proiect educational viitorul Începe azi! · frumuseţea vă înconjoară la tot pasul, dar trebuie...

PROIECT EDUCATIONAL

VIITORUL ÎNCEPE AZI!

Revista micului ecologist

2010/11 C E N T R U L S C O L A R P E N T R U E D U C A T I E I N C L U Z I V A B R A S O V

*Viitorul începe azi* De tine depinde! Proiect educațional 2010/2011

Această revistă este propusă în cadrul proiectului * Viitorul începe azi! -un mediu curat,un mediu sănătos* derulat pe parcursul anului școlar 2010-2011

Coordonatori Prof. Gabor Orban - director CSEI Brasov

Prof. dr.Tamara-Oana Bratucu - director adj. CSEI Brasov Prof. Amalia Bulea - coordonator proiecte CSEI Brasov

Coordonatori CSEI Brasov CSEI Brasov - Str. 13 Decembrie, nr. 125:

Prof. Dana Marian Prof. Angela Tata Prof Mihaela Abaza

CSEI Brasov - Str. Pictor Luchian, nr. 26: Prof. Alina Olteanu Prof. Roxana Rusu Prof. Diana Fuciu

Motto:

Dumnezeu ne-a dăruit această minune:

Pământul. Haideţi să apreciem darul Lui şi să-I mulţumim ocrotindu-l!


Colectivul de coordonare si redactare al revistei: prof.AMALIA BULEA - iniţiator şi coordonator proiect

prof. VIOLETA POP -responsabil

prof. ANGELA TATA - membru

prof. LAURA TIPEIU - membru

prof.EUGEN GOMOESCU - membru

Bibliografie:

1. Duţu, Mircea, „Dreptul mediului - TRATAT - Abordare integrată”, Volumul II,

Editura Economică, 2003

2. Hotărârea privind depozitarea deşeurilor în conformitate cu normele europene şi

rezultatul negocierilor Capitolului 22, Mediu, din 22 Aprilie 2005

3. Legea nr. 426 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor

Surse internet

Wikipedia - Ecologia

WWW.shutterstock.com.30975928 WWW.dreamstime.ro http://www.featurepics.com/online/Globe-Map-World-1206676.aspx

http://www.shutterstock.com.30975928/

http://www.dreamstime.ro/

http://www.featurepics.com/online/Globe-Map-World-1206676.aspx


CUPRINS De ce nu mai zâmbește natura? Cristina Bulea, Flavia Filimon

Voluntari: Col.Nat.Economic *A. Bârseanu* Braşov

Mesaj pentru omenire - Diana Stefan, csl. aVI-a B, Sc. gen. Nr.19 Brasov,psih.Gabi Paul

Tu, faci ceva prin care să arăţi că îţi pasă? Cristina Bulea, Flavia Filimon


Ziua Pământului

Activităţi desfăşurate în parteneriat cu Şcoala Gen.9 Braşov, psih. Alina Andraș

Ecocalendar -Cristina Bulea, Flavia Filimon


Anul 2011-anul internațional al pădurilor. Știi de ce este important să plantezi un copac?

Natură, nu fi tristă! - Dima Marian Cristian, clasa a VIII-a A, CSEI Braşov

Natura - Drăguşel Gabriel, clasa a VIII-a A, CSEI Braşov Activităţi desfăşurate în parteneriat cu Şcoala Gen.27 Braşov, prof. Lucia Enache

Reciclarea materialelor- activități desfășurate în cadrul CSEI Brașov

5 Motive pentru a recicla materiale

Reciclarea materialelor- activități desfășurate în cadrul CSEI Brașov-Copacul micului ecologist, decorațiuni

Natura- Dima Marian Cristian, clasa a VIII-a A, CSEI Braşov

Mediul înconjurător, cum îl îngrijim? Cristina Bulea, Flavia Filimon


Activităţi desfăşurate în parteneriat cu Grădiniţa Hipoacuzici-prof. Carmen Bod si Şcoala

Gen.nr 11 Braşov-prof. Nicoleta Tudorie, Florin Ciobanu

Micii prieteni ai naturii- Școala Specială Sf.Gheorghe, psih. Florina Gheorghiu Liceul de Artă *Plugor Șandor* Sf.Gheorghe, înv. Cosmina Văsîi Scrisoare către copiii buni- Cristina Bulea, voluntar: Col.Nat.Economic *A. Bârseanu*Braşov

Noi suntem cei mai mici… clasa I și a II-a CSEI Braşov

Activităţi desfăşurate în parteneriat cu Şcoala Gen.3 Braşov, prof. Marilena Petre Activităţi desfăşurate în parteneriat cu Şcoala Gen.31 Braşov, prof. Oana Bâlcu, inv.M.Mirică Educația pentru pădure, prof. Alina Roxana Olteanu,CSEI Braşov

Activităţi desfăşurate în parteneriat cu Şcoala Gen.27 Braşov, prof. Luminiţa Ceauşu

Activităţi desfăşurate în parteneriat cu Şcoala Gen.15 Braşov, prof. Cristina Noaghiu

Curățenia de primăvară- prof. Alina Ghineț,CSEI Braşov

Expoziția proiectului - imagini


Cristina Bulea, Flavia Filimon


Natura este vie şi ne vorbeşte în felul ei, trebuie să fim doar atenţi la mesajele pe care ni le transmite.

De mult ne oferea cea mai bună mâncare, aer curat ... ape albastre cristaline ...păduri

dese...răcoroase...pajişti cu flori .. natura ne zâmbea!

De când am uitat să o respectăm, să o îngrijim...să o protejăm... natura nu ne mai

zâmbeşte...De ce ? să ne gândim un pic împreună!

Aerul a devenit greu de respirat!


Apa potabilă este tot mai murdară, deci mai periculoasă pentru

sănătate

Ne-am obişnuit să aruncăm oriunde pungi de plastic, resturi

menajere, peturi!

