trJ.Ar, i

rr. PR OCEDIJRA DIVORTULUI

{art. 9L4,-934 din ryoul $qO de.prg-ceduri civiliJ'El-+.g,-\ i Li:,''.: '" : -

1.. Aspecte introductive

Procedura divor'fului in troul Cod de proceduri civili, degi pistreazio serie de reguli procedurale din vechea reglenrentare, vine gi cu soluliilegislative noi, impuse, pe de o parte cle nrodiftcirile legislative din planulclreptului substanfial favenr in vedere noul Cod civil r, respectivart. 373-,104), rle inrportanfa socialS a instituliei chs5toriei?, iar pe de altiparle de solufiile oferite, de-a lungul tinrpului, de jurispruclengi qi decloctrina in materie.

Divorful, clin prisnra dreptului nraterial, a fosb definit3 ca acea ,,fanndrle disolulie a cdsdtoriei care constd in des'facerea ei, cu efecte penfi'u viitor,prirt trcordul pdrfilor seu pe cale judecdtoreuscd". Definifia este corectS, curnen[iunear ci gi clivorpul pe cale judecitoreasci implici doui conlpo-nente: divorFul prin acord pi divor'ful bazat pe culpa sofilor. Pe de altipar'[e, in doctrinS't se face distincfia intre incetarea cdsitoriei vizuri ca o

,,indicare a cqzurilor naturale Si obiective prin core eceasta ia sfittsit" gi

desfacerea cisitoriei care ar setnnifica ,,disolulsilitaten cdsdtoriei prindivorl".

in docrrina veche5 necesitatea desfucerii cisitoriei a fost explicati innrod sintetic Ai plastic: ,,intrucdt credinla ce Si-o datorau sofii tru tnaie.trstd, ci a devenit o situalie necirtstitd, ht dosul cdreia se ascuttd relof.iileilicite sau cd legdnra sufleteascd dinh'e so.h rrrr mai poate existo, ci a fostirtlocttitd ltrin dispre!- llversiurte Si relafii ostile, nu e in interesul nici al

' Publicar irr NL Of, nr'. 5 i 1 din 24 iulie 2009.: A .sc veclca fvl. ;\nr:el, [.e divorce o l'etronger. La documetttutionu fruncuiasci Paris

196,!; J. Commaile, Le divorce en Frortce. La doatmentation ftoncni.se, Paris 1978, cirate;i in V.M. Ciobanu, G. Boroi, 'f.C. Briciu, Drept procaunl civil. Curs selectiv. Teste grild,e d. a V-a, Ed. C.H. Becl<, IJucur-egti, 2011, p. 413.

:f F.A. Baias, Unele dispozitii privind divorFtl ht noul Cod civil, in Analele Univer-siki[ji din Bucure5ti - Seria Drept, nr- 201 l -lll, iulie-septernbrie, p. 301.

't l. Af hu, Drepnl fanriller, Ed. Didactici 5i Petlagogici, Bucuregti, 1975, p. L7L),

citat ti in I. Leg, Proceduri civile specisle, Ed. AII l3ecl<, Bucurel-ti, 2000, p. 105.3 N{.11. Cantacuzino, Elernentele dreptului rontdncsc, Ed. Cartea Rolnineasci,

Ilucuregti, 19?1, p. 683.

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD D[ PROCEDUNA CIVII,A 19

copiilor, n[ci ul familiei, nici al societdfii de a se impune menflnerea uneisituafii legale care nu mai corespunde realitafii".

Spre deosebire de cauzele de incetare ale cisitoriei [moartea unuiadintre soli sau declararea judecitoreasci a morFii), divortul itnplicidisolugia cSsitoriei in tirnpul viefii sopilor1.

in lunrina noului Cod civil divorful poate fi exfrajudiciar (arl. 375 .gi

urm. NCC), divor| ce inFi in competenla ofi;erului de slare civili orinotarului public sau judiciar, ata cum este reglementat de noul Cod civilgi de art- 914-934 NCPC. Trebuie menlionat faptul ci daci in vecheareglernentare divoriul inrpltca in nrod automat o hotirire judecitoreascide desfacere a cisitoriei, in contextul acfual o asemenea condigionalitatenu mai existS, fiind posibil, aga cum am nrenfionat, gi divorful pe caleadminlstrativS.

Z, trnstanp competentd

Art. 914 NCPC. - (1) Cererea de divog esle de competen{ajudecdtoriei in circumscrip{ia cdreia se afld cea din urme bcuinfdcomune a sofllar. Dacd salii nu au avut laculnfd comune saudacd nlciunul dlntre sofi nu mai locuiegfe in clrcumscrip,fia jude-cdtariei in care se afld cea din urme bcuinld comund, judecdtoriacompetenfi esfe aceea in circumscriplia cdreia igi'ire locuintap6ritu| iar c1nd pdritul nu are locuinla fn lard gi instanleleromene sunt competente internalional, esfe 6ornpetentd judecd-torla in circumscriplia cdreia igf are locuinla reclamantul.

(?) Dacd nici reclamantul gi nici pdrttul nu au locuinta fn fard,pdr,tlle pot conveni sd introducd cererea de divarl la orice

judecdtorie din Romdnia. in tipsa unui asemenea acord, cerereade divor! esfe de competen{a Judecdtoriei Sectorulul 5 al muni-cipiulul Bucuregti.

in noul Cod de procedurl civili se renunfi la nogiunea de,,domiciliu" in stabilirea competenfei materiale in materie de divorffiind lnlocuiti cu cea rle,,locuinF"?. Solufia este fireascS, din moment

t I. Chelaru, Cdsdtoria Sl divor{ul. Aspecte juridice, rclig[ouse Si de drcpt comparo7Ed. A92, p.145.

? Art 914 alin. (lJ NCPC: "(1) Cererea de clivoq este de competenfa jurlecdbriei incirctunstripfio cdreia se ofld cea din urmd locainlfi comund a sogilor. Docd solii nu auavut lacuinlfr comunfr sau docd niciunul dindz soli rtu moi locuieste in ciranrscripgiajur)ecitortei i, ,oru se alld cea dln urmd loculttffi comund, judecdtoria competentfi estc

za Claudiu Co nstantin Dinu

ce gi in vechea reglemetrtare prin domiciliu se infelegeat locuinla in fapta sotilor fin consecinfi avea un infeles extins gi nu cel srrict adnri-nistt'ativ).

De asemenea, in privin[a cornpeten[ei teritoriale, noul cocl deprocedurr civili reglelnenteazd gi illoteza in care nici p6r6tul, nicireclamantul nu au locrrinfa in fara, tn acest caz solu$a fiind ofer-it5 deart. 914 alin. (z) NCPCZ. in acest caz pirfile pot conveni si introclucicererea de divorf la orice judecitorie din teri iar daci un asenleneaacord nu existi, cererea de divorf, in aceast5 ipotezi specialr, va fisolulionati cle |udecitoria Sector 5 Bucuregti [competenfa teritorialSexclusiviJ. in concret, pirlile pot si incheie url asemenea acord dealegere a competenfei inainte de declan$area litigiului, iar dupi sesizareainstangei, infelegerea trebuie sd fie parafati cel rnai tArziu la primultermen de judecati la care pir$le sunt legal citate, in fala prinreiinstante, termen pAni la care pirtile sau instanfa din oficiu pot invocaexcepfia de necompeten$ teritorialS exclusivi [arr. 130 alin. (z) NCpc3l,

celelalte aspecte privitoare la competenG au fost pistr-ate ca invechiul Cod de proceduri civilia. Astfel, cererea de divorp va fi de com-petenfa judec5toriei in circumscripfia cireia se afl5 cea rlin urmi locuin!:5comnni a so;ilor, iar daci sofii nu au avur locuin;5 comunr sau daciniciunul dintre soli nu mai locuiegte in circunrscdpfia judecitoriei in care

uceeu fn circunscripgio cdreia [Si are locuirtlu pfrr\tul, iar cdnd pdrunil nu are locuinfa inpnrd yi insturgele romrtne sunt competente intenla;ionol, este competentfr judecdtoria incirnunscrip$o cfrreio $i ure locuinga reclamsntul."

t V.lv1. Ciobanu, op.cit-, vol. ll, p.512; l. Leg', Prcceduricitrilespecia[e, Ed. All Becl<,Bucuregti, 2000, p. 1.1.0; T. Suceava, dec, clv. nr.242/ 1985, in RRD nl.. B/1985, p. 66.

2 Art 9I4 alin. [2J NCPC: ,,Dacd nici reclamontul Si nici pArdnl nu au locuittlo in;ard, pdrSllg pat conveni sd intoducii cererea de divorl Ia ortce Judecinrie rlinRomanta. in lipsa unui asemenea acorrl, cewea de rtivorf estc de contpetenfo lude-cdtoriei Sectorulul 5 al mwicipiului BucureSti."

rArL 130. NCPC - ,,(1) Necontpetenla nteteriuld Si tcritorialtl cle ordine publicritrcbuie invocatd tte purfi ori de cdn-e judecdtor la printiul tennen tle jurlecutd-lo carepdrgile swt legal citate tnfola primei instonge".

* Solutia consacrati cu privire la competenp materiali 9i teritoriali in marerladivorfului este aseminitoare cu cea previzutl de arl 7AG CPC italian: ,,La domancla cliscparazione personale si propone al u'ilrunale del luogo dell'ultirna rcsidenza comunedci conlugl ovvero, In mancanza, del luogo in cui il coniuge convenuro lra residenan odomicilio, cotr ricaruo che deve contenere l'esposizlone dei fatti sui rluali la clomanda e'fondab. Qualora il coniuge convenuro sla resldente all'estefo, o risulti irreperibile, ladon:anda si propone al tribunale rlel luogo di residenza o di rlomicllio clel ricorrenteje,se anche questi e' residente all'estero, a qualunque tribunale della Repubblica".

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COT} DE PROCEDIJRA CIVII.A 21

se afli cea din urmi locuingi comuni, judecitoria competenti este aceeain circunrscriptia cireia igi are locuinfa pirirul. in acest caz, dacl tocuintapiratului nu es[e cunoscuti, texful special se conrpleteazb cu art. 108NCPCT care prevede ci cererea se inh'oduce la ins[anfa din fari in a c.lreicircumscriplie se afli re;edinta acestuia, iar daci nu are nici regedintacunoscuti, Ia instanfa in a cirei circuniscriplie reclanranhrl igi al-edonriciliul.

De asemenea, daci pirirul nu are locuinFa in !ari, esre competenfijudecitoria in circuniscripfia cireia igi are locuinfa reclamanrul, claciinstanfele romine sunt competente international. Se poate lesne observaci in ipoteza arL 914 alin. (1J NCPC competerUa teritoriali este exclusivi,pirfile nepurind deroga de la aceasta?. Solulia trebuie nuanfati in cazularL 914 alin. (2J NCPC cat'e di intaietate voinfei pirtilor care pot stabili,de comun acord, competenla teritoriali, iar in lipsa convenfiei se revinela conrpetenp teritoriali exclusivi a Judecitoriei sector 5 Bucuregti,

in stabilirea competenfei confornr art 914 alin. [1J NCpc tr-ebuieavuti in vedere locuitrla conruni a soFilor de la data sesizirii instantei clejudecatS, neavind efect schinrbarea, ulterioart inCI'oducerii cererii, a

acestei loctrinle contune3. Prin folosirea terrnentrlr"ri de ,,loctrinti" in loctrlcelui de ,,donriciliu" s-a accentuat mai mult faptul ci, la stabilirea conr-petenfei teritoriale, nu este important daci sofii au ayut aceast^ilocuinti comttni inserati in actul de identitate sau mentionatii inbazele de date oficiale de eviden{i a populatiei'1.

in fine, nrenfioninr ci faptul ce aru 914 NCPC nu instituie o conr-petenfi alternativd, in care reclamantul si poati alege fntre rnai niulteinstanfe deopotrivi competente, fiind obligatorie respeclarea ordiniiimpuse de textul legal. Totodati, arl 9 t4 NCPC es[e un text specialedictat pentru cererea de divor,c, nefiind aplicabil in cererile de anulare

t Arr 108. NCPC - ,,Doco domiciliul suu, dulsd coz, sediul pdrdtului este necu-,toscut, ccrerea se introduce la instortpo in a cdrei ciratmscriptie se $ld reserlinta saurepre?entanfn ocestuio, lar docd nu ore nici reyedinfa ori reprtzenttonfa cunoscutd, loinfianfa in a cdrei clrcurnscipfie reclamantul ipi ore doniciliul, setliul, reSedintu orireprezentanp, dupd cnz."

z Aceeagi solufle era prevazuti gi sub auspiciile vechiului Corl de proceduri civili,fiind confirmata gi de pracric.i. in acest sen-s, a se vedea gi dec civ. lrr. 229/1996,publicati in BJ/1996, pp. 93 yi 94, preluabi in M. Tdbirci, C. Buta, Codul de procetlurricivild comentat Si otlnata6 Ed. Univer.zul f uridic, Bucuregti 2008, p. 1558.

I A.se verlea T. Hunedoara, dec. civ. nr. 550/1979 in RRD nr. 1t/1979.'t $i pracfica iudiciari a nrbliniat aceasii jtlee - decizia nr.1*'14/1998 a 'i'fut8, S. a

lV-a civ., in Culegere de practtcti jucliciard civild pe anul i998, p. 1 15,

tr-

?7 Clsttditt Constantin Dinu

sau constarare a nulibifii cisitoriei, unde urmeazi a se aplica dreptulcontun in nraterie de contpetenfi ntaterialS gi teritorialS. Faga de acesteaspec[e, conchidem cd gi in aceasti troui reglementare, competenfaprivitoare la cererea de divor[ ca t'egul5, este reglemerrtati de nornreimperative, fiinrl de ordine publici, cu toa[e consecintele procedurale ce

clecurg din aceasti calificale. Prin excepfie, consirlerini cI art- 914alin, [Z) NCPC [ipoteza in care nici reclamantul gi nici piritul nu aulocLrinfi in tari] este o nonni de ordine privatS, din monrent ce pirfile deconlun acord, pot stabili s5 introducb cererea de divor'! la oricejudecitorie din Rontinia. Nuntai in lipsa acestuiacord clevine competenti;rbsolut f urlecitoria Sector 5 Bucuregti.

Menfionirn iaptul ci arL 914 NCPC este aplicabil atAta timp c6tultima locuinli comunA nu irnplici un elenrent de extraneitate.Astfel, daci un sot are regedinqa obi5nuitr pe teritorir:l unui stat membruu[ sau este resortisant al unui sta[ membru uE, competenla de solu-i.ionare a cet'erii de diirorf ul'nteazi a se stabili confonn Regulanrentului(CE) nr. 220I/2003r al Consiliului Uniunii Europene privind contpetenta,recunoaSterea gi executarea hotiririlor judecitoregti in nraterie nratri-nroniali 9i in rnateria rispunderii pirintegti, respecriv in conformitate cuart. 3 raportat la arl 6 din acest regulanrent, fiind vorba de o conrpetengie>iclusivS?, Daci sultt itrtrutri[e condi!iile irnpuse cle acest regulanren[,cortrpe[en!a fiind exclusivi, o eventuali cel'ere de divor! introdusi in fafainstanfei rornine, in confornritate cu Regulamentul nr. zz0!/20a3,urmeazi a fi declinati citre inslanfa judecdtoreasci din statul membrupe teritoriul cirttia se afli regeclinta obignuiti a reclanrantului, in cazul incare acesLa a locuil acolo cel pugin 6 luni, inrediat inaintea introduceriicererii, daci acesta este resortisant al stahrlui nrembru [art 3 alin, [1)lit. aJ pcr 6 din regulament]. Degi solufia declinSrii este expres prerrizuti,totugi in decizia judecitoreasci mai sus-rnenfionatl se mentioneazi ci,,tnt rte dispune declitturea infiucdt o astfel de operagiune presuptune mairrtulte cheltuieli legate de traducerea fiecdrei file din dosar Si de expetliere,or, aceste clrcltuieli nu se justificd in condifiile in care reclamanta poatelbrmula o cerere sepuratd lu instanla competentri tn Germaniu ldrd sri i seopuna autoritatea de lucru judecat sou vreun tennen de prescriplie ori dedecddere." solugia este cu totul alta in cazul cererii rle divorg care a fostin[rodusr inainte de anul 20a7 frespectiv in anul 2005, chiar daciprocesul a continuat gi dupi anul aderirii zo07), sens in care era

I Publicztin J. Of, L 338, 23 decerrrhr-ie 2003, pp. 1-29.z .r\ se vedea T. Dolj, s, civ., dec. nr'. 1,32/za0g,publicati in Indaco Lege 4.,1,

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD D[ PROCEDUNA CIVTLA z3

aplicabil5 Legea nr. 105/1992r cu privire la raporturile de drept interna-

fional privat, iar nu Regulanrentul nr. 220L/2003. in acest caz, declinarea

de cin'e instanlele romine nu mai era posibili, solufia fiind de respin-gere ca nefiind de competenla instangelor romine fca urmare a invociriiexcepfiei de neconrpetenti generalS a instanlelor romdne)2.

3. Cererea de divor!

Art. 915 NCPC. - (1) Cererea de divor{ va cuprlnde, pe l6ngdcele prevezufu de lege pentru cererea de chemare in judecatd,numele copiilor minori ai celor 2 so|'J ari adopta{ de acegtia.

(2) Dacd nu sunt copii minorl, se va menliona in cerereacsasfS imprejurare.

(3) La cerere se vor aldtura o copie a certificatului de cdsd-tarie gi, dupd caz, cdte o copie a certificablor de nagtere alecopiilor minori.

