8/16/2019 Principalele Functii Ale Managementului

1/3

1. Principalele func ii ale managementului:ț

Funcţia de previziune

Principalele instrumente  de previziune utilizate la nivel micro (organizaţiei) sunt:

diagnoza, prognoza, planificarea şi programarea.

Funcţia de organizare

Ca funcţie a procesului de management, organizarea include suma activităţilor prin care se

determină şi se delimitează procesele de muncă fizică şi intelectuală, precum şi

componentele lor, înfăptuindu-se gruparea pe compartimente, formaţiuni şi posturi demuncă.

Funcţia de coordonare

uncţia de coordonare include ansam!lul activităţilor prin care se armonizează deciziile şi

acţiunile conducătorilor şi su!ordonaţilor în scopul funcţionării normale a întregului sistem

de management pentru atingerea o!iectivelor propuse cu ma"imă eficienţă.

Funcţia de antrenare

Funcţia de evaluare şi control

#. $specte care diferentiaza:a. %anagementul de managementul calită iiț

%anagementul este ansam!lul activită ilor de organizare, de conducere i de gestiuneț ș

a unor sectoare ale unui agent economic, pe c&nd managementul calită ii reprezintă activitateaț

de management în direc ia dezvoltării i implementării unui set de reguli i instrumente careț ș ș

formează sistemul de management al calită ii i care are drept scop asigurarea nivelului deț ș

calitate dorit pentru produsul companiei.

 !. %anagementul calită ii în educa ie de managementul calită ii educa iei.ț ț ț ț

$ceastă funcţie include activităţi ce permit delimitarea cadrului viitor de acţiune al

organizaţiei, care vizează sta!ilirea o!iectivelor, resurselor şi modalităţilor de înfăptuire aacestora.

$ntrenarea presupune un ansam!lu de activităţi prin care se urmăreşte atragerea întregului personal al organizaţiei la sta!ilirea şi înfăptuirea o!iectivelor cu eficienţă ridicată.

uncţia de control se defineşte prin totalitatea activităţilor de apreciere a performanţelor 

o!ţinute în raport cu o!iectivele sta!ilite în vederea intervenţiei conducerii atunci c&nd

activitatea nu merge !ine.

8/16/2019 Principalele Functii Ale Managementului

2/3

%anagementul calită ii în educa ie reprezintăț ț nivelul de satisfac ie pe care-l oferăț

eficacitatea ofertei educa ionale din domeniul învă ăm&ntului'formării profesionale, nivelț ț

sta!ilit prin atingerea unor standarde cerute i a unor rezultate e"celente solicitate i la careș ș

contri!uie participan ii la procesul de învă are i ceilal i factori interesa i.ț ț ș ț ț

%anagementul calită ii educa iei este ansam!lulț ț  de caracteristici ale unui program de

studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările !eneficiarilor, precum

şi standardele de calitate

c. rganiza ia de institu ie.ț ț

$t&t organizaţia c&t şi instituţia pun accent pe interacţiunea între indivizi şi structurează

relaţiile dintre aceştia dar nstituţiile funcţionează doar dacă au la !ază un sistem de reguli şi

norme, iar organizaţiile funcţionează pe !aza interacţiunilor dintre oameni pentru atingerea

unor scopuri comune. nstituţiile constr&ng şi reglementează comportamentul indivizilor, în

timp ce organizaţiile sunt structuri prin care indivizii cooperează sistematic. rganizaţia esteorientată spre anumite scopuri, are o misiune şi o!iective clar definite. nstituţiile reprezintă

sta!ilitate, ordine în viaţa comunitară, norme şi organizări.

