Procedura penala curs 9Masurile procesuale

Notiune. Importanta. Caracteristici. Clasificare. Masurile procesuale sunt institutii de constrangere (sau, in anumite ipoteze, de ocrotire), care pot fi dispuse de organele judiciare penale pentru buna desfasurare a procesului penal, in vederea realizarii obiectului actiunilor exercitate in procesul penal. Caracteristicile masurilor procesuale sunt urmatoarele: sunt facultative; caracter adiacent al masurilor procesuale fata de activitatea de solutionare a fondului cauzei; caracter provizoriu.Scopul masurilor procesuale: buna desfasurare a procesului penal; asigurarea tragerii la raspundere penala a persoanei care a savarsit infractiunea; garantarea repararii prejudiciului material sau moral; asigurarea executarii confiscarii speciale sau a confiscarii extinse. Masurile procesuale sunt clasificate dupa cum urmeaza: masuri preventive: retinere, control judiciar, control judiciar pe cautiune, arest la domiciliu, arestare preventiva; masuri de siguranta cu caracter medical: obligarea provizorie la tratament medical, internarea medicala provizorie; masuri asiguratorii: sechestrul propriu-zis, notare ipotecara, poprire; restituirea lucrurilor si restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii. Din punct de vedere al fazei in care pot fi dispuse, se disting urmatoarele categorii: masuri procesuale care se pot dispune numai in cursul urmaririi penale (retinerea), masuri procesuale care se pot dispune in cursul urmaririi penale, in procedura camerei preliminare sau in faza de judecata. Din punct de vedere al organului judiciar care poate dispune luarea masurii, distingem: masuri procesuale care pot fi luate si de catre organele de cercetare penala (retinerea), masuri procesuale care pot fi luate atat de organele de urmarire penala, cat si de judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata (controlul judiciar, sechestrul), masuri procesuale care pot fi luate doar de catre judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata (arestul la domiciliu).Masurile preventive sunt institutii de drept procesual penal cu caracter de constrangere, prin care suspectul sau inculpatul este impiedicat sa intreprinda anumite activitati care s-ar rasfrange negativ asupra desfasurarii procesului penal sau asupra atingerii scopului acestuia. Luarea masurilor preventive organele judiciare competente sunt: organele de cercetare penala si procurorul, pentru retinere; controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune pot fi luate: in cursul urmaririi penale, de procuror sau de judecatorul de drepturi si libertati, in procedura de camera preliminara, de judecatorul de camera preliminara, in faza de judecata, de catre instanta; arestul la domiciliu poate fi dispus: in cursul fazei de urmarire penala de judecatorul de drepturi si libertati, ibidem; arestarea preventiva poate fi dispusa: ibidem arestul la domiciliu.Conditii necesare pentru luarea masurilor preventive conditii generale: sa existe probe sau indicii temeinice din care sa rezulte ca o anumita persoana a savarsit o infractiune; masurile sa fie necesare pentru buna desfasurare a procesului penal, pentru impiedicarea sustragerii suspectului sau inculpatului de la proces ori pentru prevenirea savarsirii de noi infractiuni; masura preventiva sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei; sa nu existe o cauza care sa impiedice punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale; suspectul sau inculpatul sa fie audiat. Actele procesuale prin care se dispun masurile preventive sunt: organul de cercetare penala sau procurorul, prin ordonanta motivata; judecatorul de drepturi si libertati, de camera preliminara sau instanta de judecata, prin incheiere motivata.Incetarea de drept a masurilor preventive cazuri generale: incetarea de drept a masurilor preventive are loc la expirarea termenelor prevazute de lege; expirarea termenelor stabilite de organele judiciare; situatiile in care a fost pronuntata o solutie de absolvire de raspundere penala (procurorul dispune clasarea, procurorul dispune renuntarea la urmarirea penala, instanta de