proiect ampelografie usamv cluj
TRANSCRIPT
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 1/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
PROIECT DE AMPELOGRAFIE
Înfiinţarea unei plantaţii viticole
în Dealurile Buzăului
Coordonator: Şef lucrări Dr. Ing. ANCA BABEŞ
Student : MIHĂILESCU Bogdan-Marius
2016
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 2/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
1
CUPRINS
Tema Proiectului ........................................................................................................................................... 3
1. Scurt istoric al viței de vie..................................................................................................................... 4
2. Situația viticulturii pe Glob ................................................................................................................... 4
3. Scurt istoric al culturii viței de vie în România ..................................................................................... 4
4. Istoric al viticulturii în Podgoria Dealurile Buzăului ............................................................................ 5
5. Caracteristici geografice, eco-climatice și pedologice .......................................................................... 5
5.1. Radiația solară ............................................................................................................................... 7
5.2. Temperatura .................................................................................................................................. 7
5.3. Vânturile ....................................................................................................................................... 7
5.4. Condiții naturale critice ................................................................................................................ 7
5.5. Condiții eco-pedologice ................................................................................................................ 8
5.6. Studiul vegetației .............................................................................................................................. 8
6. Stabilirea soiurilor ................................................................................................................................. 9
6.1. Tămâioasă românească ................................................................................................................. 9
6.2. Băbească neagră .......................................................................................................................... 11
6.3. Fetească regală ............................................................................................................................ 13
6.4. Cabernet sauvignon ..................................................................................................................... 15
7. Alegerea portaltoiului ......................................................................................................................... 18
7.2. Portaltoiul SO4-4 ........................................................................................................................ 18
7.2. CHASSELAS x BERLANDIERI ............................................................................................... 19
8. Tehnologia de cultură.......................................................................................................................... 21
8.2. Pregătirea terenului pentru plantare ............................................................................................ 21
8.2.1. Stabilirea distanţelor de plantare, a formei de conducere şi a tipului de tăiere ................... 21
8.2.2. Stabilirea formei de conducere şi a tipului de tăiere ........................................................... 22
8.2. Taierea de formare ...................................................................................................................... 22
8.3. Instalarea mijloacelor de susţinere .............................................................................................. 23
9. Particularități ale vinurilor obținute .................................................................................................... 24
10. Calculul suprafețelor ....................................................................................................................... 26
11. Deviz aferent construcțiilor ............................................................................................................. 28
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 3/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
2
12. Deviz general .................................................................................................................................. 29
13. Deviz de înființare a planației ........................................................................................................ 30
14. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul I .............................................................................. 32
15. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul II ............................................................................. 3416. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul III ............................................................................ 36
17. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul IV ............................................................................ 38
18. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul V ............................................................................. 40
19. Calculul eficienței economice ......................................................................................................... 42
Bibliografie ................................................................................................................................................. 43
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 4/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
3
Tema Proiectului
Înființarea unei plantații de vită de vie cu soiuri de struguri
certificate, pentru obținerea de vinuri albe și roși de calitate. Plantația are
o suprafață de 47 ha și este amplasată în Podgoria Dealurile Buzăului.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 5/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
4
1. Scurt istoric al viței de vie
Vița de vie este o cultură autohtonă în toate zonele din bazinul Mării Mediterane. Luarea
în cultură a viței de vie își are originea în ținuturile din sudul Mări Caspice, în urma cu 7.000-
9.000 de ani, fiind folosită mai mult ca ornament apoi ca și hrană. Cultura propriu -zisă a viței de
vie a fost identificată în Asia Mică pe timpul sumerienilor și hitiților, pionierii viticulturii și
vinificației, în Egiptul pe timpul faraonilor acum 6.000. . În epoca regalității și la începutul
republicii, cultura viței de vie nu era prea dezvoltată, dar mai târziu s-a dezvoltat așa de mult,
încât a ocupat locul al doilea, după cereale, în viața economică a Romei. Alături de grâu, vița de
vie, este una din cele mai vechi plante de cultură. Dovadă a importanței și amploarea pe care a
avut-o în decursul timpului este acordată ei în tratatele de agronomie.
2. Situația viticulturii pe Glob
Cultura viței de vie în condițiile de eficiență economică este posibilă în regiunile în care
temperatura medie anuală este cuprinsă între 9 si 20 ⁰ C. Suprafețele cultivate cu vită de vie au o
distribuție insulară. Vița de vie are o mare plasticitate ecologică, arealul ei de cultură formează
doua benzi, una in emisfera Nordică, care include cea mai mare parte a suprafețelor cultivate cu
vița de vie(cca. 92%), cuprinsă între izotermele de 9-25⁰ C(35-51 ⁰ latitudine Nordică) și a două,
mai redusă, în emisfera sudică, cuprinsă între izotermele de 10-25⁰ C, respective 25-38 ⁰
latitudine sudică. Vița de vie se cultivă cu bune rezultate în climatele temperat, subtropical și
tropical. Europa deține cea mai mar e suprafață cultivată cu vița de vie de 4.873 mii ha(61,4%),
urmată de Asia 1.530 mii ha(19,3%), America 881 mii ha(11,1%), Africa 327 mii ha(4,1%). In
ceea ce privește suprafețele plantate cu vița de vie, au rămas practic neschimbate pe plan
mondial: 7.436.000 de hectare, in UE, viile ocupă tot 3.481.000 ha.
3. Scurt istoric al culturii viței de vie în România
Cultura viței de vie, este o ramura de prim ordin a economiei naționale, fiind cunoscută
din timpuri foarte vechi. Viticultura românească a ur mat cursul apariției și dezvoltării viticulturii
mondiale. Se consideră ca la noi in țară vița de vie s-a cultivat cu cca. 3000 de ani î.e.n. Ea a fost
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 6/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
5
cultivată mai întâi în partea răsăriteană a Mării Negre, în Transcaucazia, adică în teritoriile ce
aparțin astăzi Georgiei, Armeniei și Azerbaidjanului. Marele salt de la specia Vitis silvestris(care
și-a continuat existent în flora spontană Vitis vinifera, strămoșul comun al soiurilor roditoare
existente astăzi în cultură), s-a produs sub influența selecției și tăierilor aplicate de către om.
4. Istoric al viticulturii în Podgoria Dealurile Buzăului
Cultura viței de vie în Dealurile Buzăului este cunoscută încă din epoca f ierului, săpături
arheologice au scos la iveală unelte și vase viti-vinicole specific acestei perioade. Migrația
popoarelor se pare că nu a afectat prea mult soiurile din această podgorie. Cronicarii timpului fac
referiri în scrierile lor şi la viticultură. Ei menționează că hunii şi avarii obligau localnicii să
îngrijească viile şi să le culeagă la timp. Din perioada feudală au rămas numeroase actetestamentare, legiuitoare, de privilegii, de donații, de vânzare etc, referitoare la terenurile
cultivate cu vița de vie. În trecut viile au fost mai întâi stăpânire domnească şi apoi proprie tate
boierească, bisericească (a episcopiei).
Fig. 1 Așezare geografică - Sursă : http://dealuldorului.ro/podgoriile-din-romania/
5. Caracteristici geografice, eco-climatice și pedologice
Este a doua regiune viticolă a ţării noastre ca mărime (54187 hectare), adunând la un loc
plantațiile viticole din sudul ţării începând de la Rîmnicu Sărat, până la Halînga în judeţul
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 7/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
6
Mehedinţi şi Segarcea, judeţul Dolj. Relieful Subcarpaţii Meridionali generează o mare
diversitate de ecoclimate foarte favorabile pentru cultura viţei de vie. Altitudinea medie a
plantaţiilor viticole este ridicată, în medie poate să ajungă pînă la aproximativ 242 m.
Caracteristicile climatului Climatul este de tip temperat ales în Oltenia). Latitudinea mai sudică aacestei regiuni şi prezenţa Carpaţilor Meridionali, care creează un baraj pentru masele de aer rece
din nord, se reflectă într -un areal climatic favorabil pentru cultura viţei-de-vie, înzestrat cu
primăveri timpurii, veri calde până la toride, toamne lungi şi blânde, ierni friguroase până la
geroase. Resursele heliotermice sunt ridicate, superioare însă, celorlalte regiuni prezentate mai
sus, dar cu resurse hidrice mai scăzute. continental, cu influențe continentale est-europene care se
atenuează spre vest în favoarea celor central-europene şi mediteraneene (mai
Fig.2. Cramele din Muntenia - http://www.crameromania.ro/informatii-utile/viticultura-in-
romania-crame-vin-206.html
Podgoria Dealurile Buzăului este inclusă în zona de la periferie a Carpaţilor de Curbură,
făcând legătura între podgoriile Coteşti-Odobeşti-Panciu la nord şi podgoria Dealu Mare la sud
vest. O particularitate a acestei podgorii o constituie caracterul dispersat al plantațiilor viticole,
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 8/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
7
spre deosebire de podgoriile pe care le separă şi în care plantațiile viticole sunt aproape
compacte.
5.1. Radiația solară
Ca efect al radiaţiei luminoase, lumina influenţează majoritatea proceselor vitale ca
fotosinteza, respiraţia, transpiraţia, creşterea şi fructificarea.
Viţa de vie este o plantă heliofilă, fiind pretenţioasă la lumină, astfel valorifică cel mai
bine expoziţiile S-SV. Viţa de vie este considerată o plantă de zi lungă, cerinţele maxime fiind
înregistrate în timpul înfloritului, diferenţierii mugurilor de rod şi maturării boabelor.
5.2. Temperatura
Regimul termic se remarcă prin reducerea valorilor tuturor parametrilor de la sud spre
nord, de la medii anuale de peste 110 C caracteristice luncii, teraselor Dunării, sudului
Bărăganului şi Bălţii Ialomiţei, până la valori mai scăzute, de -2 0 C frecvente pe cele mai mari
înălţimi muntoase. Particularităţile geografice locale impuse, în special, de etajarea reliefului,
determină și etajarea tuturor elementelor climatice, iar morfologia şi micromorfologia acestuia
determină alte caracteristici locale (topoclimatice) care se dezvoltă pe fondul etajelor climatice.