Am tăiat pădurile in mod necontrolat şi acestea au devenit... rare şi

îmbătrânite


Totul este gri!

Crezi că poţi trăi cu o aşa natură? Sigur nu! Copiilor le place verdele...şi vor să

trăiască într-o lume bună şi frumoasă, într-o natură sănătoasă!

De noi, de fiecare din noi, depinde sa facem natura să zâmbească din nou!

Cum putem face acest lucru?

Foarte simplu : iubind-o şi ocrotind-o!

Haideţi să încercăm împreună:

să ne schimbăm mentalitatea privind ocrotirea naturii

să avem un comportament mai prietenos faţă de mediul natural

să evităm folosirea produselor şi substanţelor dăunătoare mediului să reciclăm şi să valorificăm deşeurile

să replantăm păduri

să protejăm resursele naturale de apă potabilă şi resursele naturale prin

reducerea consumului exagerat de apă potabilă şi energie.

Însuşirea acestui comportament va proteja omenirea împotriva

catastrofelor si va face natura să zâmbească din nou!

Nu uita ! DE TINE DEPINDE !


MESAJ PENTRU OMENIRE!...

Diana Stefan, csl. aVI-a B,

Sc. gen. Nr.19 Brasov

V-aţi oprit vreodată, măcar o secundă, în drumul vostru să vă întrebaţi cum arăt eu,

Pământul? Cât de important este să trăieşti sănătos într-un mediu sănătos, să simţi că atunci când

inspiri aer curat un fior ca de gheaţă te trezeşte la viaţă? Să simţi că atunci când îţi astâmperi setea cu

apa rece a unui izvor eşti cel mai puternic om din lume? Să ai impresia că atunci când stai la umbra

unui copac înfrunzit toată lumea îţi aparţine şi eşti împăcat cu tine şi cu mediul înconjurător?

Şi când te gândeşti că toate acestea nu costă nimic, absolut nimic! Tot ce vă cer e doar respect faţă de

ceea ce vi s-a oferit gratis, respect faţă de mine, de Pământ şi faţă de ape, plante, păduri, munţi, văi,

dealuri, câmpii, vietăţi...într-un cuvânt faţă de NATURĂ!

Ar trebui cu toţii să vă daţi mâna şi să spuneţi „NU” gunoaielor, indiferenţei şi

autodistrugerii! Să lăsaţi măcar pentru o zi grijile cotidiene la o parte şi să gândiţi că nu trebuie să mă

transformaţi într-un imens coş de gunoi! Încă nu e prea târziu să rupeţi lanţul de pet-uri al

Pământului, să striviţi insulele plutitoare de ambalaje şi sticle de pe apele lumii, să lăsaţi norii să

plângă atunci când vor ei şi nu când vreţi voi, să lăsaţi păsările să zboare nestingherite prin văzduhul

dulce şi senin al cerului şi peştii să înoate departe de petele de poluare în ape reci şi cristaline!

Ce-ar fi dacă fiecare dintre voi ar planta câte un copac sau câte-o floare? Ce-ar fi dacă aţi popula

fiecare apele cu câte un peşte? Ce-ar fi dacă fiecare om de pe planetă s-ar apleca şi ar culege hârtiuţele

aruncate la întâmplare pe jos şi nu în coş? Ce-ar fi dacă fiecare om s-ar respecta pe sine respectând

Natura?

Deşi pare ireal, chiar imposibil de realizat, totul ar fi perfect şi aţi trăi cu toţii în armonie!

Frumuseţea vă înconjoară la tot pasul, dar trebuie să ştiţi să o priviţi şi să o păstraţi. E în detaliile cele

mai mărunte, în coloritul de pe aripile unui fluture, în simetria fără cusur a florii de păpădie, egalată doar

de felul în care se aranjează cristalele de gheaţă într-un fulg de nea sau în culorile de pe spatele unei gărgăriţe

care urcă încet pe un firicel de iarbă.

Iubiţi-mă, oameni buni! Iubiţi Pământul! Iubindu-mă pe mine, iubiţi Natura! De ce? Pentru că

uimeşte! Pentru că nimic nu e la fel! Pentru că e parfumată şi colorată! Pentru că e UNICĂ! Merită s-o

distrugeţi???


TU, FACI CEVA PRIN CARE SĂ ARĂŢI CĂ-ŢI PASĂ ? Să nu fim nepăsători, gândind că alţii ar trebui să se ocupe de aceste probleme sau

că ele se vor rezolva de la sine.

Am putea să începem chiar de acum:

-să îngrijim parcurile şi spaţiile verzi

-să plantăm flori şi pomi

-să ocrotim şi să îngrijim animalele

-să folosim cu răspundere resursele

(apa,curentul electric, gazele etc...)

-să luăm atitudine faţă de cei care distrug echilibrul ecologic

E timpul ca împreună,

EU ŞI CU TINE, SĂ INTERVENIM CÂT NU E PREA TÎRZIU !!!!!!


Voluntari: Col.Nat.Econimic *A.Bârseanu* Braşov


Ziua Pământului

Începând cu anul 1970, în fiecare zi de 22 aprilie, se sărbătoreşte Ziua Pământului -

un simbol al responsabilităţii civice în ceea ce priveşte protecţia mediului.

Acest eveniment a apărut cu scopul de a sensibiliza populaţia şi factorii de decizie

cu privire la necesitatea conservării resurselor naturale ale lumii.

Din anul 1991, activităţile prilejuite de Ziua Pământului sunt coordonate la nivel

internaîional de Earth Day USA , ONG fondat special în acest sens.

