procedurĂ cadru specificĂ pentru elaborarea...

Ediţia : I

Revizia : 0

PROCEDURA SPECIFICĂ

PROCEDURĂ CADRU SPECIFICĂ PENTRU ELABORAREA ANALIZEI DE RISC

PENTRU BO LILE TRANSMISIBILE ALE ANIMALELO R

COD: PCSEARBTA-01 Pagina : 1 din 26

AVERTISMENT: Utilizarea, reproducerea completă sau parţială a prezentei documentaţii fără acordul scris al ANSVSA constituie o violare a drepturilor de autor şi va fi sancţionată conform legislaţiei în vigoare.

PROCEDURĂ CADRU SPECIFICĂ PENTRU ELABORAREA ANALIZEI DE

RISC PENTRU BOLILE TRANSMISIBILE ALE ANIMALELOR

Indicatorul ediţiilor şi reviziilor

Nr. crt. Pag Capitol/

Subcapitol Descrierea modificării Data/ Revizia O bs.

(0) (1) (2) (3) (4) (5)

Elaborat Verificat Aprobat

Nume :

Grupul de lucru pentru elaborarea de analize de risc în domeniul sănătăţi i animalelor

Vlăşceanu Laura Florentina Laszlo Nagy Csutak

Funcţia :

Ordinul ANSVSA nr. 21/11.02.2014 privind constituirea Grupului de lucru pentru elaborarea de analize de risc în domeniul sănătăţii animalelor

Director Preşedinte – Secretar de Stat

Data :

Semnătura :

Ediţia : I

Revizia : 0






LISTA DE DIFUZARE A DOCUMENTULUI

Ex.nr

Compartiment

Scopul difuzării

Responsabil –funcţie-

Nume,

prenume

Data primiri

i Semnătura

Data retrager

ii

Semnătura

(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

1

Structuri cu atribuţii în elaborarea

analizei de risc

Aplicare,

informare

Directori/şefi servicii/birouri/compartimente

2

Structura organizatorică care a elaborat procedura

Evidenţă,

arhivare

1. SCOP 1.1. Stabileşte un cadru general, unitar de elaborare a analizelor de risc pentru bolile transmisibile ale animalelor. 1.2. Furnizează personalului cu responsabilităţi în elaborarea analizelor de risc şi conducerii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi conducerii Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală un instrument care facilitează elaborarea analizelor de risc într-un mod controlat şi eficient, pentru atingerea obiectivelor prestabilite. 1.3. Furnizează descrierea modului în care sunt elaborate şi implementate etapele de scriere a analizelor de risc, ceea ce permite identificarea, ierarhizarea, adoptarea, implementarea şi evaluarea rezultatelor aplicării opţiunilor de reducere a riscului până la un nivel acceptabil.

Ediţia : I

Revizia : 0






2. DOMENIU DE APLICARE 2.1. Procedura se utilizează de către structura cu atribuţii în domeniul elaborării analizelor de risc din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală în vederea identificării primare şi gestionării factorilor de risc care pot afecta atingerea obiectivelor generale şi specifice stabilite la nivel naţional prin politicile din domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor. 2.2. În cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor procedura este utilizată pentru selectarea, implementarea şi verificarea implementării opţiunilor de reducere, realizându-se astfel prevenirea, evitarea sau managementul riscului, discutarea opţiunilor de reducere selectate cu managerii de risc, în vederea stabilirii capabilităţii acestora de a implementa opţiunile selectate. 3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 3.1. Cadrul de reglementare (pentru elaborarea analizei de risc) elaborat de: a). Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) - IEC/ISO – Ghid 73 – Vocabular pentru managementul riscului - IEC/ISO 31010 – Standard internaţional pentru managementul riscului – Tehnici de evaluare a riscului - IEC/ISO 31000 – Standard internaţional pentru managementul riscului – Principii şi linii directoare b). Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) - Acordul pentru aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare al Organizaţiei Mondiale a Comerţului - Acordul pentru eliminarea barierelor tehnice al Organizaţiei Mondiale a Comerţului c) Comisia Codex Alimentarius - Principii şi linii directoare pentru realizarea evaluării riscului microbiologic CAC/GL- 30 (1999)14 - Principii de lucru pentru analiza de risc pentru siguranţa alimentelor utilizate de guverne, CAC/GL 62-200715 - Principii şi linii directoare pentru realizarea managementului riscului microbiologic (MRM), CAC/GL 63-200716 3.2. Cadrul procedural (pentru elaborarea analizei de risc) elaborat de a) Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor - Codul pentru Sănătatea Animalelor Terestre (OMSA)

Volumul 1 - prevederi generale, Secţiunea 1 – Notificarea, supravegherea şi diagnosticul bolilor la animale, Capitolele 1.1. – 1.4.; Secţiunea 2 – Analiza de Risc, Capitolul 2.1.; Secţiunea 3 – Calitatea serviciilor veterinare, Capitolul 3.2.; Secţiunea 4, Capitolele 4.1., 4.2. şi 4.12.; Secţiunea 5 – Certificarea veterinară, proceduri de export/import şi măsuri privind comerţul: Capitolele 5.1., 5.2., 5.3. şi 5.6.; secţiunea 6 – Sănătatea publică veterinară: Capitolul 6.3.

Volumul 2 – Boli listate

Ediţia : I

Revizia : 0






- Manualul pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri pentru Animale Terestre Volumul 1: Lista testelor de diagnostic utilizate pentru comerţul internaţional; Partea 1 –

Standarde Generale, Capitolul 1.1.1. şi Volumul 2: Partea 2 – Boli listate şi alte boli de importanţă pentru comerţul internaţional - Revista ştiinţifică şi tehnică – Analiza de risc, sănătatea animalelor şi comerţ - Manual privind analiza de risc pentru importul de animale şi produse de origine animală – Introducere şi analiza de risc calitativă - Manual privind analiza de risc pentru importul de animale şi produse de origine animală - Analiza de risc cantitativă b) Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) - Colaborarea Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie, cu Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor şi cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (FAO/OIE/OMS): Partajarea responsabilităţilor şi a activităţilor de coordonare globală cu referire la riscurile pentru sănătatea animalelor, oamenilor şi interfaţa cu ecosistemele c) Organizaţia Mondială a Sănătăţii - Manual de biosiguranţa laboratoarelor, Ediţia a III-a, 2004 - Managementul bioriscului - linii directoare pentru biosecuritatea laboratoarelor 4. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI 4.1. Definiţii ale termenilor utilizaţi în procedură la elaborarea analizei de risc

Nr. crt. Termenul Definiţia şi/sau, dacă este cazul,

actul care defineşte termenul 1. analiza factorilor de risc sau

analiza de risc procesul de înţelegere a naturii riscului şi de determinare a nivelului de risc ce asigură baza pentru evaluarea riscului şi pentru decizii privind tratamentul riscului, incluzând şi estimarea riscului

