PROIECT 5 Analiza și generarea modelelor și politicilor de dezvoltare regională fondate

pe valorizarea patrimoniului și identității culturale

Raport științific parțial, de etapă (aprilie 2021)

Acest Raport reprezintă o sinteză a rezultatelor obținute în cadrul proiectului de către cele trei echipe de cercetare: Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale – CICADIT al Universității din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Universitatea din Oradea. Rezultatele sunt prezentate pe activitatea care a fost prevăzută pentru primele patru luni ale anului 2021(ianuarie-aprilie), apaținând de Etapa 5-3. Elaborarea de modele și politici privind valorificarea patrimoniului și identității culturale. Activitatea 5-3-3. Definirea politicilor de valorificare a potențialului și identității culturale, precum și a instrumentelor de implementare a acestora.

Această ultimă activitate din cadrul Etapei 5.3, precum și din cadrul proiectului, a presupus derularea unor cercetări pe studii de caz, spre definirea unor politici prin care potențialul și identitatea culturală pot fi incluse ca variabile în procesul de dezvoltare locală. Dezvoltarea urbană a generat efecte negative asupra patrimoniului cultural, adesea confruntat cu alegerea dintre protecţie şi conservare, sau distrugere şi reamenajare. Importanţa conservării şi reutilizării optime a obiectivelor culturale și în special a clădirilor de patrimoniu, rezultă şi din calitatea acestora de a susține memoria colectivă a societății, iar apoi de a produce identitate culturală la nivel urban sau regional.

Cercetările noastre s-au derulat asupra clădirilor de patrimoniu, ca un simbol al trecutului, dar și ca un potențial insuficient valorificat, chiar dacă, în unele cazuri reprezintă atracții turistice prin valoarea lor ca opere de artă, monumente, vestigii etc. (Watson, Waterson, 2010). În actualul context socio-economic, se pune în evidenţă tot mai mult valoarea economică a proprietăţilor de patrimoniu conferită de valoarea de utilizare şi cea monetară (Merciu et al., 2021). Valoarea monetară a proprietăţilor de patrimoniu este evaluată diferit în comparaţie cu clădirile care nu sunt clasate ca monumente istorice. Astfel, valoarea monetară este evaluată după caracteristicile particulare ale elementelor de patrimoniu cultural precum: valorile istorică şi culturală: statutul de monumentul istoric, anul construcției, stilul arhitectural, autenticitate (Merciu et al., 2020).

Trei studii de caz. Rezultatele acestei etape sunt concentrate pe reliefarea unor politici de valorificare a elementelor de patrimoniu cultural din cadrul a trei studii de caz: Bucureşti (centrul istoric), Sibiu şi Timişoara, care se evidenţiază printr-o diversitate şi un număr mare de elemente aparținând patrimoniului cultural. Cele 3 municipii sunt reprezentative pentru patrimoniul cultural de la nivel naţional, dar şi pentru politicile aplicate pentru valorificarea acestuia. Pe de altă parte, aceste centre urbane au înregistrat o dinamică mai accentuată a conservării şi reutilizării monumentelor istorice în mare parte bazate pe conversii culturale. Politicile de dezvoltare urbană au inclus reutilizarea culturală a patrimoniului lor, profitând de un context favorabil.

Oraşul capitală al României a înregistrat, ca şi alte oraşe mari de la nivel naţional, o perioadă dificilă marcată de presiunea imobiliară și de dezvoltarea accelerată a serviciilor asupra spaţiului urban, în special a celui localizat în aria centrală şi pericentrală. Această presiune,

conjugată cu abateri de la regulile urbanismului elementar, a generat distrugeri parţiale şi chiar totale de patrimoniu cultural. În perioada de după integrarea în UE, în municipiul București, au existat mai multe proiecte axate pe consolidarea monumentelor istorice, al căror număr s-a dublat în ultimii patru ani. O parte dintre aceste proiecte au vizat reutilizarea unor imobile clasate ca monumente istorice, îmbrăcând forme unor variate reutilizări culturale.

