PRIETENII CONSTRUCTORILOR ELECTRONISTI

Tneet, ineel, industria romaneasca de componente ~ i echipamente electronice tinde sa devina 0 frumoasa amintire (despre cercetarea in electronica nu mai vorbim, fi indca aceasta e5te de dltiva ani buni in pragul colapsului).

La ce bun sa mai redescoperi America -constata cu superioritate ~inteleptii" de ocazie (dintre care unii s-au catarat ~i in structurile de decizie ale statului). Vezi bine, ea esle gala descoperita ~i nu ne ramim8 decal sa importam echipamente electron ice performante ~i sa Ie comercializam pe piata romaneasca. Radioreceptoare, televizoare co lor, aparate de masura, echipame nte de comunicatii "bune ~ i ieftine", calcu latoare personale, invadeaza piata romaneasca. E bine ca legea romaneasca nu ineurajeaza produqia in detrimentul comertului (?1?). !?i ehiar daca legea ar ineerca firav sa ineurajeze produepa interna de eehipamente electronice, intreprinzatorii gasesc instantaneu solutia: adue televizorul separat de teleeomanda, iar calculatorul separat de tastatura ~i mouse, iar i n tara faeem "asamblarea". 9i gata produqia!

Important este ca~t igul , iar comer~ u l cu echipamente finite este cel mai rentabil! i ncet, incet, mai cre~te pu1in ~i puterea de cumparare ~i sa vedeli ce piala frumoasa de desfacere va deveni Romania.

Statele Unite ale Americii puneau (in studiile economice realizate) ramanerea lor in urma tala de Japonia prin neglijarea sterei produqiei tata de servicii. Dar ce ne pasa noua, ca doar nu suntem americani!

Ce facem cu valoro~i i speciali ~ti in electronica (cu atatea etorturi formati)? Cum ce facem? 11 reprofi lam in vanzatori sau ii transtormam Tn "intreprinzatori" de taraba .

Sa mai fie oare vreo iesire din criza (caci despre 0 criza adanca de politica economica esle yorba) sau continuam sa vindem, cu un frumos ea~tig televizoarele color chineze~ti , pe care - atat de Tncurajator - scrie " made in Japan".

Daca in urma cu mai pulin de 10 ani , in electroniea nimie nu se importa, "totul" facandu-se

,

in tara, astazi raportul s-a inversat cu 1800• De la

demagogicul -sa facem totul" la dezinteresatul ~sa importam totur. adevarul esle evident la mijloc.

Ne mal r.'!unane vreo speran!a? Eu cred ca da! Si aceasta Vine de la ubunul simt tehnic" (daca , . se poate numi ~) al tineretu lui nostru, care se simte atras organic de adevarata tala a electronicii: cea a crealiei.

Intra!i i n magazinele de componente electron ice (atatea cate au mai ramas) ~i Yeti vedea lineri (~ i mai pu~n tinen) sorbind din privi ri aparatele, materialele ~i componen tele ca re se comercializeaza aid.

De aceea, revisla TEHNI UM a incuraja! continuu (~i 0 va face intotdeauna) inclina!ia eJectroni~tilor caire realizarea practice (care Tnglobeaza implicit un univers de cuno~tinle leoretice), catre creat ie.

in aeesl spirit {-am considerat intotdeauna adevaralii no~tri prieteni pe to!i cei care contribuie la aeest demers. Re~eaua de magazine ale firmei VITACOM Electronics (avfmd sediul central in Cluj­Napoca), cel mai mare distribuitor de componente ~i materia Ie electron ice din Romania este cu adevarat in slujba idealurilor pe care ~ i revisla TEHNIUM Ie promoveaza. ii multumim, in aceste ceteva rend uri, omului aeosebit care esle dl. VASILE VITA, patronul aceslei retele de distributie, care a fost mereu alaturi de electroni~tii ramani ~i

de revista TEHNIUM. Semnalam , de asemenea, cu placere

deschiderea de catre firma VITACOM Electronics a celui de-at doilea magazin de componen te electronice din Bucure~ti, pe buleva rdu l N. Titulescu, nr. 62-64 sec\.1 (teI.222.99.11), alaturi de cel din sir. Popa Nan, nr. 9, sect.2 (tel. 250.36.06). Era, cu adevarat nevoie de ell

Va mul~umim ca ne sprijiniti Tn pasiunea noastra, domnule Vasile Vita, ~i va asiguram ca ~i revista TEHNIUM , prin cititorii sai va fi alaturi de dumneavoastra.

Serban Naicu ,

Redactor ~ef : ing. !?ERBAN NAICU

Abonamentele la revisla TEHNIUM se pot contracta la toate oflciile po~tale din 1ara ~i prin filialele RODIPET SA, revisla figurand la pozi! ia 4385 din Catalogul Prese! Interne.

Periodicitate : aparipe lunara. Pret abonament : 6000 lei/nurnar de revista.

• Materialele in vederea publicarii se trimit recomandat pe adresa: Bucure ~ti, OP 42, CP 88. Le a~teptam eu deosebit interes. Eventual, mentiona!i ~i un numar de te!eton la care pute!i fi contacta!i. • Articolele nepublicate nu se resti tuie.

•

•

•

• •

•

AUDIO o o ELiMINAREAZGOMOTULUI DE RETEA 8 ing. Emil Marian

Marea majoritate a aparatelor electroacustice ut iJizeaz8 pentru alimentarea cu energie electrica reteaua de tensiune alternativa monofazata (U=220V, f=50Hz). Aproape toate amplificatoarele audio din dotarea oflcarui aparat electroacustic necesita, pentru a function a, a tensiune continua, de valoare mult mai cabors.ta fata de valoarea tensiunii re!eJei. Pentru conversia energiei electrice preluate de la fetea 5e utilizeaza, in mod practie, un transformator coborator de tensiune, urmat de un redresor dotat cu un condensater electrolitic care filtreaza tensiunea continua pulsatorie obtinuta in urma redresarii. Schema electrica a unui montaj de acest tip, utilizat foarte freevent datorita simplitatii ~i totodata fiabilitaPi, este prezentata in figura 1. Analizand insa cu atentie acest tip de schema electrica, se observs urmatoarele deficiente ale acesteia:

componentele de radiofrecven~, preluate in mod parazit de cablurHe re~ele i de alimentare, pot ajunge la ie!?irea redresorului, cauzand de cele mai multe ori inconveniente majore in functionarea amplifi~atoru l ui

audio cu care este dotat aparatul electroacustic (mai ales la radioreceptoare);

- configuratia schemei electrice a acestui tip de redresor pennite aparitia unui zgomot de fond de tip brum de retea. EI reprezints 0 tensiune alternat iva de mica amplitudine, (0,5+1 ,5mV) cu frecventa egal8, sau cu un multiplu al frecventei tensiunii retelei (50Hz sau 100Hz), care se suprapune peste tensiunea continua de la ie!?irea redresorului. Oatorita ~cestui fapt, brumul de retea reprezinta practic un zgomot de fond sesizabil acustic, mai ales in pauzele dintre doua programe muzicale sonore succesive, miqorfmd substantial calitatea auditiei.

Pentru eliminarea inconve­nientelor mentionate anterior sunt posibile teoretic dous solutii radicale ~i anume:

,

construc!ie) la componente de a transformatorului TR . Printr-o radiofrecven~ ~i brum de retea; dimensionare corecta a capacitatii

- folosirea unui simplificator de condensatoarelorC1 si C2 (prin cateva audiofrecven~ astfel conceputincat sa incercari, C1=C2=0,47+ 1 OnF), brumul fie imun la fluctuatiiletensiunii continue, de retea la "mersul in gol" al aparatului brumul de retea ~i componentele de electroacusticsepoateeliminaaproape radiofrecventa captate pe traseul de complet. Dar sa nu uitam insa faptul alimentare cu energie electrica. ca aceasta solutie este valabila doar

Oe cele mai multe ori, in mod pentru 0 singura valoare a curentului practic, cele doua solutii teoretice nu debitat de redresor, liO i anume curentul se pot aplica deoarece la un aparat de mers in gollo. electroacustic atat redresorul cat 9i La aparitia semnalului audio ce amplificatorul audio exista fizic, iar 0 unneaza a fi amplificat, curentul debitat modificare a unui produs industrial este de redresorcre~te, iar egalitatea celor de cele mai multe ori imposibila din doua tensiuni ~de brum" nu mai este cauza lipsei unui spatiu uti!. valabila. Drepturmare, la semnale audio

prOb'e~:7';~ propu~:Z~~Vh~~: ~ lR'@1Dl..D4 o~ I , .• . d II Uc e ec rica a unul re resor 22OVco •

conventional asupra cauia s-au 50Hz : facut 0 serie de completari, _ ~ CT prezentata in figura 2. Se observa Figura 1 -:;:--:;:-ca fara a face modificari esentiale asupra variantei de redresor prezentate in figura 1, doar prin cateva adaugai de componente electrice, se ob!ine un redresor cu 0 foarte buna rejectie a zgomote lor captate de la retea. Conceperea acestui tip de schema electrica s-a bazat pe faptul ca zgomotele de rete a (brumul) este sesizabil in lipsa, sau la un nivel foarte mic al semnalului de audiofrecven!a, care urmeaza a fi amplificat.

Pentru eliminarea compo­nentelor de radiofrecvent;3 care s-ar putea capta de la re!ea s-au prevazut condensatoarele C3 liOi C4. Acestea reprezinta practic ni;>te scurtcircuite pentru componentele de frecventa ridicata (radiofrecven)a), neinfuent;3nd toto data tensiunea de retea. Concomitent, condensatoarele C3 ~i C4 rmbunatatesc foarte mult comportatrea redresorului in momentul regimurilor tranzitorij de functionare ale aparatului electroacustic (pomiri, opriri etc.)

o prima masura pentru mic;>orarea brumului de re;ea 0

constituie amplasarea in montajul redresorului a condensatorilor C1 ;>i C2. Ele livreaza la ie9 irea acestuia

de nivel mic, brumul devine sesizabil acustic, deteriorand calitatea auditiei. Se impune din acest motiv, 0 lata interventie asupra elementelor componente ale redresorului, in scopul mia,;orarii pana la eliminare a brumului, indiferente de regimul de functionare al aparatului electroacustic. 0 prima masura de reducerea brumului consta in amplasarea in paralel cu fiecare dioda a redresorului, a unui condensator (C5+C8) . Aceste condensatoare servesc la stabilizarea regimului de comutape al dioclelor 01+04, miq;orand totdata substantial brumul redresorului.

Pentru stabilizarea regimului de functionare a puntii redresoare (care nu trebu ie sa fie lasata ~in gal") s-a prevazut rezistenta R1 . Grupul R2-05 reprezint<'!! un clipping pentru undele de supratensiune accidentala care s-ar putea propaga de la retea la ie~irea redresorului (ce avariaza nu de pu!ine on blocurile electronice din componenta aparatului electroacustic).

Dar reduce rea completa a brumulu i de re!ea· este realizata de catre grupul C9-R3-06-C1 o.

La nivele foarte mic i ale • folosirea redresorului urmatde componente de mica amplitudine ale semnalului audioamplificat, sau in lipsa

un stabilizatordetensiune, care livreaza tensiunii altemativede retea, aflate insa lui, curentu l care trece pnn rezisten!a a tensiune continua cu un factor de in opozitie de faza cu componentele R3 determina la bornele diodei 06 (cu stabilitate ridicat ~i totodata imun (prin transmise prjn infa~urarea secundara care \este in paralel) 0 "cadere" de

TEHNIUM • Nr. 111998 1

tensiune insuficienla intrarii acesteia in dioda ~unteaza practic rezisten~ R3, stare de conduqie.ln aceasta situa!ie iar scaderea tensiunii de alimentare tensiunea redresata este filtrate. de livrata. de redresor (O,65V) este reteaua CQ·R3-C10, care reprezinta 0 negiljabila, permi!~md furnizarea de celula de flltraj de tip n. Ea catre redresor a unei puteri foarte imbunata!e~te substan!ial Iiniaritatea apropiata de cea nominala (livrata. in tensiunii continue de Ia bomele de ie~ire cazul montajutui dasie). Dar, pierderea ale redresorului, ducand practic la de putere, dealtfel neglijabila, este pe eliminarea complete a brumului de deptin compensata de eliminarea retea. Odate. cu cre!?terea curentului completa a brumului de retea. Schema solicitat de aparatul electroacustic electrica din flgura 2 se poate aplica (nivelul semnalului audio amplificat practic la once alimentator simplu al cre~te), la un momentdat "caderea" de unui aparat electroacustic, tensiune de la bomele diodei 06 stinge imbunata ~ind substan~ial raportul valoarea intrarii acesteia in starea de general semnallzgomot al acestuia, conductie (O,65V). 1n acest moment eliminfind complet brumul de retea.

22Cf1ca

"'"'

"PRIMII PA~I TN INTERNET" de Christian Crumlish - traducerea Radu Biri:? - 0 lucrare de care era cu adevarat nevoie, este oferita "microbi~tilorn

domeniului de catre editura All EDUCATIONAL S.A., i n colec!ia softwarelhardware.

La intrebarea daca se va termina vreodata "febra" Internet-ului este greu de raspuns ~i cred ca niei nu este bine sa incercam. S-au mai vazut profeti mincino~j! Acest lucru e greu de anticipat astaz i cand zilnic se conecteaza la Internet din ce in ce mai multe persoane, iar multe afaceri ineep sa se bazeze aproape exclusiv pe aceasta rete a a retelelor de calrulatoare.

De ce era cu adevarat nevoie de aceastfl carte, cand numai la noi in tara au aparut zeci de carti dedicate subiectului :?i sute de articole ?

Avantajul prezentei lucrari consta in faptul ca de~i este consistentll ca volum, nu este 0 carte pretentenpoasA, plina de generalitll!i ~i

~ici un manual tehnic, greu accesibil publicului larg ~ public care, de regula, nu este interesat de ce merg lucrurile a~a cum merg, ei mai degraba de modul i n care se poate luaa in Internet. Este ceea ce i~i propune ~i, dupa parerea noastra realizeaza din plin,

2

Figura 2

NOUTATI EDITORIALE • prezenta lucrare.

Se ~tie ca, in general, Intemetul prezinta doua mari utiliza.ri, pe de 0 parte comunicalia de la persoana la persoana, pe de alta parte gasirea de informalii . Tn lucrarea sunt descrise ambele aceste activita~ de baza (e-Mail ~i World Wide Web), dar ~i alte resurse disponibile in re!ea (cum ar fi Usenet ~; FTP).

••• Editura ALL EDUCATIONAL

S.A. of era in celebra sa colec!ie softwarelhardware 0 noua lucrare interesan~: "EXCEL pentru Windows 95. Ghld de referinta" - de Douglas Hergert (traducere Marius 90modi).

Cartea se adreseaza incepatorilor, utilizatorilor de nivel intennediar, precum:?i eelorfamiliarizap cu versiunile Excel pentru Windows 3.x. Ace:?tia vor intalni i n lucrare sec!iuni utile, care ii vor ajuta sA se familiarizeze cu acele opera!iuni in care intervin elemente mal rar utilizate ale lui Excel. Sunt prezentate ~j fadl itap specifice ale lui Excel pentru Windows 95.