2. criterii de estimare a factorilor de risc

termeni de referinţă faţă de care este comparat nivelul sau importanţa prognozată a factorilor de risc (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

3. comunicarea privind factorii de risc

procesul continuu şi iterativ pe care o organizaţie îl realizează, pentru a furniza, distribui şi obţine informaţii şi a angaja un dialog cu operatorii, cu privire la managementul factorilor de risc, informaţiile putându-se referi la existenţa, natura, forma, potenţialitatea/pasibilitatea, semnificaţia, evaluarea, acceptabilitatea şi tratamentul unui management al factorilor de risc

4. consecinţa factorilor de risc rezultatul unui eveniment ce afectează obiectivele, un eveniment putând conduce la o gamă de consecinţe ce pot fi sigure sau nesigure şi care pot avea efecte negative sau pozitive asupra obiectivelor, pot fi exprimate calitativ sau

Ediţia : I

Revizia : 0






cantitativ, consecinţele iniţiale putând escalada prin efecte şoc 5. descrierea factorilor de risc reprezentare structurată a factorilor de risc ce conţine uzual 4

patru elemente: sursele, evenimentele, cauzele şi consecinţele acestora (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

6. emisie de factori de risc gradul şi modul în care un eveniment poate afecta o organizaţie/instituţie/regiune/ţară, un lucru sau o fiinţă, luate individual (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

7. estimarea factorilor de risc procesul global care include identificarea factorilor de risc, analiza acestora, aprecierea sau estimarea acestora, precum şi evaluarea lor (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

8. evaluarea factorilor de risc procesul de comparare a rezultatelor analizei de risc obţinute cu criteriile de risc stipulate prin standarde sau reglementări, pentru a se determina dacă un risc şi/sau magnitudinea acestuia este mare/acceptabilă/tolerabilă sau nu şi este un element de decizie privind managementul/tratamentul riscului (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

9. eveniment apariţia sau modificarea unui set particular de circumstanţe ce se pot constitui drept factor de risc (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

10. expunere la factori de risc măsura în care o organizaţie/ instituţie/regiune/ţară şi/sau un operator este subiectul unui eveniment. Structura la care se referă expunerea la factori de risc poate fi chiar o ţară şi atunci riscul se defineşte ca risc geografic.

11. factor de risc fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu ce pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc (Ordonanţa de Urgenţă 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 361 din data de 26 aprilie 2004)

12. frecvenţa factorilor de risc numărul de evenimente factori de risc sau rezultatele acestora, definite per unitatea de timp (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

13. identificarea factorilor de risc procesul de descoperire, recunoaştere şi descriere a riscului, implicând identificarea evenimentelor surse de risc, cauza lor şi potenţialele lor consecinţe, date istorice, analize teoretice, opinia informată a experţilor şi a operatorilor din domeniu de aplicare

14. managementul factorilor de risc activităţi coordonate pentru a direcţiona şi a orienta o organizaţie pentru controlul unui risc

15. monitorizarea factorilor de risc verificarea continuă, supravegherea, observarea critică sau determinarea statusului riscurilor, cu scopul de a identifica

Ediţia : I

Revizia : 0






modificarea de la nivelul cerut sau aşteptat de performanţă, aceasta putându-se aplica cadrului de management al riscului, procesului de management al riscului, factorilor de risc sau măsurilor de control

16. nivel de risc magnitudinea unui risc sau a unei combinaţii de riscuri, exprimată în termenii unei combinaţii dintre pasibilitate /potenţialitatea de manifestare şi consecinţele acesteia

17. operator persoană sau organizaţie ce pot afecta, sunt afectate sau pot să fie afectate de o decizie sau de o activitate

18. opţiune de reducere măsura ce modifică nivelul riscului, aceasta incluzând orice proces, politică, instrument, practică sau altă acţiune ce modifică frecvenţa şi magnitudinea factorilor de risc

19. pasibilitatea/potenţialitatea (likelihood) factorilor de risc

şansa ca ceva evaluat ca risc să se manifeste, fie că este definit, măsurat sau determinat obiectiv ori subiectiv, calitativ, semicantitativ sau cantitativ, fie este descris utilizându-se termeni generali ori matematici, precum probabilitatea sau frecvenţa (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

20. probabilitatea factorilor de risc exprimarea şansei de producere a unui eveniment factor de risc, exprimată ca un număr între 0 şi 1, unde 0 este imposibilitatea de a se produce acel eveniment iar 1 este certitudinea absolută de producere a evenimentului respectiv (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

21. raportarea factorilor de risc formă de comunicare destinată a informa, în mod special, operatorii interni şi externi, furnizându-le informaţii referitoare la stadiului curent al factorilor de risc şi al managementului acestora;

22. risc efectul incertitudinii asupra atingerii obiectivelor unei organizaţii/instituţii/regiune/ţară (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului - Vocabular, 2009)

23. riscul rezidual nivelul de risc ce rămâne după aplicarea tratamentului riscului asupra riscului nerestricţionat, ce poate conţine riscul neidentificat, fiind cunoscut ca risc reţinut

24. sursa de risc element factor de risc ce singur sau în combinaţie, prezintă un potenţial intrinsec de a crea un risc, putând fi tangibil sau intangibil (IEC/ISO – Ghid 73 – Managementul Riscului – Vocabular, 2009)

Ediţia : I

Revizia : 0






4.2. ABREVIERI

Nr. crt.

Abrevierea Definirea abrevierii

1. ANSVSA Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

2. SEARP Serviciul Epidemiologie, Analize de Risc şi Programe 3. CE Comisia Europeană 4. EFSA Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor 5. FAO Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie 6. LNR Laborator Naţional de Referinţă 7. IDSA Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală 8. ISO Organizaţia Mondială pentru Standardizare 9 OMC Organizaţia Mondială a Comerţului

10. OMSA Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor 5. DESCRIEREA PROCEDURII 5.1. GENERALITĂŢI 5.1.2. CONCEPTUL DE ANALIZĂ DE RISC Conceptul modern „Analiza de risc” este procesul de identificare, caracterizare, ierarhizare, evaluare, estimare, gestionare, monitorizare, management şi comunicare a factorilor de risc. Analiza de risc este instrumentul aflat la dispoziţia structurilor responsabile pentru gestiunea aspectelor ce reprezintă sau pot reprezenta un pericol ori un risc real pentru societate, în general şi pentru anumite domenii macroeconomice, în special. Fiind un proces de predicţie, analiza de risc necesită în mod imperativ conlucrarea specialiştilor aparţinând mai multor domenii, divizaţi în trei grupuri, fiecare grup având responsabilităţi specifice, respectiv: a) identificatorii, evaluatorii şi estimatorii factorilor de risc b) comunicatorii factorilor de risc c) gestionarii şi managerii factorilor de risc

Ediţia : I

Revizia : 0






5.1.3. CATEGORII DE RISCURI 1. Risc zero nu există 2. Risc inacceptabil sau risc

intolerabil nivelul de risc evaluat grosier în cadrul pericolului, poate fi eliminat sau redus ca intensitate a consecinţelor pe care le poate produce, prin aplicarea opţiunilor de reducere (acţiuni preventive şi/sau măsuri corective)

