UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA

PROIECT DE AN LA PROIECT DE AN LA

MANAGEMENTMANAGEMENT

ÎNDRUMĂTOR:

CONF. DR BREZULEANU STEJĂREL

STUDENT:

III IEA

2009

INTRODUCERE

Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial,

prezintă, pe lângă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi

schimbarea radicală a funcţiilor de producţie, a relaţiilor de schimb şi de

repartiţie a profitului.

Reintrarea agriculturii româneşti în reţeaua relaţiilor economiei de piaţă, a

relaţiilor de concurenţă, unde criteriul de bază este doar eficienţa şi calitatea,

necesită un nou tip de management, care prin metodele şi tehnicile utilizate să

corespundă cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii agricole.

Întocmirea proiectului de an la disciplina de "Management în agricultură"

ocupă un loc important în cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti .

Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziţia

studenţilor prezentul ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi

normativele actuale.

Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina "Management în

agricultură" se adresează în special studenţilor de la Facultatea de Agricultură

specializarea AGRICULTURĂ.

CUPRINS

CAP 1 .CONŢINUTUL PLANULUI DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:A.2. Obiectul de activitate.A.3. Forma juridica a solicitantuluiA.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţareA.5. Administratorii societatiiA.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :A.7. Litigii ( in desfăşurare )

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB.1. Istoricul activitatii B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii primeB.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C. PREZENTAREA PROIECTULUIC.1. Obiectivele proiectului.C.2. Descrierea tehnica a proiectului C.3. Managementul proiectuluiC.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii C.5. Personal si instruireC.6. Graficul estimat al proiectuluiC.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID.1. Bazele de productieD.2. Contul de profit si pierderi previzionat D.3. Fluxul de numerar previzionat D.4. Indicatorii financiari

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREACAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ

CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

CAP. CAP. I PLANUL DE AFACERII PLANUL DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:

IORDACHE RAMONA - PERSOANA JURIDICA

A.2. Obiectul de activitate.

Achizitionarea de echipamente, oua de struti, utilaje si furaje pentru

Ferma de struti S.C. RAMIODA SRL din loc. NEAGRA -SARULUI, jud.

SUCEAVA. CAEN 0122*/ ISIC 0149; CAEN 0111*/ ISIC 0111.

A.3. Forma juridica a solicitantului

S.C. RAMIODA SRL cu domiciliul in localitatea NEAGRA-SARULUI com SARU-

DORNEI jud. SUCEAVA Inscris la Oficiul Registrului Comertului cu nr. F04/543/5/5/2008,

Cod unic de inregistrare 753217532, este autorizat sa functioneze in baza Legii 507/2002 cu

activitatea –Cresterea pasarilor si Cultivarea cerealelor (exclusiv orez) plantelor leguminoase

si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase, prin autorizatia nr. 7/5/5/2008 eliberata de

Primaria NEAGRA SARULUI , jud. SUCEAVA

A.4. Structura capitalului social   si evoluţia acestuia de la înfiinţare

Tabel A.4.1

Structura acţionariat

STRUCTURA ACŢIONARIAT S.C. RAMIODA SRL LA DATA 26.03.2009

Nr.Crt.

Denumire acţionar

Nr. de actiuni/parţi

sociale deţinute (Buc)

Valoare nominala

a parţii sociale(RON)

Valoare totala(RON)

Participarela capital

(%)

1 IORDACHE RAMONA 2500 150 375000 602 TARANU RADU 1000 150 150000 25.. TARCA STEFANIA 500 150 75000 15

TOTAL 4000 450 600000 100

Tabel A.4.2

Date de identificare ale acţionarilor

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

Nr.Crt.

Denumire acţionar

BI/CI (Persoane fizice)

Cod Unic de Inregistrare(Societati)

CNP(Persoane fizice) Adresa

Participarela capital

(%)

1IORDACHE RAMONA

SV414746

2820203031824

Com. Saru- Dornei,loc. Neagra-

Sarului, jud. Suceava

65

2 TARANU RADUSV

3568191851210353639

ComDorna-Arini,loc. Sunatori,

jud. Suceava25

3 TARCA STEFANIASV

5738462860915484643

Com. Panaci,loc. Coverca, jud.

Suceava15

TOTAL 100

A.5. Administratorii societatii Tabel A.5.1

Administratorii societatii

Nr.Crt.

Nume, prenume

BI/CI /PP Serie/Nr.Locul si

data emiterii

CNPLocul si data

naşteriiDomiciliu Funcţia

1IORDACHE RAMONA

SV414746

NEAGRA SARULUI05.05.2008

1421016040022

Mun. VATRA-DORNEI,

JUD. SUCEAVA01.02.1982

Com. Saru- Dornei,loc.

Neagra-Sarului, jud. Suceava

INGINER ECONOMIST

Tabel A.5.2NU ESTE CAZUL

Cenzorii societatii

Nr.Crt.

Nume, prenume

BI/CI /PP Serie/Nr.Locul si

data emiterii

CNPLocul si data

naşteriiDomiciliu Funcţia

1

2

..

..

n

A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului   :

Tabel A.6.1Puncte de lucru

Nr.Crt

.

Tip:Sediul social, punct de lucru,

sucursala, filiala, loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1Com. Saru- Dornei,loc. Neagra-Sarului, jud. Suceava

CRESTERE PASARI OUATOARE

loc. Neagra-Sarului, jud.

Suceava

Com. Saru- Dornei,loc. Neagra-Sarului, jud.

Suceava

2Com. Panaci,loc. Coverca, jud. Suceava

CULTIVAREA PLANTELOR

LEGUMINOASE

loc. Coverca, jud. Suceava

Com. Panaci,loc. Coverca, jud. Suceava

A.7. Litigii ( in desfăşurare )

Tabel A.7.1NU ESTE CAZUL

In calitate de Reclamant

Nr.Crt

.Denumire societate

Cod Unic de Inregistrare, Adresa

Valoarea prejudiciului (Lei)

Observaţii(in curs de

soluţionare,in executare,faliment,etc.)

12....N

TOTAL 0

Tabel A.7.2NU ESTE CAZUL

In calitate de Parat

Nr.Crt

.Denumire societate

Cod Unic de Inregistrare, Adresa

Valoarea prejudiciului (Lei)

Observaţii(in curs de

soluţionare,in executare,faliment,etc.)

12....N

TOTAL 0

Tabel A.7.3NU ESTE CAZUL

Revendicări

Nr.crt.

Denumire societate sau persoana fizica

Obiectul Revendicării (cu

mentionarea sensului

revendicarii: de catre sau de la

solicitant)

Valoarea estimata a activului revendicat

Observaţii(in curs de

soluţionare,in executare,faliment,etc.)

1

2....n

TOTAL

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B.1. Istoricul activitatii

S.C. RAMIODA SRL a fost infiintata pe data de 5/5/2008, este o firma de productie si

comert care va avea ca obiect de activitate cresterea strutilor si comercializarea acestora si a

produselor derivate. Initial vanzarea se va face direct de la microferma urmand ca in scurt

timp firma sa-si dezvolte reteaua de distributie prin incheierea de contracte cu

magazine ,supermarket-uri, restaurante si firme de comercializarea produselor agroindustriale

si alimentare.

Firma va fi o societate cu raspundere limitata, avand 3 actionari din care unul majoritar.

Acesta se va ocupa de toate problemele operationale, comerciale si manageriale ale firmei.

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului   :

Tabel B.2.1Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent

Nr.Crt.

Denumire mijloc fixData achizitionarii PV/ NIR.

Grupa de incadrare contabila

Valoare de intrare

Amortizarea cumulata la

data ultimului bilant contabil

Valoarea rămasa la

data ultimului

bilant contabil

Buc

1

1.1 Cladire administrativa pentru exercitarea functiei de

contabil,secretar, director, etc.11.04.2006 CLADIRI 9000 1

2

1.2 …Adaposturi pt pui de o saptamana pana la 3 luni; constructie solida, incalzita, izolata termic

18.04.2005 12000 6

3 1.3. Adaposturi pt hrana si apa curenta, din lemn de 20 mp

12.02.2006 4000 4

4

1.4.cusca/ cotete portabile pt pui mai mari de 3 luni; usor de

intretinut, dezinfectat, cu lungimea de 3.5 m, latime de 1.5 m si

inaltime de 60-70cm.

14.08.2006 10000 20

5 1.5. Depozit pt furaje, cu compartiment pt graunte

macinate, concentrate, secara ,

27.01.2006 3000 1

soia.

61.6. Depozit pt fanete si furaje cu continut ridicat de apa, lucerna,

fan.20.09.2006 6600 2

7

1.7. Cladire pt procesul de incubare prevazuta cu camere pt

dulapuri de depozitare a oualor,cu diametrul de 100 mm,h-100mm; pt eclozionator –locul unde ies puii 1-2 zile; pt incubator si ovoscop-se

verifica ouale.

6.06.2006 6000 1

2.UTILAJE TOTAL100270 3

1

2.1 Moara pt macinat fibroase, cereale, prevazuta cu podea

betonata10.04.2005 30770 1

22.2.Tocator pt tocarea furajelor la

dimensiuni de 5 mm 31.05.2005 19500 1

3

2.3. Tractor Europard 450,prevazut cu lada pe doua

axe,cu plug prevazut cu 3 trupite si un disc cu roti reglabile.

16.05.2006 50000 1

3.ANIMALE9050 3

14.ALTELE

4.1. Program informatic 3.02.2007 2000 1

2

4.2. Certificat BIO pt toate produsele fermei,precum si

implementarea in productie a trei standarde internationale: ISO 9001/2001, ISO 14001/2005 şi

HACCP/22001/2005 având un flux complet de fabricaţie

18.09.2006 10000 1

TOTAL169920 42

Tabel B.2.2

Nr.

Crt

.

