program de studiu - aalborg universitet...odinokaia ina, dr., conferențiar universitar, usarb...
TRANSCRIPT
561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP
Introducing Problem Based Learning in Moldova:
Toward Enhancing Students (PBLMD)
www.pblmd.aau.dk
Pachetul de Lucru 2 Raport de Benchmarking
Licență în Administrație Publică:
Analiza Comparativă Instituțională și la nivel de
Program de Studiu
Elaborat: Pojar Daniela (șef de echipă), lector, USARB
Boca Sergiu, Dr., lector, USARB
Odinokaia Ina, Dr., conferențiar universitar, USARB
Evaluat: Louise Faber, conferențiar universitar, AAU
Sharon Harvey, conferențiar universitar, UoG
"Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei Europene
pentru acest proiect nu constituie o andosare a conținutului care reflectă doar părerile autorilor, și
Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a informației incluse în prezentul
proiect de document."
Proiect inițial:
Revizuit:
Proiect final:
Chișinău, 2016
i
Conținut
1.Introducere ........................................................................................................................................... 1
2.Metodologie ......................................................................................................................................... 2
2.1 Cadru metodologic .................................................................................................................. 2
2.2 Analiza datelor ........................................................................................................................ 2
3.Licența în Administrație Publică la Universitatea din Aalborg ............................................................ 3
3.1 Introducere............................................................................................................................... 3
3.2 Nivel de sistem ........................................................................................................................ 3
3.3 Nivel de management universitar ............................................................................................ 6
3.4 Nivelul Facultății/Departamentului ......................................................................................... 6
3.5 Nivelul Consiliului de Studii ................................................................................................... 7
3.6 Integrarea studenților cu nevoi speciale .................................................................................. 8
3.7 Nivelul infrastructurii .............................................................................................................. 8
3.8 Nivelul programului de studii .................................................................................................. 8
3.9 Nivelul programului de formare pedagogică ......................................................................... 12
4. Licență în Administrația Publică la Universitatea din Gloucestershire ............................................. 14
4.1. Introducere.................................................................................................................................. 14
4.2. Nivel de sistem ........................................................................................................................... 15
4.3. Nivelul managementului universitar .......................................................................................... 18
4.4. Nivelul Facultății/Departamentului ............................................................................................ 18
4.5. Nivelul Consiliului de Studii ...................................................................................................... 19
4.6. Nivelul integrării studenților cu nevoi speciale .......................................................................... 19
4.7. Nivel de infrastructură ................................................................................................................ 20
4.8. Nivelul programului de studii ..................................................................................................... 21
4.9. Nivelul programului de formare pedagogică .............................................................................. 23
5.Analiza datelor și interpretarea ........................................................................................................... 25
5.1. Introducere............................................................................................................................. 25
5.2. Criterii, proprietăți și indicatori ............................................................................................. 25
5.3. Șabloane emergente ............................................................................................................... 31
6.Concluzii ............................................................................................................................................ 36
Referințe ................................................................................................................................................ 37
ii
Tabele
Tabel 1: Componența echipei responsabile de programul de studii ........................................................ 1
Tabel 2: Componența echipei responsabile de programul de formare pedagogicăError! Bookmark
not defined.1
Tabel 3: Model de raportare a datelor ..................................................................................................... 5
Tabel 4: Șablon pentru elaborarea criteriilor comparativi, proprietăți și indicatori ................................ 7
Tabel 5: Model de reducere a datelor ...................................................................................................... 2
Tabel: Șabloane emergente ................................................................................................................... 31
1
1. Introducere
,,…ideea de cunoaştere nu este un stoc, ci un flux, în care se îmbină creativitatea şi experienţa
indivizilor, iar cunoaşterea nu poate fi măsurată, ci numai efectele ei…..”
(L. Prusak)
Scopul acestui studiu constă în efectuarea unei analize comparative a programelor de studii în
domeniul dreptului la Universitatea Aalborg și Universitatea din Gloucestershire, a căror experienţă şi
bune practici vor servi drept temei pentru elaborarea propunerilor de modificare a programului de
studii la specialitatea Administrație Publică, realizat în cadrul Facultății de Drept și Științe Sociale a
Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Experienţa preluată din cadrul acestor universităţi va
contribui în mod esenţial la implementarea unor metode noi și moderne de predare, centrate pe
student. Aceste metode semnifică faptul că toți studenții sunt instruiți cum să aplice cunoștințele
teoretice în practică, soluționînd o problemă. În același timp, acest model încurajează studenții să-și
dezvolte competențele de comunicare, de lucru în grup și viziunea analitică asupra soluționării
problemei.
Învățămîntul superior din aceste două țări europene este indisolubil legat de activitatea de
cercetare, fiind, de asemenea, orientat spre încadrarea în cîmpul muncii a absolvenților instituției.
Fiecare membru al comunității academice este preocupat de implementarea misiunii și viziunii
universității în activitatea cotidiană. Strategia Universității este acel document, care trasează direcțiile
de dezvoltare a universității pentru următorii ani. Strategiile se elaborează la nivel de facultate, pentru
a fi integrate în strategia generală a instituției. La elaborarea acestui document participă toți membrii
comunității academice (personalul academic), fiind motivați să participe cît mai activ la
implementarea acestuia. Utilizarea metodelor inovative de predare reprezintă o importantă parte
componentă a strategiei universităţilor vizitate, deoarece aceste metode aduc beneficii atît instituţiilor
de învăţămînt superior la general, cît şi personalului academic şi studenţilor în particular.
Tabel 1: Componența echipei responsabile de programul de studii
Nume Statut Responsabilităţi
Pojar Daniela Lider de echipă
Program de studii
Consolidarea raportului, analiza comparativă,
stabilirea criteriilor, concluziile.
Odinokaia Ina Membru echipă Analiza programei de studii Danemarca
Universitatea din Aalborg
Boca Sergiu Membru echipă Analiza programei de studii Regatul Unit
Universitatea din Gloucestershire
Tabel 2: Componența echipei responsabile de programul de formare pedagogică
Nume Statut Responsabilităţi
Prițcan Valentina Lider de echipă
Program de formare
pedagogică
Consolidarea raportului, analiza comparativă,
stabilirea criteriilor, concluziile.
Pojar Daniela Membru echipă Analiza programului de formare pedagogică
Germania Universitatea Siegen
Pînzari Veaceslav Membru echipă Analiza programului de formare pedagogică
Suedia Institutul Regal de Tehnologii
2
2. Metodologie
2.1 Cadru metodologic
Pentru a atinge obiectivele studiului, s-a procedat inițial la o cercetare de birou. Analizînd
cercetările actuale cu privire la metodele moderne și inovative de predare centrate pe student, au fost
identificate criteriile (şi subcriteriile), utilizate pentru descrierea cadrului instituțional al Programului
de studiu respectiv.
La etapa primară a fost descris contextul instituțional al integrării unui program de studiu în
cadrul Universității din Aalborg și Universității din Gloucestershire.
La a doua etapă au fost colectate și analizate datele derivate din actele normative care
reglementează, direct sau indirect, sistemul de învăţămînt superior, statutele şi alte acte
instituţionale ale universităţilor din ţările UE partenere în proiect.
Ulterior s-a realizat o analiză comparativă a criteriilor, evidenţiindu-se punctele comune şi
diferenţele.
După cum a fost menţionat, prezentul studiu comparativ este elaborat în baza criteriilor şi
subcriteriilor, prezententate în tabelul de mai jos, care, după părerea noastră, caracterizează amplu
toate aspectele învățării centrate pe student în cadrul programului de studiu respectiv.
2.2 Analiza datelor
Datele au fost analizate în urma vizitelor de studiu efectuate în Danemarca și Regatul Unit,
discuțiilor purtate cu partenerii din aceste țări. Nu în ultim0ul rînd, s-a efectuat o analiză a cadrului
legal aferent, cît și a metodologiei de funcționare a programelor de studiu prezente pe site-urile
instituţiilor.
Sarcinile au fost delegate după cum urmează:
Capitolul 3, punctul 3.8. a fost elaborat de către dna Ina Odinokaia, Capitolul 4, punctele 4.1-
4.8, Tabela nr. 3 de la Capitolul 2 (UoG) au fost elaborate de către dl Sergiu Boca, Capitolul 1,
Capitolul 3, punctul 3.1.-3.7., 3.9., Capitolul 4, punctul 4.9, Capitolul 5 şi Capitolul 6 au fost elaborate
de către dna Daniela Pojar.
Tabel 4: Șablon pentru elaborarea criteriilor comparativi, proprietăți și indicatori
AAU UoG Criterii, proprietăți, indicatori
Constatări fundamentale pe
nivele
Analiza încrucișată pe nivele,
criterii, indicatori etc.
Aprecieri de bază pe nivele L1 Criterii etc.
Tabel 5: Șablon de reducere a datelor
Puncte comune Deosebiri
L1: Nivel de sistem
Criteriul 1
Criteriul 2
Criteriul 3
Șablon
Șablon
Șablon
Deosebiri
Deosebiri
Deosebiri
3
3. Licența în Administrație Publică la Universitatea din Aalborg
3.1 Introducere
Învățarea bazată pe problemă reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale Universității din
Aalborg pentru perioada 2016-2021, iar principiile acesteia reprezintă principii fundamentale care
dezvoltă proiectarea, gîndirea independentă și formarea profesională. Integrarea în contextul
organizațional al Universității din Aalborg a principiilor PBL are loc în următorul mod:
Enunțarea în mod explicit a principiilor PBL în calitate de rezultat al învățării în
conținutul curriculla și a tuturor programelor de studii;
Dezvoltarea profesională a personalului academic conform principiilor PBL și utilizarea
mijloacelor TIC în procesul de predare.
În general, problema reprezintă punctul inițial în procesul de învățare a unui student. Aceasta
poate fi atît teoretică, cît și practică, iar tipologia acesteia poate fi de ordin autentic sau fundamentată
din punct de vedere științific și poate fi abordată interdisciplinar. Această filosofie a predării are la
bază următoarele principii:
Cadrul de organizare a PBL este întotdeauna bazat pe proiect. Scopul unui proiect este
întotdeauna determinat de formularea problemei;
Pentru a putea realiza un proiect, studenții au nevoie de cunoștințe fundamentale,
teoretice, pe care le vor obține în cadrul cursurilor, seminariilor etc;
Cooperarea reprezintă forța motrice a PBL, deoarece studenții lucrează în grup, iar
activitatea individuală a fiecăruia contribuie la consolidarea rezultatului general;
Proiectul contribuie la dezvoltarea competențelor studenților, insistînd asupra formării
aptitudinilor profesionale, deoarece problema trebuie să fie apropiată de o problemă care ar putea fi
posibilă în practică;
Studenții sunt responsabili pentru propriile finalității de învățare, organizîndu-și
independent activitățile și fiind ghidați de un supervizor;
Prin aplicarea PBL, Universitatea Aalborg, Danemarca este orientată spre a produce
învăţare, asumându-şi responsabilitate pentru măsura în care aceasta se produce în mod autentic.
Astfel, responsabilitatea Universității Aalborg se schimbă de la cea faţă de calitatea predării la cea
faţă de măsura în care studenţii au învăţat. În acest model, studenţii sunt priviţi ca şi co-producători ai
învăţării, asumându-și şi ei responsabilitatea pentru propria învăţare.
Una din direcțiile prioritare de fortificare a pregătirii studenților Universității Aalborg
în cadrul filosofic PBL îl constituie feedbackul asupra rezultatelor învăţării este un element foarte
important în noul model, atât la nivelul cadrelor didactice, cât şi al instituţiei. Rezultatele învăţării
includ tot ceea ce studenţii realizează ca produs al experienţei de învăţare. Din această perspectivă,
orice măsurare a produselor studenţilor, obţinute în urma unei experienţe de învăţare, este un mod de
măsurare a rezultatelor învăţării, acestea fiind mult mai util a fi luate în consideraţie decât orice altă
resursă de tip intrare.
3.2 Nivel de sistem
Conform Legii Universităților din Danemarca, universitățile reprezintă instituții independente,
finanțate din sectorul public, de către Ministerul de resort. Există patru tipuri de instituții de învățămînt
superior: academii profesionale și colegii care oferă studii de licență profesionale; universități care
oferă programe de studiu la nivel de licență, masterat și doctorat; institute care oferă programe de
studiu în domeniul artelor.
Ministerul de resort stabilește reguli generale privind: admiterea, evaluarea, inclusiv de către
evaluatori externi, acordarea titlurilor etc.
4
Limba de instruire este daneza, dar instituțiile sunt libere să decidă care programe de studiu pot
fi oferite în limba engleză, mai ales la nivel de masterat și doctorat.
Inițierea unor noi programe de studiu are loc la inițiativa IÎS cu condiția respectării rigorilor
ministerului de resort. Programele de studii oferite trebuie să fie acreditate de către Consiliul de
Acreditare, care funcționează conform Legii cu privire la Acreditarea Învățămîntului Superior din
iunie 2013.
3.2.1. Acreditarea instituţională și a programelor de studii. Din textul de lege menționat rezultă
că sarcina de acreditare va fi preluată pe viitor de către acreditarea instituțională și stabilește cadrul
legal pentru acreditarea programelor existente. La fel, stabilește norme provizorii pentru acreditarea
unor programe care, în special în timpul fazei de tranziție, vor fi realizate în paralel cu acreditările
instituționale. În cele din urmă, actul precizează că toate cererile pentru crearea de noi programe și ale
programelor acreditate în temeiul normelor provizorii în cadrul noului sistem de acreditare trebuie să
fie prezentate în vederea obținerii unei pre-calificări din partea Ministerului (autorizare) și o aprobare
prealabilă anterior procedurii de acreditare.
Acreditarea insituțională are drept scop consolidarea eforturilor depuse pentru dezvoltarea
instituțiilor de învățămînt superior, inclusiv prin deschiderea de noi programe de studii, ceea ce
reprezintă un element esenţial al competitivității și al relevanței. Acreditarea instituțională deleagă
reponsabilitatea pentru calitatea programelor în sarcina instituției și a managementului universitar.
Acest fapt semnifică că instituția trebuie să aibă dezvoltat un system intern de management al calității,
în care să fie reflectate toate programele de studii de la instituție. Sistemul intern de management al
calității trebuie să fie organizat de o manieră încît să reflecte cele cinci criterii de performanță,
relevanță și calitate descrise în Lege. Cele cinci criterii se referă la următoarele aspecte:
Criteriul I: Politici și strategii de asigurare a calității;
Criteriul II: Managementul și organizarea calității;
Criteriul III: Programele de studii își au fundamentul pe un set de cunoștine;
Criteriul IV: Nivelul și conținutul programelor de studii;
Criteriul V: Relevanța programelor de studii.
