just.ro/54/documents/bilant_2009.pdf · prezentarea...

1

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALĂ A INSTANŢEI

Judecătorii conduc şi administrează o activitate de specialitate care face să

funcţioneze un sistem complex ce reglează şi susţine toate celelalte sisteme sociale.

În procesul de realizare a managementului judiciar, judecătorul şi legea trebuie să

funcţioneze unitar pentru a susţine obiectivul final al acestui sistem – realizarea

actului de justiţie de calitate, iar o activitate eficientă depinde de resursele

materiale, informaţionale, umane dar şi de fondul de legi puse la dispoziţie celor

care trebuie să le aplice.

Calitatea actului de conducere administrativă determină şi consolidează

imaginea managerului în interiorul instanţei, dar şi o imagine în afara acesteia,

având în vedere rolurile pe care acesta le are în domeniul interpersonal (de

reprezentare, de lider, de agent de legătură), în domeniul informaţional (de

observator activ, diseminator, purtător de cuvânt), în domeniul decizional (de

întreprinzător, mânuitor de disfuncţionalităţi, distribuitor de resurse, negociator).

Credibilitatea, eficienţa, obiectivitatea, imparţialitatea şi independenţa sunt

caracteristici calitative ale muncii judecătorului iar activitatea managerului în

acest sistem urmăreşte susţinerea şi consolidarea muncii judecătorului,

îmbunătăţirea actului de justiţie.

Managementul activităţii de conducere, desfăşurate în cadrul instanţelor din

cadrul Autorităţii judecătoreşti, se întemeiază pe principiile generale care

sistematizează această activitate, privind creşterea eficienţei acesteia, respectarea

atribuţiilor postului, a responsabilităţilor şi a sferei de activitate, urmărind

rezultatele şi scopurile acestei activităţi, îndeplinirea sarcinilor stabilite prin

reglementări legale, integrarea activităţii specifice în întreg.

Rezultatul urmărit este optimizarea funcţionării sistemului, din punct de

vedere administrativ şi coordonarea eforturilor pentru îndeplinirea atribuţiilor

2

manageriale privind organizarea eficientă, asumarea responsabilităţilor

corespunzătoare funcţiei.

Curtea de Apel Craiova, a doua instanţă din ţară ca volum de activitate

funcţionează din anul 1993, în imobilul situat în Craiova, str. Nicolae Titulescu

nr.4, jud. Dolj.

După transmiterea imobilului în administrarea Ministerului Justiţiei

(conform HG nr.450/08.09.1993), construcţia, cu destinaţie iniţială de locuinţă a

fost transformată şi amenajată, în limita permisă de structura sa funcţională, ca

sediu de instanţă.

Creşterea numărului de personal în decursul anilor (judecători şi personal

auxiliar) a avut ca efect o supraaglomerare a tuturor spaţiilor cu destinaţie de

birouri, ceea ce a impus găsirea unor soluţii de moment, prin amenajarea în podul

clădirii a unor spaţii pentru birouri, care nu oferă însă condiţii corespunzătoare

pentru desfăşurarea activităţii.

Spre exemplificare, prin transformările intervenite,

- nu s-a reuşit separarea fluxurilor de circulaţie, astfel încât, în anumite

zone, acestea se suprapun;

- cele trei săli de judecată, de dimensiuni reduse, sunt insuficiente prin

raportare la numărul secţiilor Curţii de Apel Craiova, ceea ce face ca şedinţele de

judecată să se desfăşoare în mai mulţi timpi, contracronometru de multe ori, astfel

că rolul şedinţelor programate după-amiaza este foarte încărcat;

- cei 79 de judecători ai curţii au la dispoziţie numai 9 birouri (între 12 şi

25 mp, unele improvizate, fără lumină naturală), iar personalul auxiliar, în număr

de 113, sunt repartizaţi câte 12-14 în birouri amenajate, inclusiv în fostele garaje şi

în podul clădirii.

Prin Ordinul nr. 1831/C/7 iulie 2004, emis de Ministrul Justiţiei, în baza

sentinţei civile nr. 274 din 11 martie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti

(sentinţă rămasă irevocabilă), s-a dispus restituirea în natură a acestui imobil

foştilor proprietari.

3

De la această dată, şi până în prezent, Curtea de Apel Craiova a continuat

să folosească imobilul, în baza contractului de închiriere cu proprietarii.

După restituirea imobilului proprietarilor, calitatea de chiriaş a Curţii de

Apel Craiova nu a permis efectuarea unor îmbunătăţiri şi reparaţii curente, care să

influenţeze în sens pozitiv condiţiile de muncă, întrucât toate aceste operaţiuni ar

implica, în mod cumulativ, acordul proprietarului şi alocarea fondurilor bugetare

necesare de către Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Începând cu anul 2004, conducerea Curţii de Apel Craiova, în considerarea

prevederilor art.125 din Legea nr.304/2004 a întreprins numeroase demersuri pe

lângă autorităţile centrale şi locale ale administraţiei de stat în vederea identificării

şi obţinerii unui nou sediu corespunzător funcţionării acestei instanţe.

Situându-ne la limita minimă a cerinţelor necesare unei funcţionări normale

a Curţii de Apel Craiova, considerăm că sunt necesare 20 de birouri pentru

judecători, 30 birouri pentru personalul auxiliar de specialitate, spaţii

corespunzătoare pentru registratura şi arhiva ce deservesc cele 5 secţii, 5 săli de

judecată, cu camere de deliberare, fluxuri separate pentru judecători, personal

auxiliar şi public.

Direcţiile de acţiune au vizat:

- achiziţionarea imobilului unde funcţionează sediul actual al

instanţei;

- închirierea unui alt spaţiu care să răspundă exigenţelor pe care le implică

un climat optim de muncă;

- realizarea investiţiei finanţate de Banca Mondială privind

obiectivul „Extindere Tribunal Dolj - Curtea de Apel Craiova".

Actualmente, procedura iniţiată de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor

Cetăţeneşti pentru achiziţionarea imobilului din Craiova, str. Nicolae Titulescu

nr.4, a fost abandonată, neexistând resursele financiare necesare.

Cât priveşte închirierea unui alt spaţiu, în proiectul de buget pentru anul

2010, aprobat de către Colegiul de conducere al instanţei, au fost incluse, estimativ

sumele necesare pentru închirierea unui nou spaţiu (cu o suprafaţă utilă de

4

aproximativ de 2800 m2, dublă faţă de cea actuală). Procedura pentru închirierea

unui alt spaţiu va putea fi declanşată însă, numai dacă, în bugetul Curţii de Apel

Craiova vor fi alocate sumele necesare.

La acest moment însă, în bugetul Curţii de Apel Craiova pentru anul 2010

nu au fost alocate sumele necesare pentru demararea procedurii de închiriere a unui

alt spaţiu. Obţinerea unor fonduri suplimentare în acest scop, rămâne în continuare

un obiectiv realizabil, însă numai în condiţiile rectificării bugetului actual.

S-a întocmit proiectul pentru construcţia Palatului de Justiţie, însă pentru

demararea lucrărilor este necesară obţinerea avizului de la Ministerul Culturii şi

Cultelor, întreaga documentaţie fiind depusă, în acest sens, în decembrie 2008.

Conducerea Curţii de Apel Craiova a fost asigurată de preşedinte şi cei doi

vicepreşedinţi, aceştia din urmă având atribuţii clar stabilite prin Decizia

Preşedintelui şi în concordanţă cu Legea nr.303/2004, Legea nr.304/2004 şi

Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005.

În anumite probleme organizatorice, care au vizat aspectele generale de

conducere a instanţei, a fost implicat şi Colegiul de conducere, conform

competenţelor legale.

Colegiul de conducere al Curţii de Apel Craiova s-a întrunit în şedinţe, ori

de câte ori a fost necesar, în vederea discutării problemelor organizatorice ale

instanţei, dar şi a anumitor probleme de drept (cum ar fi sesizarea Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie, pentru ca aceasta să se pronunţe asupra chestiunilor de drept

care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti, interpretarea dispoziţiilor

Regulamentului de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti).

Sub un prim aspect, respectiv cel al managementului resurselor umane,

trebuie menţionat că, desfăşurarea unei activităţi manageriale optime depinde de

asigurarea numărului necesar de judecători şi personal auxiliar, corespunzător

volumului de activitate al instanţei.

Privind din această perspectivă, s-a urmărit, de către conducerea Curţii de

Apel Craiova, asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate

5

prin evaluarea volumului de muncă şi a timpului de muncă necesar pentru

realizarea sarcinilor şi realizarea resurselor umane alocate, iar acolo unde,

specificul activităţilor a permis, s-a realizat o delegare de atribuţii.

În această ordine de idei, pe segmentul managementului resurselor umane,

trebuie menţionat faptul că, în ultimii ani, în activitatea Curţii de Apel Craiova s-a

resimţit o fluctuaţie permanentă a personalului judiciar, datorată pensionărilor,

detaşărilor, concediilor medicale şi de maternitate, situaţie ce a impus eforturi

susţinute pentru menţinerea unui minim echilibru al organizării activităţii de

judecată.

Sub aspectul managementului resurselor materiale, conducerea curţii a avut

în vedere:

- finalizarea noilor obiective de investiţii;

- continuarea lucrărilor de reparaţii capitale şi curente;

- realizarea de noi investiţii;

- dotarea cu tehnică de calcul şi produse software.

Activitatea personalului auxiliar de specialitate şi a celui din cadrul

Departamentului economico – financiar şi administrativ s-a desfăşurat sub

coordonarea şi controlul preşedintelui, iar calitatea de ordonator de credite a fost

delegată vicepreşedinţilor care au exercitat atribuţiile specifice, în limitele stabilite

prin Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti.

S-a urmărit îndeplinirea de către tot personalul a atribuţiilor prevăzute de

lege şi regulamente, acordându-se o atenţie deosebită strategiilor naţionale şi

secvenţiale în domeniul justiţiei.

În acest context, demersurile întreprinse de preşedintele şi vicepreşedinţii

Curţii de Apel Craiova au vizat responsabilizarea preşedinţilor secţiilor curţii,

precum şi ai celorlalte instanţe aflate în circumscripţia acesteia, în sensul

îndeplinirii obligaţiilor stabilite prin H.G. nr.1346/2007 privind aprobarea Planului

de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor, din cadrul mecanismului de

cooperare şi verificare a progresului realizat de România, în domeniul reformei

sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.

6

În baza Programelor PHARE derulate de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor

Cetăţeneşti, Curtea de Apel Craiova are actualmente în dotare 9 servere, 284 de

staţii de lucru, 48 imprimante, 3 notebook-uri, 6 scanere şi un multifuncţional.

La nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Craiova tehnica de calcul

include: 129 servere, 1362 staţii de lucru, 368 imprimante, 33 notebook-uri şi 42

multifuncţionale.

Ca ordonator secundar de credite, Curtea de Apel Craiova are şi sarcina de a

organiza şi controla, atât în plan financiar contabil şi al resurselor umane, cât şi în

ceea ce priveşte aspectele strict funcţionale ale activităţii, cele 4 tribunale şi 18

judecătorii arondate.

Prin contactul permanent cu conducerile instanţelor şi prin deplasările

efectuate la fiecare dintre instanţele arondate, s-a căutat şi s-a reuşit a se avea o

reprezentare exactă asupra realităţilor şi problemelor concrete cu care instanţele se

confruntă, asupra modului în care conducerile administrative găsesc, propun şi pun

în aplicare soluţii eficiente, în limitele date de legislaţia existentă şi de mijloacele

materiale alocate.

Este de subliniat că, preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor arondate,

împreună cu managerii economici, s-au dovedit a fi buni organizatori şi buni

gospodari pe plan local.

În măsura în care, prevederile legale şi bugetare le-au permis, conducerile

tribunalelor şi ale judecătoriilor, au căutat să asigure condiţii bune de lucru, pentru

a oferi justiţiabililor un serviciu public cât mai apropiat de nevoile şi aşteptările

acestora.

7

CAPITOLUL II ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI

ASPECTE CANTITATIVE

2.1. Volumul de activitate

Pentru a avea o imagine de ansamblu a activităţii Curţii de Apel Craiova – ca

instanţă judecătorească, dar şi cu prerogative manageriale pentru instanţele din

circumscripţie – vom prezenta următoarele date:

Cauze înregistrate şi soluţionate în anul 2009

Instanţa Stoc 2008 Intrate Soluţionate

Curtea de Apel Craiova 4490 19935 19755

Tribunalul Dolj şi judecătorii 17385 76385 76500

Tribunalul Gorj şi judecătorii 11849 44457 45326

Tribunalul Mehedinţi şi judecătorii 8948 44483 43685

Tribunalul Olt şi judecătorii 7666 32676 31577

TOTAL 50338 217936 216843

În anul 2009 activitatea Curţii de Apel Craiova a înregistrat ca şi în anul

precedent un volum mare de cauze caracterizate prin diversitate şi complexitate.

Astfel, în anul 2008 s-au înregistrat un număr de 22170 dosare, s-au

soluţionat 20188 dosare, stoc 4490 dosare.

Faţă de acest an, în anul 2009 s-au înregistrat 19935 dosare, la care se

adaugă un stoc de 4490 dosare, s-au soluţionat un număr de 19755 dosare,

operativitatea reală fiind de 91,31%.

8

2.2. Volumul de activitate pe secţii

Secţia I Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie

Comparativ cu anul 2008, s-a înregistrat un volum de activitate mai mic,

numărul dosarelor pe rol fiind de 2138, faţă de 2315 în 2008.

S-a constatat diminuarea stocului de dosare, respectiv la 408, în raport de

446 în anul 2008.

La data de 31 decembrie 2009, volumul de activitate al secţiei se prezenta

astfel: Stoc

2008

Intrate

2009

Pe rol Soluţionate Suspendate Stoc la

31.12.2009

Direct 0 19 19 19 0 0

Apel 147 310 457 348 32 109

Recurs 299 1.527 1.826 1.527 83 299

TOTAL 446 1.856 2.302 1.894 115 408

Ponderea în cadrul secţiei a fost următoarea:

Directe - 0,83%

Apeluri - 19,85%

Recursuri - 79,32%

Situaţia volumului de activitate, prin excluderea cauzelor înregistrate în anul

2009, cărora li s-a repartizat prim termen de judecată în anul 2010, se prezintă

după cum urmează: Stoc

2008

Intrate

2009

Pe rol Soluţionate Suspendate Stoc la zi

2009

TOTAL 446 1.692 2.138 1.894 115 244

Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale

În cursul anului 2009 s-au înregistrat la Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de

Muncă şi Asigurări Sociale un număr de 8.845 dosare la care s-a adăugat stocul

anilor precedenţi de 1.960 dosare rezultând astfel un total de 10.805 dosare.

9

Magistraţii Secţiei au soluţionat în cursul anului 2009 un număr de 7.774

dosare, stocul la sfârşitul anului 2009 fiind de 3.031 dosare, din care 1.155

suspendate.

Hotărârile pronunţate au avut ca obiect 7.774 cauze în recurs, din care au

fost admise 2.775 (respectiv 529) în care s-a dispus casarea cu trimiterea cauzei

spre rejudecare şi 2.246 în care s-a dispus casarea cu reţinerea cauzei pentru

rejudecare de către instanţa de recurs.

Comparativ cu anul 2008, în care magistraţii secţiei au soluţionat un număr

de 11.417 dosare, se constată că numărul cauzelor soluţionate în acest an este în

uşoară scădere, respectiv 7.774 dosare.

O cauză principală a scăderii numărului de dosare soluţionate a fost dată de

faptul că în cursul anului 2009, în dosarele SC PETROM SERVICE SA, aflate pe

rol, s-a dispus suspendarea acestora ca urmare a aplicării dispoziţiilor art.36 din

Legea nr.85/2006 – legea insolvenţei.

Suspendarea acestor cauze în primul semestru al anului 2009 a influenţat

negativ numărul de cauze soluţionate.

Ca urmare a modificării art.36 din Legea nr.85/2006, prin Legea nr. 277 din

7 iulie 2009, aceste cauze au fost repuse pe rol după data de 17 iulie 2009,

recursurilor fiind soluţionate în parte în 2009, restul aflându-se pe rolul secţiei, cu

termen de judecată în anul 2010.

Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori

În anul 2009 Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori a Curţii de Apel

Craiova şi-a început activitatea cu un stoc de 324 de cauze.

Pe parcursul anului 2009 au mai fost înregistrate 2028 de cauze nou intrate,

volumul de activitate ridicându-se aşadar la un total de 2352 de cauze penale.

Din acestea au fost soluţionate un număr de 1967 astfel că, la finalul anului

2009 ne înregistram cu un stoc de 385 de cauze penale din care 2 suspendate.

Dacă ne raportăm la numărul de cauze nou intrate în anii anteriori:

- 1934 cauze noi intrate în anul 2006

10

- 1613 cauze nou intrate în anul 2007

- 1729 de cauze nou intrate în anul 2008 şi

- 2028 de cauze nou intrate în anul 2009 - se constată că numărul

cauzelor nou intrate în a acest an, deşi într-o uşoară creştere, se menţine

într-o medie normală.

Se constată însă o creştere constantă a complexităţii cauzelor, aspect ce nu

se poate evidenţia în simplele date cantitative dar care, în fapt, a determinat o

creştere semnificativă a volumului de muncă depus de magistraţii şi personalul

auxiliar al secţiei.

Pe categorii de cauze, comparativ cu anii 2006, 2007 şi 2008 situaţia

cauzelor nou intrate se prezintă astfel:

Tipul de cauză 2006 2007 2008 2009

Fond 230 201 279 271

Apel 427 230 265 390

Recurs 1541 1188 1185 1691

La aceşti indicatori mai trebuie adăugate lucrările întocmite în conformitate

cu art. 57 şi urm. C.p.p., pentru soluţionarea unui număr de 94 de cereri de

strămutare.

Magistraţilor Secţiei Penale le-au fost repartizate pentru verificare şi

soluţionare, de către preşedintele instanţei, o parte din memoriile şi petiţiile

formulate de justiţiabili.

În ceea ce priveşte activitatea pe materii şi complete specializate este de

precizat că, potrivit legii, există obligativitatea asigurării de complete specializate

pentru cauzele de corupţie, cauzele cu minori şi cauzele de criminalitate

organizată.

Au fost înregistrate un total de 23 de cauze de corupţie (în diferite stadii:

fond, apel, recurs) fiind soluţionate 16 cauze, diferenţa de 7 cauze rămânând în

stoc.

11

De asemeni au fost înregistrate un număr total de 72 de cauze de

criminalitate organizată (spălare de bani, constituire de grupo infracţional

organizat, trafic de droguri, trafic de persoane, proxenetism, prostituţie etc., în

diferite stadii ( apel, recurs ) fiind soluţionate 47.

Din totalul dosarelor se constată că s-au înregistrat 110 cauze cu inculpaţi

minori şi 146 cu victime minore.

Secţia Comercială

În anul 2009 s-au înregistrat 1885 dosare, rulându-se, împreună cu stocul

anului anterior de 359 de dosare, un total de 2244 dosare din care 57 dosare

directe, 352 dosare apel şi 1835 dosare recurs.

Faţă de anul 2008, volumul de activitate la nivelul secţiei a înregistrat o

scădere de aproximativ 200 dosare, dar şi secţia a funcţionat cu deficit de personal

(1 judecător şi 1 grefier).

A fost soluţionat un număr de 2019 dosare, din care 57 dosare directe, 288

dosare apel şi 1674 dosare recurs, stocul la sfârşitul anului fiind de 225 dosare

iar stocul fără suspendate este de 184 dosare.

Din cele 184 dosare la care s-a acordat termen în anul 2010, un număr de

105 dosare sunt cu primul termen în anul 2010, numai diferenţa de 79 de dosare

fiind rulate şi în anul 2009.

Ponderea activităţii secţiei comerciale în volumul general de activitate al

instanţei este de 9,19 %

Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal

Volumul de activitate al secţiei de contencios administrativ şi fiscal în cursul

anului 2009 a fost semnificativ mai mare faţă de cel din anul 2008, diferenţa

reprezentând-o un număr de 2225 de dosare .

Astfel, pe rolul secţiei de contencios administrativ şi fiscal au fost

înregistrate ca dosare nou intrate un număr de 5321 la care s-au adăugat cele

12

1401 dosare aflate pe stoc din anii precedenţi, astfel încât în cursul anului 2009

au fost înregistrate un număr total de 6722 dosare.

