I. Introducere

Acest proiect își propune să analizeze beneficiile implementării unei investiții în cadrul

unei societăți. Denumirea societății alese este S.C. SOCERAM S.A.

S.C. SOCERAM S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate

comercială pe actiuni și îsi desfașoară activitatea în conformitate cu legile române.

Sediul societății este în România, municipiul București, B - dul I.C.Brătianu nr. 10 ,

sector 3.

Numar de ordine în Registrul Comețului: J40/42/1991 din 11.01.1991

Durata societății: Nelimitată

Cod unic de înregistrare: 346757

Telefon: 0213151788, 3125877

Fax: 0213151455, 3151455

Data ultimei înregistrări la Registrul Comerțului: 01.09.2010

Societatea are înființate patru sucursale:

Sucursala Bucov : comuna Bucov , județul Prahova;

Sucursala Doicești: comuna Doicești,str. Aleea Sinaia nr. 181, județul Dâmbovița;

Sucursala Urziceni: Urziceni, str. Vânători nr. 1, județul Ialomița;

Sucursala Țăndărei: Tăndărei, str. Fabricii nr. 1 , județul Ialomița.

Scopul societății este producerea și comercializarea de materiale de construcții, ceramică

brută și prefabricate din beton armat – domenii conexe și realizarea de profit. Obiectul principal

de activitate este: 2332 – Fabricarea cărămizilor , țiglelor și altor produse pentru construcții din

argilă arsă. Obiectul de activitate al societătii este completat cu activități secundare, conexe.

În cadrul proiectului investiția se efectuează doar în cadrul uneia dintre sucursale,

Sucursala Doicești, și mai exact in cadrul Fabricii de BCA. Având în vedere acest lucru, în

continuare se vor avea în vedere doar elemntele legate de această sucursală și elementele care ne

intereseză în mod direct evaluarea investiției. Sediul social este în localitatea Doicești, str.Aleea

Sinaia nr. 182, județul Dâmbovița. Obiectul principal de activitate, conform căruia firma

îndeplinește condițiile de funcționare, specifice pentru autoritatea publică este: 2332 – Fabricarea

cărămizilor, țiglelor și a altor produse pentru constrcuții, din argilă arsă. Obiectul de activitate

este completat cu activități secundare :

0812 – Extractia pietrișului și nisipului; extracția argilei și caolinului; 2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcții; 2364 – Fabricarea mortarului; 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri.

Numărul de ordine in Registrul comerțului : J15/577/1991

Sucursala Doicești are în componența sa trei fabrici :

1. Fabrica de B.C.A.

2. Fabrica de caramidă ;

3. Fabrica de Mortare Uscate.

Istoricul Fabricii de B.C.A.

Anul 1961 avea să fie unul hotărâtor pentru dezvoltarea industriei materialelor de

construcții din România. Este anul când s-a luat decizia diversificârii producției de materiale de

construcții, cu accent pe produsele de zidărie, izolație și închidere hale industriale.

În urma tratativelor purtate de partea româna cu reprezentanții organizației poloneze

„CEKOP” și cei ai firmei suedeze „SIPOREX” se stabilește construirea a trei fabrici de

producere a betonului celular autoclavizat (gazbeton).

Prima din cele trei fabrici este amplasată în localitatea Doicești, județul Dâmbovița, pe

drumul național 71 ce leagă orașele Tărgoviște-Pucioasa-Fieni-Sinaia. La alegerea

amplasamentului s-a avut în vedere existența Termocentralei Doicești care asigură materia primă

de bază, apa industrială și aburul tehnologic. Celelalte materii prime se asigurau de la Fabrica de

Lianți Fieni situată la mică distanță de Fabrica de B.C.A.

S-au mai avut în vedere distanțele relativ mici față de potențialii consumatori:

50 km până la Ploiești;

50 km până la Sinaia

70 km până la Brașov

70 km până la Pitești

90 km până la București

Datorită cererii mari de materiale de construcții, pe baza experienței și a rezultatelor bune

obținute la firma din Doicești, în perioada 1972-1974 se construiește și se puse in funcțiune o

capacitate de produse prefabricate din beton armat de 30.000m3/ an.

Se produc elemente din beton armat precomprimat pentru construcții industriale

(stâlpi,grinzi,elemente de acoperiș) precum și panouri mari din beton armat pentru construcția de

locuințe.

Dată fiind apropierea de resursele de materii prime (agregate minerale de râu, ciment,

oțel beton) în anii 1978-1980, capacitatea de produse prefabricate din beton armat se dezvolta de

la 30.000 m3/an, la 90.000 m3/an, prin construirea și punerea în funcțiune a patru linii

tehnologice. În cotextul creșterii cererii de produse din beton celular autoclavizat (gazbeton)

apare necesitatea dezvoltării și modernizării capacității de fabricare a acestor produse.

Anul 1986 a însemnat realizarea unui salt semnificativ pe calea dezvoltării și

modernizării producției de B.C.A. (gazbeton). Capacitatea crește la 200.000 m3/an, prin

montarea celei de-a doua mori cu bile pentru măcinarea materiilor prime, achiziționarea și

montarea a doua autoclave pentru tratatmentul termic al produselor. Odată cu dezvoltarea

capacității s-a realizat și modernizarea tehnologiei de fabricație prin înlocuirea tiparelor, a

podurilor rulante care s-au echipat cu greifere hidraulice și înlocuirea mașinii de tăiat.

Firma din Doicești devine astfel un producator important din România, realizând o gama

diversă de materiale de construcții (B.C.A., cărămizi și blocuri ceramice din argilă arsă,

prefabricate din beton armat si precomprimat).

Anii 2000 – 2001 sunt de referință marcând retehnologizarea Fabricii de B.C.A. și

realizarea celei de-a doua etape de modernizare. S-a înlocuit cenușa de electrofiltru cu nisip la

fabricarea produselor. Pe linia modernizării tehnologiei de fabricație s-a trecut la dozarea-

cântărirea automată a materiilor prime, asistată de calculator.

Anul 2004 este unul de cotitură în istoria firmei. Are loc schimbarea formei de

proprietate asupra capitalului, care devine integral privat.

Din 2005 începe un amplu proces de modernizare, dezvoltare și diversificare a producției,

care se poate spune că se desfașoară și în prezent.

Direcții principale de acțiune:

a. îmbunătățirea parametrilor tehnici și calitativi ai produselor fabricate;

b. creșterea gradului de automatizare a operațiilor și proceselor;

c. modernizarea tehnologiilor de fabricație;

d. dezvoltarea capacităților de producție, în paralel cu introducerea de tehnologii noi;

e. diversificarea producției de materiale de construcții;

f. asigurarea de personal cu un nivel complex de pregătire;

Urmărind atingerea celor șase obiective de baza s-au obținut: 

a. implementarea sistemului de management al calității ISO 9001

o certificarea produselor

o reamenajarea spațiilor de depozitare a materiilor prime pe clase de calitate;

o extinderea dozării automate și cântăririi materiilor prime;

o readucerea utilajelor menținute în flux, la parametrii inițiali;

b. realizarea și punerea în funcțiune a instalatiei automate de tăiere și transport produse

crude.

o repunerea în funcțiune a transbordorului pentru grătare metalice B.C.A.

c. înlocuirea mașinii de tăiat BCA cu una modernă care realizează un grad superior de

precizie la tăierea și obținerea de produse.

o modernizarea instalațiilor de uscare a produselor ceramice;

o modernizarea cuptorului de ardere a produselor ceramice;

o modernizarea podurilor rulante și a instalatiilor hidraulice de la transportul

produselor din BCA;

o modernizarea morilor de măcinare a nisipului prin înlocuirea blindajelor metalice

cu blindaje de cauciuc.

d. dezvoltarea capacității de B.C.A. prin achiziționarea a două autoclave noi;

o mărirea capacității de producere a aburului tehnologic pentru BCA prin montarea

unui cazan nou;

o construirea unei capacități noi de fabricare a cărămizilor și blocurilor ceramice

din argilă arsă și utilizarea celor mai noi tehnologii în domeniu.

o realizarea și punerea în funcțiune a unei capacități noi de fabricare a adezivilor

pentru construcții

e. angajarea de personal cu studii superioare în sectoarele cheie;

o specializarea personalului existent prin cursuri organizate de firma;

o schimbarea structurii personalului în favoarea celui cu pregătire complexa

( automatiști, electroniști, chimiști).

Descrierea investiției

Societatea SC. Soceram SA., Sucursala Doiecești. Fabrica de B.C.A. folosește în prezent

agent terimic nesar procesului tehnologic din 2 surse:

Sursă proprie ce provine din existența în fabrica a unei centrale termice proprii echipate

cu 3 cazane ce produce agentul termic abur de presiune medie 12 bari

Sursă externă de la furnizorul CT Doicești.

Fabrica de B.C.A Doicești este o investiție deja existentă care are nevoie de

retehnologizare. În procesul de fabricație a b.c.a-ului se utilizează agent termic abur saturat (12

at), și deoarece vechiul furnizor care asigura acest agent termic își va înceta activitatea, pentru

producerea lui, societatea va face o investiție într-o centrală termică echipată cu 2 cazane ce va

utiliza drept combustibil gazele naturale.

Investiția, pe langa faptul că va ajuta societatea să își efectueze procesul tehnologic de

producție, va asigura o creștere a producției de la 250000 mc la 290000 mc (poate chiar mai

mult). Acestă creștere a producției se va concretiza în creșterea cifrei de afaceri aferentă

producției de beton celular autoclavizat (B.C.A).

Utilitatea si obiectivele proiectului

I. Diagnosticul global al întreprinderii

1. DIAGNOSTICUL JURIDIC

Fabrica B.C.A este parte integrată a societății S. C. SOCERAM S. A., Scucursala

Doicești, care este o persoana juridica româna, având forma juridica de societate comercială cu

capital pe acțiuni. Societatea își desfașoară activitatea în conformitate cu prevederile legilor

române și cu statutul propriu.

Principalele prevederi ale statutului sunt:

a) Obiectul principal de activitate îl constituie servicii fabricarea cărămizilor, țiglelor și a altor

produce pentru construcții din argilă arsă

b) Acțiunile sunt nominative, evidența acțiunilor fiind ținută într-un registru care se pastreaza la

sediul societății.

c) Dreptul la vot este oferit de actiuni, acțiunile conferind posesorilor lor dreptul de vot în

Adunarea Generala a Actionarilor.

d) Modificarea capitalului social se poate face în sens crescător sau descrescător pe baza hotărârii

Adunării Generale a Acționarilor în conditiile și cu respectarea procedurilor prevazute de lege.

e) Societatea comercială ține evidența contabilă în lei, în conformitate cu Legea Contabilității și

Normele Metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor. Activitățile desfășurate de către S. C.

SOCERAM S. A., Sucursala Doicești în domeniul economico-financiar sunt:

întocmeste documente justificative pentru orice operațiune ce afecteaza patrimoniul

unității;

înregistrează în contabilitate operațiunile patrimoniale;

inventariază patrimoniul anual sau când apar necesități;

întocmeste balanțe de verificare periodice

exercită control asupra operațiunilor patrimoniale efectuate;

Prevederile actului constitutiv al acestei societăți este în concordanță cu obiectivele

pe termen scurt, mediu și lung, și anume fabricarea cărămizilor, tiglelor, și a altor produse

din argila arsă, îndeplinirea obiectelor de activitate conexe și obținerea de profit. Conform

registrelor AGA, Consiliul de Administrație și-a indeplinit misiunea prin întalniri

săptămânale la sediul societăți, iar în ceea ce privește organizarea societății, se respectă

Regulamentul de Organizare și Funcționare, acest lucru permițand desfășurarea în condiții

optime a activității și o gestiune eficientă.

În ceea ce privește situația juridică a clădirilor, SC. Soceram SA., Sucursala Doicești

deține contract de vânzare-cumpărare pentru toate clădirile în care se desfășoară activitatea

( contract de vânzare-cumpărare nr.1132 din data de 01.11.1999).

În cadrul dreptului comercial, analizându-se drepturile şi obligaţiile izvorâte din

raporturile cu partenerii comerciali: clienţi, furnizori, bănci se constată faptul că firma deține

contracte de leasing aflate încă în perioada de valabilitate, că firma deține numeroase contracte

pe termen lung cu furnizori sau clienți, ceea ce asigură o continuitate a activității de

aprovizionare și desfacere și o oarecare siguranță în determinarea fluxurilor viitoare de numerar.

Firma este în litigiu cu cinci dintre clienții săi deoarece unii au intrat în insolvență de plata, iar

alții doar au incidențe de plată. De asemenea, se constată faptul că societatea nu incalcă practici

în domeniul concurenței. În cadrul societății contractele de creditare sunt justificabile, firma

necesitând credite pentu diferite investiții. Aceste contracte de creditare sunt pe diferite termene,

atat lungi cat si scurte, nu afectează rentabilitatea economică și în funcție de caz prevăd sau nu

diverse garanții. Aceste garanții nu constituie însă un risc pentru întreprindere deoarece

activitatea curentă poate susține principalul și dobânda aferente creditelor.

