ti

Proletari din toate țările uniti-vă!ANUL XXXVIII

j

;<R SERIA II

Nr,. 10 260

<Autcli

6 PAGINI50 BANI

4

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

Din cronica

LUNI24 MAI

1982

întrecerii• Proiectanții șt crea­

torii de la cunoscuta ÎN­TREPRINDERE DE PRE­LUCRAREA LEMNULUI DIN REGHIN au inclus în nomenclatoarele de producție pc acest an 40 de noi produse. Intre a- cestea se înscrie o gamă nouă de viori pentru a- vansați (intermediară) in­tre instrumentele școlare și cele destinate orches­trelor și soliștilor profe­sioniști. Se remarcă, de asemenea, noile chitare cu 6 și 12 corzi, masa dc tenis pe roți, precum și șpallerul de cameră pen­tru amatorii de gimnasti­că. Amatorilor de sporturi nautice le este oferită o plăcută surpriză. Este vorba de realizarea pri­mului lot de caiace de o persoană din poliester armat cu fibre de sticlă.

Gama produselor noi realizate aici este îmbo­gățită și de mai multe ti­puri de mobilier din ră- șinoase.* • MINERII SECTO­RULUI RECEA aparți- nînd întreprinderii minie­re Șuncuiuș, județul Bi­hor. probează capacitatea de muncă și dîrzenie prin realizări care le fac cin­ste. Din subteranele aces­tei exploatări au fost ex­trase suplimentar, de la începutul anului, și pină acum, peste 700 tone ar­gilă refractară de calita­te superioară. O mare parte a și fost expediată fabricilor de specialitate pentru a fi transformată in cărămizi necesare căp- tușirii agregatelor side­rurgice cu foc continuu. De asemenea, ei au rea­lizat un plus la zi, de 63 ml la lucrările de pregă­tire. Succesele au la bază, în principal, depășirea randamentelor cu 550 kg argilă pe post de lucra.

• Numeroase COLEC­TIVE MUNCITOREȘTI DIN JUDEȚUL CARAȘ- SEVERIN raportează de­pășirea nivelelor la o sea­mă de produse solicitate de economia națională. Astfel, au fost realizate suplimentar planului Ia zi. de la începutul anului și pină acum, 5 500 tone hui­lă, .350 tone cocs lurgic, peste 3 100 oțel aliat și tot tone de laminate pline din oțel, mai de 300 tone utilaj lurgic. De remarcat este șl faptul că prin folosirea mai bună a instalațiilor si agregatelor. laminoriștii din Reșița acționează ho- tărit pentru reducerea consumurilor energetice. Față de normele stabili­te, ei au realizat produc­ția primelor trei luni din acest an cu o economie de 2 700 tone combustibil convențional și cu 1 322,S MW.

La rindul lor, construc­torii de mașini din Reși­ța au reușit să expedieze in devans partenerilor externi utilaje în valoare de 29 milioane lei.

meta- tone

atitea finite mult

meta-

realizare pe crea-

proprie. modifica-

• Tn cadrul ÎNTRE­PRINDERII DE STRUN­GURI ARAD s-a mate­rializat o nouă tehnică, bazată ția științifică Este vorba derea constructivă și func­țională a strungului cu batiu înclinat și coman­dă numerică de tip SP. 500 NCC. la care s-a re­nunțat la clasica cutie de viteză, rolul acesteia fiind preluat de un mecanism de turații încorporat în „păpușa" fixă a strungu­lui. Pe această cale se reduce substanțial consu­mul de metal și de ma­noperă (circa 2 000 kg de metal și 195 ore pe fie­care strung), și se elimină importul de cuplaje elec­tromagnetice.

Specialiștii arădeni din cercetare, proiectare și producție au elaborat stu­diile tehnice pentru apli­carea acestei noi soluții constructive la toate ti­purile de strunguri cu comandă program, aflate în fabricație la întreprin­derea de profil.• Desfășurind o activi­

tate susținută pentru în­deplinirea și depășirea sarcinilor de plan la pro­ducția fizică și la ceilalți indicatori, MINERII DE LA FILIPESTII DE PĂ­DURE — unitate praho­veana fruntașă pe prime­le patru luni în întrece­rea socialistă pe ramură — au majorat, duminică. Ia 15 000 tone cantitatea de lignit extrasă și livrată termocentralelor de la în­ceputul anului. Acest spor a fost obținut îndeosebi ne seama creșterii gradu­lui de mecanizare a lucră­rilor din subteran, perfec­ționării tehnologiilor de lucru și folosirii cu ran­dament sporit a tuturor utilajelor din dotare.

Prioritățile acestei săptămîni pe ogoare

■ ÎNTREȚINEREA culturilor■ RECOLTAREA FURAJELOR■ PREGĂTIRILE PENTRU SECERIS

IImagine din Vaslui

Foto : GHEORGHE CUCU

I

’ JFî F’5 f ft

Permanenta actualitate a spiritului revoluționar

Ultima săptămînă a lunii mai acu­mulează in agricultură un volum mare de lucrări care impun o ma­ximă mobilizare de forțe umane și mecanice pentru efectuarea lor la timp și de calitate • Este necesară desfășurarea amplă a echipelor și formațiilor de mecanizatori și coope­ratori pentru accelerarea prășitului la sfeclă, floarea soarelui, porumb, pentru intensificarea acțiunilor de irigare • Un volum mare de lucrări se concentrează și în grădinile de le­gume, unde accentul principal tre­buie pus pe obținerea de recolte tim­purii • Stringerea și insilozarea fu­rajelor, însămințarea celei de a doua culturi — în flux continuu, sub sem­nul maximei operativități! • Se a- propie secerișul — atenție la buna pregătire a combinelor, a spațiilor de depozitare, a utilajelor pentru e- liberarea terenului, efectuarea ară­turilor și însămințarea porumbului în cultură succesivă.

DIN CARACAL ARGUMENTEAZĂ O EXPERIENȚĂREZULTATELE CERCETĂTORILORVALOROASĂ CARE SE VA EXTINDE ÎN ACEST AN PE O SUPRAFAȚĂ DE 500 000 HA

OBȚINEREA DE PORUMB BOABE In cultura a doua, prin METODA PLANTĂRII DE RĂSAD

Părerile specialiștilor sînt-încă împărțite, dar problema în ca­uză - obținerea unei o doua recolte de porumb boabe prin me­toda plantării de răsad — și-a găsit cel mai puternic argument și suport practic de soluționare prin experiența și rezultatele unui colectiv de cercetători și unități agricole din jud. Olt. Dr. ing. Constantin Olaru, directorul Stațiunii de cercetări agricole Ca­racal, județul Olt, a inițiat - cu titlu experimental - această metodă cu vreo 5 ani in urmă. Dar ceea ce este mai convingă­tor și mai valoros este faptul că ea a fost aplicată imediat in practica curentă a mai multor unități agricole, mai întîi în zonă și apoi și în alte județe. Motivațio ? In primul rînd este vorba de folosirea intensivă a pămîntului, care altfel - in special după recoltarea cerealelor păioase - răminea nefolosit pînă în primăvara anului viitor cînd se insămînța de regulă lot porum­

bul. Se poate obține în acest Interval o nouă recoltă ? Există timp suficient pentru dezvoltarea și maturarea porumbului ? In condițiile trecutului răspunsul ar fi negativ, deoarece se reali­zau in cel mai bun caz doar furaje sau o producție nesemnifi­cativă de porumb boabe, cu un procent ridicat de umiditate, im- plieind in continuare un proces costisitor de uscare, condiționa­re și păstrare a recoltei. Așadar, prelungirea vegetației cultiva­te in toamnă nu era o soluție. Dar, dacă se scurtează prima parte a dezvoltării porumbului, în condițiile respectării cerințe­lor biologice ale culturii ? Cum se poate realiza acest lucru ? Sini, de ce să nu o recunoaștem, întrebări cu grad sporit de difi­cultate chiar și pentru un cunoscător al domeniului. Dar, s-au găsit pinfl la urmă răspunsurile necesare I

DIMINEAȚAInserarea mătură suprafața

verzuie a fluviului de toate bărcuțele spre a spori parcă singurătatea vapoarelor de mare tonaj. După ce au zbu­rat toată ziua și au bizîit, băr­cile, cuierele și șalupele, în ciuda numelor sonore (Victo­ria, Speranța, Vijelia, Icar, Napoleon,. Lumina etc.), anco­rează cuminți la țărm, ca niște eletfi pedepsiți la colț, obligați să-și recunoască nepu­tința. Numele dă demnitate și măreție fiecărei ambarca­țiuni și distanțele mici pe care se încumetă au în ele ceva din fragilitatea unei aventuri, a unui gratuit gest de curaj care sfirșește totdeauna cu o renunțare provizorie. Vapoa­rele mari suportă întunericul, vremea ploioasă și vîntul cu nepăsarea unor soldați care au trecut prin zece războaie. Aș­teaptă in larg ca să fie che­mate la dane sau să rezolve ultimele formalități pentru a se întoarce in pustiul albastru al oceanelor. Sirenele guturale se aud mereu, așa cum in me­tropole se aud cu intermitență sirenele salvării, și vapoarele vin și pleacă, pleacă din por­tul mineralier, din portul de mărfuri și din portul de che­restea și cursele pe Dunăre, poate cel mai important drum al Europei de cînd există Eu-

l ropa, continuă fără întrerupe-

ECONOMIAde la o săptămînă

la alta

FORȚA DEMOCRAȚIEI NOASTRE SOCIALISTE

în istorie, problema accesului liber, neîngrădit al tuturor ce­tățenilor. fără nici o discrimi­nare. la gestiunea și rezolvarea problemelor societății este o constantă și cu greu s-ar putea susține că a existat orînduire in decursul căreia, în planul prin­cipiilor măcar, chestiunea ega­lității și dreptății sociale să nu se fi pus in termeni stringenți, fie clamată ca un principiu di­riguitor, fie revendicată ca un imperativ mai cu seamă de par­tea unei clase sociale aflate în ascensiune istorică. Problema deci nu este dacă acest prin­cipiu a fost sau nu stipulat, ci a modului real, obiectiv, con­cret in care el a fost instituțio- nalizat și practicat. Este de ob­servat că, pe de o parte. în de­cursul istoriei, toate epocile care au precedat socialismul, fie că au legitimat inegalitatea, pe diverse criterii, fie că dimpo­trivă au pretins că o adoptă ca principiu, totuși au operat cu criterii restrictive, represive chiar împotriva minorităților so­ciale (sau chiar etnice) care nu dobîndiseră accesul la Pe de altă parte, intrau in vendicau dreptății accedînd opțiunile un sistem în primul rînd discri­minatoriu. desigur în favoarea

e-

cu

putere, clasele care

arena istoriei și re- principiile egalității,

și fraternității, odată la putere își abjurau precedente, instituind

SPORT

Așadar, pentru întiia oară, so­cialismul creează totalitatea pre­miselor obiective și subiective, materiale și spirituale, baza conomică și suprastructura declasă pentru practicarea depli­nei egalități și libertăți in drep­turi a tuturor cetățenilor fără deosebire de naționalitate, pro­fesie, sex sau vîrstă. incepind cu dreptul fundamental — drep­tul Ia muncă. Experiența isto­rică a României socialiste,precădere etapa inaugurată de Congresul al IX-lea al parti­dului. care poartă girul defi­nitiv al strălucitei personalități politice a tovarășnlui Ceaușescu, învederează piui cu valoare de axiomă egalității și dreptății creind, in același timp, politic, organizatoric și pentru practicarea sa in întrea­ga extensiune și profunzime.

Să examinăm, așadar, citeva dintre componentele definitorii ale fundamentării și aplicării a- cestui principiu.

Problema națională, de pil­dă. a constituit o chestiune care, în orînduirile anterioare, nu și-a putut afla rezolvarea firească și necesară. Contribuiau la aceasta inegalitatea economică și socia­lă, inechitatea juridică și rală. politica de învrăjbire dominație dusă de clasa ploatatoare. Socialismul nu mai că a dat temei politic, eco­nomic si social deplinei egali-

Nicolae princi-

al sociale,

cadrul juridic

mo­și

ex- nu-

Noul mecanism economico-financiar văzutde la locul de muncă • Probleme la zi — so-Iuții la zi • Un tinăr, un fapt • Atitudini și... atitudini • Cît consumăm, cit și cu ce efi­

ciență producem ?

(Pagina a 3-a)

• DACIADA - MAREA MA­NIFESTARE SPORTIVA NA- flONALĂ • CAMPIONATELE EUROPENE DE JUDO DE LA ROSTOCK • FOTBAL - PRE­FAȚĂ LA JURNALUL DE CĂ­LĂTORIE CU FOTBALIȘTII TRICOLORI IN AMERICA SUD ; . ETAPA A 29-A CAMPIONATULUI DIVIZIEI PRINCIPALELE REZULTATE DIVIZIA B • IN OBIECTIV - VEDETELE SPORTULUI MON­

DIAL(IN PAGINA A 5-A)

DE A

A; IN

DOCHERILOR VINE DE PE TOATE MERIDIANELEre. Un port e denumit de o- bicei o poartă spre lume. Nu este în intenția noastră de a da o altă denumire. Cine o preferă pe alta, n-are dectt s-o folosească. Portul de măr­furi generale din Galați sea­mănă cu un Babilon in care, ca prin minune, s-a reinstau- rat ordinea. Pe aici vin apa­ratură, cauciucuri utilaje, cutii cu suc de ana­nas, pe aici pleacă fabrici de ciment și cutii de legume, oțel și tractoare și îngrășăminte, ni­sip și mașini de cusut, un po­top de mărfuri care vin de pe glob și-n locul lor altele plea­că spre nici prin cap nu-ți poate trece unde, un trafic a- mețitor, pe care nimeni nu-l ține minte. Un vas care aș­teaptă o zi în plus înseamnă mii de dolari (intre porturi și vapoare socoteala nu se tace pe boabe de fasole). Mărfurile trebuie să fie in magazii cînd sosește vaporul, trebuie încăr­cate la timp și nu oricum (cum veți afla mai departe), trebuie descărcate în cite ere scrie in convenție, totul gindit și făcut cu verbul trebuie înainte, pentru că orice discu­ție se poartă pe sume. Și pen-

de biciclete.

tru ca totul sa fie conform internaționalului O. K. ! o în­treagă armată de oameni se mișcă pe post de rotițe intr-un ceasornic. Macaragii, opera­tori de dană, controlori, doche­ri, mașiniști, piloți, magazio­neri, reprezentanți de compa­nii, reprezentanți de firme, e- eonomiști, toți aleargă, tre- băluiesc parcă pe un acoperiș

a dimineții, inginerul Mircea Blănaru își mai folosește bi­roul doar pentru a minca în fugă conținutul micului pa­chet cu mîncare adus de aca­să. In restul timpului e la ma­gazii, la utilaje, la vapoare. Traficul internațional, cabota­jul (transportul numai pe Dunăre) înseamnă Iar mărfurile

REPORTAJUL NOSTRUconserve cu autoturisme,

înclinat pe care toate lucru­rile parcă tind să se rostogo­lească spre apă. Pentru a avea o radiografie exactă a acestei forfote cu aer industrial, in fiecare dimineață in biroul șe­fului de port are loc o ședință de „stat major". Ce vas aș­teaptă, cite vagoane mai sint goale, ce delegat a sosit, ce vapor ia apă, ce vapor pleacă, ce sume are de plătit cutare companie pentru că vasul poa­te pleca mai repede, cit e de încasat dispatch și cît urmea­ză de plătit ca demmage ? Ca să înțeleg o noapte in portul de mărfuri generale din Ga­lați, am stat mai întîi aproape o zi în preajma biroului lui Mircea Blănaru, șef de schimb al portului. Am descoperit că in afara ședinței de comanda­ment, desfășurată la prima oră

indiferent de solemnă sau cine moare

numai mărfuri,

sint un fel de război al socie­tății moderne, ele nu se ter­mină niciodată, anotimp, de zi

nu, indiferent de și cine se naște.

NOPȚILE LUP

UNUI BATRIN DE MARE

Noaptea vine cu taximetre care opresc la intrarea în port, încărcate cu marinari străini amețiți, care, sărbătorind în- tilnirea cu uscatul, au tocat pini și ultimul ban românise pe care-l aveau în buzunare. După ce-au ieșit din restau­rante fredonînd o melodie din „repertoriul internațional", au făcut cu mina taximetristului și-au început să explice ceva de neînțeles. Bolmojind au mimat vîslitul într-o barcă Și au repetat cuvintul ship. De

obicei i-au subapreciat pe ta- ximetriști care la acest cuvînt spun O. Ii. ! și accelerează. Cînd ajung la vas îl privesc ca pe un hotel al oamenilor fericiți. Dar dacă l-ar privi și din partea opusă cabinelor, și-ar da seama că seamănă mai degrabă cu platforma u- nui combinat în care se lu­crează ca-n plină amiază. Va­porul Hania, fost înainte de vinzare Capeila, încarcă la o dană conserve de legume de la Fructexport. Cristoforos, un vas din Turcia, încarcă îngră­șăminte chimice. Kraguevac, vapor iugoslav, face tranzit la Galați. Aduce îngrășăminte de cine știe unde, descarcă in barje care vor fi remorcate pe Dunăre pină la combinatul chimic de la Prahovo. Sibiu, un vapor de mare tonaj, aș­teaptă. E plin ochi cu azotat și pe punte viața lincezește în așteptarea plecării. Se fac scrisorile de apă, se semnea­ză actele, se Jinduiesc baga­jele și se pregătesc alimentele pentru citeva săptămîni. De la Nantes nava Hamburg, de Rotterdam și abia de la Rot­terdam va începe încă a cursă spre casă. Constantin Lupa

va pleca spre la Hamburg la

CORNEL NISTORESCU

(Continuare în pag. a IV-a)

tăți între toate naționalitățile, ci urmărește consecvent unirea eforturilor tuturor oamenilor muncii — români, maghiari, ger­mani și de alte naționalități — in opera istorică de făurire a so­cietății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a Româ­niei spre comunism. Ponderea oamenilor muncii de diferite naționalități in organele locala și centrale de stat, crearea șl funcționarea consiliilor oameni­lor muncii de alte naționalități fac parte integrantă din mul unitar al democrației citorești, socialiste.

O altă inegalitate pe socialismul

siste' muri'

care și-a proptes, și a

reușit s-o înlăture a f®st aceea între bărbat și femeie. Cu uria­șul lor potențial de Inițiativă, competență și pasiune, femeile iau acum parte activă la viața tării, își spun cuvintrâ. sint as­cultate și respectate și. mai ales, se impun ca personalități distincte in practica edificării noii orinduiri. Egalitatea femeii este azi la noi nu a simplă for­mulare abstractă, ci o direcție constantă de adțitzne a politicii partidului și statului nostru.

Tineretul, in trecut o cate­gorie socială folosită doar ca masă de manejvră pentru in­terese politice de conjunctură, a fost învestit prin însăși Carta

ȘERBAN CIONOF(Continuare în pag. a IV-a)

CÎNTAREA ROMÂNIEI"Un ,,concurent“ cu șanse:

CLUBULMUNCITORESC

S-a scris mult despre viața de șantier. Și pe bună drepta­te. Este o viată cu mult epic, ca să spunem așa, cu întim- plări spectaculoase, cu oameni de toate profesiile, extrem de interesanti lor. Pe un „detașatii" că un an. doi. apoi, familiile lor sau i șantier. Este firesc, colectivul se destramă Si se întregește în aceeași zi, prieteniile sint severe, bărbă­tești ca și munca de acolo, unde greșelile se plătesc scump, unde ziua începe Ia frontul de lucru și tot acolo se și termină. Urmează o seară liniștită, oboseala e sora bună a somnului, palmele păstrează încă amintirea lanului sau a manetei de menzi. confesiunile sint scur­te. enunțiative, unii adorm în fața televizorului, alții încheie scrisoarea cu „Dragi părinți, aflați despre mine că sint să­nătos."

Șantierul național al tinere­tului Rovinari este un ase­menea șantier. Unii tinerii au venit aici să obțină o califica­re. alții să cîștige un ban în plus, dar să înveți pămintul ca oricine nele-fiu. această încordare a luptei se amină și oamenii (să nu uităm că sint tineri) pleacă în orașul cel mai apropiat să se distre­ze, așa cum înțelege fiecare dintre ei să o facă...... Dacă seîntimplă acest lucru, ne spune Ion Popescu, secretarul comi­tetului U.T.C. al S.N.T. Rovi­nari. nu c bine. Organizația noastră răspunde doar de în­deplinirea planului și de disci­plină 7 Acești tineri trebuie să se și distreze. Multi dintre ei poate că nici nu știu să o facă, sau înțeleg prin distrac­ție doar să intre intr-un res­taurant. Dar atunci, care mai este menirea noastră de orga­nizație politică ? De aceea tre­buie să-i condiții învățăm timpul 1 dintr-o considerat că este normal ca tinerii noștri să tragă o fugă la Tirgu Jiu. să zicem, pentru a vedea un film, pentru a dansa etc. Am organizat nu­meroase excursii (15% din cost fiind suportat de organi­zația U.T.C.) la Desa, Hcrcu- lane. Curtea de Argeș (cu me­canicii de utilaj greu), la Si­biu și Hunedoara (cu șoferii), iar pentru cei mai buni, ne-am propus două excursii in Iu­goslavia și Bulgaria. Nici nu știti ce mult contează pentru ei aceste excursii. Mai avem

biografiile • national,

munceas- , pleacă la pe un alt

un du-te-vino

prin șantier

vin să

cea maivo- co-

pentru asta trebuie disciplina luptei cu care știe mai bine să-și apere cărbu-

Cîteodată, duminica.

l atragem, să le creăm și dacă e cazul, să-i cum să-și petreacă

liber, atit cît rămine zi de lucru. Nu am

o echipă de fotfoal. ..Brigadie­rii". care joacă în campionatul județean și cee mai importan­tă realizare, Club muncito­resc al S.N.T. Rovinari, a că­rui inaugurare a și fost dată la televizor, ia urmă cu cite­va luni." Lăcătușul Alexandru Moraru. responsabilul acestui club, este din partea locului gorjean sută la sută. împreu­nă cu alți colegi a muncit în timpul lor liber pentru a transforma o baracă, cum sint multe pe acolo, intr-un adevă­rat club...... La 200 de metri deaici există un alt club al în­treprinderii miniere. Noi am vrut să avem clubul nostru și nu dintr-o ambiție goală, ci pentru că aici, la S.N.T., exis­tă muiți tineri taientați care iubesc dansul, muzica ușoară și populară, pictura și cărțile. Așa se face am avut bune i ușoară < Tirgu ori să noastre, s-a creat lie. Nu plus, există o fluctuație nor­mală de personal muncitor care ar putea destrăma intr-o singură zi o formație artisti­că." Adevărul este că lucruri­le nu stau tot timpul așa. Să luăm numai exemplul lui Nicu Arion, miner, care acum 3 ani se lăuda că nu stă la S.N.T. mai mult de 6 luni nici mort. Acum se poate spune că s-a stabilit în Rovinari. de vreme cc și-a adus familia cu el. și-a făcut apartament în oraș. Nicu Arion face și el parte din for­mația de muzică ușoară, ală­turi de Alexandru Moraru. de Dan Ivancu. lăcătuș la bandă, de Eugen Danciu — lăcătuș — venit și el acum 3 ani tocmai din Maramureș......A fost greu,continuă Alexandru Moraru. Cînd a venit Petre Magdin pentru o emisiune de televi­ziune. a vrut in primul rînd să ne asculte cum cîntăm. A ieșit bine, i-a plăcut, deși noi cîntam cu instrumente impro­vizate nici măcar baterie nu aveam, așa că am încropit noi ceva hazos din două găleți și o pedală. Acesta este doar un exemplu. Important că acum, pentru acțiunile organizate de noi. nici nu avem nevoie de afișe de popularizare. Toată lumea știe cînd avem discote­că sau spectacole și lumea vine singură. Oamenii nici mai încap în sală, așa sint multi."