Din acestea, un număr de 782 au fost cauze directe şi 5559 de dosare având

ca obiect recursuri. Aşadar, ponderea cauzelor în cadrul secţiei a fost

următoarea:

Directe - 11,63%

Recursuri – 88,37%

Situaţia volumului de activitate, prin excluderea cauzelor înregistrate în anul

2009, cărora li s-a repartizat prim termen de judecată în anul 2010, se prezintă

după cum urmează:

Stoc

2008

Intrate

2009

Pe rol Soluţionate Stoc

2009

Suspendate

TOTAL 1401 5108 6509 6101 408 146

La sfârşitul anului 2009 stocul a fost de 621 de dosare - din care 146 de

dosare suspendate, considerabil mai mic raportat la cel de la sfârşitul anului 2008

care a fost de 1401 dosare.

În anul 2008 au fost înregistrate pe rolul secţiei de contencios administrativ

şi fiscal un număr de 4507 dosare şi au fost soluţionate un număr de 3106 dosare,

rezultând o operativitate de 71,06%.

Comparativ cu anul 2008, în anul 2009 s-a înregistrat atât o creştere

semnificativă a volumului de activitate care aproape s-a dublat cât şi a

operativităţii soluţionării cauzelor, creşterea fiind în proporţie de 21,72%.

2.3. Operativitatea


Operativitatea pe secţie

Procentul de operativitate înregistrat la nivelul secţiei este de 93,62%, în

ipoteza în care nu sunt luate în calcul dosarele înregistrate în anul 2009, cărora li s-

a acordat prim termen de judecată în anul 2010.

13

În situaţia în care sunt avute în vedere toate dosarele înregistrate până la 31

decembrie 2009, procentul de operativitate este de 86,60%.

În ambele cazuri procentul de operativitate se situează peste procentul total

al instanţei, care în prima ipoteză este de 91,34%, iar în a doua 86,04%.

S-a urmărit ca soluţionarea cauzelor să se facă în termen rezonabil, scop în

care s-au dispus măsurile necesare pentru a asigura respectarea cerinţei celerităţii,

şi a se evita amânările nejustificate.

Procentul cel mai scăzut de operativitate a fost înregistrat la dosarele din

apel, a căror soluţionare a fost în unele cazuri întârziată de neîntocmirea în timp

util a expertizelor judiciare dispuse, comunicarea cu întârziere a relaţiilor solicitate

diverselor instituţii sau persoane juridice, îndeosebi în cauzele la Legea nr.

10/2001.

Operativitatea pe materii

Operativitatea pe materii, rezultată din situaţia volumului de activitate pe

secţie, este de 100% în cauzele directe, 81,88% în apeluri şi 87,61% în recursuri.

Operativitatea pe judecător

Operativitatea medie pe judecător la nivel de secţie a fost de 93,40 %.



În anul 2009 s-a înregistrat un procent de operativitate la nivelul Secţiei de

80,56% în recurs, în scădere faţă de anul anterior, când a fost de 87,07%.

Dacă se ia în calcul şi dosarele înregistrate în anul 2009 cu prim termen de

judecată în anul 2010 (un număr de 798 dosare), procentul de operativitate a fost

de 87,82%.



Procentul de soluţionare a cauzelor în materie penală a fost de 83,70%,

aproximativ egal cu cel din anul anterior care a fost de 84,06%. (scăderea a fost de

sub un procent – 0,36%)

14

Pe categorii de cauze – fond, apel, recurs – situaţia operativităţii se prezintă

astfel:

Stoc la

1 ian.

2009

Intrate Pe rol Soluţionat

e

Operativitate Stoc final

31 dec.

2009

Penal

directe

38 233 271 207 76,38 % 64

Penal

apel

94 296 390 278 71,65 % 112

Penal

recursuri

192 1499 1691 1482 87,64 % 209

Dacă nu luăm în considerare cele 52 de cauze penale ce au fost înregistrate

la sfârşitul anului 2009 şi, în urma repartizării aleatorii, au primit primul termen de

judecată abia în luna ianuarie 2010, atunci procentul de operativitate al secţiei este

de 85,60%.

Referitor la stocul de dosare, la sfârşitul anului 2008 acesta era de 324

dosare în timp ce la sfârşitul anului 2009 este de 385.

Se constată o creştere uşoară a acestui stoc, ceea ce coroborat cu procentul

mai redus al operativităţii denotă faptul că se impun a fi depuse eforturi mai mari

pentru scurtarea duratei de soluţionare a cauzelor.

Secţia Comercială


A rezultat un procent de operativitate la nivelul secţiei de 91,65 %, luându-

se în calcul dosarele înregistrate în 2009 care au primit prim termen de judecată în

anul 2010 ( 105 de dosare). Fără a se lua în calcul numărul acestor dosare

procentul de operativitate este de 96,23 %.

Procentul de operativitate la nivelul secţiei este peste procentul de

operativitate al instanţei, secţia situându-se pe locul 2 în instanţă după prima

15

variantă de calcul a procentului de operativitate şi pe primul loc după cea de-a

doua variantă de calcul a procentului de operativitate.

Ponderea activităţii de soluţionare a secţiei comerciale în cadrul numărului

total de dosare soluţionate la nivelul instanţei este de 10,22 %.



Întrucât din numărul total de dosare înregistrate - respectiv 6722- au fost

soluţionate 6101, rezultă că operativitatea pe secţie a fost de 92,78%.

Indicele de operativitate este influenţat de cele 213 dosare înregistrate în

luna decembrie 2009 şi care au primit termen direct în anul 2010.

Dacă nu am lua în calcul aceste dosare, care, obiectiv, nu se puteau soluţiona

în anul 2009, am ajunge la o operativitate de aproximativ 95,88%.

Raportat la distincţia dintre cauzele directe şi recursuri, operativitatea în ceea

ce priveşte prima categorie a fost de 74,35% iar în privinţa soluţionării recursurilor

s-a înregistrat o operativitate de 95,07%.

2.4. Încărcătura pe judecător


Situaţia participării judecătorilor la şedinţele de judecată - 2009

Nr.dosare

rulate Dosare soluţionate Dosare redactate

Nr. Crt

Judecător

Nr Şe

dinţ

e

Dir

ect

Ape

l

Rec

urs

Dir

ect

Ape

l

Rec

urs

Tota

l

Dir

ect

Ape

l

Rec

urs

Tota

l

1 Drăguţ Costel 19 4 43 216 4 20 122 146 1 10 15 20

2 Ţăpurin Tania 20 7 48 253 7 21 150 178 5 20 25 50

3 Belulescu

Paraschiva 46 2 159 570 2 38 318 358 2 24 95 121

4 Cmpănaşu

Maria

42 1 154 395 1 45 255 301 1 18 74 93

5 Drăguţ Nela 44 2 131 473 2 33 258 293 2 19 70 91

16

6 Drăguţ Sorin 44 - 141 514 - 44 290 334 - 14 78 92

7 Ghiţă Oana 47 2 156 536 1 43 290 334 1 29 97 127

8 Ionescu

Gabriela

34 1 116 317 1 40 174 215 - 39 115 154

9 Lupean

Emilian

47 - 138 521 - 52 275 327 - 23 71 94

10 Marica

Alexandrina

46 3 155 513 3 51 279 333 3 20 85 108

11 Mudava

Mariana

45 1 161 559 - 42 282 324 1 23 85 109

12 Nicolau

Alexandroiu

Mihaela

Loredana

44 7 254 530 2 47 298 347 2 52 101 128

13 Păun Paula 35 1 137 400 1 32 218 251 1 13 68 82

14 Popa Stela 44 0 125 492 - 37 307 344 - 20 97 117

15 Sălan Costinela 46 2 151 520 2 44 308 354 2 27 86 115

16 Spînu Dan 44 1 123 486 1 43 263 307 1 4 78 83

17 Rădulescu

Tatiana

46 1 260 591 1 50 330 381 1 22 98 121

18 Vîlculescu

Ionela

44 - 129 509 - 32 304 336 - 15 86 101


În condiţiile în care secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a avut un

astfel de volum de muncă şi a funcţionat cu un număr de 20 judecători (din schema

de 21 judecători), încărcătura pe judecător a înregistrat o uşoară scădere faţă de

anul 2008 (cu titlu de exemplu - numărul maxim de şedinţe a fost de 52 pe

judecător, aproximativ 2516 pe judecător – dosare rulate, între 1100 - 1300 pe

judecător – soluţionate, intre 400- 460 dosare redactate pe judecător.

Situaţia participării la şedinţele de judecata in anul 2009 este

următoarea:

17

Număr şedinţe Dosare rulate Dosare

soluţionate

Dosare

redactate

Nr

crt

Nume şi

prenume

Recurs Directe Recurs Directe Recurs Directe Recurs Directe

1 Cotora

Mihaela

26 1 1186 1 708 1 215 1

2 Stoichin

Dorina

28 8 1190 73 667 12 237 6

3 Preda

Popescu

Manuela

41 5 2320 46 1180 4 405 3

4 Bodri Ioana 30 5 1530 46 921 4 293 1

5 Bunea

Lucian

47 6 2517 73 1170 10 438 4

6 Panduru

Marin

44 6 2321 73 1197 10 393 6

7 Moţăţăianu

Ioana

44 6 2332 48 1202 10 414 5

8 Vişan Doina 44 6 2292 48 1225 10 412 5

9 Diaconescu

Florica

16 3 718 46 442 4 132 2

10 Maria

Corneliu

52 7 2479 59 1277 12 449 1

11 Lungu

Marian

48 6 2268 57 1139 4 396 2

12 Mitrancă

Mihaela

44 6 2558 65 1368 4 432 2

13 Sorina Petria

Mitran

28 1 1686 1 781 0 223 0

14 Covei Marin 43 7 2367 83 1226 13 464 9

15 Şelea

Camelia

8 0 407 0 251 0 108 0

16 Pascu Sorin 28 5 1413 63 804 4 295 2

17 Raicea

Cristina

45 7 2040 68 1132 4 392 2

18

18 Stan Elena 42 4 2138 29 1024 0 319 0

19 Tomescu

Carmen

45 4 2337 29 1171 0 383 0

20 Pascu

Mariana

44 3 2342 20 1186 2 381 0

21 Epure Ligia 51 4 2516 34 1304 2 440 1

22 Bunoiu

Tamara

36 7 1842 83 834 13 316 4


Încărcătura cauzelor pe judecător şi operativitatea se prezintă astfel:

Total

pe rol

Nr. de

jud.

Media

de

încărcătură

Total

soluţionate

Nr. de

jud.

Media

de cauze

soluţionate

2352 15 157 1967 15 131

Se impune a fi făcută însă o observaţie şi anume aceea că, deşi per ansamblu

secţia a funcţionat cu 15 magistraţi, au existat diferite perioade de timp în care în

activitate au fost doar 14 sau chiar 13 magistraţi.

Trebuie ţinut cont de faptul că, pentru a putea respecta procedura distribuirii

aleatorie a cauzelor şi termenele de soluţionare impuse în anumite materii de Codul

de Procedură Penală, fiecare magistrat a fost planificat în câte două şedinţe de

judecată săptămânal astfel că, în afară de planificarea de permanenţă.

Prin urmare, orice „lipsă” neprevăzută a unui magistrat, pe o perioadă mai

îndelungată, s-a resimţit în activitatea celorlalţi.

Ori, la finalul anului 2009 eram în deficit cu 1 magistrat.

Detaliat, pentru fiecare judecător în parte activitatea desfăşurată în anul 2009

se prezintă astfel:

Nr.

Crt.

JUDECĂTOR Nr.

şedinţe

Total

dosare

Dosare

soluţionate

Dosare

redactate

1. Constantin Iriza 19 291 64 33

19

2. Aurel Ilie 42 522 186 89

3. Gheorghe Vintilă 87 1175 427 137

4. Ştefan Făurar 70 920 326 116

5. Mihai Marin 49 575 220 88

6. Sorina Petria Mitran 33 346 145 49

7. Doru Filimon 91 1281 399 158

8. Liana Balaci 92 1077 410 164

9. Mirela Ciurezu 85 994 378 153

10. Oniţa Dumitru 17 163 56 12

11. Valentina Trifănescu 90 1228 413 157

12. Mircea Şelea 88 1010 399 154

13. Constantin Mereanu 87 1132 406 171

14. George Ciobanu 90 1286 408 154

15. Robert Condurat 69 867 302 112

16. Claudia Lăutaru 22 130 61 21

17. Tamara Bunoiu 16 143 62 26

18. Constantin Diaconu 47 595 225 94

Secţia Comercială

La nivelul secţiei, încărcătura medie pe judecător a fost de 187 dosare, dacă

se raportează la un număr de 12 judecători cât au funcţionat oficial în cadrul secţiei

în perioada ianuarie-august 2009. Însă, unul dintre judecători a avut concedii

medicale repetate în perioada martie-august, după care s-a pensionat. Practic secţia

a funcţionat 9 luni cu 11 judecători, ceea ce face ca încărcătura medie pe judecător

să fie de 204 dosare. Media de dosare soluţionate pe judecător a fost de 168 dosare,

pentru aceleaşi considerente, de 183 dosare.

Ca încărcătură pe judecător secţia comercială se situează pe locul 3 în

instanţă, după secţiile de Contencios Administrativ şi Fiscal şi Secţia a II-a Civilă

şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.

20

Situaţia participării judecătorilor la şedinţele de judecată în anul 2009 este

următoarea: Dosare rulate

Dosare soluţionate

Dosare amânate

Dosare redactate

MAGISTRAT

Nr s

edinţe

D A R D A R To

tal

soluţio

nate

D A R D A R Tota

l

reda

ctat

e

TUDORA DRĂCEA 83 6 187 764 6 66 439 511 0 108 320 6 33 130 169

MARIA

NECŞULESCU 28 1 60 233 1 24 145 170 0 32 85 1 8 40 49

MARIANA MOŢ 69 2 165 669 2 51 395 448 0 111 268 2 18 125 145

RADU MATEUCĂ 79 1 167 859 1 57 489 547 0 109 359 1 26 152 179

CARMEN

POPESCU 78 6 181 781 6 54 458 518 0 122 312 6 24 138 168

ANGELA

RĂDULESCU 91 2 182 806 2 55 473 530 0 122 324 2 26 134 162

CARMEN

MLADEN 76 3 181 784 3 57 463 523 0 117 299 3 26 139 168

DOINA

LUPEA 87 4 202 784 3 63 450 516 1 129 311 3 30 149 182

GHERGHINĂ

LOTUS 92 3 203 803 2 77 491 570 1 120 283 2 41 151 194

NELA

OCHEA 84 10 178 691 6 67 440 513 4 107 245 6 27 133 166

ECATERINA

MOLEANU 87 3 182 710 2 70 458 530 1 110 243 2 36 142 180

NICOLETA

ŢĂNDĂREANU 96 27 140 635 25 51 410 486 1 85 223 25 14 114 153

SANDA LUNGU 4 0 34 0 0 11 0 11 0 20 0 0 6 0 6

Situaţia participării judecătorilor Secţiei Comerciale la şedinţele de judecată ale

altor secţii ale Curţii de Apel Craiova JUDECĂTOR NR.

ŞEDINŢE

DOSARE

RULATE

SOLUŢIONATE REDACTATE

NICOLETA

ŢĂNDĂREANU

10 198 110 0

ECATERINA 4 158 80 10

21

MOLEANU

LOTUS

GHERGHINĂ

2 13 9 0

DOINA LUPEA 2 23 18 0

MARIANA MOŢ 2 11 3 0

CARMEN MLADEN 1 5 3

Situaţia Operativităţii Completelor Secţiei Comerciale

1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009

Număr complet

Componenţă

Stoc 1

ianuarie

2009

Număr

dosare nou

intrate

Număr dosare

suspendate

Număr

dosare

soluţionate

Operativitate

C1A – comercial

Judecători, TD,

MN (PP-SL)

14 41 6 47 96%%

C2A – comercial

Judecători, CP,

AR

8 47 1 49 90%

C3A – comercial

Judecători, DL,

CM

6 42 4 43 97,72%

C4A – comercial

Judecători, NŢ,

EM

5 47 1 47 92,15%

C5A – comercial

Judecători,RM,

MM

7 45 1 41 80,39%

C6A – comercial

Judecători,NO,

LG

8 43 1 47 94%

C1R – comercial

Judecători, TD,

MM, MN (PP)

80 316 3 378 96,18%

C2R – comercial 90 306 3 374 95,16%

22

Judecători, CP,

AR, RM

C3R – comercial

Judecători, DL,

LG, CM

82 299 7 364 97,32%

C4R – comercial

Judecători, NŢ,

EM, NO

59 311 1 367 99,45%

C suspendare

Judecători, NŢ

0 18 18 100%

C vacanţă

comercial

0 5 - 2 40%

În anul 2010 secţia a funcţionat cu 12 grefieri, din care unul a intrat în

concediu de naştere şi pentru creşterea copilului din luna mai, şi 1 grefier arhivar.

Trebuie menţionat că secţia nu are grefieri dactilografi care să asigure activitatea

de redactare şi că grefierii asigură şi tehnoredactarea cu judecătorii. Lipsa unui

grefier o perioadă îndelungată de timp creează dificultăţi mai ales în procesul de

redactare.

Participarea grefierilor la activitatea secţiei se prezintă altfel:

Grefier

Nr. de

şedinţe

Dosare

rulate

Dosare

redactate

Dosare

tehnoredactate

1 Constantin Mirela 39 ( 15 –

Csusp)

300 12

2 Pleşea Maria 25 338 6 179

3 Diaconu Mariana 26 348 6 139

4 Pascu Luciana 35 412 14 168

5 Stoenac Florentina 21 224 9 180

6 Ignat Marian 31 484 21 166

7 Ignat Raluca 8 49 3 84

8 Bogdan Nicoleta 24 280 13 145

23

9 Popa Mirela 27 337 12 169

10 Măceşanu Dorina 26 323 18 182

11 Stancu Vali 27 358 22 162

12 Bulică Mirela 28 305 10 194


Secţia contencios administrativ şi fiscal a funcţionat şi funcţionează cu un

număr insuficient de judecători fapt care generează o încărcătură majoră de dosare

pentru fiecare magistrat.

În concret, pe parcursul anului 2009 numărul de judecători în cadrul secţiei

de contencios administrativ şi fiscal a fluctuat între 9 şi 12 judecători, astfel încât la

o medie de 11 judecători s-a înregistrat un număr de 6101 dosare soluţionate,

rezultând astfel o încărcătură de 555 de dosare soluţionate de fiecare judecător,

cu mult peste media pe instanţă, medie care este de 263 de dosare pe fiecare

judecător.

Ca încărcătură pe judecător, Secţia contencios administrativ şi fiscal

înregistrează pentru fiecare judecător un rulaj mediu de 611 dosare din care

soluţionate 555 de dosare.

Comparativ cu anul 2008, la acelaşi număr de judecători, respectiv 11,

numărul de dosare rulate – 410 - şi soluţionate – 282 - de fiecare judecător aproape

s-a dublat, efortul depus aceştia fiind aşadar extrem de mare.

Situaţia participării judecătorilor la şedinţele de judecată în anul 2009 este

următoarea: RECURSURI

NUMELE NR.ŞEDINŢE NR.DOSARE SOLUŢIONATE REDACTATE

E.CANŢĂR 5 264 212 72

A.CALOTĂ

PONEA

19 1177 748 199

T.BĂNESCU 45 2551 1754 614

D.UNGUREANU 34 1878 1223 391

24

M.FĂNUŢĂ 38 2125 1358 521

S.LUNGU 42 2379 1532 518

C.MOŢÎRLICHIE 44 2207 1520 511

G.CARNELUTI 42 2230 1624 557

G. VIZIRU 42 2380 1591 533

C.ILIE 43 2426 1616 554

L.BARBU 9 413 304 103

C.DIACONU 8 436 314 89

D.VIJLOI 38 2098 1365 478

A.RĂESCU 17 882 480 156

M.COTORA 4 138 101 31

C.IRIZA 3 134 99 30

R.CONDURAT 10 415 296 98

C.MITRU 8 494 327 133

L.CHIMOIU 5 306 219 75

D.LUPEA 1 7 4 0

M.MOŢ 1 9 2 0

E.LUPEAN 1 7 4 2

C.MARIA 1 7 4 2

M.LUNGU 1 4 1 0

L.GHERGHINA 1 4 1 0

C.MLADEN 1 5 3 0

T.BUNOIU 1 7 3 0

E.MOLEANU 1 7 3 0

N.ŢĂNDĂREANU 2 14 3 0

L.BUNEA 1 5 1 0

FONDURI

NUMELE NR.ŞEDINŢE NR.DOSARE SOLUŢIONATE REDACTATE

E.CANŢĂR 1 16 10 10

A.CALOTĂ

PONEA

12 150 55 55

T.BĂNESCU 13 225 61 61

D.UNGUREANU 8 185 46 46

M.FĂNUŢĂ 10 159 45 45

25

C.MOŢÎRLICHIE 10 159 53 53

G.CARNELUTI 14 244 69 69

G. VIZIRU 10 250 73 73

C.ILIE 11 208 42 42

L.BARBU 6 65 16 16

S.LUNGU 1 13 2 2

A.RĂESCU 3 33 9 9

D.VIJLOI 5 63 19 19

D.LUPEA 1 16 6 6

R.CONDURAT 2 21 2 3

C.MITRU 2 30 8 8

L.CHIMOIU 2 13 2 2

2.5. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici în anul 2009.