Toți salariații întreprinderii SC. Soceram SA. , Sucursala Doicești, Fabrica de B.C.A.

sunt angajati cu contracte de munca, fiind astfel îndeplinit dreptul muncii. Aceștia primesc

perioadic instructajul privind protecția muncii, își cunosc drepturile și obligațiile. La sediul

societății se regăsesc: condică de prezență, ștate de salarii, registru de evidență a salariaților care

sunt ținute la zi.

Analiza SWOT

Puncte forte:

prevederile actului constitutiv sunt in concordanță cu mărimea societății si cu obiectivele

acesteia

întreprinderea are legături cu clienții și furnizorii pe temen lung și mediu

nu are litigii cu furnizorii săi

Puncte slabe :

existența unor clienți incerți, cu care societatea este în litigiu

inexistența asistenței juridice acordată de un cabinet de specialitate

Oportunități:

reglementări care să favorizeze tranzacțiile interne și externe

obținerea unor beneficii in urma contractelor pe temen lung

Amenințări:

2. DIAGNOSTICUL DE RESURSE UMANE

Activitatea societății SC. Soceram SA., Sucursla Doicești, Fabrica de BCA este

structurată pe cinci nivele:

Nivelul I - directorul executiv de fabrica

Nivelul II - directori executivi de specialitate

- director adjunct

- director producție

- contabil șef

Nivel III - birouri și compartimente funcționale

Nivel IV - Coordonarea activității de producție și a celei de mentenanță;

Nivel V - formații de lucru

- formații pentru producție

- formații pentru asigurare utilități și mentenanță

La nivelul Sucursalei Doicești sunt organizate doua departamente, departamentul

comercial și departamentul de investiții care se subordonează, direct, Consiliului de

Administrație.

Nivelul I

Director de fabrica este subordonat Consiliului de Administrație al SC Soceram SA

București.

Are în subordine directă pe cei trei directori de specialitate, precum și urmatoarele birouri

și compartimente:

biroul CTC – Laborator ;

biroul resurse – umane , administrativ;

biroul sistemul de management a calității, mediului, sănătății și securității în muncă;

compartiment I.T.

Nivelul II

Director adjunct se subordonează directorului de fabrică. Are în subordine biroul

aprovizionare. Înlocuiește directorul de fabrică în perioada în care acesta lipșeste din fabrică.

Directorul de producție se subordonează directorului de fabrica .Are în subordine Secția

de BCA si Serviciul mentenanță. Înlocuiește directorul de fabrică și directorul adjunct, în situații

când cei doi lipsesc din fabrica, simultan.

Directorul economic (Contabil Sef ) se subordonează directorului de fabrică. Are în

subordine biroul financiar - contabilitate.

Nivelul III

Biroul resurse umane, administrativ are în componența trei salariați. Are în subordine

o formație pentru curățenie în pavilion administrativ, birouri, vestiare și grupuri sanitare din

secții.

Biroul CTC-Laborator are în componența doi salariați. Are în subordine o formație de

CTC-iști și laboranți, care lucrează pe schimburi, compusă din 6 persoane (prevederi în

organigramă). Din cei șase muncitori, un număr de 5 sunt CTC-iști pe schimburi, un muncitor

fasonează epruvete pentru încercări de laborator și lucrează numai la schimbul I. Cei cinci CTC-

iști acoperă necesarul de personal din acest sector, precum și acordarea concediilor de odihnă.

Muncitorul de la fasonare epruvete nu are încarcare cu sarcini de serviciu la nivelul celor opt ore.

Postul este necesar, dar va trebui să primească și alte atribuțiuni, ce vor fi stabilite în perioada

următoare.

Biroul sistemelor de management a calitatii, mediului și securitătii și sănătății în

muncă are în încadrare un salariat care coordonează unitar cele trei sisteme. Acest post este

înfințat din luna august 2007.

Compatimentul IT are în încadrare un salariat care se ocupa cu toată rețeaua informatică

a Sucursalei Doicești .

Biroul de aprovizionare are în încadrare 4 salariati: un șef birou, 2 tehnicieni, un șef

depozit materii prime, materiale, piese de schimb.

Biroul financiar contabilitate este încadrat cu trei salariați.

Biroul marketing – vanzari este încadrat cu patru salariați (șefi birou) care au în

subordine 5 formații de lucru, cuprinzând 22 muncitori:

primitori – distribuitori = 4

muncitori înfoliere = 4

motostivuitoriști și mecanic auto = 8

macaragiu și legători sarcină = 2

șoferi = 4

Biroul tehnic, mecano-energetic, investiții este subordonat direct, departamentului de

invesții. Încadrat cu trei salariați.

Nivelul IV

Conducerea Secției de BCA și a serviciului de mentenanță, asigurata de :

Șef secție BCA;

Șef serviciu mentenanță

Nivelul V

Compus din formații de producție și formații utilități, întreținere și reparații.

Seful sectiei B.C.A. are în subordine 5 formații pentru producție, după cum urmează:

N

r.

Formația normată Existent la data de

25.09.10

Diferenta

(+sau-)

1 Fabricație BCA schimb A, 24 24 -

2 Fabricație BCA schimb B, 24 23 -1

3 Fabricație BCA schimb C, 24 24 -

4 Fabricație BCA schimbD, 24 23 -1

5 Autoclavizare B.C.A.(patru

schimburi)11 11 -

Total fabricație BCA 107 105 -2

Serviciul mentenanță are în subordine 4 formații de lucru:

Nr Formatia de lucru Numar sal Existent la

25.09.10

Diferenta

(+sau-)

a/ Asigurare utilități

Stație tratare, distribuție apa, canalizare 6 6 -

Stație termică + stație compresoare 5 5 -

b/ Întreținere mecanică și electrică

Formație întreținere mecanică 18 18 -

Formatie intretinere electrica 9 9 -

TOTAL 38 38 -

Pe total fabrică structura personalului este următoarea:

Nr.

crt.

Structura de personal Formație

normata

Existent la

25.09.2007

Diferența

1 Conducere 4 4 -

2 Birouri și compartimente

funcționale20 20 -

3 Conducere secție și

mentenanță 2 2 -

4 Maiștri 5 5 -

5 Muncitori 191 191

Total 222 222

Gruparea personalului pe categorii și nivel de pregătire:

Studii Total Femeifără studii 5 1medii 62 26primare 129 29superioare 27 10TOTAL 222 66

În cadrul societății SC. Soceram SA., Sucursala Doicești se repecta drepturile salariților,

acestia își primesc drepturile salariale la timp, normele de protecția muncii sunt explicate și

aplicate în mod corespunzător. Personalul angajat este dispus la inovare, acceptând diferite stagii

de pregatire profesională oferite de angajator.

Analiza SWOT

Puncte forte:

Organigrama firmei este echilibrată, sunt prezente atât posturi cu raspundere cât și posturi

de execuție .

Activitatea desfașurată de angajați este corespunzătoare obiectului de activitate al firmei.

Formare continuă a personalului.

Există corespondență între nivelul calificării personalului și cerințele postului.

Puncte slabe:

Nu există în cadrul societății un department specializat de cercetare dezvoltare.

Oportunități:

Reglementări guvernamentale favorabile angajatorului.

Presiune fiscală mai mică pentru salariile acordate.

Amenințări:

Mediul economic incert din România.

Previziuni de modificare a codului muncii.

Modificarea codului fiscal.

3. DIAGNOSTICUL COMERCIAL

Aprovizionare

Datele de intrare ce stau la baza aprovizionării cu materiale sunt necesarele de materiale

pe produse întocmite de compartimente și secții.

Necesarele de materiale se întocmesc de către persoanele desemnate de șefii

compartimentelor și secțiilor, precizând cantitatea, data la care este nevoie de materialul solicitat.

Necesarul de material, se depune la Biroul Aprovizionare cu o perioadă de timp înainte (cel puțin

5 zile lucrătoare), pentru a se putea desfășura operațiile premergătoare lansării comenzii și

livrării mărfii.

Pentru materiile prime și materialele folosite în mod uzual de producție, anual, se vor

solicita oferte de la diverși furnizori, se va întocmi o sinteza de oferte (cu toate caracteristicile

tehnice și condițiile comerciale, necesarul anual, stocul existent la momentul selecției, consumul

normat pe unitate de produs). Se va realiza o negociere cu toți furnizorii și în urma acestei

negocieri se vor încheia contracte de vânzare-cumpărare cadru pe o perioadă de minim un an. Nu

se va realiza nicio negociere fără să fie prezent șeful serviciului aprovizionare și un reprezentant

al C.A.

În cadrul Biroului Aprovizionare se efectuează operațiunile premergătoare emiterii

comenzilor și anume:

Stabilește potențialii furnizori prin căutarea lor pe internet, presa, publicații de

specialitate

trimite cererile de oferte care vor conțne denumirea materialului, cantitatea,

caracteristicile tehnice solicitate, anumite conditii comerciale agreate de firma noastră, tot

ceea ce se consideră necesar astfel încat să primim o oferta cât mai completă.

întocmeste, în urma ofertelor primite, o sinteza care să cuprindă: produse, cantitate,

furnizorii, preț/u.m. pentru fiecare furnizor, caracteristicile tehnice importante și care pot

departaja furnizorii între ei, condițiile comerciale solicitate de fiecare furnizor, termen de

livrare, stocul la o dată anume etc. . Se alege furnizorul care îndeplineste cele mai multe

din condițiile solicitate de firma noastră.

trimite șefului biroului aprovizionare

după aprobarea acestui referat de către șeful biroului aprovizionare, se întocmește

comanda și se trimite la furnizor.

Comenzile cu valoarea de peste 1.000 EUR vor fi aprobate de Consiliul de Administrație.

Comenzile se întocmesc într-un singur exemplar care rămâne la biroul de aprovizionare,

iar la furnizor se trimite pe fax sau pe email. După lansarea comenzii, aceasta trebuie urmarită, în

sensul respectării termenului de livrare și a prețului stabilite cu furnizorul.

În cazul materiilor prime și a materialelor, aprovizionarea se face numai pe baza de

contract, verificându-se că sunt întotdeauna îndeplinite toate condițiile contractuale. Și în acest

caz orice încalcare a termenilor contractuali se sesizeaza șefului de birou.

Zilnic, se trimite șefului biroului aprovizionare situația stocurilor zilnice la materiile

prime. Mod de transmitere – e-mail.

Furnizori de materii prime

Nr. crt. MATERIA PRIMA FURNIZORUL

1 Nisip Map Construct SRL Targoviste

  Tarmac SRL București

  Lafarge Agregate București

2 Var Carmeuse Holding SA Brașov

  Simpromat SRL Oradea

3 Ciment Lafarge Ciment (Romania) SA

4 Pastă aluminiu SC Casol Impex SRL București

5 Gips piatră Raviz Serv SRL Ploiești

  Alabastru SRL Teisani

  Carpatcement SA Holding Fieni

6 Gips praf(sulfat de calciu) Lafarge Arcom Gips Sa Aghires

Relația cu furnizorii este una pe termen lung și se desfașoară în condiții favorabile pentru

ambele părți.

Desfacere

Scocietatea SC. Soceram SA., Sucursala Doicești este producător tradițional de materiale

de construcții, cu o experiență în domeniu de peste 40 de ani. Gama produselor fabricate

cuprinde:

B.C.A

Carămidă

Adezivi

Gleturi

Profile

Având în vedere că în zilele noastre nivelul calității și seriozitatea producătorului

construiesc renumele acestuia, SC. Soceram SA., Sucursala Doicești oferă produse de înaltă

calitate, durabile în timp și cu caracteristici tehnice la standarde europene. Beneficiind de linii de

producție dotate cu echipamente moderne, putem astfel produce materiale de construcții având

un excelent raport calitate preț.