LO

CA

LIT

AT

E/J

UD

ET

SU

PR

AF

AŢ

A

TO

TA

LA

(MP

)/C

AT

EG

OR

IA

DE

FO

LO

SIR

E

IND

IVIZ

A/

EX

CL

US

IVA

(M

P)

VA

LO

AR

EA

C

ON

TA

BIL

A

(ron

)

SE

RIE

C

ER

TIF

ICA

T

NR

C

ER

TIF

ICA

T

DA

TA

E

MIT

ER

II

1

NEAGRA –SARULUI/ SUCEAVA

150000/arabil

Proprietate privata

5430000 124/N 237 17.04.1940

2COVERCA/ SUCEAVA

70000/ fanete

Proprietate privata

1520400 215/N 145 3.02.1992

3SUNATORI/ SUCEAVA

80000/ fanete

Proprietate privata

1520400 162/N 95 15.10.2000TOTAL N/A 8470800 N/A N/A N/A

B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul –  

STRUTI PT PRERERODUCERE

  Indicatori U.M. Volume  Producţia medie/cap/an Buc 21     36200/1 euro 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 22481.29 11 Furaje 6300 12 Material biologic 0  3 Energie electrica+ combustibil 13451.29 14 Medicamente 2100 15 Alte materiale 0 16 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) 630  II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 33644  III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 2406.3187 17 Cheltuieli generale(3%din I+II) 1683.7587 18 Dobânzi la credite 0  9 Asigurări (8% din valoare pasare) 64 110 Amortismente 658.56  A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 58531.6087 1A1 din care pt. producţia principala 58531.6087 1B VALOAREA PRODUCTIEI 168000 1B1 din care pt. producţia principala 168000 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 109468.3913 1  (-)Impozite si taxe 40864.55047 1  (+)Subvenţii    D VENIT NET 68603.84083 1E RATA IMPOZABILA (C:A1/100) 187.0244023    Venit net(D:A1/100) 117.2081929  F COST DE PRODUCTIE(A1:100) 585.316087 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 800 1H MARJA BRUTA(MB) 109468.3913 1H MARJA BRUTA(MB) 117.2081929 %

1.Cheltuieli cu furajarea/an

Indicatori

Consum furaje

kg/cap/an

Preţ RON/kg

Valoare RON/cap

  1800 0.603 1086 Curs leu/Euro  36200    

Orz 126.9 0.603 76.53Ovaz 366.6 0.603 221.06Tarate 112.8 0603 68.20Srot soia 35.25 0.603 21.26Faina peste 21.15 0.603 12.80Faina oase 35.25 0.603 21.26Minerale+ vitamine 7.05 0.603 4.25Furaj fibros 1095 0.603 660.30Total (ron)/ferma     22806Total (Euro)     6300Revine pe cap (lei)     1086Revine pe cap (Euro)     300

3. Cheltuieli cu energia electrica si combustibilIndicatori kw kw ron ron Valoare ron/cap

Curs leu/Euro =36200 zi/ferma an/ferma Kw an/fermaCONSUMURI CU ENERGIA 27.86 Pasari/ferma 21 Zile /an 365

Consum energie adăpat 0 0 0 0 0Total (ron)/an 0Total (Euro) 0

Revine pe pasare (ron) 0 0Revine pe pasare (Euro) 0 0

Pasari/ferma 21 Zile /an 365Consum energie mentinere ambient 4 1460 0.3740 546.04

Total (ron)/ferma 546.04Total (Euro) 150.84

Revine pe pasare (ron) 26.00 26.00Revine pe pasare (Euro) 7.183 7.183

Pasari/ferma 21 Zile /an 365Consum energie adaposturi + furajare 11 4015 0.3740 1501.61

Total (ron)/ferma 1501.61Total (Euro) 414.81

Revine pe pasare (ron) 71.51 71.51Revine pe pasare (Euro) 19.753 19.753

Pasari/ferma 21 Zile /an 365Consum energie incubator 5.86 2138.9 0.3740 799.95

Total (ron)/ferma 799.95Total (Euro) 220.98

Revine pe pasare (ron) 38.09 38.09Revine pe pasare (Euro) 10.52 10.52

Pasari/ferma 21 Zile /an 365Consum energie iluminat 7 2555 0.3740 955.57

Total (ron)/ferma 955.57Total (Euro) 263.97

Revine pe pasare (ron) 45.50 45.50Revine pe pasare (Euro) 12.57 12.57

Indicatori litri litri lei Lei Valoare lei/capzi/ferma an/ferma litru an/ferma

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL 55.55 Pasari/ferma 21 Zile /an 365Manipulat remorci gunoi grajd 15 5475 2.214 12121.65

Distribuit hrana 10 3650 2.214 8081.1Alte operaţii tehnologice 30.55 11150.75 2.214 24687.76

Total (ron)/ferma 122.99 44890.51Total (Euro) 12400.69

Revine pe pasare (ron) 2137.64 2137.64Revine pe pasare (Euro) 590.51 590.51TOTAL CONSUMUL

ENERGIE+COMBUSTIBILULPasari/ferma 21 Zile /an 365

Total (ron)/ferma 48693.68Total (Euro) 13451.29

Revine pe pasare (ron) 2318.75 2318.75Revine pe pasare (Euro) 640.54 640.54

Revine pe um (ron) 2318.75Revine pe um (Euro) 640.54

4.Cheltuieli cu medicamentele

Indicatori ronValoare ron/cap

Pasari /ferma 21 362capete /tona 0

Unguent antibiotic 28Ulei mineral pt. ocluzii 22amoxicilina 10mg/kg

17amikacin sulfat 10mg/kg

13batryl 2,25mg/kg

16gentamicina 4mg/kg

24sulfadimetoxina 25-50mg/kg

26tetraciclina 15mg/kg

32tribrissen 2ml/kg

38trimethoprim/Sulfadiazine 48%

(40mg/kg)42

fenbendazol 15mg/kg20

ivermectin 200mg/kg52

carbaryl pulbere 5%18

Apa oxigenata 8Tifon 6

Total (ron)/ferma 7602 362Total (Euro) 2100 100

Revine pe um (ron) 362Revine pe um (Euro) 100

5.Alte cheltuieli materiale+apa

Indicatori leiValoare lei/cap

  animal/an 0capete /tona 0  

Cheltuieli diverse(galeti,lopeti,cizme,tifon,etc.) 0Total (lei) 0Total (Euro) 0Revine pe um (lei)   0Revine pe um (Euro)   0

9.Asigurari-cota parte 0.8% din valoare pasare

Indicatori CursValoare €/cap

  36200 800

capete 21  

Valoare strut ron   2896

Valoare asigurare ron   231.68

Valoare asigurare Euro   64

Revine pe um (lei)   231.68

Revine pe um (Euro)   64

10.AmortismentIndicatori Curs Valoare ron/cap

  36200 2896

 Pasari ferma 0

capete 21        Valoare grajduri +cladiri   119200Valoare amortizare grajduri + cladiri (2%) ron   2384Valoare amortizare grajduri + cladiri (Euro)   658.56Revine pe pasare (ron/an)   113.52Revine pe pasare (Euro/an)   31.36Revine pe um (ron)   113.52Revine pe um (Euro)   31.36

I.CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA

Indicatori Nr. nr. salariu ronValoare

€/cap  animale îngrijitori încadrare an/ferma

CONSUMURI CU ENERGIA animale/ferma 21 Zile /an 365Norma de îngrijire/îngrijitor 21 1 500 6000  Programator   1 5430 65150  Contabil   1 3620 43440  Zootehnist   1 600 7200  Total fond salarii (ron)/ferma       121790  Total (Euro)       33644  Revine pe strut (ron)         5780Revine pe strut (Euro)         1597Ajutor şomaj( 5%)       6089.5 0C A S (23,33%)       28413.607 0Contribuţii pt.fond sănătate(7%)       8525.3 0Fond solidaritate (2%)       2435.8 0Total fond retribuire (ron)/ferma/an       121790  Total fond retribuire (Euro)/ferma an       33644  Total fond retribuire (ron)/pasare         5780

Total fond retribuire (Euro)/pasare         1597Total fond retribuire (ron)/um         5780Total fond retribuire (Euro)/um         1597

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

Tabel B.4 .1

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZORExtern

/Intern

Adresa Cantitate aprox.Valoare

aprox. (ron) + TVA

% aprox.

din total

achizitiiProdus NUTRETURI CONCENTRATE

1RURAL SERVICE S.R.L.

Intern

ARAD, CURTICI,STR. REVOLUTIEI, Nr. 64, Bl. ,

Intr. , Et. , Apt.Cod postal: 315200

1t/ Seminte de legume profesionale

de cea mai buna calitate

23800

100

2RURAL SERVICE S.R.L.

Intern

ARAD, CURTICI,STR. REVOLUTIEI, Nr. 64, Bl. ,

Intr. , Et. , Apt.Cod postal: 315200

Seminte de lucerna, trifoi , secara, orz,

soia/1.5 t35700

100

3RURAL SERVICE S.R.L.

IDEM IDEM

Furaje si nutreturi combinate, premixuri,

concentrate, aditivi, sroturi/10 t

416500

100TOTAL 12.5 t 476000

Produs MEDICAMENTE

1VELCRIS FARM-VET S.R.L.

intern

SUCEAVA, CAMPULUNG MOLDOVENESC, STR. DOJA GHEORGHE, Nr. 4, Bl. , Intr. , Et. , Apt.Cod postal: 725100

100 595

100TOTAL 100 595

I TOTAL GENERAL 476595 100

Tabel B.4 .2

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

FURNIZORExtern/Intern

AdresaCantitate

aprox.Valoare aprox.

(ron) + TVA

% aprox. din total achizitii

Produs MATERIALE CONSUMABILE

1S.C. DISPOTRADING

S.R.L.intern

SABITEI 36, SECT.3, Cod postal:

BUCURESTI, Bucuresti021/ 348.56.74

Manusi

chirurgicale

sterile

20 bax

2570.4

100

2S.C.M. PROGRESUL

GALAŢI

PREL. TRAIAN nr. 6 GALAŢI, GALAŢI

800043

Gluga pt a acoperi capul

strutilor/1000 buc

11900

100

3 S.C.M. PROGRESUL

GALAŢIintern

PREL. TRAIAN nr. 6 GALAŢI, GALAŢI

800043

Costum salopeta

de protectie/50

buc

8925

100

4

Societatea Comerciala MECON

IASI S.Aintern

Iasi bdul.Poitiers nr.14 cod-postal 700671

Peitris de granit/

500t119000

50

5 Idem Idem idem Nisip/ 1000 t 238000

100

6. ITALBALAST S.A. IdemSTR. RAREŞ PETRU bl.

2A ap. 51 PIATRA NEAMŢ, NEAMŢ

idem 119000

50

7FAMA PROD S.R.L.

intern

BD. GRIGORESCU NICOLAE nr. 5 bl. M4 sc.

4 et parter Ap. 64 BUCUREŞTI-SECTOR 3,

BUCUREŞTI030431

Smirghel pt

indepartarea

pamantului si a

ingrasamintelor/

1130 role

714

100

8HOLDMANN

internSTR. DELEANU BUDAI

ION nr. 64 CLUJ NAPOCA, CLUJ

Prosoape de

hartie/6 bax714

100

9 SC SURAKI SRL intern CanadaFaina de scoici/

5t 148750100

TOTAL 0 649573.4 100

USTENSILE+ APARATE

1S.C. TERRA PLANT SRL

intern Barnarel, nr. 5 NeamtTermometru cu mercur/ 10 buc

24.99

100

2. SC. LIRIA SRL intern Schitului, nr. 9, SuceavaPense / Forfecute/

100 buc595

100

3

FAMA PROD S.R.L.

intern

BD. GRIGORESCU NICOLAE nr. 5 bl. M4 sc.

