pro patria magazine

ONOARE ªI SACRIFICIU

Aripi frânte.........10-11

Acesta este

eroul meu!.......... 12

Viaþa are prioritate!.................26

CAMPANIE

REFORMA ÎN ADMINISTRAÞIA PUBLICÃ

INTEGRARE

ITINERAR

CORUPÞIA NE PRIVEªTE PE TOÞI

Sesizaþi faptele de co-

rupþie ale personalului

Ministerului Administra-

þiei ºi Internelor la

0 8 0 0 . 8 0 6 . 8 0 6linie telefonicã gratuitã

a Direcþiei Generale

Anticorupþie

Stimaþi cititori,

Aºa cum v-am promis, iatã, la început de an 2006, ne prezentãmîntr-o nouã formã editorialã, pe care ne vom strãdui s-o optimizãm peparcurs, graþie sprijinului ºi opiniilor dv, pe care le aºteptãm pecanalele de comunicare obiºnuite. E-mail, fax, poºtã... Vã mulþumim cã aþi fost alãturi de noi nu numai prin sugestiile for-mulate dar ºi prin solicitãrile de abonamente.În mãsura în care am reuºit sã venim în întâmpinarea aºteptãrilor,dorim sã continuãm cu ºi mai multã eficienþã acest parteneriat cole-gial.

Redacþia

Prefecþii -

înalþi funcþionari

publici....................9

Cetãþenii þãrilor

considerate sigure nu vor

mai primi azil în Uniunea

Europeanã .....................4

Scutul nevãzut ............27-29

Editorial

Este perioada bilanþurilor. Mai puþin formale ca altã-datã, analizele activitãþii structurilor M.A.I. au punctatreuºitele, nerealizãrile dar, mai ales, au proiectat strategiilepentru anul acesta.

A fost un an greu 2005?! Ne-am cãlit în suferinþe anultrecut, am avut ºi succese, am trecut examene europene,ne-am împotmolit, ne-am ridicat, am mers mai departe. Amfost oameni alãturi de oameni, generoasã emblemã esenþia-lizatã pânã la sacrificiul suprem, în acest început de an, dealþi oameni, eroii noºtri, piloþi ºi cadre medicale. Avem vocaþiasacrificiului sau Ministerul Administraþiei ºi Internelor îºivalideazã demnitatea, onoarea, datoria, curajul ºi omeniaplãtind tributuri aspre ... întru aducere aminte cã pericolultrãieºte alãturi, în fiecare zi, de foarte mulþi dintre oameniiacestei instituþii.

A fost un an greu 2005?! Staþi sã-l vedeþi pe acesta!Ultima staþie în drumul spre Europa, 2006 reprezintã nunumai verificarea potenþialului acestei instituþii, care ademonstrat, în ultima perioadã, capacitatea de a se mobilizaenergic, de a se transforma, moderniza, cât mai ales mãsurapropriilor noastre caractere. Disponibilitatea fiecãruia dintrenoi de a ne schimba pentru aceste vremuri, când timpul numai are timp ºi nu mai poate digera oportunismul, rezistenþala nou, apatia, superficialitatea, lipsa de profesionalism,aparenta mobilizare. Altfel spus, lipsa de voluptate pentruconstruirea propriei cariere, într-un crez comun. În astfel decontexte au apãrut expresii precum „la vremuri noi, oameninoi!” ªi nu zidul fãcut în faþa înnoirii este cheia. Ci schim-barea, mobilizarea, implicarea. Dacã vom fi incapabili sã neprivim altfel decât din interior ºi ne vom crede necesari, bachiar indispensabili, vom ajunge sã fim excluºi din viitor, nupentru cã ne-am nãscut ieri ºi nu azi, ci pentru cã nu ºtim sãmergem mai departe. Or, cum spuneam, timpul nu mai aretimp ºi riscãm sã ajungem nu rezerve ale unei echiperedutabile, ci simple inventare pe banca de rezerve a istoriei.

PENTRU PATRIEFondatã 1949Nr. 1 (693)IANUARIE 200652 pagini2,5 lei; (25.000 lei);

Redactor-ºef: ELENA POPESCU

Redactori: MIRCEA STOIAN, FLORICA PÂRVU,VIORICA PILOIU, OANA CIOBOATÃ

Tehnoredactare ºi culegere: MIOARA NEGOIÞÃFotoreporter: GEANINA ªERBAN

Responsabil de numãr: VIORICA PILOIU

Procesare computerizatã: LUIZA-CRISTINA BALINT(INFOPRESS S.A.)

Coperta I: agent ºef adjunct COSTEL VLÃSCEANUFoto: MIRCEA DRAGOª

Adresa: Bucureºti, str. Mihai Vodã nr. 17, et. IV, sector 5,cod 70622; Tel: 313.82.02; Centrale: 679.45.45;311.13.11; cu int.: 11362; 11259;Fax: 312.13.90; Inter C: 10535; e-mail: [email protected]: 1220-6792

Difuzare-marketing: VASILE ZAMFIR(tel. 313.82.02)

Cont: RO70TREZ7005009XXX000256 deschis laDirecþia de Trezorerie a Municipiului Bucureºti penumele: Ministerul Administraþiei ºi Internelor, DirecþiaFinanciarã, Str. Domniþa Anastasia, nr. 3-5, sector 5, Bucureºti. Revista “Pentru Patrie” precum ºialte informaþii de interes pentru cetãþeni pot fi consultate ºi pe site-ul M.A.I. www.mai.gov.ro

Tipãritã la INFOPRESS S.A. Odorheiu Secuiesc

Rãspunderea pentru opiniile exprimate revine autorilor.Materialele nepublicate nu se înapoiazã. Cititorii dinstrãinãtate se pot abona prin S.C. RODIPET S.A. -P.O.BOX 33-57, fax: 0040-21-222.64.07 sau222.64.39; Telex: 11995 - Piaþa Presei Libere nr. 1,sector 1, Bucureºti, România.

Aceastã ediþie s-a încheiat la data de 18 ianuarie 2006

VREMURI NOI

Elena Popescu

Din inima Clujului

34-36

PENTRU PATRIE Ianuarie 20064

Integrare

Cetãþenii þãrilor

considerate sigure nu

vor mai primi azil în

Uniunea EuropeanãMinistrul Administraþiei ºi Internelor,

Vasile Blaga, a participat, în perioada 12-14 ianuarie, la Reuniunea ministerialã infor-malã a Uniunii Europene în domeniulJustiþiei ºi Afacerilor Interne, de la Viena(Austria). Reuniunea este prima de acest felorganizatã de la preluarea de cãtre Austria,la începutul acestui an, a preºedinþieiConsiliului Uniunii Europene.

Pe agenda întâlnirii s-au aflat temeprecum managementul azilului ºi almigraþiei, arhitectura securitãþii interne ºiviitorul Biroului Europol ºi implementareaStrategiei privind dimensiunea externã a JAI,teme de interes deosebit pentru România încontextul apropiatei aderãri la UniuneaEuropeanã, la 1 ianuarie 2007.

Delegaþia condusã de ministrulVasile Blaga a participat la întâlniri bilateralecu delegaþiile ministerelor similare dinstatele Uniunii Europene, în vederea asi-gurãrii unei bune cunoaºteri de cãtre aces-tea a progreselor înregistrate de România înultimul an, precum ºi a discutãrii unorimportante teme de interes comun.

Printre prioritãþile preºedinþiei aus-triece în domeniul Justiþiei ºi AfacerilorInterne se numãrã lupta împotriva crimeiorganizate ºi a corupþiei – inclusiv dez-voltarea unei reþele europene anti-corupþie,lupta împotriva terorismului, implementareaacordului Schengen (eliminarea controalelorla frontierele cu statele care au aderat înultimul val ºi statele Schengen, cu pãstrareaintegralã a standardelor de calitate în pri-

vinþa siguranþei), precum ºi crearea unuisistem european integrat de managementîn domeniul situaþiilor de crizã ºi dezastrelor.

Miniºtrii de interne ai statelorUniunii Europene, reuniþi la Viena în cadrulConsiliului european informal de Justiþie ºiAfaceri Interne, au luat în discuþie posibili-tatea instituirii unei proceduri comune deazil la nivel european, în vederea asigurãrii

unui mai bun control alfenomenului migraþiei ilegale.Printre propunerile analizates-au aflat crearea unui sistemcomun de returnare amigranþilor cãtre þãrile lor deorigine, pe calea aerului, pre-cum ºi înfiinþarea unei agenþiieuropene pentru azil, care sãasigure coordonarea politicilorstatelor europene în acestdomeniu.

Miniºtrii de interne auanalizat de asemenea propunerea de alcã-tuire a unei liste cuprinzând þãrile conside-rate ca fiind sigure, urmând ca cetãþenilorproveniþi din aceste þãri sã nu li se acordedrept de azil în nici unul din statele Uniunii.Aceastã listã este necesarã pentru cã, pen-tru moment, nu existã standarde comuneprivind acordarea azilului în statele Uniunii

Europene. De asemenea, miniºtrii deinterne europeni ºi-au manifestat îngrijo-rarea în ceea ce priveºte numãrul mare decetãþeni care solicitã în mod abuziv azil înstatele Uniunii, motivele lor reale fiind deordin economic.

Ministrul Administraþiei ºi Internelor,Vasile Blaga, a apreciat cã România trebuiesã se pregãteascã din timp pentru a puteaaborda în mod eficient problema azilului ºi amigraþiei ilegale. Domnia sa a subliniat cãþara noastrã nu mai reprezintã o sursãmajorã de migraþie - fapt recunoscut destatele vestice în cadrul contactelor diplo-matice din ultima perioadã - dar este deaºteptat sã se transforme, odata cu ade-rarea la Uniunea Europeanã, în þarã detranzit ºi chiar de destinaþie pentru migraþiailegalã.

România ar putea deveni o þarãatractivã pentru cetãþenii altor state, aflaþiîn cãutare de locuri de muncã, mai ales încondiþiile în care proiectele de investiþii îninfrastructurã vor necesita resurse umaneimportante, iar þara noastrã se confruntã cuun deficit de forþã de muncã, din cauzanumãrului important de muncitori româniaflaþi în strãinãtate. n

O delegaþie a INTERPOL, formatã din Rodolfo Ronconi,vicepreºedinte pentru Europa al organizaþiei, ºi Fabrizio Malavasi,superintendent în cadrul Poliþiei Statale Italiene, s-a aflat la sfârºitulacestei luni într-o vizitã oficialã la Bucureºti. Programul a inclus o întâl-nire cu chestorul Vasile-Gabriel Niþã, subsecretar de stat, precum ºidiscuþii la nivelul conducerii Inspectoratului General al Poliþiei Române,Centrului de Cooperare Poliþieneascã Internaþionalã, Centrului de Combatere a CriminalitãþiiTransfrontaliere ºi Academiei de Poliþie „Al. I. Cuza“ .

Dialogul purtat cu acest prilej s-a concentrat asupra dezvoltãrii cooperãrii bilaterale, înspecial în ceea ce priveºte prevenirea ºi combaterea crimei organizate, a macrocriminalitãþiieconomico-financiare, precum ºi a celei transfrontaliere. „Am aflat cã existã creºteri de 40la sutã în ceea ce priveºte schimbul de informaþii ºi mesaje pe linia combaterii criminalitãþiitransfrontaliere, ceea ce mã face sã cred cã existã un potenþial mai mare de colaborare ºipentru celelalte Birouri ale INTERPOL nu numai din Europa, ci ºi de pe alte continente“, adeclarat Rodolfo Ronconi la finalul întâlnirii pe care a avut-o cu directorul Centrului SECI,chestorul Alexandru Ionaº. (O. Cioboatã)

Colaborare Interpol

5Ianuarie 2006 PENTRU PATRIE

Reformã realã

în gestionarea

dezastrelor

Perspective

„Aº vrea sã mulþumesc tuturormembrilor Comitetul Naþional pentruSituaþii de Urgenþã, a subliniat în cuvântulsãu, dl Vasile Blaga, ministrul Admini-straþiei ºi Internelor. În special, celor careau intervenit primii, colegii din I.G.S.U., jan-darmilor care au fost alãturi de ei, întot-deauna în linia întâi, poliþiei, poliþiei defrontierã ºi, în mod cu totul deosebit, tutu-ror echipajelor din Unitatea Specialã deAviaþie. De asemenea, tuturor celor impli-caþi în limitarea pierderilor de vieþi ome-neºti. I.G.S.U. face parte din categoria insti-tuþiilor de importanþa cãrora ne dãm seamanumai în situaþii extreme. Aºa cum a fostanul trecut, când au fost atâtea valuri deinundaþii ºi am constatat cã suntemdepãºiþi din punct de vedere al dotãriitehnice. Numai datoritã abnegaþiei ºi cura-jului colegilor noºtri ne-am putut descurcaîn situaþiile limitã.

...Anul trecut am fãcut eforturifoarte mari, atât la rectificarea bugetarã,cât ºi prin redistribuiri de fonduri în interi-orul ministerului, pentru a mãri bugetulI.G.S.U., care în 2006 este mai mare cu 50la sutã. Sunt convins cã la urmãtoarea rec-tificare, vom primi fonduri suplimentarepentru dotarea inspectoratului. Deoarececomportarea exemplarã ºi devotamentulpersonalului, s-a vãzut acest lucru în 2005,nu pot compensa mijloacele moderne deintervenþie în astfel de situaþii. Am încrederecã avem puse la punct structuri compe-tente, cãlite, în stare sã-ºi facã datoria, maiales dacã vom fi ajutaþi corespunzãtor“.

În context, ministrul Vasile Blaga areiterat faptul cã eliminarea serviciului mili-tar obligatoriu va fi o problemã atât pentruI.G.S.U., cât ºi pentru Jandarmerie. Deaceea, se impune ca, în viitor, sã se facãîncorporãri pe bazã de voluntariat, ca ºi înalte þãri europene. Cei care se vor înrola vorprimi atestate, practic, se vor alege cu omeserie în aceastã perioadã.

În încheiere, ministrul Adminis-traþiei ºi Internelor a subliniat importanþadescentralizãrii ºi a rolului prefectului înteritoriu.

„Inundaþiile sunt o consecinþã anepãsãrii care a domnit o bunã perioadã înRomânia în epoca comunistã, dar ºi dupã,a precizat premierul Cãlin Popescu Tãri-ceanu. Lipsa unui sistem unitar de pre-

venire a inundaþi-ilor, a unei strate-gii de intervenþieîn caz de situaþiide urgenþã s-aureflectat în efec-tele inundaþiilor deanul trecut, careau fost tragice prinpierderile umaneºi materiale. Însã,existã oameni de-dicaþi profesieicare simt cã au o respon-sabilitate în apãrarea seme-nilor lor ºi în încercarea de apreveni unele evenimente.Deºi România are o dotareprecarã în ceea ce priveºteprevenirea inundaþiilor, pre-fecþii ºi cadrele M.A.I. au avuto comportare exemplarã. Nuexistã, de altfel, minister caresã nu fi fost implicat în aceaperioadã în limitarea efec-telor inundaþiilor, dar pot sãspun cã M.A.I. a fost coloanavertebralã. Ceea ce a fostprezentat în aceastã sesiune,poate fi sintetizat pe patrudirecþii principale de acþiune:coerenþa în acþiune, creareaunui nou sistem de manage-ment al situaþiilor de urgenþãºi operaþionalizarea compo-nentelor acestuia, dotarea cuo tehnicã de nivel înalt, pre-cum ºi profesionalizareaforþelor de intervenþie. Auto-ritãþile locale au un rol impor-tant în acþiunile de prevenire.În România, nu a existat unsistem unitar de lucrãri ºi nicio strategie de acþiune. Guver-nul a decis sã introducã oreformã realã în ceea cepriveºte gestionarea dezas-trelor, precum ºi schimbareacomportamentului autoritã-þilor în modul în careacþioneazã.“

n Florica Pârvu

La Centrul Cultural al M.A.I. miercuri, 18 ianuarie,

s-a desfãºurat ºedinþa de evaluare a activitãþii desfãºurate

în anul 2005 de Comitetul Naþional pentru Situaþii de

Urgenþã (C.N.S.U.) ºi Inspectoratul General pentru Situaþii

de Urgenþã (I.G.S.U.). Au participat, la aceastã activitate,

premierul Cãlin Popescu Tãriceanu, consilierul prezidenþial

Sergiu Tudor Medar, Vasile Blaga, ministrul Administraþiei

ºi Internelor, titulari sau secretari de stat ai altor ministere

membre ale Comitetului Naþional pentru Situaþii de Urgenþã

- Sulfina Barbu, ministrul Mediului ºi Gospodãririi Apelor,

Constantin Dascãlu, secretar de stat în Ministerul

Transporturilor - prefecþi, reprezentanþi ai administraþiei

publice centrale ºi locale.

Dupã prezentarea Raportului de evaluare al I.G.S.U.

de cãtre general maior Vladimir Secarã ºi a alocuþiunilor

invitaþilor, Sergiu Tudor Medar a dat citire Mesajului

adresat de preºedintele României, Traian Bãsescu, partici-

panþilor la ºedinþa comunã de evaluare.


Cãlãtorie de presã

România ºi Bulgaria

în parteneriat

pentru integrare

VIZITA DE LUCRU EFECTUATÃ DE DL VASILE BLAGA, MINISTRUL ADMINISTRAÞIEI ªI INTERNELOR, LA VARNA - BULGARIA, SE

ÎNSCRIE ÎN AGENDA EUROPEANÃ A CONTACTELOR POLITICO-DIPLOMATICE ÎN DOMENIUL AFACERILOR INTERNE. ÎNTÂLNIREA

DINTRE MINISTRUL ROMÂN AL ADMINISTRAÞIEI ªI INTERNELOR ªI DL RUMEN PETKOV, MINISTRUL AFACERILOR INTERNE AL

REPUBLICII BULGARIA REPREZINTÃ O PRIMÃ ACÞIUNE DEOSEBIT DE IMPORTANTÃ. DEMNITARUL ROMÂN A FOST ÎNSOÞIT DE O

DELEGAÞIE MINISTERIALÃ, AVÂND ÎN COMPONENÞÃ FACTORI RESPONSABILI DIN DOMENIUL ORDINII ªI SIGURANÞEI PUBLICE AI

POLIÞIEI, POLIÞIEI DE FRONTIERÃ, AI INTEGRÃRII EUROPENE ªI RELAÞIILOR INTERNAÞIONALE, PRECUM ªI AI INFORMÃRII ªI

RELAÞIILOR PUBLICE. DISCUÞIILE CU PARTEA BULGARÃ S-AU AXAT PE COOPERAREA DINTRE CELE DOUÃ MINISTERE ªI STRUC-

TURILE PARTENERE DIN SUBORDINEA ACESTORA, PE STABILIREA DE PRIORITÃÞI DE ACÞIUNE ÎN CONTEXTUL ADERÃRII ROMÂNIEI

ªI BULGARIEI LA UNIUNEA EUROPEANÃ, PRECUM ªI PE PRIORITÃÞILE LEGATE DE CONLUCRAREA ÎN FORMAT MULTILATERAL, ÎN

CADRUL DIVERSELOR INIÞIATIVE REGIONALE, A ORGANISMELOR ªI ORGANIZAÞIILOR INTERNAÞIONALE CU VOCAÞIE CENTRALÃ ªI

SUD-EST EUROPEANÃ.

În contextul extinderii UniuniiEuropene cãtre Est, prin inclu-derea României ºi Bulgariei încadrul unei structuri unice, proce-sul de aliniere la standardele

europene impus celor douã state în cursde aderare, a prilejuit, la începutul luniiianuarie, cu un an înainte de termenulstabilit de calendarul aderãrii la UniuneaEuropeanã, întâlnirea dintre cei doiminiºtri de resort: Vasile Blaga, ministruladministraþiei ºi internelor ºi RumenPetkov, ministrul afacerilor interne alRepublicii Bulgaria.

Pe mãsurã ce ne apropiam defrontiera bulgarã Ruse, peisajul deveneadin ce în ce mai acaparat de jocul necon-tenit al fulgilor de nea. Peste Dunãre,între România ºi Bulgaria, ne întâmpinãcu somptuozitate “Podul Prieteniei”.


Simbol al bunei vecinãtãþi dintre celedouã þãri, Podul Prieteniei dintre locali-tãþile Giurgiu ºi Ruse, inaugurat la datade 20 iunie 1954, este o mãrturie a tim-pului care, nu numai cã nu a erodatrelaþia bunã dintre cele douã naþiuni, ba,mai mult, acum, ne conduce spre ceea cese doreºte a fi un punct de reper care evi-denþiazã dorinþa de conlucrare româno-bulgarã, pentru un viitor comun în cadrulUniunii Europene.

Presãrat cu ascuþite turle de bi-serici, aidoma bisericilor române ºi cuaºezãri care par cãsuþe în miniaturã, îndepãrtare se întinde pãmântul bulgãresc.Strãbãtând partea de sud a oraºului Ruse,într-un ritm ameþitor, cãutam sã captãmcu privirea strãzile, clãdirile, oamenii.

Cu cât ne apropiem de destinaþiacãlãtoriei noastre, smalþul zãpezii sepierde în lupta cu pãmântul uscat, carevesteºte apropierea de partea sudicã aþãrii unde este situatã staþiunea Varnasau „Perla Litoralului bulgãresc”, aºa cumle place bulgarilor sã o numeascã.

Dupã o primire cãlduroasã dinpartea oficialitãþilor bulgare, în aceastã zisfântã pentru toþi ortodocºii, Boboteaza,suntem invitaþi sã participãm la slujba desfinþire a apelor, oficiatã de un sobor depreoþi, la malul mãrii.

Boboteaza marcheazã sfârºitulciclului de sãrbãtori dedicate Anului Nouºi este închinatã purificãrii mediului încon-jurãtor, în special a apelor, de forþemalefice.

Pe malul bulgar, zeci de pelerini

aºteaptã începerea slujbei, în timp ce pe

stabilopozi, opt tineri se pregãtesc sã-ºi

arate curajul în faþa mãrii. Scafandrii de

salvare îi supravegheazã îndeaproape.

Cordoanele de poliþiºti bulgari þin

piept cu greu mulþimii. Dupã slujba de

sfinþire a apei, crucea este aruncatã în

mare, de cãtre ierarh. În mai puþin de trei

minute, un tânãr bulgar de 27 de ani,

înfruntând temperatura scãzutã a apei, a

înapoiat victorios crucea arhiereului

Varnei. Se zice cã va avea parte de noroc,

tot anul. Un obicei împãrtãºit de cele

douã popoare, care îºi doresc ºi un destin

european comun.

în staþiunea Sunny-Day, la 20 de kmde Varna, a avut loc întâlnirea propriu-zisã dintre oficialii români ºi bulgari.

Complexitatea conlucrãrii româno-bulgare în domeniul afacerilor interne esteevidenþiatã de multitudinea proiectelor ºia acþiunilor aflate pe rol, inclusiv în planoperativ cu accent pe securizarea fron-tierelor, cooperarea în combaterea crimeiorganizate, a traficului ilicit de stupefi-ante, substanþe psihotrope ºi precursori, aterorismului ºi a altor infracþiuni grave. Înacest spectru amplu al preocupãrilor ºimai ales al eforturilor de a contribui efec-tiv la asigurarea stabilitãþii ºi securitãþii înregiune, potrivit noii politici europene devecinãtate, ambele pãrþi acordã maximãatenþie dezvoltãrilor care vizeazã proble-matica SECI ºi a cooperãrii în regiuneaextinsã a Mãrii Negre. O atenþie deosebitãeste acordatã modului în care, concret,cele douã ministere de resort vor acþiona,potrivit responsabilitãþilor, pentru înde-plinirea obiectivului major vizat de cãtreambele þãri, respectiv, aderarea laUniunea Europeanã, la 1 ianuarie 2007.Parteneriatul româno-bulgar în domeniulafacerilor interne a înregistrat, de la oetapã la alta, evoluþii pozitive, deveninduna dintre componentele principale înansamblul relaþiilor internaþionale aleMinisterului Administraþiei ºi Internelor înnoul context european.

Importanþa vizitei de lucru de laVarna a fost reconfirmatã prin semnareade cãtre cei doi miniºtri, Vasile Blaga ºi ˜


Rumen Petkov, a unei Declaraþii Comune,cu scopul de a acþiona concertat ºi în ritmaccelerat, astfel încât, în conformitate cuevaluãrile ºi recomandãrile ComisieiEuropene din Raportul Comprehensiv peanul 2005, România ºi RepublicaBulgaria sã adere cu succes la U.E. Iniþiatde partea românã, documentul vizeazã ºiintensificarea colaborãrii în vederea atin-gerii standardelor solicitate ºi onorãriiangajamentelor asumate în domeniulJustiþiei ºi Afacerilor Interne. PrinDeclaraþia Comunã, miniºtrii de interneromân ºi bulgar îºi propun o cooperare efi-cientã în realizarea controlului frontierelor,având în vedere importanþa deosebitã apregãtirii celor douã state pentruasumarea responsabilitãþilor privind secu-ritatea ºi controlul viitoarelor frontiereexterne ale U.E. Cooperarea în zona fron-tierei este cu atât mai importantã cu câtRomânia ºi Bulgaria urmeazã sã ges-tioneze aproape o treime din viitoareafrontierã externã a U.E.

„Acest parteneriat, afirma dl VasileBlaga, s-a concretizat prin semnareaTratatului de aderare la N.A.T.O. ºi, înviitor, de aderare la U.E. Ca ºi dvs., avemaceleaºi interese, aceeaºi dorinþã politicãde integrare cu drepturi depline în U.E. Deasemenea, trebuie sã avem în vedereorganizarea pe care trebuie sã o realizãmdatoritã faptului cã România ºi Bulgariavor gestiona aproape o treime dinviitoarea frontierã externã a U.E. Vreau sãremarc, totodatã, deosebita satisfacþiedin partea noastrã privind activitatea carese desfãºoarã în cadrul Biroului de con-tact româno-bulgar de la Giurgiu.“

În vederea atingerii unui nivel înaltde securitate ºi a unui control al fron-tierelor comune, România ºi Bulgariaintenþioneazã sã creeze un sistem delegãturã directã între structurile de poliþiecare au responsabilitãþi pe linia transpor-turilor pe Dunãre ºi, mai ales, în zonaGiurgiu - Ruse, principala poartã feroviarãºi rutierã care asigurã legãtura directãîntre cele douã state. În acelaºi timp,ministerele de interne ale României ºiBulgariei s-au angajat sã intensificeschimbul de informaþii în vederea pre-venirii ºi combaterii migraþiei ilegale ºi sãextindã cooperarea poliþieneascã îndomeniul criminalitãþii transfrontaliere ºiîmpotriva crimei organizate.

„Declaraþia comunã, sublinia dlVasile Blaga, reprezintã voinþa celor douãstate în a continua lupta împotriva crimi-nalitãþii organizate, de a încredinþa par-tenerii noºtri din U.E. cã cele douã þãri nuse aflã într-o competiþie, ci, din contrã, seaflã într-un parteneriat care are ca þelintegrarea ca membri cu drepturi deplineîn U.E., iar activitatea pe care o vomdesfãºura sã aibã ca finalitate garantareasecuritãþii viitoarelor frontiere externe aleU.E.“

Prin declaraþia semnatã, Româniaºi Bulgaria subliniazã, totodatã, impor-tanþa participãrii în comun la programeleU.E. ºi a unei cooperãri strânse în cadruldiferitelor iniþiative regionale, precum ºicele promovate de Forumul de laSalzburg.

Cei doi oficiali, român ºi bulgar, ausemnat o scrisoare prin care DeclaraþiaComunã va fi prezentatã atât dlui FrancoFrattini, vicepreºedinte al ComisieiEuropene cât ºi dnei Liese Prokop, mi-nistrul federal de interne al Austriei, þarãcare deþine preºedinþia Consiliului J.A.I.de la 1 ianuarie 2006.

Pe agenda discuþiilor purtate întrecei doi miniºtri, s-au mai aflat ºi analizaprogreselor înregistrate de cãtre cele douãþãri în cadrul proiectului de extindere aEuropol, precum ºi finalizarea negocierilorºi semnarea unor noi documente juridiceîn domeniul reciproc al permiselor de con-ducere auto ºi al cooperãrii în domeniulcrimei organizate.

n Florica Pârvun Geanina ªerban


Reforma în administraþia publicã

Prefecþii -

înalþi funcþionari

publici

La Palatul Victoria, în prezenþadlor: Cãlin Popescu Tãriceanu, premierulRomâniei, Vasile Blaga, ministrulAdministraþiei ºi Internelor, JonathanScheele, ºeful Delegaþiei ComisieiEuropene, Paul Victor Dobre, secretar destat al M.A.I. pentru relaþia cu prefec-turile, Liviu Radu, secretar de stat alM.A.I. pentru reformã în administraþiapublicã, chestor ºef Anghel Andreescu,secretar de stat în M.A.I., chestor generalNicolae Berechet, secretar general alM.A.I. ºi a altor oficialitãþi române, 39 deprefecþi, care au primit atestare pe postca înalþi funcþionari publici, au depusJurãmântul de credinþã.

Dupã ceremonia de rostire ºisemnarea jurãmântului de funcþionaripublici apolitici, personalitãþile prezente lafestivitate au apreciat momentul cadeosebit de important în sistemul admi-nistrativ din România.

Premierul a apreciat cã depunereajurãmântului reprezintã un momentimportant pentru reformarea sistemuluiadministrativ. „Este un moment extrem deimportant deoarece administraþia publicã

din România parcurge o etapã semnifica-tivã în ceea ce înseamnã reforma ºi trans-formarea administraþiei româneºti într-oadministraþie de tip european. Aveþi ºidumneavoastrã obligaþia sã marcaþiaceastã transformare a administraþieiromâneºti”, a declarat primul-ministru.

Premierul a subliniat cã principiilepe care prefecþii trebuie sã le respecte înactivitatea desfãºuratã sunt respectulpentru lege ºi faþã de cetãþean. „Esteimportant sã fiþi întotdeauna aproape decetãþean, sã-i ascultaþi nevoile, sã încer-caþi sã-i rezolvaþi problemele”, a spusºeful Executivului.

Ministrul Administraþiei ºi Inter-

nelor, Vasile Blaga, a subliniat faptul cãtrecerea prefecþilor de la statutul de dem-nitar public, la cel de funcþionar publicreprezintã îndeplinirea angajamentuluiasumat de Guvern privind depolitizareafuncþiei prefectului ºi a funcþiei publice îngeneral.

„Marcãm astãzi un momentimportant al reformei administraþiei pu-blice româneºti. Dupã o muncã extrem delaborioasã, în care au fost implicaþi toþi

actorii politici ºi administrativi importanþi,suntem in situaþia în care întreg pachetulde legi privind reforma administraþiei pu-blice este finalizat”, a declarat ministrulBlaga. Pachetul de legi va fi transmisParlamentului în cursul acestei luni.

ªeful Delegaþiei Comisiei Euro-pene în România, Jonathan Scheele, aafirmat cã reforma administraþiei publicereprezintã un element important în ve-derea integrãrii României în UniuneaEuropeanã. „Administraþia publicã dinRomânia trebuie sã adere la principiilegenerale de bunã guvernare ºi sã cores-pundã standardelor administrative defi-nite ºi utilizate de þãrile membre ale UE:

încredere ºi previziune, deschidere ºitransparenþã, responsabilizare ºi efi-cienþã, eficienþã ºi eficacitate”, a declaratoficialul european.