5.3. Vânturile
Regimul eolian: dependent de frecvenţa şi direcţiile generale ale maselor de aer şi de
configuraţia majoră a reliefului, înscrie direcţiile dominante nord-sud în Câmpia Bărăganului şi
Balta Ialomiţei, devenind nord-est – sud-vest în Câmpia Vlăsiei şi Subcarpaţii Getici şi est-vest în
Câmpiile Burnaz, Găvanu-Burdea. Pe măsura creşterii altitudinii, direcţiile dominante devin
nord-sud, cu uşoare devieri impuse de configuraţia reliefului. Viteza medie anuală prezintă valori
ridicate la altitudinile mari, de 6-8 m/s, scăzând în regim multianual la 3-4 m/s în regiunile
deluroase şi de podiş şi la 2-3 m/s în cele de câmpie. Calmul atmosferic prezintă valori ridicate,
cu excepţia spaţiului montan înalt şi cel depresionar subcarpatic, fiind cuprins între 40% în
regiunile de câmpie şi 10-15% în cele muntoase.
5.4. Condiții naturale critice
Inflențează negativ creșterea și fructificarea, cantitativă și calitativă a recoltei, uneori
integritatea și longevitatea butucilor.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 9/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
8
Cele mai frecvente accidente climaterice întalnite în zona Dealurile Buzăului sunt
inghețurile de toamnă și perioadele de secetă din sezonul cald.
5.5. Condiții eco-pedologice
Solurile formează un înveliș destul de variat tipologic. În distribuția lor se paote urmari o
zonalitate altitudinală de la molisolurile stepei și silvostepei (cernoziomuri, cernoziomuri
levigate, solurile cenușii) la argiluvisolurile etajului forestier (soluri brune, brune podzolite și
insular podzolice). Cernoziomuri levigate și solurile cenușii – cele mai răspândite în Podgoria
Huși sunt și cele mai valoroase pentru plantațiile viticole, textura lor nisipo -lutoasă care
îmbunătățește proprietățile fizice prin caracteristicile lor bio-chimice de bază: intensa activitate
biologic, conținutul apreciabil de humus, capacitatea mărită de schimb cationic, reacția neutrală
slab-acidă, gradul ridicat de saturație în baze și elemente nutritive.
5.6. Studiul vegetației
Zona pădurilor de foioase nemorale (pădurile de stejar, ulm, jugastru, sorb) ocupă, în
general, câmpiile înalte, situate la altitudini de aproximativ 100 - 300 m (Câmpia Găvanu-
Burdea, Câmpia Ploiești). 9 Zona de silvostepă se întinde ca o fâșie de lățimi variabile în sudul
Câmpiei Române, având o dezvoltare mai mare în partea de vest a Bărăganului. Extinderea
utilizării antropice a făcut ca pajiștile de silvostepă să dispară în cea mai mare parte, ca şi multe
dintre păduri , cele rămase fiind puternic transformate datorită pășunatului în pădure şi
exploatărilor forestiere. Aici, se întâlnesc specii de stejar pufos, stejar brumăriu, cărpiniță și arțar
tătărăsc. Zona de stepă este localizată în estul Câmpiei Române, ocupând jumătatea estică a
Câmpiei Bărăganului. Vegetația primară de stepă a fost, aproape în totalitate, înlocuită cu culturi
agricole, iar în porțiunile restrânse în care se mai află vegetație naturală, aceasta este puternic
degradată datorită pășunatului excesiv. În condiții locale specifice (exces sau deficit pronunțat de
umiditate, condiții nefavorabile), apare o vegetație diferită de cea caracteristică pentru condițiile
zonale, numită vegetație intrazonală şi azonală, fiind reprezentată de vegetația spasmofilia (denisipuri, localizată în Câmpia Bărăganului), vegetația de sărătură (în jurul lacurilor şi izvoarelor
sărate sau în locuri depresionare, cu sol sărăturat, din estul Câmpiei Române) şi vegetația de
luncă (existentă în luncile interioare din județele Argeș, Dâmbovița, Ialomița și Teleorman).
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 10/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
9
6. Stabilirea soiurilor
Centrul viticol Bohotin, dispune de o gamă largă de vinuri care să satisfacă cele mai
înalte cerințe ale consumatorilor din toate colțurile țării dar și a celor de peste granițe. Soiurile
alese sunt: Tămâioasă românească, Băbească neagră, Fetească regală, Cabernet sauvignon.
6.1. Tămâioasă românească
Origine: Se pare că alături de soiul Muscat Frontignan provine dintr -un soi vechi grecesc.
Sinonime: Muscat Frontignan, Busuioacă de Moldova, Tămâioasă albă de Drăgășani,
Muscat blanc a petit grains, Rumanische weihrauchtraube.
Caractere morfologice: Rozeta este ușor scămoasă, verde-albicioasă. Vârful lăstarului
este verde, ușor cafeniu, cu scame rare. Lăstarul este verde striat, cu striuri roșietice.Inflorescența este cilindrică, rar aripată. Floarea este hermafrodită normală şi prezintă adesea
fenomenul de cleistogamie. Staminele sunt în număr de 5-6, au mărime mijlocie, ovarul este
conic, brăzdat de șanțuri şi cu stil scurt. Polenul este fertil. Cârceii sunt glabri, verzi.
Frunza adultă este mijlocie, ondulată, rotunjită, de culoare verde cu liziera gălbuie, cu 3 -5
lobi şi scame rare pe partea inferioară. Sinusurile laterale superioare sunt înguste cu lumen
elipsoidal. Sinusul peţiolar este deschis în formă de liră sau închis. Dinții sunt caracteristici:
înguști, ascuțiți cu laturi drepte. Nervurile sunt de culoare verzuie. Pețiolul este verde, mai scurt
decât lungimea nervurii mediane.
Strugurele este cilindro-conic, rar aripat, mijlociu spre mare, compact. Bobul este sferic,
de mărime mijlocie, colorat galben-verzui. Miezul este crocant dar suculent şi cu aromă de
muscat. Sămânța este mică, rotunjită, cu şalază rotundă şi rostru caracteristic lung şi ascuțit.
Însușiri biologice: Soiul Tămâioasă românească este un soi cu vigoare mijlocie de
creștere, care intră timpuriu în pârgă şi care are nevoie de resurse heliotermice bogate, de toamne
lungi şi însorite pentru a acumula lent o cantitate mare de zaharuri. Este unul dintre cele mai
sensibile soiuri la temperaturile scăzute din timpul iernii (-180C...-200C) şi la secetă, motiv pentru care are o plasticitate ecologică restrânsă, găsind cu greu condiții pentru a-şi dezvolta
potențialul calitativ.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 11/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
10
Fig. 3 Tămâioasă românească - Sursa (http://www.cramadincotnari.ro/tamaioasa-
romaneasca)
Este sensibil la boli dintre care amintim: mană, oidium, putregaiul cenușiu şi la dăunători,
fiind puternic atacat de molii şi de viespi. Datorită fenomenului de cleistogamie, meiază şi
mărgeluieşte, având repercusiuni asupra cantității producției. Fertilitatea soiului este bună,
formează între 45-55%, uneori 65% lăstari fertili, iar valorile coeficienților de fertilitate sunt
cuprinse între 0,5-0,7 c.f.r. şi 1,1-1,3 coeficientul de fertilitate absolut.
Particularități agrotehnice: În plantațiile viticole din cele patru centre viticole unde se
cultivă, soiul dă foarte bune rezultate condus pe semi tulpină, păstrându-se pe butuc o încărcătură
de rod, care diferă însă cu arealul: 12-14 ochi/m2 la Drăgășani, 22 ochi/m2 la Cotnari şi 24
ochi/m2 la Pietroasa, încărcătură repartizată atât pe elemente lungi, cât şi pe elemente scurte. La
aceeași încărcătură de ochi lăsată pe butuc, s-a observat că, producția se dublează de la ti pul detăiere speronat la Guyot pe semi tulpină. Soiul prezintă o sensibilitate ridicată la sulfat de cupru,
astfel încât, la executarea tratamentelor se are în vedere alegerea atentă a fungicidelor, evitându-
se pe cât posibil, ca după intrarea în pârgă să se sisteze aceste fungicide. Soiul răspunde foarte
bine la aplicarea îngrășămintelor cu P şi K , dar şi la irigare.
Caractere tehnologice: Maturarea strugurilor are loc la circa trei săptămâni după soiul
Chasselas doré, când în boabe se acumulează peste 200 g/l zaharuri şi o aciditate de 5‰.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 12/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
11
Soiul Tămâioasă românească are un potențial de acumulare a zaharurilor mare, putând ajunge în
anii favorabili la 260-300 g/l. Dintre lucrările şi operațiile în verde cu caracter special, se
recomandă desfrunzitul parțial eșalonat înainte de recoltat, care de asemenea este de preferat să
se realizeze eșalonat pentru că şi strugurii se maturează şi se supra maturează în etape.Greutatea medie a unui strugure este de 140 grame, greutatea a 100 de boabe 207 g, iar producția
variază de la 8 t/ha la Drăgășani, la 11 t/ha la Pietroasa.
Selecții clonale: Fiind un soi vechi, în cadrul populației au fost observate două biotipuri:
un biotip cu boabe de mărime mijlocie şi cărnoase; un biotip cu boabe zemoase şi mai puțin
aromate.
Vinul de Tămâioasă românească este un vin plin de dulceață , considerat un vin de desert, cu
aromă de miere de mai, a cărei aromă persistă şi se menține timp de 7-8 ani, după care
intensitatea acesteia scade.
6.2. Băbească neagră
Origine: Soi vechi românesc cultivat de secole în podgoria Nicorești. Face parte din
Proles orientalis-subproles caspica.
Sinonime: Crăcană, Rară neagră, Căldăruşă, Serecsia.