judecata dispune achitarea sau incetarea procesului penal); la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, renuntare la aplicarea pedepsei, amanarea executarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere; alte cazuri (instanta pronunta o pedeapsa cu inchisoarea cel mult egala cu durata retinerii si arestarii preventive; instanta pronunta o pedeapsa cu inchisoarea cu suspendarea executarii; instanta pronunta pedeapsa amenzii care nu insoteste pedeapsa inchisorii; instanta pronunta o masura educativa).Cazuri speciale de incetare de drept a arestului la domiciliu si arestarii preventive: in cursul urmaririi penale, aceste masuri se pot dispune pe o durata maxima de 180 de zile; in cursul fazei de judecata, durata totala a acestor masuri (doar arestare preventiva) nu poate fi mai mare de jumatatea maximului special prevazut in lege pentru infractiunea care formeaza obiectul cauzei in niciun caz, durata nu poate depasi 5 ani.Revocarea masurilor preventive se poate face la cerere sau din oficiu, in urmatoarele doua ipoteze: au incetat temeiurile care au determinat luarea masurii; apar imprejurari noi din care rezulta ca masura preventiva este nelegala. Revocarea masurilor preventive se poate dispune: fie de organul judiciar care a dispus luarea masurii (procurorul care a dispus masura retinerii poate, la cererea suspectului, sa revoce masura), fie de un alt organ judicar fata de acela care a dispus masura, conform urmatoarelor doua subipoteze: judecatorul de drepturi si libertati poate dispune revocarea controlului judiciar dispus de procuror; judecatorul de drepturi si libertati de la tribunal poate dispune revocarea arestarii preventive dispusa de judecatorul de drepturi si libertati de la judecatorie, ca urmare a contestatiei inculpatului.Inlocuirea masurilor preventive masurile preventive se inlocuiesc cu altele in ipoteza in care: se schimba temeiul in baza caruia a fost dispusa initial masura; in anumite ipoteze, cel fata de care a fost dispusa masura nu respecta, cu rea-credinta, obligatiile stabilite. Ca regula, masura preventiva se inlocuieste fie de catre organul care a dispus initial masura, fie de catre un alt organ judiciar. De la caz la caz, o masura preventiva poate fi inlocuita cu o alta masura preventiva mai blanda sau mai aspra. Retinerea este cea mai blanda masura preventiva care poate fi dispusa in cadrul procesului penal si pe care este necesar sa o diferentiem de alte 3 notiuni, dupa cum urmeaza: conducerea persoanei la sediul unitatii de politie in vederea stabilirii identitatii; prinderea persoanei si retinerea acesteia in procedura de constatare a infractiunilor flagrante; interdictia pe care presedintele completului o poate impune unei persoane de a nu parasi sala de judecata. Retinerea se dispune doar in cursul urmaririi penale, in urmatoarelor conditii: existenta probelor sau indiciilor temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune; retinerea sa fie necesara pentru buna desfasurare a procesului penal, pentru impiedicarea sustragerii suspectului sau inculpatului ori pentru prevenirea savarsirii de noi infractiuni; retinerea trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei; sa nu existe vreo cauza din art. 16 NCP; suspectul sau inculpatul sa fie audiat (inainte de audiere, suspectului/ inculpatului i se aduce la cunostinta ca are dreptul de a nu da nicio declaratie, cu exceptia acelora referitoare la identitatea sa; i se aduce la cunostinta si dreptul de a fi asistat de un avocat ales sau desemnat din oficiu). Aceasta masura poate fi dispusa de procuror sau organul de cercetare penala, prin ordonanta motivata. Atunci cand organul de cercetare penala dispune retinerea, este obligat sa il incunostiinteze pe procuror de indata, in orice mod. In procedura retinerii, suspectul/ inculpatul are dreptul de a-l incunostiinta pe un avocat ales despre retinere ori de a solicita procurorului sa-l incunostiinteze pe acest avocat. In acest caz, avocatului incunostiintat i se acorda un interval de 2 ore pentru a se prezenta la sediul organului de urmarire penala. Este singura masura care nu poate fi