CUPRINSCAPITOLUL 1...........................................................................................................................4

BAZELE TEORETICE SI METODOLOGICE ALE SISTEMULUI CONTABIL ACTUAL 4

1.1 Conceptul de circuit financiar...................................................................................5

1.2 Principii si conventii contabile.................................................................................6

1.3 Structuri contabile de baza referitoare la bilantul si performanta intreprinderii....10

CAPITOLUL 2.........................................................................................................................14

STUDIUL CADRULUI JURIDIC AL SISTEMULUI CONTABIL AL INTREPRINDERII14

2.1 Legea contabilitatii 82/ 1991 cu modificarile si completarile ulterioare....................14

2.2 Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor

contabile conforme cu directivele europene.....................................................................19

2.3 Planul de conturi general............................................................................................22

CAPITOLUL 3.........................................................................................................................24

STUDIUL CADRULUI ORGANIZATORIC AL SISTEMULUI CONTABIL SI FINANCIAR

...............................................................................................................................................24

3.1 Scurt istoric si obiectul de activitate al intreprinderii.................................................24

3.2 Piata de desfacere, concurenta, principalii clienti si furnizori ai societatii................25

3.3 Structura tehnica si functionala a firmei.....................................................................25

3.4 Organizarea compartimentului financiar contabil si relatiile acestuia cu celelalte

compartimente...................................................................................................................27

3.4.1. Organizarea evidenţei generale în cadrul departamentului financiar-contabil.......28

3.4.2. Forma de înregistrare în contabilitate, registrele de contabilitate completarea, utilizarea şi

circulaţia acestora între departamente...............................................................................29

3.4.3. Formulare şi registre cu regim special....................................................................31

3.4.4. Formulare şi registre fiscale....................................................................................31

3.5 Prezentarea structurilor informatice din firma............................................................31

CAPITOLUL 4.........................................................................................................................34

FLUXURI ECONOMICO- FINANCIARE SI TRANSPUNEREA LOR IN CONTABILITATE

...............................................................................................................................................34

4.1 Infiintarea intreprinderii..............................................................................................34

1

4.2 Functionarea societatii................................................................................................34

4.3 Inchiderea exercitiului financiar si intocmirea bilantului contabil, determinarea si

repartizarea rezultatului unitatii........................................................................................66

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................67

2

CAPITOLUL 1

BAZELE TEORETICE SI METODOLOGICE ALE SISTEMULUI

CONTABIL ACTUAL

Inca din cele mai vechi timpuri a existat necesitatea de masurare si inregistrare a activitatii

economice desfasurate la nivel individual, dar si la nivelul intregii societati. Modalitatile prin care

fiecare utilizator a folosit contabilitatea in derularea afacerilor sale s-au diferentiat in functie de

perioadele istorice care s-au succedat de la inceputurile aplicarii acesteia si pana in prezent. De

asemenea si metodele de masurare si inregistrare contabila au evoluat si ele si s-au diversificat ca si

suportul material pe care s-au realizat, ajungand pana la utilizarea prelucrarii electronice a

informatiei in epoca contemporana, caracterizata prin dematerializarea inregistrarilor contabile.

Mai mult decat atat datorita fenomenelor de internationalizare si globalizare a pietelor,

afacerile desfasurate la nivel national si international se indreapta astazi catre un limbaj comun,

limbaj menit sa asigure o buna comunicare intre partenerii implicati direct, dar si cu cei care sunt

interesati de informatiile ce decurg din tranzactiile respective. Acest limbaj al afacerilor pe care il

reprezinta contabilitatea ofera utilizatorilor informatiile necesare si in acelasi timp a cunoscut si

cunoaste si in prezent o evolutie continua in functie de schimbarile intervenite de- a lungul timpului

in mediul economic.

In prezent, contabilitatea incearca sa joace rolul unui "instrument" care pune ordine intr- o

lume caracterizata prin confuzie si dezordine. Comunitatea financiara internationala are in vedere

adoptarea unui limbaj comun, fapt ce impune o armonizare la nivel mondial a contabilitatii ca mijloc

de comunicare, intre agentii econiomici si sociali. Odata cu dezvoltarea marilor piete financiare

internationale, a aparut si necesitatea compararii situatiilor financiare intocmite si publicate de catre

agentii economici din tari diferite, necesitate ce deriva in armonizarea normelor si practicilor

contabile nationale.

Contabilitatea ca instrument de informare este vazuta ca o tehnica care ofera informatii ce

privesc aspecte din trecut si prezent a caror cunoastere temeinica permite o anticipare pertinenta a

informatiilor viitoare in scopul previzionarii rezultatelor ce pot fi obtinute in exercitiile urmatoare. In

acest fel se obtine finalitatea practica a contabilitatii ca descifrare stiintifica, sistemul informational

3

bazat pe informatiile contabile studiind la baza prezentului de adoptare a deciziilor care influenteaza

activitatea diversilor participanti in procesul economic, respectiv in cadrul pietei.

In ansamblul cunoasterii stiintifice, contabilitatea, ca disciplina a stiintelor sociale, are la baza

teoria caracteristica fara de care grupurile de utilizatori nu ar putea intelege practica si natura

contabilitatii, ca instrument de informare si de putere in acelasi timp.

1.1 Conceptul de circuit financiar

Modul in care circula, in timp si spatiu, bogatiile sau averile reprezinta circuitul economic1.

Un circuit economic integraza cinci componente fundamentale:

- spatiala, in sensul ca se tine seama de toate activitatile economice ce se realizeaza

intr-un cadru geografic definit, cel mai desea intr- o tara;

- temporala, in sensul ca activitatea aconomica se desfasoara in timp, continuu, se

analizeaza pe perioade, cel mai adesea pe un an;

- tranzactionala, in sensul ca au loc schimburi de bogatii, tranzactii ce iau forma

fluxurilor reale (bunuri si servicii) si fluxuri monetare ce stau la originea aparitiei valorii

adaugate;

- dinamica, in sensul ca circuitele reprezinta o economie in miscare si nu statica astfel

incat, circuitul nu este niciodata inchis; se nasc continuu noi fluxuri care impiedica intoacerea

la punctul de pornire;

- macroeconomica, in sensul ca circuitele se plaseaza la nivelul combinarii

operatiunilor microeconomice interdependente, realizate pe diferite piete.

Circuitele financiare, ca parte a circuitelor economice, se constituie prin interactiunea

fluxurilor nascute de operatiuni in care intervin resurse pecuniare afectate nevoilor pe orice perioada.