Referitor la Criteriul V, cel al relevanței programelor de studii, merită de a fi menționate
următoarele aspecte care sunt supuse evaluării și care necesită a fi demonstrate de către instituție:
programele reflectă necesitățile pieții muncii, iar studenții obțin competențele necesare;
conținutul programelor de studii (inclusiv obiectivele și rezultatele) este supus evaluării
de către beneficiarii externi, inclusiv de către potențialii angajatori, de către absolvenți, iar rezultatele
acestei evaluări servesc drept temei pentru modificarea conținutului programelor de studii;
includerea potențialilor angajatori în grupuri de lucru pentru revizuirea periodică și
adaptarea la noile realități ale programelor de studii;
monitorizarea angajării absolvenților la nivel de programe de studii, iar tendințele pieții
muncii din Danemarca servesc drept temei pentru revizuirea periodică a programelor, inclusiv pentru
modificări esențiale.
Toate instituțiile de învățămînt superior trebuie să respecte prevederile Legii privind acreditarea
instituțională. Modelul de raport este unic pentru toate instituțiile. Legea privind Acreditarea
învățămîntului superior din Danemrca este conformă Ghidurilor și Standardelor Europene în domeniu.
Deciziile privind acreditarea instituțiilor se iau ținînd cont de raporul de autoevaluare prezentat
de către instituții. În funcție de rezultatele autoevaluării prezentate în raport, decizia Agenției de
Acreditare poate fi:
Pozitivă, conform Secțiunii nr. 9 a Actului de Acreditare, ceea ce semnifică faptul că
instituția este în drept să inițieze noi programe de studii, să elaboreze propriile criterii pentru
elaborarea programelor de studii și să ajusteze programele existente;
5
Condiţională, conform Secțiunii nr. 10 a Actului de Acreditare, ceea ce semnifică
faptul că instituția poate iniția noi programe de studii, cu condiția acreditării prealabile a acestora.
Refuz, conform Secțiunii nr. 11 a Actului de Acreditare, ceea ce semnifică faptul că nu
poate iniția programe noi de studii, iar cele existente trebuie supuse evaluării și acreditării. În această
situație Consiliul va elabora Criterii pentru acreditarea acestora.
În caz de refuz de acreditare, decizia trebuie să fie una bine motivată și să conțină recomandări
privind remedierea.
Acreditarea instituțională propriu-zisă are loc în patru etape:
Faza pregătitoare, cînd demarează dialogul iniţial cu instituția și se determină membrii
Comisiei de acreditare;
Faza de documentare. În această fază instituția elaborează raportul de autoevaluare și au
loc două vizite la instituție;
Faza de raportare, cînd are loc elaborarea raportului de acreditare, consultările cu
instituția, iar raportul de acreditare este înaintat Consiliului de Acreditare;
Faza decizională, în care are loc prezentarea deciziei finale privind acreditarea.
Cît privește acreditarea programelor, aceasta diferă după cum se referă la programe existente
sau pentru inițierea noilor programe.
Acreditarea programelor existente poate avea loc fie în cazul refuzului acreditării instituționale,
fie în cazul acreditării provizorii.
Acreditarea programelor existente se efectuează în baza a cinci criterii:
Criteriul 1 Cerere și relevanță: Programul este relevant cerințelor pieții muncii. La
elaborare se va ține cont de următoarele: absolvenții sunt încadrați în muncă sau urmează nivelul
următor de studii; instituția poartă un dialog continuu cu reprezentanții angajatorilor pentru a se
asigura că programele de studii sunt relevante pentru piața muncii;
Criteriul 2 Bazat pe cunoaștere: Programul este elaborat în conformitate cu prevederile
legale și cerințele Ministerului de resort pentru un anumit tip de program. Acest aspect se referă în
primul rind la faptul că personalul academic antrenat în predare să aibă pregătirea necesară și
cunoștințe fundamentale, bazate pe cercetări de durată, în care sunt antrenați atît profesorii, cît și
studenții;
Criteriul 3 Obiectivele finalităților de învățare: Obiectivele sunt conforme descriptorilor
din Cadrul Național al Calificărilor; există o conexiune între structura programului, obiectivele de
învățare, criteriile de admitere și obiectivele finalităților de învățare;
Criteriul 4 Organizarea și îndeplinirea: Programul este organizat de o asemenea manieră
încît sunt realizate finalitățile și obiectivele de învățare, corespunzătoare unei anumite perioade de
studii, pentru care este atribuită o anumită sarcină de studii pentru studenți corespunzătoare
programului, exprimată în credite transferabile de studii (ECTS); personalul care este antrenat în
procesul de predare are pregătirea pedagogică necesară; posibilitatea efectuării mobilității
internaționale de către studenți; echivalarea stagiilor de practică efectuate în afara țării și a perioadelor
de mobilitate;
Criteriul 5 Sistemul intern de asigurare și dezvoltare a calității: se ține cont de
evaluările parvenite de la beneficiarii externi a conținutului programelor; activitatea personalului
academic este evaluată de către studenți; componentele de studii realizate în afara instituției, inclusiv
stagiile de practică sunt supuse evaluării; asigurarea logistică (mediul fizic și resursele materiale
necesare) servesc la realizarea obiectivelor programelor.
La acreditarea programelor noi se ține cont de patru dintre cele cinci criterii, cu excepția
primului criteriu.
3.2.2.CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR (NQF-HE)
6
A fost revizuit și adaptat necesităților în iulie 2008. În 2010 a fost certificat și desemnat ca fiind
compatibil cu Cadrul European al Calificărilor în cadrul Procesului Bologna, din 2010 instituțiile de
învățămînt superior din Danemarca eliberează suplimentele la diplomă, indicînd nivelele de studii
conform Procesului Bologna. Include cele 8 nivele de calificare, dintre care 4 se referă la învățămîntul
superior.
• Este structurat în 3 elemente:
1. Descrierea obiectivelor de învățare, aptitudinilor și competențelor;
2. Descrierea nivelelor;
3. Descrierea tipurilor de grade acordate.
Universitățile proiectează planurile de studii în strictă conformitate cu Cadrul Național al
Calificărilor, astfel încît fiecare student să obțină finalitățile descrise.
3.3 Nivel de management universitar
Conform Legii universităţilor din Danemarca, Consiliul Universităţii (The Board) este
autoritatea supremă a instituţiei de învăţămînt superior, avînd rolul de a proteja interesele instituţiei şi
de a determina politicile acesteia ce ţin de dezvoltare şi de activităţi pe termen lung. Spre exemplu, la
Universitatea din Aalborg Consiliul este responsabil de angajarea rectorului şi a managerilor de vîrf.
Conform Actului danez al Universităţilor (The Danish (Consolidation) Act on Universities) Consiliul
este organul de guvernare al universităţii.
Activitatea academică este gestionată de Consiliul academic la nivel de universitate. Rectorul
poate institui unul sau mai multe consilii academice în scopul asigurării unui management academic.
Consiliile academice pot fi instituite la diferite niveluri de organizare (nivel de universitate, facultate,
departament).
În cadrul Universităţii din Aalborg Consiliile academice sunt constituite la nivel de facultate şi
au un rol consultativ. Consiliul academic este în drept de a se pronunţa asupra tuturor aspectelor legate
de activitatea academică a facultăţii. La fel, rectorul poate înainta diferite chestiuni ce ţin de activitatea
academică a facultăţii respective spre examinare Consiliului academic respectiv. Una dintre atribuţiile
Consiliului este de a se expune asupra conţinutului programelor de studii, inclusiv cu referire la modul
în care acestea corespund cerinţelor Cadrului naţional al Calificărilor.
Printre altele, Consiliul academic este în drept să confere titlurile de doctor şi doctorat avansat.
Fiecare Consiliu este constituit din 15 sau 8 membri, decanul avînd calitatea de membru din
oficiu. Restul membrilor sunt aleşi din rîndul personalului academic, inclusiv al doctoranzilor şi
studenţilor în proporţie de 5 la 2.
3.4 Nivelul Facultății/Departamentului
Conducerea operativă a facultății este realizată de decan. Decanii sunt angajați de rector.
Funcția vacantă se anunță public și se întrunește Comisia pentru angajări sub președinția rectorului.
Din componența acesteia fac parte reprezentanți ai personalului academic, tehnic și administrativ și
reprezentanți ai studenților. Angajarea decanului se face pe o perioadă determinată, durata concretă a
acesteia se decide de către rector. Comisia va evalua dosarele candidaților, iar rectorului i se va
propune o candidatură spre aprobare. Decanii, la rîndul lor, sunt responsabili de angajarea directorilor
de programe de studiu, la propunerea Consiliului de studiu respectiv. Decanul poate consulta
departamentul care este implicat în activitatea programului de studii respectiv referitor la candidaturile
directorilor de programe. În același timp, decanul trebuie să se asigure că personalul recomandat
trebuie să dețină competențele necesare ocupantului postului.
La nivel de departament, conducerea este realizată de către șeful de departament, care asigură
calitatea, continuitatea și dezvoltarea programelor de studii oferite de departament, precum şi a
activităţilor de predare, cercetare și schimbul de cunoștinţe. Fiind asistat de consiliile de studii și
7
directorii de studii, șeful departamentului monitorizează procesul de evaluare a programelor de studii
ale departamentului și a activităţii de predare.
3.5 Nivelul Consiliului de Studii
În conformitate cu Actul danez al Universitilor din 2012, pct.18, în scopul soluționării unor
probleme academice, de cercetare și de colaborare între diverse structuri la nivel de facultate, Rectorul
poate institui consilii de studii, care gestionează una sau mai multe programe. Numărul de membri ai
Consiliului de studii este determinat de către decan în urma consultării cu membrii departamentelor
responsabile de aceste programe. Fiecare consiliu de studii trebuie să includă un număr egal de
reprezentanți ai cadrelor didactice și ai studenților, aleși de către personalul academic și, respectiv,
studenți.
Consiliul de studii este condus de către președinte, ales pentru un mandat de un an din rîndul
cadrelor didactice, membri ai consiliului de studii, care activează în urma unei norme întregi, și un
vicepreședinte, ales din rîndul studenților membri.
Principala atribuție a consiliilor de studii constă în organizarea și asigurarea unui proces
instructiv-educativ axat pe performanță și dezvoltare prin:
asigurarea calității, evaluarea și dezvoltarea programelor de studii și procesului de
predare-învățare;
elaborarea proiectelor de regulamente academice, precum și modificarea acestora;
monitorizarea procesului de predare-învățare-evaluare prin aprobarea fișelor unităților
de curs, formelor de evaluare și testelor de evaluare;
consultarea privind îmbunătățirea programelor de studii și activităților didactice etc.
În unele universități daneze (de exemplu, Aalborg University), consiliile de studii ale
programelor de studii aferente unui domeniu de formare pot fi organizate în școli, care sunt aprobate
de Rector la recomandarea Decanului Facultății și sunt conduse de către șeful școlii.
Decanul, la recomandarea consiliului de studii, numește sau demite șeful școlii. Candidatul la
funcția de șef al școlii trebuie să fie un cercetător recunoscut, care cunoaște domeniile academice de
care este responsabilă școala, să posede aptitudini manageriale și experiență didactică.
Conducătorul școlii este responsabil de:
elaborarea și implementarea politicilor și strategiilor școlii;
prezentarea recomandărilor decanului facultății privind bugetele școlii și ale consiliilor
sale de studii;
coordonarea tuturor activităților școlii și asigurarea calității acestora;
în colaborare cu consiliile de studii aprobă termenele și termenele-limită de prezentare a
tezelor de master, precum și planul calendaristic de monitorizare a activităților studenților privind
elaborarea tezelor de master;
în cooperare cu consiliile de studii, asigură planificarea și organizarea practică a
procesului de predare, a testărilor și altor forme de evaluare finală;
împreună cu șefii de departamente și consiiliile de studii, șeful școlii monitorizează
procesul de evaluare a programelor de studii și a procesului de predare.
În cadrul Facultății de științe sociale a Universității Aalborg activează școala în domeniul
dreptului și consiliul de studii format din 8 membri (50% - reprezentați ai cadrelor didactice și 50% -
reprezentanți ai studenților).
Președintele Consiliului de Studii coordonează activitatea operațională a Consiliului și este
responsabil de organizarea ședințelor de lucru ale Consiliului. El poartă responsabilitate de finanțare și
raportarea fluctuației studenților.
Atribuțiile Consiliului sunt următoarele:
8
Formularea propunerilor referitor la modificarea curriculumului;
Aprobarea planurilor pentru organizarea predării, evaluărilor curente și finale;
Asigurarea calității prin organizarea diverselor instruiri pentru personal;
Participarea la consultări privind îmbunătățirea și consolidarea activităților de predare-
învățare.
La nivel de Consiliu de studii are loc alocarea orelor de predare per student. Aceasta are loc în
următorul mod: pentru I semestru – 16 h; restul semestrelor la nivel de licență – 19 h; la nivel de
master – 23 h student per semestru. Aceste ore trebuie să cuprindă toate activitățile de predare,
inclusiv evaluările interne. Evaluările externe și alte activități sunt finanțate din contul banilor alocați
Programului. Activitățile de predare sunt divizate pe 2 componente: ore auditoriale și ore de
supervizare. Pentru orele de predare se alocă 27 h pentru ECTS (inclusiv examene) la supervizare se
alocă 55 h pentru 7-8 întîlniri cu un grup.
3.6 Integrarea studenților cu nevoi speciale
Universitatea din Aalborg este o universitate relativ nouă, situată în partea de nord a
Danemarcii, fondată în anul 1974. De la fondare pînă în prezent, parte a misiunii acesteia a rezidat în
recrutarea studenţilor, a căror membri de familie nu proveneau din mediul universitar. Procesul
pedagogic a fost dezvoltat într-o astfel de manieră încît să faciliteze recrutarea unui număr mare de
studenţi, care depăşeşte nivelul de recrutare în alte universităţi daneze. Numărul acestora este de
aproximatv 80% din numărul total de studenţi. Conform statisticilor interne ale Universităţii din
Aalborg, rata de absolvire a acestora este de aproximativ 90%. Cheia succesului şi faptul că studiile
superioare sunt atractive pentru aceştia constă în prezenţa cumulativă a următorilor factori: procesul
pedagogic implică activitatea cu un anumit proiect concret, lucru în grup, activităţi în afara instituţiei
în cadrul unei companii sau a unui potenţial angajator. Sarcina studenţilor de a lucra asupra unui caz
din viaţa cotidiană construieşte acea punte de legătură între viaţa lor şi universitate. Toţi aceşti factori
contribuie la recrutarea studenţilor din rîndul celor fără rude în domeniul academic.