3. Risc acceptabil sau risc tolerabil ori risc permisibil sau risc admisibil

nivelul de risc ţintă, de obţinut prin aplicarea opţiunilor de reducere a riscului inacceptabil sau intolerabil, nerestricţionat, până la atingerea unui nivel de risc acceptabil sau tolerabil ori permisibil sau admisibil, ca risc restricţionat, iar ceea ce rămâne este reprezentat de riscul rezidual

4. Risc activ riscul de emisie a factorilor de risc ce se manifestă temporal şi spaţial în României sau în proximitatea României

5. Riscul pasiv riscul potenţial pe care îl suportă populaţiile de animale din România

6. Risc plauzibil riscul despre care se ştie că se poate manifesta şi pentru care se speră să se poată determina probabilitatea de manifestare a consecinţelor

7. Riscul potenţial aparţine conceptului precauţiei şi se referă la riscul despre care se ştie că se poate manifesta şi pentru care nu se poate estima probabilitatea de manifestare a consecinţelor

8. Riscul estimat nerestricţionat nivelul riscului rezultat ca urmare a estimării acestuia după ce a fost identificat şi poate fi risc acceptabil sau inacceptabil

9. Riscul estimat restricţionat nivel al riscului inacceptabil şi uneori chiar acceptabil căruia i s-a aplicat opţiunile de reducere (acţiuni preventive şi/sau măsuri corective) pentru a-l face risc acceptabil

10. Risc neglijabil riscul asupra căruia s-au aplicat opţiunile de reducere (acţiuni preventive şi/sau măsuri corective) complete, evaluat semicantitativ cu nivelurile 1 şi 2

11. Risc slab/rezidual nivelul de risc obţinut după aplicarea opţiunilor de reducere (acţiuni preventive şi/sau măsuri corective) a riscului inacceptabil sau intolerabil nerestricţionat până la un nivel de risc acceptabil sau tolerabil ori permisibil sau admisibil (risc restricţionat), evaluat semicantitativ cu nivelurile 3 şi 4

12. Risc moderat nivelul de risc asupra căruia s-a aplicat un număr redus de opţiuni de reducere (acţiuni preventive şi/sau măsuri corective), evaluat semicantitativ cu nivelul 5

13. Risc crescut nivelul de risc asupra căruia s-au aplicat un număr foarte redus de opţiuni de reducere (acţiuni preventive şi/sau măsuri corective), evaluat semicantitativ cu nivelul 6

14. Risc foarte crescut nivelul de risc asupra căruia nu s-au aplicat opţiunile de reducere (acţiuni preventive şi/sau măsuri corective) ori cele aplicare au un caracter general, comun pentru mai multe tipuri de risc, evaluat semicantitativ cu nivelul 7

Ediţia : I

Revizia : 0






5.2. STRUCTURA ANALIZEI DE RISC Pentru elaborarea analizei de risc este necesară parcurgerea următoarelor etape: a. Necesitatea elaborării analizei de risc b. Etapa preliminară a elaborării analizei de risc c. Sediul materiei d. Principiile analizei de risc e. Identificarea riscului f. Evaluarea/aprecierea şi estimarea riscului g. Evaluarea/aprecierea consecinţelor riscului h. Estimarea riscului nerestricţionat i. Gestiunea şi managementul riscului j. Comunicarea riscului k. Reevaluarea analizei de risc 5.3. SCRIEREA ANALIZEI DE RISC În cadrul procesului de scriere a analizei de risc se procedează la descrierea fiecărei etape a analizei de risc, adaptată la particularităţile riscului reprezentat de boala pentru care se elaborează analiza de risc. 5.3.1. Necesitatea elaborării analizei de risc Elaborarea analizei de risc este un instrument de lucru aflat la dispoziţia autorităţilor, util şi necesar pentru: a) elaborarea de strategii faţă de situaţii necunoscute sau insolvabile faţă de: (i) situaţii în totalitate noi, cum ar fi de exemplu encefalopatia spongiformă bovină (ii) situaţii cunoscute dar pentru care nu există abordări certe pentru soluţionare, de exemplu boala canceroasă (iii) situaţii cunoscute dar pentru care nu există strategii manageriale de abordare datorită unor motive obiective, cum ar fi: - situaţiile nu pot fi prevăzute, de exemplu cutremurele - situaţiile pot fi prevăzute dar nu pot fi prevenite, de exemplu tornadele sau evoluţiile financiare b) forurile internaţionale ce reglementează comerţul internaţional cu animale şi produse de origine animală ca bază ştiinţifică pentru adoptarea reglementărilor internaţionale în domeniu: OMSA, Comisia Europeană, OMC, FAO, Codex Alimentarius, etc c) regionalizare conform criteriilor OMSA d) eficientizarea elaborarea şi implementării programelor strategice de supraveghere şi monitorizare a bolilor la animale.

Ediţia : I

Revizia : 0






Descrierea necesităţii elaborării analizei de risc pentru bolile transmisibile ale animalelor implică: (i) descrierea caracterului emergent sau reemergent al bolii pentru România (ii) prezentarea situaţiei epidemiologice, atât la nivel naţional, cât şi în context european, în special în imediata vecinătate a graniţelor României 5.3.2. Etapa preliminară a elaborării analizei de risc Etapa preliminară a elaborării analizei de risc presupune abordarea şi descrierea următoarelor aspecte:

a) existenţa cadrului instituţional pentru elaborarea analizei de risc – prezentarea sistemului instituţional şi organizatoric prin care se realizează identificarea, gestiunea şi managementul factorilor de risc corelaţi cu bolile transmisibile ale animalelor

b) existenţa cadrului de reglementare pentru elaborarea analizei de risc – prezentarea cadrului de reglementare internaţional elaborat de către:

- Organizaţia Internaţională pentru Standardizare - Organizaţia Mondială a Comerţului - Comisia Codex Alimentarius c) existenţa cadrului procedural pentru elaborarea analizei de risc – prezentarea cadrului procedural utilizat la elaborarea analizei de risc elaborat de către: - Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor - Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie - Organizaţia Mondială a Sănătăţii d) stabilirea scopului analizei de risc – descrierea scopului şi a obiectivelor propuse a se realiza prin elaborarea analizei de risc şi prin implementarea opţiunilor de reducere a riscului identificat până la nivelul cel mai mic posibil

e) definirea termenilor de referinţă – pentru înţelegerea sensului şi utilizarea unitară a termenilor specifici analizei de risc, aceştia trebuie definiţi având la bază, în principal, documente oficiale de referinţă f) selectarea echipei de analiză de risc - analiza de risc este o ştiinţă interdisciplinară, utilizează date şi informaţii preluate din multe alte discipline ori ştiinţe, cum ar fi: matematică, biologie, medicină, statistică, IT, epidemiologie, bacteriologie, virusologie, parazitologie, micologie, micotoxicologie, toxicologie, hormonologie, nutriţie şi dietetică, etc. De aceea, analiza de risc se poate realiza de o singură persoană sau un grup foarte restrâns de persoane (2-3 persoane). La baza constituirii grupului de analiză de risc trebuie avute în vedere cel puţin şase principii: - principiul competenţei - competenţa fiecărui membru al echipei - principiul complementarităţii – membrii echipei trebuie să aibă competenţe complementare, nu suprapuse - principiul integralităţii - echipa trebuie să cuprindă un analist de risc care să cunoască foarte bine etapele de elaborare a analizei de risc şi să aibă discernământul de a adapta matricea generală de elaborare a analizei de risc, în funcţie de domeniul de aplicare - principiul temporalităţii - elaborarea unei analize de risc necesită mai mult timp pentru identificarea şi colectarea informaţiilor necesare, decât elaborarea proiectului de analiză de risc ca atare