Circuitele financiare, privite temporal, pot fi pur financiare si vizeaza resurse pecuniare afectate

nevoilor pe termen lung, si circuite monetare care vizeaza resurse pecuniare afectate nevoilor pe

termen scurt. Acestea stau la baza dezvoltarii oricarei economii. Ele servesc la punerea la dispozitia

economiei a unei cantitati optime de bani, necesara echilibrului real. In acelasi timp, ele au drept

scop de a realiza o repartitie optima a cantitatii de bani intre diferiti agenti economici in vederea

realizarii unei cat mai mari stabilitati economice posibile. Circuitele financiare pot fi clasificate in

1 Hoante, Nicolae, Curs de finante, Universitatea Alma Mater, Sibiu, 2009, p. 25.

4

circuite financiare primare si circuite financiare secundare. Rolul circuitelor financiare primare il

constituie crearea de active financiare. In schimbul obtinerii de bani, agentii economici sunt obligati

sa creeze active financiare. Aceste active reprezinta contrapartida necesara cererii de lichiditati (bani)

pentru finantare. Ofertantii de bani vor, in schimb, titluri de proprietate (actiuni) sau de creanta

(obligatiuni).

In cadrul circuitelor financiare primare se incud finantarea directa si finantarea indirecta.

Finantarea directa a unei firme consta in realizarea unor emisiuni de active financiare (actiuni sau

obligatiuni) pentru asigurarea nevoilor de finantare a investitiilor si activitatii curente. Dupa ce au

fost emise, aceste active financiare (valori mobiliare) pot face obiectul tranzactiilor pe piete

secundare (burse de valori). Finantarea indirecta, spre deosebire de finantarea directa prin care

agentii economici isi procura sursele de finantare direct de la persoane fizice si juridice (adica de la

investitori), presupune obtinerea surselor de la diverse institutii financiare specializate, in special

institutii de credit.

Detinatorii de titluri de valoare (active financiare) obtinute prin circuite primare (piete

primare) urmaresc totdeauna sa aiba in permanenta asigurata lichiditatea necesara (posibilitatea

vanzarii) pentru a fi in masura sa acopere nevoi urgente de fonduri. Aceasta insemna ca ei doresc sa

fie incredintati ca pot transforma activele financiare in bani. Pe de alta parte, alti investitori care nu

au fost prezenti in circuitele primare, fie din cauza ca nu au dispus de fondurile necesare, fie ca au

asteptat o conjunctura mai favorabila, pot dori in orice moment sa obtina valorile mobiliare emise in

circuitele primare. Circuitele financiare secundare, denumite si piata secundara, permit realizarea

lichiditatii activelor financiare create prin circuite primare (piata primara).

1.2 Principii si conventii contabile

Datorita faptului ca este important ca toti cei care tin evidenta contabila şi/ sau receptioneaza

raportarile contabile sa le poata interpreta uniform, unitar şi corect, s- a elaborat un set de norme cu

caracter general ce formeaza cadrul conceptual general al contabilitatii financiare, numite principii

contabile. Realizarea in contabilitate a unei imagini cat mai fidele si pentru ca informatia contabila

sa prezinte realitatea ,este imperios necesar respectarea cu buna credinta a principiilor contabile. In

mod constant, intreprinzatorii simt nevoia unui sistem coerent de principii si obiective ale

contabilitatii care sa determine practice si proceduri contabile. In acest fel tehnica contabila devine

5

parte aplicativa a teoriei contabile. Principiile contabile reprezinta un sistem de referinta pentru a

stabili informatia contabila reala privitoare la situatia patrimoniului, situatia financiara si a

rezultatului obtinut. Literatura de specialitate prezinta o modalitate vasta de abordare a principiilor

contabile. Pe de alta parte, abordarea principiilor contabile conform definirii lor in Ordinul

Ministrului Finantelor Publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conform cu

directivele europene2 prevede faptul ca acestea contin un ansamblu de conventii, procedee, elemente

conceptuale, reguli de baza care asigura, pe de o parte, elaborarea normelor contabile, si pe de alta

parte, reprezentarea fidela, clara, sincera si completa a evolutiei intreprinderiiprin intermediul

situatiilor financiare. Aplicarea riguroasa şi respectarea cu consecventa a principiilor contabile

confera informatiei contabile şi raportarilor financiare relevanta, fiabilitate, credibilitate şi mai ales

comparabilitate în timp, în spatiu şi între domenii diferite de activitate:

- compararea performantelor aceleaşi întreprinderi de la o perioada la alta;

- compararea întreprinderilor de marimi diferite precum şi din zone, tari, domenii şi ∕ sau perioade

diferite, între ele.

Deşi fiecare principiu reglementeaza un anumit aspect, toate principiile contabilitatii formeaza un

sistem coerent şi unitar, în sensul ca între toate principiile exista interferente şi legaturi reciproce de

interdependenta, şi nici un principiu nu poate fi încalcat fara riscul de a afecta aplicarea celorlalte.

Principiile contabile general admise sunt ipoteze si conventii contabile ce au aparut ca

rezultat al observatiilor si experientelor practice. Aceste principii evolueaza in timp iar altele se

perfectioneaza. Principiile contabile moderne sunt expuse pentru prima data intr-un act normativ

armonizat cu Standardele Internationale de Contabilitate in OMFP nr. 94/2001 pentru aprobarea

Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene

(CEE) modificat prin ordinul 1879/2001, prin ordinul 990/2002 si 1752/2005 iar in anul 2009 prin

ordinul 3055 ce prevede formatul si continutul situatiilor financiare anuale, principiile contabile si

regulile de recunoastere, evaluare, scoatere din evidenta si prezentare a elementelor in situatiile

financiare anuale, regulile de intocmire, aprobare, Potrivit acestei directive, menirea contabilitatii

unei entitati economice este de “a furniza documente de sinteza care sa ofere o imagine fidela asupra

patrimoniului, situatiei financiare si rezultatului”. Pentru cresterea increderii in imaginea fidela

trebuie ca la organizarea contabilitatii entitatilor economice sa se tina seama de mai multe principii.

2 ***, Ordinul nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conform cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 10 noiembrie 2009.

6

Sectiunea a 7-a a OMFP 3055/2009 expune principiile si regulile contabile intr-o succesiune care

sugereaza si importanta atribuita acestora.

Intalnim asadar 9 principii3:

Principiul continuitatii activitatii;

Principiul permanentei metodelor;

Principiul prudentei;

Principiul independentei exercitiului;

Principiul evaluarii separate a elementelor de active si pasiv;

Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere;

Principiul necompensarii;

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului;

Principiul pregului de semnificatie.

Conform principiul continuitatii activitatii trebuie sa se prezume ca entitatea îşi continua în mod

normal functionarea, fara a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativa a activitatii. O

entitate nu va întocmi situatiile financiare anuale pe baza continuitatii activitatii daca organele de

conducere stabilesc dupa data bilantului fie ca intentioneaza sa lichideze entitatea sau sa înceteze

activitatea acesteia, fie ca nu exista nicio alta varianta realista în afara acestora. Cu toate acestea,

daca administratorii unei entitati au luat cunoştinta de unele elemente de nesiguranta legate de

anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a- şi continua activitatea, aceste

elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situatiile financiare anuale nu sunt

întocmite pe baza principiului continuitatii, aceasta informatie trebuie prezentata, împreuna cu

explicatii privind modul de întocmire a acestora şi motivele care au stat la baza deciziei conform

careia entitatea nu îşi mai poate continua activitatea. Evenimentele sau conditiile ce necesita

prezentari de informatii pot aparea şi ulterior datei bilantului.