4 et parter Ap. 64 BUCUREŞTI-SECTOR 3,

BUCUREŞTI030431

Pensule moi pt indepartarea firelor de nisip si de praf de pe oua/100 buc

1428

100

4

Ecoterm s.r.l.Str. Movila Petru.nr.6,

Piatra Neamt internStr. Movila Petru.nr.6, Piatra

NeamtIncubator +

eclozionator/ 244370.34

100

5

Ecoterm s.r.l.Str. Movila Petru.nr.6,

Piatra Neamt internStr. Movila Petru.nr.6, Piatra

Neamt Ventilator/6 21420

100

6idem

idem idemPanou radiant ceramic/ 10

17231.2

100

7idem

idem idem Bec economic/ 200 1190

100

8

idem

Idem idemStatia WS 9152/

2buc

17231.2

100

9

Idem

Idem idem

Aparat aer conditionat DAIKIN-

INVERTER/ 4 buc

13784.96

100TOTAL 0 117275.69 100

UTILAJE

1SC. DERIK’98 IMPEX

SRL.Intern Berbesti,nr.147, Valcea

Moara de grau MG 54

42562.5

100

2 Idem Idem idem Siloz furaje/ 1 4307.8100

3 Idem idem IdemAdapatoare din

plastic/1001190

100

4 idem Idem Idem+Hranitoare din

PVC pentru pui./100

5831

100

5 Idem Idem idem Motocositoare/ 3 3570100

6 Idem Idem idem Motosape/ 3 2380100

7 Idem Idem idem Semanatoare/ 3 2975100

8 Idem Idem idem Remorci/ 2 16660100

9 Idem Idem idemTractor Europard

450/ 1 buc59500

100

10 Idem Idem idem

Tocator pt tocarea furajelor la

dimensiuni de 5 mm / 1 buc

26180

100TOTAL 0 165156.3

II TOTAL GENERAL 932005.39

Tabel B.4 .3

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZORExtern/Intern

Adresa Cantitate aprox.Valoare

aprox. (ron) + TVA

% aprox.

din total achizitii

COMBUSTIBIL

11. S.C. PETROM S.R.L.

InternStr. Argestru, nr. 3, Vatra-Dornei, Jud. Suceava

Motorina

100000 litri263466

100TOTAL 0 263466 100

Tabel B.4 .4

PRINCIPALELE MATERII PRIME

SOCIETATE PRODUS CANT.VALOARE

aprox. (ron) + TVA

%

STEAUA SUDULUI, ALEXANDRIA, PITESTI 1 OUA DE STRUTI PT INCUBARE 120 20677.44 100

TOTAL 120

20677.44100

III TOTAL GENERAL 284143.44 100TOTAL GENERAL (I+II+III) 1692743.83 100

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

Tabel B.5.1Principalii clienţi ai societatii

Nr. crt.

Client (Nume si adresa)

Valoare(lei)

Pondere %

Termen de plata

1

Pensiunea Ruby`n N

Vatra Dornei

Pinului, Nr. 5

Suceava 72400 35 7 ZILE

2 Pensiunea Le Baron Vatra Dornei, Suceava 28960 20 7 ZILE

3Crion Cosmetics SRL

18100 5 7 ZILE

4

TinoProductie incaltaminte pentru barbati si copii

URL: http://www.tino.rdsbv.ro 131044 10 7 ZILE

5Mihai Albu (casa de moda) 181000 50

idem6 Pensiunea Mos Craciun Vatra Dornei, Suceava 72400 35

idem  TOTAL 503904 120%

Tabel B.5.2

Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr. Crt.

SocietateCod Unic de Inregistrare

TelefonFax

Adresa

1VETFARM BODNAR

S.R.L.

19056827J3312042006

0230/562022

SUCEAVA,RADAUTISTR. VOLOVATULUI, Nr. 55, Bl. ,

Intr. , Et. , Apt.Cod postal: 725400

Produsele obtinute – oua consum – sunt valorificate pe baza de contract la SC Crizantema care preia intreaga cantitate de oua, aceasta avand retea de cofetarii. Distributia se efectueaza direct fara inermediari. Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile.

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C. PREZENTAREA PROIECTULUI

C.1. Obiectivele proiectului.

Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele

masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea

investitiei.

Pentru proiectele aferente Masurii 121, se va descrie modul in care investitiile propuse

prin proiect sunt in acord cu potentialul agricol al zonei.

In ceea ce priveste obiectivul « Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite »,

proiectul prin obiectivul sau are in vedere cresterea calitatii productiei la cerintele

pietei,precum si introducerea pe piata a unei noi nise.

Obiectivul principal al firmei in prima faza este sa patrunda si sa se mentina pe piata

produselor de acest fel. De asemenea isi propune sa organizeze piata de acest tip din Romania,

si prin atragerea de investitii sa construiasca un abator pentru sacrificarea strutilor. Are in

vedere incheierea de contracte cu firme de profil din strainatate in scopul comercializarii

produselor.

Dezideratul care sta la baza înfiintarii fermei de struti este unul de natura pur economica.

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul –  

STRUTI PT PRERERODUCERE

  Indicatori U.M. Volume  Producţia medie/cap/an Buc 21     36200/1 euro 0I CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) 22481.29 11 Furaje 6300 12 Material biologic 0  3 Energie electrica+ combustibil 13451.29 14 Medicamente 2100 15 Alte materiale 0 16 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) 630  II CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA 33644  III ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) 2406.3187 17 Cheltuieli generale(3%din I+II) 1683.7587 18 Dobânzi la credite 0  9 Asigurări (8% din valoare pasare) 64 110 Amortismente 658.56  A TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) 58531.6087 1A1 din care pt. producţia principala 58531.6087 1B VALOAREA PRODUCTIEI 168000 1B1 din care pt. producţia principala 168000 1C VENIT IMPOZABIL(B-A) 109468.3913 1  (-)Impozite si taxe 40864.55047 1  (+)Subvenţii    D VENIT NET 68603.84083 1E RATA IMPOZABILA (C:A1/100) 187.0244023    Venit net(D:A1/100) 117.2081929  F COST DE PRODUCTIE(A1:100) 585.316087 1G PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL 800 1H MARJA BRUTA(MB) 109468.3913 1

H MARJA BRUTA(MB) 117.2081929 %

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor, utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

2/ Incubator + eclozionatorDimensiuni incubator: 135 x 170 x 210(inaltime) cm Dimensiuni

eclozionator: 120 x 120 x 90(inaltime) cm Reglaj automat al temperaturii si umiditatii

temperatura: 30-45 grade umiditate relativa: 25-70% (agregat frigorific pentru devaporizare,

introducere automata de apa pentru umezire )Uniformizarea aerului din interior cu ajutorul

ventilatoarelor Sistem de protectie la incalzire cu rezistenta dubla, la arderea rezistentei

principale sistemul comuta automat la o rezistenta secundara, cu semnalizare sonora.In caz de

avarie, posibilitatea de incalzire manuala. Intoarcerea automata a oualelor Iluminare interioara

cu tub neon Consum specific: 700W (variaza in functie de temperatura si umiditatea camerei

in care este instalat aparatul) Avertizare sonora la dereglari ale parametrilor programati Cutie

din panouri tip "Sandwich" galvanizat si vopsit

Oua de struti din rasa African Black

Furaje si nutreturi combinate, premixuri, concentrate, aditivi, sroturi si livreaza toata gama

de aditivi sau adaosuri destinate hrana pentru struti

Pensule moi pt indepartarea firelor de nisip si de praf de pe oua

Moara de grau MG 54 Capacitatea de macinare(Kg/h) 400 Puterea electrica instalata(KW)

29,7 Grad de extractie ( % ) 56 - 62 Numar sorturi de faina 1 sau 2

Nr. pasaje(macinare+cernere) 2 Numar valturi / numar macinisuri 2 ,/ 6

Gabarit ( L x l x H ) ( m ) 15x4,5x4,5 Greutate ( kg ) 5600

Ventilator se livreaza cu motoare cu turatie variabila mono sau trifazice, cu debite de la 8660

mc/h pana la 48.500 mc/h iar distantele de refulare sunt de la 67m pana la 146m.

Ventilatoare cu garantie 36 luni.

Siloz furaje pentru ferma de vaci, porci sau pasari capacitate 6mc, din fibra de sticla, pregatit

pentru incarcare pneumatica.Livrare din Brasov, asamblat cu palnie de descarcare si optional

se poate livra cu motoreductor, spira si teava pentru transportor de furaje.

Adapatoare din plastic pentru pui. Apa nu se scurge, nu se murdareste, adapatoarea nu poate

fi rasturnata de pui.Volum 5L

Hranitoare din PVC pentru pui. Nivelul de hrana poate fi reglat in 3 trepte. Se livreaza cu

capac de protectie la partea superioara.

Panou radiant ceramic - echipament de incalzire radianta cu randament maxim.

Functionarea unui panou radiant este pe combustibil gazos.

Montajul de panouri radiante este facil si se face suspendat la tavan sau pe stilpi (suporti).

Posibilitate de incalzire zonala a posturilor de lucru individuale

Bec economic pentru ferme obtine o economie de 75% la costurile cu iluminarea in ferma de

pui Culori bec economic: bec verde (1200lumeni), bec alb (900 lumeni), bec rosu (600

lumeni), bec albastru (300 lumeni). Carcasa si abajurul protejate IP55

Statia WS 9152 afiseaza pe display mic:

- ora exacta - ore/minute, radiocontrolata DCF-77

– data

- prognoza meteo cu trei icoane (cu reglaj sensibilitate) + tendinta meteo cu sageata- indicator

de confort interior (in functie de temperatura si umiditate aer)

- temperatura interioara/exterioara in gradeC /gradeF, cu inregistrarea minimelor si maximelor

cu ora si data masurarii,

- umiditatea aerului interior/exterior in RH%, cu inregistrarea minimelor si maximelor-

presiunea atmosferica relativa in hPa/inHg, cu valoarea de referinta reglabila

- curba barometrica pe 12 de ore

- ecran LCD cu contrast reglabil indicator de uzura baterii.

- datele masurate de senzorul exterior se transmit la consola interioara prin radio 433 MHz,

pana la distanta de 100 m in spatiu liber.

Aparat aer conditionat DAIKIN-INVERTER- numai racire si pompa de caldura

Modele: de perete,pardoseala,tavan,pentru racordare la tubulatura,casete de tavan,multi-split

(max. 4 unitati interioare),VRV cu recuperare de caldura,chiller-e si ventiloconvectoare

Capacitate de racire/incalzire aparate aer conditionat:9000 ÷ 60000 BTU/h

Clasa energetica: A Freon ecologic R410AGarantie 3 ani Montaj in max 7 zile

Tractor Europard 450,prevazut cu lada pe doua axe,cu plug prevazut cu 3 trupite si un disc

cu roti reglabile.