Produsul cheie al acestei companii este B.C.A., care este disponibil în diferite

sortimente/dimensiuni:

7,5 x 24 x 65

10 x 24 x 65

15 x 24 x 65

20 x 24 x65

30 x 24 x 65

35 x 24 x65

Avantajele utilizării materialelor de zidărie și izolație BCA

Este un material ușor, având densitate aparentă, în stare uscată, de 450 – 550 kg/m3, fapt

ce conduce la obținerea de economii importante la realizarea structurii de rezistența a

construcției (fundații, stâlpi, grinzi);

Este materialul de zidărie care asigură cea mai bună izolare termică, astfel că, la zidurile

cu grosimi de 35 si 40 cm nu mai este necesară placarea cu alte materiale

termoizolatoare. Calitatea de bun izolator termic este conferită de structură poroasă, pori

minusculi și închiși, care reprezintă cca 30% din volum;

Economia de combustibil pentru încălzit este foarte importantă, iar cantitatea de noxe

emise pe coș va scădea proporțional și implicit taxele de mediu vor fi mai mici; Casa din

B.C.A. va fi o oază de liniște, deoarece materialul asigură, o izolare fonică foarte bună,

dată de structura sa poroasă;

Rezistența mare la foc, până la 1000°C, fără ca materialul să-și modifice structura;

Blocurile de B.C.A. sunt ușor de manipulat, având densitate mică și fiind prevăzute (cf.

noii tehnologii în curs de implemantare, unică în Romania) cu goluri speciale pentru

manipulare manuală;

Lesne de zidit si placat, blocurile de zidărie și plăcile de izolație având o precizie de

execuție  mare, prezentând abateri dimensionale sub 1 mm;

În situația în care sunt executate cu nut si feder, zidirea se realizează ușor și în timp scurt,

de către muncitori cu un nivel mediu de pregătire;

Necesită un consum mic de mortare sau adezivi pentru zidire, rosturile fiind de numai 2 -

3 mm, eliminându-se punțile termice de grosimi mari care favorizează un transfer termic

mai mare;

Consumul de adezivi pentru tencuieli interioare și exterioare se reduce simțitor,

corespunzător și cheltuielile cu aceste materiale;

Coeficientul de dilatație mic al produselor din BCA, sub 0,4 mm/m înlatura fenomenul de

fisurare (crăpare) a tencuielilor;

Este un material de construcție natural, anorganic, ecologic;

Denumire/caracteristica UM Valoare

  Rezistență la compresiune N / mmp 4

  Densitate aparentă (stare uscată) Kg / mc 525

  Conductivitate termică W / mk 0.135

  Rezistență la îngheț/dezgheț

  dupa 25 de cicluri% 3

  Rezistență la întindere prin încovoiere N / mmp 1.15

  Absorbția de apă la saturație % 30

Clienți

Segementele de clientelă vizate de catre SC. Soceram Doicești sunt:

Personae fizice

Retail-eri (depozite)

Firme de comstrucții, dezvoltatori

imobiliari

Arhitecți și ingineri constructori

Pondere vânzări pe categorii de clienți:

Se observă faptul că societatea iși desfășoară relațiile comerciale în general cu persoane

juridice, ponderea clienților persoanelor fizice în totalul clienților fiind foarte mică.

Așa cum era și normal, pondera cea mai mare a vânzarilor o deține județul Dâmbovița,

unde este și județul de producție, pondera scăzând cu cât ne depărtăm de județul de producție.

Nr. Crt. Tip Client

Pondere vânzări

1 persoane juridice 95.76%

2 persoane fizice 4.24%

Ponderea vânzarilor pe județe:

Nr. Crt. Județ

Pondere vânzări

1 Argeș 10.50%2 Bistrița Năsăut 0.70%3 București 18.10%4 Cluj 0.30%5 Dâmbovița 47.30%6 Dolj 1%7 Galați 5%8 Giurgiu 1.20%9 Ilfov 6.10%10 Mureș 0.40%11 Olt 4.30%12 Prahova 2%13 Timișoara 1%14 Vâlcea 2.10%

Preț mediu de vânzare al produsului B.C.A.

Nr. Crt LunaCantitate vandută

Valoare Vânzări (lei)

Discounturi promoționale

Cheltuieli transport

Preț mediu (lei/mc)

1 Ianuarie 17,050.68 3,374,089.86 30,436.10 34,108.60 194.102 Februarie 18,890.89 3,808,407.23 50,436.52 66,006.93 195.443 Martie 28,286.46 5,726,106.21 24,979.93 135,978.05 196.744 Aprilie 27,952.24 5,514,176.87 46,845.66 123,712.24 191.175 Mai 30,850.09 6,089,249.62 48,695.40 158,924.27 190.656 Iunie 23,240.52 4,363,309.23 41,979.60 98,812.55 181.69

7 Iulie 23,674.59 4,169,524.39 32,278.00 77,706.59 171.478 August 26,111.05 4,707,652.62 20,302.90 101,519.82 175.639 Septembrie 23,635.98 4,170,408.31   162,622.47 169.5610 Octombrie 14,974.38 2,487,326.12   118,813.20 158.1711 Noiembrie 11,052.52 1,831,733.67   77,915.91 158.6812 Decembrie 5,640.34 915,162.04   39,342.35 155.28

Total 251,359.74 47,157,146.17 295,954.11 1,195,462.98 181.67

Compania SC. Soceram Doicești se adresează în general clienților din nordul județului

Dâmbovița, unde în limita a 100 km rază față de locația de producție, compania este foarte bine

reprezentată deținând aproximativ 85% din piață. Pe arii mai îndepartate procentajul scade,

intervenind costuri de transport mai mari precum și acțiunea concurenței pe piață, concurență

aflată mai aproape ca și locație de producție. Discutând doar despre producția de B.C.A., SC

Soceram Doicești deține 25% din piața națională de BCA.

Ca și reprezentare și nivel național de acoperire, SC. Soceram SA., Sucursala Doicești,

este prezent pe toată aria geografică a României având clienți din toate județele țării.

Obiectivul numarul 1 al societății SC. Soceram Doicești în ceea ce privește politica

comercială îl reprezintă grija și atenția pentru client. De aceea când ai nevoie de ajutor în

construcții te poți baza pe aceasta firmă, fiind „PARTENERUL TĂU ÎN CONSTRUCȚII”

Concurenți

Principalii concurenți:

Verblock

Elpreco

Prefabricate Călărași

Macon Deva

Sincor Oradea

Analiza SWOT

Puncte forte:

În limita a 100km rază SC. Soceram Doicești deține 80% din piață

La nivel național societatea deține 25% din piața de BCA

Dezvoltarea unor relații cu clienții și furnizorii pe termen lung

Poziționare stategică întru-cât principalii furnizori de materii prime sunt situați la

distatnțe relative mici

Societatea este competitivă în raport cu concurența

Puncte slabe:

Existența unui numar de 4 clienți in situație incertă

Existența unei birocrații mai complicate în ceea ce privește aprovizionarea cu materii

prime

Oportunități:

Posibilitatea creșterii cererii externe (catre Bulgaria) cu 10%

Amenințari:

Presiunea fiscalității în contextual crizei actuale

4. DIAGNOSTICUL TEHNIC

Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricație a B.C.A.

Doicești

1.DEPOZITARE MATERII PRIME

a) Depozitarea nisipului de râu.

Nisipul de râu, transportat cu mijloace auto de la furnizori, se depozitează în spații

special construite, împrejmuite cu elemente prefabricate din beton armat, pe o platforma

betonata pentru a se evita impurificarea acestei materii prime cu alte materiale. Depozitul este

prevăzut cu sisteme de scurgere a apei;

b) Depozitarea gipsului

Gipsul bulgari transportat cu mijloace auto de la furnizori , este depozitat intr-un spațiu

special amenajat, fiind împrejmuit cu elemenete prefabricate din beton armat prevazut cu pistă

betonată pentru a împiedica impurificarea materiei prime. Stocul de gips bulgari este acoperit

spre a se evita deprecierea materiei prime prin spălare de catre apele pluviale. Gipsul măcinat

care se aprovizioneaza cu mijloace auto de la furnizori se depozitează în spații închise și

acoperite, pentru a se păstra calitațile materiei prime.

c) Depozitarea cimentului

Cimentul vrac se aprovizionează cu mijloace auto , special amenajate și se depozitează în

silozuri metalice prevăzute cu sisteme de transport pneumatic. Silozurile sunt dotate cu filtre

pentru reținerea pulberilor în scopul protejarii mediului înconjurător.

d) Depozitarea varului calce macinat

Varul calce macinat transportat de la furnizori cu mijloace auto special amenajate se

depozitează în silozuri metalice prevazute cu sistem pneumatic de transport. Silozurile sunt

echipate cu filtre în scopul reținerii pulberilor, pentru a se proteja mediul înconjurator.

e) Depozitarea pastei de aluminiu

Pasta de aluminiu care se asigură cu mijloace auto, ambalată în saci de plastic, care la

rândul lor sunt introduși în butoaie matalice închise etanș se depozitează într-o încăpere special

amenajată, ferită de umiditate și de surse de foc.

2.PREPARAREA SLAMULUI DE NISIP SI GIPS SI STOCAREAACESTUIA

a) Prepararea slamului de nisip si gips se realizează în mori cu bile, căptușite cu blindaje din

cauciuc în scopul reducerii poluării fonice, pe procedeu umed, adăugându-se apa până la

obținerea vâscozitații necesare.

b) Slamul pregatit se transportă prin sistem de pompe și conducte în silozuri metalice prevăzute

cu sistem de agitare continuă.

3.PREGATIREA EMULSIEI DE ALUMINIU

Emulsia de aluminiu se obține prin malaxarea într-un malaxor metalic cu pereți dubli prin

care circulă apa de răcire și dotat cu motor antiex pentru a se elimina pericolul de explozie.

4.CÂNTARIREA ȘI DOZAREA MATERIILOR PRIME

Cântarirea și dozarea materiilor prime se realizează cu ajutorul unor buncăre matalice,

prevăzute cu doze tensiometrice. Se utilizează buncăre cântar diferite pentru materii prime

uscate, materii prime pregătite sub forma de slamuri, emulsie de aluminiu, apa de adaos.

Cântărirea și dozarea materiilor prime este automată, fiind asistată de calculator. Rețetele sunt

prestabilite, funcție de calitatea materiilor prime și de parametrii produsului care trebuie obținut.

5.TURNAREA AMESTECULUI IN TIPARE

Amestecul de materii prime componente se toarnp în tipare metalice fiind transportat de

la faza cânăarire-dozare cu ajutorul unui malaxor mobil având capacitatea unui tipar metalic. Pe

durata deplasarii malaxorului de la cântărire-dozare la turnare, amestecul se malaxează continuu

pentru a se realiza omogenizarea tuturor materiilor prime. Înaintea turnării tiparele se ung cu un

ulei special spre a se evita fenomenul de aderență a produsului la suprafață metalică. Uleiul

pentru ungerea tiparelor metalice este ecologic , nefiind toxic. În tipar are loc un proces de

expandare, simultan cu unul de măturare a produsului.

6.EXPANDAREA SI MĂTURAREA PRODUSULUI

Caracteristica principală a produsului BCA o constituie densitatea aparent mică, respectiv

400-600kg/m³ ce se realizează prin expandarea (mărirea volumului amestecului turnat).

Expandarea este generată de hidrogenul ce se degajă în urma reacției dintre aluminiu și

hidroxidul de calciu(CaOH), hidroxid care rezultă din hidratarea varului și a cimentului. Prin

expandare amestecul devine o masă poroasă, pori fini și închisi, structura poroasă conferă

produsului BCA calitațile de material ușor, bun izolator termic, fonic, dar și o rezistență

apreciabilp la compresiune. După expandare are loc procesul de măturare a amestecului

(preîntarire) urmare începutului de priza a cimentului. Măturarea amestecului este necesară

pentru a se realiza o densitate care să permită transportul materialului la mașins de tăiat și

păstrarea formei în timpul operațiunilor de tăiere.

7.TRANSPORTUL PRODUSELOR LA MAȘINA DE TĂIAT

Transportul se realizează cu poduri rulante echipate cu gerifere hidraulice. Materialul

preîntarit se transportă presat în lateralele tiparului, acestea având o conicitate astfel încat

materialul , să nu alunece , în jos, în timpul transportului.

8.TĂIEREA PRODUSULUI

Prin tăiere se obțin tipodimensiunile de BCA dorite. Tăierea se efectuează pe o instlație

complexă numită „mașină de tăiat”. Anterior așezării calupului de BCA se introduce în mașină

un gratar matalic care foloseșște la transportul produselor tăiate la fazele următoare. Sunt două

operațiuni de tăiere , una transversală care se realizează cu sârme oțel arc prin liftare pe verticală

cu oscilare în plan orizontal. Alta longitudinală, prin înaintarea sârmelor în material, simultan cu

oscilarea. Mașina are instalații anexe care realizează prin frezare, profilarea nut și feder și

înlăturarea calotei obținute după tăiere la partea superioară a calupului.

9.RETURUL DEȘEURILOR REZULTATE LA TĂIEREA PRODUSELOR

Deșeurile de material rezultate în urma tăierii se reintroduc, în procesul tehnologic, după

operațiuni de mărunțire, adăugare de apă și depozitare slam deșeu într-un agitator.

10.AUTOCLAVIZAREA

După tăiere produsele se transportă la autoclavizare pe grătarele metalice cu ajutorul

podurilor rulante, grătare ce se stivuiesc pe cărucioare, după care se introduc în autoclave

(cilindri cu dimensiuni intre 34-39 m lungime si diametrul intre 2,6-3 m). Autoclavizarea este un

proces de tratament termic al BCA-ului la temperatura cu abur o saturat de 190 C și presiune de

12 bari, timp de 12 ore. Pe durata tratamentului termic, are loc pe langa preocesul de grăbire al

reacțiilor chime și un proces de formare al hidrosilicatilor de calciu care constituie de fapt,

compoziția chimică a produsului.

11.DECOFRARE, PALETIZARE,ÎNFOLIERE

După ieșirea din autoclave a produselor sunt paletizate pe palete plane din lemn cu

dimensiuni de 1,5 x 1 m, legate cu bandă de polipropilenă și înfoliate cu folie termocontractibilă.