Cum putem sarbatori acest eveniment? Fiecare dintre noi are o mulţime de opţiuni

la îndemână, fie că este vorba de acţiuni de voluntariat, de plantarea de copaci sau de

flori, de reciclarea a diverse (hârtie, PET-uri, plastice sau alte obiecte), de strângerea

selectivă a gunoiului sau de instalarea de panouri solare. Posibilităţile sunt

nenumărate. Iar dacă vrem să construim un viitor mai bun putem să serbăm această zi

în fiecare zi.

http://earthday.net/


ACTIVITĂŢI DESFĂȘURATE…..

Sc.Gen.9

Brasov

Ziua Pământului


15 Martie - 15 Aprilie Luna Pădurilor

22 Martie Ziua Mondială a Apei

1 Aprilie Ziua Mondială a Păsărilor

22 Aprilie Ziua Pământului

10 Mai Ziua Păsărilor şi Arborilor

5 Iunie Ziua Mediului

8 Iunie Ziua Mondială a Oceanelor

17 Iunie Ziua Mondială pentru Combaterea

Deşertificării

29 Iulie Ziua Dunării

ECOCALENDAR 19 Decembrie

Ziua Internaţională

a Mărilor şi Oceanelor

29 Decembrie

Ziua Mondială

pentru Conservarea

Diversităţii Biologice

16 Septembrie Ziua Internaţională a Stratului de Ozon

21 Septembrie Ziua Internaţională fără automobile

23 Septembrie Ziua Mondială a Curăţeniei

25 Septembrie Ziua Internaţională a Mediului Marin

4 Octombrie Ziua Mondială a Animalelor

15 Octombrie Ziua Mondială a Mersului pe jos

31 Octombrie Ziua Internaţională a Mării Negre


Voluntari: Col.Nat.Econimic *A.Bârseanu* Braşov


2011 a fost declarat de către ONU Anul Internaţional al Pădurilor, care îşi

propune în primul rând să ne reamintească tuturor de rolul esenţial pe care pădurile îl

joacă în viaţa noastră.

Ştiaţi că:

- pădurile menţin o climă globală stabilă

- pădurile acoperă 31% din suprafaţa terestră

- 300 milioane de oameni din întreaga lume trăiesc în păduri

- vieţile a 1,6 milarde de oameni sunt direct legate de păduri

- pădurile sunt habitatul a aproape 80% din speciile de animale existente pe planeta

noastră; odată dispărute, aceste ecosisteme nu mai pot fi refăcute

- anual sunt despădurite peste 13 milioane hectare, în principal pentru scopuri

agricole; la o astfel de rată de despăduriri, pădurile tropicale ar putea să dispară

complet în mai puţin de 100 de ani

- despăduririle sunt responsabile pentru 15% din totalul emisiilor de gaze cu efect de

seră (Taylor Ricketts, director în cadrul WWF)

Surse: ONU, Suite101, Green report

http://www.suite101.com/content/international-year-of-forests-2011-a320046

http://www.un.org/en/events/iyof2011/


Ştii de ce este important să plantezi un copac?

Copacii sunt plamanii planetei dar si una din pricipalele arme de a lupta impotriva

incalzirii globale.

Iata 8 motive pentru care e bine sa plantam copaci:

1. Copacii produc oxigen. Un copac cu frunze, ajuns la maturitate, produce intr-

un sezon necesarul de oxigen inhalat de 10 oameni intr-un an

2. Copacii sunt bariere de sunet foarte eficiente, aproape la fel de eficienti ca

peretii de piatra. Copacii plantati strategic pot micsora zgomotele traficului de pe

autostrada sau cele provenite de pe aeroporturi.

3. Copacii sunt consumatori de carbon. Pentru a isi produce hrana, un copac

absoarbe dioxidul de carbon, unul din suspectii inclazirii globale. O pădure

urbana poate stoca intreaga cantitate de carbon produsa de respectivul oras, iar

4000 m2 inlatura 2.6 tone de dioxid de carbon anual.

4. Copacii curăţă aerul. Ei interceptează particulele din aer, reduc căldura, absorb

poluanţii. Copacii luptă împotriva poluării aerului prin reducerea temperaturii

aerului şi prin reţinerea particulelor din aer.

5. Copacii oferă umbră şi răcoare. Umbra copacilor reduce nevoia de aer

condiţionat pe timpul verii. Pe timpul iernii, copacii reduc forţa vanturilor,

reducand cheltuielile de încălzire.

6. Copacii ne ajută în lupta împotriva eroziunii solului, conservării apei de

ploaie şi a reducerii depozitării sedimentelor după furtuni.

7. Copacii acţionează ca tampon împotriva vântului, putând să reducă

cheltuielile cu încalzirea cu până la 30%.

8. Copacii îmbunătăţesc calitatea apei prin încetinirea şi filtrarea apei de ploaie.

*Viitorul începe azi*

Natura Drăguşel Gabriel, CSEI Braşov

Cât de frumoasă eşti natură!

În jurul tău pomii respiră

Nemuritoare odisee

Nisip de aur în clepsidră.

Din verdele tău se naşte Azurul

Parfumului de nepătruns

Tu i-ai înnobilat conturul.

Cât de frumoasă eşti natură!

Din primăvară până-n iarnă

Nu ştii de-i vrajă sau de-i taină!

De tine depinde! Proiect educațional 2010/2011

Natură, nu fi tristă! Dima Marian Cristian, CSEI Braşov

Natură nu fi tristă,

Că buni oameni EXISTĂ!

Care te protejează

Şi nu te-abandonează!


Elevi Şcoala Generală nr.27 Braşov, prof. LUCIA ENACHE

Ghicitori

Bokor Ana cls. aVII-a B,

Serpuieste prin padure Urias cu nasul mare

Clocotind in unde reci Poarta oameni pe spinare!

Sapa-n stanci adapostire, (elefantul)

Pentru ursi si lilieci.

(apa)

A lasat-o Dumnezeu, Corabie plutitoare

Ca s-o bei si tu si eu. Pe nisipuri , călătoare.