3.7 Nivelul infrastructurii
Campusul universitar din Aalborg are o infrastructură (blocuri de studii, oficii, clădiri auxiliare)
dezvoltată pe orizontală cu un concept arhitectural puţin închegat, accesul în campus este liber, fără
îngrădiri, hotarele campusului nu sunt delimitate, iar intrarea în clădiri este prin acces cu cartele
electronice. Toate clădirile sunt termoizolate, dotate cu sisteme de aer condiţionat (vreme caldă) şi de
încălzire (vreme rece), reţele electrice subterane, comunicaționale etc.
Sălile de curs sunt dotate cu mobilier modern. La fel, utilajul și echipamentul TIC facilitează
utilizarea tehnologiilor moderne de predare. Sălile de curs sunt destinate atît pentru grupuri mari, cît și
pentru munca în echipe în grupuri a cîte 5-6 persoane.
3.8 Nivelul programului de studii
3.8.1 Generalități. Inițiativa de a crea noi programe de studii vine de regulă din partea unui
profesor sau a unui grup de profesori. În cadrul facultăților sunt persoane care au cunoștințele necesare
referitor la rigorile și la setul de documente care urmează a fi întocmit pentru deschiderea noilor
programe. Decanul semnează pachetul de documente după o cercetare minuțioasă a acestuia. După
aprobarea programului de către decan, acesta este evaluat de către Consiliul de Studii.
În cadrul Facultății de științe sociale a Universității Aalborg activează școala în domeniul
științelor juridice, care oferă oportunitatea de a studia dreptul danez.
Particularitățile programelor de studii în domeniul dreptului constau în aceea că acestea sunt
studii integrate, efectuarea studiilor la ciclul II în domeniul dreptului fiind o condiție obligatorie pentru
angajare. Durata studiilor inclusiv ciclul II este de 5 ani (4+1). La fel ca și în cadrul celorlalte
9
programe de studii, raportul dintre volumul de discipline predate după modelul clasic și lucrul în grup
asupra proiectului este de 50 la 50, diferă doar repartizarea pe parcursul anilor de studii. Lucrul în grup
asupra proiectului este repartizat anual în mod progresiv, astfel încît în ultimul an – al patrulea – lucrul
asupra proiectului – tezei de licență constituie 100%.
Finalitățile programelor de studii în domeniul științelor juridice sunt atinse prin realizarea
următoarelor obiective:
- operarea cu cunoștințele teoretice specifice științelor juridice;
- înțelegerea doctrinelor și principiilor fundamentale ale dreptului danez;
- înțelegerea corelației între contextele economice, politice, sociale și sistemul juridic;
- dezvoltarea abilităților intelectuale și practice necesare pentru încadrarea absolventului
în câmpul muncii;
- dezvoltarea abilităților intelectuale, critice și practice necesare pentru a promova
educația și învățarea pe tot parcursul vieții, inclusiv cercetarea.
Absolventul în domeniul științelor juridice, la finele studiilor, trebuie:
- să înțeleagă doctrinele și principiile fundamentale ale dreptului danez și corelarea
acestuia cu dreptului Uniunii Europene;
- să cunoască şi să interpreteze izvoarele specifice ramurilor dreptului danez, modul în
care acestea au apărut și s-au dezvoltat și instituțiile care formează conţinutul acestora;
- să înțeleagă contextul social, politic și economic în care operează dreptul și să-şi
formeze o gândire critică în domenii de controversă în cadrul temelor studiate;
- să-şi extindă înțelegerea dreptului danez sau internațional, prin studiul modulelor
opționale;
- să fie capabil să aplice abilitățile de cercetare în vederea planificării și realizării unei
cercetări independente;
- să fie capabil să analizeze critic, să interpreteze, să evalueze și să sintetizeze informații
dintr-o varietate de surse;
- să fie capabil să analizeze problemele juridice practice, făcând diferențiere între
informațiile relevante și irelevante și să aplice normele juridice și principiile de drept pentru a genera
soluții;
- să fie capabil să evalueze argumentele concurente și să facă judecăți raţionale;
- să fie capabil să comunice în mod clar atât oral cât și în scris, folosind în mod corect
terminologia juridică;
- să fie capabil să gândească și să lucreze atât ca un membru al echipei, cât și în mod
individual, reflectând asupra procesului de învățare.
Strategiile de predare şi învăţare sunt corelate cu cele universitare, dezvoltînd capacitățile de
învățare și conlucrare în echipă a studenților pentru formarea competențelor profesionale necesare
încadrării în cîmpul muncii, axate pe spirit de analiză, planificare și soluționare a problemelor
existente.
Specific pentru domeniul dreptului sunt studiile de caz, care permit studenților să analizeze
legislația și să găsească soluții legale pentru soluționarea problemelor existente.
În scopul atingerii finalităților programului de studii, sunt utilizate diverse metode și procedee
de predare-învățare, precum: prelegerea, prelegerea-dezbatere, seminarii, jocuri de rol, procese
simulate, studii de caz și prezentări, etc. prin care sunt dezvoltate abilitățile intelectuale ale studenţilor.
Evaluarea cunoștințelor studenților se realizează prin examene scrise și verbale, proiecte sau alte
forme adecvate de evaluare. Modulele obligatorii sunt evaluate parțial prin examen scris (50%).
Studenților li se acordă posibilitatea de a promova examinări curente în vederea pregătirii pentru
evaluările sumative.
10
Lucrul în grup asupra proiectului este repartizat anual în mod progresiv, astfel încît în ultimul an
– al patrulea – lucrul asupra proiectului – tezei de licență constituie 100%. În general, proiectul în
domeniul științelor juridice este conceput în următorul mod:
1. Se formulează o întrebare din domeniul dreptului (de ex. analiza unui concept juridic
sau o întrebare la care se poate răspunde cu da sau nu);
2. Se realizează o delimitare fie negativă sau pozitivă;
3. Se identifică izvoarele de drept relevante;
4. Se formulează un răspuns structurat la întrebarea formulată, utilizînd izvoarele de drept
relevante;
5. Se compară rezultatul analizei realizate cu rezultatele unor analize a unei teorii de drept
realizate anterior;
6. Concluzii.
Rolul supervizorului în cadrul PBL în studiul dreptului este realizat prin intermediul predării în
grupuri mici (2-5 persoane) în următorul mod: se formulează conceptul unui proiect; se determină
izvoarele de drept relevante; se determină teoriile de drept relevante; se supun discuției problemele de
drept; se fundamentează teoria din punct de vedere legal, atît în scris cît și oral, iar descrierea are loc
într-o manieră academică, gramatical corect. Supervizorul nu este obligat să citească sau să discute
toate aspectele, rolul acestuia se limitează doar la implicarea studenților și la consolidarea capacităților
și aptitudinilor studenților.
Membrii grupului care lucrează asupra unui proiect (grupul fiind constituit din 5-7 studenţi)
formează o unitate, având o responsabilitate comună. Fiecare membru al grupului de cercetare are un
set de sarcini de realizat, de care depinde rezultatul proiectului ştiinţific comun. Aşadar, metoda
„lucru-lui în grup” dezvoltă capacitatea de comunicare, planificare, decizionare, răspunderea socială,
rezolvarea conflictelor etc. Un rol deosebit de important în procesul lucrului în grup îi revine
supervizorului (facilitatorului) care trebuie să urmărească îndeaproape toate fazele realizării unui
proiect: a) înţelegerea temei (obiectului de cercetare) de către membrii grupului; b) împărţirea
sarcinilor de lucru; c) alegerea unui coordonator de grup; d) implicarea membrilor; e) monitorizarea
îndeplinirii sarcinilor etc.
3.8.2. Evaluarea programelor de studii. Programele de studii, existente și cele noi, sunt supuse
acreditării externe de către Agenția de Acreditare pentru Învățămîntul Superior în baza criteriilor de
evaluare aprobate prin ordin ministerial. Evaluarea se bazează pe cinci criterii fundamantale:
concordanța programului de studii cu necesitățile pieței muncii; program bazat pe cercetare; profilul
academic și finalitățile programului de studii; structura și organizarea programului de studii;
asigurarea continuă a calității programului de studii.
În baza deciziei Consiliului de acreditare, programul de studii este acreditat; acreditat
convențional sau neacreditat. Evaluările repetate a programelor de studii sunt încredințate
universităților, fiind supuse acreditării doar programele noi.
3.8.3. Proiectarea curriculară. Programele de licență și master sunt structurate pe module și
sunt fundamentate pe principiul învățămîntului bazat pe probleme.
Programele de studii sunt subordonate unui departament (școli) din cadrul facultății și trebuie să
corespundă Cadrului Danez al calificărilor, asigurînd formarea competențelor pe descriptori pentu
fiecare student.
Documentul de bază pentru un program de studii este curriculumul, schițat după următoarele
compartimente:
baza legală (ordinele sau actele ministeriale, facultatea și consiliul de studii la care va fi
afiliat);
condițiile de admitere;
calificarea oferită;
11
durata și competențele de profil (profesionale și transversale);
descrierea modulelor (prerechizite, obiective, activități, forme și criterii de evaluare);
regulile privind lucrările scrise, inclusiv proiectul tezei de licență;
regulile privind transferul de credite, inclusiv posibilitatea de alegere a modulelor la o
altă universitate daneză sau din străinătate;
reguli privind continuarea studiilor la alt ciclu de studii.
Curriculumul include PBL bazat pe activitatea de proiect, creditată cu un număr „n” de ECTS,
ca element central și obligatoriu. Curriculumul conține o descriere exhaustivă a obiectivelor
educaționale, inclusiv competențele și aptitudinele obținute (knowledge, skills and competencies).
Curriculumul este o combinație între module fundamentale și obligatorii, discipline opționale și
proiect. Rolul supervizorului este bine definit. Nu în ultimul rînd este important că în curriculum sunt
stabilite premisele pentru colaborarea cu angajatorii, inclusiv pentru stagii în cadrul companiilor și
organizațiilor naționale și internaționale.
3.8.4. Asigurarea realizării programelor de studii. Un program de studii este asigurat de echipa
de program din cadrul unui departament, dar, după necesitate, se poate apela și la alte departamente.
Un rol important în realizarea programelor îl are implicarea reprezentanților angajatorilor, în calitate
de furnizori de probleme și proiecte necesare organizării studiilor axate pe cercetare, de aceea stagiile
de practică constituie o parte importantă în formarea competențelor profesionale.
Programul de studii va curpinde în fiecare semestru 15 credite ECTS, fiind schițat pe 4-5
module, dintre care cel puțin unul va fi examinat extern, celelalte intern.
Proiectul tezei de licență este apreciat cu 15 credite, fiind realizat în grup de pînă la 4 studenți,
iar teza de master - 30 credite, fiind examinată extern și se execută individual sau în grup de 2-3
studenți.
3.8.5. Evaluarea finalităţilor de învăţare. Ceea ce ține de proiect este bazat pe criteriul evaluării
individuale în cadrul lucrului în echipă, insistînd asupra competențelor și aptitudinilor obținute în acest
context și este realizată de către un examinator extern împreună cu supervizorul grupului. În ceea ce
privește modulele fundamentale și cele opționale, evaluarea are loc individual.
Finalitățile de învățare ale fiecărei unităţi de curs trebuie să fie definite clar de la început; toate
activităţile în care participanţii sunt angrenaţi au ca şi scop atingerea acestor finalități. În cadrul
metodei de predare PBL, testarea studenţilor şi aprecierea activităţii lor are un caracter complex şi
cuprinde următoarele componente: a) evaluarea finală a studentului se axează, în mare măsură, pe
proiectul ştiinţific, elaborat de către grupul de cercetare (60% din notă – calitatea proiectului; 40% -
răspunsul studentului la subiectele din alte teme); b) la evaluarea cunoştinţelor şi competenţelor, sunt
înalt apreciaţi studenţii care vin cu mai multe soluţii la rezolvarea unei probleme concrete şi, în plus,
selectează varianta (soluţia) optimă pentru tranşarea acesteia ş.a.
3.8.6. Implicarea studenţilor în procesul educaţional. Studenții sunt implicați în gestionarea
procesului educațional, fiind implicați în toate structurile decizionale, executive și consultative la nivel
de departament, facultate, consilii de studii, constituind 50% din numărul membrilor.
Implicarea studenților în cercetare constituie principiul fundamental al învățămîntului danez, iar
grija pentru tinerii cercetători constituie o direcție strategică a universităților, fapt care permite
acestora de a-și recruta personalul academic și de a asigura capacitatea de cercetare a instituției, în
dependență de rezultatele obținute de studenți.
Studenții sunt motivați să-și asume responsabilitatea pentru implementarea unei abordări bazate
pe problemă pe parcursul studiilor. La fel, aceștia sunt motivați să creeze sinergii între diverse tipuri
de cooperare prin colaborarea cu partenerii externi, cît și prin abordarea interdisciplinară a mediului de
învățare. Rolul acestora este unul important, fiind evidențiat prin faptul că participă la dezvoltarea
curriculară prin rolul pro activ pe care îl au în cadrul Consiliului de Studii (Study Board) și prin
12
evaluările periodice ale conținutului curriculei.
3.8.7. Corelaţia student-supervizor și soluţionarea problemelor de cercetare. În procesul de
învățare a unui student, problema constituie punctul inițial, iar PBL-ul îmbină reușit cunoștințele
teoretice cu practica și permite studentului de a-și dezvolta competențele și abilitățile de cercetare prin
intermediul proiectelor de grup semestriale.
Filosofia pedagogică a PBL-ului se axează pe următoarele criterii: cadrul didactic este pentru
student supervizor (ghid, mentor); în cadrul programului 50% sunt ore de contact direct și 50%
proiecte; tematica proiectelor propuse spre cercetare trebuie să fie actuală, importantă și relevantă; la
elaborarea proiectelor studenții, grupați cîte 3-5, trebuie să fie orientați spre o analiză profundă și
consistentă a problemei cercetate; activitatea în grup permite de a intensifica: cooperarea axată pe
diversitate și găsirea unui numitor comun pentru soluționarea problemei; studierea problemei la un
nivel înalt logistic, creativ și multiaspectual; integrarea și orientarea teoretico-practică a studentului de
către cadrul didactic asigură implementarea formulei {cercetarea + experiența = cunoștințe} și impune
parcurgerea următoarelor etape: reținere – înțelegere – aplicare – analiză – evaluare – creare.