Informa~iile necesare indeplinirii cu acurate!e a sarcinilor de lucru sunt structurate in peste 0 suta de sec!iuni aranjate in ordine alfabetica. Cele mai multe dintre sec~uni con!in proceduri de operare pas cu pas, procedee

AUDIO

Dimensiunea elementelor componente suplimentare C1=C2= . 0,47+10nFf630V; C3=O,1~Ff630V;

C4=O, 1 ~Ff250V; C5=C6=C7=C8=1 nFf 100V; C9~,04lmax/Uc (Imax- rurentul maxim preluat de la redresor, Uc­tensiunea de ie:?ire a redresorului); C10>C9I3; C11=01~FI250V; R1=22kn1 O,5W; R2=O, 1OJ1W; R3=O,65f1 ,710 (10-curentul de mers in gol al aparatului electroacustic); Uos =1 ,5Uc::::) alegerea diodei Zenner de tip PL; 06 - se alege in functie de curentul maxim Imax solicitat de aparatul electroacustic (de obicei, la curenti de sub 1A, odioda de !;p 1 N4001).

IJc

"":11

directe de execu!ie (scurtaturi), exemple, obsefVa~ii ~i trimiteri catre sec!iunile inrudite ca problematica.

Lucrarea reprezinta un ghid compact ~i cuprinzator (chiar daca este unul de .. . buzunar) allui Exeel pentru Windows 95, mnd la fel de u~or de utilizat ca un dictionar, dar mult mal amuzanta ca lectura.

••• o alta lucrare, care speram sa-l

intereseze pe cititorii no~tri . 0 reprezinta volumul 5 a deja cunoscutei serii de carte "ELECTRONICA PENTRU TOTI". Este Yorba despre RECEPTORUL DE TElEVIZIUNE - de Serban Naicu, Emil Sofren ~i 9tefan Oprea, care prezinta principiile de baza ale func!ionarii receptoarelorde televiziune alb-negru, semnalele pe care acestea Ie proceseaza, alaturi de explicarea functionarii unor scheme bloc care ilustreaza evolu!ia complexita!ii aeestor aparate electronice in ultimul deceniu.

Evolu!ia in televiziune este deosebit de spectaculoasa, ajungand pfina la actualele scheme de TV, extrem de complexe , adevarate calculatoare. Dar pana la acestea, un prim (:?' necesar) pas este parcurgerea ~i insu~irea cuno~tintelor din lucrari mai generale ~i mal accesibile. cum este ~i cea de fata.

TEHNIUM • Nr. 111998

'.

CQ·YO

TRANSCEIVER MONOBANOA QRP (II)

ing. Dinu Costin ZamfirescuN03EM

Tn numaru110/1997 al revistei au fast prezentate schema bloc ~i schema de principiu a part;i de receptie a unui transceiver CW monobanda lucrtmd intra 14+14, 1 MHz.

Partea de receppe s-a prezentat sub forma unui receptor separat care poate fi testat sau utilizat ca atare. In figura 1 este data schema de principiu a partii de emisie a acestui transceiver. Gele dous oscilatoare (VFO ~i oscilatorul cu cuar!) nu sunt figurate aici , deoarece au fast prezentate 1n schema partii de receplie. ale fiind necesare atat funqionarii pe emisie cat i'i pe recep!ie. Sugestii ~i detalii in

I" f "F

'K7

'" 47nF

5" 33K I ~ ";or

" 1

legatura cu comutarea emisie-receppe vor fr date ulterior in func~ie de op!iunile facute (VFO cu TAA661 sau cu tranzistor separat etc.) intre variantele deja prezentate.

Sa examinam partea de emisie (figura 1). Schimbatorului de frecventA de emisie (SFE) realizal cu CI2 i se apliea doua semnale:

1) La intrarea (c) -pinul 6-se aprica un semnal si nusoidal cu frecven~a de 12MHz, proven it de la oscilatorul cu cual1. Daea oscilatorul este realizat cu CI TAA661 , care indepline~te ~i funcpa de schimbator de frecven!a de recep!ie (SFR) •

..!!!Q.

'll 1">< = ~ "pF lOOK

1 ..!.Q!L Q I :~ "'f CII :: -, "" 2K2 -" BA3OS< f-""a<e 2MfO

13 12 5 1K - 1560 L 4'oF

1 lOOT 2=~ 10K 10K = ~ 47nF 10K

• , ,,,' 18K2 ~\' '" ~ " 1-,.1.£. IeSia ~ M

~ manito<

..!..QQ.

'W 'W 29..

",*, "

,

semnalul sa culege direct de la pinul8 al CI. Tn aceasta situa!ie acest circuit integrat va trebui alimental in permanenta. atat pe emisie, cat l?i pe recep!ie, de la +12V (P). Daca oscilatorul cu cual1 este separat (cu un tranzistor BF215), atunei acest osalator sa alimenteaza cu +12V (P) , iar circuitul integrat. care va juca acum doar rolul de SFR. se va alimenta doar pe recep!ie, de la +1 2V (R). Semnalul de 12MHz (sau 16MHz)se culege din emitorul tranzistorului oscilator l?i se aplica atat SFR, cat ~i SFE (C12 din figura 1) la pinH 6, prin intermediul unor capacitap de 1 nF. Tn acest aranjament

1f11rora '~ ~ 12MHz

r=p3pF ." l nF = i= / :;J; -

6 . 1 1 -112 " -CI2

12 lAA661 -

2K7

= = ~70F II,"

, .. 'fl' ':f "1~

1"" ~J 39pf 13

" ;I 120 1: ~~ -, ,. ~.,.

l~ I" ~ =~ 47QpF SI1F2 = ~ 47'"

"' I 16 'Il'" 3<3 ;I = ~ 47pF

., - " -, .. f- ISRfI .

\ "", fy 2N2222 1 'n" 17 L8 - '9

f--- >~n 56 r.;; 1135 12~

I 'OpF . :E220~ 1680 1 1= ~ 47nF 1= ~47nF IK r-

220 "'!

-, ;;:- 1K 1= rOrf ~.t;- 56 ~ J .,. """

'" t;- -,

Figura I

TEHNIUM • Nr. 111998 3

amplificatoarele limitatoare din cele doua TAA661 folosite ca SF lucreaza ca separateare. Tensiunea nu este critica putand f j cuprinsa intre 10+300mVef: panta de conversie, respectiv amplificarea vor fi pract ic constante.

Depa~irea unei tensiuni de 0,5-O,6Vef aplicate la pinu l 6 distruge circuitul integrat, dar aplicarea unei tensiuni prea mici scade amplificarea !?i duee la 0 cre~tere a zgomotului. La frecven~e jease (O,5M Hz), chiaf ~ i 0

tensiune de 1 ... 2mVef este suficienta pe ntru 0 buns f ':lnctionare a amplificatorului limitator (de 10 ori mai mare decat tensiunea la care incepe limitarea). Tn oriee caz, la pinul 8 al SFR este dispon ibila 0 tensiune dreptun­ghiulara cu amplitud inea varf-varf de 140mV (practic poate fi ceva mai mica). Fundamentala ace stui semnal reprezinta circa 60mVef, eeea ee este convenabil din orice punct de vedere.

2) La pinul 12 al SFE (C12 Tn figura 1) se aplica un semnal sinusoidal cu amplitudinea de 1 OmVef ~ i cu frecventa variabila Tntre 2 ~ i 2,1 MHz, provenit de la VFO!}i manipulat in blocul de manipulare (BM) realizat cu 1/2 din CI de tip ~A3054.

Daca VFO-u l este realizat chiar cu aeel circuit integrat TAA661 , care i ndepline!lite !lii func!ia de detector de predus (vezi schema partii de receptie), atunci semnalul de 2MHz se culege la pinul 8 al aeestui circuit integrat !lii se aplica intrarii BM notata cu (A) in schema din figura 1 (partea de emisie). Evident, c ircuitul in tegrat care realizeaza detectorul de produs!lii VFO­ul trebuie alimentat de la +12V (P).

Daca se folose~te VFO-ul separat cu tranzistor ~i condensator variabi l (vezi numarul precedent al rev iste i) , atunci doar acesta se alimenteaza de la +12V (P), detectorul de produs se alimenteaza de la +12V (R) , iar SFE de la +12V (E), a~a cum este figurat in schema.

Tn ciuda complicatiil o r de schema, solu!ia cu oscilator separat (cel pu!ln VFO-ul) prezinta anumite avantaje legate de 0 mai buna stabilitate de frecve n!a !lii a comutare simpla emisie-recep!ie (se ac!ioneaza asupra alimentMi partii de recep!ie, respectiv emisie).

Partea de recep!ie, daca este folosita ca un receptor independent, nu necesita obligatoriu osci latoare

4

sepa rate. Cu anum ite precaulii (introducerea unor diode de comutape) este posibil sa realizam!lii funclionarea ca t ransceive r fara osc ilatoare independente (autorul exploateaza aceasta varianta de mai blne de 10

.') anI. . in acest caz se pot face testari

~ i imbunata!iri ulterioare, mai ales daca flecare ci rcuit integrat cu piesele aferente constitu ie un modul separat.

Etajul manipu lat din circuitu l integrat 1 realizeaza ~i rolul de buffer, avand 0 impedan!a mare de intrare. Datorita divizorutui capacitiv format de condensatoarele de 47pF ~ i 4,7nF conectate la L 1, amplificarea este de circa 1/6, asigurimd 1 OmVef la pinul12 al C12, daca se aplica semnal dreptunghiular de 140mVw la intrarea (A). Circuitul acordat se regleaza pe 2M Hz (mai exact pe 2,05MHz), ac!ionand asupra miezului bobinei L 1. De~i factorul de calitate i n sarcina este inten!ionat redus de rezistenla de amortizare de 10KO, tensiunea de ie!}i re aplicata SFE este pur sinusoidala , armonicele avand niveluri mai mici cu eel pulin 40dB. Banda de trecere (Ia 3d B) a circuitului LC este, circa 200KHz, ceea ce face ca tensiunea de ie!}ire sa varieze cu mai pu!in de 1dB Tntre 2!lii 2, 1MHz.

Cea lalta jumatate a CI1 este utilizata ca monitor audio de manipula! ie ~i consta dintr-un multivibrator clasic !} i un tranzistor de comanda (a se urmari schema interna a CI din catalog) . Semnalu l audio are frecven!a de recep!ie i n jur de 800Hz !lii 0 forma dreptunghiulara. Este divizat ~i filtrat de 0 relea RC, astfel incat la borna (B) se ob!ine un semnal audio cu distorsiuni acceptabile (5% ). Semnalul obtinut la borna (B) se aplica d irect la intrarea inversoare a amplificatoru lui operational PA741 , utilizat ca AAF (a se vedea scherna pat1ii de receplie) . Cu ajutorul potenti­ometrului Pl se poate regia ca la ie~irea AAF sa se obtina 0,5 .... 1Vef sau alta tensiune convenabila pentru ca!}ti.

Alimentarea Cl l se face la 12V (P), ca ?i alimentarea AAF ~i a filtrului activ audio din receptor, ceea ee asigura ca monitorul lucreaza ~i pe pozitia recep~ie,permi!and regia rea sau tes­tarea manipulatorului electronic, care se conecteaza in locul manipufatofl,Jlui M.

Blocuf de manipu latie permite 0 izola1ie perfecta (eel pulin 60dS) atunci

CQ-YO

cand manipulatorul nu este aqionat, a~a ca nu riscam ca semnalul RF sa apara ~i in pauze, de?i etajul final ~i prefi nal lucreaza i n clasa C regim supraexcitat.

Daca semnalul audio provenit de la monitor are tendin!a sa se auda?i i n pauze, se va acliona asupra rezistentei de 4,7KO conectata fa pinui ll .

In ceea ce priveste SFE , schema este asemanatoare SFR descrisa anterior, cu deosebirea ca frecven!a de ie?ire este acum egala cu suma frecven!elor eelor doua semnale aplicate (2+12=1 4MHz) . SF este dublu ech ilibrat, atenua rea la i e~ ire a semnalulu i aplicat la pinul 6 putand fi ma ri ta ac!ionand asupra potentiometrului P2 de echi librare (asemanator reglari i unui modulator echilibrat) .

Filtrarea componente i dOf ite (14M Hz) este efectuata de circuitul L2C conect'!'t la pinu l 1 al CI2 ~ i apo! de perechea de circuite cuplate capacitlv conectata la ie~ire (pinuI 14) .

Filtrul de ie!}ire este asemanator ci rcuitului de intrare al partii de recep!ie.

1nF 12K ~Ih-c:::'jf--r-~

La proul 14 01 CI2 EFDl 08

Figura 2

Teoret ic, daca fz=12MHz ~i

f1 =2MHz, mixerul ar trebui sa produca (in absen!a filtrMi) doar componente detipul f2±fl; 3f21:f1; 5f2±f1 etc. Cea mai pericutoasa componenta ar fi fz-f1 = 10MHz, dar cele trei ci rcuite 0

atenueaza cu 70dS. in cazu l unei echilibrari

defectuoase, mai periculoasa apare a fi componenta pe fz, mult mai aproape de frecven!a centrafa a filtrului (14,05 MHz). Filtrul asigura 0 atenuare ceva mai mare de 50dS. De~i la 12MHz echilibrarea circuitului TM661 nu of era decat 15+20dB, totu!lii dupa reglaj se poate ajunge ~ i pentru componenta de 12MHz, in totalla 0 atenuare de 70dB.

in afar8- de componentele de 10 ~i 12MHz, oriee alta componenta este eliminata total de filtru, fiind situata prea departe de 14MHz. Banda filtrului (cele 3 circuite LC) la 3dB este 350KHz ~ i in banda de lucru de 100KHz semnatul ramane practic constant.

Amplificarea SFE este in jur de 40 ori, prin urmare la pinul 14 se

TEHNIUM • Nr. 111998

.•

-•

CQ-YO

g~se~te un semnal de 400mVef pe frecvenla de 14MHz, atunei cand se aplicli 1 OmVef la pinul12 cu frecven~a de 2MHz. Bjnein~eles L2 esta acordat, iar la pinul6 se aplica eel putin 2+5mVef pe freeventa 12MHz. Pe baza tranzistorului BF215 ajunge 0 tensiune divizata. av:tnd circa 40+50mVef. Deoarece emitorul este decuplat, tranzistorul intra pa'1ial in limitare ~i tensiunea de je~ire aste constanta pe o plaja mal mare de 100KHz.

Tranzistoarele pratina1 ~i final lucreaza in clasa C, primind aproape lVefin circuitelede bau.. Circuitele LC din colectoarele tranzistoarelor BF215 ~i 2N2222 asigura adaptarea intra etaje precum ~i filtrarea armonicelor, astfel cti fiecare tranzistor esta ataeat practic cu semnal sinusoidal. Filtrul n dublu de la ie~ire asigura 0 atenuare a armonicelor de aproape 4OdB. Filtrul este simetric, lucrimd pe·son. Puterea utila este ceva mai mare de 1W (1 ,2+1 ,SW), etajul final ~consumand·

aproape 200mA. Modificand filtrul n sau (!?i) marind tensiunea de alimentare a etajului final, se poate mari puterea utila, mai ales dadi se utilizeaza in final un tranzistor RF de putere (2N3553, 2N3375 etc.)