(apa) (cămila)

Animal cu chip de om Nu e cal, dar are coamă

Ţopăie din pom in pom. Şi-i puternic fără seamă,

(maimuţa) Şi ghiceşti uşor, când vrei,

Că e scris pe banii mei.(leul)

Cine vine după toamnă, Ziua se măreşte,

Natura să o adoarmă Zăpada se topeşte,

Şi să o îmbrace mireasă, Grădina sa-nverzit

Cu o haină albă şi pufoasă? Cine a venit?

(iarna) (primăvara)


Reciclarea materialelor ACTIVITĂŢI DESFĂȘURATE…..

CSEI

Brasov

Ne-am jucat cu materialele şi iată ce a ieşit...


Ai 5 motive sa reciclezi si tu, pentru ca astfel contribui la:

reducerea poluării mediului înconjurător

protejarea naturii şi a resurselor naturale economia de energie

diminuarea poluării aerului, apei şi solului creearea mai multor spaţii verzi, terenuri de joacă

Stiati că…?

o cutie de aluminiu dispare natural in 100 de ani. Cojile de banane si cotoarele de mere dispar in 2 ani. Pungile din plastic dispar in aproape 30 de ani.

sticlele din plastic nu se biodegradeaza complet niciodata.

mucurile de tigara dispar in 2 ani, însă conţin chimicale periculoase care afectează solul atunci când se descompun.

energia economisită dintr-o singură sticlă reciclată ar putea alimenta un televizor timp de 20 de minute sau un bec timp de 4 ore.

dacă o familie obişnuită ar recicla toate recipientele din sticlă folosite timp de un an, energia economisită ar putea alimenta televizorul lor circa 100 de ore.

este nevoie de 200 de ani pentru că un scutec de unică folosinţă să se descompună.

producerea de cutii de aluminiu, din materii prime, necesita cu 20% mai multă energie decât producerea aceloraşi cutii, însă, prin reciclare.

se estimează că 4,5 trilioane de mucuri de ţigară ajung în natură în fiecare an.

o tonă de chips-uri din cartofi intră în 12.000 de pungi pentru comercializare, ceea ce înseamnă 12.000 de pungi goale de aruncat la gunoi.

fiecare sticlă de 1,5 litri de Coca Cola reciclată economiseşte destulă energie pentru a alimenta un bec de 60 de wati timp de 6 ore.

la reciclarea hârtiei se foloseşte mai puţină energie şi apa decât la fabricarea hârtiei din materie prima.

în perioada de 30 de luni în care un copil poartă scutece se folosesc 4.500 de scutece de unică folosinţă sau 48 refolosibile. Diferenţa se resimte în mediu.

200 de borcane de sticlă sunt aruncate în fiecare secundă în Marea Britanie.

folia de aluminiu reciclată este folosită pentru a face componente pentru maşini noi.

aproximativ 17 milioane de cartuşe laser de imprimantă au fost reciclate în Europa în 2002, însemnând 6 milioane de litri de ulei salvat, suficient pentru a umple 3 bazine olimpice.

până la 90% din sticla nouă poate fi făcută din sticlă revalorificată, ceea ce ar economisi energie şi materie primă.

ambalajele reprezintă 25%-35% din greutatea medie a unui coş de gunoi. Odată cu dezvoltarea

rezistenţei materialelor şi a tehnologiilor de producţie s-a obţinut economisirea cantităţii de materie pentru

fabricarea ambalajelor, însă nu a diminuat număarul acestora. În comparaţie cu acum 50 de ani: -

conservele sunt cu 50% mai uşoare; - cutiile de iaurt sunt cu 60% mai uşoare; - sticlele de lapte sunt cu

50% mai uşoare; - pungile de plastic sunt cu 50% mai subţiri.


dacă fiecare american şi-ar recicla ziarul de duminică, în fiecare săptămână ar fi salvaţi 500.000 de

copaci.

în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, când cantitatea de materii prime se reducea văzând cu

ochii, 33% din toată hârtia folosită era reciclată. După război, acest procent a scăzut brusc.

reciclarea conservelor din aluminiu poate genera economii de până la 95%, poate reduce costurile

la import şi poate determina cu 95% mai puţine gaze cu efect de seră decât producerea lor din

materii prime.

fiecare tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci

energia pe care o recuperăm când reciclăm un pahar de sticlă poate alimenta un bec pentru 4 ore reciclarea reduce numărul de agenţi poluanţi din aer şi apă

reciclarea reduce semnificativ cantitatea de emisii de dioxid de carbon

Sursa: Green Report

Spre deosebire de alte metode ecologice, reciclarea presupune cel mai mic efort din partea

consumatorilor. Inainte de a fi aruncate în containere deşeurile menajere trebuie sortate şi separate pe tipul de deseu acceptat (plastic, sticlă, hârtie etc).

CE SE POATE RECICLA?

- recipiente din sticlă transparentă; - recipiente din sticlă colorată; - hârtie; - ziare/tipărituri; - cutii din aluminiu pentru băuturi; - plasticul.

Cel mai mare reciclator de PET-uri din România

este o fabrică taiwaneză.

Reciclează 300.000 de sticle pe oră şi lucrează la foc

continuu. PET-ul devine fibră sintetică şi, mai departe,

haină, pernă, saltea, geotextil pentru autostrăzi.

Un curcubeu de pet-uri bolborosesc în ditamai cazanele. Sunt aduse direct de la groapa de gunoi şi fac prima baie. Apoi se împart: PET-ul verde la verde,

albastru la albastru, alb la alb şi fac a doua baie, cu apă rece, rece. Plasticelor li

se întâmplă, apoi, un lucru ciudat: dispar în alt cazan, unde se „decapitează”

singure de dopuri. Ies de acolo chele, fără dop, fără etichetă. „În bazinul ăsta sunt nişte soluţii - secrete -

http://www.green-report.ro/ecopractic/stiati-ca


care separă dopul şi etichetele. Unele se duc la fund, altele se ridică la suprafaţă, prin diferenţă de

greutate”, ni se explică.