Potrivit Ordonanþei de urgenþãpentru modificarea ºi completarea Legii340/2004 privind instituþia prefectului,începând cu acest an, prefecþii nu mai austatut de demnitar public ºi devin înalþifuncþionari publici.

n Mircea Stoian


Onoare ºi sacrificiu

Aripifrânte

Luni, 9 ianuarie, dimineaþa. Toate posturile româneºti de tele-

viziune îºi întrerup rând pe rând transmisia, pentru a face loc unor

ediþii speciale. Relateazã pentru început sec, apoi cu tot mai multe

amãnunte, despre un accident de elicopter produs în zona Iaºului. În

scurt timp, ceea ce era doar o bãnuialã, se transformã într-o tragicã

certitudine: este vorba despre un elicopter aparþinând Unitãþii

Speciale de Aviaþie a Ministerului Administraþiei ºi Internelor care exe-

cuta un zbor în beneficiul SMURD. Nici unul dintre cei aflaþi în elicopter

nu a supravieþuit impactului cu solul: nici piloþii Stãnescu Valentin Mihai

ºi Toma Augustin, nici Liliana Puiu ºi Mioara Hãuþã, medic ºi, respec-

tiv, asistent medical. Primul gând a fost cãtre un alt accident, petre-

cut tot în apropierea Iaºului, produs în urmã cu mai bine de zece ani,

care a îndoliat ºi el, la vremea respectivã, instituþia Internelor. ªi-au

pierdut viaþa atunci un alt echipaj aparþinând Unitãþii Speciale de

Aviaþie ºi generalii Ioan Eugen Sandu, secretar de stat în Ministerul de

Interne, ºi Bunoaica Ion, comandantul Jandarmeriei Române.

Locotenent - colonel (p.m.)Stãnescu Valentin Mihai, comandantulechipajului, era nãscut la 16 martie 1967în localitatea Vânju Mare din judeþulMehedinþi. A urmat treptele ierarhiei mili-tare, de la maistru militar pânã la ofiþer,fiind avansat la gradul de maior în 2003. Afost încadrat în Ministerul Administraþiei ºiInternelor la 1 decembrie 1998. A absolvitFacultatea de Inginerie Aerospaþialã ºi maimulte cursuri postuniversitare în domeniultransporturilor aeriene. Deþinea titlul depilot clasa I ºi era instructor de zbor, ziua încondiþii normale ºi grele, pe elicopterul EC135. Avea 1.500 ore de zbor pe elicoptere,iar pe tipul EC 135, 450 de ore. Numai în2005 a executat 320ore de zbor, dintre care235 în misiuniSMURD. Era cãsãtoritºi avea o fetiþã.

Cãpitan comandor (p.m.) Toma

Mihai Augustin s-a nãscut la 23 august

1968 în Bucureºti. A absolvit ºcoala

Militarã de Ofiþeri Activi de Aviaþie „Aurel

Vlaicu“ în 1991 ºi Facultatea de

îmbunãtãþiri funciare ºi ingineria mediului

în 2003. Este încadrat în Ministerul

Administraþiei ºi Internelor de la 1 mai

2005. Era fascinat de meseria sa, dornic

de afirmare ºi perfecþionare în plan profe-

sional. A efectuat 750 de ore de zbor,

dintre care 100 pe tipul EC 135. Era

cãsãtorit ºi avea doi copii, un bãieþel ºi o

fetiþã.

În preziua accidentului, cei doi piloþi au salvat viaþa unui copil de

10 zile cu un diagnostic ce presupunea intervenþia de urgenþã a

echipajului SMURD ce se afla staþionat la Iaºi.

Au murit doi ofiþeri ai MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor, doi piloþi aiUnitãþii Speciale de Aviaþie. Destinul i-arãpit prea de timpuriu, tocmai atunci cândfamiliile, când copiii, când camarazii loraveau cea mai mare nevoie de ei. Au fostoameni devotaþi meseriei pe care ºi-auales-o. Au muncit fãrã încetare, cu un sin-gur gând: acela de a se desãvârºi profe-sional, pentru a-ºi ajuta semenii. Au sal-vat, anonimi ºi neºtiuþi, zeci ºi poate sutede vieþi. Au întins o mânã de ajutor celoraflaþi sub ape, accidentaþi pe ºosele, celormistuiþi de boalã ºi suferinþã. Au fost pen-tru mulþi, ultima ºansã ºi, de tot atâtea ori,soluþia salvatoare. Nu au cerut ºi nu auaºteptat recunoºtinþã de la nimeni. ªiprobabil cã, arareori au avut parte de ea.Atâta doar cã, în fatidica zi de 9 ianuarie,lor nu le-a întins nimeni nici o mânã. Nu

le-a dat nimeni nici o ºansã. Între lumeanoastrã ºi cea de dincolo, a fost omaºinãrie ucigaºã. Elicopterul, ca unsicriu. A fost foc, fum, mormane de fiare ºimoarte. ªi în urmã, durere, tristeþe ºi la-crimi. Haine de doliu, ochi care priveau îngol, urechi care nu puteau sã mai audã.Trupuri amorþite care nu mai rãspundeaucomenzilor. Peste toate, o întrebareîndreptatã spre cer, de sute de buzetremurânde: de ce? Dar nimic nu se mai

poate repara. Un elicopter militar ate-rizeazã pe Aeroportul Bãneasa. Sicrielecelor doi sunt transbordate în maºini mor-tuare. Gãrzi de onoare - jandarmi ºiarmatã; preoþi slujind cu glas tremurat,printre lumânãri. Maºinile se pun înmiºcare. Autoturisme de poliþie apãrutedin întuneric, se alãturã convoiului mortu-ar. La înmormântare, un soare strãlucitor:semn ancestral cã cei dispãruþi au iubitviaþa lumeascã ºi n-ar fi vrut sã li se ia atâtde curând. ªi sute de flori, aruncate decamarazii lor, din elicopter, pestemormintele încã deschise. Locotenent-colonelul (p.m.) Valentin Mihai Stãnescuºi cãpitan comandorul (p.m.) AugustinToma nu au fost eroi, deºi faptele lor s-auîngemãnat, nu o datã, cu eroismul. Au fostatât, niºte oameni obiºnuiþi, cu durerile ºibucuriile lor, cu satisfacþiile ºi neîmplinirilelor, sub povara datoriei pe care o numeau,de fiecare datã, cu simplitate ºi modestie,misiune. Nu cu plãci de marmurã, cu dis-cursuri circumstanþiale ºi coroane de florivom reuºi sã rãsplãtim - dacã aºa ceva sepoate rãsplãti - sacrificiul lor. Deºi, nu s-arsupãra nimeni nici pentru asta. Ci fãcândtot ceea ce putem pentru ca familiile ºicopiii pe care i-au lãsat în urmã sãgãseascã întotdeauna în MinisterulAdministraþiei ºi Internelor un umãr pecare sã se sprijine.

Adio, dragii noºtri camarazi! Fie-vãmemoria binecuvântatã!

Prin Ordin al ministrului

Administraþiei ºi Internelor, Vasile

Blaga, locotenent-comandorul Toma

Mihai Augustin ºi maiorul Stãnescu

Valentin Mihai care ºi-au sacrificat

viaþa în timpul îndeplinirii îndatoririlor

de serviciu, au fost înaintaþi post-

mortem la gradul de cãpitan-coman-

dor, respectiv de locotenent-colonel.


Vasile Blaga, ministrul Administraþiei ºi

Internelor: „Este un moment trist pentru noi,

fiindcã doi colegi tineri au murit în timpul misi-

unii; doi colegi care anul trecut au executat,

împreunã cu alþi camarazi ai lor, sute de zboruri

pentru a salva viaþa unor oameni aflaþi în difi-

cultate. Cu atât mai tristã este aceastã zi, a

înmormântãrii, cu cât am vãzut pãrinþi plângân-

du-ºi copiii ºi acesta este cel mai dureros lucru

care se poate imagina. Vom face tot ce va fi

nevoie ºi omeneºte posibil, pentru a ajuta

familiile. Oricum, vom continua sã dezvoltãm

relaþia cu SMURD, iar dupã ce vom vedea care

au fost cauzele accidentului, vom detaºa un alt

elicopter care sã efectueze zboruri la Iaºi.

Suntem datori cu aceasta, pentru memoria lor

ºi pentru a oferi ajutor oamenilor aflaþi în difi-

cultate în zona Moldovei.„

Raed Arafat, coordonatorul SMURD:

„Familiilor celor dispãruþi, nu pot decât sã le

adresez condoleanþe. Pentru noi, moartea celor

patru reprezintã o tragedie venitã total pe

neaºteptate. Aceasta nu înseamnã însã, sub

nici o formã, cã ne vom opri din eforturile noas-

tre salvatoare sau cã vom încetini ritmul. Ceea

ce s-a întâmplat nu ne îndreptãþeºte, în nici un

caz, sã stãm ºi sã-i lãsãm sã sufere pe cei care

au nevoie de noi. Chiar dacã acest accident ne

va marca pentru totdeauna, sperãm sã trecem

peste el ºi sã mergem mai departe.„

Preºedintele României, Traian Bãsescu, a conferit post-mortem, pentru înaltul

profesionalism, umanismul ºi spiritul de sacrificiu dovedite în numeroase acþiuni

de salvare a vieþilor omeneºti la care au participat din partea Unitãþii Speciale de

Aviaþie a Ministerului Administraþiei ºi Internelor, împreunã cu SMURD - Iaºi,

- Ordinul „Virtutea Aeronauticã” în grad de Cavaler, cu însemn pentru mili-

tari, cãpitanului comandor Toma M. Augustin ºi locotenentului colonel Stãnescu

V. Valentin - Mihai;

- Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler, dr. Puiu A. Liliana, medic

primar medicinã urgenþã;

- Medalia „Meritul Sanitar” clasa a III-a asistentei Hãuþã V. Mioara

Minodora, asistent medical principal.

Personalul Statului Major al Forþelor Aeriene a primit cu adâncã durere ºi sin-cerã compasiune, într-un moment trist ºi dramatic, vestea catastrofei aeriene din9 ianuarie, de la Iaºi, în care ºi-au pierdut viaþa oameni care salvau oameni,oameni angajaþi în slujba vieþii. Ei au fãcut visul realitate, au avut o pasiune trans-formatã în profesie, au crezut în ceea ce au fãcut. Munca lor era pentru ei mai pre-sus de orice. ªi, în final, au avut o menire pe care ºi-au îndeplinit-o. Ei ºi-au fãcutdatoria. Doresc sã exprim pe aceastã cale, solidaritatea mea ºi a camarazilor mei,ca oameni ºi, deopotrivã, ca profesioniºti ai câmpului de luptã aerian, în greauapierdere suferitã neaºteptat ºi resimþitã dureros.

General-locotenent Gheorghe Catrina,

ªeful Statului Major al Forþelor Aeriene

dr. Liliana Puiu Mioara Hãuþã


Curaj ºi datorie

Acesta este

eroul meu!

„Acesta este eroul meu!” avea sãstrige cu bucurie Andrei, la apariþia jan-darmului care îl salvase de pe acoperiºulunei case, pe care se refugiase împreunãcu tatãl, mama ºi bunicii lui, în încercareadisperatã de a nu-ºi gãsi sfârºitul, înghiþiþide ape. Dupã aproape cinci luni de lainundaþiile din comuna gãlãþeanãCosmeºti, întreaga familie a avut ocaziade a-i mulþumi ºi îmbrãþiºa pe jandarmulAlexandru Dinicã, omul care îºi riscaseviaþa pentru ei.

În urmã cu cinci luni, inundaþiilede o amploare fãrã precedent, care puse-serã stãpânire pe pãmântul Moldovei,

luaserã cu asalt ºi micuþa localitateCosmeºti, judetul Galaþi, spulberândcasele ºi agoniseala de o viaþã. În multecazuri, apa ajungea pânã la acoperiºurilecaselor, lãsând oamenilor doar posibili-tatea de a se adãposti în locuri cât maiînalte. Aºa s-a întâmplat ºi în dupã-amiazazilei de 16 iulie, când, pe o ploaietorenþialã, nouã oameni se refugiaserã demai bine de 12 ore, pe acoperiºul uneicase. Printre ei se afla ºi un copil de ºapteani.

Condiþiile meteorologice îngreunauvizibilitatea zonei. Pentru elicopterul de laUnitatea Specialã de Aviaþie a M.A.I., care

survola zona calamitatã pen-tru a transporta persoaneleevacuate, orice eroare depilotaj era fatalã. Ploia ºivântul puternic dãdeau misi-unii un grad ridicat de risc.Din fericire, plutonierii adju-tanþi ªtefan Radu, DanielDima ºi plutonierul majorAlexandru Dinicã, de laBrigada Specialã deIntervenþie a Jandarmeriei,au reperat rapid casa, de pecare se vedeau mai mulþioameni, care îºi fluturaumâinile pentru a cere ajutor.

ªansele de aterizarepe o porþiune de uscat fiindminime, în timp ce eli-copterul se afla în zbor, unuldintre jandarmi, plutonierulmajor Alexandru Dinicã acoborât pe cablu, pânã pe

acoperiºul casei. Aici, prima persoanãridicatã la bordul elicopterului a fostmama lui Andrei, care era însãrcinatã,dupã care au urmat bunicii, tatãl luiAndrei împreunã cu niºte vecini. Lãsatintenþionat la urmã, pentru a nu fi ridicatde unul singur, copilul, învineþit de frig afost înfãºurat de jandarm într-o pãturã,dupã care, împreunã, legaþi pe acelaºicablu, au strãbãtut vãzduhul, la peste 40de metri de pãmânt, lãsând în urmã oinsulã pe harta potopului.

Filmatã în direct de o televiziune,operaþiunea de salvare a micuþului Andreia fãcut rapid ocolul României, mediati-zarea scoþându-l din anonimat pe jandar-mul-erou, care a þinut prima paginã aziarelor, care l-au nominalizat „Omul anu-lui 2005“.

Invitat la redacþia revistei „PentruPatrie” pentru a-l felicita, plutonierul adju-tant Alexandru Dinicã ne-a rãspuns ca unadevarat erou: „Am vãzut oameni careaveau nevoie de ajutor ºi mi-am fãcutdatoria. Meritul acestei misiuni, îndepli-nite cu brio, este al fiecãruia dintre ceiimplicaþi în aceastã operaþiune de sal-vare: colegii mei jandarmi, colegii de laUnitatea Specialã de Aviaþie, pentru cãelicopterul cu care am lucrat atunci erafoarte mare ºi foarte greu (MI 17=13tone) ºi, þinând cont ºi de condiþiileatmosferice, piloþilor le era foarte greusã-l þinã la punct fix, ºi nu în ultimul rândal comandantului I.J.J.Bacãu, domnulgeneral Nicolae Ruginã, care a ºtiut sã-ºitrimitã oamenii acolo unde viaþa seme-nilor lor era pusã la grea încercare.


La Cosmeºti am ajuns din nou, la

16 decembrie, cu prilejul campaniei

umanitare «Oameni alãturi de oameni»,

iniþiatã de Ministerul Administraþiei ºi

Internelor. Am împãrþit alãturi de jan-

darmi, pompieri, poliþiºti, personal al

Protecþiei Civile, frigidere, sobe, televi-

zoare, aragaze, cumpãrate din banii pe

care i-au donat angajaþii M.A.I.

Sentimentul pe care l-am trãit la reve-

derea lui Andrei, prima oarã dupã inun-

daþiile acelea blestemate, nu se poate

descrie în cuvinte. Dorind sã-mi facã o

surprizã, copilul m-a condus acasã la

pãrinþii lui, pentru a-mi arãta maldãrul de

ziare decupate, în care era prezentat

reportajul „întâlnirii” noastre. Undeva, pe

peretele odãiþei, într-o fotografie înrã-

matã, decupatã tot dintr-un ziar, era

prezentat momentul ridicãrii noastre pe

cablu, la bordul elicopterului.”

Acesta ar fi în

foarte puþine cuvinte

colegul nostru, plu-

tonierul adjutant

Alexandru Dinicã, un

om cu care am

împãrtãºit bucuria

succesului, un exem-

plu de modestie,

devotament ºi înalt

profesionalism.

Pentru Alexan-

dru Dinicã, la vârsta

de 35 de ani, testul

vieþii dure nu mai este

demult un secret.

Valorile morale alãturi

de cele fizice i-au per-

mis sã se cãlãuzeascã

dupã aceeaºi axã a

valorilor umane, pen-

tru care îºi riscã chiar

ºi viaþa, dupã care s-a

ghidat ºi tatãl sãu,

fost pilot de aviaþie, al cãrui zbor a fost

frânt de un teribil accident, bãrbat brav, la

care fiul nu a încetat niciodatã sã se

raporteze. Însã, pentru misiunea vieþii,

Alexandru Dinicã a ales uniforma bleu-jandarm. Angajat pânã în anul 1997 pebazã de contract, a trecut în corpul sub-

ofiþerilor la BrigadaSpecialã de Intervenþie„Vlad Þepeº”. Misiunileexecutate se întind de lacele uzuale - intervenþiaîn misiuni cu un grad ridi-cat de risc, pânã la celedeosebite - participareala mineriada de laStoeneºti, pentru care afost decorat de preºedin-tele Emil Constan-tinescu, la 1 decembrie2000 ºi misiunile dificiledin timpul inundaþiilordin 2004, pentru carepreºedintele Iliescu i-aacordat Crucea Naþi-onalã „Serviciul Credin-cios“.

Pentru operaþi-unea de salvare a copilu-lui din Cosmeºti, plu-

tonierul Alexandru Dinicã a fost avansat laexcepþional în urmãtorul grad, iar înnoaptea de Revelion 2006, preºedinteleTraian Bãsescu l-a decorat în direct cuOrdinul Naþional „Serviciul Credincios“ îngrad de Cavaler.

„UN MOMENT DE TÃCERE...”

Pe jandarmul Alexandru Dinicãl-am întâlnit ºi la ceremonialul funerar alpiloþilor de la Unitatea Specialã de Aviaþie,cãzuþi la datorie în tragicul accident avia-tic de pe 9 ianuarie. Cu privirea rãvãºitãde aminitirea celor doi camarazi, dar ºiprieteni, Alexandru Dinicã i-a însoþit peultimul drum, pe cei care salvaserã pânãîn ultimul moment zeci de vieþi omeneºti:locotenent colonel (p.m.) Valentin MihaiStãnescu ºi cãpitan-comandor (p.m.)Mihai Augustin Toma. Cu aparatul de zborcu care aceºtia executaserã ultima lormisiune, un Eurocopter E 135, jandarmulzburase de nenumãrate ori. Vizibil marcatde dispariþia celor doi colegi, AlexandruDinicã nu a putut sã rosteascã decât:„Pentru tributul suprem pe care colegiimei de la Unitatea Specialã de Aviaþie l-auplãtit, datoria noastrã este... sã mergemmai departe”.

n Geanina ªerban


Civic

EXPERIENÞA DIN ÞARACANTOANELOR

...Inspector principal Adrian Dinueste ofiþer instructor la Sectorul l alCapitalei. Absolvent de Academie dePoliþie, a lucrat la Secþia 1 Poliþie, peOrdine Publicã ºi, dupã ce a fost ºcolit înElveþia, a devenit poliþist de proximitate.Din 2003! Se poate lãuda cã i-a format ºiinstruit pe mai toþi poliþiºtii de proximitatepe care-i are „sub tutelã”.

Proiectul derulat de elveþieni înRomânia a dat roade, ne spune, chiardacã aici ar mai fi de luptat cu menta-litãþile. Nu doar ale cetãþenilor! Vorbeºtecu entuziasm despre experienþa din þaraCantoanelor. Elveþienii au un poliþist deproximitate la 25.000 de locuitori. La noi,intenþia este ca aceeaºi cifrã sã fie unde-va la 15.000 de locuitori. În plus, cei deacolo dispun nu doar de fonduri propriipentru a realiza pliante cu sfaturi utilepopulaþiei, cãrþi de vizitã, afiºe, fluturaºicu telefoanele serviciilor de urgenþã etc.,dar ºi de o mai mare receptivitate dinpartea cetãþenilor în ce priveºte atragerealor în derularea unor programe pe bazã devoluntariat. Aici, mai avem de aºteptat...Sã nu uitãm cã la elveþieni, acest programa intrat deja în tradiþia locului, în timp ce

în Bucureºti, de pildã, el sederuleazã începând din2003. „La noi lucrurile seurnesc mai greu... E greuºi sã aduni oamenii dintr-oasociaþie de locatari pen-tru a-i preveni cu privire lapericolul furturilor din lo-cuinþã, pentru a-i aten-þiona sã nu mai parchezemaºinile oriunde ºi oricum,sã nu lase bunurile lavedere în autoturisme.Revenind la elveþieni,aceºtia realizeazã multecampanii mediatice, deru-leazã programe pentrutoate vârstele, sunt pre-

zenþi permanent la viaþa cetãþii, la bucuri-ile ºi necazurile, la sãrbãtorile comunitãþii.De pildã, copiii sunt invitaþi, pe cheltuialaautoritãþilor, în tabere de o sãptãmânã,unde învaþã regulile de circulaþie, facpregãtire antiinfracþionalã, aflã care emenirea unui echipaj de poliþie. Sefotografiazã cu poliþiºtii, pun întrebãri, aflãrãspunsuri. La fel, persoanele de vârsta atreia primesc invitaþii în sãli pregãtite sã-iîntâmpine, în care poliþiºtii la prezintãposibile scenarii pentru a putea evita vic-timizarea. Discuþiile sunt amicale, invitaþiiau parte chiar de o micã trataþie.Inspector principal Adrian Dinu îºiaminteºte de o astfel de întâlnire organi-zatã de poliþiºtii de pemeleaguri elveþiene.Oamenii dãduserã cursinvitaþiei ºi într-oatmosferã destinsã, audiscutat despre pro-blemele lor, le-au fostprezentate scenarii cupoliþiºti deghizaþi înbãbuþe, hoþi de bu-zunare sau negustoriambulanþi, mici sce-nete care vizau famili-arizarea vârstnicilor cutehnicile de furturi din

buzunare, furturile din reºedinþã.Schimbãm registrul discuþiei ºi aflu detaliidespre eforturile depuse de poliþiºtii deproximitate din Sectorul 1 al Capitalei,despre strãdaniile lor de a învinge inerþia,de a suplini lipsa de fonduri alocate pen-tru ca activitatea de prevenþie sã se con-cretizeze ºi în materiale documentare maiconsistente, difuzate cetãþenilor, asociaþi-ilor de locatari, ºcolilor, unitãþilor comer-ciale etc. Despre iniþiativele de a mobilizainstituþiile publice dar ºi ong-urile. Îmiaratã o scrisoare de mulþumire primitã lasfârºitul anului de la Liga Asociaþiilor deProprietari Habitat, pe care a sprijinit-o îndemersul de a-i determina pe administra-torii de bloc sã participe la cursuri pentrua obþine certificatele ºi a intra în legali-tate. În timp ce rãsfoiesc cele douã pli-ante editate mai mult prin strãdanii pro-prii, ascult despre parteneriatul cu Inspec-toratul ºcolar al Sectorului1, cu ProtecþiaCopilului... Interlocutorului îi face plãceresã aminteascã despre excelenta coope-rare cu ceilalþi poliþiºti din structurile deprevenire, circulaþie, antidrog. Concluzia,poliþiºtii de proximitate sunt dornici sã-ºifacã simþitã prezenþa ºi sã vinã în sprijinulcomunitãþilor în slujba cãrora se aflã. Suntinvitatã sã mã conving de adevãrulspuselor sale, în orice Secþie de poliþie aºdori. Atunci, Secþia 5 sã fie!

l CE ESTE POLIÞIA DE PROXIMITATE ªI ÎN CE

MÃSURÃ A INTRAT EA ÎN CONªTIINÞA ROMÂNULUI?

l CARE SUNT ATRIBUÞIILE EI ªI CÂT DE MULT VINE

ÎN SPRIJINUL NEVOILOR CETÃÞEANULUI? l CINE

SUNT POLIÞIªTII DE PROXIMITATE ªI UNDE-I GÃSIM

ATUNCI CÂND AVEM NEVOIE DE EI? l DAR, MAI

ALES, CÂND ANUME AVEM NEVOIE DE POLIÞIªTII DE

PROXIMITATE? SUNT ÎNTREBÃRI LA CARE ÎNCERCÃM

SÃ RÃSPUNDEM, DISCUTÂND CU PROTAGONIªTII:

POLIÞIªTII DE PROXIMITATE DIN SECTOARELE ªI

SECÞIILE DE POLIÞIE ALE CAPITALEI. CE-AM AFLAT,

VÃ RELATÃM ÎN CELE CE URMEAZÃ.

Poliþia de Proximitate,

ideal ºi realitate


DE LA CHIBRIT, CUM TRECI PODUL CONSTANÞEI

La Secþia 5 Poliþie din Capitalã, unafiº nou-nouþ în galben ºi albastru,troneazã pe uºa biroului poliþiºtilor deproximitate. „Poliþia de Proximitate. Împre-unã pentru mai multã siguranþã.” Stau devorbã cu agent ºef adjunct Virgil Vasile(zona 1), agent ºef Gheorghe Grigore(zona 2), agent ºef Aurel Pitic (zona 3),agent ºef Octavian Igna (zona 4).

Chibrit, Chitila, Bucureºtii Noi,Strãuleºti... Zone de responsabilitate felde fel, cu multe strãzi, ºcoli, biserici, cimi-tire, instituþii publice, societãþi comerciale,poduri ºi cale ferate, ºosele de centurã...Zeci de mii de rezidenþi ºi nu puþininavetiºti, agricultori care vin sã vândã înpieþe. Cartiere mai sãrace - cu cãsuþemodeste, multã populaþie romã, oamenide vârsta a treia -, altele de tip rezidenþial,care abia acum rãsar, cu vile în con-strucþie ºi locuinþe luxoase. Dar, sãrac saubogat, plin de faimã sau anonim, tânãr oribãtrân, sãnãtos sau cu probleme me-dicale, oamenii locurilor au cu toþii nevoie

de sprijinul poliþiºtilor de proximitate ºi nuezitã sã-l solicite. Sunând sau bãtând dru-mul la secþie. Telefoanele lor sunt afiºatepe site, la avizierele blocurilor, sau laresponsabilii de stradã... Nu ºtiþi unde sã-mi fac paºaportul? Pe strada X se strânggrupuri gãlãgioase de tineri... Avem nevoiede un semafor lângã ºcoala Y... Vecinulmeu dã muzica prea tare. Nu vreþi sã vor-biþi cu el? Strada noastrã nu-i luminatã...A parcat în locul meu! Pentru fiecareasemenea situaþie, oamenii legii încearcão formulã de rezolvare amiabilã, apelândla raþiune, înþelegere, contactându-i pe ceiîn drept. Dacã stai sã-i asculþi pe poliþiºtiide proximitate, toþi sunt niºte agende viide cazuri fel de fel, pe care în permanenþãîncearcã - rãbdãtori ºi cu tact - sã lerezolve.

PUTERI PARANORMALE

Uneori, însã, viaþa depãºeºte oriceimaginaþie iar talentul de mediatori le estepus din greu le încercare. Un vecin erareclamat de un altul cã pãtrunde în blocprintr-o uºiþã tainicã ºi fierbe material lem-nos în apartament. O doamnã susþinea cã,

în absenþa ei de acasã, vecina îi ºterpeliseiaurtul din frigider, îi tãiase lãmâiþa ºi-istresase peºtiºorii din acvariu. Oricât arpãrea de ciudat, oamenii legii ascultaserãcu atenþie ºi verificaserã informaþiile. Oaltã persoanã îl reclama pe fratele soacrei(decedatã recent), întrucât ori de câte orivenea la ei în casã, se crãpa cimentul dincurte, câinele lãtra ciudat... Poliþiºtii i-ausugerat sã ia legãtura cu preotul parohialºi au sfãtuit-o la modul cel mai serios sãnu se ducã în nici un caz la ghicitori, sãarunce banii. Au încercat sã-ºi facã dinsoþul acesteia un aliat dar, din pãcate,n-au reuºit. Poliþiºtii nu s-au dat bãtuþi ºiau insistat pentru un consult medical despecialitate dar nu micã le-a fost mirareacând s-au trezit din nou cu cuplul lapoliþie. Insistau acum sã fie puºi în legã-turã cu unul dintre „paranormalii care spri-jinã poliþia sã soluþioneze cazuri”, cumvãzuserã ei la televizor.

Ce reclamã oamenii de obicei?Violenþa intrafamilialã. Fiul meu m-a lovit,e violent, are probleme psihice. A fostinternat ºi la Bãlãceanca. Nu doresc sã-ifac rãu... Câinele vecinului m-a muºcat,

am fost la IML, vreausã-l dau în jude-catã... Vecina aînchiriat apartamen-tul la douã fetepetrecãreþe. Vecinulmã înjurã.

Fapte fel defel... „De Boboteazã,am fost la slujbã, laBisericuþa de lemndin Pajura. Am vrut

sã fiu alãturi de cetãþeni”, spune agent ºefAurel Pitic. Dar, la fel procedeazã toþicolegii sãi, fie cã e vorba de Crãciun saude Paºti, ori alte evenimente. Suntprezenþi la slujbele oficiate în biserici sauîn cimitire, nu de puþine ori pentru a-iocroti - pe cei care fac pomeni, ori vin sãtãmâieze sau sã aprindã lumânãri - de„serviciile” oferite de pretinºi ghicitori, decerºetori, dar ºi pentru a feri acestelãcaºuri, locuri, de eventuale vandalizãri,profanãri etc. Nu s-au înregistrat problemedeosebite, spun poliþiºtii, deºi doar în zona4 de responsabilitate se aflã trei cimitire:Bucureºtii Noi, Strãuleºti 2 ºi VeºniciaGriviþa. Furturile de flori de pe mormintepersistã, însã!

LA PAS PRIN CARTIER...

La Cãminul pentru persoane vârst-nice nr. 1 Strãuleºti, oamenii legii ajungdestul de des cu confiscãrile de produsealimentare din pieþe, descoperite fãrã actede provenienþã... În Centrul de urgenþãdestinat persoanelor fãrã adãpost, doibãtrâni s-au luat la harþã iar conflictul a

degenerat în îmbrânceli ºi expresii jigni-toare, deºi iniþial ciocniserã câte un pahar.Au sosit poliþiºtii de proximitate ºi au reuºitsã-i împace pe beligeranþi... CentrulPinocchio! Calea feratã, podul, ºoseaua,linia de centurã, pieþele... Dacã vã poves-tim...

Poliþiºtii au ºi calitatea de mesageriatunci când înmâneazã ordinele de încor-porare. Aproximativ 500 de astfel de do-cumente tocmai trebuiau înmânate titula-rilor. „Unii se mai ascund, acum, pe ultimasutã de metri!”

În acelaºi timp, trebuie sã fie lacurent ºi cu situaþia operativã din zonã.„Azi-noapte, a fost o tâlhãrie în Pajura!”Participã la audienþe cu comandantulcând sunt semnalate probleme carevizeazã viaþa cartierului ºi, demn de sub-liniat, þin ºedinþe cu persoanele pretabilela comiterea de infracþiuni. În semnalãrilecetãþenilor sunt ºi probleme care-i depã-ºesc? Sã spunem, mai degrabã, care suntde resortul altor structuri: judiciar, circu-laþie, Primãrie, judecãtorie...

Au ºi iniþiative? Una dintre ele afost sã discute cu toþi proprietarii de vile înconstrucþie, sã nu-ºi mai lase în curtematerialele nepãzite, atunci când în zonãse înteþiserã furturile de roabe, flexuri etc.

Citesc textul mai multor scrisori demulþumire sosite din partea unor asociaþiide locatari, ºcoli, ca rãspuns la activitateadepusã de poliþiºtii de proximitate, la soli-citãrile acestor instituþii, la invitaþiileadresate de participare la seminarii detipul celui cu tema „Delincventul minor, ovictimã?”, organizat în 2005 de DirecþiaGeneralã de Asistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Sector 1, Organizaþia SOS SateleCopiilor România ºi Organizaþia WorldVision România.

Sunt prezenþi în ºcoli, la ºedinþeleConsiliului profesoral, atunci când suntluate în discuþie cazuri de copii pro-blemã... ˜


ªCOALA DIN... BUCEGI!