Totu!?i, varianta QRPdin f1gura 1 are avantajul unei rezisten~e mal mali la manevre gre::;ite (antena neconectata, transmatch incorect reglat etc.) ~i poate utiliza un radiator foarte mic pentru tranzistorul final (eventual tara radiator).

Tnainte de a oferi delalii constructive referitoare la bobine sa. mai subliniem ni::;te aspecte importante legate de regimul de functionare al montajului. Este important ca tens;unile de atac la diferite etaje sa aiba valorile corecte. Daca un etaj nu lucreaza cored sau este dezacordat, scaderea amplificarii globale nu poate fi compensata marind tensiunea de atac la bobina Asau marind factorul de priza de la divizarile capacitive ale circuitelor LC ale altor etaje, tara a se inrauUi!i perrorman!ele globale, respectiv alterand puritatea spectrala a semnalului RF de la iesire. Daca in varianta QR? compone~tele nedorite pot f i nedetectabile la distan1a, prin adaugarea unui amplificator suplimentar de pulere situa!ia poate devent dramatica ~j riscam ca soneria ::;i telefonul sa. sune continuu (ac~onate binein!eles nu de campul RF produs de

TEHNIUM • Nr. 1/1998

etajul de putere!). Este interzis sa. se elimine filtrul

n pe moliv ca am observat noi ca fara et anlena "trage- mal bine (oare a~ sa fie, ::;i daca da, de ce?).

Etajul cel mai sensibil la respectarea valorii tensiunii de atac este mixerul de emisie. Este vorba de intrarea 12, unde se aplica semnalul de 2MHz. Acest canal trebuie sa lucreze liniar !?i tensiunea RF nu va depa::;i 10+12mVef. Dadi aceasta tensiune cre::;te, tensiunea de ie!?ire (Ia pinul14) initial va cre::;te, dupa care, datorita sdiderii amplifidirii (mult sub valoarea de 40 indicata mai sus), tensiunea de ie::;ire ramane constanta, indiferent de cre~terea tensiunii la pinul12 (Ia valori

ce de pa::; e sc r-'" """''--, 200mVef). 1n aceasta situape, SF

ca emisia este QR? ~i la distan!a radiapa nedoma nu ·sa simte-, trebuie sa. subliniem cc1 etajele clasa C care urmeaza (plus un eventual etaj de putare ·tiniar") degradeaza acest raport de protectie cu atat mal mult cu cat tensiunea' de excita~ie este mal mare.

Prin urmare, trebuie sa. se evite ca la plnul 12 sa. ajunga mai mult de 10+12 mVef. La SFR aceasta condipe este in general indeplinita , apeland cand esta cazul la servlciile atenuatorului de intrare in trepte (vezi schema par1ii de recep~e).

1n sfa~it, dadi tensiunea la pinul 12 nu depa::;e~te 12mVef, dar nu este perfect sinusoidala, va apare, de asemenea, acela~j necaz legat de

1K

lucreaza in regim neliniar(de limitare) din punctul de

"1-,.... .... ..,.. 220

R 1N4148 -:!~ vedere al intrani de '----' 2MHz (f1). Dar 01· tenta!ia de a ob!ine

7

Figura 3 bl·

astfel 0 tensiune de ie::;ire la pinul 14 de 1+-2Vef, in loc 'de O,4Vef trebuie evitata, deoarece la le~ire apar a serie de componente supHrneOtare ce con!in combinayi cu annonicele ilTlpare ale freeventei f1, de tipul: f2±3f1; f2±5f1; f2±7f, .... 3f:2±3f,; 3f2±5f1; 3f2±7f1 ... . 5f2±3f1; 5f2±5f,; 5f2±7f1 .... ~.a.m.d.

Marea majoritate a acestor componente pot fi eliminate u~r de filtrul de la ie~irea SFE, dar unele componente pot ~cadea· in banda filtrului ~j nu mai pot fi eliminate.

Deoarece CI2 ou este prea bine echilibrat intern din punctul de vedere al intrarii 12 (d in P2 se regleaza doar echilibrarea pentru 12), probabil cu 7+20dB, este cazul sa observam ca la ie~ire aparliii componentele f1, 3f" 511, 7f1 etc. Deosebit de periculoaaa este componenta 7f1, care ~se plimba" intre 14 ~i 14,7 MHz, atunci cand f1 variaza intre 2::;i 2,1 MHz (frecven~a semnalului ulil variaza intre 14 ~i 14,1MHz). Daca tensiunea la pinul12 este mai mare de 10mVef, aceasta componenta poate avea un nivel doar cu 2D+30dB sub cea utila. Emisiunea apare simultan in doua puncte distincte pe scala, unu l putimd sa uiasa" chiar in afara benzi; de 20m.

Dadi 20+30dB ar putea parea unora 0 cifra satistacatoare, de~i regulamentul prevede 4OdB, pe motiv

armonicele freeven!ei f1 ~i combina!iile acestora. Filtrarea armonicelor este asigurata de circuitul acordat realizat cu L 1. Cum nu oricine dispune de un osciloscop sau de un milivoltmetru RF, ca sa poata citi 10mV la 2MHz, verificarea corectitudinii regimului SFE se poate face masuraod tensiuoea de ie~ire la pioul 14 pe frecven!a de, 14M Hz, care trebuie sa fie de D,4Vef. ?entru aceasta se va folosi un detector improvizat prezentat in figura 2. La pinul14 impedao!a de ie~ire este mica (circa 1000). TeosiunE{a de ie~ire (in mVef) se gase~te inmulynd indicapa in I1A a instrumentului de aJrent continuu cu 10. De piJda, pentru 40).lA, sa gase!?te400mVefla pinul14, respectiv 1 OmVef la pinul 1. Atragem atenpa cia amplificarea SFE a fost estimata la 40 in condi!iile in care L2 esle corect acordata (pe 14M Hz). S-a presupus ca randameotul detectiei esle de circa 0,85. Sub O,3+0,4Vef, acest randament­scade ~j instrumenlul indica mai pu!in decat valoarea estimata. Cel mai preten~io::;i pot etalooa detectorul prin campara rea cu alt apara!. Daca tensiunea la plnul 14.al CI2 nu este DAVer, se aC!1oneaza asupra condensatorului de 4,7nF din divizorul capacitivconectatla L 1 (intre 1+10nF). L 1 ~i L2 se acorda pe ~maxim' cu ajutorul aceluia~i detector (figura 2).

5

Daca VFO-ul este separat, cu siguranta eel trebuie marit condensatorul de 4,7nF, intrucat VFO poate livra in emitor circa 150+200mVef (vezi numarul10/1997 al revistei).

ConecUlnd apoi detectorul in baza tranzistorului BF215 se poate regia ~i filtrul cu L3 :;;i L4, retu!?and acordul pentru L2, de9i indica~ia este infima (ca~iva microamperi). Reglarea bobinelorL 1+L4 unnanndu-se maximul puterii emi~torului este aproximativa, acordul final in aparen!a "plar 9i necritic, deoarece eele trei etaje ARF lucreaza in clasa C 9i limiteaza. Daca. se conecteaza detectorulla ieliiirea (0) in paratel cu 0 rezistenta chimica de sarcina de 51OJ1W, se poate regia ~i L5 ~i L6, eventual modificimd divizorul capacitivconectat la L6. Tensiunea RF trebuie sa fie de circa 8Vef. Detectorul va indica cu 10%-15% mai mult, deoarece acum randamentul detec!iei a crescut catre 100%.

Bobinele L 1+L5 se reallzeaza pe carcase ecranate, prevazute cu miez ~i oala de ferim (10X10X15mm) de tipul folosit in modulul de sunet al televizoarelorindigene cu CI alb-negru. 5e bobineaza cu sarma CuEm,

Kla EM~E

RECEPTIE DeJa redresor

Klb EMtslE

VFO o--ELCEPTIE ._-- --- -----.., ,

R! , C 221lK , 2 .. 2r~ , , , ,

1 K2

2.

""1~

~ocurile 5RFl ~i 5RF2 se realizeaza bobinand cu sarma q,O,15mm CuEm, spira langa spira, pe tot corpul unor rezistente chimice de 4, 7Kn/1 W. Capetele se lipesc pe terminalele rezistentelor. Bobinele L7 ~ i L8 se realizeaza cu sarma $l mm CuEm, bobinand cate 8 spire cu lungimea bobinajului L=20mm ~i diametru l D=15mm (cu pas, fara carcasa).

o deosebita aten!ie trebuie acordata calita!ii condensatoarelor utilizate in circuitele acordate. La 2MHz se pot folosi condensatoare cu styroflex, iar la 14MHz - condensatoare ceramice disc de circuit. Tn filtrul n cele trei condensatoare vor fi cu dielectric mica. Condensatoarele de decuplare vor fi plachete ceramice.

Circuitul imprimat va fi conceput astfel ca piesele sa fie cohcentrate in jurul CI sau al tranzistoarelor. 5e vor utiliza conexiuni scurte ~i ~masa

mult~t. Conexiunile la intranle (A) ~j (C) vor fi ecranate.

Redresorul stabilizat va fj capabil sa livreze 12V ~i 0,5A. EI va alimenta direct cu 12V (P) etajul AAF ~i filtrul activ din receptor, cele doua oscilatoare (eventual cele doua CI

47K

82K ~)

inlasurore R2 ,-47K 15K onteoa • ~

~~ ~.,?-

..0-R!! OfF

VFO '1 !~139i ~ IlIT ON

-.,.. ..,.. , ---- ----------------

$0, 1mm. Bobinele L2, L3, L4 ~i L5 sunt identice ~i au cate 10 spire (se gasesc in unele. module sunet), iar L 1 are 70 spire (se poate foloSI 0 bobina 455KHz din unele receptoare ' indigene, rezoneaza pe 455KHz cu 0 capacitate de 1 nF).

Bobina L6 se realizeaza pe 0

carcasa neecranata $6mm (cu baza 10x10mm) din televizoarele indigene alb-negru, bobinand spira langa spira 10 spire cu q,0 ,1mm, sarma CuEm.

6

• Figura 4

TM661 din receptordaea oscilatoarele nu sunt separate), Cll din schema emi!<3torului. 5e poate alimenta ~i etajul final RF de putere (de~i pe schema este figurat ca alimentatde la +12V (E), tot de la +12V (Pl. Comutatorul emisie/ receptie aplica tensiunea +12V (E) celorlalte etaje din emi!<3to( (C12 ~iARF cu tranzistoare de mica putere) pe pozi!ia emisie ~i tensiunea +12V (R) celor doua TAA661 din receptor pe pozi!ia recep!ie. Comutarea antenei se

CQ-YO

face OJ un releu comandat de tensiunile 12V (El.

Daca nu exista oscilatoare separate, receptorul va capta semnal prin capacitatea parazita a contactelor releu lui ~i va aplica detectorului de produs un semnal mare, care va produce pocnituri in ca~ti (semnalul estezero beat) si poate produce chiar chirpy, jnfluen!and frecven!a VFO-ului mai ales daca poten!iometrul de sensibilitate este dat la maxim. Aceste fenomene se pot inlatura introducand la ie~irile 14 ale celordoua TAA661 din receptor in punctul notat cu x cate un divizor format dintr-o rezisten!a de 2200 ~i a dioda 1N4148. Pe recep!ie, diodele nu sunt alimentate ~i sunt blocate, deoarece tensiunea altemativa este mica, semnalul nu este atenuat. Pe emisie se apliea celor doua diode +12V (E), ele intra in conduc!ie ~i impreuna cu rezisten!a de 2200. formeaza un divizor care atenueaza putemicsemnalul . Tn figura 3 este data schema de principiu pentru un circuit; condensatorul de 100llF se monteaza la ie~lrea detectorului de produs, iar pentru 5FR este suficient 0,1J1F. tn punctul x din figura 3a circuitul se taie si se introduce montajul din figura 3b. . Tn sfa~it, la VFO se conecteaza ~i un sistem RIT cu dioda varicap. Pentru utilizarea ca receptor, acesta paate lipsi sau se paate utiliza ca acord fin. Pentru functionarea ca transceiver RIT-ul este indispensabil, asigurand la receptie decalarea cu 0 frecver:lta audio de frecventa de emisie, care este SI frecven!a corespondentului. 1n figura 4 este data schema RIT-ului !?I a sistemului de comutare emis i e~

recep~ie. K1 este comutatorul emisie/ recePtie, iar K2 este comutatorul RIT ON/OFF.

Piesele RIT-ului (C, R1 ~ i D) se monteaza in cutia VFO-ului . Condensatorul C se alege astfel ca varia!ia de frecven!a sa fie cea dorita (de pilda ±2KHz). Rezistenta R2 se va alege astfel ca ecarturile de frecven!a stanga/dreapta sa fie pe cal posibil egaJe, atunci cand se modifica reglajul din poten!iomelru intre limitele extreme. Punctu! de "0" se inscrip!ioneaza penltu acea pozitie a cursorului pentru care ac\iunea comutatorului RIT ON/OFF nu are nici un efect asupra tonu lui notei recePtionate.

in orice caz, varia!ia frecven!ei odata cu pozi\ia cursorului

TEHNIUM • Nr. 1/1998

•

•

•

CQ-YO

DE LA QRP LA QRO

ing. Claudiu latanIY08AKA

Majoritatea Iransceiverelor tranzistorizate, executate de caire radioamatori, dar chiar ~i unele industriale, au 0 putere mica la ie~ire, aslfel inca! nu pot excita in catod un amplificator de putere echipat cu Irei tuburi GU-50, cunoscut fiind faptul ca

executa pe tor de ferita. Materialul poatefi: 308HZ; 2000HM sau in ultima instan!a 0 jumatate din oala de ferita de lipul Cb-23a. Dimensiunea inelului va fi de k20x12x6. Se executa 2x8+ 10 spire, sarma Cu+Em cu diametrul de O,3mm.

Reglaje

.1(XlOII (SOOrA) S l500pF

;;::f:~""r-::---r-::-~r:-l3l :1it1rl.J PI

Cand se aplica +12V, curentul in pauza pentru cete Irei luburi trebuie ,sa fie 30mA. Fara tensiunea de +12V la colectorul tranzistorului nu trebuie sa fie mai mult de 70V. Daca esle mai mult, se reduce tensiunea de 250V de la ecranul tuburi lo r. 1n regim Tx (+12vTx) la colectorul tranzistorului vcr fi40·50V.

+25(N slob. 1----0

Alex: l00nF '---.... ---+ Vl.V3 = GU-SO

Valoarea condensatorului notat cu asterisc (3300pF) se va modifica astfel incat ~I iniaru l" in banda de 10m sA furnizeze aceea~i putere ca in banda de 80m, respectiv un curent de 400<450mA ~f------, , .

L1 : 1i=-+K.l'",'9D7A . ... 12VTx lK '.

