problemefr economie comerciala
TRANSCRIPT
PROBLEME LA DISCIPLINA PROBLEME LA DISCIPLINA ECONOMIE COMERCIALĂECONOMIE COMERCIALĂ
PROBLEME LA DISCIPLINA PROBLEME LA DISCIPLINA ECONOMIE COMERCIALĂECONOMIE COMERCIALĂ
ECONOMIA COMERŢULUI
1. Propensiunea consumului2. Migraţia cererii de mărfuri3. Stabilirea numărului de case de marcat
dintr-un magazin4. Productivitatea muncii în comerţ5. Balanţa circulaţiei mărfurilor6. Preţurile în comerţ
Propensiunea consumului
• Propensiunea consumului reprezintă raportul dintre consumul total şi venituri (venit primar brut, venit disponibil brut, venit naţional etc), ca elemente ale produsului naţional brut.
• Sunt două posibilităţi cu privire la comensurarea relaţiei economice fundamentale dintre consum şi economii:
1) propensiunea medie a consumului;2) propensiunea marginală a consumului.
Propensiunea consumului
1) propensiunea medie a consumului, care constă în a considera un nivel oarecare al venitului şi a calcula relaţia procentuală dintre consum şi respectivul venit.
• Relaţia de calcul este: c=C/X, unde:• c= reprezintă propensiunea medie a
consumului;• C= consumul total;• X= venitul total.
2) propensiunea marginală a consumului reprezintă raportul dintre variaţia consumului şi variaţia venitului.
Relaţia de calcul este: c’=C/X, unde:• c’= reprezintă propensiunea marginală a
consumului; C= variaţia consumului; X= variaţia venitului.
Propensiunea consumului
• Relaţii de calcul:
• propensiunea medie a consumului: c = C/X 100;• propensiunea marginală a consumului: c’ = C/X
100; • unde Δc = c1-c0 şi • Δx= x1-x0;
• elasticitatea consumului = Ex = c’/ c • Ex = Δy/y : Δx/x, • adică Ex = (y1 – yo)/yo : (x1 – xo)/xo
• Deci, Ex = Δy/y : Δx/x = Δy/y x/Δx = Δy/Δx x/y Ex = Δy/Δx : y/x = c’/c.
Migraţia cererii de mărfuri
• Atracţia comercială a localităţilor;
• Aria de atracţie comercială a localităţilor;
• Migraţia cererii.
Atracţia comercială a localităţilor
• Legea gravitaţiei comerciale (Reilly) stabileşte că două localităţi (A şi B) îşi atrag cumpărătorii dintr-o localitate (X) mai mică situată între ele, în raport direct proporţional cu numărul locuitorilor acestor localităţi şi în raport invers proporţional cu pătratul distanţei dintre localitatea mai mică şi localităţile luate în calcul:
2
Da
Dbx
Pb
Pa
Cb
Ca
Atracţia comercială a localităţilor
• Ca = cerea atrasă de localitatea A;
• Cb = cererea atrasă de localitatea B;
• Pa = populaţia localităţi A;
• Pb = populaţia localităţii B;
• Da = distanţa de la localitatea A la localitatea mai mică X;
• Db = distanţa de la localitatea B la localitatea mai mică X.
Atracţia comercială a localităţilor
• Problemă:• Pentru a afla dacă populaţia localităţi Azuga,
aflată la o distanţă de 36 km de localitatea Câmpina (38708 locuitori) şi la 29 km faţă de localitatea Braşov (286371 locuitori), este atrasă din punct de vedere comercial, mai puternic de localitatea Câmpina sau de localitatea Braşov, se va calcula:
• Se rezolvă sistemul de ecuaţii:Ca + Cb = 1
088,036
29
286371
38708
x
Cb
Ca
088,0Cb
Ca
Atracţia comercială a localităţilor
• Din prima ecuaţie avem: Ca = 0,088 Cb,
• înlocuind în cea de-a doua ecuaţie vom avea: • 0,088 Cb + Cb = 1, de unde
Cb = 0,92Ca = 0,08
• Aceasta înseamnă că 92% din populaţia localităţii Azuga este atrasă, din punct de vedere comercial, de oraşul Braşov şi doar 8% de localitatea Câmpina.
Aria de atracţie comercială a localităţilor
• Pornind de la legea gravitaţiei comerciale a lui Reilly se poate stabili pe un anumit traseu până unde se prelungeşte aria de atracţie comercială a unei localităţi, respectiv punctul unde:
• prin relaţia:
1Cb
Ca
PbPa
DbDaDb
1
'
Aria de atracţie comercială a localităţilor
• Problemă: pe traseul dintre Câmpina şi Braşov se poate calcula până unde se prelungeşte aria de atracţie comercială a fiecăreia dintre cele două localităţi:
• Aria de atracţie comercială a localităţii Câmpina se întinde până la 17,47 km (65 km – 47,53 km = 17,47 km), în timp ce aria de atracţie comercială a Braşovului se întinde până la 47,53 km.
