Primul" 8000" pentru RomâniaConstantin Lăcătuşu

Sponsori principali: RIFIL SRL, VAUDE, TAROM SA

Pe data de 2 august 1992, ora 16.40 (ora locală), împreuna cu alţi 5 alpinişti am atins vîrful Broad Peak, de 8.047 m, al 12-lea din cei 14 optmiari ai lumii, al treilea ca înălţime din munţii Himalaya-Karakorum, situat la frontiera dintre Pakistan şi China. Am păşit pe vîrf alături de americanii Scott McKee şi Dave Hambly (din expediţia americană) şi spaniolii Eudald Martinez (expediţia catalană - Barcelona), Pedro Sanchez şi Antonio Sanchez (expediţia spaniolă - Madrid).

Este prima ascensiune reuşită pe Broad Peak În 1992, după ce 5 expediţii anterioare (2 britanice, una germană, una sud-coreeană şi ultima internaţională) eşuaseră fără să atingă nici măcar creasta principală (şeaua de la 7.800 m). Pe acest munte au activat În sezonul '92 (martie - septembrie) 11 expediţii, cuprinzînd cca 70 alpinişti din 14 ţări (Anglia, Ţara Galilor, Italia, Finlanda, Spania, Germania, Suedia, SUA, Canada, Mexic, Chile, Coreea de Sud, Noua Zeelandă şi România), încercările ulterioare ale altor membri ai expediţiilor rămase în cursă de a repeta ascensiunea au fost fără succes. Pe data de 11 august - cînd am părăsit tabăra de baza – echipa chiliana (ultima în acţiune) atinsese cca 6.200 m.

Victoria reprezintă o premieră românească pe un pisc de 8.000 m şi -întîmplător - un nou record naţional de vîrf atins. Precedentul (vf. Comunismului - 7.495 m -din Pamir) data de exact 20 de ani, fiind stabilit de Adrian Tănase şi Alexandru Floricioiu.

Broad Peak ("Vîrfu! Lat"), care apare pe unele hărţi şi sub denumirea locală de "Falcon Kangri", este un munte imens, cu trei vîrfuri foarte înalte, stîncoase, separate de şei înguste. Diferenţa absolută de altitudine a traseului nostru a fost de 3.147 m, de la 4.900 m (tabăra de bază) pînă la 8.047 m (vîrful principal sudic).

Intrarea în traseu (în linii mari, creasta vestică de pe versantul pakistanez) se află la circa 4 1/2 ore de Piaţa Concordia (loc de joncţiune a gheţarilor Baltoro, Godwin Austen, Gasherbrum, Vigne cea mai spectaculoasă imagine montană de pe tot globul) şi la circa 1 oră de tabăra de bază, instalată pe morena centrală a gheţarului Godwin Austen. Renumitul K 2 (8.611 m, al 2-lea vîrf al lumii) se află la numai cca 7 km (1 1/2 ore) amonte (nord).

Prima ascensiune absolută a Broad Peak-ului a avut loc în anul 1957 şi a fost realizată de o echipă austriacă, compusă din alpinişti celebri: Hermann Buhl, Kurt Diemberger, M. Schmuck şi F. Wintersteller, după ce în anul 1956 avusese loc prima tentativă serioasă (expediţie germană). După premiera din 1957, a doua victorie pe Broad Peak s-a înregistrat abia după 20 de ani. Este încercat de circa 10 expediţii, în medie pe an, din care 1-2 sînt încununate de succes. Anul trecut, din 12 expediţii doar 2 au atins vîrful: una japoneză şi una internaţională (cu 18 alpinişti din care doar trei pe vîrf). Broad Peak a fost încercat, în 1988, de o expediţie româno-italiană. Bilanţ: un singur italian atinge vîrful, un român urcă la cca 7.000, ceilalţi: cca 6.000. Alpiniştii români erau membrii clubului "Electro" Sf. Gheorghe, unul din cele mai puternice din ţară la acea dată, printre ei figurînd şi campioni naţionali. O altă prezenţă românească pe Broad Peak: dr. Nicolae Dimache, un român stabilit în Angera (Italia), în cadrul unei expediţii italiene. Bilanţ: Claudio Schranz (origine austriacă) pe vîrf, Dimache atinge tabăra IV/7.000 m (vezi art. "Cu ce greutate am cucerit primul meu optmiar" - Claudio Schranz, în "Muntele" nr. 1/1990).