DacA tensiunile sunt corect ajustate, iar filtrul Pi dimensionat corespunzAto r, acest amplificator lucreaza in toate cele noua benzi de US ultraliniar, debitand aceea~i putere lndlferent de banda .

ov" r;c::4-~ 6" '''''''' C·

50 + 0.2 J:300pF .,.. . 7 .,..

acest mod de lucru este mal stabll in r-----~-------------------__, funqionare fa\a de atacul in grila. Dacli radioamatorut este in posesia unui ~Iiniar" executat dupB una din sd1emele clasice, i1 poate u~or moderniza, sau i n caz contrar i !?i poate construi un ~Iiniar" pentru a trece in ORO, conform schemei alaturate unde pentru atac ii sunt necesari din transceiver doar 1+1,3VdeRF.

Pentru simptitate ~i a nu ocupa inutil paginire revistei, in schema nu au fost figurate alimentatoru1 !?i nlci sistemul de reree care rearizeaza modur de lucru cu ~ i fara ~tinia r". Toate acestea au fost deja pubHcate. Sabina L1 se

potentiometrului nu se face dupa 0 tege liniara din cauza caracteristicii neliniare capacitate~tensiune a diodei varicap . Totu~i, daca Care vatori mici, se observa a oarecare tiniarizare a cursei poten!iometrutui.

Se va avea grija ca tensiunea de 12V sa fie bine stabilizata, existand riscur unei modula!ii parazite cu brum a VFO--ului precum!?i at unei alunecari de frecven!a in ritmut manipula!iei. Este mai bine ca divizorii pentru RtT sa fie alimenta!i nu de la 12V, ci de ta o tensiune mai mica (9V) ob!inuta cu un stabitizator suplimentar (fie !?i cu 0 simpls dioda Zener).

TEHNIUM- Nr. 111998

f001 /ocalN fantastice din Web reprezinta un ghid pentru cele mai bune dintre cete mai bune loca!ii (homepages), care permite economia de timp !?i efort in cautarea informaHei dorite. 9i, pentru ca deseoperirea produselor de calitate in Web ramane totu~i 0 intreprindere destul de aleatorie ~ unele documente sunt bogate in jnforma~ie, ilustrate copios !?i pia sate avantajos pentru naviga!ia in Web, spre deosebire de altele, banale ~i, uneori, chiar vulgare ~, autorul lucrani vine in ajutorul utilizatorului car!ii cu cateva coterii radicale, ce confera locapilor!?i calificativul de fantastiee: u~urin!a i n naviga!ie; grafica atractiva; bogapa infonnapei; atitudinea informa!iei.

Volumu1 of era acele loea,ii care prezinta 0 garan!ie in stabilitate ~i, in plus, acestea au fost grupate pe categorii, fara a omite, la sfa~itul fiecareia dintre ete, 0 listare a unor 10eatii suplimentare, optionale.

Autorul, Edward J. Renehan jr. , este de profesie istoric ~i biograf, dar de~ine 0 experien!a vasta in naviga,tia prjn World Wide Web, fapt care I-a fac t sa se num r rintre col or t rii a ro iati ai it ri i Jamsa Pre s.

la~1 ~U;~~~~AL~v~::ela;Oi;S~AI DO ~i peste 250 de ti/uri din toate dodJeniile! Sunati la teL 01/311.15.47, 01/312.18.21, sau scrie!i~ne pe adresa: O.P. 12, C.P. 107, Sucure~ti ~i ve!i beneficia permanent de avantajere pe care vi Ie of era ~Cartea prin po~ta":

NOI

~ 0 reducere de 10% din vatoarea comenzii ~ acces gratuit la cataloagete noastre

VA ADUCEM CARTILE • ACASA!

7

LABORATOR

CONSERVAREA DATE LOR iN MEMO RilLE CMOS-RAM

Utilizarea bateriilor in calcuJatoarele personale (P.C.) esle determinata, in principal, de necesitatea men~nerii ~i conservMi daleler inscrise in memoriile RAM pe durata neutilizarii calculatorului, la intreruperea alimentarii sau in cazuri de intrerupere for~ata a alimentsrii (~caderea" re!elei de alimentare in C.B., defectan ale unoroomponente din sursa de alimentare etc.).

Figura .1

o atta aplica~e a bateriilorin PC­uri 0 constituie alimentarea circuitului clock/calendar pe durata intreruperii alimentArii. Pe rnasura perfectionani tehnologiei de fabricalie a circuitelor integrate, cu reducerea puterii neeesars

jll pentru conservarea dalelor, numarul solutiilor posibile pentru conservarea memoriilor RAM s-a marit. Tehnologia

ing. Aurelian Mateescu

apar modificari de date (stocarea decAteste nevoie, de capacitate mama constanteloretc.) sau cu incarcare rapida! 0 baterie cu

- memoriile EEPROM !1'i -duratanormaladeutilizarede3aninu EAPROM reprezinta 0 solulie pentru stocarea datelor, dar cu limitari proprii: ~viata limitatA- in cidurile de scriere a datelor~i cicluri relativ lungi de inscriere adatelor.

Pentru protectia continua a datelor fara sacrificarea avantajelor RAM-urilor, cea mai avantajoasa solu~e

o reprezinUi. utilizarea bateriilorce men~n tensiunea de stocare a datelor (backup baterry).

Sinein!eles ca.!1'i in acest domeniu se pot alege din mal multe variante posibile, importanta. fiind solutia optima.. Astfel, unele baterii,

in condi!ii optime de proiectare a circuitului, pot asigura non-volatilitatea RAM-uritor pe 0 perioada. ce poate excede 10 ani. Caracteristicile care ne

va dura niciodata 20 de ani. Necesittltile energetice pot fi

red use impresionant prin alegerea corecta a hard-ului !1'i proiectarea optima a circuitulu i (RAM-uri. diode comutatoare etc.).

Trebuie sa mai menlionam ca: - bateriile etan~e au acid (sunt

voluminoase ~i grele); - bateriile Ni-Cd au rate inalte de

descarcare atunci cfind circuitul lucreaza la temperaturi mai mari de lucru;

- in cazul utilizarii capacitorilor de valori mari (supercapacitori) apar probleme similare la cre~terea temperaturii. in plus. este necesara cuplarea alimenUirii la intervale regulate pentru reincarcarea lor, sau datele sunt pierdute din memorie.

Sateriite primare (neincarcabile)

....... "-,~."i""""'= or 5V ~ i~i pastreaza mult mai bine calita~le J decat bateriile secundare

RAM~ (reincarcabile, acumulatori). Din --1~M-- f-1+=F:....4-t<~ toate solulii1e actuale, bateriile cu

litiu prezinta solu~a optima, datorittl capacitalii mari de stocare a energiei !1'i a duratei de utilizare. 0 ..

CMOS esla cea care necesitc'!!i Bateriile cu mercur of era 0

densitate de stocare a energiei intereseaza la memoriile nonvolatile foarte mare, dar prezinta unele

Figura 2 La '"

un curent (oarte mic pentru retinerea datelor stocate (IRD<10J-IA tipic) !1'i totcxiatA au capacitatea de a re~ne aeeste date la 0 tensiune de circa 2V (URD-2Vcc). fa!a de tensiunea Ua=5Vcc care reprezinta valoarea normala.

Cercetarile unor firma in acest domeniu au condus la perfeclionarea continua a bateriilor, astfel ca.acestea pot asigura in cadrul unui sistem de calcul cu microprocescr, menlinerea datelor stocate in RAM-uri pe toata durata de utilizare a sistemului.

in prezent sunt mai multe 'sclulli pentru conservarea datelor in memorii, pe durata nealimentarii lor cu energie, din diferite cauze:

- suportul magnetic reprezinta solu~ia comuna ce neceslta transferul datelor pe un suport separa!, deci nu of era proteqia datelor din RAM-urile active. Memoriile ROM. PROM !1'i EPROM. pot fi utilizate acolo unde nu

8

sunt prezentate in tabel, considerate in comparape cu un RAM ideal.

Bateriile de acumulatori par sa reprezinte 0 solulie optima pentru alimentarea RAM-urilor. SateMile cu

2111

deficienle: - durata propria de via!-tl scazutfl; - greutate mare; - au probleme de stocare ~i

distrugere dupa utilizare. , SfobiliZatOf cc

AlIrTlef'llae

-tI~- ~t-'==+-t>''''tem

plumb, etan!1'e. ca !1'i eele nichel-cadmiu au densitate de stocaj a energiei scazuta, datorita. tensiunii pe element reduse, ca !1'i a timpului scazut intre doua incarcari succesive datorita ratei inalte de descarcare. Viala lor este

Figura 3

mult redusa fata de baleriile cu litiu (care au via~ tipicA de 3-Sani). Folosirea unor baterii de litiu de calitate intr-un sistem bine proiectat ~i optimiza! va man viala bateriilor pana la 20 de ani tara inlocuire.

Nu se va face gre~eala de a se recurge la baterii cu tensiune mai mare

Sateriile alcaline au densitate de slocare a energiei mai sca.zuta!1'i duraUi de exploatare redusa comparativ cu bateriile de litiu. Totodata cre~terea temperaturii conduce ia scurtarea si mai pronunlata a vie~ii acestora. Baieriile cu oxid de argin! au densitate de stocaj ridicata!1'i 0 viata proprie moderat:., dar

TEHNIUM • Nr. 1/1998

,

LABORATOR

(I ) )2) )3)

in cazul in tre ruperii contactului dintre celc doua elemente, se formeaza a cantitate suplimentarfl de electrolit care va umple spatiul. Bateria are 0 impedan~a ridicata care asigura a limitare a curentulu i , evitand po s i~ititatea explozi3i bateriei.

Produce rea de

-'t,::-------;c!--,,(--,~----''''''~<>I energie i n baterie nu se 11 12 TJ face cu d oJgajarea de

I' I- Delee,ora codala lansillle; :2 ... Reelie ~stem proteefle: Figura 4 gaze sau cu schinbari

importante de volum. Totodatc!l aees[ tip de

3 .. Tracara pa 001&10 (sursal da backUp .

se descarca rapid la temperaturi ridicate. Au stocajuf mai mie decAt la batenUe cu litiu. Totodata pretullor este relativ ridicat ~j dependent tie pre~ul

argintului. Dintre produsele oferite pe piata

(baterii cu litiu) exista, desigur, variante

baterie nu prezinta pericol de inghetare sau distrugere la temperaturi foarte scl.zute. Acest tip de bateri; a fast probat, d in punetul de vedere al siguran!ei in functionare ~i al duratei de exploatare, de utitizarea la zeci de mii de stimulateare cardiace ~i sute de

optime pentru scopul propus. Pentru ca mii de calculatoare. litiul este un metal foarte reactivtrebuie Pe constructorul amator if eliminate bateriile care pot explocla la intereseaza mai mult aspectele practJce

componentele utifizate. Bateria trebuie sa lucreze i ntr-un circuit -deschis· cat mal real, ceea c:e inseamna ca trebuie evitate toate cauzele care pot conduce la scurgeri , pierderi de ener:Jie : murdllrirea capsulei bateriei, utUizarea de componente electron ice (diode, capacita~ , tranzistoare) care sc!l aiM p ierderi mmlme atunci c8nd funcponeaza i n parale! cu bateria de backup. Trebuie sa precizllm ca 0

"scurgere- de ca~va microamperi va scurta vialS bateriei cu 35mAh sau mal mult, pe an.

Proiectarea circuiUui pentru alimentarea RAM-urilor nu este atat de simplfl pe cat pare. Tn figura 1 este prezentata schema bloc a unui alimentator dasic care alimenteaza un calculator, f~re a avea oroteqia RAM­Ulilor la cAderea tensiunii de alimentare. Pasul urmAtor (flgura 2) este reprezentat de blocul detector care sesizeaza C' Aderea tensiunii de alimentare prin absenta impulsurilor, a varfurilor sinusoidei curentului altemativ. Detectorullivreaza. informapa

T"""'" curent invers, scurtcircuit sau penetrare. Cu cAt impedanlS bateriei , rl, cimaniara

esle mai mare, cu au.t mai rar pot j apc!lrea neajunsurifecitate. Tnchiderea AC I ~i etan~rea bateriei reprezinta un alt

""em

punct important ce trebuie avut in . vedere pentru clI nu esle permi~ scurgerea substan~elor din baterie, dar nici p:ttrunderea de lichide sau gaze str:tine. Una din cele mai perfectionate baterii cu litiu esle bateria litiu-iod pus:tla punct de firma americanc!l CATP.L YST RESEARCH. Acest tip de balene are urmc!ltoarea constructie:

- anodul este constituit din litiu metalic;

- calodul este din iocl pur, astfel ca la contactul dintre cele doua elemente se formeaza 0 peliculll de electrolit din iodura de litiu. Acest strat de electrolit se autoformeaza, astlel ca,

Tensiune

r- Slobil. ""'''' de +5>1

I ~ ~ t carua-

oetector + * lie +4.5V r -=-~ '--

"*" *" * Tensh.ne c.~ _ab. :--'DeteclQ( cCJderq DCA .

F igura 5 -legate de utilizarea bateriilor, de aceJa ne vom ocupa in cele ce urmeaza de considerente practice (egate de utilizarea bateriilor de backup, it .<tiferent de tipullor.

o prima probl~ma este direct legata de durata de viata a bateriei ~i prive~te atat prciectarea schemei, cat ~i modul de realizare practica ~i

~CJe ...c<>RAM .,.-

CE

PFI

'" RAM"",

La resll,l cl'cuHeIcr

"'e!'

Uo 'CC~~~ab~ __ -f""~~~t-__________ ~ o Stobiliz:OlOl cc +5V

+ 5V 101>

necesar.} microprocesor:Jlui sistemului de calcuL Deoarece pot aparea defeqiuni ~ in stabilizator'l tensiunii de alimentare, detectorul a fast imbun:ttat1t plin adflugarea une! nol calitali. aceea de a sesiza ~i eventualele "cMeriK pe linia de curert

continuu (figura 3). Oesigur cll sesizarea unor eventuale ~ca.deri· de tensiune, indiferent de cauza lor, constituie numai prir,lul pas in rezoIvarea probIemei. Trebuie rezoIvata in limp uti! ~ i problema mE''1tinerii tensiunij pe linia de alin ,,,mtare a RAW,­

urilor la 0 valeare suficienta pentru ..onservarea continutului mer.1oriilor. Trecerea de la linia de alimentare magisuai8 pe bateria de backup a RAM­urilor se face cu respectarea unor secvente impuse de functionarea circuitelor. Tensiunea de alimentare a

IO Sislem

". "?' 20K 4001( ,

lesire clrclJl

"""'" R2" Mf'5010 cade<e lensll.J"le

Figura 6

TEHNIUM • Nr, 111998

,

De Ia stobil. de lensiune

r-....,. 'Lo (€:Stu! ctcutllJui

2N2907-

20K 20K 133K

+-+-4-1 + 47K lM358 ~-C::::J..,

h - -t-t--l 13K7 4K7

MP501

10K 470K

'4K7 7K5

magistratei esle de 5V±1 O%.ln conditii normate de tucru, un semnal togic Chip Enable (CE) trebuie generat cAtre RAM­uri pentru 0 corecta functionare read/ , write. La apar i~ia unei cauze care delermina trecerea pe bateria backup, semnalul CE trebuie sa nu mai fie apl icat inainte ca tensiunea de alimentare sa atinga 4,5Vcc, astfel ca chip-urHe sa treaca i n regim de

2N3904

CipUI RAM

CE Vc

Figura 7

+

SD103C

l Hod BATERIE

RAM-urile sa fie trecule pe bateria de back-up.