Evaluarea calităţii fizice a clădirilor istorice a permis individualizarea mai multor categorii: construcții care prezintă o stare bună de conservare (cele mai multe dintre acestea au fost renovate recent: ex. Hanul Gabroveni, Teatrul de pe Lipscani), clădiri cu o stare de conservare medie (majoritatea monumentelor istorice), clădiri cu stare de conservare precară (figura 1). Conservarea clădirilor de patrimoniu a fost în mare parte determinată de factori economici, înregistrându-se la nivelul centrului istoric reutilizări de ordin comercial sau turistic, precum și reutilizări culturale (ex. Hanul Gabroveni transformat în centru cultural, librăria Cărturești, a cărei amenajare a presupus restaurarea unei clădiri de patrimoniu - fosta bancă Chrisoveloni, situată pe Lipscani, nr. 55). Totodată, se remarcă prezența unui număr relativ mare de clădiri nerestaurate care prezintă însă diferite grade de conservare. Clădirile cu grad scăzut de conservare necesită intervenții de restaurare. Aceste clădiri sunt înscrise în categoria imobilelor cu risc seismic ridicat (Merciu et al., 2018).

Figura 1. Gradul de conservare a clădirilor din centrul istoric al municipiului Bucureşti

Sursa: Autorii

Studiile întreprinse asupra municipiilor Sibiu şi Timişoara relevă un patrimoniu bogat şi diversificat, care a fost determinant pentru obţinerea titlului de capitală culturală europeană. De

altfel, nu numai existența unui fond consistent de monumente istorice a reprezentat argumentul principal, ci şi modalităţile de punere în valoare a acestora, demonstrând existența unor politici adecvate de inserție a lor în dezvoltarea urbană.

Programul Capitală Culturală Europeană este considerat cel mai renumit, atractiv și mai popular eveniment cultural de la nivelul continentului european (Mittag, 2008; Šebová et al., 2014). Succesul programului cultural se datorează avantajelor multiple ale orașelor care au câștigat acest titlu, de la obiectivele politice, la îmbunătățirea vieții culturale, regenerare urbană, creșterea ocupării forței de muncă. Titlul de capitală culturală europeană generează efecte și în plan socio-cultural: investiții pentru îmbunătățirea infrastructurii generale, dezvoltarea infrastructurii culturale (Mittag, 2011; Šebová et al., 2014), diversificarea sau creșterea participării la evenimente culturale a comunității locale pe parcursul anului cultural (European capital of culture long-term effects, 2013). Sibiu a fost primul oraş al României care a câştigat titlul de capitală culturală europeană, anunţat în anul 2004, programul cultural desfăşurându-se pe durata anului 2007. Orașul a dobândit un nivel cultural distinct în comparație cu alte orașe de la nivel național, ca urmare a legăturii istorice cu Luxembourg. Sibiul (în germană: Hermannstadt) a fost fondat în secolul al XII lea de coloniști germani originari din zona care corespunde aproximativ Luxemburgului de astăzi (Vasiliu si Dragoman, 2008). Alt atuu al Sibiului pentru a câștiga titlul de capitală culturală europeană a fost constituit de caracterul multicultural bazat pe coexistența mai multor minorități etnice (germani, maghiari, rromi).

Programul cultural Sibiu a generat efecte economice pozitive precum creșterea profitului mai ales în domeniul turismului, al construcțiilor și în cazul unor industrii creative (activități de arhitectură și inginerie).