Tocator pt tocarea furajelor la dimensiuni de 5 mm

Fluxul tehnologic pentru cresterea strutilor

1. Achizitionarea a 120 de oua de strut, unde vom tine cont de dimensiunea acestora ce

trebuie sa fie intre 1300-1700g, grosimea cojii: 1.7-2.0 mm, sa fie de calitate , adica sa

provina dintr-o linie genetica de reproductie a rasei Afrikan Black.

2. Depozitarea oualor se va realiza pe un gratar de sarma curat la o temperatura de 20 de

grade Celsius si o umiditate relativa de 75%.

3. Ouale trebuie invartite de 3 ori pe zi pana la incubare, dupa care sunt plasate sub

ultraviolete timp de 7 zile pt a elimina bacteriile, se va mentine o temperatura de 21

grade Celsius si o umiditate de 35% pt a preveni aparitia unor pui umflati.

4. Preincalzirea oualor se realizeaza inainte de a le plasa in incubator, cel putin 12 ore, la

o temperatura a camerei de 25 grade Celsius.

5. Curatarea si dezinfectarea oualor cu produse speciale din comert, iar daca acestea nu

exista vom putea folosi o solutie de clormina cu care se sterg ouale, apoi se sterg cu o

carpa imnuiata in apa,apoi cu o a treia carpa pentru a le lasa uscate.

6. Pastrarea oualor in frigider ,inainte de introducerea in incubator, la temperaturi de 13-

15 grade C si o umiditate relativa de 75% pentru a reduce pierderea de apa a acestora.

7. Examinarea atat pe interior cat si pe exterior a oualor inainte de introducerea in

incubator, cu ajutorul unui ovoscop. Pe exterior se va urmari existenta marcajului de

individualizare a fiecarui ou, existenta unor pete de murdarie mucegai, integritatea

oului. Ovoscoparea se realizeaza la introducerea oualor in incubator, la 14 zile cand se

scot ouale nefertile, la 28 si 39 de zile.

8. Introducerea intr-o incapere timp de 24 ore la temperatura camerei a oualor inainte de

incubare pentru a nu fi supuse unui soc termic.

9. Incubatia realizata la 30- 35 grade C, umiditate de 45%, ventilatie cu aer curat sa nu

depaseasca 20 % si intoarcerea oualor in incubator de cel putin 6 ori pe zi.

10. Pozitionarea si manipuilarea oualor pe perioada incubatiei.

11. Ecloziunea care se realizeaza la 39 de zile de la incubatie iar ouale se scot din cofrajele

de incubatie si se introduc in eclozionator unde temperatura trebuie sa fie ca si in

incubator.

12. Se realilzeaza inregistrarea electronica a puilor, precum si a altor evenimente cum ar fi

cauzele incubatiei nereusite si aplicarea unei etichete la piciorul fiecarui pui pt a putea

fi identificati.

13. Hranirea puilor dupa 4-5 zile cu 100 g /cap/pui ,de la iesirea lor din oua, insa noaptea

nu se vor hrani.

14. Ingrijirea puilor de 1 saptamana, apoi a celor de 1 saptamana pana la1 luna, intimpul

noptii administrandu-se apa.

15. Determinarea sexului puilor se efectueaza la varsta de 12 saptamani.

16. Alimentatia puilor pana la 9 saptamani, carora trebuie sa li se administreze intre 100-

300 g/zi/cap de nutret,trebuind sa aiba 4,5-5 kg.

17. Alimentatia puilor de strut in crestere de la 9 saptamani pana la 42 saptamani, timp in

care trebuie sa li administreze concentrat: 300-500g/zi/cap si nutret fibros : 800-1.5

kg /zi /cap.

18. Alimentatia strutilor pt taiere :120-150 kg de nutret.

19. Alimentatia puilor destinati reproductiei, adica de la 42 de saptamani pana la

maturitatea sexuala,timp in care trebuie sa li se administreze 2 ratii de concentrate

/zi /cap si 3 ratii de tainuri /zi /cap plus fructe si legume.

20. Introducerea pietrisului in alimentatia strutilor se realizeaza inca de la varsta de cateva

saptamani si urmarirea consumului de hrana pe care il realizeaza strutii.

21. Schimbarea hranei se realizeaza la schimbarea anotimpurilor inainte de imperechere.

22. Prevenirea ocluziilor provenetricolului ce se datoresc unor conditiii necorespunzatoare

de trai.

23. Taierea strutilor

24. Colectarea penelor dupa marime si calitate,imediat dupa taiere, dar si recoltarea

penelor care se face o data pe an la 5-6 cm de piele, din varful aripilor masculilor, cozi

si piept-care se va realiza cu cateva luni inainte de sacrificarea strutilor pt a obtine o

piele de calitate superioara.

25. Depozitarea si conservarea pieilor.

26. Examinarea organelor si carcasei strutilor de catre medicul veterinar pt a decide

destinatia catre consum.

27. Racirea si transarea carnii pe categorii de calitate,cea destinata pt consum recent se

refrigereaza, iar cea care se pastreaza pt un timp mai indelungat se va congela.

Valorificarea tuturor produselor atat pe piata interna cat si pe cea internationala

C.3. Managementul proiectului

Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta

profesionala), relevante pentru proiect

Curriculum VitaeEuropean

IORDACHE RAMONA

INFORMAŢII PERSONALE

Nume IORDACHE RAMONA

Adresă Sat Neagra- Sarului, com. Saru Dornei,cod 727515

Telefon 0744606924

Fax -

E-mail monyk_sympatik@yahoo.com

Naţionalitate ROMANA

Data naşterii 01.02.1982

EXPERIENŢĂ

PROFESIONALĂ

02.08.2000- 25.07.2001 -am fost angajata pe o perioada nedeterminata ca muncitor

necalificat la brutaria SC FEL GHY SRL, VATRA DORNEI;

01.08.2002-30.09.2002 am fost angajata ca sezonier la fabrica de prelucrare a hribilor

SRL IN. CO. N., NEAGRA-SARULUI;

13.11.2002-27.06.2003- am fost angajata pe o perioada nedeterminata ca muncitor

necalificat la hotel restaurant CAROL din cadrul statiunii SC DORNA TURISM SA,

VATRA DORNEI;

03.11.2004-01.06.2005- am fost angajata pe o perioada nedeterminata ca muncitor

necalificat la discoteca SC BUJOR DE MUNTE SRL SARU DORNEI.

EDUCAŢIE ŞI FORMARE

15.09.2006-15.07.2010- Viitoare absolventa a Universitatii de Stiinte Agricole si

Medicina Veterinara’’ Ion Ionescu de la Brad’’Iasi,Specializarea Inginerie Economica

in Agricultura;

12.07.2006-5.12.2006-am participat la programul de calificare Preparator produse

lactate, organizat de SC CRISLO SRL,VATRA DORNEI,jud SUCEAVA unde am

primit calificarea mai sus mentionata;

15.09.1996-15.07.2000- am absolvit Liceul GRUP SCOLAR VATRA DORNEI,la

profilul chimie-biologie;

15.09.1988-15.07.1996- am absolvit Scoala Generala cu clasele I-VIII din NEAGRA-

SARULUI.jud SUCEAVA.

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE

PERSONALE

Sociabila, ambitioasa, foarte corecta, detest discriminarile cu privire la clasele sociale,

responsabila, increzatoare in fortele proprii, iubitoare de tot ce reprezinta

frumusete( culturala, intelectuala,a naturii, sufleteasca,etc),optimista, incapatanata si gata

oricand sa-mi ajut prietenii, fidela idealurilor mele si celor din jur.

Limba maternă

Romana

Limbi străine cunoscute

Limba germana- scris mediu, citit bine,vorbit mediu;

Aptitudini şi competenţe

sociale

Am practicat sportul de iarna Schi fond care se realiza atat individual cat si pe echipe.Imi

place sa joc handbal, volei, uneori si fotbal; iubesc calatoriile,dansul,parcurile de distractii,

si as fi oricand dispusa sa practic si alte sporturi extreme .

Aptitudini şi competenţe

Organizatorice

In experienta mea profesionla am avut ocazia sa coordonez bunul mers al fluxului

tehnologic de la brutaria sus mentionata; la hotelul restaurant am profesat ca bucatar si

adjunctul sef fiind intr-o criza de personal, m-a delegat sa coordonez toate comenzile

clientilor, pt bunul mers al restaurantului. La discoteca am lucrat ca barman ospatar si

trebuia sa tin evidenta comenzilor pe care le faceam furnizorilor, sa verific marfa

primita ,sa fac inventar si sa atrag cat mai multi clienti prin ospitalitatea cu care erau

primiti de fiecare data.

Aptitudini şi competenţe

Tehnice

Urmez cursurile de ECDL si doresc ca pe viitor sa urmez si cursuri de AUTOCAD

Permis de conducere

Detin permis de conducere categoria B si intetionez sa obtin permis si pt categoria A.

Alte aptitudini şi

Competenţe

Rezistenta psihica in situatii limita. Imi place sa studiez si sa inteleg experientele de viata ale

celor din jurul meu.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Nu exista.

ANEXE

Nu este cazul

Studiile si experienţa (relevante pentru proiect) :

C V Responsabilul legal

Întreprinderea Funcţia avuta Perioada

S.C. RAMIODA SRL INGINER ECONOMIST In prezent

(Responsabilul tehnic)

NU ESTE CAZUL

1. Nume: Prenume: Funcţia Studii si experienţa:

C V Responsabilul tehnic

Întreprinderea Funcţia avuta Perioada

In prezent

C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru : activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C.4.1 –

Lista de achizitii active

Nr. Crt.

Furnizor(daca este cunoscut

la momentul depunerii cererii de

finantare)

Date furnizor Produs/bucValoare estimata

(RON/EUR)

% din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1 VELCRIS FARM-VET S.R.L.

SUCEAVA, CAMPULUNG

MOLDOVENESC, STR. DOJA GHEORGHE, Nr.

4, Bl. , Intr. , Et. , Apt.Cod postal: 725100

100 595

100

2S.C. TERRA PLANT SRL Barnarel, nr. 5 Neamt Termometru cu mercur/ 10 buc

24.99

1003 SC. LIRIA SRL Schitului, nr. 9, Suceava Pense / Forfecute/ 100 buc 595 100

4

FAMA PROD

S.R.L.