Volumul de produs finit pe un palet este de 1,8 m³ .

Capacitatea de producție - utilaje

Nivelul producției din SC SOCERAM Doicești este dată de capacitatea de producție a

utilajelor. Principalele utilaje care pot conditiona capacitatea de producție a societății sunt:

Morile de măcinat nisip;

Sistemul de dozare – cântărire materile în vederea malaxării;

Numarul tiparelor metalice utilizate la turnare materialului malaxat;

Mașina de tăiat BCA;

Numarul de autoclave;

Centrala termică;

Sistemul de decofrare si paletizare.

Sigur că importante sunt și celelalte utilaje de pe fluxul tehnologic care concură la

realizarea produsului BCA și anume :

Platforma și silozuri pentru depozitare nisip,

Releu benzi transportoare;

Elevatoare; Transbordoare

Agitatoare pentru slam nisip și slam deseu;

Pompe; Compresoare pentru asigurarea aerului comprimat

Poduri rulante;

Toate aceste utilaje trebuie să fie fiabile și să se ridice la nivelul capacitații de producție

dată de celelalte componente ale procesului tehnologic.

Moara nr. 1

Are o capacitate de 12 t/h, este programată în reparație (fundație reductor), reparație ce

urmează să o execute o firmă specializată în domeniu.

Moara nr. 2

Are o capacitate de 12t/h este în funcțiune, practic cu acest utilaj la acest moment

asigurăm necesarul de slam nisip pentru procesul de fabricație BCA.

Sistemul de dozare – cântărire – Dozarea cântărirea materiilor prime se face asistat de

calculator.

Sistemul de dozare –cântărire-malaxare-turnare – la acest moment are o durată de

timp de 8 – 10 minute in funcție de tiparul în care se toarna. Utilizarea 100% a timpului de lucru

adică 480 min/sch.(fapt ce nu se poate întampla) ar presupune realizarea unei producții de cca

900 mc/zi.

Această activitate este executată de o singură persoană, este posibil ca prin utilizarea a

două persoane pe fiecare schimb și anume operator dozare si operator malaxare timpul aferent

acestei operații să scadă cu 0,5 min, iar producția în aceasta fază a procesului tehnologic să

crească cu circa 50 mc\zi.

Numarul de tipare utilizat în luna august a fost de 31 buc.din care unul în fiecare zi a

fost in reparație sau oprit de la turnare în vederea corectării unuia sau mai mulți parametrii.

Rețeta adoptată și factorii de mediu a dus la un timp de preîntărire de circa 4430 min – 4445 min

fapt ce a determinat posibilitatea turnării în medie a 130 forme /zi. La capacitatea de producție de

acum acest numar de tipare este suficient. Posibilitatea de creștere a numarului de tipare implică

reamplasarea utilajelor pe fluxul de fabricație.

Masina de tăiat BCA, tip Hess , montată în perioada 13 ianuarie – 7 martie 2007,

perioadă în care s-au facut probele la „rece”, executa aceasta operație dupa urmatoarele faze :

Liftarea grătarului în poziția jos;

Așezarea formei de BCA cu ajutorul graifarului pe masa mașinii prin ghidarea bolturilot

lateralelor tiparului în dispozitivele situate pe oscilatori;

Tăierea transversală prin ridicarea și oscilarea dispozitivului;

Tăierea longitudinaăa prin deplasarea căruciorului mobil și îndepartarea calotei

superioare cu ajutorul snecului;

Îndepartarea manuală a calotelor de la capetele formei;

Liftarea grătarului în poziția sus și preluarea formei;

Ridicarea formei de pe masa mașinii de tăiat cu ajutorul graifarului.

Centrala termică cu dotarea existentă , 3 cazane de 4 t/h. La 12 bar,

poate asigura aburul necesar procesului tehnologic de autoclavizare pentru o

producție în medie de 700 mc/zi.

Pentru asigurarea aburului necesar unei producții medii de 900 – 100

mc/zi este necesară mărirea capacității centralei termice, lucru ce este în curs

de desfașurare.

Autoclavele existente. Sunt în numar de șapte, au o capacitate de 54

mc. cu acționare manuală deschis-închis capace și distribuție abur.

Analiza SWOT

Puncte forte:

Nivelul de organizare al producției este unul satisfăcător

Programarea și urmarirea producției se face punctual

Existența utilajelor performante

Controlul produselor în fabrică certificat de sistemul de atestare a conformității 2+

(conform NB 1870-DPC-97/740/EC-0301/2008 – valabil până la 24.11.2011)

Oportunități:

Posibilitatea achiziționării unor echipamente moderene de pe piața internațională ce ar

reduce costurile de producție

Amenințări:

Micșorarea pieței în contextual crizei actuale

5. DIAGNOSTICUL DE MEDIU

Societatea funcționează în baza autorizației de mediu nr. 2016 din 18.12 2000, care se

reînoiește la fiecare 3 ani. Eventualele investiții pe care firma le va face în echipamente specific

diminuarii efectelor asupra mediului ar constitui un efort, dar și un avantaj competitiv.

6. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Bilanțul financiar

Bilanțul financiar a fost realizat pe baza bilanțului contabil1.

  2007 2008 2009

I. ACTIVE PERMANENTE 17.070.509,00 101.560.201,00 129.019.620,00

Imobilizari necorporale + 136.056,00 135.788,00 201.364,00

Imobilizari corpoarle + 16.934.453,00 101.402.816,00 128.791.134,00

Imobilizari financiare 0,00 21.597,00 27.122,00

II. ACTIVE TEMPORARE 42.411.801,00 15.118.777,00 25.994.008,00

Stocuri + 10.540.521,00 8.845.968,00 12.957.189,00

Creante + 3.162.026,00 4.724.705,00 11.822.471,00

Casa si conturi la banci+ 28.646.709,00 1.545.686,00 1.201.914,00

Cheltuieli in avans 62.545,00 2.418,00 12.434,00TOTAL ACTIV 59.482.310,00 116.678.978,00 155.013.628,00

III. PASIVE PERMANENTE 45.586.352,00 57.146.544,00 79.358.220,00

Datorii pe termen lung + 28.024.704,00 44.909.804,00 57.949.652,00

Capital propriu 17.561.648,00 12.236.740,00 21.408.568,00Capital social+ 1.964.259,00 1.964.259,00 1.964.259,00

Profitul ex. financiar + 6.948.412,00 2.660.929,00 11.138.204,00

Profit reportat 1.037.425,00 0,00 0,00

Rezerve din reevaluare 0,00 0,00 694.553,00

Rezerve 7.611.552,00 7.611.552,00 7.611.552,00

IV. PASIVE TEMPORARE 13.895.958,00 59.532.434,00 75.655.408,00

Alte datorii pe termen scurt : 7.423.042,00 33.663.548,00 47.602.361,00

Furnizori 2.348.317,00 8.365.126,00 11.540.832,00

Credite pe TS 4.124.599,00 17.503.760,00 16.512.215,00

TOTAL PASIV 59.482.310,00 116.678.978,00 155.013.628,00

1 Anexa 1-Bilanț contabil

Indicatori de echilibru financiar

Analiza bilanțului financiar își propune identificarea stării de

echilibru la nivelul firmei analizate.Practic, se încearcă evidenșierea

raportului dintre activele si pasivele pe termen scurt si lung.

Indicatorii care ne arată echilibrul financiar al firmei sunt următorii:

fondul de rulment (F.R.), activul circulant net (A.C.N.), necesarul de fond de

rulment (N.F.R.), trezoreria netă (T.N.), cash flow-ul (C.F.) și activul

economic (A.E.).

Acești indicatori sunt calculați în tabelul următor:

Indicatori 2007 2008 2009

PASIVE PERMANENTE - 45.586.352,00 57.146.544,00 79.358.220,00

ACTIVE PERMANENTE 17.070.509,00 101.560.201,00 129.019.620,00

FR 28.515.843,00 -44.413.657,00 -49.661.400,00

∆FR   -72.929.500,00 -5.247.743,00

ACTIVE TEMPORARE - 42.411.801,00 15.118.777,00 25.994.008,00

PASIVE TEMPORARE 13.895.958,00 59.532.434,00 75.655.408,00

ACN 28.515.843,00 -44.413.657,00 -49.661.400,00

Active curente - Active trezorerie (-) 13.765.092,00 13.573.091,00 24.792.094,00

Pasive curente - Pasive trezorerie 13.895.958,00 59.532.434,00 75.655.408,00

NFR -130.866,00 -45.959.343,00 -50.863.314,00

∆NFR   -45.828.477,00 -4.903.971,00

Active trezorerie - 28.646.709,00 1.545.686,00 1.201.914,00

Pasive trezorerie 0,00 0,00 0,00

TN 28.646.709,00 1.545.686,00 1.201.914,00

CF= ∆ TN   -27.101.023,00 -343.772,00

AE = Pasive permanente 45.586.352,00 57.146.544,00 79.358.220,00

Fondul de rulment

Se observă din tabel un fond de rulment pozitiv în anul 2007, ceea ce certifică o stare de

echilibru financiar pe termen lung, iar existența unor capitaluri cu exigibilitate mai mare de un an

asigură acoperirea necesarului de finanțat al imobilizărilor. În schimb, un fond de rulment

negativ, inregistrat în anii 2008 și 2009, evidențiază imposibilitatea firmei de a asigura un

excedent de resurse financiare pe termen lung din care să poată fi acoperite necesitațile de

finanțare de termen scurt.

În tabelul următor am analizat fondul de rulment pe componente:

F Fondul de rulment propriu negativ, din anii 2008 și 2009

sugerează faptul că starea de echilibru a companiei pe termen lung, nu se

realizează pe seama resurselor proprii, ca în cazul anului 2007 când compania

a înregistrat un fondede rulment propriu pozitiv, ci pe seama resurselor

împrumutate.

Activul curent net

Deși valoric ACN este egal cu FR, ACN reflectă o imagine cu privire

la lichiditațile firmei, de unde se observă că firma are o situație favorabilă a

lichidității doar în anul 2007. ACN scade de la un an la altul, în principal, pe

seama creșterii datoriilor pe termen scurt, mai ales a creșterii creditelor pe

termen scurt.

Necesarul fondului de rulment

NFR este negativ pe toată perioada analizată, ceea ce semnifică faptul

că nevoia de finanțare pe termen scurt este acoperită din resursele pe termen

scurt. Acesta scade de la un an la altul, în baza creșterii pasivelor temporare.

Trezoreria netă

TN pozitivă confirmă o stare de echilibru financiar la nivelul firmei,

datorat finanțării nevoilor majoritare din resurse pe termen lung, scăzând de

la un an la altul datorită scăderii activelor de trezorerie. Această TN pozitivă

Indicatori 2007 2008 2009

FR 28.515.843,00 -44.413.657,00 -49.661.400,00

FR propriu 491.139,00 -89.323.461,00 -107.611.052,00

CPR- 17.561.648,00 12.236.740,00 21.408.568,00

Active imobilizate 17.070.509,00 101.560.201,00 129.019.620,00

FR imprumutat 28.024.704,00 44.909.804,00 57.949.652,00

Datorii TM si TL 28.024.704,00 44.909.804,00 57.949.652,00

și nu foarte mare certifică faptul că firma este capabilă de a-și valorifica

capitalurile disponibile.

Cash flow-ul

CF negative din ambii ani se datorează scăderii TN, în 2008 scăderea

fiind mult mai mare, CF este mult mai mic.

Activul economic

AE însumează valorile capitalurilor proprii si ale datoriilor pe termen

scurt.