Figura 5 prezinta schema bloc a unui sistem de a limentare care as ig ura func!ionarea conform secventelor din fig ura 4.

Pentru circuitu l detector a l caderii tensiunii de alimentare (PFD=DCA) se recomanda schema din

a~leptare (backup), in care 0 tensiune , _____ --<>lo JSStu!

de 2Vcc este sufic ienta pentru Allmenlae 02 ciculUui re!inerea datelor, iar curentul pentru ""'~. ~em"'-____ II-.... ___ -<>La, RAM·yj

re!inerea dalelor esle minim (lOR minim). Nivelul logic al CE trebule men!inul la circa 200mV (fa!a de linia de alimentare sau masa) pentru a se garanta JDRrrIn.

'OM

01

+ Figura 9 ..=. BATERIE

+ figura 6, care con!ine un comparator reatizat cu AO LM358. Divizorul rezistiv

'rfN Loot~ lens."-"~"'t""'I!a~, '" SOl 03C ~-u1J

I R1, R2 se alege astfel incal circuitul -=- ~RIE 1N914 sa genereze semnalul PFI inainte sa ~ to RAM-lJ1 ajunga la valoarea la care slabilizatorul

+ _ u·t Figwo 8 ~ BATERIE

T recerea pe bater1e a memoriilor trebuie sa se faca inainte ca tensiunea

de tensiune nu mai este in domeniul de lucru.

Pentru circuitul de comutare pe bate ria de backup se recomanda schema prezentata i n figura 7.

Tn locul tranzistorului 2N2907 se

LAB ORATOR

punerea in eviden~ a faptului ca acest tip de baterie are caracte ristica secundara, comportandu -se ca un acumulator (par~ial). Aceasta particularitate esle folositoare mai ales cand bateria lucreaza la temperaturi de circa 55°C!?i alimentarea este cuplata. Curentul invers va reduce nivelul mai ridicat de autodescarcare a bateriei care apare la temperaturi de peste 50GC fara sa apara un pericol poten~al datorat acestuia.

Daca acest curent invers are 0

valoare prea mare !?i la 0 temperatura prea scazuta (de exemplu mai mult de 1 O~20).lA, la 25"C) pot aparea conditii le unei defec~i u ni a bateriei. Acesta este ~j motivu l pentru care se recomanda insistent utilizarea in acest caz a diodei SD103C (ITT INTERMETALL) sau echivalenta pentru a se asigura 0

funqionare garantata. In mod uzual, curentul de incarcare trebuie sa fie de doua ori curentul de descarcare la 0

temperatura data. Pentru aceasta se va consulta caracteristica intensitate cu rentJ temperatu ra pentru fieca re model de baterie.

Pomind ca !?i in cazul precedent (sislemul de alimentare al RAM-urilor) de la simplu la complex, yom prezenta cele mal simple varianle de circuit care asigura ulilizarea caracteristicii secundare a bateriilor litiu-iod (valabil numai pentru acest tip de bateri!!). Figura 8 prezinla doua variante ale unor circuite care permit reincarcarea in regim liber a bateriilor. Circuitul din figura 9 asigura un minimum in ceea ce prive~te necesitatile de izolatie intre

Figura 10

OJ

r-1M---------<>~,cmJ circultului

01

+ -=- BATERIE

+ r---,------<>Lo rCSTUI A1lm. circl..litUui

$\Stem TI pe Hnia de aHmentare magistrala sa pot util iza ~i alte tranzistoare ava:nd o-- -+-- -,t;)r-r"""Lo RAf..iI-U1 atinga 2Vcc, preferabil este ca trecerea UCEsatura!leS100mV, ceea ce permite sa se facit atunci cimd Ua=Ubalerie (sau proiectantului sa aleaga valoarea in juruf valori i de 2,8Vcc, figura 4) . La curentulu i necesar la fiecare aplicatie timpul T1 este momentul ideal pentru pract ica. 5e recomanda in mod ca detectorul de cadere al alimentarii deosebit utilizarea diodei SD103C in (POWER FAILURE DETECTOR) sa circuitul bateriei de backup, mai ales lanseze semnalul PFI, la timpul T2, daca 5e utilizeaza bateriile litiu- jod. detectorul de 4,5V sa deselecteze Oioda are un curent invers sub 10).lA ~i semnalul logic CE, rar la timput T3 permite , i n cazul baterii lor lil iu-iod ,

10

R2

,<3 I

Figura 11

0 1

+

BATERIE

TEHNIUM • Nr. 1I1998

•

•

-•

LABORATOR

5,6Vcc, pentru a se mentine 5Vcc pe circuit.

a rezolvare par1iala este oferita de utilizarea unei diode Schotky cu cadere de tensiune redusa, iar pasul urmator este eel prezentat de circuitul din figura 11, respectivinlocuirea diodei 02 cu un tranzistor serie a carul tensiune de satura!ie UCESAT:5100mV.

Aceasta permite eliminarea diodei D3 !?i revenirea la alimentarea montajului cu valoarea standardizata de 5Vcc. Pentru a se ob!ine un punet

AIIm. .. em

.2

DZl

. 3

7'

~ to ",$1uI

T1 clrcUitlJul

La RAM-uri

+ BATE~ IE

-!-. C~Condensotor cu

piel'deIi rectJse.

Figura 12

sursa de energie;>i baterie. Caderea de tensiune de pe 02, avand valoarea tipica de 0, lV, conduce la atimentarea RAM­urilor de la 0 tensiune mai mica decat semnalul logic care provine de la un element de circuit care nu este alimentat de la bate ria de backup. Aceasta poate conduce la distrugerea informatiei din RAM-uri prin aparitia fenomenului de latch up. Memoriile CMOS-RAM au spec if ica t ea semnalele de intrare logice sa nu d ifere de Ua cu mai mult de 0,3V. Pentru aceasta cel mai simplu raspuns este circuitul SAU modificat conform figurii 10, ca 0 imbunatatire a circuitului din figura 9. Dioda 03 elimina diferenta din

constant !?i ferm de comutare a Considera!ii generate circuituluis-aadoptatcircuituldinfigura Solu!iile prezentate pentru 12, in care a fast introdusa dioda Zener ' conservarea datelorin memoriile RAM DZ1 in divizorul rezistiv. Montajul sunt general valabile fata de tipul

r _____ -c>,La restul bateriei utilizate (figurile 1-7). Cele

A1im. 11 circuijuui prezentate in figurile 8-13 se referl!la sislem

-- r---1----;:===:::;---''-@;2j"-r---<>LoRAM-un bateriile litiu-iad praduse de firma americana specificata mai sus, dar prezinta un aspect interesant privind considerentele teoretice ~i practice de utilizare a bateriilorin astfel de aplicatii.

R4 R6 .3

t--- ----l--+j +

R5 DZl ComparaTor BATERIE

Figura 13

circuitul SAU cu diode din figura 9,dar ~pacatu ie;>te~ prin faptul ca punetul de impune otensiune dealimentare marita. comutare este incl! dependent de cu caderea de tensiune pe 03. ceea ca;>tigul tranzistorului T2. Folosirea unui ce conduce la alimentarea sistemului montaj care contine un comparator de cu 0 tensiune nestandardizata de precizie conduce la ob!inerea optimului

Pentru informarea citito[ului interesat de acesta problema prezentam in figurile 14 ~i 15 caracteristicile temperatura/timp ~i tensiuneltimp ale bateriilor produse de CATALIST RESEARCH.

Sperflm ca, in prezentul material, ronstructorul amator'va gasi elementele necesare pentru a largi sfera preocuparilor sale legate de utilizarea calculatoarelar.

1

" " 0

."

o taa(C)

" 000 MOO

"""

10' 10' 10' 10 Figura 14

1 1 0·' Ti'nP/ori)

T.hol

N, Tip memorie , RAM 2 ROM 3 PROM 4 EPROM 5 EEPROM 6 EAROM 7 SHADOW RAM OR 8 RAM+EEPROM g' RAM+BATERIE 10 U·I bat+consid . articol

" RAM non vola til IDEAL

.. ? - trebute aSlQurata de utlhzator " - asigurata numai in parte

Write , , , , x , , , , ,

TEHNIUM • Nr. 111998

UM

(1igura 13). Mantajul permitetotodata introduce rea histerezisului in preajma punctului de comutare, pentru a evita aparitia autoosci latii lor. Mari rea histerezisului poate fi reglata din valoarea rezistentei R3. Se va avea grija in alegerea unui comparator sau AO care sa aiba 0 comportare acceptabila., in cazul perioadelor de tranzitie ale sursei de la O+5Vcc;>i de 5+OVcc.

2.75 ~~:::::::--__ _

' .50

2.25 835 1000

,. Tlm'*"'1 0 5 10 15 20

Figura 15

Fast Fast Vulnerabilita- Siocare Nu plerde Siocare aulo-Erase writ. "ad lea dalelor nelimital! datele mal! date , , , IOldeauna , 00 , , , 00 , , , x '" x x , 100ms x 100 ms ' • # x , 100ms x 100 ms • . • x

x , x 10ms • • 7 x , x 10ms , ? ? , x ,

"" , • x , x ,

"" x , ,

11

Pentru rezolvarea ·problemei" recep~ionarii bistandard a sunetului s·a generalizat folosirea convertoarelor, extrem de simple ca principiu de functionare, u:;>or de montat, cu performante bune in eXRloatare ~j mai ales ieftine. Dar cum nimic nu este perfect :;:;1 acestea se strica. Treptat, am ajuns sa am un stoe suficient de mare ca sa fie mal rentabil sa Ie repar decat sa eumpar unele noi. Cum nu am osciloscop 9i in televizor este relativ incomod de lucrat , am construit urmatorul montaj extrem de simplu ~i

._- ---- ------------ --- --- ---

•

D = ..,. l I COt-NERTOQ

: -=;:- ~""'?'" L _________________________ _ ~

ieftin care sa ma ajute sa Ie repar. Schema testerului !?i modul de

conectare cu convertorul sunt prezentate in fi9ura 1.

Convertoarele de sunet sunt in esenta ni!;>te oscllatoare pe 1 MHz ce furn izeaza aproximativ 10+1!?mV. Acest semnal va fi amplificat de 30 de ori (=500mVvv) astfel incat sa fie posibila redresarea lui (cu dublare de

OJ.

12

LAB ORATOR

TESTER PENTRU CONVERTOARE DE SUNET

ing. Octavian Florentin Stiinescu

tensiune). La ie~irea redresorului un tranzistor va "aprinde" un LED (verde, de exemplu) indicand functionarea convertorului. Eventual se va masura !;>i frecventa.

Valorlle pieselor nu sunt critice, tranzistoarele sunt BC-uri uzuale, iar diodele sunt recuperate din montajele dezafectate.

Singurul reglaj necesar iI constituie reglarea tensiunii continue la ieliiirea amptificatorului la jumatatea tensiunii de atimentare (dintr-un potenliometru semireglabil). Personal

• :.I C6 TESTER

' =

Dupa reaJizarea practica a montajului!;>i reglarea lui, vom coneda la intrarea lui un convertor ~i LED-ul verde va trebui sa se ~aprind,~t. Evident ca in lipsa unui convertor, sau cu unu! defect, LED-uJ va sta stins.

Convertorul testat se va alimenta tot din montajul propus.

Personal folosesc de peste un an un asemenea tester cu rezultate exeelente.

Lista de piese R1 =240knrO.12W,

R2=R3=1 ,2KnJO, 12W; R4=1 00+20001

Vee

11 l2

OUT .. lesire ~tru 1: 1: Tl frecven tru.

'Cl

Rl

C2 T2

Figura 1

nu recomand inlocuirea lui cu doua rezistente fixe deoarece:

a) pretul montajului nu scade spectaculos;

b) in cazul inlocuirii unuia din cele doua tranzistoare, reglajul se va reface extrel!l de u~or.

Cablajul ~i amplasarea componentelor sunt prezentate in figura 2.

" R3

T3

Dl C5

~

0,12W;Rs=500kfl; C1=C2=0,22)lF; C3=0,1)lF; C4=C5=4,7nF; C6=O,1)lF (daca este neeesar); 01 =D2=EFD1 08 (cu germaniu); T1=8Cpnp (177, 252 etc.); T2=T3=8Cnpn (107,171 etc.); L l=LED verde (funqionare convertor); L2=LED (tensiune alimentare). Nota: Pentru ca montajul sa fie stabi! pe masa se vor folosi patru ~uruburi M3x1 0 cu piulitele corespunzatoare.

NO

o 00 -:L- !r~ " g~ \

, gg ~J

l:1l-9 g \o~d 0 0

o

Figura 2 bJ.

TEHNIUM • Nr. 111998

"

LABORATOR

TEMPORIZATOR 100 MINUTE 1100 ORE Alexandru Cotta Gheorghe Biilutii

Temporizatorul de precizie cu cuart prezentat in continuare poate fi realizat irrdoua variante, care permit cuplarea sau decuplarea unui consumator pe un interval prestabilit in intervalul1 secunda - 100 minute (cu pasul de 15) sau in intervalul1 minut-100 ore (cu pasul de 1minut). Pe un afi~aj digital cu LED-uri esta prezentat timpul seurs de la pomirea temporizarii. Aparatul po ate fj folosit in automatizarea unOf procese sau Tn calitate de cronometru cu avertizare.

Schema (figura 1) este bazatfl pe aplicatia tipid! a circuitelor integrate MMC361 - MMC362, la care s-au adaugat: un circuit basculant ~i elemen­tele de comanda a releului, un circuit de interblocare a comenzilor START! STOP ~i un afimentator de retea.