A treia baie: PET-urile se opăresc cu detergent, până devin lună. Se usucă într-un „monstru” urlător

ş-apoi nimeresc între dinţii unui soi de mori. De acolo ies fulgi, mai mărunţi decât unghia. PET-ul

transparent dă o feerie de fulgi, sticloşi ca zăpada. Dar până ca aceştia să ajungă fibră poliesterică, mai e

drum lung. Până atunci, fulgii sunt topiţi şi transformaţi în fire lungi şi subţiri, ca părul de păpuşă. Sunt

kilometri neîntrerupţi de fire - ies din cazane şi urcă spre tavan, traşi de cilindri. Se usucă sub umiditatea

atmosferică şi se prepară într-un fel de lapte cu spumă. E o emulsie care face firul mai rezistent şi mai

lucios. Ies aburi, maşinile scrâşnesc ca-n furnal, miroase greu a leşie, aerul frige. Kilometri de fibră se dau

la cuptor să semene leit cu lâna şi bumbacul, se scarmănă, se taie şi gata! Acum PET-ul a devenit fibră

albă şi pufoasă.

Din 100 de kg de sticle ies în jur de 66 de kg de fibră.

Din 20 de PET-uri de 2 litri se poate obţine căptuşeala pentru o jachetă de iarnă, iar 35 de alte

ambalaje ajung pentru realizarea unui sac de dormit. Mai mult, din PET-urile reciclate se pot obţine folii

pentru izolarea acoperişurilor, componente pentru industria auto, pentru corpurile de iluminat şi altele.

ATENŢIE! Prin arderea plasticului se elimină substanţe care produc boli de plămâni, iar într-o

perioadă îndelungată pot îmbolnăvi ficatul, rinichii şi sângele. Mai mult decât atât, materialele plastice

mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, emană prin ardere substanţe care

produc cancer, atacând în primul rând sângele, care în timp poate îmbolnăvi toate organele corpului.

*Viitorul începe azi* De tine depinde!


CSEI

Brasov

Decoratiuni

Proiect educațional 2010/2011

Copacul micului ecologist


Protejând mediul înconjurător ne protejăm pe noi înşine!

Natura...

Dima Marian Cristian, Clasa a VIII-a A ,CSEI Brasov

Natura fericirii,

Natură a iubirii,

Natură draga mea

Iubita, scumpa mea!

Sufletul naturii

Sufletul iubirii

Sufletul zâmbeşte

Natura îl priveşte...

Uite-mă natură!

Scumpă draga mea,

Vezi tu lumea asta?

Ce facem noi din ea!


Mediul înconjurător este tot mai poluat pe zi ce trece şi sănătatea noastră este pusă în pericol

deoarece poluarea ne strică sănătatea prin faptul că mediul nu mai poate lupta singur împotriva-i, este neajutorat iar noi, oamenii, suntem singurele fiinţe care nu au grijă de mediul înconjurator. Suntem

nepăsători pe zi ce trece, iar acest lucru nu este bun.

Ne place să mergem la un grătar în pădure sau la o plimbare pe langă lac dar lăsăm în urma noastră multă

mizerie, care înseamnă în primul rând lipsa educaţiei, iar în al doilea rând, nepăsare.


Mediul este singurul lucru care ne ţine în viată, nu putem trăi fără apă şi fără aer. Însă, dacă tot

continuăm să poluăm şi nu avem grijă de mediu, credeţi că vom mai putea respira aer curat sau vom mai putea

bea apă?

Planeta noastră suferă din neglijenţa oamenilor care poluează mediul. Ei nu sunt întotdeauna

conştienţi de răul pe care îl fac, dar cu ajutorul vostru îi vom face să se gândească la efectele activităţilor lor

asupra vieţii planetei şi, bineînţeles, asupra noastră, a tuturor.

Din dorinţa de a avea o viaţă comodă, oamenii au poluat, mai mult sau mai puţin grav, solul, apa şi aerul, ducând la dispariţia multor specii de plante şi animale. Şi oamenii sunt confruntaţi la rândul lor cu diferite boli cauzate de poluare iar intervenţiile civilizaţiei au provocat mediului natural pagube mari.


Împreună vom înţelege că trăim pe aceeaşi planetă de care trebuie să avem grijă cu toţii! Ceea ce natura

a creat în milioane de ani se poate distruge în câteva luni, zile sau chiar ore. Pentru a evita o catastrofă

trebuie să cunoaşteţi legile acestuia şi să acţionaţi în conformitate cu ele, trebuie să învăţaţi să protejaţi, să

ocrotiţi şi să conservaţi elementele mediului natural.

Viitorul planetei stă în mâinile noastre! Sunteţi pregătiţi să cunoaşteţi şi să

protejaţi mediul înconjurător? Împreună putem să avem o planetă curată!

Şi nu uitaţi! Omul nu poate să supravieţuiască fără natură, pe când natura poate exista şi

fără prezenţa oamenilor.


Voluntari: Col.Nat.Economic *A. Bârseanu* Braşo



Hipoacuzici

Brasov

Confecţionăm mărţişoare din materiale refolosibile!


De tine depinde!


MICII PRIETENI AI NATURII Şcoala Specială Sf.Gheorghe- Psih.Florina Gheorhiu

Şcoala Specială din municipiul Sf. Gheorghe, judeţul Covasna, este situată nu departe de centrul oraşului,

dar nici foarte departe de pădurea Şugaşului, care îmbrăţişează oraşul dinspre vest. Înconjurată de copaci şi animată

de glasurile vesele a 100 de elevi, şcoala pare un mic colţ în care educaţia se face fără presiunea zgomotoasă a

oraşului.