În același timp, s-a constatat o creștere rapidă a numărului de firme noi atât înainte, cât mai ales după anul 2007, aproape în toate domeniile, dar cu precădere in cele care țin de industriile creative și culturale. De remarcat că, în toată această perioadă, politica urbană de dezvoltare a orașului Sibiu și de inserție ca variabilă importantă a patrimoniului cultural, în special în aria centrală, a fost promovată cu prioritate. Prin noile activități creative, dezvoltate ulterior anului în care a obținut titlul de capitală europeană, putem discuta de o îmbogățire a identității orașului. Efectele unei asemenea politici se regăsesc inclusiv în noile configurații ale Planului Urbanistic General, care rămâne instrumentul principal de implementare a politicilor urbane. Timişoara este următorul oraș care a participat la această competiţie, pe care a câștigat-o în anul 2016, urmând ca titlul să-i fie atribuit pentru anul 2021. Criza generată de pandemia COVID-19 a determinat Comisia Europenă să decaleze desfăşurarea programelor culturale după 2020, întrucât oraşele care au deţinut titlul de capitale culturale europene nu au reuşit să îşi atingă toate obiectivele propuse în anul respectiv. Astfel, Timişoara va deţine titlul abia în 2022.

Identitatea culturală a Timișoarei are la bază interculturalitatea și multiconfesionaliatea dovedite de coexistența pașnică a peste 30 de grupuri etnice și 18 confesiuni religioase (Proiect ECoC Timișoara, 2016). Orașul este denumit și "Mica Vienă" datorită unor monumente istorice a căror constructie a fost inspirată de stilul baroc, foarte utilizat și la Viena, ca urmare a faptului că Timișoara a fost capitală de provincie a Imperiului Habsburgic (Cretan, 2019). În oraș există 55 de instituții culturale publice, fiind unic la nivel internațional cu 3 teatre în limba germană, maghiară și română, la care se adaugă peste 3500 de evenimente culturale și artistice organizate în fiecare an: festivaluri (de muzică clasică, jazz, muzică veche, patru festivaluri de teatru în 3

limbi diferite, festival de literatură) produse de instituții locale în colaborare cu parteneri internaționali.

În cazul Timișoarei, efectele generate în plan economic după anul 2016 când a fost anunțată decizia privind acordarea titlului de capitală culturală europeană, au fost mai mult decât vizibile. Astfel, se remarcă o creștere a profitului în domenii de activitate precum construcții, turism (restaurante, unități de cazare), industrii creative (arhitectură, editare, publicitate și studii de piață, creație și interpretare artistică, etc.).

Realitatea virtuală. Ca o provocare pentru cercetările viitoare în domeniul instrumentelor legate de promovarea unor politici de integrare a patrimoniului și identității culturale în dezvoltarea urbană și regională, în cadrul proiectului a fost dezvoltat conceptul de Realitatea virtuală (RV), care ar putea fi utilizat în implementarea unor astfel de politici. Realitatea Virtuală (RV) este un mediu complet sintetic, simulat de către computer care imită lumea reală și care permite utilizatorului să aibă senzația că se afă într-un mediu din lumea reală. RV este menită a stimula în principal simțul vizual al utilizatorului şi nu numai, chiar în situația în care discutăm de persoane cu dizabilități (Desai et al., 2014; Yusoff et al., 2011; Loureiro et al., 2020).

Ținându-se cont de faptul că datele 2D clasice, prelevate din teren, au capacitatea de a captura și reda detalii limitate, prea puține pentru a fi vorba despre “exprimarea unei realități”, este necesară adăugarea celei de-a treia dimensiuni în cadrul seturilor de date aferente obiectivelor turistice. Acest lucru oferă viziunea neîntreruptă asupra unei scene întregi, specifică RV, care înconjoară observatorul și transmite sentimentul de prezență fizică (Maiellaro et al., 2019).

Având în vedere acestea, studiul din această etapă și-a propus realizarea unei metodologii clare în vederea implementării la nivelul Județului Bihor a turismului vitual, prin integrarea modelelor 3D și a celor panoramice. Obiectivele turistice alese pentru realizarea acestui deziderat sunt bisericile de lemn (monumente istorice), care prin numărul mare și poziția centrală pe care o ocupă în viața românilor (Ilieș et al., 2020), se constituie în elemente identitare pentru România, în general, și pentru Bihor, în special. Toate cele trei biserici de lemn selectate (localizate în Oradea, Boianu Mare și Botean) sunt vestigii care datează din secolul al 18-lea, fiind construite într-un stil clasic românesc, integral din lemn și plasate pe o fundație din piatră.

