privind schimbările climatice şi creşterea economică

Plan Naţional din 5 octombrie 2016 de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionaleprivind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentruperioada 2016-2020

(la data 20-oct-2016 actul a fost aprobat de Hotarirea 739/2016 )PARTEA 1:CuprinsCapitolul 1: IntroducereCapitolul 2: Planul de acţiune - Definiţii şi principiiCapitolul 3: Aranjamente instituţionale pentru implementare3.1. Energie3.2. Transport3.3. Industrie3.4. Agricultură şi dezvoltare rurală3.5. Dezvoltare urbană3.6. Gestionarea deşeurilor3.7. Apă3.8. SilviculturaCapitolul 4: Adaptarea la schimbările climatice: Acţiuni4.1. Agricultură şi dezvoltare rurală4.2. Apă potabilă şi resursele de apă4.3. Mediul uman, infrastructuri şi urbanism4.4. Transport4.5. Industria4.6. Energie4.7. Turism şi activităţi recreative4.8. Silvicultura4.9. Biodiversitate4.10. Sănătate publică şi servicii de răspuns în situaţii de urgenţă4.11. Educarea şi conştientizarea publicului4.12. Asigurările ca instrument de adaptare la schimbările climaticeANEXA I: Glosar de definiţiiANEXA II: Etape în elaborarea Planului de acţiuneAlegerea sectoarelorSfera acţiunilorPre-screeningSelecţia finalăMonitorizare şi raportareLista figurilorFigura 1: Etape în elaborarea Planului naţional de acţiune pentru schimbări climaticeLista tabelelorTabelul 1: Exemplu de clasificare şi de estimare a costurilor şi beneficiilor acţiunilorTabelul 2: Exemplu de tabel pentru prezentarea sintetică a selecţiei: Sectorul energieTabelul 3: Exemple de indicatori pentru obiectivele de reducere a emisiilor de GES şi adaptare la schimbărileclimatice

Lista acronimelorADR Agricultura şi dezvoltarea ruralăAFIR Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor RuraleAFM Administraţia Fondului de MediuAM PNDR Autoritatea de Management pentru Programul Naţional Dezvoltare RuralăANIF Agenţia Naţională de îmbunătăţiri FunciareANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia MediuluiANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul EnergieiANT Autoritatea Naţională pentru TurismAP Axă PrioritarăAPIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru AgriculturăAPM Agenţia de Protecţie a MediuluiASC Adaptare la schimbările climaticeAT Asistenţă TehnicăBERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi DezvoltareCCS Captarea şi stocarea carbonuluiCE Comisia EuropeanăCFM Cadrul Financiar MultianualCNSC Comisia Naţională privind Schimbările C limaticeCO2 Dioxid de carbonDCA Directiva Cadru privind ApaDSU Departamentul pentru Situaţii de UrgenţăEE Eficienţă EnergeticăFC Fondul de CoeziuneFEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare RuralăFEDR Fondul European de Dezvoltare RegionalăFESI Fonduri Europene Structurale şi de InvestiţiiFSE Fondul Social EuropeanGES Gaze cu efect de serăGDP Gestionarea durabilă a pădurilorGR Guvernul RomânieiHG Hotărârea GuvernuluiIGSU Inspectoratul General pentru Situaţii de UrgenţăIMM Întreprinderi Mici şi MijlociiINCDT Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în TurismMAC Curba costurilor marginaleMADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării RuraleMAI Ministerul Afacerilor InterneMDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceMECRMA Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de AfaceriMENCS Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării ŞtiinţificeMFP Ministerul Finanţelor PubliceMICE Întâlniri, stimulente, convenţii şi expoziţii - Meetings, Incentives, Conventions and

ExhibitionsMMAP Ministerul Mediului, Apelor şi PădurilorMPGT Master Planul General de TransportMS Ministerul Sănătăţii

MT Ministerul TransporturilorOCDE Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

Plan National din 2016 - forma sintetica pentru data 2017-05-14

pag. 1 5/14/2017 : [email protected]

ONG Organizaţie neguvernamentalăOS Obiectiv specificPA Plan de acţiunePNDR Programul Naţional de Dezvoltare RuralăPO Programe OperaţionalePOCA Programul Operaţional Capacitate AdministrativăPOCU Programul Operaţional Capital UmanPOIM Programul Operaţional Infrastructură MarePOR Programul Operaţional RegionalROR C lasificarea riscurilor şi oportunităţilorROS Spectrul de oportunităţi de recreereSC Schimbări climaticeUE Uniunea EuropeanăUK Marea BritanieUNFCCC Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice

PARTEA 2:CAPITOLUL 1: IntroducerePlanul de acţiune este destinat implementării Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazatăpe emisii reduse de carbon, actualizată în cadrul programului "România: Programul privind schimbările climatice şi creştereeconomică cu emisii reduse de carbon" pe baza strategiei adoptate în iulie 2013, Strategia naţională a României privindschimbările climatice 2013-2020. Obiectivul global este de a sprijini Guvernul României în pregătirea acţiunilor legate deschimbările climatice atât pentru politicile de reducere a emisiilor de GES, cât şi pentru cele de adaptare din cadrulProgramelor Operaţionale pentru ciclul financiar 2014-2020. În secţiunea a doua, documentul prezintă definiţiile şi principiileplanului de acţiune privind schimbările climatice. În secţiunea a treia se discută metodologia planului de acţiune pentruschimbările climatice şi se prezintă un format preliminar pentru abordarea selectării acţiunilor; secţiunea include etapele dinprocesul de screening, selectarea, implementarea şi monitorizarea şi evaluarea măsurilor, programelor şi proiectelorprioritare. Acesta se bazează pe ghidurile privind politicile în domeniul schimbărilor climatice şi exemplele de bune practici dinţările UE. Secţiunea a patra prezintă acordurile instituţionale pentru dezvoltarea generală şi implementarea planului naţionalde acţiune.Secţiunile cinci şi şase stabilesc formatul de raportare pentru acţiunile prioritare selectate la nivel sectorial pentru reducereaemisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru adaptarea la schimbările climatice. Acţiunile propuse pentru reducerea emisiilor şiadaptarea la schimbările climatice sunt asociate obiectivelor sectoriale strategice principale propuse în cadrul strategieinaţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon. Planul de acţiune include înacest sens liste ale acţiunilor sectoriale şi indicatori de rezultat ai măsurilor propuse.În anexa nr. 1 sunt prezentate detalii suplimentare privind ghiduri de bune practici ale UE pentru planurile de acţiune privindschimbările climatice. În anexa nr. 2 sunt prezentate detalii privind obiectivele strategice sectoriale şi măsurile existentepentru Planul de acţiune. În anexa nr. 3 este disponibil un rezumat al priorităţilor şi obiectivelor de investiţii pentru sectoarelemediu şi energie incluse în Programul Operaţional Infrastructură Mare.CAPITOLUL 2: Planul de acţiune - Definiţii şi principii(1) Obiectivul major al Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale 2016-2020 privind schimbărileclimatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 este de a elabora măsuriconcrete pentru aplicarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse decarbon pornind de la priorităţile menţionate în aceste documente. În acest scop, este necesar să fie precizate cu mai multăexactitate activităţile necesare pentru abordarea priorităţilor pentru reducerea emisiilor de GES şi adaptarea la schimbărileclimatice şi să fie stabilite etape pentru dezvoltarea şi implementarea lor.(2) Principiile recomandate de orientare pentru un plan de acţiune privind schimbările climatice sunt stabilite într-o serie deghiduri şi documente naţionale care sunt prezentate în detaliu în anexa nr. 1. Aceste documente vizează procesul general alstrategiilor de dezvoltare, al planurilor de acţiune şi al planurilor/programelor sectoriale, însă principiile fundamentale aleacestora prezintă relevanţă pentru fiecare etapă a procesului. Raportul elaborat de Prutsch et al. În 2010 evidenţiazăprincipiile planurilor de acţiune pentru adaptarea la schimbările climatice din Regatul Unit, guvernul Marii Britanii, 2010 şi dinGermania, BMUB, 2011 ca fiind baza pentru bune practici. Aceste rapoarte privind bunele practici în planificarea acţiunilor dereducere a emisiilor de gaze cu efect de seră furnizează, de asemenea, orientări privind principiile care trebuie urmate:WRI,2001; Wang et al., 2013; OCDE, 2009. Următoarea prezentare sintetică a aspectelor vizate de aceste principii se bazeazăpe evaluarea care a fost realizată cu privire la ghidurile disponibile pentru adaptarea la schimbările climatice şi reducereaemisiilor de GES:a) Durabilitate. Deciziile şi acţiunile ar trebui să ţină cont de impactul fenomenului schimbărilor climatice în ansamblu şi demodurile în care acestea pot limita sau afecta răspunsurile la reducerea emisiilor de GES şi adaptare la schimbările climatice înalte sectoare, între regiuni şi în cadrul societăţii civile.b) Participare. Consultarea principalelor părţi interesate pe parcursul procesului de elaborare a planului de acţiune permite caplanul să beneficieze de cunoştinţele, sprijinul şi experienţa acestora în evaluarea opţiunilor, promovând transparenţa şi omai mare asumare a măsurilor şi acţiunilor incluse în plan.c) Integrare. Toate exemplele de strategii privind schimbările climatice din UE şi planurile de acţiune asociate acestora au fostdezvoltate având o orientare sectorială care, alături de deciziile din cadrul grupurilor de lucru interguvernamentale, să oferedirecţia privind implementarea. Această abordare intersectorială integrată va reduce conflictele şi va stimula sinergiile cu alteobiective de politică şi procese strategice. Prin urmare, planul de acţiune ar trebui să ţină cont de interconexiunile dintreacţiunile din cadrul sectoarelor şi dintre acestea, întrucât implementarea unei acţiuni poate afecta implementarea sau efecteleunei alte acţiuni.De asemenea, această abordare va promova integrarea necesităţilor politicii privind schimbările climatice în programele şipoliticile naţionale existente:PNDR, PMBH, Master Planul General pentru Transport, strategia în domeniul energiei.d) Flexibilitate. Planurile de acţiune ar trebui să ţină cont de principiul preventiv,şi anume, acţionarea în condiţiile deincertitudine cu privire la schimbările climatice viitoare, însă ar trebui, de asemenea, să fie documente cu o evoluţie continuă,care să încorporeze flexibilitatea de adaptare la evoluţiile viitoare ale cunoştinţelor în domeniul schimbărilor climatice,eficacităţii răspunsurilor politice şi al noilor cerinţe de acţiune. Acest lucru subliniază importanţa monitorizării şi evaluăriiacţiunilor implementate.e) Decizii bazate pe dovezi. Acţiunile ar trebui să utilizeze la maximum cele mai noi cercetări şi experienţe practice astfelîncât luarea deciziilor să se bazeze pe cunoaştere şi să fie pragmatică.f) Stabilirea priorităţilor. Acţiunile ar trebui să vizeze maximizarea beneficiilor economice şi sociale ale acţiunii climei. Astfel,acestea ar trebui să fie eficace în reducerea riscurilor determinate de schimbările climatice, fie prin reducerea emisiilor deGES, fie prin adaptarea la efectele reziduale; eficiente, beneficiile pe termen lung ar trebui să fie mai mari decât costurile şi



echitabile, ar trebui să ţină cont de efectele acţiunilor asupra diferitelor grupuri sociale şi scăderea costurilor.g) Responsabilităţi şi ţinte internaţionale. Acestea vor include evaluarea modului în care planul de acţiune va contribui laatingerea angajamentelor şi ţintelor internaţionale, cum ar fi obiectivul UE 2020 de reducere cu 20% a gazelor cu efect deseră până în 2020 în raport cu nivelul anului 1990, şi prevederea faptului că, în perioada 2014-2020, cheltuielile legate declimă vor reprezenta cel puţin 20% din fondurile ESI ale UE.h) Comunicare şi conştientizare. Comunicarea eficientă cu privire la strategie şi planul de acţiune climatic către un numărmare de părţi interesate promovează acţiunile de implementare ale strategiei. Prin urmare, activităţile de comunicare suntparte integrantă din planurile naţionale de acţiune existente la nivelul UE.i) Definirea responsabilităţilor: Acţiunile prioritare prezentate în plan ar trebui să precizeze clar instituţiile:ministere,departamente şi alte părţi interesate, responsabile pentru întreprinderea acţiunilor, dar să specifice şi sursele de finanţare.Guidelines on Developing Adaptation Strategies, Ghidurile pentru elaborarea strategiilor de adaptare la schimbările climatice -CE, 2013 au identificat aceasta ca fiind un domeniu vulnerabil în multe planuri naţionale. Planul de acţiune german includeconceptul de subsidiaritate în baza căruia ar trebui adoptate şi implementate acţiuni la cel mai adecvat nivel de luare adeciziei pentru acest scop, BMUB, 2011.CAPITOLUL 3: Aranjamente instituţionale pentru implementare(1) _România va trebui să facă un efort consistent pentru a îşi îmbunătăţi capacitatea instituţională, de a face faţă evoluţieipoliticilor de SC şi pentru a implementa acţiunile propuse în acest document.În acest sens sunt vizate un număr de măsuri care să conducă la creşterea performanţelor funcţionarilor publici care îşidesfăşoară activitatea în domeniul SC precum continuarea dezvoltării Direcţiei Generale Schimbări Climatice din cadrulMMAP; continuarea punerii în aplicare a Memorandumului privind SC din 2009, astfel încât fiecare minister de linie să aibă celpuţin o persoană responsabilă de domeniul SC; precum şi asigurarea de training pentru funcţionarii publici în domeniul SC şi apoliticilor publice.De asemenea, este necesară consolidarea organizaţiilor suport ce vin în sprijinul dezvoltării politicilor privind SC. În acestsens sunt necesare măsuri de modificarea cadrului legislativ privind Comisia Naţională privind SC în sensul dezvoltările roluluipe care aceasta îl joacă în politicile SC; dezvoltarea unei reţele naţionale şi a unor reţele regionale de parteneriat pentru climăcare să includă autorităţile publice, societatea civilă; precum şi dezvoltarea unor grupuri de lucru tematice în cadrul ComisieiNaţionale privind SC.O altă componentă importantă este aceea de asigurare a transparenţei decizionale în domeniul schimbărilor climatice, carepoate fi îmbunătăţită prin dezvoltarea unei platforme online privind SC care să faciliteze legătura cu părţile interesate şiorganizarea de evenimente specifice:seminarii, conferinţe şi altele asemenea diseminării informaţiei privind politicile publice îndomeniul SC.Abordarea pe termen lung va permite o sinergie între măsurile legale, instituţionale, financiare şi de conştientizare pentru acrea o structură de suport solidă pentru implementarea Planului de Acţiune. Măsurile de consolidare a capacităţiiadministrative propuse trebuie privite în contextul efortului naţional de îmbunătăţire a capacităţii administrative. România s-aangajat să îşi îmbunătăţească performanţa în acest domeniu pentru a putea atinge ţintele Europa 2020, aşa cum semenţionează şi în Strategia Naţională Pentru Consolidarea Administraţiei Publice.Reorganizarea Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice, cNSC şi crearea unei Reţele a Partenerilor Climatici, RPCreprezintă baza pentru implementarea strategiei CRESC. Există un număr de autorităţi şi instituţii implicate în SC în România,iar acestea vor putea colabora şi comunica în grupurile tehnice ale CNSC. Interacţiunea cu actorii interesaţi este esenţialăpentru efortul de consolidare a capacităţii de implementare. Reforma CNSC creşte capacitatea individuală şi totală a tuturorautorităţilor responsabile de sectoarele afectate de SC. Mai mult chiar, datorită legăturii dintre CNSC şi RPC, părţile interesatevor avea un canal de comunicare deschis cu autorităţile naţionale astfel încât politicile să devină mai eficiente şi sensibile larealitatea naţională. RPC poate deveni un instrument consistent pentru diseminarea de informaţii, expertiză şi bune practici.Departamentul de SC din MMAP va avea un important rol de coordonare. Ministerul, cu sprijinul Guvernului, va trebui săcreeze standarde de angajare înalte, dar flexibile, împreună cu o scară salarială şi oportunităţi de pregătire mai potrivite astfelîncât să poată evita deprofesionalizarea.Dincolo de schimbările instituţionale în sine, efortul de consolidare a capacităţii se concentrează pe creşterea nivelului decunoştinţe şi expertiză. În timp, RPC poate deveni o sursă valoroasă de informaţii. Dar, mai ales în stadiul iniţial, va fi nevoiede un efort substanţial de creştere a nivelului de expertiză disponibil în România atât în sectorul public. Anumite companii, deexemplu în sectorul energetic sau al construcţiilor, vor trebuie să integreze SC în planificarea pe termen lung, dincolo deevaluarea unor factori individuali de risc. În sectorul public, funcţionarii publici de la nivel local şi naţional vor avea nevoie deinstruire privind SC, împreună cu informaţii despre felul în care SC trebuie integrate în planificarea pe termen lung şi înactivitatea sectorului respectiv.Politicile şi planurile de acţiune naţionale pentru reducerea emisiilor de GES reprezintă un element principal în limitareaefectelor schimbărilor climatice asupra mediului, economiei şi societăţii. Pentru a sprijini creşterea economică verde pentrureducerea conţinutului de carbon, UE a introdus obiective ambiţioase privind clima şi energia până în 2020, fiind prima regiunecare a aprobat o legislaţie obligatorie pentru a se asigura că acestea vor fi atinse. Obligaţiile României în calitate de statmembru al UE includ participarea la mecanismul de limitare şi comercializare al UE sau la Schema de comercializare acertificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, EU-ETS pentru toate instalaţiile mari consumatoare de energie. Adiţional,emisiile din activităţile economice în afara EU-ETS sunt reglementate prin Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului Europeanşi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât sărespecte angajamentele Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020; în acord cuobiectivul stabilit, emisiile de gaze cu efect de seră pot creşte cu 19% în 2020 faţă de nivelul aferent anului 2005. Deasemenea, România s-a angajat să crească ponderea energiei din surse regenerabile în consumul de energie de la 18% în2005 la 24% până în 2020, Banca Mondială, 2014.Fiecare sector prioritar din subsecţiunea de mai jos prezintă 1. detalii ale obiectivelor strategice principale pentru reducereaemisiilor de GES, pe baza documentelor strategiei sectoriale, 2. acţiunile propuse pentru susţinerea fiecărui obiectiv, înfuncţie de tipurile de acţiuni: politice, de investiţii, de consolidare a capacităţii şi altele asemenea şi 3. tabele de screeningpentru aceste acţiuni propuse. Planul de acţiune privind schimbările climatice va include selecţia acţiunilor pentru fiecaresector şi obiectiv, care au fost examinate astfel cum a fost descris mai sus, împreună cu detalii complete privind termeneleasociate, organismele responsabile, sursele de finanţare, valorile finanţărilor şi indicatorii de rezultat. Finanţarea necesarăîndeplinirii măsurilor prevăzute în Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale 2016-2020 privindschimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 se realizează decătre fiecare instituţie/autoritate publică implicată în absorbţia fondurilor europene nerambursabile şi asigurarea resurselorfinanciare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate cu acestea, precum şi în limita fondurilor aprobate anual înbugetele instituţiilor publice implicate. Implementarea măsurilor propuse se va realiza cu încadrare în bugetele aprobate



ordonatorilor principali de credite pentru anul 2016 şi în proiecţiile bugetare pentru anii următori.Pentru obiectivele prevăzute în Planul Naţional de Acţiune, sumele alocate sunt împărţite pe cei cinci ani bugetari după cumurmează:Milioane lei

2016 2017 2018 2019 2020 Media pe 5 ani225 5574 5575 5575 5575 4505

În ceea ce priveşte măsurile propuse pentru realizarea obiectivului 1 din secţiunea 3.2 Transporturi se pot face reduceri deimpozite pentru vehicule noi care utilizează tehnologie ecologică, cum ar fi hidrogen, metan, energie electrică şi tehnologiehibridă şi care necesită revizuirea taxei de înmatriculare auto existente. În vederea promovării unui transport ecologic se potconsidera o serie de opţiuni care pot include stimulente fiscale, dar şi elemente de conştientizare pentru educareacumpărătorilor în ceea ce priveşte maturitatea tehnologiei, costul operaţional al vehiculelor electrice, securitatea acestora,precum şi emisiile de CO2 provenind de la autovehicule şi efectele acestor emisii asupra climei.(2) _3.1. EnergieAcţiuni propuse

Tipul de acţiune

Obiectivul 1:Reducereaintensităţiiemisiilor CO2aferenteactivităţilorenergetice

Dateestimatepentru

începere/şifinalizare/

- an -

Organismresponsabil

Indicator derezultat/unitate

de măsură

Sursă definanţare: PO

2014-2020/bugetulde stat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Promovareasurselorregenerabile înproducerea deenergie:- schema desprijin princertificateverzi

Sistem depromovareîn funcţiunedin 2006Au acces înschemăcapacităţilepuse înfuncţiunepână lasfârşitulanului 2016,care vorbeneficia decertificateverzi pânăcel târziu în2031

ANRE Obiectivul globalpentru reducereaemisiilor:-20 % reducereCO2 până în 2020Capacităţi instalatede energieregenerabilă în2020:- Eoliene: 4.000MW- Solare: 260 MW- Biomasă: 405 MW- Biogaz: 195 MW- biomasa şibiogazul vorreprezentacapacităţi încogenerareSAU - 38,2%ponderea energieielectrice produsedin surseregenerabile întotal consum internpână în 2020

Surseextrabugetare -Consumatorii deenergie electricăsuportă platacertificatelorverzi şi acontribuţiei decogenerare

n/a

Promovareacogenerării deînaltă eficienţăprin sistemulde tip bonus

2016-2023 - Cogenerare:susţinută până la4.000 MW

Instituţională/consolidareacapacităţii

Finalizareastrategieienergetice2016-2030 şiperspective2050, conformultimelordecizii

2016 MinisterulEnergiei

Implementareastrategieienergetice;

n/a n/a

Asistenţătehnică pentruMinisterulEnergiei, ME,pentrucreştereanumărului deproiecte pilotşidemonstrativepentru reţeleinteligente

2016-2018 8 societăţi dedistribuţie carebeneficiază dereţele inteligente

n/a

Investiţie Promovareasurselorregenerabile:sprijin pentrusurseleregenerabilecare prezintăîntârzieri faţăde obiective înpofidasistemului decertificateverzi:biomasă,biogaz,energiegeotermală,inclusivconectareaacestora lareţele

2016-2023 MinisterulEnergiei,MinisterulFondurilorEuropene

- 48.000 de toneechivalent CO2reduse ca rezultat apunerii în funcţiunea unei capacităţisuplimentare dinsurseleregenerabile de 60MW

POIM, AP6 -Promovareaenergiei curate şieficienţeienergetice învedereasusţinerii uneieconomii cuemisii scăzute decarbon - FEDRFonduri privatede la beneficiari- cofinanţare -Bugetul de stat

94,7



- sprijinireacogenerăriipentruconsumatoriiindustriali şirecuperareagazelorreziduale

2016-2023 MinisterulFondurilorEuropene

- 65.800 de toneCO2 reduse -provenite dinreducereaconsumului deenergie primară dela 172 la 232 ktep

POIM, AP6 -Promovareaenergiei curate şieficienţeienergetice învedereasusţinerii uneieconomii cuemisii scăzute decarbon - FEDRFonduri privatede la beneficiari- cofinanţare -Bugetul de stat

57,45

- sprijin pentruca reţeaua detransport săintegrezesurseleregenerabile

2016-2023 MinisterulFondurilorEuropene,Transelectrica,Min.Economiei,Comerţului şiRelaţiilor cuMediul deAfaceri

- 1 000 MWcreştereacapacităţii depreluare a energieidin surseregenerabile de la2.200 MW la 3.200MW

POIM - AP 8 -Energie electrică- stocare şitransmitere -FEDR,cofinanţareTranselectrica

Tipul de acţiune

Obiectivul 2:Eficienţăenergeticăîmbunătăţităla nivelulutilizatorilorfinali, înspecial înclădiri şi însectoareleindustriale