Caractere morfologice: Rozeta este ușor scămoasă, verde cu nuanțe cafenii. Vârful
lăstarului prezintă scame rare şi este colorat verde-roșietic. Lăstarul este verde cu striuri cafenii,
ușor scămos spre vârf.
Inflorescența este rămuroasă, mijlocie ca mărime. Floarea este hermafrodită normală cu
5-7 stamine şi ovar bilocular cu 4-5 ovule, cilindric, cu șanțuri longitudinale, stil subțire şi scurt
şi stigmatul ovoidal. Polenul este fertil şi abundent dar are o capacitate mică de germinare.
Cârceii sunt glabri, de culoare verde-cafenie.
Frunza adultă mijlocie, cu 5 lobi, cu limbul neted, verde închis, glabru, doar cu smocuri
de peri pe nervuri. Sinusurile laterale superioare sunt închise, cu lumen ovoidal şi cu un dinte în
interiorul lui, iar sinusul peţiolar este o liră, de asemenea cu un dinte pe margine. Nervurile suntroșietice pe ambele fețe. Dinții au marginile drepte şi vârful ascuțit. Pețiolul are culoare roșietică,
mai scurt decât nervura mediană, (foto pag. 358).
Strugurele de mărime mijlocie, are formă rămuroasă, lax, cu boabe neomogene ca
mărime. Bobul are mărime mijlocie, este ușor discoidal, cu pielița subțire, colorată în roșu închis
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 13/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
12
la biotipul mai valoros şi roșu-verzui la celelalte. Miezul este semi-zemos, nearomat şi cu must
incolor. Sămânța este lățită, cu şalaza ovală, distinctă şi rostru subțire.
Însușiri biologice: Este un soi cu o foarte mare vigoare de creștere, cu o perioadă lungă
de vegetație, motiv pentru care nu reușește să-şi matureze bine lemnul, devenind în acest felsensibil la temperaturi scăzute de numai -18ºC. Prezintă toleranță mijlocie la secetă, iar
rezultatele bune obținute pe terenurile nisipoase se datorează sistemului radicular care este
puternic dezvoltat. În Republica Moldova soiul este cultivat chiar pe rădăcini proprii, astfel încât,
se pare că este rezistent şi la filoxeră. În ceea ce privește comportarea față de boli, amintim
sensibilitatea la mană, la putregaiul cenușiu şi la atacul moliilor strugurilor.
Fig. 4 Băbească neagră - Sursa (http://www.crameromania.ro/en/grape-varieties/feteasca-neagra-romanian-grape-varieties-295.html )
Ca o particularitate biologică a soiului Băbească neagră, trebuie amintit faptul că, în
perioada înfloritului, florile înregistrează un proces de scuturare de aproximativ 70% şi se
înregistrează totodată în acest caz şi fenomenul de meiere şi mărgeluire. Fertilitatea soiului este
destul de bună, formând peste 70% lăstari fertili.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 14/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
13
Particularități de cultură: În plantațiile viticole se comportă bine pe forme de
conducere semiînalte, iar ca tipuri de tăiere, cele mai des întâlnite se practică tipul Guyot în cap
înălțat şi Guyot pe semi tulpină. Încărcătura de ochi care se lasă pe butuc este destul de mare, 30
ochi/m2. Este necesară, de asemenea, lăsarea pe butuc a unei cantități mai mari de lemnmultianual, care determină o mai bună acumulare a substanțelor colorante, a zaharurilor şi o mai
bună maturare a lemnului.
Caractere tehnologice: Soiul Băbească neagră își maturează strugurii la circa 5-6
săptămâni după soiul Chasselas doré. Acumulează cantități de zaharuri cuprinse între limitele
180-210 g/l, (fapt pentru care în unii ani se pot obține vinuri roșii de calitate), iar aciditatea totală
are valori constant superioare de peste 5 g/l H2SO4.
Producția obținută este mare, în medie de 14-16 t/ha; la producții mai mari o parte din
boabe rămân insuficient maturate şi colorate neuniform.
Vinul obținut este un vin sec şi simplu care prezintă o culoare roșie nu prea intensă, dar
vie şi strălucitoare, cu o aciditate mai ridicată care îi conferă prospețime.
6.3. Fetească regală
Origine: Soi autohton descoperit după anul 1930 în comuna Daneş de lângă Sighișoara. Se
presupune a fi un hibrid natural între Grasă de Cotnari şi Fetească albă. Face parte din Proles
pontica – subproles georgica.
Sinonime: Dănăşană, Galbenă de Ardeal, Kirayleanka, Känigstraube.
Caractere morfologice: Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea alb liliachie.
Vârful lăstarului este pufos, alb-verzui. Lăstarul este scămos, roșietic-verzui. Inflorescența este
cilindro-conică, aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine şi ovar bi- sau tri-
ocular, sferic, cu stil lung. Cârceii sunt glabri, cafenii.
Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor lățită, întreagă sau trilobată, colorată verde
închis, cu limbul ondulat şi cu amprente slabe pe fata superioară şi scămos pe fata inferioară.
Sinusurile laterale sunt superficiale în formă de liră sau V, iar sinusul peţiolar este în formă de Usau liră. Dinții au baza largă şi laturi ușor convexe. Nervurile sunt verzi, iar dinții sunt mijlocii,
cu baza largă şi laturile ușor convexe, cu vârfuri acuminate. Pețiolul este verde – cafeniu,
aproape egal cu nervura mediană.
Strugurele este mijlociu, cilindro-conic, uni sau biaripat, compact. Pedunculul este scurt
şi ierbos. Bobul este sferic, mijlociu, galben-verzui cu punct pistilar persistent şi miez zemos.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 15/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
14
Sămânța este mare, ovală, cu şalază bine conturată, ovală, cu marginea ușor ridată şi rostru scurt
şi subțire.
Fig. 5 Fetească regală - Sursa (http://www.imperator.ro/anunturi/agricole-si-
industrie/produse-agricole/vita-de-vie/anunt/struguri-de-masa-si-de-vin-feteasca-regala-
sauvignon-aligote-podgoriile-husilor-3581.html)
Însușiri biologice: Soi cu o vigoare mare de creștere, cu o dezmugurire timpurie,
înregistrată în primele zile ale lunii aprilie şi cu perioadă lungă de vegetație . Își maturează bine
lemnul astfel încât rezistă până la minus 22°C şi are o capacitate rapidă de refacere în urma
accidentelor climatice. Este sensibil la secetă, din acest punct de vedere se evită cultura acestuia
în zone secetoase şi nisipoase. Este sensibil şi la putregaiul cenușiu şi prezintă rezistență medie la
mană şi la făinare. Fertilitatea este foarte bună, formează 60-70% lăstari fertili şi are coeficienții
de fertilitate cu valori de 0,9-1,8 cel fertil şi 1,8-2,1 cel absolut.
Particularități agrotehnice: Preferă terenuri bogate în resurse hidrice, preferând
portaltoi care să dezvolte un sistem radicular profund, ca SO 4, SO 4- 4. În plantații se poate
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 16/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
15
conduce atât în forma joasă, cât şi semiînaltă, dând rezultate foarte bune la multe tipuri de tăiere.
Încărcătura de ochi care se lasă pe butuc variază în funcție de arealul de cultur ă, în medie 20-22
ochi/m2. Fetească regală reacționează foarte bine la fertilizarea organică, administrată periodic,
minim 30 t/ha.Caractere tehnologice: Ajunge la maturitate deplină la două săptămâni după soiul
Fetească albă şi la 3-4 săptămâni după soiul Chasselas doré. Greutatea medie a unui strugure
variază între 70 şi 150 grame, iar a 100 de boabe între 145 şi 190 grame. Acumulează zaharuri
între 188-215 g/l, în mod normal şi are o amplitudine mică de supramaturare, deoarece atinge un
maxim de 220-235 g/l, iar aciditatea este în acest caz mai ridicată (5,7-6,2 ‰).
Producția de struguri obținută variază de la 11 t/ha la Blaj la 27 t/ha la Odobești, cu o
medie de 15-20t/ha. Se obțin în mod frecvent, vinuri de masă (consum curent), dar şi vinuri
superioare seci, vinuri materie primă pentru spumante şi distilate învechite din vin. Vinul este
alb-verzui, cu tărie moderată, plin, puțin extractiv.
Selecții clonale: Din populația soiului Fetească regală la S.C.V.V. Blaj a fost extrasă
selecția clonală Fetească regală 21 Blaj şi a fost omologată în anul 1979.
Zonare: Având o mare plasticitate ecologică, dar şi datorită producțiilor ridicate obținute,
soiul se cultivă în foarte multe areale viticole (129), chiar şi în areale caracterizate printr -un
ecoclimat mai puțin favorabil cultivării soiurilor albe de calitate.
6.4. Cabernet sauvignonOrigine - Soi de origine franceză care se cultivă pe suprafeţe mari în regiunile Bordeaux
şi Médoc. La noi în ţară a fost introdus înainte de filoxeră şi deţine în prezent cea mai mare
suprafaţă din grupa soiurilor pentru vinuri roșii de calitate.
Sinonime - Petit vidure, Vidure, Petit Cabernet.
Caractere Morfologice: Rozeta este puternic scămoasă, verde albicioasă, cu margini
roşii.Vârful lăstarului este scămos, alb-liliachiu. Lăstarul este verde-cafeniu, ușor scămos.