Dorința cea mai mare a

că în scurt timp una din

orchestre din zonă.Jiu să danseze

. Deja, aici, la club, o adevărată fami-

e puțin lucru. In

cele mai de muzică

Vin și de la ne asculte

la discotecile

nude

lui

SORIN PREDA

(Continuare in pag. a IV-a)

„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 LUNI 24 MAI 1982

Rezultatele cercetătorilor din Caracal argumentează o experiență valoroasă care se va extinde în acest an pe o suprafață de 500000 ha.

OBȚINOEA DE PORUMB BOABE ÎN CULTURA A DOUA, PRIN METODA PLANTĂRII DE RĂSAD

0 simplă observație devine temă de cercetare

— Cu cițiva ani în urmă, atunci cînd problema densități­lor la porumb și în general la toate culturile începuse sâ se pună cu mai multă acuitate, ne-am confruntat cu problema golurilor din lan’. Se discută foarte aprins asupra felului cum să completăm aceste go­luri și fiecare venea cu cite o idee. Cel mai gren era că, la data cînd ne propuneam com­pletarea, plantele pe rind erau deja bine dezvoltate iar prin semănatul direct nu se-realizau o răsărire și o dezvoltare- ra­pidă care să conducă fa. unifor­mizarea întregii culturi, astfel îneît să ajungă în același timp la maturitate. Ca atare se în- tîmpinau greutăți la recoltarea și păstrarea producției. Atunci, într-o ședință a comandamen­tului județean s-a avansat pro­punerea care pornea de la o observație simplă dift experien­ța și tradiția țăranilor.

— Despre ce este vorba ?— Exista o practică referi­

toare la faptul că atunci cî-nd se proceda Ia completarea go­lurilor erau luate pTante de pe rîndttrile mal dese și se plan­tau pe spațiile goale. Un fel de mic grădinărit Ia prăsitoare. Sau. dacă se cer explicații su­plimentare, cum putem concepe acum legumicultura fără răsa­duri ? Nici aici metoda nti a fost îmbrățișată de Ia bun început. Ca orice început, ca orice noutate se acceptă mai greu. Dar dacă toate plantele legumicole — tomate, ardei, varză — se cultivă prin răsad, de ce nu ar fi valabil acest lucru și pentru porumb ? De fapt, ce se urmărește prin răsad ? Timpurietate. în primul rind. și concentrarea dezvoltării culturii pe un spațiu restrins, care apoi se extinde la vremea acumulării elementelor de rod. Pentru legume, practicind ani Îndelungați metoda răsadului, s-au uitat dificultățile începu­tului. De aceea nu ne îngrijo­răm cei care am inițiat metoda la porumb, chiar dacă se în­registrează și unele eșecuri. Chiar la cultivarea cartofului au fost eșecuri, atunci cind a fost adus în Europa. Nu se știa prea multe despre cultură, într-un plan mai general poate și metoda plantării răsadului de porumb traversează aceeași perioadă de încercări. De aceea, consider eu, este bine­venită inițiativa de popularizare a acestei tehnologii, care pen­tru a da roadele scontate tre­buie bine cunoscută și corect aplicată. Nereușitele în produc­ția mare nu sint legate declt de necunoașterea elementelor teh­nologice, de aplicarea lor in practică ..după ureche".

— înțelegem că intervin mo­dificări in tehnologia tradițio­nală a porumbului ?

— Așa este. Nu poate fi vorba de aceeași tehnologie, altfel spus, tehnologia tradițio­nală se intensifică prin adău­garea de noi lucrări, la care nu numai operația în sine con­tează. ci si timpul și intensita­tea de aplicare. Spre exemplu, dacă la cultura obișnuită de porumb prășitul sau irigatul mai pot fi aminate o zi sau două. în cazul metodei plantă­rii prin răsad acestea trebuie aplicate într-un interval exact de timp și într-o anume pe­rioadă. Un alt exemplu : răsa­dul se plantează exact la 25 rle zile de in semănat șl Intr-un interval de maxim 6 zile. Dacă nu se procedează așa. cultura este afectată serios la recoltă, deoarece în acest interval ho- tăritor se petrec intense pro­cese de creștere, care în caz

contrar stagnează. Efectul stag­nării se manifestă ceva mai tirziu șl este vizibil prin aceea că plantele nu mai cresc in înălțime, iar florile purtătoare de rod se dezvoltă anemic și diferențiate în timp. De aceea subliniez necesitatea ca tehno­logia rezultată din experimen­tările noastre să fie aplicată in întregime pentru fiecare lucra­re în parte. Cerința menționată este de fapt valabilă pentru toate tehnologiile intensive, iar metoda producerii de porumb prin răsad este prin excelență o astfel de tehnologie.

— Avem create condițiile pentru a o aplica pe scară largă in unitățile agricole 1

— Noi o susținem tocmai pentru că în desfășurarea ei am ținut cont de existența po­sibilităților de practicare. Tot ce este cuprins in tehnologie — mașini, lucrări, materiale — se realizează prin forțele uni­tăților, fără a fi necesare in­vestiții suplimentare sau aju­toare din afară. Cu o singură excepție legată de mașina de plantat, care față de cea obiș­nuită in legumicultura solicită cîteva modificări. Dar. dacă nu există această mașină, asta nu înseamnă că plantatul este compromis. Mai bine chiar, acesta se poate face manual. De asemenea, cunoștințele ne­cesare la plantatul legumelor sint aceleași și la plantatul porumbului, notind doar faptul că fiind vorba de suprafețe mai mari — deci un volum mare de lucrări ce trebuie efectuat într-un interval de timp foarte scurt — trebuie ca flecare unitate să se îngrijească de asigurarea și instruirea adecvată a torței de muncă.

— Care sint avantajele aces­tei metode ?

— Prima și cea mai elocven­tă ar fi aceea că, prin aplica­re corectă, se poate obți­ne o recoltă de 5 tone si chiar mai mult de porumb boabe la hectar in a doua cultură, iar cocenii pot fi folosiți foarte bine la însilozare. Deci și boabe și furaje de pe suprafețe care de obicei sini lăsate ne­cultivate intr-o perioadă de in- tenaă vegetație. Calculele noas­tre economice au evidențiat că recuperarea cheltuielilor mate­riale este realizată in totalitate la acest nivel de recoltă, chiar dacă o bună parte din chel­tuieli este destinată forței de muncă și irigării. Accentuez a- ceste două elemente deoarece pentru a da rezultate și pentru ca dezvoltarea plantelor să fie bună sint necesare intense lu­crări de prășit și udări pe timpul arșiței de vară, cînd se înregistrează cele mai puter­nice creșteri ale culturii. Tre­buie reținut că prin aceste lu­crări — de la semănat, la plan­tat și apoi la îngrijire — nu se diminuează cu nimic din capa­citatea biologică a culturii, care este identică cu cea a culturii semănate — obișnuit — primă­vara. Doar temperaturile înalte și seceta trebuie contracarate, fapt posibil prin activitățile tehnologice obișnuite.

— Care este aria de extin­dere a metodei de plantare prin răsad ?

— Practic se poate realiza in toată țara, cu preponderență în zonele de cimpie, atit în Bă­răgan. Oltenia. Dobrogea, Mol­dova. Banat. Crlșana și chiar pînă la Satu Mare. Dar și in zonele colinare. Rezultate bune se pot obține și in Transilva­nia mai ales că aici verile sint mai umede și temperaturile mai moderate. CONDIȚIE U- NfCA PESTE TOT : RESPEC­TAREA TEHNOLOGIEI.

Datate optime de plantara a rd radului da porumb v hibrizii recomandați de Stațiunea do ceicMâri ogocoie Caracal, in raport do «oro cu 29 de ide inoinle - oarrtru ca plontala ajungd la ttadiul de 5-4 frunze - ia iaca miommlarea pentru obturarea raradului.

Rezultate experimentale cu hibrizi de porumb cultivați prin plantare (1977-1979)

1577 1973 1979 Media

un minus al temperaturilor active biologic de 300°C față de normal.

tiuz

Hîb du

nr.i- frunze l lo

plant.

Prod, boabe kg'ha.

% %boa- /o. .be umid'

nr. frunze

la plant

Prod- % boabeboa- kg/ha. be

% 1

umid. I 1

nr. frunze

la plant

Prod, boabe kg/ho

% boa­be

% umid.

Prod, boabe kg/ha

% boa­be

% umid.

1. HD 96 1 7 1 963 81 20,51 2- HD 120 7 2 079 80 22,5! 3 HS 218 7 5 007 82 24,5

4. HD 305 5 7 217 68 23 6 5 198 72 22 7 4 007 75 27,5 5 474 71 24,25. HS 400 5 6 897 58 36 6 5 384 67 40 7 4 086 71 35,5 5 455 65 37,1

Din punct de vedere termic, in inii 1978 și 1979 — în perioada 1 iulie - 15 octombrie se inregistrează

Data plantării: 1977 — 6.VII Data recoltării: 1977 - 20.X1978 - 3.VII 1978 - 22.X1979 - 3.VII 1979 - 10.X

Plantarea intîrziată — atunci cind răsadul are peste 6 frunze - determină scăderea producției și o polenizare incompletă..

Condiție unică — respectarea tehnologieiAșa

Olaru, realizării celei de rumb prin metoda corectă și Ia timp vare. Experiențele

cum sublinia dr. ing. de maximă

Constantin importanță in succesul a doua recolte de oo- plantăril este aplicarea a tehnologiei de culti- și încercările acestei

metode au fost realizate de un colectiv format din dr. ing. Constantin Olaru. ing. Dumitra Gird. ing. NTcolae Tantslav și tehnician Vasile Lazăr, fată in detaliu elementele acestei tehnologii puse la dis­poziție de cercetătorii din Caracal :

Condiții fundamentale ale realizării producției• Plantarea se execută numai in terenuri cu posibilități de irigare, atît

In sisteme mari cit și in amenajări locale • Epoca optimă de plantare : 15 iunie—1 iulie • Faza de plantare : 5 frunze la hibrizii din grupa 200 și maxim 6 frunze la hibrizii din grupa 300 • Intervalul de timp pentru plan­tare intr-o unitate să nu depășească 6 zile • Eliberarea terenului, fertiliza­rea și pregătirea terenului — in maxim 5 zile de la recoltarea plantei pre­mergătoare.

Amplasarea culturiiPorumbul plantat se amplasează pe te­

renuri ce se eliberează de prima recoltă între 15—25 iunie.

Plantele care oferă această posibilitate sint: mazărea, rapița, orzul și griul, tn per­spectivă este indicată alegerea de soiuri timpurii la semănatul de toamnă al aces­tor culturi, astfel incit acestea să ajungă foarte repede la maturitate.

Pentru plantele care se recoltează an­terior datei de 13 iunie, cum sint borcea- gul. cartoful și altele, este indicat semă­natul hibrizilor din grupele 90 și 100. Practic, semănatul prin plantat se poate realiza după toate culturile recoltabile in prima parte a verii, grupa de hibrizi folo­sită diferind în acest caz după momentul plantării.

realizează mărunți rea uniformă și nivela­rea patului germinativ.

Plantatul

Fertilizarea terenuluiLa premergătoarele care au fost

lizate cu fosfor este indicat a se nistra azot 100—120 kg substanță la hectar, iar in situația că nu s-a nistrat fosfor se vor aplica îngrășăminte complexe pentru asigurarea cu fosfor la nivelul a 60 kg substanță activă la hectar și azot la nivelul a 100—120 kg substanță activă la nectar, prin completarea cu în­grășăminte azotoase.

Aplicarea îngrășămintelor se face ina­inte de arat sau inainte de prima discuire.

ferti- admi- activă admi-

Lucrările soluluiPentru a putea executa o plantare co­

rectă este necesar a se face pregătirea terenului prin arătură și nu prin discuire.

Arătura se execută ia adincimea de 20—22 cm, uniformă, fără spinări sau gre­șuri, care influențează negativ asupra lu­crării de plantare, cind aceasta se reali­zează mecanizat.

Pregătirea arăturii se face prin două discuiri. urmate de grape, eventual discu­rile să aibă dispozitivul de nivelat (lamă). Pentru o pregătire-foarte bună, ultima lu­crare inainte de plantare se recomandă a fi efectuată cu combinatoriii, utilaj care

Aeum este timpul producerii răsadului de porumb

O LUCRARE HOTARITOA- RE IN FLUXUL TEHNOLO­GIC AL PORUMBULUI CULTIVAT PRIN ACEASTA METODA ESTE PRODUCE­REA RĂSADULUI, care im­plică noi aspecte. Pentru pro­ducerea răsadului, semănatul se face cu 25 de zile înaintea plantării. Este necesar a se semăna în 3 epoci, distanțate cu 3 zile una de alta pentru a avea pe măsura plantării răsad de aceeași vîrstă și răsad îmbătrinit. Terenul care se seamănă răsadul pregătește în mod obișnuitpentru cultura normală de po­rumb.

Semănatul se face tn rinduri apropiate de 25—30 cm Intre ele. folosind semănătoarea SUP 29, SUP 48, SPC 6 sau 8.

Pentru a se putea face În­treținerea șl dislocatul meca­nic. pe urmele tractorului in­tervalul dintre rinduri se mă­rește la 50—60 cm, prin supri­marea unui rtnd în timpul

nupe se ca

germinație — aproxl- 10 la sută.atare, putem produce

semănatului pe urma fiecărei roți.

Tn cazul semănatului. la distanță de 25 cm intre rinduri și 4 cm intre plante pe rind. realizăm o densitate de 100 plante pe metrul pătrat, iar în situația semănatului la 30 cm realizăm o densitate de 75 plante pe metrul pătrat. Pier­deri datorită nerăsăririi cauza­te de mativ

Ca700—900 mii plante la ha ceea ce face ca de pe un hectar cu răsad să plantăm intre 13—16 ha. in funcție de sistemul de semănat în răsadniță și den­sitatea aleasă pdntru plantare — 50 sau 55 mii plante Ia ha.

O unitate agricolă pentru o suprafață de 50—100 ha cul­tivată cu porumb plantat cu răsad, are nevoie de 4—8 de răsadniță. Suprafața destinată pentru răsadniță se face după plante furajere recoltate în luna mai.

Conslderăm că suprafața de răsad trebuie recoltată inte­gral și nu lăsate rinduri de porumb, deoarece dislocarea și transportul răsadului vor ft mai ușoare, mai rapide, iar forța de muncă necesară mal redusă. După scoaterea răsa­dului suprafața urmează să fie discuită, fertilizată și apoi reînsămlnțată Cu alte culturi, iar în unele cazuri plantată tot cu porumb : atenție combaterii lor specifici ce s-au în primele 3 săptămini in tura de porumb.

Scoaterea răsadului se prin dislocarea mecanică cultivatorul, la care cuțitele de tăiere — bine ascuțite — se reglează pentru a acționa la adîncimea de 15 cm.

După dislocare, răsadul se adună prin smulgere de către lucrători și se așază în lâdițe care se transportă și plantează în aceeași zi pe suprafețele pregătite.

cazuri acordindu-se

i dăunători- înstalat

ctll-

facecu

pitolul „fertilizare" cit și apa pentru sti­mularea și desfășurarea normală a pro­ceselor de dezvoltare. Neaplicate, aceste lucrări produc piticirea la plante.

Aripile de ploaie pentru irigatul prin aspersiune trebuie să fie in capătul tar­lalei cînd începe plantatul și pe măsura ce se efectuează plantarea acestea tre­buie să fie intinse și montate.

Este indicat ca prima udare să se facă intr-un interval ce nu depășește 4—5 ore de ta plantare si. în toarte rare cazuri, cînd pămîntul este umed, maxim la o zi.

Cu cit se irigă mai repede, după plan­tare. cu atît prinderea răsadului este mai sigură.

Cantitatea de apă ce 6e la prima udare este de 300 A deua udare trebuie făcută prima udare cu o cantitatehectar, iar a treia la 10—12 zile după a doua udare tot cu 500 mc la hectar.

tn condițiile de secetă avansată se face șt udarea a patra sau chiar a clncea la intervale de 10—12 zile, cu cite 500 mc la ha.

Faza pină la care se aplică udările este faza de lapte spre lapte de ceară.

La aplicarea udărilor se respectă toate normele tehnice si calitative ale udărilor din grădinile de legume.

administrează mc la hectar. Ia 7 zile după de 500 mc Ia

Se recomandă a H efectuat, pentru o eficiență cit mai mare, în a doua jumă­tate a lunii iunie sau în crimele zile din iulie.

Se folosesc răsaduri realizate din hibri­zii H S 218, 275. H D 305 și H S 350.

Faza de plantare este de 5 frunze Ia HS 218. 3—8 frunze la HD 305 și HS 350, recomandindu-se grupa 200 pentru zona de nord și grupa 300 pentru zona de sud.

Intr-o unitate agricolă timpul de plan­tare să nu depășească 6 zile. Pentru a avea răsad corespunzător fazei de planta­re semănatul in răsadniță trebuie făcut cu 26 zile înainte de plantare si la 3 epoci, distanța intre fiecare fiind de cite 3 zile, finind cont de ritmul plantării.

Plantarea se execută manual sau me­canizat, cu mașina de plantat, la distanța de 70 cm între tate de 55 mii din grupa 200 la hibrizii din plantare este de 8—10 cm.

In cadrul unei tarlale, începerea plan­tatului se va face dinspre latura in care există hidrantul sau sursa de apă pentru irigare. în cazul plantării mecanizate vi­teza de înaintare a tractorului trebuie să fie de maxim 0,6 km pe oră.

rinduri, asigurind o densi- plante la hectar la hibrizii și 50 mii plante Ia hectar grupa 300. Adincimea de

IrigatulConcomitent cu plantatul se începe iri­

gatul spre a oferi posibilitatea plantelor de a se prinde și reface sistemul radicu­lar. Aceasta, deoarece in perioada de la plantare pină Ia 8—10 zile porumbul su­portă o stare de stress (stagnează in creș­tere) pe motivul că in această perioadă își reface un nou sistem radicular. Dată fiind disproporția mare dintre partea aeriană și rădăcinile rămase, porumbul își reface sistemul radicular nou prin rădăcini ad­ventive. Este o perioadă critică și pentru a o depăși sint necesare atit ingrășămin- tele recomandate a fi administrate la ca-

Lucrările de întreținereSe execută două prașile mecanice si o

prașilă manuală. Numai în situația de îmburuienare puternică se efectuează si o a doua prașilă manuală canică.

Prima prașilă mecanică după a doua udare de la . porumbul și-a refăcut complet sistemul radicular.

și a treia me'

trebuie făcută plantare, cînd

Lucrări specialeIn condițiile în care cantitatea de polen

formată este redusă sau condițiile meteo­rologice sint nefavorabile în perioada în­floritului, pentru a avea numărul de boa­be normal pe știuleti. aplicăm polenizarea suplimentară. Aceasta se realizează tre- cind prin ian cu o sfoară de 5—6 m lun­gime purtată de doi lucrători la înălțimea paniculelor ca să determinăm scuturarea polenului.

RecoltareaMomentul

terminat de— manuală, cind

este de 25—28 Ia sută.— mecanică, cu culegătorul de știulețl.

cînd umiditatea este de 32—35 la sută.Dat fiind faptul că producția secundară,

in special cocenii obținuți Ia cultură a doua prin plantare sint mai subțiri și pre­zintă o bună suculentă — constituind un furaj prețios pentru zootehnie — trebuie să se acorde atenție la recoltarea, conser­varea și depozitarea în bune condiții a acestora.

începerii recoltării este de- modul de recoltare:

umiditatea boabelor

Experiențe comparate de porumb cultivat prin me­toda plantării de răsad după griu. ji orz la dife­rite date și stadii vegeta­tive ale răsadului. Cu cit se intirzie plantatul și ră- tadul depășește 6 frunze vigoarea lanului (deci re­colta) scade.

O tnrcglne care demonstrează ed rrrratii prrpdtir ceriul, pJaaldri- le efectuate la timp fl urmate imediat de udări asigura o bund prindere a cul­turii fi o puter­nici dezvoltare vegetativi a po­rumbului. (Fote l).

Rctpeetlr»rffeh- notopia in toate etapei* Interme­diare rczuttatele sint ccneluden- te: o <~uiturd i-i- guarani, ca ftisț- Mti bine formeți »! acoperii! <(/■ beebe. (Fata 2).

fald fi efectul mnnrii tntcnre — recolte liepiUe obflnule Io eve de a deua col- tun! de porumb prin metoda l^uldni d<- rd- tad. (Foto 3).

Desigur, cadrul tehnologic prezentat de cercetătorii de la Caracal în ce privește metoda obținerii celei de a doua recolte de porumb boabe prin plantare de răsad nu se limitează doar la atît. Mai ales în ce privește produ­cerea răsadului, deoarece acesta poate fi realizat în diverse variante — la cuiburi, în ghivece nutritive, cu stimulatori de creștere etc. Noi ne-am oprit în rîndurile de față la calea cea mai ușor de aplicat, cea mai economicoa­să. Direct în unități se poate proceda în raport de forțele și capacitățile exis­tente, de experiența și posibilitățile locale. Fiind însă o acțiune care trebuie demarată acum, și completată ulterior de o gamă de lucrări complexe, este util să fie cunoscută în întregime. Mai ales că eventualele dereglări sau greșeli .,în timp" pot fi foarte greu recuperate, pentru că este vorba, în cazul de față chiar de o „bătălie cu timpul" (la propriu!) pentru o a doua recoltă. Atenție deci, la semănat, la îngrijirea răsadurilor, la pregătirea terenului, la plantat pentru a se asigura un procent mare deprinderea răsadurilor în proporțiile sta­bilite de densitate, la efectuarea irigării și prășitului, pentru ca porumbul sâ ajungă la maturitate!

„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 3 LUNI 24 MAI 1982

s la oNoul mecanism economioo-fmanciar văzut de la locul de muncă

CALITATEA Șl EFICIENȚA exigențe majore ale producției

destinateIn ialog cu tinerii din mai

multe secții ale Combinatului de articole tehnice din cau­ciuc Pitești am auzit de foar­te multe ori această explica­ție : „Lucrăm pentru export Si trebuie să ne situăm la ni­velul. exigentelor de pe piața mondială**.

— Totuși In planul unității dumneavoastră, exportul re­prezintă o valoare mult mai mică, doar cîteva procente din producția totală. însă munci­torii ne-au vorbit de export, după cum ați auzit, ca despre cea mai importantă sarcină a lor.

— Intr-adevăr, confirmă se­cretarul comitetului U.T.C, pe combinat, tovarășul Vasile Lazăr, exportul nostru direct este încă mic. nu neapărat pentru că n-am avea cereri pe piața externă, ci pentru că noi nu putem acoperi în tota­litate nici măcar nevoile in­terne ale industriei noastre, mai ales cu unele repere, cum, ar fi benzile transportoare. în schimb insă, coa mai mare parte din producția noastră a- junge tot la... export, odată cu

Z mașinile și utilajele pe care se montează garniturile și ce­lelalte articole tehnice din cauciuc. Este vorba de așa- zisul export indirect.

Cu ani în urmă, la uzina de tractoare din Brașov fusese înregistrată o sesizare din partea unuia din service-unle noastre în străinătate, care avea ca obiect o mică garni­tură de cauciuc, de cîteva grame. Nu avea rezistenta co­respunzătoare. în aparentă minoră, problema a făcut o- biectul unor cercetări temei­nice în întreprinderea produ­cătoare. adică la C.A.Ț.C. Pi­tești. specialiștii modificînd complet tehnologi^ de fabri­cație. înlăturind definitiv nea­junsul semnalat. Dar această întîmplare avea să servească organizației U.T.C. ca pretext pentru declanșarea unei am­ple dezbateri cu tinerii din toate compartimentele produc­ției. dezbateri care aveau în centrul atenției răspunderea deosebită care revine fiecărui muncitor, fiecărui cadru teh­nic fată de calitatea fiecăruia din cele circa 18 mii de repere

\ qare se fabrică aici. Pentru că.