prelungita. Pe durata retinerii, organul judiciar are dreptul de a proceda la fotografierea si luarea amprentelor celui retinut. Persoana retinuta are dreptul de a instiinta despre luarea masurii si despre locul unde se executa masura: un membru al familiei sau o alta persoana; misiunea diplomatica ori oficiul consular al statului caruia ii apartine cel retinut; reprezentanta organizatiei internationale competente, daca este refugiat (Inaltul Comisariat ONU pentru refugiati). Retinerea se executa in centrele de retinere si arestare preventiva din subordinea MAI.Controlul judiciar este o masura preventiva restrictiva de libertate, care se poate dispune cu indeplinirea urmatoarelor conditii: conditiile de la retinere. Se poate dispune numai impotriva inculpatului. Aceasta masura se ia prin ordonanta sau incheiere.Reguli de procedura: inculpatul aflat in stare de libertate este citat; inculpatul aflat in stare de retinere este adus aceeasi regula se aplica si inculpatului arestat; inculpatului i se aduce la cunostinta, in limba pe care o intelege, infractiunea de care este acuzat si motivele controlului judiciar; inculpatul este audiat. In ipoteza luarii masurii, inculpatul este obligat sa respecte 3 obligatii: sa se prezinte la organul judiciar, ori de cate ori este chemat; sa informeze organul judiciar despre schimbarea locuintei; sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea controlului judiciar ori de cate ori este chemat. Fata de acelasi inculpat pot fi dispuse urmatoarele obligatii: a se vedea art. 215, alin. 2.In caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor instituite, masura controlului judiciar se poate inlocui cu arestul la domiciliu sau cu arestarea preventiva. Controlul judiciar poate fi modificat, in sensul impunerii unor noi obligatii sau a incetarii ori inlocuirii celor dispuse initial. In ceea ce priveste durata masurii, nu este instituita o perioada determinata, nici in cursul urmaririi penale, nici in cursul fazei de judecata. Este necesar, insa, sa se respecte un termen rezonabil in instituirea controlului judiciar. Controlul judiciar pe cautiune reprezinta o specie a controlului judiciar, care poate fi dispusa de aceleasi organe judiciare, prin aceleasi acte procesuale si cu indeplinirea acelorasi conditii ca si controlul judiciar, suplimentar fiind necesara indeplinirea conditiei consemnarii cautiunii. Cautiunea reprezinta o suma de bani pe care inculpatul trebuie sa o depuna. Scopul cautiunii: garantarea participarii inculpatului la procesul penal; respectarea obligatiilor care sunt instituite pe durata masurii; plata despagubirilor banesti acordate pentru repararea prejudiciului; plata cheltuielilor judiciare; plata amenzii penale. Cuantumul cautiunii este de cel putin 1000 de lei. Suma se consemneaza pe numele inculpatului, la dispozitia organului judiciar. Consemnarea cautiunii se face in doua modalitati: prin depunerea sumei de bani; prin constituirea unei garantii reale, mobiliare sau imobiliare, in limita acelei sume de bani. La stabilirea cautiunii se tine cont de: valoarea minima prevazuta in lege; gravitatea acuzatiei; situatia materiala si obligatiile legale ale inculpatului.Controlul judiciar pe cautiune poate fi inlocuit cu arestul la domiciliu sau cu arestarea preventiva daca: inculpatul incalca, cu rea-credinta, obligatiile stabilite; exista suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit, cu intentie, o infractiune pentru care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale. Cautiunea nu se restituie in urmatoarele cazuri: cand controlul judiciar se inlocuieste, cautiunea se confisca; cand au fost platite din cuantumul cautiunii despagubirile banesti acordate pentru repararea prejudiciului, cheltuielile judiciare sau amenda penala. Cautiunea se restituie in caz de condamnare, renuntare la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, achitare, incetarea procesului penal, daca actiunea civila nu a fost admisa sau daca actiunea civila a fost admisa, dar plata a fost deja efectuata. Arestul la domiciliu consta in obligatia impusa inculpatului de a nu parasi imobilul unde locuieste, fara