3.8.8. Structura normei academice
Norma de muncă a personalului academic este formată din activitatea de predare și din cea de
cercetare. Cota destinată activităților de predare formează 50%, activităților de cercetare le este
repartizată cota de 40%, iar restul de 10% sunt destinate activităţilor administrative. Aceasta reprezintă
regula, dar în practică pot fi anumite diferenţe, în funcţie de poziţia deţinută, obligaţiile de muncă
specifice şi regulile instituţiei.
Personalul academic beneficiază de libertate în predare, care include dreptul de a alege
materialul didactic necesar pentru predare şi de a selecta stilul propriu de predare.
Consiliul de studii este responsabil de monitorizarea activităţilor de predare, urmărind ca
acestea să fie conforme indicatorilor de calitate.
Activitatea de cercetare reprezintă 40% din activitatea personalului academic. Aceste activităţi
presupun în general publicaţii ştiinţifice în reviste recunoscute pe plan naţional şi internaţional. În
acelaşi timp, cadrele academice au dreptul să aleagă tematica şi metodologia de cercetare.
3.8.9. Colaborarea cu potențialii angajatori
În procesul de recrutare a angajatorilor care ar dori să colaboreze cu universitățile în vederea
îmbinării teoriei și practicii în procesul educativ, fiecărui actor (angajator – universitate –student) îi
sunt atribuite clar din start rolurile, companiile percepând faptul că, prin ghidarea care o realizează,
devin parte a procesului didactic, contribuind la formarea competențelor profesionale ale viitorilor
angajați.
Este interesantă modalitatea reciprocă de selectare, în baza unei anchete secrete prin care
companiile acordă punctaj fiecărui grup de lucru (studenți), indicând preferențial cu care grup ar dori
să conlucreze. Aceiași procedură o realizează și grupurile de lucru (formate din studenți) punctând
companiile cu care ar dori să conlucreze pentru realizarea proiectului de grup. În acest sens, înainte de
selectare are loc întâlnirea între angajatori, care-și prezintă succint problemele de cercetare în raport cu
activitatea care o realizează și grupurile de lucru (studenți), care își prezintă grupul în modalitatea care
o consideră necesară. Anchetele colectate sunt analizate de supervizori și aceștia stabilesc pentru
semestru compania și grupul de lucru care vor conlucra pentru realizarea proiectului.
3.9 Nivelul programului de formare pedagogică
Conform Ordinului Ministerului Învățămîntului Superior al Danemarcii, universitățile își
stabilesc regulile privind evaluarea academică a candidaților la diferite posturi din cadrul instituției.
Scopul evaluării este de a stabili dacă candidatul corespunde cerințelor ocupaționale descrise în
fișa postului (job structure) și de exigențele înaintate pentru candidatul la post descrise în anunțul de
angajare.
13
În particular se vor evalua competențele candidatului în predare, cercetare și comunicare.
Rezultatele evaluării vor fi consemnate în formă scrisă și vor fi prezentate rectorului. Dacă în cadrul
comisiei de evaluare există o opinie diferită, aceasta va fi indicată neapărat în procesul-verbal.
Componența comisiei de evaluare se decide la nivel de universitate. În general, în calitate de membri
vor fi desemnați experți din domeniul supus evaluării, care dețin cel puțin competențele necesare
poziției evaluate. Pot fi membri ai comisiei de evaluare doar cei care dețin cel puțin funcția de
conferențiar universitar. În activitatea comisiei de evaluare pot lua parte doar președintele acesteia,
secretarul și membrii de rînd. Toți sunt obligați să activeze în temeiul principiului confidențialității și a
egalității gender.
Nu se evaluează activitatea cadrelor didactice invitate.
Desemnarea președintelui și a membrilor comisiei de evaluare ține de competența Consiliului
academic, iar rectorul va stabili termenul-limită pentru prezentarea raportului de evaluare. Criteriile
pentru evaluare sunt cele stipulate în Memorandumul privind structura funcțiilor (Job structure).
Rezultatul evaluării, care va fi calificat (atunci cînd candidatul corespunde postului) sau
necalificat (atunci cînd candidatul nu corespunde), va servi drept temei pentru angajarea sau după caz,
promovarea salariatului în cadrul carierei academice.
Sarcina Comisiei de evaluare este de a asigura o evaluare imparțială, calificată și obiectivă a
competențelor academice ale candidaților la funcțiile academice, prezentînd o descriere detaliată a
competenţelor de predare, cercetare și transfer de cunoștințe și ale altor competențe relevante necesare
pentru desfășurarea unei anumite activități. De competența Comisiei nu ține prioritizarea unor
candidați la anumite funcții, iar fiecare candidat se evaluează individual.
Pentru a face față rigorilor la anagajare și/sau promovare, cerințelor înaintate de către Agenția
de Acreditare din Danemarca, în cadrul Universității din Aalborg este creat Laboratorul de Învățare
(Learning Lab), a cărui scop este de a contribui la misiunea Universității, aceea de a excela în predare
și învățare în învățămîntul superior. Acest laborator (Centru de Instruire) colaborează cu personalul
academic, instruindu-i referitor la cele mai bune practici și tendențe moderne în predare. Centrul
acordă suport personalului academic pentru ca aceștia să-și dezvolte competențele, abilitățile
pedagogice în scopul oferirii predării la standarde înalte de calitate. În principiu, activitățile Centrului
sunt orientate spre următoarele categorii de beneficiari:
Pedagogia școlii superioare pentru asistenți universitari pentru care se conferă
certificare în pedagogia învățămîntului superior;
Cursuri pentru noii veniți la Universitatea Aalborg: Pedagogia fundamentală, Învățarea
Bazată pe Problemă, TIC în predare etc.;
Formare continuă a personalului cu experiență în muncă;
Diverse seminare, ateliere de lucru, training individual etc.
14
4. Licență în Administrația Publică la Universitatea din Gloucestershire
4.1. Introducere
Universitatea din Gloucestershire este o universitate publică din Marea Britanie, care este
amplasată în trei campusuri, două în Cheltenham și unul în Gloucester, și anume Francis Close Hall,
Park și Oxstalls. Universitatea este o succesoare recentă a unui număr mare de instituții de învățământ
secundar şi superior, care au fost comasate și reformate, obţinînd statutul de universitate în octombrie
2001.
Din punct de vedere al structurii instituţionale, Universitatea din Gloucestershire are trei
facultăţi: Facultatea de Ştiinţe Aplicate, Facultatea de Business, Educație și Studii Profesionale și
Facultatea de Media, Artă și Tehnologie. Fiecare facultate este responsabilă pentru anumite domenii,
oferind cursuri universitare și postuniversitare, promovînd activităţi de cercetare în domeniile conexe.
Facultățile sunt responsabile de elaborarea și aplicarea programelor de învăţămînt, de conducerea
activităților de cercetare și comerciale ale universității în domeniile lor. Studenții beneficiază de
această îmbinare a activităților de învăţare, cercetare și parteneriate cu organizațiile externe, ceea ce
asigură faptul că programele de învăţămînt sunt relevante și actualizate.
Predarea în domeniul disciplinelor juridice este una preponderent clasică, realizându-se prin
intermediul prelegirilor și seminarelor. În cadrul prelegerilor profesorul prezintă studenților informația
necesară a fi asimilată, oferind lista principalelor surse bibliografice și făcând referire la cadrul legal
aferent, cât și la practica judecătorească în domeniu. În ceea ce privește seminariile, acestea se
realizează prin ibntermediul discuțiilor, dezbaterilor în grupuri pentru o bună înțelegere a aspectului
practice al disciplinii. O asemenea metodă se numește Mooting – Dezbateri. Utilizarea acestei metode
oferă experiența de a participa într-o instanță imaginară și dezvoltă competențe de a ține un discurs, de
a prezenta o pledoarie. Mai mult ca atât se prezintă discursuri celebre, ale unor juriști reputați, ale
căror discursuri au rezolvat anumite probleme teoretice ale dreptului. Astfel, se stimulează învățarea
bazată pe cercetare. La fel, sunt utilizate simulări de procese (am asistat la unul dintre aceste seminare
unde s-a simulat un litigiu de muncă în cadrul unui tribunal specializat). Anumite seminarii sunt
realizate de către parcticieni, cu experiență în domeniu. Fiecare grupă are desemnat un tutore academic
pentru a oferi sprijin academic și a ajuta fiecare student să-și dezvolte cariera în funcție de interesele
fiecăruia.
În Universitatea din Gloucester studile sunt indisolubile de activitatea de cercetare, la fel, sunt
orientate spre încadrarea în câmpul muncii a tuturor absolvenților acestei instituții. Fiecare membru al
comunității academice trebuie să se preocupe de implementarea misiunii și viziunii universității în
activitatea cotidiană. Utilizarea metodelor inovative de predare inclusiv cu utilizarea pe scară largă a
TIC reprezintă o parte componentă a strategiei Universității, deoarece aceste metode aduc beneficii
atât acestora superior la general, cât şi personalului academic şi studenţilor la particular.
Utilizarea TIC în predare facilitează implementarea pe scară largă a metodelor de predare
centrate pe student. În cadrul acestui proces studenții sunt antrenați în diverse activități, care
promovează analiza, sinteză și evaluarea informațiilor obținute în clasă. Activitățile sunt desfășurate
sub formă de umbrelă și constau în principal din:
Simulări;
Proiecte de grup;
Formularea unei probleme;
Proiecte investigaționale;
Studii de caz.
În asemenea situații studenții vor utiliza pe larg instrumentele pe care le pun la dispoziții TIC.
La fel, cadrele didactice sunt puse în situația de a utiliza noi metode pentru a face ca învățarea să fie
cât mai activă. Spre exemplu utilizarea platformei Adobe Connect, Moodle și a unei metode
15
interactive de evaluare, cu formularea unei probleme: KAHOOT! În general în cadrul procesului de
învățare activă este esențială activitatea în echipă (grup). În ceea ce privește formularea problemei,
aceasta trebuie să fie una foarte reflectivă, cu un conținut complex. Studenții trebuie puși în fața unor
situații cu multe necunoscute, iar faptul cum aceștia vor utiliza cunoștințele pe care le posedă este mai
important decît rezultatul pe care îl vor obține. Referitor la finalitățile de învățare există o balanță între
orientarea acestora atît spre conținuturi, cît și spre proces.
4.2. Nivel de sistem
Învăţămîntul superior în Marea Britanie este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai bune
sisteme educationale. El este asigurat de trei tipuri de instituţii: universităţi, colegii şi alte şcoli de
învăţămînt superior, precum colegii de muzică şi artă.
Învăţămîntul superior din Marea Britanie este împărţit în două etape. În prima etapă
(Undergraduate), studenţii învaţă în general trei ani şi obţin diplomă de licenţă (bachelor's degree). A
doua etapă constă în studii de master (master's degree) şi studii de doctorat. Studiile de master, de
obicei, durează un an, iar cele de doctorat – trei ani.
4.2.1. Cadrul Național al Calificărilor. Toate diplomele şi certificatele de studii se raportează la
un sistem naţional de credite si calificări, independent de sistemul naţional de credite şi calificări
folosit în Scoţia (SCQF). Sistemul naţional de credite şi calificări folosit în Anglia, Ţara Galilor şi
Irlanda de Nord se numeşte Qualifications and Credit Framework (QCF).
Cadrele naţionale ale calificărilor (national qualifications frameworks) au fost create în Marea
Britanie pentru a oferi: standarde şi calificări omogene, recunoscute la nivel naţional, recunoaşterea
acumulării de cunostinţe şi competenţe, precum şi o bază pentru posibile revizuiri ale calificărilor
existente şi viitoare. Sistemul naţional de calificări din Marea Britanie este compatibil cu cel european,
denumit Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications Framework – EQF).
Instituţiile de învăţămînt superior din Marea Britanie oferă următoarele calificări:
Doctorate (PhD) – cu o durată de trei-patru ani, studiile doctorale pot fi accesate de către
absolvenţii de studii de master (Master’s degree), dar şi de către cei de studii de licenţă (Bachelor
Honours degrees);
Research based programmes (MPhil, MRes) – acest tip de programe au ca activitate principală
cercetarea în vederea pregătirii disertaţiei;
Taught master’s (MA, MSc) – un asemenea program durează între unu şi doi ani şi are două
parţi: a) prezenţa la cursuri şi seminarii, susţinerea examenelor şi prezentarea eseelor, b) elaborarea şi
depunerea disertaţiei;
Master of Business Administration;
Postgraduate Diploma/Postgraduate Certificate – de obicei, aceste cursuri nu includ elemente
de cercetare sau elaborare a disertaţiei. Programele durează cel mult un an. După absolvire, deţinătorii
unui PGDip pot să-şi transfere creditele acumulate la un program relevant de master;
Bachelor degrees – durata acestor cursuri variază de la trei la patru ani, în timp ce programele
în arhitectură, stomatologie, medicină, medicină veterinară se întind pe o durată de cinci-şase ani. În
sitemul britanic, bachelor’s degrees sunt clasificate în funcţie de media finală şi nota la disertaţie;
Foundation degrees – reprezintă un curs profesional superior care necesită între doi şi trei ani
(zi), sau între trei şi patru ani (fără frecvenţă), pentru a fi realizat. Pentru a oferi competenţele necesare
la angajare, aceste cursuri au fost dezvoltate în parteneriat cu angajatorii. După finalizarea unui
asemenea curs studenţii pot continua studiile încă 12-15 luni, la finele cărora pot obţine Bachelor
degree;
Higher national Diploma (HND), Higher National Certificate (HNC), Diploma of Higher
Education (DipHE) – programele de acest tip sunt oferite în domenii ocupaţionale generale precum
inginerie, sănătate, asistenţă socială sau IT. Cursurile au drept scop pregătirea managerilor şi
16
tehnicienilor superiori. HND este la acelaşi nivel cu DipHE şi echivalentă cu primii ani de studiu
dintr-un program Bachelor degree de trei ani. La sfîrşitul unor asemenea cursuri, studenţii pot accesa
anul trei de studiu dintr-un bachelor degree în acelaşi domeniu;
Foundation courses, foudation years sau access/bridging courses – în general, aceste cursuri
durează un an de zile şi acoperă decalajul dintre calificarea pe care o are studentul şi programul
(calificarea) pe care doreşte să-l urmeze. Acest tip de programe oferă studentului posibilitatea de a-şi
extinde calificarea în alt domeniu, sau îl poate ajuta să îndeplinească toate condiţiile pentru a aplica la
un anumit program.