Intenþionez sã mã conving cu ochiimei cã programele de preveniredesfãºurate în ºcoli nu sunt doar vorbe pehârtie. Cã ele existã ºi îºi aratã roadele.Vreau sã aflu dacã ºcolile sunt pãzite,dacã prin zonã patruleazã echipaje deordine publicã ºi dacã micuþii ºcolari suntpreveniþi de pericolele care-i pândesc,dacã existã o educaþie rutierã ºi unaantidrog, dacã oamenii legii vegheazã alã-turi de profesorii lor ºi de instituþiile abili-tate pentru a le da ºansa de a creºtemari, de a învãþa, de trãi într-o lume si-gurã, de a-ºi întemeia o familie, de a-ºiface o carierã.

Aleg ªcoala generalã nr.180 dinstr. Bucegi 97... E chiar ºcoala în care amînvãþat, copil fiind. ªcoala mea! Mãînsoþeºte agentul ºef adjunct Virgil Vasile.Când sosim, se sunase de ceva vreme ºitoatã lumea era la clase. Ne întâmpinãagentul de pazã. Doamna directoareEleonora Negru a intrat deja la ora dematematicã, la clasa a VII-a, dar aflândde sosirea noastrã, insistã sã intrãm înclasa în care preda, sã discutãm cu copi-ii. Drãguþi, amabili, dezgheþaþi. Se bucurãsã-l revadã de poliþist. Tânãrul în uniformã- el însuºi pãrintele unei puºtance declasa I-a - se întâlneºte cu ei ºi cu colegiilor dupã un program sãptãmânal, la diri-genþie dar ºi ori de câte ori este nevoie.Îmi spusese deja pe drum cã are în grijãºi o grãdiniþã ºi nu mare-i fusese mirareacând la începutul acestui an ºcolar setrezise tras de uniformã de câþiva piciajunºi acum în clasa I care-i revendicauprietenia, dupã principiul „Io te cunosc dela grãdi!”

...Ce sfaturi v-a dat poliþistul deproximitate, îi întreb pe elevii din clasa aVII-a. O pãdure de mânuþe încearcã sã

mã impresioneze cu rãspunsuri clare ºiprecise. Sã traversãm doar pe la trecereade pietoni! Sã nu furãm! Sã nu primimbomboane de la necunoscuþi! Sã avemgrijã unde þinem banii de pacheþel! Sã fimcuminþi! ...Salvaþi de clopoþel!

Ne mutãm în biroul doamneidirectoare. Ce probleme s-au rezolvat cuajutorul poliþistului de proximitate? Unexemplu ar fi semnul de circulaþie cuintermitenþã instalat în apropierea ºcolii,pentru a permite elevilor sã traverseze îndeplinã siguranþã. Apoi, terenul de sportdin curtea ºcolii, odinioarã ocupat abuzivde fel de fel de persoane care n-aveaunici o tangenþã cu ºcoala, care ameninþauºi intimidau omul de serviciu. Poliþia deproximitate intrase în acþiune iar echipa-jele de ordine publicã au patrulat frecvent

zona pânã la remedierea situaþiei. Cecazuri s-ar fi putut complica fãrã sprijinulpoliþiei? Aflu despre situaþia unui copil datîn grija Centrului de plasament ºi luat depãrinþi, într-una din zile, fãrã sã anunþe pecei în drept. Alertarea poliþiei a readuslucrurile în fãgaºul lor. Apoi, s-au furatcâteva telefoane mobile, recuperate cu

ajutorul oamenilor legii. Holul dinspre ca-

binetul directorului ºcoliie plin de diplome obþi-nute la concursurile deeducaþie rutierã organi-zate de Poliþia Capitalei.Singura ºcoalã din sec-torul 1 al Capitalei partici-pantã la programul „3M”organizat de Poliþia Ca-pitalei, afirmã cu mândriedoamna directoare Eleo-nora Negru, care nu uitã

sã aminteascã implicarea ºcolii inclusiv încampaniile antidrog (derulate ºi în alteinstituþii de învãþãmânt, dupã cum aveamse aflu de la ceilalþi poliþiºtii de proximi-tate):

„Sigur, nu aºteptãm totul de lapoliþie. ªcoala este pãzitã de o firmã depazã, accesul în instituþie este atentsupravegheat. Nu am avut problemedeosebite, deºi în ºcoalã avem eleviprovenind din familii, cãmine, casa copilu-lui, chiar ºi copii de ºansa a doua, care audepãºit vârsta pentru nivelul de învãþã-turã. S-a terminat cu abandonul ºcolar.Poliþistul de proximitate este prezent detrei ori pe sãptãmânã în ºcoalã, iar pro-gramul lui este stabilit de ºcoalã în con-cordanþã cu nevoile pe care le avem. Nuam simþit niciodatã cã cei din poliþie vin sã

ne controleze sau sã ne dea ordine. I-amconsiderat întotdeauna parteneri de dia-log într-o acþiune de prevenire în care noiînºine suntem interesaþi ºi din care avemde câºtigat. De altfel, „poliþistul nostru”,cum îi spunem noi lui Virgil, participãfrecvent la activitãþile de amploare aleºcolii. Am vrut sã-l invitãm ºi în excursiaorganizatã ultima datã. Avem telefonul luiºi ori de câte ori l-am solicitat, a rãspunscu promptitudine. Nu am reproºuri! Aþivãzut clasa în care v-am invitat sã intraþiºi sã discutaþi cu copiii. Este o clasãobiºnuitã. Nu am ales una anume!”

Când am plecat din ºcoalã eraaproape prânzul, iar un echipaj al poliþieistaþiona în capãtul strãzii Bucegi. Sefãcuse ora când copiii urmau sã terminecursurile ºi sã se îndrepte cãtre caselelor... În siguranþã!

n Viorica Piloiu


Parteneriat real

poliþie-comunitatePoliþia de proximitate s-a constituit

ca un serviciu public în folosul societãþii,având în vedere, cu prioritate, cunoaºtereaintereselor ºi aºteptãrilor legitime ale colec-tivitãþilor locale, ale cetãþenilor. Poliþia deproximitate de la Sectorul 4 Bucureºti areuºit consolidarea parteneriatului cu soci-etatea civilã, prin creºterea eficienþei acti-vitãþilor de prevenire ºi combatere a fap-

telor antisociale. Prezenþa permanentã ºiactivã a poliþiºtilor în mijlocul cetãþenilor, adus la rezolvarea cu operativitate a pro-blemelor cu care aceºtia se confruntã. Dl.comisar-ºef Aurel Lungu, ofiþer coordona-tor poliþie de proximitate, a iniþiat un pro-iect, “Security Marketing”, pe tema: “Pre-venirea traficului ºi consumului ilicit dedroguri”, care a fost lansat în prezenþamembrilor echipei care va colabora pentruîndeplinirea obiectivelor acestuia. S-auîntâlnit, în vederea dezbaterii ºi a îmbunã-tãþirii conþinutului proiectului, reprezentanþi

de la Agenþia NaþionalãAntidrog, Confederaþia“Caritas”, Primãria sec-torului 4, Inspectoratulªcolar din acelaºi sector,Poliþia comunitarã ºi Laboratorul de Sã-nãtate Mentalã. Dl. comisar-ºef AurelLungu, ºeful proiectului, a prezentat, suc-cint, obiectivele: analiza situaþiei operative,

selectarea partenerilor,elaborarea proiectului,implementarea acestuia.

“Scopul acestuiproiect este acela de pre-venire a traficului ºi con-sumului ilicit de droguri, aprecizat dl. comisar-ºefAurel Lungu. Victime aleacestui fenomen sunt per-soane de toate vârstele ºicategoriile sociale, iar ca-uzele sunt ºi ele diverse:ºomajul, lipsa educaþiei, înspecial în rândul tinerilor,modul de viaþã, influenþanegativã a membrilorgrupului social în careconvieþuieºte. De aceea,am propus acest proiect,realizabil cu sprijinul par-tenerilor, astfel încât, prinimplicarea noastrã, sãreuºim sã protejãm popu-laþia de asemenea fapte.La noi, se aflã în prezent,dl. George Chariatte,reprezentantul elveþian,care ne-a sprijinit în im-plementarea conceptului

de poliþie de proximitate ºi care a apreciatactivitatea desfãºuratã pânã acum.“

La rândul sãu, dl. subcomisarCornel Diaconu, ºeful compartimentuluipoliþie de proximitate, din cadrul Serviciuluiordine publicã al DGPMB, prezent lalansare preciza: „Rolul poliþistului de proxi-mitate este acela de a realiza un partene-riat real, eficient cu comunitatea. Acestproiect, care se va realiza în colaborare cuparteneri din viaþa civilã, va avea ca scopprevenirea traficului ºi consumului ilicit dedroguri.”

Prezenþi la activitate, au fost ºipoliþiºtii de proximitate de la Secþia 14.Recomandat ca fiind unul dintre cei maibuni, agentul Marian Bãlãianu ne prezintãcâteva dintre preocupãrile sale, de zi cu zi.Cea mai mare parte din timp se aflã peteren. Activitatea celor ºase poliþiºti deproximitate este minuþios planificatã.“Dimineaþa, ne documentãm pentru a aflace evenimente au avut loc în ultimele 24de ore, ne spune tânãrul agent MarianBãlãianu. Le trecem pe tablã, actualizãmharta criminogenã, dupã care plecãm peteren. În zona de competenþã, am 12.000de locuitori, patru licee ºi ºase ºcoli ge-nerale. Nu avem probleme deosebite. Înlicee ºi ºcoli suntem sprijiniþi efectiv decadrele didactice. Sãptãmânal, în cadrulorelor de dirigenþie, uneori ºi de douã ori pesãptãmânã, expunem elevilor diferite teme,care prezintã interes”.

Ce mai fac poliþiºtii de proximitatede la Secþia 14? Colaboreazã cu membriiasociaþiilor de locatari, rezolvã petiþii alecetãþenilor. De asemenea, rezolvã, pe caleamiabilã, scandalurile dintre vecini, con-flictele spontane generate de consumul dealcool sau de gelozie. “Ascultãm, observãmºi analizãm situaþiile sprijinind cetãþenii sãle rezolve, continuã agentul MarianBãlãianu. Sarcina noastrã este aceea deformare ºi educare în domeniul siguranþeipublice, în ºcoli, instituþii sociale. Temeabordate privind delincvenþa juvenilã, con-sumul de droguri, prostituþia, alte fapteantisociale în care sunt implicaþi directtinerii, atât ca victime cât ºi ca autori, facparte din pregãtirea antiinfracþionalã. Deasemenea, colaborãm cu Biserica, vizitãmpersoanele vulnerabile de vârsta a treia ºile sprijinim atunci când este cazul”.

Diplomaþi, buni psihologi, pentrupoliþiºtii de proximitate fiecare om esteimportant, fiecare problemã meritã toatãatenþia.

n Florica Pârvun Foto: Florin Iulian Pãdureþu


Servicii publice

Paºapoarte

simple cu date

biometrice

LA DATA DE 29.07.2005, ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI PARTEA I

NR. 682, A FOST PUBLICATÃ LEGEA NR. 248 PRIVIND REGIMUL LIBEREI CIRCU-

LAÞII A CETÃÞENILOR ROMÂNI ÎN STRÃINÃTATE, CE STABILEªTE CONDIÞIILE ÎN

CARE CETÃÞENII ROMÂNI ÎªI POT EXERCITA DREPTUL LA LIBERÃ CIRCULAÞIE ÎN

STRÃINÃTATE, PRECUM ªI LIMITELE EXERCITÃRII ACESTUI DREPT, LEGE CARE

INTRÃ ÎN VIGOARE ÎN DATA DE 29.01.2006, LA 6 LUNI DE LA DATA PUBLICÃRII ÎN

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI.

Art. 6, alin. (1), din Legea248/2005 stabileºte tipurile de docu-mente de cãlãtorie pe baza cãroracetãþenii români pot cãlãtori în strãinã-tate, adicã: paºaport diplomatic, paºaportde serviciu, paºaport simplu ºi titlu decãlãtorie, documente care sunt propri-etatea statului român ºi fac dovada în faþaautoritãþilor române ºi strãine a identitãþii,cetãþeniei, calitãþii, precum ºi a dreptuluititularului de a cãlãtori în strãinãtate.

Paºaportul diplomatic ºi cel deserviciu se elibereazã de MinisterulAfacerilor Externe prin structura specia-lizatã, iar titlul de cãlãtorie de cãtre misi-unile diplomatice sau oficiile consulareale României.

Paºapoartele simple se elibereazãca urmare a cererilor depuse de cãtresolicitanþi, în þarã, la serviciul publiccomunitar pentru evidenþã a persoanei orila serviciul public comunitar pentru elibe-rarea ºi evidenþa paºapoartelor simple îna cãror razã de competenþã au domiciliulsau dupã caz reºedinþa, iar în strãinãtate,la misiunile diplomatice ºi oficiile con-sulare ale României.

Persoanele care, din motive obiec-tive, nu se pot prezenta personal la ser-viciile publice comunitare pot depunecererile prin mandatar, cu procurã spe-cialã, autentificatã în þarã de notarul pu-blic, iar în strãinãtate de misiunile diplo-matice sau de oficiile consulare aleRomâniei.

Valabilitatea paºapoartelor simpleeste stabilitã conform art. 18 din lege,astfel:

- 3 ani pentru persoanele care nuau împlinit 14 ani;

- 5 ani pentru persoanele cu vârs-ta cuprinsã între 14 ºi 25 ani;

- 10 ani pentru persoanele careau împlinit vârsta de 25 ani.

Pentru minorii care nu au împlinitvârsta de 14 ani, paºapoartele se potelibera cu o valabilitate solicitatã depãrinþi sau dupã caz, de reprezentanþiilegali, fãrã a se putea depãºi valabilitateamaximã de 3 ani.

Luând în considerare faptul cã sepreconizeazã ca România sã adere laUniunea Europeanã la data de01.01.2007, este necesar ca pânã laaceastã datã sã înceapã emitereapaºapoartelor simple cu date biometriceincluse.

În scopul implementãrii noului sis-tem de paºapoarte simple cu date bio-metrice incluse, a fost elaborat în confor-mitate cu termenele aprobate la nivelulUniunii Europene, Calendarul de activitãþila nivelul structurilor MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor pentru emi-terea paºapoartelor simple cu date bio-metrice incluse.


Pânã la aceastã datã s-au parcursurmãtoarele activitãþi, prevãzute:

l S-a elaborat proiectul actuluinormativ pentru modificarea ºi com-pletarea cadrului legislativ privind intro-ducerea noilor paºapoarte simple cu datebiometrice incluse.

l S-au stabilit unele elementespecifice ce vor fi cuprinse în noilepaºapoarte simple cu date biometriceincluse.

l S-a elaborat proiectul deHotãrâre de Guvern privind forma ºiconþinutul noilor paºapoarte simpleromâneºti cu date biometrice incluse.

l S-au stabilit: circuitul docu-mentelor, datelor personale, imaginiifaciale ºi a amprentelor digitale, pentrupaºapoartele simple cu date biometriceincluse, de la locul de preluare a cererilorla centrul naþional de emitere, precum ºimodalitãþile de verificare a acestora.

l S-a stabilit necesarul de echipa-mente tehnice specifice implementãriinoului paºaport simplu cu date biometriceincluse.

l Este în curs de redimensio-nare, funcþionalã ºi structuralã,Direcþia Generalã de Paºapoarte, pen-tru înfiinþarea unei structuri de vali-dare a conformitãþii datelor ce seînscriu în toate paºapoartele simplecu date biometrice incluse, la nivelulîntregii þãri.

l S-au definitivat specificaþiiletehnice ale echipamentelor necesareimplementãrii noilor paºapoarte simple cudate biometrice incluse.

l S-a definitivat schema cunivelele sistemului de emitere a paºapor-tului cu date biometrice incluse:

Responsabilitatea implementãriisistemului de producere a paºaportului cudate biometrice încorporate a fost încre-dinþatã de cãtre Ministerul Administraþieiºi Internelor, Regiei Autonome Adminis-traþia Patrimoniului Protocolului de Stat(R.A.- A.P.P.S.) care deþine ºi calitatea deproducãtor al actualului tip de paºaport.

Ministerul Administraþiei ºi Inter-nelor ºi Direcþia Generalã de Paºapoartesunt interesate de obþinerea unor docu-mente de cea mai bunã calitate ºi cât maisecurizate, la cel mai mic preþ, indiferentde furnizorul acestora.

Din acest punct de vedere, Minis-terul Administraþiei ºi Internelor confirmãfaptul cã actualul tip de paºaport româ-nesc, ce a fost pus în circulaþie în bazaHotãrârii Guvernului nr. 460/09.05.2001,este probabil cel mai securizat documentde acest fel aflat în circulaþie, fapt carepoate fi constatat prin compararea cudocumentele în uz, din alte stateeuropene.

n Chestor de poliþie Lazãr Cârjan

Consiliul Europei a stabilit,

conform Regulamentului nr.

2252/2004 pentru emiterea

paºapoartelor cu date biometrice,

pentru statele membre ale Uniunii

Europene, termene pentru introdu-

cerea acestora, dupã cum urmeazã:

- 28.08.2006 pentru înce-

perea introducerii în paºapoarte, în

format electronic, a datelor perso-

nale ºi imaginii faciale;

- 28.02.2008 pentru introdu-

cerea amprentelor digitale în format

electronic.

Recepþie la JandarmiÎncepând din acest an, jandarmii vor patrula în tehnicã

japonezã, urmare achiziþionãrii noilor autospeciale pentrupatrulare ºi intervenþie precum ºi a celor trei motociclete,marca „Subaru Forester”, printr-un contract a cãrui valoaretotalã este de 6.705.741,43 RON, cu finanþare de la bugetulde stat pe anul 2005, conform HG nr.288 din 7.04.2005.

Noile autospeciale marca „Subaru Forester” vor fi uti-lizate de jandarmi pentru îndeplinirea misiunilor specifice înzone greu accesibile (pe drumuri neasfaltate), patrularea înzona conductelor de transport produse petroliere, precum ºi înalte misiuni de ordine publicã. Brigada specialã de intervenþie aJandarmeriei Române va fi, la rândul ei, dotatã cu noua tehnicãde luptã.

Jurnaliºtii acreditaþi pe lângã Inspectoratul General alJandarmeriei au fost invitaþi la recepþia celor 66 de autotu-risme de teren cu tracþiune integralã ºi trei motociclete,intrate în dotarea acestei arme, în data de 12.01.2006.

Activitatea s-a desfãºurat în prezenþa Excelenþei Sale,domnul Sugiuchi Naotoshi, ambasador extraordinar ºiplenipotenþiar al Japoniei în România ºi a domnului generalmaior dr. Costicã Silion, inspectorul general al JandarmerieiRomâne. „Îmi face plãcere sã constat cã o instituþie atât deprestigioasã din România, cum este Jandarmeria Românã, adecis sã utilizeze autoturisme japoneze”, a declarat distinsuloaspete japonez, la tãierea panglicii inaugurale. (V.P.)


Poliþist de profesie

Omul

sfinþeºte

loculÎncepuse cum nu se poate mai

rãu ziua. Ceruse subordonaþilor unraport complet despre evenimentul dinseara trecutã, iar informarea cãtre ºefulsectorului urma sã o facã personal.Trecuse puþin timp de la prima orã ºi...soneria telefonului tulburã liniºteabiroului.

- Ce-a fost asearã?- Pãi, ºtiþi, mai aveam douã rân-

duri de scris ºi vã transmiteam un raportcomplet despre...

- Dar nu trebuia sã fie deja pebiroul meu?

- Da, dar...ªi telefonul s-a închis. Iar dorinþa

de a face un raport complet, cu toatedatele din realitate, s-a transformat într-o încãlcare a regulilor de raportare.

Seara trecutã, un echipaj depatrulare a fugãrit niºte infractori care,sub influenþa alcoolului, furaserã unautoturism de lux ºi se plimbau cu el.Pericolul era maxim. Au fost prinºi.Raportul cãtre ºeful sectorului urma sã fieîntocmit chiar de comandantul Secþiei19, inspector principal Cãtãlin Spirache,care dorea sã-l facã la detaliu. Timpul sescursese rapid ºi, uite aºa, intrase înabatere. Ce sã-i faci, cine munceºte maiºi greºeºte.

Nu a trecut foarte multã vremede când a fost declarat câºtigãtor alconcursului pentru funcþia de ºef secþieºi nu ºi-a pierdut obiºnuinþa de a seimplica personal în rezolvarea eveni-mentelor. De foarte multe ori porneºtela pas prin zona de responsabilitate. Sãperceapã direct fenomenele.

„Lucrarea de control“ la prelu-area funcþiei de ºef a fost una ineditã înmunca de poliþie: opt spargeri de locuinþeîntr-o singurã zi ºi o violare de domiciliu.Curgeau reclamaþiile una dupã alta. Întimp ce fãceau cercetarea la faþa locu-lui, altã spargere era anunþatã. Din orãîn orã alta, ºi alta, ºi... Au fost ºi aparta-mente, ºi case la curte, din zona CaleaRahovei. Toþi poliþiºtii secþiei, ºi chiarajutoare de la Direcþia Generalã dePoliþie a Capitalei, au fost implicaþi în re-zolvarea cazurilor. Dar cel care a organi-zat ºi coordonat cercetãrile pentrufiecare spargere a fost ºeful secþiei,inspector principal Cãtãlin Spirache. Decând a preluat conducerea secþiei, s-aschimbat modul de lucru: mangementparticipativ. Toþi lucrãtorii pot veni înorice clipã cu idei ºi propuneri pentrurezolvarea oricãrei probleme.

Piaþa Rahova, 13 Septembrie,Sebastian, Mãrgeanului sunt zone undeoricând se poate întâmpla câte o„nãzbâtie“. De altfel, Rahova e un carti-er cu multe probleme sociale caregenereazã destule fapte ilegale. Micainfracþionalitate predominã.

„Cum aþi observat, peste stradãeste «ghetoul» din Rahova. Un focar deinfracþionalitate. Sunt multe familii, cucopii, care nu au din ce trãi ºi... furã.Este foarte greu sã-i stãpânim. Suntmulþi minori, «îndrumaþi» de pãrinþi, carese ocupã cu «micile» infracþiuni: furã din

piaþã, din buzunare, apoi prind curaj ºitrec la fapte mai mari. În fiecare zi,avem câte ceva de lucru cu ei, dar nestrãduim sã-i þinem sub control“, spuneºeful Secþiei 19.

Primii paºi în Poliþie i-a fãcut laBuzãu. La uºa biroului sãu, în fiecaredimineaþã, îl aºtepta cineva. Era solicitatcu cele mai diverse probleme. Chiar ºicei care la început nu aveau încrederecã-i va ajuta au început sã-l aprecieze ºisã-i cearã sprijinul. A fost subofiþer, apoia urmat cursurile Academiei de poliþie„Alexandru Ioan Cuza“ ºi a devenit ofiþer.Mult timp a fãcut naveta de la Buzãu laBucureºti unde soþia sa era studentã.Chiar a locuit într-un cãmin studenþescîn timp ce îºi exercita profesia de poliþist.Printre studenþi, era ºi el student. Iarpentru cei „supãraþi“ pe lege, erapoliþist. În Bucureºti, a lucrat la Judiciar,ºef birou la Secþia 18, unde a rezolvatmai multe cazuri. Are ºi nemulþumiri.Unele sunt despre loialitate, respect ºicum ºtiu unii sã-ºi aprecieze colegii. Asimþit cã poate mai mult ºi a dat cursprovocãrii de a fi ºeful uneia dintre celemai grele secþii - 19 - de Poliþie dinBucureºti. Pânã astãzi, a impus un modde lucru care începe sã dea rezultate.De „mâine“, doreºte performanþã de latoþi poliþiºtii. Adicã fiecare sã-ºi onorezeprofesia de poliþist.

n Mircea Stoian


Pasiunede familie

Agent ºef principal Tudor Ion,face parte din prima promoþie a Centruluide Formare ºi Perfecþionare a PregãtiriiAgenþilor de Poliþie „Nicolae Golescu”Slatina, promoþia august 1976. De laabsolvirea ºcolii a rãmas ºi a desfãºuratcontinuu activitãþi în ºcoalã la Biroultehnic, Clubul ºcolii, pregãtirea ºi abili-tãþile practice permiþându-i sã ducã laîndeplinire o mulþime de sarcini. Nunumai activitatea profesionalã desfã-ºuratã la superlativ i-a fost definitorie, elpreocupându-se ºi de familia sa, de edu-caþia celor doi copii, o fatã ºi un bãiat,care prin ceea ce au realizat au încu-nunat eforturile ºi grija cu care acesta i-aînconjurat. „A fost greu. Ca tânãr plecatde la þarã, sã-mi fãuresc un viitor la oraº,a trebuit sã mã confrunt cu multegreutãþi. Reuºind la ºcoala militarã desubofiþeri de miliþie Slatina, deja mi sedeschideau noi orizonturi. Fãurirea uneifamilii devenea prioritatea nr. 1. Lipsurileºi neajunsurile m-au fãcut sã lupt, m-auîntãrit ºi am trecut peste ele reuºind sãtransmit celor doi copii, Marius ºi

Adriana, valorile mo-rale pe care eule-am dobândit,sperând ca mãcarunul dintre ei sãîndrãgeascã mese-ria care pe minem-a format ca OM.Acest lucru s-aînfãptuit cu Adrianacare în 2005 aabsolvit cursurileªcolii de Agenþi dePoliþie „Vasile Las-cãr” din Câmpina.”

Bãiatul estelicenþiat în drept , iarfata, Adriana Tudor, a considerat cã estedemn ºi onorant în acelaºi timp sã preiade la tatãl sãu ºtafeta muncii de poliþie.

Adriana este tânãrã, frumoasãºi… puternicã. Are doar 21 de ani ºilucreazã în cadrul poliþiei municipiuluiSlatina ca agent de Poliþie, Biroul Sigu-ranþã Publicã. Dorind sã se situeze mereuîn mijlocul evenimentelor, Adriana a fãcuto adevãratã pasiune pentru meseria depoliþist. Nu vede ce altã meserie i s-arpotrivi mai bine decât cea în uniformã.„Mi-a plãcut de micã acest domeniu.N-am fost genul de fetiþã care sã mã jocîn copilãrie cu pãpuºile. Eforturile, pre-ocupãrile ºi dinamismul tatãlui meu m-aufascinat ºi m-au motivat în alegereamea.” Adriana a fost conºtientã deriscurile la care se supune. Îi placeaceastã viaþã. Nu vede de ce o femeienu poate deveni… poliþistã. „Este omeserie pentru toþi. Într-adevãr este durã

dar nu imposibil de practicat de o femeie,atât timp cât faci totul din plãcere ºi teimplici.”

Chiar dacã gingãºia specificãfeminitãþii, aparent nu face casã bunã curigoarea uniformei, cea care o îmbracã peAdriana, o pune pe aceasta într-o altãluminã. Nu se vede fragilitatea, nevoia dea fi apãratã, ci se vede poliþistul care tre-buie tot timpul sã-i apere pe cei din jur.Este fericitã pentru cã deºi este fatã,colegii îi acordã acelaºi respect, îirecunosc calitãþile ºi îi apreciazã meritele.

Ce poate fi mai frumos ºi mainobil pentru un tatã, decât satisfacþiafaptului cã vlãstarul sãu îi calcã pe urme,ducând astfel mai departe, acum, otradiþie de familie. Le dorim amânduroraviaþã lungã, bucurii ºi satisfacþii reciprocefiindcã le meritã cu prisosinþã.

n Gheorghe Buda

Agentul de poliþie de la compartimentul Arest-Transfer îºi desfãºoarã activitatea „subcheie“. Vine la serviciu, încuie uºa ºi comunicã cu cei din exterior prin telefon. Accesul,aici, nu este permis oricui. Viaþã grea? Nu. Este rãspunsul unei tinere superbe, cu alurãde fotomodel, care ºi-a ales acest profil încã din ªcoalã. Fostã educatoare, Jenica ªiºus-a hotãrât sã urmeze cursurile ªcolii de Agenþi de Poliþie „Vasile Lascãr“ Câmpina. ªi areuºit. În anul 2004, a absolvit ºi a fost repartizatã la Compartimentul Arest-Transfer dela I.P.J. Brãila. „Spre sfârºitul anului I, mi-am ales profilul arest-transfer. Mi s-a pãrut cãar fi interesant sã lucrez aici. La început, a fost mai greu pânã m-am acomodat. Este oactivitate complexã, care presupune mai multe: percheziþionarea corporalã, escortã... Îmiplace ceea ce fac ºi sper sã nu se întâmple nici un incident. Colegii m-au primit foartebine. Ceva, ceva era neobiºnuit pentru ei. Tânãrã ºi femeie, pe deasupra. M-au sprijinit,mi-au dat sfaturi ºi sunt alãturi de mine.“

Faptul cã este tratatã cu încredere de cãtre colegi, o determinã sã-ºi facã meseriacu responsabilitate. Mai mult, agentul Jenica ªiºu îºi continuã studiile, fiind studentã anulII la Facultatea de drept. Entuziasmul, pasiunea, dar ºi seriozitatea sunt benefice în pro-fesia pe care ºi-a ales-o. Este respectatã, ajutatã dacã este cazul, dar nu absolvitã desarcinile care-i revin. (F. Pârvu)

„Agenta“ de la... arest


Campanie umanitarã

Cãldurã la

„Polul frigului“

Acea zi de decembrie se anunþa cafiind una plinã. Urma sã seîmpartã daruri, înainte de sãrbã-

tori, celor afectaþi de inundaþiile dinaugust. Totodatã, urma sã se inaugurezeºi podul din comuna Porumbenii Maridistrus de apele din acea perioadã.

S-a plecat dimineaþa, la ora6,00, din Miercurea-Ciuc, pe o vremegeroasã, cum numai în Harghita poate fi.Delegaþia era formatã din dnii: chestorgeneral Nicolae Berechet, secretar ge-neral al M.A.I., chestor Matei Stãnciuc,directorul Direcþiei Economico-Admi-nistrative, comisar-ºef Radu Moldovan,ºeful I.P.J. Harghita, colonel PavelDumitru, comandantul I.J.J. Harghita,precum ºi alte personalitãþi ale judeþului.

Prima oprire: ªcoala generalã nr.1, din comuna Tulgheº. Acolo, eramaºteptaþi de conducerea ºcolii, deautoritãþile locale ºi, mai ales, de elevi.Dl chestor general Nicolae Berechet s-aadresat copiilor prezenþi, înainte de a leoferi cadouri, conform bunelor tradiþii deiarnã. Elevii de la cele douã secþii, ro-

mânã ºi maghiarã,au cântat ºi recitatpoezii de sezon. ªi,pentru cã ziua seanunþa lungã, decele câteva sute decadouri pentru ele-vii tulgheºeni s-auocupat, cum erafiresc, poliþiºtii deproximitate, care aufolosit prilejul pen-tru a le spune câteceva despre ceeace fac ei. Reprezentantele compartimen-tului Poliþiei de proximitate de la I.P.J.Harghita au fost dnele Emilia Moldovanºi Iuliana Badruº.

ACÞIUNEA UMANITARÃ „OAMENI ALÃTURI DE OAMENI“ A

DOVEDIT, ÎNCÃ O DATÃ, IMPLICAREA MINISTERULUI

ADMINISTRAÞIEI ªI INTERNELOR ÎN RELAÞIA CU COMUNI-

TATEA, DORINÞA DE A FI MAI APROAPE DE CETÃÞEAN ªI ALT-

FEL DECÂT PRIN ASIGURAREA ORDINII ªI LINIªTII PUBLICE.