Vulnerabilităţi identificate. Măsuri de remediere propuse


- Reglementarea unui mecanism de unificare a practicii judiciare, pentru

eficientizarea eforturilor de înlăturare a practicii neunitare, în condiţiile în care

activitatea de organizare a dezbaterilor pe secţii sau la nivelul instanţelor din raza

curţii, conform dispoziţiilor art.261 şi 262 din Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti, finalizate prin stabilirea unor opinii majoritare asupra

problemelor de drept discutate nu implică responsabilitatea, stabilită prin lege în

sarcina judecătorului, de a se conforma acestor opinii.

- Măsuri privind aplicarea riguroasă şi în timp util a dispoziţiilor art. 1081

Cod procedură civilă, referitoare la amenzile judiciare, pentru a preveni întârzierile

nejustificate în efectuarea şi depunerea expertizelor judiciare, sau în comunicarea

relaţiilor solicitate de instanţă de la diverse instituţii ori persoane juridice, de natură

a conduce la tergiversarea soluţionării cauzelor.

26


În cursul anului 2009, volumul de activitate a fost în continuare foarte mare,

fiecare judecător soluţionând, în medie, peste 1000 dosare fiecare, redactând între

400 – 460 dosare.

Numărul de judecători a fost incomplet în condiţiile în care completul C.5 a

funcţionat cu 2 membrii stabili plus judecătorul din lista de permanenţă. De

asemenea completul de judecată C.6 a funcţionat în aceeaşi situaţie cu consecinţa

creşterii încărcăturii pe fiecare judecător cu aceste şedinţe suplimentare.

Se impune astfel suplimentarea numărului de judecători în cadrul secţiei

pentru a se asigura respectarea principiului continuităţii şi realizarea unui procent

de operativitate ridicat.

La finalul anului 2009, pe rolul secţiei au fost înregistrate 714 dosare nou

intrate ce au ca obiect pensii şi asigurări sociale, stocul din 2008 fiind de 208

dosare, în total pe rolul secţiei fiind 922 dosare; din acestea sunt soluţionate 550

dosare, astfel că stocul la zi este de 372 dosare.

Având în vedere complexitatea acestor cauze, necesitatea acordării unui timp

mare pentru studierea acestora, faptul că au existat cazuri de practică judiciară

neunitară în soluţionarea aceleiaşi probleme de drept, precum şi faptul că la nivelul

secţiei mai mulţi magistraţi au arătat că doresc o specializare în domeniul pensiilor

şi asigurărilor sociale, se impune înfiinţarea a două complete specializate în pensii

şi asigurări sociale, componenţa acestora urmând a fi stabilită în colegiul de

conducere al instanţei, dacă propunerea va fi aprobată.

Secţia Comercială

Faţă de anul 2008, volumul de activitate la nivelul secţiei a înregistrat o

scădere sensibilă în anul 2009, de aproximativ 200 de dosare însă, complexitatea

cauzelor a crescut semnificativ.

Din punct de vedere al numărului de personal, secţia a funcţionat cu deficit

de judecători ( 1 judecător) şi de personal administrativ (1 grefier).

27

Începând cu 1 ianuarie 2010 s-a completat secţia cu un judecător, care

reîntregeşte numărul faţă de pensionarea unui coleg.

Numărul de 12 judecători este însă insuficient făcând posibilă o asigurare a

continuităţii completelor numai dacă preşedintele de secţie intră în acelaşi număr

de şedinţe şi dosare ca ceilalţi colegi care nu au şi atribuţii administrative de

conducere.

Un asemenea efort al preşedintelui de secţie nu poate fi nesfârşit încât se

impune suplimentarea secţiei cu încă un judecător pentru degrevarea preşedintelui

de secţie de unele atribuţii de execuţie. În lipsa suplimentării schemei se poate

asigura funcţionarea doar prin formarea unui complet nestabil în totalitate, prin

includerea unui judecător din planificarea de permanenţă în fiecare şedinţă, ceea ce

nu mai poate asigura continuitatea.

Se impune suplimentarea şi a numărului de grefieri faţă de faptul că durata

concediului de creştere a copilului este îndelungată.

În raport de concluziile finale ale grupurilor de lucru privind volumul de

activitate pe judecător şi grefier, se va impune probabil reconsiderarea asupra

necesarului de personal în raport de volumul de activitate.


În anul 2008 au fost înregistrate pe rolul Secţiei de contencios administrativ

şi fiscal un număr de 4507 dosare şi au fost soluţionate un număr de 3106 dosare,

rezultând o operativitate de 71,06%.

Comparativ cu anul 2008, în anul 2009 s-a înregistrat o creştere

semnificativă a volumului de activitate, care aproape s-a dublat, dar şi a

operativităţii soluţionării cauzelor, creşterea fiind în proporţie de 21,72%.

Deşi numărul insuficient de judecători şi în consecinţă încărcătura extrem

de mare de dosare rulate şi soluţionate de fiecare magistrat nu a condus la scăderea

operativităţii sau la probleme de practică neunitară, apreciem că se impune cu

prioritate suplimentarea numărului de judecători în cadrul secţiei.

28

CAPITOLUL III ANALIZA CALITATIVĂ A INSTANŢEI

3.1. Efectele principalelor modificări legislative operate în cursul

anului 2009 asupra activităţii instanţei


Modificările legislaţiei civile, intervenite în cursul anului 2009, nu au avut

un impact major asupra activităţii secţiei.

Adoptarea Legii nr.1/30.01.2009 pentru modificarea şi completarea Legii

nr.10/2001, şi a Legii nr.276/07.07.2009 pentru modificarea Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru nu a produs consecinţe directe şi imediate în

soluţionarea cauzelor civile, iar intrarea în vigoare a Legii nr. 221/11.06.2009

privind condamnările cu caracter politic şi măsurile asimilate acestora, pronunţate

în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, nu a avut urmări semnificative

asupra volumului de activitate, numărul dosarelor având ca obiect cereri pentru

recunoaşterea şi acordarea drepturilor prevăzute de actul normativ menţionat, fiind

redus .


În cursul anului 2009 au intervenit o serie de modificări ale actelor normative

în materia asigurărilor sociale.

Prin O.U.G. nr. 230 din 30 decembrie 2008, s-a dispus modificarea şi

completarea Lg.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de

asigurări sociale, a Legii 164/2001 privind pensiile militare de stat, Lg. Nr.

179/2004, privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale

poliţiştilor, Lg. nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, Lg. Nr.

29

567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor

judecătoreşti (dispoziţiile privind cumulul pensiei cu retribuţia).

Prin Legea nr. 208 din 2 iunie 2009 s-a dispus respingerea O.U.G. nr.

230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din

sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu.

Prin O.U.G. nr. 6 din 18 februarie 2009 s-a instituit pensia socială minimă

garantată.

Prin Lg. nr. 209 din 2 iunie 2009 s-a modificat si completat dispoziţiile art.

26, 87, 92, 93 şi 94 din Lg. 19/2000.

Prin Lg. Nr. 329 din 5 noiembrie 2009, s-a reglementat:

- reorganizarea unor autorităţi si instituţii publice, măsuri de reducere a

cheltuielilor de persoane in sistemul bugetar.

- condiţiile exercitării cumulului pensiei din sistemul public de pensii,

masuri privind disciplina financiar bugetară la nivelul regiilor autonome,

societăţilor si companiilor naţionale.

- măsuri pentru susţinerea mediului de afaceri in scopul depăşirii

dificultăţilor financiare si relansării circuitului comercial.

- Lg. nr. 330 din 5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitară a personalului

plătit din fonduri publice.


În anul 2009 nu au intervenit modificări semnificative ale legislaţiei penale

sau procesual penale cu impact asupra activităţii secţiei.

S-a urmărit însă permanent ca, toate actele normative adoptate în diferite

domenii – şi care puteau conţine şi norme penale – precum şi deciziile Curţii

Constituţionale, să fie aduse imediat la cunoştinţa magistraţilor.

În acest sens, fiecare dintre magistraţi are acces direct, prin computerul

personal, la programul legislativ EUROLEX .

Totodată au fost organizate imediat discuţii în care s-a încercat o anticipare

a problemelor şi situaţiilor ce pot apărea.

30

A fost urmărită în permanenţă şi activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

în materia recursului în interesul legii, magistraţii Curţii de Apel Craiova aplicând

deciziile adoptate, din momentul publicării lor pe site.

Trebuie însă menţionat că anumite modificări ale Regulamentului de Ordine

Interioară a instanţelor au îngreunat într-o anumită măsură activitatea Secţiei

Penale şi Pentru Cauze cu Minori.

Este vorba de HCSM 38/2009 prin care se modifică disp. art. 99 al. 6 din

ROI şi se stabileşte că, după casarea sau desfiinţarea cu trimitere spre rejudecare

cauzele revin la completul iniţial investit.

În primul rând, cauzele respective deşi se înregistrează sub număr nou, nu

mai pot fi repartizate în sistem informatic fiind necesară repartizarea manuală (nici

măcar ciclică).

În al doilea rând, în materie penală în foarte puţine situaţii există pronunţare

pe excepţie (de regulă tardivitatea) în 99,99% din cazuri completele iniţiale

pronunţându-se pe fond cu privire la existenţa infracţiunii şi vinovăţia inculpatului.

Ori, în această situaţie este evident că, după ce dosarul desfiinţat sau casat cu

trimitere revine la completul iniţial acest complet se va abţine iar cauza va ajunge

la un alt complet.

Întrucât abţinerea intervine abia la primul termen de judecată, se pierde

astfel un interval de timp.

În fine, datorită fluctuaţiilor de personal şi reorganizării completelor este

posibil – în special în cazul completelor de apel – ca, actualmente, din completul

căruia trebuie să i se dea dosarul conform noilor dispoziţii regulamentare, să nu

mai facă parte decât unul din judecătorii ce au pronunţat iniţial soluţia

desfiinţată/casată, situaţie în care se va ajunge la alte complicaţii din punct de

vedere al repartizării.

Toate aceste probleme conduc la o creştere inutilă a „birocraţiei” în

repartizarea unei cauze.

31

Soluţia cea mai simplă pentru a fi înlăturate toate aceste neajunsuri este, din

punctul nostru de vedere, aceea de a se renunţa la norma respectivă iar cauza să fie

repartizată normal.

Secţia Comercială

Lipsa unui cadru legislativ coerent şi stabil a făcut în continuare ca

judecătorii să se confrunte cu diferite cauze în care sunt incidente prevederile mai

multor legi cu conţinut contradictoriu sau neclar şi fără rigoare juridică, ceea ce a

condus uneori la adoptarea unor soluţii neunitare şi criticabile.

Modificarea Legii insolvenţei nr.85/2006 în luna iulie a anului 2009, prin

Legea nr. 277/2009, nu a adus schimbări esenţiale în administrarea procedurilor de

insolvenţă.

Programul de administrare a dosarelor (ECRIS) nu este compatibil cu

prevederile legii insolvenţei, existând deficienţe majore în administrarea dosarelor

de insolvenţă, acest lucru fiind semnalat şi în anii trecuţi.


In cursul anului 2008, în materia contenciosului administrativ şi a fiscalităţii

au fost adoptate numeroase reglementări legale, au fost pronunţate recursuri în

interesul legii şi decizii ale Curţii Constituţionale. Enumerăm, cu titlu de exemplu,

doar câteva dintre acestea:

- OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule

- OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii

administraţiei publice

- OUG nr. 19/2009 privind unele măsuri în domeniul legislaţiei referitoare

la achiziţiile publice

- Legea nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei

Naţionale de Integritate

Unele dintre aceste acte normative au condus la lărgirea sferei de

competenţă a instanţei de contencios administrativ iar altele au avut ca efect

înlăturarea contradicţiilor şi inadvertenţelor cuprinse în dispoziţiile legale

anterioare.

32

Cu toate acestea, există încă la nivel legislativ numeroase carenţe şi lacune

care îl pun pe judecător în situaţia de a pronunţa soluţii asupra cărora ulterior

trebuie să revină sau soluţii contradictorii fără însă ca aceste aspecte să-i poată fi

imputabile.

3.2. Indici de calitate ai activităţii judiciare

A. Repartizarea aleatorie a cauzelor

Respectarea procedurilor legale, privind repartizarea aleatorie, a cauzelor a

constituit un obiectiv prioritare aflat în atenţia echipei manageriale a Curţii de Apel

Craiova, având în vedere importanţa mizei acestui sistem de gestionare a dosarelor

pentru transparenţa actului de justiţie.

Activitatea de repartizare aleatorie s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor

prevăzute de art.11 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi art. 93 şi

următoarele din Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti.

Pentru aplicarea normelor privind repartizarea aleatorie, prin hotărâri ale

Colegiului de conducere, din cadrul fiecărei instanţe au fost stabilite anual,

respectiv trimestrial:

- completele de judecată, numerotarea şi compunerea acestora, urmărindu-se

respectarea principiului continuităţii;

- persoanele cu atribuţii în repartizarea aleatorie a cauzelor;

- planificările de permanenţă a judecătorilor participanţi la actul de judecată

pentru situaţiile de absenţă sau incidente procedurale.

Cauzele au fost repartizate în mod aleatoriu, de regulă în sistem informatic,

utilizându-se varianta ECRIS 3.0 şi numai excepţional metoda ciclică, procedura

fiind de natură să asigure imparţialitatea şi transparenţa în realizarea actului de

justiţie.

În considerarea prerogativelor de coordonare şi control s-au întreprins

verificări şi s-au luat măsuri pentru:

- asigurarea funcţionalităţii programului ECRIS de gestionare a dosarelor la

toate instanţele din raza Curţii de Apel Craiova;

33

- uniformizarea funcţionării acestui program la toate instanţele, prin

aplicarea unor reguli comune, stabilite în Colegiul de conducere privitoare la

generarea numărului unic de dosar şi modalitatea de repartizare aleatorie

(informatic sau ciclic), în situaţiile de declinare a competenţei, arestarea

preventivă, cauze de rechizitoriu şi înregistrarea căilor de atac;

- respectarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor din Regulamentul de Ordine

Interioară al instanţelor judecătoreşti referitoare la principiul continuităţii în

completul de judecată, rezolvarea incidentelor procedurale sau a altor incidente şi a

situaţiilor ce pot schimba compunerea;

- executarea operaţiunilor tehnice de completare a tuturor câmpurilor din

fişele informatice ale dosarului;

- salvarea şi listarea periodică a informaţiilor existente în registrele instanţei

în format electronic.

În acest scop s-au constituit în fiecare an colective de judecători care să se

deplaseze la instanţele din raza de competenţă administrativ – teritorială a Curţii de

Apel Craiova pentru prelucrarea hotărârilor Colegiului de conducere şi pentru

identificarea oricăror alte probleme ivite în utilizarea acestui program informatic.

Această modalitate de comunicare între conducerea curţii de apel şi

conducerea instanţelor din teritoriu, a obţinut un feed-back pozitiv cu consecinţe de

eficienţă în planul gestionării programului ECRIS, în concordanţă cu prevederile

Regulamentului de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti.

Pentru realizarea unei evidenţe stricte a incidentelor procedurale, atât din

punct de vedere al succesiunii lor, cât şi din punct de vedere statistic, s-a elaborat

de către Biroul de informatică din cadrul Curţii de Apel Craiova un program

informatic în ACCES, adoptat şi de către celelalte instanţe din raza curţii.


Repartizarea cauzelor s-a efectuat în conformitate cu dispoziţiile art. 95 din

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin programul

ECRIS, în sistem informatic sau, în situaţiile prevăzute de regulament, prin metoda

34

sistemului ciclic, excepţie făcând cererile de suspendare provizorie a executării

hotărârii ce face obiectul căii de atac, a căror soluţionare este de competenţa

preşedintelui de secţie, cererile de suspendare a executării hotărârii atacate, care se

soluţionează de completul învestit cu judecarea dosarului în calea de atac

exercitată, cererile formulate în baza art.2811 şi 2812 Cod procedură civilă,

repartizate completului care a pronunţat hotărârea a cărei îndreptare se solicită, şi

recursurile împotriva hotărârilor date în contestaţiile privind deciziile Biroului

electoral de circumscripţie, de admitere sau respingere a unei candidaturi, cereri

care se soluţionează în termen de 24 de ore, de completele speciale desemnate.

Dosarele s-au înregistrat şi repartizat strict în ordinea intrării în instanţă,

întocmindu-se zilnic listingurile cauzelor repartizate, care se păstrează în mape

separate.

Modificările determinate de comiterea unor erori se evidenţiază prin

întocmirea unui proces verbal, sub semnătura grefierului şef şi vizat de

preşedintele secţiei, care de asemenea se păstrează în mapă separată.

Repartizarea aleatorie a dosarelor nu s-a făcut pe grade de complexitate, ci

doar pe tipuri de termene aprobate prin ordin de serviciu.

Incidentele procedurale au fost rezolvate potrivit prevederilor art. 98 din

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, întocmindu-se

procese-verbale conform rezoluţiei preşedintelui de secţie, sub semnătura acestuia

şi a grefierului şef, procese-verbale care se păstrează la mapă.


La Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale

monitorizarea distribuirii aleatorie a cauzelor în sistem informatizat s-a realizat în

deplină concordanţă cu prevederile procedurale ce asigură aplicarea efectivă a

principiului continuităţii completului/ judecătorului în soluţionarea litigiilor

inclusiv în situaţiile de incidente procedurale.

Repartizarea aleatorie în sistem informatic a funcţionat fără dificultăţi sau

modificări la nivelul secţiei, optându-se în cadrul aplicaţiei ECRIS pentru varianta

35

acordării unui singur grad de complexitate tuturor cauzelor şi alocarea unui anume

număr de dosare nou intrate pe fiecare complet.


În ceea ce priveşte repartizarea aleatorie a cauzelor aceasta s-a realizat, în

sistem informatic, cu excepţia desigur a situaţiilor în care aplicaţia ECRIS nu a

permis acest lucru ori a situaţiilor prevăzute de Regulament, în care s-a aplicat

repartizarea ciclică/ manuală.

Pe parcursul anului 2009 Secţia nu a lucrat cu o clasificare a dosarelor pe

grade de complexitate ci doar pe tipuri de termene, aprobate prin ordin de serviciu.

Semnalăm însă faptul că aplicarea hotărârii C.S.M. privind atribuirea de

indicii de complexitate cauzelor şi pe aceea privind „Programul pentru stabilirea

volumului de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe în anul 2010” în

forma în care sunt în prezent, nu va conduce decât la îngreunarea activităţii şi

creşterea gradului de „birocraţie” administrativă.

Secţia Comercială

Sistemul informatizat de repartizare a dosarelor a funcţionat şi în anul 2009

conform regulamentului.

Dosarele se repartizează aleatoriu, în sistem informatizat, cu următoarele

excepţii: cererile de suspendare provizorie a executării hotărârii ce face obiectul

căii de atac care se soluţionează de preşedintele secţiei, cererile de suspendare

propriu-zisă a executării hotărârii ce face obiectul căii de atac care se soluţionează

de completul căruia i s-a repartizat dosarul în care se judecă apelul sau recursul,

recursurile împotriva hotărârilor judecătorului-sindic ce privesc acelaşi debitor care

se judecă de acelaşi complet căruia i s-a repartizat aleatoriu primul recurs privind

pe acel debitor, conform art.991 din ROI.

Dosarele se repartizează strict în ordinea intrării în instanţă, zilnic şi în mod

excepţional la două zile, listingurile cu dosarele repartizate şi cu repartizarea

36

făcută păstrându-se într-un dosar. Orice modificare necesară determinată de vreo

greşeală se evidenţiază în registru.


Sistemul informatizat de repartizare a dosarelor a funcţionat în anul 2009

conform regulamentului.

Prin utilizarea programului ECRIS, dosarele sunt repartizate aleatoriu.

De la această regulă există însă câteva excepţii, expres stabilite la nivelul

Curţii de Apel.

Dosarele se repartizează zilnic, în ordinea intrării în instanţă, listingul cu

dosarele repartizate se păstrează în mape speciale.

În cazul situaţiilor generate de incompatibilitate, abţinere, recuzare, repunere

pe rol, se respectă prevederile art.98 din regulament.