Contul de profit și pierdere

DENUMIRE INDICATOR 2007 2008 2009

1. CIFRA DE AFACERI NETA 52.521.318,00 53.646.600,00 86.841.523,00

PRODUCTIA VANDUTA 42.097.412,00 44.797.191,00 84.444.929,00

VENITURI DIN VZ. MARFURILOR 10.423.906,00 8.849.409,00 2.396.594,00

2. VARIATIA STOCURILOR de prod finite -2.129.292,00 2.180.722,00 4.292.953,00

3. PRODUCTIA REALIZ D EENTITATE PT. SCOPURILE SALE PROPRII IS CAPITALIZATA 0,00 723.260,00 2.474.684,00

4. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 41.726,00 421.425,00 6.524.652,00

TOTAL VENITURI DIN EXPOATARE 50.433.752,00 56.972.007,00 100.133.812,00

5.a CHELTUIELI CU MATERII PRIME SI MATERIALE CONSUMABILE 15.482.838,00 15.273.929,00 29.328.677,00

ALTE CH. MATERIALE 1.079.986,00 787.468,00 1.746.535,00

b. ALTE CHELTUIELI EXTERNE (CU ENERGIA SI APA) 5.296.824,00 6.492.143,00 9.500.294,00

c. CH. PRIVIND MARFURILE 10.289.673,00 7.816.309,00 2.159.501,00

6.CHELTUIELI CU PERSONALUL 4.432.174,00 5.767.386,00 7.010.157,00

a. SALARII SI INDEMNIZATII 3.465.145,00 4.547.708,00 5.546.148,00

b. CHELTUIELI CU ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA 967.029,00 1.219.678,00 1.464.009,00

7.a AJUSTARI DE VALOARE PRIVIND IMOBILIZARILE CORPORALE SI NECORPORALE 553.634,00 1.760.722,00 3.869.321,00

CHELTUIELI 553.634,00 1.760.722,00 3.869.321,00

7.b AJUSTARI DE VALOARE PRIVIND ACTIVELE CIRCULANTE 0,00 7.384,00 0,00

CHELTUIELI 0,00 7.384,00 0,008. ALTE CHELTUILEI DE EXPLOATARE 4.404.452,00 7.534.727,00 11.732.513,00a. CH. PRIVIND PRESTATIILE EXTERNE 3.780.855,00 6.898.727,00 9.639.464,00

b. CH. CU ALTE IMPOZITE, TAXE 303.647,00 426.940,00 552.153,00

c. CH. CU DESPAGUBIRI, DONATII SI ACTIVE CEDATE 319.950,00 209.060,00 1.540.896,00

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE 41.539.581,00 45.440.068,00 65.346.998,00

PROFIT DIN EXPLOATARE 8.894.171,00 11.531.939,00 34.786.814,00

7. Venituri din dobanzi 2.342,00 7.243,00 14.168,00

ALTE VENITURI FINANCIARE 2.494.910,00 748.178,00 1.644.652,00

TOTAL VENITURI FINANCIARE 2.497.252,00 755.421,00 1.658.820,008. CH. PRIVIND DOBANZILE 26.200,00 724.192,00 5.260.389,00

ALTE CH. FINANCIARE 4.416.811,00 8.902.239,00 20.046.941,00

TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 4.443.011,00 9.626.431,00 25.307.330,00

PIERDERE FINANCIARA -1.945.759,00 -8.871.010,00 -23.648.510,00

PROFIT CURENT 6.948.412,00 2.660.929,00 11.138.304,00

VENITURI TOTALE 52.931.004,00 57.727.428,00 101.792.632,00

CHELTUIELI TOTALE 45.982.592,00 55.066.499,00 90.654.328,00

PROFIT BRUT 6.948.412,00 2.660.929,00 11.138.304,00

IMPOZIT PE PROFIT 0,00 0,00 0,00

PROFITUL EX FINANCIAR 6.948.412,00 2.660.929,00 11.138.304,00

SIG în variant europeană

Soldurile intermediare de gestiune sunt calculate pe baza contului de

profit si pierdere2 și reprezintă paliere succesive ce duc la formarea

rezultatului final.

În următorul tabel sunt calculate SIG:

SIG 2007 2008 2009

marja comerciala 134.233,00 1.033.100,00 237.093,00

productia exercitiului 42.097.412,0045.520.451,0

0 86.919.613,00

valoarea adaugata 18.242.705,0026.180.733,0

0 50.874.153,00

EBE 13.810.531,0020.413.347,0

0 43.863.996,00

Rezultat exploatare 8.894.171,0011.531.939,0

0 34.786.814,00

Rezultat curent 6.948.412,00 2.660.929,00 11.138.304,00

Rezultat net 6.948.412,00 2.660.929,00 11.138.304,00

CAF 7.502.046,00 4.429.035,00 15.007.625,00

Marja comercială este calculată ca fiind venituri din vânzarea mărfurilor din care se

scade costul marfurilor vândute. Marja comercială raportată la veniturile din vânzarea mărfurilor

reprezintă practic adaosul comercial practicat de firmă. Marja comercială a crescut în 2008 pe

baza scăderii mai mari a costurilor mărfurilor în comparație cu veniturile din vânzarea

mărfurilor.

2 Anexa 2-CCP

Producția exercițiului este calculată ca fiind producția vândută la care se adună producția

realizată de entitate pentru scopurile sale proprii și capitalizată. Producția vândută exprimă

valoarea bunurilor si serviciilor produse de firmă într-o anumită perioadă de timp. Aceasta crește

deoarece crește producția vândută de la un an la altul.

Variația stocurilor exprimă valoarea nou creată în activitatea productivă si comercială a

unei firme în decursul unei anumite perioade de timp. Variația stocurilor se calculează ca fiind

marja comercială la cre se adună producția exercițiului, din care se scad consumurile externe.

Poate fi intrepretată și ca un potențial de remunerare a stakeholderilordin cadrul firmei, adică a

investitorilor de capital , a angajaților și a statului. Trendul său crescător poate fi explicat de

creșterea cifrei de afaceri.

Excedentul brut de exploatare scoate în evidență fluxurile de numerar implicate în

activitatea de exploatare a întreprinderii, și se calculează ca fiind valoarea adăugată la care se

adaugă venituri din subvenții de exploatare din care se scad: cheltuieli cu impozite,taxe si

vărsăminte asimilate, cheltuieli cu personalul și cheltuieli privind asigurările sociale și preotecția

socială. EBE indică mărimea resurselor de finanțare rezultate din activitatea de exploatare.

Rezultatul din exploatare este calculat ca fiind EBE la care se adună alte venituri din

exploatare și se scad cheltuielile cu amortizarea și alte cheltuieli din exploatare. Acesta oferă

informații privind mărimea resurselor determinate de activitatea de exploatare pe care

întreprinderea se poate baza pentru acoperirea cheltuielilor sale financiare.

Rezultatul curent se calculează ca fiind rezultatul din exploatare la care se adaugă total

venituri financiare din care se scad total cheltuieli financiare.

Rezultatul net se calculează ca fiind rezultatul curent din care se scade impozitul pe

profit. Întrucât firma nu plătește impozit, rezultatul net este egal cu rezultatul curent.

Capacitatea de autofinanțare este calculată ca fiind rezultatul net la

care se adaugă amortizarea. CAF exprimă în termeni monetari capacitatea

firmei de a-și asigura dezvoltarea prin mijloace financiare proprii.

SIG în variant anglo-saxonă

SIG în varianta anglo-saxonă sunt calculate cu metoda indirectă.

SIG 2007 2008 2009

EBT 6.948.412,00 2.660.929,00 11.138.304,00

EBIT 6.974.612,00 3.385.121,00 16.398.693,00

EBITDA 7.528.246,00 5.153.227,00 20.268.014,00

CAF 7.502.046,00 4.429.035,00 15.007.625,00

EBT a fost calculat ca fiind profit net din care se scade impozitul pe

profit. În acest caz, impozitul pe profit fiind 0, deoarece firma este filială, iar

impozitul este suportat de firma mamă, EBT este egal cu profitul net.

EBIT a fost calculat ca fiind EBT la cre s-au adăugat cheltuielile cu

dobânzile.

EBITDA a fost calculat ca fiind EBIT la care s-au adaugat cheltuielile

cu amortizarea.

CAF a fost calculata ca fiind EBITDA din care s-au scăzut cheltuielile

cu dobânzile.

În concluzie, analiza performanțelor firmei cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune

oferă indicii cu privire la modul în care este creată și, respectiv, transferată valoarea în cadrul

firmei. Se pot identifica asrfel problemele de management sau chiar de strategie ale

întreprinderii.

Analiza fluxurilor de trezorerie

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE

Tabloul fluxurilor de trezorerie reflectă numai încasări și plăți și

explică modul de formare a trezoreriei.

Pentru calcularea tabloului fluxurilor de numerar am folosit metoda

indirectă, conform căreia se pornește de la profitul net care se corectează cu

activele nemonetare, alte elemente de venituri sau cheltuieli nelegate de

exploatare. În tabelul următor fiind prezentate cash-flow-urile aferente

activității de exploatare, de investiții și de finanțare:

Analiza cash-flow-urilor 2008 2009

CF exploatare 49.502.091,0018.252.776,0

0

CAF- 4.429.035,0015.007.625,0

0

∆NFR- -45.828.477,00 -4.903.971,00

venituri financiare 755.421,00 1.658.820,00

CF investitii -85.494.993,00

-29.669.920,0

0

-∆imobilizari brute 86.250.414,0031.328.740,0

0

+venituri financiare 755.421,00 1.658.820,00

CF finantare 8.899.263,0011.073.472,0

0

∆ CPR - -5.324.908,00 9.171.828,00

PN+ 2.660.929,0011.138.204,0

0

∆Dat fin TL16.885.100,00

13.039.848,00

   

CF -27.101.023,00 -343.772,00

Cash flow-ul de exploatare este pozitiv, ceea ce indică că se obțin

încasări din activitatea de exploatare, datorită existenței unei capacități de

autofinanțare pzitive și datorită acoperirii nevoilor pe termen scurt din resurse

atrase pe termen scurt.

Cash flow-ul de investiții este negativ în anul 2008, deoarece firma

alocă fonduri din trezoreria firmei pentru efectuarea de investiții, iar în anul

2009 este pozitiv, ceea ce arată că firma realizează dezinvestiții,adică se fac

intrări de numerar în trezoreria acesteia.

Cash-flow-ul de finanțare este pozitiv pe perioada analizată arată că

alimentarea trezoreriei întreprinderii este realizată cu resurse de finanțare

atrase de la acționarii si creditorii acesteia.

Defalcarea fluxurilor de numerar pe aceste trei activități ne oferă o

imagine mai bună a cauzelor evoluției favorabile sau nefavorabile a nivelului

trezoreriei întreprinderii. Astfel creșterea cash flow-ului total de la anul 2008

la anul 2009 se datorează în principal creșterii cash flow-ului de investiții.

Cashflow-uri pentru evaluarea firmei

Cash flow-urile utilizate pentru evaluarea firmei sunt: cash flow-ul de

gestiune, creșterea economică si cash flow-ul disponibil, care la rândul său se

descompune în cash flow disponibil pentru acționari și cash flow disponibil

pentru creditori.

Aceste cash flow-uri sunt calculate în tabelul de mai jos:

Cash flow-ul de gestiune reprezintă fluxul de bani degajat de întreaga

activitate de gestiune a întreprinderii, cuprinzând remunerarea tuturor celor

implicați în finanțarea acesteia. Un CF de gestiune pozitiv semnifică faptul

că firma nu se confruntă cu probleme de lichidități.

Creșterea economică pozitivă din ambii ani arată că firma realizează

investiții în imobilizări.

Cash flow-ul disponibil constitiue fluxul net de bani care se distribuie

acționarilor si creditorilor ca remunerare a investițiilor de capital făcute de

aceștia în întreprindere, după ce au fost acoperite necesitățile de creștere

economică ale firmei. Cash flow-ul disponibil negativ indică atragerea de

către firmă de noi resurse de la creditorii săi pentru finanțarea activității sale.

Diagnosticul financiar al rentabilității

CF 2008 2009

Pr net+ 2.660.929,00 11.138.204,00

Cheltuieli cu amortizarea+ 1.768.106,00 3.869.321,00

Cheltuieli cu dobanzi= 724.192,00 5.260.389,00

CF de gestiune 5.153.227,00 20.267.914,00

∆ Imobilizari brute+ 86.257.798,00 31.328.740,00

∆ACN -72.929.500,00 -5.247.743,00

CE 13.328.298,00 26.080.997,00

CF DISPONIBIL -8.175.071,00 -5.813.083,00

Pr net- 2.660.929,00 11.138.204,00

∆CPR -5.324.908,00 9.171.828,00CF DISPONIBIL PENTRU ACTIONARI 7.985.837,00 1.966.376,00

-∆Datorii financiare+ 16.885.100,00 13.039.848,00

Chelt cu dobanzi 724.192,00 5.260.389,00

CF DISPONIBIL PENTRU CREDITORI -16.160.908,00 -7.779.459,00

Rentabilitatea, în sens general, este definită ca fiind un raport între

efect și efort, efectul reprezentând rezultatul obținut, iar efortul, capitalul

investit.

Principalele tipuri de rentabilități sunt rentabilitatea aferentă activului

economic, a capitalurilor proprii și a datoriilor financiare, fiind prezentate în

tabelul de mai jos:

Indicatori 2007 2008 2009

PN 6.948.412,00 2.660.929,00 11.138.204,00

(PN+Dob)/ 6.974.612,00 3.385.121,00 16.398.693,00

AE 45.586.352,00 57.146.544,00 79.358.220,00

Rentabilitatea economica (Rec) 15,30% 5,92% 20,66%

PN/ 6.948.412,00 2.660.929,00 11.138.204,00

CPR 17.561.648,00 12.236.740,00 21.408.568,00

Renatbilitatea financiara (ROE) 39,57% 21,75% 52,03%

Dobanzi 26.200,00 724.192,00 5.260.389,00

Datorii financiare 32.149.303,00 62.413.564,00 74.461.867,00

Rentabilitatea datoriilor   2,25% 8,43%

Rentabilitatea financiară exprimă corelația dintre profit și capitaluri

în calitatea lor de surse de finanțare a activității întreprinderii. Aceasta este

rata de rentabilitate cea mai importanta a unei întreprinderi, în funcție de care

acționarii iau decizia de a investi sau de a se retrage dintr-o afacere. Este de

dorit ca rata rentabilității financiare să fie mai mare decât rata medie a

dobânzii pe piața pentru a face atractive acțiunile întreprinderii și a creșterii

cursului lor bursier. Rentabilitatea financiară, care se mai numește si

rentabilitatea capitalurilor proprii are valori pozitive pe toată perioada

analizată, datorită faptului că atât profitul net cât și capitalul propriu au valori

pozitive. În anul 2008 atât profitul net, cât și capitalul propriu au scăzut, iar

rentabilitatea a scăzut, iar în anul 2009 aceasta s-a dublat, profitul net

crescând de cinci ori față de anul 2008, iar capitalul propriu s-a dublat.