CAMPANIA A VIZAT 80 DE LOCALITÃÞI DIN ªAPTE JUDEÞE ALE

ÞÃRII - GALAÞI, BRÃILA, TIMIª, HARGHITA, VRANCEA, BACÃU

ªI TELEORMAN - ªI A CONSTAT ÎN AJUTORAREA, PRIN

OFERIREA UNOR PRODUSE ELECTROCASNICE DE FOLOSINÞÃ

ÎNDELUNGATÃ, PERSOANELOR CARE AU AVUT DE SUFERIT ÎN

URMA INUNDAÞIILOR DE ANUL TRECUT. REAMINTIM FAPTUL

CÃ BUNURILE - 2.760 FRIGIDERE, 2.095 ARAGAZE, 3.221

TELEVIZOARE, 100 SOBE, 92 CALORIFERE - ÎN VALOARE DE

PESTE 35,8 MILIARDE ROL, AU FOST ACHIZIÞIONATE DIN

BANII REPREZENTÂND CONTRIBUÞIA BENEVOLÃ A PERSO-

NALULUI M.A.I., ÎN URMA APELULUI UMANITAR AL MI-

NISTRULUI ADMINISTRAÞIEI ªI INTERNELOR - DOMNUL

VASILE BLAGA - PENTRU AJUTORAREA PERSOANELOR AFEC-

TATE DE VALURILE DE INUNDAÞII DE ANUL TRECUT.

GESTUL UMANITAR AL CADRELOR M.A.I. NU A TRECUT

NEOBSERVAT DE CETÃÞENI, CARE I-AU CATALOGAT PE

OAMENII LEGII CA FIIND „OAMENI BUNI“, CE LE-AU FOST

ALÃTURI ÎN CLIPE GRELE.

Urmãtoarea oprire a fost laOdorheiu-Secuiesc, coloana ofi-cialã fiind completatã cu sena-

torul Verestoy Atilla, prefectul judeþului,dl Constantin Strujan, preºedinteleConsiliului Judeþean Harghita, BuntaLevente. În aceastã echipã, ne-amdeplasat la Porumbenii Mari, unde inau-gurarea podului a debutat în mod oficial.Aveam sã aflãm cã podul lung de 25 m,cu o deschidere de 24,5 m este realizatdintr-o structurã mixtã, integral sudatã,fiind proiectat pentru 100 de ani. DlBunta Levente, în alocuþiunea sa, amulþumit Guvernului României, ministru-lui Administraþiei ºi Internelor, tuturorcare „dupã inundaþii au venit aici ºine-au ajutat. Acest pod simbolizeazãlegãtura între oamenii de credinþã, fãrãde care nu s-ar fi putut construi.“

Dl Verestoy Atilla afirma cã„aceastã solidaritate trebuie sã opãstrãm ºi pentru zilele care vor veni“,iar prefectul judeþului a rememorat acelezile ce au urmat imediat dupã inundaþii:„Au fost momente extraordinare carem-au impresionat adânc. Sã vezi auto-buze, venite din alte comunitãþi care nuau fost afectate, oameni cu pachete demâncare în mânã, sã-ºi ajute semenii...Pentru mine este o revelaþie ca, în ajunul


sãrbãtorilor, sã mai particip la un aseme-nea gest plin de omenie, gest venit dinpartea M.A.I.“

Dupã ce s-a tãiat panglica, amtrecut peste pod ºi ne-am îndreptat spreOdorhei. Mai exact, la depozitul undeaºteptau patru autocamioane pline cufrigidere, aragaze ºi televizoare ce urmaua fi transportate în comuna Lupeni. Oscurtã conferinþã de presã, susþinutã dedl chestor general Nicolae Berechet, aadus un plus de informaþie privind cam-pania umanitarã „Oameni alãturi deoameni“: „Acþiunea ministerului este oacþiune umanitarã care vizeazã toatezonele afectate de inundaþii, în ideeaunor ajutoare modeste pentru a-ºi com-pleta inventarul ºtirbit de ape. Printrejudeþele vizate este ºi judeþul Harghita, încare se distribuie 581 de asemeneaaparate electrocasnice. Realmente, dlministru Vasile Blaga a fost emoþionat deceea ce a vãzut aici, în Harghita, în pla-nul responsabilitãþii civice. ªi atunci, noiam considerat cã a aduce în judeþulHarghita un foarte modest semnal desprijin pentru oamenii afectaþi este orecunoaºtere a acestei forme de respon-sabilitate, de mobilizare exemplarã, despirit gospodãresc, de spirit de întraju-torare. Cam aceasta este, în esenþã,ideea ºi substanþa acþiunii noastre pecare am dori s-o transmitem, nu numaiîn mod natural, dar ºi sufleteºte oame-nilor care au avut de suferit în urmainundaþiilor.“

Dl Constantin Strujan a spusprintre altele: „Atitudinea pe care anga-jaþii M.A.I. au avut-o, este într-adevãr oatitudine normalã, de cetãþeni care sunt

lângã cetãþeni, de aceea ºi campania„Oameni alãturi de oameni“ va reuºi sã-ifacã pe localnici sã se bucure de sãrbã-torile care urmeazã.“

Plecãm dinOdo r he i u -Se -cuiesc luând cu

noi ºi cele patrucamioane încãrcate cudaruri pentru foºtii sinis-traþi ºi ne îndreptãmspre Lupeni. Se înseracând am ajuns laprimãria comunei.Nimic nu mai aminteade puhoaiele de apãcare trecuserã pestecasele oamenilor înurmã cu ceva timp. Casele cu ziduriînalte, cu o arhitecturã aparte, au rezis-tat acestor intemperii. La primãrie, neaºteapta o mânã de oameni, în jur de50. Mulþi bãtrâni care aºteptau câte unfrigider, televizor sau aragaz. Liniºtiþi, dartriºti. La vederea aparatelor pe care jan-darmii ºi pompierii le descãrcau dinautocamioane, chipurile celor prezenþis-au mai luminat puþin. În tãcere, aºtep-tau darurile, în funcþie de solicitãri. Unmesaj din partea dlui chestor generalNicolae Berechet le-a trezit interesul:„... gestul nostru de a veni astãzi la dvs.este unul de respect pentru atitudineadumneavoastrã civicã deosebitã, unmodel chiar, pe care noi l-am reco-mandat ºi altora.“

ªi apoi s-a trecut la împãrþireabunurilor. Demni, dar bucuroºi, cetãþenii,

în ordine, se deplasau la maºinã pentrua-ºi primi darul, mulþumind, mai mult dinpriviri, celor care s-au gândit la ei, în pragde sãrbãtori. „Mulþumim!“, „Dumnezeu sãvã binecuvânteze!“, murmure slabe,decente ale celor prezenþi. Bucurie tem-peratã, specificã ardelenilor.

Gerul se înteþise, seara se lãsa uºor,uºor. Ne întoarcem acasã. Încet,pentru cã pe ºosea era polei. Am

ajuns dupã miezul nopþii, dându-neseama cã în acea zi strãbãtuserãm 800de km. Însã, bucuria, care s-a citit pechipurile copiilor de la Tulgheº sau pe celeale cetãþenilor harghiteni, faptul cã amparticipat ºi noi, cu o pãrticicã la acesteveniment, ne-au fãcut sã uitãm de frig ºiobosealã.

Campania umanitarã a M.A.I. ademonstrat, încã o datã, cã, dincolo dediferenþele geografice, culturale sauetnice, oamenii sunt mereu alãturi deoameni.

n Florica Pârvu

Vizita chestorului general NicolaeBerechet, a reprezentanþilor M.A.I. în comunaTulgheº, nu a rãmas fãrã ecouri. Într-o scrisoaresositã pe adresa conducerii M.A.I., învãþãtoareaFlorica Topoliceanu, de la ºcoala din localitate,mulþumeºte oamenilor de la Interne pentru ges-tul de omenie ºi prietenie din acele zile de sfârºitde decembrie. “Vã spunem un sincerMulþumesc ºi nu uitaþi cã recompensa e însufletul copiilor noºtri, a cadrelor didactice”. Nebucurãm cã am reuºit sã aducem un zîmbet pechipurile acestor copii ºi îi asigurãm pe toþi local-nicii din Tulgheº cã “nu sunt singuri la margineajudeþului Harghita”. Poliþiºtii, jandarmii ºi ceilalþilucrãtori ai M.A.I. vor fi întotdeauna alãturi deei, oricând vor avea nevoie de sprijinul lor.

P.S. Ideea unei colaborãri cu revista “PentruPatrie”, avansatã de doamna FloricaTopoliceanu, este perfect realizabilã ºi sub-scriem la aceastã iniþiativã. Paginile publi-caþiei noastre vã sunt deschise ºi aºteptãmmaterialele dumneavoastrã pe adresaredacþiei. Pe primul, l-am primit deja.


Altãdatã, de la podul

Bãneasa începea calvarul:

deplasare barã la barã. Sã ieºi

din Bucureºti, pe DN 1, spre

Ploieºti îþi trebuia multã rãbdare

ºi... tutun. Dupã aproape o orã

treceai de Otopeni ºi dãdeai frâu

liber cailor putere. Astãzi, ceva

s-a schimbat, nu mai e aºa mare

aglomeraþia, se circulã în condiþii

umane, chiar dacã traficul este

intens, iar coloana nu se mai

mãsoarã în kilometri. Ce s-a

întâmplat? Dacã s-a mai civilizat

lumea? E posibil. Dar aproape

sigur sistemul de supraveghere a

traficului a impus noul comporta-

ment, care este, de fapt, cel

legal. Dacã pânã la aeroportul

Bãneasa îþi permiþi, e adevãrat cu

o dozã de risc, sã apeºi cu forþã

acceleraþia, de aici te ia în pri-

mire prima camerã, iar viteza

este mãsuratã cu mare precizie

ºi numai „buzunarul“ îþi dã sau nu

voie sã alergi dupã bunul plac. De

la Bucureºti ºi pânã la Azuga,

unde este ultimul punct de moni-

torizare a circulaþiei, ai ºanse sã

dobori recordul în materie de

amenzi la regimul vitezei pe dru-

murile publice.

Totuºi pare neobiºnuit, „filmat“ cuîncetinitorul, sã vezi cum zeci de maºini sestrãduiesc sã nu-ºi verse kilometrii în grabãpe asfalt. Câteva însã dau nãvalã spremunte fãrã sã le pese de ochiul vigilent alcamerei. Semnalul de alarmã trezeºteatenþia oamenilor legii care stau cu ochii pemonitoarele din punctul de la Bãrcãneºti.Asemenea vehicule erau cu miile acum olunã, dar „joaca“ a fost luatã în serios ºi,astãzi, cei care altãdatã alergau ne-stingheriþi pe ºosele s-au împuþinat simþi-tor. Nici ei, poliþiºtii, nu par a se juca. Sutede procese-verbale întocmite revin la eiînsoþite de chitanþe, semn cã vitezomaniiºi-au însuºit greºeala ºi nu o vor mai repe-ta. Poate. Precizia vitezometrelor e cauza.

Otopeni, Sãftica, Tâncãbeºti, Poti-grafu... rãmân de o parte ºi de alta a ºose-lei. Uneori se umple strada de maºini, darnici unul nu dã semne de nervozitate, saunu se vede din trafic. 50 sau 60 de kilo-metri pe orã este viteza legalã. ªi cea dedeplasare a coloanei. Cinci, ºase sau optkilometri în plus sunt în plaja nesancþionatãde poliþiºti.

„Sistemul este infailibil, ne aver-tizeazã dl subinspector Dan Radu, ºef deturã în punctul de monitorizare Bãrcãneºti.Nu este nici o scãpare pentru cei caredepãºesc viteza legalã. Folia de plasticpeste numãr sau acoperirea cu noroi aplãcuþelor de înmatriculare pentru a nu fiidentificate sunt doar legende. Camerelesurprind foarte bine toate miºcãrile vehi-culelor în trafic. Scopul este sã scadãnumãrul contravenþiilor sãvârºite ºi al acci-dentelor produse. Nu urmãrim sã vânãmparticipanþii la trafic, ci sã luãm mãsuri de

prevenþie, de aceea, se pot observa întraseu atenþionãri asupra punctelor demonitorizare ºi a radarelor. Conducãtoriiauto trebuie sã-ºi calculeze durata dedeplasare numai respectând viteza legalã ºimai trebuie sã ºtie cã nu au nici o ºansã sãcircule cu viteze mari ºi sã nu fie filmaþi decamerã. În scurt timp vom sancþiona ºi alteabateri de la normele de deplasare pe dru-murile publice. Obiectivul este sã sporimgradul de siguranþã în trafic ºi o deplasarecivilizatã pe DN 1.“

Pentru ºoferi ºi poliþiºti, perioadasãrbãtorilor de iarnã era aºteptatã ca uncalvar. Deplasarea cãtre staþiuni a turiºtilorºi numãrul mare al vehiculelor în tranzit peValea Prahovei au creat mari probleme întrafic.

Aproape în fiecare an de sãrbãtoris-au întâmplat tragedii. Dacã anul trecut aufost momente când coloana de autotu-risme începea la Sinaia ºi se termina laBraºov, în 2005 circulaþia a fost mult mailejerã. Nici ploaia, nici zãpada ºi nici opririlela trecerile de pietoni din staþiuni n-au creatblocaje sau întreruperi îndelungate îndeplasare.

„La sfârºitul perioadei de vacanþãdintre anii 2004/2005, au fost consem-nate 22 de evenimente rutiere soldate cumorþi ºi rãniþi grav, iar anul acesta a fost unsingur accident uºor pe 5 ianuarie. Este omare realizare pentru traficul pe DN 1.Cauzele producerii accidentelor au fost ºisunt diverse, dar pe locul unu se situeazãtraversãrile neregulamentare,“ spune dl sub-comisar Costel Roºu, coordonator al acti-vitãþilor rutiere pe DN 1, DN 1 A ºi DN 72.

Camerele de monitorizare au înre-gistrat deplasãri corecte, 98 la sutã dinparticipanþii la trafic au respectat regulile dedeplasare, iar ceilalþi au fost „înºtiinþaþi“despre abaterile comise.

Pe cele trei tronsoane ale DN 1,gestionate de poliþiºtii prahoveni - agenþiiGheorghe Costache, Dorel Lupu, GheorgheNãstãsache, Vasile Surugui ºi MarianTârlescu, a fost liniºte deplinã în ultima zidin 2005 ºi prima zi a lui 2006. Nici unpetrecãreþ aburit sau vreun întârziat la che-ful dintre ani n-a dat de lucru agenþilor decirculaþie. Între cei aflaþi în punctele demonitorizare ºi echipajele din teren, comu-nicarea a fost la volum minim, chiar dacãtehnica a funcþionat ireproºabil.

Investiþia realizatã pe cea maiimportantã arterã rutierã din România, ceacare înregistra un numãr mare de acci-dente, este luatã în serios de marea majori-tate a conducãtorilor auto ºi apreciatã pen-tru sporirea siguranþei în deplasare. Cutoate acestea, mai sunt, totuºi, ºi unii careþin mai mult la vitezã decât la viaþã.

Investiþie pentru viaþã

Rutier


George Popescu, Bucureºti: „O fibun sistemul ãsta, dar prea strictãsupravegherea. Sã nu mergi mai tare niciîn afara localitãþilor, e prea mult.“

Ion Tudor Petre, Alba: „Am circulatsuper bine de la Braºov la Bucureºti. Suntnecesare aceste camere. Sã se punã petoate ºoselele, sã nu mai fie accidente.“

Flavius Boteanu, Bucureºti: „Arescãpãri sistemul. Eu i-am pãcãlit, mi-ammodificat numerele cu noroi ºi nu m-auprins.“

Zoltan Nagy, Târgu Mureº: „Ar tre-bui instalate camere pe tot DN 1, ºi maideparte chiar pânã la Cluj, Târgu Mureº,Oradea. Nu vedeþi câþi oameni?“

Victor Ardeleanu, Braºov: „Nu mãderanjeazã monitorizarea traficului, dacãmã grãbesc aleg altã rutã spre Bucureºti.“

Florentina Iordan, Deva: „Eu suntdisciplinatã, dar se întâmplã sã nu sesizezcând trec peste 60 km/orã. Asta e,maºina cere mai mult. M-au amendat ceide aici, de la Bãrcãneºti, pentru 11 km înplus.“

Ionuþ Dragomir, Miercurea Ciuc:„În Occident se circulã corect ºi fãrãcamere de supraveghere, sunt benzi pen-tru viteze mari, poþi sã alergi cât te þinemaºina, la noi te amendeazã pentru câþi-va kilometri în plus.“

Alexandru Iordache, Bucureºti:„Dau 300.000 lei sau cât trebuie ºi mergcum vreau. Uite ce maºinã am, o omor cu60 km/orã pe un drum bun.“

Ion Simion, poliþist, Ploieºti: „Estefoarte multã disciplinã acum. Camerelesurprind cu exactitate viteza de deplasare.Cei sancþionaþi recunosc fapta ºi spun cãn-o mai repetã. Traficul este deosebit deintens pe DN 1, iar viteza a fãcut multevictime. Se vor disciplina majoritatea con-ducãtorilor auto.“

n Mircea Stoian

„Sistemul de monitorizare a traficului rutier este unul dintre cele

mai complexe ºi complete din Europa. Ne-am propus prin aceastã

investiþie sã creºtem gradul de siguranþã în deplasare pe cel mai

solicitat drum din România. Sistemul poate realiza supravegherea

multifuncþionalã a traficului sesizând, independent de voinþa celui care

urmãreºte monitoarele, abaterile de la normele de circulaþie rutierã,

chiar ºi prezenþa în trafic a unor vehicule furate sau dispãrute de la

proprietar. Permite analiza cantitativã ºi calitativã a traficului pentru

a stabili mãsuri eficiente de fluidizare ºi siguranþã în deplasare...“

Comisar-ºef Dumitru Jianu,

director adjunct al Direcþiei Poliþie Rutierã a I.G.P.R.


„Viaþa are

prioritate“!

Inspectoratul General al PoliþieiRomâne a lansat, joi 19 ianuarie, înprezenþa preºedintelui României, TraianBãsescu, a premierului Cãlin PopescuTãriceanu, a ministrului Administraþiei ºiInternelor, Vasile Blaga, campania de pre-venire a accidentelor rutiere cu urmãrideosebit de grave “Stop accidentelor

rutiere! Viaþa are prioritate!”. Campa-nia, bazatã pe un parteneriat între maimulte instituþii ale statului ºi asociaþii cuatribuþii în domeniul siguranþei rutiere,precum ºi posturi de televiziune, radio ºicotidiane centrale, se deruleazã în perioa-da 19 ianuarie - 31 iulie 2006.

La conferinþa de presã, care a pre-cedat lansarea campaniei, au participatinspectorul general al Poliþiei Române,chestor Dan-Valentin Fãtuloiu, adjunctulinspectorului general ºi coordonatorulcampaniei - comisar ºef Gheorghe Popa,reprezentanþi ai instituþiilor partenere. Cu

aceastã ocazie, a fost semnat Programulpartenerial de prevenire ºi combaterea accidentelor rutiere, ce va sta la bazacolaborãrii între instituþiile participante.

În ultimii 15 ani, circulaþia rutierãdin România a cunoscut o dezvoltareaccentuatã, în condiþiile dublãrii parculuide autovehicule ºi a creºterii semnificativea numãrului posesorilor de permise deconducere. În contradicþie cu acestecreºteri, infrastructura rutierã a rãmas, înlinii mari, aceeaºi ca ºi în anii ’90.

Pe acest fond, în pofida mãsuriloradoptate de instituþiile ºi organizaþiile cuatribuþii ori preocupãri în domeniu, clima-tul de siguranþã rutierã s-a deteriorat,numãrul accidentelor de circulaþie cres-când cu 5,3 %, în 2005, comparativ cu2004. De asemenea, a crescut ºi numã-rul persoanelor decedate în astfel de acci-dente.

Din aceste considerente ºi în per-spectiva aderãrii României la UniuneaEuropeanã, siguranþa rutierã trebuie sãdevinã o prioritate naþionalã, aºa cumeste în multe state comunitare. Deasemenea, este necesarã adoptarea, înregim de urgenþã, a unei Strategii Naþi-onale care sã reglementeze, în mod unitarºi integrat, problematica prevenirii ºi com-baterii accidentelor de circulaþie.

În acest context, campania iniþiatãºi lansatã de Poliþia Românã vizeazã redu-cerea cu 5% a numãrului de accidenterutiere în urmãtoarele ºase luni, prin dimi-nuarea celor care au drept cauzã vitezaexcesivã ºi indisciplina pietonilor - princi-palele cauze ale mortalitãþii pe ºoseleleRomâniei - creºterea siguranþei pe dru-murile publice, precum ºi dezvoltareacolaborãrii cu alte instituþii care au atribuþiiîn domeniu.

n Oana Cioboatã

Un ambi-ent plãcut,primitor încãde la intrareaîn clãdireaI.P.J. Alba.Panouri cuinformaþii uti-le pentru ce-tãþeni, ima-gini care sur-

prind secvenþe din activitatea poliþiºtilor. Tot aici, a fost amena-jat, cu gust ºi rafinament, un hol de acces spre cele douãcamere, una de primire a publicului, audienþe, asistenþã victime,cealaltã pentru relaþii cu presa. De fapt, este o salã de aºteptarepentru cetãþenii care vin cu diverse probleme la I.P.J. Alba.Scaune moderne, mese pe care se aflã pliante, reviste pe carecetãþenii le pot rãsfoi în perioada de aºteptare. Culori calde,liniºtitoare, ordine ºi curãþenie, spaþiu propice pentru cetãþeniicare vin sã cearã sprijin. La toate acestea, se adaugã cãldura

umanã, adicã solicitudinea poliþiºtilor desemnaþi sã sprijine ºi sãîndrume cetãþeanul în rezolvarea problemelor. Un spaþiu civilizatde manifestare, într-un cadru de tip nou, european. „Este ceeace ne-am dorit, afirmã dl comisar Tudor Grindean, ºeful I.P.J.Alba. Locaþie modernã, personal de relaþii cu publicul la vedere,astfel încât cetãþeanul sã aibã un cadru civilizat de manifestare,lipsit de inhibiþii ºi temeri pentru a-ºi adresa doleanþele.“

Asemenea birouri au fost amenajate în toate oraºele ºimunicipiile judeþului Alba. Apropierea de comunitate, de intere-sele legitime ale cetãþenilor constituie principalul obiectiv al I.P.J.Alba, care urmãreºte mai multe obiective: crearea unor canale decomunicare cu comunitatea, capacitatea ºi informarea populaþieiîn legãturã cu activitatea poliþiei, cu obiectivele sale de viitor,identificarea problemelor care preocupã cetãþenii judeþului, pre-cum ºi gestionarea evenimentelor cu maximã eficienþã. Toateacestea au dus la apropierea poliþiºtilor de cetãþeni, la operativi-tate ºi profesionalism în rezolvarea a tot ceea ce înseamnãdoleanþe, sesizãri, probleme ale comunitãþii.

n Simona Guþu

La I.P.J. Alba, relaþii cu publicul la vedere


Notebook, scannere, servere,videoproiectoare, table magnetice, fleap-chart-uri, camere video, sãli multi-funcþionale, cabinete psihologice, o bibli-otecã cu peste zece mii de volume, unpoligon automat de tragere, facilitãþi decazare ºi hrãnire... Nu suntem la NASA ºinici în Silicon Valley. Suntem în Labo-ratoarele pentru pregãtire specificã, infor-maticã, criminalisticã, limbi strãine, dinnoul Centru de Formare ºi Perfec-þionare Iaºi, unde „ºcolarii” - poliþiºtii defrontierã români - deprind tainele unei alt-fel de învãþãturi decât cea pe care obuchisea odinioarã Creangã prin ceaslovulde prins muºte, într-o Moldovã revolutã. ªila drept vorbind nici nu ºtiu cum ar fi arã-tat astãzi episodul „La scãldat” pe Prutulanului 2005, patrulat de ambarcaþiunirapide de intervenþie tip Harpoon 550

Open ºi Proiect R.R.4.2. Lavremuri noi, oameni noi!

Aºadar, din acestCentru de Formare ºi Perfec-þionare a Personalului dinPoliþia de Frontierã Iaºi aînceput cãlãtoria de presãorganizatã, la sfârºitul luidecembrie, pe Frontiera deRãsãrit a României, de la Iaºi,la Galaþi, prin noile SectoareRãducãneni, Folteºti, Galaþi-Rutier, adevãrate cãrþi de vizi-tã la graniþa de Rãsãrit aRomâniei, unde termeni pre-cum Centru trilateral de con-

tact, Centru de cooperare internaþionalãzonalã fac parte din cotidian.

Imaginaþi-vã un autocar plin cu jur-naliºi, lideri de opinie la principalele pos-turi tv, radio, cotidiane centrale, agenþii deºtiri, alãturi de care s-au aflat reprezen-tanþii Direcþiei Informare ºi Relaþii Publice.

Cu mai bine de 16 ani în urmã, oastfel de cãlãtorie nici n-ar fi fost posibilã,iar cel care ar fi încercat sã-ncalce regulajocului, ar fi fost taxat de intenþii duºmã-noase. Cel puþin! La final de an 2005, invi-taþia a sosit tocmai de la vârful Poliþiei deFrontierã, gazde fiind chestorul Nelu Pop,ºeful I.G.P.F.R., secondat de comisarul ºefDumitru Scutelnicu, directorul D.P.F. Iaºi,comisar ºef Dãnuþ Muntianu, ºeful I.J.P.F.Iaºi, comisar-ºef Zaharia Ivaºcu, directorulCentrului de formare ºi perfecþionare apersonalului P.F.

Nu s-au rostit discursuri dupã toateregulile retoricii dar eraun bun prilej de bilanþºi, la chestiunea reali-zãrilor, reprezentanþiipresei au primit rãs-punsuri pe larg. În plus,jurnaliºtii au pututvedea cu ochii lor cumaratã astãzi viitoareafrontierã externã a U.E.Au putut afla cât exacts-a investit, unde, cuce rezultate. Au vizitatnoile sedii ale unor sec-toare de frontierã, darautocarul a trecut ºi pela vechile sedii - pentrucomparaþie! Li s-a vor-bit despre separareafluxurilor în Punctele deTrecere a Frontierei(cetãþeni U.E., nonU.E., diplomaþi, mãr-furi, cãlãtori) ºi efectu-area controlului defrontierã la un singur fil-tru (poliþie de frontierã-vamã). Despre misiu-nile comune cu Uni-tatea Specialã de Avia-þie a M.A.I. Despre uti-lizarea eficientã a fon-durilor Phare, rene-gocierea contractului

cu EADS ºi, nu în ultimul rând, programelederulate pentru prevenirea ºi combatereacorupþiei în rândul poliþiºtilor de frontierã,testele ºi verificãrile pe linia integritãþii pro-fesionale. Au vãzut cum funcþioneazã sis-temele video instalate în cabine ºi pepistã, înregistrãrile pãstrându-se un anu-mit timp pentru eventuale procese. Au tes-

tat capacitãþile motoarelor 4x4, au priviton line, prin intermediul laptop-ului, încabinele poliþiºtilor de frontierã - feriþi deacum înainte de ispita mituirii ºi cu aju-torul sistemului video instalat. Au asistat -în final - la un exerciþiu demonstrativ cusirene, maºini de intervenþie, combine-zoane negre, împuºcãturi, terminat cubine graþie intervenþiei în forþã aDetaºamentului special care a reuºit înacea noapte, la Sectorul Poliþie FrontierãGalaþi-Trafic Rutier, sã-i „captureze” (con-form scenariului) pe contrabandiºtii careîncercau sã spargã barajul forþelor deordine. Au vãzut la lucru echipamentele cutermoviziune ºi chiar au avut acces laînregistrãri video din arhivã, cu tentativede trecere frauduloasã. Au aflat ce planuriau poliþiºtii de frontierã pe 2006 ºi cât demult îºi doresc sã le ducã la bun sfârºit.

La Iaºi, locul de unde a pornitacest periplu, jurnaliºtii au fost invitaþi -prin intermediul unui documentar filmat -sã facã mai întâi un salt în istoria armei,întrucât o instituþie cum este cea a Poliþieide Frontierã nu poate vorbi despre moder-nitate dacã n-ar face apel la memoria tre-cutului sau la tradiþie. Le-a fost oferit ºiultimul numãr pe 2005 al revistei„Frontiera”, care pune la loc de frunte uncitat din Jurãmântul Plãieºilor, datând dinvremea lui ªtefan cel Mare ºi Sfânt.Plãieºii de odinioarã jurau cã „nu vomrãspunde nimic pentru dar ºi nici pentruprieteºug ºi slujba o vom face cu maredireptate”. Pe prima paginã a publicaþiei,între funcþionarul public de astãzi ºigrãnicerul de atunci, sunt inserate câtevaversuri dintr-un cântec popular românesc,dedicat frontierei: „Munþilor cu creastararã/ Nu lãsaþi straja sã piarã,/ Dacã pierestraja voastrã/ Va muri ºi þara noastrã...”

Scutul nevãzut

Itinerar

˜


Mesajul de la vârful instituþiei,adresat deopotrivã în plan intern ºi euro-pean, a vizat seriozitatea cu care Româniaînþelege sã-ºi îndeplineascã sarcinile lacapitolul Justiþie ºi Afaceri Interne, într-undomeniu extrem de sensibil cum este celal securitãþii frontierelor - fie ele de Rãsãritsau de Apus, verzi sau albastre -, consi-derate în fapt viitoare graniþe interne sauexterne ale U.E. Dupã cât s-a investit însedii noi, dotãri performante, pregãtireapersonalului, sisteme de comunicare,maºini ºi ambarcaþiuni, aºteptãrile vizeazãîn mod cert ca traficul ilegal de orice fel,contrabanda, corupþia, documentele fal-sificate ºi mai toate ilegalitãþile legate detrecerea frontierei sã poatã fi stopate înproporþii considerabile.

Cã aºa stau lucrurile, o dovedeºteºi faptul cã Programele de securizare afrontierelor au stat în centrul atenþiei ofi-cialilor europeni. În 2005, frontiera de

rãsãrit a României a fost vizitatã de cãtrevicepreºedintele Comisiei EuropeneFranco Frattini, comisar european pentruJustiþie, Libertate ºi Securitate ºi de cãtrepreºedintele Delegaþiei Comisiei Europenela Bucureºti, Jonathan Scheele, care auþinut sã se asigure personal cã autoritãþilede la Bucureºti dispun de un nivel adecvatde dotare tehnicã ºi pregãtire profesio-nalã. Pentru? Atingerea unui grad ridicatde control ºi supraveghere la viitoarelegraniþe externe ale Uniunii Europene.Combaterea de o manierã eficientã a tero-rismului, migraþiei ilegale, traficului de per-soane, arme, droguri. Menþinerea uneistãri de normalitate - un control sigur ºifluent - la trecerea frontierei. Principiulliberei circulaþii nu trebuie sã fie un simpludeziderat ci o stare de fapt.

Iar oficialii români au insistat peprogresele înregistrate în completareacadrului legislativ, întãrirea cooperãriiinterne ºi internaþionale, înfãptuireareformei instituþionale. În 2005, pentruacoperirea deficitului de personal, au fostangajaþi din surse externe, în patru etape,60 de ofiþeri ºi 554 agenþi de poliþie, „acþi-une fãrã precedent în istoria instituþiei”, iarîn 2006 urmeazã sã fie transformateultimele 223 de funcþii existente la nivelulDirecþiei, în douã etape (în februarie ºi

septembrie).Aºa cum aratã

astãzi, Frontiera deRãsãrit a României tre-buie sã aibã consistenþaunui scut nevãzut, caresã-i poatã identifica ºiopri din drum doar pe ceicare reprezintã o ame-ninþare la adresa secu-ritãþii.

Sistemul voce-date

Pentru a stãpânisituaþia operativã, e nevoie de maºini ºitehnicã de ultimã generaþie, o comunicarerapidã ºi mult profesionalism. Am fostinvitaþi sã ne convingem cã toate acesteatuuri existã ºi produc efecte în comba-terea migraþiei ilegale, a criminalitãþiitransfrontaliere, în zona de competenþã.