Atitudini și— atitudini

Și dacă lașul răspunde afirmativ?Bunul gospodar găsește întotdeauna întrebuințare oricărui obiect,

idelor mai neînsemnate cantități de material. Este binecunoscută 5?n acest sens experiența a numeroase colective de* tineri din țară, care din piese și subansamble recuperate au construit mașini noi, din resturi materiale, considerate deșeuri de nefolosit, au realizat produse utile. Iată, de pildă, pînă nu demult, unele mase plastice, cioburile din P.V.C., diverse bavuri rezultate la prelucrarea diferite­lor repere erau aruncate ca neutilizate. Dar curînd s-a demonstrat că, prin măcinare, aceste mase plastice pot fi refolosite la turnarea altor piese și repere, calitatea lor fiind mai mult decît mulțumitoare și economisindu-se astfel cantități însemnate de P.V.C., adus din import. La această veste, tinerii constructori de pe șantierele de lo­cuințe ale Capitalei au recuperat în 1981, prin acțiuni de muncă pa­triotică, peste 2 tone deșeuri din P.V.C. (capete de țevi, măști utili­zate la acoperirea instalațiilor sanitare). Dar dacă anul trecut, după nenumărate drumuri bătute la porțile respectiva cantita­te de P.V.C; a putut fi valorificată, în 1982 circa 5 tone deșeuri de astfel de material stau depozitate de mai multe luni în incinta unei secții a C.C.’M.B., neaflîndu-se pentru ele un beneficiar. „La centrul I.R.V.M.R. din Splaiul Unirii, specializat în preluarea unor astfel de deșeuri — ne declara Vică Sitaru, prim secretar al sectorului con­strucții al U.T.C. din Capitală — am fost îndrumați să încercăm în altă parte, aici spunîndu-ni-se că nu mai putem fi ajutați. Am în­cercat la Fabrica de nasturi unde știam că masele plastice consti­tuie o materie primă de bază, tot fără succes însă. Apoi ne-am a- dresat serviciului de aprovizionare a întreprinderii de mase plastice București, rezultatul fiind același, cu deosebire că ni s-a indicat să încercăm Ia întreprinderea de mase plastice Iași, unde sigur vom fi sprijiniți. Și noi, care credeam că sprijinul se așteaptă din partea noastră...44

întrebarea care se pune acum este ce se va întîmpla dacă cei de la Iași sau din altă parte — pentru că precis cineva are nevoie de astfel de resurse și factorii de răspundere de la I.R.V.M.R. cunosc exact acest lucru — vor da, în sfîrșit, un răspuns afirmativ ? Perj- tru că, luind în calcul nu timpul pierdut în căutarea unui benefici­ar, ci numai banii necesari pentru plătirea telefoanelor date în acest scop și a benzinei folosite de camionul care a transportat cele 5 tone de P.V.C., suma pe care tinerii din organizația U.T.C. a sectorului construcții o pot primi drept contravaloare a materialelor recupe­rate a fost deja cheltuită !

NICOLAE M.

Cit consumăm, cit și cu ce eficiență producem?Prin profilul său. UZINA

DE PIESE DE SCHIMB PEN­TRU AGREGATE ENERGE­TICE GURA VĂII poate fi con­siderată drept un autentic me­canic sef al energeticii româ­nești. Afirmăm acest lucru avind In vedere faptul că aici se execută piese de schimb pentru toate hidrocentralele si termocentralele din tară și. în același timp, reparațiile capita­le la hidro și termocentrale sînt efectuate tot de către echipe specializate ale U.P.S.A.E. Gura Văii. Luind in. calcul a- ceste elemente se poate ușor trage concluzia că oamenii muncii de la această unitate economică mehedinteană. prin întreaga lor activitate, au un rol determinant în creșterea producției de energie electrică, atit prin realizarea unor piese dc schimb de cea mal bună calitate, cit si nrin scurtarea perioadelor planificate in efec­tuarea reparațiilor capitale ale centralelor. Cum reușesc să facă acest lucru este elocvent demonstrat de bilanțul raportat De primele patru luni din acest ■n. întreprinderea înregistrind depășirea la totl indicatorii

indiferent dacă este destinat producției interne, exportului direct sau indirect, prin mon­tarea sa pe mașini și echipa­mente industriale ce se li­vrează peste hotare, aceste re­pere reprezintă colectivul uni­tății. dimensionează compe­tenta și capacitatea sa profe­sională. maturitatea sa politi­că, conștiința sa muncitoreas­că și in aceeași măsură senti­mentul patriotic cu care se află angajat în realizarea lor fiecare om al muncii. Această muncă politică și de educație avea să stea permanent în centrul preocupărilor organi­zației de tineret, ca un obiec­tiv de durată, urmărindu-se în fond implicarea totală a ti­nerilor în rezolvarea celor mai complexe probleme ale pro­ducției.

— în prezent, precizează secretarul. comitetului U.T.C., în programele noastre de. ac­tivitate figurează ca obiective prioritare antrenarea celor aproape 2 000 de tineri mun­citori și specialiști în reduce­rea consumurilor specifice de materii prime, materiale si e- nergip și creșterea pe această cale a eficientei economice la fiecare loc de muncă. îmbu­nătățirea permanentă a cali­tății produselor. însușirea teh­nologiilor de fabricație a pro­duselor nou asimilate și rea­lizarea ritmică a producției fi­zice. la toate sortimentele. Ur­mărind aceste sarcini de mare complexitate noi dorim să ne implicăm cu toate energiile noastre în aplicarea principii­lor noului mecanism economi- co-f'nanciar. ale autocondu- cerii și autogestiunii muncito­rești. în creșterea mai sub­stanțială a eficientei economi­ce a colectivului.

— Care sînt modalitățile practice prin care acționați in direcția propusă ?

— în primul rînd. prin con­sacrarea cu regularitate a pri­mului punct de pe ordinea de zi a fiecărei adunări generale a organizațiilor U.T.C. din secții și ateliere, analizei mo­dului în care tinerii din orga­nizația respectivă și-au înde­plinit sarcinile pe luna trecu­tă și a modului in care vor trebui abordate sarcinile vii­

principali al planului de pro­ducție.

„Tinârul nostru colectiv mun­citoresc — ne spunea Ștefan Tiuleanu. secretarul comitetului de partid pe uzină — tinind seama de sarcinile deosebite ce îi revin, indirect. în sporirea producției de energie electrică si-a Dropus ca si în acest an să se situeze în Drimele rînduri ale marii întreceri socialiste. Desigur, pentru aceasta trebuie să realizăm în primul rînd ola­nul de producție. în condiții de eficientă cit mai înaltă, redu- cind cit mai mult posibil chel­tuielile de fabricație. Or. dacă ținem seama de profilul pro­ducției noastre, realizarea de piese de schimb (deci serie mică si de cele mai multe ori unicate), se înțelege că asta presupune eforturi cu totul deosebite. Totuși reușim să ne prezentăm bine și la capitolul costurilor de producție". Afir­mația secretarului comitetului de oartid este argumentată de economia de 7 lei la fiecare mie de lei producție marfă, ob­ținută pînă în prezent Cum tocmai problema costurilor de Droductie face obiectul anchetei noastre la această unitate eco­nomică. în continuare ne-am

toare. cu accentul oe neajun­surile semnalate și stabilirea măsurilor concrete pentru în­lăturarea lor. Multe dezbateri au fost — și vor mai fi și in continuare — consacrate apoi explicări: principiilor noului mecanism economico-financiar de către economiștii combina­tului, văzute prin prisma sar­cinilor colectivului nostru și funcție de compartimentul In ale. fiecărui tinăr in parte, in care lucrează. Propaganda vi­zuală — prin lozinci, panouri cu calcule și demonstrații, vi­trine ale calității, grafice etc— .discuțiile de la om la om. dezbaterile pe cazuri etc com­pletează varietatea formelor muncii noastre politice și de educație în scopul conștienti­zării și sporirii participării tu­turor tinerilor la realizarea planului și angajamentelor noastre în întrecerea socia­listă.

în ambianta unei activități politice și educative de am­ploare. organizată și îndruma­tă de comitetul de partid si căreia i s-a conferit un carac­ter de permanentă în combi­natul pitestean. colectivul prestigioasei unități a obținut în acest an cîteva succese de performantă. la care tinerii— așa cum mai spuneam — au o lăudabilă contribuție. Directorul combinatului, tova­rășul inginer Gheorghe Zam- flrescu, amintește cîteva: asi­milarea furtunului de foarte înaltă presiune, cu patru in­serții metalice, care oînâ acum se aducea exclusiv din import și care este destinat industriei chimice și mediilor cu temperaturi ridicate : asi­milarea garniturilor presate pentru autoturismele OLC1T în secția a IV-a (și ea o secție a tineretului), trecerea la fa­bricația în serie a benzilor cu cabluri-cord de otel asimilate la Combinatul metalurgic din Cimpia Turzii. care de aseme­nea se importau.

Cum e firesc. în aplicarea fermă a noului mecanism eco­nomico-financiar, care vizea­ză in principiul său funda­mental creșterea continuă a eficientei o maximă atentie se acordă aici reducerii con­sumurilor specifice de materii

AîHodofarea — cwvîntuf de ordine al tinerilor de la Întreprinderea de mecanică fină — Sinaia. In imagine, lăcătușul Viorel Pința

Foto : VASILE RANGA

propus să vedem care sînt prin­cipalele căi ce au condus la ob­ținerea economiei valorice a- mintite.

Secretarul comitetului U.T.C. pe uzină. Ionel Dăescu. ne

Prin inițiativele tinerilor de la U.P.S.A.E. Gura Văii

FIECARE LEU ÎȘI SPOREȘTEDE ZECI DE ORI VALOAREA

prezintă direcțiile de acțiune aflate in atentia colectivului în efortul de a reduce cit mai mult cheltuielile și. De această bază, să crească eficienta în­tregii activități : „Cum tinere­tul deține ponderea numerică in cadrul colectivului nostru, este ușor de dedus că nici un aspect ce vizează realizarea sarcinilor de producție nu a scăpat atenției organizației noastre de tineret. Avem nu­meroase initiative uteciste me­

prime, materiale și energie, capitol la care uteciștii, cei­lalți tineri. întregul colectiv consemnează citeva perfor­manțe : in primul trimestru al anului s-au economisit, față de normele de consum, 289 tone de materiale exportabile. Dar programul elaborat pe baza propunerilor venite' de la oamenii muncti din secții și aprobat de C.O.M. prevede e- conomisirea în 1982 a 800 tone de materii prime si materiale, în valoare de peste 1 milioa­ne lei.

— Prin aceasta. însă, rezer­vele noastre nu se epuizează, reia contabilul șef. tovarășul Bica. Iată, am aici pe masă cîteva piese electrice si capete de cabluri pe care le-am scos din groapa de gunoi a combi­natului. O să-i adun pe ingi­nerii care se ocupă cu recu­perarea și revalorificarea ma­terialelor să le arăt ce conțin aceste piese : componente de argint, de cupru și alte mate­riale deficitare și că nimeni nu ne dă dreptul să risipim nici măcar un gram, că tre­buie să combatem cu toată e- nergia și pe toate căile orice irosire a materiilor prime, ma­terialelor de orice fel și a e- nergiei.

Programul privind refolosi- rea unor materiale și căderi tehnologice, la aplicarea că­ruia s-a trecut oe scară largă, prevede realizarea unor eco­nomii de 5 milioane lei oină la finele anului, dar, asa cum spune contabilul șef. nu tre­buie neglijate nici cele mai mici resurse de majorare a acestor economii, iar organi­zația U.T.C. trebuie să cultive cu și mai multă insistentă 1a tineri spiritul de economie, de combatere a risipei, conștiința că fiecare este dator să con­tribuie in acest fel la creșterea avuției obștești, la ridicarea gradului de eficientă a activi­tății întreprinderii lor. Depă­șirea cu 1 168 000 lei a pro­ducției nete oe orimele 1 luni atestă convingător nu numai certitudinea că olanul oe se­mestrul I va fi realizat, ci și rezervele existente centru de­pășirea lui la toți indicatorii.

ROMULUS LALJ

nunite să contribuie ia depășirea planului de producție la piesele de schimb, la scurtarea terme­nelor de reparații. Nu am ne­glijat. cum este si firesc, nici problema costurilor, prin acti­vitatea lor zilnică tinerii con­tribuind la creșterea eficientei economice din uzina noastră.

Si cum costuri mai mici se ob­țin prin consumuri mai mici, noi ne-am concentrat preocu­pările tocmai spre aceste as­pecte. Trei sînt direcțiile pe care noi am acționat : redu­cerea consumului de materii prime, materiale, energie și combustibili, la care se adaugă si recuperarea si reutilizarea materialelor refolosibile : reali­zarea de produse de cît mai bună calitate si reducerea re­buturilor ; reconditionarea unui mare număr de piese de

Bobinarea transformatoarelor mari, operațiune de mare răspundere încredințată tinerilor de la „Electroputere** — Craiova

Fote : V. TANASOF

Probleme la zi — soluții la zi

CU FIECARE PRODUS ASIMILAT

SE REDUCE EFORTUL VALUTARTimp de makmultă vreme, pînă acum 3 ani,

ÎNTREPRINDEREA AVERSA din București era singurul producător de pompe de vehicu­lare a fluidelor din țară. Asimilind și intro- ducind prompt în fabricație, an de an, un număr tot mai mare de pompe moderne, in.noindu-și în permanență produc’ia, spo- rind-c in consens cu cerințele beneficiarilor, în 1979 aici se produceau deja aproape 100 mii de bucăți de pompe de cele mai diverse tipuri, reducindu-se, astfel, apreciabil importurile.

Cu toate acestea, puternica dezvoltare a economiei noastre impunea strădanii și mai mari pe linia reducerii efortului valutar, necesare fiind și alte tipuri noi de pompe,

mult îmbunătățite, mai complexe, de randa­mente superioare; multe din ele unicat sau fabricate în serii foarte mici, de cîteva bucăți, în aceste condiții» cu sprijinul nemijlocit al specialiștilor bucureșteni, circa două treimi din producția „Aversei", — produse de comple­xitate medie și de serie, mare — au fost pre­luate de unități specializate din Strehaia, Odorhei, Medgidia, Botoșani, Galați. în schimb, Incepind din *79—’80, la „Aversa" se fabrică aproape in exclusivitate produsele cele mai complexe, practic in totalitate asi­milate in ultimii ani, cărora desigur li se adaugă numeroase altele aflate in curs de asimilare.

Analizind împreună cu se­cretarul comitetului U.T.C., Andrei Vasile, graficul ce ilustrează sugestiv această re­profilare a producției, aflăm că acest amplu proces — efectuat din mers, fără a se afecta producția curentă — a necesitat eforturi considerabile din partea întregului colectiv, antrenați pe deplin la aceasta fiind și cei 2 000 de tineri.

— Prin trecerea de la pro­ducția de serie mare, de cîteva sute sau mii de bucăți, la cea de unicate sau de serie mică, de 4—5 pompe, riscăm să în­registrăm scăderi la produc­tivitatea muncii, implicit res­tanțe la producția fizică, ceea ce, probabil, ar fi obligat pe unii din beneficiari să apeleze în continuare la importuri. Soluțiile anterior găsite de noi pentru automatizarea și mecanizarea unor operații și procese tehnologice se dove­desc a fi pe mai departe ex­trem de utile celor care au preluat produsele de serie mare, dar numai parțial in cazul celor de serie mică. S-au propus mai multe alter­native. unele binevenite, dar cea mai eficientă s-a dovedit a fi, pentru mai multe familii de pompe, tipizarea principa­lelor componente și sub­ansamble, cu toate consecin­țele ce decurg de aici, mai ales pe linia creșterii produc­tivității, dar și a calității pro­duselor. Reușim astfel să sa­tisfacem în măsură tot mai mare, chiar în devans, solici­tările beneficiarilor, contri­buind Ia reducerea corespun­zătoare a importurilor de pompe.

într-adevăr, tipizarea în proporție de 90—95 la sută a acestor componente — ca și a altora, a permis ca atît anul trecut cit și in acest an co­lectivul de la „Aversa" să li­vreze în avans numeroase pompe de diverse tipuri be­neficiarilor. Și aceștia nu sînt deloc puțini.

— Or, ne informează tînă- rul inginer Alexandru Moșu- leț, secretar adjunct al comi­tetului de partid, pînă nu de­mult o mare parte din aceste pompe se importau. Colectivul nostru insă a demonstrat de nenumărate ori că este capa­bil să realizeze pompe de cea mai mare complexitate, la ni­velul celor mai bune produse similare fabricate pe plan mondial. Această calitate ri­dicată a produselor noastre o

schimb". Să vedem deci. în continuare, cum se urmărește fiecare din cele trei direcții principale de reducere a chel­tuielilor materiale.

Discutăm cu trei tineri strun­gari — Nicolae Balaban. Euge­nia Tănăcui si Gheorghe An- cuta. De la ei aflăm că in fie­

care secție a uzinei' principala preocupare este aceea de a uti­liza la maximum fiecare gram de metal, asa ineît pierderile tehnologice să fie cît mai mici. Deci de la croit si pină la ob­ținerea piesei finite, toti tinerii se oreocuDă să nu se înregis­treze pierderi de metal. Si ei,

asemenea marii majorități a co­legilor de secție, nu au de la începutul anului si pînă în pre­zent nici un rebut. De aseme­nea. din inițiativa organizației U.T.C. au fost organizate am-

probează și faptul că ele slnt din ce în ce mal solicitate, in numeroase țări ale lumii. Ast­fel, cu puțin timp în urmă, am ciștigat în concurență di­rectă cu firme de prestigiu o importantă licitație pentru 50 de stații de pompare intr-un mare sistem de irigații din Irak. Se întîmplă frecvent, extrem de solicitați fiind de partenerii străini, să facem mari eforturi pentru a onora integral cererile suplimentare ale acestora, explicabile toc­mai prin calitatea de excepție a produselor noastre. Cu atît mai mult ne surprinde deci, cind. cite o unitate sau alta — e drept din ce in ce mai pu­ține — din neștiință sau ne­încredere solicită importul anor pompe deja fabricate de noi.

Eram pe punctul de a soli­cita cuvintele exemplificării concrete, dar șansa ne suride pentru că, iată, doi reprezen­tanți ai întreprinderii „Colo­ram" Codlea tocmai sosesc pentru a solicita niște etanșări din import pentru unele pompe P.S.I. De astă dată nu este vorba de neîncredere ci de neștiință. Aflăm și noi, odată cu cei doi delegați, că aceste etanșări se produc curent la Odorhei, că, așadar, nu mai este nevoie să se apeleze Ia importuri. Cu un sistem infor­mațional mai bine pus la’ punct, delegații n-ar mai fi nevoiți să parcurgă sute de kilometri, să piardă timp. Și, ni se spune, nu sînt nici pe departe singurii puși în astfel de situații.

— Doar anul trecut, adaugă inginerul Moșuleț, valoarea produselor noi fabricate la „Aversa" depășește 30 milioane lei. Și această cifră este de peste 3 ori mai mică decît totalul economiilor valutare realizate de beneficiarii noștri care, achiziționind pompe „Aversa", reduc corespunzător importurile. Și asta fără a aminti și asigurarea întregului necesar de piese de schimb, ca și o substanțială economie de energie și combustibil, obți­nută tot de beneficiari, prin creșterea considerabilă a ran­damentelor pompelor noastre. La nivelul acestui an, asigu­răm 96.6 la sută din necesarul de pompe al țării, în ultimii trei ani diminuind de peste șase ori importurile acestor produse.

— Din modul în care ne prezentați aceste date s-ar

■ i .............

ele acțiuni de colectare a fie­rului vechi din întreprindere si din afara acesteia, fier vechi, necesar secției turnătorie din cadrul uzinei. Cantitatea de

• fontă obținută ca rezultat al acestor acțiuni initiate de ti­neri se ridică la peste 30, de tone. Deci, cu alte cuvinte, nu este vorba de initiative inedite, ci dc acțiuni bine făcute, ur­mărite cu atentie si care au o ridicată eficientă.

Am insistat, in finalul anche­tei noastre, asupra reconditio- nărilor. fără discuție problema cu cea mai înaltă eficientă e- conomică. Aici, la U.P.S.A.E. Gura Văii, se recondiționează un mare număr de piese și ar fi greu să le enumerăm pe toate. Tocmai de aceea. în con­vorbirea avută cu ing. Iosif

Tamas, șef de secție, și subingi- nerul Adrian Craiovan. ne-am oprit numai la citeva din re­perele destinate termocentralei de la Rovinari. la care în pre­zent o echipă a uzinei execută o reparație capitală. Pentru acest obiectiv, prin soluția sim­plă de încărcare prin sudură și anoi prelucrare prin aschiere. s-au recondiționat cîteva piese deosebit de importante si foar­te costisitoare dacă s-ar fi exe­cutat din nou. Spre exemplu, prin reconditionarea unei car­case de moară s-a obtinut o

părea că nu este foarte dificil să asimilezi o nouă pompă ?

— Dar asta numai aparent ! Important este să știi exact ce ai de făcut, să-ți evaluezi rea­list resursele și mai ales să nu te dai bătut în fața greu­tăților, inerente dealtfel. Așa am reușit ca in anul 1981 să eliminăm total importul com- presoarelor cu inel de lichid pentru noile fabrici de zahăr. A fost foarte dificilă nu atît asimilarea acestora, cit mai ales faptul că ele trebuiau li­vrate foarte grabnic. Și iată că, de pildă. Fabrica de la Ianca funcționează foarte bine cu compresorul tip Aversa, similar prin performanțe cu renumitele Siemens. O altă importantă sarcină pusă in fața noastră și rezolvată anul trecut : asimilarea Întregii game de motopompe pentru stins incendii pe nave. Mari probleme am intimpinat și în asimilarea pompelor submer­sibile pentru ape geotermale. Acestea funcționează in per­manență la temperaturi depeste 30" (altele chiar la100—130’) și era nevoie săacordăm o aten'ie deosebită turnării oțelurilor de inox, să le supunem la încercări supli­mentare. Am elaborat o re­țetă, apoi alta și alta, nici noi nu mai știm de cite ori a fost nevoie să Intervenim, dar am reușit.

Șl acestea nu slnt decît ci- ' teva din posibilele exemple. Am mai putea vorbi despre eforturile considerabile depuse pentru asigurarea întregii fa­milii de pompe utilizate ini­țial la construirea și mai apoi la întreținerea căilor de ac­ces ale Metroului, despre numeroasele premiere în acest domeniu de pe platforma Mi­dia, ori, mai recent, despre asimilarea pompelor necesare centralelor nucleare. încheind acest comentariu la amintitul grafic, ce ilustrează preocupa­rea oamenilor muncii, a tine­rilor de la „Aversa" pentru reducerea imoorturilor de pompe, se cuvine să spunem că. la sfirșitul acestui cinci­nal, peste 99 la sută din în­tregul necesar de astfel de produse va fi realizat'în țară. Mai exact, în 1985 contribuția întreprinderii de pompe la dimintlarsă efortului valutar al țării, va depăși 206 milioane lei fiind, așadar, dublă față de cea de anul trecut.

EMIL STANCIU Jeconomie valorică de circa 350 000 Iei. ce reprezintă econo­mia de manoperă, energie elec­trică. combustibil și nu in ulti­mă instanță pe cea de metal, respectiv 8 tone. Au mai fost recondiționate : 5 tronsoane ra­cord. la fiecare economia fiind de circa 30 000 lei. iar cea de metal de 1,5 tone ; 10 axe cu­plă. ce costă realizate din nou între 6 915 si 9 875 lei. cintărind 35—58 kg. oentru a căror re­condiționate nu s-au cheltuit decit cel mult 100 de lei și s-au consumat doar 2—3 kg de me­tal ; 2 carcase cuplă si 2 semi- cuplc. repere la care diferen­ța dintre un produs nou si cel recondiționat fiind de ordinul miilor de lei. De notat că ti­nerii sînt cei care execută re­conditionarea acestor piese, cum sint Ion Trușcă. strungar, si Cornel Catană. sudor, si tot tinerii sint cei care le montea­ză — lăcătușii Petre Mărginea- nu 6i Marin Turturea.