Principiul permanentei metodelor, prevede faptul ca metodele de evaluare şi politicile

contabile, în general, trebuie aplicate în mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul.

Respectarea acestui principiu face ca situatiile financiare intocmite de catre entitatile economice sa

poata fi comparabile de la o perioada de gestiune la alta.

3 Horomnea, Emil, Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001,

pp.26- 29.

7

Conform principiul prudentei, la întocmirea situatiilor financiare anuale, evaluarea trebuie

facuta pe o baza prudenta şi, în special:

   a) în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului;

   b) trebuie sa se tina cont de toate datoriile aparute în cursul exercitiului financiar curent sau al unui

exercitiu precedent, chiar daca acestea devin evidente numai între data bilantului şi data întocmirii

acestuia;

   c) trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potentiale aparute în cursul

exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent, chiar daca acestea devin

evidente numai între data bilantului şi data întocmirii acestuia. În acest scop sunt avute în vedere şi

eventualele provizioane, precum şi datoriile rezultate din clauze contractuale;

   d) trebuie sa se tina cont de toate deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este

pierdere sau profit. Înregistrarea ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectueaza

pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit şi

pierdere. Ca urmare, activele şi veniturile nu trebuie sa fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile,

subevaluate. Totuşi, exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane

excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a

datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situatiile financiare nu ar mai fi neutre şi nu ar mai avea

calitatea de a fi credibile.

Principiul independentei exercitiului. Trebuie sa se tina cont de veniturile şi cheltuielile

aferente exercitiului financiar, indiferent de data încasarii veniturilor sau data platii cheltuielilor.

Conform principiului evaluarii separate a elementelor de active şi de datorii,

componentele elementelor de active şi de datorii trebuie evaluate separat.

Principiul intangibilitatii presupune faptul ca bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu

financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de închidere al exercitiului financiar precedent. Pe de alta

parte, modificarea politicilor contabile se efectueaza numai pentru perioadele viitoare, începând cu

exercitiul financiar urmator celui în care s-a luat decizia modificarii politicii contabile. Modificarea

politicilor contabile poate fi efectuata numai de la începutul unui exercitiu financiar nefiind permise

modificari ale politicilor contabile pe parcursul unui exercitiu financiar. .

Conform principiului necompensarii orice compensare între elementele de active şi datorii

sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisa. Toate creantele şi datoriile trebuie

înregistrate distinct în contabilitate, pe baza de documente justificative. Eventualele compensari între

8

creante şi datorii fata de aceeaşi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi

înregistrate numai dupa contabilizarea veniturilor şi cheltuielilor corespunzatoare. În cazul

schimbului de active, în contabilitate se evidentiaza distinct operatiunea de vânzare/scoatere din

evidenta şi cea de cumparare/intrare în evidenta, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea

tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operatiunilor. Tratamentul contabil este similar şi în cazul

prestarilor reciproce de servicii.

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului are in vedere faptul ca prezentarea

valorilor din cadrul elementelor din bilant şi contul de profit şi pierdere se face tinând seama de

fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate, şi nu numai de forma juridica a acestora.

Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate şi prezentarea fidela a

operatiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economica, punând în evidenta

drepturile şi obligatiile, precum şi riscurile asociate acestor operatiuni. Evenimentele şi operatiunile

economico-financiare trebuie evidentiate în contabilitate aşa cum acestea se produc, în baza

documentelor justificative. Documentele care stau la baza înregistrarii în contabilitate a operatiunilor

economico-financiare trebuie sa reflecte întocmai modul cum acestea se produc, respectiv sa fie în

concordanta cu realitatea. De asemenea, contractele încheiate între parti trebuie sa prevada modul de

derulare a operatiunilor şi sa respecte cadrul legal existent.

    În conditii obitnuite, forma juridica a unui document trebuie sa fie în concordanta cu realitatea

economica. În cazuri rare, atunci când exista diferente între fondul sau natura economica a unei

operatiuni sau tranzactii şi forma sa juridica, entitatea va înregistra în

Principiul pragului de semnificatie prevede faptul ca valoarea elementelor de bilant şi de

cont de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinata daca:

   (a) acestea reprezinta o suma nesemnificativa; sau

   (b) o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate, cu conditia ca elementele astfel

combinate sa fie prezentate separat în notele explicative.

În cazuri exceptionale pot fi efectuate abateri de la principiile contabile generale prevazute în

prezenta sectiune. Orice astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative, precum şi motivele

care le-au determinat, împreuna cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, pozitiei

financiare şi a profitului sau pierderii.

9

1.3  Structuri contabile de baza referitoare la bilantul si performanta intreprinderii

Bilantul, ca document de sinteza contabila, este principala sursa informationala pentru toti

tertii interesati de viata unei societati. Informatiile furnizate de acesta servesc nu numai raportarii

unor date obligatorii cerute de organismele publice, ci si unei analize financiare a activitatii

desfasurate de societate.

Daca informatia contabila constituie punctul de plecare, un material necesar si in mod special

adaptat acesteia, ea nu poate fi totusi acceptata ca atare de analiza financiara. Exista diferente totusi

intre optica contabila si cea financiara. Analiza financiara este o proiectare a metodelor proprii

analizei economic in domeniul finantelor societatii. Necesitatea aparitiei ei s- a impus o data cu

nasterea si dezvoltarea economiei financiare. Analiza financiara se poate defini astfel: „Un ansamblu

de concepte, metode si instrumente care permit tratarea informatiei contabile si a altor informatii de

gestiune In vederea formularii unei aprecieri privind situatia financiara a unei societati sau

organizatii, a riscurilor care afecteaza aceasta entitate, a nivelului si calitatii performantelor sale.”4

De mai bine de 30 de ani "se face" analiza financiara, fie de catre cei specializati, fie

ocazional. Daca la origini a fost creata pentru a furniza bancherilor mijloacele necesare pentru a

judeca un dosar de credit, cu timpul, analiza financiara a primit noi dimensiuni, noi aplicatii servind

fie utilizatorilor interni, fie celor externi societatii.