Ediţia : I

Revizia : 0






- principiul analizei de risc calitative - pentru domeniile de competenţă ale serviciilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în mod normal, este suficientă realizarea unei analize de risc calitative sau semicalitative/semicantitative, varianta analizei de risc cantitative fiind impusă de cazuri particulare; - principiul transparenţei manageriale - managementul de top al unui sector de activitate trebuie să dovedească transparenţă totală privind furnizarea de informaţii şi date echipei de analiză de risc.

- instruirea pentru elaborarea analizei de risc h) factori de considerat la elaborarea analizei de risc – prezentarea factorilor identificaţi ca

având impact asupra elaborării analizei de risc, cum ar fi de exemplu: - definirea concretă a structurii grupului de analiză de risc - stabilirea clară a responsabilităţilor fiecărui membru - elaborarea de programului de activitate al grupului de analiză de risc, etc

5.3.3. Sediul materiei

Elaborarea analizei de risc are ca sediu al materiei: a) documentele elaborate de: ISO, OMSA, OMC, FAO, CE, EFSA, acestea fiind

documentele ce reglemetează cadrul procedural şi cadrul de reglementare pentru elaborarea analizei de risc

b) cadrul legislativ comunitar elaborat pentru: măsurile de supraveghere şi diagnostic, măsurile de prevenire, măsurile de protecţie, notificarea, sistemul de alertă şi de reacţie precoce, măsurile de combatere, desemnarea Laboratorului de Referinţă al Uniunii Europene pentru boala ce constituie riscul analizat

h) Cadrul legislativ naţional elaborat pentru: notificarea, cadrul organizatoric naţional de combatere a bolilor în România, măsurile de combatere, desemnarea Laboratorului Naţional de Referinţă pentru boala ce constituie riscul analizat

i) Manualul de diagnostic al Laboratorului Naţional de Referinţă pentru boala ce constituie riscul analizat – prezentarea structurii generale a acestui document. 5.3.4. Principiile analizei de risc

a) Principiul specificităţii scopului - elaborarea analizei de risc trebuie să fie orientată pentru un anumit scop şi realizarea unor anumite obiective

b) Principiul evaluării individuale a riscurilor - identificarea tuturor factorilor de risc corelaţi cu boala ce constituie riscul analizat, caracterizarea, evaluarea şi estimarea individuală, ca incidenţă, magnitudine şi consecinţe

c) Principiul corelării capabilităţii – corelarea dintre posibilităţile de reacţie preventivă şi curativă a serviciilor sanitare veterinare din România şi cea a operatorilor gestionari şi manageri de risc, cu nivelul riscului evaluat şi estimat

d) Principiul obiectivităţii - abordarea cu obiectivitate, de către serviciile veterinare din România, precum şi de către operatorii gestionari şi manageri de risc, a tuturor etapelor elaborării şi implementării analizei de risc şi în mod particular a opţiunilor de reducere selectate

e) Principiul proporţionalităţii – proporţionalitatea dintre potenţialul de manifestare şi dimensiunea consecinţelor factorilor de risc şi acţiunile preventive şi/sau măsurile corective de implementat

Ediţia : I

Revizia : 0






f) Principiul echivalenţei măsurilor - două sau mai multe entităţi aflate în relaţie directă sau sub ameninţarea aceluiaşi risc (Comisia Europeană, România şi celelalte State Membre) trebuie să pună în aplicare acţiuni preventive şi/sau măsuri corective echivalente (cu acelaşi efect)

g) Principiul specificităţii măsurilor preventive şi acţiunilor corective - acţiunile preventive şi măsurile corective cele mai costisitoare trebuie să fie direcţionate, în primul rând, pentru diminuarea nivelului factorilor de risc ce au cel mai înalt potenţial de manifestare şi apoi pentru celelalte riscuri

h) Principiul conlucrării în bloc - analiza de risc nu este apanajul unui singur om, ci al unei echipe în care se regăsesc specialişti de diferite profesii, utili realizării acesteia

5.3.5. Identificarea riscului

a) Cadrul instituţional pentru identificarea factorilor de risc În cadrul acestei etape, membrii echipei de analiză de risc procedează la identificarea,

enumerarea şi prezentarea instituţiilor cu rol în identificarea, caracterizarea, ierarhizarea, evaluarea şi estimarea factorilor de risc.

Pentru domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor, aceste instituţii sunt reprezentate de: - Laboratoarele Naţionale de Referinţă din IDSA - Laboratoarele de Referinţă ale Uniunii Europene - laboratoarele judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadruol

direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor Pentru fiecare instituţie în parte se menţionează actul normativ de instituire sau

desemnare şi principala atribuţie pe care o are în relaţie cu riscul analizat b) Cadrul procedural pentru identificarea factorilor de risc În cadrul acestei etape, membrii echipei de analiză de risc procedează la identificarea şi

prezentarea documentelor care constituie cadrul procedural pentru identificarea factorilor de risc ai bolii pentru care se elaborează analiza de risc, utilizând ca referenţiale în primul rând documentele emise de OMSA, dar şi de alte organizaţii şi instituţii cu atribuţii în domeniul sanitar veterinar.

c) Cadrul reglementare pentru identificarea factorilor de risc în vederea elaborării analizei de risc

În cadrul acestei etape, membrii echipei de analiză de risc procedează la identificarea şi enumerarea actelor normative ce reglementează, la nivel comunitar şi naţional, boala pentru se elaborează analiza de risc.

d) Stabilirea claselor de factori de risc, identificarea şi caracterizarea factorilor de risc În cadrul acestei etape, membrii echipei de analiză de risc procedează la identificarea

claselor de factori de risc pentru boala pentru se elaborează analiza de risc. Se va încerca o identificare cât mai completă a acestor clase de factori de risc. Principalele clase de factori de risc ce pot fi identificate sunt:

(i) factori de risc procedurali şi de reglementare corelaţi (ii) factori de risc privind etiologia bolii ce constituie risc (iii) factori de risc corelaţi cu activităţile de import, comerţ intracomunitar, tranzit