Concluzia nu poate fi. In con­dițiile date, decit una singură : la U.P.S.A.E. Gura Văii se muncește bine. se muncește gindindu-se in fiecare moment ca fiecare leu investit să-și spo­rească, prin inițiativa fiecărui membru al colectivului, de zeci de ori valoarea.

ION D. CUCU

Un tinăr,

un fapt

„MAȘINA LUI NARIȚA"

In urmă cu trei ani, cind a venit la întreprinderea „Tehno- metal" Timișoara ca proaspăt absolvent al Facultății da electronică, inginerul Adrian Narița nu lăsa — prin modes­tia și sfiiciunea pe care le de­gaja chipul, ținuta și întreaga sa comportare — să se între­vadă curajul cu care va intra pe „poarta" consacrării profe­sionale Acum insă secretarul comitetului U.T.C. pe Întreprin­dere, tovarășul Iliuță Truț, și nu numai el, afirmă cu deplin temei că Adrian Narița este un adevărat model de utecist și specialist, o mindrie a organi­zației și unității în care lu­crează implicindu-se cu un curaj și pasiune de excepție în rezolvarea celor mai complicate probleme tehnice ale produc­ției, fără să-și neglijeze citușl de puțin sarcinile pe linie de organizație (este propagandist și membru In. comisia profesio nal-științifică).

Argumentul cel mai convin­gător care confirmă la modul concret aprecierile de care se bucură acest tinăr se află... în secția prelucrări mecanice. Este o mașină de sudat in multi­puncte, tip „Schlater", Ia nive­lul tehnicii mondiale, aliniată altor mașini de mare complexi­

tate, aduse din import. Ea nu se deosebește nici prin perfor­mantele sale, nici prin estetica sa industrială de celelalte, insă in secție și chiar in toată între­prinderea este cunoscută sub denumirea de... „Mașina lui Narită". Nimic mai firesc, mai justificat. Pentru că mașina respectivă s-a născut din inteli­gența, îndeminarea și talentul celui care i-a imprumutat nu­mele.

In eforturile și căutările stă­ruitoare ale muncitorilot și specialiștilor de la „Tehno- metal", de a reduce importurile de mașini și utilaje, de a eco­nomisi valuta țării s-au găsit multe soluții și fără îndoială că se vor mai găsi și altele. Ingi­nerul Narița nu și-a iuat nici un angajament, nu a vorbit ni­mic despre ideea și intențiile sale, nu pentru că ar fi vrut să dea o „lovitură", au pentru că i-ar fi fost teamă că i se fură ideea, ci pentru simplul motiv pe care singur il mărtu­risește : „nu știam dacă va ieși ceva sau nu", tși vedea de treburile sale de inginer electro­nist in uzină, întreți.nind și reparînd subansamblele și com­ponentele electronice ale ma­șinilor cu comandă automată, instruind pe viitorii muncitori electroniști. iar timpul liber il transformase in „schimbul" doj de muncă și cercetare, inc an- parabil mai greu, mai istovitor. El își promisese, nici mai mult nici mai pufin, să proiecteze și să execute — firește, cu ajuto­rul muncitorilor din atelierul do prototipuri — mașina despre care aminteam la început și care, altfel, trebuia adusă din import Ia un preț de circa 3 milioane dolari Cind ideea a fost bine conturată și inginerul Narița nu mai avea nici o în­doială in perfec’iunea ei a făcut-o publică, dar mulți se îndolau de reușită.

Cine il cunoștea însă din liceul „Loga" și din facultate, știa că Adrian Narița are in- căpățînarea de a nu se opri, de a nu se da bătut in ceea ce iși propune. După multe luni de trudă, după multe nouți albe și mii de pagini de documentare tehnică studiate, mașina a că­pătat forma definitivă și acum lucrează, cum spuneam. Ia per­formanțele și parametrii celor din import, la ea au fost încor­porate -mai multe invenții șl inovații pe care el va trebui să și le breveteze. ..Am de­monstrat, spune tlnărul ingi­ner, că avem comnonente elec­tronice, produse de industria noastră, cu care putem construi mașini și utilaj? la nivelul celor mai bune de pe piața externă". O demonstrație ndmirabi’â fă­cută de un inginer stagiar, in- inzestrat însă cu o exomninră pasiune și minunat sentiment patriotic. El nu-st consideră mi­siunea Încheiată. Lucrează le asimilarea pieselor dc schimb pentru mașinile cu comandă nu­merică din uzină, care încă se mai importă și, fără îndoială, la conturarea și definitivarea altor idei cu care să-și onoreze diploma de inginer.

IL L.AL

„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 4 i LUNI 24 MAI 1982

SE APROPIE ADMITEREA Breviar literar-artistic

A început numărătoarea inversă POEZIA DELICATEȚA VITALE

Se simte și din modul din ce în ce mai succint în care sint redactate scrisorile — că tinerii au început, în gind, numărătoarea inversă a zilelor eare-i mai despart de examene. Pentru cei care încă nu știu cn exactitate datele de înscriere și de susținere a oeneursurilor, le mai notăm o dată. Pe 16 iunie începe înscrierea în treapta I ; intre 2—4 iulie se susțin probele de verificare a cunoștințelor. Pe 1 iulie începe înscrierea la examentul de admi­tere in treapta a II-a : probele se susțin intre 9—14 iulie. Con­cursul de admitere în învățămîntul superior începe (pentru toate formele : zi, seral, fără frecvență) pe 15 iulie.

INTERES PENTRU ȘCOALA PROFESIONALA

• „Mă numesc Pop George, și sînt elev în treapta I. Aș vrea să urmez o școală profesională. Doresc să aflu: 1. dacă se face în mod obligatoriu contract cu elevul, 2. în ce constă exame­nul și 3. unde există școli pro­fesionale care pregătesc condu­cători auto?“. începem cu prima întrebare (pe care ne-au mai a- dresat-o și Lazăr Ștefan din Iași, V Gfegea din Pitești, Hristu Doru din Dej): elevii ad­miși la învățămîntul de zi al școlilor profesionale încheie — prin intermediul școlilor (în ter­men de 5 zile de la începerea cursurilor), contracte de școla­rizare cu unitățile pentru care se pregătesc. Prin aceste con­tracte se stabilesc obligațiile din cursul școlarizării și după ab­solvirea școlii. Pentru elevii care nu au împlinit încă 18 ani, con­tractul se încheie cu părinții și se semnează de către elevi. La cea de a doua întrebare — în ce constă examenul? așteaptă răs­puns și Pavel Doina din Te­leorman. Concursul de admite­re in școala profesională constă din: control medical (obligato­riu) și probe de aptitudini (prin, care se testează capacitatea can- didaților de a practica meseria dorită). Pentru a treia întreba­re trebuie să te adresezi In­spectoratului școlar județean. • Tot o școală profesională de conducători auto vrea să urme­ze, la zi, și Tîrsogoiu Nicu din Craiova, în virată de 19 ani. Conform instrucțiunilor M.E.L se pot înscrie la concurs (cursuri de zi) numai tineri care nu de­pășesc 19 ani pînă la începerea anului școlar. Deci, poți urma școala profesională, dar la se­ral! După absolvirea acesteia.

DIMINEAȚA DOCHERILOR(Urmare din pag. I)

este ofițer de rangul III pe a- cest vapor și locuiește in București. Citeva săptămini pe an stă acasă și cină telefonul il anunță că vaporul e aproa­pe încărcat iși face bagajele, urcă in tren și se instalează intr-o cabină minusculă pen­tru a-și relua profesia de ofi­țer de cursă lungă. Pe Sibiu, la lăsatul serii, i-am cunoscut pe cei care in acest moment poate sânt din nou in Galați sau poarte, in aceeași poziție, așezați pe marginea vasului, cu picioarele legănate peste marginea copastiei, privind din cind in oînd in oglinda murdară a apei, stau și-și aș­teaptă rtndul in port la Rotter­dam sau în altă parte a lu-mii. Dilovel Mure este timonier Nicolae Cristescu, marinar. Dan Samson, oftțer de rangul II, bărbați cochetind cu vrrsta de 30 de ani, îmbrăcați în tri­couri subțiri, in jeans și amu- zîndu-se cu aerul unor elevi care nu s-au decis intre ce să aleagă, între un meci de bas­chet și un film de dragoste. Se uită nepăsători spre Her­cules, un vapor Itbanez de li­nie, cu care s-au întâlnit suu nu in larg (întrebați un șofer dacă-și aduce aminte de toate mașinile întâlnite pe șosea in- tr-o cursă !) și nu poți desco­peri adevărata lor imagine de- cit dacă i-ai privi intr-un moment în care această imen­să mașinărie merge in plin pe ape. Taxiarkis a descărcat și a plecat de citeva zile, e rindul lor să iasă în larg și peste citeva ore fluviul și por­tul vor fi doar două amintiri plăcute care îi vor asalta abia peste săptămini, cînd prin porturile lumii ii vor aștepta scrisorile de acasă. (Pe această cale se atrage atenția tuturor expeditorilor de scrisori pe mare că sint responsabili de momentele de nefericire ale celor plecați. Un marinar cind intră intr-un port și nu e aș­teptat de o scrisoare de acasă e, cel puțin pentru citeva zile, un om cu adevărat nefericit).

Noaptea crește și vasele se adincesc in ea ca mâinile în mănușile de piele neagră. Fa­rurile macaralelor mătură su­prafața fluviului și scrâșnetul lanțurilor acoperă gîlgiitul monoton al valurilor. Se aud comenzi, se vorbește in toateV —

Verificarea tehnică anuală a autovehiculelorDupă cum este cunoscut, la 1

iunie expiră termenul în care trebuie efectuată operațiunea de verificare tehnică anuală a autovehiculelor. Condițiile op­time de desfășurare a acestei importante acțiuni au fost pre­gătite din timp de către marea majoritate a unităților autori­zate să efectueze operațiunea de verificare, iar organele de miliție au făcut în permanență recomandări, prin intermediul mijloaoelor de informare în masă, posesorilor de autovehi­cule pentru efectuarea verifi­cării tehnice anuale. Se re­amintește, cu acest prilej, că in cadrul reviziei se proce­dează, între altele, la echilibra­rea roților, verificarea direcției șl a frinelor, a stării pneurilor, reglarea luminii farurilor și a carburatorului, în vederea asi­gurării unui consum optim și a reducerii emanațiilor poluante.

Cu toate că pînă la expirarea termenului prevăzut de lege au mai rămas doar 7 zile, din son­dajele efectuate în rîndul po­sesorilor de autovehicule și in

îți poți completa treapta a II-a de liceu tot la seral.

IN ATENȚIA LICEENILOR ȘI VIITORILOR LICEENI

* Cărămidaru Maria, elevă în clasa a VIII-a, comuna Căză- nești, județul Mehedinți, vrea să urmeze liceul sanitar. Ai un asemenea liceu chiar in Dro- beta-Turnu Severin. Atenție insă, concurența este mare, • Nicuiinei Vieru, din Obirșia, ju­dețul Olt, Veronicăi Ho.ida din Breaza, jud. Suceava și tuturor celor care se interesează de li­ceele militare le recomandăm să se adreseze în scris comisaria­telor militare din raza de do­miciliu. • Vărzaru Doina din Pirșcoveni, județul Olt, a ab­solvit treapta I la sanitar și a II-a la construcții. Ne întreabă dacă „mai există vreo posibili­tate de a deveni asistentă sani­tară și dacă mai există școli tehnice?". Școlile postliceale s-au desființat de cîțiva ani. Dacă ții neapărat, mai poți urma un curs de calificare în- tr-un spital, în măsura in care se face un asemenea curs. Nu e păcat să renunți la meseria de constructor? • O idee ciu­dată are Giucanu Gh. din Grin- țieș. județul Neamț, care după ce a absolvit 12 clase la Liceul industrial de chimie, vrea să-și continue studiile la... o școală profesională (conducători auto)! La școlile profesionale se în­scriu numai absolvenții a 10 clase. Sfatul nostru este să muncești în meseria pentru care te-ai pregătit și dacă vrei per­mis de conducere, să te înscrii la școala de șoferi amatori. • Onose Mariana, Murgeni. jud. Vaslui — nu există „liceu de miliție". înscrie-te la liceul din comuna ta și — după absolvire

limbile de circulație, se dis­cută manevre și se negociază cu reprezetanții de firme. Re­morcherul Galați e trimis de urgență spre gura Șiretului. Si cind manevrele sint prea com­plicate și nimeni nu are idee de unde să apuce lucrurile pentru a le da de un capăt, se dă sfoară în țară după Cap­tan Bibicu. Dacă nu e găsit pe nici un vas, un marinar pleacă la el acasă cu un bi­lețel in care, pe, scurt, e des­crisă situația și se cere un răspuns. Benone Barbu, un pilot de la Dunărea maritimă pe care-l intllnisem cu 6—7 ani in urmă dominind lumea Salinei, a fost adus la Galați și a primit apartament in fața portului de mărfuri generale pentru a fi chemat la orice oră din zi și din noapte. Pilotul aude soneria de la intrare, se scoală, aprinde o veioză, iși caută ochelarii și un stilou și se îndreaptă spre ușă. Citind bilețelul se trezește, stă citeva minute pe gînduri, caută so­luția și o mâzgălește pe spa­tele peticului mototolit. Oftea­ză, iși întinde brațele amorți­te și zimbește, și nu vrea să recunoască trecerea anilor, se crede tinăr și ride, și are sen­timentul că trăiește ca un per­sonaj de roman (cum și este) și nu devine sentimental decit atunci cind i se pune o între­bare despre fiul său cel mare. Abia asta îl temperează, îl face să-și umfle puțin pieptul și să zică mda, un mda de bătrân lup de mare care știe că fiul său, Corneliu Barbu, este student la Institutul de marină și că într-o bună zi va putea fi Căptan Bibiciu junior. Be­none Barbu se culcă (între el și port s-ar putea construi o alee pardosită numai cu cărți, articole, fotografii de ziar și peliculă de film cheltuite nu­mai pe subiecte pornite de la viața lui) și de a doua zi, cu alți oameni și cu alte vapoare portul rămîne același și Du­nărea le poartă pe toate și le amestecă, și le dă putere.

UN DOCHER ESTE O MACARA VIEI

Dacă socotim că un vapor este un teritoriu străin, atunci un docher este un om care a lucrat în cele mai multe țări

cadrul unităților auto-serviee s-a constatat că numai 70 la sută dintre autovehicule aveau efectuată operațiunea de veri­ficare tehnică anuală. Mai mult, cu ocazia controalelor, organele de miliție au depistat auto­vehicule cărora li s-au eliberat dovezi de verificare tehnică deși nu corespundeau din punct de vedere tehnic normelor de siguranță a circulației. Au ma­nifestat superficialitate in exe­cutarea reviziilor mecanicii unor unități aparținind Ciclop și Au- tomecanica din București. Lemn- Metal din Sfîntu Gheorghc, I.J.T.L. și U.I.C.M. din Focșani, I.T.T.A. din Mamaia, Dacia-Ser- vice din Arad și altele.

In saopul evitării aglomera­ției din ultimele zile, care atrage după sine o influență negativă asupra calității veri­ficărilor, I.G.M, — Direcția Circulație face și cu acest prilej un apel către posesorii de auto­vehicule de a urgenta prezenta­rea la unitățile ce efectuează reviziile tehnice anuale.

— te poți adresa Inspectoratului județean de miliție.

DESPRE INVATAMINTUL SUPERIOR

• Vintilă Florea și Ioan An­gelina ridică aceeași problemă: fiind militari în termen, pot participa la concursul de admi­tere din iulie a.c.? Iată cum sună instrucțiunile: „Militarii in termen care urmează să în­cheie stagiul in anul m care se organizează concursul pină la 31 decembrie, pot li înscriși la con­curs la categoria neincorpora- bili, ou condiția prezentării unei adeverințe eliberate de unitatea militară respectivă in care să se precizeze că, in caz că vor fi declarați admiși, vor fi trecuți in rezervă la data începerii anu­lui universitar". • Popa Milică din Slătioara, Olt, Mehmet Ge- ruk din Tulcea, Gh, Manea din Oradea ș.a. ne solicită conținu­tul disciplinelor de concurs pen­tru diverse facultăți, plus edi­țiile manualelor. Sint prea mul­te ca să le putem enumera aici. Am mai precizat că edițiile ma­nualelor sînt cele după care a învățat, în anii respectivi, pro­moția 1982. Amănunte puteți afla din revista „Forum", nr. 3 care a fost tipărită in tiraj mare • Dragu Viorel din Brașov, cere lămuriri cu privire la I.E.F.S, Pentru a te înscrie la examen nu este necesar să fii legitimat la un club, se poate prezenta orice absolvent de li­ceu ; probele rămin cele de anul trecut: rezistență fizică, măies­trie sportivă, biologie; de la zi se poate trece Ia fără frecvență cu aprobarea conducerii institu­tului.

★Adresați întrebările cu privi­

re Ia admiterea in diferite for­me de învățămint pe, adresa: Redacția „Scînteia tineretului", Piața Scînteii, nr. 1, sector l, București, pentru rubrica „Se apropie admiterea", realizată,cu sprijinul Ministerului Educației și Învățămîntului. Toate răspun­surile șe vor publica in paginile ziarului.

M. ZVIRJINSCHI

din lume. Azi în Liberia, mîi- ne în Austria, poimîine in Turcia, răspoimiine în Ecua­dor, in Japonia și pe urmă în Iugoslavia, in Olanda, pină cind se termină lumea și o ia de la capăt și el îmbătrânește și intr-o bună zi nu mai calcă in nici o țară, rămine la el a- casă. la țară, in satul lui de țăran sau la marginea orașu­lui, intr-un cartier in care nu e nici muncitor, nici țăran, e un pensionar cu școală puțină care o rupe în citeva limbi străine și spune povești pe care ceilalți nu le prea înțe­leg. Intrebind ca pentru lu­cruri, ce este un docher — un docher este o macara vie — e mai ușor pentru că punind întrebarea pentru ființe, cine este un docher, răspunsul e mai complicat, chiar prea complicat. Dar fără do­cheri, vapoarele lumii ar fi niște imense harabale care ar pluti de pomană pe mări și pe care le-ar răsturna cele mai neînsemnate furtuni. Numai că încărcatul mărfurilor, o muncă grea, nu se poate face oricum. Sacii de îngrășăminte Renault se încarcă in cală cu marca in sus și pe 26 de rinduri. Apara­tura electronică se încarcă în- tr-un fel, o fabrică intr-altul, o sondă are șmecheriile ei, au­toturismele nu se așază cum ai așeza niște saci. Deci un docher este o macara Care gin- dește. Uneori vin vase cu uti­laje și o simplă macara de uscat sau bigile (macaralele de bord) nu folosesc la mare lu­cru. Ai nevoie de zeci de oa­meni care Să-și pună mintea la contribuție ea să inventeze o metodă cu care pur și sim­plu alții s-au jucat și au îm­pins citeva zeci de tone in­tr-un colț al calei. Iar doche­rii sînt țărani eare au făcut războiul, carre au lucrat pă­mântul, au ajuns și muncitori necalificați prin fabrici și apoi au ve-pit în port. Neculai Frunză "este operator de dană, unul dintre cei mai vechi do­cheri ai portului. Peste citeva luni nu va mai încărca nici un vas. Are o crestătură pe frunte și una pe git. „Astea le am din război. Plecam la atac 400 de călărași și ne în­torceam 6—7". Cum judecă el docherii ? a) „Unde-l pui e va­labil" (docheri cu experiență, încă puternici, calmi și atenți), b) „echipa de tineret" — do­cherii bolnavi, care mai au

CINEMAUN ECHIPAJ PENTRU SINGA­

PORE: Scala (orele 9; 13.15; 13,30; 15,45; 18; 20.15); Floreasca (orele9; 11; 13; 15,30; 17,45; 20): Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18;20.15) .

CALCULATORUL MĂRTURI­SEȘTE: Victoria (orele 9; 11,15;13,30: 15,45; 18; 20,15): Aurora(orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 10; 20); Grivița (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20).

ÎNTOARCE-TE ȘI MAI PRI­VEȘTE O DATĂ: Timpuri Noi(orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18;20.15) ; Cotroceni (orele 15,30; 17,45; 20).

GRABEȘTE-TE ÎNCET: Buzești (orele 15; 17; 19); Grădina Buzești (ora 20,45).

INGHIȚITORUL DE SĂBII: Dru­mul Sării (orele 16; 18; 20); Munca (orele 16; 18; 20).

ORGOLII: Viitorul (orele 15,30; 17,30; 10,30).

ANGELA MERGE MAI DE­PARTE: Progresul (orele 16; 18; 20).

ROBERTO CARLOS CU 300 KM PE ORA: Patria (orele 9; 11,15;

Noua platformă industrială a SighișoareiFoto : CONSTANTIN STAN

Drept internațional publicProf. dr. docent Grigore

Geamănu este prezent in li­brării cu o realizare deosebită: primul Tratat românesc de drept internațional public, (vol. I. Editurii didactică și pe­dagogică, București 1982). Me­nit să deschidă calea unor e- forturi tot mai fructuoase pen­tru progresul științei noastre in acest domeniu, tratatul re­flectă procesul de continuă transformare a dreptului in­ternațional, obligat să țină pa­sul cu evoluția rapidă ă rela­țiilor internaționale și cu ten­dințele înnoitoare de pe arena mondială. în acest context, este pusă în evidență activita­tea țării noastre destinată îm­bunătățirii principiilor și nor­melor dreptului internațional, pe calea democratizării rela­țiilor dintre state, a făuririi unei noi ordini mondiale, o- glindind contribuția inestima­bilă adusă de gîndirea și ac­țiunea tovarășului Nicolae Ceaușescu la fundamentarea și promovarea echității și justi­ției. a legalității internaționale.

Folosindu-se o amplă docu­mentare. sint de asemenea țn- fățișate cele mai noi puncte de vedere ale literaturii de specialitate, criticindu-se ar­gumentat teoriile și orientă­rile contrare unei dezvoltări a dreptului internațional, ca in­strument al păcii, libertății și

citeva luni sau cîțiva ani pînă la pensionare și nu mai în­carcă vapoare, c) „măi, ăștia micii, puneți și voi mina, că n-aveți oase-n burtă", docherii tineri mai reținuți, fără prea multe vapoare la activ și din a căror categorie se selectează primele două și „dezertorii", cei care părăsesc portul pentru că „aveau oase in burtă și nu li se potrivea meseria". Din categoria „unde-l pui e vala­bil" ar face parte Costache Munteanu, Vasile Stanciu, Ion Florescu, iar dlntr-a treia, „măi, ăștia rnicT', Ion Gheor- ghiță și Vasile Dănăilă. Ori­cine ar fi in stare să-i ironi­zeze pe cei tineri care iși caută altă meserie. Dar un calcul simplu le dă dreptate. O echi­pă trebuie să încarce într-o noapte 300 de tone de îngră­șăminte. Un sac are 50 de ki­lograme. în 300 de tone intră 6 000 de saci. Un sac e luat de doi muncitori, o dată în vagon și a doua oară la vas. O echipă are șase docheri. Deci un docher trebuie să în­carce intr-o noapte l 000 de saci pentru rare trebuie să se aplece de 2 000 de ori. încer­cați să vă aplecați intr-o noapte nu de 2 000 de ori, ci numai de 500 și după ce ați reușit să atingeți măcar cifra de 200 veți descoperi un ade­văr'foarte simplu: ca să fii docher, dincolo de bunăvoință, trebuie mai intii să poți.

