proiect confecȚii anul iii.doc
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” IAŞI
FACULTATEA TEXTILE PIELĂRIE
CONSTRUCŢIA ŞI MODELAREA ÎMBRĂCĂMINTEI
- proiect –
Îndrumător:Conf.dr.ing FILIPESCU EMILIA Student:CIORANU(AMĂRICĂI) RICAGrupa :10303Anul: III2013-2014
PLAN PROIECT
Capitolul 1 : PREZENTAREA DATELOR INIŢIALE NECESARE PROIECTULUI.
1.1. Analiza modelului.1.2. Alegerea materiei prime necesare confecţionării modelului.
1.2.1. Stabilirea condiţiei de exploatare impuse produsului şi cerinţe impuse alegerii materiei prime.1.2.2. Alegerea materiei prime necesare confecţionării modelului.
1.3. Alegerea construcţiei tiparului de bază şi stabilirea parametrilor dimensionali necesari construcţiei tiparului.
Capitolul 2 : ELABORAREA CONSTRUCŢIEI TIPARULUI PENTRU MODELUL DAT.
2.1. Construcţia tiparului de bază pentru elementele principale.2.2. Obţinerea tiparului de prin transformarea construcţiei de bază în
corespondenta cu particularităţile modelului . 2.3. Definitivarea tiparelor de model. Construcţia şabloanelor
principale.2.4. Construcţia şabloanelor derivate pentru straturile suplimentare ale modelului.
Capitolul 3 : GRADAREA.3.1. Stabilirea parametrilor necesari operaţiei de gradare.3.2. Gradarea şabloanelor principale ale modelului prin metoda de calcul
proporţional
Anexe: 1. Schiţa modelului cu decrierea tehnică a acestuia; 2. Tabelul dimensional;3. Tiparul de bază;4. Tiparul de model;5. Șabloane principale;6. Șabloane derivate;7. Gradarea şabloanelor principale.
1.1. Analiza modelului.
Rochia casual face parte din categoria produselor cu sprijin pe umăr.Pentru femei, rochia casual, ca de altfel toate produsele de îmbrăcăminte, au
rolul de a accentua liniile, de a înfrumuseţa corpul, de a atenua unele dizarmonii ale corpului sau de a întregi aspectul exterior al purtătorului.
Rochiile casual pot fi executate cu diferite tăieturi, garnituri, broderii, cute şi se pot confecţiona din diferite ţesături de bumbac, tip bumbac, mătase, ţesături în amestec cu fibre vegetale şi chimice.
În lucrarea de faţă este prezentată rochia cu croială clasică şi siluetă ajustată stilul clasic.
Faţa este simetrică, prezintă linie decorativ-constructivă ce nu trece peste proeminenţa bustului, de la linia de contur a răscroielii mânecii la linia de terminaţie. În aceste condiţii, forma spaţială a feţei în regiunea proeminentă a bustului se asigură prin prezenţa pensei de modelare plasată pe linia decorativ constructivă.
Spatele este simetric, prezintă cusătură pe mijloc şi linie constructivă de la linia de contus a răscroielii mânecii la terminaţie. Este de remarcat faptul că, atât la faţă, cât şi la spate, liniile decorativ-constructive nu majorează lîţimea iniţială a linie de treminaţie.
Terminaţia superioară prezintă decolteu, la faţă mai adânc, în „V”, iar la spate oval.
Sistemul de închidere, plasat pe mijlocul spatelui, marginile alăturate fixate cu fermoar invizibil.
Terminaţia inferioară se realizează cu tiv indivizibil, rezerva se fixează prin cusătură ascunsă.
1.2. Alegerea materiei prime necesare confecţionării modelului.
1.2.1. Stabilirea condiţiei de exploatare impuse produsului şi cerinţe impuse alegerii materiei prime
1.2.2. Alegerea materiei prime necesare confecţionării modelului Rochia casual poate fi confecţionată dintr-o gamă diversă de ţesături, dar am
ales o ţesătură tip bumbac. Datorită procentului mare de bumbac, această ţesătură are o higroscopicitate cu
grad mare.a) Proprietăţile materiei prime:
Eşantion de ţesătură
(dunga albă lată)
Proprietăţi ValoareCompoziţie fibroasă 70 % bumbac
Lăţimea 140 cm.Grosimea 0,38 mm.