4.2.2. Acreditarea în învățământul superior. Monitorizarea și consilierea în domeniul
standardelor și calitatăţii în învățămîntul superior din Marea Britanie este realizată de un organ
independent – Agenția de Asigurare a Calității în Învățămîntul Superior (QAA). Agenția este
independentă de guvern și instituţiile de învățămînt superior, avînd vocaţia să acționeze în interes
public şi în beneficiul studenților.
Agenția a fost fondată în anul 1997. Inițial acreditarea se făcea la nivel de program de studiu, iar
din 2002 se acreditează şi Universitatea. Agenția este o organizație independentă, în activitatea căreia
Guvernul nu poate interveni. Angajații constituie în jur de 180 persoane, iar numărul evaluatorilor -
400. Dintre aceștia fac parte: personalul academic de top, manageri pe calitate, studenți activi (circa
20%). Este relevantă experiența acestora. În QAA înainte de începutul procedurii de evaluare se face
training de 3 zile pentru evaluatori. Echipele de evaluatori se constituie dintr+un număr de 2-6 membri
în funcție de mărimea IÎS. Sursele de finanțare ale Agenției sunt în principiu formate din contractele
cu Agenția de Finanțare din Anglia, Wales şi Irlanda de Nord şi cu cea din Scoţia; din cotizațiile
plătite de membri care sunt în principiu instituţii publice şi prestarea serviciilor pe plan internațional,
la solicitarea unor IÎS din afara UK.
Activitatea Agenţiei urmăreşte atingerea următoarelor obiective:
- îmbunătățirea calității și asigurarea standardelor în învățămîntul superior din Marea
Britanie, în scopul de a menține încrederea publicului;
- promovarea managementului, prin cunoaștere și resurse, în asigurarea şi sporirea
calității învățămîntului superior în Marea Britanie și pe plan internațional;
- extinderea și sporirea valorii și accesului la serviciile Agenției de Asigurare a Calității
în domeniul învățămîntului superior din Marea Britanie și în afara ei.
Principalele domenii ale activităţii Agenţiei sunt:
- publicarea și implementarea Codului Calităţii pentru Învățămîntul Superior din Marea
Britanie;
- efectuarea evaluărilor externe ale instituţiilor de învățămînt superior și raportarea
concluziilor în mod public;
- examinarea aspectelor cu privire la calitatea și standardele academice;
- efectuarea cercetărilor și schimbului de informații cu privire la bunele practici în
vederea îmbunătățirii calității;
- colaborarea pe plan internațional cu alte agenții cu privire la criterii comune în
domeniul standardelor și calităţii;
- organizarea măsurilor de instruire şi formare pentru a ajuta instituţiile de învățămînt
superior să-şi dezvolte și să-şi îmbunătățească propriile procese de asigurare a calității;
- consilierea guvernului cu privire la cererile de obţinere a statutului de universitate în
Marea Britanie şi a competențelor de atribuire a gradelor şi calificărilor.
La nivel de țară este elaborat Codul Calității pentru universități, la elaborarea căruia au
participat toate universitățile. Codul este constituit din 3 secţiuni: Standarde; Asigurarea și menținerea
calității academice; Informații necesare a fi prezentate de către IÎS.
Activitățile de bază pe care le desfășoară QAA sunt:
17
1. Evaluarea IÎS care sunt finanțate din fonduri publice;
2. Evaluarea educației transnaționale (parteneriate validare, parteneriate franchisa);
3. Evaluarea IÎS private, care vor să ia studenți din afara Uniunii Europene;
4. Evaluarea IÎS private în cadrul cărora vor studia studenții care vor să beneficieze de
împrumuturi de la stat;
5. Acreditarea acelor entități care vor să elibereze diplome.
Există și uniuni profesionale (guild), care acreditează anumite programe. Pentru angajarea în
cîmpul muncii această acreditare este obligatorie (de ex. Medicina, Ingineria). Această modalitate
reflectă legătura cu mediul de afaceri.
Procesul de evaluare (se efectuează o dată la 6 ani):
1. Autoevaluarea (se elaborează un raport cu justificative asupra a tot ce se prezintă în
acest raport). Studenții participă la evaluarea programului;
2. Analiza de către echipa de la Agenţie a raportului de autoevaluare. Iniţial o analiză de
birou, ulterior o vizită în teren (3-5 zile) pentru a se convinge de veridicitatea celor indicate;
3. Elaborarea Raportului, care conține reflecțiile echipei asupra celor văzute. Sub formă de
draft se expediază universității, care face cunoștință cu cele indicate, apoi se elaborează raportul final;
4. Elaborarea planul de acțiuni.
Calificativele obţinute, în funcţie de rezultatele evaluării:
Foarte bine; Excelent; A depășit așteptările);
Corespunde așteptărilor;
Sunt necesare anumite îmbunătățiri pentru a corespunde;
Nu corespunde.
Merită a fi evidenţiată abordarea individuală în evaluare pentru fiecare universitate, inclusiv și
după rezultatele evaluării.
Principiile evalurii:
Bazată pe dovezi;
Pe evaluarea riscurilor;
Centrată pe student;
Orientată spre îmbunătățire;
Transparentă și justificată;
Colaborativă.
Evaluarea cercetării este realizată printr-un mecanism sofisticat. S-a evidenţiat că se pune accent
pe evaluarea cercetării în mod abstract și nu impactul cercetării. Acest lucru va suferi anumite
schimbări pînă în anul 2020, astfel încît în procesul evaluării științei să se acorde prioritate impactului
cercetării, iar IÎS vor fi clasificate în funcție de aceasta. Evaluarea cercetării facilitează clasificarea
universităților și finanțatorii au posibilitatea să vadă pentru ce instituţie se cheltuie banii. Cercetarea
este finanţată de către o agenţie de stat în funcţie de rezultate. Informația este publică și fiecare poate
vedea ce prezintă fiecare IÎS pe planul cercetării.
Aprecierea rezultatelor cercetării se realizează pe baza următorilor factori: Rezultatele
cercetării, Numărul de doctoranzi și volumul burselor, Venituri din cercetare, Mediul de cercetare
(cum este percepută cercetarea în mediul de afaceri), Rezultatele publicaţiilor, care permit
identificarea domeniilor de excelență.
La fel, la nivel de sistem sunt elaborate standarde de referinţă pentru diferite domenii de studii
la nivelul ciclului I, acestea fiind parte integrantă a Codului de calitate din UK. Aceste acte definesc
ceea ce ne putem aştepta de la un absolvent al unei instituţii de învăţămînt superior, referitor la ceea ce
ei ar putea cunoaşte, ce ar putea să facă şi ce ar putea înţelege la finalul studiilor lor, fiind în
concordanţă cu descriptorii de calificare relevanţi. Suplimentar aceste acte explică ce oferă unei
anumite disciplini coerenţă şi identitate. Aceste acte fac parte din Capitolul A al Codului de Calitate
18
pentru a plafona la un nivel sigur standardele academice. Standardele sunt utilizate drept puncte de
referinţă pentru proiectarea, lansarea şi revizuirea programelor de studii.
Pentru anumite domenii instituţiile de învăţămînt trebuie să ţină cont şi de alte standarde pentru
proiectarea, lansarea şi revizuirea programelor de studii. Acestea pot conţine cerinţe înaintate de către
diferite uniuni profesionale, iar respectarea şi ajustarea programelor de studii la aceste rigori este
lăsată la latitudinea instituţiei de învăţămînt superior.
4.3. Nivelul managementului universitar
Organul de conducere al universității este Consiliul Universității, care este responsabil de
activitatea educațională și misiunea universității, de aprobarea estimărilor anuale de venituri și
cheltuieli, numirea personalului de conducere, precum și de stabilirea modalităților de administrare a
universității. Consiliul Universității cuprinde în prezent 18 membri: 14 membri externi și 4 membri
din cadrul comunității universitare, inclusiv vice-cancelarul, cîte un reprezentant al corpului didactic şi
al personalului auxiliar, precum și președintele Uniunii Studenților.
Pentru a-l asista în activitatea sa, în cadrul Consiliului Universității au fost create următoarele
comitete: Comitetul de audit, Grupul permanent al consiliului şi fundației, Comitetul pentru politică de
plasament în cîmpul muncii, Comitetul pentru finanţe și scopuri generale, Comitetul de administrare şi
numiri, Comitetul pentru remuneraţie.
Principalele atribuţii ale Consiliului Universităţii sunt:
- aprobarea misiunii și viziunii strategice a instituției, a planurilor academice și de afaceri
pe termen lung și a indicatorilor-cheie de performanță;
- delegarea împuternicirilor șefului instituției, în calitate de director executiv, pentru
asigurarea managementului academic, corporativ şi financiar al instituției;
- stabilirea și monitorizarea sistemelor de control și responsabilitate, inclusiv controalele
financiare, operaționale și de evaluare a riscurilor, precum și procedurile de soluţionare a litigiilor
interne și gestionarea conflictelor de interese;
- stabilirea procedeelor de monitorizare și evaluare a performanțelor și eficienţei
activităţii Consiliului;
- desfășurarea propriei activităţi în conformitate cu cele mai bune practici de guvernare
corporativă în domeniul învăţămîntului superior și cu principiile vieții publice elaborate de Comitetul
pentru Standarde în Viața Publică;
- protejarea bunului nume și a valorilor instituției;
- numirea șefului instituției, a altor membri ai personalului de conducere și punerea în
aplicare a măsurilor adecvate de monitorizare a performanței acestora;
- stabilirea politicii financiare şi de afaceri a instituției, gestionarea eficientă a conturilor
instituţiei, aprobarea bugetului anual și a raporturilor financiare, gestionarea patrimoniului
universității.
Preşedintele Consiliului Universității este responsabil pentru conducerea Consiliului,
asigurându-se că oferă Universității o direcție strategică clară şi eficientă, astfel încât Universitatea să
se dezvolte și să prospere într-un mediu dinamic şi competitiv.
4.4. Nivelul Facultății/Departamentului
Şcoala de Drept a Universității din Gloucestershire oferă oportunitatea pentru studenţi de a
cunoaşte principiile fundamentale ale dreptului din Anglia, Țara Galilor și Uniunea Europeană. Pe
măsura progreselor înregistrate, studenţii au o listă interesantă de opțiuni de studiu potrivite cu
interesele și opțiunile lor de carieră, cum ar fi: dreptul comercial, dreptul medical, drepturile omului și
dreptul familiei.
19
Studenţii au oportunitatea să-şi dezvolte abilitățile cheie în domeniul practicii juridice, cum ar fi
modul în care să susțină eficient un caz în instanța de judecată, cum să intervieveze clienții și cum să
negocieze acorduri juridice. De asemenea, studenţii au posibilitatea de a lua parte la procese simulate,
precum și la intervievarea clienților și concursuri de pledoarii.
Şcoala de Drept a Universității din Gloucestershire contribuie la formarea la studenţi a
abilităţilor de analiză critică și sintetizare a informațiilor, gândire abstractă, de evaluare a argumentelor
concurente și de luare a deciziilor motivate în rezolvarea problemelor. Toate aceste abilități sunt
esențiale pentru domeniul dreptului. În acelaşi timp, ele sunt, de asemenea, abilități de viață și sunt
foarte căutate de către alte profesii în cazul în care studenţii decid să-şi aleagă o cale diferită de
domeniul dreptului.
Pe lângă studiile academice și practice, studenţii urmează propriul program de angajare oficială
de 4 niveluri. Acest lucru este unic la Universitatea din Gloucestershire și le acordă studenţilor prima
posibilitate de implicare în activitatea juridică practică.
Şcoala de Drept a Universității din Gloucestershire se conduce de un scop principal: absolvenții
ei trebuie să fie gata de carieră. Aceasta înseamnă că studentul absolveşte facultatea cu excelență
academică și experiență substanțială din lumea reală. Este o combinație importantă pentru viitoarea
angajare în câmpul muncii și absolventul va fi capabil să atragă mai repede atenția potențialilor
angajatori.
În 2015 The Guardian a clasat Facultatea de Drept a Universității din Gloucestershire ca fiind
cea mai bună școală de Drept din Anglia și Țara Galilor la capitolul satisfacția studenților de predare.
Acestă distincţie reprezintă o dovadă a calificării înalte a personalului academic și a unui mediu
competitiv de învățare pe care facultatea îl asigură pentru studenţi. Majoritatea cadrelor didactice
provin din medii de practică profesională cu specializări variate, inclusiv în domeniul dreptului
comercial, proprietăţii intelectuale, dreptului internațional și în materia drepturilor omului. Experiența
lor ancorează cunoştinţele teoretice ale studenţilor la realităţile practice din lumea reală, oferindu-le
înţelegerea constantă a problemelor din practica juridică.
4.5. Nivelul Consiliului de Studii
În Universitatea din Gloucestershire există Consiliul Academic (ACADEMIC BOARD) care
are următoarele responsabilități: aspecte de ordin general referitoare la cercetare, burse, predare și
proces academic, inclusiv la procedurile referitoare la admiterea studenților; desemnarea și destituirea
examinatorilor externi; politici și proceduri cu privire la evaluarea curentă și finală a performanțelor
academice ale studenților; conținutul curricula; standarde academice, validarea și evaluarea cursurilor;
conferirea calificărilor și a gradelor academice; procedura de exmatriculare a studenților etc.
4.6. Nivelul integrării studenților cu nevoi speciale
În cadrul Universității din Gloucestershire activează departamentul Servicii pentru Studenţi
(Helpzone), care oferă studenţilor o gamă largă de servicii, informații și sprijin în procesul acomodării
la universitate şi îi ajută pe toţi să profite la maxim de experiența de student. Astfel, din spectrul de
servicii şi asistenţă pe care departamentul le oferă studenţilor, putem aminti:
- oferirea unui tutore personal pentru a beneficia de sfaturi academice pe tot parcursul
studiilor;
- oferirea sprijinului în găsirea unui loc de trai, în interiorul sau în afara campusului;
- sprijin în aplicarea pentru finanțare, plata taxelor şi aplicarea pentru burse;
- oferirea consilierii persoanelor cu handicap, consiliere de îngrijire a copiilor;
- furnizarea informațiilor cu privire la serviciile universitare, cum ar fi sportul, muzica,
religia și Uniunea Studenților ş.a.
20
Pentru a proteja interesele studenţilor care au copii, Universitatea din Gloucestershire
colaborează cu creşele locale, contribuind astfel la asigurarea condiţiilor adecvate pentru îngrijirea
copiilor. În acest mod, Universitatea asigură aflarea copiilor într-un mediu confortabil de îngrijire,
atîta timp cît părinţii se află la ore. Pentru studenții actuali sau viitori, care au copii de vârstă școlară,
problema alegerii școlilor locale este, bineînţeles, una foarte importantă. În acest sens, în
Gloucestershire copiii vor fi repartizaţi fie la cea mai apropiată școală de stat, fie pot fi acceptaţi prin
proceduri de admitere ale unei școli.