În crearea modelelor 3D cu suport al procesului de reprezentare a realității virtuale au fost identificați trei pași, înglobând etape de pre-procesare și procesare a imaginilor 2D și panoramice (Fig. 2).

Fig. 2. Reprezentarea grafică a dimensiunii seturilor de date introduse și rezultatelor obținute după fiecare etapă de pre-procesare și procesare

Sursa: Autorii

Modelele tridimensionale și imaginile panoramice create au fost utilizate pentru crearea unui tur virtual complet și complex, pentru oferirea oportunității turiștilor de a vizita și admira de la distanță aceste nestemate ale arhitecturii populare românești. În plus, aceste modele reflectă o realitate virtuală, care poate pune bazele unor noi politici de utilizare a patrimoniului și identității culturale în procesul de dezvoltare urbană și regională.

Rezultatele obținute prin analiza celor trei studii de caz reprezentative la nivel naţional (București – zona centrală, Sibiu și Timișoara), privind modalităţile de conservare şi valorificare a elementelor de patrimoniu cultural tangibil şi intangibil, precum și utilizarea realității virtuale au condus la generarea unei scheme generale de definire a unei politici în domeniu, care să sprijine dezvoltarea urbană și regională sustenabilă (Fig.3).

Fig.3. Schema privind definirea unei politici de valorificare a patrimoniului cultural

Sursa: Autorii

Reprezentanţii administraţiilor publice locale reprezintă actorii cei mai importanţi în stabilirea priorităţilor şi măsurilor de dezvoltare pe plan local, care deţin şi rolul de intermediari între agentii locali, comunităţile umane, guvernul central şi actorii internaţionali (UE, organizaţii culturale internaţionale: UNESCO, ICOMOS). În domeniul culturii, unele roluri includ crearea şi activarea spaţiilor de dialog şi acţiune, stabilirea priorităţilor şi planificarea, proiectarea, implementarea şi monitorizarea politicilor şi programelor; dezvoltarea infrastructurii (inclusiv a celei culturale) relaţionată diferenţierilor care există la nivel naţional între oraşele mari şi cele de mărime mijlocie şi mică.

Administraţia publică de la toate nivelele poate să definească o politica proprie de valorificare a patrimoniului cultural material şi imaterial, pe care să o includă ca o politică sectorială distinctă în politica generală de dezvoltare la nivel naţional, regional sau local. Aceasta va favoriza localizarea şi dezvoltarea industriilor culturale şi creative, a activităţilor care intersectează socialul, culturalul şi economicul. Producția de bunuri și servicii încorporează o componentă culturală foarte puternică, iar o politică definită corect, inclusiv cu instrumentele de implementare poate stimula producţia unor tipuri diverse de economii creative.

Referinte bilbiografice Desai, P.R., Desai, P.N., Ajmera, K.D. and Mehta, K. (2014), A review paper on oculus Rift-A

virtual, International Journal of Engineering Trends and Technology (Technology), Vol. 13 No. 4, pp. 175-179.

PATRIMONIU CULTURAL

Nevoi siprincipii de valorificare

Necesitatea uneipolitici specifice de valorificare durabila

Construirea cadruluipentru implementare

MONITORIZARE

AGENTI

Politici sectorialeexistente

Definirea unei politicide valorificare a

patrimoniului cultural

Acoperireaunor nevoispecifice

Respectareaprincipiilorgenerale

individuale

ale comunitatii

ale spatiului

Drepturileomului

Drepturilesocietatii

Drepturilenaturii

Adecvarealegislatiei

Instrumentepentru

implementare

nationale

regionalelocale

operationale

financiare

Analizaintegrata

Ilieș, D.C., Caciora, T., Herman, G.V., Ilieș, A., Ropa, M., Baias, Ș. (2020), Geohazards affecting cultural heritage monuments. a complex case study from Romania, GeoJournal of Tourism and Geosites, 31(3), 1103-1112. https://doi.org/10.30892/gtg.31323-546

Loureiro, S. M. C., Guerreiro, J., & Ali, F. (2020). 20 years of research on virtual reality and augmented reality in tourism context: A text-mining approach. Tourism Management, 77, 104028.

