proiect finanţat cu sprijinul financiar al programului ... · pdf filefamiliala si conditiile...

www.eeagrants.org www.granturi-corai.ro

Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 - CORAI, program finanţat de

Granturile SEE 2009 - 2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia o$cială a FRDS şi a Granturilor SEE 2009 – 2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor.

CENTRUL DE RESURSE SI INFORMAREPENTRU PROFESIUNI SOCIALE

CRIPS

Proiect implementat de: în parteneriat cu:

INSPECTORATUL SCOLARJUDETEAN IALOMITA

PROIECTUL PEH020

Reţeaua judeţeană VIP - Voluntariat - Iniţiative - Profesionalism pentru integrarea şcolară şi socială a copiilor vulnerabili

DIALOG

BULETIN INFORMATIV ELECTRONIC NR. 2 FEBRUARIE 2016

Comunitatea VIP ca echipa in prevenirea abandonului scolar

Acest al doilea numar al Buletinului Informativ “Dialog” dorim sa stea sub semnul muncii in echipa. Din perspec-tiva prevenirii si combaterii abandonului scolar – obiectivul proiectului „Reteaua judeteana VIP – Voluntariat - Intiative – Profesiona-lism pentru integrarea scolara si sociala a copiilor vulnerabili” pe care il derulam (DGASPC Ialomita in parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judetean Ialomita si Centrul de Resurse si Informare pentru Profesiuni Sociale CRIPS) – munca in echipa inseamna colaborare interdisciplinara si respect pentru rolul si interventia complementara a profesionistilor din domeniul social si cel al educatiei.

Pentru a favoriza accesul la educatie si implicit integrarea sociala a copiilor aflati in situatie de risc in comunitate si a celor aflati in sistemul de protectie, parteneriatul care se stabileste intre copil / familie, scoala si comunitate este crucial, fiecare avand rolul si atributiile sale. In prevenirea riscului de abandon scolar este necesar sa intervina, intr-un demers coerent si sustenabil, atat reprezentantii sistemului educational (cadrele didactice, mediatorul scolar), cat si reprezentantii administratiei publice locale – primaria/SPAS (prin referentul/ asistentul social, mediatorul social, consilierul privind problematica romilor) si politia locala, sistemul de sanatate publica, inspectoratele de munca, reprezentantii cultelor, implicand organizatii neguvernamentale si voluntari, precum si firme private. Este nevoie de informarea si constientizarea comunitatii cu privire la diferite situatii de abuz sau exploatarea prin munca a copilului, iar aici toti acesti actori comunitari, inclusiv presa, pot juca un rol important.

In functie de situatie, plecand in primul rand de la cauzele care genereaza acest fenomen, suportul in reducerea si combaterea abandonului scolar poate consta in: identificarea copiilor in risc de abandon scolar, sustinerea familiilor in intelegerea importantei educatiei, asigurarea sprijinului in vederea efectu-arii temelor pentru copii, informarea si sensibilizarea comunitatii, asigurarea sustinerii necesare familiilor dezavantajate, asigurarea nediscriminarii in mediul scolar, precum si in comunitate, formarea cadrelor didactice si adapta-rea curriculumului in cazul copiilor cu cerinte educationale speciale sau acolo

unde exista diferente culturale, etnice etc. – pentru a numi doar cateva actiuni. Vom descrie mai multe asemenea actiuni in paginile acestui buletin informativ. Serviciile sociale de suport dezvoltate la nivelul comunitatii au, de asemenea, un rol important in integrarea sociala a copiilor si familiilor in situatie de vulnerabilitate sociala. Pentru a asigura insa eficacitatea acestor initiative in reducerea abandonului scolar este nevoie de informare reciproca, deschidere si parteneriat, intr-un efort de echipa, din partea tututor actorilor comunitatii.

Mobilizarea si coordonarea unor actori locali diferiti ramane o provocare in tara noastra, precum si in multe state europene, si solicita timp de internali-zare a unor practici. Fiecare nou proiect dezvoltat in acest sens contribuie la ameliorarea acestei situatii si la crearea unor mecanisme

care pot fi multiplicate. Prin proiectul VIP si prin activitatea noastra profesionala in general, ne propunem ca munca in echipa sa devina o practica de zi cu zi in cadrul serviciilor furnizate si la nivelul actorilor cu care colaboram in sprijinul integrarii copiilor si tinerilor in situatii de risc. Acesta este in esenta scopul proiectului nostru: alaturi de dezvoltarea competente-lor profesionale in domeniul incluziunii sociale si non-discriminarii in randul profesionistilor din social si din educatie si in randul reprezentantilor autori-tatilor locale din judetul Ialomita, proiectul nostru isi propune sa creeze legaturi, astfel incat fiecare comunitate VIP sa ajunga sa functioneze ca o echipa.

Va invitam sa fiti alaturi de noi in continuare in promovarea unei mai bune intelegeri a problematicii abandonului scolar. Asteptam cu interes opiniile dumneavoastra legate de acest subiect la adresa de e-mail: [email protected], avand certitudinea ca fiecare experienta de informare, de colaborare, de parteneriat ne aduce mai aproape de tinta proiectului nostru: integrarea scolara si sociala a copiilor din grupuri aflate in situatie de vulnerabilitate.

Prof. Paul Marcu, Director DGASPC Ialomita, Manager proiect

E D I T O R I A L

Cum pot colabora profesionistii in vederea reducerii riscului de abandon scolar?