şi comerţ pe piaţa domestică cu mărfuri supuse controlului sanitar veterinar (vi) factori de risc corelaţi cu gestiunea şi evidenţa populaţiei de animale ţintă

pentru riscul analizat (vii) factori de risc corelaţi cu gestiunea şi evidenţa populaţiei de animale rezervor

natural pentru riscul analizat (viii) factori de risc corelaţi cu vectori animaţi şi neanimaţi

Ediţia : I

Revizia : 0






(ix) factori de risc corelaţi cu sistemele de creştere a animalelor ţintă pentru riscul analizat

(x) factori de risc corelaţi cu sistemul de furajare a animalelor ţintă pentru riscul analizat

(xi) factori de risc corelaţi cu supravegherea de abator pentru animalele ţintă pentru riscul analizat

(xii) factori de risc corelaţi cu activităţile de supraveghere şi control în exploataţiile profesionale şi non-profesionale

(xiii) factori de risc corelaţi cu supravegherea de laborator (xiv) factori de risc corelaţi cu sistemul de ecarisare (xv) factori de risc corelaţi cu activităţile de dezinfecţie şi deratizare (xvi) factori de risc corelaţi cu cadrul instituţional şi funcţional al serviciilor

veterinare Dependent de particularităţile riscului reprezentat de boala pentru care se elaborează

analiza de risc pot fi identificate şi alte clase de factori de risc. După ce au fost identificare clasele de factori de risc urmează, pentru fiecare clasă de

factori de risc în parte, identificarea şi caracterizarea factorilor de risc pentru fiecare clasă în parte.

Este recomandat ca această etapă a analizei de risc să fie abordată cu foarte mare atenţie deoarece o identificare cât mai completă a factorilor de risc constituie premiza formulării unor opţiuni de reducere adecvate reducerii nivelului de risc până obţinerii la un nivel acceptabil care să ofere protecţie sănătăţii animalor şi, implicit, sănătăţii publice.

5.3.6. Evaluarea/aprecierea şi estimarea riscului a) Evaluarea nivelului de risc pentru fiecare factor de risc identificat şi caracterizat Pentru factorii de risc identificaţi şi caracterizaţi, membrii echipei de analiză de risc procedează la la determinarea nivelului de risc, exprimat ca produsul dintre probabilitatea de producere a factorului de risc şi magnitudinea consecinţelor. Pentru cuantificarea nivelului de risc se pot utiliza diferite referenţiale în domeniu, în funcţie de boala pentru care se elaborează analiza de risc, precum şi de referenţialele emise de instituţii sau organizaţii . Pentru determinarea probabilităţii de producere a factorului de risc se poate utiliza documentul „ISO Ghid 73 - Managementul Riscului - Vocabular”, document prin care este stabilită probabilitatea producerii unui eveniment, ce poate varia între 0 şi 1, unde: - 0 este imposibilitatea producerii evenimentului - 1 este certitudinea absolută a producerii acestuia Pentru evaluarea magnitudinii consecinţelor factorilor de risc identificaţi şi caracterizaţi se poate utiliza, prin extrapolare, documentul “The assessment of the geographical risk of BSE carried out by the European Commission’s Scientific Steering Committee”, document prin care sunt stabilite şapte clase de gravitate a magnitudinii consecinţelor unui factor de risc, respectiv: - extrem de crescută = 7 - foarte crescută = 6 - crescută = 5 - moderată = 4 - redusă = 3 - foarte redusă = 2

Ediţia : I

Revizia : 0






- neglijabilă = 1 Determinarea nivelului de risc pentru fiecare factor în parte se realizează prin aplicarea formulei: nivel de risc = probabilitatea de apariţie a factorului de risc x magnitudinea consecinţelor produse la apariţia factorului de risc b) Ierarhizarea factori de risc identificaţi şi caracterizat după nivelul de risc După ce pentru fiecare factor de risc a fost determinat nivelul de risc, membrii echipei de analiză de risc procedează la ierarhizarea factorilor de risc în cadrul fiecărei clase de factori de risc în ordinea descrescătoare a nivelului de risc. Pentru facilitarea utilizării rezultatelor analizei de risc se complexează Anexa 1, în care sunt înscrise clasele de factori de risc, toţi factorii de risc identificaţi şi, pentru fiecare factor în parte, probabilitatea de manifestare, magnitudinea consecinţelor şi nivel de risc determinat. c) Determinarea nivelului de risc pentru fiecare clasă de factori de risc identificată În cadrul acestei etape se procedează la calcularea nivelului de risc pentru fiecare clasă de factori de risc în parte, pe baza nivelului de risc al factorilor de risc ierarhizaţi în etapa anterioară. Pentru a determina nivelul de risc al clasei se aplică următoarea formulă, descrisă în volumul „Risk Analysis: A Quantitative Guide”, la subcapitolul 11.2.2. „Methods for constructing an agregate distribution” :

k ∑ Fj (x) λj j=1 F(x) =

k ∑ rj j=1

Pentru facilitarea utilizării rezultatelor analizei de risc se complexează Anexa 2 , în care sunt înscrise clasele de factori de risc, numărul total de factori de risc şi numărul de factori de risc pentru fiecare nivel de risc determinat d) Ierarhizarea claselor factorilor de risc după nivelul de risc După ce s-a calculat nivelul de risc pentru fiecare clasă de factori de risc, membrii echipei de analiză de risc procedează la ierarhizarea claselor de factori de risc prin completarea Anexei 3. 5.3.6.1 Evaluarea/apreciarea emisiei de risc Se identifică clasele de factori de risc ce constituie risc de emisie pentru boala pentru care se elaborează analiza de risc, apoi se identifică factorii de risc ce pot fi supuşi opţiunilor de reducere şi factori de risc ce nu pot fi supuşi opţiunilor de reducere şi care constituie pericole în structura cărora hazardul este maxim. După identificarea factorilor de risc ce constituie risc de emisie şi care nu suportă opţiuni de reducere se motivează sumar imposibilitatea aplicării opţiunilor de reducere. Se procedează la introducerea claselor factorilor de risc în tabelul de mai jos şi la calcularea mediei aritmetice a riscului de emisie.

Ediţia : I

Revizia : 0






Nr.crt. Clasa de factori de risc Nivelul de risc Se înscriu clasele de factori de risc Se înscrie

nivelul de risc aferent clasei de factori de risc

1. .................. ............. 2. .................. ............. Media riscului de expunere

5.3.6.2. Evaluarea/apreciarea expunerii la risc Se procedează în mod similar cu punctul 8.6.1. dar sunt identificaţi şi luaţi în considerare factorii de risc corelaţi cu expunerea la riscul reprezentat de boala pentru care se elaborează analiza de risc. Se procedează la introducerea claselor factorilor de risc în tabelul de mai jos şi la calcularea mediei aritmetice a expunerii la risc.