Inflorescența este cilindro-conică, uneori aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6stamine mijlocii şi ovar bilocular rotund cu stil scurt. Polenul este fertil şi abundent. Uneori se
întâlnesc şi defecţiuni şi anomalii florale care nu corespund sub aspectul producției . Cârceii sunt
scămoşi, de culoare verde-roșietică.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 17/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
16
Fig.6 Cabernet sauvignon - Sursa (http://southwestfrancewines.com/)
Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor rotunjită, gofrată, de culoare verde închis,
scămoasă pe partea inferioară, cu 5 până la 7 lobi. Sinusurile laterale superioare sunt profunde,
închise, cu lumen ușor triunghiular. Sinusurile suplimentare apărute pe lobul terminal au formă
de U. Sinusul peţiolar este semideschis ovoidal sau închis, de formă circulară. Nervurile sunt
puțin roșietice spre bază. Dinții au baza lățită şi cu laturi ușor convexe. Pețiolul roșietic este egal
cu nervura mediană. Strugurele este mic, conic, adesea aripat, lax. Bobul este sferic, mic, cu
pielița groasă, colorată negru-albăstrui din cauza pruinei abundente, cu miez zemos şi gust
ierbos. Sămânța este destul de mare, tronconică, cu șalaza ovală, destul de ștearsă situată spre
centrul seminței, cu ușoare riduri și cu rostru scurt, gros, gălbui.
Însușiri Biologice: Este un soi cu vigoare mijlocie de creștere, cu o perioadă de vegetație destul de lungă (180-190 zile). Soiul Cabernet Sauvignon, dezmugureşte şi porneşte târziu în
vegetație exceptând anii în care survin valuri de căldură şi în care decalajul între soiuri este
foarte strâns. Își maturează bine lemnul toamna, pe 70-80% din lungime şi chiar mai mult în
unele centre din sudul ţării, devenind dens şi tare. Din acest considerent, pentru o bună reuşită în
procesul de altoire, coardele necesită un timp mai lung pentru a se umecta, iar dintre soiurile de
portaltoi, care au afinitate mai mare se disting portaltoii cu “sânge de berlandieri”, caracterizaţi
printr-un lemn dur asemănător cu acest soi.
Este un soi tolerant la secetă, însă în condițiile climatice din sudul Franţei s-a dovedit a fi
sensibil. În ceea ce privește rezistenţele la principalele boli şi dăunători, soiul Cabernet
Sauvignon s-a remarcat printr-o rezistență sporită la putregaiul cenușiu ( pielița boabelor este
groasă), însă este sensibil la făinare, antracnoză şi prezintă o relativă sensibilitate la acarieni. Se
manifestă ca un soi cu o anumită rezistență la filoxeră, iar în unii ani meiază şi mărgeluieşte
puternic ceea ce își pune amprenta pe producția care este destul de oscilantă.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 18/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
17
În plantațiile viticole din ţara noastră, soiul prezintă o variabilitate impresionantă a
caracterelor fenotipice, fiind depistate cinci biotipuri care se diferenţiază după: tipul florii,
lungimea inflorescenţei, gradul de ramificare a inflorescenţei şi procentul de legare a boabelor.
Fertilitatea soiului este mijlocie, formează 40-60% lăstari fertili, iar coeficientul de fertilitateabsolut este în jur de 1,5, iar cel relativ este de 0,6-0,7.
Soiul se caracterizează pr intr-o capacitate medie de emitere a lăstarilor din mugurii aflaţi
pe lemn bătrân, iar potențialul de regenerare al butucilor se înscrie în aceeași clasă.
Particularități de cultură: Studiile realizate au demostrat că soiul dă foarte bune
rezultate condus pe forme semiînalte, tipul de tăiere Guyot pe semi tulpină, cu o încărcătură de
ochi de 16-22 ochi/m2, repartizată pe coarde lungi de 10-12 ochi. Dintre lucrările şi operţiile în
verde, plivitul lăstarilor sterili şi copilitul s-au dovedit benefice soiului.
Caractere Tehnologice: Soiul Cabernet Sauvignon își maturează strugurii în epoca a V-
a, când acumulează peste 200 g/l zaharuri şi poate atinge valori de 240 g/l la supramaturare, iar
aciditatea totală variază între 4,9‰-6,6 ‰. Greutatea medie a unui strugure este în medie de 60-
90 de grame, ceea ce determină valori scăzute ale indicilor de productivitate.
Producția de struguri obținută este relativ mică, soiul având un potențial productiv destul
de scăzut, (5-7 t/ha), condițiile de mediu influenţând foarte mult cantitatea şi calitatea producției.
Vinul tânăr este astringent, aspru, însă pe măsură ce se învecheşte devine tot mai catifelat,
echilibrat, suficient de extractiv, intens colorat, roșu - rubiniu şi cu un buchet foarte plăcut şi cuun pronunţat caracter de soi.
Selecții Clonale: Variabilitatea morfologică pronunţată a determinat supunerea acestui
soi în cadrul selecţiei clonale, obţinându-se la noi în ţară patru selecţii clonale: clona 33 V.
Călugărească (în anul 1985), clona 7 Drăgășani (în anul 1976), clona 4 Iaşi (în anul 1978) şi
clona 131 Ştefăneşti (în anul 2000) de la care se obţin producții mai stabile pe fondul unor
acumulări mai mari de zaharuri.
Zonare: Se cultivă în foarte multe centre viticole din ţara noastră (74), centre viticole
amplasate în zona colinară a subcarpaţilor din Muntenia şi Oltenia, în sudul Moldovei, în
Dobrogea precum şi în unele centre viticole din vestul ţării.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 19/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
18
7. Alegerea portaltoiului
7.2. Portaltoiul SO4-4 Origine: Selecţie rezultată din portaltoiul Berlandieri x Riparia Teleki 4 A, realizată în
Germania, la Şcoala de viticultură din Oppenheim, de către A. Rodrian, în jurul anului 1940.
Sinonime: SO4
Caractere morfologice: Frunza adultă este mare, întreagă ușor trilobată, în special la
cele situate la baza lăstarului. Limbul este colorat verde-închis, ușor gofrat şi ondulat, cu
marginea involută, cu scame şi peri pe partea inferioară. Sinusul peţiolar este deschis în formă de
V sau liră, iar sinusurile laterale superioare, când apar au formă de U. Nervurile sunt verzi şicapătă o uşoară nuanţă roșietică spre punctul peţiolar. Dinții sunt mici, înclinaţi spre vârf.
Pețiolul este păros, de culoare verde-roșietic.
Coarda este de culoare cenuşie închisă, cu noduri proeminente, acoperite cu peri scurţi.
Scoarţa se exfoliază în plăci, iar mugurii sunt mici şi ascuțiți ( foto pag. 345).
Caractere agrobiologice şi tehnologice: Este un portaltoi care se apropie foarte mult de
Riparia gloire din punct de vedere al caracterelor morfologice şi a comportării agrobiologice, şi
anume: dezmugureşte cu 4-5 zile mai târziu decât portaltoiul Riparia gloire, are o perioadă de
vegetație scurtă, (165-170 zile), vigoare mare şi o maturare a lemnului bună (este considerat
portaltoiul cu cea mai bună maturare a lemnului). Are o capacitate de înrădăcinare bună, (60-80
% capacitatea de înrădăcinare a butaşilor), iar afinitatea cu soiurile de viţă roditoare este bună
(45-50%). În plantații dezvoltă un sistem radicular foarte puternic, pătrunde în sol la adâncimi
foarte mari (4-5 m), cu foarte multe rădăcini de schelet, dar şi foarte multe rădăcini subţiri şi
lungi.
Rezistenţe biologice: prezintă o rezistență bună la filoxera radicicolă, însă slabă la
filoxera galicolă, este rezistent la nematozii endoparaziţi ( Meloidogyne arenaria, Meloidogyne
incognita), rezistență mijlocie la cloroză (maxim 17% calciu activ în sol, respectiv I.P:C. – 30),
rezistent la secetă, sensibil la săruri nocive din sol (maximum 0,4%0 NaCl), iar dintre bolile
criptogamice, manifestă sensibilitate sporită la antracnoză.
În şcoala de viţe: portaltoiul înrădăcinează bine, iar prinderea la altoire este bună, fiind
considerat cel mai valoros din grupa hibrizilor Berlandieri x Riparia.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 20/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
19
În plantațiile pe rod: imprimă soiurilor asociate cu el precocitate, vigoare, calitate, însă
în anii ploioşi întârzie maturarea, influenţând negativ producția. Se obţin rezultate bune prin
asocierea acestui portaltoi cu soiurile Grasă de Cotnari, Traminer roz, Fetească albă, Riesling
italian, Chardonnay, Sauvignon, Chasselas doré.Particularităţi de cultură: se adaptează foarte bine pe toate tipurile de sol, preferând
totuşi solurile reavene şi fertile. Nu suportă solurile acide şi cu exces de umiditate. Fiind un soi
foarte viguros, se lasă sarcini mari de lăstari pe butuc, rezultând în urma plivitului 12 lăstari,
formează copili lungi şi viguroşi, necesitând săptămânal copilitul şi legatul lăstarilor.
Reacţionează foarte bine la fertilizarea cu îngrăşăminte chimice, însă în doze echilibrate.
Producția medie de butaşi care se obține este de 190.000-200.000 butaşi/hectar.
Selecţii clonale: La Staţiunea Viticolă Blaj, a fost obținută o clonă foarte valoroasă,
clona 4 (Toader M., 1955-1974), fiind practic o supraselecţie care s-a manifestat printr-o
productivitate mare, cu randamente sporite la altoire (peste 40%). În Franţa au fost obținute peste
78 de clone, însă doar clonele 5, 15, 18, 102 sunt recomandate pentru înmulţire.
Zonare: este cel mai valoros portaltoi din grupa Berlandieri x Riparia, fiind foarte extins
în cultură, în special în ţările cu tradiţie viticolă, iar la noi în ţară, se recomandă pentru toate
podgoriile şi centrele viticole.
7.2. CHASSELAS x BERLANDIERI
Origine: A fost obținut în anul 1882 din încrucişarea soiului Chasselas doré şi Vitis
Berlandieri de C. Millardet, fiind studiat mai mult de către amelioratorul Grasset.
Sinomnime: 41B.