B. Date privind durata de soluţionare a cauzelor

Analizând activitatea de judecată la nivelul Curţii de Apel Craiova şi a

instanţelor din raza sa de competenţă, în raport de factorul timp, se poate conchide

că în general, durata de soluţionare a proceselor se înscrie în reperele temporale de

1 an pentru cauzele în prima instanţă şi 6 luni pentru căile de atac.

Există însă şi cazuri când durata judecăţii ajunge să fie nejustificat de lungă,

ceea ce, evident, afectează finalitatea actului de justiţie pentru părţile implicate în

procedurile judiciare.

Preocuparea conducerii Curţii de Apel Craiova pentru diminuarea

întârzierilor în soluţionarea proceselor s-a concretizat în mai multe măsuri astfel

concepute încât să nu se creeze premisele unei imixtiuni în activitatea de judecată,

cu repercusiuni asupra modului independent de gestionare a proceselor de către

judecători.

S-au identificat, împreună cu preşedinţii instanţelor şi cei ai secţiilor Curţii

de Apel Craiova, categoriile de cauze care au condus la întârzieri mari în

soluţionarea litigiilor:

37

- cauze obiective (cum ar fi: creşterea volumului de activitate, complexitatea

deosebită a unor cauze, număr redus de personal, număr insuficient de experţi,

număr mare de cauze în care părţile nu beneficiază de asistenţă juridică calificată);

- cauze imputabile participanţilor la proces (ex: formularea unor cereri

informe sau incomplete urmate de multiple precizări, exercitarea abuzivă sau cu

rea-credinţă a drepturilor procesuale, durata mare de timp în care se efectuează

expertiza);

- cauze imputabile altor autorităţi (comunicarea cu întârziere a informaţiilor

solicitate de instanţă unor instituţii publice, neexecutarea sau executarea cu

întârziere a mandatelor de aducere de către agenţii de poliţie, neprezentarea sau

netransferarea inculpaţilor arestaţi la termenele de judecată).

În contextul acestor categorii de cauze, o primă măsură a vizat distribuirea

adecvată, riguros argumentată, a corpului de judecători precum şi a celui de

grefieri, pe instanţe/secţii şi complete specializate, astfel încât să se asigure şedinţe

de judecată cu o încărcătură de dosare raportată nu numai la un număr - limită de

procese, dar şi la gradul de complexitate al acestora.

O a doua măsură s-a concretizat în monitorizarea proceselor care, înaintea

unei instanţe, au acumulat durate excesive ale judecăţii, fiind necesară avertizarea

judecătorului cu privire la existenţa lor, astfel încât acesta să aibă în atenţie,

permanent, necesitatea adoptării măsurilor procedurale menite a urgenta judecata.

Intervenţia conducerii instanţelor şi a secţiilor pe segmentul monitorizării

acestor procese este de natură a asigura controlul statistic al acestui parametru şi

de a sprijini judecătorul în activitatea sa de gestionare a proceselor, în conformitate

cu obligaţia care îi revine prin art.71 din Regulamentul de Ordine Interioară al

instanţelor judecătoreşti, de a rezolva lucrările în termenele stabilite şi soluţiona

dosarele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora.


Potrivit situaţiilor întocmite lunar în vederea comunicării către Consiliul

Superior al Magistraturii, majoritatea cauzelor au fost soluţionate în termen de 1 –

6 luni în recurs, şi până la un an în apel.

38

Depăşirea termenelor menţionate, în unele cazuri, majoritatea în materia

apelurilor, s-a datorat efectuării cu întârziere a expertizelor judiciare dispuse de

instanţă, a lipsei relaţiilor solicitate, sau exercitării abuzive de către părţi a

drepturilor procesuale ce tind la tergiversarea soluţionării cauzei, abuzuri

insuficient sancţionate de judecători.


La Secţia a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale reducerea

duratei procedurilor judiciare s-a realizat prin :

- întocmirea de situaţii trimestriale privind numărul de noi cauze înregistrate,

numărul de cauze aflate pe rol şi perioada de când se află în sistem, pentru fiecare

judecător sau complet de judecată în aşa fel încât să se asigure controlul asupra

propriului volum de dosare rulate, dar şi o analiză a modului de gestionare a

şedinţelor de judecată;

- în acele cazuri în care s-a constatat o supraîncărcare a şedinţelor de

judecată, completele în cauză împreună cu Preşedintele de Secţie au analizat

situaţia şi au stabilit, în raport de sfera atribuţiilor ce le revin, măsurile procedurale

şi administrative ce s-au impus pentru reechilibrarea şedinţelor ca număr de

dosare;

- s-a procedat la identificarea stocului de dosare mai vechi de 1 an pe fiecare

complet şi s-au luat măsuri administrative pentru reducerea stocului la un nivel

rezonabil.

În concret s-a urmărit rigurozitatea cu care sunt aplicate normele de

procedură privind sancţionarea faptelor care împiedică desfăşurarea în bune

condiţii a proceselor, inclusiv întârzierea nejustificată a soluţionării cauzelor

datorată părţilor, apărătorilor, martorilor, experţilor sau altor persoane implicate în

realizarea actului de justiţie.

Din perspectiva duratei procesului, în cadrul secţiei în stocul de dosare se

găsesc un număr de 3 dosare mai vechi de 1 an.

39


Durata medie de soluţionare a cauzelor s-a menţinut la nivelul anilor

anteriori, la un interval cuprins în medie între 1 - 3 luni.

Evident, este vorba de durata de soluţionare a cauzelor obişnuite. În cazul

măsurilor preventive însă cât şi în alte cauze unde Codul de Procedură Penală a

prevăzut anumite termene (24 de ore, 2 zile, trei zile etc.), au fost luate toate

măsurile necesare, pentru respectarea acestora.

La sfârşitul anului 2009 se înregistrau 12 dosare de apel mai vechi de 1 an şi

17 dosare de recurs mai vechi de 6 luni.

Comparativ cu sfârşitul anului 2008 numărul cauzelor mai vechi de 1 an şi

mai vechi de 6 luni este mai mare însă există şi o explicaţie obiectivă pentru

această situaţie:

Astfel, în materie penală, instanţa este obligată sa ia declaraţie inculpatului

prezent, chiar dacă este instanţă de control judiciar şi acest lucru s-a mai făcut şi

anterior, la instanţele de fond ori de apel.

În plus, cauzele cu inculpaţi minori nu pot fi soluţionate în lipsa minorului

decât în situaţia în care există dovezi că se sustrage judecăţii.

Acest lucru a dus, nu de puţine ori, la amânări repetate ale unor dosare.

Raportând însă aceste cifre la volumul de activitate al secţiei constatăm

totuşi că procentul de depăşire a termenelor recomandate este de 1,23 %.

Secţia Comercială

Potrivit raportărilor trimestriale, majoritatea cauzelor se soluţionează într-un

interval de timp situat sub un an, durata de soluţionare a apelurilor, unde se

administrează şi proba cu expertiza, fiind în mod cu totul excepţional de peste un

an. Trimestrial s-au raportat la nivelul secţiei doar 3-4 dosare a căror durată de

soluţionare a depăşit un an. Cauzele întârzierilor sunt de regulă greutatea cu care

se efectuează expertizele judiciare sau tendinţele de tergiversare ale părţilor care

folosesc orice mijloace, prin abuz procesual, uneori insuficient sancţionat atât de

judecător, cât şi de legiuitor.

40


Din analiza raportărilor trimestriale, se constată că majoritatea cauzelor se

soluţionează în termen de 6 luni de la data intrării în instanţă, în situaţia litigiilor

având ca obiect recursuri şi 1 an pentru cauzele directe.

În mod excepţional, s-au înregistrat şi dosare care s-au soluţionat peste

termenul arătat, din motive obiective Cea mai frecventă cauză de întârziere o

constituie modalitatea în care se efectuează expertizele judiciare.

C. Ponderea atacabilităţii hotărârilor. Indicele de desfiinţare


Din 348 hotărâri pronunţate în apel în anul 2009, au fost atacate cu recurs

227 decizii, procentul de atacabilitate a hotărârilor fiind de 65%.

Conform registrului de casări al Secţiei, în perioada 1 ianuarie – 31

decembrie 2009 au fost înregistrate 64 decizii de casare înaintate de Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie, din care numai 3 privesc decizii pronunţate în apel în anul 2009,

29 referindu-se la hotărâri din 2008, alte 29 la hotărâri din 2007, şi câte una la

decizii din anii 2003, 2004, şi 2006.

Situaţia modificării şi casării hotărârilor atacate, este următoarea:

Schimbarea şi anularea hotărârilor în apeluri pe anul 2009

la nivelul Curţii de Apel Craiova

Cauze

soluţionate

Apeluri

admise

Schimbat

hotărârea

Trimis

spre

rejudecare

Indice

schimbare

407 147 120 27 36,12%

Se constată menţinerea aceluiaşi indice de schimbare a hotărârilor din

apeluri , ca în anul 2008.

41

Situaţia hotărârilor schimbate/ anulate pronunţate de tribunalele

din raza Curţii de Apel Craiova în apel pe anul 2009

Apeluri admise

Schimbat

hotărârea

Trimis spre

rejudecare

Tribunalul Dolj 59 45 14

Tribunalul Gorj 48 32 16

Tribunalul

Mehedinţi

19 15 4

Tribunalul Olt 22 17 5

TOTAL 148 109 39

Modificarea şi casarea deciziilor în recursuri pe anul 2009

la nivelul Curţii de Apel Craiova

Cauze

soluţionate

Recursuri

admise

Menţine

hotărârea

primei

instanţe

Trimis

spre

rejudecare

Rejudecat

de instanţa

de recurs

Indice

modificare

1414 296 19 139 138 20,93%

Situaţia hotărârilor modificate/casate pronunţate de tribunalele

din raza Curţii de Apel Craiova în recurs pe anul 2009

Recursuri

admise

Menţine

hotărârea

primei

instanţe

Trimis spre

rejudecare

Rejudecat de

instanţa de

recurs

Tribunalul Dolj 149 17 71 61

Tribunalul

Gorj

65 4 35 26

Tribunalul 58 6 32 20

42

Mehedinţi

Tribunalul Olt 65 5 30 30

TOTAL 337 32 168 137

Cauzele care au condus la casarea sau modificarea hotărârilor au fost:

existenţa unui cadru legislativ incoerent şi instabil, ceea ce a permis interpretări

diferite a unor norme lipsite de rigoare juridică; nerespectarea de către judecător a

dispoziţiilor procedurale; aplicarea şi interpretarea eronată a normelor de drept

substanţial.


Dintr-un număr de 7.704 de cauze soluţionate în recurs în 2775 cauze s-a

admis recursul, astfel că indicele de casare este de 36,79%.

Într-un număr de 2775 de cauze s-a admis recursul, din care in 529 dosare s-a

trimis cauza spre rejudecare, iar în 2246 de cauze s-a dispus rejudecarea cauzei de

către instanţa de recurs.

Ca principale cauze de casare s-a observat lipsa unei reglementări coerente

şi clare a legislaţiei şi în special a legislaţiei din domeniul Asigurărilor Sociale.

S-au constatat de asemenea şi greşeli subiective aparţinând magistraţilor

care au soluţionat cauza la fond, respectiv judecătorii tribunalelor care au aplicat

greşit normele procedurale, nu au administrat materialul probatoriu suficient în

cauză, nu au stabilit corect raporturile juridice dintre părţi, precum şi o interpretare

greşită a normelor de drept material.


În ceea ce priveşte modul de soluţionare a cauzelor cu care au fost investiţi,

magistraţii Secţiei Penale şi pentru Cauze cu Minori au urmărit stabilirea unor

rezolvări de principiu a problemelor de drept cu care au fost confruntaţi şi, în

acelaşi timp, respectarea practicii instituite de instanţa superioară nouă, Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie.

43

În raport cu instanţele ierarhic inferioare, indicele de desfiinţare a hotărârilor

în apel, comparativ cu anul 2008, a scăzut de la 50,44 % la 42,81% iar în recursuri

indicele de casare a scăzut de la 19,93 % la 16,33%

Modificările hotărârilor în apel în anul 2009:

Nr. de

cauze

soluţionate

Apeluri

admise

Schimbat

hotărârea

Trimis

spre

rejudecare

Indice de

desfiinţare

278

119 116 3 42,81%

Modificările hotărârilor în recurs în anul 2009

Nr. de cauze

soluţionate

Recursuri

admise

Menţine

hot

primei

instanţe

Trimis

spre

rejudecare

Rejudecat

de instanţa

de recurs

Indice de

casare

1482

242 15 59 168 16,33 %

Din analiza practicii de casare se constată, ca şi în ceilalţi ani, faptul că

principalul motiv de casare/desfiinţare a vizat individualizarea judiciară a

pedepselor. Alte motive ce au atras casarea/desfiinţarea hotărârilor atacate le-au

constituit: soluţionarea de către instanţa inferioară ierarhic cu lipsă de procedură,

nerezolvări asupra fondului cauzei, schimbarea greşită a încadrării juridice,

aprecierea greşită a pericolului social al unor infracţiuni etc.

Referitor la hotărârile pronunţate de Secţia Penală a Curţii de Apel Craiova

ca instanţă de fond ori ca instanţă de apel arătăm că un număr de 280 de soluţii au

fost atacate cu recurs la instanţa superioară (181 de decizii pronunţate în apel şi 99

de sentinţe pronunţate în cauzele directe).

Au fost înregistrate 38 de căi de atac admise de către Î.C.C.J.

44

Secţia Comercială

Dintr-un număr de 288 soluţii pronunţate în apel de Secţia comercială a

curţii în anul 2009 au fost atacate cu recurs 154 soluţii, dosarele fiind înaintate

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Indicele de atacabilitate al hotărârilor a fost de

53,4 %.

Până în prezent s-a casat o singură soluţie pronunţată în 2009, majoritatea

dosarelor nefiind restituite de instanţa supremă.

Dintr-un număr de 288 cauze soluţionate de secţie în apel, în 71 de cauze

s-a admis apelul, indicele de casare/schimbare fiind de 24,65 %. În 46 de dosare

s-a schimbat hotărârea instanţei de fond iar în 25 de dosare s-a trimis cauza spre

rejudecare primei instanţe.

Dintr-un număr de 1674 cauze soluţionate în recurs, în 443 dosare s-a

admis recursul, indicele de casare/modificare fiind de 26,46 %. În 90 de dosare s-a

dispus trimiterea cauzei pentru rejudecare iar în 353 dosare s-a modificat soluţia în

recurs.

În privinţa cauzelor care au condus la desfiinţarea sau modificarea

hotărârilor se constată că se menţin: lipsa unui cadru legislativ coerent şi stabil,

judecătorii confruntându-se cu diferite cauze în care sunt incidente prevederile mai

multor legi cu conţinut contradictoriu sau neclar şi fără rigoare juridică, ceea ce a

condus la adoptarea unor soluţii neunitare şi criticabile; deficienţe în activitatea

unor judecători care au dat o calificare greşită cererilor de chemare în judecată, nu

cunosc sau ignoră normele procedurale şi legislaţia care, în materie comercială,

este foarte bogată, nemotivarea suficientă a soluţiilor.

În numeroase situaţii modificările sunt neimputabile judecătorilor,

menţinându-se în continuare un număr ridicat de dosare în care se dispune

dizolvarea societăţilor pentru nedepunerea situaţiilor financiare după care

reprezentanţii legali depun situaţiile şi declară recurs. Înlăturarea neregularităţilor

impune schimbarea soluţiei şi menţinerea în activitate a societăţilor ceea ce face ca

numeroase soluţii în această materie să fie modificate.

45


Dintr-un număr de 5559 cauze soluţionate în recurs, în 2309 de dosare s-a

admis recursul, dintre acestea în 186 de dosare a fost trimisă cauza pentru

rejudecare şi în 2123 de dosare s-a reţinut litigiul pentru rejudecare, aşa încât

indicele de casare a fost în anul 2009 de 41,54%.

Ca principale cauze de casare, enunţăm lipsa unei reglementări coerente,

contradictorialitatea chiar de reglementare aşa cum am expus mai sus, dar în mod

evident şi greşeli subiective aparţinând magistraţilor, fie printr-o interpretare greşită

a normelor de drept substanţial, fie printr-o aplicare eronată a normelor

procedurale.

Dată fiind evoluţia legislativă extrem de rapidă şi aria mare de cuprindere în

materia administrativă şi fiscală, în mod explicabil, unele dintre hotărâri sunt

susceptibile de reformare.

In măsura în care legislaţia se va stabiliza şi practica urmează a fi stabilă,

pentru că orice proces de legiferare se consolidează, ca urmare a practicii

judecătoreşti.

D. Măsuri luate pentru unificarea practicii judiciare

Unificarea practicii judiciare reprezintă una dintre cele mai importante

direcţii de acţiune în strategia de reformă a sistemului judiciar.

Miza acestei direcţii de acţiune o constituie recâştigarea încrederii

cetăţenilor în actul de justiţie şi legitimează garanţia de funcţionare corectă şi

coerentă a sistemului judiciar.

Jurisprudenţa neunitară are un impact negativ în societate, justiţiabilii

percepând-o ca pe un tratament inechitabil, discriminatoriu.

Una din consecinţele acestei percepţii s-a concretizat în sancţionarea Statului

român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru lipsa unui mecanism

capabil să asigure o practică judiciară coerentă, apreciind că o stare de confuzie şi

incertitudine generală de hotărârile judecătoreşti contravine prin ea însăşi

principiul securităţii raporturilor juridice.

46

În acest context, pentru conducerea Curţii de Apel Craiova a reprezentat o

preocupare constantă identificarea problemelor de drept ce au generat o

jurisprudenţă neunitară şi a mecanismelor de unificare a acestei jurisprudenţe în

limitele conferite de lege şi de Regulamentul de Ordine Interioara al instanţelor

judecătoreşti..

Atât la Curtea de Apel Craiova, cât şi la tribunalele din circumscripţia sa au

fost identificate probleme de practică judiciară neunitară, determinate în primul

rând de efervescenţa legislativă, de ritmul deosebit de alert cu care sunt modificate

actele normative de multe ori în condiţiile lipsei de coerenţă legislativă şi ale

folosirii unei tehnici legislative deficitare, generatoare de confuzii şi incertitudini

în interpretarea legii.

Practica judiciară neunitară a fost determinată şi de lipsa unor instrumente

eficiente prevăzute de lege care să asigure unificarea ei.

Recursul în interesul legii, prin recunoaşterea de către legiuitor a caracterului

său obligatoriu, este un mecanism important în unificarea jurisprudenţei dar nu

poate să acopere prin puterea sa toate problemele de drept ce generează la nivelul

instanţelor soluţii diferite.

Pe de altă parte Regulamentul de Ordine Interioara al instanţelor

judecătoreşti în capitolul destinat unificării practicii judiciare stabileşte numai

măsuri organizatorice la nivel administrativ judiciar cu impact direct asupra

dezbaterilor profesionale fără a recunoaşte un caracter de obligativitate în privinţa

opiniilor majoritare exprimate în rezolvarea unor anumite probleme de drept.

Misiunea conducerii Curţii de Apel Craiova, sub acest aspect, s-a concretizat

în adoptarea tuturor acelor măsuri care implică identificarea problemelor de drept,

accesul cât mai rapid al judecătorilor la informaţia juridică, cât mai bogată şi cât

mai recentă, asigurarea feed-back-ului pe linia comunicării juridice între Curtea de

Apel Craiova şi instanţele din circumscripţia sa.

Măsurile organizatorice s-au concretizat în:

• monitorizarea permanentă a problemelor de drept controversate şi a practicii

de casare;

47

• organizarea periodică (lunar şi trimestrial) de întâlniri profesionale în cadrul

Curţii de Apel şi al tribunalelor arondate ce au avut ca obiect dezbateri privind

aspectele de practică neunitară, analizarea argumentelor opiniilor exprimate şi

conturarea, pe cât este posibil, a unei opinii majoritare care să fie împărtăşite de cât

mai mulţi judecători;

• furnizarea de informaţii prin reţeaua informatică internă cu privire la

jurisprudenţa în materie a altor instanţe din ţară, jurisprudenţa CEDO,

jurisprudenţa comunitară;

• prezentarea în cadrul şedinţelor profesionale a jurisprudenţei Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie inclusiv a deciziilor pronunţate de instanţa supremă în recursurile

în interesul legii;

• elaborarea Buletinelor anuale de jurisprudenţă ale Curţii de Apel Craiova şi

difuzarea lor la toate instanţele din raza sa de competenţă;

Elaborarea buletinelor de jurisprudenţă a fost rezultatul activităţii

colectivelor formate din judecători din cadrul tuturor secţiilor Curţii de Apel

Craiova, aceştia manifestând un deosebit interes profesional în identificarea

speţelor relevante în care s-au soluţionat probleme de principiu ale aplicării legii.