Noaptea nu schimbă cu ni­mic fața lucrurilor de încărcat. Sînt la fel de grele, la fel de multe și vîntul umed de peste Dunăre bate la fel de puter­nic. Macaralele descarcă și în­carcă mereu, baloturile și con­tainerele se leagănă între punte și țărm în vreme ce jos, între ele, ca printr-o aortă, se scurge singele tutu­ror speranțelor care nu se ter­mină niciodată. Pe puntea u- nui vapor se aude un docher rîzînd. „Auzi, mă, luna trecu­tă iar am încărcat sticlă de geam, ăia chiar se luptă, nu glumesc dacă au reușit ca în­tr-o lună să spargă un vapor de ferestre". Zgomotul maca­ralelor cucerește noaptea iar cînd se luminează, diminea­ța vine și lasă în largul Du­nării alte vapoare sosite de pe toate meridianele lumii care așteaptă să fie descărcate în ziua care se naște și-n noaptea .următoare.

13,30; 15,45; 18; 20,15); Excelsior (orele 9: 11,15; 13,30; 15,45; 18;20,15); Flamura (orele 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20).

GRĂNICERII: Central (orele 9; 12: 14.45; 17,30; 20.15).

COMOARA DIN LACUL DE ARGINT: Pacea (orele 10,30;15,30; 17,30; 19,30); Grădina Lucea­fărul (ora 20.43).

UN MARINAR RĂMINE PE ȚĂRM: Arta (orele 15,30; 17,3D;19.30).

LA EST DE JAVA: Luceafărul (orele 0; 11,30; 14; 16,45; 19,15).

ZIUA GLORIEI: Capitol (orele 9; 11,15; 13,30; 15.45: 18; 20); Grădina Capitol (ora 20,45).

BONNER FIUL: București (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 10; 20.15);Favorit (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15); Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 10: 20,15).

PILOT DE FORMULA I: Festival (orele 9,30; 12; 14,30; 17; 19,30); Feroviar (orele 0; 11,15; 13,30;15(45; 18; 20,15); Grădina Modern (ora 20,45) ; Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20).

CINCI PENTRU INFERN: Dacia (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18;20,15); Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20); Grădina Tomis (ora 21).

PINOCCHIO! Doina (orale 9; 10,45; 12,30); BENJI (orele 14,15; 16,15; 18,15; 20).

progresului tuturor popoarelor. In lucrare sint prezentate

aspecte noi ale problematicii dreptului internațional, relc- vîndu-se contribuția României socialiste la dezvoltarea, pre­cizarea și înfăptuirea princi­piilor fundamentale ale drep­tului internațional contempo­ran, precum și la întărirea au­torității lor în viața interna­țională, Ca și instrumentele

Cartea social-politică

Internaționale cu caracter uni­versal. este analizată și co­mentată In texte și Declarația cu privire la promovarea in rindurile tineretului a idealu­rilor de pace, respect reciproc și înțelegere intre popoare, adoptată de O:N'.U. in 1965, la propunerea României.

în declarație sînt înscrise principii potrivit cărora tină- ra generație trebuie educată în spiritul păcii, justiției, li­bertății. respectului și înțele­gerii reciproce, al demnității și egalității tuturor oamenilor, fără nici o deosebire de rasă ori origine etnică, al respectă­

Forța democrației(Urmare din pag. I)

fundamentală a partidului cu rolul de puternică forță socia­lă, viitorul însuși -al națiunii noastre socialiste. Grija și a- tenția statornică, deplina încre­dere cu care partidul, întreaga noastră societate, veghează creș­terea și educarea, formarea și afirmarea plenară a tinerei ge­nerații dovedesc faptul că so­cialismul este singura orînduire care creează totalitatea condiții­lor apte să identifice tînăra ge­nerație. cu însuși purtătorul și promotorul uman al celor mai înaintate aspirații, al celor mai înalte idealuri de muncă și viață.

Un aspect particular, defini­toriu al democrației noastre îl constituie creșterea rolului orga­nizațiilor proprii ale F.D.U.S. în sensul atragerii maselor largi de oameni ai muncii de cetățeni ai patriei la viața politică și socială, la înfăptuirea hotăririlor Congresului al XII-lea al partidului și. în a- eest sens, practica a dovedit de­plina justețe și legitimitate a măsurilor adoptate sub iniția­tiva și directa îndrumare a to­varășului Nicolae Ceaușescu cu privire la creșterea rolului F.D.U.S. in viața socială a țării.

Ca o rezultantă firească a acestor profunde mutații pe­trecute in viața politică, econo­mică și socială a țării, structu­ra socială a României socialiste se prezintă ca alcătuită fiind

Clubul muncitoresc(Urmare din pag. I)

Alexandru Moraru și nu nu­mai a lui este ca aceBt club muncitoresc de șantier să ri­valizeze prin seriozitatea, di- versitateă și nivelul artistic ale acțiunilor ou Casa de cultură din Tîrgu Jiu. Mun­cește pe două fronturi, ca să spunem așa : pe șantier și la club. Nu are timp să se plictisească. Intre timp și-a făcut o mulțime de prieteni, toată lumea îl cunoaște, ceea ce nu s-ar fi întimplat dacă acest club nu ar fi fost frec­ventat de tinerii de pe șantier.

...„Sintem la început de drum și pină acum avem cî- teva rezultate. Dar ele nu ar fi fost posibile daaă nu aș fi fost ajutat de colegii mei, de conduaerea șantierului." Ale­xandru Moraru are numai cu­vinte de laudă pentru munca (absolut dezinteresată) a lui

SILVIA: Eforie (orele D; 12; 16; 19).

ATENȚIE LA PANA DE VUL­TUR: Lira (orele 15.30: 18; 20);Miorița (orele 9; 11,16; 13,30; 15.45; ia; 20) ; Grădina Gloria (ora 20,46); Grădina Lira (ora 20,45).

TESS: Giulești (orele 9; 12,15: 16;19.15) ; Popular (orele 13,30; 16,30;19.30) .

IN SPAȚIU: Volga (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15).

SALVO D’ACQUISTO: Cultural (orele 9; 11,16; 13,30; 15,45; 18;20.15) .

LANȚUL AMINTIRILOR: Cos­mos (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30;20.30) ; Flacăra (orele 10; 13; 16; 19).

ASOCIATUL: Grădina Arta (ora 20,45).

DE LA 9 LA 5: Grădina Festival (ora 20,45).

TEATREFilarmonica „George Eneseu*

(Ateneul Român) : CONCERT CA­MERAL — ora 19,30; Teatrul Na­țional (Sala Mică): CALIGULA — ora 19,30; (la Circul de Stat):

rii drepturilor fundamentale ale omului și dreptul popoare­lor de a-și decide singure des­tinele in spiritul umanismu­lui. Educarea în acest spirit a tineretului trebuie să ur­mărească pregătirea lui în ve­derea promovării egalității în drepturi a tuturor ființelor umane și națiunilor, a pro­gresului economic și social, a înfăptuirii dezarmării, men­ținerii păcii și securității in­ternaționale etc. Se reamin­tește că tot la inițiativa Româ­niei, Adunarea Generală a O.N.U. a hotărît să proclame anul 1985 ca An Internațional al Tineretului.

Tratatul prof. Gr. Geamănu este o remarcabilă lucrare de ansamblu a dreptului interna­țional contemporan menită să ocupe un loc aparte în litera­tura de specialitate consacra­tă acestei discipline.

El ne pune la îndemînă un material adus la zi. în care găsim informația necesară a- supra problemelor actuale ale dreptului internațional, pre­cum și poziția României în aceste probleme. Volumul se înscrie astfel ca o lucrare de bază a literaturii românești de specialitate, de natură să contribuie la cunoașterea și aprofundarea ei.

GHEORGHE TECOI

din clase și categorii sociale cu interese și scopuri comune, ani­mate de același ideal care, in strinsă unitate, înfăptuiesc, sub conducerea partidului, a secre­tarului general, documentele Congresului al XII-lea al P.C.R., Programul luminos de edificare a socialismului și comunismului pe pămîntul patriei. Se pro­bează și în acest fel originalita­tea și forța democrației noastre revoluționare. in înfăptuirea principiilor cărora unitatea mo- ral-politică a întregului popor devine o adevărată forță motrice a progresului și prosperității pa­triei. Egalitatea deplină, reală, intre toți fiii și fiicele patriei, fără deosebire de naționalitate, vîrs- tă. sex reprezintă, deopotrivă, o mare cucerire a socialismului și o premisă esențială a progresu­lui și civilizației patriei, așa in­cit dreptul deplinei egalități se îngemănează în mod unitar și armonios cu datoria de a munci mai mult și mai bine pentru a realiza o nouă calitate in întrea­ga activitate economico-socială, pentru a înfăptui neabătut obiectivele cincinalului 1981— 1985, pentru a traduce in mod exemplar în viață hotărirlle adoptate de cel dc-al XII-lea Congres al partidului.

Iar simbolul suprem al unită­ții noastre de gindire și acțiune ii reprezintă insuși tovarășul Nicolae Ceaușescu, cel care gi­rează insăși epoca in care s-au scris și realizat aceste rinduri.

Valentin Tui, un excelent pic­tor amator și decorator, a Iui Ștefan Iacob, tîmplar. Ei au reparat, au vopsit, au ridicat postamentul metalic pentru orchestră, au pus linoleum pe jos etc. La aceasta se adaugă o bibliotecă cu cîteva sute de volume (sala cu rafturile de rigofare e și pregătită), pe care o va conduce în timpul liber mecanicul auto Violeta Badea, și o brigadă artistică consti­tuită din muncitorul Minules- cu Mihaela. buldozeristul Bur­ghie Florea, conducătorul auto (poetul coloniei) Badea Flo­rea, conducătorul auto Leonte Constantin și topograful Po­pescu Violeta. Toate la un loc promit mult și justifică ambi­ția celor de la Clubul munci­toresc al S.N.T. Rovinari de a face concurentă frumoasă, și în cîștigul tuturor. Casei de cultură Tîrgu Jiu.

FATĂ DIN ANDROS — orele 17 și 20; Teatrul Giulești (Sala Ma­jestic): PERICLE — ora 19,30; Tea­trul „Țăndărică1* (Sala Victoria): NINIGRA ȘI ALIGRU — ora 17; (SrIh Teatrului „Ion Vasilesou*4): ÎNCOTRO, CĂLUȚULE? — ora 17.

TVPROGRAMUL 1

15,00 Emisiune în limba maghia­ră. 17,45 Repere siriene. 20,00 Tele­jurnal. 20,30 Orizont tehnico-știin­țific. 20,55 A patriei cinstire — moment poetic. 21,05 Cadran mon­dial. 21,30 Roman foileton: „Dru­muri" — episodul 2. 22,20 Tele­jurnal. 22,35 Bijuterii muzicale.

PROGRAMUL 2

15,00 Cenacluri ale tineretului. 15,30 Treptele afirmării. 16;00 La început de săptămină. 20,00 Tele­jurnal. 20,30 Maeștri ai scenei li­rice românești. 21,35 Moștenire pentru viitor. Scriitorii generației de la 1048. 22,20 Telejurnal.

Constantin Th Ciobanu scrie In placheta Infranord, Ed. Ju­nimea, o poezie intimistă, fără prea mare amplitudine tonală, dar de sinceră vibrație. Poezia are o delicatețe vitală, uneori minată de mari rupturi șl vese­lie fără efect. Cîteva titluri sînt edificatoare : Scheletul unei harpe, Doină din stampă, Nor­me de matostat. Ceremonia, Albul princeps ș.a. Meditația însoțește întotdeauna gustul confesiunii : „La ieșirea din somn îmi surprind inima / lo­vind pădurea-n pași alergă­tori, / semn c-am corijat cite cevi din stridențe / de cînd răsfoiesc pînă tîrziu fețele miș­cării / prin care-abia mă bă­nuiesc legat / cu mii de fire de muzica lumii / și nu mai pot înainta decît / știindu-mă sche­letul unei harpe / la-ntîmpi- narea zgomotelor / prin ure­

UN MUZEU DE EXCEPȚIEI5 minute eu prof. SERGIU PURECE,

directorul Muzeului județean Vîlcea

— Așadar, tovarășe director, ce să înțelegem prin califica­tivul „de excepție" ? Că apar­ține muzeului județean ?

— Nu cu orice preț. Muzeul nostru județean este structu­rat ca orice instituție de acest gen din țară. Deși el înglo­bează. poate, față de alte ju­dețe, mai multe' obiective. Aș aminti astfel : secția istorie ; galeria de artă plastică ; com­plexul etnografic și de artă populară Bujoreni ; oasa me- morială Anton Pann ; Tabăra militară a lui Magheru de la Troianu ; colecțiile Govora ; muzeul viticulturii din Dră- gășani; muzeul memorial „Nicolae Bălcescu" ; comple­xul Măldărești, cu vestitele cule ; expoziția de artă plas­tică din Costești ; muzeul ce­ramicii de la Irimești ; expozi­ția permanentă „Buridava da­cică" de la Ocnele Mari...

— Atunci ?— Atunci calificativul „de

excepție" revine secției de is­torie a muzeului județean, de fapt un veritabil muzeu in muzeu.

— Fiți, vă rog, mai explicit.— Voi fi. lată, pentru secția

istorie a fost realizat un muzeu special. Este vonba de o vi­trină continuă, de 900 metri pătrați de exponate. Cele patru

SUCCES AL PĂPUȘARILOR

CONSTĂRI TENIPare firească plăcerea cu

eare adulții savurează con­venționalul personificărilor din filmele de animație. Sint de neînțeles, atunci, reticențele manifestate de aceștia față de una dintre cele mai vechi' și mai complexe forme de artă dramatică care-și extrage e- sența tot din mediul unor in­terpretări animiste — teatrul de păpuși.

Se pare totuși că la Con­stanța, pasul cel mare a fost făcut cu ocazia recentei pre­miere de gală a piesei Inimă rece, cînd talentul regizoral și înalta ținută interpretativă au fost sincer aplaudate de un public în majoritate adult.

lnscriindu-se, poate, ca va­loare artistică, alături de spec­tacolul Metamorfoze mon­tat aici cu un an in urmă, Inimă rece este o dramatizare a Victoriei Gavrilesau după basmul cu același titlu al. ger­manului Wilhelm Hauff. Constituindu-se pe fundamen­tul vechiului mit al „sufle­tului vîndut", piesa aduce in scenă un personaj contradic­toriu de tip faustian, care alege însă o viață inumană, abandonînd înțelegerea, dra­gostea, bucuria de a crea, tot ce este mai frumos în om, în schimbul puterii, al posibili­tății insolite de a dispune de ceilalți oameni. Urmărind e- voluția personajului principal — Peter Munk — admirabil transpusă scenic de tinărul debutant Sergiu Aliuș, des­

PASIUNEACălin Bălașa are 19 ani și

este student — anul I — la arhitectură.

Picturile sale : peisaje, naturi moarte, portrete frapează prin culoare, subiectele fiind numai un pretext pentru a realiza armonii in jurul unui ton.

In domeniul graficii. Călin Bălașa a abordat temele ma­jore ale umanității : dorința oamenilor de a munci și a fi fericiți, dorința oamenilor de a fi pace pe pămint, sau o temă scumpă pentru fiecare român : gloriosul nostru trecut istoric.

Călin Bălașa a participat la concursul național „Cîntarea României", luind cîteva premii. Acum, învață pentru facultate și pictează, încercind să se des­copere pe sine însuși.

Tinărul pictor a studiat foarte serios istoria picturii, și-a însușit experiența inaânta- șilor, gindind că numai călcînd pe pămîntul ferm al tradiției poți să te eliberezi și să îți găsești drumul propriu. Și există deja în tablourile lui

UN TtNĂRNăscută într-o zodie dar­

nică, crescută apoi sub cupola unui cer limpede și promiță­tor, Virginia Dobrovici a pus' piciorul pe scenă nu demult — doar de trei ani, revărsin- du-și talentul și personalita­tea și sfărimînd zăgazurile virstei și timpului. Această actriță peste oare natura și-a pogorît cu dărnicie frumuse­țea. eleganța gestului, fiorul tinereții și cutezanța, reușește să arunoe peste noi buchete de flori rupte din grădinile împlinirii și ne trimite cu gindul și sufletul prin locuri­le unde se nasc bucuriile tea­trului.

Nu demult, jucînd rolul Ortansei din spectacolul „Proș­tii sub clar de lună" de Teodor Mazilu, talentata ar­tistă a strălucit interpretind cu originalitate celebrul per­sonaj. Cu acest prilej, stu­dioul de radio și televiziune

chea de eșapament" (Scheletul unei harpe).

Poetul are uneori pornirea nereprimată de a adiționa ima­gini, nu în deplină coerență, ceea ce creează impresia de dicteu. Sintagmele sint indivi­dualizate cu acuratețe insă su­feră unitatea poemelor. Insule de poezie, versurile nu coagu­lează intr-un poem integral, nu se încheagă în jurul unei osa­turi, al unei vertebralii ferme. Tiparele folclorice îl mai disci­plinează și, deși cele mai bune lucruri ale sale sint aici, for­mula populară nu-l individua­lizează, după cum nu indivi­dualizează pe nimeni, fiind ea însăși o structură bine definită. Merită a menționa poemele în matrice folclorică dar de conți­nuturi intelectualizante ca la Dan Betta.

AURELIU GOCI

mari sectoare — istorie ve­che, medie, modernă și con­temporană — sint dispuse in­tr-un circuit firesc, cronolo­gic și sugestiv.

— Alte noutăți ?— Am insistat mult pe pre­

zentarea perioadelor din is­toria țării in legătură directă cu județul nostru. Astfel, pe­rioada veche se bucură de personalitatea Buridavei, evul mediu se deschide cu o amplă rememorare, a ceea ce a fost bătălia de la Posada din 1330, localizată în bătrina Loviște. Și așa mai departe : Mihai Viteazul și Vîlcea, Matei Ba- sarab și Vîlcea, Constantin Brâncoveanu și Vîlcea, revo­luțiile de la 1821 și 1848 și Vîlcea. Un moment deosebit îl constituie străvechea viață culturală. Nu sînt neglijate nici celelalte momente : U- nirea, războiul de independen­ță, răscoala de la 1907. Nu­meroase mărturii redau ac­tivitatea comuniștilor vîl- ceni. La loc de cinste se află documentele ce relevă acti­vitatea revoluționară a to­varășului Nicolae Ceaușestu care a participat in 1935 la Conferința Regionalei U.T.C. Oltenia, ținută în Rm. Vîlcea.

ION ANDREIȚA

coperim însă un alt valorat filon artistic al piesei — con­fruntarea dramatică între două feluri de trai, de existență u- mană. De evidențiat aici nota grotescă, caricatural-artistici, utilizată de scenograful Mir­cea Nicolau în realizarea per­sonajelor păpuși, in scopul accentuării uneia din laturile acestui dualism antitetic e- xistent, în cazul de față, în­tr-o societate unde averea este singura bază a unui sis­tem de valori. Astfel se indi­vidualizează „Judecătorul", in­terpretat de Dromthete Ghi- man, un tip arivist, corupt, i- moral și inuman a cărui robi cernită nuanțează personaju’ făcindu-l să semene și m mult cu un Corb. Ezechil, gătașul interpretat de Vasile Hariton și „Cîrciumarul" jucat de Justin Def ta. O inspiratăapariție scenică o constituie și distribuirea Anetei Forna- Christu în rolul „Omului de sticlă". Cu o fericită inspira­ție, regizorul Cristian Pepino a apelat pentru partitura mu­zicală la grupul de muzicieni constănțeni de-o autentică va­loare — Poesis — meloctiile purtind iscălitura lui Dtkran Assarian și Eugen Baboi. Ast­fel, dramatizarea „Inimă rece* a ciștigat o coloană sonori originală, vivantă de sin deo­sebit profesionalism, ce poate deveni oricînd un disc de succes.

DAN MIHAESCU

CREAȚIEICălin Bălașa o lumină interioa­ră care ne face să credem că drumul pe care merge este dru­mul adevăratei arte.

Expoziția personală pe care • pregătește va fi un examen pentru care a muncit cu băr­băție și totodată o confirmare.

Avînd un simț plastic dezvol­tat, Călin Bălașa s-a gîndit să-l folosească nu numai în plas­tica pură, ci și în arhitectură. Dacă o expoziție are o viață efemeră, și este destul de com­plicat pentru omul obișnuit să ajungă prin diverse labirinturi pină la ea, arhitectura este • expoziție zilnică, -in aer liber, prin care oamenii trec zi de zi. Arhitectura este o revelație de proporții mari. Călin Bălașa vrea să-și pună în aplicare va­lențele plastice și să le găseas­că o utilitate în aimpul arhi­tecturii. I se pare să astfel va fi mult mai aproape de oameni, va face mai mult pentru ai.

MARA NICOARĂ

TALENTdin Iași i-a acordat premiali pentru interpretare.

Distinsă și frumoasă, cu un joc scenic de excepție, plină de vervă, sentimentală și iro­nică, neastîmpărată precum valurile unui lac cuprins de furtună, Virginia Dobrovici incintă publicul prin jocul său fermecător.

Altfel, modestă. sfioasă și timidă, cu voce catifelată și suflet de copil, tînăra actriță ne. mină gîndurile spre marile artiste ale timpului care i-au fost profesoare și care i-au devenit colege.

O așteptăm în cit mai multe roluri, și-i urăm potcoavă de atlr în poarta ce se deschide spre calea viitorului; Nu m-a( mira să vină vremea cînd ne vom făli că sintem oontempo- rani cu ea !

DAN CLAUDIUtAnasescu

19

^SCÎNTEIA .comentarii • dialoguri» note • informații» comentarii» dialoguri»note

Daciada marea manifestare sportivă naționalăAsistăm la un fenomen in­

teresant. Sportul nătrunde din ce în ce mai puternic în viața satelor. Explicația e simplă : sportul este o compo­nentă a civilizației socialiste, un factor de educație, care contribuie la formarea omului nou. O idee generoasă pe care o promovează marea competi­ție sportivă națională — Daci­ada. Sportul — factor de să­nătate ; sportul — factor de producție ; sportul — mijloc de destindere — iată tot atitea semnificații ale unei activități mult îndrăgite de tineri. Sînt concluzii care s-au urma unui dialog demult în comuna județul Giurgiu. Și nu sînt deloc afirmații de circumstan­ță. întreaga activitate de edu­cație fizică și sport ce se orga­nizează și desfășoară în aceas­tă comună din Cimpîa Dunării este urmarea unei anume con­cepții despre rolul și impor­tanța ei în viata obștii.

— Așa cum acordăm atenție activității economice și cultu­rale. tot așa ne interesăm ca și sportul să meargă bine — ne spunea secretarul comitetu­lui comunal al U.T.C., Dumitru Dogaru, care este și președin­tele C.A.P. Frățești. Succesele sau insuccesele sportivilor sa­tului nu lasă pe nimeni indi­ferent. Sportul a devenit o problemă de conștiință, dar și de orgoliu. Tinerii noștri se întrec cu tinerii din alte sate sau comune. Și. firesc, dorim să fim primii. Se spune și nu fără temei că acolo unde se muncește bine și sportul în­florește.

Așa este. Interlocutorul meu

avea dreptate. Dealtfel el mi-a probat cu fapte. Comuna Fră­țești deține un loc fruntaș in județul Giurgiu la producțiile agricole din zootehnie. Dar faima și prestigiul comunei au crescut și datorită realizărilor pe linie sportivă. Cu ce se laudă tinerii din Frățești ? A- sociația lor sportivă „Viața nouă" are o echipă de fotbal

tică numai fotbal. Aici cunosc o impetuoasă dezvoltare și alte sporturi. Poate că, cele mai răspîndite sporturi care se practică in proporție de masă sint handbalul, voleiul, tenisul de masă și de cîmp. șahul zeci și zeci de participanți. loc adevărate campionate, desemnarea de campioni comună, care participă Ia

cu Aucu pe ta­

impus în avut nu Frățești,

Sportul la sate

Inițiative și realizăriîn categoria onoare situindu-se printre fruntașele clasamentu­lui. Sufletul echipei nu este altul decît antrenorul ei. Cor­nel Cimpeanu. șeful șantieru­lui T.C. I.F. Printre fotbaliști se numără mecanizatorul Ion Nițu. fochistul Cornel Păsări­că, economistul Viorel Ioani- țescu și al ți tineri care mun­cesc în comună sau locuiesc în Frățești și fac naveta Ia Giurgiu, la Fabrica de zahăr sau întreprinderea textilă. Cu toate acestea principalul atu al fotbaliștilor este spiritul de echipă. Pasiunea și dragostea pentru asociația comunei lor. Așa se explică faptul că, după orele de muncă, el mai găsesc resurse fizice și morale să vină de trei ori pe săptămînă la antrenamente.