Aici, în această şcoală veselă, există gânduri multe şi prieteni pentru verdele plăcut al naturii. Multe

dintre activităţile elevilor se desfăşoară în curtea şcolii, unde cu mult drag copiii, au grijă de curăţenie,

îngrijesc copacii, sădesc flori, sau ajută vara la strânsul ierbii cosite. Şcoala îi învaţă pe elevi cât de preţioasă e

natura şi cât de frumos pot convieţui împreună toate vietăţile pământului.

De la copaci elevii au învăţat că pot fi uniţi şi puternici ca mănunchiul de crengi care înverzeşte numai împreună. De aceea una din activităţile de cea mai mare anvergură a fost „Copacul prieteniei”, în care fiecare clasă din şcoală a invitat prieteni din alte şcoli şi împreună au făcut arbori ai bunei înţelegeri.

Însă dragostea faţă de natură nu se opreşte doar la ocazii în această şcoală, ea se transformă în gesturi şi chiar

obiceiuri, aşa cum micuţii elevi ai grupei speciale au înţeles că ei pot fi prieteni, nu numai cu alţi copii, dar şi cu vrăbiuţele

care caută adăpost şi hrană în „cantina păsărelelor” din curtea şcolii. Aşa că indiferent de vreme, din toamnă până când vara

e stăpână peste tot, micuţii elevi donează zilnic din micul lor dejun, câteva fărâmituri pentru prietenele lor. Mai mult decât

atât, arată acest gest şi musafirilor care le vin din alte şcoli.


Dar cât de frumoasă ar fi şcoala, curtea, viaţa noastră fără culoare? Aceasta e întrebarea la care copiii au găsit

răspuns prin plantarea florilor. În fiecare primăvară rondurile de flori primesc mânuţele harnice să le încarce şi să îngrijească.

Şi pentru ca totul să fie frumos ca şi grija lor, micii prieteni ai naturii, sunt atenţi ca nimic să nu lase vântul în urma

sa, atunci când bate, fapt pentru care strâng cu grijă orice gunoi rătăcit.

Multe lucruri ar mai putea fi povestite despre prietenia dintre elevii şcolii speciale şi natură. Dar cel mai

important este să vă arătăm cei mai harnici şi mai constanţi iubitori ai naturii şi premiul primit de ei de la natură.


LICEUL DE ARTĂ,

* PLUGOR SANDOR * SFÂNTU-GHEORGHE Înv.Cosmina Vasîi

Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului

Portofoliul -Cum îngrijim animalele ?

Portofoliul- Pădurea

Cum plantăm flori de primăvară?

Strângerea selectivă a gunoaielor Să

păstrăm natura curată!


Scrisoare către copiii buni! Cristina Bulea,

voluntar, Col.Nat.Econimic *A.Bârseanu*Braşov

Eu sunt PĂMÂNTUL! Mă cunoaşteţi! Sunt planeta pe care voi locuiţi, aţi auzit sigur de mine, deoarece mi se mai

spune TERRA sau PLANETA ALBASTRĂ!

Aş vrea să ştiţi, că a fost un timp, când eram cea mai fericită planetă, plină de bucurie şi frumuseţe.

Zânele bune aveau grijă de mine, aveau grijă ca totul să fie perfect.Eram o planetă cochetă, elegantă şi foarte

curată! Iată o poză a mea!

Florile, animalele,oamenii şi natura formau împreună o familie

fericită, în care dragostea, respectul şi grija pentru celălalt erau la

loc de cinste.

Totul era minunat, scăldat intr-o armonie de culori.

Într-o zi, din nepăsarea oamenilor, vrăjitoarele cele rele, au reuşit să alunge zânele ce ne ocroteau, şi din cale-afară de invidioase, pe liniştea şi fericirea noastră, au făcut totul pentru a strica frumuseţea, armonia şi sănătatea mea, sau mai corect spus: a noastră . Astfel au poluat aerul şi apele,

i-au determinat pe oameni să arunce gunoiul la întâmplare, au distrus pădurile.

Acum sunt o planet tristă şi bolnavă

Am auzit că voi, copiii buni, mă puteţi ajuta, să fiu iarăşi ca

înainte,mă puteţi sfătui ce să fac să nu mai fiu atât de tristă.

Împreună , vom putea învinge

răutatea vrăjitoarelor!

Dragi copii, fiţi mesagerii mei în lume, spuneţi-le oamenilor mari ce să facă pentru a-mi reda

sănătatea şi frumuseţea.Sunteţi singura mea salvare!


Noi suntem cei mai mici….


Învăţăm să decupăm…

D t să ne lăsăm mai prejos. La început ne-am pregătit de Crăciun…

…apoi am plantat flori… am confecţionat mărţişoare pentru mame…


…l-am aşteptat pe Iepuraş,

şi împreună cu familia am format cea mai tare echipă!


Scoala Generala nr.3 *Gheorghe Lazăr* Braşov

Coordonator, prof. Marilena Petre Profesor îndrumător, Roxana Marian

Motto: Stăpânim natura prin a ne supune ei

Copiii sunt învăţaţi să ocrotească natura şi să o respecte, să iubească pământul.

Ca urmare, ei participă la anumite activităţi, cum sunt şi cele ilustrate prin imaginile alăturate, în

cadrul cărora pot să înţeleagă ce inseamnă să lucreze corect pământul care ne hrăneşte, cu tot ce intră în

componenţa lui (ape, vieţuitoare, plante).

Intervine astfel necesitatea de a-i învăţa pe copii să păstreze curăţenia în sala de clasă, în zonele verzi

din jurul şcolii, în grădini, să menţină integritatea arborilor, să iubească natura.

FARMECUL NATURII

Ciubotaru Valentina, Clasa a VI-a

Un vânt adie pe poteci,

Apa sună ropotind...

Cântă cucul printre crengi,

Soarele, un glob de aur,

Se ascunde tremurând...