*. Ce este un sistem de management al calită ii(+%C) $precia i prin * aspecte care punț ț

în eviden ă e"isten a unui +%C în organiza ia colarăț ț ț ș

+istemul de management al calită ii este acea parte a sistemului de management alț

organiza iei, orientată către o! inerea rezultatelor, în raport cu o!iectivele calită ii, pentruț ț ț

satisfacerea necesită ilor, a teptărilor i cerin elor păr ilor interesate, după caz.ț ș ș ț ț  

%anagementul calită ii se poate concretiza, printre altele, prin urmatoarele aspecte:ț

 proceduri o!iective i transparente de evaluare a rezultatelor învă ării, proceduri de evaluareș ț

 periodica a calită ii corpului profesoral i accesi!ilitatea resurselor adecvate învă ării.ț ș ț

. Clien i, !eneficiari, păr i interesate(sta/e0olders):ț ța. 1escrie i pe scurt, care sunt, pentru organiza ia colară: clien ii, !eneficiarii, păr ileț ț ș ț ț

interesate

 Păr ile interesateț   din educaţie sunt acele persoane sau grupuri de persoane care au

anumite interese legitime în performanţele şi succesul proceselor educaţionale.

$cestea pot fi: beneficiarii produselor educaţionale  (elevii, studenţii, cursanţii

şi a!solvenţii), persoane cu responsa!ilităţi funcţionale în organizarea şi desfăşurarea

 proceselor educaţionale, autorităţile, comunitatea, furnizorii de produse şi servicii, etc.

Putem considera  părin iiț    drept clien iț    ai colii din punct de vedere al copiluluiș

colectivitatea  drept client al colii su! ung0iul gestiunii institu iei colare iș ț ș ș   guvernul  drept

client al colii în planul politicii generale a educa iei.ș ț

 !. 1acă sunt aspecte care diferen iază cele trei concepte 2 men iona i3ț ț ț

8/16/2019 Principalele Functii Ale Managementului

3/3

4. Cum aprecia i cultura colii dvs: to"ică sau pozitivă %en iona i * aspecte principaleț ș ț ț

care 5localizează5 coala dvs' sau o coală oarecare în zona de cultură to"ică sau deș ș

cultură pozitivă

Cultura pozitivă  este aceea care generează performanţe deose!ite, indiferent de

dimensiunile organizaţiei şi de v&rsta ei, de fluctuaţiile anga6aţilor care spri6ină o!iectivele

organizaţionale realist sta!ilite în conformitate cu cerinţele momentului. Cultura negativă

este de o!icei o cultură puternică, e"istentă mai ales în organizaţiile mari, în care !irocraţia,

centralizarea e"cesivă şi aroganţa domină, iar în optica acesteia interesele clientului şi

cerinţele pieţei nu reprezintă a"ul concepţiei de !ază.

Consider că institu ia (7.P.P. amil8 9ids) unde îmi desfă or activitatea este localizată înț ș

zona de cultura pozitivă deoarece  există un set de valori ce alimentează dezvoltarea

 profesională a cadrelor didactice, e"istă o atmosferă pozitivă, un sentiment de responsa!ilitate

 pentru pregătirea elevilor i nu în ultimul r&nd e"istă o transparen ă privind activitateaș ț

institu iei.ț

. 1escrie i pe scurt o contri!u ie esen ială a lui ;. %. ;uranț ț ț

contri!uţie a lui ;uran în domeniul calităţii, respectiv planificarea calităţii o

constituie dezvoltarea teoriei legată de managementul strategic al calităţii. $ceastă teorie

consideră managementul strategic al calităţii format din * părţi !azate pe e"perienţa unui

 personal aflat la nivele diferite ale structurii organizaţionale, care îşi aduc contri!uţiile proprii

la îm!unătăţirea calităţii (managerii de v&rf, managerii liniei de mi6loc şi anga6aţii şi

managerii de supraveg0ere - managerii liniei de 6os). $stfel, managerii de v&rf au o imagine

strategică a organizaţiei, şi prin urmare ei sunt cei care tre!uie să preia rolul managementului

strategic al calităţii prin crearea viziunii generale a organizaţiei, sta!ilirea priorităţilor şi a

 politicilor. %anagerii de linie (de mi6loc) se ocupă cu partea operaţională legată de calitate, în

timp ce anga6aţii şi managerii de supraveg0ere sunt responsa!ili pentru controlul calităţii.