permisiunea organului judiciar care a dispus masura si de a se supune unor restrictii stabilite de catre acesta. Este apreciata ca fiind o masura preventiva privativa de libertate. Conditii: probe/ indicii temeinice; sa fie necesara...; proportionalitatea; inexistenta...; audierea..; sa nu existe suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiune asupra unui membru de familie; inculpatul sa nu fi fost anterior condamnat definitiv pentru infractiunea de evadare; sa se constate indeplinirea conditiilor prevazute in art. 223. Aprecierea acestor conditii se face avand in vedere: gravitatea faptei; scopul masurii; sanatate, varsta, situatie familiala.Reguli de procedura arestul la domiciliu se dispune in urmatoarele ipoteze: la propunerea procurorului; in cazul respingerii propunerii procurorului de luare a masurii arestarii preventive sau de prelungire a acesteia; in cazul inlocuirii controlului judiciar, controlului judiciar pe cautiune si arestare preventiva cu arest la domiciliu; in cazul procedurilor de contestatie; procurorul inainteaza propunerea de luare a masurii, impreuna cu dosarul cauzei cand luarea masurii se face ca urmare a cererii inculpatului arestat preventiv, procurorul va inainta dosarul; inculpatul se citeaza; se stabileste termenul de solutionare, in 24 de ore de la sesizare; inculpatul prezent este audiat in mod obligatoriu; asistenta juridica este obligatorie; participarea procurorului este obligatorie; procedura este nepublica, se desfasoara in camera de consiliu.Continutul masurii: interdictia parasirii imobilului (nu neaparat domiciliu), fara permisiunea organului judiciar. Aceasta permisiune poate fi acordata daca: inculpatul trebuie sa se prezinte in fata organelor judiciare, la chemarea acestora; inculpatul solicita in scris prezentarea la locul de munca, la cursuri, forme de pregatire profesionala sau pentru procurarea mijloacelor existentiale de existenta.Poate avea loc si fara permisiunea organului judiciar, in cazuri urgente, intemeiate, cu obligatia incunostiintarii de indata a organului judiciar.Obligatiile pe durata arestului la domiciliu: sa se prezinte in fata organului judiciar ori de cate ori este chemat; sa nu comunice cu persoana vatamata sau membrii de familie ai acesteia, cu alti participanti la savarsirea faptei, cu martori, cu experti sau cu alte persoane stabilite de organul judiciar; optional, se poate institui obligatia de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere.Durata masurii: in cursul urmaririi penale, se poate dispune pentru o durata de 30 de zile. Motivat, aceasta perioada se poate prelungi cu inca 30 de zile. Durata totala nu poate depasi 180 de zile. Aceasta durata nu se aditioneaza/ nu se ia in considerare la calculul duratei arestarii preventive; in cursul fazei de judecata, nu este stabilita o durata determinata. Masura poate fi dispusa pana la solutionarea definitiva a cauzei. Durata arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa inchisorii, pe sistemul o zi de arest la domiciliu = o zi de inchisoare.Arestarea preventiva. Conditii: 1 si 2 de la retinere; sa se constate indeplinirea alternativa a vreuneia dintre situatiile prevazute in art. 223 CPP, dupa cum urmeaza: 223, alin. 1, situatiile alternative prevazute in 223, alin. 2; proportionalitatea; inexistenta art. 16; audierea inculpatului in prezenta avocatului ales sau desemnat din oficiu.Arestarea preventiva in cursul urmaririi penale. Reguli de procedura: procurorul intocmeste propunerea motivata pe care o inainteaza JDL competent, impreuna cu dosarul cauzei; stabilirea termenului de solutionare (daca inculpatul este retinut, termenul se stabileste in interiorul celor 24 de ore; daca inculpatul este liber, nu exista un interval de timp determinat se va tine seama, insa, de necesitatea stabilirii unui termen operativ); sunt obligatorii prezenta inculpatului, audierea acestuia, asistenta juridica, participarea procurorului masura poate fi luata in lipsa inculpatului daca acesta nu se prezinta sau nu poate fi adus in fata judecatorului, deoarece este disparut, se sustrage, din cauza starii sanatatii, din