Analiza financiara pusa in slujba utilizatorilor interni mai poarta numele de analiza interna si

ajuta la conturarea diagnosticului financiar intern al societatii. Analiza financiara interna serveste:

conducerii societatii, care o foloseste ca baza a politicii sale financiare pentru buna gestionare a

societatii privind stapa nirea echilibrelor financiare, rentabilitatii, solvabilitatii si riscului

financiar;

salariatilor si sindicatelor, care pot sa aprecieze situatia financiara a societatii,

perspectivele sale de dezvoltare si cauzele unor eventuale modificari in organizarea

economica sau juridica a societatii;

partenerilor societatii, care trebuie informati asupra politicii generale, inclusiv financiare a

acesteia.

Cu toate ca utilizatorii externi ai informatiei financiare pot fi deserviti de analiza financiara externa,

de cele mai multe ori acestea opteaza pentru o analiza proprie. Analiza financiara externa se apleaca 4 Niculescu, Maria, Diagnostic economic, Editura Economică, Bucureşti, 2003, p. 22.

10

fie partial asupra vietii societatii - utilizatorii externi fiind interesati de anumite proiecte pe care ar

putea sa le dezvolte cu aceasta - fie asupra totalitatii aspectelor financiare care o caracterizeaza.

Analiza financiara externa serveste:

detinatorilor de titluri ale societatii care iau decizii privind cumpararea sau vanzarea

acestora;

investitorilor potentiali care vor sa estimeze valoarea societatii in vederea unor fuziuni,

vanzari, privatizari;

investitorilor actuali (actionari) care se intereseaza asupra valorii societatii si in special a

capitalurilor proprii ale acesteia;

partenerilor comerciali care doresc sa determine atuurile sau slabiciunile societatii, In

vederea evitarii riscurilor;

organele fiscale nationale sau locale care urmaresc elementele de patrimoniu sau

rezultatele ce sunt baza de impozitare pentru diferite impozite si taxe;

organelor judecatoresti care uneori evalueaza posibilitatile de redresare ale unei societati;

institutiilor macroeconomice care o folosesc pentru stabilirea conturilor nationale;

creditorilor (bancilor) care analizeaza garantiile oferite de societate si riscul neIncasarii

creditelor acordate acesteia;

institutiilor de cercetari, care studiaza statistic comportamentul financiar al unei populatii

de societati.

Concluzionand, analiza financiara interna sau externa are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic

asupra situatiei financiare si a rentabilitatii prezente si viitoare a societatii. In vederea indeplinirii

menirii sale, analiza financiara este eliberata de formalismul specific contabilitatii. Ea nu are la baza

atat de multe reguli predefinite, ci trebuie sa depisteze acele caracteristici financiare semnificative

pentru societate, sa- i perceapa punctele forte si slabe, sa le ierarhizeze dupa multiple criterii si, in

final, sa ofere o apreciere pertinenta a situatiei societatii. Analiza financiara poate fi studiata ca

actiune interna a managerilor intreprinderii si ca actiune externa din partea actualilor si potentialilor

parteneri, concurenti sau investitori ai intreprinderii. Obiectivele urmarite de fiecare in parte nu sunt

aceleasi. Managerii (conducatorii) intreprinderii urmaresc identificarea potentialului de degajare de

fluxuri de trezorerie (cash-flow-uri). In analiza externa se urmareste echilibrul financiar realizat la

nivelul fondului de rulment, al trezoreriei nete si rentabilitatea intreprinderii la nivelul marjelor de

acumulare, al capacitatii de autofinantare etc. Analiza financiara urmareste sa evidentieze

11

modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al

analizei pe baza de bilant) si treptele de acumulare baneasca de rentabilitate ale activitatii

Intreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de rezultate). Bilantul sintetizeaza starea

patrimoniala a intreprinderii la un moment dat, in timp ce contul de rezultate sintetizeaza rezultatul

fluxurilor economice si financiare de intrare, de prelucrare si de iesire pe perioada considerata.

Notiunea de echilibru in teoria economica are semnificatii multiple5. Intr-o formula generala,

echilibrul economico- financiar la nivelul intreprinderii se realizeaza atunci cand se recupereaza

mijloacele consumate, respectiv ca nd veniturile sunt egale cu cheltuielile. Aceasta inseamna ca

trebuie avute in vedere mai multe tipuri de "egalitati" si "corelatii" intre "necesitatile" si

"posibilitatile" intreprinderii. Existenta fluxurilor banesti, concomitent cu cele materiale, impune

luarea in considerare in definirea echilibrului financiar a elementelor implicate In aceste fluxuri prin

indicatori specifici de caracterizare. Astfel echilibrul economico- financiar al intreprinderii trebuie

inteles ca fiind un ansamblu de corelatii care se formeaza in procesul de rotatie a capitalului.

Analiza echilibrului financiar vizeaza:

    analiza corelatiei fondului de rulment cu activele circulante;

    analiza creantelor si a obligatiilor In sistemul de echilibru financiar;

    analiza solvabilitatii si a capacitatii de plata.

Ca reflectare a starii patrimoniale, bilantul stabilit la sfarsitul perioadei de gestiune descrie

separat elementele de activ si de pasiv ale intreprinderii.

Activul se compune din: bunuri detinute de intreprindere (drepturi de proprietate exercitate

asupra lucrurilor) si creante (drepturi asupra tertilor).

Pasivul se compune din capitaluri proprii si intr-o masura considerabila, din datorii

contractate de intreprindere si nerambursate inca. Datele necesare analizei financiare sunt preluate

din bilantul financiar al societatii. Constructia bilantului financiar, pornind de la elementele continute

In bilantul contabil, necesita o tratare prealabila a posturilor de activ si de pasiv dupa criteriile de

lichiditate-exigibilitate.

5 Mironiuc, Marilena, Metodologia de analiza a riscului economic pentru intreprinderea multiprodus in:

http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/05_Mironiuc_M_-_ Metodologia_ de_analiza_a_riscului_economic_pt_

intreprinderea_multiprodus.pdf (site accesat pe 15.05.2012).

12

Pe orizontala, schema bilantului are doua parti: partea de sus (nevoi, resurse temporare) care

reflecta structura financiara prin stabilitatea elementelor care il compun si partea de jos (nevoi,

resurse temporare) care evidentiaza dimpotriva conjunctura, ciclul de activitate.

Bilantul financiar pune in evidenta doua reguli principale ale finantarii, respectiv nevoile

permanente, de alocare a fondurilor banesti vor fi acoperite din capitaluri permanente, indeosebi din

capitaluri proprii, in timp ce nevoile temporare vor fi, In mod normal, finantate din resurse

temporare.

Cele doua parti ale bilantului financiar, cuprinzand elemente de activ in stransa legatura cu

cele de pasiv, reflecta echilibrul financiar pe termen lung, partea de sus, iar partea de jos reflecta

echilibrul financiar pe termen scurt.