P) La cerere se poafe aldtura, dupd caz, inlelegerea solilorrezultatd dln mediere cu privire /a desfacerea cdsdtoriei gi, dupdcaz, Ia rezolvarea aspectelor accesorii divo$ului.

in privinFa clepunerii cererii de divor!, nu mai exisLi condi;ia ca

aceasta si fie depusl personal de ciFe reclarnant, aga cum impuneaart. 612 alin. [4] CPC3. AceastE solufie procesualS, Ia care in prezent serenungS, era collsacrati, inci din cele nrai vechi timpuri, in procedur-iispeciale a divorfului, fiind impusi de caracterul sh ict personal al uneiasenrenea cereri4.

De asemenea, tn linii mari, s-a pistrat configurarea cererii de divor!consacrati de vechea legislafie, urmirindu-se o flexibilizare a condl-tiilor de formi gi fond. Astfel, conform art 915 NCPC cererea vacuprinde, in mod special, numele copiilor minori ai sofilor ori adopta[i deacegtia [daci existd desigur copii cu acest shtut legal, in caz conFarmen;ionindu-se acest lucru in cerereJ, cit gi toate celelalre elemente

t Publicati in tvl. Of. nr. 245 din L octonrbrie 1992.? r\ -se vedea :;i C. Ap, Alba lulia, S. civ., dec. civ. nr. 95/2008, publicati in Indaco

Lege 4.4.:f ArL 612 alin. [4J CPC: .Cerereu de divorfi frnpreurfi cu fnscrisurile tloveditoore, se

va prezenta personal tle cdtre reclomont presedintelui judecdtnriei,"'t C.P. Docan, Repertoriu de jurisprutlen[d rezumoai. SoluSiite fnultei CurSi de

Casalie pultlfcate in ultimii cincl ani. 193+-1938, Ed. Socec & Co. SA, Bunrregti, 1939,p. 89, pcl 6 - "pirfile febuie si se prezinte personal".

;lr--

24 Cloudiu Constqntin Dinu

previzute penfru cererea de chemare in judecati, potrivit dreptuluicomun (respectiv art. 194 NCPC), referitoare la elementele de identificareale pir.tilor, eventualilor mandatari, obiectul cererii, moFivarea in fapt yiin drept, rnijloacele de probi pi senrnitura. in cazul inscrisurilor anexatela cerere, in aceasti proceduri specialS sunt menfionate expres copiilecertificatelor de nagtere a coltiilor nrinori gi copia certificatului de cdsS-torie. Totodati, daci pdrtile au ajuns la o in;elegere, prin proceduramedierii, cu privire la desfacerea cisitoriei gi a capetelor accesorii divor-tului, aceasti infelegere va fi anexati Ia cererea introductivr de divorf.

ln lumina noului Cod civil introducerea cererii de divor! creeazi giun efect special. Astfel, acest efect vizeazi actele juridice cu titlu onerosprin care unul dintre sofi a dispus de bunurile mobile comune fbunuricare pot n insFeinate, potrivit legii, firi formalitafi de publicitateJ giactele juridice incheiate de unul dintre so[i. Aceste acle incheiate de unuldintre sofi dupi data introducerii cererii de divor; sunt anulabilefart 386 alin. (1] NCCI.

Avind in vedere fapful ci judecata in primi instanfE, potrirritregulilor contencioase de drept comun a fbst partajati in doui etape,respectiv cercetarea procesului gi dezbaterea fondului, se pune problemadac5, in aceast5 proceduri specialS, judecata se va face in canrem deconsiliu sau in gedinfi publicS. Deoarece nu existi texte derogatorii,urmind a se aplica in completare regulile de drept comun, opininrurmitoarele:

- Cercetarea procesului urmeazl a se derula in canrera de consiliu,cu aplicarea arL 240 NCPC, text general, aplicabilgi in aceasH materie;

- Dezbaterea fondului urmeazi a se denrla in gedinli publici agacum prevede arl 244 alin. [1J NCPC, daci pirgile nu gi-au dat acordul caaceasti etapi procesualS sd se deruleze tot in camera de consiliulart 244 alin. (3J $i (4) NCPCI.

Mention5m faptul cI prin derogare de la regulile mai sus-menfionate,divorfirl prin acol'dul sotilor urmeazi si fie solufionat (adici cercetarejudecitoreasci gi dezbatere pe fond), ata cum vom arita, in carnera deconsiliu [art 929 alin. (3J NCPC].

4. Cererea reconvenfionali

Art. 916 NGPC. - (1) Solul pir€t paate sd facd 9i eI cerere dedivar!, cel mai 6nlu pdnd Ia primul termen de judecafd Ia care afast citatin mod legal, pentru faptele petrecute inainte de aceas{ddafd. Pentru hptela petrccute dupd aceasfd datd, pdr1tul va putea

PROCEDURI SPICIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVTI,A 25

face cerere p6nd la fnceperea dezbaterilor asupra fondului incererea rcclamantului.

(2) cererea paratului se va face Ia aceeagi instanld gf se vajudeca impreund cu cererea reclamantului.

(3) In cazul in care motrvere divorlutui s-au ivit dupd ince-perea dezbaterilor asupra fondului Ia prima instanfd si in timp cejudecata primei cererise afld in apel, cererea pilraiutii va puiea fif$cutd direct la instanla investitd cu judecarea apelului.

(4) Neintroducerea cererii in termenele ardtate la afin. (1) gi(3) atrage decdderea so{utui p6r6t din dreptul de a cere divortulpentru acele motlve. Dacd cererea reclamantului a fosf resprnsd,so{ul pflrflt poate cere divartul pentru motive ivite ulterior.

intrucit institufia ,,primei zile de infEqipare" a dispirut din confr-guralia procesului civil, piritul va putea si formuleze cerere recon-venfionali pini la primul termen de judecati la care a fosr legal citatpentru fapte 9i acte care pot si conduci Ia desfacerea cisitoriei ante-rioare acestui prim termen cu procedura de citare indeplinit5l. penlrufaptele petrecute dup5 aceastr dati, pirahrl rra putea face cerere pind lainceperea dezbaterilor asupra fonclului in cererea reclamantului, decip3n5 la finalizarea cercetirii procesului, in camera cle consiliu. DacInrotivele de divorf ce pot fi invocate de parflt au apirut dupi incepereadezbaterilor asupra fondului in prirna instanii gi in tirnlr ce juclecataprimei cereri se afli in fuga instanfei de apel, cererea reconvenfionala,prin derogare de la dlephrl conlun [arl 478 alin. [3) NCpc], va putea fifEcuti direcr ?n fafa insranlei de apel [arr 916 alin. [3J r.rfpc]. Fali declaritatea textului considerinr ci se impune numai o singuri precizare,clacd aceste motive de apel sunt ulter-ioare finalizirii cercetirii jude-citoregti iar respectiva cauzi nu nrai aiunge in apel (cle exempiu ,.respinge cererea de divorf ca nefondati gi nu se mai exercili apelJ, atuncipir'6tul va putea ,:uzita" aceste motive nunrai intr-o cerere separati cleclivor!. Nerespecfarea acestor termene de depunere a cererii recor.r-venlionale este previzuti sub sancfiunea expresi a deciderii [arr 916alin. (a) NCPCJ, decdderea care esre insi ,,aienuati" cleoarece privegre

t Art 916 alin. [l) NCpC: .Sogul pdrrtt paate sd fucd 5i elcerere rle rlivorE celntoitirziu pdnd Ia primul termen de iudecatd la care a fo.st citat in nnrl legal, petttnrfaptele petrecute inqinte rle aceastd tlatfi. Pentru faptele petrecute rlupd oiosto ,lnt,l,pdrtitul vo putea fuce cerere plnd lo incepereu clezltuterilor oslrpra fondului in cererearedornanhilui,"

26 Claudiu Constantin D{nu

pierderea dreptului pir'6tului de a fot'niula cerere reconvenlionalS nunraiirr dosarul ce se afli pe rol, deci p:ir.ltul nu nrai poate cere divorprrl dinculpa exclusivi a so!ului reclantant, ln respectivul dosar. Aceastider:rdere nu nrai acfiotteazi gi in cazul unei noi celeri de desfacere a

casatoriei (,,tlacd cererel reclamarttului a fost respinsd, sofut parfit poatercre divorlul pentru ntof.irte ivite ulterf or").

Fiind vorba de o cerere incidentali, aceasti cerere se va depune laaceea;i instan!i care judeci cet'erea principalS gi se va judeca irnpreunicu cerea reclamanLului [aspecl menlionat expres de art. 916 alin. IZJNCPC), Ilin analiza acestui text legal, rezulti ci cererea reconven[ionaliin nrateria divor;ului se iudeci intotdeauna inrpreuni cu cererea prin-cipahi, disjungerea acesteia nefiind posibili. o asenrenea interpretaleeste datir de meniionarea expresi a judecirii inrpreunl in textul legal,acesta lucru nefiind necesar (daci s-ar fi permis disjungerea) prin prismaarl 123 alin. (1) NCPCI.

[,a iel ca in vechea reglenrentare, texful face vorbire de ,,cererea dedivor'f" gi nu de ,,cerere reconvenfionalS". Tofugi, a9a cum s-a susfinut 5iin doctriniz aceasti ,,cet'ere" de divor[ are nalura procesuali a uneicereri reconvenfionale din nroment ce este formtrlati intr-un procesdeja declangat, cle caffe parat, care cere si el desfacerea cisitoriei, incontt'adiclot'iu cu reclamanful.

Opinarn cd pirfftul nu este obligat, daci doregre desfacerea cisr-toriei din vina reclamantului, s5 [ormuleze aceasti cerere recon-vengionala. Piratul poate inl-r'oduce o cerere separati care in urnra uneiconexiri (lire5ti, de altfel] se va judeca tot impreuni cu cererea inifiali dedivorf3, Acest caracter facultativ este intirit gi de faptul ci instantaiudecitoreasci va putea pronunla desfacerea cisitoriei, chiar dacipiir:itul nu a fbrmulat cerere reconvenfional;i, dar numai in condigiileart.933 alin. [2J ti (3) NCPC4.

t r\rt. 123 alin. {1] NCPC: ,,Cererile occesodi, utlisionale, prenrm gi cele incitlentulest julecu dc instargn contpetertd petttru cercrea prirtcipild, chiar docd ar fi deconrpetenfu mnterlulil sau teritoriald o sltei it.'stanle judecitoretti, cu excepfia cererilorprcv[taile ln art 117."

: cr. Porulnb, L stoerrescu, Gr. Porumb, Drept procesual civil romdn, Ed. Didactirasi l)cdagogici, [Jucurcali 1966, p. 3fi13.

1A sc vcdea in legitura cu aceeaSl solugic 5i c. Ap. Blagov, rlec. civ. nr.346/li/1995, irr Culegere yre i995, pp.73 9i24.

{ Art 933 alin. {z) gi [3J NCPC: .,(2) lnstanfo posce sd prununlt ttivorlul din culpuunfiilor soSi, thior adutci cfrtttl nrtntui unul dino'e ei a ldcut cerere, dacd din dovszileorjrnirri.strole reiese cu anfindoi sunt vinuvapi de destranrareo cdsdtnriei- (3) Doc6

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVIIA 27

5. Calitatea procesuale acdvd

Art.917 NCPC. - (1) Desfacerea cdsdtariei prin divorl poate ficerutd numaide sofi.

(2) Cu toate acestea, sotul pus sub interdic{ie Judecdtoreascepoafe cere divorlul prin reprezentant legal sau personat in cazulfn care face dovada cd are capacitatea de discerndm1nt nea-fectatd.

Degi in vechea reglementare solu;ia era subinfeleas5r, actualul Codprevede ci desf,acerea cisitoriei se poate cere nurnai de citre so$[aru 9L7 alin. (2) NCPC]. Prin excepfie, soful pus sub interdicgie judeci-toreasci pi care nu are capacitate de discernlmint, poate si inh'oducicererea de divorf, prin reprezentant legalz. Aceasti problemi a nrai fosLluati in disculie, in docErini3, prin prisma veclrii legisla!ii, solufiilepropuse, la momentele respective fiind opuse',. De asemenea, solul chiarpus sub interdiclie judecitoreasci, poate infroduce gi personal cerereade divorf in cazulin care face dovada ci are capacitatea de discernimfintneafectati.

in considerarea acestui text legal, cererea de divor;, care are uncaracter strict personal, nu ar putea fi inlrodusl de cEFe creditorii unuiadinh-e sop, pe calea unei eventuale acfiuni oblice gi nici procurorul nu arecalitalea procesuali activi cu privire Ia cererea de desfacere a cisitoriei.Evertfual, procurorul poate si puni concluzii in orice proces de divorf, inoricare fazd a acestuia, daci apreciazi ci este necesar pentru apirareaordinii de drept, a drepfurilor gi intereselor p5rgilor [art 94 alin. [2)NCPCI cuhr ar fi in cazul proteiirii intereselor nrinorilor rezultali dincisitorie,

p(trdrul nu o formulat cercre reconvenfionald, iar din dovezile adninkdate rez.ultfi cdnumai reclamantul este culpabil de destrdnnrea cdsdtoriei, cetEree acestuia va ftrespinsd cu nefntemeiotd, cu excepfiu cazului irt care sunt indeplinite condisiile prevcizutela art 923 privirrd pmnunfarea divorlukti dirt culpa exclusivfr o reclannnhtlui."

t V.M, Ciobanu, op. cii, vol. Il, p. 513, I. Le5, op. ciL, p.\07.2 ArL 917 NCPC: ,Deslbcerea cdsdtoriel prin divorf poate fi cerutd numai de nSi.

Ctr toate ocestea, soful pus sub lnterdlcPe judecdtoreoscd poate cere divorlul prinreprezentant legal sou personsl fn cozul fn care face davada cd are capucitatea ded iscern dmi nt n e afe ctot6."

r I.P. Filipescu,'[rotatde dreptulfamillei,Erl. All Beck Bucuregti, 1998,p.233.I'f.R, Popesctt, Dreptul familiei. 'fratct, Ed. Didactici gi Pedagogici, Bucureqti,

1965, vol. l, p. 258, V. Econonru, Cdsdtoria fu drephil RPI?, Ed, Academiei, Bucuregti,1964,p.,156.

!ir---

28 Claudiu Constantin Dinu

in acelagi sells, cei care au vocagie succesoralS cu prirrire la un so! nupot introduce cerere cle divor;, ins5, conform arL 925 NCPC, pot continuaacgiunea de divorf a autorului lor, dup5 decesul acestuia pe parcursulprocesului de divor!, aspecte care le vom analiza in continuarea prezen-tului material.

O probleml speciali in privinla calitigii procesuale active apare incazul modificirii misutilor luate cu privire la copii in urrna procesului dedivorf Daci misurile cu privire la drepturile gi obligafiile pirinlilordivorga;i se iau in cadrul procesului propriu-zis de divorg, modificareaacestor misuri poate fi dispusi de citre instanF de judecari, la cerere,daci se schirnbi impreiuririle avute in vedere ini;ial, calitate procesualiactivd avflnd o gamr mai largd de persoane: pdrinfii divorfa$, altmembru al familiei, copilul, instihr$a de ocrotire, institrrFa publicispecializati in proteqtia copilului gi procurorul [art.403 NccJ.

6. Cereri accesorii gi incidentale

Att. 918 NcPc - (1) La cerere, lnstanfa de divor{ se pronunldgi cu privire la:

a) exercitarea autorile{! pdrinteEti, contribulia pdrinlilor lacheltuielile de cregtere gi educare a coptilor, Iocu'infa copilului gidreptul pdrlntelul de a avea legdturi personale cu acesta;

b) numele solilar dupd divog;c) Iocuinla famlliei;d) despdgublrea pretinsd pentru preJudiciile materiale sau

morale suferite ca urmare a desface rii cdsdtoriei;e) obligalia de intrelinere sau prestalia compensatorie intre

fogtii sofi;f) ?ncetarea regimului matrlmonial gi, dupd caz, Iichidarea

comunitdfii de bunuri gi partajul acestora.

{2) cind solii au copii minori, ndscuti inaintea sau in timpulcdsdtorlel orl adopta{, Instanfa se va pronun{a asupra exereiidriiayto.yiff!!. pdrintegti, precum g/ asupra cantribu{iei pdrinlitor tacheltuielile de cregtere 5i educare a copiilor, chiar daci acesfIucru nu a fosf so/icitat prin cererea de divart.

(3) De asernerea, instanla se va pranunfu din oficiu gf asupranumelul pe care il vor purta solii dupd divo$, potrivit prevedeiilorCodului civil.

Pe l6ngi capitul principal de divor!, instanfa se va pronunfa, lacerere, 9i asupra capetelor accesorii specifice procedurii divorlului: exer-

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCIDUNA CIVII.A 2g

citarea autoritilii pArintegrir, pensia de intrefinerer, locuinfa copilului:t,dreptul pirintelui ciruia nu i-a fostincredintar minorul de a avea legatrrripersonale cu acesta, nunrele sotilor dupi divorpt, locuinfa fanrilies, oltli-ga$a de intretinere sau prestafia conlpensatorie intre fogdi so[i6, ince-mrea l'egintului ntatrintotrialT gi, dupi caz, lichidarea conrunitifii tlebunuri gi partajul acestora.

Prin derogare de la principiul disponibiliHFi, instanfa care judecicererea de divor!, atunci cind sotii au copii nrinori sau adoptafi, se vapronunla din oficiu fchiar dacl pirgile nu au cerut acest lucru) crrprivire Ia: (1) exercitarea autoriri$i pirintegri, (2J conrribufia pirinfilorla clieltuielile de cregtere gi educare a copiiloro ri [3] numele pe care il

I A se vedea arL397 NCC, in acelagisens T, Vaslui, S. civila, clec. civ. nr.1ZZ/ZAO9publicaul in Indaco Lege 4.4. De asernenea, treliuie rc$nut faptul ci ,,interesu! nino-rulul este de ordine pulilicci" - in G.P. Docan, op. ciL, p. 89. pact 20.