Analiza factorială a rentabilității presupune descompunerea ratelor de

rentabilitate pe factori de influență a acestora. Acest tip de analiză a fost pus

în practică la inceputul secolului trecut de către Du Pont Power Company și

se dovedește a fi util și astăzi în cadrul managementului rentabilității firmei.

Această analiză factorială scoate în evidență factorii care determină mărimea

și evoluția acestei rentabilități.

  2007 2008 2009

Renatbilitatea financiara (ROE) 39,57% 21,75% 52,03%

PN/CA (RATA DE MARJA) 13,23% 4,96% 12,83%

CA/A (VITEZA DE ROTATIE) 0,88 0,46 0,56

A/CPR (RATA DE STRUCTURA) 338,71% 953,51% 724,07%(A/CA)*360 (DURATA DE ROTATIE) 407,71 782,98 642,61

Primul raport reprezintă rata marjei nete și arată impactul politicii

comerciale practicate de întreprindere asupra rentabilității financiare. Rata de

marjă exprimă performanța obținută de firmă indiferent de mărimea sa.

Cel de-al doilea raport reprezintă viteza de rotație a activului în cifra

de afaceri și evidentiază de câte ori poate fi acoperit activul economic prin

intermediul cifrei de afaceri.

Ultimul raport indică structura financiară a societății comerciale, însă

impactul acestei structuri asupra rentabilității financiare este analizat doar din

perspectiva capacității firmei de a-și acoperi costurile aferente remunerării

capitalurilor atrase.

Sistemul de rate ce determină rentabilitatea financiară demonstrează

faptul că o anumită situație este determinată de un ansamblu de factori și nu

de acțiunea independentă a rotației activelor, a asumării riscului financiar sau

a marjei de profit practicată. După cum se observă și din tabel, cea mai mare

influentă asupra rentabilității financiare o reprezintă ponderea activului în

capitalul propriu. Se observă ca ROE s-a dublat în anul 2009 față de 2008,

deși rata de structură a scăzut, dar rata de marjă s-a triplat, ajungând la

12,83% față de 4,96% în 2008.

  2007 2008 2009

CPR/ 17.561.648,00 12.236.740,00 21.408.568,00

Pasiv* 59.482.310,00 116.678.978,00 155.013.628,00

Renatbilitatea financiara (ROE) 39,57% 21,75% 52,03%

ROA 11,68% 2,28% 7,19%

ROA scade în anul 2008 față de anul 2007 deoarece ROE a scăzut, și

resprectiv crește în anul 2009 față de anul 2008, deoarece ROE a crescut.

Rentabilitatea datoriilor

Estimarea ratei de rentabilitate a capitalurilor investite de creditori

presupune raportarea rezultatului distribuit creditorilor întreprinderii la suma

capitalurilor împrumutate de la aceștia pe durata exercițiului financiar. Având

în vedere că întreprinderea poate avea, la un moment dat, credite din diferite

surse și de diferite maturități se recomandă, pentru analiză și evaluare o rată

medie a dobânzii ca raport între cheltuielile anulae cu dobânzile și soldul

inițial al datoriilor care le-au generat.

Se observă că rata dobânzii a crescut în anul 2009 față de 2008,

datorită creșterii dobânzilor.

Rentabilitatea economică

Rata rentabilității economice exprimă capacitatea activului economic

efectiv investit de a degaja un profit global, care să asigure autofinanțarea

creșterii nete a întreprinderii și remunerarea investitorilor de capital.

Dacă generalizăm și considerăm că investitorii de capitaluri în

întreprindere se reduc la acționari și creditori, rentabilitatea economică poate

fi estimată pornind de la rentabilitățile obținute de aceștia. Ca atare, poate fi

calculată ca o medie ponderată a rentabilității capitalurilor proprii, respectiv a

celor împrumutate.Ponderile reprezintă proporția fiecărui tip de capital în

totalul capitalurilor atrase de întreprindere pentru finanțarea activităților sale.

  2007 2008 2009

Datorii totale 32.149.303,00 62.413.564,00 74.461.867,00

Pasiv 59.482.310,00 116.678.978,00 155.013.628,00

Grad de indatorare 54,05% 53,49% 48,04%

Efect de levier   13,05% 74,46%

Levier   3,55 6,09

Indicatori 2008 2009

Rentabilitatea economica (Rec) 5,92% 20,66%

Rentabilitatea datoriilor 2,25% 8,43%

Efect de levier 13,05% 74,46%

Levier 355,40% 608,51%

După cum se observă din tabel, firma reușește să contracteze credite

la o rată a dobânzii mai mică decât rentabilitatea economică, ceea ce atrage

după sine un efect de levier pozitiv și în creștere, deoarece atât rentabilitatea

economică, cât și rata dobânzii sunt în creștere de la un an la altul.

Levierul arată ponderea datoriilor financiare în capitalurile proprii.

Acest indicator este extrem de important deoarece o data cu creșterea

îndatorării, rata de dobânda cerută de investitori se va majora, având în

vedere riscul mai ridicat pe care aceștia și-l asumă.

Îndatorarea este favorabilă în condițiile în care rata dobânzii este mai

mică decât rata rentabilității economice, ceea ce infuențează pozitiv rata

financiară a firmei. Pentru o firmă neîndatorată ROE=Rec, doar daca efectul

de levier>0, respectiv dacă firma atrage credite la o dobândă mai mică decât

rentabilitatea economică.

Se observă că gradul de îndatorare se situează în jurul valorii de 50%,

si este în scădere de la un an la altul.

Alți indicatori de măsurare a performanțelor firmei sunt solvabilitatea

patrimonială care reflectă capacitatea firmei de a-și onora obligațiile pe

termen lung, rate de lichiditate cum ar fi: lichiditatea curentă, parțială și

imediată, care reflectă capacitatea firmei de a-și onora obligațiile pe termen

scurt.

  2007 2008 2009

Solvabilitatea patrimoniala 29,52% 10,49% 13,81%

CPR/ 17.561.648,00 12.236.740,00 21.408.568,00Pasiv 59.482.310,00 116.678.978,00 155.013.628,00

Lichiditatea curenta 305,21% 25,40% 34,36%

Active curente/ 42.411.801,00 15.118.777,00 25.994.008,00

Pasive curente 13.895.958,00 59.532.434,00 75.655.408,00

Lichiditatea partiala 229,36% 10,54% 17,23%

(Active curente-Stocuri)/ 31.871.280,00 6.272.809,00 13.036.819,00

Pasive curente 13.895.958,00 59.532.434,00 75.655.408,00

Lichiditatea imediata 206,15% 2,60% 1,59%

Active trezorerie/ 28.646.709,00 1.545.686,00 1.201.914,00

Pasive curente 13.895.958,00 59.532.434,00 75.655.408,00

Diagnosticul financiar al riscului

  2007 2008 2009

CF 7.069.693,60 8.799.097,40 12.304.356,80

amortizare 553.634,00 1.768.106,00 3.869.321,00

dobanzi 26.200,00 724.192,00 5.260.389,00

CH. Variabile 9.723.851,00 14.197.490,20 23.044.332,40

CA 52.521.318,00 53.646.600,00 86.841.523,00

PREca 9.355.395,10 14.370.274,43 22.015.809,78

PRGca 9.387.547,90 15.355.098,65 29.176.316,19

PREcv 1.732.067,50 3.803.071,03 5.842.131,98

PRGcv 1.738.020,30 4.063.703,25 7.742.249,39

PRcf 7.069.693,60 8.799.097,40 12.304.356,80

Analiza cost-volum-profit este o metodă de analiză a riscului, fiind cunoscută în literatura

de specialitate și sub denumirea de analiza pragului de rentabilitate sau analiza riscului de

exploatare.

Analiza pragului de rentabilitate este o metodă de detreminare a punctului în care

veniturile din vânzări acoperă complet costurile sau altfel spus, punctul de la care firma începe să

devină rentabilă, arătând ordinul de mărime pentru care pierderile sau profiturile firmei peste sau

sub acest punct.

Pragul de rentabilitate reprezintă acel punct sau nivel de activitate în care cifra de afaceri

acoperă cheltuielile de exploatare, iar rezultatul este nul. După acest prag, activitatea devine

rentabilă. Riscul de exploatare va fi cu atât mai mic cu cât nivelul punctului critic va fi mai

redus.

  2008 2009

Elast PN/EBT 1,00 1,00

CELF=Elast EBT/EBIT 1,20 0,83

CELE=Elast EBIT/CA -24,02 6,21

Elast PN/CA -28,80 5,15

Elasticitatea PN/EBT este 1 deoarece firma nu plătește impozit pe profit, iar profitul net

este egal cu EBT.

CELF reprezintă coeficientul efectului de levier financiar, din tabel se observă că acesta

este pozitiv, având o valoare de 1,2 în anul 2008 și 0,83 în anul 2009, acest lucru evidențiază o

relație directă între evoluția EBT si EBIT, acestea scăzând în 2008 față de 2007 și crescând în

2009 față de 2008.

CELE reprezintă coeficientului de levier de exploatare, din tabel

observăm o evoluție crescătoare a acestuia, în anul 2009 având o valoare

negativă, evidențtiind o relație inversă între evoluția EBIT si CA, EBIT

scăzând în 2008 si crescând în 2009, în timp ce cifra de afaceri are o evoluție

crescătoare.

II. Fundamentarea proiectului de investiții

Descrierea investiției

Societatea SC. Soceram SA. Sucursala Doiecești folosește în prezent agent terimic nesar

procesului tehnologic din 2 surse:

- Sursă proprie ce provine din existența în fabrică a unei centrale termice proprii echipate

cu 3 cazane ce produce agentul termic abur de presiune medie 12 bari

- Sursă externă de la furnizorul CT Doicești.

Fabrica de B.C.A Doicești este o investiție deja existentă care are nevoie de

retehnologizare. În procesul de fabricație a b.c.a-ului se utilizeaza agent termic abur saturat (12

at), și deoarece vechiul furnizor care asigura acest agent termic își va înceta activitatea, pentru

producerea lui, societatea va face o investiție într-o centrală termică echipată cu 2 cazane ce va

utiliza drept combustibil gazele naturale.

Investitiția, pe langa faptul că va ajuta societatea să își efectueze procesul tehnologic de

producție, va asigura o creștere a producției de la 250000 mc la 290000 mc (poate chiar mai

mult). Acesată creștere a producției se va concretiza în creșterea cifrei de afaceri aferentă

producției de beton celular autoclavizat (B.C.A).

În vederea montării centralei termice, SC. Soceram SA sucursala Doicești va necesita de

obținerea unor aprobări suplimentare celor deja existente, care să certifice asigurarea funcționării

acesteia fără defecţiuni şi fără pericol, pe toată durata prevăzută pentru utilizarea ei, în condiţiile

tehnice prevăzute de documentaţia tehnică.

Cazanele de abur de presiune medie se vor monta lângă cele deja existente, ceea ce

înseamnă că nu se necesită construirea unui nou spațiu, ci doar reamenajarea celui deja existent

întrucât este suficient de spațios pentru necesitățile investiției.

Cazane de abur de medie presiune 

  Produsele din această gamă sunt cazane monobloc, orizontale de tip ignitubular cu trei

drumuri de gaze. În structura acestora intră:

două plăci tubulare plane în care se fixează prin sudare tubul de flacără şi ţevile de fum

tubul de flacără lis, cilindric, cu cameră de întoarcere imersată în apă

camere de fum în faţă şi în spate inspectabile, care permit curăţirea ţevilor de fum

 corpul sub presiune prevăzut cu gura de vizitare şi de curăţare, izolat termic cu saltea de

vată lamelară şi acoperit cu tablă de inox

Caracteristici generale:

debit de abur: 0,3 ÷ 6 t/h

randament garantat cazan: 89 ÷ 92%

presiune de funcţionare: 6 ÷ 12 bar

  Principalele avantaje ale acestor produse sunt:

soluţiile adoptate permit montajul în spaţii de înălţime reduse

montaj rapid şi uşor necesitând numai racordarea la instalaţiile de apă, energie electrică,

combustibil şi la drenaje

        

Configurarea furniturii livrate include:

cazanul echipat cu supapa(e) de siguranţă VYC, indicatoare de nivel VYC, ventil pentru

purja continuă, ventil golire, ventil aerisire şi dispozitiv prelevare probe

pompe de alimentare cu apă WILO

instalaţia de ardere Lamborghini, G.B. Ganz sau Weishaupt (la alegere) pentru

combustibil lichid (tip M, CLU, păcură), gazos (gaz natural, propan, butan) sau mixt (gaz

natural / motorina, gaz natural / CLU, păcură)

instalaţia de automatizare (panou de comandă, protecţie şi semnalizare cu componente

Schrack, presostate de lucru şi protecţie Danfoss, traductor Controlli, Siemens, buclă de

reglare şi protecţie nivel Omron, manometru şi termometru).