• centralizarea periodică a problemelor de drept controversate şi comunicarea

lor către Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Craiova în vederea sesizării

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru exprimarea opiniei asupra anumitor

probleme de drept soluţionate diferit la nivelul instanţelor din ţară.

În anul 2009 Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Craiova a sesizat

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu următoarele probleme de drept:

- mandatele europene de arestare emise de autorităţi judiciare străine,

anterior intrării în vigoare a Titlului III din Legea nr. 302/2004, respectiv anterior

datei de 1 ianuarie 2007;

- constatarea valabilităţii de vânzare-cumpărare a unui spaţiu comercial sau

constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui imobil de către o

societate comercială, cu efecte asupra stabilirii competenţei instanţelor –

judecătorii sau tribunale – ca instanţe comerciale;

48

- acţiuni cu evaluare în bani, în raport de dispoziţiile art.2821 Cod procedură

civilă;

- prestarea dreptului material la acţiune în cazul cererilor formulate de foştii

salariaţi ai SC PETROM SA şi PSV COMPANY SA Bucureşti, având ca obiect

acordarea indemnizaţiilor de concediere;

- stabilirea datei de la care au intrat în vigoare dispoziţiile Legii nr.220/2007,

privind modificarea coeficienţilor de multiplicare pentru stabilirea salariilor

personalului didactic.

Pe linia complexă a formării profesionale se impune continuarea acestor

măsuri cu accentuarea lor în ceea ce priveşte:

- asigurarea unei baze cât mai bogate de informaţii în domeniul legislativ

jurisprudenţial şi doctrinar, puse la dispoziţie de sistemul informatic (intranet şi

internet);

- participarea conducerii Curţii de Apel Craiova sau a altor judecători

desemnaţi la întâlnirile profesionale lunare ale judecătorilor de la tribunalele,

respectiv judecătoriile arondate curţii.

În acest fel, schimburile de opinii şi comunicarea reciprocă a modului de

interpretare şi aplicare a legii cu privire la anumite probleme de drept poate

favoriza atât cunoaşterea problematicii juridice dezlegate neunitar, cât şi

transmiterea către instanţele inferioare a punctelor de vedere şi argumentelor

promovate de instanţele de control judiciar.


În activitatea judiciară desfăşurată, s-a urmărit rezolvarea de principiu a

problemelor de drept cu care au fost confruntaţi judecătorii, respectarea practicii

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rezultată din deciziile pronunţate în recursurile

exercitate împotriva hotărârilor date în apel, comunicarea la instanţele din

circumscripţia Curţii, a modului de soluţionare a problemelor controversate.

49

Complexitatea dosarelor şi legislaţia incompletă şi incoerentă au generat

practică neunitară, instanţele pronunţând soluţii contradictorii pentru situaţii

similare.

În vederea unificării practicii judiciare, în conformitate cu prevederile

Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, au fost organizate

lunar întâlniri cu judecătorii secţiei, pentru discutarea aspectelor de practică

neunitară constatate în activitatea de judecată, şi a problemelor de drept ivite în

cursul soluţionării unor cauze.

Asupra problemelor dezbătute s-au formulat opinii majoritare, de care s-a

ţinut seama în activitatea ulterioară, toţi judecătorii adoptând soluţii conforme

punctelor de vedere majoritare, consemnate în minutele întocmite cu privire la

dezbaterile din şedinţele lunare, ceea ce a condus la eliminarea divergenţelor de

soluţii în materiile respective.

Trimestrial au fost organizate întâlniri cu judecătorii de la toate instanţele

din raza de competenţă a curţii, la care au fost discutate problemele de practică

neunitară.

S-au selectat lunar decizii relevante, afişate pe portalul instanţei şi

transmise către tribunalele din raza de competenţă a curţii, acţiune ce are ca scop

unificarea practicii judiciare.

Măsurile prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor

judecătoreşti, în vederea unificării practicii judiciare, nu înlătură însă necesitatea

creării unui mecanism legal, menit să asigure o reală şi eficientă unificare a

practicii, atrăgând totodată responsabilizarea efectivă a magistratului, dat fiind că

în legislaţia actuală nu există norme care să oblige judecătorul să se conformeze

opiniilor majoritare exprimate în cadrul întâlnirilor de unificare a practicii .

Imperfecţiunile soluţiilor actuale de unificare a practicii judiciare sunt

reflectate şi de unele deficienţe constatate în activitatea desfăşurată în cadrul

întâlnirilor trimestriale organizate de Comisia de unificare a practicii judiciare din

cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

50

Lipsa unei proceduri strict reglementată de dispoziţiile codului de

procedură civilă, a fost de natură a conduce la inconsecvenţă în opiniile exprimate

asupra unor probleme de drept, ajungându-se la situaţia ca aceeaşi problemă,

rezolvată printr-o anumită soluţie la una sau chiar mai multe întâlniri anterioare, să

primească o rezolvare diferită ulterior, deşi nu au intervenit modificări care să

justifice schimbarea punctului de vedere exprimat.


In cadrul Secţiei a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în

cursul anului 2009 s-au organizat întâlniri lunare cu judecătorii secţiei pentru

discutarea şi analizarea problemelor de drept care au apărut în practica judiciară.

Au fost dezbătute atât problemele care au comportat o practică abordare

neunitară cât şi cele susceptibile de o astfel de abordare, datorită complexităţii lor.

Dintre problemele analizate la nivel de secţie :

1. Prima de vacantă 2005 -2007 – Sindicatul Complex Energetic

Turceni.

2. Spor pentru condiţii grele de munca si periculoase, condiţii

nocive, cota de energie electrică, prime de Paşti, Crăciun, Ziua

Energeticianului şi Prime de vacantă – CET Craiova.

3. Includerea in calcularea sau recalcularea pensiei a veniturilor

realizate in acord global.

4. Calitatea procesuala pasiva in litigiile privind drepturile salariale

ale personalului didactic.

5. Prime de concediu cuvenite personalului contractual din

instituţiile bugetare.

6. Stabilirea datei de la care au intrat in vigoare dispoziţiile Lg.

220/2007 privind modificarea coeficienţilor de multiplicare

pentru stabilirea salariilor personalului didactic.

7. Cererile formulate de asistenţii judiciari pentru plata sporului de

risc şi suprasolicitare neuropsihică şi a sporului de stabilitate în

51

raport de vechimea numai în funcţia de judecător, procuror ,

magistrat asistent la I.C.C.J. sau de personal asimilat

judecătorilor si procurorilor.

8. Aplicabilitatea disp. Art. 40 precum şi a disp. Art. 3 alin. 2 din

C.C.M. unic la nivel naţional – 2007, cu privire la cuantumul

salariului minim de bază brut garantat în plată şi personalului din

învăţământul preuniversitar.

Minutele încheiate la nivelul secţiei în care s-au dat dezlegări unitare sau

majoritare ale problemelor de drept au fost transmise tuturor tribunalelor din raza

curţii, fiind însoţite de practica judiciară în materie.

Există încă foarte puţine probleme de drept cărora li s-a dat o dezlegare

diferită şi urmează ca în viitor să se continue activitatea de unificare a practicii

judiciare .

Pe tot parcursul anului 2009, la nivelul secţiei s-au exprimat, redactat şi

trimis diverse puncte de vedere referitoare la problemele de drept ce prezintă

interes, solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii sau Parchetul de pe

lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării unor recursuri în

interesul legii cum ar fi:

- stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul

sistem al asigurărilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luării in considerare a

formelor de retribuire obţinute in acorda global prevăzute de art. 12 alin.1 din Lg.

57/1974, privind retribuirea după cantitatea si calitatea muncii (I.C.C.J., secţiile

unite – decizia nr. 30 din 16 noiembrie 2009 - s-a respins recursul in interesul legii

declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă I.C.C.J şi sesizarea

Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Craiova).

- interpretarea disp. art. 40 din Contractul Colectiv de Muncă nr. 2895/21 din

29 decembrie 2006 unic la nivel naţional pe anii 2007 - 2010, la stabilirea

drepturilor salariale cuvenite personalului din învăţământul preuniversitar, precum

şi la data de la care coeficienţii de multiplicare utilizaţi pentru calculul drepturilor

salariale ale personalului didactic si didactic auxiliar din învăţământul

52

preuniversitar se majorează la valoarea prevăzută de legea nr. 220/2007 pentru

aprobarea O.G. nr. 11/2007 (I.C.C.J. – Secţiile Unite - decizia nr. 33 din 16

noiembrie 2009, prin care s-a respins recursul in interesul legii declarat de

procurorul general al Parchetului de pe lângă I.C.C.J. şi sesizarea Colegiului de

Conducere al Curţii de Apel Craiova.)


Problema unei practici judiciare unitare a constituit una din preocupările

principale şi în anul 2009.

În acest sens putem menţiona faptul că activitatea a fost centrată pe cele

două direcţii principale: perfecţionarea pregătirii profesionale a magistraţilor şi

analiza concretă, practică a soluţiilor pronunţate.

a) Perfecţionarea pregătirii profesionale s-a realizat prin desfăşurarea

trimestrială, la nivelul secţiei, a şedinţelor de formare profesională, pe baza

temelor propuse la începutul anului, dar şi prin analiza unor probleme de

drept apărute în cursul activităţii de judecată.

Totodată Secţia Penală a contribuit cu materiale şi speţe şi la întrunirile

profesionale având ca obiect practica judiciară, organizate pe rând, în cursul anului

2009, de tribunalele aflate în raza de activitate a Curţii de Apel Craiova.

b) Analiza practicii neunitare

În realizarea acestei activităţi au fost întocmite referate lunare privind

soluţiile pronunţate, cu evidenţierea problemelor de drept apărute şi a concordanţei

rezolvărilor adoptate cu alte speţe ale instanţei sau cu practica judiciară a Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie.

De asemeni, pentru a face cunoscută practica judiciară proprie, Secţia Penală

a contribuit, alături de celelalte secţii ale instanţei, la realizarea Culegerii de

practică judiciară a instanţei pentru anul 2008.

Totodată Secţia Penală a Curţii de Apel Craiova a participat activ la

întâlnirile trimestriale organizate la nivelul CSM pentru identificarea problemelor

53

de practică neunitară şi l-a luat măsura transmiterii imediat în teritoriu a soluţiilor

ce au fost adoptate în cadrul acestor întâlniri.

Tot trimestrial au fost organizate întâlniri la nivelul Curţii de Apel Craiova,

pe problema practicii neunitare, cu magistraţii de la instanţele din raza noastră de

activitate.

Secţia Comercială

Legislaţia incoerentă a generat, dar în cazuri izolate, mult reduse în raport cu

anii anteriori, şi adoptarea unor soluţii contradictorii pentru situaţii similare.

La nivelul secţiei au continuat să se organizeze lunar şi uneori la intervale

mai scurte de timp, întâlniri cu toţi judecătorii pentru discutarea problemelor de

drept, în vederea abordării unitare a problemelor juridice. În aproape toate cazurile

s-a ajuns la o concluzie unitară care a condus ulterior la unificarea practicii.

Trimestrial, s-au organizat întâlniri între judecătorii secţiei şi judecători din

cadrul secţiilor sau completelor specializate în materie comercială ale instanţelor

din raza curţii în care s-au discutat problemele de practică neunitară puse de

aceştia. De asemenea, aproape în toate cazurile s-au ajuns la soluţii unitare.

În cadrul întâlnirilor s-au discutat atât problemele care au condus la

adoptarea unor soluţii neunitare cât şi probleme ce puteau conduce la asemenea

situaţii, pentru preîntâmpinarea unor soluţii contradictorii.

La fiecare trimestru, s-au luat în discuţia secţiei problemele de practică

neunitară comunicate de Comisia de unificare a practicii a Consiliului Superior al

Magistraturii, dându-se mandat preşedintelui de secţie pentru susţinerea la

întâlnirea organizată a punctului de vedere al secţiei. După şedinţă, preşedintele

secţiei a adus la cunoştinţa judecătorilor soluţiile adoptate la nivel central.

Selectarea trimestrială a deciziilor relevante şi afişarea lor pe portal a

continuat şi în anul 2009 să constituie măsuri de unificare a practicii.

54


Pe tot parcursul anului 2009 s-au organizat întâlniri, cel puţin lunare cu

judecătorii secţiei, pentru discutarea şi analizarea problemelor de drept care au

apărut în practica judiciară.

Au fost dezbătute atât problemele care au comportat o soluţionare neunitară,

cât şi cele susceptibile de o astfel de abordare, datorită complexităţii lor.

În toate situaţiile, magistraţii secţiei au ajuns la o concluzie unitară, ceea ce a

constituit premiza unificării practicii judiciare.

Materialele întocmite la nivelul secţiei, în care s-au dat dezlegări unitare

problemelor de drept, au fost comunicate tuturor tribunalelor din raza Curţii, fiind

însoţite de practica judiciară în materie.

Trimestrial, au fost selectate deciziile relevante, care au fost afişate pe portal

şi publicate în culegeri cu ocazia organizării întâlnirilor de lucru cu tribunalele din

cele patru judeţe aflate în jurisdicţia Curţii de Apel Craiova.

Între problemele care au fost analizate şi pentru care s-au adoptat soluţii

unitare, enunţăm:

- Sporul de lucru la calculator şi sporul pentru condiţii vătămătoare în cazul

funcţionarilor publici

- Majorări salariale anuale în cazul funcţionarilor publici cu statut special

- Spor de dificultate reglementat de dispoziţiile Legii nr.262/2006 în favoarea

membrilor comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar.

Menţionăm că, în mod constant, dezbatem împreună cu tribunalele

problemele de drept care apar în practică.

Toate aceste măsuri au fost de natură să conducă la unificarea practicii în

materie administrativă şi fiscală.

Evident, există încă probleme cărora li s-a dat o dezlegare diferită şi urmează

ca în viitor să continuăm activitatea de unificare a practicii judiciare.

Pregătirea profesională a judecătorilor se efectuează în mod constant, tocmai

pentru a putea asigura calitatea actului de justiţie.

55

E. Aplicarea dreptului comunitar, respectiv a CEDO la nivelul

instanţei


Având în vedere statutul României, de stat membru al Uniunii Europene , s-

a urmărit aplicarea directă a dreptului comunitar în cauzele în care aceasta se

impunea.

În acest sens, în litigiile la Legea nr. 248/2005 privind libera circulaţie a

cetăţenilor români în străinătate, s-a făcut aplicarea directă a normelor de drept

comunitar, respectiv a Directivei 2004/48/CE.

În privinţa comunicării actelor de procedură, când a fost cazul , s-au

aplicat regulamentele comunitare privind cooperarea judiciară internaţională,

respectiv Regulamentul nr. 1393/2007.

S-a constatat permanenta preocupare a judecătorilor secţiei pentru

însuşirea şi respectarea prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi

a jurisprudenţei CEDO, în mod deosebit în litigiile privitoare la proprietate.

Dispoziţiile Convenţiei şi jurisprudenţa CEDO s-au aplicat în mod direct

într-o serie de litigii, sub aspectul respectării dreptului de acces la justiţie, a

dreptului la respectarea proprietăţii şi a altor drepturi şi libertăţi ocrotite,

invocându-se în considerentele hotărârilor pronunţate, practica Curţii Europene de

la Strasbourg.

O mare parte din judecătorii secţiei au participat la seminarii de formare

continuă la nivel centralizat şi la cele organizate trimestrial de Curtea de Apel

Craiova în colaborare cu tribunalele din raza de activitate, pe probleme de

jurisprudenţă CEDO.


Membră cu drepturi depline a Consiliului Europei din anul 1993, România a

ratificat în anul următor Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi

56

protocoalele sale adiţionale cărora li s-a adăugat în ultimii ani unele noi, ratificate

ori în curs de ratificare.

Conform Constituţiei, tratatele ratificate fac parte din Dreptul Intern (art.ll)

iar drepturile şi libertăţile fundamentale înscrise vor fi interpretate în concordanţă

cu dispoziţiile în materie pe care le conţin.

Mai mult, în caz de neconcordanţă cu legislaţia internă, acestea au întâietate,

cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai

favorabile ( art.20).

În consecinţă, cunoaşterea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor

Omului, interpretă supremă a Convenţiei şi Protocoalelor sale adiţionale devine o

condiţie a aplicării lor corecte.

Prin participarea la seminarii şi la întâlnirile de învăţământ profesional s-a

urmărit ca toţi judecătorii Secţiei să cunoască Dispoziţiile Convenţiile pentru

Apărarea Drepturilor şi a Libertăţilor Fundamentale ale Omului, astfel cum sunt

interpretate în jurisprudenţa CEDO.

O atenţie deosebită a fost acordată cauzelor:

- Cârstea şi Grecu împotriva României in care s-a reţinut încălcarea

dreptului la un proces intr-un termen rezonabil si de lipsa de continuitatea a

completului de judecată in sensul art. 6 alin. 1 al Convenţiei. S-a reţinut, că, in

ceea ce priveşte litigiile de muncă se impune o diligenta speciala, o persoana

suspendată sau concediată trebuie să obţină cât mai repede hotărârea

judecătorească privind legalitatea măsurii, fiind lipsita de mijloace financiare.

- Vişan împotriva României (încălcarea art. 6 pct. 1 din Convenţie – lipsa de

acces la o instanţă în măsura în care cererea privind acordarea de despăgubiri – a

fost invocată pentru prima dată în recurs).

- Teodorescu împotriva României – încălcarea dreptului la un proces

echitabil prin neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti de reintegrare în funcţie şi

anularea hotărârii prin admiterea recursului în anulare. Curtea a respins

argumentele Guvernului, in sensul imposibilităţii obiective de executat a

hotărârilor judecătoreşti datorită lipsei posturilor vacante, deoarece, acest motiv a

57

fost respins si de instanţa naţională reţinându-se că postul exista in ştatul de

funcţiuni, nefiind redus. În ceea ce priveşte plata sumelor de bani, de asemenea

Curtea a reţinut neexecutarea hotărârii judecătoreşti având în vedere că, finalmente

reclamantul a restituit sumele de bani ca urmare a recursului în anulare.

În cursul anului 2009, Secţia a II-a Civilă şi pentru Conflicte de Muncă şi

Asigurări Sociale nu a soluţionat cauze in care sa se facă aplicarea directă a

dreptului comunitar.

Apariţia noului Cod al Muncii în anul 2003 şi modificările ulterioare,

acţiunea de codificare a raporturilor juridice de muncă a avut ca obiectiv şi

receptarea cu acurateţe şi în raport cu specificul social românesc a acquis-ului

comunitar, o serie de principii ale dreptului social european fiind absorbite în

normele codului muncii, precum şi ale legislaţiei completatoare.

Se au în vedere cu precădere instituţii juridice cum ar fi: obligaţia de

informare a salariatului, crearea comitetelor de securitate şi sănătate în muncă,

licenţierea colectivă, garantarea salariatului în caz de insolvabilitate a

angajatorului, diversificarea formelor contractului de muncă.

În contextul general, codul muncii reprezintă un reper normativ esenţial

pentru înţelegerea modului în care sunt poziţionaţi in România partenerii sociali,

precum şi un instrument juridic fundamental in privinţa garantării exerciţiului

dreptului la muncă al cetăţeanului. De asemenea, actuala reglementare a relaţiilor

de muncă prin Codul Muncii trebuie să răspundă exigenţelor ce decurg din

abordarea recentă la nivel european privind modernizarea dreptului muncii şi mai

ales fundamentarea conceptului de „flex securitate”.


Activitatea desfăşurată în anul 2009 de magistraţii Secţiei Penale şi pentru

Cauze cu Minori, a continuat pe linia anilor anteriori, în sensul aprecierii incidenţei

în soluţionarea diferitelor speţe, a dispoziţiilor Convenţiei Europene a Drepturilor

Omului şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.

58

Pentru realizarea acestui lucru s-a urmărit în permanenţă ca diferitele cazuri

în care România a fost implicată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului să fie

aduse la cunoştinţa magistraţilor cu prilejul şedinţelor lunare de analiză a practicii

judiciare, în vederea aplicării rezolvărilor de principiu date prin aceste speţe

diferitelor situaţii.

Se remarcă însă faptul că nu au fost evidenţiate situaţii de neconcordanţă a

legislaţiei penale sau procesual penale actuale cu dispoziţiile Convenţiei, pentru a

fi nevoie de o aplicabilitate directă a Convenţiei.

În anul 2009 a continuat, după cum era şi firesc, activitatea de cooperare

judiciară internaţională în materie penală, în special în domeniul mandatului

european de arestare.

Ca atare, în anul 2009 Curtea de Apel Craiova a primit spre executare 38 de

mandate europene de arestarea avut în stoc 1 mandat din anul anterior iar din

totalul de 39 a executat 32 şi a respins cererea de executare în 6 astfel de cauze.