BD. GRIGORESCU NICOLAE nr. 5 bl. M4 sc. 4 et parter Ap. 64 BUCUREŞTI-SECTOR

3, BUCUREŞTI030431

Pensule moi pt indepartarea firelor de nisip si de praf de pe

oua/100 buc1428

100

5

Ecoterm s.r.l.Str. Movila

Petru.nr.6, Piatra Neamt

Str. Movila Petru.nr.6, Piatra Neamt Incubator + eclozionator/ 2 44370.34

100

6

Ecoterm s.r.l.Str. Movila

Petru.nr.6, Piatra Neamt

Str. Movila Petru.nr.6, Piatra Neamt Ventilator/6 21420

1007 idem idem Panou radiant ceramic/ 10 17231.2 1008 idem idem Bec economic/ 200 1190 100

9 idem idem Statia WS 9152/ 2buc 17231.2100

10 Idemidem

Aparat aer conditionat DAIKIN-INVERTER/ 4 buc

13784.96100

11S.C.

DISPOTRADING S.R.L.

SABITEI 36, SECT.3, Cod postal:

BUCURESTI, Bucuresti021/ 348.56.74

Manusi chirurgicale sterile

20 bax2570.4

100

12

S.C.M.

PROGRESUL

GALAŢI

PREL. TRAIAN nr. 6 GALAŢI, GALAŢI

800043

Gluga pt a acoperi capul strutilor/1000 buc

11900

100

13

S.C.M.

PROGRESUL

GALAŢI

PREL. TRAIAN nr. 6 GALAŢI, GALAŢI

800043

Costum salopeta de protectie/50

buc

8925

100

14

Societatea Comerciala

MECON IASI S.A

Iasi bdul.Poitiers nr.14 cod-postal

700671

Peitris de granit/

500t119000

50

15 Idem idem Nisip/ 1000 t 238000 100

16ITALBALAST

S.A.

STR. RAREŞ PETRU bl. 2A ap. 51

PIATRA NEAMŢ, NEAMŢ

idem 119000

50

17FAMA PROD

S.R.L.

BD. GRIGORESCU NICOLAE nr. 5 bl. M4 sc. 4 et parter Ap. 64 BUCUREŞTI-SECTOR

3, BUCUREŞTI030431

Smirghel pt indepartarea

pamantului si a

ingrasamintelor/

1130 role

714

100

18HOLDMANN STR. DELEANU BUDAI

ION nr. 64 CLUJ NAPOCA, CLUJ

Prosoape de hartie/6 bax 714

100

19 SC SURAKI SRL CanadaFaina de scoici/ 5t

148750100

20 SC. DERIK’98 IMPEX SRL.

Berbesti,nr.147, Valcea Moara de grau MG 54 42562.5100

21 Idem idem Siloz furaje/ 1 4307.8 10022 Idem Idem Adapatoare din plastic/100 1190 100

23 idem Idem+Hranitoare din PVC pentru

pui./1005831

10024 Idem idem Motocositoare/ 3 3570 10025 Idem idem Motosape/ 3 2380 10026 Idem idem Semanatoare/ 3 2975 10027 Idem idem Remorci/ 2 16660 10028 Idem idem Tractor Europard 450/ 1 buc 59500 100

29 Idem idemTocator pt tocarea furajelor la dimensiuni de 5 mm / 1 buc 26180

100TOTAL 815324.7 100

Lista de achizitii materii prime

Nr. Crt.

Furnizor(daca este

cunoscut la momentul

depunerii cererii de finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

% din total

necesar de materii

prime

1RURAL SERVICE

S.R.L.

ARAD, CURTICI,STR. REVOLUTIEI, Nr. 64, Bl. , Intr. , Et. , Apt.

Cod postal: 315200

1t/ Seminte de legume profesionale de cea mai buna

calitate23800

100

2

RURAL SERVICE S.R.L.

ARAD, CURTICI,STR. REVOLUTIEI, Nr. 64, Bl. , Intr. , Et. , Apt.

Cod postal: 315200

Seminte de lucerna, trifoi , secara, orz, soia/1.5 t

35700

100

3

RURAL SERVICE S.R.L.

IDEMFuraje si nutreturi combinate,

premixuri, concentrate, aditivi, sroturi/10 t

416500

100

41. S.C. PETROM

S.R.L.Str. Argestru, nr. 3, Vatra-

Dornei, Jud. Suceava

Motorina

100000 litri263466

100

5

STEAUA SUDULUI,

ALEXANDRIA, PITESTI

OUA DE STRUTI PT INCUBARE

120 20677.44 100

TOTAL 476000 100

C.5. Personal si instruireTabel C.5.1

Grafic angajare personal

Nr. Crt. Specialitate

Număr

2008 2009 2010 2011 2012 2013

TOTAL 4 1 1 2 3 13

C.6. Graficul estimat al proiectului

Durata de realizare (luni) si etape principale

Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati. Se vor evidentia

investitiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie sa se incadreze

in perioada de gratie.

DIAGRAMA GANTANUL I AL IMPLEMENTARII

Activitati 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12

1.Incubator +eclozionator

18643

2.Oua de struti din

rasa African Black

17376

3.Manusi

chirurgicale sterile

2160

4.Termometru cu

mercur

21

5.Peitris de granit 200000

6.Prosoape de

hartie/

200

7.Costum salopeta

de protectie

7500

8.Faina de scoici 41666.6

9.Furaje si

nutreturi

combinate,

premixuri,

concentrate,

aditivi, sroturi si

livreaza toata gama

de aditivi sau

adaosuri destinate

hrana pentru

struti.

116666.6

10.Unguent

antibiotic

500

11.Pensule moi pt

indepartarea

firelor de nisip si de

praf de pe oua

1200

12.Ventilatoare 18000

13.Adapatoare din

plastic pentru pui

1000

14.Hranitoare din

PVC pentru pui..

4900

15.Panou radiant

ceramic -

echipament de

incalzire radianta

cu randament

maxim.

14480

16.Bec economic

pentru ferme

1000

17.Statia WS 9152 afiseaza pe display mic:,- umiditatea aerului interior/exterior in RH%, cu inregistrarea minimelor si maximelor

14480

18.Aparat aer conditionat DAIKIN-INVERTER- numai racire si pompa de caldura

11584

19.Seminte de

legume

profesionale de cea

mai buna calitate.

6666.6

20.Motosape 2000

29. Semanatoare 2500

21.Nisip 200000

22.Seminte de

lucerna, trifoi ,

secara, orz, soia

10000

ANUL II AL IMPLEMENTARII

Activitati 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 121.Motorina 221400

2. Pense /

Forfecute

500

3.Cleste de taiat

sarma de

dimensiuni mici

1500

4.Smirghel pt

indepartarea

pamantului si a

ingrasamintelor

600

5. Faina de scoici 41666.66.Furaje si

nutreturi

combinate,

premixuri,

concentrate,

aditivi, sroturi si

livreaza toata gama

de aditivi sau

adaosuri destinate

hrana pentru

struti.

116666.6

7.Seminte de

lucerna, trifoi ,

secara, orz, soia

10000

8.Seminte de

legume

profesionale de cea

mai buna calitate.

6666.6

9.Siloz furaje pentru ferma de pasari

3620

10.Prosoape de

hartie/

200

ANUL III AL IMPLEMENTARII

Activitati 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 121.Gluga pt a

acoperi capul

strutilor

10000

2.Faina de scoici 41666.63.Furaje si

nutreturi

combinate,

premixuri,

116666.6

concentrate,

aditivi, sroturi si

livreaza toata gama

de aditivi sau

adaosuri destinate

hrana pentru

struti.

4.Remorci 14000

5.Seminte de

lucerna, trifoi ,

secara, orz, soia

10000

6.Tocator pt tocarea furajelor

22000

7.Seminte de

legume

profesionale de cea

mai buna calitate.

6666.6

8.Prosoape de

hartie/

200

9.Motocositoare 3000

10.Tractor

Europard 450

50000

11.Incubator +eclozionator

18643

12.MOARA DE

GRAU MG 54

35770

C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Fundamentarea investitiei consta in faptul ca localitatea unde va fi implementat acest

proiect detine o suprafata de 60% de teren care nu este pus inca in valoare la capacitatea lui

maxima,noi vom incerca sa valorificam aproximativ 25% din acest teren.

Pe de alta parte vom incerca sa reducem rata somajului oferind locuri de munca, deoarece

aceasta zona se confrunta cu un grad ridicat de somaj.

Vom incerca sa atragem investitori atat din tara cat si din strainatate pt a realiza o dezvoltare

economica cat mai viabila.

Oportunitati majore ale cresterii strutilor sunt:

1. Terenul necesar unei ferme de struti este mic, ajungand doar 500-1000 m2 .

2. Terenul folosit poate fi zona arida sau semiarida, chiar impropriu agriculturiii.

3. Nu produce poluare zonala si nu induce mirosuri neplacute.

4. Amenajarile necesare strutilor nu sunt costisitoare, putand fi realizate din lemn sau teava.

5. Sunt pasari ierbivore, hranindu-se in special cu lucerna, ovaz, triticale si concentrate.

6. Sunt pasari foarte rezistente, nepretentioase si docile.

7. Perioada mare de fertilitate a strutilor - peste 30 de ani.

8. Randament mult superior celorlalte animale si pasari (avantajele)

9. Sunt foarte prolifice - pot ajunge la peste 90 oua / an /trio de struti

10. Ajung la o greutate de sacrificare de peste 110 kg in 12 luni

11. Au cea mai mare rata de conversie a mancarii in greutate

12. Strutii au o carne delicioasa, comparabila cu cea de vita, dar cu continut scazut de

colesterol, calorii si grasime.(calitati)

13. Grasimea de strut este cautata in industria farmaceutica si cosmetica.

14. Pielea de strut este folosita in marochinaria de lux

15. Penele strutilor sunt cautate in lumea modei si in industria electronica (datorita

proprietatilor electrostatice)

16. Exista o cerere pe piata internationala si locala nesisfacuta de productia actuala.

17. Exista posibilitatea procesarii si vinderii carnii de strut in Romania datorita existentei

abatoarelor specializate.

D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productie

D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Curs Euro / leu 36200…………..din data de 5.05.2008………...….

Procent finantare publica = …67……….%

  Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile Total

- RON- Euro -RON- Euro - RON- Euro

Ajutor public 954064.59 263553.75 954064.59 263553.75

nerambursabil

Sursele de

finantare pentru

completarea

necesarului de

finantare din care: 469912.41 129810.05 162272.2721 44826.5945 740467.41 204549

- autofinantare 100000 27624.30 19000 5248.61 119000 33070.91

- imprumuturi 369912.41 102185.74 89283.3579 24663.91 621467.41 171478.1

TOTAL

PROIECT 1423977 393363.81 270555.63 73749.12 1694532 468102.76

Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa

tehnica a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant.

Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va

motiva solicitarea procentului.