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură



Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică publică Liberalizareapieţei deenergieelectrică şigaze naturalepentruconsumatoriicasnici şi non-casnici şicontractareape deplincompetitivă aenergiei, lapreţurilepieţei: energieelectrică şigaze

2012-2021 Guvern; ANRE 19 % reducere dinconsumul deenergie primară;economie de 10milioane tep dinconsumul deenergie primară în2020:0,92 mil. tepeconomii deenergie înfurnizarea,transportul şidistribuţia deenergie.1,33 mil. tep,economii deenergie în sectorullocuinţelor1,432 mil. tep,economii deenergie în clădiripublice1 mil. tep economiide energie înservicii

Venituri dinvânzareaenergiei

n/a

Programul"Termoficare2006-2020căldură şiconfort"reabilitareasistemelor determoficare -producţie,reţelele detransport şidistribuţie

2006-2020 MinisterulDezvoltăriiRegionale şiAdministraţieiPublice

Bugetul de stat n/a


Dezvoltareacapacităţiiadministrativedeimplementarea strategieienergetice2016-2030 şiperspective2050, conformultimelordecizii

2016-2020 MinisterulEnergieiMinisterulDezvoltăriiRegionale şiAdministraţieiPublice

Nr. personal instruitşi alocatAngajări personalNr. de studiirealizate

FonduristructuraleBugetul de stat

0,2

Studiu privindcererea defurnizare aenergieielectrice şitermice înoraşe încontextulschimbărilorclimatice

2016-2018 0,3

Investiţie Promovareaeficienţeienergetice lanivelulindustriei

2016-2023 MinisterulFondurilorEuropene,ANRE

121,5 kgep/1.000EUR intensitateaenergetică în 2023

Bugetul de stat 12,5 -UE:9,99 -acoperă10 % dinnecesar

-monitorizareaconsumului deenergie lanivelulplatformelorindustriale

2016-2023 MinisterulFondurilorEuropene,ANRE

1,2MWh/gospodărie/anconsumul mediuanual de energie îngospodării în 2023

Fonduri private



Promovareaeficienţeienergetice îngospodării:- dezvoltareaşiimplementareasistemelor decontorizareinteligentecarefuncţionează latensiune joasăşi medie;

2016-2023 Autorităţilelocale (7oraşe)

15% pierderile înreţele determoficare,transport şidistribuţie la nivelnaţional în 2023

Fonduri de lasocietăţi localede distribuţie

40,5 (UE:32,4) -10% dinnecesar

- sporireaeficienţeienergetice atransportului şidistribuţiei însistemele determoficaredin 7 oraşe;

2016-2023 PrimăriaoraşuluiBucureşti,RADET, AFM

0,006 mil. tep/anreducereaconsumului deenergie în clădirilepublice

POIM - AP7 -Creştereaeficienţeienergetice lanivelul sistemuluicentralizat determoficare înoraşele selectate- FEDR şi FC

105,8(UE:84,5)

- sporireaeficienţeienergeticepentrufurnizarea decăldură însistemcentralizat înBucureşti;

2016-2023 36+194 GWh/an -reducereaconsumului deenergie primară înclădirile publice,respectiv8.765+46.823 toneCO2 reduse

Bugete localeBuget RADETPOR

187,7(UE: 150)

C lădiri publiceşi servicii:-îmbunătăţireaeficienţeienergetice prinreabilitareatermicăintegralăinclusivizolareatermică,iluminat şisistemul demanagementenergetic alclădirilor

MinisterulDezvoltăriiRegionale şiAdministraţieiPublice,autorităţilelocale, AFM

0,012 mtep/anconsumul deenergie primară însectorul locuinţelorîn regiuniledezvoltate şi 0,171mtep/an înregiunile mai puţindezvoltate

Bugete localeFonduri private -beneficiariPOR

300

C lădiri delocuinţe- reabilitareaşimodernizareainstalaţiei dedistribuţie aagentuluitermic,îmbunătăţireaizolaţieitermice şimodernizareainfrastructuriide iluminatpublic

2016-2023 MinisterulDezvoltăriiRegionale şiAdministraţieiPublice,autorităţilelocale, AFM

1,65 mtep/anconsumul deenergie anualpentru iluminatulpublic în regiuniledezvoltate şi 23,26kWh/an în regiunilemai puţindezvoltate până în2023

Bugete localeFondul pentrumediu

2.654

Tipul de acţiune

Obiectivul 3:Energieaccesibilăgrupurilorvulnerabileeconomic

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură



Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică publică Îmbunătăţireapoliticilorpublice privindmăsurile desprijin pentruconsumatoriivulnerabili, învedereaîmbunătăţiriieficienţeienergetice înlocuinţe pentrupersoanele cuvenituri mici

2016-2018 MinisterulDezvoltăriiRegionale şiAdministraţieiPublice şiMinisterulMuncii,Familiei şiProtecţieiSociale şiPersoanelorVârstnice cusprijinul AAPL

Studiu/analizăprivind soluţii desprijin pentruconsumatoriivulnerabiliAct normativ carereglementeazămăsurile de sprijinaprobat

Bugetul destat/Fondurieuropene

n/a


Dezvoltareacapacităţiiadministrativeresponsabilăcuimplementareapoliticilorprivindconsumatoriivulnerabili dinpunct devedere al"sărăcieienergetice"

2016-2018 MinisterulMuncii,Familiei,ProtecţieiSociale şiPersoanelorVârstnice cusprijinul ANRE,MinisterulDezvoltăriiRegionale şiAdministraţieiPublice,autorităţilelocale

Număr personalimplicat înimplementare

Bugetul de statFondurieuropene

n/a



Investiţie Reabilitareatermică alocuinţelorpentruconsumatoriiaflaţi însărăcieenergetică

2016-2020 MinisterulDezvoltăriiRegionale şiAdministraţieiPublice şiMinisterulMuncii,Familiei şiProtecţieiSociale şiPersoanelorVârstnice cusprijinul AAPL

Nr. locuinţereabilitate pentruconsumatorii aflaţiîn sărăcieenergetică/Numărbeneficiari aimăsurilor de sprijindintre consumatoriivulnerabili definiţide legislaţia învigoare

Bugetul destat/Fondurieuropene/Bugetelocale, Fonduriprovenite din EU- ETS

N/a

Investiţie Îmbunătăţireaeficienţeienergetice îngospodării:echipamenteelectrice şielectronice,corpuri deiluminat şialteleasemenea

2016-2020 MinisterulDezvoltăriiRegionale şiAdministraţieiPublice,autorităţilelocale şi ONG-uri

t CO2e reduse Fonduri private şiFonduriprovenite din EU- ETS

300

3.2. TransportAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1: Introducerea

unor stimulenteeconomice puternicepentru un sistem detransport ecologic, prininstrumente de preţ

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică publică Taxa de înmatriculare avehiculului

2016-2020 MinisterulFinanţelorPublice

Număr deautovehiculeînmatriculate

Bugetele locale 0,9

Tarifarea parcării 2016-2020 Autorităţilelocale

Venituri încasate Bugetul de stat 1,9

Taxarea congestiilor urbane 2016-2020 Autorităţilelocale

1,6


Asistenţă tehnică acordatăautorităţilor locale pentruimplementarea politicilor

2016-2022 MMAP/MDRAP Nr. programe deasistenţă tehnicăimplementate

Fondurieuropene

1,5

Studiu privind măsuri deîncurajare a transportatorilorrutieri de marfa pentruaccelerarea utilizăriitehnologiilor de reducere aemisiilor vehiculelor şi acomportamentului aferent.

2016-2022 Un studiu realizat Bugetul de stat 0,5

Investiţie Programul de stimulare aînnoirii Parcului auto naţional

2016-2020 AFM Nr. maşini scoasedin uzCantitatea deCO2 redusă tep

Fondul pentrumediu

164

Tipul de acţiune Obiectivul 2: Creştereaeficienţei transportuluiurban

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Limitări de viteză 2016-2022 Autorităţilelocale

Cantitate de CO2redusătCO2

Bugetele locale 39

Conducere cu emisiiscăzute/nepoluată

2016-2020 Autorităţilelocale

Bugetul de stat 20

Zone cu emisii scăzute 2016-2022 Autorităţilelocale

Bugetele locale 114

Opţiuni inteligente/măsuri fărăcaracter obligatoriu

2016-2022 Autorităţilelocale

Bugetele locale 23


Studiu privind măsurile fiscalepentru influenţarea opţiunilorde achiziţionare şi utilizare aautoturismelor/autovehiculeloruşoare

2016-2022 MFP Număr de studii şicercetări

Bugetul de stat 0,15

Studiu privind carburanţiialternativi

2016-2022 Bugetul de stat 0,3

Investiţie Vehicule cu emisii foartescăzute

2016-2030 MMAP/MDRAP Nr de vehiculeachiziţionate

Bugetul destat/POR - AP3şi AP4

195

Investirea în infrastructurăpietonală şi piste pentrubiciclete şi în dezvoltareainfrastructurii destinatemijloacelor de transport non-motorizate electrice şi a celorcare utilizează alţi combustibilialternativi.

2016-2030 AFMAutorităţilelocaleAutorităţilelocale înparteneriatcu operatorulde transportpublicAutorităţilelocaleMDRAPautorităţilelocale

tCO2 reduseKm infrastructuradezvoltatătCO2 reduseNr. deautovehiculeelectriceachiziţionatetCO2 reduseNr. de autobuzeelectriceachiziţionatetCO2 reduseObiectivul GES17.750,44 MtepCO2/an;1,03-1,11 mld.pasageri/an întransportul public

Fondul pentruMediuPOR - AP3 şiAP4Bugete localePOR - AP3 şiAP4 + BugetelocalePOR - AP3 şiAP4 + BugetelocalePOR

702016-2030 352016-2030 2772016-2022 1200



Tipul de acţiune Obiectivul 3: Inversareatendinţei de declin petermen lung altransportuluiferoviar:pasageri şimărfuri şi includereaproiectelor de dezvoltarede terminale intermodale.

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Implementarea completă amanagementului profesionistpentru companiile de stat:OUG nr. 109/2011

2011-2030 MT Managementprofesionist laCFR Călători

Bugetul de stat n/a


Analiză cuprinzătoare a reţeleiferoviare înainte decontinuarea investiţiilor înafara reţelei prioritare TEN-T

2016-2018 MT Studiul cuacţiunile pentrucare s-a stabilitprioritatea - încadrul MPGT

Bugetul de stat n/a

Investiţie Sporirea mobilităţii pe reţeauade bază TEN-T - cale ferată

2016-2023 MFE, MT,CFR, AFM

Nr. de călători noi Bugetul de statPOIM AP 1Îmbunătăţireamobilităţii prindezvoltareareţelei TEN-T şia metroului

1400

Sporirea utilizării reţelei demetrou în Bucureşti - Ilfov

2016-2023 MFE, MT,Metrorex,AFM

Nr. de călători noi Fonduri din EU-ETSAP2 -Dezvoltareaunui sistem detransportmultimodal, decalitate, durabilşi eficient -FEDRFondul pentrumediu

726 POIM

Sporirea sustenabilităţii şicalităţii transportului feroviar

2016-2023 MFE, MT,Metrorex,AFM

Bugetul de statPOIM - AP2 -Dezvoltareaunui sistem detransportmultimodal, decalitate, durabilşi eficient -FEDR

476

3.3. IndustrieAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1:

Reducereaintensităţiiemisiilor decarbon dinindustrie

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Acordareaposibilităţii IMM-urilor, în cadrulschemelor deajutor de minimis,de a decontacheltuielileaferenteinstalaţiilordestinateeficientizăriiconsumului deenergie şi utilizăriisurselorregenerabile deenergie.

2016 MinisterulEconomiei,Comerţului şiRelaţiilor cuMediul deAfaceri

Numărul descheme definanţare

Bugetul de stat n/a


C reştereanumărului deangajaţi înministerele delinie în domeniulschimbărilorclimatice

2016-2017 Min.Energiei;Min.Economiei,Comerţului şiRelaţiilor cuMediul deAfaceri; Min.Mediului,Apelor şiPădurilor

Numărulpersonalului nouangajat dedicatSC

Bugetul de stat n/a

Formareapersonalului dinministerele delinie în domeniulschimbărilorclimatice

2016-2020 Min.Economiei,Comerţului şiRelaţiilor cuMediul deAfaceri; Min.Mediului,Apelor şiPădurilor;Min. Energiei

Numărul depersoane instruite

Fonduristructurale/

0,2

Campanii deinformare pentrubănci privindproiectele deeficienţăenergetică şireducereaemisiilor de GES.

2016-2020 Min.Mediului,Apelor şiPădurilor

Numărul decampanii deinformare

Bugetul de stat 0,15



Tipul de acţiune Obiectivul 2:Evaluarea celormai bunetehnicidisponibile -BAT - dinperspectivaemisiilor degaze cu efectde seră

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -


Îmbunătăţirea şitransferul decunoştinţe privindtehnicile cele maieficiente din punctde vedere alcosturilor

2017-2020 Min.Mediului,Apelor şiPădurilor înparteneriatcu Min.Economiei,ComerţuluiRelaţiilor cuMediul deAfaceri

Număr de studii şischimburi deexperienţe

Bugetul de stat 0,5


Organizareadezbaterii privindproiectele desucces, care auutilizat tehnicilecel mai eficientedin punct devedere alcosturilor, dindiferite sectoareindustriale

2017-2020 Camera deComerţ şiIndustrie înparteneriatcu MinisterulEconomiei şiRelaţiilor cuMediul deAfaceri/Min.Mediului,Apelor şiPădurilor

Numărul dedezbaterisectoriale

Bugetul de statşi contribuţiiale asociaţiilorprofesionale

0,1

Număr dematerialeinformaţionale

0,50

Tipul de acţiune Obiectivul 3:Explorareaabordărilorvoluntare,tranzacţionareaemisiilor, taxe

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Identificareaacordurilorvoluntare pentrureducereanivelului emisiilorde GES înindustrie

2017-2019 MinisterulEconomiei,Comerţului şiRelaţiilor cuMediul deAfaceri

Număr deacorduri voluntareîncheiate

Bugetul de stat n/a


Furnizarea decunoştinţe tehniceşi de sprijineconomic pentrunoile instrumentepentru a stimulaindustria săreducă emisiile deGES

2018-2020 MinisterulMediului,Apelor şiPădurilorîmpreună cuMinisterulEconomiei,Comerţului şiRelaţiilor cuMediul deAfaceri

Nr. de angajaţidin industrie cucunoştinţe tehniceşi economiceîmbunătăţite

Bugetul de stat 0,2

Investiţie Analizaexperienţeistatelor membreprivind acordurilevoluntare,schemele decomercializare acertificatelor deemisii GES şitaxele interneaplicabilesectoarelorindustriale

2016-2018 MMAP Studiu privindfezabilitateaintroducerii de noiinstrumente caresă stimulezereducereaemisiilor de GESîn România

Fonduri din EU-ETS

0,15

3.4. Agricultură şi dezvoltare ruralăPlan de acţiune pentru sectorul agricultură şi dezvoltare rurală, ADR1

1Indicatorii, valorile şi alocările pentru măsurile 1, 2, 4, 6, 10, 11 şi 13 prezentate în tabelul de mai jos au fost preluate dinProgramul Naţional de Dezvoltare Rurală, PNDR versiunea 2014-2020 aprobată, şi reflectă numai măsurile, indicatorii,valorile şi alocările preconizate să contribuie la priorităţile de dezvoltare rurală 4 şi 5.Acţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1:

Promovareatransferuluide cunoştinţeşi aserviciilor deconsultanţăcu privire laaspecteleprivindschimbărileclimatice înrândulfermierilor

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -



Instituţională/Consolidareacapacităţii

PNDR Măsura 1-Acţiuni pentrutransferul decunoştinţe şiacţiuni deinformareSubmăsura 1.1- Sprijin pentruformareaprofesională şidobândirea decompetenţe

2016-2022 MADR Nr. de participanţila sesiunile deformare/153.168

FEADR+bugetul de stat

38,3

Măsura 1 -Acţiuni pentrutransferul decunoştinţe şiacţiuni deinformareSubmăsura 1.2- Sprijin pentruactivităţidemonstrativeşi de informare

2016-2022 MADR Cheltuieli publicededicateschimburilor deexperienţă întrefermieri,demonstraţii şi alteasemenea.

FEADR +bugetul de stat

42,1

PNDR Măsura 2- Servicii deconsiliere,servicii degestionare afermei şiservicii deînlocuire încadrul fermeiSubmăsura 2.1- Servicii deconsilierepentru fermieri,tinerii fermieri,micro-întreprinderileşiîntreprinderilemici

2016-2022 MADR Nr. de beneficiariconsiliaţi/132.901


13,3

Tipul de acţiune Obiectivul 2:Sprijinireainvestiţiilorpentrumodernizareafermelor

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Investiţie PNDR Măsura 4- Investiţii înactive fiziceSubmăsura 4.1- Investiţii înexploataţiiagricole

2016-2022 MADR/AFIR Nr. de operaţiunicare au beneficiatde sprijin pentruinvestiţii:,depozitareagunoiului de grajd,tratarea gunoiuluide grajd şi alteleasemenea/870Unităţile de vitămare - UVM - încauză prin investiţiiîn gestionareaşeptelului în scopulde a reduceemisiile deGES/21.749

FEADR+bugetul de stat

442,5

PNDR Măsura 6- Dezvoltareafermelor şi aîntreprinderilorSubmăsura 6.4- Investiţii încrearea şidezvoltarea deactivităţineagricole

2016-2022 MADR/AFIR Nr. de beneficiarisprijiniţi pentrucrearea/investiţiileîn activităţileneagricole/9

1.764

Tipul de acţiune Obiectivul 3:Promovareabunelorpracticiagricole

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -



Juridică/financiară PNDR Măsura10 - Agro-mediu şi climăSubmăsura10.1 - Plăţipentruangajamenteprivind agro-mediul şi clima:pachetul 1 -pajişti cu înaltăvaloarenaturală,pachetul 2 -practici agricoletradiţionale,pachetul 3 -pajiştiimportantepentru păsări,pachetul 4 -culturi verzi,pachetul 6 -pajiştiimportantepentru fluturi,Maculinea sp.;pachetul 7 -terenuri arabileimportante cazone de hrănirepentru gâscă cugât roşu,Branta ruficollisşi pachetul 8 -creştereaanimalelor defermă din raselocale în pericolde abandon

2016-2022 MADR/APIA Suprafaţa - ha - încadrulangajamentelor deagro-mediu şiclimă/1.351.100


1.052,5

PNDR Măsura11 - AgriculturăecologicăSubmăsura11.1- Sprijinpentruconversia lametodele deagriculturăecologică

2016-2022 MADR/APIA Suprafaţa - ha -conversie laagriculturaecologică/136.550


236,4

PNDR Măsura11 - AgriculturăecologicăSubmăsura11.2 - Sprijinpentrumenţinereapracticilor deagriculturăecologică

2016-2022 MADR/APIA Suprafaţa - ha -menţinereapracticilor deagriculturăecologică/89.400


PNDR Măsura13 - Plăţipentru zonecare seconfruntă cuconstrângerinaturale sau cualteconstrângerispecificeSubmăsura13.1 - Plăţicompensatoriiîn zonamontană

2016-2022 MADR/APIA Suprafaţa - ha -zonămontană/1.370.000


1.354,9

PNDR Măsura13 - Plăţipentru zonecare seconfruntă cuconstrângerinaturale sau cualteconstrângerispecificeSubmăsura13.2 - Plăţicompensatoriipentru zonecare seconfruntă cuconstrângerinaturalesemnificative

2016-2022 MADR/APIA Suprafaţa - ha -zone care seconfruntă cuconstrângerinaturale/3.150.000




PNDR Măsura13 - Plăţipentru zonecare seconfruntă cuconstrângerinaturale sau cualteconstrângerispecificeSubmăsura13.3 - Plăţicompensatoriipentru zonecare seconfruntă cuconstrângerispecifice

2016-2022 MADR/APIA Suprafaţa - ha -zone care seconfruntă cuconstrângerispecifice/180.000


Tipul de acţiune Obiectivul 4:Promovareasechestrăriicarbonului înagricultură

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Juridică/financiară PNDR Măsura10 - Agro-mediu şi climăSubmăsura10.1 - Plăţipentruangajamenteprivind agro-mediul şi clima:pachetul 4 -culturi verzi

2016-2022 MADR/APIA Suprafaţa - haterenurilor agricolecare fac obiectulcontractelor degestionare pentruîmbunătăţireagestionării soluluişi/sau pentruprevenireaeroziuniisolului/505.080


146

3.5. Dezvoltare urbanăAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1:

Promovarea unormăsuri dedezvoltate maicompacte, cu outilitatecombinată,orientate peactivităţile detranzit, camodalitate dereducere adistanţelorparcurse deautovehicule, dedezvoltare ainfrastructurii şide reducere acosturilor deîntreţinere

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Modificarea politicilorprivind taxele localesau a politicilorprivind CUT,coeficientul deutilizare a terenuluiîn oraşe pentru astimula dezvoltareape spaţiile neutilizateşi a orientării cătretranzitModificarea politicilorde zonare sau deutilizare a terenurilorpentru a promovadezvoltarea utilizăriimixte

Până în 2020 MDRAPAutorităţilocale

Densitatealocuinţelor înapropiereanodurilor detransport vizate înoraşe

Bugetul de stat n/a


Pregătirea de ghiduripentru oraşe privindstrategiile depromovare adezvoltării construiriipe spaţiileneutilizate/dezvoltăriiorientate spre tranzit

Până în 2020 MDRAPnotă: BMdeţine oserie demateriale deformare peacest subiect

Nr. reprezentanţiai oraşelorparticipanţi laprogramele deformareNr. de oraşe careîşi modificăpoliticile/codurilepentru a permiteutilizareamixtă/dezvoltareaconstruirii pespaţiile neutilizate

Bugetul de stat 0,3

Tipul de acţiune Obiectivul 2:Promovareaîmbunătăţiriinivelului deeficienţăenergetică înclădiri şi însistemele majorede infrastructurăurbană

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -



Politică Instituirea unorprograme decreştere a eficienţeienergetice aclădirilor de locuitContinuarearenunţării lasubvenţii/controlulpreţurilor pe piaţaenergieiInstituirea unorprograme deîmbunătăţire aeficienţei energeticepentru sistemelemajore deinfrastructură dindomeniultransportuluiurban/parc auto

2016-2020 MDRAP Număr deprogramefuncţionaleValoareabugetului alocat

Bugetul de stat n/a


Orientareprofesională pentruîmbunătăţireaexpertizei privindeficienţa energeticăFormarea furnizorilorde servicii îndomeniul eficienţeienergetice

Până în 2020 MDRAPMinisterulEducaţieiNaţionale şiCercetăriiŞtiinţifice

Nr. de experţiformaţi/certificaţiîn domeniuleficienţeienergeticeNr. de participanţila programele deformare îndomeniuleficienţeienergetice

Bugetul de stat 2,0

Investiţională Creştereainvestiţiilor îneficienţă energeticăconform Legii nr.372/2005 privindperformanţaenergetică aclădirilor, cumodificările şicompletărileulterioare

2016-2020 MDRAPAPL -autorităţipublicelocale

Consumul deenergie pe m2,pentru diferitetipuri de clădiriLitri combustibil:la 100 de kmpentru parcurilede transportpublic

Bugetul de statBugetulautorităţilorlocalePORCofinanţarefonduri private

n/a

3.6. Gestionarea deşeurilorAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1:

Promovareaprevenirii generăriideşeurilor

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Investiţie Proiecte integratepentru consolidarea şiextinderea sistemelorde managementintegrat al deşeurilorcu respectareaierarhieideşeurilor:prevenire,pregătirea pentrureutilizare, reciclare,alte metode derecuperare, inclusivtratarea şi eliminareaÎnchiderea şireabilitarea depozitelorneconforme şideschiderea/extindereadepozitelor noiconforme.