!t A se vedea arr. 402 NCC.r A se vedea art.400 gi urnr. NCC.'t Aga mnt rezrrlti din ar-t 383 NCC, la desfacerea cisitoriei plin divorf, .sofii se

pot invoi si pisb'eze numele purtat in tinrpul c.isitoriei, insi reguli este revenirea lanutnele purfat antet'ior incheierii c:'isitoriei. De asemenea, chiar daci nu exishi o

infelegere, instan|n poate incuviinfa c.a sopii si pirsh'ezc' nurnele purtat in tilnpulcasitoriei penhu nto[ive temeinice jtrstificate de interesu] unula clintre sogi rlri cleinteresttl superior al copilului; a se vedea qi T. Gori, S. civ., dec. civ. nr. Zt/2009,pubf fca6 in Indaco Lege 4.4.

s A se vedea Ei dispozifiile arl 324 NCC privitoarc la atribuirea beneficiului corr-factului de inchiriere: ,,{7) La desfacerea cdsdtoriel, dacd n,r esta posibila folasircnlocuinfei de cdtre anfiii sofi Si nccgtio nu se fiteleg, bencficiul contracfiilui de fnchiricrepoate fi atribuit mnia dinh'e soti, lindnd seatno, in ordine, de interesul superior olcopiilor ntinori, de culpa fn desfacerea cdsdtoriei Si dc posibilitdpile locative propr[i olefoptilor sofi. (2J Soful cdntiu i s-(t atribuit beneficiul controctulul de incliriere este dotorsa phuuscd celullalt sop o indetnnizafie pentru acoperirea cheltuielilar rle instulareittr-o nltd loctrirt$t, cu excepgia cantlui in care divorptl a fost pranunfac din nilpaexclusivd a acestuia din wtnd. Dacd eristd b.:lturi canulne, inclemnizastu se poote intputu,ln partnj, osupre cote[ cuvenite sofrtlui cdruia i s-a atribuit beneficiul contractului dcinchiriere (3) Atiltuirea beneficittlui cantrachilul de inchirtere se face nr citareaIocatnrului Sl praduce efecte fa!fi de acestn de Ia data cdnd hotdrdreo judecd-toreascd a rdmas delinitivd. (4) Prevederile olin. (1)-(3) se oplicd fn rnod similar Si incazul fn care bunul este proprietateo carnund a celor 2 soft, stril)uirea benefiriuluilocuinpel conjugole producdnd efecte pdna la data rdmdnerii definitive o hatdrdrii dapartoj,"

r'in conformitate cu arl 390 gi urm. NCC.7ln conformiiate cu art 385 gi urm. NCC.trPrimele doui rategotli de cereri accesorii vor fi solugionate prin hotiriri care

vor auea o putere de lucru iudecat relatirr5 la situalia care le-a generaL Daci situagia de

30 Cluttdiu Constattin Dinu

vor purra solii dupa divorf [arl 918 alin. (ZJ $i (3] NCPCI. La acesreprevederi legale, trebuie menfiona[e ;i dispoziliile din noul cod civil intttatet'ie de tutelS exercitati de anrbii so!i. in cazul in care unul clintre sofiintt'oduce acfiune de divorf ins[an!a de judecati va ingtiinga din oficiuittslanla de rutela pentru a dispurte cu privire la exercitarea tutelei[art. 135 alin. i2) NCC]. in ntatet-ie cle exercitare a autoritifii pirintegti,noul Cod civil instituie qi o reguli, in sensul ci dupi divorp, autoritateapilinteasci revine in conrun ambilor pirinfi (ar-t- 397 Ncc). cu altecuvinte, exercirarea autoritilii pirintegti de citre unul dintre sofi devineexceptia, putand l'i dispusi de citre instanfa de judecatd prin prisnrain[eresului superior al copilului [art- 398 alin. [1) NCCJ.

Stabilirea locuinfei copilului tninor, dup5 desfacerea cisltoriei ur-nteazi ct'iteriul interesului superior al copilului. Menfiorrlrn f,aptul ciaceasti stabilire a locuinfei copilului nu este determinati, in nrod direct,de stabilirea exercitirii autorititli pirintegti. Asfel, locuinfa comunS va fistabilita llrin inlelegelea pirinpilor, iar dacr aceasti h'anzacfie ar' ficontrari irrteresuJui superior al copilului, instan!a va sta[ua in sensul:stabilirea locuinlei nrinorului la pirintele cu care locuiegte in modstatornic [arr 400 alin. (1J NCC], la unul clintre pirinfi daci inain[e dedivort pirintii au locuit inrpreuni [art 400 alin. (2J NCC] ori in nrodexcellfional, daci este itr interesul superior al coltilului la bunici, alte rudeori persoane, cu acordul acestora sau la o institufie de ocrotire [arl 400alin. (31 NCCI.

De asemenea, noul cod civil nrai prevede doui cazuri care, in opinianoastrir, reprezinti capete de cerere care pot fi formulate numai pe caleaccesorie, la cererea de divor!. Astfel, in confonnitate cu arl 3BB NCC

-soful nevinovat de desfacerea cisitoriei poate obgine de la sogul culpabilexclusiv in desfrlmarea cisitoriei plata unei despigubiri [desigur subrezerva dovedirii prejudiciului). Cererea de despigubiri se va solufiona,,1srirt ltotdrfrrea de divorf" (de unde rezult5 caracterul accesoriuobligatoriu al unei astf'el de cerereJ. Aceeagi situafie o int6lnim gi in cazulplelii cornpensatorii reglementate cie arl 390 NCC, plata care va ti plititacle soful culpabil exclusiv in desfacerea c5sdtoriei in favoarea sofuluirrevinovat, daci durata cisitoriei a fost de rnirrim 2A rle ani. in privinfaformulirii unui astfel de capit de cerere, arL 39L alin. [1) NCC prevede ciacordarea plitii compensatorii se pronunF de citre instanfi decit

fapt s-a schirnbat, ulterior .se poate solicitrr reincredinfarea sau nrodifiarea cuan-tutnttltti contribufiei piirinfilor la cheltuielile de crey-tere Ei educ3re a copiilor; a sevctlea 9i CAB, S. a lll-a civ,, dec civ. nr, 1645/2000, in Culegere 2000, p. 543.

PROCIDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA 31-

,,a datd cu desfacerea cdsdtariei"- Acest caracter accesoriu obligatoriu numai este valabil in cazul rnodificirii plifii conlpensatorii fnril'ire sau

micgorareJ cind un astfel de capbt de cerere poate fi formulat pe caleprincipalS afunci c0nd ulterior pronuntirii divorlului au scbzut mijloa-cele debitorului ori s-au mirit resursele credirorului (art 394 NCC).

O solufie cu caracter de noutate viz.eazl solu$onarea capdtuluiaccesoriu privitor la incetarea regimului trratrinronial. Oricare dintre sotisau impreunl in cazul divorgului prin acord pot cere instanlei caresolulioneazl capitul principal al divorlului si constate ci regirnulmatrimonial a incetat Ia data separafiei in fapt [art 385 alin. (2) NCC].

Acest frpt presupune ca in prealabil si se faci dovada datei separafiei infapf, urnrflnd ca regimulmatrimonial sI inceteze din acel momenl

Toate aceste cereri accesorii, conform principiului accesoriumsequiturprincipale gi in concordanti cu arl 123 alin. [U NCPC urmeazi a

fi judecate de cltre instanfa competenti pentru cererea principal5

[inslanga de divorfJ, chiar daci aceste cereri ar fi de competenLa mate-riali sau teritoriali a altor instan!e iudec5toreqti.

7. Misuri vremelnice

Art. 919 NCPC. - lnstanfa poate lua, pe tot timpul procesului,prin ardonanQ pregedinliald, mdsuri provizorli cu privlre la sfa-bilirea locuin{ei copillor minari, Ia obliga{ia de intrefinere, lafncasarea alocaliei de stat pentru copll gi Ia folosirea locuin{elfamiliei.

Aga cum rezultd din arL 91-9 NCPC, pe perioada procesului de divorrinstanfa poate lua prin ordonanf5 pregedinfial5, misuri provizorii cuprivire la stabilirea locuin[ei copiilor nrinori, Ia obligapia de intre[inere, laincasarea alocaFjei de stal pentru copii gi la folosirea locuinfei familieir.

t in Codul de proceduri civiti ifalian aceste misuri poartl clenumirea rle ,,misuript'ovizorii gi urgente in interesul minorilor gi a sofultri - art 708 CPC italian". Deasemenea, gi legislafia procesual civili francezl ln nraterie de clivorg, al'e inserateprevederi cu privire la posibilltatea luirii unor nrisuri provizorii, pe 1:arcurculprocesului de divorl - alt 1117-1118 CPC francez: ,,Lorsqu'il ordonne des mesuresprovisoires, le juge peut prendre en consid6ration les arrangenrenB que les 6poux ontddja conclus entre cux; [n cas de survenance d'un fait nouveau, le juge peut, jusqu'audessaisissernent de la juridiction, supprimel modifier ou compl6ter les mesuresprovisoires qu'il a prescrites. Avant l'introduction de l'instance, la demanrle estform6e, inshrrite et jugtie selon les modalit6.s prdvues i la secdr:n lll rlu prdsentchapirre".

Fr-

32 Claudiu Co nstanti n Dinu

Aceste misuri provizorii luate prin interrnediul procedur-ii speciale a

ordonanfei pregedingiale pot fi instihrite ,,pe tot tintpul procesultti" de

divor'! ffond gi ciile de atac]. Aga cum s-a susfinut in doctrinir ntisurileindicate ca alare, in art. 919 NCPC, pot fi luate gi inainte de declangareaprocesului de divor!, conlbrm dreptului comun favern in vedere ordo-nanla pregedinFial5J, insi cu dovedirea tuturor condiliilor de adrni-

sibilftate: urgenfa, caracterul vremelnic, neprejuclecarea fondtrlui gi apa-

renla in drept in cazul in care nrisurile provizorii se iau pe perioada

derulirii procesului de divor!, in cadlul arl 9L9 NCPC, partea care

solicit5 o asemenea mbsura nu va mai fi nevoiti si probeze urgenfa,deoarece ea este presupusi, prin inserarea cazurilor in care se poate lua,

in texhrllegal.Acesle ipoteze, previzute gi de vechea legislafie au fost consacrate gi

de jurisprudengSz. Astfel, s-a opinat ci din momentul in cat'e se prevede

expres posibilitatea pirfii de a lua, pe parcul'sul procesului de clivorf,nrisurile amintite, se prezumi urgenfa, instanga urrnAnd a verifica cele-

lalte condirii de admisibilitate ale ordonantei pregedin[iale, inclusivinterestrl minorulul, neinteresind motivele cat'e au concius la protno-varea acfiunii de divorg gi raporturile dintre sofi.

in cazul in care, pe parcursttl procesului de divor[ una dintre pirtiintroduce o cerere de ordouanld preqedingiali, conform art 91"9 NCPC,

aceasti cerere este de competenta instantei investiti cu solufionareadivorfului [o alti solugie, in rnaterie de comperenfi nu ar fi posibili, insenstrl ci o misuri vrelnelnici ce vizeazd un dosar de divorf aflat pe rolsi fie dispus5 de o alri instan!5. Mai mult decat atit, practica iudeci-toreascd 3 a decis, in mod corecf, ci intr-o cet'ere de ordonanfdpregedinfiali prin care se Jlune in discufie luarea unor mlsut'i vre-melnice, pe perioada procesului de divorf ,,tlrt pot fi puse in discufieaspecte de competenld ce vizeazd divorSul cdci s-ar ajunge ln acest fel ca pe

calea incidentald a rezolvrtt'ii unor mdsuri vremelnice ce vizeazd fondul sd

se stsbileascd aspecte distittctive ce firt exclusiv de fondul cauzei,.. ceea ce

este tn afat'o cadrului gi logicii procedurale".

I V.M. Ciobanu, op. c'it, vol. II, p. 524.rT. Argeg, S. civ., dec. civ. nr. 123/2010 pronungari in dosarul nr. 1430+/

280/2A1.0,publicati in Inrlaco Lege 4.'1.I T.'Ieleorman, S. clv,, rlec. civ. nr.705/201.0 publicatir in Indaco Lege 4.,1.

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVII,A 33

B. Prezenla personald a pdrfilot'

Art. 920 I\JCPC - (1) in fala instan{elor de fond, par{ile se vorinfi|.iga in persoand, afard numai dacd unul dintre sofi executd opedeapse privativi de libertate, este impiedicat de a boald grave,esfe pus sub interdlc{e Judecdtoreascd, are regedinfa in strai-ndtate sau se afld intr-o a/fd asemenea situalie, care fl fmpiedicasi se prezinte personal; in astfel de cazuri, cel in cauzd se ya

putea infiliga prin avocat, mandatar sau, dupd caz, prln tutore oricurator.

(2) Ipstanfa va incerca la fiecare fnfafigare impicarea sofllor.(3) ln taate cazurile, instanta este obligafr sd il asculte pe

copllul minor, potrivit prevederilor Codului civil.

in fafa instanfelor de fonrl se lristreazi obligarivitatea infhtigirii inpersoanl a plrfilor fart. 920 alin. [1J NCPC cir excepfia cazurilor careerau previzute pi in vechiul Cod de procecluri civilS - dacd unul dintresofi executS o pedeapsi privativi de libertate, este ilnpiedicat cle o lroa]agrav5, este pus sub interdictie sau are regedinla in srriinitate], cazuricare au fost extinse prin inseraren unei noi ipoteze in care partea,,se afli intr-o alti asemenea situafie, care il impiedici si se prezintepersonal". Daci prezen[a per-sonali a plrfilor nu este posibili, incondifiile legii, acestea vor fi reprezentate prin niatrdatar, avocat, [r]roreori curator, dupi caz [art. 920 alin. (1) NCPC]. Aceasti reguli derogi cle laclrepful comun care nu obligS, in procesul civil, prezenla personal5 a

pirEilor. Inrrucit testul vorbegte de instanfele de fond, trebuie avute irrvedere atit prima instarrfS, cAt gi instanfa de apel.

Aceasti prezenti personali este justificati gi de dispoziiiile arr. 920alin. [2J NCPC care instituie pentru instanti obligagia de a incerca irnpi-carea pirtilor la fiecare infE$gare1,

t Soltttia cu privire la ;rrezen;a person;il5 a solilor este intilniti :;i in legisla;iaeut'opeani, curn ar fi cea italiani, nercspectarea acestei obligagii fiinrl sanclionati cufipsirea de efecte a cererii de clremare in judecaEi - arL707 CPC: ,.1 coniugi rleb[ronocomparire per.sonalmente davanti al presidenbe con l'assistenza del difensole. Se ilricorrettte non si presenta o rinuncia, la domarrda non lra effe$o. Se non si presenha ilconiuge convenuro, il presidenle puo' fissare un nuovo giorno per la comparizione,ordinando che la notificazione del ricorso e tlel decreto gli sia rinnovata"; cu privire laincercurea de conciliere a pirfilor a se vedea gi art 70fJ CPC.: ,,All'udienza dicomparizione il presidente deve sentire i coniugi prima separatamente e poiconglunEnrente, tentandone la conciliazione. Se i coniuglsi conciliano, il presidenF farcdigere il proces.so verbale della conciliazione." Solu;ia cu privire ln prezenfa ller-

34. CI auditt Constantin Dinu

in acest caz, nratrdatar-ul avocat al uneia dintre pirfi nu poate repre-zenta pirfile, ci numai asista in acestea itr cauze privitoare Ia divorF, fiindo situalle de exceplie care derogi de la dreptul cornun (deci ne afl5ln,,peterenul wtei norrne speciale derogatorii de la dreptul contun, unde func;ia-rteazd principiul potrivit cdruitt pdrlile pot sd iSi exercite drepturilepersortol sau prin manclotar"t).

in jurisprurlen[a relativ nou52 aplicabilS qi in cazul noului arl 920NCPC, s-a analizat situatia in care partea, irr procesul de divor!, estet'eprezentati de citre nrandatar, fiind unul din cazurile in care lipsa sa

este,,acceptati" de cilre textul legal (de exemplu solul igi are donriciliu instriinitate). Mai mult decit at6t, in acest caz, persoana desemnati ca

nranclatar este avocal in aceasti ipotezi, s-a pus problema daci acestnrandatar avocat, in procesul de divor!, poate apela la institufia subsri-tuirii cu un alt coleg avocat, la instanla de fond, subsfifuire permisd cle

Legea nr.51/19953gi de Srarul prol'esiei de avocal in nrod corect s-a

decis ci aceasG substiluire nu este posibilS, deoarece, in acest caz,

rnanclatul dat avocattrlui este unul special, fntuin! personee, ,,avSnd ca

bazi increderea mandafului in mandatar", solrrde la care achiesint.

9. Absenfa reclamantului

ArL 921 NCPC - Dacd Ia termenul de judecat1, in primdinstanfd, reclamantul lipsegte nejustlficat 9i se infdligeazd numaipSrltul, cererea va fi respinsd ca nesustinufi.

Noul Cod de proceduri civilS prevede expres c5, daci reclamantullipseqte in rnod nejustificat la un termen de judecat5, in prinri instanfa, iar

sonali a sogilor estc uunafatir in legislafia fmrtcezi, ilceasta fiind obllgatorie claci sofulsollciti misuri urgente - ilrL 1106 CPC flralrcez:,,L'ripoux qtrl veut lorrner ulretletnande en tlivorce pr6.sente par avocat une rerluGfe au juge. La requ0te n'indique nile fbntlenrent juridique de la dentande en divorce ni les faits i l'origine de celle-ci. Ellecontient les denrandes forn:des au titre des mesures provisoires et un expos6.solntnaire de leurs nrori[s. L'dpoux est tenu de se pr6.senter en personne quand il.sollicite tlcrs mesures d'utgence. En ras d'empEchelnent d&meni consEatd, le magistrat.se rend i la rd,-siclence de l'6poux.

t C. Ap. Iaqi, S. minori gi familiei, dec. civ. nr'. l-38 din 29 noiembrie 2007,pu[rliraH in C.1',C.E-P. NeamI Legls.