1. .................. ............. 2. .................. ............. Media expunerii la risc

5.3.6.3. Evaluarea/apreciarea difuzării riscului Se procedează în mod similar cu punctul 8.6.1. dar sunt identificaţi şi luaţi în considerare factorii de risc corelaţi cu difuzarea riscului reprezentat de boala pentru care se elaborează analiza de risc. Se procedează la introducerea claselor factorilor de risc în tabelul de mai jos şi la calcularea mediei aritmetice a riscului de difuzare.

Ediţia : I

Revizia : 0








1. .................. ............. 2. .................. ............. Media riscului de difuzare

În teoria analizei de risc, pericolul P este egal cu riscul R plus hazardul H.

P = R+H

În situaţia în care riscul de emisie este mai mare decât riscul de expunere şi decât riscul de difuzare, pericolul este foarte mare. 5.3.7. Evaluarea/aprecierea consecinţelor riscului Evaluarea/aprecierea consecinţelor pătrunderii riscului reprezentat de boala pentru care se elaborează analiza de risc este realizată pe baza datelor din literatura de specialitate. Se identifică şi se prezintă succint consecinţele ce pot fi produse ca urmare a pătrunderii şi evoluţiei riscului reprezentat de boala pentru care se elaborează analiza de risc. Principalele consecinţe ce pot fi identificate pot fi: a) consecinţe directe prin: (i) pierderi de producţie (ii) pierderi prin mortalitate (iii) pierderi prin morbiditate = stamping–out (iv) pierderi prin uciderii de specii colaterale b) consecinţe indirecte (i) costuri de supraveghere şi profilaxie (ii) costurile indemnizării (iii) pierderile comerciale potenţiale (iv) consecinţe nefaste asupra mediului (v) consecinţe de ordin religios şi cultural În situaţia în care există date se poate face prezentarea consecinţelor produse de evoluţia riscului respectiv. Dacă aceste date nu există se prezintă potenţialele consecinţe ce pot fi produse de evoluţia riscului.

Ediţia : I

Revizia : 0






5.3.8. Estimarea riscului nerestricţionat Pentru evaluarea riscului nerestricţionat se realizează compararea riscului identificat, caracterizat şi evaluat, cunoscut şi sub denumirea de risc brut, cu niveluri de risc etalon stabilite prin: a) standarde naţionale sau internaţionale b) linii directoare sau documente oficial recunoscute internaţional c) acte normative naţionale sau comunitare Se identifică şi se prezintă documentele de referinţă utilizate pentru estimarea riscului nerestricţionat. 5.3.9. Gestiunea şi managementul riscului Etapa de gestiune şi management al riscului implică următoarele: a) administrarea factorilor de risc Administrarea factorilor de risc corelaţi cu boala pentru care se realizează analiza de risc se realizează într-o fază iniţială de către structurile ce realizează identificarea, caracterizarea, evaluarea, ierarhizarea şi estimarea factorilor de risc corelaţi cu această boală, menţionate la punctul 2.1. Această activitate implică supravegherea de laborator şi gestionarea rezultatelor prin buletinele de analiză, de către Laboratorul Naţional de Referinţă corespondent. Administrarea factorilor de risc identificaţi, caracterizaţi, evaluaţi, ierarhizaţi şi estimaţi se realizează prin implementarea supravegherii active şi pasive din programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, de către medicii veterinari oficiali din cadrul direcţiilor judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. Managementul factorilor de risc corelaţi identificaţi, caracterizaţi, evaluaţi, ierarhizaţi şi estimaţi: (i) se proiectează de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în funcţie de opţiunile de reducere formulate de către structurile menţionate la punctul 2.1. (ii) se implementează de către fermieri, organizaţii, asociaţii, societăţi, patronate de profil, publice centrale cu responsabilităţi în domeniul agricol şi al protecţiei mediului, cu sprijinul administraţiei publice locale şi a organelor administraţiei (iii) se supraveghează şi se evaluează ca eficienţă de către direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor b) supravegherea factorilor de risc Se realizează de către serviciile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, astfel: (i) Laboratorul Naţional de Referinţă corespondent din structura Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, pentru activităţi specifice de laborator şi pentru identificarea vectorilor animaţi specifici, după caz (ii) direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor prin medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi medicii veterinari oficiali zonali, pentru:

Ediţia : I

Revizia : 0






- circulaţia şi comercializarea animalelor vii şi a produselor şi subproduselor provenite de la acestea - gestionarea factorilor de risc neanimaţi - unele aspecte referitoare la sistemele de creştere a animalelor în România - activităţile de supraveghere activă şi pasivă în exploataţiile de animale - activităţile specifice sistemului de ecarisare - activităţile de dezinfecţie ce se realizează în exploataţiile de animale (iii) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru: - factorii de risc corelaţi cu cadrul instituţional şi funcţional al serviciilor veterinare - factorii de risc procedurali şi de reglementare corelaţi cu boala pentru care se elaborează analiza de risc - factorii de risc corelaţi cu comerţul intracomunitar cu mărfuri supuse controlului sanitar veterinar ce pot constitui materii de contagiu pentru boala pentru care se elaborează analiza de risc (iv) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru factorii de risc corelaţi cu sistemele de creştere şi furajare a animalelor în România c) formularea opţiunilor de reducere Pentru fiecare factor de risc identificat şi caracterizat, membrii echipei de analiză de risc procedează la identificarea şi descrierea opţiunii de reducere (acţiune preventivă şi măsură corectivă) aplicabilă pentru reducerea nivelului de risc până la un nivel acceptabil. Pentru facilitarea utilizării de către decidenţi a opţiunilor de reducere formulate în cadrul analizei de risc se complexează Anexa 4. d) prezentarea opţiunilor de reducere Opţiunile de reducere formulate de către identificatorii şi evaluatorii de risc pot fi de natură reglementată sau nereglementată. Opţiunile de reducere reglementate se aplică întocmai, acestea având caracter normativ. Opţiunile de reducere nereglementate sunt opţiuni flexibile permiţând adaptarea acestora dependent de evoluţia riscului. Atât opţiunile de reducere reglementate, cât şi cele nereglementate sunt prezentate structurilor şi factorilor de luare a deciziilor. Aceştia vor realiza următoarea etapă a analizei de risc, respectiv selectarea acţiunilor preventive, sau după caz şi a măsurilor corective, în ipostaza în care riscul s-a manifestat deja şi a indus consecinţe. Pentru România, gestionarii riscului sunt: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, prin structurile administrative ale acestora. e) selectarea opţiunilor de reducere Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, ca cvasitotal gestionar al riscurilor, are obligaţia de a implementa şi verifica implementarea acţiunilor preventive şi a măsurilor corective (opţiuni de reducere) ce sunt reglementate şi de a selecta din setul de opţiuni de reducere, prezentat de identificatorii şi asesorii de risc, pe cele pe care le consideră cele mai adecvate în vederea prevenirii, evitării sau managementului riscului, să discute opţiunile de reducere selectate cu managerii de risc, în vederea stabilirii capabilităţii acestora de a implementa măsurile selectate. f) selectarea opţiunilor de reducere Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor trebuie să discute cu managerii de risc: - resursele financiare necesare implementării opţiunilor de reducere selectate