Pentru a-i ajuta pe studenţi să profite la maximum de timpul petrecut la universitate, serviciul de
consiliere le acordă sprijin în orice dificultăți de ordin emoțional, psihologic sau de sănătate mentală
care se pot întâlni. Acest serviciu este gratuit, confidențial și oferit de consilieri calificați şi
profesioniști care înțeleg presiunile vieții universitare. Serviciul de consiliere al Universităţii
funcționează în conformitate cu Cadrul Etic al Bunelor Practici al Asociației Britanice pentru
Consiliere și Psihoterapie.
În cadrul Universității din Gloucestershire activează, de asemenea, Serviciul de dizabilitate,
dislexie și suport de învățare, care oferă sprijin confidențial pentru studenții cu dizabilități, dificultăți
de învățare și afecțiuni medicale. Acest Serviciu îi poate ajuta pe studenţi cu:
- vizite consultative la universitate înainte de a depune dosarul de candidatură;
- consiliere cu privire la diagnosticarea dificultăților de învățare specifice, cum ar fi
dislexia, dispraxia sau discalculia;
- sprijin în aplicarea pentru alocație pentru studenții cu handicap;
- consiliere cu privire la accesul persoanelor cu handicap;
- legătura cu personalul academic și serviciile pentru studenți în ceea ce privește nevoile
de sprijin.
Angajații implicați în ajutorarea studenților activează în următoarele direcții:
- Asigurarea bunăstării studenților (asigurarea medicală, probleme mentale în diferite
perioade ale vieții ș.a.);
- Dezvoltarea activismului studenților (dezvoltarea competențelor în vederea angajării, de
voluntariat, abilități de învățare);
- Viața studenților (îi ghidează cum să-și aranjeze viața, resurse financiare, cazare, credință
etc.).
4.7. Nivel de infrastructură
Universitatea din Gloucestershire este amplasată în trei campusuri, două în Cheltenham (Francis
Close Hall şi Park) și unul în Gloucester (Oxstalls).
Campusul Francis Close Hall găzduieşte Şcoala de ştiinţe umaniste, Şcoala de științe naturale și
sociale, Şcoala de ştiinţe ale educației, Şcoala de artă și design. Campusul oferă ajutor calificat și
consiliere în utilizarea gamei complete de resurse disponibile pentru a sprijini studiile. Concepute
pentru a oferi un anturaj adecvat şi sigur pentru lucrul individual și de grup, bibliotecile campusului
sunt deschise 7 zile pe săptămână, cu un program pe termen lung. Alături de o serie de îmbunătățiri la
spațiile de studiu și facilități, recent au fost amenajate studiouri de design pentru studenţii de la design
și arhitectură.
Conceput inițial ca o grădină botanică, campusul Park îi uimeşte pe vizitatorii săi prin parcurile
și lacurile splendid amenajate, care înconjoară acest centru academic modern. În cadrul campusului
Park activează Şcoala de business, Şcoala de informatică şi tehnologii, Şcoala de media, Şcoala de
contabilitate şi Şcoala de drept. Park Campus cuprinde un număr mare de blocuri de studiu, bibliotecă,
cantină, Servicii pentru Studenţi (Helpzone), centru medical, spaţii pentru parcare, spaţii amenajate
pentru fumători etc. Fiind locaţia unde se ţin o gamă largă de cursuri, Park Campus reuneşte studenţi
de la diverse specialităţi, de la contabilitate şi drept până la muzică şi regie de film. Ca parte a
21
extinderii Centrului Media, în anul 2015 au fost deschise noi studiouri de animaţie, film şi TV, precum
şi clase de calculatoare şi tehnologii.
Campusul Oxstalls este situat în Gloucester şi găzduieşte Şcoala de educaţie fizică şi sport,
Şcoala timpului liber şi artele interpretative. În cadrul campusului Oxstalls sunt amplasate laboratoare
de sporturi de performanţă, săli sportive, săli de forţă, săli de fitness, clinici de terapie de sport,
studiouri de dans. Cu ajutorul echipamentului performant și a personalului calificat, Laboratorul de
Performanţă are capacitatea de a presta servicii de consultanță într-o varietate de domenii ale științei
sportului, educaţiei fizice și sănătăţii. Folosind cele mai noi echipamente științifice și tehnici de
cercetare, Laboratorul de Performanţă oferă servicii de testare a sportivilor individuali, a echipelor
sportive și a publicului larg.
4.8. Nivelul programului de studii
4.8.1. Generalități. Şcoala de business a Universității din Gloucestershire oferă oportunitatea de
a studia dreptul în cadrul programului intitulat „Studii Juridice”.
Obiectivele programului „Studii Juridice” constau în oferirea următoarelor oportunităţi:
- dobândirea cunoștințelor și înțelegerea doctrinelor și principiilor fundamentale ale
dreptului Angliei, Țării Galilor și a Uniunii Europene;
- dezvoltarea înțelegerii ample a contextelor economice, politice și sociale în care
funcționează sistemul juridic;
- dezvoltarea abilităților intelectuale, practice și transferabile necesare pentru încadrarea
absolventului în câmpul muncii;
- dezvoltarea abilităților intelectuale, critice și practice necesare pentru a promova
educația și învățarea pe tot parcursul vieții, inclusiv cercetarea.
Având în vedere rezultatele de învăţare ale programului „Studii Juridice”, la finele cursului
studentul trebuie:
- să înțeleagă unele dintre doctrinele și principiile fundamentale ale dreptului Angliei și
Țării Galilor, în special în materia dreptului contractelor, dreptului delictual, dreptului constituțional și
administrativ, dreptului penal şi dreptului Uniunii Europene;
- să cunoască şi să înțeleagă izvoarele acestor ramuri de drept, modul în care acestea au
apărut și s-au dezvoltat și instituțiile care formează conţinutul acestora;
- să înțeleagă contextul social, politic și economic în care operează dreptul și să-şi
formeze o gândire critică în domenii de controversă în cadrul temelor studiate;
- să-şi extindă înțelegerea dreptului englez sau internațional, prin studiul modulelor
opționale;
- să fie capabil să aplice abilitățile de cercetare în vederea planificării și realizării unei
cercetări independente;
- să fie capabil să analizeze critic, să interpreteze, să evalueze și să sintetizeze informații
dintr-o varietate de surse;
- să fie capabil să analizeze problemele juridice practice, făcând diferențiere între
informațiile relevante și irelevante și să aplice normele juridice și principiile de drept pentru a genera
soluții;
- să fie capabil să evalueze argumentele concurente și să facă judecăți raţionale;
- să fie capabil să comunice în mod clar atât oral cât și în scris, folosind în mod corect
terminologia juridică;
- să fie capabil să gândească și să lucreze atât ca un membru al echipei, cât și în mod
individual, reflectând asupra procesului de învățare.
În cadrul programului „Studii Juridice” strategia de predare şi învăţare este aliniată cu cea a
Universității, care își propune să dezvolte la studenți capacitatea de a învața independent și în
22
colaborare, să-i pregătească pentru viață și pentru plasament în câmpul muncii, să dezvolte abilităţi de
gândire critică în planificarea și luarea deciziilor. Oportunitățile de învățare în colaborare sunt oferite
în cadrul unor seminarii, în special în activitățile de grup la disciplina „Metode și abilităţi juridice”,
interviuri și exerciții de negociere la modulul „Abilităţi avocaţionale” și procese simulate în dreptul
muncii. Strategia de predare şi învățare utilizează pe scară largă studiile de caz, ceea ce permite
studenților să-şi dezvolte abilitățile în materia consilierii persoanelor și organizațiilor cu privire la
aplicarea legii în soluţionarea problemelor practice.
Rezolvarea problemelor şi munca în echipă este dezvoltată iniţial în cadrul seminariilor prin
intermediul unor exerciţii centarte pe discuţii şi pe soluţionarea problemelor.
3.8.2. Metode de predare. Pe parcursul anilor de studii diferă repartizarea în timp a diverselor
metode de predare. La nivelul 4 (anul I de studii) 24% din timp este alocat activităţilor de predare
planificate conform orarului, 2% din timp este alocat stagiilor de practică inclusiv în străinătate, iar
74% este destinat activităţilor individuale. La nivelul 5 (anul II de studii) nu se alocă timp pentru stagii
de practică, iar raportul dintre activităţile de predare planificate conform orarului şi activităţile
individuale este de 80 la 20. În anul III de studii – nivelul VI la fel lipsesc stagiile de parctică, iar
raportul dntre activităţile de predare planificate conform orarului şi activităţile individuale este de 83
la 17.
Programul de studii conține o serie de module obligatorii, repartizate pe parcursul a cei trei ani
de studii, după cum urmează: anul I (Nivelul IV) – 120 ECTS cumulate din discipline obligatorii; anul
II (Nivelul V) – 90 ECTS cumulate din module obligatorii, iar restul de 30 de ECTS urmează a fi
obținute din studierea a două discipline a cîte 15 ECTS fiecare, care trebuie să fie selectată dintr-un
umăr de 5 module la libera alegere. Pentru anul III (Nivelul VI) – 45 ECTS cumulate din 2 discipline
obligatorii, iar restul de 75 de ECTS se vor acumula din selectarea a 5 discipline din 9 la libera
alegere. Această flexibilitate permite studentului să se focuseze pe discipline de care va avea nevoie în
activitatea profesională.
Numărul de ore alocate unui curs de 30 de ECTS este de 300 de ore dintre care 84 ore sunt de
contact direct, iar restul de 216 ore sunt pentru studiul individual.
Programul utilizează o varietate de abordări, cum ar fi: prelegeri, dezbateri, seminarii, jocuri
de rol, procese simulate, studii de caz și prezentări, pentru a se asigura că rezultatele de învățare ale
programului pot fi realizate și demonstrate.
În general, cunoștințele sunt dobândite în procesul cursurilor, seminariilor, orelor tutoriale și a
studiului ghidat și individual, având în calitate de suport materialul disponibil în format tipărit și
platforma Moodle.
O metodă de predare utilizată la Universitatea din Gloucester este „Flipped classroom” – care
într-o traducere liberă semnifică clasă dezechilibrată, neregulată. Sensul este că acest model pedagogic
presupune că se inversează rolurile predării în sala de curs și cel al pregătirii temelor pentru acasă.
Pentru acasă studenții vizionează versiunea video a lecției, iar în clasă rezolvă exercițiile împreună cu
profesorul. Lecțiile video sunt ingredientul-cheie al așa-numitei „flipped - classroom”, care fie că este
creată de către profesor și este postată on-line, fie că este preluată dintr-un repozitoriu on-line. În sala
de clasă, lecția este transformată într-un atelier de lucru, o discuție interactivă prin intermediul căreia
studenții pot concretiza anumite aspecte ale materiei audiate, pot să-șu testeze abilitățile proprii și să
interacționeze unul cu altul.
3.8.3.Evaluarea finalităților de învățare. Abilităţile intelectuale ale studenţilor sunt dezvoltate
în cadrul prelegerilor, seminariilor și a studiului individual, în special în procesul discuţiilor şi
dezbaterilor în cadrul seminariilor, participarea la rezolvarea problemelor şi a speţelor. Seminariile vor
avea o abordare mai critică în cadrul modulelor din Nivelul 6. Îndrumarea în utilizarea bibliotecilor de
drept și a surselor electronice ale Universității este asigurată de modulul „Metode și abilităţi juridice”
din Nivelul 4. Abilitățile de cercetare sunt dezvoltate în continuare în cadrul modulelor obligatorii și
23
opționale. La Nivelul 6 studenții realizează un modul de eseu extins, care dezvoltă abilitățile lor în
planificarea și desfășurarea de cercetări independente.
Abilităţile de comunicare scrisă sunt dezvoltate prin activităţi specifice de predare în cadrul
modulului „Metode și abilităţi juridice” din Nivelul 4; oportunități de a dezvolta aceste abilități prin
punerea lor în aplicare sunt oferite în cadrul modulului opțional „Abilităţi avocaţionale”. Ele sunt
dezvoltate în continuare prin elaborarea tezei de curs evaluate și realizarea modulului obligatoriu de
eseu extins din Nivelul 6.
Abilităţile de comunicare verbală sunt dezvoltate în cadrul seminariilor şi workshop-urilor din
toate modulele, în special în procesul activităților de prezentare, a discuțiilor și dezbaterilor. În plus,
noi oportunități pentru dezvoltarea acestor abilități sunt oferite în cadrul modulului „Metode și abilităţi
juridice” şi a modulului opțional „Abilităţi avocaţionale” din Nivelul 4.
Abilitățile de soluţionare a problemelor practice și abilităţile de muncă în echipă sunt dezvoltate
primordial în cadrul activităţilor şi însărcinărilor de seminar.
În ceea ce priveşte strategia de evaluare, cunoştinţele studenţilor sunt evaluate prin examene
scrise și lucrări de curs sau alte forme adecvate de evaluare. Modulele obligatorii sunt evaluate parțial
prin examen scris (50%). Studenților li se acordă posibilitatea de a promova examinări curente în
vederea pregătirii pentru evaluările sumative.
Abilitățile de cercetare sunt evaluate în cadrul modulului obligatoriu de eseu extins din Nivelul
6. Abilitățile de comunicare scrisă și de soluţionare a problemelor sunt evaluate prin examene scrise și
elaborarea lucrărilor de curs. Abilitățile de comunicare verbală sunt evaluate în modulele opționale
concrete în corespundere cu descriptorii modulului.
O metodă activă de predare este utilizată în cadrul disciplinei Legal method and skills – o
disciplină fundamentală care are scopul de a dezvolta competențe specifice meseriei și de a iniția în
caiera juristului/funcționarului public. Aceastămetodă se numește concurs de procese simulate. Astfel,
studenţii fiind împărţiţi în grupuri mici, au sarcina să prezinte pledoarii ale părţii apărării şi acuzării
într-un proces penal, invocând cât mai multe argumente în susţinerea poziţiei sale. Această metodă
interactivă de organizare a orelor practice este una foarte eficientă în cazul disciplinelor Drept
procesual penal şi Drept procesual civil, Retorică juridică, Etică și deontologie profesională etc.
deoarece oferă posibilitatea studenţilor să aplice personal cunoştinţele teoretice, simulând un proces
judiciar şi interpretând rolul de procuror, avocat, judecător, funcționar etc.