Maiellaro N., Varasano A., Capotorto S. (2019) Digital Data, Virtual Tours, and 3D Models Integration Using an Open-Source Platform. In: Duguleană M., Carrozzino M., Gams M., Tanea I. (eds) VR Technologies in Cultural Heritage. VRTCH 2018. Communications in Computer and Information Science, vol 904. Springer, Cham. https://doi.org/10.1007/978-3-030-05819-7_12

Merciu F-C., Ianos I., Merciu G-L, Jones R., Pomeroy G. (2018), Mapping accessibility for earthquake hazard response in the historic urban centre of Bucharest, Natural Hazards Earth System Sciences, 18, 2011-2026.

Merciu Florentina-Cristina, Ianoş I., Cercleux Andreea-Loreta, Merciu G.-L. (2020), Evaluation of the economic values of urban heritage in the central area of Ploiești municipality, Proceeding of the International Conference Knowledge-Based Organization, 26, 2, 58-62. Merciu Florentina-Cristina, Cercleux Andreea-Loreta, Merciu George-Laurenți., Secăreanu George (2021), Evaluation of the economic values of heritage buildings in the historical center of Bucharest Municipality, In: Orăştean R., Ogrean C., Mărginean S. C. (eds.), Organisations and Performance in a Complex World volume, Springer Publishing House, pp. 159-175, link: https://www.springer.com/gp/book/9783030506759.

Mittag J. (2013), The changing concept of the European Capital of Culture between the endorsement of European identity city advertising? In: Patel K. (ed.), The Cultural Politics of Europe: European capitals of Culture and the European Union since the 1980s. London and New York (Routledge), pp. 39-54.

Šebová M., Džupka P., Hudec O., Urbančíková N. (2014), Promoting and financing cultural tourism in Europe through European capitals of culture: a case study of Košice, European capital of culture 2013, Amfiteatru Economic, 16(36): 655-670.

Vasiliu, F., Dragoman, D. (2008), Cultural policies and the affirmation of identity. Luxembourg and the Grand Region-Sibiu. European cultural capital 2007. Romanian Sociology, 6, (2), 30-39.

Vesalon, L., Cretan, R. (2019), “Little Vienna” or “European avant-garde City”? Branding narratives in a Romanian City, Journal of Urban and Regional Analysis, 11, 1,19-34.

Watson, S., Waterton, E. (2010), Reading the Visual: Representation and Narrative in the Construction of Heritage, Material Culture Review, 71, 84-97.

Yusoff, R.C.M., Zaman, H.B. and Ahmad, A. (2011), “Evaluation of user acceptance of mixed reality technology”, Australasian Journal of Educational Technology, Vol. 27 No. 8, pp. 1369-1387.

Indicatori de realizare

In cursul anului 2021, la proiectul 5, Analiza și generarea modelelor și politicilor de dezvoltare regională fondate pe valorizarea patrimoniului și identității culturale, au fost obținute următoarele rezultate: 6 articole publicate, dintre care 3 în reviste indexate in WOS, iar alte trei in BDI (două în SCOPUS); un articol acceptat la o revista indexata în WOS; un articol publicat într-un volum de conferință; un proceeding în evaluare; două lucrari prezentate la o conferință internațională şi alta cu participare internațională. In detaliu, aceste realizări sunt prezentate mai jos:

I. Lista articolelor publicate sau acceptate pentru publicare

Lucrari ISI 1. Gaceu O., Ilieș, D.C., Baias,S., Georgiță, M., Ilies, A., Caciora, T., Indrie, L., Albu, A., Herman,