 

Instalaţia asigură următoarele funcţii automate:

reglarea sarcinii în trepte sau continuu

reglarea nivelului apei în cazan

supravegherea flăcării

protecţie de nivel minim apă

protecţie de presiune maximă abur

protecţie temperatură minimă / maximă combustibil lichid

protecţie presiune minimă / maximă combustibil gazos

protecţie lipsa aer

Calendar de implementare

OperatiuniAnul 1 (2010)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Proiecte, aprobari, avize X                      

Amenajare spatiu   X                    Efectuarea de instalatii, conducte

care sa asigure functionarea cazanelor

  X X                 

Specializare personal   X X                  Transport si montarea cazanelor     X                  

Verificarea si autorizarea functionarii de catre membrii

ISCIR-INSPECT    X  

               Punere in functiune       X                

După cum se observă din calendarul de implementare, perioada de desfașurare a

proiectului de investiții este ian 20011- mai 2011. Au fost alese aceste 4 luni deoarece pe

perioada de iarna (ianuarie, februarie) producția se opreste pentru o inspectie tehnică a utilajelor

și am considerat un moment bun pentru a demara implementarea investiției.

Fundamentarea costurilor investiției

Cazanele de abur de medie presiune, care reprezintă și investiția principală vor fi

furnizate de firma SC. Pifati SA., care se va ocupa și de obținerea de autorizații, efectuarea de

instalații, montarea și punerea în funcțiune a acestora. Din costul total pe care SC. Soceram SA.

trebuie să îl plătească firmei SC. Pifati SA., adică 1.185.000 lei, 10% reprezintă contravaloarea

transportului și montării cazanelor de presiune medie. La acesta sumă se mai adaugă și suma

necesară efectuării de instalații, conducte care să asigure buna funcționare a cazanelor, adică

230.000 lei. Societatea SC. Pifati SA. este cea cere se ocupă de obținerea de catre SC. Soceram

SA. a aprobărilor necesare punerii în funcțiune a firmei, aprobări și avize care se concretizează în

costul total al investiției cu suma de 25.000, iar după montarea instalațiilor și a cazanelor de către

firma constructoare, înainte de punerea in funcțiune, totul trebuie verificat de către membri

ISCIL-INSPECT. Această verificare și autorizare de către membrii ISCIL-INSPECT majorează

costul total al investiției cu 1.000 lei. Firma efectuează, înainte de luarea unei decizi cu privire la

investiție, un studiu de fezabilitate pentru a determina rentabilitatea acestei investiții. Acest

studiu este efectuat de o firmă specializată care va primi în schimbul serviciilor prestate suma de

40.000lei.

Fundamentarea costurilor investiției:

- Cazanele cu abur de medie presiune 1.066.500 lei

- Transport si montare 118.500 lei

- Efectuarea unui studiu de fezabilitate 40.000 lei

al investiției

- Aprobări, avize 25.000 lei

- Efectuare de instalații, conducte 230.000 lei

- Specializare personal 24.000 lei

- Verificarea și autorizarea funcționării 1.000 lei

de către membrii ISCIR-INSPECT

TOTAL 1.505.000 lei

Acest proiect de investiții societatea SC. Soceram SA. își propune să îl finanțeze din

surse proprii, profit reinvestit, în proporție de 50% iar cealalta parte din finațare externă și anume

contractarea unui credit pentru investiții. Profitul firmei în anul 2009 poate să suporte aceasta

proportie de 50% din costul total pe care firma dorește să o suporte din surse proprii.

În urma implementarii acestui proiect de investiții firma va beneficia de o creștere

considerabilă a producției de B.C.A.(aproximativ 20%.- 19.35%)

Previziunea financiară a companiei fără proiectul de investiții

și cu proiectul de investiții

Previziune în absența proiectului de investiții

Am presupus pentru anul 2010 o crestere a CA cu doar 5% întru-cât incă ne aflam intr-o

perioada de criză, iar creșterea inflatiei este destul de mare (în concluzie creșterea ar fi doar o

cerștere datorată inflației.

Pentru celelalte componente de activ și pasiv prezente în tabelul de mai jos au fost

calculate durate de rotație care au fost considerate constante.

Datoriile pe termen scut din anul precedent au fost rambrursate, iar din datoriile pe

termen lung 25% au scadența peste un an.

  2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

gCA 5.00% 8.00% 8.00% 8.00% 8.00% 8.00% 8.00%

CA 91,183,599.15 98,478,287.08106,356,550.0

5114,865,074.0

5124,054,279.9

8 133,978,622.37 144,696,912.16

Imobilizari154,046,685.1

7166,370,419.9

8179,680,053.5

8194,054,457.8

7209,578,814.5

0 226,345,119.66 244,452,729.23

Stocuri 15,646,761.83 16,898,502.78 18,250,383.00 19,710,413.64 21,287,246.73 22,990,226.47 24,829,444.59

Creante 10,222,108.65 11,039,877.35 11,923,067.53 12,876,912.94 13,907,065.97 15,019,631.25 16,221,201.75

Casa 1,944,612.91 2,100,181.95 2,268,196.50 2,449,652.22 2,645,624.40 2,857,274.35 3,085,856.30

Ch in avans 41,917.19 45,270.56 48,892.21 52,803.59 57,027.87 61,590.10 66,517.31

Alte dat TS 53,600,354.24 57,888,382.58 62,519,453.18 67,521,009.44 72,922,690.19 78,756,505.41 85,057,025.84

Furnizori 13,168,076.02 14,221,522.10 15,359,243.87 16,587,983.38 17,915,022.05 19,348,223.81 20,896,081.72

Bilanț previzionat

  2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

I. ACTIVE PERMANENTE154,046,685.1

7166,370,419.9

8179,680,053.5

8 194,054,457.87 209,578,814.50226,345,119.6

6 244,452,729.23

II. ACTIVE TEMPORARE 27,855,400.59 30,083,832.64 32,490,539.25 35,089,782.39 37,896,964.98 40,928,722.18 44,203,019.95

Stocuri + 15,646,761.83 16,898,502.78 18,250,383.00 19,710,413.64 21,287,246.73 22,990,226.47 24,829,444.59

Creante + 10,222,108.65 11,039,877.35 11,923,067.53 12,876,912.94 13,907,065.97 15,019,631.25 16,221,201.75

Casa si conturi la banci+ 1,944,612.91 2,100,181.95 2,268,196.50 2,449,652.22 2,645,624.40 2,857,274.35 3,085,856.30

Cheltuieli in avans 41,917.19 45,270.56 48,892.21 52,803.59 57,027.87 61,590.10 66,517.31

TOTAL ACTIV181,902,085.7

6196,454,252.6

2212,170,592.8

3 229,144,240.25 247,475,779.48267,273,841.8

3 288,655,749.18

III. PASIVE PERMANENTE100,646,242.5

0108,355,102.3

8117,815,558.4

8 127,044,091.83 137,274,743.25148,273,426.6

7 160,180,609.84

Datorii pe termen lung + 63,956,982.24 65,905,349.18 71,964,622.43 77,453,295.95 83,582,743.73 90,088,127.13 97,075,551.72

Capital propriu 36,689,260.26 42,449,753.20 45,850,936.05 49,590,795.88 53,691,999.52 58,185,299.54 63,105,058.12

Capital social+ 1,964,259.00 1,964,259.00 1,964,259.00 1,964,259.00 1,964,259.00 1,964,259.00 1,964,259.00

Profitul ex. financiar + 15,280,692.26 16,898,696.94 18,681,875.11 20,638,556.77 22,783,078.75 25,131,856.79 27,702,837.33

Profit reportat 11,138,204.00 15,280,692.26 16,898,696.94 18,681,875.11 20,638,556.77 22,783,078.75 25,131,856.79

Rezerve din reevaluare 694,553.00 694,553.00 694,553.00 694,553.00 694,553.00 694,553.00 694,553.00

Rezerve 7,611,552.00 7,611,552.00 7,611,552.00 7,611,552.00 7,611,552.00 7,611,552.00 7,611,552.00

IV. PASIVE TEMPORARE 81,255,843.26 88,099,150.24 94,355,034.35 102,100,148.42 110,201,036.23119,000,415.1

5 128,475,139.34

Alte datorii pe termen scurt 53,600,354.24 57,888,382.58 62,519,453.18 67,521,009.44 72,922,690.19 78,756,505.41 85,057,025.84

Furnizori 13,168,076.02 14,221,522.10 15,359,243.87 16,587,983.38 17,915,022.05 19,348,223.81 20,896,081.72

Credite pe TS 14,487,413.00 15,989,245.56 16,476,337.30 17,991,155.61 19,363,323.99 20,895,685.93 22,522,031.78

TOTAL PASIV181,902,085.7

6196,454,252.6

2212,170,592.8

3 229,144,240.25 247,475,779.48267,273,841.8

3 288,655,749.18

Cont de profit și pierdere previzionat

  2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

CA- 91,183,599.15 98,478,287.08106,356,550.0

5 114,865,074.05 124,054,279.98133,978,622.3

7144,696,912.1

6

CV- 51,631,986.21 55,762,545.11 60,223,548.72 65,041,432.61 70,244,747.22 75,864,327.00 81,933,473.16

CF= 13,288,705.34 14,351,801.77 15,069,391.86 15,822,861.45 16,614,004.53 17,444,704.75 18,316,939.99

EBIT- 26,262,907.60 28,363,940.20 31,063,609.47 34,000,779.99 37,195,528.23 40,669,590.62 44,446,499.02

DOB= 10,982,215.33 11,465,243.26 12,381,734.36 13,362,223.22 14,412,449.48 15,537,733.83 16,743,661.69

EBT- 15,280,692.26 16,898,696.94 18,681,875.11 20,638,556.77 22,783,078.75 25,131,856.79 27,702,837.33

PN 15,280,692.26 16,898,696.94 18,681,875.11 20,638,556.77 22,783,078.75 25,131,856.79 27,702,837.33

Cheltuielile variabile rămân constante ca procent pe parcursul celor 7 ani, și anume

aproximativ 56.5% din CA. Cheltuielile fixe se observă din analiza financiară din capitolul trecut

ca au un trend crescător, trend pe care l-am pastrat și noi, procentul de crestere fiind aproximativ

egal cu inflația.

Previziune în prezența proiectului de investiții

Pentru determinarea creșterii CA în prezența proiectului de investiții a fost necesară

determinarea influenței CA determinată de vânzarea produsului BCA asupre CA totale.

  2009 20101. CIFRA DE AFACERI NETA 86,841,523.00 103648055.1Producția de BCA (m³) 251355 300000Preț mediu vanzare 181.67 181.67CA aferentă BCA 45663662.85 54501000Procent din CA totală 52.58% 52.58%

Pentru determinarea acestei influențe s-a presupus că prețul mediu de vanzare la BCA a

fost constant. Astfel se observă că CA aferentă BCA deține o pondere foarte importantă în totalul

CA, și anume aproximativ 52.5%.

  2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016gCA/ gCA BCA 5%/ 20% 8.00% 8.00% 8.00% 8.00% 8.00% 8.00%

CA 107,990,131.29 116,629,341.79 125,959,689.14 136,036,464.27 146,919,381.41 158,672,931.92 171,366,766.48Imobilizari 155,551,685.17 167,875,419.98 181,185,053.58 195,559,457.87 211,083,814.50 227,850,119.66 245,957,729.23Stocuri 18,530,699.39 20,013,155.34 21,614,207.76 23,343,344.38 25,210,811.94 27,227,676.89 29,405,891.04Creante 12,106,199.64 13,074,695.62 14,120,671.27 15,250,324.97 16,470,350.96 17,787,979.04 19,211,017.36Casa 2,303,034.82 2,487,277.60 2,686,259.81 2,901,160.60 3,133,253.45 3,383,913.72 3,654,626.82Ch in avans 49,643.17 53,614.62 57,903.79 62,536.09 67,538.98 72,942.10 78,777.47Alte dat TS 53,600,354.24 57,888,382.58 62,519,453.18 67,521,009.44 72,922,690.19 78,756,505.41 85,057,025.84Furnizori 15,595,153.86 16,842,766.17 18,190,187.46 19,645,402.46 21,217,034.65 22,914,397.43 24,747,549.22

Imobilizările cresc, fată de cazul în care nu se ia în considerare proiectul, cu valoarea

proiectului de investiții, cu valarea investiției in active imobilizate(cazanele de abur). Stocurile,

Creanțele, casa și Ch. în avans se consideră a avea aceeași durată de rotație în CA. Datoriile pe

termen scurt se consideră aceleași ca și în cazul în care nu am avea proeictul de investiții, iar

furnizorii cresc deoarce crește nevoia de materiiprime, materiale datorită creșterii CA aferentă

BCA cu 20%.