00 00 00 00

0 0 ,\0 ,\0 '\ 0 i: Ii Ii Ii 0 )

La apasarea butonului START, 1kHz, semnale disponibile la ie~i ri le un puis scurt negativ apare pe intrarea Y1 .. .Y4. Generarea impulsurilorare loe 1 a po!}ii C11A. Bascula construita din numai atunci cand intrarea 2 a CI1A si CI1B trece tn starea in care circuitului este ~sus~ (1 logic). iesirea' 3 este in 1 logic (sus), iar iesirea CI3 con~ine patru numaratoare. 4 in 0 logic. Tn consecinla, re-Ieul REL 1n schema de fata ele suntprogramate nu mai este alimentat 9i prin contactul sa faca diviza're prin 10, 6, 10 9i sau normal deschis este alimentat respectiv 10, asUe! coIl asigura consumatorul. Pe de aM parte, au Joe numoIlra rea secunde/or. zecilar de urmatoarele: se valideaza funclionarea secunde, minutelor si zecilar de minute. circuitului CI2 (care va fi deschis mai tn plus, circuitul afera semnalele BCD departe), se stinge LED-ul verde prin pentru comanda multiplexata a unui CI4 9i se ~aprinde" afi9ajul digital. afi9aj cu 4 cifre. Circuitul com para

CI2 contine elementele unui permanentcontinutul numarntoarelorcu oscilator (Ia care cuartul de 4MHz 9i starea a 4 comutatoare de programare: ungrupRCsunt exterioare),divizoarele in momentul coincidentei, iesirea XQ de frecventa prin care se ajunge la (pinul 3) trece din 0 in l' logic: impulsuri de ceas de 1Hz la ie9irea 3, La real izarea coinciden~ei precum 9i formatoare de semnale (scurgerea timpului prestabilit), T4 intrfl pentru multiplexare cu fre~enla de in conduclie 9i far!eazoIl trecerea

,--------------------, 00 00 00 00 00 .

o 0 00 00

\, 0 o 0 0'\ 0 0

0

~ 00 0

0 0 ~ 0 0 ~1

0

rl 0/ 0:0

0

o 0

8 0

"" "-'00 00

o '0

0 0 0 00 00

o·g.. ~ 0 0 00 00 00 o 0 o 0 00

0-0 00 00 00 0-0 00

0 0 00 00 00 00 0 00 0 0 o 0 00 0-0 00 0 00 0 0 00 00 00 00 0 00 o 0

oQ Ro A 0 0

oJjg~ 0 00 o 0 0 0

0 o 0

00

0-0

°i~ooSoO 0 0 00 o 0 0 0

0 0 o 0 0 o 0 0 0

00 qq 0-0 o 00 0 0 00 00

0 0 0 o 0 0-0

0 0,,",

0 0 00

0 0 0 00

0--0 0 o 0 0 o 0 0 0

0 0 0

oogoQoo 0 0 00

oQ 0 0

0 o 0 ~~

0-0 0

00

0-0

:oo:?l 0 00

0 0 0 o 0 0 0 0

0 o 0 0 0 o 0 0 0 0 0 00 0 0 o 0

00

0-0

0 gj

0

Figura 2 • Fete cu lipillxl

TEHNIUM • Nr. 111998 13

c.:

~ o = <: ...l

~

2ND ~ __ lND 0-+- ~,

ALIMENTAAE CONSUMArcX~

( j ,mH m, '" 13V " , 1 ml

RETEA 22~ca

" STAAT

II

Cw

·'

D17 .. 020 Ax1 N4007

R27 vee o--c:::J, Pi' 10 I

=--OOOltlO7 .A MC<2561 88. 88

.... ...

021 PL13V

Y4r Y4~Y4 'T M~~'62 ~ Iv ~!l ! t ~

vec

16xlN4148 CII CI

2 2

FIgura 1

R22 110

CIS

MMC361B

00 a, a, ..... ;::. ..: Z •

I

" .....

•

LABORATOR ~ r-----~--------------------~~~~

180 118 ~oo~~

6:",:,": !,D,'jo'DnCB, ~o~~r-" R7 ~ R1~13 c,,~ ° t" 14 Q ~y~l(: ~~00J'128' 0" 01'0" ~:24~ e~p ~Boe ~ R23

oa::::::::riol~ b~ C6 t-o R26 J 13 c ~ c LEOM R5 'r'Tl 0 ~ 0 ~b ~3

~ ),:---,1-<>

I: REl EU :01 lell 0 ~ pp 0oooOp7 . i6 R25 ~ C7 0 0 0

lei od""'"""""'"b ~ P4 P6 e~ o ~ P3 P5 P8 2ND lelV 0 ~ RIS &~

bistabilului CI1 A-C11 B in starea STOP, precum si resetarea circuitului C12. Dupa u 'n mic interva l de timp (determinat de CB-R9), are loc l?i resetarea lui C13 . Ca urmare, i e~irea 3 a acestui ci rcuit revine in 0 logic ~i montajul este apt sa primeasca un nou start.

1n cazut cand se dore~te intreruperea manuala a temporizarii, se apasa butonul STOP. Prin aceasta T4 intra in conductie, cu efecte le mentionate anterior. Pe durata STOP manual sau automat. 0 eventuala comanda START simulata ar produce o stare nedeterm inata a montajului. Situatia esle prevenita prin CI1 C, care impiedica startarea pe durata STOP.

+- intre canale (diafonie) de 4OdB. Schema com pleta a

radioreceptoru lui este prezentata in figura . Acordul pe post se face prin intermediul diodei varicap 01, care impreuna cu bobina L1 ~i condensatorul C15 consti tuie circuitul rezonant al oscilatorului local. Tensiunea de control pentru dioda varicap se stabile~te prin intermediul poten!iometrului P1 , de tip multiture (de la programatoarele TV alb! negru).

Semnalul de radiofrecven !a provenit de la antena este aplicat circuitului integrat prin circuitul format de bobina L2 ~i condensatoarele C3, C4; condensatorul C5 decupleaza acest circuit de intrare. Condensatorul C10 elimina armonicele semnalului de frecven!a intermediara de la ie~irea demodulatorului. Modificarea valorii rezisten!ei R2 ~i a semireglabilolui R5

TEHNIUM • Nr. 111998

Figura 3

LEO-ul verde confirma starea de a~teptare (stand by) a montajului. EJ poate fi montat in butonul START, fapt care permite ac!ionarea pe intuneric, in camera pentru prelucrarea materialelor fotografice, de exemplu. Pe durata temporizani, punctul zOOmal al afi~aj'ului clipe~te in ritm de 1 secunda, comandat pnn T9, pentru a confirma funqionarea ceasului.

Pentru protec!ie la parazi!i de inalta frecven!a din re!ea s-a prevazut condensatorul de deparazitare C12 ~i condensatoarele de decuplare C2, C6, C9, C11 plasate in imediata apropiere a integratelor C11, C12, CI3 ~ i Cf4.

Releu l REL este tip miniatura (reed) ~i esle montal pe placa de circuit

influen!eaza diafonia intre canale . Condensatorul C6 are rolul de a reduce amplitudinea frecven!elor amplificate la emisie prin circuitul de peemfaza cu constanta de limp egala cu 50J1s.

Tensiunea la bomele grupului R1C1 variaza in funqiede amplitudinea semnalu lui din antena ~i se folose~te pentru controlul automat al comutatorului mono-stereo din decodor. Cand semnalul RF provenit de la antena este slab, nu se asigura func!ionarea corecta a decodorului, a~a incat el ramane comutat corespunzator recep~ionarii semnalelor monofonice. Semnalul MPX de ta ie~irea TDA7020T (tenninaluI14) este transmis unui elaj de amplificare realizat cu tranzistorul T1 . Semnalul amplifical controleaza decroorul stereo; reglajul func!ionarii optime a drcuitului PLL din decodor se facecu semireglabilului R15.

imprimat. Comutatoarele de programare a

timpului sunt de tip rotatlv, cu sectoare (cifre) marcate lateral ~i lucreaza in cod binar.

Pentnrvarianta "1 00 ore", baza lui T3 se muta de la iesirea Q3 a circuitului CI2 (1 secunda) la ie~jrea Q4 (60 secunde).

Montajul se executa pe un cablaj dublu placat. 0 posibilitate de realizare este prezentata in figura 2. Oispunerea pieselor este data in figura 3.

Alimentatorul asigura 12V10,3A curent continuu stabilizat. El'se realizeaza conform schemei pe 0 placa separata, sau poate fi achizi!ionat din comer):.

Recep~iona rea semnalelor stereofonice este indicata de LED-ul 02. Semnalele audio corespunzatoare canalelor stanga ~i dreapta se aplica celor daua ;ntran ale amplificalorului final C13.

Poten~ometrul de acord P1 este cu varia!ia liniara, jar poten!iometrele pentru reglarea nivelului pe cele doua canal~ au varia~ie logaritmica.

Inductan!ele L 1 ~j L2 se realizeaza prin bob ina rea a 4 spire CuAg O,6mm pe carcase cu diametruf de 5mm. Carcasa bobinei L 1 este prevazuta cu miez de ferita regJabil, pentru acord in banda; bobina L2 poate fi fara carcasa.

Tntregul receptor stereofonic, excluzand bateria ~i potentiometrele ete volum, poate fi montat pe 0 placa cu dimensiunile de 55x70mm.

15

===============================LABORATOR RADIORECEPTOR STEREOFONIC CU TDA7020T

Tn numarul trecut al revistei am prezentat 0 aplicaye a cirruitului integrat TDA700Q, recomandata pentru modemizarea unor radioreceptoare monofoniee. in materialul de (ata prezentam construc!ia unui receptor stereofonic de buzunar (walkman), realizat cu circuitul integrat TDA7020T.

Precizam ell acest material este preluat din RADIOELEKTRONIK.

Circuitul integrat TDA7020T esta produs de finna PHILIPS in capsula 50-16 sau SOT-109A!;>i face parte din seria speciatizata pentru receptoare FM, caracterizata prin:

- numar redus de componente; -lipsa inductan}elor in amplificatorul

de frecventa intermediara; - tensiune redusa de alimentare; - curent consumat mic; - pret relatlv scazut.

Principiul de functionare ~i structura interna a circuifului integrat TDA7020T sunt asemanfitoare cu cele ale circuitului integrat TDA7000. Prezentarea s.umara a acestora a fast facuta in numarul anterior al revistei. Dintre parametrii specifici circuitului integrat TDA7020T, re!inem:

- tensiune de alimentare: 1,8+6V (max.7V);

- curent consumat la 3V: 6,3mA; - sensibilitate pentru s/zg=26dB:

6,5~V; - raport semnal/zgomot 6OdB; - distorsiuni neliniare :

- pentru 6f=±22,5kHz: 0,7%; - pentru 6f=±75kHz: 2,3%;

- vanatia frecventei oscilatorului local - in func!ie de tensiunea de

alimentare: 5kHzN; - in functie de temperatura:

O,2kHzI"C; -Ia~imea de banda la -3dB: 10kHz.

La je~irea circuitului integrat TDA7020T este disponibil un semnal complex MPX, care poate fi utilizat pentru realizarea unui receptor stereofonic. Pentru aceasta, mai sunt necesare un decodor stereo si un amplificator de putere. Tn schema propusa se folose~te un decodorstereo care poate func).iona la tensiune redusa MC1309P ~i un amplificatorfinal dublu, de tip TDA7050T. Acest ultim circuit integrat livreaza 0 putere audio de 2x75mW pe ca~ti de 3m, cu 0 separare

-,continuare in pagina 15-

16 '

Q

~ ;; 0

"

~=Fg

" ::~ , =~

Aurelian Liiziiroiu

~ "

•

• = .. "

" en Ii,;::;

" " -~~ I "0

" ~ ... ;;,]

"I • , ~

~ g

.~ .<

si; '~

"

.. " 1 ... '"

8

TEHNIUM • Nr. 111998

•

CATALOG

GENERATORUL DE PRECIZIE PENTRU FORME DE UND)). - ICL8038 (partea I)

ing. ~erban Naicu ing. Dragos Marinescu

Circuitul integrat ICL8038 . produs de finna Intersil , reprezinta un generator de precizie pentru forme de unda, cu oscilator controlat in tensiune, capabil sa. produc:' semnale sinusoidale, dreptunghiulare, in forma de dinte de fierastrau !?i impulsuri de mare acuratete. Sunt necesare in acest scop un numar minim de componente externe. Pretul unui circuit de tipur ICL8038CCPD era la data reatizani articolutui de 44.500 lei, la magazinele firmei VITACOM.

De~i este deosebit de performant, circuitul integrat ICLB038 este destul de put in cunoscut constructorilor electroni~ti , daterita lipsei jnforma~ilor tehnice din literatura de specialitate referitoare la acest subject.

ReglcJeo serrnoIukJ . """"". [SINE WAVE ADJUST)

leslre semrol """""'. (SINE WAVE OUT)

lasire semncI

~ Reglq ullrecvef1lei j ClClulul de IUCIU.

(fOClonJui de I..mplerej (OOTY FREQUENCY ADJUST)

PlUsui SlIsei de alimentare

(+Vcc]

Inlrare penlru

""""""'" de Irecvenla. (FM BIAS)

OCl •

Figura 1 a

Prezentarea de mai jos incercll sa supHneasca intr-o oarecare rnasura aeeste lipsuri. Materialul de fa~ este structurat in trei mari pAr1i. 0 prima parte con~ine a descriere generala a circu itului integrat, 0 prezentare a avantajelor utilizarii acestuia , caracteristice electrice generale, precum ~i definirea termenilar utiliza!i in cadrul materialului. Cea de-a doua parte contine prezentarea fun~ionani circu itului integrat, temporizarea farmelor de unda , 0 dimensionare a

TEHNIUM • Nr. 1/1998

elementelor de circuit, controlul nivelului de ie~ire al formelor de unda !?i sursele de alimentare, precum ~i modula!ia de frecven!a !?i vobularea. Cea de-a treia parte reprezinta un numar de aplica!ii realizate cu ajutorul circuitului integrat monolitic, de tip ICL8038. extrem de utile amatorHor de constructii

Generatorul de forme de unda folose!?te tehnologia monolitica avansata (din cadrul careia fac parte rezistoarele cu pelicula subtire ~i diodele bariera Schottky).

, . electroniee.

Dupa incheierea prezentarii circuitului de tip ICL8038 (Intersil) , in cadrul acestui miniserial cuprinzand generatoare de functii vom continua cu circuitul integrat XR2206 (EXAR), avand ed1ivalentul romanesc ROB8125 (ICCE Baneasa).

Oscilatorul comandat in tensiune al circuitului integrat 8038 poate fi interfatat in buds cu calare de faza (PLL) pentru a reduce deriva termica la' a valoare mai mica de SOppm/"C.

Circuitul integrat de tip 8038 este livrat in cinci variante constructive, prezentate in Tabelul1.

Avantaje oferite de circuitul 8038

Oescriere generala Circuitul integrat ICL8038 are •

capsula !?i semnifica!ia pinHor prezentate in figura 1a, iar in figura •

Neconeclat .

Neconeclat.

1b este data schema bloc a generatorului de • forme de unda. •

Frecven!a • ~eo seninoU.i (sau rata de

""""'" [SiNEWAVEADJUST) repetj~ie) poate fi • MlrusuI sursal de selectata intr-un ?~~~~6jmoso. domeniu foarte

larg, intins de la • ConderIsc1cnJ penlru . t· d 11 stabilirec frecventei. mal pU ,ln e (TMING CAPAC~1 1000Hz la mai

mult de 1MHz!,>i

Acestea sunt urmatoarele: Deriva termica de joasa frecven!A redusa: max.50pprnf'C; le!?iri simultane pentru unda sinusoidala , dreptunghiulara !,>i biunghiular.!i; Distorsiuni reduse: 1 %; Liniaritate ridicata: 0,1%; Func~ionare pe 0 gama larga de frecven!e: O,OO1Hz la 1MHz: Cicluri variabile de functionare (factor de umplere): de la 2% la 98%; U~or de folosit, neeesit~nd foarte pupne componente exteme.