CRIPS



PROIECTUL PEH020


Cu ocazia vizitelor la domiciliul elevilor, învăţătorul/dirigintele are prilejul să cunoască climatul educativ din familie, să discute cu părinţii despre raporturile de susţinere şi ajutorare care există între elevi şi părinţi, între elevi şi fraţii lor, despre starea de sănătate şi despre condiţiile de viaţă. De asemenea, cadrele didactice pot sesiza situatiile de exploatare prin munca ale copilului: copilul începe să nu mai vină la şcoală sau este foarte obosit la cursuri, nu şi-a făcut temele sau rezultatele sale sunt din ce în ce mai slabe. Cadrele didactice care observă că elevii sunt implicaţi în aceste tipuri de activităţi trebuie să sesizeze imediat Serviciul Public de Asistenţă Socială. Aceste informatii sustin referentul social in activitatea de depistare precoce a situatiilor de abuz, neglijare, exploatare, de risc de abandon scolar sau situatiile de criza din familiile copiilor.

Reciproc, referentul social poate identifica copiii nescolarizati sau in risc de abandon scolar in contextul vizitelor de evaluare realizate de catre referentul social.

Cadrul didactic si referentul/asistentul social de la nivelul serviciilor de asistenta sociala din comunitate (Serviciul Public de Asistenta Sociala) sunt doua verigi importante in prevenirea riscului de abandon scolar. De multe ori, in activitatea profesionala a acestora, fiecare dintre cei doi devine persoana resursa pentru celalalt.

Conţinutul fundamental al colaborării dintre referentul social si cadrul didactic se concretizează printr-o informare reciprocă cu privire la problemele copilului şi prin convergenţa diferitelor acţiuni întreprinse la nivel de scoala, familie si comunitate.

SPAS / referentul social trebuie sa coopereze cu şcoala/cadrele didactice. Impreună pot organiza intalniri informative cu părinţii cu privire la posibilităţile pe care le au de a obţine sprijin în vederea favorizarii accesului la educatie al copiilor.

COPIL + FAMILIEPrevenirea riscului de abandon scolar

SERVICII EDUCATIE

Unitati scolare

Inspectoratul Scolar Judetean

Educatie non-formala

Centrul Judetean de Resurse si AsistentaEducationala (CJRAE)- atributii in orientarea scolara si profesionala

ASISTENTA SOCIALA

SPAS / primarie – prevenirea situatiilor de vulnerabilitate sociala

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - atributii privind protectia speciala a copiilor si promovarea

si respectarea drepturilor copilului;

asistenta sociala si servicii specializate

LA NIVEL DE SCOALACadrele didactice

- vizite la domiciliul elevilor pentru a cunoaste situatia familiala si conditiile de viata ale copilului

- sesizarea situatiilor de exploatare prin munca ale copilului si raportarea acestora la Serviciul Public de

Asistenta Sociala.

- asigurarea unui mediu educational nediscriminator si integrator pentru toti copiii

LA NIVEL DE SPASReferentul social / Asistentul social

- vizite de evaluare

- Depistare precoce a situatiilor de abuz, neglijare, exploatare, de risc de abandon scolar sau situatiile de criza din familiile

copiilor.

- cooperare cu scoala / cadrele didactice. Impreuna pot organiza intalniri informative cu parintii cu privire la posibilita-tile pe care le au de a obtine sprijin in vederea favorizarii

accesului la educatie al copiilor






CRIPS



PROIECTUL PEH020


Colaborarea dintre referentul social si cadrul didactic poate genera solutii cu privire la prevenirea abandonului scolar, precum:

organizarea de activitati de stimulare a participarii scolare a copiilor cu numar mare de absente (cercuri, cluburi – care sa nu aiba un scop imediat pedagogic dar care converg catre participarea constanta la cursuri a copiilor);

derularea unor programe de completare a studiilor;reintegrarea şcolară a copiilor retraşi din forme grave de muncă (de exemplu, prin intermediul programului naţional „A doua şansă”);

asigurarea asistenţei psihologice pentru copii prin intermediul consili-erilor şcolari şi a specialiştilor din Centrele de asistenţă psihopedagogică si Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională;

activitati formative pentru parinti, cu implicarea diversilor actori comunitari (autoritati publice locale, cadre medicale, preoti, politisti) etc.

Demersul de prevenire al riscului de abandon scolar se bazeaza pe interventia multor institutii si profesionisti:

Structurile Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilu-lui, care sunt de drept responsabile cu protecţia specială a copiilor şi promovarea şi respectarea drepturilor copilului;

Structuri publice de interes local pentru respectarea şi promovarea drepturilor copilului (Consiliul judeţean/ local de sector, Primăriile, Comisiile de Protecţia Copilului, Serviciile de Evaluare Complexa);

Serviciile deconcentrate ale ministerelor (inspectorate de poliţie, direcţii de sănătate publică, inspectorate de muncă ş.a.);

Serviciile sociale locale şi judeţene;

Firme private care pot susţine activitatea efectivă a serviciului, dar şi susţinerea financiară a unora dintre părinţii cu probleme materiale şi sociale;

Presa, care poate susţine dezvoltarea unor campanii de informare referitoare la îngrijirea, creşterea şi dezvoltarea copilului, imbunatati-rea capacităţilor parentale, importanta educatiei etc.

Institutii si profesionisti care pot interveni in prevenirea riscului de abandon scolar la nivel local / judetean

Structuri publice de interes judetean / local pentru respecta-rea si promovarea drepturilor copilului (Consiliul judeţean / local de sector, Primariile, Comisiile de Protectia Copilului, Serviciile de Evaluare Complexa)

Serviciile sociale locale si judetene

Firme private care pot sustine activitatea efectiva a serviciu-lui, dar si sustinerea financiara a unora dintre parintii cu probleme materiale si sociale

Presa, prin campanii de informare si sociale

ONG-uri Voluntari

Reprezentantii Cultelor

Serviciile deconcentrate ale ministerelor: inspectorate de politie, directii de sanatate publica, inspectorate de munca, etc.