Solicit acest procent mai mare de 50% deoarece proiectul meu se adapteaza la

standardele comunitare nou introduse, este axat pe sectorul de crestere a animalelor

mai exact cresterea pasarilor in sistem extensiv pt oua de consum,deoarece sunt

membru al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei in vigoare,deoarece

exploatatia mea agricola nu a mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru

acelasi tip de activitate,deoarece exploatatia mea este axata pe cresterea animalelor in

sistem ecologic,deoarece ma incadrez in criteriul exploatatii agricole detinute de

fermieri cu varsta sub 40 de ani,la data depunerii proiectului si deoarece exploatatia

mea agricola este intr-o zona defavorizata. (67%).

CAPITOLUL IICAPITOLUL IISTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

2.1. Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha % din total % din agricol

Suprafaţa totală 792 100,0 -

Teren agricol 767 96.84 100,0

Teren arabil

- din care irigat340 42.93 44.33

340 42.93 44.33

Păşuni naturale 67 8.46 8.74

Fâneţe naturale 185 23.36 24.12

Livezi 100 12.63 13.04

Vii 75 9.47 9.77

Teren neproductiv 25 3.16

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală : 5 grade Celsius,17 grade Celsius in luna iulie, iar in luna ianuarie -6 grade Celsius

b) Precipitaţii medii anuale

Datorită pădurilor și munților înconjurători media anuală de precipitații este de 900 mm pe cmp.densitatea precipitațiilor este maximă în iunnnie și iulie,însă și precipitațiile din cursul iernii sunt destul de numeroase, realizând un strat de zăpadă de 1,1-1,6 m grosime.precipitațiile abundente din perioada de iarnă constituie un fenomen characteristic al zonei. Iernile încep devreme și durează 5-6 luni,iar în unele locuri umbroase zăpada se menține până în ultimele zile ale lunii aprilie. Toamnele în scimb sunt mai secetoase.Precipitații lunarePrecipitațiile au un regim influențat în mare măsură de caracterul musonic al circulației vestice, de origine atlantică, acurenților de aer. Valoarea precipitațiilor medii anuale este de672 mm. cele mai mari cantități de precipitații cad în intervalul mai-august,deci în anotimpul cald, când există condiții prielnice pentru formarea ploilor de convencție.

c) Tipul de sol predominant, texturaCalitatea soluluiLa baza proceselor pedogenetice care au dus la formarea și evoluția solurilor a stat la acțtiunea continuă și diferențiată a factorilor externi și interni asupra materialului litologic de suprafață. Unle au dus la dezagregarea și mărunțirea rocii, altele la formarea argilei ți redistribuirea acesteia pe profilul solului, atele au avut drept rezultat formarea celui mai important component al solului-humusul. Pe fundul depresiunii și a formelor de relief convocate sau format solurile gleice,cauzate de nivelul ridicat al apei freatice.Solurile dominante sunt brune și gălbui de pădure,favorabile pădurilor de conifere,fânețelor de bună calitate pășunilor și plantelor de nutreț cultivate.Condițiile naturale din zonă au făcut să se separe 5 clase de soluri, care, la rândul lors au subdivizat în 11 tipuri de sol și 20 desubtipuri de sol.Sourile se situează în teritoriu, înscriindu-se pe forme de relief și formațiuni geologice.Astfel în șesul Bistriței, al Dornei și Al principalelor ăâraie s-au separat soluri aluviale cu diferite grade de evoluție și hidromorfism,apoi pe verticală pe formațiuni ale cristalinului s-au dezvoltat soluri brune acide.

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Categorii de folosinţă ale terenurilor

Total suprafaţă agricolă (hectare)

Din care:

Arabil (ha) Păşuni (ha) Fâneţe (ha)

3.232 253 1.215 1.764

 

Categoria terenului Suprafaţa

ARABIL 253

FORESTIER 10.856

APE 100

DRUMURI 42

CONSTRUCŢII 89

NEPRODUCTIV 115

35

PĂŞUNI 1.215

FÂNEŢE 1.764

TOTAL 14.434

Fondul funciar al teritoriului administrativ al municipiului Vatra Dornei este preponderent, ocupând 76% din total suprafaţă, în timp ce suprafaţa agricolă ocupă numai 22%.

Producţia agricolă

Suprafaţa cultivată Producţia (tone)

1995 2002 1995 2002

Cartofi 96 110 960 1375

Legume 20 278 20 208

Fructe 1 7 1 11

Plante de nutreţ   

121 1676

2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute în vedere; culturile alese)

MAZAREA- prezinta importanta pentru ca boabele sale sunt folosite in alimentatie, in stare verde sau ca boabe uscate. Plantele de mazare cat si boabele au intrebuintari furajere multiple : nutret verde, fan, nutreturi combinate, etc. De asemenea prezinta si importanta agronomica deoarece este complet mecanizabila, are perioada de vegetatie scurta, lasa terenul curat de buruieni cu o umiditate suficienta si bogat in azot. Boabele au o valoare alimentara si furajera excelenta deoarece contin cca 25% proteine, cca 50% amidon,1.2% lipide, 6.1% celuloza, 3.5 % saruri minerale.

SECARA- a fost luata in cultura mai tarziu si se cultiva in primul rand pentru hrana omului fiind considerata a doua cereala panificabila; prezinta avantajul ca se poate cultiva in conditii improprii graului valorificand astfel majoritatea terenurilor si se foloseste singura sau in amestec la prepararea painii. Faina are o culoare neagra dar cu un continut ridicat in proteina. Urluiala este un nutret concentrat, valoros, avand un continut proteic de cca 14-15%. Ca planta de nutret se poate cultiva singura sau in amestec cu mazarichea, dand un furaj ce se poate valorifica sub forma de masa verde, pasune, fan. Boabele se pot utiliza in industria alcoolului, amidonului, glucozei. Culturile infectate artificial determina aparitia sclerotilor de cornul secarii cu utilizari in industria farmaceutica. Paiele se utilizeaza ca furaj grosier, asternut, impletituri si industria celulozei si hartiei.

CARTOFUL - Cartoful prezinta o deosebita importanta în alimentatia oamenilor, în

furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale. În alimentatia oamenilor cartoful se

36

foloseste în stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate. Este alimentul

de baza sau complementar pentru o mare parte a populatiei Europei dar si din alte tari ale

lumii. Datorita gustului placut, a digestibilitatii si a valorii nutritive ridicate preparatele din

cartof satisfac exigentele alimentare ale tuturor categoriilor populatiei, acesta fiind consumat

fiert, copt sau prajit, sub forma de supe, salate, piureuri substituind de multe ori pâinea si fiind

de neînlocuit ca aliment dietetic. Valoarea energetica a cartofului este ridicatÎ, datorita

continutului mare de amidon, precum si altor substante cum ar fi: proteine, grasimi vitamine

(în special vitamina C). Consumul anual direct de cartofi pe locuitor oscileaza în diferite tari

ale lumii între 44 si 140 kg: Irlanda - 140 kg, Olanda - 138 kg, Germania - 130 kg. Spania -

120 kg, Belgia - 118 kg, Franta 108 kg, Anglia - 95 kg, Elvetia - 87 kg, Italia - 65 kg etc. În

România consumul anual pe locuitor este de circa 100 kg tuberculi. În furajarea animalelor

cartoful este valoros, în primul rând pentru porcine si bovine dar poate fi utilizat si la alte

specii de animale. Se folosesc mai ales tuberculii raniti la recoltare sau cei cu dimensiuni mici

reziduurile ramase de la industrializarea cartofului dar si vrejurile (tulpinile) verzi, sau murati.

Se impune o oarecare prudenta, deoarece în tuberculii de cartof se acumuleaza o serie de

alcaloizi care formeaza solanina, imprimând hranei gust amar, dar care poate produce si

deranjamente ale tubului digestiv la animale (cartofii nu se folosesc la animalele gestante).

Cartoful se utilizeaza în industria alimentara, obtinându-se produse uscate: faina, fulgi,

deshidratat, gris, produse prajite: cips (felii subtiri prajite in ulei, crocante); „pommes frittes”

(cartofi semiprajiti si congelati), cartofi pai. În industria amidonului si alcoolului, dintr-o tona

de tuberculi se obtin 140 kg amidon sau 100 kg dextrina respectiv 95 l alcool : de asemenea se

pot obtine 15 -17 kg cauciuc sintetic. Din punct de vedere agrofitotehnic cartoful este o planta

care valorifica solurile usoare, nisipo-lutoase (chiar nisipoase la cartoful destinat consumului

timpuriu) din zonele mai umede si racoroase, acolo unde cerealele nu reusesc în cultura

Tuberculii de cartof sunt organe suculente, cu un conţinut mediu de 25% substanţă uscată şi 75% apă. în substanţa uscată predomină amidonul, urmat de proteine şi săruri minerale Cartoful este şi o sursă de vitamine pentru organism (B1, B6, PP, C) şi de elemente minerale (potasiu, fosfor, sodiu, calciu, fier).

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute în vedere; soiurile şi hibrizi aleşi pentru fiecare cultură)

Genul Pisum L. are mai multe specii, insa importanta practica prezinta numai Pisum salivum L. si Pisum arvense L.     Mazarea, Pisum sativum L., poseda numeroase varietati si forme. Soiurile de mazare cultivate in tara noastra apartin varietatilor grandise-mineum Gov., glaucospermum Gov. si

37

vulgatum Korn. Radacina este pivotanta si puternic dezvoltata, cu numeroase ramificatii laterale pe care se gasesc nodozitatile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea ce permite plantei sa foloseasca fosforul si alte substante nutritive din compusii greu solubili.

Soiuri de mazare:

Diana;

Perla de Mai;

Soiuri de secară recomandate: Gloria; Suceveanu; Orizont; Marlo; Rapid; Apart

Soiuri de cartof

Timpurii: ROCLAS; OSTARA; AGATA

Vara: SEMENIC; SUCEVITA; TEO; RUSTIC;

Toamna: SUPER; CASIN; DESIREE; MURESAN; SANTE;

De iarna: PROVENTO; SIRICUS; SUPERSTAR; TITUS.

Soiuri de cartofi:

Suceviţa 02

85-100

România

roz-violacee

oval - alungită, coaja roşie, miez galben deschis

14-16 43 S S consum vară - toamnǎ

B arsa 02 98 România

alba rotund - oval, galben

14- 17 28-34 R MR consum varǎ - toamnǎ

Caşin 03 105-110

România

- rotund - oval, galben

19-20 42 MR S industrializare alimentaţie

Siculus 03 93 - 107

România

albastră -deschis

oval - alungită, coaja şi pulpa galbenă

18,6 48,5 R-M

M

consum toamnă - iarnă, industrializ C/D

Este necesar sa se foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme, dintre care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic, s.a.