2016-2020 Consiliilejudeţene, prinintermediulAsociaţiilor dedezvoltareintercomunitară,ADI;AdministraţiaFondului pentruMediu, AFM

Nr. campanii deconştientizarepentru prevenireagenerării dedeşeuriNr. de proiecteintegrate sistemede managementintegrat aldeşeurilor Nrgropilor de gunoineconformeînchise/reabilitate

Fondul pentrumediuPOIM - AP 3 -Dezvoltareainfrastructuriide mediu încondiţii demanagementeficient alresurselor - FCFondul pentrumediuBugetul de statPOIM - AP 3 -Dezvoltareainfrastructuriide mediu încondiţii demanagementeficient alresurselor - FC

3,010,066,06

Cercetare/Analiză Cercetări pentruutilizarea proiecţiilor lascară regională şilocală ale modelelorclimatice globale înscopul furnizării unorevaluări mai localizatea efectelor climatice îndiferite regiuni,permiţând operatorilorinstalaţiilor degestionare a deşeurilorsă analizezevulnerabilitateaactivităţii lor la şocurileclimatice viitoare.

2016-2020 MMAPMinisterulEducaţieiNaţionale şiCercetăriiŞtiinţifice

Numărul deprogrameproiecte decercetareangajate

Bugetul de statprinCompetiţiile deproiecte dinPlanul Naţionalde Cercetare,Dezvoltare şiInovareHorizon 2020

n/a


Organizarea, la nivelulRomâniei, deconferinţe/programede calificare privind"bunele practici" înstrategiile degestionare a deşeuriloradresate operatorilorsistemelor degestionare a deşeurilorşi funcţionarilor dincadrul autorităţilorlocale.

2016-2020 MMAP Număr deevenimenteNumăr departicipanţi

Bugetul destat/fondurieuropene

0,5



Tipul de acţiune Obiectivul 2:Creşterea graduluide reutilizare şireciclare amaterialelor incluseîn fluxul de deşeuri,reducerea volumuluide material cetrebuie gestionatdrept deşeu prinpromovareaproceselor desimbioză industrialăşi aplicareaconceptului deeficienţa resurselorîn gestionareadurabilă adeşeurilor

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Investiţie Implementareasistemelor de colectareselectivă

2016-2020 Consiliilejudeţene, prinintermediulAsociaţiilor dedezvoltareintercomunitară,ADI; AFM

Gradul deacoperire alteritoriuluinaţional cusisteme decolectareselectivă, %

POIM - AP 3 -Dezvoltareainfrastructuriide mediu încondiţii demanagementeficient alresurselor - FCFondul pentrumediu

6,0

Investiţie Eficientizareamanagementuluideşeurilor înoraşe/regiuni pentru ase asiguraconformitatea cudirectivele UErelevante, inclusiv ainstalaţiilor decompostare,instalaţiilor de digestieanaerobă şi aprogramelor dereciclare.

2016-2020 Consiliilejudeţene, prinintermediulAsociaţiilor dedezvoltareintercomunitară,AFM

Nr. de capacităţisuplimentarepentru reciclareadeşeurilorNr. de capacităţisuplimentarepentrurecuperareadeşeurilor

POIM - AP 3 -Dezvoltareainfrastructuriide mediu încondiţii demanagementeficient alresurselor - FCBugetul destat, Fondulpentru mediu

12,0

Politică/Cercetare Realizarea de studiiprivind instrumenteleeconomice în scopulevaluării gradului încare acestea susţin cusucces principiul"poluatorul plăteşte"

2016-2020 ANRSC/MMAP Numărul de studii Bugetul de statsau fondurieuropene AFM

0,4


Sprijinirea promovăriidezvoltăriicunoştinţelorautorităţilorjudeţene/locale cuprivire la legăturadintre schimbărileclimatice şi operaţiunilede gestionare adeşeurilor solide

2016-2020 Consiliilorjudeţene prinintermediulAsociaţiile dedezvoltareintercomunitară

Numărul deevenimenteorganizate şi deautorităţi localeimplicate

fondurieuropene

0,5

Tipul de acţiune Obiectivul 3:Colectarea separatăa deşeurilorbiodegradabile şicompostarea lor

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Investiţie Construcţia instalaţiilorde transfer şirecuperare/tratare,inclusiv a platformelorde compostare şi ainstalaţiilor individualede compostare şi ainstalaţiilor pentrutratarea mecano-biologică, TBM.

2016-2020 Consiliilejudeţene, prinintermediulAsociaţiilor dedezvoltareintercomunitară,AFM

Numărul deinstalaţii noi detratare şiplatforme decompostareCapacitateainstalaţiilor

POIM - AP 3 -Dezvoltareainfrastructuriide mediu încondiţii demanagementeficient alresurselor - FCFondul pentrumediu

66,00

Politică/Cercetare Studii privind analizacompoziţiei deşeurilorîn oraşele şi judeţelecare utilizează instalaţiipentru evaluareaeficienţei colectăriiseparate a deşeurilorbiodegradabile.

2016-2020 Consiliilejudeţene, prinAsociaţiile dedezvoltareintercomunitară

Numărul de studii Bugetul de stat 1,5

Analiza politicilor Realizarea de studiiprivind practicile degestionare a deşeurilorbiodegradabile şipublicarea celorrealizate până înprezent pentru aevalua eficacitateadiferitelor abordări

2016-2020 Consiliilejudeţene, prinAsociaţiile dedezvoltareintercomunitară

Numărul de studii Bugetul de stat 0,3

Tipul de acţiune Obiectivul 4:Producerea energieidin deşeuri

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -



Cercetări privindprocesele, costurile,standardele,experienţeleinternaţionale înproducerea energieiprin co-incinerareadeşeurilor.

2016-2020 MMAPMinisterulEducaţieiNaţionale şiCercetăriiŞtiinţifice

Numărul deproiecte decercetare iniţiateNumărul de temede cercetare

Bugetul de statprincompetiţiile deproiecte dinPlanul Naţionalde Cercetare,Dezvoltare şiInovareHorizon 2020

0,5

3.7. ApăAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1:

Reducereaemisiilor de gazecu efect de serădin sectorulalimentării cuapă şi al epurăriiapelor uzate

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Investiţie Implementareagestionării eficientea nămolului rezultatdin procesul deepurare a apeloruzate.

2016-2020 Asociaţiile dedezvoltareintercomunitarăprin intermediuloperatorilorregionali

Tone de nămolgestionate

Bugetul de statPOIM - AP 3 -Dezvoltareainfrastructuriide mediu încondiţii demanagementeficient alresurselor - FC

33,6

Investiţie Continuareafinanţăriimodernizăriisistemelor eficientede epurare a apeloruzate dinoraşe/regiunipentru a se asiguraconformitatea cucerinţele UErelevante privindcalitatea apei şiacoperireaserviciilor şireducerea emisiilorde GES.

2016-2018 MMAPMDRAP

Numărul delocuitori care auacces laserviciu/economiilede energie

Buget de stat,POIM - AP 3 -Dezvoltareainfrastructuriide mediu încondiţii demanagementeficient alresurselor FC

3.200Val.totalăpentruinvestiţiilefinanţatedin POIMpentrusectorulde apăeste de13,85mld.Euro: 5,8mld europt. apapotabilăşi 8.03pentruapauzată.


Cercetarea pentruutilizarea proiecţiilorla scară regională şilocală ale modelelorclimatice globale înscopul furnizăriiunor evaluări mailocalizate aefectelor climaticeîn diferite bazinehidrografice/regiuni,permiţând oalimentare cu apăpe termen lungîmbunătăţită.

2016-2020 MMAP, MENCS Numărul deprograme decercetare iniţiate

Bugetul de statprinCompetiţiile deproiecte dinPlanul Naţionalde Cercetare,Dezvoltare şiInovareHorizon 2020

1,5


Furnizarea formăriipentru operatoriisistemelor apă cuprivire laproiectarea şioperarea care săţină cont deschimbărileclimatice

2016-2020 MDRAP Numărul deoperatori instruiţi

Buget de stat 0,3

Tipul de acţiune Obiectivul 2:Creştereaeficienţeienergetice apompelor lasistemele maride alimentare cuapă

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Investiţii/AT Achiziţionareapompelor de mareeficienţă*, pentru areduce emisiile deGES din investiţiileîn domeniulalimentării cu apă şia epurării apelorreziduale

2016-2020 MMAPAM

tone CO2 reduse POIM AP 3 -Dezvoltareainfrastructuriide mediu încondiţii demanagementeficient alresurselor

10

Notă: La reabilitarea staţiilor vechi precum şi la investiţiile noi se va avea în vedere achiziţionarea pompelor de mareeficienţă.3.8. SilviculturaAcţiuni propuse



Tipul de acţiune Obiectivul 1:Gestionareapădurilor existentepentru stocarecarbonului încontextul uneiadministrăriforestiere durabile

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul de

stat/altele

Valoareestimată

- mil. Euro -

Politică Finalizarea adoptăriiStrategiei de dezvoltarea sectorului forestier,inclusiv a măsurilorpentru reducereaemisiilor GES şiadaptarea sectoruluiforestier la schimbărileclimatice, şi ţinând contde aspectele economiceale sectorului

2016 MMAP - DGPăduri22În prezent,DirecţiaGeneralăPăduri dincadrulMinisteruluiMediului,Apelor şiPădurilor -MMAP

StrategieNaţională deDezvoltare aSectoruluiForestier aprobată

Bugetul de stat 0,133Valoareainclude fondurilepentru asistenţătehnică şiconsultaţii

Actualizarea normelortehnice silvice privindgospodărirea pădurilorşi aplicareatratamentelor, pentru aeficientiza şi aoperaţionalizamanagementul pădurilorde stat şi private, culuarea în considerare acunoştinţelor noi privindconservarea şicreşterea stocului decarbon din depoziteleecosistemice

2016-2017 MMAP - DGPăduri,INCDS - MD4,universităţi destat, RNP54InstitutulNaţional deCercetareDezvoltare înSilviculturăMarin Drăcea,fost ICAS -Institutul deCercetări şiAmenajăriSilvice5RegiaNaţională aPădurilor -Romsilva

Norme tehnicesilvice aprobateNormele tehniceiau în considerarerezultate ştiinţificerobuste relevantepentru reducereade emisii GESsau/şi sporireastocurilor decarbon în toatedepoziteleecosistemiceforestiere,specifice fiecăreiactivităţi dinsilvicultură

Bugetul de stat 0,4

Promovarea producţieişi utilizării produselordin lemn cu utilizare delungă durată şiproduselor din lemn cucapacitate de substituirea unor materialetradiţional folosite

2016-2020 MECT, MADR,RNP, INS,administratoriipădurilorprivate,societăţileforestiere,asociaţii deprofil,universităţi destat şiinstitute decercetare îndomeniullemnului

Acţiuni deconştientizareprivind avantajeleutilizării lemnuluişi produselor dinlemn - număracţiuni organizate-Sprijin pentruasimilarea detehnologii şiproduse noi dinlemn - unităţimonetare -Producţiaindustrială petipuri de produsedin lemn - unităţimonetare -

Bugetul de stat 0,5


Consolidarea sistemuluinaţional de estimare şiprognoză GES privindsectorul folosinţeiterenurilor şi silviculturiiprin asigurareacontinuităţii InventaruluiForestier Naţional

2016-2020 MMAP -DEVSCDD şiDG Păduri;INCDS - MD,INS, AFM

Rezultatele IFNciclul 1 disponibilepublicUn sistem naţionalfuncţional demonitorizare,inventariere şiprognoză aemisiilor de GESşi a stocăriicarbonului pentrupăduri, respectivinventarulsectoruluifolosinţeiterenurilor şisilviculturii -LULUCF -

Bugetul de stat şiFondul pentruMediu

1,25 - resurseanualeasigurate pentruevaluareapădurilor de laBugetul de Statprin IFN şi0,25 anualpentruevaluarea altorfolosinţe aleterenului şiconversiilordintre folosinţe,inclusiv pentrumonitorizareaperturbărilor cucauze naturale.



Întărirea capacităţiiautorităţii forestiere,centrală şi la nivelulunităţilor administrativeteritoriale, pentruimplementarearegimului silvic, învederea supravegheriifenomenului degradăriipădurilor din cauzeantropogene şi naturale,şi de urmărire arefacerilor/reconstrucţieiecologice în urmaperturbărilor

2016-2020 MMAP - DGPăduri,INCDS-MD

Structurateritorială aautorităţiiforestiereDezvoltarea uneimetodologii deanaliză a stării dedegradareantropogenă astocului de carbondin păduri pebazamăsurătorilorrepetate în IFN,aprobată deMMAP - DG PăduriPublicarearaportului privindacest tip dedegradare,inclusiv în raportulanual privindstarea mediului,postare onlineSuprafaţaafectată dedegradareantropogenă - ha-, şi suprafaţaafectată în cursde refacere - ha -Sistem funcţionalpentrumonitorizareaperturbărilornaturale alepădurii, şiraportarea anualăa suprafeţei încurs de refacere -ha -

Bugetul destat/Fondul pentruMediu

Resurseasigurate pentrufuncţionareaGărzii Forestiereşi IFN;0,1 pentruelaborareametodologieiprivinddegradareaantropică/Resurse alocatepentruinventarulLULUCF

Investiţie Îmbunătăţireaaccesibilităţii pădurilorprin reabilitarea şiconstrucţia de drumuriforestiere noi în vedereaaplicării adecvate amăsurilor de conducere,recoltare masălemnoasă şi regenerarearborete prevăzute înplanurile demanagement, ca şivalorificării produselorneforestiere alepădurilor.

2016-2020 MADR, MMAP,RNP,administratoriipădurilorprivate,proprietarii depăduri

Km liniari dedrum forestierrealizat kmMetri liniari dedrum forestierpracticabil lahectarul de drumforestier

PNDR submăs. 4.3- FEADR/Bugetulde stat şi "Fondulde accesibilizare apădurilor"

100,066Cheltuielipublice dinFondulEuropeanpentruAgricultură şiDezvoltareRurală, FEADRprevăzute înProgramulNaţional deDezvoltareRurală 2014-2020 la"submăsura 4.3Investiţii pentrudezvoltareamodernizareasau adaptareainfrastructuriiagricole şisilvice" din"Măsura M04 -Investiţii înactive fizice" dinPNDR20,0 şicofinanţări şifinanţări dinsurse private

Promovarea sechestrăriişi a conservăriicarbonului în păduri,atât de stat cât şiprivate

2016-2020 MMAP - DGPăduri, GardaForestieră,RNP, MADR,administratoriişi proprietariide păduri,INCDS-MD şiuniversităţi destat

Rata deactualizare aamenajamentelorsilvice, %Tendinţa stoculuide carbon dinpăduri la nivelnaţional raportatăîn inventarul GESpentru sectorulfolosinţeiterenului,estimare bazatăpe date IFN,revizuită deUNFCCCValoareacantităţilorcontabilizabileanual raportatede România subProtocolul de laKyoto 2 pentruactivitatea degospodărireapădurilor - tCO2 -Suprafaţa pe cares-au semnatangajamente încadrul submăsurii15.1 - ha -

Buget RNP şiadministratorii depăduri/PNDRsubmăs. 15.1 -FEADR şi Bugetulde Stat77Cheltuieli publicedin FEADRprevăzute în PNDRla "submăsura 15.1- plăţi pentruangajamentele înmaterie desilvomediu şiclimă" din "M15 -Servicii desilvomediu, serviciiclimatice şiconservareapădurilor"

0,3 şi118,0



Diminuarea emisiilor dinincendii de vegetaţieforestieră

2016-2020 MMAP - DGPăduri. GardaForestieră,MADR, RNP,IGSU

Acţiuni deconştientizareprivind efectulincendiilor şirăspândirii focului- număr de acţiuni-

Buget de stat Costurile suntincluse înbugetul curental instituţiilor

Promovarea şiinvestirea în tehnologiinoi utilizabile înadministrarea pădurilor,recoltarea şi procesareamasei lemnoase învederea exercitării unuimanagement durabil

2016-2020 MMAP - DGPăduri, MADR,INCDS-MD,RNP,universităţi destat,administratoriide păduri,sectorulexploatăriilemnului şiindustriaprelucrăriilemnului

Nivelul monetar alinvestiţiilor întehnologii noipentruîmbunătăţireaadministrării -unităţi monetare -Nivelul monetar alinvestiţiilor întehnologii noipentru procesare- unităţi monetare-

Bugetul destat/PNDR submăs.6.2 şi 6.4 - FEADR

20,0şi 269,088Cheltuielipublice dinFEADR incluseîn PNDR la"submăsura 6.2- Sprijin pentruînfiinţarea deactivităţineagricole înzone rurale" şi"submăsura 6.4Investiţii încrearea şidezvoltarea deactivităţineagricole" din"Măsura M06 -Dezvoltareafermelor şi aîntreprinderilor".Valoarea de 269milioane euroreprezintăalocareabugetară pentrucele douăsubmăsuri princare sefinanţează şialte acţiunidecât celeprevăzute înPlanul deAcţiuneSchimbăriC limatice.

Tipul de acţiune Obiectivul 2:Extindereasuprafeţelorîmpădurite

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură



stat/altele

Valoareestimată

- mil. Euro -

Politică ActualizareaProgramului Naţional deîmpădurire şi SistemuluiNaţional de PerdeleForestiere pentru acorespundedisponibilităţii terenuluişi surselor de finanţare,şi pentru a evidenţiarolul de reducere aemisiilor de gaze cuefect de seră alactivităţilor deîmpădurire

2016-2017 MMAP - DGPăduri, MADR,ANCPI,INCDS-MD şialte institutede cercetare-dezvoltare,universităţi destat

Programul anualde împădurire,inclusiv pentruperioada 1916-2020, aprobatProgramul anualde înfiinţare aPerdelelorForestiere,inclusiv pentruperioada 1916-2020, aprobatIncluderea înnormele tehnicespecifice acriteriilor privinddescriptoriifolosinţei terenuluişi gradului dedegradare aterenuluidisponibil pentruîmpădurit

Bugetul de stat 0,199Valoareainclude fondurilepentru asistenţătehnică şiconsultarepublică


Finalizarea identificării şioperaţionalizării bazeide date naţionale aterenurilor de împădurit:terenuri degradate,terenuri agricoledegradate, terenuriagricole şi stabilireapriorităţilor pentruîmpădurirea acestora, înraport cu mărimeainiţială a depozitelor decarbon asociat folosinţeişi zonare riscurilor

2016 MMAP - DGPăduri,ANCSI,MADR,INCDS-MD şialte institutecercetare-dezvoltare,universităţi destat

Sistem GISpentruidentificarea şidescriereaterenuriloradecvate pentruîmpădurire

Fondul pentruMediu10

1,0

Sistem de promovare amăsurilor existentepentru împădurireaterenurilor degradate şicrearea de perdeleforestiere, construit înjunii atribuţiei deimplementare programea autorităţii centrale şigărzilor forestiere

2016 MMAP - DGPăduri, GardaForestieră

Sistem depromovarefuncţionalAcţiuni depopularizare amăsurilor deîmpădurire -număr/an -Proiectetransmise sprefinanţare -număr/an -

Bugetul de stat 0,1



Crearea unui sistempentru promovarea şistimularea înfiinţării deplantaţii energetice şi debiomasă lemnoasă cuciclu scurt de producţieşi pentru valorificareabiomasei reziduale dinexploatări forestiere

2016-2018 MMAP - DGPăduri,AdministraţiaFonduluipentru Mediu,MECT, MEI

Acţiuni deconştientizare -număr de acţiuni -Sistem destimulente pentruplantaţiileenergeticefuncţional


0,5

Investiţie Împădurirea terenurilordegradate şiîmpădurirea terenuriloragricole

2016-2020 MMAP - DGPăduri,AdministraţiaFonduluipentru Mediu,GardaForestieră11,MADR, INS,RNP şiproprietariprivaţi11Aicidenumirea de"GardăForestieră"este folosităca termengenericpentru"GărzileForestiere"aflate însubordineaautorităţiicentrale carerăspunde desilvicultură

Împădurireaanuală a uneisuprafeţe egalădublului medieiistorice dinperioada 1990-2012 - ha -1212Potrivitinformaţiilortransmise deRomânia înraportulsuplimentar subProtocolul de laKyoto, suprafaţatotală raportatăca activitate deîmpădurire înperioada 1990-2012 a fost de27.52 kha, ceeace rezultă înmedie în 1196 haanualSuprafaţaîmpădurită anual -ha -

Fondul deconservare şiregenerare apădurilor/Fondul deameliorare afondului funciar cudestinaţiesilvică/Fondulpentru Mediu13,14/PNDR submăs 8.1 -FEADR15,1613Inclusiv dinveniturile realizatedin tranzacţionareareducerilor deemisii în cadrulschemei EU-ETS14Bugetul comuncu acţiunea deînfiinţare deperdele forestiere,ponderea întreactivităţi urmând afi definită deprogramele anuale15Cheltuieli publicedin FEADRprevăzute în PNDRla "sub-măsura 8.1- sprijin pentruîmpădurire/creareade suprafeţeîmpădurite" dinmăsura M08 -"Investiţii îndezvoltareazonelor împăduriteşi în îmbunătăţireaviabilităţiipădurilor"16Bugetul comuncu acţiunea deînfiinţare deperdele forestiere

7,0/21,0/35,0/125,0

Crearea de perdeleforestiere, inclusiv prinmăsuri de "greening"asociate - Pilonului 1 alPoliticii Agricole Comunea Uniunii Europene, CAP

2016-2020 MMAP, RNP,MADR.proprietariiprivaţi

Plantarea anualăa unei suprafeţeegală dubluluimediei istorice dinperioada 1990-2012 - ha -1717Potrivitinformaţiilortransmise deRomânia înraportulsuplimentar subProtocolul de laKyoto, suprafaţatotală raportatăca activitate derevegetare, careîn fapt se referăla suprafaţa deperdeleforestiere, înperioada 1990-2012 a fost de14.58 kha, ceeace rezultă înmedie 662 haanualSuprafaţa deperdele forestiererealizată anual -ha -Suprafaţa saulungimea plantatăcu speciiarbustive sau dearbori pentruînverzireaterenuriloragricole - ha sauml -

Fondul deconservare şiregenerare apădurilor/Fondul deameliorare afondului funciar cudestinaţiesilvică/Fondulpentru Mediu18,19

PNDR submăs. 8.1- FEADR20,2118Inclusiv dinveniturile realizatedin tranzacţionareareducerilor deemisii în cadrulschemei EU-ETS19Bugetul comuncu acţiunea deîmpădurire aterenurilordegradate şi deîmpădurire aterenurilor agricole20Cheltuieli publicedin FEADRprevăzute în PNDRla "sub-măsura 8.1- sprijin pentruîmpădurire/creareade suprafeţeîmpădurite" din"măsura M08 - M08- Investiţii îndezvoltareazonelor împăduriteşi în îmbunătăţireaviabilităţiipădurilor"21Bugetul comuncu acţiunea deîmpădurire aterenurilordegradate şi deîmpădurire aterenurilor agricole

5,0



Investiţii în instalarea şiîntreţinerea plantaţiilorşi utilaje pentrurecoltarea şi procesareabiomasei lemnoase

2017-2020 MMAP Dezvoltarea şiaprobarea denormetehnice/ghiduriprivindtehnologiile decultivare biomasălemnoasă cuemisii reduse deGESSuprafaţa deculturi lemnoaseintensive instalată- ha -Producţia anualăde biomasălemnoasă pedestinaţii - tonesubstanţăuscată/an -


100,0

Tipul de acţiune Obiectivul 3:Încurajareagospodăririi durabilea pădurilor aflate înproprietate privată

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură



stat/altele

Valoareestimată

- mil. Euro -

Politică Simplificareareglementărilor şinormelor tehnice pentrurespectarea cerinţelorprivind gospodărireadurabilă pentruproprietăţile private demici dimensiuni

2016-2017 MMAP - DGPăduri,proprietarii depăduri privaţi,INCDS-MD,universităţi destat

Prevederispecifice înnormele tehniceaprobate

Bugetul de statResurse incluse înmăsura deactualizare anormelor tehnicesilvice -

0,4


Întărirea autorităţiicentrale care răspundede silvicultura învederea îmbunătăţiriiasistenţei acordatemicilor proprietari depăduri în utilizareasustenabilă a resurselorforestiere, inclusiv încaz de perturbărinaturale

2016-2020 MMAP - DGPăduri, GardaForestieră,proprietarii depăduri privaţi,INCDS-MD,universităţi destat

Parametrii privindstarea pădurilorprivate

Bugetul de stat 5,0

Tipul de acţiune Obiectivul 4:Oportunităţi pentrugestionarea stoculuide carbon în păduriledin zonele protejate

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură



stat/altele

Valoareestimată

- mil. Euro -


Îmbunătăţireacapacităţii autorităţilorcentrale şi locale demediu în vedereaevaluării calităţiiprocesului de elaborareşi implementare aplanurilor demanagement ale ariilorprotejate, inclusiv înadministrarea situaţiilorcauzate de perturbărinaturale şi antropice

2016-2020 MMAP,ANPM22

Numărul ariilorprotejate pentrucare se aplicăplanuri demanagementRaport naţionalprivinddegradareaantropică apădurilor din zoneprotejate, inclusîn raportul privinddegradareaantropică apădurilor.