Unele seminarii sunt realizate de către practicieni, cu experiență în domeniu. Fiecare grupă are
desemnat un tutore academic pentru a oferi sprijin academic și a ajuta fiecare student să-și dezvolte
cariera în funcție de interesele fiecăruia. Pentru ca învățarea să fie una de succes, iar studenții să obțină
competențele necesare pieții muncii, în cadrul seminarelor profesorii se focusează pe următoarele
aspecte:
Dinamica grupului reprezintă o importanță deosebită;
Explicarea în cadrul seminarelor care este calea necesară de parcurs pentru a ajunge la
anumite decizii;
Provocarea de a gândi despre cum se ajunge la o anumită decizie;
Nu există un răspuns univoc corect, ci sunt importante rațiunile cum s- a ajuns la acest
răspuns.
4.9. Nivelul programului de formare pedagogică
În Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord există la nivel de stat Cadrul
Standardelor Profesionale pentru predare și susținerea învățării în învățămîntul superior. Scopul
acestui cadru de standarde este:
24
acordarea suportului în formarea inițială și cea continuă a personalului antrenat în
activități de predare – învățare;
consolidarea abordărilor dinamice a procesului de predare-învățare prin prisma
creativității, inovației și a dezvoltării continue în diverse situații profesionale;
manifestarea în fața studenților și a diferiților beneficiari a profesionalismului în
activitatea academică;
învățarea diverselor practici de învățare, predare și de evaluare care susțin și scot în
evidență activitatea de învățare a studenților;
facilitarea la nivel de individ și de instituție pentru obținerea recunoașterii formale
pentru aspecte calitative de predare și susținerea învățării, inclusiv în activități manageriale și de
cercetare.
Plasarea studentului în centrul procesului de învățare creează noi rigori pentru personalul
academic. În primul rînd, personalul este nevoit să abordeze predarea prin metode pe care nu le
cunosc. În al doilea rînd, personalul academic este obligat să proiecteze finalități de învățare și de
evaluare, să-și expună părerile și să solicite același lucru de la studenți, să includă o serie de
competențe specifice în curriculum, să pună accent pe oportunități asociate cu diferențele care sunt în
sălile de curs și normele de etică. În contextul celor expuse, nu se poate aștepta de la personalul
academic să realizeze activitățile în mod eficient fără ca să beneficieze de suport și de traininguri de
formare în domeniul pedagogic. De aceea, instituțiile din Regatul Unit sunt axate pe satisfacerea
acestor necesități prin implementarea diverselor programe de formare pedagogică și de dezvoltare a
competențelor pedagogice ale personalului academic. În principiu, formarea pedagogică are loc prin
intermediul următoarelor activități:
Predarea cursurilor și organizarea de seminare informative pentru profesori (nu numai
pentru tinerii specialiști, ci și pentru profesori mai experimentați);
Instituirea unor subdiviziuni de suport pentru dezvoltarea profesională;
Evaluarea și atestarea competențelor pedagogice la angajare și promovare în funcție;
Motivarea personalului academic să participe la diverse mobilități, seminare
informative etc.
Scopul formării personalului academic în calitate de pedagogi este de a consolida capacitățile de
învățare a studenților. De aceea, instruirea pedagogică facilitează abordarea centrată pe student a
principiilor de predare.
25
5. Analiza datelor și interpretarea
5.1. Introducere
Acest tabel cu textul inserat reprezintă un apendix, dar în secțiunea 5.2. se va descrie fiecare
criteriu inclusiv cu proprietăți și indicatori.
AAU UoG Criterii, proprietăți, indicatori
Constatări fundamentale pe
nivele.
Analiza încrucișată a datelor va
genera criterii , proprietăți și
indicatori pe fiecare nivel.
Constatări fundamentale pe
nivele.
L1 Nivel, criteriu etc.
5.2. Criterii, proprietăți și indicatori
Tabelul 1: Universitatea din Aalborg
Formularea
problemei
Sursa consultată Aprecieri Reflecții
L1: Nivel de
sistem
http://akkr.dk/wp-
content/uploads/a
kkr/Guide-to-
institutional-
accreditation_fina
l.pdf
http://studyinden
mark.dk/portal
http://english.eva.
dk/higher-
education
http://ufm.dk/en/e
ducation-and-
institutions/higher
-
education/accredit
ation-and-quality-
assurance/accredit
ation-and-
evaluation
www.uddannelses
guiden.dk
Existența cadrului
naţional al
calificărilor (CNC);
Actul legislativ care
reglementează
acreditarea
învățămîntului
superior a fost
adoptat în 2013.
CNC:
• Constituit în 2008.
• Este structurat în 3 elemente.
• Universitățile proiectează planurile de studii în
strictă conformitate, astfel încît fiecare student
să obțină finalitățile descrise în CNC.
Acreditarea învăţămîntului superior:
• Acreditarea instituțională are drept scop
consolidarea eforturilor depuse pentru
dezvoltarea instituțiilor de învățămînt superior,
inclusiv prin deschiderea de noi programe de
studii, ceea ce reprezintă un element esenţial al
competitivității și al relevanței.
• Acreditarea programelor diferă după cum se
referă la programe existente sau pentru inițierea
noilor programe.
• Acreditarea programelor existente poate avea
loc fie în cazul refuzului acreditării
instituționale, fie în cazul acreditării provizorii.
L2: Nivel de
management
universitar
Actul danez al
Universităţilor din
2012
Consiliul Academic
– organ de
management
academic
• Conform Actului danez (de Consolidare) al
Universităţilor, Consiliul este organul de
guvernare al universităţii.
• Gestionarea activității academice este realizată
26
de Consiliul academic la nivel de universitate.
L3: Nivel de
Facultate/Depart
ament
Site-ul
Universității
Aalborg
• Șeful departamentului asigură calitatea,
continuitatea și dezvoltarea programelor de
studii oferite de departament, precum şi a
activităţilor de predare, cercetare și schimbul de
cunoștinţe.
L4: Nivel de
Consiliu de
studii
Actul danez al
Universităţilor din
2012
În scopul soluționării
unor probleme
academice, de
cercetare și de
colaborare între
diverse structuri la
nivel de facultate,
Rectorul poate
institui consilii de
studii, care
gestionează una sau
mai multe programe.
Principala atribuție a consiliilor de studii constă în
organizarea și asigurarea unui proces instructiv-
educativ axat pe performanță și dezvoltare prin:
asigurarea calității, evaluarea și dezvoltarea
programelor de studii și procesului de predare-
învățare.
elaborarea proiectelor de regulamente
academice, precum și modificarea acestora.
monitorizarea procesului de predare-învățare-
evaluare prin aprobarea fișelor unităților de curs,
formelor de evaluare și a testelor de evaluare.
consultarea privind îmbunătățirea programelor
de studii și activităților didactice etc.
L5: Nivelul de
integrare a
studenților cu
nevoi speciale
Site-ul
Universității
Aalborg
http://www.oecd.
org/edu/imhe/Fost
ering-inclusion-
of-disadvantaged-
students.pdf
Facilități pentru
studenți cu nevoi
speciale.
Integrarea studenţilor
din familii în care
părinţii nu au avut
studii superioare.
Asigurarea implementării politicilor non-
discriminatorii.
L6: Nivel de
infrastructură
Site-ul
Universității
Aalborg
Infrastructură
modernă, adaptată
metodei de predare
PBL.
Săli de curs destinate activităților în grup.
Echipament TIC pentru evaluarea on-line a
studenților.
L7: Nivel de
program de
studiu
Site-ul
Universității;
Discuții cu dr.
Louise Faber,
profesor la Școala
de Drept;
Discuții cu prof.
Olav Jull
Sorensen
Finalități de învățare
clar definite.
Legătură strînsă cu
potențialii angajatori.
Munca în echipă
influențează asupra
viziunii studenților.
• Curricula include PBL bazat pe activitatea de
proiect ca element central și obligatoriu și
conține o descriere exhaustivă a obiectivelor
educaționale, inclusiv competențele și
aptitudinile obținute.
• Proiectului i se atribuie un număr „n” de ECTS.
• Curricula este o combinație între module
fundamentale și obligatorii, discipline opționale
și proiect.
• Rolul supervizorului este bine definit. Acesta
devine mentor, ghid.
• În curricula sunt stabilite premisele pentru
colaborarea cu angajatorii, inclusiv pentru stagii
în cadrul companiilor și organizațiilor naționale
și internaționale.
27
L8: Nivel de
formare
pedagogică
http://ec.europa.e
u/education/tools/
docs/2015/monito
r2015-
denmark_en.pdf
http://www.learni
nglab.aau.dk/reso
urces/ict-
teaching-learning-
online-
environment+/
Pentru a face față
rigorilor la anagajare
și/sau promovare,
cerințelor înaintate
de către Agenția de
Acreditare din
Danemarca, în cadrul
Universității din
Aalborg este creat
Laboratorul de
Învățare (Learning
Lab).
Activitățile Centrului sunt orientate spre
următoarele categorii de beneficiari:
Pedagogia școlii superioare pentru asistenți
universitari pentru care se conferă certificare în
pedagogia învățămîntului superior.
Cursuri pentru noii veniți la Universitatea
Aalborg: Pedagogia fundamentală, Învățarea
Bazată pe Problemă, TIC în predare etc.
Formare continuă a personalului cu experiență
în muncă.
Diverse seminare, ateliere de lucru, training
individual etc.
Tabelul 2: Universitatea din Gloucestershire
Formularea
problemei
Sursa consultată Aprecieri Reflecții
L1: Nivel de
sistem
- discuţii cu Dr. Malcolm
Maclean, decan asociat în
cadrul departamentului
Calitate şi Standarde.
- consultarea site-ului
wikipedia.org
- consultarea site-ului
Agenției de Asigurare a
Calității în Învățămîntul
Superior din Marea
Britanie www.qaa.ac.uk
Învăţămîntul superior din
Marea Britanie este
împărţit în două etape. În
prima etapă
(Undergraduate), studenţii
învaţă în general trei ani
şi obţin diplomă de licenţă
(bachelor's degree). A
doua etapă constă în studii
de master (master's
degree) şi studii de
doctorat. Studiile de
master, de obicei, durează
un an, iar cele de doctorat
– trei ani.
Monitorizarea în
domeniul standardelor și
calitatăţii în învățămîntul
superior din Marea
Britanie este realizată de
un organ independent –
Agenția de Asigurare a
Calității în Învățămîntul
Superior (QAA).
Învăţămîntul superior în
Marea Britanie este
recunoscut ca fiind unul
dintre cele mai bune
sisteme educationale.
L2: Nivel de
management
universitar
- discuţii cu reprezentanți ai
staff-ului academic și
administrativ din cadrul
Universității din
Gloucestershire.
- consultarea site-ului
Universității din
Organul de conducere al
universității este Consiliul
Universității, care este
responsabil de activitatea
educațională și misiunea
universității, de aprobarea
estimărilor anuale de
28
Gloucestershire. venituri și cheltuieli,
numirea personalului de
conducere, precum și de
stabilirea modalităților de
administrare a
universității.
L3: Nivel de
Facultate/Departa
ment
- discuţii cu reprezentanți ai
staff-ului academic și
administrativ din cadrul
Universității din
Gloucestershire.
- consultarea site-ului
Universității din
Gloucestershire.
Şcoala de Drept a
Universității din
Gloucestershire oferă
oportunitatea pentru
studenţi de a cunoaşte
principiile fundamentale
ale dreptului din Anglia,
Țara Galilor și Uniunea
Europeană.
În 2015 The Guardian a
clasat Facultatea de Drept
a Universității din
Gloucestershire ca fiind
cea mai bună școală de
Drept din Anglia și Țara
Galilor la capitolul
satisfacția studenților de
predare.
Studenţii au oportunitatea
să-şi dezvolte abilitățile
cheie în domeniul practicii
juridice, cum ar fi modul în
care să susțină eficient un
caz în instanța de judecată,
cum să intervieveze clienții
și cum să negocieze
acorduri juridice. De
asemenea, studenţii au
posibilitatea de a lua parte
la procese simulate, precum
și la intervievarea clienților
și concursuri de pledoarii.
L4: Nivel de
Consiliu de studii
- - -
L5: Nivelul de
integrare a
studenților cu
nevoi speciale
- discuţii cu Luisa Jessup,
angajată în cadrul
serviciului Helpzone.
- consultarea site-ului
Universității din
Gloucestershire.
În cadrul Universității din
Gloucestershire activează
departamentul Servicii
pentru Studenţi
(Helpzone), care oferă
studenţilor o gamă largă
de servicii, informații și
sprijin în procesul
acomodării la universitate
şi îi ajută pe toţi să profite
la maxim de experiența de
student.
În cadrul Universității
activează, de asemenea,
Serviciul de dizabilitate,
dislexie și suport de
învățare, care oferă sprijin
confidențial pentru
studenții cu dizabilități,
dificultăți de învățare și
afecțiuni medicale.
Pentru a-i ajuta pe studenţi
să profite la maximum de
timpul petrecut la
universitate, serviciul de
consiliere le acordă sprijin
în orice dificultăți de ordin
emoțional, psihologic sau
de sănătate mentală care se
pot întâlni. Acest serviciu
este gratuit, confidențial și
oferit de consilieri calificați
şi profesioniști care înțeleg
presiunile vieții
universitare.
29
L6: Nivel de
infrastructură
- discuţii cu reprezentanți ai
staff-ului academic și
administrativ din cadrul
Universității din
Gloucestershire.
- consultarea site-ului
Universității din
Gloucestershire.
Universitatea din
Gloucestershire este
amplasată în trei
campusuri, două în
Cheltenham (Francis
Close Hall şi Park) și unul
în Gloucester (Oxstalls).
Campusul Francis Close
Hall găzduieşte Şcoala de
ştiinţe umaniste, Şcoala
de științe naturale și
sociale, Şcoala de ştiinţe
ale educației, Şcoala de
artă și design.
În cadrul campusului Park
activează Şcoala de
business, Şcoala de
informatică şi tehnologii,
Şcoala de media, Şcoala
de contabilitate şi Şcoala
de drept.
Campusul Oxstalls este
situat în Gloucester şi
găzduieşte Şcoala de
educaţie fizică şi sport,
Şcoala timpului liber şi
artele interpretative.
Conceput inițial ca o
grădină botanică, campusul
Park îi uimeşte pe
vizitatorii săi prin parcurile
și lacurile splendid
amenajate, care înconjoară
acest centru academic
modern.
30
L7: Nivel de
program de
studiu
- discuţii cu Sharon Harvey,
Director Academic în
cadrul Şcolii de Business şi
Şcolii de Drept.
- consultarea site-ului
Universității din
Gloucestershire.
Şcoala de business a
Universității din
Gloucestershire oferă
oportunitatea de a studia
dreptul în cadrul
programului intitulat
„Studii Juridice”.