DesimeUrzeală 500 fire / 10 cm.
Bătătură 260 fire / 10 cm.Masa 206,4 g.
RezistenţaUrzeală 92 kgf
Bătătură 23,2 kgf
AlungireUrzeală 39 %Bătătură 23 %
Permeabilitate 86,452 l./min./ cm2
b) Materiale auxiliare: - adeziv CE 1023;- aţă 120;- etichetă mărime;- etichetă compoziţie;- etichetă de carton;- etichetă ţesută;- ac de plastic,- umeraş;- folie.
1.3. Alegerea construcţiei tiparului de bază şi stabilirea parametrilor dimensionali necesari construcţiei tiparului.
Tiparele sunt desfăşurările plane ale detaliilor care compun produsele vestimentare, reprezentări grafice ale detaliilor unui produs. Realizarea tiparelor se face folosind metode geometrice având ca elemente de bază punctul, linia, suprafaţa. Numărul tiparelor necesare pentru un produs depinde de complexitatea cât şi de simetria acestuia.
Pentru construcţia tiparului de bază, la produsul „Rochia casual” avem nevoie de dimensiunile corpului tip, cât şi de adaosurile necesare.
Dimensiunile corpului tip pentru mărimea 45 II A- înălţimea corpului Ic : 166 cm.;- perimetrul bustului Pb : 90 cm.;
- perimetrul taliei Pt : 72 cm.;- perimetrul şoldurilor Ps : 100 cm..
Dimensiunile produsului: - lungimea produsului Lpr :105 cm..
Adaosuri: - adaos bust : 3,5 – 5 cm.; - adaos talie : 2,5 – 3,5 cm.; - adaos şold : 3 – 4 cm..
2.1. Construcţia tiparului de bază pentru elementele principale.
Prezentarea algoritmului de construcţie a tiparului de bază:
Nr.Crt.
Semnificaţia şi simbolizarea segmentelor constructive
Relaţia de calcul
Valoarea segmentului
(cm.)
Scara 1:1
Scara 1:5
0 1 2 3 4 1. Trasarea liniilor orizontale ale reţelei (figura 1)- linia bustului: 1. Înălţimea spatelui (Îs) _____
Îs = 11 31(1/10 Pb +11 cm.) + 1 cm. 21 4,2
- linia taliei:2. Lungimea spatelui până la talie (Lr) _____
Lr = 11 411/ 4 Ic – 1,5 cm. 40 8
- linia şoldurilor:3. Distanţa talie – şold (DT-ş) _____
DT-ş = 41 5118 : 20 cm. 20 4
- linia de terminaţie:4. Lungimea produsului (Lpr) _____
Lpr = 11 91Se preia din datele iniţiale 105 21
2. Trasarea liniei de contur de pe mijlocul spatelui5. 41, 511, puncte de contur ______ _____
41 411 = 51 5112 : 2,5 2 0,4
3. Trasarea liniilor verticale ale reţelei- linia de lăţime a spatelui; verticala prin punctul 336. Lăţimea spatelui (ls) ______
ls = 311 33(1/8Pb +5,5 cm.) + 0,22 Ab 17 3,4
- linia de lăţime a feţei; verticala prin punctul 357. Lăţimea răscroielii mânecii (lm) _____
lm = 33 35(1/8Pb - 1,5 cm.) + 2,25 Ab 12 2,4
- linia de simetrie a feţei; verticala prin punctul 378. Lăţimea feţei (lf) _____
lf = 35 37(1/4Pb - 4 cm.) + 5 Ab 23,5 4,7
9. Lăţimea totală a tiparului pe linia bustului (lb); relaţie de verificare a lăţimii tiparului pe linia bustului _____ lb = 311 37
1/2 Pb + 5,5 cm. 50,5 10,1
4. Repartizarea lăţimii răscroielii mânecii (lrm) între elementul spate şi faţă
10. Lăţimea răscroielii mânecii repartizată la spate (lrms) ______ lrms = 33 341
2/ 3 lm 8 1,6