Ediţia : I

Revizia : 0






- resursele materiale necesare implementării opţiunilor de reducere selectate - resursele de personal necesare implementării opţiunilor de reducere selectate - modalitatea de implementare a opţiunilor de reducere selectate ca mod, loc, areal, perioadă de implementare - elaborarea sau ajustarea cadrului procedural de implementare a acestora - stabilirea obiectivelor de îndeplinit - propuneri pentru modalităţi de evaluare a opţiunilor de reducere h) evaluarea opţiunilor de reducere selectate Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor vor evalua, împreună cu managerii de risc reprezentaţi de cei precizaţi la art. 2 al Capitolului I din Ordonanţa de Guvern nr. 42/2004, opţiunile de reducere selectate. i) adaptarea măsurilor selectate După evaluarea opţiunilor de reducere selectate şi agreerea lor de către gestionarii de risc şi managerii de risc, pentru respectarea principiilor analizei de risc, opţiunile de reducere selectate se adoptă sub forma unor programe, planuri sau strategii. j) implementarea opţiunilor de reducere selectate Programele, planurile sau strategii ce cuprind opţiunile de reducere selectate pentru implementare, sunt aplicate sub coordonarea gestionarilor de risc. k) estimarea eficienţei opţiunilor de reducere selectate Identificatorii şi evaluatorii de risc sprijină gestionarii şi managerii de risc, în vederea estimării eficienţei implementării opţiunilor de reducere, prin formularea ab initium de criterii de estimare. l) adaptarea opţiunilor de reducere selectate postimplementare Dacă rezultatele obţinute prin implementarea opţiunilor de reducere corespund criteriilor de estimare a eficienţei acestora şi conduc la realizarea obiectivelor propuse, în condiţii de risc tolerabil/acceptabil sau chiar neglijabil, activităţile se opresc aici, iar identificatorii de risc urmăresc orice modificare a factorilor de risc. În toate aceste etape, are loc comunicarea între identificatorii şi evaluatorii de risc cu gestionarii şi managerii de risc. 5.3.10. Comunicarea riscului Procesul de comunicare a riscului este un proces continuu ce debutează la momentul identificării riscului şi continuă pe tot parcursul elaborării analizei de risc până la momentul evaluării rezultatelor implementării opţiunilor de reducere şi a reevaluării analizei de risc pe baza rezultatelor obţinute. a) comunicarea identificării şi evaluării riscului Comunicarea unei eventuale identificări a unui focar de boală revine Laboratorului Naţional de Referinţă corespondent. Acesta trebuie să fie capabil şi să întreprindă măsurile necesare care să conducă la identificarea unui eventual focar primar de boală în România şi evitarea difuzării bolii. Totodată, acest laborator realizează comunicarea între identificatorul de risc şi gestionarul de risc reprezentat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. b) comunicarea privind gestiunea şi managementul riscului Comunicarea privind gestiunea şi managementul riscului reprezentat de boala pentru care se elaborează analiza de se realizează de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru

Ediţia : I

Revizia : 0






Siguranţa Alimentelor către direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, pe de o parte, şi de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor împreună direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor către managerii de risc reprezentaţi de organizaţii, asociaţii, societăţi, patronate de profil, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. c) comunicarea interprofesională privind riscul Se realizează între structurile care fac parte din Centrul Naţional pentru Controlul Bolilor şi sucursalele judeţene ale acestuia. d) comunicarea publică privind riscul Se realizează de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin managementul de top al acesteia sau prin structura specifică de comunicare în cadrul autorităţii ori prin alte structuri subordonate Autorităţii, cu mandat din partea acesteia, în cadrul unor conferinţe de presă. e) relaţia cu mass media privind riscul Publicul trebuie să fie încunoştinţat şi avertizat prin sistemul de avertizare precoce privind pericolul pe care îl prezintă riscul reprezentat de boala pentru care se elaborează analiza de risc, consecinţele pătrunderii bolii pe teritoriul României şi modalităţile de participare activă a acestuia la toate acţiunile formulate de structurile specializate în domeniu. Relaţia cu publicul şi cu mass media se realizează prin sisteme de avertizare tip afişaj în locuri publice sau instituţii, precum şi prin comunicate şi conferinţe de presă. 5.3.11. Reevaluarea analizei de risc Dependent de evoluţia factorilor de risc în sensul creşterii sau scăderii nivelului de risc ori a apariţiei unor noi factori de risc sau dispariţiei altora, identificatorii şi asesorii de risc au responsabilitatea de a monitoriza aceşti factori de risc şi a comunica necesitatea reevaluării analizei de risc pentru pesta porcină africană în funcţie de schimbările survenite. 6. RESPONSABILITĂŢI 6.1. Personalul din IDSA - realizează identificarea, caracterizarea, ierarhizarea, evaluarea şi estimarea factorilor de risc - supravegherea factorilor de risc prin activităţi specifice de laborator şi pentru identificarea vectorilor animaţi specifici, după caz - comunică factorii de risc identificaţi, caracterizaţi, ierarhizaţi, evaluaţi şi estimaţi 6.2. Personalul din ANSVSA - proiectează modul de management al factorilor de risc identificaţi, caracterizaţi, evaluaţi, ierarhizaţi şi estimaţi - selectează opţiunile de reducere a factorilor de risc până la un nivel acceptat - adoptă opţiunile de reducere selectate sub forma unor programe, planuri sau strategii - implementează şi verifică implementarea opţiunilor de reducere - discută opţiunile de reducere selectate cu managerii de risc, în vederea stabilirii capabilităţii acestora de a implementa opţiunile selectate - comunică modul de gestiune şi management al riscului