Folosind sistemul voce-date, existãastãzi posibilitatea de a intra foarte rapid,de la nivelul sectoarelor, în aplicaþiile me-tropolitane: intrare-ieºire români, paºa-poarte, furturi auto, urmãriþi general, evi-denþa localã a persoanei, Interpol, autofurate, poºtã electronicã (utilizatã în relaþiacu Inspectoratul General) ºi transfer defiºiere. Dacã, pânã a avea acest sistem,poliþiºtii de aici se adresau pentru verificãriInspectoratului General sau Inspectora-tului General al Poliþiei, acum - de la

nivelul sectorului - lucrãtorul operativpoate sã obþinã aceste date în câtevasecunde. Datele se transmit on line,viteza de transmitere a datelor a crescutde 300 de ori faþã de ce-a fost pânãacum. Esenþa este cã se comunicã rapidîntre sectoarele de poliþie de frontierã,între sectoare ºi inspectoratele de poliþiede frontierã, între toate acestea ºiInspectoratul General al Poliþiei deFrontierã.

O expoziþie la frontiera secolului XXI

Echipamente de ultimã generaþiepentru controlul trecerii frontierei cât ºi„tehnica de mobilitate terestrã, navalã ºide supraveghere a frontierei”, care îi spri-jinã pe poliþiºtii de frontierã ai secoluluiXXI sã acþioneze de o manierã optimã, întimp real, sunt etalate pe platoul Centruluidin Iaºi, într-o expoziþie impresionantã.

Ambarcaþiuni rapide de intervenþietip Harpoon 550 Open ºi Proiect R.R.4.2.pentru misiunile de patrulare pe Prut ºiDunãre. Motociclete 4x4 tip Roush -incluse ºi în dotarea trupelor engleze ºiamericane. Vehicule Nissan Terano, OpelAstra... Cu ajutorul lor, membrii sub-unitãþilor de intervenþie, se pot deplasarapid în zonele de risc, în misiunile speci-fice. La fel, autospecialele de suprave-ghere a frontierei pe principiul termovizi-une, care îºi fac datoria în condiþii clima-terice extreme, zi ºi noapte. „Cu acestemaºini cu termoviziune - afirmã chestorulNelu Pop, - am reuºit, chiar ºi pe timp deceaþã, deci în condiþii grele atmosferice,sã identificãm ultimele reþele de migraþiede pe frontiera de Vest. Este vorba desprepatru reþele, în ultimele douã luni de zile,cu peste 60 de persoane ºi 10-12 cãlã-uze. Este o tehnicã foarte performantã ºidã rezultate foarte bune.”

Semne bune

anul are...


Sediile noilor Sectoare Poliþie deFrontierã contrasteazã cu dimensiunileaºezãrilor în interiorul cãrora au fostamplasate. Sunt construcþii multi-funcþionale ºi þin cont de toate tipurile deameninþãri. Dispun de instalaþii pentruatac chimic, compartimente operative, decâte un dispecerat considerat creierul deunde se transmit toate rapoartele ºi situ-aþiile operative, în timpul celor 12 ore demisiune. Oamenii care lucreazã în dis-pecerat au la îndemânã mai multe apli-caþii care fac legãtura cu eºaloanele

superioare. Prin intermediul acestor apli-caþii, se transmit toate datele ºi informaþi-ile, rapoartele, sintezele sau rezultateledar se ºi pot accesa evidenþele intrãri-ieºiri persoane români, paºapoarte, evi-denþa populaþiei, Legis-ul cu legislaþiaactualizatã la zi. O centralã digitalã asi-gurã legãtura cu structurile InspectoratuluiGeneral al Poliþiei de Frontierã dar ºi cucele de cooperare.

Sectorul Poliþiede Frontierã Rãdu-cãneni, primul aflat petraseul cãlãtoriei depresã, face parte dinI.P.J.F. Iaºi. În acelaºisediu, fiinþeazã ºi unCentru Trilateral deCooperare Internaþio-nalã Zonalã, întreRomânia, Ucraina ºiMoldova, dat în folosinþãde aproape un an dezile, realizat printr-unprogram Phare ºi o seriede contribuþii guverna-mentale. „Acest Centrua fost gândit foarte bine ºi este foarteimportant þinând cont de mutaþiile pro-duse în planul situaþiei operative, de cori-doarele de deplasare ale migraþiei ilegale,crimei organizatã, traficului de droguri,altor infracþiuni care se comit în zonã ºicare se deplaseazã dinspre aceste stateînspre Occident, înspre Uniunea Euro-

peanã”, afirmãchestorul Nelu Pop.

Sectorul Poliþiede Frontierã Folteºtiface parte din structuraI.J.P.F. Galaþi ºi esteunul de gradul doi. Nuare puncte de trecere afrontierei. În afarã deFolteºti, în cadrulInspectoratului maiexistã douã Sectoare degradul unu - un Sectorde Poliþie de FrontierãGalaþi (cu patru punctede trecere, respectivRutier, Portuar, ZonaLiberã ºi Feroviar) ºiS.P.F. Oancea (cu unPunct de Trecere aFrontierei Oancea). Aicifuncþioneazã deja sis-temul voce-date. Oscurtã demonstraþie!„Dacã doriþi sã vedeþicând aþi trecut frontiera,la oricare sector...”Câteva cifre statisticeprivind cazurile de tre-ceri ilegale la frontieraverde. „Cetãþenii moldo-veni, în special, folosescdocumente duble, care

sunt adunate ºi, în cooperare cu poliþiºtiidin Moldova, descoperim persoane carese fac vinovate de infracþiunea de trecerefrauduloasã a frontierei.” Despre maºinifurate, contrabandã... „Capturile de þigãrisunt mult mai numeroase. Cea mai marecapturã de þigãri la Frontiera de Est s-arealizat la Punctul Oancea - 230.000pachete. Moldoveni.“ ...Cine doreºte sãvadã într-o cabinã... Numai cã nu este

trafic. Cine doreºte sã afle cumfuncþioneazã autospeciala cu termovi-ziune...

Sectorul Poliþie de FrontierãGalaþi - Trafic Rutier a fost deschis înianuarie 2005. În acelaºi sediu se aflãVama Giurgiuleni, iar la etaj funcþioneazãCentrul Trilateral de Contact.

Înainte de a intra în sediu, asistãmla un exerciþiu demonstrativ cu Detaºa-mentul de intervenþie. Sirene... Maºini deintervenþie... Împuºcãturi... Cagule...Contrabandiºti prinºi!

Vedem la lucru unul dintre celetrei echipamente cu termoviziune aflate îndotarea fiecãruia dintre cele trei sectoarede frontierã vizitate. Vedem chiar ºi câte-va cazuri de trecere ilegalã a frontierei,înregistrate pe video, care reprezintã cevamai mult decât un factor de descurajarepentru cei care ar fi tentaþi sã comitã ast-fel de infracþiuni dar ºi o realã problemãpentru poliþiºtii moldoveni, interesaþi sãstopeze migraþia ilegalã, fiind la rândul lormonitorizaþi.

Ah! Sã nu uitãm sistemele videoinstalate în cabine ºi pe pistã.

La etaj se aflã Centrul Trilateralde Contact. ªeful Centrului - inspectorprincipal Vlase Rus oferã câteva detalii:„În prezent avem în jur de 1.500 cereri deverificare rezolvate, în medie 150 veri-ficãri pe lunã. Avem 1.324 verificãri perelaþia Republica Moldova, 56 pe relaþiacu Ucraina ºi 150 solicitãri ale moldove-nilor ºi ucrainenilor pentru diferite instituþiidin România. Cele mai frecvente pro-bleme cu care ne confruntãm sunt veri-ficãrile paºapoartelor cetãþenilor moldo-veni. Aceºtia deþin douã sau trei paºa-poarte, în termen de valabilitate, dar eideclarã la autoritãþile competente dinMoldova cã le-au pierdut. Le folosescalternativ pentru a avea loc pentru maimulte ºtampile sau din diferite motive. Înultima perioadã, reuºim sã verificãm îndouã-trei ore dacã sunt valabile sau aufost declarate pierdute.“

n Viorica Piloiun Foto: Click News

Rãducãneni,

Folteºti,

Galaþi...


Poliþia brãileanã

la „vedere“

Carte de vizitã

Încã de la început, dl subcomisar Cãtãlin Chivu a identificatnivelul corespunzãtor de pregãtire al poliþiºtilor, disponibilitateaacestora ºi a noii echipe manageriale de a pune în aplicare strate-gia de modernizare a Poliþiei Române, posibilitatea utilizãrii sis-temelor de comunicare Intranet ºi Internet la nivelul inspectoratu-lui. Gestionarea judicioasã a resurselor umane ºi materiale, prinadaptarea structuralã ºi funcþionalã a sistemului logistic la scopul,obiectivele ºi direcþiile de acþiune pentru asigurarea serviciuluipoliþienesc, dar ºi prin eficientizarea sistemului relaþional ºi extin-derea parteneriatului cu societatea civilã, au constituit prioritãþipentru echipa managerialã. Întrucât în comune existau neînþelegeriîntre autoritãþile locale ºi poliþiºti, s-au fãcut vizite în localitãþi,purtându-se discuþii cu cetãþenii. În urma acestei acþiuni, acolounde a fost cazul, poliþiºtii au fost schimbaþi. Întãrirea cooperãrii cuautoritãþile locale la nivel de judeþ, cu Parchetul, precum ºi cureprezentanþi ai societãþii civile, o bunã colaborare cu ATOP, auconstituit prioritãþi pentru ºeful I.P.J. Brãila.

Modernizarea sediului Poliþiei ºi îmbunãtãþirea dotãrii aces-tuia s-au concretizat în realizarea unei locaþii moderne. În colabo-rarea cu ATOP, poliþiºtii brãileni au realizat monitorizarea riscului de

victimizare, în special a minorilor ºi persoanelor în vârstã, dar ºi efi-cientizarea activitãþii de prevenire a comportamentelor deviante înrândul minorilor. Concomitent, au fost actualizate bazele de datebiometrice ale persoanelor de interes poliþienesc, în aceastãdirecþie înscriindu-se ºi amprentãrile ºi înregistrãrile realizate laraziile ºi controalele periodice ale cluburilor ºi discotecilor.

Combaterea criminalitãþii organizate ºi a traficului de dro-guri, s-a fãcut printr-o identificare atentã a grupãrilor infracþionalespecializate ºi prin relaþii de cooperare internã ºi interinstituþionalã.Adaptarea Poliþiei Rutiere la modul de acþiune european ºi la ce-rinþele siguranþei rutiere pe drumurile publice a constituit un altobiectiv viabil.

Nu întâmplãtor a rãmas la final dezvoltarea relaþiilor departeneriat cu societatea civilã în domeniul relaþiilor publice, prinorganizarea de acþiuni mediatice, care sã rãspundã situaþiilor ope-rative ºi informãrii corecte a jurnaliºtilor, în timp real, despre activi-tatea ºi rezultatele poliþiºtilor brãileni.

„Am considerat comunicarea ca problemã de referinþã, înzona mea de activitate, ne spune dl subcomisar Cãtãlin Chivu. Peaceastã temã am susþinut un proiect la întâlnirea, de la sfârºitulanului trecut, cu conducerea I.G.P.R.“

De altfel, I.P.J. Brãila dispune de câteva canale de comuni-care, dezvoltând o strategie de marketing pentru îmbunãtãþireaimaginii poliþiei prin mediatizarea evenimentelor grave, cu accentpe cauze generatoare ºi cauze favorizante, solicitudine faþã dedoleanþele cetãþenilor, realizarea unei transparenþe a activitãþiiPoliþiei, cooperarea cu reprezentanþii comunitãþii ºi ai mass-media

pentru participarea la acþiunile poliþieneºti. Þinând cont de acestecanale care au fost „exploatate“ de profesioniºti, imaginea poliþieibrãilene a crescut cu 10 la sutã. În proiect, se mai subliniau ºiposibile soluþii pentru rezolvarea celei mai importante zone de con-flict ºi anume: stabilirea unei grupe de lucru ºi a unei metodologiide gestionare a situaþiilor de crizã mediaticã, încheierea unor pro-tocoale de cooperare cu reprezentanþii societãþii civile ºi mass-media, specializarea purtãtorilor de cuvânt (în Occident), realizareade spaþii audio cu privire la activitatea poliþiei judeþene ºiprezentarea acestora la posturile locale de radio ºi televiziune.

Sunt numai câteva dintre obiectivele cuprinse în proiect,parte dintre ele fiind deja realizate la nivelul I.P.J. Brãila. Tinereþea,dinamismul ºi experienþa echipei manageriale de la I.P.J. Brãila seresimt în relaþiile cu societatea civilã, realizându-se un realparteneriat poliþie-comunitate.

n Florica Pârvu

Un caracter puternic, cu abilitãþide manager modern, ancorat înrealitate. Un CV impresionant.La numai 37 de ani, dl sub-comisar Cãtãlin Chivu, ºefulI.P.J. Brãila, este absolvent alAcademiei de Poliþie „Alexan-dru Ioan Cuza“, al numeroasecursuri postuniversitare pe liniede arme, explozibili ºi substanþetoxice, cercetãri penale, monitorO.N.U. ºi de management la

Centrul de Studii postuniver-sitare Bucureºti, a unui curs„Protection Unit“, pentru pro-tecþia magistraþilor, în cadrulmisiunii O.N.U. în Kosovo. ªi-aînceput cariera de ofiþer depoliþie la Biroul ordine publicã,din cadrul Poliþiei municipiuluiBrãila. A lucrat, apoi, în dome-niul cercetãrilor penale. Timp dedoi ani, a fost detaºat ofiþer încadrul Unitãþii de Investigare aTraficului de Persoane ºi Pros-tituþie din localitatea Prizren -Kosovo ºi adjunct al ºefuluiUnitãþii de Protecþie Magistraþi ºiDemnitari Internaþionali al Re-giunii Prizren. Dupã reîntoar-cerea în þarã, a fost numit ºefulBiroului arme, explozivi ºi sub-stanþe toxice din cadrul I.P.J.Brãila ºi, ulterior, adjunct alºefului Poliþiei MunicipiuluiBrãila. În urma concursului, aobþinut funcþia de ºef al I.P.J.Brãila.


Antidrog

România ºi Bulgaria

incluse în Raportul de

la BruxellesAgenþia Naþionalã Antidrog împre-

unã cu Centrul European de Monitorizare aDrogurilor ºi Dependenþei de Droguri de laLisabona a organizat, la sediul AgenþieiNaþionale Antidrog, o conferinþã de presãpentru prezentarea Raportului 2005 privindSituaþia Drogurilor în Europa (pe bazadatelor din 2003) ºi a Raportului Naþional2005 privind Situaþia Drogurilor în România(elaborat pe baza datelor din 2004).

Raportul Naþional 2005 privindsituaþia drogurilor în România (elaborat pebaza datelor din 2004) este al treileaRaport elaborat de Observatorul Românpentru Droguri ºi Toxicomanie din cadrulAgenþiei Naþionale Antidrog. Calitateadatelor oferite a fost îmbunãtãþitã în com-paraþie cu rapoartele precedente, printr-omai bunã cooperare între instituþiile impli-cate în colectarea datelor, precum ºi prin

cooperarea unor noi surse de date - în spe-cial organizaþii nonguvernamentale. Deasemenea, finanþarea obþinutã de la FondulGlobal de combatere a HIV - SIDA, tuber-culozei ºi malariei, a permis AgenþieiNaþionale Antidrog sã implementeze un nousistem de colectare a datelor referitoare la„Cererea de tratament ca urmare a con-sumului de droguri“, sã deruleze primulstudiu la nivel naþional despre „Cunoºtinþe,atitudini, practici referitoare la consumul de

droguri“ ºi sã elaboreze„Standardele naþionale ale sis-temului de asistenþã medicalã,psihologicã ºi socialã pentruconsumatorii de droguri.“

Raportul Naþional2005 privind Situaþia Drogurilorîn România cuprinde capitolereferitoare la: strategia naþionalãantidrog, domenii legislative ºiinstituþionale privind combatereatraficului ºi consumului ilicit dedroguri, în contextul social ºi cul-tural românesc. O altã parte araportului naþional face referirela indicatorii cheie utilizaþi înanaliza fenomenului, respectivprevalenþa consumului dedroguri în populaþia generalã,cererea de tratament ºi mortali-tatea ca urmare a consumuluide droguri, consumul proble-matic de droguri, bolile infecþi-oase asociate consumului dedroguri.

La Conferinþa de presãsusþinutã, la sediul A.N.A. auparticipat dnii: RoumenSedefov, directorul Programuluide avertizare rapidã în domeniul

drogurilor sintetice, prof. univ. dr. PavelAbraham, preºedintele A.N.A. ºi AlexandruMironov, secretar general al ComisieiUNESCO în România.

În aceiaºi zi, la aceiaºi orã, înSala de Presã a Parlamentului European, în3 þãri membre ale U.E. ºi în România s-alansat Raportul 2005 privind SituaþiaDrogurilor în Europa, elaborat de CentrulEuropean de Monitorizare a Drogurilor ºi a

Dependenþei de Droguri de la Lisabona(EMCDDA), pe baza datelor furnizate destatele membre ºi candidate în RapoarteleNaþionale 2004 privind situaþia drogurilor înanul 2003.

Raportul Anual 2005 privindSituaþia Drogurilor în Europa cuprinde patrucapitole referitoare la dinamica fenomenu-lui (analize, statistici), tendinþe, rãspunsurilegislative, politice ºi sociale. Raportul va fidisponibil în 22 de limbi (19 EU + NO, BG,RO).

Observatorul Român pentruDroguri ºi Toxicomanii (ORDT) din cadrulAgenþiei Naþionale Antidrog are statut dePunct Naþional Focal în cadrul reþeleiREITOX (Reþeaua Uniunii Europene a Punc-telor Naþionale Focale privind drogurile) depe lângã EMCDDA. ORDT elaboreazã,anual, Raportul Naþional privind SituaþiaDrogurilor în România.

Dl Roumen Sedefov a prezentat,succint, conþinutul Raportului, lansat laBruxelles. Indicatorii specifici aratã o creº-tere covârºitoare a traficului ºi consumuluide cocainã. OEDT estimeazã cã 9 milioanede europeni (3 la sutã din populaþia adultã)au consumat cocainã, cel puþin o datã înviaþã. Majoritatea þãrilor U.E. a raportat ocreºtere a infracþionalitãþii la regimuldrogurilor. „Multe þãri europene, declara dlRoumen Sedefov, au legãturi puternice cuzone ale lumii unde existã problemecauzate de consumul de metamfetamine.Dat fiind cã piaþa europeanã a stimulen-telor se extinde, potenþialul de rãspândire ametamfetaminelor nu trebuie neglijat.Dimpotrivã, acesta rãmâne un sector cen-tral pentru intervenþiile preventive.“ Con-form datelor furnizate, situaþia se prezintãdiferit în noile state membre U.E. ºi þãrilecandidate. Media de vârstã în cazurile desupradozã este cea mai scãzutã înRomânia (22,4 ani). Serviciile de tratamentîmpotriva dependenþei de opiacee aucunoscut o creºtere importantã, dar dispo-nibilitatea serviciilor este neuniformã.

Alexandru Mironov: „Prevenþiareprezintã elementul numãrul unu în com-baterea consumului de droguri. Un rolimportant în acest sens îl constituie familia,ºcoala, mass-media, societatea civilã.“

Prof. univ. dr. Pavel Abraham:„România este astãzi, pentru prima datã, laora Europei. Lansãm împreunã cu repre-zentanþii U.E. acest Raport. Practic, oextensie în spaþiu ºi timp din punct de ve-dere al consumului de droguri. Am reuºit sãextindem tratamentul cu metadonã,reducându-se astfel numãrul deceselor. Nenumãrãm printre cele 25 de þãri membreU.E., alãturi de Norvegia ºi Bulgaria, privindcreºterea numãrului de persoane care be-neficiazã de tratament de substituþie.“

n Florica Pârvu


Copiii noºtri - adulþi-problemãsau europeni „la standard”?

Valul de violenþe din ºcoli, carea urmat prelungitei greve aprofesorilor, din noiembrie2005, a (re)adus în atenþia

opiniei publice - ºi a pus serios pe gân-duri structurile de ordine publicã române- fenomenul degradãrii climatului social.Extrem de îngrijorãtor este faptul cãacest fenomen se manifestã, cu prepon-derenþã, tocmai în mediul în care se pre-supune cã ar trebui puse bazele unui cli-mat social de normalitate: în ºcoli.

Fenomenul este complex, cucauze ºi efecte multiple. Dintre cauze -pauperizarea unei mari pãrþi a popu-laþiei, reducerea semnificativã a alterna-tivelor de reconversie a forþei de muncã- pentru segmentul cu o mai slabã cali-ficare - ºi, nu în ultimul rând, calitateainformaþiei pe care o oferã mass-media,în care predominã moda B.U.G. Mafia, ahainelor cu 10 numere mai mari, a pãru-lui geluit, colorat, þepos, a cerceilor pe-te-miri-unde, a lanþurilor - de fântânã -la gât, la care se adaugã imaginea dedur pe care o conferã, la o petrecere(eufemistic - „la o petrecere” - cãci ecool sã te comporþi aºa la fiecare petre-

cere!) consumul de alcool, al unei þigãri,douã-trei ºi, eventual, a unui praf traspe nas - aºa, ca sã nu pari un looser(ratat, fraier) celor în faþa cãrora - lavârsta adolescenþei - pare important sãfii, cu tot dinadinsul, un anumit fel depersoanã, chiar dacã acest profil nucorespunde câtuºi de puþin realitãþiiºi/sau aspiraþiilor...

Am ajuns, aºadar, la anturaj…Poate fi considerat printre marile cauzeale decãderii morale ce stã la baza vio-lenþei în ºcoli. E cool sã fii aºa, e cool sãfii pe dincolo, pânã ajungi sã faci partedintr-o lume care te pune-n conflict cupãrinþii, cu ºcoala, cu societatea ºi când,de regulã, este prea târziu, cu tine însuþi.

Nu susþin nicidecum variantaizolãrii de lume. Dimpotrivã, sunt pentruapartenenþa la un grup ale cãrui pre-ocupãri sunt normale ºi corespundvârstei, respectiv studiul, distracþiamoderatã, în limitele decenþei, sportul,drumeþiile sau altele specifice ado-lescenþei. Dar permanent trebuie avutãîn vedere fragilitatea, îngustimea nebã-nuitã a pragului ce desparte glumele/dis-tracþia cu tentã teribilistã, de lumeadelincvenþei.

A te alãtura unui grup social, încãdin adolescenþã, nu este nicidecum undrum greºit. A te lãsa purtat înescapade sau chiar fapte antisocialeeste, cu certitudine, o fundãturã ºicoºmarul oricãrui pãrinte, al oricãrui pro-fesor.

Semnalul de alarmã îi vizeazã, înprimul rând, pe pãrinþi… Dacã eiaºteaptã totul de la instituþia ºcolii,rezultatul nu poate fi decât unul singur –copilul va fi, în mod cert, insuficient edu-cat, dacã nu chiar needucat.

ªi aceasta pentru cã, la ºcoalã,copiii vin ca sã înveþe carte. Disciplinelesunt multe, materia aºijderea, nu maieste foarte mult timp pentru educaþie.Cum plastic se exprima un profesor:„Noi lucrãm cu materialul pe care-lprimim…”. Cum s-ar spune „Noi pematerialul acela îl învãþãm carte, darnumai în situaþia în care, concomitent,acasã se desfãºoarã procesul educãriilui.” În acest context, se poate consideraoarecum depãºitã ideea celor „ºapte anide acasã”. Bunele maniere nu se învaþãnumai pânã la ºapte ani, pentru ca toatãviaþa sã ne „înfruptãm“ din ele. Sunt o


disciplinã pentru toatã viaþa ºi datoritã eipoþi spera sã nu cazi în ridicol.

Dar, concluzionând, la ºcoalã seînvaþã, preponderent, carte …

Dintre soluþiile la îndemânã, pen-tru stoparea fenomenului violenþei înºcoli, probabil cã prima transpusã înfapte va fi aceea a prezenþei, în unitãþilede învãþãmânt, a poliþiºtilor ºi a jan-darmilor, eventual ºi a poliþiei comu-nitare. Dar, singurã, aceastã mãsurã nurezolvã nici pe departe fondul problemeiºi este, numai pe termen scurt, osoluþie, care va reuºi sã controlezeefectele violenþei, nu ºi cauza ei. ªi estedificil de anticipat cât timp va puteasuporta societatea aceste costuri? Apoi,cât este de viabilã aceastã soluþie ºipeste un an, la integrarea României înUniunea Europeanã? Cât de utile pot fiimaginii unei proaspãt admise într-oUniune Europeanã, care este, în primulrând, civilizatã, câteva instantanee cuholuri de ºcoli patrulate de forþe deordine, precum se pot vedea în þãri bân-tuite de conflicte armate?

O altã pârghie care ar putea con-duce la rezultate este aceea a schimbãriilegislaþiei, pe segmentul care nu permiteexmatricularea elevilor din învãþãmântulgimnazial. Când micii potenþial delinc-venþi aflã cã nu li se poate întâmpla preamare lucru, oricâte regulamente deordine interioarã ar încãlca, se simt liberisã trateze dupã bunul plac pe cei cucare nu-s pe aceeaºi lungime de undã,

potrivit carenþelor grave în educaþie ºi alipsei abilitãþilor de comunicare pe carear fi trebuit sã le deprindã, începând dincopilãrie, ca orice fiinþã socialã.Sancþionarea mai durã a manifestãrilorviolente faþã de profesori, o mai bunãprotecþie a elevilor în faþa colegilor teri-biliºti, ar scuti însemnate fonduribugetare, ar economisi timp preþios ºi arliniºti relativ repede accesele de „vitejie”ale unor copii pentru care „mama” ºi„tata” sunt numai douã grupuri de litere,a câte douã silabe similare fiecare...

Procesul de instituire a climatuluide liniºte în ºcoli presupune eforturi con-certate, din sfera - în primul rând - asocialului, prin ameliorarea condiþiilor detrai ale segmentului de populaþie aflat lalimita subzistenþei, limitã ce genereazãcele mai mari frustrãri; apoi printr-oselecþie - dupã unicul criteriu al bunuluisimþ - a calitãþii produselor mass-media-în special a celor de televiziune, la carese poate observa cã bulina aplicatã încolþul ecranului exact asta este: obulinã. ªi ce este cel mai greu de real-izat, formarea copiilor noºtri în spiritulunor valori autentice. Culturã generalã,lecturi potrivite vârstei, muzicã pentrusuflet - nu cantitãþi de decibeli, sportpracticat în timpul liber - cât ºi cândexistã, un control responsabil asupraorelor petrecute la Internet ºi a site-uriloraccesate... Aceasta presupune sã lededicãm lor, copiilor - ca celui maiimportant capital - timp, renunþând a ne

mai ascunde dupã scuza programuluiîncãrcat, a stresului cotidian, a oboseliiperpetue.

Violenþa se manifestã ºi poatemuri, în comunitatea ºcolarã, în interior.Dar de nãscut, se naºte în afara ei; senaºte acasã... Eufemistic spus „acasã”;mai degrabã, din lipsa de „acasã”; dinlipsa de sfaturi, din lipsa de preocupare aadulþilor responsabili de copiii lor, defaptele acestora.

Poate pãrea entuziasmantã ideeade a fi, ca pãrinte, liniºtit, ºtiind cãºcoala beneficiazã de pazã cu jandarmisau poliþiºti. Dar nu am fi realiºti dacãam crede cã aceasta se poate dura lanesfârºit. Dacã s-a ajuns pânã aici, tre-buie luate mãsuri. În prima fazã ºi înprima urgenþã, de cãtre alþii. Mai apoi,dar mult mai important, de ACASÃ. Dacãºi când acest lucru va fi bine înþeles esteproblema noastrã, a tuturor celor care,într-un fel sau altul, avem legãturã cuºcoala.

Dupã modelul occidental, arputea fi demaratã o campanie deconºtientizare a cauzelor ºi efectelor vio-lenþei în ºcoli, în cadrul cãreia opinia pu-blicã sã poatã propune soluþii sau chiarsã se nascã iniþiative benefice, de genul,sã spunem, instituirii, la sate, a pazeiobºteºti în ºcoli.

ªi campania s-ar putea numi,atât de simplu, dar ºi cool, „LEGE ªIORDINE în ºcolile noastre”.

n Cristina-Tatiana Miricã

“Poliþist sau diplomat? Ghidal ataºatului de afaceri interne”este titlul celei mai recente cãrþiapãrute la Editura MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor. Volumul,care poartã semnãtura domnilorCorneliu Alexandru, ªtefan Pop ºiGelu Oltean ºi este prefaþat deministrul Vasile Blaga, se constituieîntr-un îndrumar preþios atât pentruactivitatea ataºaþilor de afaceriinterne aflaþi deja la post, cât ºi

pentru pregãtirea celor care le vor urma în aceastã misiune.Abordând, în cuprinsul celor aproape 500 de pagini, o tematicãbogatã ºi variatã, de la noþiuni de diplomaþie ºi drept diplomatic,elemente de protocol ºi de contabilitate, pânã la psihologia con-flictului, comunicare ºi elemente ale relaþionãrii interumane,autorii încheie volumul cu un amplu capitol dedicat terminolo-giei diplomatice. De asemenea, o bogatã bibliografie în care sepot regãsi cele mai importante titluri ale unor reputaþi autori îndomeniu fac din aceastã carte o lecturã utilã nu numai pentruspecialiºtii în domeniu. (O.C.)

Apariþia manualului “Echipamenteºi tehnici de utilizare în prim-ajutor”,sub semnãtura dr. Raed Arafat, medicºef, ºi a doamnei Vass Hajnal, asistent-ºef , de la UPU-SMURD - Mureº, poate ficonsideratã un prim-pas în dezvoltareainstrumentelor necesare pentru o formareadecvatã a acestui personal, în conformi-tate cu normele ºi normativele europene.Manualul a fost realizat în cadrul unuiprogram implementat de M.A.I. ºiSocietatea de Medicinã de Urgenþã ºiCatastrofã din România, cu sprijinul

financiar al Agenþiei de Dezvoltare Internaþionalã a Statelor Unite(USAID), prin Programul GRASP. Cartea se adreseazã personaluluiInspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã ºi nu numai. Oferãinformaþii ºi detalii utile cu privire la echipamentele de prim-ajutor ºidiverse tehnici de utilizare ale acestora, putând fi folosite ºi de servici-ile de ambulanþã pentru formarea asistenþilor medicali care lucreazã înaceste servicii. Lucrarea, redactatã de autori cu o realã experienþã îndomeniu, vine sã îmbogãþeascã specializarea profesionalã a perso-nalului serviciilor de urgenþã profesioniste din þara noastrã. O lucraredocumentatã, ilustratã sugestiv, care poartã girul unor adevãraþi profe-sioniºti. (F.P.)


Lege, onoare, adevãr

Din inima

Clujului

PRIMA PROMOÞIE A NOII ªCOLI DE AGENÞI DE POLIÞIE „SEPTIMIU MUREªAN” CLUJ-NAPOCA -

ÎNSUMÂND 148 DE ABSOLVENÞI SPECIALIZAÞI PE ORDINE PUBLICÃ ªI POLIÞIE RUTIERÃ - VIBREAZÃ SUB

EMOÞIILE CEREMONIALULUI DE ÎNÃLÞARE ÎN GRADUL PROFESIONAL. POLIÞIªTII ZILEI DE MÂINE SE AFLÃ

ALINIAÞI PE PLATOU, ÎN UNIFORME DE SÃRBÃTOARE. GÂNDURI ÎNÃLÞÃTOARE, SPERANÞE DE ÎNCEPUT

DE DRUM, CONªTIINÞA DATORIEI SUPREME, RISCURI ªI RESPONSABILITÃÞI ASUMATE ÎN FOLOSUL

SEMENILOR, MISIUNILE CE VOR VENI... DECEMBRIE, PIAÞA AVRAM IANCU...