cauza de forta majora sau stare de necesitate.In ipoteza admiterii propunerii, urmeaza alte etape: comunicarea drepturilor inculpatului (art. 83); incunostiintarea despre arestarea preventiva; emiterea mandatului de arestare (in ipoteza in care sunt mai multi inculpati arestati, mandatul de arestare este individual); introducerea in arest; incunostiintarea despre locul de detentie (in cursul urmaririi penale, arestarea preventiva se executa in centre de retinere si arestare preventiva din MAI; in cursul fazei de judecata, se executa in penitenciare); consemnarea solicitarii persoanei vatamate de a fi instiintata cu privire la orice mod de eliberare a inculpatului.Mandatul de arestare poate emis in lipsa inculpatului, in urmatoarele doua ipoteze: inculpatul a fost prezent in stare de libertate la solutionarea propunerii de arestare preventiva si, inainte de pronuntare, a parasit localul instantei; inculpatul nu a fost prezent la solutionarea propunerii de arestare preventiva.Durata arestarii preventive: similar arestului la domiciliu. Din durata arestarii preventive, nu se deduce durata retinerii. Prelungirea arestarii preventive in cursul urmaririi penale: in urma propunerii procurorului, se poate prelungi arestarea preventiva daca: temeiurile care au impus luarea masurii se mentin; exista temeiuri noi care justifica prelungirea. Daca in cauza sunt mai multi inculpati arestati, la date diferite, procurorul poate propune prelungirea arestarii preventive pentru toti inculpatii, prin aceeasi cerere. Arestarea preventiva in procedura camerei preliminare se poate dispune in urmatoarele ipoteze distincte: arestarea preventiva a inculpatului trimis in judecata de procuror in stare de libertate; arestarea preventiva a inculpatului trimis in judecata, in stare de privare de libertate are loc o verificare a arestarii preventive; AP a inculpatului trimis in judecata in libertate, care, insa, in cursul urmaririi penale a mai fost arestat. Arestarea inculpatului in cursul judecatii: instanta de judecata dispune arestarea preventiva in compunerea prevazuta in lege pentru judecarea fondului. Se pot distinge urmatoarele ipoteze: inculpatul este trimis in judecata in stare de arest in acest caz are loc o verificare a masurii; inculpatul a fost trimis in judecata in stare de libertate; inculpatul a fost trimis in judecata in stare de libertate, dar anterior a mai fost arestat (este nevoie de temeiuri noi, diferite fata de cele care au facut posibila prima arestare).Masura arestarii preventive se verifica periodic de instanta, dar nu mai tarziu de 60 de zile.Aspecte conexe arestarii preventive: Luarea masurilor de ocrotire organul judiciar care a dispus arestarea preventiva (sau internarea medicala provizorie) este obligat sa incunostiinteze de indata autoritatea competenta, in vederea luarii masurilor de ocrotire ale minorului, persoanei puse sub interdictie, persoanei fata de care s-a instituit tutela sau curatela, persoanei care, din motive de varsta sau alte cauze, are nevoie de ajutor si care se afla in ocrotirea inculpatului.Tratamentul medical sub paza permanenta in ipoteza in care inculpatul sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a ANP, autoritatea penitenciara: va dispune internarea inculpatului intr-un spital din reteaua Ministerului Sanatatii; va informa de indata organul judiciar care a dispus masura arestarii preventive sau organul judiciar in fata caruia se afla cauza.Masurile de siguranta cu caracter medical obligarea provizorie la tratament medical: suspectul/ inculpatul sufera de o boala, inclusiv boli provocate de consumul cronic de alcool sau de alte substante psihoactive; boala conduce la existenta unei stari de pericol pentru societate. In cursul urmaririi penale, masura este dispusa de JDL, in cursul camerei preliminare, de JCP, in faza de judecata, de catre instanta de judecata. Durata este nedeterminata.Internarea medicala provizorie. Conditii: suspectul/ inculpatul este bolnav mintal ori consumator cronic de substante psihoactive; luarea masurii este necesara pentru inlaturarea unui pericol concret si actual pentru siguranta publica.