Luna spune la ferestre,

Un mister al astrelor...

Stelele presară-n glastre,

Scânteieri măiastre.

Floarea albă de cireş, Îşi întinde-a ei petale, Vântul tremură uşor,

Răspândind parfum de floare.

Chipul nopţii se ascunde,

Soarele zâmbeşte mândru...

Scânteieri de-argint în unde,

Măreţie-n codru.


Baiguini Carlotta, Clasa a VIII-a

Incendiere Eternitate

Trunchiuri subţiri, arse pân-a fi cenuşă, Amica frunză

cioturi moarte, tăiate de arme, printre ramuri,

ţipă la cer luxuriante,

verdele pierdut... nu se teme de inevitabil-

Negre schelete, se zbat în pământ De evoluţia anotimpurilor,

platforme fantomatice, Chiar dacă va cădea în curând...

ecouri ,se-aude natura luptând Să nu fi tristă

împotriva decorurilor roşii gândindu-te la visele

unde apusul soarelui trezite,lăsate de vară,

arde căci încă va dona magie inimilor

cu furie, frenetic în fiecare seară,

în limbi de foc... schimbarea ta de culoare...

Renaşte natura, renaşte un tot.. Când uşoară

Gemete, tu pluteşti si poţi zbura în lume,cazi,

trosnete, în mâna vântului de toamnă...

răcnete, strigăte, Tu sigur că vei plânge, uitându-te la brazi

cărbuni arzând îţi plângi destinul Tu,chiar când îmi cazi în palmă,

din ramurile încă în viaţă amica de odinioară...

cad flori pe pământ.. Devii o pătură pentru rădăcinile

Ele jelesc mamei copac.

moartea lemnului, Nu-ţi plânge soarta amară,

şi eu, Căci tu devii hrană pentru pământ,natura mamă,

în tăcere, şi pentru noi într-o egală masură.

plâng cu ele alături, Sufletul tău va învia

durerea. în alte frunze, în primăvara anului viitor şi-n inima unui amic

ce-şi va deschide petalele la soare...

E primăvară... Tîrcă Florin, Clasa a VI-a

Se duc zăpezile, luceşte soarele , Saltă izvoarele, curgând la vale,

Iarba şi florile îmbină culorile, Vuiesc pădurile - E sărbătoare!

Din iarbă, florile-şi scot capetele Şi joacă vesel hora-n câmpie.

Fluturi cu miile sărută florile, Roiesc albinele - E veselie!

Se-ntorc cocorii, s-aprinde soarele, Vin rândunelele la cuiburi iară.

Cântă izvoarele, s-aud mioarele, Freamătă luncile - E primăvară!


Scoala Gen.nr 31 Brasov


“ Dacă omul pierde grădinile, pădurile şi cărările se va pierde pe sine însuşi “

( J.R . Openheimer )

EDUCAŢIA PENTRU PĂDURE Prof. Olteanu Alina, CSEI Braşov

A fost odată un sat, în care, în fiecare primăvară pădurea renăştea, florile împodobeau drumurile,

păstrăvii umpleau râurile, iar păsările călătoare poposeau, îşi ocupau locul hărăzit în natură. Dar cu timpul

farmecul pădurii s-a stins.

Recoltele se veştejeau, puii nu mai ieşeau din găoace, păstrăvii nu se mai înmulţeau, păsările nu mai veneau.

Analizând fragmentul de mai sus, putem afirma că la începutul existenţei sale, omul era partener supus

al naturii, făcând parte integrală din natură.

Trecând de la vânat la pescuit şi cules la cultivarea pământului şi apoi la civilizaţia industrială, omul

a schimbat limpezimea apelor, puritatea pădurilor, aerului.

În perioada preistorică, peste 50% din suprafaţa Terrei a fost ocupată de păduri.

În perioada medievală, pădurile ocupau 70 - 75% din suprafaţa ţării.

La începutul secolului al XIX-lea pădurile ocupau 38% din suprafaţa ţării.

După 1975, pădurile ocupau 27% din suprafaţa ţării. Astăzi această suprafaţă este mult mai redusă şi

continuă să scadă.

Coordonatele actuale ale vieţii cotidiene impun abordarea educaţiei pentru dezvoltarea durabilă,

educaţia pentru protecţia pădurii şi a calităţii mediului înconjurător. S-au elaborat norme standard care stabilesc suprafeţe de spaţiu verde necesar populaţiei.

Normele fixează pentru un locuitor 9,5 mp parcuri şi grădini, precum şi 10,5 mp păduri în jurul

oraşului.

În marile metropole, spaţiile verzi raportate la locuitor sunt Washington şi Viena 50 mp, Londra 25 mp,

Roma 9 mp, Paris 1,4 mp si Bucureşti 1 mp . Se preconizează că vor fi înfiinţate “Centre Verzi“ în jurul

marilor aglomerări urbane.

Singura soluţie pentru supravieţuirea omului pe Terra este asigurarea unui Parteneriat Întelept cu natura

prin: - ocrotirea şi protejarea pădurii;

- adoptarea unor măsuri prompte în cazul apariţiei dezechilibrelor;

- conservarea naturii, ca loc primordial în sistemul valorilor umane din domeniile ştiinţei, educaţiei, culturii, economiei.

Pădurea este producător de oxigen, consumator de dioxid de carbon (CO2), depoluant, îndeplinind funcţii importante pentru viaţa omului :

Sanitară, hidrologică, climatică, estetică şi recreativă.

Funcţiile estetică şi recreativă sunt benefice îndeosebi omului modern cu ritm trepidant de viaţa cu

numeroşi factori stresanţi.