Mesaje, alocuþiuni, cuvinte deîncurajare la început de drum în aceastãnobilã profesie. Avem nevoie de poliþiºtimoderni, conectaþi la noile realitãþi, profe-sioniºti, care sã dovedeascã pasiune ºicuraj, sã devinã adevãrate modele pentrucomunitãþile locale.

La festivitãþi asistã ministrul Admi-nistraþiei ºi Internelor Vasile Blaga; inspec-torul general, chestor de poliþie DanValentin Fãtuloiu; primarul municipiuluiCluj-Napoca, Emil Boc; prefectul Clujului,Alin Tiºe; inspectorul ºef al I.P.J. Cluj, sub-comisar de poliþie Ioan Pãcuraru; repre-zentanþi ai administraþiei locale, bisericii,mass-media, pãrinþi, rude, prieteni aiproaspeþilor agenþi de poliþie.

Eveniment istoric pentru ªcoala deAgenþi de Poliþie „Septimiu Mureºan” darºi pentru instituþia care o patroneazã.Comisarul de poliþie Laurenþiu Stoica,directorul ºcolii, priveºte generaþia depoliþiºti la debut cu certitudinea cã supor-

tul acordat de conducerea instituþiei clu-jene de învãþãmânt, de corpul didactic, deI.G.P. ºi de M.A.I., a fost unul profesionist,responsabil ºi dedicat, oferind promoþiei-pilot startul necesar pentru a reuºi în cari-erã dar ºi ªcolii de Agenþi de Poliþie„Septimiu Mureºan” ºansa de a-ºi conso-lida prestigiul într-un sistem de învãþãmântcu vocaþie naþionalã ºi europeanã, careîmpleteºte tradiþia cu modernitatea.

Prima promoþie a ªcolii de Agenþide poliþie se mândreºte cu doi ºefi de pro-moþie - Raluca Moigrãdan ºi EmilianGânj - ambii având media de absolvire9,69. Cuvântul ºefilor de promoþie a fosturmat de ceremonialul depunerii jurãmân-tului de credinþã ºi defilarea detaºamentu-lui.

Din program nu au lipsit multaºteptatele ºi îndelung aplaudatele de-monstraþii de tehnici de autoapãrare ºiintervenþie, susþinute de elevii primului an,împreunã cu cadre D.P.I.R. din I.P.J. Cluj.

ªi, pentru a marca debutul uneivieþi dedicate comunitãþii, ceremonia deabsolvire s-a încheiat cu momentul ofeririide garoafe ºi pliante de prezentare a ºcolii,cetãþenilor prezenþi în numãr mare în PiaþaAvram Iancu, ale cãror aºteptãri sunt le-gate ºi de acest start al performanþelor.

POLIÞIªTI LA TABLÃ

În ultimii ani, nevoia de reîm-prospãtare a aparatului poliþienesc cu ele-mente tinere, dinamice, bine formate ºicapabile de a-ºi îndeplini misiunile în con-formitate cu dispoziþiile legale ºi standar-dele europene, s-a manifestat din ce în cemai acut ºi aceasta în contextul înre-gistrãrii unui deficit de cadre la nivelul poli-þiei, în general, ºi al poliþiei din Transil-vania, în special. Din aceste considerente,înfiinþarea unei ºcoli de poliþie aici, îninima Ardealului, a devenit o necesitate.Tradiþia culturalã ºi universitarã a Clujului,care poate oferi elevilor acestei ºcoli ºansa


de a-ºi continua studiile, iar cadrelordidactice oportunitatea de a-ºi aprofundaºi perfecþiona cunoºtinþele în domeniu,existenþa unei locaþii care sã permitã ame-najarea în timp scurt a unei asemeneainstituþii de învãþãmânt au fost motivelecare au stat, cu siguranþã, la baza decizieide înfiinþare a ºcolii la Cluj.

ªcoala de Agenþi de Poliþie„Septimiu Mureºan” Cluj-Napoca ºi-adeschis porþile în data de 15.09.2004,moment marcat printr-o festivitate la careau participat, în calitate de invitaþi, pãrinþi,rude, prieteni, oameni politice, demnitariºi ofiþeri ai Ministerului Administraþiei ºiInternelor, cadre ale aparatului central,feþe bisericeºti, ziariºti ºi alþi reprezentanþiai societãþii civile, cu acest prilej dezvelin-du-se ºi bustul patronului spiritual al ºcolii,fostul prefect ºi ºef al poliþiei clujene dinanii interbelici, Septimiu Mureºan.

Infrastructura ºcolii se con-cretizeazã în prezent în: 12 sãli de cursuricu capacitatea de 25 de locuri, 4 labora-toare (de informaticã, criminalisticã, limbistrãine-fonic ºi interdisciplinar), un amfi-teatru cu o capacitate de 320 de locuridotat cu aparaturã modernã pentru video-conferinþe, o bazã sportivã cu salã de sportºi dotãrile corespunzãtoare, o cantinã pre-vãzutã cu linie de autoservire ºi un bloc ali-mentar modern. De asemenea, ºcoaladispune de 2 cãmine în care elevii benefi-ciazã de camere cu 4 locuri ºi punct sani-tar propriu.

Corpul profesoral, format dinpoliþiºti cu multã experienþã practicã ºi dincadre didactice bine pregãtite provenitedin viaþa civilã este compartimentat pe treicatedre, corespunzãtoare nevoilor forma-tive, respectiv pregãtire juridicã, pregãtirede specialitate ºi ºtiinþe socio-umane.

Prima promoþie a ºcolii a fost for-matã din 148 de elevi din care 25 de feteºi 123 bãieþi, organizaþi în 6 clase mixte,media de vârstã a acestora fiind de 20,8ani. Cei 148 de elevi, au trãit emoþia ce-remoniei de înãlþare în gradul profesionalîn data de 17 decembrie 2005, în mijloculcetãþenilor în slujba cãrora îºi vor dedicaîntreaga viaþã profesionalã. Au fost pre-gãtiþi pentru specializãrile: ordine publicãºi poliþie rutierã.

De la deschiderea ºcolii ºi pânã înprezent, elevii primei promoþii ºi-au însuºitun bogat bagaj de cunoºtinþe teoretice ºipractice, dovadã fiind mediile obþinute laînvãþãturã la finalul celor 18 luni deºcolarizare.

În conformitate cu prevederileStrategiei de Modernizare a PoliþieiRomâne - 2004-2007, conducerea ºcoliia fost preocupatã în a pune accentul peformarea deprinderilor practice ale elevilorºi dobândirea abilitãþilor necesare recu-noaºterii situaþiilor care necesitã inter-venþia poliþiei ºi aplicarea procedurilorspecifice prevãzute de lege. În scopulpunerii în aplicare a cunoºtinþelor teoreticeacumulate ºi apropierii de comunitate ºide problemele acesteia, viitorii poliþiºti,

elevi ai ºcolii, au fostincluºi într-un programde practicã curentã lasecþiile de poliþie de peraza municipiului Cluj-Napoca.

Prin acesteactivitãþi practice, eleviiºi-au adus contribuþiala asigurarea climatuluide ordine ºi siguranþãpublicã, aspect evi-denþiat în analizele ºiinformãrile efectuate laterminarea stagiului depracticã. În acest sens,putem exemplifica peelevul Oreste-BogdanGrigore care, împreunãcu lucrãtori din cadrulSecþiei II poliþie Cluj-Napoca, a depistatautorii mai multorinfracþiuni de tâlhãrie,rãmase iniþial cu autorinecunoscuþi ºi carefiind cercetaþi au fosttrimiºi în judecatã.Elevul Adrian Hapa,care a efectuat practi-ca la aceeaºi secþie depoliþie, împreunã cuagenþi de siguranþãpublicã, a reuºit prinderea în flagrant a treihoþi din autoturisme. Elevul Petru IulianSaragea, în baza unei informaþii primitepersonal, a reuºit prinderea unui urmãritgeneral pentru comiterea mai multor fur-turi pe raza localitãþii Tismana, judeþulGorj.

Elevilor le-a fost insuflatã pasiuneºi dãruire pentru profesia de poliþist, faptreliefat ºi de intervenþia prin care, unnumãr de trei elevi - respectiv BogdanBaciu, Adrian Souca ºi Ion Rareº - a reuºitprinderea unui evadat de la SecþiaPenitenciarului Cluj-Napoca, motiv pentrucare ºeful Inspectoratului General alPoliþiei Române i-a citat printr-o dispoziþiede zi. De asemenea, în cursul luniioctombrie 2005, elevul Paul Negru,împreunã cu poliþiºti de la Secþia 4, areuºit prinderea în flagrant a unui infractorminor care a comis un furt de bijuteriidintr-o locuinþã situatã în cartierul Zorilordin Cluj-Napoca.

Din seria activitãþilor formative,desfãºurate cu titlu extracurricular, înperioada iulie-august 2005, s-a organizat- la nivelul Institutului Medico-Legal Cluj-Napoca - un numãr de 5 expertize medico-legale (autopsii), la care au participat toþielevii ºcolii ºi o parte a cadrelor didacticedin cadrul catedrei, insistându-se pe latu-ra practicã a dobândirii cunoºtinþelor despecialitate în cazul constatãrii unorinfracþiuni cu violenþã, fiind create condiþi-ile permanentizãrii acestui gen de activitãþicu toate seriile de elevi.

Cu sprijinul agenþilor conductoricâini de urmãrire din cadrul InspectoratuluiJudeþean de Poliþie Cluj, elevii au luatparte la demonstraþii de dresaj ºi le-a fostprezentat modul de folosire a câinilor deserviciu.

Pentru cunoaºterea organizãrii ºiproblematicii existente în sistemul peni-tenciar, precum ºi pentru deprindereaelevilor cu condiþiile de executare apedepselor ºi reeducare a infractorilor, s-adesfãºurat o vizitã la Penitenciarul demaximã siguranþã Gherla, în acest context,fiindu-le prelucrat noul Protocol de cola-borare între Direcþia Generalã a Peniten-ciarelor ºi Inspectoratul General al PoliþieiRomâne.

Încã de la înfiinþare, conducereaºcolii a fost preocupatã de latura spiritualãa formãrii viitorilor poliþiºti, în acest sensfiind amenajatã o capelã a ºcolii, sfinþitãprin bunãvoinþa IPS Andrei, episcopul deAlba-Iulia. Cu ocazia zilei Sfântului Nicolaeºi a Sfintelor Paºti, elevii ºcolii au oferitdaruri copiilor cu deficienþe ai Centrului deplasament „Þãndãricã” din Cluj-Napoca,integrat structurii Direcþiei de Protecþie aDrepturilor Copilului Cluj, precum ºi copi-ilor cu probleme sociale din ciclul primarde la ªcoala generalã nr. 9. Tot în ceea ceînseamnã relaþia cu comunitatea, trebuiesubliniat Planul de colaborare încheiat cuCentrul de resurse pentru diversitate etno-culturalã Cluj-Napoca, în baza cãruia eleviiºcolii beneficiazã de un curs opþional cutema „Relaþia poliþist-comunitate într-unmediu multicultural”. ˜


PRIMII ÎNTRE EGALI

Raluca Moigrãdan ºi EmilianGânj sunt nu doar ºefii promoþiei2005 dar ºi primii ºefi de pro-moþie ai ªcolii de Agenþi de Poliþie„Septimiu Mureºan Cluj-Napoca. Sãrecunoaºtem, sunt titluri onorante,cu vocaþie istoricã. Titluri careobligã. Care marcheazã un nouînceput. Temelia unei noi tradiþii!

ªefa de promoþie este o ade-vãratã luptãtoare. Deþinãtoare a centuriiroºii ºi vicecampioanã naþionalã laTaekwondo, Raluca Moigrãdan - nãs-cutã la 9 aprilie 1984, în Zalãu, judeþulSãlaj - a absolvit Colegiul Naþional„Silvania” din localitate. În cele 14 lunide ºcoalã, a câºtigat stima colegilor ºirespectul profesorilor, remarcându-seatât prin rezultatele foarte bune laînvãþãturã, dar ºi prin reprezentaþiile dincadrul grupului folk al unitãþii sau par-ticipãrile la competiþiile sportive organi-zate de ºcoalã. Autoare a mai multorarticole publicate în revista ºcolii ºi MissBoboc 2004, Raluca a fost repartizatã laServiciul Poliþie Rutierã din I.P.J. Cluj ºisperã sã poatã face faþã cu succes rigo-rilor impuse de aceastã nobilã profesie.Iatã ce-a declarat la festivitate: „Au tre-cut multe luni de când am pãºit pentruprima oarã în curtea acestei instituþii. Amvãzut nori presãrând zãpadã ºi raze desoare încãlzind totul în jurul nostru. Amtrãit o epocã... O epocã de împliniri, devise frumoase ºi dezamãgiri, de idealuriºi realitãþi. Ne-am maturizat ºi, vrând-nevrând, vom da piept cu tot ceea ceînseamnã aceastã meserie. Paradoxulcel mai mare e cã, dacã stau bine sã mãgândesc, nu-mi dau seama când aînceput totul încât sã se termine aºarepede. Dacã a fost greu sau uºor, dacãa fost frumos, nu pot spune asta acum,dar ºtiu sigur cã-mi voi aduce aminte cumultã nostalgie de tot ceea ce a însem-nat acest început. De ce spun început,deºi se apropie finalul? Pentru cã deacum înainte ne vom lua viaþa în mâini,vom fi copleºiþi de responsabilitãþi,atribuþii ºi obligaþii, dar - sper eu - ºi deîmpliniri. Suntem deschizãtorii unui drumpentru toþi cei care ne vor urma. Tot cene rãmâne acum de fãcut este sã ledemonstrãm tuturor cã ce am învãþataici, mai presus de toate, este cã Legeae Onoare!”

ªeful de promoþie, Emilian Gânj,este omul cuvântului care zideºte. S-anãscut la 22 decembrie 1979, în Turda,judeþul Cluj. A absolvit Seminarul TeologicOrtodox din Cluj, activând aproape un ande zile în calitate de profesor de religie laColegiul Tehnic din Turda. În prezent, estestudent, anul II, la Facultatea de Psiho-logie din Cluj ºi sperã sã fie repartizat laServiciul de Investigaþii Criminale dincadrul I.P.J. Cluj. Emilian a fost cel care adeschis seria participãrilor ªcolii de Agenþide Poliþie „Septimiu Mureºan” Cluj-Napoca la Festivalul cultural-artistic alstudenþilor ºi elevilor din instituþiile deînvãþãmânt ale Ministerului Administraþieiºi Internelor prin obþinerea unui meritoriuloc III la secþiunea recitare poezie. Pe par-cursul ºcolii, s-a remarcat în diverse do-menii: a fost reprezentantul elevilor înConsiliul Profesoral, a activat în grupul folkal unitãþii, a participat la concursurileorganizate de ºcoalã, obþinând locul I lacel de culturã generalã. „Despre ªcoalade Agenþi de Poliþie „Septimiu Mureºan”Cluj-Napoca - afirmã el - nu vreau sã spuncuvinte pompoase, pentru cã ar fi inter-pretate drept o propagandã. Nu pot uitaniciodatã, însã, lacrimile care au umezitochii tuturor colegilor mei, în ultima zi încare am fost împreunã. N-au fost doarlacrimile fireºti oricãrei despãrþiri, au fostlacrimi de sincer regret: s-a terminat ceeace n-am fi vrut sã se sfârºeascã vreodatã!Dincolo de cunoºtinþele teoretice saupractice învãþate aici, rãmân lecþiile deviaþã primite prin grija ºi bunãvoinþa unorcadre didactice cu o bogatã experienþã înceea ce înseamnã viaþa de poliþist. Dreptconcluzie a tot ceea ce am învãþat înaceastã ºcoalã, vreau sã rãmânã urmã-toarea cugetare: Nu drumul este greu, cigreul este calea!”

n Viorica Piloiun Mãdãlina Haþegan


La Rãdãuþi, un nou Centru

de Proceduri ºi CazareOficiul Naþional pentru Refugiaþi, autoritatea centralã

responsabilã de implementarea politicilor României în dome-niul azilului, a pus în funcþiune, în decembrie 2005, Centrul deProceduri ºi Cazare a solicitanþilor de azil Rãdãuþi. S-a con-cretizat astfel cu succes unul dintre obiectivele cuprinse înangajamentele asumate de Guvernul României prin semnareatratatului de aderare la Uniunea Europeanã la 21 aprilie 2005.

Finalizarea acestui centru, împreunã cu ultimele progresela nivel legislativ, operativ ºi instituþional în domeniul azilului,demostreazã faptul cã aceste angajamente nu sunt doar decla-rative, ci devin realitãþi, Oficiul Naþional pentru Refugiaþi adu-când, în conformitate cu domeniul de competenþã, o contri-buþie importantã în acest proces.

Cu o capacitate de 100 de locuri ºi un numãr de 20 deangajaþi, centrul de la Rãdãuþi asigurã procesarea cererilor deacordare a unei forme de protecþie, depuse de cãtre cetãþeniistrãini în zona de nord-est a þãrii, zonã care va deveni, dupã

integrare, graniþã a Uniunii Europene. De asemenea, solici-tanþilor de azil li se oferã aici adãpost ºi asistenþã în spaþii spe-cial amenajate pentru cazare, pregãtirea hranei, spaþii derecreere ºi asistenþã medicalã.

Cheltuielile prilejuite de înfiinþarea acestui centru au pro-venit de la bugetul de stat ºi au însumat 1.441.180 RON.

Inaugurarea oficialã a avut loc în data de 16 decembrie2005, în prezenþa directorului Oficiului Naþional pentru Refu-giaþi, chestor de poliþie Vasile Drãgoi ºi a mai multor oficialitãþisucevene. Clãdirile centrului au fost sfinþite, evenimentulîncheindu-se cu o conferinþã de presã.

n Mihaela Mãrtescu

Încep, prin a vã relata o situaþie realã, întâlnitã în Bucureºticu puþin timp în urmã:

Doi cetãþeni, vecini în cadrul aceluiaºi imobil, din Capitalãse gãseau într-o situaþie tensionatã, de mai mult timp, „mãruldiscordiei“, fiind un loc de parcare pe care îl vânau de mai multtimp. Ambele persoane s-au ºicanat reciproc, în mai multe rân-duri nedorind nici unul dintre ei sã cedeze, unul în favoareaceluilalt. Întâmplarea face ca unul dintre aceºtia sã fie agent launa din societãþile de pazã din Capitalã, iar celãlalt, jandarm încadrul Direcþiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureºti,dar nici unul dintre aceºtia nu a fãcut uz de calitatea pe care oare.

Într-o zi, la ºcoala unde agentul de pazã îºi desfãºoarãactivitatea, s-a iscat un eveniment deosebit, în urma cãruia,conducerea ºcolii a solicitat intervenþia Jandarmeriei, iar unechipaj din cadrul Direcþiei Generale a intervenit în cel mai scurttimp. În momentul în care echipajul a ajuns la faþa locului, agen-tul de pazã era în dificultate, din cauza inferioritãþii numerice încare se afla, faþã de un grup de indivizi, ce se manifestau violentverbal ºi fizic, aducându-i injurii ºi lovind cu pumnii ºi picioarelepoarta de acces în instituþie, foarte indignaþi de faptul cã agen-tul de pazã le-a interzis accesul în interiorul curþii instituþieirespective, acesta nerecunoscându-i ca fiind elevi ai instituþiei.Unul dintre jandarmi, ce fãcea parte din echipajul ajuns la faþalocului, a intervenit imediat, imobilizându-l pe cel mai violent din-tre agresori, iar la vederea agentului, pe care l-a recunoscut ime-diat, a zâmbit ºi i-a spus: „- Aici, suntem prieteni!“. Dupã ce ºicelelalte persoane implicate au fost reþinute, iar incidentul a fostdetensionat, luându-se mãsurile legale, agentul de pazã s-aapropiat spãºit de jandarm ºi i-a replicat cu emoþie în glas:„Vecine, nu credeam, cã vreodatã va fi nevoie sã-þi mulþumesc!“.Jandarmul i-a întins mâna ºi aºa s-a stins un diferend, care þineade mai mult timp.

Dupã încheierea incidentului, în urma unei discuþiideschise, agentul de pazã, a recunoscut faptul cã „de la rea-pariþia jandarmilor în ºcoli ºi zonele apropiate acestora, nivelulde siguranþã a elevilor ºi cadrelor didactice a crescut simþitor, cutoate cã aceastã mãsurã a fost instituitã doar de la începutullunii decembrie, iar faptul cã, dupã vacanþa elevilor, mãsurilecare s-au luat, este posibil sã se menþinã, nu trebuie sã sur-prindã pe nimeni“, a concluzionat acesta.

n Vlad Neagu

Jandarmul,

om în timpul liber,

dar profesionist în misiune


Policier

Nu plângenimeni

Moto:

Aceasta nu-i o poveste poliþistã,

ci o poveste despre o poveste care

ar fi putut sã fie poliþistã.

Viaþa e un târg între tine ºi Dumnezeu. Tu ai vrut sã vii pe lume, sã deviiparte din lume, sã devii lume („în om se ascunde lumea întreagã“, spun filo-zofii) ºi nu ºtiai cum. ªi, atunci, l-ai întrebat pe Dumnezeu: „Doamne, cum sãfac sã fiu ºi eu om? Mã poþi ajuta?“ Dumnezeu s-a uitat la tine (strop deþãrânã care încã n-ai fãcut ochi), a stat ce-a stat pe gânduri, parcã te-ar fiajutat, parcã te-ar fi refuzat, dupã care a surâs trist în barba lui ºi þi-a spus:„Desigur, te-aº putea ajuta, aºa cum am mai ajutat miliarde ºi miliarde deoameni care doreau sã fie lume. Dar, odatã dorinþa lor îndeplinitã, mulþi -foarte mulþi! - dintre ei mi-au înºelat amarnic aºteptãrile. Dupã ce i-am fãcutoameni, ei au devenit neoameni: rãi, hoþi, corupþi ºi duºmãnoºi. De unde sãºtiu eu - chiar dacã s-a dus vorba cã eu le-aº cam ºti pe toate - de unde sãºtiu eu, cã nu mã vei trãda ºi tu?“ Iar tu - speriat de sumbra perspectivã dea rãmâne, pentru încã o mie de ani, doar un strop de þãrânã - i-ai propus cuglas de smerenie: „Facem un târg, Doamne. Dacã te voi trãda vreodatã, sãfaci în aºa fel, ca la moartea mea... „ (vezi finalul întâmplãrii care urmeazã).

Pe Dumitru Bentoiu îl urmãrescde ani de zile. Este clientul meuîncã de pe vremea celebreiafaceri „Clisura Dunãrii“ : trafica

ilegal benzinã peste Dunãre. Cantitãþivagonabile. El era capul întregii reþele decontrabandiºti. A picat în plasa mea, dupãce un ceferist - care îl ajutase sã treacã„dincolo“ sutele de vagoane cu benzinã -a fost gãsit spânzurat. Anchetã, mãrturii,probe: toate firele duceau cãtre DumitruBentoiu. Când, brusc, cineva de la cabi-netul primului ministru mi-a telefonat,mi-a vorbit din vârful buzelor: „Zavera,dragã, ia vino tu cu dosarul Bentoiu lanoi!“ Am raportat numaidecât ºefului, amprimit aprobarea, m-am dus. O jumãtatede orã mai târziu, m-am întors: fãrã dosar.Nici astãzi nu ºtiu pe unde o fi...

Trebuie sã recunosc: domnulDumitru Bentoiu e un tip frumos.Manierat. Educat. Un bãrbat ºarmant. Arechipul aureolat de o luminã misterioasã,captivantã, lumina aia - am observat mai

târziu - i se trage de la surâsul ºmecherosºi viril de care nu se desparte niciodatã.Privirile domnului Bentoiu au un halouartistic: chiar ºi aduce, oarecum, cufaimosul Alain Delon. Aceeaºi staturã deetern adolescent, aceleaºi miºcãri rapide,retezate parcã la gura þevii, acelaºi volun-tarism, aceleaºi haine de o discretã ele-ganþã, acelaºi aer de învingãtor predesti-nat. Când mergea - rar, foarte rar - pe jos,toatã lumea întorcea capul dupã el...

Nu ºtiu de unde a apãrut, de undea venit, cine l-a împins cãtre piscurileameþitoare ale societãþii. Ori de câte oriîncercam sã dezvolt unele cercetãri peurmele domnului Bentoiu, mã loveamparcã de un zid sumbru. Nu sunt de ieri,de azi, în poliþie, criminalist sunt de cândmã ºtiu, nu mã pierd cu firea, încerc sãescaladez zidul acela întunecat, privescdincolo: nu era decât neantul. Un pustiuabsolut.

O vreme, l-am uitat pe domnulDumitru Bentoiu. Dupã care, un

funcþionar superior, din MinisterulComerþului, a fost împuºcat într-o noapte,în propriul sãu birou, cu propria lui armãdin dotare: un Makarov nou-nouþ. ªi, cade obicei, anchetã, mãrturii, probe. Toatefirele crimei duceau cãtre un singur nume:Dumitru Bentoiu. Ca sã nu se mai repetepovestea aia urâtã cu telefonul de sus,mi-am luat toate hârtiile, m-am dus însala de consiliu a Inspectoratului general,am lucrat ºnur o zi ºi o noapte, am redac-tat concluziile de învinuire, a doua zi - fãrãsã-l anunþ - am picat pe capul procuroru-lui ºi i-am pus dosarul în braþe. Gest inutil.Pentru cã bãtrânul procuror tocmai primi-se un apel ocult, din vârful piramidei:„Comisarul Andrei Zavera sã ne aducãurgent dosarul Bentoiu“. Scena s-arepetat întocmai: am raportat ºefului, amprimit aprobarea, am dus dosarul. ªi dusa fost...

Parcã era un joc absurd. Un visabsurd. Un coºmar. Mi-am luat inima îndinþi ºi i-am telefonat chiar domnuluiDumitru Bentoiu. Mi-a rãspuns cu un glasafectuos, ca unui bun prieten pe carenu-l vãzuse cam de mult. I-am cerut, peun ton reþinut, sã purtãm o discuþie. „Cumsã nu, mi-a rãspuns el cu un glas confe-siv. Te aºtept acasã la mine, azi dupã-amiazã, pe la orele cinci“. La cinci ºi treiminute, sunam deja la uriaºa poartã dinbronz ºlefuit, a unei vile somptuoase, dincartierul Floreasca. M-a primit afabil, m-aservit cu coniac franþuzesc, m-a întrebatde sãnãtate. În imensul salon maur, neaflam, eu, el ºi o parte din familia lui:soþia, doi bãieþi gemeni, elevi de liceu, ºifata, studentã la Drept, în anul trei.Ceilalþi doi copii - din prima cãsãtorie -erau pe la casele lor: unul în Canada, altul


în Australia. Din tot ce mi-a spus atuncidomnul Dumitru Bentoiu, nu mai reþindecât atât: „Dragul meu, îþi închipui cã unom ca mine poate face rãu cuiva? Amfamilie, sunt iubit, am prieteni, suntrespectat, am peste o mie de salariaþi înfirmele mele. Sunt respectat ºi iubit. Crezicã toþi aceºti oameni, în frunte cu familiamea, ar putea iubi un ucigaº? Te-ai între-bat vreodatã, dacã nu cumva altcineva -vrând sã mã distrugã, sã mã punã lapãmânt, sã mã aducã în sapã de lemn -încearcã sã-mi facã o imagine de om rãu,de corupt, de mafiot, de asasin? Tu,comisare, eºti unul dintre cei mai deºtepþicriminaliºti pe care îi are Poliþia ºi, evi-dent, înþelegi ce vreau sã-þi spun...“

Am plecat de la el, parcã lovit înmoalele capului. Îmi venea sã urlu, sãînjur pe toatã lumea, eram furios ºi umilitºi înfrânt. M-am dus acasã, am spus alormei cã am de lucru toatã noaptea, m-amînchis în bibliotecã ºi m-am îmbãtat.Crunt! Pentru prima datã în viaþa mea,m-am fãcut pulbere. Trei zile m-a durutcapul. Apoi, am uitat...

Cu vreo trei ani în urmã, unul dinmagnaþii de carton ai României se urcã,într-o nefastã zi, la ultimul etaj al vilei saledin cartierul Primãverii ºi se aruncã în gol.S-a fãcut zob. Sinucidere sau crimã?Cazul a încãput pe mâna unui coleg, s-afãcut reconstituirea, s-au strâns probe,mãrturii: balanþa înclina cãtre crimã. Dupãaproape o lunã de zile, colegul a venit lamine, pãmântiu: „Andrei, n-ai avut tucumva douã rateuri cu DumitruBentoiu?“, m-a întrebat el surescitat. Amîncuviinþat, cu o superioarã blazare. „Amavut ºi eu unul!“ mi-a mãrturisit el, cu unaer aiurit ºi trist pe chipul sãu aspru. ªi

mi-a povestit sec, revoltat, cum toate iþeleomorului din Primãverii duceau cãtre unsingur nume: Dumitru Bentoiu. Atâta doarcã, în urmã cu câteva sãptãmâni, fãrã nicio explicaþie, dosarul a fost cerut laParchetul General. ªi, de atunci, tãceretotalã...

M-am luat cu alte treburi, altecazuri, alþi asasini, un criminalist nu seplictiseºte niciodatã. Timpul trece al dra-cului de repede, când vrei sã uiþi. Aºa autrecut doi ani.

Anul trecut, în timpul ancheteiunui omor la Complexul comercial„Europa“, pe fond de trafic ºi consum dedroguri, iarãºi am dat peste DumitruBentoiu. O informaþie colateralã, neverifi-catã, dezvãluia cã, în data cutare, la orahaº, locul nu era precizat, domnulDumitru Bentoiu avea sã fie împuºcat:omor comandat de un mafiot dinAfganistan, care fusese tras pe sfoarã cuzece milioane de parai. „Basme!“, mi-amzis eu. Cine ºi ce sã aibã cu excelenþa sadomnul consilier de stat Dumitru Bentoiu,un om integru ºi onorabil?...

Azi, m-am întors de la cimitirulBelu. Am fost la înmormântarea luiDumitru Bentoiu: împuºcat în cap, cu ocarabinã de asalt, pe stradã, noaptea, înfaþa superbei sale vile din cartierulFloreasca, exact în clipa când coboradintr-un Maybach, negru - antracit. Lacimitir, lume puþinã. Dar bunã. Familia ºicâteva obraze subþiri din high-life-ulbucureºtean. Îi privesc, pe rând, pefiecare: nu plânge nimeni. Absolutnimeni! Parcã ar fi un blestem. Sau preþulunui târg încheiat cu Dumnezeu...

n Olimpian Ungherea

„12 poliþiºti celebri“

O carte de facturã policier, în

care tema poliþieneascã este

înlocuitã de biografiile reale ºi

romanþate, interesante ºi alerte,

capabile sã captiveze ºi sã nascã

întrebãri: „De ce poliþiºti celebri?“,

este întrebarea la care rãspunde

însuºi autorul, Vasile Dumitru

Fulger: „... mi-am dat seama cã,

de multe ori, pe nedrept, mai

degrabã ies din anonimat hoþii ºi

criminalii, decât cei care au muncit

pentru prinderea ºi anihilarea lor.“

Volumul, captivant, ne pune

faþã în faþã cu celebritãþi ale luptei

pe frontul nevãzut, fãcând cunoº-

tinþã cu destine cu totul altele decât

cele ale unui om de rând. Personaje

a cãror existenþã a fost marcatã de

veºnica neodihnã, alerta constantã,

strigãtul de ajutor la lupta asime-

tricã ºi nedreaptã cu rãufãcãtorul.