11. Lăţimea răscroielii mânecii repartizată la faţă (lrmf) ______ lrmf = 35 341’
173 lrm 4 0,8
12. ______ lrmf = 35 341 (când între tiparul feţei şi al spatelui nu este o cantitate despărţitoare) ______ _______ lrmf = 35 341’ (când între tipare este o cantitate despărţitoare (35 341’)Obs.:Când între tipare nu se utilizează o cantitate despărţitoare punctual 341 coincide cu 341’
5. Trasarea liniei orizontale pe tiparul feţei pe care se va situa punctul cel mai înalt; identificarea echilibrului constructiv antero – posterior (e)13. Lungimea feţei (Lf) ______
Lf = 47 17LT + 4 cm. 43 8,6
6. Trasarea liniilor de contur superior- conturul răscroielii gâtului pe tiparul spatelui14. Lăţimea răscroielii gâtului la spate (lrgs)___
lgrs = 11 12 1/20 Pb + 2,5 cm. 7 1,4
15. Înălţimea răscroielii gâtului la spate (Îgrs) __ Îgrs = 12 121
Valoare constantă 3 0,6
- conturul răscroielii gâtului la faţă 16. Lăţimea răscroielii gâtului la spate (lrgf)___
lgrf = 17 161 lgrs 7,1 1,4
17. Înălţimea răscroielii gâtului la spate (Îgrf) __ Îgrsf = 17 171
lgrf + 1 cm. 8,1 1,6
18. 172, punct de contur, situat pe 17 35____ 17 172
lgrf + 0,5 cm. 7,6 1,5
- linia cusăturii umărului la spate; etapa intermediară (lus)19. Înclinarea umărului la spate (Îus) ______
Îus = 13 131valoare constantă
(0,5 : 1 cm.)0,5 0,1
20. Lungimea umărului la spate (lus) ______ lus = 121 14
______121 131 + (1 : 1,5 cm.)
14 2,8
- linia cusăturii umărului pe tiparul feţei; construcţia pensei de bust21. 36,punct ajutător ______
37 361/ 10 Pbv + 0,5 cm. 9,5 1,9
22. Poziţia vârfului pensei de bust. Înălţimea vârfului pensei (I’vb) ______ I’vb = 16 361
1/16 Ic + 1/6 Pb + (1,5 : 2,5 cm.) 26,8 5,36
23. Înclinarea umărului în faţă (Îuf) ______ Îuf = 35 151
Is – 4 cm. 17,2 3,4
24. Poziţionarea punctului extrem erxterior al liniei cusăturii umărului la faţă (punctul 14’) Cu vârful compasului în punctual 35 şi o rază r = 35 151 se trasează un arc de cerc
25. ______ 151 14’
1/ 20 Pb 4,5 0,9
26. ______ luf = 14’ 152
luf – (0,5 : 1 cm.) 13,5 2,7
27. Trasarea liniei de contur a cusăturii umărului la faţă luf; contur intermediar
Cu vârful compasului în punctul 361 şi o rază r1 = 361 16 se trasează un arc de cerc. Cu vârful compasului în punctul 14’ şi op rază r2 = luf se trasează un arc de cerc ce va
intersecta arcul de cerc de rază r1 în punctul 15228. Poziţionarea laturii oblice a pensei de bust
152 153______161 16 se măsoară pe tipar
3 0,6
29 Egalizarea laturilor pensei de bust Cu vârful compasului în punctul 361 şi o rază r3 = 361 153 se trasează un arc de cerc
care va intersecta latura verticală a pensei de bust în punctul 16’ - linia de contur a răscroielii mânecii30. Poziţionarea punctului 34, de tangenţă
dintre conturul răscroielii mânecii şi linia bustului 33 34
1/ 2 lrm 6 1,2
31. 23, punct ajutător ______ 33 23
______ 1/ 2 33 23
10,3 2,06
32. 231,punct de contur, centrul pensei de omoplat ______ 23 2 31
valoare constantă(1 : 1,5 cm.)