Caracteristlci electrice Valorile maxime admisibile lesire sen'VlOI

QrePllJ.nahluior (SQUARE"WAVE OUT) este extrem de sunt urrnfttoarele: Inlrae pa-'ltru modiJatia de Ir€lYCelllo $i 'KbJae . (F M SVVEEP INPUT)

stabila intr-o. gama larga de temperaturi ~i • tensiuni de.

alimentare. Modulapa de frecventa !,>i vobularea pot fi completate cu 0

tensiune extema, iar frecven!a poate fi • programata digital prin utilizarea fie a rezistoarelor, fie a condensatoarelor. •

Tip Gamade Stabilitate f [oomi"C [

8038CC 0"C>70"C (tipic) 50 8038BC 0"C>70"C (max.) 100 8038AC 0"C>70"C (max.) 50 80388M -550Ct-+ 125"C (max.) 100 8038AM ·55"c.+125"C I imax.i 50

tensiunea de alimentare: ±18V s8U 36V ~n total); puterea disipata: 750mW; tensiunea de intrare (Ia orice pin): nu trebuie sA depa!,>easca tensiunea de alimentare; curentul de intrare (pinii 4 !?i 5): 25mA; curentul de ie!?ire absorb!t (pinii 3

Tabelul1 Capsula Codificare

DIP ICL8038CC PD DIP ICL8038BC PD DIP ICL8038AC PD DIPermetic ICL8038BM PD DIP ermetic ICL8038AM PD

17

T b 1 12 a e u Caracteristici generale

Gama de [ucru sursa. alimentare - sursa simpla - sursa duWI Curent de alim.(Vs=±1 OV),Nota1 8038AM, 8038BM 8038AC, 8038BC, 8038CC

si 9): 2SmA;

• 9ama temperaturilor de stocare: ..fi5"C++125°C;

• 9ama temperaturilor de funqionare:

B038AM ~i a038BM :::}

min

+10 15

-55°C++12S"C • 8038AC, 8038BC, 8038CC =>

0"C++70"C

• temperatu ra de lipjre (10 sec): 300"C,

Principalele caracteristici • electrice, mflsurate pe circuitul de test

din figura 2, in conditijle Vs=±1DV sau 12V, TA=25°C ~i RL=10Kn sunt prezentate in tabelele 2, 3 !?i 4 • (respectiv caracteristicile generale, cete de frecventa, precum :;;i eele de ie~ire) .

Condi!iile de lest pentru circuitul din figura 2 sunt prezentate in tabelulS.

Definirea tennenilor Pentru 0 mai buna inlelegere a

func~!onarii acestui circuit integrat se definesc urmatorii termeni:

• Curentul de alimentare • curentul ~absorbjr de la sursa de aHmentare pentru ca dispozitivul sa func!ioneze, excluzand curen!ii de

sarcina 9i curen!ii prin RA 9i Ra; • Gama de frecvente - Gama de

frecvente la ie9irea formei de unda dreptunghiulara in care este

garantata func!ionarea circuitului;

• Gama vobularii FM - raportul frecventa maxima pe frecventa minima care pot fi obtinute prin

8038 CC 8038 BC/BM tiD max min tiD max

+30 +10 +30 ±15 15 ±15

12 15 12 20 12 20

aplicarea unei tensiuni de vobulare pe pinul 8 al circui tului integrat.

Peotru a functionare corecta, tensiunea de vobulare trebuie sa •

He cuprinsa in 9ama (2f3Vcc +2V)<Vvobulare<Vcc; Liniaritatea FM . deviatia • procentuala de la cea mai bine potrivita linie dreapta a tensiunii de control pe cu rba frecventei de

ie9ire; Devia!ia de frecventa c u temperatura - schimbarea (variapa) frecventei de ie9ire in func!ie de • temperatuffi; Deviai ia de frecven~ cu tensiunea

CATALOG

8038 Ac/AM Unitate min tiD max

+10 +30 V 15 ±15 V

12 15 mA 12 20 mA

de alimentare - schimbarea (variatia) frecven!ei de ie9ire in funqie de tensiunea de alimentare; Amplitudinea de ie9i re amplitudinea varf la varf a semnalului aparut la ie9iri; Tensiunea de satura!ie - tensiunea

de ie9ire in colectorul tranzislorului intern s itua t intre pinul 9 al circuitului integrat 9i masa <:and acest tranzistor este desch is. Ea se masoara pentru un curen! de repaus de 2mA; Timpul de cre9tere 9i timpul de cadere - timpul cerut de ie9irea undei dreptunghiulare pentru ca

r-----------------------~~ +v~ SURSA 1

DE CURENT

SURSA 2 DE

CURENT

l! IV\I\ V 10

9" r-~~Jl--~~C;,~RC;U~"~

BISTABIl

~:::;~~I=:;:=:;=:::t---;::=~'~': -v sou GND

·'~::::J_T-<fCQ/lMRTOR L INUSOlOAL

,JUUl Schema bloc 0 generaforului de fOfme de undo

Figura lb

T.h., .. , , ... '00'0 '00 ,,",<0' 8038CC 8038 BC/BM 8038 AC/AM Unitate

min tiD max min tiD max min tiD max Frecv. max. de oscilatie 100000 100000 100000 Hz Frecv. de vobulare pt. FM 10 10 10 KHz Gama de vobulare FM, Nota2 40:1 40:1 40:1 Uniaritatea FM, raVe 10:1 0,5 0,2 0,2 % Decalaj de frecv.cu temp.Nota4 50 50 100 20 50 ppm/"C Decalaj frecv. cu tens. al1m. 0,05 0,05 . . 0,05 %Ns Rezist.-ot oroor. recomandate 1000 1M 1000 1M 1000 1M n

18 TEHNIUM • Nr, 111998 ,

.

CATALOG

Tabelul 4 Caracteristici de ieliiire F -d dad t h'l· orma e un reD1UnQI IU ara

Curent pierdere (V9-30V) Tens. saturatie (labsorbit=2mA) Timp cre!?tere (Rl =4, 7kD.) Timp cadere (RL=4,7kD) Reala' ciclu de funct ionare

min

2

8038CC tip max min

1 0,2 0,5 100 40

98 2

B038 BC/BM B038AC/AM Unitate tip max min tip max

1 1 ~ 0,2 0,4 0,2 0,4 V 100 100 ns 40 40 ns

98 2 98 % Forma de undii triunghi/dinte de fierastrau/rampa

Unitate min tip max min tip max min tip max

Amplitudine (Rr-100k.U) 0,30 0,33 0,30 0,33 0,30 0,33 xVs Uniaritate 0,1 0,05 0,05 % Imped. de ieske (lout=5mA) 200 200 200 n - - -

B03BCC B03B BC/BM B038AC/AM Unitate min tip max min tip max min tip max

Amplitudine (Rr-100kn) 0,2 0,22 0,2 0,22 0,2 0,22 xVs THO (Rs=1MQ), Nota 3 O,B 5 0,7 3 0,7 1,5 % THO reglat 0,5 0,5 0,5 %

aceasta sa se schimbe de la 10% func~ionare pinif 7 =?i 8 sunt conecta!i, Nota 6: 1QV'!:Vcc:530V sau la 90%, sau de la 90% la 10%, din Vs=±10V. ±5V::NsG;15V;

• valoarea sa finala; Liniaritatea formei de unda triunghiulare - deviatia procentuala de la cea mai potrivita linie d reapta in cre~tere ~i cadere a formei de unda triunghiulare;

• Distorsiunile armonice totale -distorsiunile armonice totale ale ie~iri i form.ei de unda sinusoidale.

Nota 1: Curen!ii absorbi!i de RA ~i RB

neinclu9i Nota2: Vs=20V; RA 9i Rs=10kn, f::9kHz. Poate fi extinsa la 1000:1 .

Nota3: 82kn conectat intre pinii 11 9i 12, ciclul de funcponare triunghiu lar

reglat la 50% (Folosi!i RA 9i Rs); Nota4: Pe toata gama temperaturilorde

TabelulS Parametrul Curentul de alimentare Frecv. max. de oscila!ie Gama vobulari i FM (nota 5) Decal.de frecv.cu temp. Deeal.de frecv.cu tens.de alim.(n6) Ampl it. de ie9ire - sinusoidal

- triunghiular Curent rezidual (oprit) (nota 7) Tens. de satura!ie (pornit) nota 7 T impii de cre9tere 9i de ci3dere Reglaj ciclului de func!ionare MAX

MIN Liniarit. forma de unda triunghiulare Distorsiunile armonice totale

TEHNIUM • Nr. 111998

Observatie: Se folosesc capsulele de plastic cu 6,7mWrC pentru temperaturi ambiantale peste 50°C 9i capsu lele ceramice c u 12,5mWrC pentru temperaturi ambientale peste 1oo'C

Nota 7: Oscila!ia poate fi opri ta conec1and pinul 10 la +5V sau la -5V.

NotaS : Frecven!ele "sus" 9i "jos" pot fi ob!inute conectand pi nul 8 la pinul 7,(fhi) 9i apoi conectand pinul81a pinul 6 (fb). in alte cazuri se aplica tensiunea de vobulare pe pinut 8 (2/3Vcc+2V)~

Vvobulare~Vcc unde Vee este tensiunea de alimentare totala. Tn figura 2 tensiunea pinului 8 va

varia Intre 5,3V 9i 10V fa!a de masa.

,-- ' SW l

~8

RA RB RL C1 10 kn 10 kn 10 kn 3,3nF 1 kn 1 kn 4,7 kn 100pF 10 kn 10 kn 10 kn 3,3nF 10 kn 10 kn 10 kn 3,3nF 10 kn 10 kn 10 k!2 3,3nF 10 kn 10 kn 10 kn 3,3nF 10 kn 10 kn 10 kn 3,3nF 10 kn 10 kn 10 kn 3,3nF 10 kG. 10 kl2 10 kn 3,3nF 10 kn 10 kn 4,7kn 3,3nF 50 kn -1 ,6 kn 10 kn 3,3nF -25 kn 50kn 10 kn 3,3nF 10 kn 10kn 10 kn 3,3nF 10 kn 10 kn 10 kn 3,3nF

+lOV R, R, Rc 10K 10K 10K

9

8038 3

12 10 1)' IV\

8" +,1 '" R,

33nF -:;;".. ,lOV

Figura 2

- eontinuare in numarul viitor-

SW1 Masurarea inchis Curentpin6 inchis Freeven!a pin 9 Deschis Frecven!a pin 9 Tnchis Frecven!a pin 9 inchis F reeven!a pin 9 inchis le9i re vv pin 2 inchis le9ire vv pin 3 inchis Curentpin 9 inchfs le9ire Oos) pin 9 inchis Forma unda pin 9 inchis Forma unda pin 9 inchis Forma unda pin 9 inchis Forma unda pin 9 inchis Forma unda pin 9

19

~ ================================ VIDEO-T.V.

FUNCTIONAREA!?I DEPANAREAVIDEOCASETOFOANELOR(III) PARTEA MECANICA

• urmare din numiirul trecut-

F. VERIFICAREA SI REGLAREA iNTINzATORULUI DE BANDA

care este solidara cu banda de intindere. Aceasta are pasla pe interior, fiind in contact cu rola debitoare, pe mai mult de jumatate din circumferinta acesteia. Exista situatii ci!lnd, datorita ~imbatrimirii ·. adezivul cu care a fast lipitA pi!lsla s~a

ROLAPRE~E

ing. ;>erban Naicu ing. Florin Gruia

RO.A PRESOARE

·Se introduce in videocasetofon o caseta 1? i sa inca rca 0 banda oarecare. Se actioneaza modul de redare (PLAY BACK) l?i se observa pozi!ia intinzatorului de banda, care poate fi 1n trei situa!ii, ca in f1gura 17. Situa!iile din (a) !,ii (c) sunt necorespunzatoare. in cazul (a) tensiunea in banda este prea mica (banda insuficient intinsa), larin cazul (c) intinderea benzii este prea mare, ceea ce detennina a uzura prematura a capetelar video. Doar in cazul (b) banda este intinsa coract.

desprins. Tn acest caz, CORECT intinderea g,enzii este total Figura 16 compromisa. Se impune relipirea paslei (eventual cu prenadez) , dupa 0

prealabila curapre a prafului depus.

GR'SIT BANDA VIDEO

CAB'STAN

Figura ~15

o masurare exacta a tensiunii benzii se poate face cu ajutorul une; casele de mllsurare a tensjunii , prezentate in f1gura 19. Aceasta poate

Modul de reglare al intinzatorului fi de tipul PUJ48.076 ~ JVC sau BT -de banda se poate urmM in f1gura 18. 001 -AKA!. Dupa introducerea caselei, Astfet, daca este necesar, se srabe~te se aq;oneaza in modul redare ~i se ~urubul de reglaj ~i se deplaseaza (sau urmare~te indicatia casetei, pe discul intr-un sens sau in altul) piesa de reglaj gradat. Pentru caseta NC Ia a intindere

20

corecta, indicatia trebuie sa fie intre 11 ~i 19, iar in cazul casetei AKAI intre 28 ~i 45 g.cm.

Este, de asemenea, necesara 0

verificare a perfectei verticalitati a ghidajului intinzatorului de banda (pe care ·calca" banda). in caz contrar lufmd na~tere fOr).e nederite peverticala, care duc la deplasarea benzii. 0 eventuala rectificare a pozi!iei vertica[e

(0) (b)

Figura 17 (e)

a ghidului intinzatorului nu se va face cu 0 scula care ar pulea zgArAia suprafa~ acesluia.

BANDA IMGNEOCA

GHI>U

Figura 18

--TEHNIUM • Nr. 1/1928

•

VIDEO-T.V. BANDA MAGNETICA

rr- "INTINZATQR DE BANDA

DISC GRADAT

~[] Figura 19

in figurile 20+26 sun! exemplificate diverse modele de intinzator de banda.

Go iNLOCUIREA BENZII DE FRICTIUNII

Conform figurii 21 se scoate sa iba de blocare 1 5i se extrage ansamblul franei de debitare. Sa scoate' ~urubu I 2 . Se extrage banda de frictiune

ROtA DE ~f'fDANTA OEBllQAAf

"'''' INnNZATOR

H. ANSAMBLUL SUPORT AL altul pupn mai putern ic sau se ROLEI DE ANTRENARE PENTRU scurteaza eel original. MODUL REPEDETNAINJEI REPEDE Un alt exemplu de ansamblu de INAPOI (FF/REW) . ra la de antrenare "fiotantaH este

Majorita tea mecanicilor de prezentatin figura 29. videocasetofon prezinta Intre rola Daca dispunem de un debitoare ~i rola colectoare un tensiometru de masuratprE:siunea data

I SURUB

GAANI[U~ j;.---~

SUI'IUB BI'IAT DE TENSIONARE

ansamblu mecanic flotant care contine o rola cu exteriorul de cauciuc (sau inel, RING) permanent Tn contact cu axul motorului de antrenare FF/REW, sau cu o rala cuplata printr-o curea cu acest motor. Cuplajul rolei cu periferia de cauciuc este asigurat de tensionarea unuiarc.