Caractere morfologice: Frunza adultă este de mărime mijlocie, întreagă sau ușor
trilobată, cu contur pentagonal, colorată verde deschis. Limbul este ușor gofrat şi scămos pe
partea inferioară, cu marginile ușor revolute. Sinusul peţiolar are forma unei lire, lipsit de
mezofil, iar sinusurile laterale sunt slab schiţate. Nervurile sunt de culoare galben verzuie şi
prezintă scame. Dinții sunt mici, cu laturile rotunjite. Pețiolul este mai scurt decât lungimeanervurii mediane, de culoare verde-cafenie. Coarda este canelată şi de culoare cafenie, prezintă
internodii de lungime medie, muchiate, iar nodurile sunt proeminente. Ţinută 2-3 zile în apă
aceasta capătă o nuanţă negricioasă. Lemnul este dens, iar scoarţa se exfoliază în plăci. Mugurii
sunt mari şi teşiţi.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 21/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
20
Caractere agrobiologice şi tehnologice: Este portaltoiul cu cel mai scurt ciclu de
vegetație, de vigoare mijlocie, care reușește să-şi matureze lemnul în condiții bune, exceptând
situaţiile în care este puternic atacat de mană. Dezmugureşte mai târziu, evitând pagubele
provocate de îngheţurile târzii de primăvară. Are o capacitate de înrădăcinare slabă, doar (20-40% capacitatea de înrădăcinare a butaşilor), iar afinitatea cu soiurile roditoare este bună (45-50%).
În plantații dezvoltă un sistem radicular format dintr -un număr foarte redus de rădăcini de
schelet, însă groase, cărnoase şi lungi care explorează solul pe adâncime mare. Deşi pe sistemul
radicular se găseşte un număr mare de nodozităţi, portaltoiul prezintă rezistență la filoxeră, fapt
confirmat de longevitatea plantaţiilor şi capacitatea bună de producţie.
Rezistenţe biologice: este sensibil la mană, fiind nevoie de 2-3 tratamente în cursul
perioadei de vegetație, fiind în schimb foarte rezistent la cloroză calcară, (maxim 40 % calciu
activ în sol, I.P.C. - 60). Are rezistență bună la filoxeră, rezistență bună la secetă şi toleranță
mijlocie la săruri, maximum 0,6%0 NaCl, nu suportă excesul de umiditate din sol.
În şcoala de viţe: portaltoiul înrădăcinează slab, iar prinderea la altoire este relativ bună.
În plantațiile pe rod: Are o capacitate bună de adaptare la condițiile de mediu şi
compatibilitate cu cea mai mare parte dintre soiurile europene, fapt reflectat în procentul redus
de goluri care apar în plantații. Deşi este un portaltoi de vigoare mijlocie imprimă soiurilor o
vigoare mare. În primii ani viţele manifestă o creștere ceva mai lentă în comparaţie cu cele
altoite pe alţi portaltoi. Este foarte indicat pentru soiurile de masă şi pentru soiurile pentru vinurialbe de calitate superioară, determinând acumularea unor cantități mari de zaharuri, dovedindu-
se a fi un portaltoi de cantitate/calitate. Producția medie de butaşi care se obține este de 100.000-
130.000 butaşi/hectar.
Particularităţi de cultură: se adaptează foarte bine pe solurile bogate în calcar, cu un
regim scăzut de precipitaţii. Se lasă pe butuc o sarcină mijlocie, în medie 8 lăstari/butuc,
formează mulţi copili, necesitând lucrări dese de copilit. În cursul perioadei de vegetație sunt
necesare tratamente împotr iva manei şi a filoxerei galicole.
Selecţii clonale: S-au efectuat mai multe lucrări de selecţie a acestui soi, iar în Franţa
unde ocupă locul 2 ca pondere; au fost obținute un număr mare de clone, dintre care cele mai
importante sunt: 80, 87, 153, 195, 212.
Zonare: este înscris pe lista portaltoilor admişi spre înmulţire în România, obţinându-se
rezultate bune în podgoriile din Dobrogea, pe terenurile calcaroase de la Pietroasa, pe prima
Terasă a Dunării, în special în centrele viticole specializate în cultura soiurilor de masă.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 22/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
21
8. Tehnologia de cultură
Reuşita unei plantații viticole se apreciază după prinderea la plantare, vigoarea de creștere
a viţelor în primii ani, durata perioadei de tinereţe, potențialul productiv şi de calitate realizate
încă de la intrarea pe rod. Aceste caracteristici depind de pregătirea terenului în vederea plantării,
calitatea materialului săditor folosit, nivelul agrotehnic aplicat la înfiinţarea plantaţiilor ş i de
întreţinere a acestora până la intrarea pe rod.
8.2. Pregătirea terenului pentru plantare
Pregătirea terenului se efectuează printr -o serie de lucrari:
Defrișarea vegetației: constă în dislocarea şi curăţirea terenului de butuci, arbuşti răzleţi,
buruieni, cu maşini şi utilaje adecvate;
Fertilizarea de bază: se realizează înainte de desfundatul terenului, aplicându-se gunoi de
grajd şi îngrăşăminte chimice în funcție de cartarea agrochimică şi de tipul de sol;
Desfundatul terenului: constă în mobilizarea solului la o adâncime de 60-80 cm;
Nivelarea terenului: este necesară când se doreşte se doreşte uşurarea lucrărilor de
pichetat şi pentru a diminua neuniformităţile pedologice în etapa imediat următoare după
plantare.
Pichetarea terenului: se urmăreşte obţinerea unor rânduri drepte şi paralele între ele. 8.2.1. Stabilirea distanţelor de plantare, a formei de conducere şi a tipului de tăiere
Distanţele între rânduri şi între plante pe rând, folosite la înfiinţarea plantaţiilor viticole,
determină densitatea de plantare respectiv numărul de butuci la unitatea de suprafaţă.
Densitatea de plantare depinde de vigoarea soiurilor , a portaltoiului, de fertilitatea solului, de
condițiile climatice, forma de conducere a butucilor, de încărcătura de rod atribuită la tăiere şi de
direcţia de producţie. Distanţele între rânduri se aleg ţinând seama şi de posibilităţile de
mecanizare a lucrărilor.
Distanţele de plantare folosite pentru înfiinţarea plantaţiei viticole sunt:
- distanţa între rânduri: 2,20 m
- distanţa între butuci pe rând: 1,10 m
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 23/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
22
8.2.2. Stabilirea formei de conducere şi a tipului de tăiere
Butucul de viţă de vie este format dintr-o parte subterană denumită sistem radicular, care
include partea subterană a tulpinii (a fostului butaş) şi rădăcina propriu-zisă, cu multitudinea derădăcini emise din această tulpină subterană, şi o parte la suprafaţa solului denumită sistem sau
aparat aerian, care cuprinde tulpina propriu-zisă (organul cel mai dezvoltat) ce susţine întregul
sistem aerian al butucului, compus din mai multe ramificaţii - denumite coarde. Deci, sistemul
aerian este format din tulpină si coarde.
Fig.8.1 Forma de conducere semi- înaltă(ŢÂRDEA şi DEJEU, 1995)
8.2. Taierea de formare
În anul al II-lea de la plantare se lasă o cordiţă de 5-6 ochi. În vară se aleg 2-3 lăstari,
când au 8-10 cm lungime şi se palisează pe tutore. Restul lăstarilor se îndepărtează, ca şi copilii
de pe lăstarii palisaţi.
În anul al III-lea de la plantare se proiectează tulpina din coarda cea mai de jos, mai
viguroasă, şi se taie sub nivelul sârmei. Cu excepţia a 3 -4 ochi din vârf, restul ochilor de pe
tulpină se orbesc sau în timpul verii se suprimă lăstarii porniţi din aceştia.
În anul al IV-lea se formează primele verigi pe rod. Se aleg 2 coarde din vârful tulpinii,
cu poziţie opusă şi se scurtează la 8-10 ochi, fiecăruia revenindu-i şi câte un cep de 2 ochi.
Coardele lăsate la tăiere se leagă de prima sârmă a spalierului.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 24/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
23
Fig.8.2 Tăierea de formare Guyot(ŢÂRDEA şi DEJEU, 1995)
În anul al V-lea se încheie în mod obişnuit formarea butucului, lăsându-se 4 verigi de
rod, respectiv 4 coarde a 12 ochi, în medie, şi 4 cepi a 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lăsate
se recomandă dublarea primei sârme a spalierului.
8.3. Instalarea mijloacelor de susţinere
În anul al II-lea, primăvara sau toamna, este obligatorie instalarea mijloacelor de
susţinere. În cultura viţei de vie mijloacele de susţinere cele mai răspândite sunt aracii şi
spalierii. În loturile de pe lângă casă se folosesc cu bune rezultate ambele mijloace.
Aracii sunt confecţionaţi din lemn de esenţă tare sau moale (salcâm, stejar sau brad, plop)
şi pot avea grosimi de la 2-3 cm până la 5-6 cm. Lungimea lor, în medie, este de 2 m. Pentru
mărirea durabilităţii, porţiunea care vine introdusă în pământ se tratează cu piatra vânătă 10%
timp de 10 zile, sau cei mai groşi se pârlesc pe această porţiune. Aracii se fixează cu ajutorul
chitonogului sau cu ranga, la circa 15-20 cm de butuc. Dacă sunt necesari mai mulţi pentru un
butuc, se fixează pe direcţia rândului, în dreapta şi în stânga butucului. În acest caz, aracii de
lângă butuc trebuie să fie mai lungi şi mai groşi decât cei dinspre vârful corzilor.
În cazul susţinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn, din fier cornier, ţeavă şi
adesea din prefabricate (beton armat). Lungimea bulamacilor pentru cultura clasică a viţei de vie
este în jur de 2 m. Porţiunea care se îngroapă în pământ la bulamacii de lemn se tratează ca şi la
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 25/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
24
araci. Bulamacii instalaţi la capetele rândurilor poarta denumirea de "fruntaşi", se aşează înclinaţi
şi sunt consolidaţi cu ancore, sau în poziţie verticală când sunt sprijiniţi cu contraforţe. Bulamacii
dintre fruntaşi se numesc mijlocaşi. Ei se instalează pe linia rândului, la distanţe de circa 10 m.