1.5 0,3
33. 331, punct ajutător ______ 33 331
______ 1/4 33 331
5.1 1,02
34. 332, punct de contur ______ 331 332
valoare constantă 1,3 0,2
35 351, puncte de contur ______ 35 351
______33 331
5,1 1,02
36 352, punct ajutător ______ 33 331
1,4 lrm 3 0,6
37 a, punct ajutător ______ 14’ a
______1/2 14’ 351
6 1,2
38 a’, punct de contur ______ a a’
valoare constantă 1 0,2
7. Construcţia pensei de omoplat39 232, 232’, punctele e la baza pensei de
omoplat (Apo) _______ Apo = 232 232’
valoare constantă 1,5 0,3
- poziţionarea pensei de omoplat pe linia umărului40 _______
121 122valoare constantă
(4 ÷ 5 cm.)4 0,8
41 Pensa de omoplat care iniţial are adâncimeas pe linia de contur a răscroielii mânecii se transferă pe linia cusăturii umărului pe cale grafică. Se copie suprafaţa delimitată de punctele 122, 14, 232’, 212, 122 şi se roteşte în sens antiorar în jurul punctului 212 până când latura superioară a pensei (212 232’) se suprapune peste latura inferioară (212 232).Lungimea finală a pensei de omoplat este de 8 : 10 cm.
8. Dimensionarea tiparului pe linia taliei42 Lăţimea feţei pe linia taliei (lft) ______
lft = 45 4711/ 4 Pt – 1 cm. 17,5 3,4
43 Adâncimea pensei din talie pe tiparul feţei ______ 3 0,6
(Apf) _______ 461 461’
47 471se măsoară pe desen
44 Lăţimea tiparului pe linia taliei (lt) ______ lt = 471 412
17 2 Pt + AtAt = 3 cm.
42 8,4
45 Cambrarea pe linia taliei (Σ Ap)Σ Ap = 411 412 se repartizează astfel:- pensa pe tiparul spatelui (Aps);- cambrarea prin cusătura laterală (Apl)
se măsoară pe tipar 6 1,2
46 Poziţionarea pensei pe tiparul spatelui (centrul pensei în punctul 42)
______ ______ 212 52 ┴ 51 541
47 Poziţionarea cambrării prin cusătură laterală 441 442 = 441’ 442’
valoare constantă 1 0,2
48 Adâncimea pensei pe tiparul spatelui (Aps) Aps = 421 421’
valoare constantă 3 0,6
49 Adâncimea cambrării prin cusătura laterală (Apl) ______ _______ 442’ 443’ = 442 443
1/ 2 (Σ Ap - Aps) 1,5 0,3
50 Obs. : - lungimea laturilor pensei din talie pe tiparul spatelui este de 15 ÷ 17 cm. - vârful inferior al pensei din talie de pe tiparul feţei este situat mai sus faţă de linia şoldurilor cu 3 ÷ 5 cm.
9. Dimensionarea tiparului pe linia şoldurilor51 Lăţimea tiparului pe linia şoldurilor (lş)____
lş = 57 5121/2 Pş + AşAş = 3 cm.
48 9,6
52 Cantitatea cu care se suplimentează tiparul pe linia şoldurilor _______ 511 512
se măsoară pe tipar 4 0,8
53 542, 542’, puncte de contur541 542 = 541’ 542’
______1/2 511 512
2 0,4
2.2. Obţinerea tiparului de prin transformarea construcţiei de bază în corespondenta cu particularităţile modelului .
Conţinutul şi durata acestei etape depinde de gradul de complexitate al modelului şi presupune atât transformarea tiparului de bază existent pentru elementele care dau tipul produsului, cât şi construcţia elementelor care individualizează modelul.
Transformarea tiparului de bază se desfăşoară în două etape succesive – introducerea particularităţilor de model în tiparul de bază se realizează într-o succesiune impusă de complexitatea modelului, concomitent se construiesc şi anumite elemente ale modelului, în general acelea care completează elemntele principale.