Fondurieuropene/Bugetulde stat

Resurseasigurate pentruurmătoareaperioadă deprogramare prinintermediulmăsurilor deconservare abiodiversităţii

Analiza posibilităţiidezvoltării unui sistemde compensare arestricţiilor impuse decerinţele reţelei Natura2000 pentru asigurareagospodăririi durabile apădurilor în cadrul ariilornaturale protejatedatorate schimbăriigospodăririi

2016-2020 MMAP - DGPăduri,administratoriipădurilorprivate,INCDS-MD,universităţi destat

Raport ştiinţificprivind impactul lanivel naţional almodificăriimăsurilor degospodărireasupra stocurilorde carbon şiimpactul acestuiaîn cantităţilecontabilizate deRomânia în ţintelede reduceri deemisii asumate


0,2

CAPITOLUL 4: Adaptarea la schimbările climatice: AcţiuniAceastă secţiune detaliază obiectivele strategice principale pentru adaptarea la schimbările climatice pe baza strategieinaţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon. Acestea sunt prezentatepentru fiecare sector prioritar prin tabelele redate mai jos. Acţiunile propuse în sprijinul fiecărui obiectiv sunt prezentate înfuncţie de tipul acţiunii:politică, investiţie, consolidarea capacităţii urmate de tabelele de selecţie. Planul final privindschimbările climatice va include selecţia finală a acestor acţiuni pentru fiecare sector şi obiectiv, care au fost examinate astfelcum a fost descris mai sus împreună cu evaluările complete ale filtrării într-o anexă, cu detalii complete privind termeneleasociate, organismele responsabile, sursele de finanţare, valorile finanţărilor şi indicatorii.SUBCAPITOLUL 1: 4.1. Agricultură şi dezvoltare rurală(1) _Adaptarea la efectele schimbărilor climatice reprezintă o prioritate deosebită pentru sectorul agricol - acolo unde se producschimbări climatice treptate cu efecte semnificative asupra sectorului agricol. Sectorul trebuie să înceapă să răspundă mairapid, să se pregătească pentru efectele viitoare, fiind necesară atât consolidarea capacităţii de rezilienţă, cât şi a celei deadaptare la schimbările climatice. Practicile agricole vor trebui să ţină cont de modificarea riscului de inundaţii, intensitatea şifrecvenţa secetelor şi de creştere a riscului de eroziune a solului şi de deşertificare. Promovarea unor măsuri care săprotejeze ecosistemele şi să prevină deteriorarea acestora va contribui, de asemenea, la creşterea productivităţii şi a



durabilităţii agriculturii. Aceasta implică, printre altele, reabilitarea şi gestionarea durabilă a serviciilor de irigaţii, reutilizarea apeiîn irigaţii şi dezvoltarea unor planuri de gestionare a terenurilor în special pentru zonele cele mai vulnerabile la pierderea şidegradarea solului. Obiectivul va fi măsurat folosind indicatori specifici privind eficienţa apei în agricultură, cotele de eroziuneşi cotele de implementare efectivă a planurilor de gestionare a terenurilor.Schimbările climatice au efecte semnificative asupra pădurilor din România. O altă ameninţare majoră constă în incendiile depădure, care produc daune semnificative. În toate aceste cazuri, adaptarea la efectele schimbărilor climatice reprezintă oproblemă de siguranţă naţională. Un obiectiv principal este acela de perfecţionare a cunoştinţelor privind efectul schimbărilorclimatice asupra pădurilor, inclusiv cu privire la evenimentele extreme,şi evaluarea daunelor potenţiale. O astfel de evaluareva necesita informaţii ştiinţifice, tehnice şi capacităţi de monitorizare care, în prezent, sunt limitate în România. O altă măsurăde adaptare la schimbările climatice ar consta în intensificarea reîmpăduririlor în zonele în care acestea ar ajuta la menţinereaecosistemelor silvice, oferind în acelaşi timp beneficii colaterale, cum ar fi reducerea eroziunii solului, prevenirea alunecărilorde teren şi reducerea inundaţiilor. O a treia măsură este introducerea practicilor de management care includ ardereacontrolată, reducerea încărcăturilor de materii combustibile din pădure şi pregătirea pentru condiţii meteorologice extreme.Aceasta din urmă este posibil să necesite plantarea unor specii mai viguroase sau reducerea stresului hidric. De asemenea,practicile de management, cum ar fi tăierea sau rărirea excesului de arboret, pot creşte rezistenţa pădurilor. Succesul înatingerea acestor obiective va fi monitorizat prin intermediul unei serii de indicatori care să urmărească a) perfecţionareabazei de cunoştinţe privind pădurile şi schimbările climatice, b) sănătatea ecosistemelor silvice în raport cu un sistem dereferinţă asupra căruia nu se intervine şi schimbările climatice, c) pierderile forestiere ca urmare a incendiilor şi evenimentelorextreme în raport cu un sistem de referinţă asupra căruia nu se intervine şi schimbările climatice.Multe exploataţii de mici dimensiuni sunt amplasate în zonele muntoase şi de deal unde sunt esenţiale pentru menţinereapracticilor agricole tradiţionale - păstorit - datorită abundenţei de păşuni cu "înaltă valoare naturală", HNV, caracteristicepentru România. Fără menţinerea acestor păşuni şi fâneţe HNV, s-ar pierde multe dintre habitatele şi speciile sălbatice deimportanţă internaţională. Se preconizează că schimbările climatice vor creşte presiunea asupra acestor păşuni prin inundaţiişi instabilitatea solului. Va fi important sprijinul acordat pentru ca aceste păşuni să facă faţă condiţiilor schimbărilor climatice.Acesta poate include stimulente pentru îmbunătăţirea gestionării terenurilor, o mai bună informare privind condiţiilemeteorologice astfel încât păşunile să fie utilizate mai durabil, programe de formare şi de conştientizare. Succesul va fimăsurat în raport cu un sistem de referinţă caracterizat prin păşuni asupra cărora nu se intervine şi în raport cu schimbărileclimatice.(2) Acţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1:

Promovareatransferului decunoştinţe şi aserviciilor deconsultanţă cuprivire laaspecteleprivindschimbărileclimatice înrândulfermierilor

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Consolidareacapacităţii

PNDR Măsura 1 -Acţiuni pentrutransferul decunoştinţe şiacţiuni deinformareSubmăsura 1.1 -Sprijin pentruformareaprofesională şidobândirea decompetenţe

2016-2022 MADR Număr departicipanţi lacursuri de formare- 562

FEADR + bugetde stat

0,14

PNDR Măsura 2 -Servicii deconsiliere,servicii degestionare afermei şi serviciide înlocuire încadrul fermeiSubmăsura 2.1 -Servicii deconsiliere pentrufermieri, tineriifermieri, micro-întreprinderile şiîntreprinderilemici din zonelerurale

Număr debeneficiariconsiliaţi - 826

0,08

Cercetare/Analiză Actualizareaperiodică ascenariilorclimaticefolosindmodeleleclimaticeregionale pentruadaptareaclimatica înRomânia şievaluareaimpactului însectorulagricultură

2016-2020 MMAP/AdministraţiaNaţională deMeteorologie

Studiu deevaluare/număr decitări şi/sau numărde utilizatoriînregistraţi aiscenariilorclimaticeactualizate

UE - Horizon2020 + Bugetulde stat

0,3

Tipul de acţiune Obiectivul 2:Reabilitarea şimodernizareainfrastructuriide irigaţii şidrenaj

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -



Investiţie PNDR Măsura 4 -Investiţii înactive fiziceSubmăsura 4.3 -Investiţii pentrudezvoltarea,modernizareasau adaptareainfrastructuriiagricole şi silvice

2016-2022 MADR/AFIR Suprafaţa, în havizată pentruinvestiţii învedereaeconomisirii deapă, şi anume,sisteme de irigaţiimai eficiente şialteleasemenea/362.745ha


435,3

Tipul de acţiune Obiectivul 3:Gestionareaadecvată aterenuriloragricole înscopuladaptării laefecteleschimbărilorclimatice

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Financiară/juridică FEGA: Plăţipentru practicileagricole beneficepentru climă şimediu, plăţile deecologizare sauverzi

2016-2022 MADR/APIA Nr. de fermieriincluşi în program

FEGA 30% dinanvelopafinanciarăanuală aFEGA

PNDRPNDR Măsura 10- Agro-mediu şiclimăSubmăsura 10.1- Plăţi pentruangajamenteprivind agro-mediul şi clima,pachetul 5 -adaptarea laefecteleschimbărilorclimatice

2016-2022 Suprafaţa - ha -30.000

FEADR + bugetde stat

18

Tipul de acţiune Obiectivul 4:Creştereagradului deconştientizarecu privire lamanagementulriscului şi alaccesului lainstrumentede gestionarea riscului

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Consolidareacapacităţii

PNDR Măsura 1Acţiuni pentrutransferul decunoştinţe şiacţiuni deinformareSubmăsura 1.2 -Sprijin pentruactivităţidemonstrative şide informare

2016-2022 MADR Cheltuieli publice FEADR +bugetul de stat

3

Juridică/financiară PNDR Măsura 17- GestionareariscurilorSubmăsura 17.2- Fondurimutuale

2016-2022 MADR/AFIR Nr. de exploataţiiagricole careparticipă lafondurilemutuale/15.000


200

Sistemulnaţionalantigrindină şide creştere aprecipitaţiilor

2016-2020 MADR Arie protejată, miiha

Bugetul de stat

Prime deasigurarefinanţate prinFEGA pentruproducătorii destruguri pentruvinificaţie

2016-2018 MADR/APIA Suprafaţaasigurată -ha/15.000 pe anNr. de cereri desprijin/300-350.000Cheltuielitotale/350-450.000EUR pe an

FEGA 1,75

(3) Alte măsuri din PNDR 2014-2020 care se preconizează că vor contribui indirect la reducerea emisiilor de GES şiadaptarea la schimbările climatice în sectorul agricol includ:a) Măsura 4 - Investiţii în active fizice - Submăsurile 4.1 şi 4.2- sprijină investiţiile pentru crearea, modernizarea şi extindereaexploataţilor agricole şi a unităţilor de procesare. Producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile în cadrulexploataţiilor şi unităţilor de prelucrare, destinată consumului propriu, precum şi îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilorreprezintă investiţii eligibile în cadrul acestor măsuri cât timp acestea sunt componente ale unui proiect de investiţii mai larg.b) Măsura 6 - Dezvoltarea fermelor şi a întreprinderilor - Submăsurile 6.1 şi 6.3- sprijină investiţiile în exploataţii realizate decătre fermierii tineri şi micii fermieri, sprijinind în acelaşi timp crearea sistemelor de depozitare a gunoiului de grajd înexploataţii şi a altor investiţii şi practici ecologice. În cazul fermelor de creştere a animalelor, investiţiile asociate depozităriigunoiului de grajd rezultat din exploataţie sunt obligatorii.c) De asemenea, sprijinirea infrastructurii pentru apă/ape uzate în cadrul Măsurii 7 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor înzonele rurale - Submăsura 7.2- ar putea să aducă beneficii importante pentru mediu întrucât aceste investiţii ar putea ducela economii importante de apă şi la reducerea poluării.d) Măsura 16 - Cooperare - Submăsurile 16.1 şi 16.2- facilitează crearea de grupuri operaţionale pe baza unei propuneri de



proiecte inovative. Prin urmare, intervenţiile sprijinite ar putea include varietăţi rezistente la secetă, practici agricoleprietenoase cu resursele de sol şi apă şi altele asemenea. În plus, crearea lanţurilor de aprovizionare scurte şi a pieţelorlocale, sprijinite în cadrul Submăsurii 16.4 ar putea genera beneficii pentru climă şi mediu.e) Intervenţiile finanţate în cadrul Dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii, DLRC/abordarea LEADER -Măsura 19 ar putea, de asemenea, să vizeze acţiuni privind schimbările climatice dacă acestea sunt identificate la nivel localşi sunt incluse în strategiile de dezvoltare locală. Investiţiile în eficienţa energetică şi economia de apă, producţia şi utilizareaenergiei din surse regenerabile, crearea sau dezvoltarea sistemelor de producţie şi distribuţie a biogazului, sunt investiţiieligibile care ar putea contribui în mare măsură la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.SUBCAPITOLUL 2: 4.2. Apa potabilă şi resursele de apăAcţiuni propuseTipul deacţiune

Obiectivul 1:Reducereariscului de deficitde apă

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Investiţie Sprijinireainvestiţiilor înutilităţi cu scopulreducerii pierderilordin sistemelereţelelor dedistribuţie a apei, înprezent estimate laaprox. 50 %.

2016-2020 MDRAP % de reducere apierderilor/numărde km deconducte înlocuite

Bugetul de stat+ bugetul local

n/a

Investiţie Promovareareutilizării apeloruzate epurate însectoareleindustriale

2016-2020 MMAPMDRAP

m3 apăeconomisită

Bugetul de stat n/a

Cercetare/Analiză Evaluareaimpactuluischimbărilorclimatice în sectorulresurselor de apăpe baza actualizăriiperiodice ascenariilor deevoluţie a climei înRomânia

2016-2020 MMAP/AdministraţiaNaţională deMeteorologie/InstitutulNaţional de Hidrologieşi Gospodărire aApelor

Studiu deevaluare/numărde citări şi/saunumăr deutilizatoriînregistraţi aiscenariilorclimaticeactualizate

Bugetul de statFonduriEuropene dinH2020

0,3

Cercetare/Analiză Evaluareafezabilităţii utilizăriiapelor freaticecuplată cureîncărcareaartificială pentrustocarea inter-anuală a apei înbazinelehidrografice cudeficit de apă

2016-2020 MMAPMinisterul EducaţieiNaţionale şi CercetăriiŞtiinţifice

m3 apăeconomisităStudiu deevaluarem3 stocaţi

Bugetul destat, princompetiţiile deproiecte dinPlanul Naţionalde Cercetare,Dezvoltare şiInovare

n/a

Politică Stabilirea cerinţelorpentru protejareasurselor critice dealimentare cu apă,rezervoare sau apefreatice prin măsuride zonare autilizării terenurilorîn localităţile cudeficit de apă

2016-2020 MMAP Reglementare învigoare

Bugetul de stat n/a

Cercetare/Analiză Evaluareafezabilităţiidesalinizării pentrufurnizarea de apăpotabilă în bazinelede coastă sărace înapă


Numărul de studii Bugetul destat, prinCompetiţiile deproiecte dinPlanul Naţionalde Cercetare,Dezvoltare şiInovare

n/a

Cercetare/Analiză Continuareastudiilor de tipul"Identificareaprincipalelor zonepotenţial deficitaredin punct de vedereal resursei de apă,la nivel naţional, înregim actual şi înperspectivaschimbărilorclimatice", încontextul efectelorschimbărilorclimatice

2016-2020 MMAPMinisterul EducaţieiNaţionale şi CercetăriiŞtiinţificeANARInstitutul Naţional deHidrologie şiGospodărire a ApelorAdministraţiaNaţională deMeteorologie

Numărul de studii Bugetul de statprinCompetiţiile deproiecte dinPlanul Naţionalde CercetareDezvoltare şiInovare

n/a

Cercetare/Analiză PMBH aflate în cursde pregătire săconţină informaţiiprivind schimbărileclimatice, în măsuraîn care acestea suntdisponibile.

2016-2020 MMAPMinisterul EducaţieiNaţionale şi CercetăriiŞtiinţificeANAR

Număr de PMBHintegrate

Bugetul de statprinCompetiţiile deproiecte dinPlanul Naţionalde CercetareDezvoltare şiInovare

n/a



Cercetare/Analiză Realizarea uneianalize pentruevaluareanivelurilor şitipurilor specifice deagricultură irigatăce pot fi susţinute înfiecare dintrebazinelehidrografice, ţinândcont de impacturileschimbărilorclimatice.

2016-2020 ANMMinisterul EducaţieiNaţionale şi CercetăriiŞtiinţifice

Numărul de studii Bugetul de statprinCompetiţiile deproiecte dinPlanul Naţionalde CercetareDezvoltare şiInovare

n/a

Cercetare/Analiză Realizareaevaluărilorcantitative anecesităţilor de apăale diferitelorecosisteme.


Numărul de studii Bugetul de statprinCompetiţiile deproiecte dinPlanul Naţionalde CercetareDezvoltare şiInovare III

n/a

Cercetare/Analiză Realizarea de studiide meteorologie,hidrologie şiclimatologie pentruelaborarea,optimizarea şievaluareaimpactuluitehnologiei decreştere şiuniformizare aprecipitaţiilor, încadrul Sistemuluinaţionalantigrindină şi decreştere aprecipitaţiilor.

2016-2018 MADR-AASNACP Numărul de studii Bugetul de stat n/a

Investiţie Realizarea Unităţilorde creştere şiuniformizare aprecipitaţiilor,operaţionale încadrul sistemuluinaţionalantigrindină şi decreştere aprecipitaţiilor

2018-2020 MADR-AASNACP Numărul de unităţioperaţionale

Bugetul de stat n/a

Politică Stabilirea dereglementări pentrulimitarea utilizăriiapei subterane, înzonele în careextragereaexcesivă din apelesubterane duce laepuizarea gravă aapelor freatice.

2016-2020 MMAP Acte normativeadoptate

Bugetul de stat n/a

Tipul deacţiune

Obiectivul 2:Reducereariscului deinundaţii

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Investiţie Modernizareareţelei radarexistente pentrumăsurareaintensităţiiprecipitaţiilor şiinstalarea unei noistaţii radar în zonaSlobozia pentrumonitorizareafenomenelor meteoextreme ce au locla curburaCarpaţilor.

2016-2020 AdministraţiaNaţională deMeteorologie

Număr de radarenoi

Bugetul de stat n/a

Cercetare/Analiză Evaluareafezabilităţii uneireglementări pentrumonitorizarea şigestionareaactivităţilor deconstrucţii în zonelecu risc mare deinundaţii.

2016-2020 MMAP Adoptarea actuluinormativ

Buget naţional n/a

Tipul deacţiune

Obiectivul 3:Creştereagradului desiguranţă abarajelor şidigurilor

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -



Investiţie Întreprinderealucrărilor dereînnoire* şiîmbunătăţireasiguranţeiinfrastructurii degestionare ainundaţiilor,estimate la 8miliarde Euro;investiţiile ar trebuiordonate în funcţiede priorităţi pe bazacartografieriiactualizate apericolelor/riscurilorde inundaţii,Directiva privindinundaţiile.

2016-2020 MMAP ANAR Numărul deinfrastructuri:construite,reînnoite

Buget de statPOIM - AP5 -Promovareaadaptării laschimbărileclimatice,prevenirea şigestionareariscurilor - FC

n/a

Notă: Până la finalizarea evaluării naţionale a riscurilor, se vor putea finanţa proiecte pentru acele riscuri pentru care există oanaliză detaliată prealabilă, respectiv prevenirea inundaţiilor pe baza hărţilor de hazard elaborate şi încetinirea eroziuniicostiere pe baza măsurilor prevăzute în Master Planul de Gestionarea a Eroziunii Costiere.Proiectele pentru prevenirea inundaţiilor vor fi dezvoltate pe baza unei metodologii aprobate prin ordinul ministrului fonduriloreuropene ca parte a ghidului solicitantului, proiectele de tip "no-regret" fiind neeligibile.SUBCAPITOLUL 3: 4.3. Mediul uman, infrastructuri şi urbanismAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1:

Planificarea de tipholistic pentruoraşe rezilienteclimatic

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Elaborarea/RevizuireaSDTR, a secţiunilorPATN, a masterplanului general detransport şi alteprocese de planificaresectorială pentru aintegra mai bineconsideraţiile privindschimbările climaticeîn procesul dedezvoltare a planuluişi în conţinutulacestuia

Până în 2020 MDRAPAutorităţilelocale

Număr dedocumentaţiielaborate/revizuitecare să integrezeSC

Bugetul de stat 0,3


Furnizarea deprograme de formarepentru autorităţilelocale privind modulde integrare aconsideraţiilor privindSC în documentaţiilede amenajareateritoriului şiurbanism şi înprocesele deplanificare la nivellocal

Până în 2020 MDRAP Număr deautorităţi localecare au participatla sesiunile deformareNumăr deautorităţi localecare au integratmai amănunţitschimbărileclimatice înprocesele deplanificare

Bugetul de statfondurieuropene

0,5

Investiţională Investirii în sistemede infrastructură,tehnologii şi structurireziliente la efecteleschimbărilor climatice

Până în 2020şi dupăaceea

AutorităţileregionaleAutorităţilelocale

Nivelul investiţiilor- Euro - îninfrastructuranouă consideratăa fi rezilientă laefecteleschimbărilorclimatice

Bugetul de stat n/a

Tipul de acţiune Obiectivul 2:Ajustarea codurilorşi normelorexistente îndomeniulconstrucţiilor sau aaltor coduri şinorme din acestdomeniu, pentru acorespundecondiţiilor de climăşi evenimentelorextreme

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Modificarea codurilorşi normativelor pentruconstrucţii

Până în 2020 AdministraţiaNaţională deMeteorologieMDRAPAutorităţilelocale

Număr de coduri şinormativemodificate

Bugetul de statAutorităţilelocale

n/a




Proiectarearezultatelor modelelorclimatice la scarădetaliată pentrudiferite regiuni dinRomâniaDezvoltarea deprograme de formarepentru funcţionariiadministraţiilor localeşi ai altor părţiinteresate cu privirela modul de reflectareadecvată a datelorprivind schimbărileclimatice în codurile şinormativele pentruconstrucţiiDezvoltarea deprograme de formareşi a altor forme dediseminare ainformaţiilor pentru aajuta comunicareadatelor privind risculschimbărilor climaticecătre proprietari şiadministratorii declădiri

Până în 2020 AdministraţiaNaţională deMeteorologieMDRAP

Număr de modeleclimatice regionaleNumăr depersoane care auparticipat laprogramele localede formare privindmodificareacodurilor pentruconstrucţii Numărcampanii deconştientizare

Bugetul de statAutorităţilelocalePOCUfondurieuropene

1,511

Investiţională Investiţii în sistemehidro - meteorologiceavansate pentru afacilita o mai bunămodelare aschimbărilor climaticela nivelul întregii ţări

Până în 2020 AdministraţiaNaţională deMeteorologie

Staţiimeteorologicecare pot contribuila modelareadatelor privindschimbărileclimatice în cadrulAdministraţieiNaţionale deMeteorologie

Bugetul de statPOIM - AP5 -Promovareaadaptării laschimbărileclimatice,prevenirea şigestionareariscurilor - FC

n/a

Tipul de acţiune Obiectivul 3:Adaptareaplanurilor deanaliză şiacoperire ariscurilor şiplanurilor deapărare împotrivasituaţiilor deurgenţă specificela schimbărileclimatice

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Pregătirea de ghiduriactualizate încontextul schimbărilorclimatice privindprocesul de elaborareşi conţinutul planurilorde analiză şiacoperire a riscurilor,respectiv planurilorde apărare împotrivasituaţiilor de urgenţăspecifice

Până în 2020 InspectoratulGeneralpentruSituaţii deUrgenţăAutorităţi aleadministraţieipublice locale

Revizuirea ghiduluide planificare

Bugetul de stat 0,3


Dezvoltarea deprograme de formarepentru părţileinteresate la nivellocal privind noulghid/noua politică degestionare adezastrelor