:: C- Ap, lagi, 5. ciy., dec- civ. nr. BB/2008 publicaH itr lndaco Lege .1,4.

:r t{epublicabi in M. Of., rrr. 98 din 7 februarie 201.1.

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVIIA 35

p5rStul se prezintS, ce!'erea de divor! va fi respinsi ca nesusfinutir.Aceas$ solugie legislativa are la bazi o prezunrlie legali de renun.tare lajudecati a reclanrautului care determini respingerea cererii de divor!. Dinanaliza arL 921 NCPC reiese ci p6r6tul nu se poate opune la aceastirespingere ca nesus$nuti a cererii de divorfz, lrrintr-o eventualS cererede judecare in tipsi. in cazul in care in cursul judecSfii, in prirni instanfi,lipsesc ambele pirii, procesul se va suspenda conform art 411 alin. [lJpct 2 NCPC, daca piratul nu a solicitat judecarea in lips53. De asemenea, sepoate obserua ct spre deosebire de vechea reglemenrare, aceasH respin-gere ca nesusfinuti a cererii de divorf este aplicabilS nunrai in cadruljudecifiiin prirni instanti, nu gi in ciile de atac.

10. Citarea pdrf,tului

Art- 922 NCPC - Dacd pracedura de citare a sof:utui pflrtt afost indeplinitE prin afigare, iar acesta nu s-a prezenitat Ia primultermen de judecatd, lnsfanfa va cere dovezi sau va dispunecercetdrl pentru a verifica dacd pdrdtul tgi are locuin{a la loculindicat in cerere gi, dacd va constata cd nu laculegte acola, vadispune citarea lul la locuin[a sa efecfivd, pracum gi dacd estecazul, Ia laculsdu de muncd.

Regulile de citare a pirfllor, in procedura divorfului, sunt, in mareparle, cele din dreptul comun, respectiv arl 153-1-73 NCpc. Totugi, dacireclamantul dovedegte ci a Ecu[ tot ce-i sti in putinS pentru a aflalocuinfa piritului ori alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii [conformarL L67 alin. [1J NCPC+] iar instanla dispune citarea prin publicirate apirirului, iar daci acesta nu se prezinti la prinrul ternren de judecati,

t Aceasti solutie de respingere ca nosustinuti, existenti 5i in vechea regle-lnetttare, a fo.st atacaba la C.C.R., prin intermediul e.xcepSiei de neconstitugionalibare,insi a fost respinsi prin dec, c.C.R. nr. ll5/Zoa2, pubticati in M. of. nr. 396 di1 10iunie 2U02.

zA se vedea in acest sens gi dec. civ. nr.360/1993 a'ffvlB, s. a IIt-a civ., irrCulegere pe anii 1993-1997 ,p. 197.

3in acelapi.sens a se veclea gi 'l'. corj, s. civ., dec. civ. nr.,lLr/2009, publicati inlndaco Lege 4.4.

+ ArL t67 alirr. [1i NCPC: ,,cind reclamantul invedereazi, motiva! c'i, dayi a lEcuttot ce i-a stat in putin$, nu a reugit si afle dorniciliul piritului sau un alt loc unde arputea ll citat potrivit legii, instanpa ua put€a incuviinfa citarea acestuia prilrpublicirate."

IF-si::'!:::

36 Claudiu Canstantin D inu

conform arL 922 NCPC ,,instanfa va cere dovezi sau va dispune cercetdripentru a verifrca dacd pardtul igi are locuinpa la locul indicat in cerere pi,

dscd va constata cd nu locuieSte acalo, va dispune c[tarea lui Ia locuinfa saefectivd, precum Si, dacd este cazul, Ia locul sdu de ntuncd", solufieconsacrtti gi cle vechea legislagie gi jurispnrdengit.

1"1. Renunfarea Ia iudecatiArt. 923 NC.PC - Reclamantul poate renunta la judecatd fn tot

cursul judecdfii, chiar dacd pardtul se impotrirregfe. Renunlareareclamantului nu are niciun efeet asupra cererii de divor{ fdeutede pirdt.

Pornind cle la ideea ,,salvirii" clsitoriei, achrl de dispozifieprocesuali referitor la renunfarea la judecaH a fost ,,adaptaC' Ia aceastdcerinfi. Astfel, reclamanful poate renunfa la judecati in tot cursuljudecipi, chiar daci piritul se impotrivegre (arL 923 NCPCJ?. Solufia esrediferiti fafi de dreptul comun (art 406 NCPC) care, in funcgie demomenful la care se produce renunfarea la judecati, Ieagi acest act cledispozilie de consimfiminrul pirirului. Dupi cum se poate observa, tnprocedura speciali a divorfului, renunlarea se poate face oricind, incursul iudecd$i (in primd instanfa gi in calea de atac, ciin monrent celegiuitorul nu distinge). in fine, renunfarea reclamanftrlui la iudecareacererii de divorf nu va afecta cererea de divorf [respectiv cer-ereareconvenfional5) formulati de pArit. Cu privire la cererea de renunfare,instanla va pronunfa o hotir€re supusi recursului, care va fi judecat deinstanfa ierarhic superioari celei care a luat act de renunfare [arl 406alin. (6J NCPCI.

1 2. irnpicarea pdrfilor

Aft.924 NCP9 --(1) sotil se pof impdca in tot cursur judecdfii,chiar dacd nu au fost pldtite taxele de timbru. in acest ciz,insknla va lua act da impdcare gi va dispune, prln hotdr1re defi-

t V.li{. Ciobanu, G. Boroi, Drept pracesuul civil. Crrnr selectir,. Teste grild, ed. a IV-a,Ed. C.H. Beck, BucuregtJ, 2009, p. 420.

? in vechea reglementare s-a consacrat solugia ci, in acest caz de renrrnfare, ,oacgiune de divorl nu se poate refncepe, decdt pentru o oltrt cauzd uorul, reclomanntlputrtndu-se intemeia Si pe cuuzele vechi." - G.P. Duran , op. ciL, p. 89, pct B.

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCEDURA CIVII,A 37

nitlvd, inchiderea dosarului, precum gi restituirea taxelor detimbru, dacd au fost achitate.

{Q aricare dlntre sofi va putea formula o cerere noud pentrufapte petrecute dupd fmpdcare gl, in acesf caz, se va putea folosigi de faptele vechi.

Prin prisma incercirii de a se evita desfacerea cisitoriei, instanta vaincerca impicarea prrfilor, la fiecare infigigare (art. 924 NCpc). Aceasriimpicare se va realiza numai claci ambele parti sunt prezente in instantipentru a fi identificate gi verificati hotirirea cle inchidere a dosarului peacest motivr. Texrul de la arL 924 NCPC, fiind un text special, se aplici cuprioritate fafi de alte norme cu caracter general, sens in care impicareapirfilor ar avea pdoritate fagi de constatarea perimdrii?. Aceastiimpicare se poate realiza in tot cursul judec5lii (fond sau calea de atac]s,chiar daci nu au fost achifate taxele cle rimbru fart 924 alin. [1] Ncpcl. inc, zul in care aceasri imp5care se produce, noul Cod consacri expres gisolufia ce urnreazi a fi dati in cauzi, respectiv pronunfarea unei hoti-rari deftnitive prin care inchide dosarul gi care va men$ona qi oeventualS restihrine a taxelor iudiciare de timbru, dacd s-a cerut irrmod expres aceasta. [arr 924 alin. (1) NCPC]. Aceasta incercare rleimpicare a pirfilor, in raport cu textul legal, este desigur o obligatiepenffu judecitor, dar nu este, in niciun caz, o condigie pr.ealabila obli-gatorie de prirnire a cererii de pdrlilor. in legislafia francezi incercareade conciliere a pirgilor este reglenrentati ca o proceduri specifici(art.1108-L13 c. pr. civ. francez), parcurgerea acestei proceduri avAndefecte in planul admisibilitifii cererii cle divorg.r.

ln realitate, aceasti ,,impdcare" afe nafura juridici a unei tranzacfiijudiciare care are ca scop stingerea procesului de clivor-! [prin pronLrn-

t Soltrfia em identic.i i;i in veclrea reglementare, fiind prcluar;Igi de jurisprurlenri,Ase vedea ilt acestsensdecizla clulli nr, 11,6L/L996 a CAB, S. a lV-a civ., preluati inV.lvl. Ciobanu, G. Boroi, op. cit,p.'IZ7.

? A se vedea gi s. Zilbelsteln, nori la dec. civ. nr. rg43 /rgg0 a 'f. ReB oltenia, inLP nr. LZ / L960, 1ip, 122-1.24.

: solufie de altfel veche in iurispnrdenfa relevanti - G.p. Docan, op. c[L, p. 89,prt- 3.

rArt 1113 CPC: "Dans les trnis mois du prononcd de l'ordonnance, seul l'6poux

qui a pr€senrri la requ€re lnidale peut assigner en divorce. En cas ele rdconcillation cles6pottx ou si l'instance n'a pas 6t6 itrtroduite rlan.s les h'ente mois rtu prononccl clel'ordonnance, toutes ses disposition.s sont caduques, y compris liautorisariond'i ntroduil'e I'instan ce".

tlT

3B Claudiu Constanti n D inu

farea horirerii cle inchidel'e a dosarului). DacI ulterior stingerii pro-cesului prin irnpicare nrotivele de divolt subzist5, atunci oricare dintr-e-sofi va putea formula o cerere noui grentru fapte petr.ecute clupiirripicare gi, in acesr caz, se va putea fblosi gi de faptele rrechi [arL9Z4.alin. (2J NCPCJ.

In prirrinta farrnei cu privire Ia,,im1:icarea prrfllor" in procesul dedivor!, opinim ci se poate face, direct in fafa instanfei de jurlecati giconsemnati in incheierea de gedinri, daci prrtile sunt prezente, agacum lll'evede textul legal. in niciun caz, nlr poate produce efecte juliclice oitnpicare a pirfilor prinn-un inscris sub semnlruri privatS, c[iar con-firnrat de cirre apiritorul unuia clintre sopir [se prezentase in instanrattttntai unul clintre so[i gi avocatul celuilalt sotJ. in spela lnenfionati seprevecle ci-l cererea cle divorf este una strict personali, orice cerere cu

llrivire la care pargile dispun asupr? acfiunii principale, ar. fi trebuirficufi personal. in acest sens, se conchide ci impicarea pirtilor, penfru adetermina inchiderea dosarului de divorg, trebuie fEsuti ln fata instanfeide juclecati ori in fafa notarului public. Suntem in parte de acorcl cupt-ivire la aceas[i opinie, avAnd refineri in ceea ce priveqte irnpicarea inlala notarului public, (nu trebuie ignorati nrentiunea expresi cu privirela prez.enfa pirtilor in faFr instan[ei de juclecati.j

sub aspect probator, in procedura speciali a divorfului urmeazi a seaplica regulile de drept comun, fiind adnrisibile orice rnijloace cle probiIdacr sunt utile, concludente gi pertinente cauzei), insi Lrebuie avut invedere arl 316 NCPC care prevede ci ,,in procesele privitoare Ia fliatie,d{vorf sl alte raporturi de fomilie se vor puten asculta rudele si ofiniiprevdzttfi la arL 3L5, fn afard de descendenfi". Aceasti interdicfie cleascultat'e a descendentilor functioneazi 9i in cazul celor minori, cit gi acelor nrajori [texhrl legal invocat neficind distincfie].

De asenrenea, to[ leferitor la tnatelia probelor in procedura divor-lului, semnalSm faptul ci potrivit art. 264 alin. t1) NcC ,,fn procedurileaclntinistracive sau jutliciare cure t! privesc, sscultarea copilului care a

tC.Ap.Suceava. S. civ., dec. civ. nr.2/2AOB publicat^5 irr lndaco Lege 4.4. in senscontrar', prilt raporlare la lcgislagia civili de la nivelul anului 1937, s-a sLahrat ci,,intpdutreo este un Jine de neprinire care (,pereazu Si fird retunoo$terto sopului cdreiuii rufr: opusd; cel interesat o poate dovedi prin murtori seu acte scrise. Apreciereafmprciurdrilor ditt cari reiese irnStdcarcu efectivo, iur nu aparenLri, este o chzstiune delitTtt" - c. ll nr. 237 din z3 februarie lt)37 in G.P. Docan, op. cic, p. Bg - se poare ob-servar:a lcgiuirorul de la acel moment a ince,rcat -si ofere o solurje de salvarre a cisitoriei,pt.in grrisma inrpicirii sofllor, conditlile de fornri flind destul de flexibile.

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVIIA 39

fmplinitvdrsta de 70 sni este obltgatorie". in consecinli, indiferente cle

rnodalitatea judiciard cu privire la desfacerea cisitoriei [divor! din culpi,divor! din rnotive de sindtate, divor'f prin consimfintint, divor! datoratseparatiei in fapt), atunci c6nd existl minori rezultagi din cEsitorie,ascultarea celor care au lnrplinit 10 anir este obligatorie. Ascul[area esteobligatorie yi in cazul in care pirgile prezinti instanlei o tranzaclie peaspectele referitoare la minor [exercitarea autoritS$i pirinlegti, stabi-lirea donriciliului etc.J deoarece pe de o parte, arL 264 alin. [1) NCC nuface nicio distincfie mentionind expresia ,,procedurile judiciare care flprivesc", iar pe de alti parte trebuie si priineze interesul major: alminorului.

Cu privire la adrnisibiliratea probelor in cazul cererii de desfacere acisd[oriei considerim util si menfionim o spe;i refinuti in jurisprudenfafrancezi2 care pune in discugie adnrisibilitatea, in cadrr"rl unui proces dedivorf, a unei exper[ize lnedicale cu privire la paternitalea solului cuprii/ire la doi dintre cei cinci copii rezulta;i din cisitorie. Desigur, aceasbiexpertiza era cerute pentru dovedirea infidelitilii sofiei - motiv temeinicpentm desfacerea cisdtoriei. AceasE problemi se ltunea in contextul incare in procedura civili francezd penh'u dovedirea motivelor de divorferau admisibile orice mijloace de prob5, cu exceplia audierii descen-denfilor ca nraftori. Plecind de la aceasti situafie, se afirmi c5 aplicareastricH a prirrcipiului libertifii probei, in nraterie de divor! creeazi o sihrafieintolerabilS, in sensul ci inE-un proces care nu pune in disculie pater-nitatea [mai ales ca tatil era gi decizut din dreptul de a contesLa paterni-tatea), ci divorlul se poate ajunge la concluzia tehnici, medical5 ci unadintre plrli (in spelE] tatil nu este decit tati juridic pentru cei doi copii,nefiind tati natural. Aceasti inechitate poate sI apari in contextul in carescopul experfizei biologice nu este non-paternitatea, ci dovedirea indirectia infidelitifii. Autorul ciErt adrnite ci solufia legislativi de lege lata arperrnite aceastl probe, insi propune o schinrbare a regirnului probei inmatede de divor| penrru a arrnoniza reglemenbarea desfacerii cisitodei culegislafia privind filiagia, sens in care conchide ci modalitatea de probimedicali privitoare la non-patelxiLate sd fie adrnisibilS nunrai in acfiuneade contestarc a paternibatii.

I Confornr arL 264 NCC qi minorul care nu a implinit virsta de 10 ani poate fiasculhr .dacd ctutoitatea contpeEntrt cortsiderd cd ucest lucnt esb necesur pentru solu-liornreo cuuzei".

z S. Mirabail, Lo non-paternitc, couse de divorce, in Dalloz nr. 34/7263 din 5octonrbrie 2006, pp. 2379 Si23BO.

IFFT-fri;,

40 Claudiu Constantin Dinu

Probletna prezentati este relevant5 gi achrali in cazul proceduriidivorlultri din sistemul procesual civil romdnesc. in procedura divortului,asa cum am menlionar, este adrnisibil orice mijloc de probi, cu excep[iaaudierii ca martori a descendenlilor. Per o cont'rario, din moment ce legeanu interzice, ar fi admisibilS o expertizi medicali tip ADN, dar nu pentrudovedirea non-patet'nitifii, ci pentru probarea indirecti a infidelitagiiunuia dintre sofi [daci se dovedegte soful-reclamant nu putea n taralcopiilor]. ln acest context se poate vorbi cle o ,,invocare pe cale inci-dentali a non-paternitS[ii" in scopul exclusiv al dovedirii motivelor dedivorf, in contextul in care porrivir arr 408 alin. (z) Ncc filialia fafi cletatil din cisitorie se stabilegte prin efectul prezumfiei de paternitafe,aceasta putAnd fi tigiduiti daca este cu neputinfi ca sofui mamei sr fietatil copilului [art. 4L4 alin. (2] NCCI. Discufia lroate fi cu arir maiinteresanti cu cit se prevede ci soful manrei poate si infroduci acfiuneain tigada paternitSfiiin termen de 3 ani de Ia data cAnd solul a cunoscutci este tati prezumat al copilului sau de la data cAnd a aflat ci prezurnlianu corespunde realitSlii - arr.430 alin. (1) NCC (deci am fi in situafia incare tatil nu mai poate contesLa paternitatea, fiind in afara termenului,dar poate cere, in procesul de divor!, efecttarea unei expertize meclicaleADN penn'u dovedirea non-paternitigii).

Degi situafia prezentati poate crea penrru copil o situafie umandinconfortabili (care ar afla fapful ci hril juridic nu este gi ra$l natural),opinim in sensul ci o asemenea probi ar fi admislbili in procesul dedivor! penfru dovedirea motivelor de divor! din moment ce legea nuinterzice in mod expres un asemenea mijloc de prnbit.

13. Decesul uneia dintre sofi

Att. 925 N0PC. - (1) Dacd fn timpul prCIcesurui de divog unuldintre soli decedeazd, lnstanla va lua act de incetarea cdsdtorieigi ua dispune, prin hotdrdre definitivd, inchiderea dosarului.