Transformarea tiparului de bază în tipar de model se realizează prin introducerea particularităţilor de model şi prin definitivarea primară a tiparelor pentru model:
- introducerea liniei decorativ-constructive pe tiparul feţei şi al spatelui;- poziţionarea direcţiei de transfer pentru pensa de bust;- modificarea conturului nrăscroielii gâtului la faţă şi spate, conform cu
informaţiile preluate din analiza modelului.Obţinerea formei definitive a tiparelor de model:- se conturează suprafaţa stabilî a zonei doi şi se realizează transferul pensei
de bust pe tiparul de faţă;- pe tiparul spatelui, după introducerea liniei decorativ-constructive se verifică
lungimea celor două contururi, astfel obţinute şi se egalează, motiv pentru care se impune retrasarea liniei de contur a răscroielii mânecii.
2.3. Definitivarea tiparelor de model. Construcţia şabloanelor principale.
Șabloanele sunt copii ale tiparelor la care se adaugă rezervele de cusături şi tivuri.
Aceste şabloane sunt de mai multe tipuri:- şabloanele originale: se confecţionează din hârtie şi se obţin din
reproducerea tiparului de bază multiplicat. Aceste şabloane nu sunt folosite pentru lucru în secţiile de producţie, ci se păstrează în cadrul serviciului tehnic, fiind utilizate pentru controlul şabloanelor de lucru.
- şabloanele de lucru: se utilizează în cadrul secţiilor de producţie, la care se adaugă rezervele de cusături şi tivuri. În cadrul întreprinderilor de confecţii se folosesc şabloanele originale şi cele de lucru.
Șabloanele de lucru se utilizează în cadrul secţiilor de producţie la croirea produselor sau ca şabloane ajutătoare la operaţii de rihtuire, trasare a conturului sau la coaserea diferitelor garnituri.
În procesul de producţie, pentru fiecare detaliu al îmbrăcămintei, se confecţionează un şablon care trebuie să aibă forma şi dimensiunile detaliului reprezentat.
Șabloanele pot fi confecţionate din carton, table, placaj sau plăci sintetice, deoarece sunt mai ieftine şi se modelează uşor.
Șabloanele se obţin prin reproducerea tiparelor din carton sau material plastic cu grosimea de 0,5 – 2 mm. .
Procesul de reproducere al tiparelor în şabloane se efectuează cu ajutorul unei rulete şi cuprinde următoarele faze de lucru:
- aşezarea tiparului pe suprafaţa plăcii de carton;- imprimarea conturului pe cartonul destinat şablonului cu ajutorul ruletei;- decuparea cartonului pe linie şi obţinerea şablonului respectiv.Cartonul se taie manual, cu foarfecele sau mecanic, cu maşini de tăiat.Pentru buna organizare a muncii, fiecare detaliu din completul de
şabloane este marcat cu:- denumirea produsului şi numărul de model;- mărimea (exprimată prin talie şi grosime);- denumirea piesei (detaliului);- numărul piesei din completul de şabloane;- de câte ori se va încadra pe material.Deasemeni, pentru fiecare detaliile care urmează a se croi pe fir dublu, se
va reprezenta indicaţia „fir dublu”.
2.4. Construcţia şabloanelor derivate pentru straturile suplimentare ale modelului.
Șabloanele derivate se construiesc pornind de la şabloanele principale. Construcţia şabloanelor pentru stratul de dublură la răscroială faţă, gât şi spate se realizează pe baza şabloanelor principale respective, iar pentru răscroială mânecă faţă şi spate am construit o bandă bie.
Şabloanele derivate pentru stratul de întăritură :Pentru produsul proiectat am realizat şabloane derivate pentru reperele faţă şi
spate, pe linia de terminaţie.
3.1. Gradarea tiparului de model în gama de mărimi stabilită.
Gradarea (multiplicarea) tiparelor:Gradarea este un proces de construcţie a tiparelor de model (şabloane) pentru întreaga gamă
dimensională în care acesta se confecţionează. În urma gradării se obţine completul de şabloane pe baza tiparelor definitive construite pentru una sau cel mult două tipodimensiuni din aceeaşi grupă de conformaţie. Se acceptă pentru gradare şi denumirea de multiplicare sau seriere.