Activităţi realizate în parteneriat cu

Şcoala Generală Numărul 27 Braşov

Coordonator, prof.Luminița Ceauşu

1. În preajma Sărbătorilor de iarnă am avut o întâlnire cu elevii clasei a VI-a B, aceştia fiind însoţiţi la activitate de doamna dirigintă şi un grup format din trei părinţi. 2. Împreună cu elevii noştri ( clasa a V-a A şi clasa a VIII-a)copiii au confecţionat podoabe pentru

pomul de iarnă şi felicitări, toate acestea fiind realizate din materiale reciclabile şi din natură (hârtie, carton colorat, fire textile....) 3. Părinţii s-au implicat şi ei în activitate realizând un calendar pentru Crăciun, calendar care a fost afişat apoi în clasa a VI-a B, la Şcoala 27.


ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE…..

Scoala Gen.nr 15

Brasov

Copacul prieteniei -acțiune de plantare a unor copaci

Proiect educațional 2010/2011

Coordonatori: Prof. Moraru Camelia, CSEI, Braşov ; Prof. Noaghiu Cristina, Şcoala Gen.15.

Participanţi: Scoala Gen. Nr. 15 clasa a III-a A, CSEI Brasov: clasele a III-a B, a V-a B, a VI-a A, a VII-a, SC Rosa Garden SRL

Prietenia salvează natura

Bratu Oana,

Clasa a III-a, Şcoala Generală nr. 15

Natura de altă dată este tristă şi posomorâtă. Norii cei albaştrii s-au făcut cenuşii, iar aerul plânge cu

lăcrimioare pe obrajii naturii din cauza copacilor dispăruţi. Văzând într-o excursie cât de posomorâtă este natura, am decis împreună cu colegii de la CSEI, Braşov, să ne

întâlnim de Ziua Naţională a Reciclării şi să plantăm un copăcel.

De cum am făcut acest lucru, natura parcă ne-a mulţumit, soarele a apărut pe cer. Păsările s-au întors la cuiburile lor, iar copacii parcă ne şopteau să mai facem astfel de activităţi.


Noi vrem să ajutăm,

Apa o curăţăm, . Filip Ioana

Trandafirii o să crească, Clasa a III-a, Şcoala Generală nr. 15

Unde soarele răsare,

Răul îl îndepărtăm

Apoi Ura noi strigăm.

Curățenia de primăvară Prof. Ghineţ Alina, CSEI Braşov

A venit primăvara de departe și a adus cu ea din țările calde rândunele în rochițe negre, berze cu cioc și

picioroange portocalii, cocori îmbrăcați elegant în alb și negru. Cerul este acum mai tot timpul albastru și, din când în

când, ploaia de primăvară îi schimbă culoarea în cenușiu.

- Să știți că e bună ploaia, spune cel mai bătrân corcoduș din livadă. Pe mine m-a ajutat să cresc și eram doar

o sămânță mică. Datorită ei am crescut mare!

- Așa e, îi răspunde vișinul. Acum că a sosit primăvara, ploaia o să ne viziteze mai des. Sunt tare bucuros că mă

vor uda stropi răcoroși de ploaie, și nu fulgi reci care m-au înghețat toată iarna.

-Ah! Ce bine că a plecat iarna, zice mărul, intrând și el în discuție. A fost prima mea iarnă și mi-a fost tare

teamă că o să îngheț, dar m-a salvat soarele.

- Da, și pe mine, spune caisul. Primăvara i-a dat soarelui putere să topească zăpada și să alunge frigul.

Razele lui călduțe au trezit întreaga natură la viață!

- Copăceilor, copăceilor! strigă un fluturaș. I-am auzit pe stăpânii grădinei vorbind că astăzi va fi curățenie

generală.

- Mulțumim că ne-ai anunțat, fluturașule! spune vișinul. Eu eram chiar îngrijorat. Mă gândeam că stăpânii

noștri s-au lenevit. - Nicidecum, intervine părul. Doar că nu era încă momentul potrivit. Stăpânii noștri, oamenii, iubesc natura și o

protejează. Acum, că primăvara a sosit ei vor avea grijă de noi, copăceii din livadă. Ne vor curăța de crengi și frunze uscate care au mai rămas, ne vor da cu var să nu ne atace insectele dăunatoare.

- Ce bine, abia aștept! zice piersicul. Mi-a șoptit o rândunică despre grădina cu flori care va fi și ea ingrijită, așa

încât multe flori de primăvară să răsară: lalele, zambile, viorele, toporași... - Iar eu am auzit de la buburuze, adaugă prunul, că nici grădina de legume nu va fi uitată!

Bine că de-aici înainte zilele sunt mai lungi și stăpânii au mai mult timp să ne îngrijească.

În timp ce în livadă copăceii vorbesc să nu le fie urât, stăpânii pregătesc uneltele necesare curățeniei de primăvară: grebla, sapa, lopata, matura, căldărușa cu var, bidineaua...

- Avem o zi călduță, zice tatăl, numai bună să ne treminăm treaba în livadă.

- Tată, mamă, îi roagă unul dintre băieți, vreau să îngrijesc mărul pe care l-am plantat anul tecut. -

Desigur, răspunde mama.

Un vânt călduț de primăvară le mângâie fețele și îmbrățișează, apoi, copăceii din livadă în semn de bun

găsit. Soarele, încă timid, le zâmbește tuturor de sus, de pe cerul senin.


Acţiune de colectare a materialelor reciclabile

Coordonatori: Prof. Moraru Camelia, CSEI, Braşov ; Prof. Noaghiu Cristina, Şcoala Generală 15; Unități de colectare a materialelor reciclabile

Participanţi: Şcoala Gen. Nr. 15 clasa a III-a A CSEI Brasov: toţi elevii de la cor

Elevii au realizat multe lucruri minunate folosind materiale reciclabile:


Expozitia ...


Deci nu uita:

eu am grijă de tine, şi tu ai grijă de mine!

Tot ce am învățat și am construit împreună ne ajută să…

proiect educational viitorul Începe azi! · frumuseţea vă înconjoară la tot pasul, dar trebuie...

Documents