G.V., Baidog, A., Buhaş, R., Marcu, F., Şipoş, L., Hodor, N. (2021), Microclimatic

characteristics and air quality inside the national archives of Bihor county, Romania, Environmental Engineering and Management Journal, March 2021, Vol.20, No. 3, 459-466, http://www.eemj.icpm.tuiasi.ro/; http://www.eemj.eu

2. Ilieș, D.C., Marcu, F., Caciora, T., Indrie, L., Ilieș, A., Albu, A., Costea, M., Burtă, L., Baias, Ș., Ilieș, M., Sandor, M., Herman, G.V., Hodor, N., Ilieș, G., Berdenov, Z., Huniadi, A., Wendt, J.A. (2021), Investigations of Museum Indoor Microclimate and Air Quality. Case Study from Romania. Atmosphere 2021, 12, 286. https://doi.org/10.3390/atmos12020286

3. Ilies, D.C., Lite, M-C., Indrie, L., Marcu, F., Mos, C., Ropa, M., Sturzu, B., Costea, M., Albu, A.V., Szabo-Alexi, P., Sambou, A., Herman, G.V., Caciora, T., Hodor, N. (2021), Research for the conservation of cultural heritage in the context of the circular economy, Special issue on Circular economy, Industria textila, vol 72, pp 50-54, doi: 10.35530/IT.072.01.1807.

Lucrări publicate în baza de date SCOPUS 1. Merciu Florentina-Cristina, 2021, Patrimoniul industrial bucureştean între recunoaştere,

conservare şi valorificare, revista Transsylvania Nostra, vol. 1, acceptat spre publicare (revistă indexată în Scopus).

2. Sirodoev, I. (2021), Reliability of spatially-referenced secondary economic data: validation, issues, and solutions, Journal of Urban and Regional Analysis, 2021, https://www.jurareview.ro/accepted-papers

Lucrări publicate in alte baze de date 1. Merciu Florentina-Cristina, Cercleux Andreea-Loreta, Merciu George-Laurențiu, Secăreanu

George, 2021, Evaluation of the economic values of heritage buildings in the historical center of Bucharest Municipality, In: Orăştean R., Ogrean C., Mărginean S. C. (eds.), Organisations and Performance in a Complex World volume, Springer Publishing House, pp. 159-175, link: https://www.springer.com/gp/book/9783030506759.

Lucrări publicate in proceedings 1. Merciu Florentina-Cristina, Cercleux Andreea-Loreta, Merciu George-Laurențiu, Secăreanu

George, 2021, Evaluation of the economic values of heritage buildings in the historical center of Bucharest Municipality, In: Orăştean R., Ogrean C., Mărginean S. C. (eds.), Organisations and Performance in a Complex World volume, Springer Publishing House, pp. 159-175, link: https://www.springer.com/gp/book/9783030506759.

Proceedings în evaluare Merciu Florentina-Cristina, Merciu George, Cercleux Loreta, 2021, Quantification of the sustainable use of the cultural heritage in the central area of the Municipality of Ploieşti using the COBACHREM model, International Conference Knowledge-Based Organization, vol. XXVII.

III. Comunicări prezentate la diferite manifestări științifice

1. Merciu C., Ianoş I., Merciu G., Secăreanu G. (2021), The effects of the cultural policy from the communist period on the current capitalization of the Romanian cultural heritage, 11th International Conference after Comunism. East and West under Scrutiny, organizer: Center of Post-Communist Political Studies (CEPOS), 19 Martie 2021, Craiova, Romania. Link: https://www.facebook.com/Center-of-Post-Communist-Political-Studies-CEPOS-485957361454074

2. Ilies, D.C. (2021), Protecting conserving and enhancing natural capital Nature and biodiversity in Romania, International scientific-practical conference on the theme “Human resources: problems, solutions, perspectives”, Samarkand State University, February 11-12.

Director proiect,

Prof.univ.dr. Ioan Ianoș