Până în 2020 MinisterulAfacerilorInterneInspectoratulGeneralpentruSituaţii deUrgenţă

Nr. de autorităţilocale care auparticipat laprogramele deformareNr. de planurianaliză şiacoperire ariscurilor care suntactualizate cuultimele dateprivind schimbărileclimatice

fondurieuropene

0,5

Tipul de acţiune Obiectivul 4:Consolidareacapacităţii locale

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Dezvoltarea deprograme de formareaxate pe schimbărileclimatice destinatefuncţionarilorautorităţilor locale şialtor părţi interesatede la nivel local

Până în 2020 MMAP Numărul şi tipul deprogrameelaborate pentrudiferite tipuri depublic

Bugetul de stat 0,3




Implementareaprogramelor deformare axate peschimbările climaticeşi a altor măsuri deconsolidare acapacităţii carevizează funcţionariiautorităţilor locale şialte părţi interesatede la nivel localDezvoltarea uneiprograme la niveluniversitar şi de liceuprivind schimbărileclimatice destinatăstudenţilor şi elevilor

Până în 2020 MMAPMinisterulEducaţieiNaţionale şiCercetăriiŞtiinţifice

Număr departicipanţi laprogramele deformare axate peschimbărileclimaticeNumăr de studenţişi elevi participanţiîn cadrulprogramei privindschimbărileclimatice

Bugetul de statfondurieuropenePOCU

1,5

SUBCAPITOLUL 4: 4.4. TransportAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1:

Considerenteprincipalereferitoare laschimbărileclimatice înprocesele deplanificare şiluare adeciziilor

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică publică Planificareapregătirii pentrusituaţii deurgenţă şicapacitate derăspunsRevizuireastandardelor deproiectare şi desiguranţă îndomeniile rutierşi feroviar

2016-20222016-2022

MinisterulTransporturilorMinisterulTransporturilor

Document deplanificareNumăr destandarderevizuite

Bugetul de stat n/an/a


Revizuireaplanificării şi adocumentaţieide elaborare aproiectelor

2016-2022 MinisterulTransporturilor

Document deplanificare revizuit

Bugetul de stat n/a

Investiţie Inventarulinfrastructurii -zone vulnerabilela schimbărileclimatice

2016-2022 MinisterulTransporturilor

Inventarul zonelorvulnerabile

Bugetul de stat n/a

Tipul de acţiune Obiectivul 2:Evaluareavulnerabilităţisectoruluitransporturilor

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -


Asistenţă tehnicăpentruelaborareaevaluărilor devulnerabilitate

2016-2022 MMAP, MT Nr contracte deAT pentruevaluarea devulnerabilitate

Bugetul de statprinCompetiţiile deproiecte dinPlanul Naţionalde Cercetare,Dezvoltare şiInovare III

n/a

Investiţie Inventarulinfrastructurii -zone vulnerabilela schimbărileclimatice

2016-2022 MT Inventaroperaţional

Bugetul de stat n/a

SUBCAPITOLUL 5: 4.5. IndustriaAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1:

Creştereagradului deutilizare amăsurilorpreventive şibunapregătirepentru situaţiide urgenţăasociateclimei înindustrii-cheie

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Plan de acţiuneprivindadaptarea laefectele SC însectoareleindustriale

2018 -2020 MinisterulEconomiei,Comerţului şiRelaţiilor cu Mediulde Afaceri

Plan de acţiuneadoptat

bugetul de stat n/a




Îmbunătăţireacunoştinţelor îndomeniulevaluăriiriscurilor,gestionăriiriscurilor şivulnerabilităţilorclimatice înindustrie

2016-2020 Ministerul MediuluiApelor şi Pădurilorşi Asociaţiiprofesionale dinindustrie

Nr. de experţi înmanagementulriscurilor climaticeNumăr de cursuri

Bugetul de statprinCompetiţiile deproiecte dinPlanul Naţionalde Cercetare,Dezvoltare şiInovare III

0,25

Investiţie Proceduri şifurnizarea deechipamentenecesare în cazde situaţii deurgenţă înindustriile celemai vulnerabile

2016-2018 IGSUMinisterulEconomiei,Comerţului şiRelaţiilor cu Mediulde Afaceri

Nr. de sectoareindustrialepregătite pentrusituaţii de urgenţăde naturăclimatică

Buget de stat n/a

Tipul de acţiune Obiectivul 2:Creştereagradului deconştientizareaproprietarilorprivaţi deîntreprinderiindustriale, cuprivire laadaptarea laschimbărileclimatice

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Integrareamăsurilor deadaptare la SCîn sistemul demanagement alîntreprinderilorindustriale

2018-2020 Operatorieconomici

Nr. de unităţiindustriale

Surse private n/a


C rearea uneiplatforme onlinepentru schimbulde informaţiiprivindrezultatelemonitorizăriiefectelorschimbărilorclimatice şi celemai bunemăsuri deadaptareimplementate

2016-2020 Asociaţiiprofesionale

Numărul de vizitepe portal

Bugetul de stat 0,2


Diseminareabunelor practiciprivindimplementareaîn industrie amăsurilor deadaptare la SCeficiente dinpunctul devedere alcosturilor

2018-2020 Parteneriat întreMinisterulEconomiei,Comerţului şiRelaţiilor cu Mediulde Afaceri/Camerade Comerţ şiIndustria/asociaţiileangajatorilor

Nr. de bunepracticidiseminate

Buget de stat 0,15

Investiţie Studii integrateprivind SC şiefecteleacestora asuprasectoarelorindustriale,identificareavulnerabilităţilorşi a măsurilorde adaptare

2017-2019 MinisterulEconomiei,Comerţului şiRelaţiilor cu Mediulde Afaceri

Nr de studii Bugetul de statFonduriprovenite dinEU-ETS

0,5

Investiţie Campanii dediseminare ainformaţiilorprivind efecteleschimbărilorclimatice şibunele practiciprivind măsurilede adaptarepentru diferiteleindustrii

2016-2020 AsociaţiiprofesionaleONG-uri

Nr. de campaniide informare

buget de statFondul pentruMediu şi altefonduri dinacorduribilaterale,Norvegia,Elveţia

2,5

Tipul de acţiune Obiectivul 3:Susţinereautilizăriisporite aasigurărilorpentrupierderiindustrialecauzate deevenimenteclimatice.

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -



Politică Promovarealegislaţieispecifice pentruinstituirea unuisistem deasigurări laefecteleschimbărilorclimatice pentrusectorulindustrial,împreună cuinstituţiileabilitate îndomeniu

2017-2019 MMAP Lege aprobată Buget de stat n/a

SUBCAPITOLUL 6: 4.6. EnergieAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1:

Stabilireainfrastructuriicritice însistemeleenergetice şiimplementareamăsurilorpentru a facefaţăimpacturilorevenimentelorextreme

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -


Studiu privindidentificareariscurilor deadaptare ainfrastructuriienergeticecritice;

2016-2020 GuvernulRomâniei -MMAP poatedemara ulterioraprobăriiplanului deacţiunedemersuriinterinstituţionaleprin care săsusţinărealizareaacestui studiu -

Studiu privindriscurileinfrastructuriicritice.

Bugetul destat/fondurieuropene

1,5

Investiţie n/a n/a n/a n/a n/a n/aTipul de acţiune Obiectivul 2:

Înţelegereapotenţialelorimpacturi aleschimbărilorclimatice însistemul decerereenergetică

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -


Studiu privinddezvoltareacapacităţiiinstituţionaleprivindevaluareariscurilor deadaptare la SCîn sectorulenergeticCursuri deperfecţionareprivindadaptarea laschimbărileclimatice pentruinstituţiile şicompaniileresponsabile dinsectorul energie

2016-2020 GuvernulRomâniei -MMAP poatedemara ulterioraprobăriiplanului deacţiunedemersuriinterinstituţionaleprin care săsusţinărealizareaacestui studiu.

Studiu privindresponsabilităţileinstituţionalepentru adaptareNumăr de cursuriNumăr departicipanţi


n/a

SUBCAPITOLUL 7: 4.7. Turism şi activităţi recreativeAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1:

Protecţia şiextindereazonelor naturalede recreere, înoraşe şi înîmprejurimileacestora

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Definireaconceptului şicartografiereazonelor naturalede recreere dinoraşe şi dinvecinătateaacestora, cusuprafeţele şilimitele exacte, încadrul planului deamenajare ateritoriuluicorespunzător,PUG şi PUZ.

2016-2020 Municipiilemari, oraşelede rangul I dinLegea nr.351/2001 şimunicipalităţiledin centreleurbane

Document dereglementare

bugetul de statşi local.

10



Politică Integrarea zonelornaturale derecreere din oraşeşi vecinătateaacestora în planulde amenajare ateritoriuluielaborate la nivelmetropolitan/urban

2016-2020 Municipiilerang 0, 1 şi 2din Legea nr.351/2001

Planuri de acţiuneale zonelormetropolitanecare să includăzone de agrementnaturale

bugetul de stat,bugetul local

1

Politică Introducereaabordăriiplanificăriipeisagistice şi aspectrului deoportunităţi derecreere, rOS înreglementărileprivind planificareaurbană şi/sau înimplementareaacestora.

2016-2025 Municipii Număr dedocumenterevizuite care săincludăplanificareapeisagistică


0.5

Politică Elaborarea uneistrategii deprotejare şivalorificare azonelor cupotenţial naturaldin jurullocalităţilorurbane: parcuri,grădini urbane, ariinaturale suprapusepeste terenuriagricole şi alteleasemenea.

2016-2020 Municipiile derang 0, 1 şi 2din Legea351/2001

Număr deStrategiielaborate

bugetul de statşi local.

n/a


Formareapersonaluluiresponsabil cuurbanismul pentrua înţelegepracticile deplanificarepeisagistică şirecreativă, ROS.

2016-2023 Municipii Nr de cursuriNumăr departicipanţi


0.5

Investiţie Dezvoltareaparcurilor naturaleperiurbane pentrurecreere înconformitate custrategia deprotejare şivalorificare azonelor cupotenţial naturaldin jurullocalităţilor urbane

2016-2020 Municipiilemari, oraşelede rangul I dinLegea351/2001 şimunicipalităţiledin centreleurbane

Zone deagrementnaturaleperiurbanedeschisepublicului generalpentru recreere

ProgramulOperaţionalRegional, pOR,bugetul de stat,bugetul local

16

Tipul de acţiune Obiectivul 2:Planificareastrategicăpentrudezvoltareadestinaţiilorturistice maipuţindependente deschimbărileclimatice

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică 2.1 Dezvoltareaunui sistem declasificare pentruevaluareariscurilor şioportunităţilorrezultate dinschimbărileclimatice pentrufiecare sector aldestinaţiilorturistice, Sistem deC lasificare aRiscurilor şiOportunităţilor

2016-2018 ANT, INCDT,MMAP

Sistem declasificare

bugetul de stat. n/a

Politică 2.2 Enumerareatuturor destinaţiilordisponibile pentrufiecare sectorturistic şi stabilireapriorităţiloracestora utilizândsistemul declasificare ariscurilor şioportunităţilor demai sus,actualizarea listeiori de câte ori estenecesar.

2017-2018 ANT Lista completă adestinaţiilor;Stabilireapriorităţilor dinlistă.

bugetul de stat. 0.8



Politică 2.3 Dezvoltareasau actualizareastrategiilor şi aplanurilor deacţiune sectorialepentruturism:turismbalnear,ecoturism,MICE,întâlniri,stimulente,convenţii şiexpoziţii, turismmontan, turismlitoral ţinând contde adaptarea laschimbărileclimatice pe bazaanalizei riscurilor şioportunităţilor.

2018-2019 ANT Cel puţin cincistrategii turisticesectoriale

bugetul de stat. 2

Politică 2.4 Dezvoltareastrategiilor şiplanurilor deacţiune pentrufiecare destinaţiedin Româniastabilită ca fiindprioritară, ţinândcont de strategiasectorială pentruturism şi analizariscurilor şioportunităţilorrezultate dinschimbărileclimatice.

2018-2020 ANT, Consiliilejudeţene şimunicipalităţilelocale

Cel puţin zecestrategii pentrudestinaţii

bugetelejudeţene şilocale.

7.5

Politică 2.5 Adaptareacadrului dereglementarepentru asigurareaunei mai buneeficienţeenergetice ainfrastructurii şiunităţilor turistice,arhitectură pebază de energiesolară şi alteleasemenea

2016-2018 ANT, MDRAP,MMAP, ANPM

Număr de noidispoziţii înregulamentele deurbanism şicriterii definanţare pentruadaptareaunităţilor turisticela schimbărileclimatice

bugetul de stat. 0.5

Tipul de acţiune Obiectivul 3:Planificare petermen lungpentru staţiunimontaneecologicesezoniere

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică 3.1 Dezvoltareacriteriilor pentrustaţiuni/destinaţiimontane verzi,Green MountainsDestinations,ţinând cont deadaptarea laschimbărileclimatice şi demanagementuleficient aldestinaţieituristice, deexemplu, ReţeauaAlpine Pearls dinMunţii Alpi şidefinirea condiţiilorminime pentru adeveni o destinaţiemontană verde.

2017-2019 MMAP, ANT,INCDT

Set de criteriipentru clasificareaca destinaţiemontanăecologică

fondurieuropene

0.2

Politică 3.2 Evaluareadestinaţiilormontane înconformitate cucriteriile stabilite înacest sens.

2018-2020 MMAP, ANT,INCDT

Lista destinaţiilormontaneecologice

fondurieuropeneProgramulOperaţionalRegional, POR.

1

Politică 3.3 Elaborareastrategiilor şiplanurilor deacţiune pentrudestinaţiilemontane verzi,corelate cuacţiunea 2.4,pentru a devenistaţiuni montaneecologice bazatepe o dezvoltaredurabilă, cu sezonturistic deschis petot timpul anului.

2017-2020 MMAP, ANT,Consiliilejudeţene şimunicipalităţilelocale

Reţeaua globală fondurieuropene

3



Consolidarea capacităţii 3.4 C reareaOrganizaţiilor deManagement alDestinaţiilormontane verzi,OMD, alocarea deresurse şi formare

2017-2020 MMAP, ANT,Consiliilejudeţene şimunicipalităţilelocale

Organizaţie degestionare adestinaţiilormontaneecologiceoperaţională

Bugetelenaţionale,judeţene şilocale, fondurieuropeneProgramulOperaţionalCapital Uman,POCU

1.5

Politică 3.5Implementarea, decătremunicipalităţi,OMD-uri şioperatorii deturism, a unuisistem degestionare acrizelor cauzate dedezastrele naturale

2016-2019 Municipalităţilocale, ANT,IGSU, ANPM

Sistem degestionare acrizeloroperaţional


3

Investiţie 3.6 Implementareade soluţii eficienteeconomic şiinovative şieficiente din punctde vedere alcosturilor pentrudezvoltareainfrastructurii verziîn zonele montane,corelate cu 3.3.

2019-2023 OMD,municipalităţilelocale,Consiliilejudeţene

Număr de soluţiiimplementate

ProgramulOperaţionalRegional -POR,ProgramulOperaţionalInfrastructurăMare - POIM,bugetul de stat,bugetul local

400

*Staţiuni/destinaţii montane verzi este un concept ce se poate aplica oricărui tip de destinaţie montană ce adoptă o politicăde dezvoltare durabilă prin turism, implementează o politică publică specială pentru accesul către şi în interiorul destinaţiei cutransportul public şi/sau nemotorizat şi pune accent pe utilizarea raţională a energiei şi a resurselor naturale ce sunt adaptatela schimbările climatice.Tipul de acţiune Obiectivul 4:

Adaptarea şiprotejareaturismuluilitoral în ceeace priveşteinfrastructura laschimbărileclimatice

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică 4.1 Elaborareareglementăriipentru planificareşi realizareaplanurilor deacţiuni corelate cu2.4 şi 4.1

2018-2020 OMD,Consiliilejudeţene şimunicipalităţilelocale

Procentul demunicipalităţi dinzona litoraluluivizate dereglementareaplanificării ţinândcont deschimbărileclimatice

Bugete localefondurieuropene

0.5

Politică 4.2Implementareaunui sistem degestionare acrizelor cauzatede dezastrelenaturale, de cătremunicipalităţi,OMD-uri şioperatorii deturism.

2016-2018 Municipalităţilocale, IGSU,ANPM

Sistem degestionare acrizeloroperaţional

POR, bugetulde stat, bugetullocal

1


4.3 SprijinireaformăriiOrganizaţiilor demanagement aldestinaţiei, oMD,alocarea deresurse şi instruirepentru elaborareaşi implementareaplanurilor deacţiune pentrudezvoltareaturismului adaptatla efecteleschimbărilorclimatice

2018-2023 MMAP,ConsiliulJudeţean,Municipalităţi

Numărul defuncţionari publiciinstruiţi pentrumăsurarea şimonitorizareaîntăririi capacităţiiteritoriului dinzona de litoral

Bugetele destat, judeţeneşi locale,fondurieuropene,POCU

2

4.4 Evaluareariscurilor zonelorde litoralvulnerabile, hărţide risc

2016-2018 municipalităţilelocale, MMAP,MDRAP, ANPM,IGSU

Hărţi de riscpentru zonacostieră

bugetul de statprincompetiţiile deproiecte dinPlanul Naţionalde Cercetare,Dezvoltare şiInovare prinbugetul local

3

Investiţie 4.5 Măsuriinovative şiecologice pentrususţinerea plajelor

2018-2023 Municipalităţilelocale,MDRAP, ANPM

Numărul de kmde plajă protejatăîmpotrivaeroziunii

Bugetul de statBugete localePOIM - AP5 -Promovareaadaptării laschimbărileclimatice,prevenirea şigestionareariscurilor - FC

n/a



Tipul de acţiune Obiectivul 5:Planificare,politici şieducaţie dedezvoltare petermen lungpentru caturismul să ia încalculconsecinţeleschimbărilorclimatice

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Consolidarea capacităţii 5.1 Elaborarea deghiduri şiprograme deformare îndomeniulturismului şischimbărilorclimatice la nivelnaţional şi local

2016-2018 INCDT 2 seturi deorientăriNumăr programede formare

fondurieuropene,POCU, Bugetulde stat

5

Politică 5.2 Adaptareaplanurilor deacţiune pentrudezvoltareaproduselorturistice,marketing şidezvoltareainfrastructurii pebaza orientărilordin ghidurilepentru turism şischimbăriclimatice

2017-2020 OMD Planul de acţiune Bugetul destat, bugetullocal

2


5.3 C reareaprogramelor deînvăţământ pentrumanagerii OMD,pentru creştereaabilităţilor legatedegestiunea/acţiunilevizând reducereaemisiilor de GES şiadaptarea laschimbărileclimatice

2016-2020 MinisterulEducaţieiNaţionale şiCercetăriiŞtiinţifice,universităţi destat

Nr de programenou create

POCU, bugetulde stat, bugetullocal

0.3


5.4 Elaborarea deghiduri pentruoperatorii deturism, cazare şialtele asemeneaprivind măsurilepentru adaptareaofertei laschimbărileclimatice.

2016-2018 asociaţiileoperatorilor deturism

Număr de ghiduripentru operatoriide turism


0.1


5.5 Elaborarea deghiduri pentrumediul academicşi sistemul deeducaţieprofesionalăprivind măsurilepentru adaptareaprogramei laschimbărileclimatice.

2016-2018 INCDT Număr de ghiduripentru mediulacademic şisistemul deeducaţie dinturism


0.1

SUBCAPITOLUL 8: 4.8. SilviculturaAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1:

Îmbunătăţireagospodăririipădurilorpentruameliorareacapacităţii deadaptare aacestora laschimbărileclimatice

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură



Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Actualizareanormelortehnice pe bazade cercetărirobuste privindmanagementulpădurilor, învedereapromovării unuimanagementeficient şieficace, capabilsă susţinăprocesul deadaptare laefecteleschimbărilorclimatice

2016-2020 MMAP - DGPăduri, RNPINCDS-MD,universităţi destat

Actualizarea şiaprobarea de noinorme tehnice,având inclusemăsurile deadaptare

Bugetul de stat 0,2




Îmbunătăţireacunoştinţeloreconomice şi defuncţionareapieţei pentruoperatorii dinsilvicultură şilanţulproduselorlemnoase, învedereaanticipării şiasigurărirezilienţeieconomieisectoruluiforestier la nivellocal şi regional

2017 MMAP - DGPăduri,INCDS-MD,universităţi destat

Ghid practic deinstruire şipopularizare

Bugetul de stat 0.2

Investiţie Analizascenariilorprivind efectulschimbărilorclimatice asuprapădurii şinevoilor deadaptare aoperaţiunilorforestiere la noicondiţii climatice

2016-2020 MMAP - DGPăduri,MENCS23,RNP, INCDS-MD,universităţi destat23MinisterulEducaţieiNaţionale şiCercetăriiŞtiinţifice

Indicatori aisuccesuluicercetării:publicaţii,brevete pentrudezvoltarea detehnologiiModele de simularea dinamiciecosistemelorforestierefuncţionale

UE24/bugetul destat25/finanţărisectoriale: ex.Programul decercetare alRNP24ProgrameleUniuniiEuropene decercetaredezvoltare şiinovare - e.g.Orizont 2020,Life C limateAction25Programulnaţional decercetare -dezvoltare:ex.Programulnucleu,Programecompetitive

0.5

Tipul de acţiune Obiectivul 2:Adaptareapracticilor deregenerare apădurilor lanecesităţileimpuse deschimbărileclimatice

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură



Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Actualizareanormelortehnice privindregenerareapădurilor,pentru a integracele mai noidescopeririştiinţifice dindomeniuldistribuţieispeciilor şi aloportunităţiiutilizăriiacestora încontextulschimbărilorclimatice

2016-2020 MMAP - DGPăduri,INCDS-MD,universităţi destatadministratoriipădurilor destat

Norme tehnicepentru regenerareapădurilor aprobate

Bugetul de stat 0,1


Simulareadistribuţieiviitoare aspeciilor încontextulschimbărilorclimatice şiprioritizareazonelor în carepot avea locschimbări încompoziţiapădurilor pentruadaptarea laschimbărileclimatice

2016-2020 MMAP - DGPăduri,INCDS-MD,RNP

Indicatori specificipentru proiectelede cercetare -număr rapoarteValidarea şiintegrarea înnormele tehniceactualizateaprobateModele de simularea dinamiciecosistemelorforestierefuncţionaleInstrucţiuni tehniceprivindcomercializarea,transferul şimanagementulresursei geneticeaprobate

Bugetul destat26/Fondulpentru Mediu26PrinProgramulNucleu şicompetiţiile deproiecte dinPlanul Naţionalde Cercetare,Dezvoltare şiInovare

0,5

Cercetareacontinuă îndomeniulresurselorgenetice şi alimplicaţiilorschimbărilorclimatice pentruresurselegeneticeforestiere

2016-2020 MMAP - DGPăduri, MEC,INCDS-MD,universităţi destat RNP

0,5

Revizuireareţelei deresursegenetice pentruspeciileforestiere

2019-2020 MMAP - DGPăduri,INCDS-MD,universităţi destat, RNP

0,5



Tipul de acţiune Obiectivul 3:Minimizarearisculuischimbărilorclimaticepentru pădurişi prinintermediulpădurilor

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură



Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Menţinerea şiîmbunătăţireasistemului demonitorizare şiobservare adăunătorilorbiotici şi abioticiforestier,incendiilor depădure, adeclinuluipădurilor,doborâturilor devânt şi aevoluţieispeciilorlemnoaseinvazive înpăduri

2016-2020 MMAP - DGPăduri,administratoriipădurilor: ex.RNP, INCDS-MD,universităţi destat

Sistemul demonitorizarefuncţionalRaport aleunităţilor angajateîn monitorizaredisponibile public

UE27/bugetul destat28/altele2927ProgrameleUniuniiEuropene decercetaredezvoltare şiinovare - de ex.Orizont 2020,Life C limateAction28Princompetiţiile deproiecte dinPlanul Naţionalde Cercetare,Dezvoltare şiInovare29Fonduriproprii aleadministratorilorpădurilor, ex.Regia Naţionalăa Pădurilor

5,0


Continuareacercetărilorpentru o maibună înţelegerea efectelorproduse deschimbărileclimatice asuprapădurilor şipentruidentificareaunor soluţiifundamentateştiinţific pentruacţiuni practiceîmpotrivadăunătorilorforestieri, afenomenelor deuscare apădurilor şievoluţieispeciilorinvazive

2016-2020 MMAP - DGPăduri,administratoriipădurilor-ex.RNP, INCDS-MD,universităţi destat, ANM

Indicatori specificipentru proiectelede cercetare

UE30/bugetul destat30ProgrameleUniuniiEuropene decercetaredezvoltare şiinovare-de ex.Orizont 2020,Life C limateAction

2,0

Consolidareasistemelor desemnalizare şireacţie rapidă încazul incendiilorde pădure

2016-2020 MMAP - DGPăduri, GardaForestieră,IGSU, INCDS-MD,universităţi destat,administratoriipădurilor

Aplicareasistemelor desemnalizare şireacţie rapidă laincendiile depădure

Bugetul de stat 0,5

Cercetarecontinuă pentruînţelegereaimpactuluiefectelorschimbărilorclimatice asuprapădurilor învedereaatenuăriiefecteloralunecărilor deteren, alesecetei, precumşi susţinereaprocesului degospodărire aresurselor deapă.