Stoc la sfârşitul anului – 1 cauză.

Din celelalte state membre ale Uniunii Europene au fost primite 2 cererii

privind audierea de martori prin video-conferinţă, cereri cărora instanţa le-a dat

curs.

Pentru buna desfăşurare a acestei activităţi Curtea de Apel Craiova a

întreţinut o strânsă colaborare cu Ministerul Justiţiei, Eurojust şi Interpol.

Secţia Comercială

La nivelul secţiei există o preocupare constantă a judecătorilor pentru

respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi pentru însuşirea

jurisprudenţei CEDO.

Pe lângă studiul individual, în cadrul întâlnirilor lunare se fac informări

asupra soluţiilor CEDO relevante şi se fac discuţii pe marginea acestora.

Nu au fost întâlnite cazuri de aplicare directă a dreptului comunitar în

materie comercială în anul 2009, legislaţia în materia dreptului comercial fiind

armonizată cu dispoziţiile comunitare.

59


În cadrul secţiei, magistraţii sunt preocupaţi de însuşirea jurisprudenţei

CEDO şi de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Hotărârile pronunţate sunt expresia respectării drepturilor procesuale şi

substanţiale conferite prin lege părţilor, se asigură accesul liber la justiţie şi se

respectă principiul procesului echitabil.

Menţionăm că au existat destule situaţii în care hotărârile adoptate de către

magistraţii secţiei au fost tocmai expresia aplicării Convenţiei Europene a

Drepturilor Omului şi a Jurisprudenţei CEDO.

De asemenea, în cuprinsul hotărârilor pronunţate în secţia contencios

administrativ şi fiscal motivarea s-a întemeiat şi pe prevederile Convenţiei

Europene a Drepturilor Omului, pe Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia

Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea deciziile Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios

administrativ şi fiscal sunt motivate avându-se în vedere şi legislaţia comunitară.

În concret însă, în cursul anului 2009, Secţia Contencios Administrativ şi

Fiscal nu a soluţionat cauze în care să se fac aplicarea directă a dreptului

comunitar.

Menţionam ca în conformitate cu art. 148 alin. 2 din Constituţia României,

ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene,

precum şi celelalte reglementări comunitate au caracter obligatoriu, şi au prioritate

faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea Tratatului de aderare.

în acelaşi text din Constituţia României, prevede ca atribuţie a autorităţii

judecătoreşti garantarea aducerii la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul

aderării.

Arătăm că fără a constitui o aplicabilitate directă a dreptului comunitar,

Curtea a avut în vedere la soluţionarea unor litigii, precum suspendarea actelor

administrative, rezoluţiile Comitetului de miniştrii din cadrul Consiliului Europei,

hotărârile conţinând referiri complete la aceste rezoluţii.

60

3.3. Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară


Toţi judecătorii secţiei sunt specializaţi în judecarea cauzelor civile, de

proprietate intelectuală, şi a cauzelor cu minori şi de familie, litigiile din această

ultimă categorie intrând în competenţa secţiei începând cu data de 1 noiembrie

2008, ca urmare a desfiinţării Secţiei pentru cauze cu minori şi de familie din

cadrul Curţii de Apel Craiova.


Existenţa Secţiei a II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în

cadrul Curţii de Apel constituie o specializare a magistraţilor în materia dreptului

muncii şi a asigurărilor sociale.

Specializarea magistraţilor într-un anume domeniu mai restrâns constituie o

necesitate în vederea îmbunătăţirii activităţii de judecată şi implicit a actului de

justiţie (necesitatea înfiinţării a cel puţin 2 complete specializate in domeniului

pensiilor si asigurărilor sociale).

În vederea creşterii gradului de specializare, magistraţii Secţiei au participat

la programele de formare continuă organizate de Institutul Naţional de

Magistratură.

Activitatea de perfecţionare profesională a judecătorilor din cadrul Secţiei a

II-a Civilă şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale s-a axat pe aprofundarea

legislaţiei şi jurisprudenţei interne şi internaţionale, cu precădere a celei referitoare

la normele Convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi la actele

normative comunitare.

În acest sens, s-a asigurat judecătorilor secţiei accesul direct şi imediat la

informaţia juridică prin aducerea la cunoştinţa acestora, a actelor normative noi,

specifice domeniului dreptului muncii şi prin punerea la dispoziţie a revistelor de

specialitate sau lucrărilor în domeniu publicate sau prezentate la diferite seminarii

profesionale.

61

Cum în cadrul acestei activităţi factorul dinamizator îl reprezintă dialogul

juridic, învăţământul profesional organizat la nivelul secţiei şi la nivelul

tribunalelor a urmat un plan judicios de analiză a problematicii de drept, în

evidenţierea atât a aspectelor controversate de jurisprudenţă cât şi a celor de

noutate legislativă.

Toţi judecătorii din cadrul secţiei au participat la seminarii profesionale

având ca temă, fie aspecte legate de dreptul muncii intern fie aspecte de drept

comunitar privind libera circulaţie a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii

Europene, în Spaţiul Economic European. ( accesul la locurile de muncă şi

condiţiilor de muncă în interiorul comunităţii).

Secţia Comercială

Specializarea judecătorilor constituie un mijloc de îmbunătăţire a activităţii

de judecată deoarece pregătirea pe materii strict determinate permite judecătorului

o cunoaştere mai aprofundată a instituţiilor şi o interpretare şi aplicare mai

riguroasă a legii.

În cadrul secţiei, funcţionează complete specializate în materia insolvenţei.

Din cauza numărului mare de dosare de insolvenţă, care reprezintă peste 50% din

numărul dosarelor înregistrate, toate completele ce funcţionează la nivel de secţie

sunt complete specializate.


Existenţa Secţiei contencios administrativ fiscal în cadrul Curţii de apel

constituie o specializare a magistraţilor în materia administrativă şi fiscală.

În cadrul secţiei sunt constituite complete specializate pentru achiziţii

publice, complete în care sunt incluşi însă toţi judecătorii.

Se impune ca, în măsura suplimentării numărului de judecători, să fie pusă

în discuţie constituirea unor complete specializate în materie fiscală.

Specializarea magistraţilor într-un anume domeniu mai restrâns constituie

premiza ridicării calitative a activităţii de judecată.

62

În vederea creşterii gradului de specializare şi de perfecţionare profesională,

magistraţii secţiei au participat la programele de formare continuă, organizate de

Institutul Naţional de Magistratură.

O componentă esenţială a pregătirii profesionale a constituit-o dezbaterea

problemelor specifice în cadrul secţiei, întocmirea unor studii în domeniu,

publicarea unor articole sau cărţi de specialitate

În mod constant, magistraţii secţiei s-au documentat asupra modificărilor

legislative, asupra practicii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar s-au avut în

vedere şi prevederile din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Dreptul

Comunitar.

3.4. Formarea profesională la nivelul instanţei

Formarea profesională a judecătorilor

Formarea profesională a reprezentat o coordonată importantă a activităţii

judecătorilor ale cărei efecte s-au repercutat în mod pozitiv asupra calităţii actului

de justiţie.

Programul de formare continuă a judecătorilor la nivel descentralizat, în

anul 2009 a răspuns exigenţelor impuse de dinamica procesului legislativ, de

necesitatea cunoaşterii şi aprofundării legislaţiei interne, a documentelor europene

şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor

judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei CEDO şi Curţii de Justiţie

Europene.

Activitatea de formare profesională continuă la nivel descentralizat la

Curtea de Apel Craiova şi la instanţele din raza sa de competenţă s-a desfăşurat sub

formă de întâlniri şi dezbateri profesionale lunare şi trimestriale, seminarii şi

cursuri de pregătire, respectându-se tematica stabilită de Consiliul Superior al

Magistraturii, dar şi propunerile formulate de colectivele de magistraţi din cadrul

instanţelor arondate Curţii de Apel Craiova.

63

Planul comun de formare profesională continuă a fost aprobat de

preşedintele Curţii de Apel Craiova, fiind desemnaţi ca responsabili cu formarea

profesională, cei doi vicepreşedinţi ai acestei instanţe.

Seminariile au fost organizate trimestrial, de către Curtea de Apel

Craiova, împreună cu fiecare tribunal din raza sa de competenţă şi au avut ca

tematică aspecte de drept comunitar, cooperare judiciară în materie civilă,

comercială şi penală, jurisprudenţă CEDO:

Nr. crt.

Tema seminarului/ întâlnirii Data desfăşurării

Locaţia Număr participanţi

1. „Medierea – metodă alternativă de soluţionare a litigiilor”

08.05.2009 Craiova 84 judecători de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova

2. „Justiţie şi criminalitate informatică” 09.07.2009

Târgu Jiu

45 judecători de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova

3. „Abilităţi şi tehnici de comunicare” 09.07.2009

Târgu Jiu


4. „Accesul la informaţiile publice” 16.07.2009 Craiova

4 jurnalişti de la ziarele locale

5. „Aspecte teoretice şi practice privind soluţionarea cauzelor de corupţie”

23.10.2009

Craiova


6. „Examenul de legalitate a actului administrativ în perspectiva dreptului comunitar. Aspecte de practică neunitară”

27.11.2009 Slatina


7. „Unificarea practicii din perspectiva armonizării legislaţiei interne cu legislaţia comunitară, în materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale”

27.11.2009 Slatina 40 judecători de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova

8. Dezbatere profesională trimestrială privind unificarea practicii judiciare în domeniile: - civil; - penal; - comercial; - conflicte de muncă; - contencios administrativ

10.04.2009 Craiova 80 judecători de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Craiova, cu participarea magistraţilor de la ÎCCJ

64







La aceste seminarii au participat judecători de la toate instanţele din raza

curţii iar, ca invitaţi, magistraţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formatori ai

Institutului Naţional al Magistraturii şi reprezentaţi ai Direcţiei de Tratate şi Relaţii

Internaţionale din cadrul Ministerului Justiţiei.

Pregătirea profesională a judecătorilor s-a realizat şi pe coordonata

asigurării:

- accesului la informaţia juridică prin internet;

- elaborarea şi distribuirea buletinelor de jurisprudenţă;

- realizarea materialelor (leaflet) cu deciziile relevante şi comunicarea

tuturor instanţelor din raza curţii;

- crearea de website-uri;

- publicarea pe portalul instanţelor a deciziilor relevante, dar şi a oricăror

alte informaţii juridice de actualitate;

- informarea tuturor judecătorilor de la instanţele din raza Curţii de Apel

Craiova, cu privire la programul de pregătire continuă la nivel centralizat şi

descentralizat;

65

- sporirea fondului de carte al bibliotecii Curţii de Apel Craiova, cu un

număr de 199 volume, totalizând un număr de 3923 publicaţii (cărţi, periodice şi

sponsorizări).

Pentru facilitarea accesului judecătorilor la programul “Evidenţa cărţilor din

bibliotecă, în format electronic”, s-a elaborat şi instalat pe fiecare staţie de lucru, o

variantă simplificată a aplicaţiei, care permite, în orice moment, vizualizarea

titlurilor de carte aflate în bibliotecă, precum şi a celor deja împrumutate (titlu

carte, nume cititor şi data împrumutului).

Elaborarea şi publicarea jurisprudenţei curţilor de apel a constituit o

măsură imperios necesară pentru asigurarea unificării practicii judiciare, fiind

prevăzută în mod expres în Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor

judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr.387/2005.

În condiţiile în care, programul JURINDEX permite publicarea integrală a

tuturor hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţe, s-ar putea elimina

dispoziţiile cuprinse în art.10 alin.1, lit.v din Regulamentul de Ordine Interioară al

instanţelor judecătoreşti, care instituie obligativitatea elaborării şi publicării

jurisprudenţei curţilor de apel.

Colectivele de magistraţi din raza Curţii de apel Craiova au optat pentru

înlăturarea acestei obligaţii, numai în măsura în care programul JURINDEX va fi

în măsură să răspundă tuturor cerinţelor informării juridice.

Dorim să precizăm, în continuare, o serie de neajunsuri semnalate de către

judecători:

- imposibilitatea căutării dosarelor după anumite criterii, cum ar fi de pildă

numărul dosarului sau numele instanţei;

- căutarea, după obiectul acţiunii, nu este facilă, numărul obiectelor fiind

foarte limitat, cu referire în special la procedurile de insolvenţă, unde apare numai

materia, fără indicarea obiectelor în cadrul acesteia.

În anul 2009 preocuparea pentru perfecţionarea profesională s-a concretizat

şi în participarea judecătorilor la seminariile pentru formarea continuă la nivel

centralizat, o parte din aceştia fiind şi formatori ai Institutului Naţional al

66

Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, în domeniile drept comunitar, drept

civil şi procedură civilă, cooperare judiciară în materie civilă şi comercială, drept

penal, deontologie şi comunicare.

Formarea profesională a personalului auxiliar

Pregătirea profesională a personalului auxiliar de specialitate, esenţială în

activitatea de realizare a actului de justiţie, se fundamentează pe un plan riguros şi

sistematic de dobândire şi completare a cunoştinţelor juridice, atât în domeniul

dreptului, cât şi în domeniul tehnicii informatice.

Formarea profesională continuă a personalului auxiliar de specialitate din

cadrul Curţii de Apel Craiova se realizează atât la nivel centralizat, în cadrul

seminariilor organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, cât şi în cadrul

învăţământului profesional trimestrial, organizat la fiecare secţie şi la

compartimentul arhivă.

Tematica şedinţelor de învăţământ profesional cuprinde aspecte ce ţin de

noutăţile legislative în domeniul organizării şi funcţionării instanţelor

judecătoreşti, procedurilor civilă şi penală, materia ajutorului public judiciar şi a

taxelor judiciare de timbru, precum şi orice alte probleme puse în discuţie de

personalul auxiliar de specialitate.

O parte din grefierii Curţii de Apel Craiova sunt şi formatori ai Şcolii

Naţionale de Grefieri în domeniile: drept comunitar, cooperare judiciară, statistică

judiciară.

Instruirea personalului auxiliar de specialitate, în cadrul şedinţelor

profesionale, conform tematicii stabilite, şi supravegherea îndeaproape a activităţii

acestuia, creează deci, premisele unei asimilări rapide a normelor procedurale, cu

consecinţe directe asupra calităţii şi celerităţii actului de justiţie.

Pe această linie, se înscrie, nu numai îndrumarea şi supravegherea modului

în care personalul auxiliar îşi îndeplineşte atribuţiile, dar şi asigurarea condiţiilor

pentru acest personal, de a se defini şi constitui ca un corp specializat de

funcţionari judecătoreşti, la standardele europene ale profesiei de grefier.

67


Pentru sporirea eficienţei actului de justiţie s-a continuat programul de

pregătire profesională atât a judecătorilor cât şi a personalului auxiliar, au fost

discutate problemele de drept controversate, în vederea unificării practicii, s-a

urmărit asigurarea însuşirii noii legislaţii.

Permanent s-a manifestat preocupare pentru perfecţionarea pregătirii

profesionale, în vederea realizării unui act de justiţie de calitate.

În scopul cunoaşterii legislaţiei şi jurisprudenţei, judecătorilor li s-au

prezentat actele normative publicate în Monitorul Oficial, care au fost discutate la

întâlnirile lunare.

Au fost prezentate, în şedinţele lunare, deciziile în interesul legii pronunţate

de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, deciziile Curţii Europene a

Drepturilor Omului în cauzele de condamnare a României, şi jurisprudenţa

comunitară.

Judecătorii din cadrul secţiei au participat la activităţile de formare continuă

la nivel centralizat, conform programărilor Institutului Naţional de Magistratură,

dar numărul seminariilor şi simpozioanelor cu tematică din materia dreptului civil

a fost foarte redus, astfel încât în acest program a fost selectat un număr mic de

judecători ai secţiei.

La seminariile organizate trimestrial de Curtea de Apel Craiova în

colaborare cu tribunalele din raza de activitate, pe probleme de practică judiciară

neunitară, jurisprudenţă CEDO şi drept comunitar, a participat un număr

semnificativ de judecători din cadrul secţiei, ceea ce dovedeşte preocuparea pentru

perfecţionarea continuă a pregătirii profesionale nu numai în domeniul dreptului

material sau procesual civil, ci şi în privinţa instituţiilor de drept comunitar şi a

jurisprudenţei CEDO.


În cursul anul 2009 a continuat pregătirea profesională a judecătorilor şi a

personalului auxiliar.

68

În cadrul secţiei, toţi judecătorii au participat la dezbaterea celor 4 teme,

stabilite conform următorului program:

Trimestrul I - Noţiunea de „lucrător” în dreptul comunitar. Organizarea

timpului de muncă. Timpul de muncă şi timpul de odihnă. Concedierea colectivă.

Trimestrul II – Pensia pentru limită de vârstă (Lg. 19/2000 scurtă referire

privind legile speciale). Includerea în calcularea (recalcularea) pensiei a veniturilor

realizate în acord global. Principiul egalităţii şi tratamentului nediscriminatoriu în

sistemul public de pensii.

Trimestrul III - Menţinerea drepturilor salariaţilor în cazul transferului de

întreprindere, unităţi, sau al unei părţi de întreprinderi sau unităţi. Protecţia

lucrătorilor în caz de insolvabilitate a patronului. Libertatea sindicală, negocierea

colectivă şi raporturile de muncă (convenţia 87 şi convenţia 98).

Trimestrul IV – Încetarea contractului individual de muncă în conformitate

cu art. 86 din Lg. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Sistemul de salarizare.

Formele şi modalităţile de salarizare.

Perfecţionarea grefierilor, s-a făcut, de asemenea, prin participarea la

dezbaterea - în cadrul secţiei - a celor patru teme stabilite după următorul program:

Trimestrul I: Cooperare judiciară în materie civilă;

Trimestrul II: Competenţa materială a curţilor de apel în soluţionarea

litigiilor de muncă.

Trimestrul III: Întâmpinarea şi cererea reconvenţională. Decăderea şi

repunerea în termen.

Trimestrul IV: Actele procesuale de dispoziţii ale părţilor. Suspendarea

judecăţii. Perimarea.

Secţia Comercială

Şi în anul 2009 a continuat pregătirea profesională a judecătorilor şi

personalului auxiliar.

a. Perfecţionarea judecătorilor s-a făcut prin participarea la programele de

formare continuă organizate:

69

1. la nivel centralizat

• de INM - C.Mladen şi R.Mateucă – Concurenţa. Antitrust. Ajutor de stat.

- E.Moleanu şi T.Drăcea – Drept comercial. Practică

neunitară

• de MJ - C.Popescu – formator - Cooperare judiciară

• de CSM - N.Ţăndăreanu – formator - Evaluarea pregătirii profesionale a

magistraţilor.

2. la nivel descentralizat

• de Curtea de Apel Craiova, Centrul de Mediere Craiova şi Asociaţia

Magistraţilor – toţi judecătorii secţiei – Medierea metodă alternativă de

soluţionare a litigiilor

• de UNPIR – N.Ochea, M.Moţ, L.Gherghină - Insolvenţa

• de Curtea de Apel Craiova şi Tribunalul Olt - M.Moţ - Drept comunitar.

• de Curtea de Apel Craiova – în cadrul secţiei – toţi judecătorii au

participat la dezbaterea celor patru teme stabilite conform următorului

program:

○ Trimestrul I.- „Insolvenţa. Aspecte practice controversate privind

aplicarea procedurii insolvenţei în lumina dreptului intern • Procedurile

insolvenţei prin prisma regulamentului european. • Titlurile executorii

europene pentru creanţe necontestate - Regulamentul 805/2004, Legea nr.

191/2007 - aplicaţii în procedura insolvenţei

○ Trimestrul II - Corelaţii între dreptul comunitar şi dreptul roman.

Aplicabilitatea excepţiei autorităţii de lucru judecat din dreptul intern în

raport cu principiul supremaţiei dreptului comunitar • Efectul juridic al

normelor comunitare-efectul direct al normelor comunitare şi obligaţia de

interpretare a dreptului naţional în conformitate cu dreptul comunitar. •

Efectele art.5 din Directiva nr.2000/35/CE privind combaterea întârzierii

efectuării plăţilor în cazul tranzacţiilor comerciale în legislaţia comercială

română.

○ Trimestrul II - Excepţiile de neconstituţionalitate şi de ilegalitate în

70

procesul comercial. Invocare şi procedura de soluţionare • Instanţa

competentă să trimită dosarul Curţii Constituţionale în cazul admiterii căii

de atac împotriva hotărârii de respingere a cererii • Conţinutul încheierii

instanţei judecătoreşti • Efecte ale declarării neconstituţionalităţii sau

ilegalităţii asupra procesului • Obligativitatea sau facultatea sesizării când

asupra textului s-au pronunţat anterior Curtea Constituţională sau

instanţa de contencios administrative

○ Trimestrul IV Practici comerciale abuzive - combatere, sancţiuni.

Clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi • Clauzele

abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori - Codul

Consumului - Legea nr. 296/2004 • Protecţia consumatorului de produse

bancare.

b. Perfecţionarea grefierilor şi a grefierului arhivar s-a făcut prin participarea

la programele de formare continuă organizate:

1. la nivel centralizat

• de SNG – M.Constantin şi A.Tănase – Relaţia dintre instanţele naţionale

şi CEDO şi CJCE

- M.Pleşea – Deontologie şi organizare judiciară.

- D.Măceşeanu – procedură civilă şi insolvenţă

2. la nivel descentralizat

• de Curtea de Apel Craiova – în cadrul secţiei – tot personalul auxiliar a

participat la dezbaterea celor patru teme stabilite conform următorului

program:

o Trimestrul I.-„Dispoziţiile Codului de procedură civilă în materie

comercială”

o Trimestrul II -„Aspecte privind administrarea informatizată a

dosarelor”

o Trimestrul III -„Grefierul şi importanţa sa în actul de justiţie”

71

o Trimestrul IV-„Comunicarea/notificarea de acte judiciare sau

extrajudiciare între statele membre al Uniunii Europene

(Regulamentul CE nr.1393/2007)”


Pe tot parcursul anului 2009 magistraţii secţiei contencios administrative şi

fiscal au manifestat o preocupare specială în ceea ce priveşte perfecţionarea lor

profesională.

Date fiind afluenţa extrem de mare de acte normative adoptate în acest

domeniu, hotărârile Curţii Constituţionale dar şi jurisprudenţa CEDO şi CEJ în

materia contenciosului administrativ, judecătorii secţiei s-au preocupat constant de

informarea promptă şi de asimilarea acestora.

Totodată, având în vedere diversitatea şi complexitatea cauzelor cu a căror

soluţionare au fost investiţi, magistraţii au participat la seminarii, simpozioane,

stagii de perfecţionare pe diferite aspecte legate de domeniul în care îşi desfăşoară

activitatea, atât prin intermediul, Curţii de Apel Craiova, al instanţelor arondate, al

Institutului Naţional al Magistraturii cât şi prin intermediul altor instituţii de

învăţământ superior din ţară sau din străinătate.

De asemenea, trimestrial, judecătorii desemnaţi au întocmit şi prezentat

referate având ca obiect teme prestabilite, cu impact asupra jurisprudenţei secţiei.

Unii dintre judecători au făcut parte din colectivul de autori ce au elaborat

Buletinul Jurisprudenţei Curţii de Apel Craiova şi, totodată, au elaborat în calitate

de autori sau coautori articole, studii şi cărţi de specialitate.

3.5. Funcţionalitatea sistemului informatic ECRIS ca program de

gestionare a cauzelor

Obiectivul principal al strategiei de informatizare îl constituie extinderea

sistemului ECRIS (de management integrat al dosarelor, baze de date legislative şi

de jurisprudenţă) la toate instanţele din raza Curţii de Apel Craiova.

72

Acţionând pe această direcţie s-au obţinut rezultate pozitive în activitatea de

exploatare a aplicaţiei ECRIS, în utilizarea eficientă a timpului de lucru alocat

sarcinilor administrativ judiciare şi, nu în ultimul rând, îmbunătăţirii condiţiilor de

efectuare a acestor sarcini.

Astfel, utilizarea modulului de registratură-expediţie din cadrul Programului

ECRIS, la nivelul Curţii de Apel Craiova şi al instanţelor din raza sa, a permis şi a

asigurat până la sfârşitul anului 2009 o evidenţă în sistem informatizat, baza de

date fiind salvată zilnic pe suport magnetic de tip compact disc şi listată periodic.

Înregistrările în sistem informatizat oferă o imagine exactă şi de detaliu

asupra dosarelor intrate şi aflate pe rolul instanţelor, a desfăşurării actelor

procesuale în timpul judecăţii cauzelor, a hotărârilor pronunţate şi menţinerii sau

modificărilor în cadrul căilor de atac.

Prin punerea în aplicare a modulului registratură a fost posibilă şi o

reorganizare a sectoarelor şi serviciilor administrativ judiciare din cadrul Curţii de

Apel Craiova, asigurându-se o reală eficientizare a fluxului etapelor administrative

specifice activităţii judiciare.

Modalitatea de funcţionare a aplicaţiei ECRIS, la nivelul tuturor instanţelor

Curţii de Apel, a constituit o prioritate a conducerii Curţii de Apel, fiind efectuate

verificări periodice cu un dublu scop, control şi îndrumare.

La această dată, funcţionalităţile sistemului informatic ECRIS se

concretizează în:

- transferul electronic al dosarelor între instanţe cu utilizarea numărului unic

naţional al cauzei,

- implementarea modulului de registratură-expediţie;

- extinderea şi consolidarea setului de şabloane la nivel naţional;

- transferul şi publicarea pe portalul Ministerului Justiţiei a datelor publice

despre dosare, liste de şedinţă, decizii şi încheieri, complete de judecată;

- dezvoltarea bazei de legislaţie şi jurisprudenţă.

73

Cu toate acestea, aplicaţia ECRIS 3.0 nu asigură funcţionarea la parametrii

maximi a acestui program informatic, existând module ce nu pot fi folosite

(modulul de executări penale şi civile, modulul de statistică judiciară).

Se preconizează ca, deficienţele programului ECRIS 3.0 să fie rezolvate în

noua formă a acestui program ECRIS 4.0, atât în ceea ce priveşte repartizarea

aleatorie a cauzelor cât şi în ceea ce priveşte funcţionalitatea tuturor modulelor de

gestionare a dosarelor.

Dacă instalarea aplicaţiei ECRIS nu a ridicat probleme, din punct de vedere

al exploatării s-au constatat unele deficienţe referitoare la:

- nomenclatorul naţional de cauze;

- gestionarea dosarelor în procedura insolvenţei;

- posibilitatea completării tuturor menţiunilor prevăzute de Regulamentul

de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti în registrele de evidenţă

ale instanţei;

- asigurarea repartizării aleatorii în sistem informatic a dosarelor având ca

obiect contestaţii în anulare, revizuiri, rejudecări după casarea sau

desfiinţarea hotărârilor atacate;

- situaţii statistice.

Toate aceste aspecte, generatoare de dificultăţi în exploatarea aplicaţiei, au

făcut obiectul unui amplu material ce a fost înaintat, atât la Ministerul Justiţiei la

Direcţia de Exploatare a Tehnologiei Informaţiei, cât şi la Consiliul Superior al

Magistraturii, la Comisia de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicaţiei

ECRIS.

Conducerea Curţii de Apel Craiova împreună cu informaticienii curţii, au

manifestat o permanentă preocupare pentru găsirea unor soluţii tehnice care să

asigure o rezolvare imediată a acestor deficienţe, în concordanţă cu prevederile

Regulamentului de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti.

Pentru evitarea unor disfuncţionalităţi în circuitul dosarelor în ierarhia

instanţelor şi pentru respectarea dispoziţiilor Regulamentului referitoare la

acordarea numărului unic de dosar de către instanţa de fond, s-a considerat necesar

74

a se institui un mod unitar de utilizare a aplicaţiei de dosare. În acest scop s-au

organizat la nivelul fiecărui tribunal întâlniri profesionale la care au participat

preşedinţii instanţelor, persoanele desemnate să răspundă de repartizarea aleatorie

a cauzelor şi informaticienii.

De asemenea, informaticienii au instruit toţi utilizatorii tehnicii de calcul

aflată în dotarea Curţii de Apel Craiova, atât în vederea folosirii în bune condiţii a

echipamentelor, cât şi a exploatării aplicaţiei ECRIS.

Infrastructura IT

Calitatea activităţii judiciare este în mod fundamental legată de

infrastructura IT şi de folosirea tehnologiilor moderne de către magistraţi şi

grefieri.

Prin Programele PHARE RO 2005 – „Continuarea procesului de

informatizare la nivelul sistemului judiciar” şi „Transparenţa actului de justiţie”,

Curtea de Apel Craiova a primit în dotare:

- sisteme de arhivare electronică constând în: 6 scannere, 1 echipament de

stocare extern, 2 UPS-uri şi 2 servere FSC Primergy TX300.

- Aceste sisteme permit scanarea în flux continuu a documentelor depuse la

dosar, începând cu cererea de chemare în judecată. La fiecare scanner

este conectat câte un calculator care va face posibilă prelucrarea

materialelor scanate şi ataşarea lor la dosarele existente în ECRIS, astfel

încât din dosarele existente în programul ECRIS, să se poată vizualiza

toate documentele aflate la dosar, în formă electronică.

Sesiunile de formare profesională, organizate de Ministerul Justiţiei şi

Libertăţilor Cetăţeneşti, au asigurat instruirea personalului de specialitate

informatică, în scopul administrării tehnice a sistemului şi a grefierilor şi

grefierilor arhivari, ca utilizatori ai acestui sistem.

Cu toate acestea, la momentul prezent, nu deţinem toate mijloacele necesare

demarării unei activităţi de o asemenea amploare, întrucât complexitatea

operaţiunilor de arhivare electronică presupun, nu numai afectarea întregului timp

75

de lucru al unei zi de muncă, dar şi dislocarea unui număr mare de personal

auxiliar de specialitate, în considerarea calităţii de utilizatori ai sistemului.

Ca urmare, constatând că schemele de personal de la instanţele din raza

Curţii de Apel Craiova nu pot face faţă volumului de activitate pe care îl implică

arhivarea electronică a documentelor depuse în dosare, am solicitat, în mod expres,

suplimentarea acestor scheme, cu numărul de posturi corespunzător.

Demersurile noastre, în acest sens, au rămas fără răspuns, iar politica de

personal, în condiţiile reglementărilor legale actuale, nu permite ocuparea

posturilor vacante, suntem în imposibilitate de a începe operaţiunea de arhivare

electronică.

Un alt impediment în demararea operaţiunilor de arhivare electronică îl

constituie bugetul insuficient alocat instanţelor pentru susţinerea cheltuielilor pe

care le implică această activitate.

Nu poate fi ignorat nici faptul că, până în prezent, nu a fost elaborată o

metodologie care să stabilească modalitatea de gestionare a operaţiunilor de

arhivare electronică, în corelaţie cu Programul ECRIS.

Cu astfel de echipamente de arhivare electronică au fost dotate şi instanţele

din raza Curţii de Apel Craiova, totalizându-se un număr de 51 de scannere.

- Procesul de informatizare al instanţelor a continuat şi în anul 2009, unul

din obiectivele vizate fiind acela de livrare al sistemelor de supraveghere

video achiziţionate în cadrul Proiectului Phare RO/2006, referitor la

„Dotarea instanţelor de judecată cu staţii de supraveghere video”.

Acest program a avut drept obiectiv dotarea sediilor instanţelor cu sisteme

de supraveghere video destinate monitorizării arhivelor, registraturilor şi a

holurilor tranzitate de către deţinuţi.

Specialiştii IT din cadrul birourilor de informatică au asigurat un sistem de

video-conferinţă la nivelul tribunalelor din raza Curţii de Apel Craiova ca urmare a

utilizării sistemelor de audiere a martorilor cu identitate protejată.

76

Este o modalitate tehnică foarte utilă, de comunicare cu conducerile acestor

instanţe, obţinându-se informaţiile juridice necesare, într-un timp foarte scurt,

concomitent cu toate tribunalele şi cu cheltuieli minime.

3.6. Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei şi

protecţia datelor cu caracter personal

Justiţia trebuie să îndeplinească rolul de serviciu public şi prin stabilirea

unui nou tip de relaţie cu justiţiabilul, conducerea Curţii de Apel Craiova

manifestând o atentă preocupare în direcţia creşterii calităţii comunicării, în

vederea îmbunătăţirii percepţiei publice asupra activităţii instanţei.

Pornind de la premisa că, destinatarul activităţii desfăşurate în cadrul

instanţei este justiţiabilul, atenţia principală a fost concretizată asupra:

• modului în care este gestionată interacţiunea directă stabilită între justiţiabili

şi personalul din cadrul compartimentelor auxiliare;

• extinderii facilităţilor de ordin informatic;

Pentru mărirea gradului de transparenţă asupra actului de justiţie, prin

oferirea de informaţii publice către cetăţeni, accesul continuu şi liber la informaţii,

reducerea costurilor administrative şi a timpului pe care angajaţii instanţelor de

judecată îl utilizează în interacţiunea cu justiţiabilii, au fost instalate 6

infochioşcuri Smart Touch în zona de acces a publicului şi în imediata apropiere a

sălilor de judecată. Acestea permit accesarea, într-un mod simplu şi la îndemâna

oricui, a informaţiilor publice privind activitatea instanţei.

• funcţionării Biroului de informare şi relaţii publice, ca element de feed-back

în satisfacerea nevoii de informare a justiţiabililor, prin soluţionarea cererilor

formulate în temeiul Legii nr.544/2001 şi a diverselor petiţii.

Pe linia facilitării comunicării cu justiţiabilii, în scopul diseminării

informaţiilor referitoare la particularităţile de funcţionare ale instanţelor, precum şi

a aspectelor legale de bază, s-au pus la dispoziţia cetăţenilor ghiduri privitoare la

ajutorul public judiciar, competenţa instanţelor, taxele de timbru datorate,

77

modalitatea de introducere a cererilor, în justiţie, reguli de bază privind

desfăşurarea judecăţii.

Coordonarea activităţii în domeniul aplicării dispoziţiilor Legii nr. 677/2001

privind protecţia datelor personale s-a realizat, conform ordinului de serviciu, de

domnul judecător Aurel Ilie.

Totodată în cadrul fiecărei secţii şi al fiecărui compartiment al instanţei au

fost desemnate persoanele responsabile cu aplicarea dispoziţiilor acestei legi.

Curtea de Apel Craiova este în continuare înregistrată în registrul de

evidenţă a operatorilor de date cu caracter personal la Autoritatea Naţională de

Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, sub numărul 3994.

S-a menţinut măsura ca toate documentele emise de instanţă către alte

instituţii sau autorităţi şi care conţin date cu caracter personal să poarte conţină

acest număr de operator de date cu caracter personal.

Referitor la perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009 precizăm

următoarele:

a. La Curtea de Apel Craiova s-au înregistrat, de la începutul anului 2009, un

număr de 15 solicitări de eliberare a unor copii de pe hotărâri judecătoreşti, de

către alte persoane decât cele care au fost părţi în dosarele respective, motivându-

se pe necesitatea cunoaşterii practicii judiciare a instanţei.

Copiile respective au fost eliberate după ce s-a intervenit asupra hotărârilor

prin indicarea doar a iniţialelor părţilor din proces şi ştergerea tuturor datelor

personale (date de stare civilă, CNP, domiciliu etc.)

b. Instanţa nu a înregistrat nici o cerere din partea persoanelor vizate, privind

intervenţia asupra datelor, actualizare, blocarea, ştergerea acestor sau

transformarea în date anonime. Nu au existat exercitări ale dreptului la opoziţie

prevăzut de Legea nr. 677/2001.

c. Pe rolul instanţei nu sunt înregistrate litigii generate de nerespectarea de

către instanţă a drepturilor garantate de Legea nr. 677/2001.

d. La nivelul instanţei se urmăreşte permanent de către informaticieni modul

de respectare a „Cerinţelor minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter

78

personal” astfel cum au fost stabilite prin Ordinul nr. 52/2002 al Avocatului

Poporului.

e. Documentele şi lucrările emise de instanţă şi care conţin date cu caracter

personal conţin numărul de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de

date cu caracter personal de la ANSPDCP.

f. Nu s-au efectuat transferuri de date în străinătate de către această instanţă.

g. Instanţa nu a fost supusă vreunei proceduri de investigare din partea

Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

h. Justiţiabilii sunt informaţi asupra drepturilor ce rezultă din aplicarea Legii

nr. 677/2001 prin publicarea acestora pe site-ul Ministerului Justiţiei – Portalul

instanţelor judecătoreşti şi prin afişarea la avizier.

3.7. Asigurarea liberului acces la justiţie

De aducerea la îndeplinire şi respectarea dispoziţiilor Legii nr. 544/2001

privind accesul la informaţiile publice răspunde Biroul de Informare Publică şi

relaţia cu Mass Media condus de domnul judecător Aurel Ilie ajutat de domnul

Liviu Mîndrilă – expert în cadrul acestui birou.

În cursul anului 2009 a continuat urmărirea îndeaproape a respectării

dispoziţiilor Legii nr.544/2001. Astfel, atât la sediul instanţei cât şi pe Portalul

instanţelor de judecată au fost afişate:

- Programul Biroului de Informare Publică;

- Lista informaţiilor de interes public;

- Lista informaţiilor exceptate de la liberul acces al publicului;

- Alte informaţii de interes public;

- Ghidurile de orientare pentru justiţiabili editate de Consiliul Superior al

Magistraturi;.

- Modalităţile de contestare a deciziei Curţii de Apel Craiova prin care se

refuză accesul la informaţii;

79

Activitatea acestui Birou a fost însă redusă în anul 2009 fiind înregistrate

numai 32 de cereri privind informaţii de interes public, conform Legii nr. 544/2001

- 26 dintre acestea au primit o rezolvare afirmativă şi au fost respinse 6 solicitări

întrucât nu întruneau condiţiile prevăzute de lege.

Nu s-a înregistrat nici o reclamaţie administrativă împotriva refuzului şi cu

atât mai puţin o acţiune în instanţă.

3.8. Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a

personalului instanţei

Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor a avut ca obiectiv stabilirea

nivelului de competenţă profesională al acestora şi a vizat îmbunătăţirea

performanţelor profesionale, creşterea eficientei activităţii instanţelor şi a încrederii

publice în autoritatea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului

judiciar.

În perioada mai – iunie 2008, la nivelul Curţii de Apel Craiova şi al

instanţelor arondate s-a desfăşurat activitatea de evaluare a judecătorilor, având la

bază un nou cadru legal privind sistemul de evaluare profesională a magistraţilor şi

anume: Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor;

Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi

procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 676/4 octombrie 2007 a Consiliului

Superior al Magistraturii, Ghidul de evaluare, Codul deontologic al magistratului.

Comisia de evaluare la nivelul Curţii de Apel Craiova a fost formată din cei

doi vicepreşedinţi şi un judecător, desemnaţi prin hotărârea Colegiului de

conducere.

Componenţa Comisiei de evaluare a fost determinată de faptul că

preşedintele Curţii de Apel Craiova, membru al Consiliului Superior al

Magistraturii nu a participat ca preşedinte al acestei comisii, la activitatea de

evaluare.

80

În acest context trebuie menţionat faptul că alţi doi judecători din cadrul

Curţii de Apel Craiova au calitatea de formatori ai Institutului Naţional al

Magistraturii în domeniul evaluării profesionale.

Aceştia, conform planificării stabilite de către conducerea Curţii de Apel

Craiova împreună cu conducerile instanţelor arondate au asigurat pregătirea

membrilor comisiilor de evaluare din teritoriu.

Indicatorii de evaluare a performanţelor profesionale avuţi în vedere au fost:

- eficienţa activităţii;

- calitatea activităţii;

- integritatea;

- obligaţia de formare profesională continuă;

- absolvirea unor cursuri de specializare.

Toate etapele procedurii de evaluare au fost parcurse fără a afecta în vreun

mod independenţa judecătorului evaluat şi cu respectarea caracterului confidenţial

al raportului de evaluare întocmit pentru fiecare judecător supus evaluării.

Pe toată perioada desfăşurată, comisia şi-a desfăşurat activitatea în condiţii

corespunzătoare, toţi judecătorii având o atitudine constructivă în realizarea

acesteia.

Procesul de evaluare profesională s-a desfăşurat în aceleaşi coordonate şi la

instanţele din raza de activitate a Curţii de Apel Craiova.

Această primă evaluare a activităţii judecătorilor, bazată pe un ansamblu de

criterii şi o metodologie nouă are caracterul ei de „tranziţie” pe traiectoria

acomodării magistraţilor la noul sistem de evaluare.

Pentru noul ciclu de evaluare, va fi însă nevoie de abordarea mai riguroasă,

consolidată, a metodologiei evaluării, finalizată prin asumarea atât de către

comisiile de evaluare, cât şi de către judecătorii evaluaţi, a consecinţelor unei

asemenea măsurări a performanţei, cu întreaga sa semnificaţie.

81

CAPITOLUL IV GESTIONAREA RESURSELOR

4.1. Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009

Pentru început trebuie precizat că din anul 2004, schemele de personal nu au

mai fost modificate, cu toate că, raportat la creşterea semnificativă a volumului de

cauze s-au făcut constant demersuri pentru redimensionarea lor, astfel încât să se

asigure un cadru optim performanţei juridice.