Juristul Vasile Dumitru, con-

deierul care pentru ipostaza de pu-

blicist foloseºte peseudonimul V.D.

Fulger, cu ochi avizat ºi talent

incontestabilul, alert ºi subtil, ne

descrie biografii ºi destine de sluji-

tori celebri ai meseriei riscului.

„Cartea, afirmã în prefaþã scriitorul

Nicolae Rotaru, se vrea un op de

vacanþã, din punct de vedere edito-

rial, un instrument de loisir, dar ea

are adresabilitate mult mai largã,

fiind de un real folos social ºi insto-

riografic“. Cine sunt cei „12 poliþiºti

celebri“, o duzinã, dar nu de „duzinã“,

cum afirmã autorul, vã lãsãm sã-i

descoperiþi dvs., parcurgând filele

acestui volum de realã valoare (F.P.)


Cer ºi pãmânt

ÎndrãgiþiiDomnului

ÎN MODERNA CIVILIZAÞIE URBANÃ, MOARTEA ESTE UN FAPT

COTIDIAN, O ªTIRE DE JURNAL DUPÃ CARE SE POATE DA O RECLAMÃ

CU DETERGENÞI. GRABA CU CARE ORÃªEANUL SE MIªCÃ PRIN VIAÞÃ

ÎL FACE SÃ FIE UN PREA CRUD TRÃITOR AL PREZENTULUI. NICI MA-

RILE EVENIMENTE DIN VIAÞA PERSONALÃ NU MAI SUNT DIMENSIO-

NATE DUPÃ AUTENTIC. ELE POT SÃ AIBÃ O SEMNIFICAÞIE CARE SÃ ÎL

ATRAGÃ MAI DEGRABÃ ÎN SPAÞIUL MODERNITÃÞII SAU AL MONDENI-

TÃÞII, ÎN TÃRÂMUL MÂNDRIEI IMPUSE DE POZIÞIA SOCIALÃ SAU

CHIAR ÎN SNOBISM.

Civilizaþia tradiþionalã ruralãdãdea evenimentelor impor-tante din viaþa omului semnifi-caþii sacre în care ritualistica

juca un rol esenþial. Spectacolul morþii nuera supradimensionat, ci mutat maiaproape de transcendent. Privegherea,obiceiurile de la înmormântare, bocetul,ceremonialurile din bisericã ºi de la casadefunctului, deplasarea cortegiului mor-tuar, slujba de la groapã, toate aveau (ºiau) datoria de a reface nãdejdea înDumnezeu a celui sau a celor cãrora lis-a sfârºit cineva drag. Din aceastãcauzã, subiectul morþii rãmânea înatenþia comunitãþii ºi în memoria colec-tivã o vreme suficientã, cât sã spirituali-zeze fiinþa, indiferent de rang sau denivelul de pregãtire spiritualã. Acesteevenimente contribuiau la întãrireacomunitãþii ºi la o cunoaºtere de sinemult mai adâncã; meditaþia, discuþiile petema morþii, a suferinþei, a durerii înãlþauspiritele spre cunoaºterea celor divine.Întãrirea credinþei în Dumnezeu se pro-ducea natural, odatã cu, paradoxal,creºterea bucuriei de viaþã. Moartea nuera un moment al deznãdejdii, al dis-perãrii, al pierderii minþilor, ci un popasde înþelepciune. Frica, groaza de moartenu existau decât la minþile plãpânde,fragile, maladive.

Citadinul este o persoanã atât degrãbitã, încât, dacã moartea vine la„negociere“, el se uitã la ceas ºi o roagã

se treacã pe acolo peste o jumãtate deorã, cã mai are de dat niºte telefoaneimportante. Dar ce poate fi mai importantîn viaþã decât construcþia spiritului? Îngraba noastrã nebunã, nu ne mai rãmânetimp pentru suflet. ªi atunci Dumnezeune ceartã. Câteodatã, ne ceartã chiar cumoarte pentru cã nu o cunoaºtem ºi nu oînþelegem. Credem cã este pedeapsã ºine vine sã o pricepem ca pe dojanã. Nuavem timp ºi nici interes sã o studiem,crezând cã ea totdeauna va avea efectasupra celorlalþi ºi niciodatã asupra noas-trã.

În alte situaþii, Dumnezeu netransmite mesaje care vorbesc desprejertfelnicie, din care vrea cu siguranþã sãînþelegem cât mai mult. Deºi accidentele,crima, violenþa sunt informaþie curentãpentru orãºean, ele nu îºi pierd grozãvia,elementul ºocant. Deºi sunt zilnice, une-ori aceste veºti ne tulburã, dar nu ne lasãrãgazul sã ne sporim înþelepciunea,întrucât nu avem timp pentru meditaþie.

Stau ºi mã întreb de ceDumnezeu a pus într-un potir de jertfãmedici ºi aviatori la un loc. Aproape copiiprin curãþenia inimii ºi fãrã timp personal,întrucât întreagã vieþuire a lor era pusã înslujba alinãrii sau vindecãrii durerii ºisuferinþei celorlalþi. Neaºteptat ºi scânte-ietor, au fost chemaþi la Dumnezeu, ca ºicum ar fi acolo ceva rãniþi sau bolnavi ceau nevoie de transport ºi vindecare. Auplecat cu treabã în lumea celestã, fiind

chemaþi la o altã urgenþã. Au lãsat înurmã suferinþã egalã cu uimirea. Dar, înacelaºi timp, au produs o schimbare înmentalitatea citadinilor care au aflat.Pentru o scurtã vreme, i-au întors larãdãcinile lor rurale, fãcându-i sã fiemeditativi adânci ºi parcã mai netemãtoride moarte. S-a întâmplat ca într-o mi-nune care îþi parcurge viaþa ºi te transfor-mã fulgerãtor în alt fel de fiinþã.

A fost suferinþã ºi lacrimã acolo,dar ºi foarte multã tãcere; o tãcere nuapãsãtoare, ci una specialã, ca de mi-nune, o tãcere a demnitãþii celor care autrãit autentic ºi nu au fost niciodatãinteresaþi de ipocrizie.

n Pr. Niculae Constantin

Luni 9 ianuarie orele 916

-926

,

Dumnezeu a chemat la El Echipa

S.M.U.R.D. Patru eroi au rãspuns

prezent ºi lucreazã acolo, între

îndrãgiþii Domnului: doctor Liliana

Aurora Puiu, asistent Mioara

Minodora Hãuþã, locotenent-colonel

(post-mortem) Mihai Valentin

Stãnescu ºi cãpitan-comandor (post-

mortem) Augustin Toma.

Pãstreazã-i, Doamne, în aura de

sfinþenie a casnicilor Tãi, cãci mare

a fost iubirea lor de oameni!


Eminescu

„Cu mâne zilele-þi adaugi“

Aniversarea a 156 de ani de lanaºterea poetului naþional Mihai Eminescua prilejuit organizarea, sâmbãtã, 14 ia-nuarie 2006, la sediul colegiului bucu-reºtean ce poartã numele poetului, a uneimanifestãri cultural-artistice complexe,sub genericul „Cu mâne zilele-þi adaugi“.

Rod al colaborãrii serviciului despecialitate din Direcþia Informare ºi RelaþiiPublice cu direcþiunea liceului, acþiunea aoferit prilejul întâlnirii elevilor, pãrinþilor ºinumeroºilor invitaþi, personal didactic,inspectori de specialitate din municipiulBucureºti, cu distinsa sportivã, multiplucampion mondial ºi olimpic, doamnachestor Elisabeta Lipã, ea însãºi fiicã ameleagurilor botoºãnene, de unde provine

ºi sãrbãtoritul acestei manifestãri, dar ºi oneobositã luptãtoare - cu mijloacele speci-fice sportului - pentru Tricolor, pentruRomânia.

Din programul complex, derulat peparcursul mai multor ore, nu a lipsittradiþionala depunere de coroane de florila monumentul poetului din vecinãtatealiceului, la care un rol important a revenitfanfarei ªcolii Militare de Muzicã dinBucureºti (dirijor, maior Ion Bacâru), dar ºiunei formaþii de jandarmi (comandant,colonel Alexandru Giurgiu), evoluþia corului„Oameni de arme“ al JandarmerieiRomâne (dirijor, locotenent ConstantinBurduhosu), dar ºi intervenþia substanþialãprin noutatea informaþiei ºi originalitateaprezentãrii, pe tema „Portretelor luiEminescu“, susþinutã în plenul manifestãriide reprezentantul Serviciului Tradiþii ºiEducaþie.

La acestea se adaugã eforturileproprii ale elevilor Colegiului Naþional„Mihai Eminescu“, corpului profesoral,care au pregãtit un spectacol de teatruclasic, „Fugit ireparabile tempus“, oadaptare ancoratã în mod cu totul sur-prinzãtor în realitatea cotidianã (regizor,prof. Rodica Paliga), precum ºi douãreprezentaþii cu piesele „Liniºte! Ne privimîn ochi“ ºi „Efectul razelor gamma asupraanemonelor“, ambele prezentate deTeatrul „Arlechino“, al elevilor liceului(regia, prof. Gabriela Moraru).

Cu totul, aniversarea lui MihaiEminescu a oferit un set de valori moraleºi estetice care contureazã identitatea

Colegiului, dar în acelaºitimp depãºesc spaþiul limitatal instituþiei îndreptându-sespre o colaborare de duratãcu instituþia Internelor, odovadã a faptului cã valorilecontureazã comunitãþi trai-nice (cum inspirat spuneadoamna profesor Luana-Miruna Chira, director alColegiului Naþional „MihaiEminescu“).

n Marian Nencescu

PESTE 300 DE ELEVI AU PARTICIPAT

LA CONCURSUL NAÞIONAL „MIHAI EMINESCU”

În perioada 15-16 ianuarie,

Centrul Cultural al Ministerului Admi-

nistraþiei ºi Internelor a gãzduit con-

cursul Naþional „Mihai Eminescu”,

ediþia a III-a, organizat de Colegiul

Tehnic „Edmond Nicolau”, sub egida

Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ºi a

Inspectoratului ªcolar al Municipiului

Bucureºti.

Au participat elevi din ºcolile ge-

nerale ºi liceele din Bucureºti ºi din

þarã, concursul desfãºurându-se în

douã etape, pe ºapte secþiuni:

recitare, teatru, muzicã, graficã ºi pic-

turã, eseuri, creaþie ºi traduceri.

La prima etapã a concursului, s-au

întrecut 300 elevi din 20 de judeþe,

fiecare primind o diplomã de partici-

pant. Cea de-a doua etapã,

desfãºuratã pentru secþiunile graficã

ºi picturã, eseuri, creaþie ºi traduceri,

va avea loc pe 15 iunie a.c.

În Sala „Marin Preda“ a Centrului

Cultural al Ministerului Administraþiei

ºi Internelor în 17 ianuarie s-a

desfãºurat festivitatea de premiere a

câºtigãtorilor Concursului Naþional

„Mihai Eminescu”. n


PPrincipiul naþionalitãþilor porneade la „dreptul popoarelor“ dea se constitui în state conformpropriilor aspiraþii. Era, deci,îndreptãþirea acestora pentru

eliberarea de sub stãpânirea strãinã ºialcãtuirea lor în state naþionale. Principiulunea, astfel, toate popoarele asuprite într-oluptã activã ºi revoluþionarã.

În virtutea principiului naþionalitãþilors-au constituit, între 1859-1870, prinmetode diferite, statul român, cel italian ºicel german.

În cadrul procesului de formare ºiafirmare a naþiunilor în Europa, în primajumãtate a secolului al XIX-lea, a avut locºi formarea naþiunii române. Demn deremarcat, ca fenomen caracteristic, cãapariþia conºtiinþei naþionale a avut locconcomitent pe tot teritoriul locuit deromâni, pe ambele laturi ale Carpaþilor,fapt care demonstra strânsa unitate deneam existentã din plinã epocã medievalã.

Urmãrind desfãºurarea acestorevenimente - formarea statelor naþionale -putem sublinia cã formarea naþiuniiromâne nu a fost un fapt întârziat com-parând cu acelaºi fenomen petrecut cualte naþiuni. Dimpotrivã, chiar ºi cronologicapreciind, constatãm cã formarea statu-lui naþional român a fost prima victoriepe plan european a principiului naþio-nalitãþilor.

SECOLUL AL XIX-LEA A FOST DENUMIT, PE DREPT CUVÂNT, SECOLUL NAÞIO-

NALITÃÞILOR. ÎN MIEZUL TUTUROR EVENIMENTELOR DIN ACEST VEAC, STÃ

LUPTA POPOARELOR PENTRU AFIRMARE CA ENTITÃÞI NAÞIONALE, PENTRU

INDEPENDENÞÃ ªI SUVERANITATE NAÞIONALÃ, PENTRU O IDENTITATE PRO-

PRIE. DE SOLIDARITATEA NAÞIONALÃ S-AU IZBIT ARMATELE LUI NAPOLEON

ªI ACEEAªI SOLIDARITATE VA DETERMINA PRÃBUªIREA TUTUROR ÎNCER-

CÃRILOR CONSERVATOARE DE DUPÃ CONGRESUL DE LA VIENA (1815).

IDEILE DE BAZÃ ALE ACESTUI VEAC AU FOST: NAÞIUNEA, PROGRESUL MATE-

RIAL, LIBERTATEA POLITICÃ. AU APÃRUT ªCOLILE NAÞIONALE, IDEEA

NAÞIONALÃ IMPUNÂNDU-SE ÎN PRESÃ ªI VIAÞA POLITICÃ.

Istoria românilor

UnirUnirea din 1859ea din 1859ºi Eurºi Europaopa

Unirea Principatelor Române în1859, a devenit, cu adevãrat, la mijloculsecolului al XIX-lea, o „chestiune euro-peanã“. Dar evenimentul s-a datorat nuimplicãrii sale în cadrul european, ci afir-mãrii pe plan european a voinþei ºinãzuinþelor românilor. „Toate inimile ge-

neroase - scria în 1856, profesorul RogerCollard de la Facultatea de drept din Paris- vor sprijini acþiunile cu ajutorul cãroraromânii îºi vor realiza actele lor derenaºtere, iar guvernele europene nu potsã nu-i urmeze cu influenþa lor binefãcã-toare“.

Acest important eveniment al istorieinaþionale a atras atenþia, prin noutatea ºiimportanþa lui, unui mare numãr de istoricidin þarã ºi din strãinãtate. Era primulexemplu, în Europa, când un popor îºiproclama, în virtutea dreptului natural laidentitate proprie, dreptul sãu de a-ºiforma statul naþional. Istoricul MaximinDeloche mãrturisea, la 1860, în primelepagini ale cãrþii sale „Du principe desnationalités“, cã lucrarea i-a fost sugeratãde „eforturile laborioase pe care Principa-tele le-au fãcut în 1855 ºi 1856 pentrua-ºi întemeia unitatea ºi a-ºi pregãti inde-pendenþa, eforturi care cu ajutorul perse-verent al Franþei, au triumfat asupra rezis-tenþei turcilor, cât ºi asupra opoziþiei bãnu-itoare a diplomaþilor austrieci ºi englezi“.

În pregãtirea Unirii din 1859, gene-raþia de la 1848 a ºtiut sã impunã ideeaîn conºtiinþa europeanã a contempora-neitãþii. Cunoscutul om politic britanicGladstone a prezentat, în 1858, în CameraComunelor, o moþiune cerând susþinerea„dorinþelor“ românilor. Cavouer, care asimpatizat cu unirea românilor, cerea luid’Azeglis, reprezentantul Sardiniei, cã „ar fio crimã de lèse-civilizaþie în a insistaasupra statu-quo-ului ºi a se opunejustelor dorinþe ale populaþiei româneîntregi“.


DESTUL CU VALAHIA DECI, DESTUL CU MOLDOVA, DESTUL CU ACESTE FIE-

FURI ALE EVULUI MEDIU, CARE AU PERPETUAT SLÃBICIUNEA, DAR O MARE

ROMÂNIE, SORÃ A OCCIDENTULUI ªI PÃZITOAREA VIGILENTÃ A FRON-

TIERELOR SALE. CÃCI CU ACEASTÃ GEOGRAFIE NOUÃ, ROLURILE TREBUIE SÃ

SE SCHIMBE: ÎI REVINE ROMÂNIEI, CU TINERELE SALE BATALIOANE, DE A PRO-

TEJA EXTREMUL OCCIDENT, ÎN LOC DE A PRIMI PROTECÞIA OCCIDENTULUI

CENTRAL.

ELIAS REGNAULT, 1858

Astfel s-a realizat unirea, ca dorinþãºi voinþã a românilor, în împrejurãrile cu-rentului de gândire generat în Europa demiºcarea de eliberare a naþionalitãþilor,concomitent cu formarea statului italian ºi,apoi, a celui german.

Unirea din 1859 a devenit temeliastatului naþional român. Domnia lui Cuza,atât de bogatã în reforme înnoitoare,reprezintã consolidarea actului din 1859 ºiînceputurile statului român modern.

Instituþiile, pe mãsura sarcinilor isto-rice, au contribuit la întãrirea statului ºi aucreat fãgaºul dezvoltãrii ulterioare. Iarcând, în 1866, adversarii Unirii au încercatdin nou sã o atace, Drouyn de Lhuys, mi-nistrul de externe francez, li se opuneaspunând cã „Unirea este mai mult decât odorinþã exprimatã solemn, este o realitatecare a intrat în actele diplomatice ca ºi înfapte“. Acest stat, rezultat din unirea celordouã principate dunãrene, era consideratchiar de contemporani drept nucleul celuice trebuie sã cuprindã pe toþi românii. Deaceea, dupã numai un deceniu, B. P.Haºdeu vorbea despre acest eveniment cadespre „Unirea cea micã“, în aºteptareaUnirii celei mari.

ÎÎn timp ce procesul de unire a românilorîntr-un stat a cunoscut un parcurspaºnic - exprimarea voinþei românilor,

în acest sens, în cadrul unor adunãri ad-hoc (mici parlamente) - unificarea Italiei aurmat calea rãzboiului împotriva aus-triecilor, a cãror dominaþie fusese instau-ratã prin Congresul de la Viena (1815),Revoluþia paºoptistã care a avut, întrealtele ºi un caracter de eliberare naþionalã,îndreptat împotriva ocupantului austriac(bãtãliile de la Custoza ºi Novara) a fosturmatã, apoi de participarea Piemontului(Sardinia) la Rãzboiul Crimeii, fapt ce i-acreat posibilitatea ridicãrii problemeiunificãrii Italiei la Congresul de Pace de laParis (1856).

În anul 1858, când Divanurile ad-hoc româneºti dezbãteau ideea organizãriicelor douã state româneºti, potrivit ce-rinþelor Convenþiei de la Paris, Piemontul,prin ºeful guvernului Cavour se alia cuFranþa împotriva ocupantului austriac; înurma victoriilor de la Magenta ºi Solferino,Austria este înfrântã, iar Lombardia reve-nea Franþei care la rându-i o cedeazãPiemontului.

A urmat, în martie 1860, plebiscituldin Parma, Modena, Toscana ºi Romagna,în urma cãruia acestea s-au unit cuPiemontul, apoi expediþia din sudul Italieia detaºamentului celor 1000 de voluntari(„cãmãºile roºii“) sub conducerea luiGaribaldi, unificarea cu Piemontul a uneipãrþi din Statul Papal, a Neapolelui, aUmbriei ºi ducatului Marche.

În februarie 1861 se întruneºteprimul parlament al Italiei Unificate, insti-tuþie care îl proclama, pe Victor EmmanuelII, rege al Italiei. Abia dupã retragerea tru-pelor franceze din Roma (11 martie 1870)ºi intrarea trupelor italiene în Roma(19–20 sept. 1870) se poate vorbi dedesãvârºirea unificãrii Italiei.

Unificarea numeroaselor statefeudale germane a cunoscut mai multeetape, mai întâi pe fondul cuceririlornapoleoniene (crearea ConfederaþieiRinului, în 1806, formatã din 16 state ger-mane sub protectoratul lui Napoleon),apoi crearea Uniunii Vamale de Nord în1819, „Zollverein“ (din 1834 pe întreagaGermanie), sub hegemonia Prusiei.

Revoluþia paºoptistã din zona ger-manã a marcat ºi aici, în mai-iunie 1849,în cadrul Adunãrii Naþionale de la Frankfurtpe Main, dorinþa Unificãrii Germaniei, pre-cum ºi adoptarea Constituþiei imperialecare a proclamat Imperiul german unitar,acþiune nefinalizatã datoritã refuzului„celor trei negri“ (Prusia, Saxonia ºiHanovra) ºi a încã 29 de mici principi ger-mani, de a recunoaºte miºcarea.

A urmat o perioadã de rãzboaie alePrusiei cu Danemarca (1864) ºi cu Austria(1866), în timpul cãrora Prusia a încheiattratate secrete de alianþã cu statele ger-mane Württemberg, Baden, Bavaria,Hessen - Darmstadt ºi Saxonia.

Confederaþia germanã de nord (18state germane), sub hegemonia Prusiei,

recunoscutã în 1866 de Austria, alipeºtestatele germane Hanovra, Hessen–Kassel,Nassau ºi oraºul liber Frankfurt pe Main.

În 1867 (aprilie 16) este adoptatãConstituþia Confederaþiei germane denord, care consfinþea hegemonia Prusiei.

A urmat rãzboiul franco-prusac, întimpul cãruia au fost încheiate tratate cuprivire la includerea statelor sud-germaneîn Confederaþia germanã de nord, tratatecare intrã în vigoare la 1 ianuarie 1871,datã la care s-a realizat unificarea Germa-niei, act proclamat prin hotãrârea înte-meierii Imperiului federal german în fruntecu Wilhelm I, ca împãrat al Germaniei.

ÎÎn 1859, din domeniul visurilor, unitateapoliticã a românilor trecuse în domeniulrealitãþii. În opera lor - expresie a voinþei

ºi demnitãþii - românii au fost avantajaþi decomunitatea de idei ºi sentimente cuOccidentul european, oamenii politici ºi destat ai þãrilor occidentale venind înîntâmpinarea ºi sprijinul lor. „Nu, nimic deacum înainte - sublinia Ion C. Brãtianu -nu ne va mai opri avântul; am câºtigatdeja o mare biruinþã; Europa a recunoscutcã suntem un popor de zece milioane deoameni menit sã se lupte ºi sã triumfeodatã cu libertatea. Poziþiunea noastrã eindicatã printre naþiunile ce constituierepublica europeanã, de noi depinde s-ocucerim“.

n Gheorghe Constantin


In memoriam

În zorii zilei de 2 ianuarie 2006, a în-cetat din viaþã prof. univ. dr. Maria Dogaru.Lumea ºtiinþificã româneascã a pierdut unneobosit cercetãtor, unul dintre puþinii spe-cialiºti în ºtiinþele auxiliare, o personalitaterecunoscutã a lumii Arhivelor, un nume demare rezonanþã pentru toþi cei interesaþi decercetarea istoriei ºi a ºtiinþelor auxiliare aleistoriei.

S-a remarcat în primul rând prinvastele sale preocupãri legate de ºtiinþeleauxiliare ale istoriei, pe care le considera defapt ºtiinþe speciale ale istoriei - sigilografia,heraldica, genealogia, diplomatica, numis-matica, medalistica, faleristica, vexilologia. Acunoscut îndeaproape fondurile ºi colecþiilearhivistice din cadrul Arhivelor NaþionaleIstorice Centrale, lucrând la inventarierea,selecþionarea ºi clasificarea multora dintreele, dar ºi pe cele din teritoriu, interesatã fiindcu precãdere de evoluþia fenomenului heraldicºi sigilografic. Prin intensa sa implicare în totceea ce însemna cercetare arhivisticã ºi aºtiinþelor auxiliare, a devenit cu adevãrat unnume foarte cunoscut între arhiviºti, istorici ºispecialiºti în domeniul ºtiinþelor auxiliare aleistoriei de la noi ºi de peste hotare.

Preocupãrile deosebite legate de si-gilografie s-au concretizat în lucrarea sa dedoctorat cu tema Sigiliile Cancelariei domneºtia þãrii Româneºti în epoca fanariotã, lucraresusþinutã în 1976, sub conducerea profesoru-lui Ion Ionaºcu. Un an mai târziu a absolvitprestigiosul „Stagiu tehnic internaþional” de laParis.

A participat de-a lungul întregii saleactivitãþi la numeroase sesiuni ºtiinþifice, con-

ferinþe, simpozioane, congrese organizate deimportante foruri ºtiinþifice de la noi sau depeste hotare. În nenumãrate rânduri, MariaDogaru a reprezentat România la mani-festãrile ºtiinþifice internaþionale legate de cer-cetarea istoriei, respectiv a ºtiinþelor auxiliareale istoriei.

Membru activ al câtorva organismeºtiinþifice importante, precum Comisia deheraldicã, genealogie ºi sigilografie de pelângã Academia Românã (membru fondator ºidin 1980 vicepreºedinte), Comisia de istorie aoraºelor de pe lângã Academia Românã,Institutul de heraldicã ºi genealogie „SeverZotta” din Iaºi, Asociaþia de Istorie ºiRetrologie Agrarã, Societatea Numis-maticã Românã, expert parlamentar înComisia pentru elaborarea noului sistemnaþional de decoraþii, din 1980 cooptatã înComisia Internaþionalã de Diplomaticã de pelângã Comitetul Internaþional de ªtiinþeIstorice, iar între 1980-1984 secretara Comi-tetului Internaþional de Sigilografie de pelângã Consiliul Internaþional al Arhivelor, undea activat în continuare ca membru corespon-dent, ºi-a adus o majorã contribuþie laadoptarea noii steme de stat a României dupã1989, alãturi de acad. Dan Berindei, precumºi a stemei de stat a Republicii Moldova.

Din 1992 s-a implicat activ în reorga-nizarea ºi reînfiinþarea învãþãmântului arhivis-tic, care practic fusese desfiinþat în perioadacomunistã, devenind astfel cã pregãtirea spe-cialiºtilor arhiviºti rãmânea exclusiv în grijaCentrului de perfecþionare al Arhivelor Sta-tului. A fost primul ºef al catedrei deArhivisticã-Istorie din cadrul Facultãþii deArhivisticã (1992-2000). În aceastã calitate adesfãºurat o vie activitate de organizare, acontribuit la stabilirea planurilor de învãþã-mânt, a coordonat activitatea de învãþãmânt,practicã ºi cercetare a cadrelor didactice ºi astudenþilor arhiviºti.

Tot ce s-a spus aici nu poate redadãruirea ºi generozitatea Mariei Dogaru, atâtca specialist ºi cercetãtor cât ºi ca om. A fostun adevãrat mentor, un formator de opinie ºide ºcoalã. Nu o vom uita niciodatã!

n lect. univ. dr. Ileana-Maria Ratcu

MARIA DOGARU Doamna heraldicii româneºti

La 17 ianuarie s-au împlinit 70 deani de la moartea scriitorului Mateiu I.Caragiale, fiu al marelui dramaturg românIon Luca Caragiale. El a rãmas în istorialiteraturii române, în principal, prin roma-nul „Craii de Curtea Veche“, dar ºi prindouã lucrãri de heraldicã: „în chestia uneiaberaþii“ ºi „O contribuþie heraldicã la isto-ria Brâncovenilor“.

Interesant este cã Mateiu Caragialea fost ºef de cabinet la MinisterulLucrãrilor Publice (1912–1914), iar dupãRãzboiul de Reîntregire Naþionalã a fostºef al biroului de presã extern dinMinisterul de Interne (1919–1921).Potrivit deciziei ministrului, el a fost numit„pe ziua de 25 ianuarie 1919, la BiroulPresei de pe lângã Cabinet“, ca „ºef alsecþiunii externe, fiind retribuit cu diurnãlunarã de 500 lei“.

Secþiunea externã – aºa cum semenþioneazã într-un articol din revista„Paza“, anul III, nr. 13–14/1923 – „faceArgusul presei strãine; tae din aceastãpresã pentru membrii guvernului ºi pentrudosarele serviciului; þine colecþiile ziarelordin strãinãtate“.

Serviciul de Presã al M.I. avea, laacea datã, trei secþiuni (internã, externã ºiminoritarã) având, ca însãrcinare, aceea„de a informa grabnic guvernul ºi pefuncþionarii superiori ai statului despreconþinutul ziarelor ºi broºurilor ungare, ger-mane, ruse, bulgare, idich etc., care apar înþarã ºi în strãinãtate. În acest scopredacteazã zilnic cinci buletine: un buletinmaghiar, despre conþinutul ziarelor ungureºti,un buletin german, un buletin al þãrilorvecine, conþinând toate ºtirile privitoare lastatele din jurul nostru, un buletin extern,extras din cetirea marilor cotidiene europeneºi un buletin intern“. Secþia internã avea,între altele, sarcina de a „trimite preseicomunicatele“. (Gh. Constantin)

MATEIU I. CARAGIALE

- ºef al biroului de presã

al Ministerului de Interne


E iarnã!... A sosit acel timp de grijimai multe, de suferinþe sporite, de nã-dejdi cu spatele încovoiat în întrebãri...

Cu toate acestea, peste obrazul,aproape încrâncenat cu puþin timp înurmã, al unui sat, din nesfârºita împãrãþiea Bãrãganului, fâlfâie, încã, a mângâiereîntru destindere, umbra unei fapte, cuecourile ei spectaculoase, a unei faptecare a îmbrãþiºat chipul de înger pãmân-tean al unei copile - o fetiþã, sositã pelume într-o familie sãracã...

Pe lângã cele câteva capre, trei oiºi vreo zece lighioane, pãrinþii aces-teia mai aveau, în bãtãtura lor, douãfete - ºcolãriþe în clasele întâi ºi adoua... Tot uitându-se la ele, îºispuneau, din când în când: „Ce bunar fi ºi un bãiat!“... ªi, când dorinþa adevenit hotãrâre, s-au pus pe treabã,dupã care au aºteptat cele nouãluni hãrãzite de Fire pentruplãmãdirea unei noi vieþi...

La capãtul drumului, însã,primul þipãt desprins din orizontuldestinului l-a slobozit nu un bãiat, citot o fetiþã... Vãzând-o, pãrinþii audat sã ofteze, sã spunã ceva, dar,dupã câteva secunde, fiinþa lor aintrat în lumina unui zâmbet defireascã ºi adevãratã bucurie...

„Nu-i nimic!... Sã-i deaDumnezeu noroc... ºi nouã puteris-o creºtem!“ ºi-au spus ei, mân-gâind, cu privire seninã, chipulacelui „boþ cu ochi“, ca ºi întreagafãpturã a acelei „bucãþi de humãînsufleþitã“, cum ar fi rostit mareleCreangã...

Satul - acel sat, care adunã întrehotarele lui nu mai mult de 40-50 defamilii, este unul sãrac..., poate ºi pentrucã oamenii n-au fost niciodatã prea har-nici ºi întreprinzãtori, poate pentru cãmulþi dintre ei au cam îmbãtrânit ºi numai pot munci cum trebuie bucãþile depãmânt peste care sunt stãpâni, iarodraslele li s-au înstrãinat, rãspândindu-se care încotro, poate ºi pentru cã..., ºipentru cã... ªi odatã cu sãrãcia, a începutsã li se poceascã ºi sufletul, sã li seîncrânceneze chipurile, minate, mai întâi,de indiferenþã faþã de vecini, apoi de invi-die, nãscutã din te miri ce ºi, mai departe,de rãutate ºi chiar de urã, însoþite, nuarareori, de vorbe grele, adunate, parcã,din noroaiele uliþelor...