În cadrul programului
„Studii Juridice” strategia
de predare şi învățare este
aliniată cu cea a
Universității, care își
propune să dezvolte la
studenți capacitatea de a
învața independent și în
colaborare, să-i
pregătească pentru viață și
pentru plasament în
câmpul muncii, să
dezvolte abilităţi de
gândire critică în
planificarea și luarea
deciziilor.
Programul utilizează o
varietate de abordări, cum
ar fi: prelegeri, dezbateri,
seminarii, jocuri de rol,
procese simulate, studii de
caz și prezentări, pentru a
se asigura că rezultatele
de învățare ale
programului pot fi
realizate și demonstrate.
L8: Nivel de
program de
formare
pedagogică
- Clegg, S. 2009. Histories
and institutional change:
understanding academic
development practices in
the global ‘north’ and
‘south’. International
Studies in Sociology of
Education.
- http://www.esf.org/fileadm
in/Public_documents/Publi
cations/professionalisation
_academics.pdf
În Regatul Unit al Marii
Britanii și al Irlandei de
Nord există la nivel de
stat Cadrul Standardelor
Profesionale pentru
predare și susținerea
învățării în învățămîntul
superior.
Scopul acestui cadru de
standarde este:
acordarea suportului în
formarea inițială și cea
continuă a personalului
antrenat în activități de
predare – învățare;
consolidarea abordărilor
dinamice a procesului
de predare-învățare prin
prisma creativității,
inovației și a dezvoltării
continue în diverse
situații profesionale;
31
manifestarea în fața
studenților și a
diferiților beneficiari a
profesionalismului în
activitatea academică;
învățarea diverselor
practici de învățare,
predare și de evaluare
care susțin și scot în
evidență activitatea de
învățare a studenților;
facilitarea la nivel de
individ și de instituție
pentru obținerea
recunoașterii formale
pentru aspecte calitative
de predare și susținerea
învățării, inclusiv în
activități manageriale și
de cercetare.
5.3. Șabloane emergente
Tabel: Șabloane emergente
Common patterns Variations
L1: Nivel de sistem
Agenții Externe de Acreditare.
Cadrul Naţional al calificărilor
(CNC).
Instituţiile acreditate pot iniţia
noi programe de studii.
CNC subliniază utilitatea
fiecărui rezultat în parte în
dezvoltarea calificărilor. Ele
încurajează învățarea pe tot
parcursul vieții și facilitează
studenții în alegerea unei
meserii şi a studiilor. Ajută
studenții să aleagă ce vor învăța
în funcție de scopurile fiecăruia
și pot deveni un ajutor
important pentru studiul
autodidact. În ambele ţări sunt
compatibile cu cadrul European
al calificărilor.
În Regatul Unit acreditarea
instituţională are loc la 6 ani, în
Danemarca la 5 ani. În Regatul
Unit, avizarea programelor de
studii de către uniuni
profesionale este obligatorie.
Nu este cazul.
L2: Nivel de Universitate
Structuri de guvernanță
responsabile de educația
Existența unor structuri
colegiale responsabile de
Consiliul academic în
Danemarca este constituit la
32
centrată pe student.
Evaluarea personalului
academic.
Rolul studenților.
activitatea academică.
Evaluarea personalului servește
drept temei pentru promovarea
în carieră și acreditarea
instituțională, fiind parte a
sistemului intern de
management al calității.
Problem based Learning/Active
Learning presupune Cooperare
între Studenţi şi personalul
academic, fiind necesar să
coopereze pentru a dezvolta o
înţelegere comună atît a
problemelor apărute în procesul
de învăţare, cît şi a problemelor
lor ca beneficiari în interiorul
instituției din care fac parte,
propunînd împreună soluţii
care ar putea funcţiona pentru
ambele grupuri. În ambele
universități rolul studenților se
manifestă în următoarele:
• Asumarea responsabilității
pentru implementarea unei
abordări bazate pe problemă
pe parcursul studiilor.
• Crearea sinergiei între
diverse tipuri de cooperare
prin colaborarea cu
partenerii externi și prin
abordarea interdisciplinară a
mediului de învățare.
• Participarea la dezvoltarea
curriculară și rolul pro activ
în cadrul Consiliului de
Studii (Study Board).
• Evaluarea periodică a
conținutului curriculei.
nivel de facultate.
L3: Nivelul
Facultății/Departamentului
Relația Facultate-Structuri de
management universitar.
La nivel de departament
conducerea este realizată de
către șeful de departament, care
asigură calitatea, continuitatea
și dezvoltarea programelor de
În Danemarca șeful de
departament este asistat de
consiliile de studii și directorii
de studii, șeful departamentului
monitorizează procesul de
33
studii oferite de departament,
precum şi a activităţilor de
predare, cercetare și schimbul
de cunoștinţe.
evaluare a programelor de
studii ale departamentului și a
activităţii de predare.
L4: Nivelul consiliului de
Studii
Organul de guvernanță
academică.
În conformitate cu Actul danez
al Universităţilor din 2012,
pct.18, în scopul soluționării
unor probleme academice, de
cercetare și de colaborare între
diverse structuri la nivel de
facultate, Rectorul poate
institui consilii de studii, care
gestionează una sau mai multe
programe.
Nu există în Regatul Unit, dar
la Universitatea din
Gloucestershire există
Consiliul Academic
(ACADEMIC BOARD) care
are următoarele
responsabilități: aspecte de
ordin general referitoare la
cercetare, burse, predare și
proces academic, inclusiv la
procedurile referitoare la
admiterea studenților;
desemnarea și destituirea
examinatorilor externi; politici
și proceduri cu privire la
evaluarea curentă și finală a
performanțelor academice ale
studenților; conținutul
curricula; standarde academice,
validarea și evaluarea
cursurilor; conferirea
calificărilor și a gradelor
academice; procedura de
exmatriculare a studenților etc.
L5: Nivelul de intregrare a
studenților cu nevoi speciale
Politici de suport pentru
studenți, inclusiv cei
dezavantajați.
În ambele universități există
suport instituţional pentru
integrarea studenților
dezavantajați, iar metodele
moderne de predare ale
învățării bazate pe student
contribuie la aceasta, deoarece
aceste metode nu propun o
soluţie de tipul să se
potrivească tuturor. Un element
esențial pentru integrare este
înţelegerea faptului că așa cum
toate instituţiile de învăţământ
34
superior sunt diferite, la fel toţi
profesorii sunt diferiţi, așa şi
toţi studenţii sunt diferiţi.
Personalul academic trebuie să
conştientizeze că studenții au
nevoi și interese diferite.
L6: Nivelul de infrastructură
Structuri pentru suportul
studenților.
Universități cu o infrastructură
modernă, adaptată cerințelor
învățămîntului centrat pe
student.
L7: Nivelul programului de
studii
Integrarea programului de
studii în strategia universitară.
Axarea pe angajabilitate.
Digitalizarea procesului de
predare.
Învățarea bazată pe problemă
reprezintă unul dintre
obiectivele strategice ale
Universității pentru perioada
2016-2021, iar principiile
acesteia reprezintă principii
fundamentale care dezvoltă
proiectarea, gîndirea
independentă și formarea
profesională. Integrarea în
contextul organizațional al
AAU a principiilor PBL are loc
în următorul mod:
Enunțarea în mod explicit a
principiilor PBL în calitate
de rezultat al învățării în
conținutul curriculla și a
tuturor programelor de
studii.
Dezvoltarea profesională a
personalului academic
conform principiilor PBL și
utilizarea mijloacelor TIC în
procesul de predare.
Aceste metode de predare
deschid calea spre locuri de
muncă mai bune pe piața
muncii.
Mediile on-line bogate în
tehnologii, care în practică
Metodologia de predare Active
Learning este o metodă
inovatoare, a cărei principiu
este învățarea centrată pe
student. În cadrul acestui
proces, studenții sunt antrenați
în diverse activități, care
promovează analiza, sinteza și
evaluarea informațiilor obținute
în clasă. Activitățile sunt
desfășurate sub formă de
umbrelă și constau în principal
din:
• Simulări;
• Proiecte de grup;
• Formularea unei probleme;
• Proiecte investigaționale;
• Studii de caz.
35
servesc ca un spaţiu fizic
pentru colaborarea între
studenţi, descoperiri şi inovații,
sprijină procesul de învăţare ce
are loc în interiorul clasei.
L8: Nivelul programului de
formare pedagogică
Structuri responsabile cu
formarea pedagogică.
Reieșind din tendința
instituţiilor de învăţământ
superior de a se concentra pe
cercetare, statutul pedagogului
poate fi îmbunătăţit prin
adoptarea abordării metodelor
de predare centrate pe student.
Acesta ţine cont de inovare şi
permite profesorilor să-şi
desfăşoare cursurile în maniera
în care doresc, acordând în
același timp studenţilor
flexibilitatea de a se dezvolta în
felul ales de ei înşişi.
În Universitatea din Aalborg
există Learning Lab, activitățile
căruia sunt următoarele:
Pedagogia școlii superioare
pentru asistenți universitari
pentru care se conferă
certificare în pedagogia
învățămîntului superior;
Cursuri pentru noii veniți la
Universitatea Aalborg:
Pedagogia fundamentală,
Învățarea Bazată pe
Problemă, TIC în predare
etc.;
Formare continuă a
personalului cu experiență
în muncă;
Diverse seminare, ateliere
de lucru, training individual
etc.
În Regatul Unit al Marii
Britanii și al Irlandei de Nord
există la nivel de stat Cadrul
Standardelor Profesionale
pentru predare și susținerea
învățării în învățămîntul
superior.
36
6. Concluzii
„Eu niciodată nu le predau elevilor mei. Eu doar încerc să le furnizez condițiile în care ei să
poată învăța.” Einstein.
În urma realizării acestui raport și a discuțiilor avute cu personalul academic din cadrul celor
două universități au fost fomulate următoarele principii care stau la baza metodelor de predare
inovative (PBL în Universitatea din Aalborg și Active Learning în Universitatea din Gloucestershire) a
învățării centrate pe student:
• Cadrul de organizare a PBL/Active Learning este întotdeauna bazat pe proiect. Scopul unui
proiect este întotdeauna determinat de formularea problemei;
• Pentru a putea realiza un proiect, studenții au nevoie de cunoștințe fundamentale, teoretice, pe
care le vor obține în cadrul cursurilor, seminariilor etc;
• Cooperarea reprezintă forța motrice a PBL/Active Learning, deoarece studenții lucrează în
grup, iar activitatea individuală a fiecăruia contribuie la consolidarea rezultatului general;
• Proiectul contribuie la dezvoltarea competențelor studenților, influențînd asupra formării
aptitudinilor profesionale, deoarece problema trebuie să fie apropiată de o problemă care ar putea fi
posibilă în practică;
• Studenții sunt responsabili pentru propriile finalității de învățare, organizîndu-și independent
activitățile și fiind ghidați de un supervizor.
PBL/Active learning reprezintă o filosofie, o cultură în interiorul acestor instituţii de învăţământ
superior, fiind caracterizate prin metode inovative de predare care au drept scop promovarea învăţării
prin comunicare cu profesorii şi cu alți studenţi implicaţi în procesul de învăţare, metode ce consideră
studenţii participanţi activi la propria învăţare, dezvoltându-le abilităţi transferabile, cum ar fi:
soluţionarea problemelor, gîndirea critică şi gîndirea reflexivă. Avantajele abordării predării prin
prisma filosofiei PBL/Active learning le considerăm a fi următoarele:
1. Conlucrarea cu potențialii angajatori: studenții vor avea posibilitatea să-și găsească un
loc de muncă care li se potrivește;
2. Studenții sunt motivați să studieze aspectele teoretice ale disciplinelor în vederea
identificării instituțiilor relevante pentru rezolvarea problemei, altfel spus sunt motivați de a învăța;
3. Rolul profesorului este de a ghida studentul pentru ca acesta să soluționeze problema,
educația este cu adevărat centrată pe cel ce învață;
4. Consolidarea capacităților de lucru în echipă și posibilitatea ca încă de pe băncile
facultății studenții să se identifice ca free-riders (cei care „călătoresc gratis”), pregătindu-i pentru
realitățile vieții;
5. Examinarea externă (de către personal invitat) exclude anumite acte de corupere și va
responsabiliza cadrul didactic în activitate, punînd accent pe calitate;
6. Studenții sunt mai receptivi unul față de altul și se vor susține reciproc pe parcursul
studiilor;
7. Studenții au o participare activă la proiectarea curriculară;
8. Studenții dau dovadă de angajament în ceea ce privește îmbunătățirea continuă a
propriilor calități de învățare, critică constructivă și analiză imparțială a propriilor eșecuri;
9. Personalul academic va deveni mai vizibil în afara comunității universitare datorită
implicării active în determinarea organizațiilor externe cu care vor colabora;
10. Programul de studii (specialitatea) are un impact relevant în societate datorită
colaborării și implicării nemijlocite a organizațiilor externe.
37
Referințe
1. AALBORG UNIVERSITY pagina web: http://www.aau.dk/
2. BOLOGNA HANDBOOK - ÎNDRUMAR BOLOGNA: pagina de web:
http://www.bologna-handbook.com
3. BRANDES, D. and GINNIS, P. (1986) A Guide to Student-centred Learning (Oxford,
Blackwell); Un ghid pentru Învăţământul Centrat Pe Student.
4. BRITISH HIGHER EDUCATION ACADEMY pagina web:
http://www.heacademy.ac.uk
5. CLEG, S. (2009) Histories and institutional change: understanding academic
development practices in the global ‘north’ and ‘south’. International Studies in Sociology of
Education.
6. DE GRAFF, E. and KOLMOS, A. (eds.) (2007) Management of Change:
Implementation of Problem-Based and ProjectBased Learning in Engineering (Rotterdam, Sense
Publishers); Managementul schimbării: Punerea în aplicare a învăţării pe bazate de probleme şi bazate
pe proiecte în Inginerie.
7. EDUCATION AND TRAINING MONITOR DENMARK 2015 pagina web:
http://ec.europa.eu/education/tools/docs/2015/monitor2015-denmark_en.pdf
8. THE PROFESSIONALIZATION OF ACADEMICS AS TEACHERS IN HIGHER
EDUCATION pagina web:
http://www.esf.org/fileadmin/Public_documents/Publications/professionalisation_academics.pdf
9. QUALITY ASSURANCE AGENCY FOR HIGHER EDUCATION UK pagina web:
http://www.qaa.ac.uk/en
10. UNIVERSITY OF GLOUCESTERSHIRE pagina web: http://www.glos.ac.uk/