CAPITOLUL 2

STUDIUL CADRULUI JURIDIC AL SISTEMULUI CONTABIL AL

INTREPRINDERII

Lumea afacerilor, pe care sistemul contabil o consiliaza in mod constant, este un univers al

valorilor aflate in continua miscare si transformare6. Resursele economice controlate de catre

intreprindere au devenit semnificativ mai scumpe. Actuala criza financiara impune necesitatea

promovarii unui comportament economic rational. In aceste conditii, sistemul de norme, standarde si

reglementari contabile se afla si el in continua schimbare. Instruirea continua, adaptarea din mers la

noile situatii si rationamentul profesional exprima dimensiuni ale competentei si performantei in

acest domeniu de activitate.

2.1 Legea contabilitatii 82/ 1991 cu modificarile si completarile ulterioare

Legea contabilitatii (cadrul legal) nr. 82/ 1991 impreuna cu regulamentul de aplicare a legii

au fost aprbate prin Hotararea de Guvern nr. 704 din 1993. Regulamentul s- a aplicat incepand cu 6 Horomnea, Emil (coord.), Introducere in contabilitate, Editura TipoMoldova, Iasi, 2012, p. 14.

13

data de 1 ianuarie1994 in care s- a introdus un nou plan de conturi aplicabil agentilor economici din

Romania. In reglementarea legala a contabilitatii in Romania se poate observa o abordare in care

statul prin Parlament si Ministerul Finantelor stabileste normele pe baza carora se realizeaza evidenta

contabila a firmelor prin definirea unui set de principii, reguli de inregistrare, documente utilizate ce

au caracter obligatoriu pentru entitatile cum ar fi societatile comerciale, regii autonome, banci,

institutii de asigurare, institutii publice. De asemenea se poate observa faptul ca in reglementarea

contabilitatii unitatiilor patimoniale, a entitatilor este utilizat ca instrument de ordonare a modului de

organizare a contabilitatii planul de conturi general.

Acest mod de organizare si reglementare a contabilitatii este specific asa numitului model al

contabilitati din Europa Continentala, aplicabil in state cum ar fi Franta,Germania, Italia. Structurata

pe mai multe capitole, Legea Contabilitatii prevede in cadrul primului capitol, mentiuni referitoare la

obligativitatea conducerii actului contabil conform cu cel legal de catre societatile comerciale,

societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare- dezvoltare,

societatile cooperatiste şi de catre celelalte persoane. De asemenea institutiile publice, asociatiile şi

celelalte persoane juridice cu şi fara scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfaşoara

activitati producatoare de venituri au, de asemenea, obligatia sa organizeze şi sa conduca

contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara şi, dupa caz, contabilitatea de gestiune.

Referitor la subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul în strainatate, precum şi subunitatile fara

personalitate juridica din România care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în

strainatate au obligatia sa organizeze şi sa conduca contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi.

Elementele referitoare la statutul contabilitabilitatii o definesc ca fiind o activitate specializata în

masurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,

precum şi a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor juridice şi fizice. De asemenea, pentru

coerenta si corectitudinea acului contabil se mai mentioneaza faptul ca trebuie sa asigure

înregistrarea cronologica şi sistematica, prelucrarea, publicarea şi pastrarea informatiilor cu privire la

pozitia financiara, performanta financiara şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerintele interne ale

acestora, cât şi în relatiile cu investitorii prezenti şi potentiali, creditorii financiari şi comerciali,

clientii, institutiile publice şi alti utilizatori. Acest capitol contine, de asemenea prevederi referitoare

la organizarea sistemului de contabilitate publica si la persoanele implicate in cadrul acestor

operatiuni.

14

Alte mentiuni din cadrul acestui capitol fac referire la moneda folosita si evidentiata in cadrul

tranzactiilor comerciale precum si in limba folosita in cadrul sistemului contabil.

De asemenea, Ministerul Finantelor Publice elaboreaza şi emite norme şi reglementari în

domeniul contabilitatii, planul de conturi general, modelele situatiilor financiare, registrelor şi

formularelor comune privind activitatea financiara şi contabila, normele metodologice privind

întocmirea şi utilizarea acestora. Tot Ministerul Finantelor Publice elaboreaza şi emite norme privind

contabilitatea în partida simpla.

Referitor la documentele justificative utilizate in activitatea economica se mentioneaza faptul

ca orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza în momentul efectuarii ei într-

un document care sta la baza înregistrarilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document

justificativ.

O alta mentiune referitoare la patrimonial organizatiei face referire la momentele inventarierii

elementelor organizatiei. Acest process este nul deosebit de important pentru aceasta cu implicatii

atat de natura contabila cat si fiscala.

Capitolul II face mentiuni referitoare la organizarea şi conducerea contabilitatii desemnand

administratorul, ordonatorul de credite sau alta persoana ca avand obligatia gestionarii unitatii

respective. Modul de organizare si conducere a istemului contabil se face, de regula, în

compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul- şef sau alta persoana

împuternicita sa îndeplineasca aceasta functie.

Alte mentiuni importante fac referire la modul in care contabilitatea se tine (cantitativ sau

valoric), la modul de inregistrare in contabilitate a elementelor intrate in gestiunea unitatii (pe tipuri

de elemente si operatiuni), la contabilitatea veniturilor si cea a cheltuielilor precum si la modul de

contabilizare a rezultatului exercitiului financiar, respective la modul de repartizare al profitului sau a

pierderii.

Capitolul III face referire in cuprinsul lui a registrele de contabilitate utilizate in cadrul

activitatii organizatiilor (Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea mare) si la persoanele

responsabile de intocmirea si arhivarea lor.

Cel de- al patrulea capitol defineste conceptual de exercitiu financiar si durata lui precum si

principalele operatiuni ce sa intocmesc in decursul acestei perioade de timp. Sunt prevazute, de

asemenea, si cazurile particulare generate de inceperea activitatii pe parcursul exercitiului financiar

sau cazul unitatilor subordonate unie alte institutii sau cazul filialelor cu domeniul de activitate in

15

tara si firma- mama aflata in straintate. De asemenea, pentru persoanele juridice care aplica

Standardele internationale de raportare financiara (IFRS), situatiile financiare au componentele

prevazute de aceste standarde. Pe de alta parte, persoanele juridice care aplica reglementarile

contabile conforme cu directivele europene întocmesc situatii financiare anuale, care au

componentele prevazute de reglementarile contabile aplicabile. Categoriile de persoane juridice care

aplica reglementarile contabile conforme cu directivele europene şi/ sau Standardele internationale

de raportare financiara (IFRS) se stabilesc prin ordin al ministrului economiei şi finantelor. O alta

mentiune se face in cazul persoanelor juridice fara scop patrimonial situatiile financiare anuale se

compun din bilant, contul rezultatului exercitiului, politici contabile şi note explicative. Organizatiile

întocmesc situatii financiare trimestriale şi anuale, conform normelor elaborate de Ministerul

Finantelor Publice. Se face referire pe parcursul acestei legi la situatiile financiare depuse de

persoanele juridice ale caror activitati se desfasoara pe teritoriul national sau la filialele nationale ale

unor firme mama din strainatate. Modul de redactare, tipologia documentelor de intocmit si de depus

reprezinta alte elemente prevazute in cadrul acestui capitol.