Pentru spalieri se foloseşte sârma galvanizată (zincată), spre a fi ferită de rugină. Prima sârmă de jos este mai groasă, de 2,8 mm în diametru. Sârmele următoare pot fi ceva mai subţiri (2,2 mm).
Pentru calculul necesarului de sârmă se are în vedere că 100 m sârmă de 2,2 mm în diametr u
cântăresc 3 kg, iar cea de 2,8 mm, 5 kg.
9. Particularități ale vinurilor obținute
Tămâioasă românească: se prepară vinuri albe aromate de o calitate deosebită, pentru
obținerea căreia este necesară culegerea strugurilor la supramaturare. Astfel, ar e nevoie demicroclimate unde să i se asigure toamne lungi și însorite, iar strugurii să acumuleze 240-250 g/l
zaharuri. Strugurii sunt bogați în aromă, care este dată mai ales de alcoolul terpenic (Terpineol)
din pielița bobului. De aceea, pentru a extrage aroma, Tămâioasa românească trebuie macerată
pe boștină timp de 1-2 zile, timp în care substanțele aromate din pielița boabelor trec în
must. Vinurile de Tămâioasă românească sunt dulci sau demidulci, rareori seci, cu o tărie
alcoolică de 12-12,5% vol. și un conținut de zaharuri de peste 40 g/l. Au o culoare care variază
de la galben-auriu la chihlimbariu, în funcție de vârstă. Aroma specifică a vinului, ce amintește
de florile de câmp, se păstrează la învechirea în sticlă până la 7 -8 ani, după această perioadă,
intensitatea aromei începând să scadă. La vinurile mai vechi, aroma capătă noi valențe, care
sugerează mirosul fagurelui de albine. Cu toate acestea, Tămâioasa românească, fie ea tânără sau
bătrână, este un vin ce impresionează prin personalitatea puternică, academicianul Valeriu D.
Cotea numindu-l "vinul-capodoperă".
Băbească neagră: Culoare rubiniu deschis, regulamentar, care aminteste de un Pinot sau
de un Gamay. Nasul impresioneaza tocmai prin simplitatea si puritatea aromelor, fructele rosii de
padure imbinandu-se fericit cu cele de cireasa neagra si visina proaspata. Notele lemnoase sunt
foarte bine integrate, iar vinul mai aduce adieri de ciocolata neagra, condimente uscate si aluzii
usor pamantoase. Gustativ, se continua linia nasului, fructul light spre mediu fiind vioara intai.
Atacul este unul usor si lipsit de agresivitate dar sa nu credeti ca avem de-a face cu un vin
"subtire"; concentratia si puritatea fructului sunt extrem de bine creionate, aciditatea este foarte
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 26/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
25
bine infipta, iar taninii sunt abia perceptibili. Final mediu, putin spicy si cu o suculenta naturala
foarte rar intalnita pe la noi.
Fetească regală: Vinurile de Fetească sunt, de regulă, seci, dar se pot obține și vinuri
demiseci sau chiar dulci. Au o culoare alb-verzui, cu nuanțe gălbui sau galben-verzui, care, pemăsura maturării, respectiv după 1-2 ani, își schimbă ușor nuanța spre galben-pai sau chiar în
galben-auriu. Este un vin de calitate superioară, cu o tărie alcoolică moderată, între 10,5 și 11,5
% vol., este ușor, echilibrat, cu o aromă specifică florală. Vinul de Fetească regală este, de fapt,
un vin semiaromat, cu un gust plăcut, bine conturat, plin de finețe, ușor acrișor, aducând cu cel al
unui măr românesc de vară. Este foarte apreciat vinul tânăr , care nu are o vechime mai mare de
un an, pentru că păstrează aroma originală, elegantă, de tip floral, nealterată de timp, cu
prospețimea și vioiciunea specifice, date de o aciditate mai ridicată. Vinurile de Fetească regală
se asociază foarte bine cu gustările servite la începutul mesei, ca aperitiv, sau pot acompania
majoritatea mâncărurilor pe bază de pește sau fructe de mare. Peștele de apă dulce, cum ar fi
crapul, păstrăvul, șalăul, scrumbia, aproape întotdeauna mai delicat, va fi însoțit de vinuri a lbe
tinere, cu tăria alcoolică mai redusă, printre care și Feteasca regală. De asemenea, vinul de
Fetească regală se asociază cu brânzeturi dulci nefermentate, cu fructe proaspete la sfârșitul
mesei, dar și cu mâncăruri mai grele, mai complexe, cum ar fi jumări, mititei ardelenești sau
purcel la cuptor. Specialiștii recomandă ca vinurile albe și roze să se servească la temperatura de
10-12 grade Celsius, doar cele dulci fiind servite la temperaturi de 7-9 grade CelsiusCabernet sauvignon: este un vin robust, sec, taninos, care însoțește mâncărurile
tradiționale, din carne roșie sau vânat, cu arome putermice de cireșe amare, prune afumate și
zmeură proaspătă.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 27/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
26
10. Calculul suprafețelor
Suprafața calculată
Sc=SABE+SBCD+SBDE
AB = 7,8 cm
BC= 4,7 cm
CD= 4,1 cm
DE= 7,4 cm
EA= 4,5 cm
SABE= (BE*AAʹ)/2 = 17,22 cm²
SBCD= (BD*CCʹ)/2 = 8,55 cm²
SBDE= (BE*DDʹ)/2 = 20,58 cm²
Sc=SABE+SBCD+SBDE = 17,22 + 8,55 + 20,58 = 46,35 cm²
Coeficientul de transpunere
K = 2,014
Sc transpusă =(BE*K*50*AAʹ*K*50)/2+(BD*K*50*CCʹ*K*50)/2+(BE*K*50*DDʹ*K*50)/2
Sc transpusă = 47,00117 ha
Toleranța
T = ST/400
T = 47/400 = O,1175 ha
Abaterea
E = ST – Sc transpusă
E ˂ T E = 47 – 47,00117 = - 0,00117 ha
- 0,00117 ˂ 0,1175
Panta terenului (I)
I% = (Cmax – Cmin)/D*100
Cmax = 235
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 28/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
27
Cmin = 169
D = 573,99
I% = 11,5%
D – distanța (Cmax și Cmin)*K*50
Masură antierozională: benzi înierbate
Transpunerea laturilor pe schiță
AB = 15,71 cm
DC = 8,25 cm
BC = 9,46 cm
DE = 14,9 cm
EA = 9,06 cm
Calculul suprafeței utile
St = 47 ha
Suprafața ocupată de cladiri: Sc = 950 m²
Drumul principal: L= 570 m; l=6m; Sdp= 3.420 m²
Drumurile secundare: L=1.064 m; l=3 m; Sds= 3.192 m²
Alei: L=3.536 m; l=1 m; Sa= 3.536 m²
Zona de întoarcere: L= 2.851,95 m; l = 6 m; Szî = 17.111,7 m²
Sutilă= ST – (Sc + Sdp + Sds + Sa + Szî)
Sutilă= 470.000 m² - (3.420+3.192+950+17.111,7+3536)
Sutilă= 441.790,3 ha
Necesarul de vița
Folosim schema de plantare: 2*1,2. Suprafața necesară pentru un butuc este de 2,40 m².
Pentru a afla necesarul de de vițe pentru un hectar se împart e 10.000 m² la 2,40 m² și se obține4167 butași/ha. Pentru întreaga suprafață de44,18 ha este nevoie de184.094 butași. Se
achiziționează 5% din numarul butașilor ca măsură de precauție, în acest caz aceștia sunt in
număr de 9.205 butași.
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 29/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
28
11.