2016-2020 MENCS, RNP,INCDS-MD,AdministraţiaNaţională deMeteorologie,universităţi destat, şi alteleasemenea.

Indicatori specificipentru proiectelede cercetare

UE31/Bugetulde stat31ProgrameleUniuniiEuropene decercetaredezvoltare şiinovare - e.g.Orizont 2020,Life C limateAction

2



Investiţie Acţiuni, înspecial prinsoluţii favorabiledin punct devedere alprotecţieimediului, şi degestionare atorenţilor înbazinelehidrograficeîmpădurite,pentrumoderareariscurilorcauzate defenomeneextreme: e.g.ploi torenţiale,inundaţii

2016-2020 MMAP - DGPăduri,administratoriipădurilor,ANPM,

Lungime de bazintorenţial amenajată- km/anIndicatori pentruturbiditatea apei şivariaţiile debitelor

Bugetul de stat 35

SUBCAPITOLUL 9: 4.9. BiodiversitateAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1: Evaluarea

vulnerabilităţilorhabitatelor naturale şi alespeciilor protejate de florăşi faună pe baza sistemuluide monitorizare a stării deconservare

Dateestimatepentru


- an -

Organism responsabil Indicator derezultat/unitate de

măsură

Sursă de finanţare: PO2014-2020/bugetul

de stat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Elaborarea Programuluinaţional pentru evaluareavulnerabilităţii habitatelornaturale şi a speciilor protejatela efectele schimbărilorclimatice

2016-2018 MMAP Un program naţionalde evaluareavulnerabilităţiihabitatelor naturale şia speciilor protejate laSC aprobat

POIM - FEDR 2


Desemnarea organismelorresponsabile pentru evaluareavulnerabilităţii habitatelornaturale şi a speciilor protejatela efectele schimbărilorclimatice

2016 MMAP Organisme responsabil Bugetul de stat n/a

Crearea şi instruirea unei reţelestructurate de observatorivoluntari a efectelorschimbărilor climatice asuprabiodiversităţii şi a schimbărilorprivind biodiversitatea

2018-2019 MMAP O reţea de observatori fonduri europene 1

Investiţie Elaborarea metodologiilor şi aprotocoalelor pentru evaluareavulnerabilităţii habitatelornaturale şi a speciilor protejatela efectele schimbărilorclimatice

2016-2018 MMAP/MENCS Nr. demetodologii/protocoalerealizat

Bugetul de statPOIM - AP 4 - Protecţiamediului prin măsuri deconservare abiodiversităţii,monitorizarea calităţiiaerului şi decontaminarea siturilor poluate istoric- FEDR

0,5

Integrarea vulnerabilităţii laschimbările climatice ahabitatelor naturale şi aspeciilor protejate în sistemelede monitorizare a biodiversităţiiatât la nivel naţional, cât şi lanivelul ariilor naturale protejate

2019 MMAP/administratorii/custoziiariilor naturale protejate

Nr. de arii protejate încare sunt integratevulnerabilităţilehabitatelor naturale şiale speciilor protejate

Bugetul de stat Trebuiesă fieestimat înProgramulnaţional

Tipul de acţiune Obiectivul 2: Menţinerea şicreşterea rezilienţeiecosistemelor

Dateestimatepentru


- an -


măsură


de stat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Integrarea adaptării laschimbările climatice înstrategiile şi planurile naţionalede acţiune pentru speciileprotejate şi de combatere aspeciilor alohtone invazive

2016-2020 MMAP Nr. de strategii şiplanuri de acţiune careintegrează adaptareala schimbărileclimatice

Bugetul de stat n/a

Integrarea efectelorschimbărilor climatice înevaluările de impact asupramediului a planurilor/proiectelorcare ar putea încălca protecţiastrictă a speciilor

2016-2020 MMAP Nr. de planuri/proiectecare ţin cont deefectele schimbărilorclimatice

Bugetul de stat n/a

Promovarea gestionăriiintegrate a terenurilor, luând înconsiderare efecteleschimbărilor climatice asuprabiodiversităţii

2016-2020 MMAP AFM Nr. de planuri degestionare integratăcare ţin cont deefectele schimbărilorclimatice

Bugetul de statFondul pentru Mediu

n/a

Aplicarea abordăriimanagementului bazinal îngestionarea resurselor de apă

2016-2020 MMAP Nr. de planuri care ţincont de efecteleschimbărilor climatice

Buget de stat n/a


C reşterea capacităţii factorilorde decizie de înţelegere şievaluare a impactuluischimbărilor climatice asuprabunurilor şi serviciilor oferite desistemele ecologice

2016-2020 MMAP, MDRAP, ME Nr. de factori dedecizie instruiţi

Bugetul de statfonduri europene

0,5



Investiţie Utilizarea infrastructurii verzipentru a se asiguraconectivitatea populaţiilor sauculoarele de migraţie, în specialpentru speciile de peşti deinteres comunitar

2016-2020 MMAP Nr. de specii a cărorstare de conservare afost îmbunătăţită

POIM - AP 4 - Protecţiamediului prin măsuri deconservare abiodiversităţii,monitorizarea calităţiiaerului şi decontaminarea siturilor poluate istoric- FEDR şi axele carevizează investiţiile îndomeniultransporturilor/ProgramulLIFE/FinanţărinerambursabileSEE/INTERREG,Programe de cooperare

30

Tipul de acţiune Obiectivul 3: Creştereacapacităţii biodiversităţii deadaptare la schimbărileclimatice prin promovareamanagementului adaptativ

Dateestimatepentru


- an -


măsură


de stat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Dezvoltarea managementuluibiodiversităţii utilizând sistemuldecizional bazat pe datele demonitorizare din teren

2016-2017 MMAP Nr. de sistemedezvoltate

Programul LIFE/FinanţărinerambursabileSEE/INTERREG,Programe de cooperare

0,5

Stabilirea structurii planurilorde management pentru ariilenaturale protejate care să ţinăcont de principiilemanagementului adaptiv

2016-2017 MMAP Structură realizată Bugetul de stat n/a

Evaluarea vulnerabilităţii şistrategia de adaptare pentruSCI, situri de importanţăcomunitară şi SPA, arii deprotecţie specială avifaunisticăaflate în regiunile biogeograficestepică şi continentală

2016-2019 MMAP Studiu de evaluare avulnerabilităţii

POIM - AP 4 - Protecţiamediului prin măsuri deconservare abiodiversităţii,monitorizarea calităţiiaerului şi decontaminarea siturilor poluate istoric- FEDR/ProgramulLIFE/Finanţărinerambursabile SEE/

2,5

Studii privind controlul speciiloralohtone cu risc invaziv încadrul ariilor naturale protejate,în cadrul planurilor demanagement

2016-2018 MMAP Nr studii POIM - AP 4 - Protecţiamediului prin măsuri deconservare abiodiversităţii,monitorizarea calităţiiaerului şi decontaminarea siturilor poluate istoricFEDR

0,5


Dezvoltarea capacităţiiadministratorilor şi custozilorariilor naturale protejate pentruaplicarea principiilormanagementului adaptativ laefectele schimbărilor climatice

2016-2018 MMAP Nr. deadministratori/custozicare aplică principiilemanagementuluiadaptiv

Bugetul de statPOCFondul pentru MediuPOIM - parţial ca parte aproiectelor deimplementare aplanurilor demanagement

0,5

Investiţie Reconstrucţia ecologică şirenaturarea habitatelor zonelorumede aflate în ariile naturaleprotejate situate în bazinulinferior al Dunării, respectândprevederile specifice dinregulamentele şi ghidurile definanţare ale programelor carefinanţează acţiunea.

2016-2020 MMAP Nr. de ha reconstruitesau nr. de habitate şispecii a căror stare deconservare a fostîmbunătăţită

Bugetul de statPOIM - AP 4 - Protecţiamediului prin măsuri deconservare abiodiversităţii,monitorizarea calităţiiaerului şi decontaminarea siturilor poluate istoricFEDR/ProgramulLIFE/FinanţărinerambursabileSEE/INTERREG,Programe de cooperareşi altele asemenea.

60

Îmbunătăţirea stării deconservare a turbăriilor înalte,turbăriilor joase şi a mlaştinilor- din ariile naturale protejatesau din exteriorul ariilornaturale protejate

2016-2020 MMAP Nr. de ha din fiecaretip de habitat a căruistare de conservare afost îmbunătăţită

Bugetul de statPOIM - AP 4 - Protecţiamediului prin măsuri deconservare abiodiversităţii,monitorizarea calităţiiaerului şi decontaminarea siturilor poluate istoric- FEDR/ProgramulLIFE/FinanţărinerambursabileSEE/INTERREG,Programe de cooperareşi altele asemenea.

7

Dezvoltarea şi utilizareasistemelor de prevenire aincendiilor în zonele cu riscmare de incendiu

2016-2020 MMAP, administratori/custozi Nr. de ha protejate Bugetul de statProgramul LIFE

7

Tipul de acţiune Obiectivul 4: Evaluareaserviciilor oferite deecosisteme şiimplementarea abordăriiecosistemice în sistemelede luare a deciziilor

Dateestimatepentru


- an -


măsură


de stat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică Includerea evaluării serviciiloroferite de ecosisteme şi aabordării ecosistemice înmanagementul resurselornaturale

2016-2020 MMAP,administratori/custozi,administraţii publice locale

Nr. de sisteme demanagement aresurselor naturalebazate pe abordareaecosistemică

Bugetul de stat 3,5



Includerea în programauniversitară a abordăriiecosistemice în contextulschimbărilor climatice

2016-2020 MENCS Nr. de universităţi destat cu programă

Bugetul de stat n/a

Luarea în considerare afenomenului schimbărilorclimatice în stabilirea sistemulde plăţi pentru serviciile oferitede ecosisteme şi argumenteleeconomice în favoareainvestiţiilor în soluţii naturale

2016-2020 MMAP,administratori/custozi, ME,MADR

Nr. de sisteme deplată şi nr. de soluţiinaturale aplicate înafaceri

Bugetul destat/ProgramulLIFE/Orizont 2020

20


C reşterea capacităţii deînţelegere a autorităţilor publiceprivind valoarea serviciilorecosistemice şi abordareaecosistemică în contextulschimbărilor climatice

2016-2020 MMAP, MDRAP Nr. de persoaneinstruite

fondurieuropene/ProgramulLIFE/

0,5

Stabilirea unei platformeinterguvernamentale privindbiodiversitatea şi serviciileecosistemice care să oferefactorilor decizionalicunoştinţele necesare pentruelaborarea politicilor cu privirela biodiversitate în contextulschimbărilor globale

2016-2020 MMAP Nr. de entităţiguvernamentaleincluse în platformă

Bugetul de stat n/a

Dezvoltarea de cursuri specialeprivind abordarea ecosistemicăîn vederea adaptării laschimbările climatice, destinateîn special gestionarilorresurselor naturale şiadministratorilor/custozilorariilor naturale protejate

2016-2020 MMAP Nr. de persoaneinstruite

POCU/Programul LIFE/ 0,7

Investiţie Evaluarea importanţei şiserviciilor ecosistemice oferitede ariile naturale protejate

2016-2020 MMAP,administratori/custozi

Nr. de arii protejate încare eu fost evaluateserviciile ecosistemice

Bugetul de statProgramul LIFE

5

Evaluarea contribuţiei reţelei dearii naturale protejate lacontrolul schimbărilor climatice

2016-2020 MMAP,administratori/custozi

Număr de ariiprotejate în care s-afăcut evaluarea

Programul LIFE 2

Tipul de acţiune Obiectivul 5:Perfecţionarea/dezvoltareacunoaşterii şi a înţelegeriirolului şi contribuţieibiodiversităţii în adaptareala schimbările climatice

Dateestimatepentru


- an -


măsură


de stat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -


Promovarea studiilor ştiinţificepentru dezvoltarea cunoaşteriişi înţelegerii rolului şi acontribuţiei biodiversităţiipentru adaptarea la schimbărileclimatice

2016-2020 MMAP, MENCS Nr. de studii finanţate Bugetul de statHorizon 2020, Programenaţionale de cercetare

20


Consolidarea cercetării prinintermediul modelăriimatematice şi dezvoltarea descenarii pentru biodiversitate,în special în legătură cuschimbările de mediu, prinîncorporarea aspectelor socio-economice

2016-2020 MMAP, MENCS Nr. de studii finanţate Bugetul de stat/Horizon2020, Programenaţionale de cercetare

10


Dezvoltarea capacităţilortehnice şi umane în scopulsporirii cunoaşterii şi înţelegeriirolului şi a contribuţieibiodiversităţii la procesul deadaptare la efecteleschimbărilor climatice

2016-2020 MMAP, MENCS Nr. de sesiuni deinstruire efectuate/nr.de persoanebeneficiare

POCUfonduri europeneHorizon 2020, Programenaţionale de cercetare

7

Promovarea şi stimulareatransferului de cunoştinţe şi aschimbului de experienţă întrediferite sectoare de cercetare şiîntre sectoarele de cercetare şicele economice

2016-2020 MMAP, MENCS Nr. de cazuri detransfer de cunoştinţeşi de schimburi deexperienţă

Bugetul de stat/Horizon2020, Programenaţionale de cercetare

40

Crearea sau desemnarea unuiCentru permanent pentrustudierea comportamentuluibiodiversităţii la efecteleschimbărilor climatice, în carespecialiştii din diferite domeniiîşi pot pune în comun ideile şirezultatele ştiinţifice

2016-2018 MMAP, MENCS Un centru pentrubiodiversitate

Bugetul de stat n/a

SUBCAPITOLUL 10: 4.10. Sănătate publică şi servicii de răspuns în situaţii de urgenţăAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1:

Dezvoltarea,la nivelnaţional, acapacităţii desupraveghereaevenimentelorcauzate dediverşifactori, cuimpact asuprasănătăţiipublice

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil

Indicator derezultat/unitate de

măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -



Politica 1. Politicispecifice privinddetectarea,evaluarea,notificarea,validarea şirăspunsul latoateevenimentele desănătate ce potfi datorateschimbărilorclimatice

2016-2020 MinisterulSănătăţii

Număr de sisteme deavertizare precoceexistente/implementateNumăr de sisteme desupraveghereepidemiologică a bolilortransmisibile, vectorilorapei potabile şi bolilornetransmisibile carepot fi influenţate deschimbările climaticeLista redactată aevenimentelor desănătate prioritarepentrusupraveghere

Bugetul de stat 6

2. Facilitareaplanificării şialocarearesurselor pebaza lecţiilorînvăţate dinevaluareaprogramului

2016-2020 Min. Sănătăţii Planificareamultianuală a alocărilorbugetare

Bugetul de stat 0,2


1. AT pentruformare şiinstrumentepentrudetectareaprecoce şirăspuns faţă deevenimentele desănătateidentificate caurmare aschimbărilorclimatice

2016-2020 Min. Sănătăţii Nr de persoaneinstruiteNumăr de ghidurielaborate

Fonduri UE 0,5

2. AT pentrudezvoltarea destudiiepidemiologicea factorilor derisc din mediu şivectori cupotenţial deafectare în modnegativ asănătăţii publice

2016-2020 Min. SănătăţiiMMAP

Număr de studiielaborateNumăr de programe deAT

Fonduri UE 2

3. AT pentrudezvoltareacapacităţii dedepistareprecoce aevenimentelorclimatologice cuefect asuprasănătăţiipublice;acţiunease va realiza pebazacartografieriifiecărui tip deameninţareprivindschimbărileclimatice

2018-2020 Min. Sănătăţii Numărul capacităţilorefective naţionale şilocale de detectareprecoce aevenimentelor desănătate publică graveHarta zonelor cu riscpentru sănătateaumană

Fonduri UE 2

Investiţie 1. Modernizareaechipamentelorhardware şisoftware pentruimplementareasistemului desupraveghereelectronică

2016-2019 Min. Sănătăţii Numărulechipamentelorinformatice şi software-ul implementate şimodernizate

Fonduri UE 2

2. Consolidareaşi modernizareaechipamentelorde laborator lanivelulInstitutuluiNaţional deSănătate Publicăşi al direcţiilorde sănătatepublicăteritoriale

2016-2020 Min. Sănătăţii Numărul laboratoarelorreabilitate/echipate lanivelul InstitutuluiNaţional de SănătatePublică şi direcţiilor desănătate publicăjudeţene şi aMunicipiului Bucureşti,inclusiv organizareaunor laboratoare deentomologie

Fonduri UE 50

Tipul de acţiune Obiectivul 2:Protejareasănătăţiicetăţenilorfaţă deimpacturilecalamităţilor,princonsolidareasistemuluinaţional demanagemental situaţiilorde urgenţă

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -



Politici Publice 1. Completare şiarmonizarecadru dereglementarepentru sistemulnaţional demanagement alsituaţiilor deurgenţă

2016 MAI -Departamentulpentru Situaţiide Urgenţă

Cadrul dereglementare aprobat

Bugetul de stat n/a

2. Dezvoltareastrategiei dereducere ariscului şirealizarea unormăsuri deatenuare aefectelorschimbărilorclimatice dinperspectivasănătăţii umaneîn caz dedezastru naturalşi avulnerabilităţii înzonele criticeale României

2016-2018 ministerele deresort*

Strategia de reducerea riscurilor aprobată şiimplementată

Bugetul de stat 0,4

3. Pregătireaprogramului deasigurare în cazde catastrofe

2016-2020 ministerele deresort

Programul de asigurareîn caz de catastrofepregătit

Bugetul de stat 0,2

4. Dezvoltareaunui metodologiiunitare deevaluare ariscurilor dedezastre la nivelnaţional


Existenţa metodologiei Bugetul de stat 0,3


1. C reareapotenţialului demonitorizare şia sistemelor deavertizaretimpurie, ca şiproceseintegrate, cuaccent peameninţărileimediate cuimplicaţiiglobale, cum arfi cele înlegătură cuvariaţiile şischimbărileclimatice


Nr. capacităţi demonitorizare ariscurilor realizate

Bugetul de statPOIM - AP5 -Promovareaadaptării laschimbărileclimatice,prevenirea şigestionareariscurilor - FC

0,4

3. Furnizarea deAT pentruprograme deformaredestinatereprezentanţilorcu diferitefuncţii, implicaţiîn răspunsul lasituaţii deurgenţă


Număr personal instruit fondurieuropene

0,4

4. Realizareahărţilor de riscla nivel naţionalpentru riscurileinfluenţate deschimbărileclimatice


Număr de hărţi pecategorii de risc


1,5

5. Dezvoltareaunor scenarii derisc specifice lanivel naţionalpentru riscurileinfluenţate deschimbărileclimatice


Număr scenarii Bugetul de statfondurieuropene

1,5

6. AT pentruprogramul deconştientizarepublică


Număr de campanii deconştientizareNumăr de persoaneimpactate

Bugetul de stat 0,5

Investiţie 1. Modernizareasistemelor decomunicaţiinecesare îngestionareasituaţiilor deurgenţă la nivelnaţional


Sistem de comunicaţiide urgenţă la nivelnaţional modernizat

Bugetul de stat 4



2. Dezvoltareaunui sisteminformaticcoordonat degestionare ainformaţiilor încaz de dezastruîn funcţie detipul riscului


Sistem informaticcoordonat degestionare ainformaţiilor în caz dedezastru în funcţie detipul riscului dezvoltat

Bugetul de stat 2

3. Modernizareaechipamentelorla niveluldispeceratelor


Număr de echipamentemodernizate la niveluldispeceratelor

Bugetul de stat 10

4. Consolidareaunităţilor publicede prioritatemare


Unităţi publice Bugetul de stat 100

*Ministerele de resort sunt cele prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniulmanagementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi care stabileşte lista ministerelor şi instituţiilorpublice în cadrul cărora se constituie şi funcţionează centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă:1. Ministerul Afacerilor Interne2. Ministerul Afacerilor Externe3. Ministerul Apărării4. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice5. Ministerul Sănătăţii6. Ministerul Transporturilor7. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor8. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale9. Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului10. Ministerul pentru Societatea Informaţională11. Serviciul Român de Informaţii12. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale13. Serviciul de Protecţie şi Pază14. Secretariatul General al Guvernului15. Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare16. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor17. Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive18. Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriatul Public-Privat19. Ministerul Energiei, întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri - MEIMMMASUBCAPITOLUL 11: 4.11. Educarea şi conştientizarea publiculuiAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectivul 1:

Creştereagradului deinformare şiconştientizarea populaţieicu privire laimpactulschimbărilorclimatice şiadaptarea laacestea

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -


Campanii deinformare şiconştientizare adiverselorgrupuriţintă:fermieri,antreprenori,profesori, elevi,studenţi şi alteleasemeneaderulate deorganizaţii alesocietăţii civilecu privire laimpactulschimbărilorclimatice,reducereaemisiilor degaze cu efect deseră şiadaptarea laschimbărileclimatice

2016-2020 MMAPAFMONG-uri

Număr de campanii deconştientizare privind SCdezvoltate% din populaţie informatăcu privire la SC

fondurieuropeneFondul pentruMediu Life+

15


Campanii mediade informare apublicului largcu privire laproblematicaSC

2016-2020 MMAPAFMONG-uri

Numărul de campaniimedia realizateRatingul campaniilor

Fondul pentruMediuFonduribilaterale,Norvegia,ElveţiaLife +

3




Dezvoltarea departeneriate şigrupuri de lucruîntre autorităţilepublice şiorganizaţii alesocietăţii civileîn vedereaconştientizării şiinformăriicetăţenilor cuprivire laproblematicaSC şitransparentizăriiproceselordecizionale îndomeniu.

2016-2020 MMAP şiautorităţilocale

Nr departeneriate/reţele/grupuride lucru

fondurieuropeneBugetul de statAlte fonduribilaterale,Norvegiene,Elveţiene şialteleasemeneaFondul pentruMediu

3

Tipul de acţiune Obiectivul 2:Îmbunătăţireagradului deeducare acetăţenilorprivindreducereaemisiilor degaze cu efectde seră şiadaptarea laSC

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -


Dezvoltareaunei curriculeprivindschimbărileclimatice pentruînvăţământulpreuniversitar

2016-2020 MENCS Numărul elevilor instruiţi Bugetul de stat 3


Completareacurriculeiuniversitare şipost-universitare cuteme/moduleprivindschimbărileclimatice

2016-2020 MENCS Număr de moduleintroduseNumăr de absolvenţi

Bugetul de stat 5


Dezvoltareaprogramelor deînvăţare pe totparcursul vieţii,Long LifeLerning, privindschimbărileclimatice

2016-2020 MENCS,ANC,AutoritateaNaţionalăpentruCalificări

Număr de programe LLLcare vizează SCNumăr de participanţi

Bugetul de statPOCU

5


Introducereaocupaţiilor noi înclasificareaOcupaţiilor dinRomânia, cOR,dezvoltarea denoi standardeocupaţionale,precum şiintroducereacalificărilor înNomenclatorulCalificărilorpentru care sepot organizaprogramefinalizate cucertificate decalificare.Punerea înaplicare acunoştinţeloracumulate serecomandăsprijinireaparteneriatelordintreuniversităţi destat şi sectorulpublic, pentru afacilita tranziţiade la educaţie laangajare prinintermediul unuisistem de stagiide practică îndomeniulschimbărilorclimatice saudomenii conexe,de ex. Energiiregenerabile,gestionareadeşeurilor,producereabiocarburanţilor

2016-2020 ANC,AutoritateaNaţionalăpentruCalificări

Numărul de ocupaţii nouintroduse

Bugetul de statPOCU

3



Politică şiinstituţională/consolidareacapacităţii

Sprijinireaparteneriatelordintreuniversităţile destat şi sectorulpublic, pentru afacilita tranziţiade la educaţie laangajare prinintermediul unuisistem de stagiide practică îndomeniulschimbărilorclimatice saudomenii conexe.