Capitolul V face referire la contabilitatea trezoreriei statului si a institutiilor publice. Aceasta

se organizeaza şi functioneaza pe principiul executiei de casa şi asigura înregistrarea operatiunilor de

încasari şi plati în conturi de venituri şi cheltuieli deschise pe bugete, ordonatori de credite şi

subdiviziunile clasificatiei bugetare stabilite de Ministerul Finantelor Publice. Sunt facute precizari

referitoare la tipurile de conturi de trezoerie descise la nivelul fiecarui minister in parte, de atributiile

persoanelor abilitate sa conduca trezoreria fiecarui fond in parte, precum si de intervalul de timp

pentru care se intocmesc situatii referitoare la aceste elemente.

Capitolul VI este o sectiune ce face referire la partea de contraventii şi infractiuni aplicabile

in cazul nerespectarii prevederilor acestei legi. In prima parte a acestui capitol sunt mentionate

principalele tipuri de operatiuni financiare considerate contraventii, urmate in partea finala si de

explicitarea amenzilor acordate pentru nerespectarea unor reguli prevazute in acest capitol.

Capitolul VII, partea finala a acestei legi argumenteza in favoarea desfasurarii activitatii

financiare conform regementarilor mentionate si subliniaza inca odata importanta institutionala a

Ministerului Economiei si Finantelor, fata de care toate organizatiile care isi desfasoara activitatea

economica pe teritoriul Romaniei trebuie sa I se supuna.

Cum activitatea organizatiilor s a extins, iar fenomene precum globalizarea sin

internationalizarea pietelor economice s- a diversificat si sistemul legislative s- a vazut nevoit sa de

16

ralieze noilor conditii. Astfel legea fundamentala a suportat diverse modificari si schimbari sub

aspectul fenomenelor anterior mentionate.

Astfel principalele modificari la Legea Contabilitatii pot fi sintetizate astfel:

Republicarea Legii 82/1991 în Monitorul Oficial nr. 20 din 20 ianuarie 2000 

Republicarea Legii 82/1991 în Monitorul Oficial nr. 629 din 26 august 2002

Republicarea Legii 82/1991 în Monitorul Oficial PARTEA I, Nr. 48/14.I.2005

Republicarea Legii 82/1991 în Monitorul Oficial, Partea I nr. 454 din 18/06/2008

Modificari ale Legii Contabilitații 82/1991 în 2010

Modificari ale Legii Contabilitații 82/1991 în 2011

Dintre aceste modificari de fond cat si de structura vom avea in vedere sublinierea modificarilor

facute de ultima dintre ele si anume Modificarea Legii Contabilitatii nr. 82/ 1991 din 2011. Aceasta

are in vedere7:

– introducerea obligativitatii depunerii situatiilor financiare anuale si a situatiilor financiare

consolidate de catre societatile comerciale numai la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor

Publice, conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 90/2010 pentru modificarea si

completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale;

– reglementarea responsabilitatii persoanelor care organizeaza si conduc contabilitatea;

– separarea prevederilor referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii, de cele referitoare la

semnarea situatiilor financiare anuale;

– stipularea in mod expres ca, in toate situatiile si pentru toate categoriile de entitati, inregistrarea,

evaluarea si prezentarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se

efectueaza conform reglementarilor contabile aplicabile;

– stabilirea persoanelor care raspund de arhivarea documentelor justificative si a registrelor de

contabilitate in cazul operatiunilor de reorganizare;

– introducerea de prevederi privind intocmirea, auditarea si depunerea situatiilor financiare anuale de

catre subunitatile inregistrate in Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate;

– completarea categoriilor de entitati cuprinse in definitia persoanelor juridice de interes public,

entitati ale caror situatii financiare sunt supuse auditului statutar;

7 ***, http://www.romaniainternational.com/economic/legea-contabilitatii-din-2011-vezi-ce-modificari-i-se-aduc-3880

(site accesat pe 20.05.2012).

17

– introducerea de prevederi referitoare la situatia cand exercitiul financiar difera de anul

calendaristic, pentru anumite categorii de entitati;

– introducerea de prevederi referitoare la depunerea la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor

Publice, a situatiilor financiare anuale intocintocmite cu ocazia fuziunii sau * divizarii;

– abrogarea prevederilor referitoare la contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor

aprobate, pana cand abordarea bugetara va fi aceeasi cu cea contabila;

– introducerea posibilitatii ca situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice care au inregistrat o

cifra de afaceri sub plafonul stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice sa fie semnate de

administratori, in scopul reducerii costurilor administrative ale acestora;

– actualizarea prevederilor privind contraventiile prevazute in lege si sanctionarea acestora.

De retinut din cuprinsul acestor modificari ar fi faptul ca prin ele Ministerul Finantelor incearca sa se

adapteze modificarilor vietii economice din Romania, incercand sa creeze la nivel macroeconomic o

imagine unitara asupra sistemului economic- financiar din Romania.

2.2 Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor

contabile conforme cu directivele europene

Prevederile noului act normativ au intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2010 si au ca scop

alinierea la normele contabile ale Comunitatilor Economice Europene, respectiv Directiva a IV-a si a

VII-a. Reglementarile cuprind intocmirea de situatii financiare anuale simplificate in functie de

marimea organizatiei, precum si situatii anuale consolidate, conforme cu directivele europene.

Principalele modificari aduse normelor in vigoare sunt8:

Efectuarea lunara a evaluarii elementelor monetare in valuta

Disponibilitatile si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si

datorii in valuta precum si creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie

de cursul unei valute, se evalueaza lunar la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca

Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza. Aceasta este o modificare esentiala,

pentru ca elimina inconvenientul actual al prezentarii denaturate a soldurilor conturilor in valuta in

cursul anului, urmata de inregistrarea diferentelor de curs din reevaluare doar la 31 decembrie.

8 ***, http://www.ensight.ro/newsletter/no33/articol3_1.html (site accesat pe 20.05.2012).

18

Firesc, rezultatul contabil este semnificativ influentat in prezent prin inregistrarea diferentelor de

curs din reevaluare numai la 31 decembrie. Corectarea pe seama rezultatului reportat a erorilor

semnificative aferente exercitiilor precedente. Se considera ca o eroare este semnificativa daca

aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare

anuale. Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente pot fi corectate pe seama

contului de profit sau pe seama rezultatului reportat. Modificarea vizeaza alinierea normelor

contabile nationale cu prevederile standardului international de contabilitate IAS 8 "Erori

fundamentale si schimbari ale politicilor contabile" potrivit caruia numai erorile fundamentale

(semnificative) aferente exercitiilor precedente pot fi corectate pe seama rezultatului reportat. Erorile

nesemnificative vor afecta rezultatul exercitiului curent. Pana in prezent, legislatia nationala

prevedea corectarea erorilor aferente exercitiilor precedente pe seama rezultatului reportat, indiferent

de materialitatea acestora. Ca o consecinta, impozitul pe profit al exercitiului precedent trebuia

rectificat concomitent cu modificarea rezultatului reportat.