Dar în Frățești nu se prac-

zele superioare ale „Daciadei" unde, printre ciștigătorii pe județ, întîlnești și tineri din Frățești.

Mai trebuie observat încă ceva. Interesul și pasiunea pentru sport au mers paralel cu interesul și răspunderea pentru dezvoltarea bazei ma­teriale necesare activității sportive de masa. Un succint inventar ne demonstrează acest lucru. Nu mai vorbim că fiecare școală are bază sporti­vă. In comună există în con­strucție un complex sportiv din care în momentul de față fac parte terenurile de fotbal, handbal, voleî și tenis de cîmp. Ia acestea adăugindu-se în viitor și o pistă de popice. La această bază sportivă sint dealtfel prevăzute amenajări importante. Deocamdată mo-

dernul grup sanitar este gata. Cea mai mare parte din lucrări se execută prin munca patrio-

• tică a tinerilor și prin contri­buția unităților economice. Beneficiarii își creează așadar propriile mijloace pentru a face mișcare în aer liber. în scriptele asociației sportive am mai descoperit cîteva cifre și date interesante, semnifica­tive. în măsură să vorbească despre o realitate incontesta­bilă : tinerii din comuna Fră­țești au în sport un aliat pu­ternic care îi ajută să-și prospăteze forțele, să-și treze sănătatea și nu în mul rind să-și petreacă pul liber, intr-un mod plăcut și cu folos. Sint înscriși la di­ferite discipline sportive peste 200 de tineri, care practică sportul cu consecvență, siste­matic. Au, în inventarul aso­ciației — dar tinerii mai po­sedă echipament și materiale proprii — cinci mese de tenis, 18 palete, zece mingi de hand­bal, tot atitea de volei și vreo 22 de fotbal, vreo 10 de tenis la patru etc.

Tinerii cu care vorbă au spus că realizări, intr-un domeniu care nu prea mergea ca lumea pînă nu demult, sint rodul „Dacia- dei" care a trezit ambiții mari, a dat un avint mișcării sporti­ve de masă, care, iată, a de­venit un bun al tuturor. Spor­tul pentru toți nu mai este un deziderat, ci o realitate îm­bucurătoare, Și cu atît mai mult cînd este vorba de acti­vitatea sportivă de masă la sate.

îm- pâs- ulti- tim-

rachete terenuri etc.

am stat de toate aceste

V. cabulea

LA ÎNCHIDEREA EDIȚIEICea de-a 35-a ediție a competiției internaționale „Cursa Păcii1* s-a în­

cheiat cu o splendidă performanță a ciclistului român Mircea Romașcanu, care a cîștigat ultima etapă, a 12-a, Neubrandenburg—Berlin, cronome­trat pe distanța de 18G km în 4h 27’38”. Pe locui doi, în același timp, s-a clasat francezul Philippe Saude, iar pe locul trei O. Ludwig (R'D.G.) la 22” și grosul plutonului, unde se aflau I. Gancea, C. Paraschiv, T. Sîrbu, C. Nicolae, C. Câruțașu. Acțiunea decisivă a etapei s-a produs cu 20 km înainte de sosire, cind Romașcanu, talonat de Saude, a de­marat irezistibil deși plutonul rula cu peste 45 km pe oră. Tn cițlva kilometri cel doi cicliști și-au creat un avans de circa un minut și cu tot atacul plutonului nu au mai putut fi ajunși, Mircea Romașcanu tre- cind primul linia de finiș In aplauzele zecilor de mii de berllnezi înși­rați de-a lungul bulevardului Karl Marx, unde a avut loc sosirea. Ani­mator In majoritatea etapelor întrecerii, Mlrcea Romașcanu (29 ani), de opt ori participant la „Cursa Păcii", își vede încununate eforturile, cu acest nou succes ce se adaugă altor performanțe realizate de acest ta­lentat rutier în marea competiție ciclîstâ: locul trei în clasamentul ge­neral în 1579, victorie de etapă in ediția de anul trecut, alte locuri fruntașe.

în obiectiv vedetele sportului mondial

PROBLEMA... BORG!Oispariția bruscă

a lui Bjorn din marile de tenis ie, fără doar poate, un semn de întrebare. Pe de o parte pen­tru că renumitul campion suedez n-a împlinit încă 26 de ani (este născut la 6 iunie 1956) și pe de alta pentru că uluitoarele sale 5 victorii consecutive la Wimbledon (din 1976 pină in 1980 inclusiv) nu i-au stăvilit 'in nici un fel dorința de a cu­ceri și singurul mare turneu pe care nu l-a cîștigat pină acum, cel de la Flushing Mea­dow. Și totuși, iată că Bjorn lipsește in acest sezon de siartul a trei turnee, îl rează pe al de la Monte lo — doar „dragostea și pectul față oamenii acestor locuri**, după cum va declara, țind in timp că nu prezenta Roland Garros nici la Wimble­don ! Firește, în fața acestei situa­ții, marile agenții de presă s-au gră­bit să anunțe ca Borg se va retrage din activitate cursul acestui

Și iată dintr-o dată, mal valoros jucă­tor de tenis al ul­timilor ani și unul dintre marii cam­pioni ai istoriei sportului alb de­vine o... problemă, așa-numita „pro­blemă Borg" ! Ca­re sint, de fapt, da­tele acestei pro­bleme ?...

Totul a început de la reîntoarcerea sa în competiții, după o perioadă de circa 5 luni in care s-a odihnit și s-a îngrijit, totodată, de sănătatea soți­ei sale, compatri­oata noastră Ma­riana Simionescu, care suferea de o afecțiune renală

Borg turnee

constitu- fi

mare

la mari ono- 4-lea Car­

din res-

de

anun- același se

niciva laȘ*

wian. cum,

cel

Fotbal XXIX: „MECIU1 ADEVĂRULUI" ȘI ALTELEAșa spuneau rapidiștii înainte de derbiul

seriei a doua a diviziei secunde ; așa spu­neau și petroliștii. „Meciul adevărului"... Ce vroiau să însemne aceste cuvinte, ii las pe cititori să judece. Adevărul este aâ Rapid—Petrolul, pe o caniculă sufocantă, a fost un veritabil derbi, cum am vrea să vedem și în prima divizie. Atmosfera — care face parte din meci — electrizantă ! Asta pentru că jocul, frumusețea lui, a creat-o. Tribunele stadionului Steaua au fost mai pline decit la meciurile... naționa­lei desfășurate pe acest stadion. Și dacă spun că au asistat 35 000 de spectatori mi se par prea puțini. Dar bilete nu s-au mai găsit de joi ! Iată de ce regretăm că acest meci nu s-a desfășurat pe stadionul „23 August" și nu s-a televizat. S-a jucat un fotbal modern, cu acțiuni în viteză, eficace, in care vioara întii a fost, de departe. Rapidul. Golurile au fost înscrise, în ordine, de Manea (min. 5 și 85), Damaschin (min. 12), Ion Ion (min. 40 din lovitură liberă), Ștefan Popa (min. 38 din penalty, ușor acordat), iar pentru (min. 34). Am amintit cu golurilor și pe coi mai oaspeți mai adăugîndu-i j portarul Haralambie. Rapid acîștigat, dar lupta pentru promovare ră- mîne deschisă, prima șansă avind-o, se

jocaru și

cam oaspeți Cozirrek ocazia înscrierii

buni rapidi.ști, la pe fundașul Co­

Clasamentp,l .“ CraiovaDinamo

2fl 18 4 7 59—20 402S 17 6 fi 52—27 40

Corvinul 2fl 74 7 8 58—34 35Steaua 29 12 8 9 36—27 32F.C. Olt 29 14 4 11 40—36 32Sportul stud. 29 10 12 7 31—32 32„Poli." Tîm. 29 10 8 11 32—34 28S.C. Bacău 2fl 9 10 10 33—39 28C.S. Tîrgoviște 29 11 fi 12 2fi—39 28„U.“ Cluj-N. 29 10 7 12 29—39 27Chimia 29 10 7 12 27—41 27F.C, Argeț 29 9 8 12 31—29 26Hal 29 8 10 11 33—39 26F.C. Constanța 29 8 10 11 30—40 26A.S.A. Tg. M. 29 11 4 14 40—41 26F.C.M. Brașov 29 10 6 13 22—34 26U.T. Arad 29 1 7 13 30—34 2KProgresul 29 G 6 17 20— 50 18

•••pare, petroliștii ..clasamentul adevărului'*, plus 14 ! Finalul meciului însă. Giuleștenii au jucat, din public, vreo 5 minute, în terenul propriu, cu spatele spre poarta adversă, ceea ce, după înțelegerea și opinia lor, ar fi vrut să însemne — spus în ter­meni civilizați — ridiculizarea parteneru­lui de joc, iar după adevărații oameni ai stadioanelor nu poate însemna altceva de- cît desconsiderarea adversarului, deci ati­tudine nesportivă și antijoc pe care arbitrul Radu Petrescu nu le-a curmat și sancționat la timp. Ne-ar fi plăcut să-i surprindă pe elevii lui Viorel Kraus ultima secundă într-un asalt palpitant la poarta ploiește- nilor, cum o mai făcuseră. De ce nu știu fotbaliștii noștri să renunțe la „circării" in favoarea demnității !

S-a reluat campionatul diviziei A, după turneul naționalei în America de Sud. cu etapa a 29-a. Prima constatare ce se im­pune este că echipele Care au dat multi jucători selecționatei au avut reale dificul­tăți in fața adversarilor din cauza oboselii și nerecuperării unor jucători. Universita­tea Craiova a învins, la limită, pe F.C.M. Brașov, pe teren propriu, iar Corvinul a suferit înfringerea la Rm. Vîlcea. Deci, cum s-ar spune, tot echipele care fac mai mult

care stau mai bine în plus 17 față de ne-a întristat,

pentru o parte pășind mingea

Etapa viitoare(simb&tă, 29 mai)

Jiul Petroșani — Steaua ; F. C. Olt — Chimia Rm. Vîlcea ; Cor- vtnul Hunedoara — Sportul stu­dențesc ; Progresul Vulcan —

Tîrgoviște :- „Poli"

Arad — S.Brașov —

; Dinamo ■„U" Cluj-Napoca

C. S. stanța U. T. F.C.M. Mureș iova ;Argeș.

F. C. Con- Timișoara ;

C. Bacău ; A.S.A. Tg.- „U“ Cra-

F C.

Prefață la jurnalul de călătorie cu fotbaliștii tricolori în America de Sud

CINE URCĂ PE CORABIE?Forțăm, de fapt, o metaforă.

Nu e vorba de nici o corabie. Dar începutul de drum al unei echipe, cum este cel pe care a pornit naționala noastră de fot­bal poate fi asemănat cu o ex­pediție temerară. O echipă ti- nără sau. mai exact, substanțial întinerită, care este animată de năzuințe și răspunderi pentru o reprezentare cit mai prestigioasă a fotbalului românesc in arena internațională. O echipă pe care n-o interesează trecutul, decit. poate din perspectiva învăță­mintelor. ci numai viitorul. La cirma „corăbiei cu pasageri cu- noscuți" se află un timonier tînăr. înzestrat, pasionat și am­bițios : antrenorul Mircea Lu- ceseu. Numit Ia conducerea tehnică a echipei naționale după eșecurile repetate șl. in conse­cință.- după ratarea neașteptată a calificării la turneul final al O M. din Spania, cind din mari favorlți, la un moment dat. am devenit oameni de locul trei, M. Lucescu a dat o primă sem­nătură în alb. cu prilejul me­ciului din noiembrie trecut, de la Berna. Atunci, cu o echipă remaniată, a realizatnul. 0—0. in ultima intîlnire a preliminariilor, cu echipa Elve­ției. care zilele trecute a obținut un 1—1 la Recife, cu aceiași jucătoti. în fața Braziliei, tînă- rul antrenor probind calități necesare viitorului tehnician. Dar cele mai importante „exa­mene" noi considerăm că M. Lucescu le-a trecut cu echipa „Corvinul" din Hunedoara, pe care a adus-o spre virful pira­midei. o echipă care este crea­ția sa. din punct de vedere al selecției și pregătirii. A urmat turneul de trei săptămîni si ceva, din ianuarie—februarie, din America Centrală, mai puțin concludent, intrucît internațio­nalii din echipele noastre frun­tașe. Universitatea Craiova, Di­namo și Steaua, n-au participat. O experiență. însă, a fost din multe puncte de vedere. Acolo s-nti rodat tinerii. Unii titulari, alții ne banca de rezerve care sc află în anticamera ționalei. Cu acest prilej a fost titularizat, ca antrenor secund. Mirean Radulescu, un tehnician apreciat, pentru știința lui în

(tratată, între timp), încă insuficient pus la punct cu pregă­tirea, Borg reintră cu o victorie fața lui Vilas, turneul strativ kio, dar pierde fără drept de apel in fața francezului Yanick Noah — la Monte Carlo și, mai surprinzător, in fața america­nului Dick Stock- ton, la Las Vegas, fiind eliminat din al doilea tur al... calificărilor! Am amintit de aceste rezultate pentru că ele ne-au permis să ajungem la ade­vărata problemă a lui Borg. Este vor­ba de o decizie a A.T.P. (Asociația jucătorilor de te­nis profesioniști), care l-a sancționat pe suedez pentru absența de la tur­nee (prin contract, el avea obligația de a evolua tn mini­mum 10 mari com­petiții), prin partici­parea la califi­cările tuturor trecerilor la ia parte Or, știe, in această fa­ză preliminară e- voluează numai jucători fără pal- marese și cărți de vizită, suita meciuri uzind, mod firesc, tenisman. La Mon-

in in

demon- de la To-

m­en re

se

de in

orice

un meci

sau nu­

domeniul pregătirii fotbaliștilor de mare performanță. In sfîrșit, debutul intr-o nouă competiție internațională de anvergură — Campionatul european interțări. După două meciuri amicale, de pregătire. (1—4 la Bruxelles, cu vicecampioana Europei și 2—1 cu Bulgaria. Ia Ruse), prima partidă oficială — cu selecțio­nata Ciprului, care tricolorii ria la un scor 3—1 avînd in vizită a oaspeților. Un joc și scor care au nemulțumit și iubitorii fotbalului, dar și antrenori și chiar pe jucătorii inșiși. Un meci-lecție. cu multe învățăminte. Cu această con­fruntare, în urma căreia se consemnează, totuși, victoria, a început o nouă campanie de calificare intr-o altă competiție internațională de elită.

Din programul de pregătire pentru Campionatul european (selecție, omogenizare, matu­rizare) face parte și recentul turneu de trei jocuri întreprins in America de Sud. unde trico­lorii au intîlnit. in pele Argentinei, mondială en titre sario). Peru (0—2 Chile (3—2, la Santiago), toate trei calificate la turneul final al „El Mundialului" spaniol 1 Tn această lungă și obositoare că­lătorie pe continentul sud-ame- rican. antrenorii M. Lucescu și M. Rădulescu au urcat pe „co­rabie" 18 jucători : Moraru și Iordache — portari ; Rednic, Iorgulescu, Andone, Bogdan, M. Marian. Stănescu — fundași ; Țicleanu. Klein, Bbloni, Augus­tin, Balint — mijlocași ; Gabor. Cămătaru. Bălăci. Geolgău, Turcu — atacanți. tn raport au condițiile turneului — diferente mari de fusuri orare, drumul lung și obositor, adaptarea la ambianta locală si stiluri de ioc diferite, susținerea celor trei meciuri in numai 7 zile, fără po­sibilitatea de a face complet recuperarea — socotim că re­zultatele, avînd in loarea partenerilor flați doar cu puțin te de debutul C.M. că evoluția fotbaliștilor tricolori a marcat, semnele calității, jo-

la Hunedoara, în au obținut victo- destul de strîns. vedere cartea de

un oe pe

ordirte. echi- campioana

(0—1, la Ro­la Lima, și

vedere va- de joc, a- timp inain- sînt bune și

cui întrunind multe din atribu­tele fotbalului modern, fiind a- pneciat și elogiat de comenta­tori, antrenori și de jucătorii adverși. Utilitatea turneului, prin prisma contactelor cu un fotbal de claeă. cum este cri sud-american. prin tele și experiența nu poate fi pusă Aminînd argumentele detaliate, pentru consemnăm, deocamdată, cluziile succinte exprimate, au­torului acestor rinduri. care a însoțit echipa in turneul sud- american de două dintre „per­sonajele principale" ale acestei posibile „cărți de vacanță" a- vind eroi cu identități exacte. Deci, mai intîi. Mircea Lucescu: „Un turneu necesar și folositor, venit Ia momentul oportun, cind încercăm să reconstruim o nouă echipă, să definim o con­cepție de joc modernă. După ciștigul pe planul tehnic, al ex­perienței de joc — am intîlnit, ne-am măsurat puterile cu e- chipe mari, cu jucători oelebri — cred că, in aceeași ordine, trebuie să punem in calcul și ciștigul pe plan psihologic. Ju­cătorii noștri nu s-au lăsat im­presionați de faima adversari­lor, au jucat de la egal la egal, demonstrind curaj și încredere în posibilitățile lor. Dacă aveam anumite dubii asupra unora dintre tineri, acum le acord toate șansele pentru maturita­tea demonstrată. Se simte, s-a văzut in acest turneu, o schim­bare de atitudine a jucătorilor, care ne dă încredere în viitorul lor. Urmărim să construim o eebipă puternică și competitivă, care să-și exprime adevărata valoare cit mai curînd posibil, astfel ca să putem ataca cu șanse reale viitoarele compe­tiții internaționale. Sintem, însă, pe deplin conștienti că mai avem multe lucruri de pus la punct ! Ne trebuie multă răb­dare și ambiție. Vom lăsa por­țile lotului deschise. perma­nent, ca să fie, și din acest punct de vedere, un stimulent pentru calitate și înaltă per­formantă l" fiie Bălăci, căpita­nul echipei în acest turneu, pentru prima oară in cariera sa de internațional în această pos­tură de invidiat : „Bun turneul

învățămin- acumulate,

la Îndoială, proprii,

moment, să con-

din toate punctele de vedere. Am 9 ani in națională și nu am prins încă un turneu ca acesta. Cu ani in urmă am jucat cu Brazilia (0—2, la Rio de Ja­neiro), care era campioană mon- diadă, și cu Argentina (1—2, la Buenos Aires). îmi pare bine că de data aceasta a ieșit așa : atunci, aveam o echipă de ju­cători cu mirltă experiență, cu­noscut) și consaorați in arena internațională — Iordănescu, Dumitru, Dinu, Sameș, Lucescu,

pe ci nd acuma amla drum cu nume mai

sonore, dar sint jucători dornici de

doi antrenori și

Marcu... plecat puțin tineri. Avem care e bine că nu ne camdată. cel puțin in le amicale, neapărat dar vor să facă o echipă care peste doi-trei ani să însumeze valori și să poată concura, cu sorfi de izbîndă, în competițiile enropene și mondiale. Pe mine, ca jucător ceva mai vîrstnic, m-an impresionat mai tinerii coechipieri, prin dăruirea lor totală, prin curajul lor fantas­tic de a-si măsura forțele și ta­lentul cu vedete internaționale de primă mărime.

Turneul, cu meciurile lui, că­lătoria prin cele trei țări sud- asnericane, cu specif icul lor, acest admirabil nucleu de jucă­tori de la care poate porni con­struirea unei echipe de clasă internațională și impunerea fot­balului nostru în elita mon­dială, tricolorii ca sportivi și ca oameni vor constitui obiectul unui nou serial al „Scinteii ti­neretului" dedicat celui mai iubit, dintre sporturi. Cititorii noștri vor descoperi intimplările palpitante ale nnui turneu în țările in care fotbalul este o pasiune națională. Prietenii „Scinteii tineretului" vor tace cunoștință cu cîteva dintre ve­detele fotbalului sud-american care au acordai ample inter­viuri subsemnatului. Toate acestea — in extenso — în serialul „Scinteii tineretului" consacrat turneului tricolorilor în țările Americii Latine.

afirmare. ei tineri, cer, deo- meciuri-

rezultale,

VASILE CABULEA

pe ei, dar

spus parti-

cu

retrage din ac-

— iată

C arlo spre e- xem.plu. Bjorn Borg a trecut, pe rind, de toți adversarii, pină la finală, ri­dica lizindu-l mlilți dintre efortul și-a cuvintul in da decisivă, Noah...

Se va suedezul tivitate ?întrebarea pe care și-o pun acum toți comentatorii de tenis din întrea­ga lume și cărora Borg le-a răspuns recent că nu are de gind să aban­doneze activitatea pină nu va ciști­ga și Flushing Mea­dow ! Pină una-al- ta, însă, un Wim­bledon fără Bjorn Borg pare sărac și lipsit de interes, cu atit mai mult cu cit la ediția din a- cest an a celebru­lui turneu londo­nez și-a anunțat absența și altă va­loare de virf a tenisului cehoslovacul Lendl, care a clarat că nu poate acomoda cu suprafața de tarbă. Cum s-ar spune, calea lui Villas este deschisă, singura sa „problemă** fi­ind, eventual, Mc­Enroe...

de virf mondial,

Ivan de­

se

AL. HORIA

La Campionatele Europene de la Rostock

JUDO-UL ROMÂNESC ȘI-A CONFIRMAT VALOAREACu medalia de aur cucerită

la Campionatele europene de la Rostock.’ judo-ul nostru ș-a in­stalat ferm printre disciplinele pe care putem conta la Jocuri­le Olimpice de la Los Angeles ! Spunem acest lucru pentru că, deocamdată, marele rezultat pe care l-am așteptat de la hand­bal. lupte greco-romane, lupte libere și box vine, iată, de la judo. El vine la timp și vine mai strălucitor ca in ultimii doi ani, creîndu-ne sentimentul recon­fortant al certitudinii.

Imediat după „europene" au existat și voci care au încercat să acrediteze ideea că, răminind singură, medalia de aur a judo- ului nostru nu constituie un re­zultat pe măsura așteptărilor. Noi spunem, însă, că — dimpo­trivă — această medalie nu face decît să confirme așteptările, demonstrînd că in judo-ul ro­mânesc se muncește constant foarte bine. Pe scurt, să rea­mintim că in 1980, 1981 șî 1982 s-au cucerit trei titluri conti­nentale, la trei categorii de greutate, de tot atîția sportivi, ceea ce exclude accidentalul. în același timp, trebuie avut in ve­dere că nu numai noi mergem înainte și că, de fapt, noi sintem cei care am ajuns din urmă plu­tonul de elită internațional, pluton in care se mai află celebre de judo, cum sint din Franța, Anglia, R.F. mania și Olanda, care au cat de la Rostock fără nici o medalie de aur. Italia, care găz­duiește și organizează Acade­mia europeană de judo, s-a în-

școli cele

Ger- ple-

tors de îa „europene** tot cu un titlu, ca și noi, singurele școli care ne-au devansat fiind cele din U.R.S.S. și R.D. Germană.

Așadar, bucurîndu-ne că am fost martori la strălucitorul succes al lui Mircea Frâțică și regretind că — întoreîndu-ne cu același avion — nu i-am putut oferi un buchet de flori la Oto- peni (din partea noastră și a... C.N.E.F.S. !?!), să aruncăm o privire retrospectivă spre com­petiția de la Rostock.