Colectivul de cadre medicale se poate implica in:

informarea copiilor si a parintilor (dar si a cadrelor didactice) cu privire la sanatate si igiena (a vietii, a somnului, alimentatiei, a spatiu-lui, etc).

informarea copiilor, a parintilor si a celorlalti profesionisti din diverse domenii cu privire la efectele exploatarii prin munca asupra dezvoltarii copilului, cu privire la consumul de alcool sau droguri, etc.acordarea asistentei si a sprijinului pentru parinti in vederea cresterii capacitatilor lor parentale.

Reprezentantii politiei se pot implica in:

informarea copiilor si a parintilor asupra riscului delincventei juvenile, abuzului asupra copilului,

identificarea copiilor care lipsesc de la scoala si sesizarea SPAS;

monitorizarea copiilor care au comis fapte penale si nu raspund penal, aflati in grija familiei cu masura educativa, pentru prevenirea recidi-vei; unul dintre aspectele monitorizate este cel al participarii scolare, absenteismul fiind si un risc de recidiva.

Reprezentantii cultelor se pot implica in:

identificarea persoanelor vulnerabile (copii in risc de abandon scolar, copii cu dizabilitati, familii monoparentale cu probleme sociale si financiare majore etc).

identificarea persoanelor resursa la nivelul comunitatii (persoane care doresc sa activeze voluntar in folosul comunitatii, persoane care au capacitatea financiara si materiala sa sustina copiii si familiile in situatie de risc).

consilierea ecumenicala a familiilor vulnerabile.

Reteaua VIP






CRIPS



PROIECTUL PEH020


Documentul care ne defineste:

Carta Retelei VIP

Carta Retelei VIP Voluntariat - Initiative - Profesionalism

Reteaua VIP reuneste COMUNITATI din judetul Ialomita care fac eforturi pentru prevenirea si combaterea abandonului scolar si incurajeaza participarea scolara a tuturor copiilor, inclusiv a celor din categorii vulnerabile. Fiecare comunitate VIP isi asuma principiile mentionate mai jos:

1. Comunitatea VIP crede in EDUCATIE: autoritatile publice locale si membrii comunitatii considera ca educatia este cea mai profitabila investitie a unei societati care-si propune sa progreseze

2. O comunitate VIP cunoaste ca dificultatile majore ale grupurilor vulnerabile ii afecteaza pe toti cetatenii: stie ca saracia are ca efecte nedorite marginalizarea, excluderea, boala, dizabilitatea, situatii care indeparteaza copilul de scoala!

3. Comunitatea VIP nu este indiferenta: membrii comunitatii VIP accepta existenta problemei, ii analizeaza cauzele si nu raman indiferenti la riscul de abandon scolar cu care se confrunta unii copii din comunitate .

4. Comunitatea VIP este curajoasa: nu se sperie de complexitatea unei probleme, ci stie ca este important sa faci primul pas. Autoritatile publice locale si membrii comunitatii stiu ca problemele nu se rezolva singure si ca, dupa o analiza atenta si pertinenta., intotdeauna exista resurse care pot fi mobilizate, chiar acolo unde nu par sa existe,

5. Comunitatea VIP se implica: Autoritatile publice locale si membrii comunitatii au o atitudine proactiva fata de fenomenul de prevenire si reducere a abandonului scolar, deoarece nu este suficienta intelegerea acestei probleme, ci este esentiala trecerea ei in planul actiunii practice.

6. Comunitate VIP este solidara si econoama: intelege ca daca nu poti rezolva singur o problema trebuie sa-ti gasesti aliati; conectarea scolii cu asistenta sociala dar si cu celelate institutii si organizatii locale este un atuu, pentru ca fiecare poate veni cu idei si resurse proprii

7. Comunitatea VIP apreciaza profesionalismul: cadrele didactice si referentii sociali care isi fac datoria cu profesionalism si entuziasm, reusind sa mentina copiii in scoala, sunt valorizate si apreciate la nivel comunitar

8. Comunitatea VIP pretuieste voluntariatul: stie sa aprecieze si sa faca cunoscute eforturilor acelor persoane care, indiferent de varsta, profesie, statut social, se implica voluntar in readucerea copiilor la scoala si imbunatatirea rezultatelor la invatatura

9. Comunitatea VIP crede in proiecte de viitor si in resurse complementare: autoritatile publice locale si membrii comunitatii stiu ca prevenirea si reducerea abandonului scolar se rezolva in mod sustenabil prin accesarea de fonduri / scriere si implementare proiecte, care aduc resurse suplimentare comunitatii






CRIPS



PROIECTUL PEH020


Rolul si responsabililtatile personalului didactic in respectarea principiului nediscriminarii copilului

Principiul nediscriminarii afirma ca fiecarui copil trebuie sa i se asigure toate drepturile, fara deosebire de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinii politice sau de alta natura, origine etnica sau sociala, avere, handicap, nastere sau alt statut al sau, al parintilor sai sau al tutorilor sai legali.