Bilanț previzionat

  2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

I. ACTIVE PERMANENTE 155,551,685.17167,875,419.9

8181,185,053.5

8195,559,457.8

7211,083,814.5

0227,850,119.6

6245,957,729.2

3II. ACTIVE TEMPORARE 32,989,577.02 35,628,743.18 38,479,042.63 41,557,366.04 44,881,955.33 48,472,511.75 52,350,312.69Stocuri + 18,530,699.39 20,013,155.34 21,614,207.76 23,343,344.38 25,210,811.94 27,227,676.89 29,405,891.04Creante + 12,106,199.64 13,074,695.62 14,120,671.27 15,250,324.97 16,470,350.96 17,787,979.04 19,211,017.36Casa si conturi la banci+ 2,303,034.82 2,487,277.60 2,686,259.81 2,901,160.60 3,133,253.45 3,383,913.72 3,654,626.82Cheltuieli in avans 49,643.17 53,614.62 57,903.79 62,536.09 67,538.98 72,942.10 78,777.47

TOTAL ACTIV 188,541,262.19203,504,163.1

6219,664,096.2

1237,116,823.9

1255,965,769.8

2276,322,631.4

1298,308,041.9

2

III. PASIVE PERMANENTE 104,852,341.09112,770,768.8

5122,471,118.2

7131,959,256.4

1142,462,720.9

9153,756,042.6

4165,981,435.0

8Datorii pe termen lung + 61,490,229.42 53,253,312.63 56,272,641.46 60,035,852.54 64,555,376.29 69,363,321.47 74,524,232.72Capital propriu 43,362,111.67 59,517,456.22 66,198,476.81 71,923,403.87 77,907,344.70 84,392,721.17 91,457,202.36Capital social+ 1,964,259.00 1,964,259.00 1,964,259.00 1,964,259.00 1,964,259.00 1,964,259.00 1,964,259.00Profitul ex. financiar + 22,706,043.67 26,541,048.55 29,387,064.26 32,265,975.61 35,371,005.09 38,751,352.08 42,435,486.28Profit reportat 10,385,704.00 22,706,043.67 26,541,048.55 29,387,064.26 32,265,975.61 35,371,005.09 38,751,352.08Rezerve din reevaluare 694,553.00 694,553.00 694,553.00 694,553.00 694,553.00 694,553.00 694,553.00Rezerve 7,611,552.00 7,611,552.00 7,611,552.00 7,611,552.00 7,611,552.00 7,611,552.00 7,611,552.00

IV. PASIVE TEMPORARE 83,682,921.10 90,720,394.30 97,185,977.94105,157,567.5

0113,503,048.8

4122,566,588.7

7132,326,606.8

4Alte datorii pe termen scurt 53,600,354.24 57,888,382.58 62,519,453.18 67,521,009.44 72,922,690.19 78,756,505.41 85,057,025.84Furnizori 15,595,153.86 16,842,766.17 18,190,187.46 19,645,402.46 21,217,034.65 22,914,397.43 24,747,549.22Credite pe TS 14,487,413.00 15,989,245.56 16,476,337.30 17,991,155.61 19,363,323.99 20,895,685.93 22,522,031.78

TOTAL PASIV 188,535,262.19203,491,163.1

6219,657,096.2

1237,116,823.9

1255,965,769.8

2276,322,631.4

1298,308,041.9

2

Cont de profit și pierdere previzionat

  2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

CA- 107,990,131.29116,629,341.7

9125,959,689.1

4136,036,464.2

7146,919,381.4

1158,672,931.9

2171,366,766.4

8CV- 61,351,512.34 66,035,533.32 71,318,375.99 77,023,846.07 83,185,753.75 89,840,614.06 97,027,863.18CF= 13,295,705.34 14,358,801.77 15,069,391.86 15,822,861.45 16,614,004.53 17,444,704.75 18,316,939.99EBIT- 33,342,913.61 36,235,006.70 39,571,921.29 43,189,756.75 47,119,623.13 51,387,613.12 56,021,963.31DOB= 10,636,869.94 9,693,958.15 10,184,857.03 10,923,781.14 11,748,618.04 12,636,261.04 13,586,477.03EBT 22,706,043.67 26,541,048.55 29,387,064.26 32,265,975.61 35,371,005.09 38,751,352.08 42,435,486.28PN 22,706,043.67 26,541,048.55 29,387,064.26 32,265,975.61 35,371,005.09 38,751,352.08 42,435,486.28

Ponderea cheltuielilor variabile se pastrează constantă, proiectul de investiții având

impact direct asupra CA și nu a cheltuielilor. Cheltuielile fixe cresc cu amortizarea aferentă

proiectului de investiții (anul1 752500*7 luni, anul2-anul5 752500*12 luni, anul 6 752500*5,

anul 7 –valoare amortizării din 2009).

Tehnici tradiționale de analiză a proiectului de investiții

În urma previziunii fără proiect de investiții am calculat cash flow-urile disponibile, în

următorul tabel:

CF 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Pr net 15.280.692,26 16.898.696,94 18.681.875,11 20.638.556,77 22.783.078,75 25.131.856,79 27.702.837,33Cheltuieli cu amortizarea 3.869.321,00 3.869.321,00 3.869.321,00 3.869.321,00 3.869.321,00 3.869.321,00 3.869.321,00Cheltuieli cu dobanzi 10.982.215,33 11.465.243,26 12.381.734,36 13.362.223,22 14.412.449,48 15.537.733,83 16.743.661,69

CF de gestiune 30.132.228,60 32.233.261,20 34.932.930,47 37.870.100,99 41.064.849,23 44.538.911,62 48.315.820,02

∆ Imobilizari brute 28.896.386,17 16.193.055,81 17.178.954,60 18.243.725,29 19.393.677,63 20.635.626,16 21.976.930,57

∆ACN -3.739.042,67 -4.614.874,93 -3.849.177,50 -5.145.870,94 -5.293.705,21 -5.767.621,73 -6.200.426,41

CE 25.157.343,50 11.578.180,88 13.329.777,10 13.097.854,35 14.099.972,42 14.868.004,43 15.776.504,16

CF DISPONIBIL 4.974.885,10 20.655.080,32 21.603.153,37 24.772.246,64 26.964.876,81 29.670.907,19 32.539.315,86

În urma previziunii cu proiect de investiții, am calculat cash flow-urile disponibile în

următorul tabel:

CF 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Pr net 22.706.043,67 26.541.048,55 29.387.064,26 32.265.975,61 35.371.005,09 38.751.352,08 42.435.486,28Cheltuieli cu amortizarea 9.889.321,00 12.899.321,00 12.899.321,00 12.899.321,00 12.899.321,00 6.879.321,00 3.869.321,00Cheltuieli cu dobanzi 10.636.869,94 9.693.958,15 10.184.857,03 10.923.781,14 11.748.618,04 12.636.261,04 13.586.477,03

CF de gestiune 43.232.234,61 49.134.327,70 52.471.242,29 56.089.077,75 60.018.944,13 58.266.934,12 59.891.284,31

∆ Imobilizari brute 36.421.386,17 25.223.055,81 26.208.954,60 27.273.725,29 28.423.677,63 23.645.626,16 21.976.930,57

∆ACN -1.031.944,08 -4.398.307,05 -3.615.284,18 -4.893.266,15 -5.020.892,05 -5.472.983,51 -5.882.217,14

CE 35.389.442,09 20.824.748,77 22.593.670,42 22.380.459,13 23.402.785,58 18.172.642,65 16.094.713,44

CF DISPONIBIL 7.842.792,52 28.309.578,93 29.877.571,87 33.708.618,61 36.616.158,55 40.094.291,46 43.796.570,87

Am calculat cash flow-urile disponibile generate de investiție în următorul tabel:

CF 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Cf disp cu proiect7.842.792,5

2 28.309.578,9329.877.571,8

733.708.618,6

136.616.158,5

540.094.291,4

6 43.796.570,87

CF disp fara proiect4.974.885,1

0 20.655.080,3221.603.153,3

724.772.246,6

426.964.876,8

129.670.907,1

9 32.539.315,86

CF disp investitie2.867.907,4

3 7.654.498,61 8.274.418,50 8.936.371,98 9.651.281,7310.423.384,2

7 11.257.255,02

Rata de rentabilitate cerută de investitori a fost calculată cu costul mediu ponderat,

după cum urmează:

  2007 2008 2009 media

Renatbilitatea financiara (ROE)(Kcpr) 39,57% 21,75% 52,03% 37,78%

Kdat 11,50% 13,50% 18,50% 14,50%

CPR 17.561.648,00 12.236.740,00 21.408.568,00 17.068.985,33

Dat fin 32.149.303,00 62.413.564,00 74.461.867,00 56.341.578,00

AE 45.586.352,00 57.146.544,00 79.358.220,00 60.697.038,67

k =kCPR∗CPR

AE +

k DAT∗DAT FIN

AE

k=24,08%

Cash-flow-urile generate de investiție sunt perpetue, deoarece societatea ar avea de

pierdut dacă ar renunța la un moment dat la investiție, deoarece cifra de afaceri ar scădea

considerabil. Pe viitor se preconizează că societatea va dezvolta investiția, o va moderniza, dar

nu o va vinde.

Indicatori de performanță

Obiectivul urmărit prin calculul indicatorilor de performantă ai

unei investiții este de a decide dacă aceasta merită adoptată sau nu.

Valoarea reziduală

Valoarea reziduală reprezintă valoarea posibilă de recuperat în

momentul dezinvestirii.

Având în vedere faptul că cash-flow-urile generate de investiție sunt

perpetue, valoarea reziduală este 0.

Valoare actuală netă

VAN = - I0 +∑t=1

nCFDt(1+k )t +

VRn(1+k )t

VAN = 32.827.947,92 lei

Valoarea actuală netă este considerată cel mai elocvent indicator de selecție a proiectelor

de investiții, evidențiind câștigul efectiv în unități monetare comparabile cu cele de la momentul

actual, de care va beneficia întreprinderea prin adoptarea proiectului de investiții supus analizei.

VAN constituie un crteriu valid cât timp rata de rentabilitate cerută de investitori este

stabilă în timp.

Având în vedere faptul că VAN = 32.827.947,92, valoare ce este

pozitivă și mai mare decât valoarea investiției, 1.505.000,00, este rentabil

pentru firmă să adopte acest proiect de investiții.

Rata internă de rentabilitate

RIR=k min+¿](k max−kmin¿

Rata internă de rentabilitate reprezintă rata de rentabilitate anuală ce ar fi obținută prin

proicetul de investiții știind că fluxurile de numerar generate de proiect ar putea fi reinvestite la

aceeași rată de rentabilitate cu cea a proiectului.

RIR reprezintă rata de rentabilitate pentru care VAN este 0.

RIR trebuie să fie mai mare decât rata de rentabilitate cerută de investitori.

k 1=279,4 %⇒VAN (k1 )=635,41

k 2= 279,5% ⇒ VAN(k 2¿=−42,78

RIR= 279,49%

Observăm că rata internă de rentabilitate este mai mare decât rata de rentabilitate

cerută de investitori, 279,49% > 24,08%.

Rata internă de rentabilitate modificată

RIRM=n√∑t=1

n

CFDt (1+r )n−t +VRt

I 0

- 1

RIRM presupune reinvestirea cash-flow-urilor disponibile la o rată de rentabilitate

egală cu cea aferentă proiectului de investiții.

Indicele de profitabilitate

IP =∑i=1

n CFi

(1+k )i +VR

(1+k )i

I 0

= I 0+VAN

I 0

Indicele de profitabilitate este un indicator ce ține cont și de efortul investițional

realizat de întreprindere pentru realizarea proiectului, spre deosebire de VAN. Acesta exprimă

câștigul net obținut pentru o unitate monetară investită.

IP = 22,81

Acest proiect de investiții este profitabil, având un indice de profitabilitate mai mare

decât 1.

Termenul de recuperare

Termenul de recuperare reprezintă durata în care se recuperează fondurile investite.

Este util pentru acele proiecte de investiții care se confruntă cu restricții din punct de vedere al

perioadei în care se recupereaza investiția inițială. În aceste condiții un termen de recuperare mai

mic va face ca proiectul sa fie acceptat la finanțare. Dezavantajul major al acestui indicator este

că ignoră cash-flow-urile de dupa recuperarea investiției inițiale.

TR = n +

I 0−∑t=1

n CFD t

(1+k )t

∑t=1

m+1 CFDt

(1+k)t −∑t+1

m CFD t

(1+k )t

CFD CFD act CFD cum2.867.907,43 2.311.337,38 2.311.337,387.654.498,61 4.971.794,61 7.283.131,998.274.418,50 4.331.438,26 11.614.570,258.936.371,98 3.770.110,67 15.384.680,929.651.281,73 3.281.527,66 18.666.208,58

10.423.384,27 2.856.261,99 21.522.470,5711.257.255,02 2.486.108,11 24.008.578,68

TR= 1an-2311337,38−1505000

2311337,38*360

TR = 240 zile