A fost — după cum au susți­nut toți specialiștii — cea mai palpitantă, mai valoroasă și mai plină de surprize ediție a „eu­ropenelor", dovadă fiind că nici unul dintre campionii continen­tali din 1981 n-a reușit să-și păstreze titlul, că din cei 5 cam­pioni olimpici en titre, prezență la start, doar unul a urcat pe prima treaptă a podiumului de premiere și că 6 foști sau actu­ali campioni ai lumii au trebuit să se mulțumească, in cel mai fericit caz. cu cite o medalie de argint sau de bronz !

Mircea Frățică n-a fost ajutat nici de tragerile la sorți, cum n-a fost ajutat nici de arbitri. EI nu s-a „strecurat" spre po­dium, ci a urcat dîrz în fruntea piramidei. intrecind. printre alții, un reprezentant al școlii olandeze de judo (celebră prin Geesink și Ruska), învingi nd un vicecampion mondial (cehoslo­vacul Roman Novotny), pentru a-1 depăși într-o finală drama­tică pe deținătorul titlului olim­pic. sovieticul Șota Habareli ! Fie și numai această simplă în-

șiruire e de natură să ne dea dimensiunile reale ale victoriei sportivului român, dar Ia ea trebuie adăugat faptul că. după cum scria ziarul .„Deutsche Sport-Echo", din Berlin, sub o fotografie mare a Iui Frățică. el a fost considerat cel mai sur­prinzător campion al actualei e- diții. Surprinzător nu prin fap­tul că valoarea nu i-ar fi per­mis să aspire la titlu (el fiind medaliat cu bronz la ediția din 1980), ci prin marele progres pe care l-a făcut de atunci și pină acum, ca și prin suita de adver­sari redutabili pe cave i-a depă­șit !

Și-acum, să privim puțin spre ceilalți competitori români, pre- genți la Rostock.

Toma Mihalache, . cotat cu șanse certe la o medalie, a avut ghinionul de a se accidenta (luxație la cot) în primul minut al meciului inaugural, părut rău din două întii, pentru că bucureștean se dovedise dintre cei mai bine componenți ai mele verificări al doilea rind. rile la sorți tocmai lui ! — de favorabil. Așa, insă...

Constantin Niculae. campionul european și vicecairrpionul mon­dial de anul trecut, nu s-a bu­curat de aceeași șansă a sorți­lor, trebuind să-1 înfrunte, în turul II, pe valorosul reprezen­tant al țării gazdă. Torsten Re- ismann. Susținut frenetic de tribune, ajutat pe ici pe colo și

Ne-a motive :

dinamovistul unul

pregătiți echipei, la ulti- ale lotului, și. în pentru că trage- ii hărăziseră —

un culoar extrem

de arbitraj. Reismann a cîștigat intilnirea la puncte și. mai tîrziu, chiar titlul continental. Interesant de notat este, însă, că in seara închiderii campiona­telor Reismann a venit la Con­stantin Niculae, i-a strîns mina prietenește și i-a spus : „Tu vei ciștiga Olimpiada

Superușorul Arpad Szabo a fost stopat tot de un reprezen­tant al R.D. Germane. Klaus- Peter Stollberg. in formă de zile mari, neobișnuit de dinamic și de insistent în atac, toate aceste atu-uri sfrrșind prin a-1 sur­prinde vizibil pe multiplul nos­tru campion. Semigreul Pavel Drăgoi a plătit tribut lipsei de experiență Internațională (cali­tățile sale îl recomandă, însă, și pentru viitor), în timp ce greul Mihai Cioc necesită o privire și mai atentă. La +95 kg, ttaărul brașovean (21 de ani) a avut în mină o victorie de mare presti­giu, in fața campionului olim­pic, mondial și european, fran­cezul Angelo Parisi. Dotat cu forță și inteligență, Mihai Cioc a luptat de la egal Ia egal cu celebrul său adversar. meciul incheindu-se la egalitate, dar arbitrii preferîndn-1 pe Parisi. Dacă s-ar fi oprit aici, lucrurile tot ar fi fost acceptabile, dar lui Mihai Cioc i s-a mai luat încă o victorie, mult mai clară, in fața campionului european din 1981. polonezul Wojcreck Reszko. după un meci în care brașo­veanul a dominat copios. Asu­pra arbitrajului vom reveni, insă, cu alt prilej...

Și-acum, să tragem lime și să

rai

pentru scoaterea fotbalului nostru în lume sînt cele care păgubesc. Să nu uităm, insă, că interesele echipei naționale, din pers­pectiva programului său viitor, primează. Izbește apoi faptul că în această etapă s-au înregistrat scoruri foarte mari : la Pitești (antrenorul FI. Halagian însoțit echipa sa, F.C. Olt. în fostul găn“ al carierei sale fotbalistice ! ?), 5—0 la Arad, 4—1 pe stadionul Steaua, 3—0 la Tg. Mureș și Timișoara... Ne întrebăm dacă nu cumva tabelele de marcaj. în această zi de etapă, nu reflectă modul cum echipele au știut să folosească întreruperea de aproape trei săptămîni a campionatului ? Rezultate care surprind sint cele înregistrate de Jiul, pe stadionul studenților din Regie, unde oaspeții au condus tot timpul, ca șl sime­tria dintre punctele luate de la Bacău, de ambele pretendente la titlu ! ? Adică băcă­uanii au făcut 0—0. cu oltenii și 1—1 cu dinamoviștli. Așa. ca să nu se supere ni­meni. ca să nu mai iasă vorbe ! Și o ultimă constatare : „eroul zilei" nu poate fi altul decit piteșteanul Radu II care a înscris — e drept că într-un meci care surprinde

mai puțin recordul In

care prin proporțiile scorului — nu de 5 goluri, doborind, probabil, materie.

Diagrama etapei■ „U“ CRAIOVA — F.C.M. BRA­

ȘOV 2—1 (2—ți). Deși au folosit o formulă de echipă impusă de ac­cidentarea unor titulari, campionii uu reușit victoria prin golurile marcate de Bălăci (min. 22) și Ungureanu (min. 45). Pentru oas­peți a înscris Boriceanu (mm. 26).

■ S/C. BAC AU - DINAMO: 1—1 (1—0). scorul a fost desenis de Vamanu in minutul 42. Dlnamo- vlștli au reușit egalarea și un pre­țios punct In deplasare în minutul 83 prin Văetuș.

■ STEAUA — „U« CLUJ-NA-FOCA: 4—1 (1—0). MecI strîns pină în minutul 54 clnd stellștli au reu­șit să se desprindă. Au marcat Sa­meș (mtn. ‘ '(min. 54 și (min. 52).

■ POLI. GREȘUL VULCAN: 3—0 Toate golurile au fost marcate în repriza secundă, autorii lor fiind Vlătănescu (min. 47. 78) și Angliei (min. 90'.

■ CHIMIA RM. V1LCEA CORVINUL: 2—0 (1—0). După meci viu disputat, gazdele își

34 și 79), Iordănescu 84) și respectiv Bucur

TIMIȘOARA — PBO- (0-0).

un ad-

c.

7—1 n-a

„!ea-

VASILE

judecă victoria prin golurile mar- cote de Teleșpan (mtn. 31) și Gin- gu (min. 66 — ii m).

■ SPORTUL STUDENȚESC — JIUL PETROȘANI: 3—3 (0—Z). Deși a jucat acasă, echipa studen­țească a fost cea care a alergat după egalare. Au înscris Petru Grigore (mtn. 18), Varga (min. 38) și S&lăjan (min. 78) pentru oas-

. peți. Realizatorii gazdelor au fost Bucurescu (min. 42), O. Ionescu (min. 49) și Munteanu II (min. 91).

■ F.C. ARGEȘ — F.C. OLT: 7—1 (4—0). Festival de goluri la Pitești. „Eroul” meciului a fost Radu n care a Înscris de cinci ori (min. 28, 38, 43. 65 șl 73). Au mal marcat Molceanu (min. 33). Zamfir (min. 58) șl, respectiv. lamandi (min. 7«).

- F.C.Boloni

•1

■ A.S.A. TG. MUREȘCONSTANȚA: 3—0 (2—0).(min. 35). Cernescn (min. 44) Both U (min. 81) au fost artizanii acestei victorii.

■ U.T. ARAD — C.S. TIRGO- VIȘTE: 5—0 (3—0). Victorie lejeră și la Arad. Au marcat Caraș (min. 7 șl 44). Kara (min. 37), Kurt (min. 47) șl Cucla (min. 89).

Divizia Bîn etapa de duminică a campionatului diRezultate înregistrate în etapa de duminică a campionatului di­

viziei B la fotbal : seria I : Politehnica Iași — Gloria Bistrița 0—0: Ceahlăul Piatra Neamț — C.S.M. Suceava 1—0 : Unirea Focșani — I.M.U. Medgidia 1—0 ; seria a Il-a : Rapid București — Petrolul Ploiești 5—1 ; I.C.I.M. Brașov — Autobuzul București 3—1 ; Me­canică Fină București — Șoimii Sibiu 2—0 ; Carpa'i Mîrșa — Me­talul București 1—0 ; seria a IlI-a : F.C. Bihor — Minerul Lupenl 7—0 ; Aurul Brad — Minerul Cavnic 3—0; Rapid Arad — F.C. Baia Mare 0—0.

Ofsaid0 lecție de gimnastică nerecomandabilă!

Efectele binefăcătoare ale exercițiului fizic sint de-actrm bine­cunoscute și apreciate de toată lumea, fapt care ne determină să practicăm, fiecare in parte, o formă sau alta de mișcare, pentru a ne menține forma fizică, suplețea și, deci, silueta. Iată si mo­tivul pentru care urmăm întocmai sfaturile specialiștilor, prezen­tate în paginile diferitelor publicații. Tocmai asupra unei mostre de asemenea sfaturi ne vom opri astăzi, dar nu pentru că ele ar ti demne de urmHt, cl tocmai... dimpotrivă, „profesorul” folo­sind un limbaj teribil de atrăgător șl, mai ales, vădind reale în­clinații pentru... umorul involuntar. Cităm, deci, din ultimul nu­măr al unei reviste de mare tiraj :

„Luați obiceiul să faceți cîteva mișcări de extensie dimineața.— începeți in pat, dind perna și plapuma la o parte. înlindețl

In direcții opuse brațele șl picioarele.— Culcați-vă

fol Incit corpul parte I

— Ridicatl-vă sus, ca și cum nuați rldicîndu-vă pe virful picioarelor, apoi coborlnd tălpile pe sol, aduceți brațele pe lingă corp ; executați de două ori.

— Cutcați-vă pe burtă, cu mîinile tntlrrae la spate (sic !) ; ridi­cați simultan mîinile șl picioarele. întlndetl cu putere : inspirați la ridicare șl expirați la coborlre.

— Tot culcata pe burtă, brațele îndoite, mîinile sub bărbie, ră­suciți capul spre stingă în timp ce treceți piciorul sting peste cel drept. Repetați de două ori pe fiecare parte.

Terminați, repetînd prima mișcare de extensie în picioare.Exercițiile de extensie au efecte binefăcătoare. în special asupra

coloanei vertebrale, care este pusă la încercări grele (sic !) în majoritatea pozițiilor de lucru”.

Notind că am respectat întocmai ortografia autorului, vă in­vităm să recapitulăm citcva „poziții” : începem cu brațele și picioarele întinse în direcții cit mai diferite, dăm la o parte perna și plapuma, ne întindem pînă reușim să formăm un... arc, repetăm șl pe cealaltă parte, ne rfdicăm. apoi. In picioare, cău- tînd să ajungem la obiectul inaccesibil, ne ridicăm și pe vlrfurl (cu același succes !). văzînd că tot nu merge punem tălpile pe sol și ne aruncăm pe burtă, cu mîinile întinse la spate. Inspirăm și expirăm sacadat, la ridicare și la coborlre. rămlnem tot culca­tă pe burtă și trecem picioarele unul peste altul. intlnzlnd cit de mult posibil. Terminați, în fine, repetînd prima mișcare, de ex­tensie în picioare 1 Și după aceea, durîndu-vft serios coloana vertebrală, amlntiți-vă că ea este supusă la încercări grele în majoritatea pozițiilor 1

Beluați și a doua zi. Dacă mal puteți 1...

pe o parte, să formeze

din pat șl ați dori să

tntindeți mîinile șl picioarele tn așa un arc (sie !) ; repetat! și pe cealaltă

stînd In picioare tnttndetl brațele In atingeți un obiect inaccesibil ; eonti-

AL. HORIA

vedem concluziile. Medalia aur ne menține in plutonul elită, ba chiar printre țările care se află in fruntea acestui pluton. Am participat la 7 ca­tegorii de greutate Cu 6 sportivi, unul a fost accidentat chiar start, altul nu a avut încă periența corespunzătoare, treilea s-a văzut eliminat cursa directă pentru medalie de cel puțin o decizie eronată, iar C. Niculae și A. Szabo au pier­dut in fața reprezentanților ță­rii gazdă, nu numai valoroși, dar și beneficiari ai condițiilor pe care le asigură, de regulă, terenul propriu. Cinstit vorbind, in condiții perfect obiective, sportivii noștri puteau cuceri 3 medalii, cel puțin 3, iar lucrul acesta ne creează speranțe mari pentru viitor. în aceiași timp, însă, ținem să subliniem că a- fluxtil mare de 'tineret, care s-a

din ex­

al din

făcut simțit la „europene", teh­nicitatea deosebită a majorită­ții competitorilor și tactica ba­zată pe ofensivă permanentă trebuie să fie promovate cu șl mai mult curaj de antrenorii noștri, pornind de la nivelul secțiilor și pină la loturile re­prezentative. Pînă la marile confruntări internaționale de anul viitor — „europene" și „mondiale" — există toate pre­misele pentru realizarea unul nou pas înainte, pas datorat acum tinerilor și capabililor an­trenori ai echipei naționale, Iacob Codrca și Dorin Gavra, ca și harnicului, pasionatului și exigentului secretar responsa­bil al federației, prof. Anton Muraru. Tuturor, sincere felici­tări și urări de succes pe viitor !

HORIA ALEXANDRESCU Foto: C. COSTTN

»

d□E PESTE HOTASTIRI NOTE COMENTARII STIRI NOTE COMENTARII-STIRI NOTE-COMENTARII

în preajma vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu Noi acțiuni în favoarea păcii,

La Damasc a fost deschisă o expoziție împotriva cursei înarmărilorde carte social-politică și științifică

romaneascaDAMASC (Agerpres). — La Universitatea din Damasc s-a

deschis o expoziție de carte social-politică și științifică româ­nească. Manifestarea se desfășoară sub semnul noului dialog la nivel inali româno-sirian prilejuit de vizita oficială de prietenie pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste Româ­nia, o va efectua in Siria, in ultima decadă a lunii mai, la invitația secretarului general al Partidului Baas Arab Socialist, președintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad.La loc central sint

operele traduse in limbi ale tovarășului Ceaușescu din seriile ,„ pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvol­tate" și „Texte alese din gîndi- rea social-politică a președinte­lui României". Se prezintă, tot­odată, și o amplă selecție din lucrările consacrate gîndirii și activității tovarășului Nicolae Ceaușescu publicate in diferite țări, ca o expresie a aprecierii de care se bucură personalita-

expuse străine Nicolae

.România

Petea șefului statului român toate meridianele lumii.

Pe primul plan al cărților științifice se află lucrările to­varășei academician doctor ingi­ner Elena Ceaușescu „Polimeri- zarea stereospecifică a izopre- nului" și „Cercetări în domeniu] sintezei și caracterizării compu­șilor macromoleculari".

în cuvîntările rostite la ce­remonia inaugurală de către Assadd Darkaoui, ministrul si­rian al învățâmîntului supe­rior, sub al cărui patronaj se

desfășoară expoziția, și Grigore Comartin, ambasadorul țârii noastre la Damasc, s-a subliniat că schimburile în domeniul culturii și invățămîntului dintre România Și Siria au contribuit la o mai strînsă apropiere între cele două popoare, oglindind cursul ascendent al relațiilor bilaterale, la baza cărora stau înțelegerile convenite cu oca­zia întîlnirilor devenite tradi­ționale intre președinții Nicolae Ceaușescu și I-Iafez Al-Assad._ La deschidere au fost prezenți

Kutubi, adjunct al ministru- învățăm intui ui superior,

Lujani, adjunct al ministru- culturii și orientării națio-

președintele

Z. lui A.lui nale, H. Hassan,Uniunii Naționale a Studenților din Siria, Z. Shouiki, președin­tele Universității Damasc, cadre didactice, studenți și membri ai ambasadei române.

TOKIO 23 (Agerpres). — „Nu, războiului nuclear!", „Să se in­terzică armele nucleare!", sub a- ceste devize s-a desfășurat du­minică la Tokio una dintre cele mai mari acțiuni pentru pace din Japonia la care au luat par­te peste 300 000 nunță agenția Organizată din catelor nipone, munist și socialist sub unei „zile împotriva războiului", manifestarea a inclus competiții sportive, concerte, mitinguri, demonstrații. Participanții, so­siți din toate colțurile tării, au păstrat un minut de reculegere în memoria victimelor bombar­damentelor nucleare de la Hiro­shima și Nagasaki. „Hiroshima nu trebuie să se mai repete", „Condamnăm hotărit cursa înar­mărilor nucleare", se spune în rezoluția adoptată la mitingul central.

Manifestările pentru pace de duminică constituie punctul cul­minant al unei campanii națio­nale care a dus la strîngerea a 60 milioane semnături pe un apel In care se cere dezarmarea nucleară totală.

de persoane, a- France Presse. inițiativa sindi- a partidelor co-

forma

ROMA 23 (Agerpres). — La inițiativa Partidului Comunist Italian, la Bologna, centrul ad­ministrativ al regiunii Emilia- Romagna, s-a desfășurat dumi­nică o mare manifestație pen­tru pace, impotriva cursei înar­mărilor, anunță agenția TASS. Mii de oameni au umplut pie­țele și străzile orașului expri­mi ndu-și protestul împotriva amplasării de rachete nucleare americane pe pămintul Italiei, în Sicilia.

Lucrările seminarului de la Alger

ALGER 23 (Agerpres), — La Alger s-a deschis un seminar consacrat relațiilor dintre țările In curs de dezvoltare și țările industrializate, la care partici­pă oameni politici, printre care foști șefi de stat și de guvern, miniștri în exercițiu și econo­miști din diferite țări, anunță agenția France Presse. Luînd cuvîntul. președintele Algeriei, Chadli Bendjedid, a subliniat că „actuala ordine economică amenință independenta țărilor lumii a treia și este incapabilă să răspundă revendicărilor lot legitime". La rîndul său, fostul președinte al Mexi­cului. Luis Echeverria, în cali­tatea de director general al Centrului de studii economice și sociale al țărilor în curs de dezvoltare, cu sediul la Ciu­dad de Mexico, a relevat că „omenirea a plătit un preț foarte ridicat pentru un model al pro­gresului care a divizat planeta în mici regiuni bogate și uriașe apatii de sărăcie".

BONN 23 (Agerpres), — Con­gresul oamenilor de știință șl cultură din R.F.G., ale cărui lucrări s-au încheiat duminică la Hamburg, a adresat un apel guvernului de la Bonn de a re­nunța la aplicarea hotăririi N.A.T.O. privind amplasarea de noi rachete nucleare cu rază medie de acțiune pe teritoriul Germaniei occidentale. Reu­niunea de la Hamburg se în­scrie în cadrul acțiunilor ini­țiate de mișcarea pentru pace din R.F.G. declanșată în toam­na anului 1980 împotriva planu­rilor N.A.T.O. cu privire la ra­chetele nucleare.

Pe de altă parte, relatează agenția T.A.S.S., Uniunea pen­tru pace din Duisburg a adresat o scrisoare deschisă deputaților din Consiliu! municipal prin care se cere respingerea planu­rilor N.A.T.O. vizînd amplasa­rea de noi rachete R.F.G. Acesta ar fi necesar pe zarmare în scrisoare.

calea Europa,

nucleare în primul pas spre de­

se arată in

23 (Agerpres). — reducerii cheltuieli-

de domeniul - acestea

SEUL

Realități din lumea capitalului

Un Eldorado cu porțile închiseCodul barierelor

împotriva imigrației

R.P. BULGARIA: Una din ul­timele realizări ale constructo­rilor din Sofia: Palatul

Culturii

comentariul.

Tineretul impotriva represiuniiDurind să marcheze

împlinirea, zilele trecute, a doi ani de la marea răscoală a populației din orașul Kwangju împotri­va regimului dictatorial al Iul Cbun Do Hwan, in această localitate s-au a- dunat mii îndeosebi neri. care pornească pașnică pe forțelor polițienești a fost cea obișnuită, intervenind cu brutalitate, procedind la arestări și dispersin- du-i pe demonstranți.

de persoane, numeroși li-

au încercat să o manifestație străzi. Riposta

a

romptitudlnea șl mă­surile drastice de re­presalii cu care regi­mul dictatorial de la Seul caută să înăbu­

șe orice aspirație legitimăpopulației din Coreea de Sud la o viață democratică, nor­mală, demonstrează, dacă mai era nevoie, permanenta teamă a autorităților de, furia mase­lor. Și alte adunări comemo­rative și demonstrații ce au avut loc în aces-te zile in în­treaga țară, în semn de soli­daritate orasul-martir

Yong Chang, student al Facul­tății de teologie de la Univer­sitatea Yonse, și condamnat la trei ani de închisoare. El a fost acuzat de violarea „legii cu privire la adunările de masă șl demonstrații" si a „le­gii securității naționale" pen­tru că a scris un roman tn care a prezentat viata plină de să­răcie și mizerie a unor pături sociale din Coreea de Sud. în­chisorile și așa suprasaturate primesc mereu alti studenti sau muncitori care pun în pe­ricol „stabilitatea" regimului dictatorial. Recent, au mai fost condamnați la ani grei de în­chisoare peste 50 de studenți, a căror vină constă în faptul că au cerut instaurarea demo­crației in tară.

Alarmat de amploarea miș­cării antiguvernamentale, în­deosebi a studenților din dife­rite centre universitare, regi­mul de la Seul caută și alte metode de intimidare. La Uni­versitatea Djosyon din Kwan­gju au fost recent exmatricu­lați sau arestați 793 de stu­denti. Prevalindu-se de legea privitoare la limitarea admi­terilor în învățămîntul supe­rior. autoritățile au decis ca

Kwangju, au cunoscut aceeași soartă. După cum relatează a- gențiile internaționale de pre­să. in cursul vastelor opera­țiuni de „curățire" efectuate de poliție, au fost reținute cir­ca 6 000 de persoane. Au fost arestați, de asemenea, stu­denți de la mai multe institu­te de învătămint superior, de­oarece au manifestat și au li­pit afișe în care cereau înce­tarea arestărilor în rîndul per­soanelor cu vederi patriotice și democratice, respectarea drepturilor cetățenești pentru toți locuitorii. De fapt, autori­tățile de la Scul folosesc orice pretext favorabil unei răfuieli la scară națională cu cei ce se opun regimului antipopular. Așa s-a intimplat în luna mar­tie a acestui an cînd, în urma puternicului incendiu de centrul cultural din port Pusan, au fost numeroși tineri, „elemente impure, de tă de stingă". La această ape- rațiune au participat 38 009 de polițiști, fiind reținute și inte­rogate 16 500 de persoane, din­tre care 2 900 au fost aduse in fața tribunalelor de urgență.

Cu o asemenea „ocazie" a fost arestat, de exemplu. Pak

la orasul- arestati

conslde-ati tendin-

cursantii cei sus-

pentru

peste 30 la sută din facultăților, de fapt pectati de simpatie ideile democratice, să fie eli­minați pe motive „disciplina­re". Anul trecut, la Universi­tatea din Seul au fost expul­zați alți 178 de studenți, aceș­tia considerîndu-se norocoși fată de cei arestați, în număr de citeva sute.