CURS 11 - Acte procesuale si procedurale comune. Notiune. Actele procesuale sunt manifestari de vointa prin care organele judiciare, subiectii procesuali principali si partile din proces dispun, in limitele drepturilor pe care le au, cu privire la desfasurarea procesului penal (exemple: ordonanta de punere in miscare a actiunii penale, ordonanta de incepere a urmaririi penale, declaratia de constituire ca parte civila, cererea de apel a avocatului, prin care acesta solicita cheltuieli judiciare onorariu etc).Actele procedurale sunt mijloacele prin intermediul carora dispozitiile cuprinse in actele procesuale sunt aduse la indeplinire (exemple: audierea unui martor, redactarea unui mandat de arestare, redactarea unei citatii, emiterea mandatului de executare a pedepsei inchisorii etc). Ca regula, pentru aducerea la indeplinire a unui act procesual este necesar un act procedural, cu exceptia urmatoarelor doua ipoteze: uneori, un act procesual se aduce la indeplinire prin doua acte procedurale (exemplu: in ipoteza arestarii preventive, actul procesual reprezentat de incheierea prin care JDL dispune arestarea preventiva este pus in executare printr-un act procedural scris mandatul de arestare si un act procedural material executarea efectiva a arestarii preventive); in alte ipoteze, doua acte procesuale sunt aduse la indeplinire prin doua acte procedurale (exemplu: actul procesual al inculpatului de solicitare a audierii unui martor, insotit de actul procesual al judecatorului prin care acesta admite proba testimoniala, va fi adus la indeplinire printr-un act procedural scriptic emiterea citatiei si printr-un act procedural faptic indeplinirea procedurii de citare).Procedura citarii institutia prin intermediul careia organele judiciare asigura prezenta la desfasurarea procesului penal a subiectilor procesuali principali, partilor sau altor persoane. Prezenta persoanelor la procesul penal poate fi asigurata si prin alte institutii decat citarea, cum ar fi: incunostintarea, instiintarea, chemarea.Modul de citare si continutul citatiei regula este ca citatia are forma scrisa. Citarea se poate face, insa, si prin nota telefonica sau telegrafica ori prin intermediul postei electronice sau prin orice alt sistem de mesagerie electronica (pentru ultimele doua ipoteze, este necesar acordul scris al persoanei citate). In cursul fazei de judecata, partea sau persoana vatamata prezente personal, prin reprezentant sau prin aparator ales, precum si persoana careia personal, prin reprezentant sau prin aparator, i s-a inmanat in mod legal citatia, nu mai este citata pentru termenele ulterioare (prezumtia de termen in cunostinta). Citatia este individuala. In ceea ce priveste continutul citatiei, vezi art. 258.Locul de citare regula este ca persoana se citeaza la locul unde locuieste sau la o alta adresa comunicata organului judiciar (in vederea eficientizarii procedurii de citare, suspectul sau inculpatul este obligat sa comunice in scris orice schimbare a adresei, in termen de cel mult 3 zile; in ceea ce priveste martorul, termenul este de 5 zile; in ceea ce priveste celelalte persoane, nu avem termene instituite); locul de munca; administratia institutiilor spitalicesti sau al asezamantului de asistenta sociala; administratia locului de detinere; comanda unitatii militare; capitania portului unde este inregistrata nava, atunci cand persoana citata face parte din echipajul unei nave aflate in cursa; potrivit legii 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, atunci cand persoana locuieste in strainatate; pentru toate primele 7 cazuri, alternativ, citarea se poate realiza la sediul avocatului ales, cu conditia ca persoana sa nu se fi prezentat ca urmare a primei citari.In situatia incalcarii dispozitiilor privitoate la procedura citarii, sanctiunea care poate interveni este nulitatea relativa, care poate fi invocata in trei ipoteze distincte, dupa cum urmeaza: partea lipsa la termenul la care s-a produs viciul de procedura poate invoca nulitatea cel mai tarziu la termenul urmator la care este prezenta sau legal citata; viciul de procedura al uneia dintre parti poate fi invocat de catre procuror, celelalte parti, persoana vatamata sau din oficiu, numai la termenul la care s-a produs neregularitatea; neregularitatea privind procedura de citare a inculpatului, in cazul in care prezenta acestuia este obligatorie, poate fi invocata de inculpat, de celelalte persoane enumerate mai sus sau