Am plecat din ţară pe data de 11.06/92, spre Londra, iar de acolo mai departe spre Islamabad, Pakistan (avion British Airways), ca membru al unei expediţii internaţionale formate din 8 alpinişti din opt ţări, printre care Martin Barnicott (39, ţara Galilor) - unul din cei mai buni ghizi alpini profesionişti din Marea Britanie, liderul expediţiei - , şi neozeelandezul Russel Brice – ghid montan internaţional, în prezent locuieşte la Chamonix, foarte experimentat alpinist de mare altitudine, cu o impresionanta carte de vizită (26 expediţii în Himalaya, ascensiuni pe 4 optmiari, printre care o premieră pe Everest şi Kangchenjunga N Face). Din acest grup voi fi singurul care va atinge vîrful, la10 zile după ce expediţia internaţională s-a retras învinsă din tabăra de bază (22 iulie), eu rămînînd în zonă ca membru al expediţiei americane (devenită astfel americano-româno), în urma unui acord între liderii celor două echipe.

Americanii pierduseră 3 oameni din 6 (cei trei deja plecaseră spre patrie din motive de sănătate). Cei rămaşi: Dave Hambly - liderul echipei - inginer la Uzinele Boeing din Seattle, WA, Scott McKee - medic şi Nels Niemi - ghid în Grand Canyon, Colorado, mă cunoşteau din timpul perioadei de aclimatizare şi au fost bucuroşi să mă aibă partener la escaladă. Ascensiunea a fost realizată în stil expediţionar (himalayan), montîndu-se trei tabere intermediare: tabăra l - 5.800 m, tabăra II - 6.750 m şi tabăra III – 7.350 m, mutată ulterior la la 7.450 m, datorită avalanşelor, în ziua precedentă ultimului asalt. Forţat de împrejurări, am fost singurul care a urcat de trei ori la tabăra III (7.350-7.450 m), pornind din tabăra de bază, ceea ce reclamă un efort fizic şi psihic deosebit.

Grupul celor 6 alpinişti învingători s-a constituit la Tabăra III B (7.450 m), unde ne-am regrupat pentru asaltul final, deşi reprezentam 3 expediţii diferite. De menţionat că victoria a fost obţinută în condiţii meteorologice extreme, după venirea musonului. într-unul din cele mai nefavorabile sezoane de alpinism din ultimii ani din Karakorum: ninsori frecvente şi abundente, temperaturi de minus 30-40 ° C, vînturi puternice, pericol continuu de avalanşe (care de altfel, nu au lipsit).

Traseul a fost foarte variat: gheată, firn, zăpadă adîncă, stîncă curată sau acoperită cu gheaţă şi zăpadă.

Morfologic, pasajele predominante au fost reprezentate prin: creste, feţe, culoare, seracuri şi crevase. Porţiunea finală de pe creasta principală (7.800-8.047 m) prezintă cîteva pasaje tehnice, la mare altitudine, deosebit de expuse (pereţi de 3.000 m de ambele părţi), obligînd în acelaşi timp la o atenţie permanentă asupra pericolului ruperii cornişelor (spre versantul estic chinez, încă neurcat).

Nu am mers legat în coardă, singurii care au făcut-o au fost cei doi spanioli din Madrid (care s-au întors ultimii în Tabăra III, la cca 3 ore după mine şi Eudald). Pe alocuri am folosit corzi fixe, mai ales sub Tabăra l şi deasupra acesteia. În aceleaşi secţiuni am urcat însă, de cîteva ori, şi fără utilizarea acestora.

Colţarii au fost folosiţi pe întregul traseu. Nu am utilizat oxigen suplimentar şi nici medicamente stimulative pentru adaptarea la mare altitudine. Traseul a fost din ce în ce mai greu, atît din punct de vedere al solicitării fizice, cît şi al dificultăţii.

Dovada incontestabilă a atingerii vîrfului a fost înregistrata pe pelicule foto şi video, fiind confirmata şi în scris de partenerii de escală.

În timpul marşului de întoarcere, Nels Niemi (care a atins Tabăra II) şi-a rupt un braţ în urma unei căderi într-o crevasă. Eu m-am întors la Skardu cu elicopterul şi la Islamabad cu avionul, împreună cu Scott. Nels şi Dave s-au întors pe o vreme oribilă, iar de la Skardu, deoarece avionul nu circula, a urmat o călătorie de 31 de ore cu jeep-urile, ocazie cu care au fost atacaţi de bandiţi (au aşteptat pentru o escortă poliţienească).

Contrar unei opinii ce începuse să-şi facă simţită prezenta printre alpiniştii noştri - potrivit căreia, în ziua de azi un 8.000 este o simplă formalitate - consider că o asemenea ascensiune de mare anvergură, chiar indiferent de traseu (şi poate şi de condiţiile meteo), constituie o încercare extremă din punct de vedere fizic, tehnic, tactic şi, nu în ultimul rînd, psihic. Sînt convins că alpiniştii români pot face o figură foarte frumoasă în alpinismul himalayan, deşi au intrat destul de tîrziu şi oarecum timid în "bătălia pentru Himalaya". Potenţialul Himalayei rămîne încă imens, aşa că va fi loc şi pentru noi. Fie ca victoria mea să deschidă drumul unor frumoase şi valoroase realizări!

Fotografiile aparţin autorului