 

 

38

Amplasarea

cartofi timpurii

bune premergatoare  sunt leguminoasele perene si anuale, cerealele paioase si bostanoasele;

nerecomandat dupa cartofi, tomate, vinete, radacinoase.

cartofi de vara

bune premergatoare sunt cerealele de toamna, leguminoasele si plantele de nutret;

nerecomandat dupa cartofi, in, morcovi.

cartofi de toamna

bune premergatoare sunt cerealele de toamna si primavara, leguminoasele anuale si plantele

de nutre anuale

nerecomandata este cultura de cartof.

 

Lucrarile solului

aratura cat mai tampuriu posibi, in functie de umiditatea solului, pentru a nu scoate bolovani;

25-30 cm (timpurii); 30-32 cm (de vara); 30-32 cm +10 cm subsolaj (de toamna);

pregatirea terenului: discuit la 10 -12 cm (timpurii); lucrat cu combinatorul la 10-12 cm (cartofi

de vara, toamna)

 

Pregatirea materialului de plantat

sortat si calibrat: cand este pus la incoltit (timpurii); inainte de plantare cu 1-2 zile (vara ,

toamna); manual, cu KSP-15 sau cu ISIC -30 +MCC 60/45;

incoltirea materialulului de plantat la cartofii timpurii si extratimpurii: cu 30-40 inainte de

plantare; in spatii de incoltire; material sortat si calibrat; in ladite tip C; 16-18 grade primele

doua saptamani; 8-10 grade C pana la plantare.

 

 

Plantatul cartofilor

cartofi de vara

epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III.

adancime: 3-5 cm (calibru 30-40 mm); 6-8 cm (calibru 45-60 mm);

densitate: 65 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm);

norma de samanta: 3200 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4600 kg/ha (calibru 45-60 mm);

distanata intre randuri: 60-70 cm.

39

cartofi de toamna

epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III.

adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm);

densitate: 60 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm);

norma de samanta: 3000 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4000 kg/ha (calibru 45-60 mm);

distanata intre randuri: 70-75 cm.

 

Intretinerea culturii de cartofi

fertilizarea chimica: 75 N, 45 P2O5, 60 K20 (timpurii); 120 N, 80 P2O5, 130 K20 (vara,

toamna);

erbicidarea: Gesagard 2 kg/ha +Dual 500 CE 2 l/ha dupa plantare (timpurii); Gesagard 3 kg/ha

+ Dual 500 CE 3 l/ha dupa plantare (vara); Gesagard 4 kg/ha + Dual 500 CE 4 l/ha dupa

plantare (toamna);

intretinerea culturii: 1 prasila si rebilonare (timpurii); 1-2 prasile si rebilonare (de vara); 2-3

prasile si rebilonare (de toamna);

combaterea manei cartofului: Turdacupral; Ridomil plus 48, Sandofan, etc

combaterea gandacului de Colorado: Decis, Fastac, Karate, Oltitox, Regent, Actara, etc.

irigarea: 4-6 udari la 3-5 zile cu norma de 250-300 mc/ha (timpurii); 4-6 udari la 6-10 zile cu

norma de 300-400 mc/ha (vara, toamna)

 

Recoltarea

cartofi timpurii: a doua jumatate a lunii Mai, pana la sfarsitul lui iunie; L 445 +MSC-2;

cartofi de vara: 1 iulie -31 august; U 650 +E-684;

cartofi de toamna: 1 septembrie - 5 octombrie; U650 + E-684

 

 

 

2.3. Intocmirea asolamentului

Specificare HaSuprafaţa totală a terenului arabil 340Suprafaţa medie a solei 113.3(4)

40

Tabelul 2Schema rotaţiei culturilor

SOLA/ANUL 2009 2010 2011I MAZARE SECARA CARTOFII SECARA CARTOF MAZAREIII CARTOF MAZARE SECARA

41

CAPITOLUL IIICAPITOLUL IIIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

3.1. Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonităriiterenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaTipul de

sol

Suprafaţa - ha

(Si)

Nota de bonitare pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt. distanţă şi felul drumului (k)

Coeficient de

potenţare (c)

Producţia medie

realizată

Mazare 113.3 86 +3 1.2 1850Secara 113.3 86 +3 1.2 2000Cartof 113.4 86 +3 1.2 15000TOTAL 340 18850

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni):Mazare –9743.8

Ni = Si x Pi Secara –9743.8Cartof –9752.4TOTAL =29240

3) Nota medie ponderată de bonitare:

86

1) Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:

Mazare

21.51 kg/pct

Secara

23.26 kg/pct

Cartof

174.42 kg/pct

6) Corecţia totală în funcţie de distanţă şi drumuri: Ct = S x k

42

Mazare – 339.9Suprafaţă x coeficient corecţie Secara – 339.9

Cartof - 340.2TOTAL = 1020

7) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Mazare – 9403.9Nbr = Nota totală de bonitare – Corecţia Secara – 9403.9

Cartof – 9412.2

8) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp):

Mazare – 11284.68

Ntp =Nota de bonitare recalculată (Nbr)

xCoeficient de

potenţareSecara – 11284.68

Cartof – 11294.64

9) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):

Mazare – 242733.47

Pt =Nota totală de bonitare

potenţată (Ntp)x

Producţia ce revine pe un

punct de bonitare

P(kg/punct)

Secara – 262481.66

Cartof – 1970011.11TOTAL= 2475226.24

10) Producţia medie la hectar: Pmc

Pmc

Mazare= Producţia totală : Suprafaţa totală = 2142.4

Pmc

Secara= Producţia totală : Suprafaţa totală = 2316.7

Pmc

Cartof Producţia totală : Suprafaţa totală = 17372.23

43

3.2 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de

producţiile medii cât şi de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în

considerare şi pierderile rezultate prin levigare.

În tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la ha

separat pentru cele 3 culturi în parte.

Tabelul 4

44

Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice

Nr.

Crt.

SPECIFICARE

U.M.

CULTURA

MAZARE SECARA

CARTOF

N P K N P K N P K1 Producţie

medieKg/ha

2142.4 2316.7 17372.23

2 Consum specific

Kg s.a./t

21 16 0 23 11 20 6 2 8

3 S.a. de administrat

Kg 45 34.28 0 53.28 25.48 46.33 104.23 34.74 138.98

4 S.a. în sol Kg 35 26 0 25 7 17 55.23 3 1225 Diferenţa de

adm.Kg s.a.

10 8.28 0 28. 28 18.48 29.33 49 31.74 16.98

6 Pierderi prin levigare

% 13 5 7 16 6 8 16 4 7

7 Cant. pierdută prin

levigare

Kg s.a.

1.3 0.414 0 4.53 1.11 2.35 7.48 1.27 1.12

8 Total s.a. de administrat

Kg 11.3 8.7 0 32.81 19.6 31.68 56.48 33 18.1

9 Tipul de îngrăşământ

NO4NO3 Superfosfat

concentrat

Sare de K

NO4NO3 Superfosfat

concentrat

Sare de K

NO4NO3 Superfosfat

concentrat.

Sare de K

10 Conţinutul ţn s.a. a îngr.

Kg/t 47 27 20 47 27 20 47 27 20

11 Doza de îngr. de

administrat

kg 24 32 0 69.81 73 79.2 121 122.2 90.5

45

3.3 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia,

producţiile medii şi totale. (tabelul 5)

Tabelul 5

Întocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kg/ha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (ron/kg)

Mazare 113.3 2142.4 553.44 2.8

Secara 113.3 2316.7 786.36 0.8

Cartof 113.4 17372.23 17.37223 1

3.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se

întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişele tehnologice servesc în

acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaţiei producţiei, determinarea

volumului lucrărilor mecanice şi manuale, necesarul de forţă de muncă, cantităţile de

materiale şi mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare.

DATELE NECESARE:

1. Culturile incluse în planul de producţie al firmei.

2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură în parte.

3. Culturile premergătoare.

4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi.

5. Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.

6. Perioada de executare şi data lucrării.

7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.

8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.

9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.

10. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc, asigurare.

11. Amortismentul specific.

46

12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preţul unitar şi

cota pentru cheltuielile de aprovizionare.

13. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).

MODUL DE LUCRU:

1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se

planifică în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de îngrăşământ aplicată.

2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată perioada

optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări.

3. Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare şi materiale.

4. La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om,

iar fondul de salarii rezultă înmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea

lucrării cu tariful pe zi/om corespunzător.

5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30%

pentru CAS, 5% pentru fondul de şomaj, 1% pentru risc şi asigurare, impozit, 15%

asupra sumei care reprezintă fondul de salarii.

6. Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire.

7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit.

8. Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor,

materialelor, se obţin cheltuielile de producţie.

9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se

determină cheltuielile de producţie.

10. După fiecare trimestru se fac totalurile.

11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs.

47

3.5. Organizarea lucrării de semănat la cultura secară

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole, de care depinde în ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate. Suprafeţele întinse ocupate de culturi precum şi termenele restrânse în care trebuie executat, fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important în activitatea de producţie a exploataţiilor agricole.

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:1. se stabileşte componenţa agregatului de semănat, potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21).2. Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen

optim, folosind formula:

,în care:

N – numărul de agregate pentru terminarea lucrării în timpul propus;S – suprafaţa de însămânţat;n – numărul de zile în care trebuie terminată lucrarea;P – randamentul zilnic al maşinii.

Aşadar, în prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit. Aceasta se calculează după formula:

,în

care:

P – randamentul zilnic al agregatului (ha);B – lăţimea de lucru a agregatului în lucru (m);V – viteza de deplasare a agregatului

în lucru (m/oră);t – durata zilei de lucru (ore);H – coeficientul de folosire a timpului de lucru (0,70-0,80)

3. Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii.Lungimea marcatoarelor, adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar, se stabileşte în funcţie de:

lăţimea de lucru a semănătorii (B); distanţa între două brăzdare (b); distanţa între roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului

(c).

Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât şi cu roata din stânga, lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia:

4. Stabilirea debitului semănătorii, în funcţie de norma de sămânţă la hectar. La începutul lucrării, trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la însămânţare. Această verificare se face după formula:

. în care:G – cantitatea de sămânţă cursă din semănătoare, la un număr stabilit de învârtiri a roţii semănătorii;A – norma de semănat la un ha (kg);d – lungimea roţii semănătorii (m);B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);O – nr. de învârtituri a roţii semănătorii

5. Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat. Lungimea maximă a postatelor la semănat este în funcţie de capacitatea cutiei semănătorii. Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei. ~n acest caz, lungimea maximă a postatei se calculează după formula:

, în

care:L – lungimea maximă a postatei (m);Q – capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg);Y – coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de alimentare a semănătorii (în medie 0,70-0,80);A – norma de semănat (kg/ha);B – lăţimea de lucru a semănătorii (m).

~n ce priveşte lăţimea postatei, aceasta se determină în funcţie de lăţimea totală a parcelei de însămânţat şi de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculează aşa încât să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.

Lăţimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula:

, în care:l – lăţimea postatei (m);P – productivitatea zilnică a agregatului (ha/zi);Z – durata în zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile);L – lungimea postatei (m).

49

49

6. Lăţimea zonei de întoarcere a agregatului. Pentru întoarcerea agregatului, la capetele parcelei se delimitează o fâşie de teren denumită „zonă de întoarcere“. Delimitarea acestei zone se face, în cazul deplasărilor în parcursul liniar, cu buclă şi fără buclă. Lăţimea zonei de întoarcere este dată de relaţia:

, în care:

E – lăţimea zonei de întoarcere;R – raza de întoarcere a agregatului;e – lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului; mijlocul osiei motoare a tractorului) până la organele active ale maşinii.

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului.

7. Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii. Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat. ~n cazul semănatului în suveică, lungimea postatei este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de seminţe, în aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei, distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula:

, în care:

D – distanţa dintre punctele de alimentare (m);B – lăţimea de lucru a agregatului (m);T – numărul turelor (adică nr. curselor dus-întors) pe care le face agregatul până la golirea coşului semănătorii.

~n cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de seminţe, este necesar ca, în prealabil, să cunoaştem turele pe care le face agregatul până la golirea coşului semănătorii. Aceasta se determină împărţind lungimea drumului pe care îl face semănătoarea până la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi întors. ~n acest scop, se foloseşte următoarea formulă:

, în care:

T – numărul turelor;Q – capacitatea cutiei semănătorii

(kg);Y – coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (0,80);A – norma de semănat (kg/ha);B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);L – lungimea postatei (m).

50

50

În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăţi ale postatei“ distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula:

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11).8. Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare. Cantităţile

de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula:9.

,

iar cantitatea care se pune la punctele următoare este:

,în care:

C – cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg);Q capacitatea coşului semănătorii (kg);y – coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei;a – nr. semănătorilor în agregat.

10. Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază în raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul.

11. Necesarul de mijloace de transport se stabileşte în funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o încărcare, timpul de golire a semănătorilor, capacitatea mijloacelor de transport, distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport.

~n primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de seminţe existentă în cutia semănătorii, folosind relaţia:

,

în care:

q – capacitatea cutiei semănătorii (kg);0,85 – coeficientul de folosire a cutiei semănătorii;B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);V – viteza de lucru a agregatului (m/oră);N – norma de sămânţă la ha (kg).

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei:

, în care:Nt – numărul mijloacelor de transport;n – numărul semănătorilor ce lucrează;t – durata unui ciclu de transport (min.);Cm – capacitatea mijlocului de transport (kg).

51

51

12. Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor, cunoscând că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg.

20394/40=509.85

Centralizarea datelor

Nr. crt.

Specificare U.M.Agregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

Tractor + SUP-21

1. Productivitatea zilnică a agregatului ha/schimb 14.976

2. Necesarul zilnic de:-tractoare nr. 2-semănători nr. 2

3.Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

ha/zi 29.952

4.Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 246.9-lăţime m 606.59-suprafaţă ha 113.3

5.Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 246.9-lăţime m 606.59-suprafaţă 113.3

6.Lungimea marcatorului

-dreapta m 1.06-stânga m 2.66

7.Norma de însămânţare

-la 20 învârtituri kg-la hectar kg 180

8.Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 72

9.Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 80

-la punctele următoare

kg 64

10.Necesarul zilnic de muncitori

-pt. servirea semănătorii

nr. 2

-pt. transportul seminţelor

nr. 4

-total nr. 6

11.Lăţimea fâşiei de întoarcere a agregatului

m 13.5

12.Necesarul zilnic de mijl. de transport

-atelaje nr. 6.32-tractor+remorcă nr. 2-auto-camion nr. 4

13.Necesar saci pt. transportul seminţelor

nr. 509.85

52

52

3.6. Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi înregistrarea evoluţiei culturilor, precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei.acestora.

Evaluarea se face în două etape:1) în prima etapă, se apreciază aspectul vegetativ al culturilor în fazele caracteristice

de dezvoltare a plantelor;2) în etapa a doua se face estimarea în câmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate~n funcţie de tipul de cultură, evaluarea se face astfel:

1. Secara Metodologia de evaluare a productiei in cimp este aceeasi pentru toate culturile de mai sus. Pentru exemplificare se ia cultura griului.

a) Numarul punctelor de control se stabileste in functie de marimea si uniformitatea lanului, de omogenitatea densitatii culturii, pentru a se cuprinde aspectul mediu al lanului. In cazul unui lan uniform de pina la 100 hectare se stabilesc 5 puncte de ridicare a probelor de control, iar pe suprafete mai mari de 100 hectare se stabilesc 10 puncte de control, echidistante, pe diagonala lanului. Determinarile se fac cu ajutorul ramei metrice.b) Evaluarea productiei in punctele stabilite se face astfel: spicele din interiorul ramei metrice se numara. Se stabileste proportia de spice mari, mijlocii si mici (ex. 60% spice mari, 30% spice mijlocii si 10% spice mici). In acest caz vom lua 10 spice din care 6 spice mari, 3 spice mijlocii si un spic mic la care se numara boabele. Totalul boabelor obtinute se imparte la spicele la care s-au numarat boabele (10) obtinindu-se numarul mediu de boabe in spic.

Pe baza celor doua elemente, numarul mediu de spice la mp si numarul mediu de boabe in spic, cunoscind masa a 1000 boabe (MMB) la soiurile in cultura se calculeaza productia medie la hectar, folosind formula:

Q kg/ha - producţia medie kg/ha;Nsp - număr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control);Nb - număr mediu de boabe în spice;MMB - greutatea a 1000 boabe (grame);10.000 m.p. = 1 ha1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe

Nsp = 350Nb = 30 MMB = 38 grame

53

53

2.Porumb

a) Numarul punctelor de ridicare a probelor de control se stabileste in functie de uniformitatea si marimea solei; astfel, pentru o sola uniforma de pina la 100 hectare se iau 5 puncte de control, iar pentru solele mai mari de 100 hectare se vor lua minimum 8 puncte situate la distante egale pe diagonala mare a solei.Suprafata unui punct de control este de 28 mp (4 rinduri x 0,70 x 10 m lungime).b)Evaluarea productiei in punctele stabilite La fiecare punct de control se numara

stiuletii.Numarul de stiuleti la hectar se calculeaza folosind formula urmatoare:

Nst/ha - număr de ştiuleţi la ha;nst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control;d - suprafaţa unui punct de control (m.p.);i - numărul punctelor de control.

Nst = 1050d = 28 i = 5

Din totalul stiuletilor la probele delimitate se stabileste procentul stiuletilor mari, mijlocii si mici (exemplu: 50% stiuleti mari, 30% stiuleti mijlocii, 20% stiuleti mici). In acest caz, se vor recolta 10 stiuleti din care, dupa exemplul luat revin 5 stiuleti mari, 3 mijlocii si 2 mici.

Determinarea numarului mediu de boabe pe un stiulete se face ponderat la cei 10 stiuleti recoltati (5 stiuleti mari, 3 mijlocii si 2 mici ).Avind cele doua elemente (numarul de stiuleti la hectar si numarul mediu de boabe pe un stiulete) si cunoscind se va calcula productia medie la hectar dupa formula:

Nst = 75000 stiuleti Nb = 500 boabeMMB = 280 grame

– se determină apoi numărul de boabe pe ştiulete;– se calculează apoi producţia medie la hectar:

Q kg/ha - producţia medie;Nst - număr ştiuleţi la hectar;Nb - număr mediu de boabe pe ştiulete;MMB - greutatea a 1000 boabe (grame)

Nst = 75000 stiuleti Nb = 500 boabeMMB = 280 grame

Exemplu:Floarea soarelui (15 august):

54

54

– se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la grâu;– suprafaţa unui punct de control este de 28 m.p. (4 rânduri x 0,70 x 10);– se numără capitulele la fiecare punct de control şi se stabileşte numărul mediu de

capitule la ha, după formula:

Ncp/ha - număr total de capitule la ha;ncp - număr de capitule numărate la toate punctele de control;d - suprafaţa unui punct de control;i - numărul punctelor de control.

– se determină numărul mediu de seminţe pe capitul;(Ns)– se calculează producţia medie la hectar, astfel:

Q kg/ha - producţia medie;Ncp - număr mediu de capitule la hectar;Ns - număr seminţe pe capitul;MMB - greutatea a 1000 seminţe în grame.

Exemplu:

1) Sfecla de zahăr (1 septembrie):– se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la grâu;– suprafaţa unui punct de control este de 10 m.p. (3 rânduri x 0,45 m x 7,4 m

lungime);– la fiecare punct de control, plantele se recoltează, se decoletează (tăierea frunzelor),

se curăţă de pământ şi se cântăresc;– se determină producţia medie astfel:

q - cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control (kg);d - suprafaţa unui punct de control (m.p.);i - numărul punctelor de control.

– la producţia stabilită se adaugă sporul de producţie ce se va realiza de la data evaluării la data prevăzută a se recolta (1,8 gr./zi/plantă).

Exemplu:

2) Fructe (1 septembrie):

55

55

Metoda de evaluare diferă în funcţie de tipul de livadă, clasică sau intensivă, dar în mare, constă în următoarele etape:

– se stabileşte numărul de pomi pentru examinare (2 - 5 %);– se determină numărul mediu de fructe pe pom şi greutatea acestora în kg;– se înmulţeşte numărul mediu de fructe pe pom cu numărul de pomi existenţi la ha şi

se obţine astfel producţia medie la ha

3) Struguri (de masă - 15 iulie, de vin - 1 septembrie):– evaluarea se face separat la viile nobile, şi la viile de hibrizi;– se stabileşte numărul de butuci pe rod la ha, cu relaţia:

Nb/ha - numărul de butuci pe rod la ha;dr - distanţa dintre rânduri (m);db - distanţa între butuci pe rând (m);Ng - număr mediu de goluri (butuci neproductivi/inexistenţi) la ha, în procente.

– se evaluează producţia de struguri pe butuc, numărându-se toţi strugurii de pe un număr de 1 - 2 % din butucii existenţi pe lot (se recomandă să se efectueze numărătoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 în 15 rânduri).

Producţia de struguri pe butuc se calculează astfel:

Pmb - producţia medie pe butuc (grame);Gms - greutatea medie a strugurilor (grame);Ns - numărul de struguri total găsiţi la numărătoare;Nba - numărul butucilor analizaţi.

– se calculează producţia medie de struguri la ha, cu formula:

Pm/ha - producţia medie de struguri la ha (kg);Nb/ha - numărul de butuci pe rod la ha;Pmb - producţia medie pe butuc (grame).

56

56