din oficiu, cel mai tarziu la urmatorul termen de judecata cu procedura completa.Mandatul de aducere o persoana poate fi adusa in fata organelor judiciare pe baza unui mandat de aducere, in urmatoarele trei ipoteze: daca anterior, fiind citata, nu s-a prezentat in mod nejustificat, iar prezenta ei este apreciata ca fiind necesara; daca nu a fost posibila comunicarea corespunzatoare a citatiei si imprejurarile indica, fara echivoc, ca persoana se sustrage de la primirea citatiei; suspectul/ inculpatul poate fi adus cu mandat chiar inainte de a fi fost citat, daca aceasta masura se impune in interesul rezolvarii cauzei.Cel care emite mandatul de aducere este, de regula, organul judiciar in fata caruia se afla cauza spre solutionare (politist, procuror, judecator). Exceptie: in ipoteza in care executarea mandatului de aducere implica violarea unui domiciliu sau a unui sediu, dispozitia apartine, in cursul urmaririi penale, judecatorului de drepturi si libertati. Pentru aceasta, procurorul inainteaza o cerere JDL care poate fi admisa sau respinsa.Mandatul de aducere se pune in executare de: organele de cercetare ale politiei judiciare sau organele care asigura ordinea publica; comandantul unitatii militare sau politia militara, in cazul militarilor. Persoana adusa cu mandat de aducere: este audiata de indata; se asigura efectuarea actului de procedura in vederea caruia a fost adusa; nu poate ramane la dispozitia organului judiciar mai mult de 8 ore (cu exceptia ipotezei cand este retinuta sau arestata). In cazul in care persoana care urmeaza sa fie adusa cu mandat refuza sa il insoteasca pe cel insarcinat cu executarea mandatului, aceasta poate fi constransa.Accesul la baze electronice de date pentru realizarea procedurii de citare, comunicarea altor acte de procedura sau in vederea aducerii cu mandat, au acces direct la bazele de date detinute de organele administratiei statului: procurorul; judecatorul de drepturi si libertati; JCP; instanta de judecata.

CURS 12 Termenele in procesul penal. Notiune. Sunt intervale de timp inauntrul carora sau dupa epuizarea carora pot fi indeplinite acte sau masuri procesuale ori procedurale.Clasificare. Dupa natura drepturilor si intereselor ocrotite: termene substantiale (intervale de timp instituite in vederea ocrotirii unor drepturi sau interese extraprocesuale termenele privind masurile preventive) si termene procedurale (intervale de timp instituite in vederea ocrotirii unor drepturi si interese a caror existenta este determinata de desfasurarea procesului penal termene privind exercitarea unor cai de atac, termene privind introducerea unor cereri etc); efectele pe care le produc: termene peremptorii (intervale de timp in interiorul carora trebuie sa se indeplineasca anumite acte termenul de 10 zile pentru introducerea apelului, termenul de 3 luni pentru introducerea plangerii prealabile) si termene dilatorii (intervale de timp dupa expirarea carora se pot indeplini anumite acte termenul de apel); dupa durata lor: pe ore, pe zile, pe luni, pe ani si termene nedeterminate retinerea de 24 de ore, arestarea preventiva de 30 zile, plangerea prealabila in termen de 3 luni, art. 142, alin. 6, art. 428, alin. 2 contestatie in anulare, introdusa oricand; dupa titularul stabilirii duratei termenului: termene legale si termene judiciare.Modul de calcul al termenelor. Calculul termenelor substantiale pe ore si pe zile sistemul unitatilor pline de timp: ora si ziua la care incepe termenul si ora si ziua la care se sfarseste acesta intra in durata termenului; termenele substantiale pe luni si pe ani luna si anul se socotesc implinite cu o zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la care au inceput sa curga.Calculul termenelor procedurale pe ore si zile ora sau ziua de la care incepe sa curga termenul si ora sau ziua la care termenul se implineste nu intra in durata termenului; termenele procedurale pe luni si pe ani daca ultima zi cade intr-o luna care nu are acea zi corespunzatoare, termenul expira in ultima zi a acelei luni.Sanctiuni procedurale penale. Decaderea. Inadmisibilitatea. Excluderea probelor. Nulitatile.

EXAMEN: Actiunea civila, titlul III cap 3, 4, 5, 6, 7 tot; titlul IV cap 1 tot, cap 2 sectiunea 1, 2, 3, 4, cap 6 sectiunea 1, cap 7 fara art. 184, cap 8, cap 9, cap 10, cap 11, titlul V cap 1 tot, cap 2 tot, titlul VI cap 1 citarea si mandatul de aducere si accesul direct la baze electronice de date, cap 2 tot, cap 5 tot