Respectarea drepturilor copilului in educatie se refera la: accesul la servici-ile de educatie adecvata copilului si nevoilor sale specifice: participare scolara (educatie timpurie, participare scolara), evaluare si orientare scolara si profesionala, asistenta psihoeducationala, curriculum adaptat si asistenta de recuperare – compensare, profesor intinerant si de sprijin, centre de zi sau de pedagogie curativa, programe extracurriculare si de tipul „a doua sansa”; accesul si participarea parintilor la viata „comunitatii - scoala”, dar si la activitati de dezvoltare a abilitatilor parentale, de tipul „scoala parintilor”.

Familia este principala instanta educativa in viata copiilor, iar in absenta acesteia, familia largita sau institutiile de protectie sociala isi exercita acest rol. Insa, scoala reprezinta principala institutie in care se realizeaza dreptul la educatie al copiilor. Rolurile scolii in realizarea dreptului copiilor la educatie se refera la:

insusirea cunostintelor stiintifice, a valorilor culturii nationale si universale;

formarea capacitatilor intelectuale, a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice prin asimilarea de cunostinte umaniste, stiintifice, tehnice si estetice;

asimilarea tehnicilor de munca intelectuala, necesare instruirii si autoinstruirii pe durata intregii vieti;

educarea in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor funda-mentale ale omului, al demnitatii si al tolerantei, al schimbului liber de opinii;

cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral-civice, a respectului pentru natura si mediul inconjurator;

dezvoltarea armonioasa a individului prin educatie fizica, educa-tie igienico-sanitara si practicarea sportului;

profesionalizarea tinerei generatii pentru desfasurarea unor activitati utile, producatoare de bunuri materiale si spirituale.

In vederea respectarii principiului nediscriminarii, cadrele didactice trebuie sa creeze un mediu adecvat de invatare pentru toti copiii si sa incurajeze toleranta si respectarea drepturilor omului, astfel incat copiii sa nu fie discriminati, indiferent de statutul lor sau al parintilor lor, de situati-ile sau nevoile lor specifice.

Iata cateva exemple privind modul in care ar trebui sa actioneze cadrele didactice pentru a combate discriminarea:

tratand fiecare elev ca pe o individualitate si respectandu-l pentru ceea ce este;

evitand utilizarea unor exemple discriminatorii;

identificand stereotipurile si prejudecatile proprii; incurajand toti elevii sa participe la discutiile din clasa;

reevaluandu-si metodele de predare si adaptandu-le astfel incat sa poata participa toti elevii;

luand atitudine cand un elev face o remarca discriminatorie, chiar daca aceasta este spusa in gluma;

intalnindu-se cu elevii in recreatii, intr-un cadru mai putin oficial, si observand daca unii copii sunt izolati de ceilalti intr-un mod discriminatoriu;

stabilind reguli impreuna cu clasa cu privire la interactiune si respect reciproc, astfel incat nimeni sa nu ramana izolat.






CRIPS



PROIECTUL PEH020


Pentru a sti cum sa ne raportam la copiii aflati in serviciile de tip rezidential, este important sa fie cunos-cute particularitatile comportamentale ale acestora. A sti cum reactioneaza un copil si care este cauza care genereaza acest comportament este o conditie esentiala pentru succesul actiunii de educatie.

A) In mod obisnuit, satisfacerea nevoilor de afectivitate ale copilului are loc mai ales in familie. In cazul copiilor din institutii, legatura copil - parinte nu poate fi suplinita prin relatia cu educatorii, tocmai datorita caracteristicilor mediului. Ca urmare, exista probabilitatea crescuta de aparitie a dificultatilor de adaptare si dezvoltare psihica, ceea ce poate duce la instalarea unor tulburari afectiv-comportamentale. Acestea depind de particu-laritatile individuale ale copilului, de climatul socio-educational in casa de tip familial (institutie), de modalitatea in care copilul a trait toate experientele de viata (abandonul, separarea de parinti, experiente traumatizante, abuz fizic, emotional, sexual), de frecventa mutarii dintr-o institutie in alta, de mediul scolar (profesori, colegi de scoala), de lipsa unor persoane de atasament, de lipsa modelului familial, de functionare si relationare normala dintre membrii unei familii, de conturarea slaba a identitatii de sine, datorata unor insuficiente notiuni legate de mediul familial si social din care provine sau aparte-nente la grup social, minoritate, religie, cultura.

B) Constructia identitatii de sine. Foarte multi copii aflati in sistemul de protectie au dificultati in formarea imaginii de sine, in conditiile in care personalitatea lor se uniformizeaza, cu timpul, in centrele de plasament Adesea copiii din serviciile de tip rezidential isi construiesc imaginea de sine in jurul sentimentului lipsei de valoare din cauza: complexului de provenienta (provine dintr-o familie destructurata, parinti fara venituri, unul dintre parinti este in penitenciar, nu a fost recu-noscut la nastere etc); neacceptarii conditiei de copil institutionalizat (sentimentul de abandon permanent etc) ; confruntarii permanente cu atitudinea grupului social, care manifesta reticenta fata de copiii ce provin din institutii (discriminarea).

C) Identitatea vocationala si dezvoltarea imaginii de sine. In conditiile unei imagini de sine negative si a unei stime de sine scazute, copiii care au parcurs traseul institutional manifesta un decalaj mare intre aspiratii si capacitati, preferinte idealizate, iar motivarea optiunilor este imprecisa. Pentru a putea sa existe o reala orientare vocationala corecta, copiii au nevoie de dezvoltarea imaginii de

sine valorizanta, prin activitati de explorare, autocunoastere si o orientare pozitiva asupra caracteristicilor personale (ce stie sa faca, are talent autentic si, in egala masura, care sunt

abilitatile care nu sunt sustinute de nici un fel de competente). Ei au nevoie sa exerseze, sa fie pusi in situatia de a face, de a crea, de a gandi, de a cauta informatie de-a lungul

vietii. Este adevarat, trebuie sa fie sustinut sa-si dezvolte PANA LA MAXIMUL SAU DE POTENTIAL (si nu mai mult, nu peste ce poate el) si celelalte competente, abilitati, astfel incat sa poata face fata situatiilor presupuse de integrarea sociala. Un element important care impiedica reperarea intereselor vocationale este si faptul ca deja au integrat un mod de reactie al comunitatii: ei se asteapta sa se confrunte cu prejude-catile sociale in ceea ce priveste provenienta din “centrul de plasament”. Eticheta-rea de catre membrii societatii ca fiind “de la casa de copii” este purtatoarea unor elemente negative (copil problema).