• Cum distanţa dintre Azuga şi Braşov este de 29 de km, este evident faptul că localitatea Azuga se află în aria de
atracţie comercială a oraşului Braşov.
kmkm
PbPa
DbDaDb 53,47
28637138708
1
65
1
'
Migraţia cererii
• Dezvoltată de către Converse, formula lui Reilly utilizată în stabilirea migraţiei cererii de mărfuri, se prezintă astfel:
24
Db
xPb
Pa
Cb
Ca
Migraţia cererii
• Problemă:• Oraşul Urziceni este situată la 58 km de Bucureşti şi are o
populaţie de 17707 de locuitori, cu ajutorul formulei lui Converse se poate stabili ponderea cumpărăturilor efectuate de locuitorii acestui oraş pe plan local şi din Bucureşti (populaţia Bucureştiului fiind de 1929615 locuitori).
Rezolvare:
• A = oraşul Bucureşti; Pa = populaţia oraşului Bucureşti;• B = localitatea Urziceni; Pb = populaţia localităţii Urziceni.
52,058
4
17707
1929615422
xDb
xPb
Pa
Cb
Ca
Migraţia cererii• Raportul fiind subunitar, înseamnă că cea mai mare parte
a cumpărăturilor se vor efectua în localitatea Urziceni şi doar o mică parte în Bucureşti. Pentru a se stabili clar ponderile se rezolvă raportul:
0,52
, deci Ca = 0,52, iar Cb = 1• Ca + Cb = 0,52 + 1 = 1,52• Dacă 1,52 = 100, atunci Ca =34,2%, iar Cb = 65,8%• Rezultă că doar 34,2% din totalul valoric al
cumpărăturilor locuitorilor oraşului Urziceni se vor efectua în Bucureşti, iar cea mai mare parte, adică
65,8% pe plan local.
Cb
Ca
Stabilirea numărului de case de marcat dintr-un magazin
Numărul caselor de marcat se stabileşte conform formulei următoare:
• numărul caselor de marcat =
• unde,
• Nc =numărul maxim al clienţilor care se află la un moment dat în magazin;
• tm = timpul mediu de servire la casă a unui client;
• Dt = durata totală de funcţionare a casei în intervalul de timp.
t
mc
D
xtN
Stabilirea numărului de case de marcat dintr-un magazin
• Problemă: Timpul mediu de servire la casă a unui client este de 12 minute, iar durata totală de funcţionare a unei case de marcat în intervalul de timp în care funcţionează supermarketul este de 9,5 ore.
• În cadrul supermarketului afându-se la un moment dat un număr maxim de 570 de clienţi.
• Rezolvare:• numărul caselor de marcat =
= (570 x 12 minute)/570 minute = 12 case de marcat (11 case de marcat, inclusiv o casă
specială).
t
mc
D
xtN
Productivitatea muncii în comerţ
Productivitatea muncii: W=V/Np,
unde V = volumul vânzărilor de mărfuri,
iar Np = numărul de persoane din cadrul magazinului
Problemă:Să se aprecieze evoluţia productivităţii muncii la o firmă de comerţ cu amănuntul pe baza datelor din următorul tabel.
Evoluţia productivităţii muncii în perioada 2000-2004
Anul (V) mil. lei Np W mil. lei/p 2000
327.731 2
2001
600.663 2
2002
851.022 3
2003
2.069.848 3
2004
2.621.962 3
Productivitatea muncii în comerţ
Rezolvare:
• Se aplică formula:
• W=V/Np.
Anul (V) mil. lei Np W mil. lei/p 2000 327.731 2 163.865,5
2001 600.663 2 300.331,5
2002 851.022 3 283.674
2003 2.069.848 3 689.949,3
2004 2.621.962 3 873.987,3
Balanţa circulaţiei mărfurilor
• Problemă: • Pornind de la datele din următorul tabel, să se
întocmească balanţa circulaţiei mărfurilor pentru trimestrul următor (trim. IV), cunoscându-se că vânzările de mărfuri vor fi de 225 mil lei, iar viteza de circulaţie se va accelera cu 2 zile faţă de trimestrul III.
- mil RON -
Trim Stocuri iniţiale (Si)
Intrări (I) Vânzări (D)
Stocuri finale (Sf)
III 48 188 180 56
Balanţa circulaţiei mărfurilor
• Balanţa circulaţie mărfurilor: • Si + I = D + SfPasul 1. Se calculează viteza de circulaţie pentru trim. III
• vz III = = = 52/2 = 26 zile
Pasul 2. Se identifică valoarea stocului iniţial• Se cunoaşte faptul că stocurile finale ale unei perioade
devin stocuri iniţiale pentru perioada următoare.• Astfel, Sf din trim. III devine Si din trim. IV, adică
stocul iniţial din trim. IV = 56 mil.