Gradarea se poate realiza manual sau în sistem automatizat.Dintre metodele de gradare, în sistem manual, cel mai frecvent se utilizează metoda de calcul
proporţional.Gradarea tiparelor prin metoda de calcul proporţional:Gradarea tiparelor prin această metodă presupune existenţa tiparelor originare pentru model,
realizate la tipodimensiunea medie a grupei de conformaţie în care se confecţionează modelul.Metoda se bazează pe principiul conform căruia fiecare punct caracteristic de pe conturul
tiparului de referinţă se deplasează, la trecerea de la o tipodimensiune la alta, pe direcţie orizontală şi transversală, în raport cu un sistem de axe de coordonate cu originea în punctul respectiv, cu valori numite creşteri interdimensioale (cote de gradare).
Algoritmul gradării tiparelor prin metoda ce calcul proporţional: pregătirea tiparelor de model (poziţionarea punctelor caracteristice de pe contur, a punctelor de control etc.); poziţionarea sistemului iniţial de axe, de o mare importanţă deoarece la modificarea acestuia se modifică şi cotele de gradare; plasarea unui sistem de axe rectangulare cu originea în fiecare punct caracteristic de pe conturul tiparului care se gradează; calculul creşterilor interdimensionale; aşezarea creşterilor interdimensionale calculate, pe axa orizontală şi pe cea verticală. trasarea conturului tiparelor obţinute prin gradare prin linii de contur asemenea cu cele ale tiparului de referinţă.Problema fundamentală la gradarea prin metoda de calcul proporţional o reprezintă stabilirea
cotelor de gradare cu care se deplasează pe orizontală şi pe verticală punctele de gradare de pe conturul unui tipar de referinţă.
Calculul cotelor de gradare se realizează pe seama cunoaşterii: relaţiilor de calcul pentru dimensionarea segmentelor constructive care definesc un tipar de bază; variaţiei mărimilor antropometrice în structura relaţiilor de dimensionare a segmentelor constructive;
variaţiei dimensiunilor de produs preluate din tabelul de dimensiuni poziţiei relative a fiecărui punct ce se gradează faţă de sistemul iniţial de axe.Pentru un segment constructiv li se poate stabili, pe baza cunoaşterii variaţiei mărimilor
antropometrice ce îl definesc, modificarea sa de la o tipodimensiune la alta (numită creştere interdimensională sau cotă de gradare). Se exemplifică trei variante în ceea ce priveşte modul de calcul a variaţiei unui segment constructiv (Δli), pentru segmentele de la nivelul liniei bustului, la produsul „bluză” pentru femei, metodologie ce poate fi utilizată la stabilirea variaţiei tuturor segmentelor tiparelor de bază. Din algoritmul de construcţie al tiparului de bază au fost selectate relaţiile de calcul folosite pentru dimensionarea segmentelor de pe linia bustului: lăţimea spatelui (ls), lăţimea răscroielii mânecii (lrm ) şi lăţimea feţei (lf ). ls = (1/8 Pb + 5,5 cm) + 0,22 Ab
lrm = (1/8 Pb – 1,5 cm) + 0,45 Ab lf = (1/4 Pb – 4 cm) + 0,33 Ab
lb = 0,5 Pb + Ab
În tabelul 1 este prezentată variatia parametrilor initiali necesari:Nr.Crt. Semnificatia parametrilor Simbol Variatie simbol Variatia
1 Înaltimea corpului Ic ΔIc 0
2 Perimetru bustului Pb ΔPb 4
3 Perimetrul taliei Pt ΔPt 4
4 Perimetrul soldurilor Ps ΔPs 4
5 Lungimea produsului Lpr ΔLpr 0
Aşezarea creşterilor interdimensionale calculate pe axa orizontală şi pe cea verticală.Geometric se poate obţine punctul caracteristic al unei tipodimensiunii mai mari sau mai mici
decât a tiparului de referinţă. Punctele caracteristice de acelaşi nume sunt situate pe aceeaşi dreaptă care trece prin originea sistemului de axe (fixat în punctul corespunzător tiparului ce se gradează), dreaptă care poartă numele de direcţie de gradare.