D) Socializarea. Viata sociala a copilului aflat in serviciile de tip rezidential se restrange in jurul Serviciului de tip rezidential si a activitatilor scolare (cel mai

adesea) si extrascolare, pe cand, in situatia copilului aflat in familie, viata sociala presupune o paleta mult mai larga a evenimentelor care presupun exersarea sociali-

zarii. In conditiile deficitului de socializare, personalitatea unor copiii aflati in serviciile de tip rezidential se poate structura dizarmonic, formandu-se multe atitudini negative:

toleranta scazuta la frustrare, autocontrol deficitar, impulsivitate, agresivitate, subestima-rea gravitatii greselilor si a actelor anti-sociale comise, nedezvoltarea sentimentelor morale,

indiferenta fata de activitatile sociale utile, devalorizarea de sine, aderarea la un stil de viata indezirabil social.

E) Relatia cu grupul, cu adultul, cu autoritatea. Dezvoltarea copilului presupune cateva etape in care copilul este in conflict cu tot ce inseamna autoritatea. Conflic-

tul este un proces in sine si ii permite copilului sa identifice cine este el, cum si cat stie el, cum reactioneaza cei din jurul sau in raport cu tipul sau de comporta-

ment. Copiii aflati in sistem rezidential traiesc intr-un mediu inchis (centrul de plasament – scoala), nu au relatii de prietenie decat, aproape exclusiv,

cu copii/tineri din centrul de plasament. Sunt de multe ori neacceptati ca prieteni ai unor copii cu familie. Relatiile cu adultii se limiteaza, de cele

mai multe ori, la cele cu personalul din cadrul institutiei (educatori si personal administrativ). Cadrul restrans de viata, limitat la scoala si

centru, ii determina sa adopte unele comportamente “de aparare” fata de orice elemente care le-ar putea provoca

insecuritate. Aceste comportamente de aparare, dublate pe integrarea unei imagini de sine deficitare, duc la dezvolta-

rea unor comportamente de opozitie cu orice inseamna autoritate (reguli de joc, reguli/comportamente asteptate presupuse de cadrul scolar sau cadrul de functionare al Serviciului de tip rezidential, relatii cu beneficiari de aceeasi varsta sau mai mari, adulti etc).

F) Atitudinea fata de scoala si atitudinea fata de munca. Desi nu este valabila pentru totii copiii aflati in serviciile de tip rezidential, putem vorbi de o trasatura destul de des intalnita la acesti copii: rezistenta fata de invatare. Cauzele care declanseaza rezistenta fata de invatare sunt numeroase: deficientele fizice si psihice si deficientele comportamentului afectiv – relational; asteptari exage-rate din partea profesionistilor in raport cu maximum de potential al copilului sub raportul varstei si al potentialu-lui vocational; discriminarea si marginalizarea copiilor care provin din serviciile de tip rezidential sau alte servicii alternative, care pot aparea in mediul scolar; relatie inconsecventa cu persoana de atasament si generatoare de schimbari de stare emotionala perma-nenta.

Material extras din Manualul Educatorului “Educatie pentru integrare sociala”, CRIPS

Material adaptat - Manual de proceduri privind insertia socio-profesionala a tinerilor care parasesc sistemul de protectie a copilului - Publicatie a Grupului la Nivel Inalt pentru Copiii Romaniei si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului Realizat cu sprijinul Agentiei pentru Strategii Guvernamentale

1

1

Acces in Comunitati VIP, acces la cultura si identitate -- o poarta spre integrarea scolara a copiilor in situatie de risc






CRIPS



PROIECTUL PEH020


Cauzele pentru care frecventarea scolii este redusa in comunitatile cu un procent ridicat de populatie rroma sunt diferite de la o comunitate la alta. Fie ca vorbim despre un nivel scazut de trai, despre discriminare, despre o lipsa de informare a cadrelor didactice cu privire la cultura si identitatea rroma sau, in comunitatile de rromi, despre lipsa de informare cu privire la importanta educatiei ori despre lipsa unor modele pozitive care sa motiveze eforturile de a trimite si pastra copiii la scoala - de cele mai multe ori, nu este vorba de o singura cauza, ci de mai multe, strans legate intre ele. Cunoscand mai bine aceste comunitati, se poate ajunge la identi-ficarea nevoilor reale si gasirea unor solutii potrivite pentru a combate abandonarea scolii de catre copiii din grupuri vulnerabile.