90/D
s90/180
2/)5648(
Balanţa circulaţiei mărfurilor
Pasul 3. Se calculează stocul mediu din trim. IV cu ajutorul formulei vitezei de circulaţie pentru trim. IV
vz IV= 24 zile = = = 60 mil
= 60 mil = (Si + Sf)/2 =(56 + Sf)/2 Sf = 64 mil
Pasul 4. Se calculează I (intrările) cu ajutorul balanţei circulaţiei mărfurilor
• Si + I = D + Sf I = D + Sf – Si I = 225 + 64 – 56 = 233 mil.
90/D
s
90
225s
IVs
IVs
Balanţa circulaţiei mărfurilor
- mil RON -
Trim Stocuri iniţiale (Si)
Intrări (I)
Vânzări (D)
Stocuri finale (Sf)
Viteza de
circulaţie (vz)
III 48 188 180 56 26 zile
IV 56 233 225 64 24 zile
Preţurile în comerţ• Un produs parcurge trei stadii în circuitul său de la
producător la consumatorul final.
• PRODUCĂTOR• Preţul cu ridicata negociat (PV negociat) PR negociat = PC fără TVA + VA• Preţul cu ridicata facturat (PV facturat)PR facturat = PR negociat + TVAcolectat
• ANGROSIST• Preţul de gros negociat (PV negociat)PG negociat = PR negociat + VA• Preţul de gros facturat (PV facturat)PG facturat = PG negociat + TVAcolectat
Preţurile în comerţ
• DETAILIST• Preţul cu amănuntul negociat (PV negociat)PA negociat = PG negociat + VA• Preţul cu amănuntul facturat (PV facturat)PA facturat = PA negociat + TVAcolectatTVAcolectat = PV fără TVA x cota TVATVAcolectat = PV cu TVATVA datorat = TVAcolectat – TVA suportat prin
preţul de aprovizionare
Preţurile în comerţ
• Problemă:
• Preţul de cumpărare facturat la producător (PC facturat) şi valoarea adăugată în fiecare din etapele distribuţiei sale (VA) sunt prezentate în tabelul următor.
Să se determine:• a) preţurile negociate şi preţurile facturate;• b) TVA pe stadii şi TVA cuprins în preţul cu
amănuntul.
Preţurile în comerţStadiul PC
facturatdin care TVA
PCfărăTVA
VA PV negociat
PV facturat
TVA colectat
TVAde plată
producător 456 110
angrosist 60
detailist 80
Preţurile în comerţ
REZOLVARE: • PRODUCĂTOR
• PC facturat = PC fără TVA + PC fără TVA x 19%• PC facturat = PC fără TVA x (1 + 0,19)• PC facturat = PC fără TVA x 1,19 • PC fără TVA = PC facturat / 1,19• PC fără TVA = lei
• TVA = 456 - 383, 19 = 72,81 lei• PV negociat = 383,19 + 110 = 493,19 lei• TVA colectat = lei• PV facturat = 493,19 + 93,71= 586,90 lei• TVA de plată = 93,71 – 72,81 = 20,90 lei
Preţurile în comerţ
ANGROSIST
• Atenţie! Preţul de vânzare al producătorului va deveni preţ de cumpărare pentru angrosist.
• PC facturat = PV facturat = 586,90 lei• TVA = TVA colectat = 93,71 lei• PC fără TVA = 493,19 lei• PV negociat = 493,19 + 60 = 553,19 lei• TVA colectat = lei• PV facturat = 553,19 + 105,11= 659,30 lei• TVA de plată = 105,11 - 93,71 = 11,40 lei
Preţurile în comerţ
• DETAILIST
• Atenţie! Preţul de vânzare al angrosistului va deveni preţ de cumpărare pentru detailist.
• PC facturat = PV facturat = 659,30 lei• TVA = TVA colectat = 105,11 lei• PC fără TVA = 553,19 lei• PV negociat = 553,19 + 80 = 633,19 lei• TVA colectat = lei• PV facturat = 633,19 + 120,31= 753,50 lei• TVA de plată = 120,31 - 105,11 = 15,20 lei
Preţurile în comerţ
Stadiul PC facturat
din care TVA
PCfărăTVA
VA PV negociat
PV facturat
TVA colectat
TVAde plată
producător
456 72,81
383,19 110
493,19
586,90 93,71 20,90
angrosist
586,90 93,71 493,19 60 553,19 659,30 105,11 11,40
detailist 659,30 105,11 553,19 80 633,19 753,50 120,31 15,20
Preţurile în comerţ
• Diferenţa dintre preţul de producător şi preţul de la detailist este de:
• 753,50 – 456 = 297,50 lei (cu TVA)• 633,19 – 383,19 = 250 lei (fără TVA)