Tratamentul reducerilor comerciale acordate, respectiv primite (de ex. rabaturi, remize,

risturnele)

Se schimba modalitatea de evidentiere a reducerile comerciale primite/acordate ulterior facturarii,

indiferent de perioada la care se refera, astfel:

- in creditul contului 609 “Reduceri comerciale primite se inregistreaza valoarea reducerilor

comerciale primite ulterior facturarii (401)

- in debitul contului 709 “Reduceri comerciale acordate” se inregistreaza valoarea reducerilor

comerciale acordate ulterior facturarii (411).

Aplicarea in contabilitate a principiului prevalentei economicului asupra juridicului de catre toate

categoriile de entitati - prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si

pierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate, si nu

numai de forma juridica a acestora. 

Dintre completarile importante aduse reglementarilor contabile in vigoare enumeram: 

Tratamentul schimbarii politicilor contabile si diferenta intre modificarea acestora si

modificarea estimarilor contabile

Completarile vizeaza din nou alinierea cu prevederile IAS 8 "Erori fundamentale si schimbari ale

politicilor contabile" in ceea ce priveste tratamentul schimbarii politicilor contabile vis-a-vis de

schimbarea estimarilor contabile. Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile,

19

regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor.

Administratorii entitatii trebuie sa aprobe politici contabile pentru operatiunile derulate, inclusiv

proceduri proprii pentru situatiile prevazute de legislatie. In cazul entitatilor care nu au

administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii

respective financiare anuale.

Modificarea politicilor contabile se efectueaza numai pentru perioadele viitoare, incepand cu

exercitiul financiar urmator celui in care s-a luat decizia modificarii politicii contabile. Modificarea

politicilor contabile poate fi efectuata numai de la inceputul unui exercitiu financiar. Nu sunt permise

modificari ale politicilor contabile pe parcursul unui exercitiu financiar. In cazul modificarii

politicilor contabile si corectarii unor erori aferente perioadelor precedente, nu va fi modificat

bilantul perioadei anterioare celei de raportare. Procesul de estimare implica rationamente bazate pe

cele mai recente informatii credibile avute la dispozitie. O estimare poate necesita revizuirea daca au

loc schimbari privind circumstantele pe care s-a bazat aceasta estimare sau ca urmare a unor noi

informatii sau a unei mai bune experiente. O modificare in baza de evaluare aplicata reprezinta o

modificare in politica contabila si nu reprezinta o modificare in estimarile contabile. Daca entitatea

are dificultati in a face distinctie intre o modificare de politica contabila si o modificare de estimare,

aceasta se trateaza ca o modificare a estimarii.  Efectul modificarii unei estimari contabile se va

recunoaste prin includerea sa in rezultatul perioadei in care are loc modificarea, daca aceasta

afecteaza numai perioada respectiva (de exemplu, ajustarea pentru clienti incerti), sau al perioadei in

care are loc modificarea si al perioadelor viitoare, daca modificarea are efect si asupra acestora (de

exemplu, durata de viata utila a imobilizarilor corporale).

Tratamentul depozitelor bancare constituite in valuta

Depozitele bancare pe termen scurt intra in categoria altor investitii pe termen scurt. Depozitele

bancare pe termen scurt in valuta se inregistreaza la constituire la cursul de schimb valutar comunicat

de Banca Nationala a Romaniei, de la data operatiunii de constituire. Lichidarea depozitelor

constituite in valuta se efectueaza la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a

Romaniei, de la data operatiunii de lichidare. Diferentele de curs valutar intre cursul de la data

constituirii sau cursul la care sunt inregistrate in contabilitate si cursul Bancii Nationale a Romaniei

de la data lichidarii depozitelor bancare se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs

valutar, dupa caz.

Venituri din prestari servicii 

20

Veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora.

Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrari si orice alte operatiuni care nu pot fi

considerate livrari de bunuri. Stadiul de executie al lucrarii se determina pe baza de situatii de lucrari

care insotesc facturile, procese verbale de receptie sau alte documente care atesta stadiul realizarii si

receptia serviciilor prestate.  In cazul lucrarilor de constructii, recunoasterea veniturilor se face pe

baza actului de receptie semnat de beneficiar, prin care se certifica faptul ca executantul si-a

indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie. 

Alte modificari si completari importante :

- Enumerarea caracteristicilor calitative ale situatiilor financiare; 

- Contabilizarea schimbului de active;

- Mentionarea expresa a unor elemente care influenteaza costul de achizitie; 

- Elemente legate de costurile indatorarii; 

- Transferul unei ramuri a afacerii (recunoasterea fondului comercial, determinarea valorii

individuale a elementelor transferate);

- Factorii care indica deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale; 

- Conditiile de recunoastere ca imobilizari a cheltuielilor de explorare si evaluare a resurselor

miniere; 

- Contabilizarea distincta a imobilizarilor corporale si a stocurilor cumparate, pentru care s-au

transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare; 

- Conditiile de revizuire a duratei de amortizare a imobilizarilor;

- Modificarea destinatiei activelor detinute;

- Recunoasterea primelor reprezentand participarea la profit, acordate potrivit legii, a

beneficiilor sub forma actiunilor proprii ale entitatii sau a altor instrumente de capitaluri

proprii acordate angajatilor, contributiei unitatii la schemele de pensii facultative si la primele

de asigurare voluntara de sanatate si a platilor anticipate in contul impozitului pe profit,

determinate potrivit legii;

- Actualizarea provizioanelor; 

- Aplicarea conceptului financiar de capital, la elaborarea situatiilor financiare; 

Tratamentul contabil al bunurilor de natura patrimoniului public, primite in administrare,

respectiv cedate, programelor de fidelizare a clientilor, cheltuielilor ocazionate de realizarea

instalatiilor in vederea asigurarii utilitatilor; 

21

- Controlul intern al entitatii; 

- Precizari suplimentare privind consolidarea conturilor: evaluarea detinerii controlului,

recunosterea fondului comercial negativ, tratamentul aplicat pierderilor inregistrate de o

investie intr-o intreprindere asociata;

- Au fost introduse conturi noi.

In concluzie, noile reglementari contabile sunt mai clare si mai complete, permitand utilizatorilor sa

aplice corect tratamentul contabil pentru tranzactiile inregistrate in contabilitate.