In judetul Ialomita, probleme majore de participare scolara se constata in localitatile cu pondere importanta a populatiei scolare de etnie rroma. Cauzele sunt de natura social-economica si culturala. Majoritatea localitati-lor se caracterizeaza prin coexistenta populatiei majoritare romanesti si a populatiei rrome. Distinctie face localitatea Barbulesti, unde cca 98% din

populatie este rroma. Se constata relatii interetnice pozitive. Aceast lucru se datoreaza si unor realitati economice cu caracter complementar, rromii desfasurand, mai ales in mediul rural, activitati economice complementare activitatii agricole a populatiei majoritare.In premisele unei societati deschise, toleranta la diversitate culturala, adaptarea demersului educa-tional la realitatile specifice unei comunitati, dezvoltarea relatiei educa-tionale elev - cadru didactic - parinte va avea un impact pozitiv asupra dezvoltarii personale a copiilor. Accesul la o educatie de calitate pentru copiii rromi reprezinta o problema complexa, datorata contextelor educa-tionale in care se desfasoara educatia copiilor rromi in prezent, dar si datorita unor factori de mediu, socio-economici cu impact direct sau imediat asupra educatiei formale. In contextul lipsei de cunoastere a valorilor culturale si spirituale rrome, stereotipurile de limbaj sau de gandire devin singura sursa de cunoastere a acestei comunitati. Schimbarea mentalitatilor de natura rasiala este un proces indelungat, in acest sens educatia pentru cunoasterea, intelegerea si valorizarea minoritatii rrome trebuie generalizata.

Asezarea este situata in partea centrala a judetului Ialomita, de-a lungul Drumului National Slobozia-Urziceni. Conform recensamantului efectuat in anul 2011, populatia totala este de 3.271 locuitori, mai putin decat in anul 2002, cand se inregistrau 3.641 locuitori.Minoritatea rroma este reprezen-tata de 13,24%, respectiv un numar de peste 430 de persoane. Suntem convinsi ca numarul de etnici rromi este mult mai mare. Aceasta situatie se datoreaza unor realitati din perspectiva istorica, respectiv: stigmatul rusinii care exista la multi rromi, teama de a nu fi asociati in sens peiorativ cu termenul de tigan, experienta istorica de marginalizare si chiar extermi-nare, frica de asumare a identitatii etnice din perspectiva unor evenimente petrecute relativ recent – exemplu fiind deportarea in Transnistria. Din date neoficiale furnizate de reprezentanti ai comunitatii, numarul de rromi se ridica spre 700 de persoane. In localitatea Cazanesti se afla o comunitate de rromi vatrasi, integrati in societate si asimilati cultural si lingvistic si o comunitate traditionala de rromi caldarari. Probleme de integrare sociala si

educationala se constata in aceasta comunitate. Cauzele sunt multiple, mentionam: cutume, traditii – valorile la care se raporteaza intra de cele mai multe ori in conflict cu valorile promovate de societatea contempo-rana, exemplul tipic fiind practicarea casatoriei timpurii, iar scoala nu este perceputa ca un factor esential de asigurare a dezvoltarii personale a copiilor -, practicarea unor meserii traditionale care nu se mai regasesc in realitatile economice actuale, fapt care creeaza probleme economice, insuficienta deschidere a scolii catre realitatile culturale specifice acestei comunitati. Aceste situatii se reflecta clar in participarea scazuta a copiilor care provin din aceasta comunitate. In cazul rromilor vatrasi, situatia social-economica precara afecteaza procesul de participare la invatamantul prescolar. Numarul total de elevi, la inceputul anului scolar 2014 – 2015, a fost de 463 elevi. Rata de participare scolara a copiilor rromi este foarte scazuta. In luna iunie-iulie 2015 s-a procedat la realizarea unui recensamant privind populatia prescolara. S-a constatat existenta unui numar de 24 de copii cu varsta cuprinsa intre 3- 5 ani care nu figurau in baza de date a scolii. Aceasta situatie a generat necesitatea realizarii unui recensamant organizat de catre scoala, fapt care a dus la identificarea a inca 77 de copii de varsta primara. In urma acestui demers, Planul de scolarizare avut in vedere pentru anul scolar 2016-2017 va fi realizat in concordanta cu aceasta realitate.

Observator






CRIPS



PROIECTUL PEH020


Traian este o comuna din nordul județului Ialomița, regiunea Sud-Muntenia. Din punct de vedere administrativ, comuna Traian are in componenta sa localitatea Traian si este situata in zona de nord a judetului Ialomita. Satul Grivita se afla la o distanta de cca. 20 de km nord-vest de Slobozia, iar Traian, la 4,5 km nord-est de Grivita. Date recente indica o populatie a comunei de 3.397 locuitori. Comuna este amplasata pe malul stang al raului Valea Lata Sarata (Valea Strachina), afluent stang al raului Ialomita.In urma Recensamantului realizat in anul 2011, populatia se ridica la un numar de 3.168 de persoane. Majoritatea locuitorilor sunt romani (80,87%),

cu o minoritate de rromi (16,41%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta. Din date neoficiale privind numarul de rromi, sunt aproximativ 650 locuitori rromi.

Comunitatea de rromi este formata din rromi vatrasi, cu un grad scazut de integrare socio-profesionala si scolara, cu un nivel de trai precar. Aceste probleme au determinat interes exprimat din partea Primariei Traian in vederea ameliorarii problemelor existente. Astfel, la nivelul autoritatii locale sunt angajate resurse umane de etnie rroma - expert pe problematica rroma, mediator sanitar. De asemenea, s-a reusit construirea unui Centru Social Multifunctional, in urma unui proiect FRDS prin Banca Mondiala, centrul venind in intampinarea problemelor existente in comunitate. Se constata un numar scazut de copii participanti la invatamantul prescolar, risc crescut de absenteism si abandon scolar la toate ciclurile scolare.