(2) cu foate acesfea, c6nd cererea de divorl se intemeiazd peculpa pilrltului gi reclamantul decedeazd in cursul pracesului,lds1nd mogtenitorl, acegtla vor putea canfinua acfiunea, pe careinstanfa o va pdmite numai dacd va constata cuipa exclusivd asolului peret. in caz contrar, dispozilille alln. (i) rdm6n aplicabile.

t Poate de lege ferenda ar fi prefet'abili o solufie ca cea oferjti de cloctrinafrancezi,

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVIIA 47

(3) Pentru intraducerea in cauzd a mogtenitarilor solutuireclamant, instanla va face aplicarea art. 412 alin. (I) pct..l.

ft) in cazul in care acfiunea esle con tinuatd de mogtenitoriisa{ului reclamant, potrivit alin. (2), cdsdtoria se socofegfe des-ficutd la data introducerii cererii de divori.

Fiind o acfiune strict personalS, daci pe parcursul derulirii pro-cesului, unul dintre sofi decedeaz5, in nrod firesc, instanla va lua act clr:

incetarea cisitoriei, pronunlend o hotirAre definltivi a dosarului'.Aceasba este regula care a fosl consacrati gi sub imperiul vechii legislatii?gi doctrinein materie3. in noul cod de procecluri civili, art 925 alin. Il)NCPC prevede ci instanfa va lua acl de incetarea cisitoriei, iar llririhoblrire definitir,5 va dispune inchiderea dosarului.

Solugia de inchidere a dosarului de divori datorat decesului unuiadinh'e sofi era v-alabilS gi sub vechea reglementare, chiar in cazul in caredecesul reclantantului-p3rit a intervenit dupd data pronunfirii ciecizieide apel, dar inainte de expirarea termenului de recurs ce putea fi exer--cirat intpotriva acelei hotirAri'l. Astfel, s-a considerat ci se inrpune fnchi-derea dosarului dacl decesul intervenea oricind in cursul iudeciriiprocesului de divort pAni la data riminerii irevocabile a hotlririi cledivorf. intrucit rafiunile sunt acelagi, opindm ci arl 925 NCpc esteaplicabil daci decesul intervine, in noul con[exr legisla[iv, ltani la clafar5minerii definitive a hotiririi de divor!.

Legiuitorul a instituit gi o exceplie de la aceasti reguli, cu caractet'de noutate, in sensul ci procesul de divorf va continua, daci parteadecedeazi pe parcursul solutiondrii, cu indeplinirea ur.mdtoar-elecondifii [art.925 alin. (2) NCPCI:

- Cererea de divor; si se interneieze pe culpa pirAfului;- Reclamanrul decedeazd in cursul procesului, lrsand nrogtenitori;- Continuarea procesului se va face la cererea mogtenitorilor.

I A se vedea ;i arL 259 pcr 5 NCC: ,,cdsdtorio inceteuzd prin deces suu prin cleclo-rarea judecdtarcoscd a nnrfii unuio dintre sofi".

lV.M. Ciobanu. opcic,vol. ll, Ed. Nalional, Bucuregri, l9gZ, pp. S13:;i S14 - incazul decesului unuia dintre parlle cererii de divorf, pe parcursul procesului, rno5te-nitorii llu vor putea acfiunea. deoarece c.isitoria inceta prin deces, iar riosarll dedivo4 urma si se inchldi.

3 l.P. Filipescu, A.l. Filipescu, ?'rotatde dreptulfontiliei, ed. a Vlll-a, Ed. Unive'rsulI uridic, Bucurepti, 2A06 p. 252.

{ CAB,5. civ., dec. civ. nr.fi1A/2008 publica6 in Indaco Lege 4.4.

Fi

4L CI audiu Constan tin Dinu

in acesf caz, mogtenirorii vor pLttea contitrua acfiunea cle divorg. incazul continuirii divorfului, instanfa va admite acfiunea de divorfnumai daci va constata culpa exclusivi a p6ritului [aspect consacra[gide arl 380 alin. (Z) NCCI. Daci aceasti culpd exclusivi nu este re|inuHde cih'e instanli (fiilrd vorba de culpi comuni ori cuipi exclusivi a

l'eclalrrarrtuluiJ, instan!;r va pronunta o hotirire definitivi cu privire la

inchiderea dosarului [art 925 alin. (2J NCPC].

Soluria legislativi consacrati de alt. 380 NCC gi arl 925 NCPC, aga

cuni s-a suslinttt in doctrirrll, vine si inliture un,,paradox" nrot'al al

vechii reglenrentziri care consta in laptul ci solul vinovat de clesfacereacirsitoriei ajungea s.1 il rnogteneasci pe cel care cerea divortul, din cauzadecesului celui din urnri, in tinrpul procesului de divorp

De asemenea, s-a previzut ci pentru introducerea in cauzi a mogte-rriLorilor reclanrantului, instanfa va face aplicarea arL 4LZ alin, (1] pct. iNCPCz, respectiv va fi incident un caz. de suspendare de drept a judecSlii.ln acest contex[, noliunea rle mog[enitori capiti o conota9ie speciali.Astfel, trebuie avut in veclere celelalte categorii de mogtenitori alteleclecAt soful piril in acest sens, pot continua acfiunea de divor! rnogte-nitorii legali din clasele I-lV (art. 964 I.lCCJ, rnogtenitorii tes[anrentari,legatari universali sau cu litlu universal fart 1054-1056 NCCJ ori, irr lipsaacestor rnogtenitor-i contuna, oragul sau nrunicipiul pe a cirui raz5teritoriali se aflau bunurile la data deschiderii niogtenirii [art 963alin. (3J NCC]. AceastS intelpretare ,,extins5" a nofiunii de mogtenitoreste pernrisi tle textul legal care face frilnitere Ia ,,mogtenitori", Eri nicioaltl distinciie.

Cu ref'erire la calitatea de nrogtenitor, prin prisnra prezentului textlegal, trebuie lEcute douii preciziri. in prirnul r'3nd, textul nu esteaplicabil in cazul legatarului cu tiLlu pat't"icular, deoarece acesta nu areitttet'es in continuarea ac!iunii de clivort. intr-ucAt vocafia lui se intincle cu

l.rrivire la un bun pen[ru care a flost desenrnat ca atare, faptul ci soful-su1rt'aviefuitor este sau nu inlSturat de la succesiune, nu are niciun efeclin al doilea rAnci, clach interpretirn in sens restrins, tehnic nofiunea denro;tenitor, slalul [pritr municipiu, orag, comunlj nu poate fi nrogtenitordin rrrornent ce arf. 963 alin. [3J NCC prevede cA,,irt lipsa moStenitorilor

I I;.4 Baias, o1t. ciL, p.315.I Art. 406 alirr, {1j pct. 1 NCPC: ,.}udecarea cauzelor -se suspendi de drepeL prin dccesul unaia clinb'e pit';r', pin.i la introrluce're a in catrzi a mogtenitorilor,

itt af arJ tle cuzul cind partea intet'e"sati cere tenneu pentru inlroducerea in judecati a

it ccstrt ra."

PROCEDURI SPECIALE TN NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA 43

Iegali sau testamentsri, patrimoniul defiinctului se transmite comunci,

orafului sau, dupd caz, ntunicipiului fn a cdrui razd teritoriald se aflaulsutturile Ia data deschiderii moStenit'rf". Cu alte cuvitrte, statul nu este

mostenitor, ci culege o mogtenire vacanti in lipsa mogtenitorilor testa-mentari ori legali, O asenrenea interpretare, clegi fundamentatl pe untext legal, nu este echitabili daci avem in vedere ci scopul prezenteiconstructii juridice este inlirurarea solului culpabil exclusiv de desfa-

cerea cdsitoriei de Ia mogtenire, in acest caz, cand reclamantul decedatnu are nrogtenitori legali sau lestanrentari, nu va mai fi inlirurat de lamottenire gi, chiar mai nrult, va culege mottenirea in totalitate, in fine,fafa de aceste dispozipi legale, menFionim urm6toarele:

- Daci reclamantul decedeazi pe parcursul solufionirii cererii dedivorf, inshnla nu este obligati ca in toate cazurile si dispundsuspendarea r?uzei, ci numai in cazul in care cererea de divor! s-arinlemeia pe culpa pirAtului;

- Suspendarea solugionirii de divorpului este condifionati desolicitarea divor[ului din culpa piritului [intrucit texful nu prevede,opinirn ci este suficient ca cererea introductivi si fie motivati de culpapir3rului, chiar daci piritul a formulat cererea reconvenlionalfi prirrcare a solicitat, gi el, desfacerea cisStoriei din culpa reclamantului; con-di;ia nu mai este indepliniri in cazul in care s-a solicitat prin cerereaintroductivi desfacerea cisitoriei din culpa comuniJ;

- in ceea ce privegte introducerea in sauzi a mogtenitorilor, consi-derim cI ins[anfa va putea acorda un termen piritului pentru intro-ducea in cauzi moqtenitorilor; degi aparent se poate afirma c5 pirltul nuar avea interes pentru a introcluce in cauzi mogtenitorii, totuSi interesulexistS: pit'3tul va fi interesat si evite suspendarea judecirii divorfului gi

rimlnerea in suspans a rezolvlrii stirii sale civile (cu riscul perinririicereriiJ, sens in care va introduce in cauzi mogtenitorji, cu eventualitateade a obgine o hotirAre definitivi de constatare a incetirii cSsitoriei prindeces gi inchiderea dosarului de divorg;

- DacI nu s-a acordat acesl termen de introducere in cauzi a

nrogtenitorilor sau dacS a fost acordat gi nu s-au introdus, instanfa vasuspenda iudecata, iar procesul va fii repus pe rol prin cererea deredesclridere, ficuti cu aritarea mogtenitorilor fart- 4L7 alin. [1)pcL2 NCPCI;

- Aparent, in toate cazurile, ar trebui suspendati cererea de divorgdaci aceasta a fost motivatl pe culpa pirirului deoarece textul vorbegtede existenla ,,mogtenitorilor". Nu trebuie uitat faptul cI gi soful pirAt areaceasti calitate de rnogtenitor, din monrent ce cisitoria nu a irrcetat prin

lF--

+4 Clauditr Constantin Dinu

cleces, neexistind hotir'6rea de inclridere a dosat'ulrri. Opinlm ci legiui-rorul a clorit si aibd in vedere orice alt mogtetritor decit soful pdrit, aga

cum atn menlionat anterior;- Sub aspectul condipilor de exercitare a acfiunii civile, ar putea fi

analizati gi condifia interesului tnoptenilorilor de a continua acfiunea dedivorf- Acest interes ar tlebui citttat in zona patrirrroniali, r'especfiv ctr

prirrire la succesiunea reclamantului deceda[, respectiv la inldturareasotului parit culpabil de deslacerea cdsitor-iei de la aceasti nrogtenire. inacest sens, legiuitorul a prevlzut ci hotirirea de clivor{ nu va ntaiproduce efecte de Ia data rirninerii definitive (potrivit regulii dinmateria divorfului), ci cisitoria se va socoti desfEcuti de la dataintroducerii cererii de clivorf [art 3BZ alin. [2J NCCI, text legal caretrebuie coroborat cu arL 970 NCC cal'e pt'evede ci soful supravieiuitor ilrnogtenegte pe soful decedat daci, la dafa deschiderii mogtenirii nu existio hoHrire cle divor! definitivi. Fala de aceasti interpretare, stric[ fornral,se poate olrserva c5 de daLa decesului reclamantului sunt legate douievenirnente iuridice cu efecte diferite: desfacerea cisitoriei gi des-clriderea succesittnii. Prin folosirea argunrennrlui octus interyretandus esfpotius ut voleat quam ut pereatgi avind in vedere finalitatea art 380 NCC

[inliturarea solului culpabil de la mogtenire), l]utem conchide ci divorlulprenrerge deschiderii rnogtenilil. De altfel, prin legea de punere irra1:licare a noului Cod de proceduri civilira fost fixat cu exactitate, irrsensul ci se va considera desl'icuti cisitoria la ,,data introducerii cereriide divor!".

14. Nemotivarea hotirArii

Art. 926 NCPC - Hatdrtrea prin care se pronunfd divo$ul nuse ya motiva, dacd ambele pe$i solicitd instanlei aceasfa.

in privinga deliberit'ii, pronuntirii gi reclact5rii hotlrArii de divorfiacestea urmeazi regulile de drept comun, respectiv art 395-405 IVCPC.'l'otugi, in procedura speciali a divor-tului, horiril'ea prin care se pro-nunfi divorgul nll se va motiva, daci ambele pbrfi soliciti instanfeiaceasta (arL 926 NCPC). intruc6t art 926 NCPC prevede cd ,,hotdrdreoprin care se pronuntd divorFtl" nu se va nrotiva opinini ci, in aceast;lipotezS, nu se rra motiva inFeaga hotirdre, inclusiv aspectele privi-loare Ia evenfualele capete accesorii de cerere.

pRocEp-qTI SPECIALE iN NOUL C3? DE PROCEDURA CIVILA _ 45

in aceasta nraterie, liotirirea judecitoreasci prottunfati trebuie, in

ilrimul rancl si faci menliune cu privire la desfacerea cis.itorieiisolupiile posibile fiind cle aclntitere, respingere ca ttefondatS, anulatS,

respingere ca nesuslinutS, itrchidet-ea dosarultri), cu privire la culpasofilor [divorful putind fi prorrunpat din culpa unui dintre soli sau clin

cullta conruni; ntt se va tnotiva citllta in cazttl in care legea pettnitedesfacerea cis5toriei fEri a se mai analiza acest aspect) gi cu privire Ia

capetele accesorii cererii cle divorf fpetite la care instanla se v;]

pronunfa la cerere sau din oficiu).ChelFuielile de iudecati ocazionate de procesul de divor!

turnreazi a fi reglernentate in conformitale cu dreptul comun in nraterie,

respectiv arl 451-455 NCPC. Cotrsiderint ci trebuie totugi fEcuti o nten-

$une specialir, respectiv cea privitoare la arr. 454 NCPC2 care pt'errecle

situafia in care se exonereazi pirAtul de plata chelnrielilor de judecarS.

Textul de lege are, in opinia noash'i, o aplicabilitate par$iali in nrateriadivorflrlui, prin rapor[are la obiectul cererii. Astfel, nu se poate vorbi de opunere in intArziere a piritului, fficuti confbrm legii, anterioari intro-ducerii cererii de divorf. De asemenea, paraml nu este de drept in irthir-ziere,in cazul divorfului. in acelapi sens, afirmitn ci nu se poate llulteproblema acordirii cheltuielilor de judecatl in cazurile in care se pro-nunli un divorf Hri culpa solilor fdivorgul prin acord, divor]ul dirtnrolive de sinitate). in aceste cazuri, din rnoment ce nu existi o culpi indesfacerea cisitoriei, nu se poate vorbi gi de o ,,culpd procesuald" a ttneiadinfre pirfi fin conforriritate cu arl 453 alin, (1J NCPC partea care pierdeprocesul va fi obligati, la cerere, la plata cheltuielilor de judecati; in cele

doui ipoteze, din llunct cle vedere fornial, ,,nicio parte tru a pierdutprocesul'f.

15. Ciile de atac. Publicitatea liotdrArii

Art. 927 NCPC - (1) Apelul reclamantului impotriva hotdririiprin care s-a resplns cererea va fi respins ca nesusfinut, dacd la

judecatd se prezintd numai pdritul.

t Plen'f5, dec. de indrunrare nr.?/7966, in 5. Zilberstein, V. Ciobanu, Indrepturinterdisciplinur de practico jucliciurd, pp. 320 y^i 321.

l Art 454 NCPC: ,,PArAml care s recwrLtcu1 lu primul ternrcn tle judecatd lu mrepdryile sunt legal cirflE, pretentiile reclomuntului nu va putea fi obligat Ia plnat chel-fiilelilor de judecuto, cu exceplia cuzului fn cnre, prenlubil ponririi procesului, a fost pus

in intAniere de rdtre redamant sou.te ofla de drept in intdrziere. Dispozitiile art- 1522ulitt (5) C. cir,. rfrmfin aplicabile".I Legea nr.76 tlin2012 publicati in It{. Of, nr.365/2A12.

Ftiil:

46 Claudiu Constantin Dinu

(2) Apelul firttului va fi judecat chiar dacd se infd{igeazdnumai reclamantul.

(3) Dacd unul dintre soti s-a recdsdforit, hotdr4rea definitivdprin care s-a desfdcut cdsdtoria nu este supusi contestaliei inanulare gi revizuiriiin ce privegte divo$ul.

(4) Instanla la care hotdr1rea de divo$ a ren as definitivd o vatrimite, din oficiu, serviciului de sfare civild unde a fosf incheiatdcdsdtoria, Registrului na(ional al regimurilor matrimoniale, pre-vdzut de Codul civil, gi, dacd unul dintre sofi a fost intreprinzdtor,reg i stru I u i ca me rlu I u i.

HoLir3rea pronunlati in divor-f este supusi ciilor de atac potrivitdreptului comun. Agadar, prin rapor'tare la arl 483 alin. (2) NCPCraportat la art. 94 pcl 1 lit. aJ NCPC, Irotirirea in materie de divorfeste supusi numai apelului, recursul fiind excltrs in mod expresl.Pentru a ajunge la aceasti solutie trebuie avute in vedere urmitoareleargunrente de tex[:

- Con[ornr art. 94 alin. (1J lit. a) NCPC judecitoriile fudeci, in prinriirrs[anf5, ,,cererile dote de Codul civil fn cornpetenf.a instanf.ei de tuteld Si de

familIe";- Polrivit arl 265 NCC ,,conre mdsurile date prin prezentu carte in

cr:tnpetertta instart|cei judecatoreSti, toate litiglile privind aplicarea dispo-zifiilor prezentei cdrfi, precum Si ntdsurile de ocrotire a capilului, prevdzuteitt legi speciole sunt de contpetenfa instanlei de tuteld. Dispozitiile arL 1"07sunt aplicabile itt mod corespunzdtor". Textul are in rredere Cadea a Il-aNCC inritulati ,,Despre familie" clin care face parte gi capitolul VII -,,Desfacerea cisitoriei", respectiv arl 373-+04 NCC. Agadar, in concluzie,cet'erea cle divot'! este datd in competenfa instanlei de tuteli, inn'ind insfera cle aplicare a art. 94 alin. (1) lit. aJ NCPC;

- Prin rapor'[are la arl 483 alin. [2] NCPC hotir'3rea llronunfatSpotlivit art. 94. pcl 1 liL a) NCPC nu este supusi recursului, aceasta fiindatacati nunrai cu apel [art 466 alin. {1J NCPC2].