La aşezarea cotelor de gradare trebuie ţinut seama de regula semnelor asfel: la deplasarea pe orizontală
M m m M la deplasarea pe verticală cotele de gradare pot avea semn algebric.
Simbolurile au următoarea semnificaţie; M – mărime mai mare decât mărimea medie ( ), m – mărime mai mică decât mărimea medie.
Tabelul 2. Variaţia segmentelor constructive:Segmentul constructiv
Termenul variabil din relaţia de calcul
Variaţia segmentului constructivRelaţie Simbol Valoare (cm.)
Is = 1/10 Pb 1/10 ΔPb Δ Is 0,4LT = 1/4 Ic 1/4 ΔIc Δ LT 0
1/2 Is 1/2 ΔIs 0,2ls = 1/8 Pb 1/8 ΔPb Δ ls 0,5lrm = 1/8 Pb 1/8 ΔPb Δ lrm 0,5lf = 1/4 Pb 1/4 ΔPb Δ lf 1,0
lb = 0,5 Pb 0,5 ΔPb Δ lb 2,0lrms 2/3lrm 2/3 Δlrm Δ lrms 0,33
Pe baza cunoaşterii variaţiei segmentelor constructive cât şi a poziţiei relative pe care un punct de gradare “i” îl ocupă faţă de sistemul de axe iniţiale amplasate pe elementul ce se gradează, se pot preciza creşterile interdimensionale pe axa OX, respectiv OY (tabelul 4.)
Tabelul 3. Creşterile interdimensionale:
Punctul de gradare
Creşterile interdimensionalePe axa OX Pe axa OY
Simbol Valoare (cm.) Simbol Valoare (cm.)311 - 0 - 011 - - Δ Is 0,4
121 Δ lrgs 0,2 Δ Is 0,414 Δ ls 0,5 Δ Is 0,4
232 Δ ls 0,5 1/2 Δ Is 0,232 1/2Δ ls 0,25 - 0
421 1/2Δ ls 0,25 Δ LT - Δ Is -0,452 1/2Δ ls 0,25 Δ LT + Δ îş - Δ Is -0,4
511 - 0 Δ LT + Δ îş - Δ Is -0,4411 - 0 Δ LT - Δ Is -0,4341 Δ ls + Δ lrms 0,8 - 0332 Δ ls 0,5 1/4 Δ Is 0,1232’ Δ ls 0,5 1/2 Δ Is 0,232’ 1/2Δ ls 0.25 0 0
421’ 1/2Δ ls 0,25 Δ LT - Δ Is -0,452’ 1/2Δ ls 0,25 Δ LT + Δ îş - Δ Is -0,4
542’ Δ ls + Δ lrms 0,8 Δ LT + Δ îş - Δ Is -0,4443 Δ ls + Δ lrms 0,8 Δ LT - Δ Is -0,4
2. TABELUL DIMENSIONALNR.
CRT.DIMENSIUNEA
GAMA DIMENSIONALĂ
41 43 45 47
1. Lungimea spatelui măsurat de la răscroitura gâtului la linia taliei
40,5 40,5 40,5 40,5
2. Lungimea produsului măsurată pe mijloc spate de la răscroitura gât la terminatie
105 105 105 105
3. Lungimea umărului obtinut 6,4 6,7 7 7,34. Lătimea spatelui obtinut măsurat în
punctul cel mai scobit al răscroiturii mânecii 1/2
17,7 18,3 18,9 19,5
5. Lătimea produsului pe linia taliei 1/2 49 51 53 556. Lătimea produsului încheiat măsurat pe
linia de profunzime din mijloc fată la mijloc spate 1/2
51 53 55 57
7. Lătimea măsurată pe linia soldului din mijloc spate la 18 cm. sub linia taliei 1/2
40,5 42,5 44,5 46,5