Comuna cu cel mai mare numar de cetațeni de etnie rroma – cca. 6.500. Rromii de aici se confrunta cu probleme de integrare școlara si socio-profesionala. Existenta cutumelor, tradițiilor specifice rromilor traditionali (sunt romi din neamul ursarilor), afecteaza procesul de incluziune.

Satul Barbulesti a devenit comuna in urma referendumului din 29.01.2006, fiind situat la aproximativ 2,5 km de municipiul Urziceni, si asezat de o parte si alta a soselei nationale Urziceni-Ploiesti. Localitatea este straba-tuta de raul Sarata, afluent al raului Ialomita. Familiile de rromi sunt numeroase, avand fiecare 5-11 copii, au o conditie sociala precara, princi-pala sursa de venit fiind ajutorul social primit de la primarie, la care se adauga alocatiile copiilor.

Comunitatea se confrunta cu o rata mare a abandonului scolar, mai ales la ciclul gimnazial. Aceasta situatie afecteaza integrarea profesionala si sociala a viitorilor adulti. De altfel, structura ocupationala a populatiei din localitatea Barbulesti arata ca 97% dintre rromi sunt fara ocupatie, 2% sunt someri si pensionari, 1% sunt salariati, iar din punct de vedere al

studiilor persoanelor adulte situatia se prezinta astfel:

- parinti cu studii medii – 0,2 %; - parinti cu scoala profesionala – 0,5 %; - parinti absolventi ai gimnaziului – 7,5 %; - parinti cu studii incomplete ( primar ) – 70 %; - parinti analfabeti – 21,8 %

Majoritatea covarsitoare a membrilor comunitatii au ca principala sursa de venit venitul minim garantat, singurele persoane „prospere” din comunitate realizeaza venituri in strainatate. De asemenea, majoritatea membrilor comunitatii au un nivel de educatie foarte scazut datorita nefrecventarii scolii sau a abandonului scolar. Aceasta situatie se datoreaza si unor aspecte de ordin cultural, specifice, in general, comunitatilor de rromi traditionali, care nu acorda interes deosebit scolarizarii ca factor al reusitei in viata. In aceasta comunitate, se constata practicarea casatoriei timpurii si angrena-rea copiilor rromi, de la o varsta frageda, in activitati cu caracter economic, de regula comert ambulant. Familiile rrome incurajeaza independenta copiilor, ca factor de supravietuire, astfel ca educatia promovata intra in dezacord cu valorile educationale specifice societatii contemporane. Copilul rrom care merge la scoala se vede pus in fata unei realitati mult diferite, de cele mai multe ori neregasindu-se in actul educational propus de scoala. Victima acestei situatii nu este decat copilul rrom.






CRIPS



PROIECTUL PEH020


In prezent se constata ca din acest cartier, la scoala sunt prezenti aproxima-tiv 30 elevi rromi, la Scoala nr. 1 Tandarei. La Scoala nr. 2, aproximativ – 36.

Romii din acest cartier sunt plecati in afara tarii, cu precadere in Anglia.Nivelul de educatie scolara este precar. Fiind o comunitate traditionala, se constata existenta unor cutume/mentalitati/practici care intra in conflict cu valorile specifice societatii contemporane, respectiv casatoria timpurie, ocupatii profesionale neoficiale si chiar cersetoria in afara tarii. Unitatile scolare au fost incluse in proiecte educationalede promovare a incluziunii rromilor, respectiv prin desegregare, studierea limbii si a istoriei rromilor etc. Din pacate, dupa anul 2007, asistam la o migratie masiva in Europa occidentala.

Comuna se afla in partea de sud-vest a județului, la limita cu județul Calarași, pe malul drept al Ialomiței. Conform recensamantului din anul 2011, populatia localitatii este de 3.895 locuitori, din care 16,43% rromi (cca. 640 locuitori). Consideram ca si aici, ca in toate localitatile in care exista populatie rroma, numarul de locuitori este mult mai mare. Cauzele unei astfel de realitati au fost mentionate mai sus.

Ponderea cea mai importanta a populatiei rrome o intalnim in satul Condeesti. Aici traieste o comunitate compacta de rromi din neamul ursarilor. Numarul total de elevi este de 423 elevi, din care aproximativ 20% sunt rromi. Din pacate, riscul de absenteism si abandon scolar este foarte ridicat, mai ales la nivel gimnazial. In ultimul timp remarcam o scadere a numarului de elevi, datorata migratiei in afara tarii. Nivelul de participare prescolara este foarte scazut, fetele abandoneaza la debut de invatamant gimnazial, numar de elevi care finalizeaza si continua nivel liceal este scazut. Exemplu - in acest an scolar, din 12 elevi romi care au finalizat clasa a VIII-a, doar 2 elevi s-au inscris la nivel liceal pe locurile distincte acordate rromilor.

Numar locuitori: aproximativ 11.000Numar rromi: aproximativ – 1.700

In localitate exista urmatoarele unitati scolare gimnaziale (invatamant prescolar, primar si gimnazial – pana la clasa a VIII-a), Scoala Gimnaziala Nr. 1, Scoala Gimnaziala „Spiru Haret” Tandarei. Ponderea cea mai importanta a populatiei de etnie rroma se afla in cartierul Strachina.Cartierul Strachina, unde vietuieste o comunitate compacta de rromi, din neamul pieptanarilor (de fapt, sunt ursari, dupa graiul vorbit), este arondat scolii.

Localitatea BoranestiComuna se afla pe malul drept al Ialomiței. Conform recensamantului efectuat in 2011, populația comunei Boranești se ridica la

2.454 de locuitori, in creștere fața de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 2.360 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (60,92%), cu o minoritate de rromi (35,37%). Pentru 3,71% din populație, apartenența etnica nu este cunoscuta. Situatia socio-economica si educationala este asemanatoare cu cea din comuna Barcanesti. Profilul comunitatii de rromi este asemanator. Situatia participarii scolare este asemanatoare cu cea a comunitatii din Barcanesti.