I f n acest sens a se vetlea pi situalia lranzitorie impusi de Legea nr. 2/2013prlvincl unele misuri pentnt degrevarea jnstantelor judecitoreryti, precum gi pentrultregitjrea punerii in aplicare a Legii nr.134/2OI0 privind Codul de proceduri civilicare in art XVlll prevede ci ,,in prucesele pornite fncapdnd cu dsta int'drii ftt vigoare oprezentei legi pi pAnd b dat:a de 31 tlecemlsrie 2015, nu sunt supuse recursului haturufileprunrunlnte in cererile prevdzutt la art 94 pct I lit a)-i) din Legea nr. 134P010 privitrtlCodul de pracedurd civild..."

r Art 466 alin. [1) NCPC: ,.Hotiririle pronunFate in pr-imi instanfi pot fi abacatccu apel, daci legea nu prevede in rnod expres altfel."

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCSDUNA CIVII,A 47

Apelul exercitat irt cadrul acestei proceduri civile speciale, confornrregulii de drept comun, este devolutiv, putind stafua pe toate aspectelede fapt 9i de drept ale cauzei, desigur in limita h asati de citre apelanL'l'otugi, aces[ caracter devolutiv poate avea uneori o arie rnai extinsS

dec6t ceea ce a apelat partea. Astfel, daci apelantul pune in discu[ie, infala instanfei de control judiciar, aspectul culpei in desfacerea cisitoriei[cum ar fi cazul culpei exclusive], iar in urma judecirii ciii de atac, se

schimbi caracterul de culpi exclusivi shatuat de prima instanF, opininrcI instanla de apel trebuie si ia in discuFe pi aspectele referitoare Ia platacompensatorie, atribuirea beneficiului contractului de locafiune, obligafiade intrelinere intre sofi, plala unor eventuale despigubiri pentru des-facerea cSsitoriei. Luarea in disculie a acestor aspecte, chiar daci nu aufost apelate expres, este impusi de condifionarea legal6 a acorddriiacestor,,beneficii" de existenp sau inexistenfa culpei exclusive in desfa-cerea cisitoriei. Aceasti soluFis o regisim gi ln legislafia francezi, fiindconfirmali gi cle jurisprudenlar in materie.

in cazul in care, dupi riminerea definitivi a lrotiririi de des-facere a cdsitoriei, unul dintre so$ s-a recisitorit respecdva hoti-rire nu este supusi nici contestafiei in anulare gi nici revizuirii inceea ce privegte divorful fart.927 alin. [3J NCPC]z. Agadar, inliturareacontestafiei in anulare gi a revizuirii poate ii refinuti numai daci suntindeplinite urnritoarele condigii:

- Trebuie si fie vorba de o hotirire de desfacere a cisitoriei, pera contrqria daci s-a respins cererea de divor!, opinim ci cele doui cii deatac extraordinare pot fi exercitate in condiliile legii3;

- Hotirirea de desfacere a cisitoriei este definitiv5 (solufie dealtfel fireascl prin raportare la obiectul celor doui cli de atac e.\tra-ordinareJ;

- Uttul dinh'e sofi este recisitorit la momentul in care s-ar doriinffoducerea unei asemenea cii extraordinare de atac. Deoarece textulnu distinge, condi;ia poate viza pe oricare dinrre fogtii sofi [gi pe cel carear dori introducerea ciii de atac Ai pe cel care ar avea calitatea de intimatin aceasfa cale de atac);

t Cour de Cassadon, 1 cjv., 26 -sept 2A07 in Dalloz, nr. 36/7309, Actualitej u ri sp ru d e n ti ull e, p. 25 12.

eA se vedea comparativ art 619 alin. [5) CPC care preuedea, firi nicio alticirer:ntstanfiere, r;l hotirirea dati in materie de divorf nu este supusi revizuirii.

3 Sub vechea reglementare se susfinea ci revizuirea este inadmisibili, indiferentde rezolvarea cererii de divorf; in acesr sens .se Inenfiona Si decizia civilinr.L471l1972 a'I'5,5. civ., in RRD nr.3/L973, p. 159,

48 Clauditt Constantin Dinu PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDT;NA CIVIT,A 4-9

unor obligatii de a face, plata rrnor sunle de bani etc.J. Tohr.;i, prirrexcepfie, daci prin hotirdrea de divorf, de llrinri instanfi s-au dezlegat gi

aspecte privi[oare la modul cle exercitare a autot'ititii pirintegti, stabi-lirea loctrin!ei ntinot'ttltti, precum .gi nroclul de exel'citare a drephrlLri de aavea legituri pet'sottale cu ttrirrotttl, aceasti parte de hotir'5r'e se bucrrride un caracter executoriu de drept fprovizoriu) potrivit art.44B alin. (1]pct. 1. NC['c, fiind aplicabil art. 532 NCPc care permite declanrarea exe-cutirii silite. Desigur acest caracter lrrovizoriu se intinde pAni la rno-mentulin cat'e hotir3r'ea rle divort r'Snrine definitiva,

in cazul in care, pe parcur'r,il p.o."rului cle divort, instanfa va lua,poh'ivit art 91.9 NCPC, pe cale rle ordonan!i pregedinliali, ,,rndsuriprovizorii cu prfvire la stabilirea locuinfei cop[ilor nt[nori, Ia obligatia detntrefinere, la incasarea alocofiei de stat pentru copii si la JolosireaIocuinfei familiei", hotirirea pronuntad in aceasti proceduri speciali,este executorie, din prinri instanti, potrivit art 996 alin. (zJ lilcpc (textlegal care se aplici in completarea art 919 NCPC), putind fi pusa inexecutare siliti conform arr. 632 NCPC.

in cazul in care pirtile recurg la procedura clivorfului prin acorc],pofrivit art. 930 alin. (4J NCPC, hotirirea pronunta[i cu prirrire la divorteste dennifiva, din primr instanld. in consecinti, este executorie gi poatefi pusi in executare siliti.

16. Modalid;ile de desfacere a cisitorieiDacS in vechiul cod cie proceduri civild erau reglementate dou.i

tipuri de divorf (divorf.ul de clrept comun - arL 607 y^i urm. cpc gidivorful prin consimlinrinful pirtilor - arL 6131 cPC), in carlrul nouluiCod de proceduri civili, modalir5gjle dc. desfacere a cisitoriei au fost'diversificater:

A. Divorful din culpa sofilor fdivorful sancFune) - cap, III clinprocedura specialS a divorfului, respectiv art. 933-934 NCPC ffiincl opt'eluare a divortului de drept comurl din vechea reglenrentare), Acestdivorf se poate pronullfa in doui ipoteze:

t Motlali6lile de desfacere a cisitoriei sunt previzute 5i noul Corj civil, re.specfivin arL 373: ,Art 373 - Divorll poate oveo loc: a) prin acortlul soSilor,la cerereo ambilorsofi sau a unuiu dintre sofi occeptutfi de celdlult sot; b) aftrnci cdnd, din cuuza lnormotive temeinice, roporhtrile dintre so|ri lrunt gruv vtitdmate gi continuarun ctisritoriei nrtmui este posibilo; c) Ia cerereu unuia dintre sofi, dupa o separore in fapt cure o durctt ce!pttpirr 2 uni; cl) la cetereu aceluin dintre sofi u cdrui stare de sdndtnte fnce inrynsihiltlcon ti n u a reo c is d to ri e i."

- Inadmisibilitatea contestafiei in anulare gi a revizuir-ii vizeaziexclusiv capitul principal de cerere, respectiv cel privitor la desfa-cerea cisitoriei. Agadar pentru capetele accesorii la cererea cle dir.rorl;ambele cii extraordinare de atac sunt admisibile daci sunt incleplinite

'"'"'?,','il*::f::Jili::::g"jif:rl 3BZ arin (1) NCC, ca reguri, cis;i-

toria se consideri desfEcuti din ziua cind hotirarea de divort arimas definitivi.. in cazul apelului impotriva hotirdrii prin care s-a resliils cererea de

divor!, acesta va fi respins ca nesusfinut daci la judecati se prezintinumai pir.1tul. Daci totugi lipsesc ambele pirFr-, indiferent c1e instanfi,ata cum arn afirmat, se va suspenda judecarea procesului.

spre deosebire de vechea reglementare, nu mai existi un telmenspecial penh'u exercitarea ciii de atac, urmind a se aplica regulile dedrept con"lun, in materia apelului.

Ca nouiate legislativd menlionim fapnrl ci instanfa la care fuotir€reade divor! a rimas definitivi o va trjmite, din oficiu, serviciului de starecivild unde a fost inclreiati cdsitoria, Registrului nalional al regimurilornralrinroniale, previzut de codur civil, gi, daci unul dintre sori a fostintreprinzltor, regisrru lu i comerfului.

in privinta caracterului executoriu al hotir.Arii cle divor!, avAncl invedere dispoziliile Legii nr.T6/za1z de punere in aplicare a codului deproceduri cirrild, se poate concluziona;

- I-lotSr3rea de divor! de prinri instan!5, fiincl neclefinititri, nu estefitlu executoriu gi, pe cale de consecinli, nu poate fi pusi in executaresiliti {arL 632 NCpC);

- Hotlrirea de divor! rimasi definitivi ori datoriti neexercitiriiapelrrlui, ori ca tlrmare a respingerii acesfuia, este titlu executoriu [con-form arl 632 alin, (2J NCpcJ pi poate fi pusi in executare siliti, frrd a maifi necesari investirea cu formuli execurorier. in cazul in care a fost aclnrisapelul, hotir€rea daG in apel este titlu executoriu confonn arl 634alin' [-LJ p-ct 4 NCPC, pudnd fi pusi in execurar.e siliri [arr. G3z NCpc).

In fine nrenfionrm ci acest caracrer de titlu executoriu, maisus-detaliat urnreazi a se aplica inrregii hotiriri judecitoregti, implicit cuPlvire gi la capefele accesorii de cerere, Desigur-, punere in executaresiliti a acestor capete de cerere se va face potrivit cu specificul fieciruia,prin aplicarea textelor legale din materia executirii silite fexecutarea

t Formalibarea investirii cu formul;l execrrtorie, dupi adoptarea legii cle punere'inapllcare a Codului de proceduri civjla, a fost ellnrlnati.

50 Cl a uditt Co nsta nti n D i n u

- in funcgie de partea care se face culpabili de vitimarea gr.avia raporturilor dintre sofi gi imposibilitatea continuirii clsitoriei,divor'ful fiind pronun[at din culpa pir6tului, din culpa arnbilor so[i, fiindposibilS gi t'espingerea ca neinremeiati a cererii daci nu sunt doveditemotivele de divorf farl 933 NCPCJ;

- in ipoteza in care solii au fost despnrFfi in fapt cel pugin z ani,divor'ftrl poare fi pt'onunfat la cererea oriciruia dintre ei, dacd recla-tnantul igi asumi responsabilitatea pentru egecul cisitoriei fart 934l,lcPCJ. I'lotir€rea de desfacere a c5sitoriei va fi daui din culpa recla-rnantului.

B. Divorful remediu - cap. II din procedura speciali a divorfului,t'espectiv art. 928-932 NCPC care irnplic5 doui modalititi de deslacere acisltoriei:

- Divorful prin acordul soSlor care preia procedura drvor;ului princonsinrfinrint, din vechea reglementare, urnrir-indu-se imbunirigireaacesteia gi impunet'ea unui caracter de celeritate cu privire la aceastiproceclurS;

- Divorful din motive de sinitate care poate fi pronunfat prininvocarea gi dovedir-ea unui rrtotiv relaliv la starea de sinitate a unuiadintre soficare ar face imposibila continuarea cisitoriei [arL 932 NCPC).

Aceste nrodalitati de desfacere a cisitoriei reglementate in legislafiaronrineasci sunt similare celor prevlzute in dreptul francez, sub denu-tnirea de cazuri de desclridere a acliurrii de divor!: [1] divor-gul din culpi,(2) divorful penLru alterarea definitivi a domiciliului coniugal, (3) divor-tul acceptat ti (4J divortul prin consin-rf5mAnt mutualr.

In continuarea prezentului demers vonr analiza fiecare rnodalitatede desfacere a cisitoriei aga cum este configurati in noul corl de proce-cluri civili.

17. Divorful prin acordul solilor

Art, 929 NCPC (Depunerea cererii) - (I) in cazul in carecererea de dtvorl se intemeiazd, in condiliile prevdzute de Cadutcivil, pe acordul pdr(ilor, ea va fi semnatd de amhii soli sau decdfre un mandatar comun, cu procurd speciald autenticd. DacdmandataruI esfe arocaf, el va certiftca semnifura solilor, potrtvltlegii.

I G. Sen'a, 1,.W. I'ellitte ri, Droit tlu divorce, in Dalloz nr. 9 /7282 clin 1 nrartie 2007,p.608.

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVII,A

" (2) Atunci c6nd este cazul, in cererea de divorl so{l vorstabili gi modalitdlile in care au canvenif s5 fie solu{ionate cere-rile aecesarii divorfului.

(3) Primind cererea formulatd in conditiile alin. (1), instanla vaverifica exisfenfa consimfdmdntului so{ilor, dupd care va fixaErmen pentru solulianarea cererii fn camera de consiliu.

Art. 930 ruCPC (Solufionarea cererii] - (1) La termenul dejudecatd, instanla va verifica dacd sofii sf5rurre fn desfacereacdsdtoriei pe baza acotdului lor gi, in caz afirmativ, va pronunfadivorful, fdrd a face menltune despre culpa sofilor. Prin aceeagihatdrilre, instan{a va lua act de invoiala so$lor cu privire lacererile accesorii, in condi,tiile legii.

(2) Dacd solii nu se invoiesc asupra cererllor accesorii,instan{a va administra prohele prevdzute de lege pentru solu-

{ionarea acesfora gi, Ia cererea pdr{lor, va pronunla o hotdrdre cuprivire la divor!, potrivit alin. (1), soluliondnd totodafii 9i cererileprivind exercitarea autoritdlil pdrlntegti, contribulia pdrin{ilor Iacheltuiellle de cregfere gi educare a copiilor gi numele solilordupd divorl.

(3) Daca va fi cazul, cu privire la celelalte cereri accesoriiinstanla va continua judecata, pronunlind o hotdr4re supusicdilor de atac prevdzute de lege.

$) Hofirtrea pronun{atd in cond$ille alln. (1) este definitivd,iar hofirirea pronunlatd potrivit alin. (2) este definitivd numai inceea ce privegte divorlul, dacd legea nu prevede attfel.

Apa cum rezulti din arl- 928 NCPC divorlul prin acordul sofilor,reglemenLat de noul Cod de proceduri civili, in nrod firesc, are caraclerjudiciar, prezentele reguli procedurale fiind incidente daci solii nu auoptat pentru divorful pe cale adrninistrativi ori notariali, in condigiilenoului Cod civil, Astfel, sofii pot apela la aceasLi modalirate de divor!indiferent de durata cisitoriei gi necondigionat de existenfa sau nua copiilor minori rezulta$ din cisitorie [art 374alin. (1] NCCI.

AceasH proceduri de desfucerea a cisitoriei prin acord, prin prismascopului pentru care a fost reglementat5, trebuie si fie supl5, simpld gi

caracterizad de confidenFalitatea nrotivelor care au condus la aceastihoHrire.

Divorlul prin acordul solilor presupune un consim!5mint alacestora cu privire la desfacerea cisitoriei materializat in cele doui

51

57, Claudlu Constantin Dinu

tbrme previzute de arl 373 lit aJ NCC: divorprl este promovat printr.-ocerere comuni de arnbii sofi ori divor;ul este promovat de unul dinFesofi [eventttal prin celelalte modalitigi de desfacerea a cisirorieiJ iarcererea de divor! este acceptati de sofrrl pArAr in realitate, ambeleipoteze presullun acordul de vointi liber gi neviciat in sensul desfaceriic:-rsitoriei.

in acest serrs, divorlul prin consimlirninful sogilor a fost simplificar,reducindu-se 9i condigile de adnrisibilitare ale acesruia fart 929 NCpcJ:

- cererea de divorg rrebuie si se intemeieze pe acordul ambilorsoti, acord care trebule sb fie liber gi neviciat, aspect care frebuiecontrolat obligatoriu de citre insranla de judecati [arl 374 alin. [3JNCCI;

- cererea de divor! trebuie semnati de amtrii sofi sau de unmandatar comun, cu procuri specialS autentici- in ipoteza in careacest mandatar este avocat, acesta va certifica semnirura sogilor, poh-ivitdispozifiilor legale (opittinr ci nrandatarul avocat se va legitima prinh-oimputernicire comuni fdari de anrbii soiij gi speciali. Daci unul dlnresofi este pus sub interdictie, divorful prin consinrtimint nu poate fiarfmis larL374 alin. (2) NCCI.

se poate lesne observa ci divorful prin consinrf.irnf,ntul pirfilorinrpune, pe de o parte, un acord de voinfi, liber gi valabil exprimat fveri-ficat ca atare de instanfiJ, iar pe de alti parte niciunul dintre soti nutrebuie si fie pus sub inrerdicfle [art. 373 alin. [2] NCC]. ce se ?nrAnrpli insituafia in care dupi pronuntarea unei hotirAri definitive de desfacere acisitodei, unul dinh'e sofi constati cE acordul a fost viciat (eroare, dol,violenfE), ori a fost dat intr-o perioadi de lipsi de discernimint, ori unuldintre soli era pus sub interdicp-e? Ne raliem, in parte, opiniei dindoc[rinit in sensul cI ot'ice persoani interesati poate pronlova o acfiunein constatarea nulitifii absolute a acordului de divortz (in cazul in care

! F.A. Ilaias, op, ciL, p. 302.2 in privinga solufie i privltoare la rtutiratea ab.solud penh'u cazul in care unul

dintre soli era pus sub interdicfle opinim ci nu este incidenfi o asemcnea cauzi. ci arfi vorlra de o cauzi de nulinre relativi daci avem in vedere arL L7Z NCC care nrevedectr ,,uctele iuridice incheiate de pen;oano pusd suh interdicSle jutlecdtoreascd, ultile decatcele prevdzute lo art 43 alin. (3), sunt anulabile, chior dacd Ia dntn incheierii lor oceastaar li awtt tliscenfirndnl' Prln folosirea tetmenului de .anulabile" considerinr ciisancliunea nu poate fi tlecit nulitatea relativi. in acest context terful nu poatc formulao cerere tle anulare a aconlului de voinfi pe aspecrul prrnerii zub inferdic;je a .sofilor.De altfel, ar fi greu de conceput y-i interesul cu privire o asemenea cerere, interes cirerr'ebuie si graviteze in junrl desfucerii sau anulidi cis;rtodei sorilor.