Cei ce ar fi trebuit sã fie „pãstorii“vieþilor de pe acest petic de pãmânt -învãþãtorii, în primul rând -, veneau aicidin alte sate, ori localitãþi, fãcând navetaºi astfel nu-ºi gãseau timpul ºi, mai ales,interesul sã vadã ce se întâmplã ºi cupãrinþii copiilor, pe care ar fi trebuit sã-iînveþe carte, sãdindu-le, totodatã, în su-flet ºi în obiºnuinþe alfabetul unei vieþidemne, curate ºi civilizate... Iar preotul,

care deservea ºi alte sate, sosea aici doardin când în când, mai cu seamã la oînmormântare, la un botez, la o cununie,ori la o mare sãrbãtoare...

În asemenea condiþii, sãtenii tre-ceau ºi ei, tot din când în când, pe labisericuþa din lemn, sã se roage singuri,ori sã aprindã vreo lumânare la cãpãtâiulmorþilor... Priveau, în acelaºi timp, cu jale,la biserica din zid, construitã, de ani buni,alãturi, dar rãmasã netencuitã ºi, deci,nefolositã. Întrebarea lor, tot mai dispe-ratã „Când, oare, vor ajunge sã intre ºi sãse închine în acea bisericã?“ a cãpãtat,cu un an în urmã, rãspunsul mult aºteptatºi dorit: în comuna de care þine, din punctde vedere administrativ, acest sat, a venitun preot nou, un om de ispravã, bãrbat devreo patruzeci de ani, cu soþie ºi doi copii- un bãiat de cincisprezece ani ºi-o fatã detreisprezece...

Acesta, cucerind, în scurt timp,respectul ºi preþuirea nu numai ale eno-riaºilor, ci ºi ale autoritãþilor, i-a pus pe jarpe toþi, i-a adunat lângã el ºi astfel,fãcând rost de fonduri, a reuºit sã terminebiserica din satul acela, s-o împodobeas-cã cu picturi, icoane ºi cu odoarele nece-sare, pregãtind, totodatã, impresionantul

moment al sfinþirii noului locaº, în careoamenii sã se poatã simþi mult mai aproa-pe de Dumnezeu...

În vederea desfãºurãrii acelei marisãrbãtori, preotul a fãcut o adevãratã mi-nune, cu efecte aproape miraculoase înîncercarea de a îndepãrta de pe sufleteleoamenilor din acel sat zgura unei simþiristrâmbe ºi urâte, care le sufoca realelecarate ale fiinþelor lor: aflând cã în sat s-anãscut, de câteva sãpãmâni, o fetiþã, le-apropus pãrinþilor acesteia ca ea, nevino-vata fãpturã, sã fie prima, care sã pri-

meascã botezul, imediat dupã ritu-alul sfinþirii... Iar el, preotul, s-aoferit sã-i fie naº fetiþei, în momen-tul slujbei pentru botez urmând s-oþinã în braþe pe copilã, fiica acestuia,Georgiana.

Pânã aici, lucrurile eraulimpezi ºi acceptate cu mare bucu-rie ºi recunoºtinþã din partea pãrin-þilor micuþei... Preotul ºi-a conti-nuat însã demersul, pentru a deter-mina întregul sat sã fie aproape deel: cu vorbã meºteºugitã ºi caldãi-a convins ca ei, toþi cei ce respirãîn acel orizont, sã se considere, înmod simbolic, desigur, naºi aiacelei fetiþe... Pentru aceasta, „tre-buie, în primul rând, - le-a spuspreotul - sã se lepede de rãutãþi, deinvidie ºi urã ºi sã vinã la aceamare sãrbãtoare, întru cinstirea luiDumnezeu, dar ºi a unei fãpturi,deasupra capului cãreia va veghea,de-acum înainte, neadormit, ochiulSãu, limpede ºi bun, sã vinã, deci,

cu gând ºi simþire îmbrãcate în hainele,curate, ale omeniei ºi-ale bunei înþele-geri’’...

Succesul acelui Om al bisericii afost imens: urmându-i îndemnul ºi pilda,satul întreg a contribuit ca în aureolaacelei sãrbãtori sã se aprindã o luminã înplus... Dupã ce-a avut loc slujba desfinþire a bisericii ºi botezul fetiþei, înscrisãîn catalogul vieþii cu prenumele GeorgianaAlexandra (întru recunoºtinþã faþã de ceidoi copii ai preotului), s-a organizat o masãmare, la care oamenii, bucurându-se debucatele aduse din propriile lor case,ºi-au dat mâna, privindu-se deschis ºi pri-eteneºte în ochi ºi fãcând cadouri micuþu-lui cetãþean, sosit în pridvorul sufletuluilor...

De-atunci, adicã de curând, înfiecare zi, de la rãsãritul ºi pânã la apusulsoarelui, umbra unui înger pãmânteanmângâie obrazul acelui sat, oprindu-se lafiecare fereastrã ºi ºoptind:

„Iubiþi-vã, oameni buni, fiþi maicuraþi ºi mai generoºi, pentru cã toatezilele vã vin înainte cu daruri, pe care, dinpãcate, de multe ori, nu ºtiþi sã le cu-legeþi!“

n George ªovu

Botezul...


Societatea civilã în 32 de ipostazeDincolo de momentul iniþial, al contactului nemijlocit, când inter-

locutorul, surprins, manifestã reþinere faþã de „mesagerul“ de la Interne,sol „de pace ºi bunãvoinþã“ pentru promovarea unui „act cultural“, beneficinclusiv societãþii civile, al cãrei exponent este, dialogul cu invitatul„Conferinþei de JOI“ capãtã consistenþã, girat, de cele mai multe ori, ºi departiciparea, cu adevãrat caldã ºi interesatã, a publicului. Acest scenariu,oarecum previzibil dar repetat aproape neschimbat pe tot parcursul anu-lui 2005, i-a condus pe cei 32 de reprezentanþi ai societãþii civile, per-sonalitãþi distincte din zona culturii, jurnalismului, sportului, teologiei oriºtiinþelor aplicate, sã participe fãrã reþinere la programul „Conferinþa deJOI“, iniþiat de Direcþia Informare ºi Relaþii Publice.

Cu ajutorul invitaþilor, dar ºi alpublicului, în majoritate tineri, actuali ºiviitori lucrãtori ai ministerului, în fiecarejoi, la ora 16,00, nedezminþit, salaCentrului de Presã a Ministerului Admi-nistraþiei ºi Internelor s-a doveditneîncãpãtoare pentru toþi cei dornici sã-icunoascã, sã le punã întrebãri ori sã lecearã autografe „idolilor“ lor. Iniþiativa

generoasã ºi lãudabilã a Serviciului Tradiþiiºi Educaþie din D.I.R.P., s-a dovedit nudoar bine-venitã, ci de viaþã lungã.Aceasta deoarece intervenþiile celor 32 deinvitaþi din anul 2005 se vor constitui încel de-al treilea volum editat de M.A.I. Iariniþiativa continuã.

Cât priveºte textele conferinþelor,ele constituie în esenþã proiecþii ale unuiunivers de cunoaºtere comun societãþiiromâneºti, în ansamblu.

Intervenþie dupã intervenþie,monologurile devin dialoguri, informaþiase acumuleazã ºi se nuanþeazã, publiculdevine mai exigent, invitaþii mai scrupuloºiîn a-ºi susþine punctele de vedere, iar dia-logul se transformã într-o expresie eloc-ventã a democraþiei, însãºi presa având,în acest context, rolul ei bine definit („Da,teoretic presa trebuie sã fie a patra pu-tere, în toate societãþile moderne, cuexcepþia celei româneºti, balcanice. Lanoi este o copilãrie a democraþiei“ - IonCristoiu, jurnalist).

Consemnând numele tuturor celorcare au avut amabilitatea sã rãspundã - înanul 2005 - programului „Conferinþa deJOI“ (Nicolae Georgescu, istoric literar;Paula Iacob, avocat; prof. univ. dr. ªtefanCazimir; Nicolae Licareþ, muzician;Corneliu Leu, scriitor; Nicolae Dragoº,poet; Paul Everac, dramaturg; MarioaraMurãrescu, realizator TV; SebastianSârcã, editor; Cornelia Munteanu; dr.Cristian Scarlat, istoric, Oficiul Naþionalpentru Cultul Eroilor; Petre Achiþenie, pic-tor; general-maior (r) Mihai Floca, analist

militar; Dinu C. Giurescu, istoric; FlorinRotaru, director al Bibliotecii Metro-politane „Mihail Sadoveanu“; general decorp de armatã (r) Dumitru Penciuc,preºedinte al Asociaþiei Veteranilor deRãzboi din M.A.I.; Victor Ionescu, jurna-list; Traian Tandin, scriitor; Radu Cârneci,poet; Victor Socaciu, cantautor; Florinªerbãnescu, preot consilier, PatriarhiaRomânã; George Stanca, poet; chestorElisabeta Lipã, maestru al sportului, direc-tor adjunct D.I.R.P.; dr. AlexandruManafu, analist militar; prof. univ. dr.Tatiana Vassu-Dimov, decan, Facultateade Biologie, Universitatea Bucureºti; dr.

Nicolae Ciobanu, istoric militar; AristideBuhoiu, realizator tv.; dr. AlexandruPorþeanu, cercetãtor, Institutul de Istorie„Nicolae Iorga“; prof. Uca Marinescu,explorator; dr. Gheorghe Anca, directorgeneral al Bibliotecii Pedagogice Naþi-onalã „I.C. Petrescu“, Bucureºti; AnaBlandiana, Romulus Rusan, scriitori,Fundaþia „Alianþa Civicã“), nu putemdecât sã aºteptãm cu interes volumul al3-lea…

n Marian Nencescu

Conferinþa de Joi


Are 12 ani ºi un talent remarca-bil. Mãrturie stã prima ei carte„Cãlãtorind în timp“, apãrutã, decurând, la Editura „Criterion“, într-oþinutã graficã de excepþie. Cum deexcepþie este ºi Andreea-Iuliana Þînþ,pregãtitã, se pare, de la o vârstã, cândalte fetiþe abia renunþã la jocurilecopilãriei, sã se confrunte cu lumeadurã a cuvintelor, expresiilor, nuanþelor,mesajelor, lumea durã a creatorilor.Este alegerea ei, iar susþinerea celordin jur îi aduc ºi îi vor aduce talentul lavedere.

Stãpânind destul de bine o seriede date ºi evenimente din Anglia se-colului XVII, fiind o pasionatã de istorie,la care se adaugã o imaginaþiefecundã, valorificatã cu autentic talentscriitoricesc, autoarea îºi poartã, fãrãprobleme, cititorii în veacul ºi þara alecãrei evenimente, îi este dat sã le trã-iascã, datoritã bizarei cãlãtorii în timp.

Fãrã îndoialã cã, Lana, protago-nista cãlãtoriei în timp, este un alter-ego al autoarei. De aici, convingerea cucare nareazã evenimente ºi fapte, pecare, pe cale livrescã ºi le-a însuºittemeinic. Cu uºurinþã sunt împletiteelemente de viaþã realã cu celeprovenind din sfera magiei. E vorba deelemente ce þin de structura basmelor,pe care autoarea le foloseºte în chipinspirat ºi fericit. Dovadã, nu maiîncape vorbã, de talent ºi capacitateinventivã, cu posibilitãþi de dezvoltare încontinuare.

Imaginaþia, cu rol esenþial înþesãtura cãrþii, fluenþa frazei, dialogurilevii, incitante, personaje bine conturate,momente de suspans bine gândite,finalul, oarecum de carte poliþistã, con-strucþia în sine, rezistând printr-unechilibru bine chibzuit al împletirii întrereal ºi imaginar, ne permit sã conturãmportretul unei scriitoare a cãreievoluþie, dacã se va lua foarte în serios,va fi una fastã, de naturã s-o impunã înspaþiul peren al literaturii române.(G.C.)

Semnal editorial

Mihai Nenoiu este un artist care ºtie sã stea pe gânduri. Miltiade, acesta-i prenu-mele sãu folosit fãrã largheþe, este un om rareori fericit, dar întotdeauna generos.(Generozitatea unei fiinþe triste te umple de farmec dacã o accepþi!). Poetul din domnia saeste profund fãrã sã fie oricând puternic. Fagotistul Nenoiu a concertat întotdeauna lasuperlativ. Mihai poate deveni foarte periculos dacã este scos de sub seducþia pe care oexercitã asupra sa inefabilul de oriunde, ºi asta îi dã un eroism de bãrbat aºezat. Înprezenþa sa, poþi greºi oricât fãrã sã fii apostrofat. Numai pe cont propriu poþi ajunge lavina tragicã a erorii fundamentale, dar nu eºti niciodatã pedepsit. Dimpotrivã, se con-tureazã circumferinþele fastuoase ale limitelor cunoaºterii de aproapele. Poþi vorbi decidespre orice din trecut, din prezent, din viitor, despre femei, despre bãrbaþi, despreduºmani, despre prieteni, dar fãrã urã, cãci Miltiade este imun la acest sentiment.

Cândva, la începutul anilor ‘90, pe când lucram la „Viaþa Româneascã“, am fostrugat de doamna Ileana Mãlãncioiu sã merg la Florin Mugur acasã pentru a corecta dân-sul un text parizian al lui Miron Kiropol. Am cumpãrat câteva flori ºi i le-am oferit poetuluipentru doamna sa. Le-a rupt cozile spunând: „Nevestei mele aºa îi plac. Cu cozile maiscurte“. Totul a decurs normal în seara aceea ºi ne-am amuzat de multe de pe lumea asta,dar a doua zi am aflat cã îi murise soþia de câþiva ani. Însã, din generozitate, plutise cumine în gafa mea, ajutându-mã sã nu bag de seamã la propria-mi stupiditate. MihaiMiltiade Nenoiu are aceastã delicateþe transcendentã, aproape numai evreiascã. Este unom alãturi de care poþi sã fii fericit fãrã sã oboseºti ºi fãrã sã te eschivezi. Un spirit vulgarar putea afirma despre dânsul cã este unic, dar asta nu ar ajunge. Este conservat în tabie-turile, ticurile ºi apucãturile de salã de concerte ale marilor muzicieni români din ultimeletrei generaþii. De aceea este încã poet ºi este încã tânãr.

n Aurelian Titu Dumitrescu

Cunoscutã mai ales ca poetã, Victoria Elena Milescu,membrã a Cenaclului literar „Perpessicius“ debuteazã caprozatoare cu un volum destul de consistent (206 pagini),care adunã între copertele sale, texte de prozã scurtã ºieseuri create între 2003-2005.

Un temperament funciar optimist, autoarea vede, maimereu, partea plinã a paharului, accentuând, îndeosebi,ceea ce dã speranþã, încredere, estompând rãnile, uneori,încã necicatrizate (Prima zi de rãzboi în Bucureºti). Nu uitã

nici de copii, cãrora le oferã pagini de mare gingãºie ºi sensibilitate („Visul mis-terios al cerbului”, „Satul de vacanþã”). Per ansamblu, cartea „Tânguireatimpului” de Victoria Elena Milescu, apãrutã la Editura „Glob” din Piteºti este, înmare parte, un elogiu al bucuriilor cotidiene.

Despre AnaLuiza Toma, poetãºi nu numai, mem-brã a Cenaclului lite-rar „Ioan Tecºa”, AnaBlandiana consem-neazã într-unul dinbliþurile sale: „PeAna Luiza Toma oînscriu, fãrã urmã de

îndoialã, printre poeþii adevãraþi a cãrorîntâlnire m-a bucurat ºi m-a fãcut sã mãgândesc la cei care, la rândul lor, m-auîntâlnit cândva. Sunt absolut convisã cãaceastã intrare în literaturã e ºi orãmânere în literaturã...”

Vã invit sã o cunoaºteþi pe AnaLuiza Toma ºi într-o altã ipostazã, aceeade autoare de eseuri, cronici, ºi intervi-uri, parcurgând volumul sãu „Tandreþeacuvântului”, apãrut la Editura „Intim”Craiova, spre a simþi mângâiereabeneficã, întãritoare, a cuvântului carezideºte.

Cunoscând înprofunzime poezia pecare o scrie Gheor-ghe Duþã Micloºanu,membru al Cenacluluiliterar „Perpessicius”,subscriu la inspirataapreciere a profesoru-lui dr. Tudor Opriº,consemnatã pe coper-ta a IV-a a recentului

sãu volum „Condamnaþi la-ntomnare”,apãrut la Editura „Perpessicius”, Bucureºti.

Citez: „...Gheorghe Duþã Micloºanus-a strãduit sã fie nu un epigon al unormari artiºti constructurali lui, ci un artistputernic, original, demn de a figura îngaleria poeziei cu rãdãcini, iz ºi vibraþieromâneascã...“ Deschid cartea, absolut laîntâmplare ºi la pagina 23, descopãr operlã din numeroasele care l-au determi-nat pe dl. prof. dr. Tudor Opriº sã afirmeapãsat ºi cu îndreptãþire cele de mai sus.

n Geo Cãlugãru

Încã poet ºi încã tânãr


Copiii noºtri

Aurelia Bianca Vasile,7 ani

Alexandru ºi Alexandra Paraschiv3 ani

ªtefania-Daria Târþãu,3 luni

Simina Alexandra Dinicã, 10 ani

Alin Dorin Oltean,9 ani

Sãrbãtorile de iarnã au constituit pentru studenþii Facultãþiide Pompieri din cadrul Academiei de Poliþie „Alexandru Ioan Cuza“,un bun prilej de manifestare a recunoºtinþei faþã de cei care par-ticipã la formarea lor profesionalã, organizând un spectacol dedi-cat Crãciunului ºi Anului Nou.

În sala de festivitãþi, alãturi de studenþi ºi cadrele facultãþiiau luat loc dl chestor Mihai Bãdescu - prorector al Academiei dePoliþie, reprezentanþi din aparatul central al M.A.I., din I.G.S.U.,cadre din conducerea Academiei de Poliþie, alþi invitaþi.

Îndrumaþi de dl colonel Ion Homeag, studenþii au pregãtit unprogram deosebit, pe mãsura invitaþilor, cuprinzând colinde, mu-zicã popularã, muzicã folk ºi muzicã uºoarã, obiceiuri populare ºinelipsitul Pluguºor. Coregrafia a fost semnatã de maestrul ValentinMoisescu, instructor muzical fiind dl Adrian Ghergu.

Moº Crãciun, interpretat magistral de studentul sergentNicolae Cornea, a oferit tuturor participanþilor daruri „cu dedicaþie“,însoþite de comentarii subtile ºi pline de haz.

În armonie ºi consonanþã cu sufletele urãtorilor, astrele aucreat în a doua parte a programului - care s-a desfãºurat pe pla-tou - un decor feeric, lãsând sã cadã din abundenþã fulgi dezãpadã. În textul urãtorilor studenþi ºi-au manifestat bucuria ºirespectul faþã de oaspeþi dar au strecurat ºi unele din ofurile vieþiide student.

La final, în cuvântul sãu - decanul Facultãþii de Pompieri - dlprof.univ.dr.ing. colonel Ioan Flucuº le-a mulþumit colindãtorilor,i-a felicitat pentru þinuta artisticã deosebitã a programului prezen-tat ºi i-a invitat sã serveascã din darurile pregãtite de gazde, spe-cial pentru ei.

n Constantin Popa

Am primit la rAm primit la redacþieedacþie*


Calendar popular

Sãrbãtorile

lui Fãurar

Februarie este ultima lunã a Calendarului român cu început de an la 1 mar-tie ºi luna a doua a Calendarelor Iulian ºi Gregorian. Denumirea popularã aacestei luni este Fãurar (Faur, Fãurariu), ºi era potrivit tradiþiilor dedicatãmeºterilor fãurari, lucrãtori ai fierului care pregãteau uneltele, ascuþeausau confecþionau fiarele (cuþitele) plugurilor. În aceastã lunã se încheie, deobicei, ºezãtorile ºi, o data cu acestea, distracþiile din serile ºi nopþile lungide iarnã. Apropierea sezonului agrar de primãvarã aduce în prim-plan pre-ocupãrile economice legate de lucrãrile pãmântului dar ºi de cele alecreºterii vitelor. Peisajul spiritual al satului românesc cuprinde, evident prinprisma vechilor datini, un mare numãr de sãrbãtori cu datã fixã: Martiniide Iarnã, Ziua Ursului, Haralambie, Vlãsie, Dragobete ºi cu datã mobilã, înfuncþie de Lãsatul Secului de Carne, Moºii de Iarnã, Sâmbãta Pãrinþilor,Lunea Pãstorilor, Joia Nepomenitã, Vracii, Sâmbãta Plãcintelor, LãsatulSecului de Brânzã, Lunea Curatã, Ziua Forfecarilor. Ne vom opri la câtevadintre acestea:

Martinii de Iarnã sunt divinitãþipreistorice, patroni ai urºilor, celebraþi la40 de zile de la Crãciun (1-3 februarie)pentru protecþia vitelor de fiarele pãdurii.Cel mai periculos ºi mai puternic dintre ei,Martinul cel Mare, este sãrbãtorit în 2februarie, numitã de altfel ºi ZiuaUrsului.

Haralambie, sfânt mucenic cele-brat la 10 februarie, fãcãtor de minuni înCalendarul creºtin ºi patron al bolilor înCalendarul popular. Ca personaj profan,Haralambie ar fi fost pãstor, motiv pentrucare este considerat ºi patron al ani-malelor domestice. Popular, este o sãrbã-toare cu datã fixã dedicatã sfântului cuacelaºi nume, care apãrã oamenii ºi vitelede sãlbãticiunile pãdurii ºi de boli.

Vlãsie, sfânt mucenic, protectoral pãsãrilor de pãdure ºi al femeilor gra-vide, celebrat în Calendarul Popular la 11februarie. Potrivit tradiþiei, sãrbãtoareaeste respectatã de agricultori, pentru aferi holdele ºi stricãciunile aduse depãsãri, ºi de femeile gravide, pentru a nunaºte copii cu malformaþii.

Dragobete este în tradiþia popu-larã româneascã un zeu tânãr, precreºtin,cu datã fixã de celebrare în acelaºi sat,dar variabil de la zonã la zonã. În uneletradiþii, Dragobetele este considerat Capde primãvarã, fiu al Babei Dochia. Maieste identificat cu Cupidon, zeul dragosteiîn mitologia românã, ºi cu Eros, zeul iubiriiîn mitologia greacã.

La Dragobete, pãsãrile se strâng înstoluri, ciripesc, se împerecheazã ºi începsã-ºi construiascã cuiburile. Pãsãrileneîmperecheate în ziua de Dragobeterãmân fãrã pui pânã la Dragobetele urmã-tor. Asemeni pãsãrilor, fetele ºi bãieþii tre-buiau sã se întâlneascã pentru a fi îndrã-gostiþi pe parcursul întregului an. Dacãtimpul era favorabil, fetele ºi feciorii seadunau în cete ºi ieºeau la pãdurehãulind ºi chiuind pentru a culege primeleflori ale primãverii. Din zãpada netopitãpânã la Dragobete, fetele ºi nevesteletinere îºi fãceau rezerve de apã cu care sespãlau în anumite zile ale anului, pentrupãstrarea frumuseþii.

Lãsatul Secului de Paºti, cere-monial complex de înnoire a timpului,desfãºurat în raport de calculul pascal, cepãstreazã acte rituale specifice unuiînceput de an agrar, celebrat la echinocþiulde primãvarã. Dupã apariþia creºtinismuluiºi fixarea Paºtelui, în raport de echinocþiulde primãvarã ºi faza lunarã, cele maiimportante sãrbãtori ºi obiceiuri pãgâneau fost impuse în afara ciclului pascal. ªitotuºi, ritualurile de desfãºurare a acesteisãrbãtori mai pãstreazã ºi azi vechile prac-tici magice. În unele zone, odatã culãsarea serii, se incinereazã o prãjinã dinlemn împodobitã cu panglici din hainevechi sau o pãpuºã alegoricã fãcutã dinpaie de grâu. Cu aceste ritualuri se

doreºte a se purifica spaþiul de fantomeleiernii. Nu lipsesc vrãjile, descântecele deursitã, alimentele rituale (ou fiert saucopt, piftiile, plãcintele, “cucii”, brãduþiietc).

n Mihai Chirea


Sport

- Îndrãznesc sã vã rog sã reamin-

tiþi cititorilor noºtri ºi iubitorilor sportu-

lui rezultatele celebrei cariere sportive.

- Trebuie sã spun cã am început sãpractic sportul la o vârstã fragedã, perfor-manþele au venit, însã, mai târziu. La 17ani, am obþinut prima medalie de aur laCampionatul Mondial de juniori, iar trei ani

mai târziu, în ’84, la LosAngeles, am devenit cam-pioanã olimpicã.

- Prima participare

la Olimpiadã ºi prima

medalie...

- A fost începutul unei„serii“ de ºase participãriconsecutive la competiþia

sportivã numãrul unu a lumii: Olimpiada.Dupã Los Angeles, a venit Seul, singuraediþie unde n-am luat medalii de aur,numai argint ºi bronz. La Barcelona, însã,am obþinut aur la simplu ºi argint la dublu,am fost, deci campioanã ºi vicecampioanãolimpicã. De la urmãtoarele trei participãri:Atlanta, Sidney ºi Atena m-am întors cam-pioanã olimpicã, la proba de 8 + 1. Ca sãînchei capitolul rezultate mai spun cã suntmultiplã campioanã mondialã ºi bal-canicã, am nenumãrate titluri naþionaleºi, probabil, dacã ar fi existat Campionateeuropene ºi în canotaj aº fi abþinut câtevatitluri ºi aici. Sigur, cele ºase participãri laOlimpiade ºi medaliile de aur - cinci,argint - douã ºi una de bronz reprezintãfila principalã a palmaresului meu sportiv.

- Totuºi mai este ceva de

spus...

- Da, chiar mai multe. În anul2000, chiar pe 1 ianuarie, am fostdesemnatã de Federaþia Internaþionalã deCanotaj cea mai bunã canotoare de larãzboi încoace sau „Canotoarea secolu-lui“, cum a titrat presa. Am fost de douãori portdrapelul þãrii la Olimpiadã, faptunic în lumea sportului, nici un alt sportivnu a mai fãcut un asemenea gest. Anultrecut, pe 9 decembrie, la Roma...

- ... Aþi fãcut ultima cursã...

- Pot spune ºi aºa. Performanþelesportive m-au recomandat pentru lotul desportivi care urma sã poarte flacãraolimpicã pe strãzile Romei, înainte de J.O.de la Torino. A fost o manifestare foartebine organizatã unde au participat numainume sonore ale sportului olimpic ºi mon-dial. Eu am preluat flacãra olimpicã de lacelebrul schior Alberto Tomba, simbolulJocurilor olimpice de iarnã de la Torino, ºiam predat-o altui schior de renume, aus-triacul Timerman. A fost o mare mândrieºi o onoare pentru mine sã alerg cuflacãra olimpicã pe strãzile Romei. Torþa,pe care am aprins-o, am pus-o la loc decinste în colecþia mea de medalii ºi trofee.

- ªi, de la Roma, aþi revenit în

biroul Dvs. de director adjunct al

D.I.R.P.

Elisabeta Lipã -canotoarea secolului

Campionatul de Schi- Etapa I (subunitãþi ºi unitãþi) pânã la

20.01.2006 - în toate unitãþile- Etapa a II-a Finala - Vatra Dornei

Campionatul de Karate- Etapa I (subunitãþi ºi unitãþi) pânã la

24.02.2006- Etapa a II-a Finala - Deva

Campionatul de Tenis de masã- Etapa I (unitãþi ºi subunitãþi) pânã la

17.02.2006- Etapa a II-a (inspectoratele generale ºi

zone) 10.03.2006 - în toate unitãþile- Etapa a III-a Finala - Bistriþa

Campionatele de Atletism ºi Cros- Etapa I (subunitãþi, unitãþi) pânã la

14.04.2006 - în toate unitãþile- Etapa a II-a Finala - Sfântu-Gheorghe

Campionatul de Tir - Etapa I (subunitãþi ºi unitãþi) pânã la

05.05.2006 - în toate unitãþile- Etapa a II-a Finala - Târgu-Jiu

Campionatul de Dresaj al câinilor de ser-viciu

- Etapa I (I.G.P.R., I.G.J.R., I.G.P.F.R.) pânã la19.05.2006

- Etapa a II-a Finala - Sibiu

Campionatul de Înot- Etapa I (subunitãþi ºi unitãþi) pânã la

16.06.2006- Etapa a II-a Finala - Drobeta Turnu-Severin

Campionatul de Fotbal- Etapa I (faza judeþeanã ºi pe municipiul

Bucureºti) 01-26.03.2006 - Etapa a II-a (faza pe zone - interjudeþeanã)

03.04-21.05.2006- Etapa a III-a (faza semifinalã pe zone

geografice) 01-30.06.2006- Etapa a IV-a Finala - Alba Iulia

Campionatul de Tenis- Etapa I (unitãþi ºi subunitãþi) pânã la

28.07.2006- Etapa a II-a (inspectoratele generale ºi

zone) 08.09.2006- Etapa a III-a Finala Satu Mare

Calendarul

sportiv

2006

Aveam în faþã sportivul ale cãrui per-formanþe sunt unice ºi neegalate în lume.Mã fãcusem mic în fotoliul din faþa sa ºichiar îmi venea sã mã ghemuiesc într-uncolþ, ºi aºteptam, recunosc, cu emoþii sã îºiînceapã povestirea. Timid, am început sãîntreb câte ceva. Uneori, copleºit de firulvieþii marii campioane, Elisabeta Lipã, amrãmas chiar fãrã cuvinte.

U.S.M.I.R.


- Mi-am dorit ca dupã o viaþã desportiv sã fac ºi altã muncã. Am acceptatcu mare bucurie sã lucrez într-o structurãcare se ocupã de imaginea ministerului ºiunde oamenii ºi preocupãrile lor sunt demare importanþã. Am avut propuneri de alucra ca antrenoare, dar numai gândul cãvoi sta iar în cantonamente mã speria...Chiar ºi din strãinãtate am fost solicitatã.Dar nicãieri nu-i mai bine ca în þara mea.

- Apropo de cantonamente, e

legendã cã mai mult aþi stat la Snagov

decât acasã?

- Nu este nici o legendã, ci reali-tate, din 12 luni ale anului, 11 eram încantonament la Snagov. Veneam acasãsâmbãta la prânz ºi plecam duminicasearã. Aºa a fost programul ºi pentru ceicu familii ºi copii ºi pentru cei de 20 deani.

- Cu toate dificultãþile ºi can-

tonamentele aþi promis cã veþi reveni

la lot pentru Olimpiada de la Beijing.

Vã þineþi promisiunea?

- Am pus o condiþie: revin ºi mãvoi pregãti pentru a VIII-a participare laJ.O. dacã se va realiza, pentru canotajulromânesc, o pistã olimpicã. Suntem apre-ciaþi ca fiind prima naþiune în lume la ca-notaj ºi nu putem organiza un Campionatmondial pentru juniori.

Singura motivaþie pentru care aºreveni ar fi realizarea unei asemeneapiste, altfel... Snagovul în scurt timp vadeveni loc de agrement. Dacã voi aveamotivaþie mã þin de cuvânt, revin ºimâine.

n Mircea Stoian

Campionatul de Orientare sportivã- Etapa I (unitãþi ºi subunitãþi) pânã la

15.09.2006- Etapa a II-a Finala - Zalãu

Campionatul de Judo - Etapa I (unitãþi ºi subunitãþi) pânã la

20.10.2006 - Etapa a II-a Finala - Timiºoara

Campionatul de ªah- Etapa I (unitãþi ºi subunitãþi) pânã la27.10.2006- Etapa a II-a Finala - Olãneºti

Aceste competiþii sunt urmate de între-ceri internaþionale, organizate de uniu-nile sportive (USPE, USPB) din care faceparte ºi USMIR. Câºtigãtorii pe ramurisportive sunt chemaþi în loturile sportiveale M.A.I., fac pregãtire organizatã ºireprezintã USMIR la Campionatele inter-naþionale.

pro patria magazine

Documents