Este important ca unitatea scolara, cadrele didactice sa adopte o atitudine pedagogica constructiva, de adaptare la realitatile culturale specifice fiecarei comunitati de rromi. Astfel, promovarea cunoasterii valorilor culturale si istorice ale poporului rrom poate contribui la dezvoltarea stimei de sine si la asumarea identitatii. De asemenea, demersul didactic va putea fi eficientizat, deoarece cadrele didactice vor cunoaste realita-tile culturale, traditiile si istoria poporului din care provin copii din aceste comunitati.

In acelasi timp, este necesar sa se creeze si dezvolte unui parteneriat educational real scoala-familie rroma, care sa vizeze exclusiv proble-matica absenteismului si abandonului scolar. In acest sens pot fi organi-zate activitati periodice, de informare cu parintii copiilor privind impor-tanta educatiei scolare, la care sa participe si reprezentanti rromi, ONG-uri rrome.

Abordarea unui curriculum specific acestei categorii vulnerabile ca etnie - studierea limbii romani, a istoriei rromilor. Efectele acestui demers pot fi considerabile din perspectiva psihopedagogica, respec-tiv prin cresterea stimei etnice de sine.

Cunoasterea de catre cadrele didactice a specificului cultural si istoric al rromilor, in vederea adaptarii demersului didactic la cutumele specifice rromilor traditionali. In acest sens se pot derula, la nivel de unitate scolara, activitati de formare cu cadrele didactice pe aceasta componenta, cu sprijinul Inspectoratului Scolar Judetean si al Casei Corpului Didactic Ialomita.

Existenta unor resurse umane, de tipul Mediator Scolar, care sa fie format in demersul de abordare a membrilor comuni-tatii traditionale, in efortul de constientizare a acestora fata de importanta educatiei scolare. In acest sens, unitatea scolara poate beneficia in urma unui parteneriat educational cu primaria de un post de mediator scolar.

Crearea, la nivel de scoala, a unui grup local de lucru in vederea consilierii parintilor rromi cu privire la importanta educatiei scolare.

Derularea, periodic, la nivel de unitate scolara si comunitate a unor activitati cu caracter educational si cultural, care sa implice cadre didactice, mediatori scolari, precum si ONG-uri.

Sandu Ion - expert problematica integrarii rromilorInspectoratul Scolar Judetean Ialomita






CRIPS



PROIECTUL PEH020


Despre proiect

Informatii privind Proiectul „Reteau judeteana VIP – Voluntariat - Intiative – Profesionalism pentru integrarea scolara si sociala a

copiilor vulnerabili”

Promotorul proiectului: Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului DGASPC Ialomita Parteneri: Inspectoratul Judetean Scolar Ialomita si asociatia Centrul de Resurse si Informare pentru Profesiuni Sociale (CRIPS) Bucuresti

Programul de finantare: Programul RO10 „Copii si tineri aflati in situatii de risc si initiative locale si regionale pentru reducerea inegalitatilor nationale si pentru promovarea incluziunii sociale”, Apelul „COERENT”, finantat prin Granturi SEE 2009 – 2014

Durata proiectului: 11 luni

Bugetul: 580.005,00 lei, din care 174,001.50 reprezinta prefinantarea. Nu exista contributie din partea DGASPC, rata grantului fiind 100% eligibila (85 % provine din granturi SEE si 15% cofinantare de la bugetul statului).

Beneficiarii: 590 de persoane, din care 255 de reprezentanti APL si alte institutii publice, 10 reprezentanti ONG-uri, 10 reprezentanti sectorul privat (altul decat ONG), 15 reprezentanti ai grupurilor de initiativa si 300 de persoane din grupuri vulnerabile.

Scopul proiectului: Cresterea sanselor de integrare scolara si sociala a copiilor vulnerabili din judetul Ialomita -din servicii de protectie a copilului si din familii vulnerabile, inclusiv de etnie roma- promovand un model de interventie in retea care antreneaza si valorizeaza resursele si initiativele locale, munca in echipa si solidaritatea sociala

PARTENERIATUL

SCOALA – FAMILIE – COMUNITATE:

UN FACTOR CHEIE IN ACTIUNILE LOCALE

DE IMBUNATATIRE A PARTICIPARII

SCOLARE

PROPUNERE DE MASURI SI INITIATIVE

IN INTAMPINAREA PROBLEMATICII

ABANDONULUI SCOLAR

PARTENERIATUL

SCOALA – FAMILIE – COMUNITATE:

UN FACTOR CHEIE IN ACTIUNILE LOCALE

DE IMBUNATATIRE A PARTICIPARII

SCOLARE

PROPUNERE DE MASURI SI INITIATIVE

IN INTAMPINAREA PROBLEMATICII

ABANDONULUI SCOLAR






CRIPS



PROIECTUL PEH020


Solidaritate VIP

Va invitam sa vizitati pagina web a proiectului la adresa:www.reteaua-judeteana-vip.ro

Ziua Unirii – o altfel de lectiede istorie pentru copiii din Slobozia

Acest buletin informativ electronic continua traditia "Dialog"ului initiat de CRIPS in proiectul SMIS 40135, pentru promovarea parteneriatului public-privat in sectorul social.

proiect finanţat cu sprijinul financiar al programului ... · pdf filefamiliala si conditiile...

Documents