PROCEDURI SPECIALE IN NOUL COD D[ PROCEDUNA CIVIIA 53

unul dintre soli era pus su[: interdicgie) ori soflrl interesat poate intro-duce o acpune in anularea acordului de clivorE (pentru vicierea consinr!i-minrului]. Menfioninr ci respectirrele acliuni au ca obiect acordul cle

divor! gi nu ltobirirea de divor[ Soarta hotir6rii de dirror! inifiali estereglementati de art- 99 alin. (4-) NCC: ,,dacd prinh'o hotdrdre judeca-toreascd s-a stalsilit o anuntitd stare civild a unei percoone, inr prinLr-ohofirare judecdtoresscd ulterioord este aclmisd o acfiune prin cere s-ilcontestat starea civ[la astfel stabilitd, pr[ma hottirdre ipi pierde efectele ladata rdmdnerii deftnitive a celei de a doua hotdrari". Totu.;i, invederinr cir

se poate sustine gi teza conrrarS. se poate observa cr art. 99 alin. [4J NCC

se referl la ipoteza in care ,,printr-o hotdrdre judecdtoreascd ulterioaraeste adnisd o ocfiurte prin care s-a contestat skrrea civild...". in cazulnosrru Febuie analizat daci prin actiunea prin care se cere anularea oricons[alarea nulirifii acordului de divort se infelege o acfiune prin care,,se contesti starea civil5". intr-un sens larg, o asemenea asinrilare con-siderim ci este posibila,

Problema mai sus-ntentionati a nrai fost analizatl in practica jucieca-toreascir in privinta acordului clat de unul clinfre soli cu prirrire la purtarea,de cin'e celalalr so!, dupi desfacerea cisitoriei, a numelui rlobindit dupacisitorie. Solugia este de actualitate. S-a stabilit ci ,,opfrunett pdrdtului casolia sd poarte in contfnuare numele dobdrdit ftt timpul cdsdtoriei Si, astfcl,odatd exprimat cottsirntdrttdtttu| nu se mui poate reveni asupra scesntio irtcaile de atac, decdt dacd se invocd vreun viciu de consimf(rrndnt existent lct

data exprimdr[i". in concluzie, daci nu se invoci viciul cle consimFinrant alacordului cu privire la nume in calea de atac (avem in vedere apelul),atunci opinim ci se poate inlroduce, pe cale principalS, o acfiune irranularea acordului de voin;5 cu privire la folosirea numelui, dupi desfa-cerea cisitoriei, cu aplicarea art, 99 alin. [4] NCC.

Daci pirfile au ajuns Ia o ingelegere lrrivitoare la solutionareacapetelor accesorii cererii de clivor!, atunci termenii aceslui acord vor fiinserafi in cererea de divor'l- Dupi printirea cererii cle clivort confbrmarL929 alin. [3) NCPC, instanfa este obligati si verifice consinrtirnAnfLrlsofilor iar apoi va fixa tennen de judecati in camera de consiliu.Analizdnd acest text legal, opinim ci ?n cazul divorlului prin acordulsofilor ar fi obligatorie prezenfa pirf,lor la depunerea cererii de divor;,numai in acest context putAndu-se face o verificare efectivl a existenfeiconsimfiminrului. Desigur, se poate susfine 5i teza contrard prirrraportare la art 929 alin. (1) NCPC. Ins5, semnalim faptul ci art. 929

t C. Ap.Craiova, S. civ., dec civ. nr'. B1/2010 publicara in Indaco Lege 4.4.

B-

54. Cl audiu Constantin Dinu

alin, (1) NCPC se ref'era expres la semnarea cererii de divorf fcare trebuief5cuti de anrbii soli sau de mandatarul comun neavocat ori avocat).'l'extul legal nu face trimitere gi la reprezentarea in taga instangei clejuclecati. Solulia pe cat'e o propunern este qi fireasci daci avem in vedereci existenfa consinrfirnintului cu privir-e la cleslacerea clsitor-iei irnplicio apr-eciere stricl personali a sofilor',

De asenrenea, la terntertul lixat pentru juclecarea cererii, judecltorulva verifica inc,l o dari daci solii stdruie in clesfacerea cisitoriei [plezenfaacestora la judecarea cererii fiinct obligatorie conform art. 920 NCPCJ gi,

claci este cazul, va pronunla hotir5rea rle desfacere a cisitoriei, fEri aface vreo menfiune cu privire la culpa sofilor. Corelativ, daca existi gi

cereri accesorii divorfului cu privire la care pirfile s-au inteles, instanfa valua act de tranzac[ia lor gi va da o liot5rAre conform legii, respectivart 4.l8-441 NCPC, Pe aceasti ipotezi [divorf prin acord gi cererii accesoriisolutionate prin tranzacfie) gi prin rapor[are la art 930 alin. (2] NCPC,

instanfa va pronunla hotirArea jLrdecitoreasci, nurnai in baza acorcluluisogilor gi a tranzacgiei, liri a nrai adniinistra alte rnijloace de plobi.

in cazul in care pirlile llu au ajuns la un acord cu privire la periteleaccesorii clirror-tului, pentru a solutiona gi aceste capete de cerere,instan!a va adminis[ra probele concludente, utile gi pertinente prinrapoi'tare la obiectul cererii, ulterior ur-mind a da hotdrirea atAt cuprivire la capitul principal, cAt gi cu ;rrivire la capetele accesorii. Dinlectur'area arl 930 alin. (Z) NCPC ar rezulta c5, in acest caz, instanta vapronun!'a o hotirAre, la ,,cererea pdrfilor" cu privire la divortul prin acordgi cu ltrivire la ,,cererile privind exercitarea autorititii pirintegfi, con-tribut.ia pirinfilor la cheltuielile de creqtere qi educare a copiilor gi

numele soFlor dupi divor!." Mentiunea cu privire la cererea pirlilorputea si lipseascb dirr textul legal deoarece pentru capitul principal decerere instanla era sesizati deja plin acliunea inh'oducLivS, iar privitor lapetitele accesorii menfionate cle arL 930 alin. (2) NCPC nu trebuie uitatfaprul ci instanfa este ,,obligati" si se pronunfe cu privire la ele poLr-ivitarL 918 alin. [2] $i (31 NCPC. Ar trebui sI infelegem ci in ceea ce privegtedivor-lul prin acord, instanfa nu niai este obligati si se pronunfe dinoficiu? Chiar daci arn accepta pi o asemenea solufie, tot nu ar mai fiItecesat'i forntularea unei cereri exprese in acest sens din monrent ce

instanta a fost sesizati prin cererea de divor!HotirArea juciecitoreasci pronuntati in ipoteza divorfului prin

acorclul sofilor, in ceea ce priveqte ciile de atac, are urmitoarele carac-teristici [arr. 930 alin. [3J $i (4] NCPCI:

PBOCEDURI SPECIALI iN NOUL COD DE PROCEDUN.I CIVTIA 55

. - Daci inshnfa a fost sesizati cu o cerere care are un capit principal

de cerere referitor la divorlul prin consimfirn3nful pirfilor cit gi capeteaccesorii aferente acesfui divorf fcare au fost trangate de pirgi prinh-orranzacfie], hotirArea pronunfati atdt cu privire la capitul principal,cit gi cu privire la capetele accesorii este definitiv5;

- Ilaci instanfa a lbst sesizati cu o cerere care are un callit principalde cerere referitor la divorful prin consimfirn6ntul pir$lor cit gi capeteaccesorii aferente acestui divor; fcare nu au fost trangate de pirtiprintr-o franzacfieJ, hotirirea pronunla6 cu privire Ia capdtul prin-cipal este definitivi iar hotirdrea care dezleagi capetele accesoriiva fi supusi ciilor de atac previzute de lege, prin raportare laobiecful acestor cereri;

- Opinim ci in cazul in care numai cu privire la unele cape[e decerere accesorii pirfile au tranzac[ionat, iar pentru altele nu s-a ajuns Ia oinfelegere amiabilS, fiind solufionate potrivit art. 930 alin. (2) NCPC,

atunci va avea caracter definitiv ltotirSrea care dezleagl cererea declivorf prin acord gi cererile accesorii ,,tranzacfionate", iar in cazulcererilor accesorii ,,r5rnase in divergenti" urmeazi a se aplica drepfulcomun cu privire la exercirarea ciilor de atac;

- Legiuitorul a prevdzut gi o modalitate de transflormare a divor'fuluidin culpa sofilor in divor.t prin acordul pirfilor, daci sunt intl'unitecumulativ condigiile impuse de arl 93L NCPC;

- Cererea de divorf si fie intenteiati pe culpa piritului fintrucirtextul nu prevede cd ar fi vorba de culpi exclusivi opinim ci este inde-pliniti condiFa giin ipoteza unei culpe comune);

- Piriful recunoatte faptele care au dus la destrimarea viefiiconiugale. Sigur, aceasti recunoaglere trebuie si fie raportati gicircunrscrisi Ia motivele de divor[ invocate de citre reclamant (in acestcaz judecitorul va allrecia discre;ional confinutul gi intinderea acesteirecunoagleriJ. Considerim ci aceasti ,,recunoa;tere a culpei" h.ebuie sise realizeze in fala instanfei de fond gi nu in apel [in apel nu s-ar.puteaface cereri noi, potrivit ar| 478 alin. [3J NCPC, iar aceasti recunoagteredublati de acordul reclamanhrlui ar fransforma cererea de divorg dinculpi in divor! prin acord, aspect inadmisibil in apel gi inconrpat-ibil cujudecarea ciii de atacJ;

- Recunoagterea pirAfuIui trebuie dublati de acordul expres alreclamantului cu privire la transformarea cererii in divorf prinacordul pirfilor. Daci reclamanful nu consimte la transformare, atuncicererea va urrna procedura sa fireasci de divorf din culpa sofilor. Daciacest acord existi, respectindu-se specificul acesfti tip cle divorf prin

56 Claudiu Constantin Dinu

acorcl, nu Se va mai cerceta temeinicia nrotivelor de clivorf, acesta

pronunfinclu-se fbri a face mengiune cu privire la culpa in desfacerea

cisitoriei [art. 931 alin. (1] NCPCI. De asemenea, sullt pe deplinaplicabile dispozigiile arL 930 alin' (2)-(4) NCPC.

18. Condi;iile elivorfului din motive de sdnitate

Art. 932 NCPC - CAnd divortul esle cenft pentru cd stareasdndtd{il unuia dlntre soli face impasibild contlnuarea cesetariei,instanla va admlnlstra probe privind exisfenfa bolii gi stareasdndtdlii solulul bolnav gi va pronun{a divorlul, potrivit Coduluiclvil, fere a face menliune despre culpa pentru desfacereacdsdtoriei.

Daci reclamantul alege acest tip de divorf, ce!'erea de dirrort va ftmotivati numai pe aspectul stirii de sinState a unuia dintre soti, starecare ar face imposibilS continuarea cdsitoriei. Corelativ, intreg proba-toriul aferent cererii de divorf se va limita Ia dovedirea existenfeibolii gi a stiirii de sSnitate a sofului bolnav care f;ace imposibitiderularea in continuare a cisitoriei [arr. 932 NCPCJ. in concrer,consider ci ar fi ufili, concludenti gi pertinenti gi o experdzi medicali,aliruri alte mijloace cle prob5, experrizi care ar putea franga din punct devedere medical, gravitatea bolii pi implicagiile acesteia in derularearaporfuri lor de cisitorie.

Daci motivul relativ la stare de sSnltate este gi probat, instanta vapronunla divorful, fErd a mai motiva culpa in deslacerea cisdtoriei[arr.3B1 NCC).

Relativ Ia calitatea procesual5 activi, daci avem in vedere fapnrl ciarL 932 NCPC nu face disfincgia, Tnsi se completeazi cu art 373 lit. d)NCC, sens in care opinim ci cererea de divorf poate fi introdusi numaide citre soful a cirui stare de sinitate face imposibilS continuareacdsitoriei,

19. Condi$ile divorlului din culpa sofilor

ArL 931 NCPC - (1) CQnd cererea de divorf este intemeiatd peculpa solulul pertt, iar acesb recunoagte faptele care au dus ladestrtmarea vielii conjugale, instanfa, dacd reclamanful este deacord, va pronunfa divo$d fer-a a cerceta temeinicia matlvelor dedtvor! gi fird a face menliune despre culpa pentru desfrcereacdsdfonei.

PROCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCIDUNA CIVII,A 57

(2) Dlspozlllile art. 930 alin. (Q-@) se aplicd in mod cores-punzetur.

(3) Dacd reclamantul nu este de acord cu pronuntareadivarlului in condiliile alin. ('l), cererea va fi solu{lonatd potrivitart.933.

Art. 933 NCPC - (1) Instanla va pronun{a divorlul din culpaso{ului pir6t atunci cAnd, din cauza unor motive temeinice,imputabile acestuia, raporturile dintre sotf sunt grav vdHmate gicontinuarea cdsdtoriei nu mai este posiblld.

(2) Instanla poate sd pronunle divo$ul dln culpa ambilor soli,chiar atunci cdnd numal unul dintre ei a ficut cerere, dacd dlndovezile adminlstnfe reiese cd amdndoi sunt vinovali de desfr6-marea cdsd/c,rtei.

(3) Daca piratul nu a fdcut cerere reconvenlionald, iar dindovezile administrate rezu[td cd numai reclamanful este culpabilde desfiimarea cdsdtoriei, cererea acestuia va fi respinsd caneintemeiatd, cu excep{ia cazului fn care sunf indeplinite can-diliile prevdzute privind pronunlarea divorlului din culpa exclu-slvd a reclamantului.

Aceasti modalitate de desfacere a cisitoriei este incidenti in douicazuri: [1] penrnr siLualia in care sogl parat se face culpabil de des-frimarea cisitoriei .ti (2) in ipoteza separirii in fapt indelungati a

sofilor.C6t privegte primul caz de desfacere a cis5toriei din culpa unui;i

dinfre soS, aceasti culpi este circumstanliati in arl 933 NCPC. De altfel,jurisprudenFr a refinut c5 insfan;a de foncl este suverani si apreciezeculpa gi imprejuririle de fapr in aprecierea, in concret a culpei indesfacerea cisdtoriei, considerim ci poC fi refinute gi considerafiile dinjurisprudenta relativ recenti francezi. Astfel, prin culpi, in aceastimaterie, trebuie inpeleasS o incdlcare gravi sau repetatl a drepturilor gi

obligagiilor care decurg din cisitorie, din vina unui sof gi care faceintolerabili continuarea rrietii in comun?.

I G.P. Doran,op.ciL, p.89, C. ll nr.804 din 23 nolembrie l93Z,C ll nr.807 din l-r

iunie 1935.3 A se vedea aru 247 C. civ. fr.; pornitrd de la aceasti definipe, aminrim cite va

situatli fn care judecitorul a refinut o culpi care Justifici desfacerea cis5toriei: fuptaunui so[ de a adera, in tirnpul cisitoriei la un club de intilniri de nahrri sexualS,ft'ecventind 9i o pro-stituaLi; exercibrea tle cih-e unul dintre so;i de violente verbale

F-

54, Cl aud i u Co nsta nti n D inu

alirr. ['1) NCPC se ref'era expres la senrnarea cererii de divorf fcare trebuiefEcuti de anrbii soli sau de mandatarul comun neavocat ori avocat).'l'extul legal nu face trimitet'e pi la reprezentarea in fafa instan;ei clejuclecati. Solufia pe cat'e o propunetu este qi fir'easc5 daci avem in vedereci existenfa consinrfirnintului cu pt'ivir-e la cleslacerea cSsitor-iei irriplicio apr-eciere str-ict personali a sofilor',

De asenrenea, la terntettul lixat pentr-u juclecarea cererii, judecltorulva verifica inc,l o dari daci solii stlnrie in desfacerea cisitoriei furezenfaacestot-a la judecarea cererii liinct obligatorie conform art. 920 NCPC) gi,

claci este cazul, va pronunfa hotirirea de desfacere a cisdtoriei, Fri a

face vreo menfiune cu privire la culpa sofilor. Corelativ, daca existi gi

cereri accesorii divorfului cu privire la care pirfile s-au infeles, instanla valua act de tranzactia lor gi va da o liot5r6re conform legii, respectivart 4.l8-441 NCPC. Pe aceasti ipotezi fdivor! prin acord gi cerel'ii accesoriisolutionate prin tranzacfie) gi prin raporlare la art 930 alin. (2] NCPC,

instanta va pronunla hotirirea jLrdecitoreascS, nurnai in baza acorduluisogilor gi a tranzacgiei, firi a ntaiadniinistra alte rnijloace de probi.

in cazul in care pirlile llu au ajuns la un acord cu privire la periteleaccesorii clirror-tulrri, pentru a solu!iona gi aceste capete de cerere,instan!a va adminis[ra probele concludente, utile gi pertinente print'apot'tare la obiectul cererii, ulterior ur-mind a da hotdrArea atAt cuprivire la capitul lrrincipal, cAt gi cu ;:rivire la capetele accesorii. Dinlecturarea arl 930 alin. (Z) NCPC ar rezulta c5, in acest caz, instanta vapronun!'a o hotirAre, la ,,cererea pdrrilor" cu privire la divortul ltrin acordgi cu ltrivire la ,,cererile privind exercitarea autorititii pirintegfi, con-tributia pErinfilor la clieltuielile de creqtere qi educare a copiilor gi

numele soFlor dupi divor!." Mentiunea cu privire Ia cererea pdrlilorputea si lipseascb dirr textul legal cleoarece pentru capitul principal deceret'e inslanla et'a sesizati deja plin acliunea inh'oduclivS, iar privitor lapetitele accesorii menlionate cle arl 930 alin. (2) NCPC nu trebuie ui[atfaprul ci instanfa este ,,obligati" si se pronunfe cu privire la ele poLlivitarL 918 alin. [2] $i (31 NCPC. Ar trebui s5 inlelegem ci in ceea ce privegtedivor-lul prin acord, instanfa nu niai este obligati si se pronunge dinoficiu? Chiar daci arn accepta gi o asemenea solufie, tot nu ar mai fittecesat'i forntularea unei cereri exprese in acest sens din monrent ceinstanta a fost sesizati prin cererea de divor!