2016-2020 MENCSMMFPS

Numărul studenţilor carebeneficiază de astfel destagii de practică îndomeniul schimbărilorclimatice şi domeniiconexe

Bugetul de statPOCU

4

SUBCAPITOLUL 12: 4.12. Asigurările ca instrument de adaptare la schimbările climaticeAcţiuni propuseTipul de acţiune Obiectiv 1

Creştereautilizării şi aaccesului laprodusele deasigurareîmpotrivaevenimentelorextreme decătrediferitelegrupurivulnerabile:persoanefizice sărace,fermieri,I.M.M.-uri.

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -

Politică ÎmbunătăţireaLegii 260/2008Plata primelorde asigurare,aferentăpoliţelor PAD,pentrupersoanele cuun venit sublimita desărăcie, să fiefăcută de labugetul de stat.

2016-20182017-2019

GuvernMinisterulFinanţelor,MDRAP,MMFPSPV

Nr. prevederilegislative care săprecizeze căprimele deasigurare pentrulocuinţele în caretrăiesc familii cuun venit lunar maimic de 450lei/membru să fiesuportate de cătreautorităţicentrale/locale;

Bugetul de stat n/a8


Aplicareaprevederii dinLegea 260/2008prin care seprevăd amenzide la 100 la 500lei, pentru ceicare nu îşiasigurălocuinţele.

2016-2020 Autorităţilocale

Nr. deavertismentetransmiseNr. de amenziaplicate

Bugete locale n/a


Campanii deconştientizare apopulaţiei cuprivire laasigurareaîmpotrivadezastrelorprovocate deschimbărileclimatice

2016-2020 MMAPONG-uri

Nr. de campaniidezvoltateNr. de persoaneinformate

Bugetul de stat 3

Legislativă Amendareacodului fiscal învederea ofeririide facilităţifiscale: reduceridetaxe/impozitepentru operioadălimitată de timp- ex: 1-2 anipentru IMM-urilecare deţin astfelde asigurări

2016-2016 MMAP, MFP Nr. amendamenteprevăzute în lege

Bugetul de stat n/a


Dezvoltarea decampanii deinformarededicatepatronatelor cuprivire laasigurareaîmpotrivadezastrelorprovocate deschimbărileclimatice

2016-2020 MMAPIGSUONG-uri

Nr. de campaniidezvoltateNr. de patronateimplicate

Bugetul de stat 5



Legislativă Amendareacodului fiscal învederea ofeririide facilităţifiscale pentrumicii fermiericare deţin poliţede protejareaîmpotrivadezastrelor şi peo perioadălimitată pentrumarii fermieri

2016-2017 MADR, MFP Nr. de poliţe deprotejare ladezastre încheiatede către fermieri

Bugetul de stat n/a


Dezvoltarea decampanii deinformarededicatepatronatelor dinagricultură,camereloragricole şiasociaţiilor deagricultori cuprivire laasigurareaîmpotrivadezastrelorprovocate deschimbărileclimatice

2016-2020 MMAPMADRONG-uri

Nr. de campaniidezvoltateNr. de persoaneinformateNr. de patronateşi asociaţiiinformate

Bugetul de stat 3


Introducerea încurriculaopţională aşcolilor a unorcursuri care săvizezeasigurarea camodalitate deadaptare la SC

2018-2020 MMAP,MinisterulEducaţieiNaţionale şiCercetăriiŞtiinţifice

Nr. cursuriopţionaleaprobate

Bugetul de stat n/a

Tipul de acţiune Obiectiv 2:Creştereacapacităţiiinstituţionalea sectoruluide asigurări învedereadezvoltării deproduse deasiguraredestinateadaptării laschimbărileclimatice.

Dateestimatepentru


- an -

Organismresponsabil


de măsură


2014-2020/bugetul

destat/altele

Valoareestimată

- mil.Euro -


Conştientizareapersonalului dinsectorul deasigurări privindcauzele şiefecteleschimbărilorclimatice învedereadezvoltării denoi produse deasigurare

2016-2020 MMAP Nr. campaniiorganizate

Bugetul de stat 3


Studiu privindidentificareaintereselorcomune aleautorităţilor,sectoruluiasigurărilor şicetăţenilor cuprivire laasigurarea ladezastre

2016-2017 MMAP, ONG Finalizareastudiului întermen

Buget de stat 0,5


Iniţiereadialogului cuASF şisocietăţile deasigurări privindposibilitateaefectuării unorstudii de riscsistematice decătrereprezentanţiisocietăţilor deasigurare saude cătrespecialiştimandataţi decătre acestesocietăţi, studiipe baza cărorasă se efectuezecalculeleactuariare aleprimelor deasigurarenecesareacopeririiriscurilorasigurate.

2016-2020 MMAP Nr. studii de riscfinalizate

Bugetul de stat



ANEXA nr. I: Glosar de definiţii(1) A1. Adaptare la schimbările climatice - Termenul este folosit pentru a descrie răspunsurile la efectele schimbărilor climatice.Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice, IPCC, defineşte procesul de adaptare ca reprezentând"modificările suferite de sistemele naturale sau umane, ca răspuns la stimulii climatici reali sau previzionaţi sau la efecteleacestora, prin care se moderează impactul negativ sau se stimulează impactul benefic pe care stimulii sau efectele le-arputea avea asupra acestor sisteme." Adaptarea poate fi, de asemenea, concepută ca fiind o metodă de aliniere laschimbările climatice.2. Atenuare - schimbări climatice - termen folosit pentru a descrie procesul de reducere a emisiilor cu efect de seră carecontribuie la schimbările climatice. Acest termen face referire şi la strategiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră,precum şi la sporirea instrumentelor de absorbţie a gazelor cu efect de seră.3. Acţiuni de prevenire - Măsuri la care se recurge pentru a preîntâmpina producerea unui anumit eveniment.4. Asistenţa tehnică - Activităţi de pregătire, management, monitorizare, evaluare, informare şi control şi activităţi de întărirea capacităţii administrative.5. Autoritate competentă - autoritatea sau autorităţile naţionale sau orice alt organism sau organisme competentedesemnate de către Statele Membre(2) B1. Bazin hidrografic - Suprafaţă totală de teren de pe care îşi colectează apele - se drenează un curs de apă şi afluenţii săi.2. Bazine de sechestrare - Absorbţie - orice proces, orice activitate sau orice mecanism natural sau artificial care conduce ladispariţia din atmosferă a unui GES sau unui precursor de GES.3. Biomasa înseamnă partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv substanţelevegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane.În contextul energetic, biomasa este un produs compus parţial sau în totalitate dintr-o materie vegetală agricolă oriforestieră, ce poate fi utilizată drept combustibil cu scopul recuperării conţinutului energetic, precum şi următoarele deşeuriutilizate drept combustibil: deşeuri vegetale, agricole sau forestiere, deşeuri vegetale din sectorul industrial de prelucrare aproduselor alimentare, dacă energia termică rezultată din procesul de ardere este valorificată, deşeuri vegetale fibroase dinproducţia de paste celulozice naturale şi din producţia de hârtie fabricată din pastă celulozică, dacă acestea sunt incinerate lalocul de fabricaţie şi dacă energia produsă de instalaţia de incinerare este valorificată, deşeuri de plută, deşeuri de lemn, cuexcepţia celor care pot conţine compuşi organici halogenaţi sau metale grele.4. Bunele practici agricole în materie de utilizare a pesticidelor reprezintă modalităţile de utilizare a produselor omologate, cudrept de punere pe piaţă, oficial recomandate sau autorizate de autorităţile naţionale competente în scopul combateriieficiente şi sigure pentru om şi mediu a agenţilor de dăunare. Bunele practici agricole trebuie să includă mai multe nivele deutilizare a pesticidelor, care nu trebuie să depăşească dozele cele mai ridicate autorizate sau care trebuie să fie aplicate înaşa fel încât să lase un reziduu cât mai mic cu putinţă.(3) C1. Capacitate de adaptare32 - Capacitatea unui sistem de a se adapta la schimbările climatice, incluzând aici variaţiaclimatului şi extremele de nivel moderat, de a beneficia de oportunităţi şi de a face faţă consecinţelor.32Glosar: CLIMATE-ADAPT2. Certificat de emisii de gaze cu efect de seră înseamnă titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbonechivalent într-o perioadă definită3. Combustibili fosili înseamnă hidrocarburi, cărbune, petrol sau gaze naturale, formate din rămăşiţele fosilizate ale plantelorşi animalelor moarte.4. Cogenerare de înaltă eficienţă - cogenerarea care îndeplineşte următoarele criterii, conform Hotărârea Guvernului nr.219/2007, cu modificările şi completările ulterioare: - producţia de cogenerare trebuie să asigure realizarea unor economiide energie primară, de cel puţin 10% faţă de valorile de referinţă ale producţiei separate de energie electrica şi energietermică; producţia din unităţi de cogenerare de mică putere-unitatea de cogenerare cu o capacitate electrica instalata maimică de 1 MWe - sau din unităţi de microcogenerare - capacitate electrică instalată mai mică de 50 kWe-, care asigurărealizarea unor economii de energie primară faţă de valorile de referinţă ale eficienţei producerii separate de energie electricăşi energie termică se consideră ca provenind din cogenerarea de eficienţă înaltă.(4) D1. Date climatice - elemente de bază ale climei, care sunt prezentate în tabele, pe hărţi, diagrame şi în diferite rezumatestatistice rezultând din observaţii pe o perioadă îndelungată.2. Decizie de împărţire a efortului - O decizie care stabileşte obiectivele anuale de emisii de gaze cu efect de seră cu caracterobligatoriu pentru statele membre pentru perioada 2013-2020. Aceste emisii obiective se referă la sectoarele care nu suntincluse în EU-ETS - cum ar fi de exemplu, transporturile, construcţiile, agricultura şi deşeurile. Această decizie face partedintr-un pachet de politici şi măsuri legate de schimbările climatice şi energie, care contribuie la transformarea Europei într-oeconomie cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi îmbunătăţesc nivelul de securitate energetică.3. Deşeuri înseamnă orice substanţă sau obiect aşa cum este definit în Art. l a) al Directivei Consiliului 75/442/CEE din 15iulie 1975 privind deşeurile;4. Deşeuri municipale sunt reprezentate de totalitatea deşeurilor menajere şi similare acestora generate în mediul urban şirural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi de la operatori economici, deşeuri stradale colectate din spaţii publice,străzi, parcuri, spaţii verzi, la care se adaugă şi deşeuri din construcţii şi demolări rezultate din amenajări interioare alelocuinţelor colectate de operatorii de salubritate. Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul,valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv supervizarea acestor operaţii şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor deeliminare.(5) E1. Ecosistem este o unitate de funcţionare şi organizare a ecosferei alcătuită din biotop şi biocenoză şi capabilă deproductivitate biologică. Ecosistemul cuprinde şi relaţiile dintre biotop şi biocenoză.2. Emisii de GES - eliberarea în atmosferă de gaze cu efect de seră sau de precursori ai unor asemenea gaze, dintr-oanumită zonă şi în cursul unei perioade date.3. Efect de seră - acţiunea de protecţie a atmosferei în procesul schimbului radiativ de căldură al Pământului cu spaţiulinterplanetar. Ca şi geamurile unei sere, atmosfera lasă să treacă destul de uşor radiaţia solară, absorbind radiaţia de undălungă emanată de suprafaţa terestră.4. FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională, unul dintre Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii. Principalulobiectiv al acestui fond este de a promova coeziunea economică şi socială la nivelul Uniunii Europene prin reducereadezechilibrelor dintre regiuni sau grupuri sociale.



5. FSE - Fondul Social European, unul dintre Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii ce are ca scop îndeplinireaobiectivelor strategice ale politicii de ocupare a forţei de muncă la nivelul Uniunii Europene.6. EU-ETS - Schema de Comercializare a Emisiilor la nivelul Uniunii Europene, the European Union Emission Trading System7. Echivalent CO2 - Măsură metrică folosită pentru a compara emisiile de gaze cu efect de seră pe baza potenţialului deîncălzire globală, gWP. Echivalentele emisiilor de dioxid de carbon se exprimă de obicei în "milioane de tone metrice deechivalenţi de dioxid de carbon -MMTCDE".8. Efecte directe - Efecte asupra mediului cauzate în mod direct de punerea în aplicare a unui plan/program.9. Efecte indirecte - Efecte care apar departe de locul sau momentul imediat, cauzate de implementarea unui plan sauprogram, de exemplu, carierele de agregate transportate în alte locaţii, ca urmare a punerii în aplicare a unor noi propuneride drum incluse în plan sau program -a se vedea, de asemenea, efectele secundare.10. Energie electrică produsă din surse regenerabile de energie- energia electrică produsă de centrale care utilizează numaisurse regenerabile de energie, precum şi proporţia de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie în centralehibride care utilizează şi surse convenţionale de energie, incluzând energia electrică consumată de sistemele de stocare apurtătorilor de energie convenţională şi excluzând energia electrică obţinută din aceste sisteme, potrivit Ordonanţei deurgenţă a Guvernului nr. 88/2011 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului depromovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.134/2012.(6) F1. Fondul de Coeziune - este un fond special al comunităţii europene destinat statelor membre al căror venit naţional brut,vNB, pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şipromovarea dezvoltării durabile.2. Fondurile Structurale - instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţiloreconomice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale, Regulamentul (CE) 1083/2006 alConsiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională,Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999.(7) G1. Gaze cu efect de seră - constituenţi gazoşi ai atmosferei, atât naturali cât şi antropici, care absorb şi remit radiaţiainfraroşie. Principalele GES sunt dioxidul de carbon, CO2; metanul, CH4; protoxidul de azot, N2O; hidrofluorocarburile, HFC;perfluorocarburile, PFC şi hexafluorura de sulf, SF6(8) H(9) I1. Instalaţie este definită conform prevederilor Regulamentului E-PRTR, ca fiind o unitate tehnică staţionară în care seefectuează una sau mai multe activităţi enumerate în Anexa I, precum şi orice alte activităţi direct asociate care au olegătura tehnică cu activităţile desfăşurate în acel amplasament respectiv şi care ar putea avea un efect asupra emisiilor şipoluării2. Instalaţie de incinerare înseamnă orice instalaţie tehnică fixă sau mobilă şi echipamentul destinat tratamentului termic aldeşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate. Aceasta include incinerarea prin oxidarea deşeurilor, precumşi piroliza, gazificarea sau alte procese de tratament termic, cum sunt procesele cu plasmă, în măsura în care produselerezultate în urma tratamentului sunt incinerate ulterior. Acest termen are o definiţie juridică în Directiva 2000/76/CE privindincinerarea deşeurilor.(10) L(11) M(12) N(13) O(14) P1. Pericole - sunt riscuri ce ameninţă viaţa, sănătatea şi siguranţa, mediul, situaţia economică, bunăstarea şi alte valori.2. Pesticidele sunt mijloace chimice de protecţia plantelor obţinute prin formularea şi condiţionarea unui/unor ingredient/ebiologic active. Ingredientele biologic active ale pesticidelor sunt toxice, impunând existenţa unui cod de bune practici dedistribuţie şi utilizare a pesticidelor, cod care este elaborat inclusiv la nivel internaţional de către FAO. În categoria pesticidelorsunt incluse şi alte categorii de substanţe, cum sunt: regulatorii de creştere, defolianţii, desicanţii, activatorii rezistenţeimanifestate sistemic, substanţele de curăţire ale legumelor şi fructelor, substanţele aplicate pentru a preveni cădereafructelor, ca şi substanţele aplicate înainte şi după recoltare pentru combaterea dăunătorilor care acţionează în timpuldepozitării şi transportării recoltei.3. Program Operaţional - documentul de programare elaborat de România şi adoptat de Comisia Europeană, prin care estestabilită o strategie de dezvoltare printr-un set de priorităţi coerente pentru a căror realizare se face apel la un fond sau, încazul obiectivului de convergenţă, la Fondul de Coeziune şi la Fondul European de Dezvoltare Regională(15) R1. Reciclare - Proces ce asigură păstrarea rezervelor naturale, economisirea materiei prime şi a energiilor. Reciclareapresupune implementarea strategiei celor "4 R-uri", privind valorificarea deşeurilor şi a reziduurilor de diverse feluri, careconstă în următoarele operaţiuni: Recuperare; Refolosirea ca atare; Recondiţionarea, inclusiv repararea sau regenerarea învederea refolosirii şi Reciclarea tehnologică, dacă deşeurile nu mai pot fi folosite ca atare sau prin recondiţionare, repararesau regenerare. Reciclarea poate fi directă sau indirectă. Reciclarea directă: 1. presupune reintroducerea deşeurilor înprocesul propriu de fabricaţie; 2. recircularea, care poate fi exemplificată prin recircularea apei. Reciclarea indirectă:presupune colectarea deşeurilor către întreprinderile specializate, sortarea şi prepararea/pregătirea primară, în vedereareprocesării acestora pentru a fi folosite în diferitele domenii de activitate, ca înlocuitor a materialelor primare. Strategia îndomeniul reciclării inserează următoarele obiective principale: 1. prevenirea formării deşeurilor prin promovarea tehnologiilorcurate şi a eco-produselor; 2. valorificarea deşeurilor prin sistemul de optimizare a colectării şi prelucrării primare; 3.eliminarea finală a deşeurilor pentru care nu a fost găsită o soluţie de valorificare; 4. depozitarea acestora din urmă în gropiecologice, amplasate în zone în care nu pot duce la poluarea mediului înconjurător, de exemplu: soluri impermeabilenecirculabile şi altele asemenea.2. Resurse/surse regenerabile de energie - surse regenerabile de energie nefosile, cum sunt: eoliană, solară, geotermală, avalurilor, a mareelor, energia hidro, biomasă, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, gaz de fermentarea nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz, HG nr. 443/2003.3. Rezervor de carbon33 - Absorbant de carbon, de obicei sub formă de CO2. Rezervoarele natural de carbon includepădurile şi alte ecosisteme care absorb carbonul, eliminându-l astfel din atmosferă şi producând emisii CO2.



33Definiţie adaptată conform Glosarului Spaţiului Economic European4. Risc climatic/Hazard - este definit ca un eveniment ameninţător sau posibilitatea de apariţie într-o regiune şi într-operioadă dată a unui fenomen natural cu potenţial distructiv. Totodată, riscul este definit prin numărul posibil de pierderiumane, persoane rănite, pagube produse asupra proprietăţilor şi întreruperii de activităţi economice în timpul unei perioadede referinţă şi într-o regiune dată pentru un fenomen particular.(16) S1. Schimbări climatice - schimbări de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activităţi omeneşti care altereazăcompoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climei observate pe o perioada de timpcomparabilă;2. Secetă - perioadă îndelungată de primăvară sau vară cu precipitaţii mult sub valoarea normală, în condiţii de temperaturăridicată a aerului. În aceste condiţii rezervele de apă din sol se micşorează mult, ceea ce creează premize nefavorabiledezvoltării normale a plantelor.Se deosebesc: seceta atmosferică - cu precipitaţii foarte reduse, temperaturi ridicate şi umezeală a aerului scăzută şi secetăpedologică - când rezervele de apă din sol sunt epuizate. Seceta pedologică depinde în mare măsură de structura solului.3. Servicii ecosistem - beneficiile pe care oamenii le primesc de la ecosisteme.4. Sistem climatic - un ansamblu care înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera şi geosfera, precum şi interacţiunile lor;5. Situaţii de urgenţă - evenimente excepţionale, cu caracter nonmilitar, care ameninţă viaţa sau sănătatea persoanei,mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea demăsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.6. Sursă - orice proces sau activitate care eliberează în atmosferă un GES sau un precursor de GES.(17) V1. Vulnerabilitate34 - Nivelul în care un sistem este vulnerabil sau nu poate face faţă efectelor adverse ale schimbărilorclimatice, incluzând aici variabilitatea climatică şi extremele. Vulnerabilitatea se reprezintă în funcţie de natura, magnitudineaşi dimensiunea schimbării climatice şi variaţiei la care este expus un sistem, sensibilitatea acestuia şi capacitatea de adaptarea acestuia.34Glosar: CLIMATE-ADAPTANEXA nr. II: Etape în elaborarea Planului de acţiuneCAPITOLUL 1:(1) Această secţiune evidenţiază procesul şi metodologia pentru identificarea şi prioritizarea măsurilor de reducere a emisiilorşi adaptare privind schimbările climatice în funcţie de sector şi de evoluţia Planului naţional de acţiune.(2) Sursele principale care oferă recomandări generale privind etapele practice necesare în elaborarea Planurilor de acţiunepentru reducerea emisiilor de GES şi adaptarea la schimbările climatice au fost revizuite-pentru detalii suplimentare a sevedea anexa nr. 1- în scopul stabilirii unui proces bazat pe bunele practici pentru Planul de acţiune românesc. Au fost utilizatecu precădere următoarele surse:a) Platforma europeană pentru adaptarea la schimbările climatice, Climate-Adapt:Aceasta include detalii privind strategiile de adaptare şi planurile de acţiune aferente statelor membre şi un instrument pentrususţinerea adaptării35 împreună cu Guidelines on Developing Adaptation Strategies, CE, 2013 care defineşte strategiile ca untermen acoperitor pentru politicile de adaptare la schimbările climatice, incluzând strategii, plan naţional de acţiune şi planuride acţiune sectoriale.35http://climate-adapt.eea.europa.eu/b) Principiile directoare pentru adaptarea la schimbările climatice în Europa, Guiding principles for adaptation to climatechange in Europe elaborate de Prutsch et al, 2010 pentru Centrul tematic european pentru aer şi schimbări climatice,ETC/ACC. Acest document oferă recomandări privind procesul politicii de adaptare prin intermediul celor zece etape aleprocesului. Aceste etape sunt preluate şi în raportul Platformei europene pentru adaptarea la schimbările climatice, CE, 2013ca reprezentând o bază solidă pentru elaborarea strategiei şi a planurilor de acţiune.c) Programul Regatului Unit al Marii Britanii privind efectele schimbărilor climatice UK Climate Impacts Programme - UKCIP.Acesta oferă informaţii esenţiale pentru a ajuta factorii de decizie din sectorul public în planificarea răspunsului la efecteleschimbărilor climatice. UKCIP Adaptation Wizard, Expertul UKCIP pentru adaptare36 UKCIP, 2013 oferă un cadru care ajută lacomunicarea unei strategii de adaptare la schimbările climatice, inclusiv dezvoltarea unor politici şi acţiuni rezistente laschimbările climatice.36http://www.ukcip.org.uk/wizard/adaptation-options/d) Proiectul GRaBS37: Ghidul privind planurile de acţiune pentru adaptare, gRaBS, 2010 se concentrează asupra modalităţiide elaborare a unui plan de acţiune şi stabileşte un proces în şase etape pentru elaborarea strategiilor şi a planurilor deacţiune climatice.37http://www.grabs-eu.org/e) Agenţia pentru protecţia mediului din SUA38 oferă orientări pentru elaborarea unui Plan de acţiune pentru schimbărileclimatice la nivel de stat. Etapele incluse stabilesc criterii pentru evaluarea opţiunilor de reducere a emisiilor de GES,identificare opţiunilor, evaluarea şi selectarea opţiunilor şi stabilirea procesului administrativ pentru implementare, evaluare şimăsurare.38http://www.epa.gov/statelocalclimate/local/implementation/f) Raportul Institutului Mondial pentru Resurse, WRI, 2001 axat pe Europa Centrală şi de Est stabileşte şase criterii pentruevaluarea bunelor practici în politicile şi măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.(3) Fiecare dintre ghidurile de mai sus indică faptul că nu există un format unic şi obligatoriu care să fie urmat în procesul deelaborare a strategiei şi planurilor de acţiune climatică, precum şi că etapele ar trebui adaptate cât mai adecvat cerinţelorfiecărei ţări în parte şi condiţiilor locale. Totuşi, în etapele recomandate în diferitele cadre există un grad mare de consecvenţăîn ceea ce priveşte trecerea de la evaluarea vulnerabilităţilor şi riscurilor la stabilirea priorităţilor strategice, stabilirea şiimplementarea de acţiuni prioritare şi monitorizarea şi evaluarea acestor acţiuni. În acelaşi timp, urmărind o ordine logică,aceste etape ale procesului ar trebui considerate ca faze iterative şi strâns interconectate.(4) Deşi ghidurile descriu ce anume ar trebui inclus într-o strategie şi un plan de acţiune şi enumeră criteriile generale pentruevaluarea opţiunilor, acestea nu oferă o metodologie complet detaliată şi un model pentru această evaluare, cum ar fi modulde examinare al gamei de opţiuni care corespund unei serii de criterii. Prin urmare, în acest raport şi astfel cum reiese dinetapele generale din ghidurile de mai sus, detaliile metodologice sunt influenţate şi de informaţiile disponibile privind practicilenaţionale specifice.(5) Paşii principali recomandaţi sunt explicaţi mai jos, împreună cu recomandări privind metodele şi practicile, acest lucrueste sintetizat în figura 3.1. Aici, se pune accent pe etapele specifice pentru pregătirea planului de acţiune care se bazează pe



priorităţile strategice evidenţiate în Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisiireduse de carbon şi pe evaluarea rapidă a rapoartelor sectoriale furnizate în cadrul programului "România: Programul privindSchimbările Climatice şi o creştere economică cu emisii reduse de carbon", derulat în perioada 2013 -2015 de MinisterulMediului, Apelor şi Pădurilor cu asistenţa tehnică a Băncii Mondiale.CAPITOLUL 2:Figura 1: Etape în elaborarea Planului de acţiune privind schimbările climatice