Ediţia : I

Revizia : 0






- comunică publicului larg prin intermediul mijloacelor mass media aspecte privind riscul identificat şi opţiunile de reducere selectate şi implementate pentru reducerea nivelului de risc până la un nivel acceptat Împreună cu personalul direcţiilor judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, personalul ANSVSA discută cu managerii de risc: - resursele financiare necesare implementării opţiunilor de reducere selectate - resursele materiale necesare implementării opţiunilor de reducere selectate - resursele de personal necesare implementării opţiunilor de reducere selectate - modalitatea de implementare a opţiunilor de reducere selectate ca mod, loc, areal, perioadă de implementare - elaborarea sau ajustarea cadrului procedural de implementare a acestora - stabilirea obiectivelor de îndeplinit - propuneri pentru modalităţi de evaluare a opţiunilor de reducere 6.3. Personalul din DSVSA-uri - realizează identificarea, caracterizarea, ierarhizarea, evaluarea şi estimarea factorilor de risc, după caz - supravegherează factorii de risc prin medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi medicii veterinari oficiali zonali pentru: circulaţia şi comercializarea animalelor vii şi a produselor şi subproduselor provenite de la acestea gestionarea factorilor de risc neanimaţi unele aspecte referitoare la sistemele de creştere a animalelor în România activităţile de supraveghere activă şi pasivă în exploataţiile de animale activităţile specifice sistemului de ecarisare activităţile de dezinfecţie ce se realizează în exploataţiile de animale - supraveghează şi evaluează eficienţa implementării opţiunilor de reducere - raportează rezultatele obţinute prin implementarea opţiunilor de reducere 6.4. Fermierii, organizaţiile, asociaţiile, societăţile, patronatele de profil, autorităţile publice centrale cu responsabilităţi în domeniul agricol şi al protecţiei mediului cu sprijinul administraţiei publice locale şi a organelor administraţiei implementează opţiunile de reducere a riscului până la un nivel acceptabil. 7. ANEXE ŞI ÎNREGISTRĂRI 7.1. ANEXE 7.1.1. Anexa 1 – Evaluarea nivelului de risc 7.1.2. Anexa 2 – Calcularea nivelul de risc pentru clasele de factori de risc 7.1.3. Anexa 3 – Ierarhizarea claselor de factori de risc 7.1.4. Anexa 4 – Opţiuni de reducere a factorilor de risc până la un nivel al riscului acceptabil 7.1.5. Anexa 5 - Tratamentul factorilor de risc

Ediţia : I

Revizia : 0






Anexa nr. 1

Evaluarea nivelului de risc Clase de factori de risc

Factorii de risc Probabilitate

Magnitudine Nivel de risc

Se înscriu clasele de factori de risc

Se înscriu factorii de risc identificaţi pentru clasa respectivă de factori de risc

Se înscrie probabilitatea de producere a factorului de risc

Se înscrie magnitudinea consecinţelor factorului de risc

Se înscrie nivelul de risc al factorului de risc ca produsul celor două coloane anerioare

1. ............ 1. ............... ...... ...... .......... 2. ..................... ..... ......... ......... 2. ............ 1. ............... ...... ...... .......... 2. ..................... ..... ......... .........

Ediţia : I

Revizia : 0






Anexa nr. 2

Calcularea nivelul de risc pentru clasele de factori de risc Clase de

factori de risc Nivel de risc al factorilor de risc

identificaţi şi caracterizaţi Număr

Factori Risc

Nivelul de risc calculat per clasă de

factori de risc 1 2 3 4 5 6 7 Se inscriu clasele de factori de risc

Se înscrie numărul de factori de risc în dreptul fiecărui nivel de risc determinat

Se înscrie numărul total de factori de risc pentru

clasa respectivă

Se înscrie nivelul de risc al clasei calculat conform formulei lui

David Vose

1. ............... .... ...... ...... ...... ..... ..... .... ........... .................. 2. ............... .... ...... ...... ...... ..... ..... .... ........... ..................

Ediţia : I

Revizia : 0






Anexa nr. 3

Ierarhizarea claselor de factori de risc

Ierarhizarea claselor de factori de risc Nivelul de risc calculat per clasă de factori de risc

Se inscriu clasele de factori de risc, în ordinea descrescătoare a nivelului de risc calculat

Se înscrievaloarea nivelului de risc obţinută prin aplicarea formulei de

calcul a lui David Vose 1. ...................... ................. 2. ...................... ..................

Ediţia : I

Revizia : 0


PROCEDURĂ CADRU SPECIFICĂ PENTRU ELABO RAREA ANALIZEI DE RISC PENTRU BO LILE TRANSMISIBILE ALE ANIMALELO R



Anexa nr. 4

Opţiuni de reducere a factorilor de risc până la un nivel al riscului acceptabil Nr. crt.

Clasa de factori de risc

Nivelul de risc al clasei

Factorii de risc ai clasei

Nivelul de risc al factorului de risc

Acţiuni preventive

Măsuri Corective

Cadrul de reglementare al opţiunii de reducere

Implementarea opţiunii de reducere

Se inseră clasele de factori de risc în ordinea descrescătoare a nivelului de risc calculat pentru fiecare clasă în parte

- se înscrie nivelul de

risc al clasei

- se inseră toţi factorii de risc ai clasei, în ordinea descrescătoare a valorii nivelului de risc determinat pentru fiecare factori în parte

- se înscrie nivelul de risc al factorului de risc

- se prezintă acţiunea preventivă adoptată pentru reducerea nivelului factorului de risc până la un nivel acceptabil

- se prezintă măsura corectivă adoptată pentru nivelului factorului de risc până la un nivel acceptabil

- se înscrie documentul oficial în care este prevăzută sau prin care se adoptă opţiunea de reducere (act normativ, notă de serviciu, decizie, etc.)

- se descriu rezultatele obţinute sau modul de implementare al opţiunii de reducere

1. .................. .....................

1. .................... ................. ............... ............. ..................... ................

............... ............. ..................... ................ 2. .................... ................. ............... ............. ..................... ................ ................. ............... ............. ..................... ................ 2. .................. .................

.... 1. .................... ................. ............... ............. ..................... ................

............... ............. ..................... ................ 2. .................... ................. ............... ............. ..................... ................ ............... ............. ..................... ................

Ediţia : I

Revizia : 0


PROCEDURĂ CADRU SPECIFICĂ PENTRU ELABO RAREA ANALIZEI DE RISC PENTRU BO LILE TRANSMISIBILE ALE ANIMALELO R



Anexa nr. 5

Nr. crt.

Factori de risc Nivel de risc

Măsura aplicată asupra factorului de risc

Responsabilitatea aplicării măsurii aupra factorului de risc

Rezultatul aplicării măsurii asupra factorului de risc

Baza legală a aplicării măsurii asupra factorului de risc

Observaţii/comentarii referitoare la aplicarea măsurii asupra factorului de risc

Se inseră factorii de risc în ordinea descrescătoare a nivelului de risc

- se înscrie nivelul de

risc al factorului

de risc

- se înscrie acţiunea concretă exercitată ca măsură de supraveghere, control şi/sau combatare asupra factorului de risc

- se înscrie instituţia şi/sau specialistul responsabil (prin, statut, contract, fişa postului) pentru aplicarea măsurii asupra factorului de risc

- se prezintă rezultatul obţinut sau poreconizat a se obţine prin aplicarea măsurii asupra factorului de risc

- se prezintă actul normativ de reglementare a măsurii aplicate asupra factorului de risc (act normativ, notă de serviciu, decizie, etc.)

- se înscrie orice observaţie sau comentariu considerat a fi necesar pentru aplicarea măsurii asupra factorului de risc

1. .................. .....................

1. .................... ................. ............... ............. .....................

............... ............. ..................... 2. .................... ................. ............... ............. ..................... ................. ............... ............. ..................... 2. .................. .................

.... 1. .................... ................. ............... ............. .....................

............... ............. ..................... 2. .................... ................. ............... ............. ..................... ............... ............. .....................

procedurĂ cadru specificĂ pentru elaborarea...

Documents