HotirArea juclecitoreasci pronunfati in ipoteza divorfului prinacorclul sofilor, in ceea ce priveqte ciile de atac, are urmitoarele carac-rerisrici [arr. 930 alin. [3J $i [4] NCPCI:

PROCEDURI SPECIALI iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVTI,A 55

' - Daci instanfa a fost sesizati cu o cerere care are un capit principalde cerere referitor la divorful prin consimfirn3nful pirlilor c3t gi calleteaccesorii aferente acestui divorf fcare au fost trangate de pirgi prinh'-orranzacfie], lrotirArea pronunfati atdt cu privire la capiEul principal,cit gi cu privire la capetele accesorii este definitivd;

- Daci instanla a lbst sesiza6 cu o cerere care are un caltit principalde cerere referitor la divorful prin consimfirndntul pirfilor cit gi capeteaccesorii aferente acestui divorg fcare nu au fost trangate de pir'fiprintr-o lranzacfieJ, hotirdrea pronunla6 cu privire Ia capitul prin-cipal este definitivi iar ho6rdrea care dezleagd capetele accesoriiva fi supusi ciilor de atac previzute de lege, prin raportare laobiectul acestor cereri;

- Opinim ci in cazul irr care numai cu privire la unele capete decerere accesorii pirfile au ffanzac[ionat, iar pentru altele nu s-a ajuns Ia oinfelegere amiabili, fiind solufionate potrivit art. 930 alin. (2) NCPC,

atunci va avea caracter definitiv ltotirirea care dezleagl cererea dedivorf prin acord gi cererile accesorii ,,tranzacfionate", iar in cazulcererilor accesorii ,,r5rnase in divergenfi" urmeazi a se aplica drepfulcomun cu privire la exercitarea ciilor de atac;

- Legiuitorul a prevlzut gi o modalitate de transfolmare a divortuluidin culpa sofilor in divorg prin acordul pirfilor, daci sunt intrunitecumulativ condi;iile impuse de art 931 NCPC;

- Cererea de rlivorf si fie intemeiati pe culpa pdritului (intrucAttextul nu prevede ci ar fi vorba de culpi exclusivi opinim ci este inde-pliniti condiFa giin ipoteza uneiculpe comunej;

- Piriful recunoagte faptele care au dus la destrlmarea vieFiconiugale. Sigur, aceastE recunoagtere trebuie si fie raportati gicircuntscrisi la motivele de divor[ invocate de citre reclamant (in acestcaz judec5torul va allrecia discre;ionar confinutul gi intinderea acesteirecunoagteriJ. Considerdm ci aceasti ,,recunoagtere a culpei" Lr.ebuie sise realizeze in fafa instanlei de fond gi nu in apel [in apel nu s-ar.puteaflace cereri noi, potrivit arL 478 alin. [3] NCPC, iar aceasti recunoaqteredublati de acordul reclamannrlui ar fransforma cererea de divorp dinculp5 in divor! prin acord, aspect inadmisibil in apel gi inconrpatibil cujudecarea ciii de atacJ;

- Recunoagterea pf;riErlui trebuie dublati de acordul expres alreclamantului cu privire la bansformarea cererii in fivorf prinacordul pir$lor. Daci reclamantul nu consimte la transformare, atuncicererea va urrna procedura sa fireasci de divorf din culpa sofilor- Daciacest acord existd, respectindu-se specificul acesfti tip de divor! prin

E:i:

F

5B CIs ud i u Consta ntin D i nu

Asrfel, arr. 933 NCPC menfioneazd ,,clllpa" so|ului plrAt. Calitatea de

1t.1rit a so|:ulrri culpabil trebuie analizati gi prin raportare la arl 915NCPC care reglenlenteaze cererea reconvenfionali in materie de divor[-Aparlar, purenr avea urmitoarele sitrtatii:

- Reclarnantul introdtrce cerere de divorf intenieiati pe culpaexclusivi a -sofului llAr€t iar ace.sta formuleazi numai intinipinal'e princare contestS aceasti culpi. Instanfa de juclecati, dupi administrareallroba[oriului, va pronunla o hotiril'e judecitoreasci cu privire ladesfacerea cisitoriei din culpa pirirului dacS rnotivele invocate suntfemeinice [continuarea cisitoriei fiind imposibili - arl 933 alin. (1JNCPC gi art. 379 alin. (U NCC] ori va respinge cererea ca neinterneiatidac;i din dovez.ile adnrinistrate rezulti cI numai reclamantul este culpabiltle destrimarea cisitoriei [art 933 alin. [3) NCPCI sau nrotivele invocatettu sunt dovedite de citre reclamant (pfiritul nu se f'ace vinovat de viti-lllarea raporlurilor dinh'e so!i). De asenrenea, daci din dovezile admi-ttistrate reiese ci ant"lndoi sunt viriovafi de destrimarea clsitoriei,inslanta poate sr pr-onunte divorful din culpa ambilor so$, chiar'atunci cind numai unul dintre ei a fEcut cerere [arr 933 alin. [zjNCPC gi art. 379 alin. tU NCC]. Solufia oferiri de noul cod de procecluricivilS este sirriila$ cu jurisprrrden;a anterioardr care a sratuat c5,,in /ipsacererii recortvenf.ionale, dacd se constatd netenteinicio motivelor tle divorfinvocate de cdtre reclarnatt, cdsdtor'ftt nu se putea desface, chiar dacd ditrrlezLtnteri rezultd trina sofului reclamant... in aceste condifii, acliunea dedivort ntt putea fi otlmisd'2;

- Reclamanrul introduce cerere de divort intemeiatr pe culpaexclusir'5 a solului pirit ori pe culpa comuni iar p6r6tul, la rindul lui,fornruleazi cerere reconventionali solicitand desfacerea cisitoriei dinculpa reclarnantului ori din culpi cornuni. in acest caz, anrbele pirfi audubli calitate, atit de leclamant cit gi de pirit, instanla urrnind apt'onunla ltotir3rea in func[ie de dovedirea motivelor de divort invocate

ia;i de celilalt soc, cu efecte traunlatizanre asupr? rninorului rezulfat dilt ci-sitorie;lipsa totali a respectrtlui reciproc intre sofi - preluate in G. Serra, I-.W. Pellirte ri, op. ciL,p.608.

tT. Vilcea, S. civ., dec. cir'. nr.47/A-N{tF dirr t9 lebrual'ie 2010 pubticati in Indaco[,ege 4.'l; de asenrenea G.P. Docan, op. ciL, p. 89, pcl 2l - ,1legt acfiwrca e-ste intenmtrtntttnui de ur sof, se pnott udmite divorlul in favoareo ambelor ptirSi'.

r in acelayi scns, prin aplicarea principlului ,,nento aurlitur proplant nrryitudinernullryuns", a sc vedea; c.Ap., s. ciu., dec, civ. nr.309/2009, publiezti in Indaco Lege,l.4;C. Ap, lay-i,5. tle ntinori gi fanriliei, dcc. civ. nr'.48 din 19 aprillc 2007, publicati irr(:1'.C.[.P. Neanr; - Lcgi-s.

PNOCEDURI SPECIALE iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVII,A 59

piin cele doui cereri de divor[; desfacerea cdsitoriei din culpa comund a

celor doi soF, desfacerea cisitoriei din culpa exclusivi a unuia dintre sotisau respingerea ambelor cereri de divorg ca neinterneiate. Desigur, de lacaz la caz, urmeazi cererea de divor! principali gi cererea reconvelt-

iionali urnieazl a primi solufii difelite: admiterea anrbelor (culpacornuniJ, admiterea uneia gi respingerea celeilalte (culpa unuia dintresogi) -sau

respingerea ambelor.In contextul rrasat de noul Cod civil gi noul Cod de proceduri civilS,

culpa in desfacerea cdsitoriei capSti o conotafie noui, refinerea saunu a acesteia, avind efecte in plan patrinronialgi nepa[rirnonial. Astfel, inurma desfacerii cisitoriei atribuirea beneficiului contractului de inchi-riere se va l-ace finind cont, printre altele gi de culpa in desfacerea cis5-toriei lart. 324 alin. (1] NCCJ. De asemenea, in privinla plSgii indemni-zafiei de instalare, datorati de solul ciruia i s-a ah'ibuit beneficiulcontractului de inchiriere, in favoarea celuilalt sog, este influenfata deaceasti culp5. in acest sens, daci divor;ul a fost pronunfat din culpaexclusivi a solului care a pierdut beneficiul conh'actului de locafiune,acesLa numai poate solicita, de la celalalt sog, plala acestei indenrnizalii

[arl 324 alin. (2J NCC].

TotodatS, daci culpa aparSne in totalitate reclamantului, solulpirit-nevinovat poate solicita gi primi o prestalie compensatorie, dacisuferi un pr-eiudiciu prin desfacerea cisitoriei lart-379 alin. (1"J raportatla arl 3BB NCCI. Mai nrult decir at3t, sogul din a cirei culpi exclusivi a

fost pronunfat divortul pierde ,,drepEurile pe care legea sau convenfiileinclteiate anterior cu terfii le arribuie acesfuia" [art. 384 alin. [2J NCC].

in materia obligatiei de intrelinere infre sofi, sogul din a clrei culpiexclusivi a fost pronunlat divorful nu beneficiazS de intrelinere decAttimp de un an de la desfacerea cisitoriei [art 389 alin. [aJ NCC]. Nu inultimul r3nd, daci cisltolia se desface din culpa exclusivi a sofului pirAt,soful reclanrant poate beneficia de o presbalje cornpensatorie care siacopere un posibil dezechilibru selnnificafiv pe care divorpul l-ar deter-mina in condipiile de viafi a celui care o soliciti [art 390 alin. (1J NCC].

solulia legislativi privitoare la plata presta$ei compensatorii arecaracter de noutate, urmSnd ca practica judiciari viiLoare si hasezecriteriile efecfive de acordare. in sprijinul acestei jurisprudenle viitoareamintim citeva considerafii din practica instanlelor francezet, textullegal incident fiind siniilar celui din reglementarea rornineasci:

I G. Scrta, LW. Pellitte ri, o1t. ciL, pp. 61.t gi 615.

60 C la ud i tt Ca nsta nti n D i nu

- Plata prestafiei compensatorii esfe, in realitate, o plati destinabi a

compensa, atif cat este posibil, 5ocul rupturii cisdtoriei, in condifileviefii in comun resPective;

- Are caracter judiciar, fiind fixati de cin'e judecitor, decizia acestuialtutlnd fine r:ont de eventuala ingelegere (trarrzacfie] a pir-filor;

- Modalitilile concrete de etcordat'e revil'r jurisprudenfei, mai ales inceea ce 1:rive;te forma compensafiei acordate, respecliv cuantulnul(suma) aces[eia;

- Prestapa compensatorie tlebuie -si se raporteze Ia nevoile (nece-sirigile) sofului creditot'gi la resursele sofului clebiror, prin rapor.tare lamomenrul desfacerii cisitoriei gi prin raportare la evolufia acestornecesitifi sau resurse infr-trn viitor previzibil.

in privin[a dovedirii culpei in clesfacerea cisitoriei, similar dreptuluiflancez, este admisibil orice mijloc de probr, cu lirnilarea impusi cle arl316 NCPC, in sensul cd in procesele de divor!, potfi ascultate lrdele giafinii pini la gradul al rreilea inclusiv, in afara de descendenfi.

Aprecierea culpei comune sau exclusive in desfacelea cisitorieireprezinti o situafie de fapt care trebuie analizatr, in concreL rle cirrejudecitor. Statuarea cu privire la culpi, in anurnite cazuri, poate fi clificilapentru ci irnplici, chiar dacS se pleaci de la starea de fapt dovediri printnijloacele de probi administrate gi o analizi a valorilor pi liberrifilorconsacrale in societate, Ia un anunrit moment de tirnp. in acest sensputenl menliona un caz din jurisprudenfalfrancezi, deplin aplicabil gi insisternul nostru de drept, in care s-a pus problenra daci conceperea unuicopil in ciuda opozifiei manifestate de sof constituie o culpi gravi care sedeterrnine desfacerea cisitoriei. Rispunsul dat de instanfele franceze afosr pozitiv, morivdndu-se ci sofia care a conceput un copil fEri acordulso;ului se face vinovati de incilcarea obligafiei de loialitate intre sofi,menirea solului ,,reduc6ndu-se la un simplu genitor". in acest context, s-astabilit ci existi o violare gravi a indatoririlor c5sitoriei care faceintolerabili continuarea r,'ietii in comun?.

1 M. Lanroureux,Divorce pourfoute, in Dalloz nr,36/7309,p.?587.z Penb'u a a!'ea o imagine comple6 a acestui caz .specificim fapful ci igstanga a

refinut aceasfi culpi intr-un context.special: soful nu a nrai dorlt colceperea unui 1oucopil liind traumatjzat cle moarlea a altor doi cupii la cireva luni riupi na)^terea lor; deasemen€a, sopl, din punct de vedere emofien3l a afirmat ci nu mai era pregititpenrru a-gi ,.asunra din nou o asemenea situa$e", in acelagi sen-s, ln-s[anp a repnut, cain societa[ca moderni francezi. concepcrea r,rnui copil dc citre un cuplu ci-sitorittrebuie si fie un nroiect comun.

PROCEDURI SPECIALI iN NOUL COD DE PROCEDUNA CIVII,A 6!

20, Divorful pentru separarea in fapt indelungati

Art. 934 * (1) Cgnd solii sunt separali in fapt de cet pulin Zani, oricare dlntre ei va putea cere dlvortul, asumindu-gi respon-sabilitatea pentru egecut cdsdtoriel. ln acest caz, instanta vaverifica exisfenfa gi durata despdrfirii in fapt gi va pronuntadivorlul din culpa exclusivd a reclamantului.

(2) Dacd solul pirdt se declard de acord cu divortul, se voraplica in mod carespunzdtor dispoziliile art. 930.

in acest caz, nrotivul de divor1 consti in separarea in fapt indelun-gatla soFlot', separare care ,,jus[ific5" din punct de vedere al Iegiuitorului,deshcerea cisitoriei. Acest niotiv al plrisirii ,,doniiciliului conjugal" era ullmotiv de divorg gi in reglernentarea civili gi procesual civili rle la incepurulsecolului al XX-lea, rnengionindu-se cA ,,pdrdsireo domiciliului fara justntotirt consdtuie wt c(tz de divor!, dar nu Si cfrnd o fostlbrSat"t.

in contexful legislativ actual, pentru a se pronunfa acest clivorr,tlebuie indeplinite cumulativ urmdtoarele condifli, impuse de arr 934-NCPC:

- soFii si fi fost separafi in fapt cel puFn z ani. in cazur in caretermettul de sepat'are este mai nric de 2 ani, se va putea desface cisitoria,dar in condi;iile celorlalre nrodalitigi de divorf, evenfual prin acord pripdin culpa solilor;

- calitate procesttali acfivi poate avea oricare dintre sofi care suntdespdrfifi in fapt;

- reclamantul trebuie s5-gi asume responsabilitatea e$eculuicdsdtoriei, adici, in concret, si ceari desfacerea cisitoriei din vina saexclusivi, sens in care instanta va pronunfa divorhrl din culpa exclusivi a

sofului reclanrant. Dacd reclamantul inlelege si nrotiveze cererea cledivorg pe culpa exclusivi a piritului sau pe culpa comund, divortul nu semai poate pronunla in conclifiile arL 934 NCPC, ci potrivit procedurii dedivorg reglementarl de 933 NCPC.

ln ceea ce prirregte regula de judecatS, in acest c;rz special, instanfava verifica existenfa gi durata despirfirii (fiind sifualii de fapt, se va puteaproba prin orice miiloc de probi), iar divorful va fi pronunpt din culpaexclusivi a reclamantului. De asemenea, daci aceasti proceduri a fostdeclangati de c5h'e reclamant, iar soful pArir va fi de acord cu clesf,acereacisitoriei, va fi aplicabild procedura cle la divoryrl prin consimlimintulpirgilor, sens in care se va emite o hotirire judecitoreasci pobrivit cuprocedum de la arL 930 NCPC.

t G.P. Doran , op. ciL, p. 89, pcl 7,