1SUBCAPITOLUL 1: Alegerea sectoarelorStructura evaluării şi prezentării acţiunilor prioritare este în concordanţă cu Strategia naţională a României privind schimbărileclimatice 2013-2020 adoptată în iulie 2013 şi cu Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economicăbazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020, în ceea ce priveşte sectoarele prioritare pentru reducereaemisiilor de GES şi adaptarea la schimbările climatice. Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economicăbazată pe emisii reduse de carbon carbon pentru perioada 2016-2020 identifică sectoarele principale pentru acţiuni prioritareprivind reducerea emisiilor de GES, cum ar fi energia, transportul, procese industriale, agricultura şi dezvoltarea rurală,dezvoltarea urbană, gestionarea deşeurilor, apă, silvicultura. Pentru adaptarea la schimbările climatice, ASC sectoareleprincipale care au fost avute în vedere în procesul de analiză, identificate de MMAP şi reţeaua ASC, sunt: agricultura şidezvoltare rurală, apa, mediul uman-infrastructuri şi urbanism -, transport, industrie, energie, turismul şi activităţi recreative,silvicultura, biodiversitatea, sănătatea publică servicii de răspuns în situaţii de urgenţă, educarea şi conştientizarea publicului,asigurările ca instrument de adaptare.De asemenea, este evidenţiat faptul că pe lângă evaluarea fiecărui sector, este importantă o abordare intersectorialăintegrată "care să garanteze că adaptarea la schimbările climatice nu este înţeleasă în exclusivitate în raport cu domeniile deacţiune sau sectoarele individuale", Banca Mondială, 2014. Aceasta permite să se ţină cont de interacţiunile posibile întremăsurile de adaptare la schimbările climatice fie prin sinergiile pozitive, fie prin conflictele şi compromisurile între utilizarearesurselor şi obiective.SUBCAPITOLUL 2: Sfera acţiunilorAcţiunile pentru reducerea emisiilor de GES şi adaptarea la schimbările climatice pot varia de la consolidarea capacităţiiinstituţionale, de exemplu, schimbul de informaţii, stabilirea cadrului instituţional până la măsuri concrete, de exemplu,investiţii în proiecte, instrumente economice, instrumente juridice şi altele asemenea. Categoriile de acţiuni sunt sintetizate întabelul 1 pe baza propunerilor din documentul "Analiza riscurilor şi metode de evaluare a opţiunilor de reducere a emisiilor deGES şi adaptare la schimbările climatice", Banca Mondială, 2014.Este important să se asigure că acţiunile incluse în plan sunt în concordanţă cu definiţia "cheltuielilor legate de schimbărileclimatice" întrucât în cadrul financiar multianual al Comisiei Europene pentru perioada 2014-2020, CFM se propune ca celpuţin 20% din fondurile UE structurale şi de investiţii, FESI să fie legate de schimbările climatice. Regulamentul de punere în



aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei stabileşte regulile pentru furnizarea mecanismelor de finanţare ale UE: FEDR, FSE, FC,FEADR şi altele asemenea în ceea ce priveşte "metodologiile privind sprijinul pentru obiectivele legate de schimbărileclimatice, stabilirea obiectivelor de etapă şi a ţintelor în cadrul de performanţă şi nomenclatura categoriilor de intervenţiepentru fondurile europene structurale şi de investiţii".În programele UE utilizate pentru măsurarea performanţelor a fost introdusă o metodologie comună de urmărire acheltuielilor legate de schimbările climatice, care se bazează în mare măsură pe o metodologie OCDE existentă - "markeriiRio". Cheltuielile sunt incluse în una din cele trei categorii: legate numai de schimbările climatice - 100%; legate în modsemnificativ de schimbările climatice - 40%; şi fără legătură cu schimbările climatice - 0%, CE, 2014. Astfel, în procesul deselectare a acţiunilor avute în vedere pentru planul de acţiune va fi necesar să se verifice cum sunt definite acestea în cadrulcelor trei categorii. Au fost emise mai multe fişe informative pentru diferitele fonduri UE cu privire la obiectivul 20% şi modulde evaluare a integrării potenţialului acţiunii climei în Programele Operaţionale39.39O serie de fişe informative de la capitolul "Integrarea acţiunii climei în fondurile structurale şi de investiţii europene 2014-2020" sunt disponibile la: http://ec.europa.eu/clima/publications/SUBCAPITOLUL 3: Pre-screening1. Această etapă ar trebui să identifice acţiunile posibile pentru abordarea aspectelor prioritare ale sectoarelor identificate înstrategiile naţionale sectoriale. Acest proces poate include consultarea cu autorităţile responsabile pentru fiecare sector,ministerele de resort, agenţiile guvernamentale şi cu alte părţi interesate şi specialişti din domeniu, precum şi evaluarealiteraturii de specialitate.2. Lista de acţiuni ar trebui să includă în primul rând toate programele, măsurile şi proiectele, existente şi planificate, înlegătură cu schimbările climatice în strategiile regionale şi locale, PMBH, PNDR, Master Planul General de Transport şi alteleasemenea clasificate în funcţie de obiectivele strategice şi de sector. Tabelele din anexa nr. 1 prezintă un model pentruraportarea acestor acţiuni. Pentru fiecare acţiune ar trebui colectate informaţii detaliate astfel încât să ofere o bază pentrucompararea şi stabilirea priorităţii în timpul selecţiei etapelor următoare.3. În măsura în care este posibil, ar trebui furnizate informaţii pentru următoarele puncte:a) Obiectivul/obiectivele politic/e general/e pe care îl/le abordează măsura;b) Categoria acţiunii, conform tabelului 2;c) Orice alte detalii necesare privind implementarea şi contextul, cu ar fi domeniul de aplicare spaţial;d) Autoritatea responsabilă şi organismele de sprijin;e) Sursele de finanţare şi valoarea acestora;f) Perioada de timp pentru planificare şi implementare;g) Orice indicatori disponibili privind procesul şi rezultatele.4. După aceea, va fi necesar să se adauge programe, măsuri şi proiecte posibile noi care să abordeze obiectivele strategiceprincipale în funcţie de sector.5. Examinarea listelor cu acţiuni identificate în etapele de mai sus implică evaluarea şi prioritizarea acestora în funcţie deprioritate pe baza criteriilor convenite. Ţările UE au utilizat în mod curent diferite forme ale analizei multicriteriale pentru acompara şi a clasifica acţiunile. Aceasta s-a realizat prin punctarea fiecărei acţiuni corespunzătoare unei serii de criteriiconvenite şi prin ponderarea acestor criterii în funcţie de importanţa lor în procesul de stabilire a priorităţilor pentru a seajunge la o sumă ponderată. În definirea ponderilor şi în punctarea criteriilor se utilizează raţionamentul calificat. Specialiştiidin comunitatea ştiinţifică şi din cea politică trebuie să aibă posibilitatea să compare opţiunile între diferitele sectoare, ceea cenecesită o perspectivă multisectorială. De asemenea, este necesar să se precizeze scenariul/scenariile climatic/e în bazacărora se realizează evaluarea acţiunilor de adaptare la schimbările climatice, întrucât punctarea anumitor criterii poate diferiîn funcţie de gravitatea efectelor din diferitele scenarii.6. Avantajul utilizării AMC constă în faptul că permite o evaluare transparentă a opţiunilor, iar ordonarea opţiunilor reprezintăo contribuţie utilă pentru dezbaterea şi luarea deciziilor cu privire la priorităţi. Totuşi, acesta nu este un proces obiectivîntrucât trebuie luate hotărâri cu privire la ponderarea criteriilor. Prin urmare, poate fi relevantă realizarea unei analize desenzitivitate pentru evaluarea modului în care diferă rezultatele atunci când sunt utilizate ponderi diferite.SUBCAPITOLUL 4:(1) Criteriile utilizate pentru selecţie, evidenţiate mai jos, se bazează pe o analiză a literaturii de specialitate, inclusiv aGhidurilor UE, cE, 2013, a raportului privind monitorizarea riscurilor asociate efectelor schimbărilor climatice, Banca Mondială,2014 şi experienţa naţională existentă, în special studiul privind utilizarea AMC pentru ordonarea acţiunilor de adaptare laschimbările climatice în Ţările de Jos, de Bruin et al, 2009. Criteriile recomandate a fi incluse sunt:1. Beneficii netePentru fiecare măsură propusă ar trebui realizată o evaluare generală a costurilor şi beneficiilor care să vizeze dimensiunileeconomică, de mediu şi socială. În această etapă nu este practică realizarea unei analize cost-beneficiu detaliate pentrufiecare opţiune, însă o evaluare iniţială a costurilor şi beneficiilor generale va documenta deciziile cu privire la opţiunile carenecesită o evaluare mai aprofundată. Tabelul 1 de mai jos prezintă un exemplu de model privind modul de clasificare acosturilor şi beneficiilor, adaptat după raportul metodologiei britanice privind evaluarea riscurilor la schimbările climatice,DEFRA, 2012. Pentru dimensiunea economică poate fi dat un interval în termeni financiari pentru a defini costurile şibeneficiile potenţiale ca mari, medii sau mici, evaluând-o apoi pentru fiecare acţiune propusă. Pentru dimensiunile de mediu şisocială evaluarea în termeni financiari este mai dificil de realizat, iar definiţia nivelului mare, mediu şi mic va trebui făcutăfolosind exemple, iar evaluarea poate fi calitativă.Această abordare permite o evaluare preliminară a beneficiilor nete ale acţiunii propuse şi va indica dacă beneficiile depăşescclar costurile, costurile depăşesc semnificativ beneficiile, au niveluri similare sau dacă nu există suficiente informaţii pentru aputea face o evaluare clară. Evaluarea beneficiilor nete este un criteriu principal în cadrul AMC întrucât include o măsură a"valorii" acţiunii din punct de vedere al a) importanţei daunelor evitate, cu acţiunile de reducere a emisiilor de GES sauprotejarea împotriva efectelor, pentru acţiunile de adaptare la schimbările climatice şi b) eficacitatea acţiunii din punct devedere al costurilor în evitarea daunelor şi asigurarea protecţiei.Tabelul 1: Exemplu de clasificare şi de estimare a costurilor şi beneficiilor acţiunilor: Economic De mediu SocialCostul acţiunii Costul estimat al

implementării, de exemplu,costul investiţiilor pentrueficienţă energetică.

Costul de mediu al acţiunii,de exemplu, efecteecologice ale amenajăriihidrologice

Costurile sociale aleacţiunii, de exemplu,impactul proiectelor deinfrastructură mare asupracomunităţilor locale

Mare Definirea intervalului înLEU/Dolar

Definirea costurilor mari Definirea costurilor mari

Mediu Definirea intervalului înLEU/Dolar

Definirea costurilor medii Definirea costurilor medii



Mic Definirea intervalului înLEU/Dolar

Definirea costurilor mici Definirea costurilor mici

Beneficiul acţiunii Estimarea beneficiilor înurma implementăriiacţiunii, de exemplu,reducerea costurilordatorită măsurilor deeficienţă energetică saudaunele evitate în urmainundaţiilor repetate.

Beneficiile acţiunii pentrumediu, de exemplu,reducerea emisiilor GES

Beneficiile sociale aleacţiunii, de exemplu,beneficiile sociale aleprotecţiei împotrivainundaţiilor

Mare Definirea intervalului înLEU/Dolar

Definirea beneficiilor mari Definirea beneficiilor mari

Mediu Definirea intervalului înLEU/Dolar

Definirea beneficiilor medii Definirea beneficiilor medii

Mic Definirea intervalului înLEU/Dolar

Definirea beneficiilor mici Definirea beneficiilor mici

Beneficii nete Scor general de la 0 -beneficii nete lipsă sau peminus - la 5 - beneficii netemari -

Scor general de la 0 -beneficii nete lipsă sau peminus - la 5 - beneficii netemari -

Scor general de la 0 -beneficii nete lipsă sau peminus - la 5 - beneficiinete mari -

2. Riscurile implementăriiLa fel ca în cazul evaluării beneficiilor nete şi a altor aspecte ale implementării, trebuie evaluaţi, de asemenea, mai mulţifactori de risc sau bariere asociate cu fezabilitatea procesului de implementare. În studiul realizat de Bruin et al, 2009 acesteriscuri privind fezabilitatea sunt evaluate separat de criteriile prezentate mai sus întrucât sunt considerate a fi prea specificepentru a fi integrate împreună cu criteriile în însumarea scorurilor. Prezentarea sintetică a selecţiei, tabelul 2 include acesteriscuri alături de alte criterii, însă în procesul de elaborare a planului de acţiune ar trebui să analizăm dacă ar fi mai bine să nule integrăm. În orice caz, în special evaluarea factorilor de risc trebuie să beneficieze de cunoştinţele locale, de exemplu,pentru riscurile de natură tehnică:a) Riscuri de finanţare: Acestea sunt riscuri asociate cu sustenabilitatea financiară a acţiunii: ce tip de mecanism saucombinaţie de mecanisme este preferată, care este rolul finanţării publice şi care sunt riscurile asociate. Acţiunile carenecesită finanţări iniţiale mari, cum ar fi investiţia în proiecte majore de infrastructură, vor avea nevoie de o analiză financiarăaprofundată. De asemenea, ar trebui să se ţină cont şi de alte necesităţi de investiţii sociale şi de dezvoltare.b) Riscuri sociale: Trebuie evaluată cu atenţie posibilitatea de acceptare socială: dacă vor afecta acţiunile în moddisproporţionat grupurile sărace şi vulnerabile ale societăţii. De exemplu, atunci când acţiunile implică taxarea serviciilor, cumar fi furnizarea de apă şi energie, trebuie să se ţină cont de aspectul accesibilităţii. Sunt necesare măsuri suplimentare pentruabordarea problemelor de accesibilitate şi echitate şi ce impact vor avea acestea asupra costurilor şi beneficiilor generale aleimplementării acţiunii?c) Riscuri instituţionale: Aceste riscuri se referă la barierele pentru implementarea acţiunilor datorate practicilor şi proceselorinstituţionale. Aici este evidenţiată importanţa integrării acţiunilor privind schimbările climatice şi a coordonării activităţilorinstituţiilor responsabile. Riscurile lipsei de coordonare şi a mandatelor clare între instituţii sunt extrem de importante pentruaspectele transversale, cum ar fi eficienţa energetică.d) Riscuri tehnice: Acestea vizează fezabilitatea unei acţiuni ţinând cont de condiţiile şi realităţile locale, de exemplu, în cazulinvestiţiilor în domeniile energiei regenerabile şi al protecţiei împotriva inundaţiilor. Fezabilitatea trebuie să fie evaluată de lacaz la caz pentru a se ţine cont de contextul local.e) Riscuri tehnologice: Acestea se referă la pierderile datorate efectelor incerte şi nedorite ale implementării unei acţiuni. Suntimportante în special pentru investiţiile în modificările tehnologice inovative şi netestate pentru abordarea schimbărilorclimatice care pot creşte riscurile pierderii timpului, resurselor şi sănătăţii şi siguranţei. Astfel, este important să fie evaluateriscurile asociate cu măsura şi viteza de introducere a noilor tehnologii.3. RecomandăriPe baza evaluărilor de mai sus ale beneficiilor nete şi a riscurilor de fezabilitate, recomandări de implementare, pot fi făcute,în continuare, analize sau excluderi. Poate fi, de asemenea, indicat dacă acţiunile sunt acţiuni de tipul "nici un regret". Acesteasunt acţiuni pentru care beneficiile non-climatice vor depăşi costurile de punere în aplicare şi, prin urmare vor fi favorabile,indiferent de schimbările climatice care au loc pe viitor.Implementarea acţiunilor recomandate pentru punerea în aplicare ar trebui să includă, de asemenea, o indicaţie de urgenţă aacţiunii respective. Aceasta este o evaluare dacă punerea în aplicare este necesară imediat sau dacă este posibil să fieaplicată pe termen mediu sau lung, fără a avea ca rezultat costuri mai ridicate sau leziuni ireversibile, de Bruin et al, 2009.Astfel, screeningul ajută la acordarea de prioritate acţiunilor în funcţie de termen: scurt, mediu şi lung.Tabelul 2 oferă un şablon care sintetizează rezultatele examinării, inclusiv beneficiile nete, riscurile de fezabilitate,recomandări şi termene de implementare pentru fiecare acţiune propusă fiecărui obiectiv strategic.Lista acţiunilor propuse ar trebui evaluată de specialişti în ceea ce priveşte criteriile date şi ordonată în conformitate cu scararedată în tabel. De asemenea, este posibil ca fiecare criteriu să aibă ponderea exprimată ca procent din total pentru areflecta importanţa criteriului în decizia globală. Acest lucru va permite calcularea sumei ponderate a scorurilor din toatecriteriile pentru fiecare acţiune propusă, care va putea fi utilizată ulterior pentru a ordona acţiunile în vederea selectării şistabilirii priorităţii acestora. De asemenea, tabelul poate prezenta informaţii cu privire la cazurile în care sunt necesarecercetări şi recomandări suplimentare atunci când există criterii pentru care nu a fost posibilă stabilirea unui scor.Tabelul 2: Exemplu de tabel pentru prezentarea sintetică a selecţiei: Sectorul energie

Acţiuni Categoriaacţiunii

Beneficii Nete Riscuri de fezabilitateRecomandare Timpul de

implementareSinergii şicompromisEconomic Mediu Social Suma

Ponderilor Financiar Social Instituţional Tehnic Tehnologic SumaPonderilor

Ex.Pondere:%

33% 33% 33% 100% 20% 20% 20% 20% 20% 100%

Tipul deacţiune

0 la +5 0 la+5

0 la+5

0 la 5 0 la 5sau n/a

0 la 5saun/a

0 la 5 saun/a

0 la 5saun/a

0 la 5 saun/a

0 la 5 Implementare,analizăsuplimentară,excludere.

TS/TM/TL Identificareşicompromis

Legendă şi categorii de măsuriInvestiţii INVStimulent economic ECON I.Instrument juridic şi standarde LEG şi SAsistenţă Tehnică ATSelectarea tehnologiilor S.TECHAsigurări INS



SUBCAPITOLUL 5:1. Selecţia finalăSelectarea acţiunilor: opţiuni de tipul "fără regrete" şi analiza suplimentară a opţiunilor "neclare".a) Formatul pentru prezentarea acţiunilor selectate, inclusiv a opţiunilor de finanţare şi a responsabilităţilor ministerelor.b) Aranjamente instituţionale pentru implementare. Grupuri de lucru intersectoriale şi altele asemenea.c) Contribuţii la obiective: cotă de 20% din "cheltuielile legate de schimbările climatice" pentru cadrul financiar multianual alComisiei Europene pentru perioada 2014-2020, CFM şi obiective de reducere a GES.2. Monitorizare şi raportarePentru a se garanta eficacitatea, eficienţa şi echitatea acţiunilor selectate şi implementate sunt esenţiale monitorizarea şievaluarea progreselor şi a performanţelor. Monitorizarea şi evaluarea necesită luarea unei decizii cu privire la informaţiile careoferă cea mai bună măsură a progreselor şi performanţelor. Pentru monitorizare şi evaluare sunt oferite linii de orientare înmai multe surse, inclusiv CE/2013 şi UKCIP. Aranjamentele pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor se pot axa peprocesele şi rezultatele acţiunilor implementate pentru atingerea obiectivelor şi ar trebui să poată surprinde consecinţeleneintenţionate şi care nu se pot adapta.În procesul de identificare a indicatorilor corespunzători ar trebui să se ţină cont de următoarele:a) indicatorii şi seturile de date existente care pot măsura deja rezultatele necesare sau care pot fi ajustate în scopurileplanului de acţiune;b) alţi factori de influenţare a parametrilor indicativi care pot fi parţial responsabili pentru progresele, sau lipsa progreselor, înatingerea obiectivelor. Aceştia includ adaptarea la schimbările climatice şi reducerea emisiilor GES autonomă care poateapărea în cursul acţiunilor planificate;c) costul colectării informaţiilor pentru indicator care nu ar trebui să fie mai mare decât valoarea informaţiilor în scopurile M şiE;d) documentele programatice existente prin care se alocă fonduri UE.3. _Informaţii suplimentare privind selectarea indicatorilor pentru acţiunile de adaptare la schimbările climatice sunt prezentate înghidul UKCIP, Bours et al, 2014.În tabelul 3 de mai jos sunt prezentate câteva exemple de indicatori.Tabelul 3: Exemple de indicatori pentru obiectivele de reducere a emisiilor de GES şi adaptare la schimbările climaticeObiectiv strategic Exemplu de indicatorReducerea emisiilor de GESîmbunătăţirea eficienţei energetice Indicatori privind intensitatea energetică specifici

sectorului; indicatori privind intensitatea emisiilor degaze cu efect de seră specifici sectorului energie

împădurire Suprafaţă împădurită aflată în gospodărirea durabilă apădurilor

Utilizarea sporită a reţelei feroviare Schimbarea ponderii călătoriilor efectuate pe caleaferată, emisii de GES per kilometru de călătorie cutrenul

Adaptarea la schimbările climaticeDezvoltarea de metode pentru avertizarea şi reacţiatimpurie la transmiterea bolilor asociate schimbărilorclimatice

a) Pregătirea de planuri de acţiune eficace şiimplementarea acestora-indicator de procesb) Incidenţa bolilor asociate cu efectele schimbărilorclimatice per milion de locuitori - indicator de rezultat.

Reducerea riscurilor de inundaţii a) Finalizarea analizei riscurilor pentru zonele locuiteexpuse inundaţiilor.b) Implementarea programelor de protecţie împotrivainundaţiilor

Sporirea zonelor în care biodiversitatea se poatedezvolta în condiţiile schimbărilor climatice

Creşterea indicatorilor de habitat în raport cu nivelulde referinţă

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 831 bis din data de 20 octombrie 2016



privind schimbările climatice şi creşterea economică

Documents