Aceasta rola este denumita curent REEL IDLER sau FF/REW IDLER (figura 28). Se procedeaza astfel:

... ,~T

INnNZATQR

Figura 22

de arcul de intindere se va proceda ca in figura 29.

- se p'me rala Tn centru; - se introduce in gaura special

destinata acestu i scop dispozitivul arcuit al tensiometrului;

- se mi~ca Tn direc~ia A pana la desprinderea rolei de axul de antrenare;

r-''-¥-'"''------, _ se scoate ansamblul de

- se da drumul gradual in sensul sage!ii 8 pana cand (('Ia atinge bua;>a motorului de antrenare. Valoarea citita Tn acel moment trebuie sa fie cuprinsa Tntre 105 ~i 145g.

CASETA VlDfO

I Figura 20

(de tensionare)?i se inlocuie?te cu alta nou§. sau se cura.!a pasla ~i se remediaza cea veche.

Se asambleaza la loc in ordine inversa. Se reface intinderea benzii conform procedurilor prezentate.

o - - - - - --- --f-iguro 21

TEHNIUM • Nr. 111998

inca rcare a casetei (CASETTE HOUSING);

- se mi~ca intinzatorul de arc Tn direc!ia sage!iiApentru a putea sco'!!te ansamblul. Acesta, Tn mod normal, este captiv Tntr-un ~Iit prin efectul de intindere al arcului;

- se trage in sus, in sensu! sage!ii B ansamblul;

- se Tnlocuie~te inelul de cauciuc cu unul nou sau se abrazeaza t)eriferia celui vech i daca cauciucul nu a imbatranit . prezentand cfapaturi ~i inaderenti3.:

- se cUfi3!a (se abrazeaza. daca este cazul) ~i bua;>a de cauciuc SEnl

bronz de pe axul moiorului cu care e in contact rola dE! antrenare scoasa;

- se monleaza in o(dine inversa ansamblul rolei de antrenare;

- se verifica daca arcul de intindere asigura aJplarea buna a celor doua piese (rola de antrenare ~i buc~a motor). Eventual, se in[ocuie~te cu

ROlf GIHIDAJ DESlTOARE

POl ITIE COfIECTA

\

,PI"" FoRllNDERE COLIER

SURUB DE FIXARE

DE~-~

,"11 - :IlIUNE l;<-_oARO DE TENSIONME

Figura 23

21

o o (I)

i ' , 1 , I' ,

BRAT ItmNl4.TOR

UNO'" IlEGIAJ

VIDEO-T.V.

1\.J1~""""""" SUPOIHUl CAPlJLUI De STERGERE GENERALA

".SA '" 1NTlN00RE ROlA DEBlTOAAE

<> o

51: SlABESTE USOR ACEST SURU8

Figura 24

I. REGLAJUL FORTEI AMBREIAJULUI DE COLECTARE A BENZII MAGNETICE

La unere modele mai vechl exista un sistem de reglare in trepte a cuplajului intre eele doua discuri ale ambreiajului, conform desenului din figura 30. !nainte de a efectua acest reglaj trebuie sa ne asiguram de urmatoarele conditii preliminare:

- curelele de antrenare sa fie cura!ate cu alcool izopropilic;

- se curate penfena rolei colectoare; - se cura~ rola de antrenare cu inel

de cauciuc. Daca cuplajut ambreiajului este

slab se rote~te ansamblul in direclia sagetii (a), iar daca e prea mare ducand la ~ifonarea pe margine a benzii, se mic:;;oreaza in sensul sagetilor (b).

SASIU

S1WDE :::; CULISAT 1~-1'Ji.1I'" '" ~

Nu se recomanda pozi~onarea lamelei arcuitoare pe treapta G. J. Tntre,inerea rolelor debitoare ~i colectoare

Periodiceste necesara curatarea 91 ungerea rolei debitoare 9i respectiv colectoare. Se va proceda conform figurii 31 .

- se scoate ansam.blul de incarcare a casetei

CQNSOI.A BENlD DE FRlCTlUNE

Fgura 26

- se scot 9aibele antifric!iune; - se sco t ansamblurile ro lelor

debitoare/colectoare; . - se scot ~ibele de reglare a inal!imii

(2); - se curata axele debitor 91 colector; - se greseaza cu ulei de mecanisme

fine evitandu-se excesul; - se cun'i!a cu alcool izopropilic

(CASETIE HOUSING); CONSOlA COLIEIMUI

- se scot siguran!ele de DE FRICTIUNE ;:'1a blocare (1); ~

Me INTINDERE

SURUB DE FIXME A 8ENZlI DE FRlCTlUNE

BRAT INTINZATOR

F\gurQ 25

22 TEHNIUM • Nr. 1/1998

.

VIDEO-T.V.

@-(!) - S9 verifica corecti-

I AN$AMBlUL tudinea aqionarii tra~lor.

~RANE1DEBIl'OAREK. MAsurarea fortel de

(,!) franara de pe rola

~ ,'" debitoare (colectoare)

v In mod uzual, pe rola

I BANDA De debitoare exista saoo~ de FR!CTIUNE franare permanenta care

previn produce rea

J PENlRU RfGLAAE SE RrDICA 51 SE RASUCESTE

~~9:~~ ___ -'lAM~ELAAACUITA

I" I" I budelor la banda video la

ANSAMBlU :~:;-j~::~IG~I~.~.~~~~J ~ocuri mecanice (opririAMBRE.AJ COlECTO( 8AATINllNZAIOR bru~te, schimbari de Figura 30 fel • DE BANDA sens, pomiri).

Aceasta frecare amortizeaza. ~zmucirea~ rolei debitoare !?i implicit a benzii magnetice.

Figura 27 Valoarea fortei trebule lnsa. sa. fie proprie. 0 valoare mica. face ineficientll existenf,a fredll; i, iar 0

valoare mare duce la intinderea suplimentarll a benzii video !?i la

periferiile de contact ~le rolelor debitoare/colectoare;

incetinirea vitezei de derulare repede~

inainte, uneori sistemul mecanic chiar

!?i figurii 33. ~ se dezasambleazfl!?i se sroate

ansamblul de incllrcare a casetei (CASETTE HOUSING);

• se procedeaza. la simularea prezentei casetei, pentru a putea efectua comanda de PLAY;

• dupa. angajarea mecanicii in modul de func~ionare PLAY, avand grija sa verificam ca Wna de cauciuc s-a

SlGURANTE - cu aceasta ocazie se inspecteazA !?i se cura!8 cu aloool !?i franele de cauciuc, iar sabopi de pasla se cura~ de praf;

SAlSA AN'I1FRtCTIUNE ;

~ ---- ~ o ANSA.'ASLUl - se monteaza in ordinea inversa

~i sa blocheaza !?aibele de siguran!8 ;

Figura 28

- se verifica normalilatea rota~iei rolelor (fara blocaje, fric~i u ni. neomogenitatO;

105,.1 45g

MASURAAEA iENSiCtNARI

Figura 29

TEHNIUM • Nr. lf1998

ANSAMSlUl ROLEI OESllOARE

~=-I

~ """ ~ \SAlBE DE riEGLAT cOlE;;J~ INAlTIME """ DEBlTOAAE Figura 31

nereu!?ind sa termine denJlarea benz!i pana. la sfa r!?i t. Se procedeaza. la aceasta verificare conform 'Igurll 32

®l T®

GAIJRA PENmU DISPOZIlMJL DE MASURAT iENSlONf..REA

CENlRU

indepEllwt, iar banda metalica cu pasla a intinzatorului de banda nu stflnjen~te rota~a rolei debitoare, se m6nteaza rola de incercari ca in figura 33, folosind 0

bucata de banda video. ~ se trage cu ajutorul

tensiometnJlui pana cand se invinge for1B de franare, iar rola de incercare incepe sa se roteasca. Valoarea citita trebuie sa, se situeze intre 30 !?i 40g.

Tn cazul in care este diferita se aqioneaza asupra elementului arcuitor sare asigura frecarea (are, lamelll elastica), dupa 0 prealabita cuffif,are a paslei.

Pentru masurarea for~ei de franare de pe rola colectoare procedura este similara. celei de pe rola debitoare (figura 34). Daca se mtervine asupra for1ei de franare se va reface ma.surarea acestei fo!,!e.

23

VIDEO·T.V. ROI.A INCERCARI semnalul (Ia ie~irea

RANDA VlDEO 40 SOg audio) . Se ~ite?te

-;~~~r-"""2 portiunea de 6kHz

CI>P ST"fRGERE CAP AUDK>

:;,. de aliniere

' . .... ,,/ '. in cazul ca

riu se dispune de 0

caseta de test, se va utiliza 0 caseta

TENSIOVIEmU inregistrata pe un SABOT DE FRNA Figura 32 videocasetofon bine reglat,

inregistrarea avand cat mai l. TNLOCUIREA ROLEr PRESOARE multe "inalte~, in vederea unei reglari

Se desface cu ajutorul unei cat mai precise. 9urubelnite cap-in-cruce ~urubul de Se urmare?te ca pozi;ia benzii fixare (figura 35) . Se extrage rala fata de cap sa fie ca in figura 36, adica presoare uzata 51 se inlocuieste cu una aceasta sa nu se deformeze Tn ghidaje, noua. Se unge' cu ulei fin. Montarea nici jos, nici sus. Suruburile pentru inversa, la unele modele, impiedica reglaj sunt vizibile in figura 37. Astfel,

ROlADEINCERCARI din !?uruburi le (1) !?i (2) se

T"fNSIOMETRU RO\.A SUf'QRT A Figura 33 ~

regleaza Tna[limea capului, pentru ca pozitia benzii in raport cu acesta sa fie asa cum s-a aratat anterior. Cu ajutorul !?urubu[ui (3) se reg leaza azimutul capului , pentru obtinerea semnalului maxim la ie~i rea AUDIO. RegJarea din aceste trei ~uruburi se face Tn mod delicat ~i se repeta pana la obtinerea ferma a nivelului

mi~carea uniforma a rolei presoare. Se fixeaza cu ~urubul de fixare ~i se verifica mi~carea u~oara, fara frecari a rolei presoare. Este' obligatoriu ca diametrul noii role presoare sa fie egal cu al celei vechi.

Tntretinerea periodica se face prin 9tergerea cu 0 panza curata (care nu lasa scame), Tnmuiata in alcool izopropilic. M. VERIFICAREA 51 REGLAREA CAPULUI AUDIO/CONTROL

Tn vederea efectuMi reglajelor se utilizeaza de preferin\a, 0 caseta de test, care se i ntrodu~e in aparat 9i se aqioneaza modul redare (PlAY BACK). Se urmare9te cu ajutorul unui osciloscop, sau al unui milivoltmetru,

(

SlJRUB DE FD<AAE

maxim al semnalului aud io, imaginea de pe ecran find stabila, fara dungi de tracking sau vibra!ii pe verticala Uitter) .

Se va urmari ~i corectitudinea contactului cap/banda, avandu-se in vedere un minim de f1uctuatie. Acest lucru depinde ~i de corecta 'intindere (tensionare) a benzii , data de intinzatorul de banda.

Tn vederea efectuarii reglajului fazei capului de control este necesar sa se conecte;z.e osciloscopul intr-un 'punct de r'nasurare notat uzual cu PB FM. Se pune reglajuJ de TRACKING al videocasetofonului Tn centru. -'--0 Se regleaza , cu ajutorut ~uruburilor (4) !?i (5), astfe! Tncat amplitudinea semnalului A

de FM de pe osciloscop sa fie maxima. Apoi se blocheaza ~uruburi le de reglaj .

Dadi nu se dispune de osciloscop se va urman, mai i ntai, 0 pozi!ionare co recta a capului

",,-,)-A:/combinat in raport cu

""Arut ROlEO PIlESOARE

banda magnetica, iar la reglarea azimutului ~dupa

.<I:'-J..~2,'ureche" se va urmari ."'~~;::;;<ll~ obtinerea unui sunet \ ~ ma'xim, cu cat mai multe

Figura 35 Figuro 37

24

frecven!e ina!te. GHIOAJ N. REGLAREA CAPULUI

A UDIO/CONTROL TN C A Z U L

CI>P CONTROl

Figura 36

GHION .r

BANDA MAGNE

VIDEOCASETOFONULUI CU DouA PISTE AUDIO (L ~I R)

Reglajul capuJui audio/control, Tn cazul videocasetofoanelor cu doua piste audio (L ~i R) este prezentatin cele ce urmeaza. Se conecteaza iesirea de audio LEFT la intrarea - CH1'- a unui osciloscop cu dOUB canale, ~i respectiv ie~irea RIGHT la celalaltcanal (intrare)

U! VTENSIOMEITN

ROtA

RO\.A DE INCERCAAI

Figura 34 cOLfcrOAA~E""--"<7 SABOlI DE FRINA

a osciloscopului -CH2-. Se introduce caseta de test, se ac!ioneaza modul PlAY BACK si se citeste portiunea de aliniere pe 'care este i nregistrat semnalul de 7kHz. Se actioneaza asupra ~uruburilor de reglaj: conform procedurii descrise anterior, in mod altemativ, pana cand semnalul audio vizualizat pe osciloscop arata ca in figura 38. Condi~ia de reglaj optim este ca A sa fie maxim, iar C sa fie min im. Anvelopa semnalului trebuie sa I

c

mai constanta si stabila. Tn cazul in care, dupa efectuarea

reglajelor, nivelele celor doua canale nu sunt ega le, se va ac!iona asupra reglajelor interne (semireglabile) de PB­L -LEVEL, respectiv PB-R-LEVEL, pana la ob!inerea nivelului nominal de ie9ire de Hnie (conform datelor fisei tehnice si respectiv a egalitatii canalelor (ca nivel). Tn cazul cand fazele celor doua semnale difera, este necesara a corectare a azimutului capulu i.

- continuare in numarul viitor -

TEHNIUM • Nr. 111998

TEHNIUM • 111998

CUPRINS:

AUDIO • Eliminarea zgomotului de relea · ing. Emil Marian .. .. . ..... ... .. ... ... ... .. ... .. .... Pag . 1

CQ-YO • • Transceiver monobanda QRP (II ) - ing.Dinu Costin Zamfirescu .. ... .. ... .. ....... Pag. 3

• De la QRP la QRO - ing.Claud iu lalan ...... . .. ...... .. ...... .... ..... ......... . ... ... . Pag. 7

LABORATOR • Conservarea dale lor in memoriile CMOS-RAM - ing. Aurelian Mateescu .. .. . .Pag. 8 • Tester pentru convertoare de sunet - ing . Octavian Florentin Stanescu ....... .Pag 12 • Temporizator 100 minute/1 00 ore - Alexandru Cotta, Gheorghe Baluta... . . .Pag 13 • Radioreceptor stereofonic cu TDA 7020T - Aurelian Laza.roiu ... ", .. . ..... . Pag.16

CATALOG • Generatorul de precizie pentru forme de unda ICL8038(partea I)

- ing.gerban Naicu, ing . Orago~ Marinescu .... .. ... .. ... Pag.18

VIDEO-T.V. • Funqionarea ~i depanarea videocasetofoanelor (III)

- ing. gerban Naicu, ing Florin Gruia .. .. .... .Pag.20