Deviz aferent construcțiilor
Specificaţie U.M Pret/unitate (lei) VolumValoare totala
(lei)
1 Sediul firmei buc 150.000 1 150.000
2Complex de
vinificaţie buc 530.000 1 530.000
3 Drum principal km 20.000 0.57 11.400
4 Drum secundar km 15.000 1,064 15.960
5 Alei km 5.000 3,536 17.680
6 Zone întoarcere ha 6.000 2,852 17.112
7 Benzi înierbate ha 350 44,18 15.463
8 Sistem de susţinere ha 35.000 44,18 1.546.300
9 Bazine (2/ha) buc 400 88 35.200
TOTAL (lei) 2.339.115
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 30/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentruobținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
29
12. Deviz general
Denumire deviz Valoare(RON)
Înfiinţarea plantaţiei 1.253.002,05
Anul I 203.297,67
Anul II 240.344,53
Anul III 262.963,35
Anul IV 379.872,09
Anul V 328.512,84
Deviz construcţii 2.339.115
Total general 5.007.107,53
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 31/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară înpodgoria Dealurile Buzăului
30
Podgoria Dealurile Buzaului Producția medie (kg/ha)
Distanţa medie (km) 5Suprafaţa(ha) 44,18
13. Deviz de înființare a planației
Nr. Lucrări tehnologice în Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de materiale
crt. ordine cronologică mecanizat
Vol. Tarif Chelt. Vol. Nor- Grupa Nece- Chelt. UM Con- Preţ Total
UM lucră- lei/ cu lucr. lucră- ma de de com- sar cu Felul sum lei- lei
rii UM mec. rii mun- plexi- zile- forţa materialelor nor- UM
lei că tate a om de mat
lucrării muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Defrişat teren ha 44,18 95 4197,10
2 Nivelat teren (2*44,18 ha) ha 88,36 30 2650,80
3 Parcelat teren ha 44,18 5 III/3 26,508 1670,00
4 Încarcat gunoi grajd t 2650,80 3 7952,40 Gunoi de grajd t 2650,8 7 18555,60
5 Transport gunoi grajd km 13254,00 2 26508,00
6 Administrat gunoi t 2650,80 3 7952,40
7 Încarcat îngrăşăminte chimice t 15,00 18 II/2 1,667 91,67 Superfosfat kg 8836 0,9 7952,40
8 Transport îngrăşăminte chimice tkm 18,00 3 54,00 Sulfat de K kg 8836 0,6 5301,60
9 Descarcat îngrăşăminte chimice t 15,00 18 II/2 1,667 91,67
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 32/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară înpodgoria Dealurile Buzăului
31
10 Administrat îngrăşăminte chimice ha 44,18 17 751,06
11 Desfundat ha 44,18 17 751,06
12 Discuit (2x) ha 88,36 60 5301,60
13 Grăpat ha 44,18 60 2650,80
14 Nivelat ha 44,18 25 1104,50
15Încărcat picheţi
mii buc 184,09 10 II/1 18,409 1012,50 picheti buc 184094 0,5 92047,00
16 Transport picheţi tkm 920,45 3 2761,35
17 Descărcat picheţi mii buc 184 10 II/1 18,409 1012,50
18 Pichetat teren ha 44,18 4,4 III/1 10,041 632,58
19Săpat gropi
mii buc 184,09 50 9204,50
20Încărcat viţe altoite
mii buc 184,09 15 I/2 24,545 1227,27 Vite altoite buc 193299 5 966495,00
21 Transport viţe tkm 920,45 10 9204,50
22Descărcat viţe
mii buc 184,09 15 I/2 24,545 1227,27
23Fasonat viţe
mii buc 184,09 2,5 III/1 73,636 4639,07
24Repartizat viţe
mii buc 184,09 9,5 I/1 19,378 968,89
25Plantat
mii buc 184 0,4 III/2 920,450 57988,35
26 Transport apă tkm 920,45 3 2761,35 Apa mc 920,45 1 920,45
27Udat la groapă mii
buc 184,09 4 I/1 46,023 2301,13
28Muşuroit
mii buc 184,09 2 II/1 92,045 5062,48
TOTAL GENERAL 83805,42 1277,322 77925,35 1091272,05
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 33/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară înpodgoria Dealurile Buzăului
32
14. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul I
Nr. Lucrări tehnologice în Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de materiale
crt. ordine cronologică mecanizat
Vol. Tarif Chelt. Vol. Nor- Grupa Nece- Chelt. UM Con- Preţ Total
UM lucră- lei/ cu lucr. lucră-made
decom- sar cu Felul sum lei- lei
rii UM mec. rii mun- plexi- zile- forţa materialelor nor- UM
lei că tate a om de mat
lucrării muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Desfacere muşuroi mii buc 184,09 2 II/2 184,090 10124,95
2 Mobilizare ha 44,18 30 1325,40
3 Copcit (2x) mii buc 368,18 0,5 IV/1 736,360 51545,20
4 Plivit+legat lăstari mii buc 184,09 1 III/1 184,090 11597,67 sfoara kg 350 2 700,00
5
ncărcat viţe pt.completat
gol (3%)
mii buc5,52 15 I/2 0,736 36,80
6 Transport viţe tkm 1,10 3 3,30
7 Descărcat viţe mii buc 5,52 15 I/2 0,736 36,80
8 Fasonat+mocirlit mii buc 5,52 3 III/1 1,840 115,92
9 Săpat gropi mii buc 5,52 0,3 III/1 18,400 1159,20
10 Repartizat viţe mii buc 5,52 9,5 I/1 0,581 29,05
11 Plantat viţe mii buc 5,52 3 III/2 3,680 231,84
12 Transport apă tkm 27,60 3 82,80 apa mc 27,6 1 27,60
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 34/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară înpodgoria Dealurile Buzăului
33
13 Udat la groapă mii buc 5,52 4 I/1 1,380 69,00
14
Transp. Apă trat. Fitosanit(7x)
tkm358,70 3 1076,10 apa mc 359 1,00 358,70
15 Preparat soluţii mii l 358,70 2,4 IV/1 149,458 10462,08 Confidor l 574,34 18,5 10625,29
16 Appollo l 22,09 132,5 2926,93
17 Microttol kg 110,6 15 1659,00
18 Vantax kg 97,32 44 4282,08
19 Ridomil kg 115,08 75,00 8631,00
20 Kocide kg 66,42 31 2059,02
21 Apollo l 57,54 66 3797,64
22 Tratat fitosanitar (7x) ha 309,26 30 9277 ,80
23 Prăşit mecanizat (4x) ha 176,72 25 4418 ,00
24 Praşile manuale (3X) 132,54 0,15 III/1 883,600 55666,80
25 Cârnit mii buc 184 1 I/1 184,090 9204,50
26 Arătură toamnă ha 44,18 40 1767,20
TOTAL GENERAL 17950,60 2349,041 150279,82 35067,26
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 35/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară înpodgoria Dealurile Buzăului
34
15. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul II
Nr. Lucrări tehnologice în Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de materiale
crt. ordine cronologică mecanizat
Vol. Tarif Chelt. Vol. Nor- Grupa Nece- Chelt. UM Con- Preţ Total
UM lucră- lei/ cu lucr. lucră-made
decom- sar cu Felul sum lei- lei
rii UM mec. rii mun- plexi- zile- forţa materialelor nor- UM
lei că tate a om de mat
lucrării muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Tăieri de formare mii buc 184,09 0,8 IV/1 230,113 16107,88
2 Scos coarde ha 44,18 0,35 I/1 126,229 6311,43
3 Mobilizarea semiadâncă ha 44,18 30 1325,40
4 Copcit (2x) mii buc 368,18 0,5 IV/1 736,360 51545,20
5 Praşile mecanice (3x) ha 132,54 25 3313,50
6 Praşile manuale (2x) ha 88,36 0,15 III/1 589,067 37111,20
7 Plivit+legat lăstari mii buc 184,09 1 III/1 184,090 11597,67 sfoara kg 350 2 700,00
8
ncărcat viţe completat gol.(1%)
mii buc1,84 15 I/2 0,245 12,27
9 Transport viţe tkm 9,20 3 27,60
10 Descărcat viţe 1,84 15 I/2 0,245 12,27
11 Fasonat + mocirlit mii buc 1,84 3 III/1 0,613 38,64
12 Săpat gropi mii buc 1,84 0,25 III/1 7,360 463,68
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 36/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară înpodgoria Dealurile Buzăului
35
13 Repartizat viţe mii buc 1,84 9,5 I/1 0,194 9,68
14 Plantat viţe mii buc 1,84 2 III/1 0,920 57,96
15 Transport apă tkm 9,20 2,5 23,00 apa mc 9,2 1 9,20
16 Udat groapă mii buc 1,84 4 I/1 0,460 23,00
17
Tr ansport apă tratamentefito.(10x)
tkm512,43 3 1537,29
apamc 512,43 1 512,43
18 Preparat sol. Tratamente 512,43 2,4 IV/1 213,513 14945,88 Cabrio Top kg 93,61 166 15539,26
19 Acrobat MZ kg 93,61 105,00 9829,05
20 Kumulus kg 139,26 16,3 2269,94
21 Appollo l 22,09 132,5 2926,93
22
Fastac 10EC
l3,49 189 659,61
23 Ridomil kg 115,08 75 8631,00
24 Polyram DF kg 92,53 41 3793,73
25 Kocide kg 66,42 31 2059,02
26
NISSORUN10 WP
kg22,32 248 5535,36
27
TELDOR500 SC
l45,8 352,00 16121,60
28 Trat. Fitosanitare (10x) ha 441,80 30 13254,00
29 Cârnit mii buc 184,09 0,75 I/1 245,453 12272,67
30 Arătură toamnă ha 44,18 40 1767,20
TOTAL GENERAL 21247,99 2334,861 150509,41 68587,12
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 37/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară înpodgoria Dealurile Buzăului
36
16. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul III
Nr. Lucrări tehnologice în Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de materiale
crt. ordine cronologică mecanizat
Vol. Tarif Chelt. Vol. Nor- Grupa Nece- Chelt. UM Con- Preţ Total
UM lucră- lei/ cu lucr. lucră-made
decom- sar cu Felul sum lei- lei
rii UM mec. rii mun- plexi- zile- forţa materialelor nor- UM
lei că tate a om de mat
lucrării muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Tăieri de formare mii buc 184,09 0,8 IV/1 230,113 16107,88
2 Scos coarde ha 44,18 0,35 I/1 126,229 6311,43
3 Verificat sistem sustinere ha 44,18 0,35 I/2 252,457 12622,86
4 Mobilizarea semiadâncă ha 44,18 30 1325,40
5 Copcit (2x) mii buc 184,09 0,5 IV/1 368,180 25772,60
6 Praşile mecanice (3x) ha 132,54 25 3313,50
7 Praşile manuale (2x) ha 88,36 0,15 III/1 589,067 37111,20
8 Plivit+legat lăstari mii buc 184,09 1 III/1 184,090 11597,67 sfoara kg 350 2 700,00
9 Încărcat viţe completat gol. (1%) mii buc 1,84 15 I/2 0,245 12,27
10 Transport viţe tkm 9,20 3 27,60