2.3 Planul de conturi general

Planul general de conturi reprezinta o lista a tuturor conturilor folosite in contabilitate,

ordonate dupa continutul lor economic si functia contabila, intr-un numar de clase si grupe de

conturi. Inregistrarile in contabilitate se fac cronologic si sistematic, potrivit planurilor de conturi si

normelor emise de catre Ministerul Finantelor. Clasificarea conturilor in Planul de conturi urmeaza

linia unei simbolizari zecimale in care prima cifra reprezinta clasa, a doua cifra reprezinta grupa iar

urmatoarele cifre reprezinta conturile si subconturile. Planul de conturi romanesc urmeaza

clasificarea zecimala a conturilor si se prezinta sub forma unei liste de conturi sintetice 9. In planul de

conturi regasim 3 elemente:

a) Clasele de conturi sunt simbolizate cu o cifra de la 1 la 9.

• Clasa 1 ”Conturi de capitaluri”;

• Clasa 2 ”Conturi de imobilizari”;

• Clasa 3 ”Conturi de stocuri si productie in curs de executie”;

• Clasa 4 ”Conturi de terti”;

• Clasa 5 ”Conturi de trezorerie”;

• Clasa 6 ”Conturi de cheltuieli”;

• Clasa 7 ”Conturi de venituri”;

• Clasa 8 ”Conturi speciale”;

• Clasa 9 “Conturi de gestiune”.

9 Dumitrean, Emil, Scortescu, Gheorghe, Toma, Constantin, Berheci, Ioan, Mardiros, Daniela – Neonila, Contabilitate

financiara I, Editura SedcomLibris, Iasi, 2010, p.23.

22

b) Grupele de conturi. Sunt formate din 2 cifre, prima cifra reprezinta clasa, iar a doua grupa

de conturi. Ele nu sunt operationale, in sensul ca nu se folosesc la contarea operatilor care

fac obiectul inregistrarii in contabilitate.

c) Conturile sintetice. Sunt operationale, adica se folosesc in contabilitatea curenta pentru

contarea si inregistrarea operatiilor patrimoniale. Se prezinta in doua forme si anume:

• Conturi sintetice de gradul I sunt cele simbolizate cu trei cifre. Unele dintre

acestea nu se detaliaza pe conturi sintetice de grad superior, situatia in care sunt

operationale, altele se detaliaza pe conturi de grad superior, situatie in care

conturile sintetice de gradul I raman neoperationale.

• Conturile sintetice de gradul II sunt cele simbolizate cu patru cifre si prvin din

detalierea conturilor sintetice de gradul I.

Pentru sistematizarea conturilor și ierarhizarea claselor grupelor se foloseste "criteriul bilanțier"

conform căruia conturile sunt clasificate și ordonate în raport de structurile de activ și pasiv, venituri și cheltuieli, delimitate și "aliniate" în bilanțul contabil, contul de profit și pierderi, anexele la

bilanț. Procedând astfel, se realizează o legătură directă între contabilitatea curentă financiară și

situațiile de sinteză financiar- contabile; între sistemul de conturi și bilanțul contabil, necesară

conducerii operative a organizatei.

CAPITOLUL 3

STUDIUL CADRULUI ORGANIZATORIC AL SISTEMULUI

CONTABIL SI FINANCIAR

Creşterea complexităţii activităţii financiare a organizatiei in contextul trecerii la economia

de piata are profunde implicatii in procesul de adoptare a deciziilor manageriale care obliga la

abandonarea rutinei si la utilzarea unor metode stiintifice bazate pe cunoaşterea realităţii, în vederea

stabilirii legăturilor cauzale dintre fenomenele economice şi situaţia financiara. Abordarea

problemelor ce vizează activitatea financiar- contabila a organizatiei prin prisma relaţiei cauza- efect

impune studiul interdisciplinar al activităţii economice şi financiare, consumatoare de resurse, cu

23

reflectare directă în performanţele financiare ale acesteia. Varietatea şi complexitatea aspectelor

legate de buna gestionare a trezoreriei întreprinderii creează un amplu câmp de analiză şi dezbatere

pentru specialiştii şi practicienii domeniului, cu atât mai mult cu cât acest subiect priveşte în mod

practic activităţile desfăşurate de toţi agenţii economici. În perioadele de slăbire a pieţei  financiare,

de reducere a autofinanţării şi de creştere a inflaţiei, de limitare a creditului şi de creştere a ratei

dobânzilor, devin tot mai relevante locul şi rolul pe care le are trezoreria în viaţa economică a unei

entităţi economice. Cei mai mulţi dintre utilizatorii informaţiei contabile sunt interesaţi de fluiditatea

activităţii dintr-o întreprindere şi în special de capacitatea acesteia de a asigura o viteză de rotaţie

corespunzătoare pentru lichidităţi. Unei asemenea solicitări nu poate să- i răspundă

informaţia contabila oferită de o contabilitate de angajamente şi axată în principal pe profit. În acest

fel, se impune necesitatea exploatării informaţiei contabile, prin care să se cunoască fluxurile de

trezorerie, acestea fiind corespondentul fluxurilor patrimoniale ce tranzitează întreprinderea, cu

impact imediat asupra lichidităţilor.

3.1 Scurt istoric si obiectul de activitate al intreprinderii

BIBLIOGRAFIE

1. Budugan, Dorina, Tabără, Neculai, ş.a., Bazele contabilităţii, 2004, Editura SedcomLibris,

Iaşi.

2. Dumitrean, Emil, Scortescu, Gheorghe, Toma, Constantin, Berheci, Ioan, Mardiros, Daniela

– Neonila, Contabilitate financiara I, Editura SedcomLibris, Iasi, 2010.

3. Hoante, Nicolae, Curs de finante, Universitatea Alma Mater, Sibiu, 2009.

4. Horomnea, Emil, Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde, Editura

Sedcom Libris, Iaşi, 2001.

5. Horomnea, Emil (coord.), Introducere in contabilitate, Editura TipoMoldova, Iasi, 2012.

24

6. Mironiuc, Marilena, Metodologia de analiza a riscului economic pentru intreprinderea

multiprodus in: http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/05_Mironiuc_M_-_ Metodologia_

de_analiza_a_riscului_economic_pt_ intreprinderea_multiprodus.pdf .

7. Niculescu, Maria, Diagnostic economic, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

8. ***, Ordinul nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conform cu

directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 10

noiembrie 2009.

9. ***, Ordin nr. 1850 din 14/12/2004 Privind registrele şi formularele financiar-contabile,

publicat în Monitorul Oficial nr. 23 din 07/01/2005.

10. ***, http://www.romaniainternational.com/economic/legea-contabilitatii-din-2011-vezi-ce-

modificari-i-se-aduc-3880

11. ***, http://www.ensight.ro/newsletter/no33/articol3_1.html

12. ***, http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Proceduri-organizatorice-financiar-contabile/

Registre-si-Formulare-privind-activitatea-financiara-si-contabila.html

25