în pofida acestor represiuni, tineretul universitar, întreaga populație sud-coreeană iși in­tensifică, cu și mai multă vi­goare. acțiunile de dezaproba­re a politicii unui regim com­promis prin faptele sale re­presive. prin politica milita- ristă. opusă intereselor națio­nale ale tuturor coreenilor, prin criza economică pe care a creat-o și agravat-o o aseme­nea politică. Devine tot mai clar că măsurile represive, de o amploare îngrijorătoare chiar pentru Coreea de Sud. deoarte de a duce la conso­lidarea pozițiilor >-eg’mului de la Seul, ii atrag nu numai o- probriul oooulatiei sud-coree- ne, ci și al cercurilor demo­cratice largi. al opiniei pu­blice Internationale.

R. AVRAM

E

Evoluția conflictului argentiniano-britanic

LONDRA 23 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt al marinei britanice a precizat că efective­le forțelor debarcate în Insulele Falkland (Malvine) se ridică în prezent la aproximativ 5 000 de militari, ele creînd un „cap de pod" care a fost extins pe o suprafață de 32 kilometri trați. în zona San Carlos. Falklandul de Est, la aproxima­tiv 80 km distantă de capitala arhipelagului — Port Stanley (Puerto Argentino). Duminică, aceste forte au declanșat acțiuni ofensive spre interiorul uscatu­lui. Avioane britanice au atacat, de asemenea, din nou, pista de aierizare de la Goose Green, din Falklandul de Est.

Ministerul Apărării al Marii Britanii a anunțat că ultimul bi­lanț al pierderilor britanice în­registrate de la debarcarea de vineri se ridică la 49 morți sau dispăruți și 55 răniți.

pă- din

BUENOS AfRES preș), nei, generalul a declarat că britanice de unui „cap de Carlos din Insulele Malvine (Falkland), forțele britanice au suferit mari pierderi în oameni și tehnică de luptă, informează agențiile internaționale de presă.

Un comunicat al Statului Ma­jor Comun al forțelor armate argentiniene. reluat de agenția France Presse. anunță că în cursul luptelor din strimtoarea San Carlos pierderile argentinie­ne s-au ridicat la șase avioane și trei elicoptere. Același comu­nicat precizează că forțele bri­tanice au pierdut două fregate, alte două fiind grav avariate. De asemenea, au fost doborite patru avioane ..Harrier" și pa­tru elicoptere.

23 (Ager- Președintele Argenti-

Leopoldo Galtieri, în cadrul acțiunii desant și crearea pod“ în zona San

Insulele

RAMlC’ri2

LONDRA Necesitatea lor militare și adoptarea măsuri concrete in dezarmării nucleare au fost principalele idei susți­nute de participanții la Confe­rința Asociației cadrelor univer­sitare din Marea Britanie, care se desfășoară la Londra. Tot­odată. rezoluția adoptată de conferință se proniuntă îm­potriva amplasării pe teritoriul tării a noi tipuri de rachete nu­cleare cu rază medie de acțiu­ne, precum și a dotării flotei britanice cu armament nuclear.

Legile și reglementările pentru stăvilirea imigrației și pentru eliminarea de pe pia­ța muncii a acestei categorii din ce în ce mai puțin dorite s-au constituit în ultima pe­rioadă în Franța intr-un ve­ritabil „cod al barierelor". Printr-o circulară din 5 au­gust 1981, ministrul de inter­ne, Gaston Deffere, ii infor­ma pe prefecți despre „impo­sibilitatea in care se găsește tara, tinind cont de situația muncii dc a primi noi mun­citori străini." Circulara era completată cu un set de mă­suri ce urmau să fie luate pentru închiderea filtrelor de pătrundere a virtualilor imi­granți : promisiuni scrise din partea familiilor franceze ce primesc vizitatori din străi­nătate de retrimitere a aces­tora după un sejur de vacan­tă, certificate de locuință, scrisori de invitație, bilet de întoarcere datat etc.

Acestea sînt doar măsuri de ultimă oră. Ele se adaugă unor reglementări adoptate cu consecventă în ultimii ani. Potrivit statisticilor, Franța a expulzat anul trecut 90 000 de muncitori străini. în majori­tate din țările Maghrebului O lege din 10 ianuarie 1980 vizează „să suprime imigra­rea deghizată sub paravanul unei șederi turistice", preci- zînd că Ministerul de Interne poate da o hotărîre de expul­zare a străinului, la expira­rea termenului de trei luni de la intrarea acestuia în Franța, dacă nu este titularul unui act de ședere eliberai legal.

în domeniul legislației muncii, alte și alte precizări și restricții vin să micșoreze ochiurile acestei olase a pă­trunderii în Franța, muncitorii imigranți tiți corespunzător joase trepte de Din ianuarie 1982 a vigoare o lege care întărește arsenalul de control și de re­presiune a „muncii la negru", obligindu-i pe patroni să co­laboreze cu inspectorii în probleme de muncă. După a-

plicare s-a constatat că peste 50 la sută dintre imigranții care depuseseră un dosar, și ai căror statut urma să fie revizuit, nu puteau face do­vada unei slujbe stabile. Ei se vor înseria, deci, din nou, la rubrica „solicitatori de slujbă", fiind oricînd pasibili de concediere din locul ocu­pat temporar și apoi de expulzare. Decit să le elibereze un contract de muncă, ceea ce presupune, conform legii, vărsarea unei taxe către ofi­ciul de stat cel puțin egală cu salariul acordat muncitorului și achitarea de cotizații socia­le, unii patroni, mai ales cei ai micilor întreprinderi, pre­feră să-i concedieze pe imi­granții recrutați. „Calculul lor este simplu — spune un inspector al oficiului forțe­lor de muncă din Marsilia — iși reduc efectivele, iși pun societățile -în amorțire- aș- teptind să găsească noi clan­destini, pe care ii vor plăti cu preturi foarte scăzute."

însumînd toate aceste date venind din diverse unghiuri, avem imaginea cadrului juri­dic creat pentru îngrădirea celor care debarcă pe „pă­mîntul speranței." Fie că e formulat mai elegant, fie mai dur, un „veto" categoric pla­nează ca o amenințare con­tinuă asupra ambelor catego­rii de Imigranți : șl a celor „legali", și a celor „fără acte".

Problemele tuturor

si interesul fietăruia

Se știe că sint plă- celei mai salarizare, intrat în

Este un fapt de netăgăduit acela că care au imigranți zent cu criză economică. Care-i afec­tează toate sectoarele, spo­rind plnă la nivelul unei pre­sante probleme naționale șo­majul. conjugat cu neîntre­rupta recesiune economică. Nu e nici pe departe un „caz particular" al Franței, ci o manifestare generalizată în toate țările occidentale dez­voltate. Contextul duce la a- firmarea unei reacții de masă împotriva imigranților, văzuți drept concurent! la cîștigarea unor locuri de muncă și așa împuținate. favorizează exa-

fiecare dintre tarile primit si primesc

se confruntă în pre- o situație de acută

cerbarea unor sentimente șl manifestări de ostilitate, de violentă chiar, alimentate de sloganurile rasiste mei drepte.

Nu de astfel semnalate dealtfel ventă de presa se ocupă un serial în cotidia­nul francez „Le Monde". EH retine in special manifestările generate de situația alarman-

de pe piața muncii : „Noi ne mai putem permite să concentrăm eforturile și ne mobilizăm membrii a-

ale extre-

de reacții, cu coneec- occidentală.

NAȚIUNILE UNITE 23 (Ager­pres). — Consiliul de Securi­tate al Organizației Națiunilor Unite și-a reluat, duminică, dezbaterile în problema con­flictului anglo-argentinian pri­vind Insulele Malvine (Falk­land).

In ședința de simbătă noaptea, transmit agențiile A.F.P. și U.P.I. Venezuela a cerut în­cetarea imediată a focului intre beligeranți. La rindul său, re­prezentantul Spaniei a solicitat adoptarea unui proiect de rezo­luție care sâ ceară încetarea focului, separarea forțelor mi­litare și redeschiderea de negocieri intre Londra și Buenos Aires. în același sens' s-au pronunțat și reprezentanții Uru- guavului și Mexicului.

Adjunctul ministrului de ex­terne argentinian, E. Ross, a cerut Consiliului de Securitate să contribuie la căutarea unei soluții, iar secretarul general al O.N.U. să-și reia eforturile de mediere.

înainte terilor, O.N U., Javier a declarat că tioneze din reglementării Bietului din Malvine.

HELSINKI 23 (Agerpres). — în orașul Rovaniemi s-a deschis o conferință pentru pace orga­nizată de Confederația Sindica­telor din Finlanda. în cursul ce­lor două zile de dezbateri, cei aproximativ 500 de delegați vor examina modalitățile de atrage­re in acțiunile de luptă pentru pace, pentru oprirea cursei înar­mărilor a cit mai multor oameni ai muncii.

Numeroși vorbitori au atras atenția că la acțiunile vlzind salvgardarea păcii trebuie să participe reprezentanții tuturor formațiunilor politice.

tănu ne să supra problemelor imigranți­lor", recunoaște una dintre responsabilele Uniunii depar­tamentale a C.F.D., Bouches- du-Rhone. Analiza revine cu insistentă asupra unor aspec­te care tind să justifice în­chiderea mina de lucru fi imposibil să străinilor Franța un condițiile in sosesc fără tuind un fel de cială. Cum să ataci probleme­le locuințelor, ale educației, integrării sociale, dacă se ris­că. Ia fiecare recensămint, să se găsească statistici false ? Cum să lupți contra -angajă­rilor la negru-, contra ex­ploatării de orice natură, dacă noi și noi imigranți vin să-și ofere serviciile pe o piață paralelă ?“

într-adevăr sînt acestea chestiuni insolvabile Ia nive­lul unei societăți marcate de criză. Care fac însă din viața căutătorilor de slujbe ce și-au părăsit tara, obiceiurile, une­ori chiar familia. în speranța unui loc sub „soarele prospe­rității". un infern al umilin­ței. lipsurilor și terorii. Imi­grantul. noțiune ce începe să suporte o dublă definiție : „un om care se teme, un om care trezește teama."

în strada MontreuiiL sutele de „fără acte" povestesc is­toria fugii lor către Eldorado Întîmplările par teratură. dar nu decit secvențele unei tragedii din senează, amar sire, viata lor și timpul ce va urma, de nenumit și de neac- ceDtat ca timp viitor. „înain­te de a invăta să se teamă de polițiști și să evite metroul, din cauza controalelor repe­tate, Ahmed Marocanul fuse­se deja expulzat o dată din Franța, cumpărase in schim­bul tuturor economiilor lui un fals pașaport maurician la Port Louis șl revenise in Franța pe un vapor, deghizat In -turist-". Se va fi încheiat oare aventura lui ? în nici un caz. Pentru că peste tot. el și Ceilalți ca el găsesc porti în­chise.

Fiindcă acest Eldorado, pentru care a înfruntat riscul și drama pierderii oricărei identități, nu există șl nu va exista niciodată.

frontierelor pentru străină *. „Ar

fie acordat trăiesc in

legal, în imigranții !, consti-

subclasă so-

care statut care

încetare,

film ori li- sint altceva

reale crft care se de- fără scăpa-

DOINA lOVANEL

de începerea dezba- secretarul general al

Perez de Cuellar, este gata să ac- nou în vederea negociate a con-

• IN CONFORMITATE cu programul de asigurare a func­ționării stației științifice orbitale „Saliut-7“. duminică la ora 9.57 ora Moscovei, a fost lansată nava automată de transport ,.Progress-i3“. anunță agenția T.A.S.S. Scopul lansării acestei nave de transport este de a duce oe statia orbitală, la bor­dul căreia se află cosmonauții Anatoli. Berezovoi și Valentin Lebedev, materiale și diverse rezerve.

f*

î

**

ț

î ț

i!1

*

Maraton teatralPe scenele din R.F.G. încep td fie la

modă spectacolele de teatru-maraton. Ast­fel, după „tentative" de acest fel la Diisseldorf și Stuttgart, pe o scenă din Essen a fost montată recent trilogia „Wallenstein" de Friedrich Schiller, care a durat nu mai puțin de nouă ore — de la ora 14 la 23 ! Rezultatul final al aces­tui experiment este, potrivit aprecierii cronicarului de specialitate al săptămina- lului „Rheiniseher Merkur"... „epuizarea generală și totală" a actorilor ș: publicului deopotrivă !

pot audia astăzi o parte dintre melodiile care au îneîntat publicul chinez acum mal bine de un mileniu.

Combinațieaeronautică

Speclaliștii cehoslovaci au pus la punct un proiect de aparat de zbor care repre­zintă o combinație intre dirijabil, avion și aerostat. Aparatul se numește „Golem"

Din mileniul trecut de toate

IORDANIA: Valorificarea materiilor prime

In cei 36 de ani de cind Iordania și-a do- bindit independenta de stat. obiectivele prioritare ale autori­tăților de la Amman converg spre dezvolta­rea social-economică a tării și in interes potențialului resurse Deși a fruntat tocmai nienii schimbe în mare mă­sură înfățișarea edificînd derne, proprie zind agricultura, mură în care lucrează peste 45 la sută din populația activă a tă­rii. Planul de tare a tării pe da 1981—1985Investiții de liarde dinari canalizate cu precăde­re in direcția realiză­rii programelor de dezvoltare din dome­niile industriei si agri- :ulturii infrastructu­rii. serviciilor sociale și proiectelor care a- șigură dezvoltarea -ra­porturilor economice cu alte state.

în cea mai mare

valorificarea national a

său de ale subsolului,avut de o natură darnică, iorda- au reușit să

o și

in- nu

tării, orașe mo-

industrie i modernl-

ra-

dezvol- perioa-

prevede 3.3 mi­ce sint

sa. pămîntul este pir.iolit

dar sub acest se află. la

adîncime. vaste

exploatarea lor la dobindirea

recolte tot mai Fosfatii. această

bogăție

parte a Iordaniei și sterp, sol arid micărezerve minerale care prin ajută unor mari.importantă națională, din care se obțin chimice trivit ca 60 toriul carea coperiti in urmă cu 70 de ani. la Ruseifa. este semnificativă si reprezintă doar unul din aspectele amplu­lui proces in plină desfășurare pentru crearea unei Industrii proprii. diversificate. Astăzi, aceste minera­le constituie temelia economiei iordaniene. care aduc tării veni­turi de 47 milioane nari <140 milioane lari), reorezentind la sută din totalul casărilor obținute exoorț Iordania fiind ce’ de-a! treilea ex­portator de fosfați din lume a căror rezerve cunoscute sint apreci­ate la 1,5 miliarde tone.

îngrășămintele acoperă, po-

estimărilor. cir- la sută din teri- târii. Valorifi- fosfatilor. des-

di- do-

30 în- din

Piese muzicale compuse cu peste 1000 de ani în urmă au putut fi audiate recent in sălile de concert din Shanghai, ele fiind interpretate exclusiv cu instrumente muzicale tradiționale chineze. Este vorba de un set de 2.5 de melodii din genul de muzică „dunhuang", foarte apreciată în timpul dinastiei Tang (618—907). Desco­perite in anul 1900 in grotele Mogao (sau Grota celor 1 000 de Buddha) din provin­cia Gansu, împreună cu un mare număr de statuiete, scrieri pe piatră și picturi murale, partiturile au fost descifrate, după 17 ani de muncă perseverentă, de profeso­rul Ye Dong, de la Conservatorul din Shanghai. Astfel incit iubitorii de muzică

și va avea o lungime de 400 m, va putea să zboare cu o viteză de 200 km pe oră și să transporte o greutate de 300 tone. Pe lingă faptul că economisește o mare can­titate de combustibil lichid, noul tip de vehicul dispune de aripi și de sistemul de conducere al avionului. Autorii proiectu­lui susțin că vehiculul va putea fi folosit cu succes la transportul de materiale de construcții și mărfuri.

Coleg de antrenamentEchipamente perfecționate destinate spo­

ririi eficienței orelor de antrenament au

Element de bază în economia tării, pro­ducția de fosfați creș­te intr-un ritm rapid, astfel în ultimii cinci ani ea s-a triplat, a- jungind la peste 4 mi­lioane tone, zîndu-se sfîrșitul niu să milioane ales după exploatare mîntului diya. din sudul țării.

O serie de proiecte comune de cooperare in diverse sfere de ac­tivitate vin să confir-

preconi- ca pînă la

acestui dece- ajungâ la 6,7

tone. mai darea în a zăcă-

de la Shi-

me încă o dată că re­lațiile de prietenie româno-iordaniene cu­nosc o dezvoltare și diversificare continue. Vizitele și convorbiri­le la cel mai înalt ni­vel, documentele sem­nate cu aceste prile­juri relevă dorința co­mună de a da noi di­mensiuni cooperării pe plan economic, teh- nico-științific și cul­tural. în folosul ambe­lor țări și popoare, al cauzei generale a pă­cii și bunei înțelegeri între popoare.

Proiecte energetice argentiniene

lină pen- metropole Astăzi, a-

latino-a-

cunoaște continuu

un de

Nu sînt prea multi ani de cind Argentina era cunoscută ca un stat furnizor de cerea­le, carne și tru marile occidentale, ceasta tarămericană, care sărbă­torește Ziua indepen­denței, proces dezvoltare și moderni­zare economică; cu ac­cente pe Industrializa­re opțiune care recla­mă mai ales în con­dițiile actuale, soori- rea considerabilă a ca­pacității energetice a tării Edificarea unei industrii naționale, conjugată cu procesul

aagrozoo-

de modernizare structurilor tehnice (Argentina ră- minînd în continuare, gratie fertilității deo­sebite a solului, dintre producătoare mondia­le de alimente), au impus elaborarea unui program național pen­tru asigurarea necesa­rului de energie orin valorificarea marilor zăcăminte petrolifere ale platformei conti­nentale. ale imensului potențial hidroenerge­tic al tării, cit și folosirea energiei cleare O mare centrare de forte teriale și umane se a-

unacele mai mari

prin nu-

con- ma-

flă pe șantierul viito­rului complex hidro­energetic de la Yacy- reta. cu o capacitate de 2 600 MW, amplasat pe cursul superior al fluviului Parana. Po­trivit revistei „Econo­mic Information on Argentina", barajul a-, cestei mari hidrocen­trale va avea o lungi­me de 70 km și o lă­țime de 40 metri. Rea­lizarea acestui gigant va avea efecte dintre cele mai favorabile a- supra vieții sociale și economice a întregii regiuni, permițînd ex­tinderea și Îmbunătă­țirea considerabilă ale sistemelor de irigații și de navigație pe cursul superior al flu­viului Parana, ridica­rea unor noi localități și crearea de locuri de muncă. Eforturi simi­lare se depun pentru realizarea unui alt proiect energetic și a- nume cel de pe flu­viul Colorado, cunos­cut sub numele de complexul Casa de Piedra, care in final va asigura controlul a- supra apelor fluviului cu același nume, faci- litind irigarea unei su­prafețe de teren de 300 000 hectare Con­form prevederilor u- nor planuri economice. Argentina iși va asi­gura în următorii doi ani necesarul de pe-

trol din producție pro­prie. iar pînă la sfîr- șitul deceniului în curs va deveni expor­tatoare de petrol. Nu­mai fer fost

în bazinul petroli- al Patagoniei au redeschise 6 400 de

n

lT

țj

fost realizate pini In prezent tn diferite ramuri sportive, cum ar fi tenisul, base- ball-ul sau golful. Specialiștii de la o Urmă din orașul japonez Tokushima au avut ingeniozitatea de a realiza un aparat care lansează mingille către jucătorul ce se antrenează. „Mașina" in cauză nu este un partener de joc propriu-zis, mențio- neza revista americană „Newsweek", ci un

,__ .2 con­tribui la învățarea, prin repetare, a unor procedee tehnice curente — stopul, șutul cu piciorul sau cu capul, puțind fi folo­sită chiar la antrenamentul portarilor. Direcția de lansare a baloanetor poate fi- L dirijată, aparatul puțind imprima traiect tarii neașteptate, mai aproape de situa­țiile reale din timpul jocului.

Familie de longeviviCea mai virstnică locuitoare a Iugo­

slaviei, Mileva Sunievarici, a decedat zilele trecute, la 117 ani, intr-un sat din apro­pierea orașului Nova Varos. Se remarcă faptul că întreaga ei familie s-a bucurat dc o mare longevitate : fratele mai mare a trăit 120 de ani, două surori — 100 șl, respectiv SO de ani, iar fratele mai mic a decedat la 90 de ani. Mileva nu a avut copii, iar in ultimii 67 de ani a fost vă­duvă. Toată viața nu a mers nici măcar • dată la un doctor, aceasta datorindu-se, desigur, in marte parte, faptului că era vegetariană.

„coleg de antrenament" care poate

v

i

*

*

*

țI

•4

sonde, iar zăcămintele din bazinul Mendoza și cele aflate în zone ale platoului continen­tal sint apreciate a fi mai bogate în petrol decit cele din Marea Nordului.

SUDAN: Dezvoltarea agriculturii

Revoluției președintele Mohammed

La confluenta celor două Niluri. Sudanul, cea mal întinsă tară a continentului african, sărbătorește, la 25 mal, „Ziua revoluției", mo­ment de rememorare a evenimentelor petrecu te cu 13 ani în urmă, care marchează pre­luarea puterii de către Consiliul condus, de Gaafar Nimeiri.

Aniversarea „Zilei revoluției" găsește po­porul sudanez anga­jat ibtr-un amplu e- fort de lichidare tei moșteniri a nației coloniale, tru dezvoltarea mico-socială a obiective prioritareale autorităților de la Khartum. Actualulplan șesenal (1977— 1982) acordă în conti­nuare prioritate ramu­rii agricole unde lu­crează 89 la sută dirt cei 18 milioane de lo­cuitori, ramură care asigură 49 la sută din

a gre- domi-

pen- eco no­

tării.

produsul national brut și 96 la sută din ex­porturi. Potențialul a- gricol al acestei țâri este Imens, dispunind de milioane de teren arabil.de cel mai lung flu­viu din lume — Nilul, acest mare bazin hi­drografic. una din imensele resurse ener­getice ale tării, favo­rizează irigarea unor vaste întinderi aride, dezvoltarea turilor și producției electrică, mai mari gricole se naiul Jonglei. care va înlesni prin construi­rea sa intrarea circuitul agricol

Sudanul peste 30 hectare Scăldat

transpor- creșterea

de energie Printre cele proiecte a- numără ca-

în a

peste 1 300 km.p tere­nuri din zona mlăști­noasă a marelui flu­viu. Un fond investi- tional de 18 milioane dolari este afectat va­lorificării terenurilor din cele trei provincii din Valea Nilului, fi-

nalizării sistemului de irigații Gezira. prin care au fost fertiliza­te un milion de hec­tare și cel de la Kashm El Ghirba prin care loare urmind a nual cu hectare, dezvoltare urmărește narea lucrărilor agri­cole si mărirea suora- fețelor Irigate, diver­sificarea culturilor a- gricole. dezvoltarea ramurilor industriale care folosesc materiile prime agricole, precum și acordarea de facili­tăți financiare și asis­tentă tehnică țăranilor cooperatori.

între România și Sudan s-au statornicit relații de prietenie și colaborare al căror curs este continuu as­cendent, relații im­pulsionate îndeosebi de convorbirile româ- no-sudaneze la cel mat înalt nivel, care au deschis noi orizon­turi conlucrării bilate­rale. în cele mai va­riate domenii de acti­vitate. in interesul ambelor țări și po­poare. al cauzei păcii și înțelegerii interna­ționale.

s-au pus în va-200 000 hectare,

fi extins a- alte 40 000 Planul de

economică perfectio-

Grupaj realizat de ALEXANDRU

IANCU

REDACȚ1A și ADMINISTRAȚIA: București. Piața Sclntell, Tel. 17 60 io, 17 60 20. Abonamentele se fac Ia oficiile poștale șt difuzorli din întreprinderi șl Instituții — Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa ScintelT Cititorii din străinătate se pot abona adresindu-se la ILEXIM — departamentul exr presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. 13 Decembrie nr. X 40 364

<