11 Descărcat viţe mii buc 1,84 15 I/2 0,245 12,27
12 Fasonat + mocirlit mii buc 1,84 3 III/1 0,613 38,64
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 38/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară înpodgoria Dealurile Buzăului
37
13 Săpat gropi mii buc 1,84 0,25 III/1 7,360 463,68
14 Repartizat viţe mii buc 1,84 9,5 I/1 0,194 9,68
15 Plantat viţe mii buc 1,84 2 III/1 0,920 57,96
16 Transport apă tkm 9,20 2,5 23,00 apa mc 9,2 1 9,20
17 Udat groapă mii buc 1,84 4 I/1 0,460 23,00
18
Transport apă tratamentefito.(10x)
tkm512,43 3 1537,29
apamc 512,43 1 15539,26
19 512,43 2,4 IV/1 213,513 14945,88 Acrobat MZ kg 93,61 105,00 9829,05
20 Kumulus kg 139,26 16,3 2269,94
21 Appollo l 22,09 132,5 2926,93
22 Fastac 10 EC l 3,49 189 659,61
23 Ridomil kg 115,08 75 8631,00
24 Polyram DF kg 92,53 41 3793,73
25 Kocide kg 66,42 31 2059,02
26
NISSORUN10 WP
kg22,32 248 5535,36
27
TELDOR500 SC
l45,8 352,00 16121,60
28 Cabrio Top kg 93,61 166 15539,26
29 Trat. Fitosanitare (10x) ha 441,80 30 13254,00
30 Cârnit mii buc 184,09 0,75 I/1 245,453 12272,67
31 Recoltat (20%) t 53,02 0,4 II/1 132,550 7290,25
32 Trasnport recolta tkm 265,10 3 795,30
33 Taieri de usurare mii buc 184,09 0,8 II/1 230,113 12656,19
34 Arătură toamnă ha 44,18 40 1767,20
TOTAL GENERAL 22043,29 2581,801 157306,11 83613,95
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 39/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară înpodgoria Dealurile Buzăului
38
17. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul IV
Nr. Lucrări tehnologice în Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de materiale
crt. ordine cronologică mecanizatVol. Tarif Chelt. Vol. Nor- Grupa Nece- Chelt. UM Con- Preţ Total
UM lucră- lei/ cu lucr. lucră-made
decom- sar cu Felul sum lei- lei
rii UM mec. rii mun- plexi- zile- forţa materialelor nor- UM
lei că tate a om de mat
lucrării muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Tăieri de formare mii buc 184,09 0,8 IV/1 230,113 16107,88
2 Scos coarde ha 44,18 0,35 I/1 126,229 6311,43
3
Verificat sistemsustinere
ha44,18 0,35 I/2 252,457 12622,86
4
Incarcat ingasamantcomplex
t11,05 18 II/2 1,228 67,53 Ingrasament complex kg 11045 2 22090,00
5 Trasnport ingrasaminte tkm 55,25 3 165,75
6 Descarcat ingrasaminte t 11,05 18 II/2 1,228 67,53
7
Administratingrasaminte
ha44,18 17 751,06
8 Mobilizarea semiadâncă ha 44,18 30 1325,40
9 Copcit (2x) mii buc 368,18 0,5 IV/1 736,360 51545,20
10 Praşile mecanice (3x) ha 132,54 25 3313,50
11 Praşile manuale (2x) ha 88,36 0,15 III/1 589,067 37111,20
12 Plivit+legat lăstari mii buc 184,09 1 III/1 184,090 11597,67 sfoara kg 350 2 700,00
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 40/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară înpodgoria Dealurile Buzăului
39
13
Transport apă tratamentefito.(10x)
tkm512,43 3 1537,29
apamc 512,43 1 512,43
14 Preparare solutie fito mii l 512,43 2,4 IV/1 213,513 14945,88 Acrobat MZ kg 93,61 105,00 9829 ,05
15 Kumulus kg 139,26 16,3 2269,94
16 Appollo l 22,09 132,5 2926,93
17 Fastac 10 EC l 3,49 189 659 ,61
18 Ridomil kg 115,08 75 8631,00
19 Polyram DF kg 92,53 41 3793,73
20 Kocide kg 66,42 31 2059,02
21
NISSORUN 10WP
kg22,32 248 5535 ,36
22 Cabrio Top kg 93,61 166 15539,26
23 Teldor 500SC l 45,8 352 16121,60
24 Trat. Fitosanitare (10x) ha 441,80 30 13254,00
25 Cârnit mii buc 184,09 0,75 I/1 245,453 12272,67
26 Recoltat (50%) t 132,54 0,4 II/1 331,350 18224,25
27 Trasnport recolta tkm 662,70 3 1988,10
28 Taieri de usurare mii buc 184,09 0,8 II/1 230,113 12656,19
29 Incarcat gunoi grajd t 2650,80 2,5 6627,00 Gunoi grajd t 2650,8 7 18555,60
30 Transport gunoi grajd tkm 13254,00 3 39762,00
31 Administrat gunoi grajd t 2650,80 2,5 6627,00
32 Arătură toamnă ha 44,18 40 1767,20
TOTAL GENERAL 77118,30 3141,199 193530,27 109223,52
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 41/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară înpodgoria Dealurile Buzăului
40
18. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul V
Nr. Lucrări tehnologice în Lucrări executate Lucrări executate manual Consum de materiale
crt. ordine cronologică mecanizat
Vol. Tarif Chelt. Vol. Nor- Grupa Nece- Chelt. UM Con- Preţ Total
UM lucră- lei/ cu lucr. lucră-made
decom- sar cu Felul sum lei- lei
rii UM mec. rii mun- plexi- zile- forţa materialelor nor- UM
lei că tate a om de mat
lucrării muncă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Tăieri de rodire mii buc 184,09 0,8 IV/1 230,113 16107,88
2 Scos coarde ha 44,18 0,35 I/1 126,229 6311,43
3 Verificat sistem sustinere ha 44,18 0,35 I/2 252,457 12622,86
4 Incarcat ingasamant complex t 11,05 18 II/2 1,228 67,53Ingrasamentcomplex kg 11045 2 22090,00
5 Trasnport ingrasaminte tkm 55,25 3 165,75
6 Descarcat ingrasaminte t 11,05 18 II/2 1,228 67,53
7 Administrat ingrasaminte ha 44,18 17 751,06
8 Mobilizarea semiadâncă ha 44,18 30 1325,40
9 Copcit (2x) mii buc 368,18 0,5 IV/1 736,360 51545,20
10 Praşile mecanice (3x) ha 132,54 25 3313,50
11 Praşile manuale (2x) ha 88,36 0,15 III/1 589,067 37111,20
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 42/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară înpodgoria Dealurile Buzăului
41
12 Plivit+legat lăstari mii buc 184,09 1 III/1 184,090 11597,67 sfoara kg 350 2 700,00
13
Transport apă tratamentefito.(10x)
tkm512,43 3 1537,29
apamc 512,43 1 512,43
14 Preparare solutie fito mii l 512,43 2,4 IV/1 213,513 14945,88 Acrobat MZ kg 93,61 105,00 9829,05
15 Kumulus kg 139,26 16,3 2269,94
16 Appollo l 22,09 132,5 2926,93
17 Fastac 10 EC l 3,49 189 659,61
18 Ridomil kg 115,08 75 8631,00
19 Polyram DF kg 92,53 41 3793,73
20 Kocide kg 66,42 31 2059,02
21
NISSORUN 10WP
kg22,32 248 5535,36
22 Cabrio Top kg 93,61 166 15539,26
23 Teldor 500SC l 45,8 352 16121,60
24 Trat. Fitosanitare (10x) ha 441,80 30 13254,00
25 Cârnit lastari mii buc 184,09 0,75 I/1 245,453 12272,67
26 Recoltat (100%) t 265,08 0,4 II/1 662,700 36448,50
27 Trasnport recolta tkm 1325,40 3 3976,20
28 Taieri de usurare mii buc 184,09 0,8 II/1 230,113 12656,19
29 Arătură toamnă ha 44,18 40 1767,20
TOTAL GENERAL 26090,40 3472,549 211754,52 90667,92
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 43/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri,pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
42
19. Calculul eficienței economice
Investiție totală: 5.007.107,53 lei
Investiție la hectar: Inv/ha = Invtot/ST = 106.534,20 lei
Producție medie la hectar = 6 t/ha
Timp de funcționare: 25 ani
Suprafața utilă: 44,18 ha
Rata de amortizare : Camort.= Invtot/Tfuncţ= 200.284,30 lei/an
Producția totală: Su*Prod medie = 265,08 t/haRandamentul în must este de 75% din producția de struguri. Obţinem 198.810 must. Din
această cantitate 3 % se pierde la transformarea în vin.
Rezultă 192,846 l vin. Obţinem 257.128 butelii de vin de 0.750 litri (Q p).
Preț de vânzare: 1 butelie s comercializează cu 8 lei (Pv)
Producția globală: Q p x Pv = 257.128 x 8 = 2.057.024 lei
Venitul anual: Prod glob – Ch mat. = 2.057.024 – 350.497,5 = 1.706.526,47 leiCheltuieli materiale :
Directe : 5% din Invtot, adică 250.355,4 lei
Indirecte : 2% din Invtot, adică : 100.142,2 lei
Cheltuielile materiale sunt 350.497,5 lei
Termenul de recuperare = Invtot/ V NA= 2,93
Viteza de recuperare : Tfuncţ*Trec= 8,52
Cost de producţie pe unitatea de produs :
C p = Cheltmat/Q p = 350.497 / 257.128 = 1,36 lei/kg
Profit : Pr = Q p(Pv- C p)= 1.707.330 lei
Rata profitului : R p=Pr /Cheltmat*100= 487,15%
8/18/2019 Proiect ampelografie USAMV Cluj
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-ampelografie-usamv-cluj 44/44
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri,pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
Bibliografie
1.
CONSTANTINESCU, Gh., ş.a.. 1959 - Ampelografia României, vol. I, EdituraAcademiei
2. DOBREI M., „Pomicultura si viticulture” 1999, Editura Eurobit Timisoara
3. POP N., Viticultura, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca, 2003.
4. POP N., Curs de viticultură generală, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010.
5. STROE M. „Ampelografie” București 2012
6. http://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/2009_apr_Mursa_Dumitru_ro.pdf
7.
http://dealuldorului.ro/podgoriile-din-romania/ 8. https://www.onvpv.ro/sites/default/files/pdfs/caiet_de_sarcini_doc_husi_314ro.pd
f
9. http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/04/22/viticultura-romaneasca-
busuioaca-de-bohotin-vinul-eveniment
10. http://www.samburesti.com/cabernet-sauvignon-vinul-pe-care-il-inteleg-barbatii
11. https://archive.org/stream/traitegeneralvol02unse#page/n287/mode/2up
12.
http://www.galpnb.ro/Prezentare%20zona%20GALPNB-91.htm 13. http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/03/11/viticultura-romaneasca-tamaioasa-
romaneasca-vinul-capodopera--15-39-31
14. http://cipwine.blogspot.ro/2013/09/babeasca-neagra-2009-crama-nicoresti.html