În contextul statistic la nivel naţional, Curtea de Apel Craiova se evidenţiază

printr-un volum foarte mare de cauze, faţă de celelalte curţi de apel, respectiv

24.425 dosare în anul 2009, iar la indicatorul de soluţionare şi operativitate Curtea

de Apel Craiova ocupă primele locuri.

Deşi activitatea Curţii de Apel Craiova se cuantifică în rezultate ce

reprezintă deopotrivă un volum mare de cauze şi un efort susţinut al colectivului de

judecători, schema de personal este insuficientă pentru asigurarea unui ritm

constant de eficienţă şi calitate a actului juridic.

Exigenţele pe care le implică activitatea judiciară a Curţii de Apel Craiova

nu sunt în concordanţă, nici în ceea ce priveşte schema de încadrare a personalului

auxiliar.

Actualmente, Curtea de Apel Craiova cuprinde în schema sa de încadrare un

număr de 113 posturi de personal auxiliar din care numai 84 posturi de grefieri (50

grefieri de şedinţă) ceea ce a determinat, la finele anului 2009, o încărcătură medie

de dosare pe grefier de peste 488.

Cum activitatea judiciară şi administrativă a instanţei se realizează prin

implicarea şi contribuţia nemijlocită a personalului auxiliar de specialitate, se

impune, cu precădere, şi o redimensionare a schemei de încadrare a acestei

82

categorii de personal, printr-o suplimentare corespunzătoare a posturilor de

personal auxiliar de specialitate.

Analiza datelor statistice demonstrează că situaţia schemelor de personal la

toate instanţele din raza Curţii de Apel Craiova constituie o problemă ce necesită o

rezolvare cât mai urgentă.

Disfuncţionalităţile generate de subdimensionarea schemelor de personal

afectează, cu atât mai mult parametrii eficienţei activităţii administrativ judiciare,

cu cât există şi o dinamică a personalului din instanţe determinată de: pensionări,

concedii medicale de lungă durată, concedii pentru îngrijirea copilului, promovări

la instanţe superioare din raza altor curţi de apel sau Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie, blocarea posturilor vacante în cursul anului 2009.

În acest context, în limitele prerogativelor şi minimelor pârghii oferite de

lege, managementul resurselor umane a constituit o prioritate a conducerii Curţii

de Apel Craiova.

Direcţiile de acţiune s-au întemeiat pe o verificare şi o urmărire constantă a

dinamicii schemelor de personal şi a posibilităţilor de a asigura, un minim

echilibru între numărul de personal şi volum de activitate.

Aceste direcţii s-au concretizat în:

• întocmirea şi înaintarea către autorităţile competente a

numeroase materiale fundamentate pe o analiză detaliată, a evoluţiei

exigenţelor activităţii administrativ judiciare şi a cerinţelor pe care le impun

standardele de eficienţă şi performanţă.

Soluţiile propuse pentru mărirea schemelor de personal au vizat în principal

o redistribuire a posturilor vacante existente la acele curţi de apel (inclusiv anumite

instanţe din raza lor de competenţă) care înregistrează o încărcătură mică, sub

media naţională de dosare pe judecători, ceea ce ar fi însemnat o suplimentare cu

cel puţin 4 posturi vacante (posturi aflate în schema acestor curţi de apel).

Argumentele au fost similare pentru posturile de personal auxiliar

propunându-se aceeaşi soluţie de redistribuire a posturilor vacante existente în

83

schema altor instanţe la care s-a înregistrat un volum mic de dosare şi la care

schema de personal este supradimensionată.

Până în prezent urmare acestor demersuri pentru Curtea de Apel Craiova s-a

obţinut suplimentarea schemei de posturi de judecători de la 78 la 81 posturi.

O analiză recentă a Consiliului Superior al Magistraturii a concluzionat că,

pentru asigurarea unui volum optim de muncă, la Curtea de Apel Craiova este

necesară o schemă de 115 posturi de judecători iar la nivelul tuturor instanţelor

(Curtea de Apel Craiova, tribunale şi judecătorii arondate) o suplimentare a

personalului auxiliar cu 52 de posturi.

• ocuparea posturilor vacante de judecător prin transfer

aprobat de către CSM;

• s-au organizat concursuri şi pentru ocuparea posturilor de

personal auxiliar vacante temporar;

În condiţiile în care, o suplimentare a schemelor de personal la nivelul unei

corecte dimensionări, rămâne încă un deziderat, conducerea Curţii de Apel Craiova

a urmărit ocuparea posturilor vacante şi vacante temporar pentru a evita pe cât

posibil blocaje în buna funcţionalitate a instanţelor.

Măsurile dispuse de conducerea curţii de apel într-o strânsă colaborare cu

preşedinţii de instanţe au asigurat ocuparea unui număr mare de posturi vacante,

astfel încât la data de 31 decembrie 2009, dintr-o schemă de 891 de posturi de

personal auxiliar, personal conex şi personal contractual au fost ocupate 866.

În anul 2009, urmare actelor normative elaborate de Guvernul României, au

fost blocate un număr de 33 posturi vacante, din care personal auxiliar de

specialitate şi conex (24 posturi), personal contractual (1 post) şi funcţionari

publici (8 posturi).

4.2. Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009

Administrarea mijloacelor materiale şi financiare se realizează de către

Curtea de Apel Craiova care asigură execuţia bugetară pentru toate instanţele aflate

în circumscripţia sa de activitate (aparat propriu, 4 tribunale şi 18 judecătorii).

84

Calitatea de ordonator secundar de credite este delegată vicepreşedinţilor

instanţei.

Deşi Curtea de Apel Craiova are arondate un număr mare de instanţe şi

ocupă locul doi ca execuţie bugetară, după Curtea de Apel Bucureşti, schema de

personal economic şi administrativ este aceeaşi ca şi a celorlalte curţi de apel din

ţară, care au număr mai redus de judeţe repartizate şi un volum mai mic de

activitate.

Situaţia prezentată de către conducerea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor

Cetăţeneşti, privind execuţia bugetară la 31 decembrie 2009 a confirmat faptul că,

în ierarhia instanţelor, execuţia bugetară a Curţii de Apel Craiova echivalează cu

totalul execuţiilor bugetare ale Curţilor de Apel Piteşti, Tg.Mureş şi Oradea.

Cu toate acestea, schemele de personal (funcţionari publici şi personal

contractual) corespunzătoare fiecărei curţi sunt identice ca număr.

În anul 2009, bugetul alocat pentru Curtea de Apel Craiova şi tribunalele din

raza sa de competenţă a fost de 115.362 mii lei, ponderea cea mai mare

reprezentând-o cheltuielile de personal (salarii şi hotărâri judecătoreşti) în cuantum

de 101.926 mii lei, reprezentând un procent de 88,35%, iar cheltuielile pentru

bunuri şi servicii au însumat 11.925 mii lei, adică 1,03%.

Curtea de Apel Craiova - aparat propriu, a avut un buget de 22.615 mii lei,

buget defalcat pe titluri astfel:

TITLUL I - Cheltuieli de personal: 20.181 mii lei

TITLUL II - Bunuri şi servicii: 2.421 mii lei

TITLUL VI - Transferuri;(Acţiuni de sănătate) 10 mii lei

TITLUL VII- Transferuri ;(Programe Phare) 3 mii lei

S-au efectuat o serie de reparaţii curente la judecătorii şi s-au demarat

procedurile pentru executarea anumitor reparaţii capitale (Judecătoria Vânju Mare

şi Judecătoria Strehaia) şi pentru investiţii.

Pe linie de investiţii în anul 2009 au început lucrările pentru mansardarea

Tribunalului Gorj (în scopul creării de birouri pentru personal) şi pentru sediul

85

Judecătoriei Orşova, iar la Judecătoria Caracal pentru centrala termică s-a realizat

racordul la instalaţia de gaze.

S-a urmărit în mod constant respectarea disciplinei financiare, plăţile

încadrându-se în creditele alocate.

Deşi volumul de activitate şi execuţia bugetară a ordonatorilor de credite

(secundar şi terţiari) din cadrul Curţii de Apel Craiova a fost şi este semnificativ

mai mare decât al celorlalte curţi de apel din ţară, numărul de personal ce

funcţionează în cadrul departamentului şi compartimentelor economice şi

financiare, este însă egal cu numărul de personal al acestor instanţe.

În aceeaşi ordine de idei, trebuie precizat şi că, în cadrul departamentului

economico-financiar administrativ al Curţii de Apel Craiova există numai un

singur post de consilier abilitat cu atribuţii de personal pentru o schemă totală de

1519 posturi (judecători, personal auxiliar, funcţionari publici, personal

contractual), din care 1424 ocupate.

În condiţiile adoptării OUG nr.223/30 decembrie 2008 privind unele măsuri

de reducere a cheltuielilor bugetare, conducerea Curţii de Apel Craiova a adresat

un memoriu Ministerului Justiţiei pentru a se întreprinde demersurile legale la

Guvern în vederea organizării sau continuării concursurilor pentru ocuparea

posturilor vacante existente la nivelul instanţelor judecătoreşti.

Scăderea semnificativă a bugetului alocat în anul 2009 a afectat profund

minimul echilibru al repartizării resurselor materiale necesare funcţionării

instanţelor.

Paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri

Pentru exercitarea atribuţiilor legale ce vizează paza sediului instanţei şi

coordonarea activităţii corpului de jandarmi, s-au încheiat „Contracte privind paza

şi protecţia obiectivului” între Unitatea Militară nr.0654 Craiova şi Curtea de Apel

Craiova, în condiţiile prevăzute de Planul de Pază.

Periodic, prin procese verbale semnate de cele două părţi contractante, s-a

analizat modul de executare a misiunii de pază şi protecţie, de asemenea s-au

întocmit ”Rapoarte privind analiza situaţiilor de risc”.

86

În scopul executării, de către structurile aparţinând Inspectoratului de Poliţie

al Judeţului Dolj, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj şi Poliţiei Comunitare

Craiova, a mandatelor de aducere emise de Curtea de Apel Craiova şi instanţele

din raza de circumscripţie a judeţului Dolj, s-a încheiat un „Protocol de colaborare”

cu respectarea dispoziţiilor art.183 - 184 şi 198 alin.1 Cod procedură penală.

S-au stabilit prin protocolul încheiat între Inspectoratul de Poliţie Judeţean

Dolj şi Curtea de Apel Craiova, la 28 mai 2008, în baza HG nr.719 din 14 iulie

2008, măsurile de protecţie pentru magistraţi şi familiile acestora, în cazul în care

viaţa, integritatea corporală sau avutul lor sunt supuse unor ameninţări, protocol

continuat şi în 2009.

87

CAPITOLUL V RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI

CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME

5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Magistraţii din circumscripţiile Curţii de Apel Craiova aprobă în mod

deosebit activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, considerând că acest

organ, care face parte din puterea judecătorească, şi-a îndeplinit rolul de garant al

independenţei şi imparţialităţii justiţiei.

Prin activitatea desfăşurată, Consiliul Superior al Magistraturii a demonstrat

că doreşte şi poate să apere reputaţia profesională a judecătorilor, să asigure

respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea

carierei profesionale a magistraţilor.

Raporturile directe şi concrete cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost

cele derivate din lege şi s-au manifestat pe mai multe planuri:

- Examinarea operativă, obiectivă şi competentă a propunerilor

colegiului de conducere pentru promovări şi delegări în funcţii de conducere şi

adoptarea unor măsuri legale şi bazate pe criterii de profesionalism şi bună

reputaţie;

- Organizarea unor concursuri obiective şi bazate pe performanţa

profesională pentru promovări în funcţii de execuţie şi de conducere;

- Organizarea unor acţiuni obiective, prin inspecţia judiciară, de control

tematic şi de fond la instanţe;

- Verificarea operativă, profesională şi obiectivă a sesizărilor adresate de

justiţiabili şi de diferite organe sau organisme, ca şi de către societatea civilă;

- Colaborarea şi îndrumarea, prin Direcţiile de specialitate, în activitatea

de management administrativ judiciar, ca şi în exploatarea aplicaţiei ECRIS.

88

5.2. Raporturile cu parchetul

Colaborarea cu parchetele s-a desfăşurat în limitele prevăzute de lege,

plecându-se şi de la ideea că procurorii participă nemijlocit şi au un rol bine

determinat în înfăptuirea actului de justiţie.

Colegialitatea, respectul reciproc dar şi limitele legale şi rigorile

profesionale, au fost coordonatele pe baza cărora s-au derulat raporturile cu

parchetele.

În situaţii juridiciare de maximă operativitate sau de necesitate a unui

serviciu de permanenţă, colaborarea cu procurorii s-a dovedit a fi benefică pentru

realizarea performantă a actului de justiţie.

5.3. Raporturile cu barourile de avocaţi, colegiile consilierilor

juridici, precum şi cu experţii judiciari

a) Raporturile cu avocaţii au fost normale şi subordonate, în principal,

asigurării depline a dreptului de apărare în condiţiile stabilite de lege.

Aspectele mai puţin pozitive apărute în derularea raporturilor reglementate

de lege, minore şi sporadice, au fost surmontate prin întâlniri şi discuţii între

conducerea instanţei şi conducerea baroului.

b) Raporturile cu membrii colegiilor consilierilor juridici au fost normale,

în condiţiile stabilite de lege.

c) A existat o colaborare bună cu experţii judiciari - chiar dacă numărul

acestora este insuficient - urmărindu-se eliminarea aspectelor de tergiversare şi de

creşterea calităţii raporturilor de expertiză. 5.4. Relaţia cu mass-media

Relaţia cu mass-media s-a concretizat într-o atitudine pro activă din partea

Curţii de Apel Craiova, prin intermediul purtătorului de cuvânt şi prin

promptitudinea cu care au fost rezolvate solicitările jurnaliştilor, creându-se

premisele unei bune colaborări.

Purtătorul de cuvânt din cadrul Curţii de Apel Craiova, ca de altfel toţi

purtătorii de cuvânt ai instanţelor arondate, au manifestat deschidere şi transparenţă

89

în relaţia cu presa, activitatea lor concretizându-se în: comunicate de presă,

conferinţe de presă, participarea la interviuri.

În derularea proiectului PHARE RO 2005 – Transparenţa actului de justiţie,

pe linia adoptării recomandărilor Consiliului Superior al Magistraturii de

diversificare a activităţilor privind relaţiile publice, conducerea Curţii de Apel

Craiova împreună cu purtătorul de cuvânt al acestei instanţe a stabilit un plan al

întâlnirilor cu reprezentanţii presei.

Acest plan aflat, în desfăşurare cu ţintă şi pentru următorii ani, cuprinde:

• întâlniri informale lunare cu reprezentanţi ai presei locale şi regionale la care

participă purtătorul de cuvânt, şi după caz, preşedintele sau vicepreşedintele

instanţei, în care vor fi prezentate cele mai recente evoluţii din activitatea instanţei;

• seminarii destinate jurnaliştilor pe teme de interes pentru mass-media şi

sistemul judiciar deopotrivă.

Pentru semestrul al II-lea al anului 2009 seminariile planificate au avut ca

teme: „Accesul la informaţiile publice” şi „Corupţia. Proceduri judiciare”.

• întâlniri periodice (trimestriale) ale tuturor purtătorilor de cuvânt din cadrul

instanţelor arondate Curţii de Apel Craiova în scopul adoptării unei strategii

eficiente comună, pentru realizarea unei politici PR şi comunicare, în acord cu

interesele impuse de transparenţa actului de justiţie.

Se va urmări, şi în continuare, exprimarea poziţiei instanţei, faţă de

problemele semnalate în mass-media locală şi naţională, de o manieră cât mai

promptă şi cât mai exactă, astfel încât să se asigure o informare corectă a opiniei

publice - barometru social atât de sensibil.

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass-Media, de la nivelul Curţii de

Apel Craiova a fost coordonat în anul 2009 de domnul judecător Aurel Ilie care

îndeplineşte şi atribuţiile de purtător de cuvânt al instanţei.

Activitatea acestui Birou s-a menţinut pe aceiaşi linie a deschiderii şi

menţinerii contactului cu reprezentanţii mass-media pentru a oferi, ori de câte ori a

fost necesar, date şi relaţii privind activitatea Curţii de Apel Craiova.

90

Solicitările mass-mediei au vizat în principal relaţii privind stadiul

soluţionării unor dosare (în principal cauze penale ce constituiau obiectul de interes

al opiniei publice la un moment dat) dar şi aspecte privind activitatea

administrativă a instanţei.

În toate situaţiile au fost luate măsurile necesare pentru informarea promptă

şi la obiect, prin intermediul purtătorului de cuvânt al instanţei şi al mass –mediei a

opiniei publice referitor la problemele puse în discuţie.

S-a procedat totodată la o monitorizare a presei scrise şi audio-vizuale pentru

a fi identificate toate aspectele ce apar puse în discuţie în diferite articole sau

emisiuni. În anul 2009 nu au fost evidenţiate în presă articole sau emisiuni care să

necesite transmiterea către presă a unui drept la replică.

Conferinţe de presă au fost organizate numai atunci când anumite

evenimente au impus acest lucru.

Referitor la raporturile cu societatea civilă şi justiţiabilii este de menţionat

faptul că şi în anul 2009 s-a înregistrat un număr ridicat de memorii, petiţii sau

sesizări, în mod direct sau înaintate de alte instituţii (Consiliul Superior al

Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Preşedinţia României etc.).

În conformitate cu dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară, aceste memorii, petiţii sau sesizări au fost repartizate pentru

soluţionare magistraţilor, de către preşedintele instanţei fiind rezolvate de către

judecătorii desemnaţi din cadrul fiecărei secţii.

Pe data de 23 octombrie 2009 a fost organizată – ca de altfel în întreaga ţară

– ziua porţilor deschise. În cadrul acestei manifestări instanţa a fost vizitată de

grupe de studenţi de la Facultatea de Drept a Universităţii „Nicolae Titulescu” şi

de la Facultatea de Drept a Universităţii „Spiru Haret”.

Colectivele de magistraţi desemnaţi de conducerea instanţei au asigurat o

informare promptă şi exactă a acestora pe problemele aduse în discuţie.

Cu această ocazie au fost puse la dispoziţia cetăţenilor pentru consultare şi

ghidurile de informare editate de Consiliul Superior al Magistraturii.

91

CAPITOLUL VI CONCLUZII

Justiţia se înfăptuieşte prin oameni şi pentru oameni şi de aceea întreaga

valoare a puterii judecătoreşti depinde de calitatea oamenilor care o exercită.

Feedback-ul este deosebit de important pentru coerenţa comunicării şi

pentru maximizarea efectelor acesteia. El indică nivelul înţelegerii şi acceptării

mesajelor, reacţiile receptorului la mesajele transmise.

Lipsa feedback-ului poate atrage după sine o serie întreagă de distorsiuni,

neînţelegeri care să contribuie la perpetuarea unei comunicări inexacte. Deşi

uneori feedback-ul are loc automat, alteori el necesită timp şi efort, incomparabil

mai mici decât în cazul în care va fi necesară remedierea ulterioară a altor procese

afectate.

În considerarea acestor aspecte ce pot determina la nivel organizaţional şi la

nivel individual, blocaj sau eficienţă, trebuie optimizat procesul de comunicare atât

în cadrul echipei de conducere, cât şi în cadrul comunicării verticale, între echipa

de conducere şi personalul instanţei.

Managementul administrativ - judiciar presupune respectarea dispoziţiilor

cuprinse în legi şi regulamente, manifestându-se totodată preocuparea ca

personalul sa dobândească sentimentul implicării totale în excelenţa "firmei".

Aprecierea reuşitei angajaţilor, stabilirea de obiective ambiţioase care să

presupună concurenţa, încurajarea iniţiativei şi noului în instituţie, stabilirea unui

climat creativ în echipă, achiziţionarea de talent şi inteligenţă şi grija pentru un

viitor acceptabil sunt masuri care ţin de arta managerului.

In acelaşi sens, trebuie asigurată coerenţă şi echilibru în conducerea

instanţei, controlarea conflictelor interne a "imput-urilor pe care fiecare persoană le

92

aduce în organizaţie: nivel educaţional, vârsta, experienţa, productivitate, alte

talente şi eforturi" ( J.S. Adams).

Activitatea de conducere este bazată pe programe, vizând antrenarea tuturor

resurselor umane pentru îndeplinirea obiectivelor instanţei, privind asigurarea

respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, respectarea

Constituţiei şi legilor, asigurarea desfăşurării proceselor în termene rezonabile de

instanţe imparţiale şi independente.

prezentarea generalĂ a instanŢeiportal.just.ro/54/documents/bilant_2009.pdf · prezentarea...

Documents