proiect. managementul interprinderiide divin

Efectuat Beşleaga O.

Verificat Ţărnă R.

Litera Coala Coli

UTM FIMTgr. MAIA - 091

. S.A. „KVINT”

Mod Coala Nr. Document Semnăt Data

Cuprins

Introducere .......................................................................................................................2

Capitolol 1. Conţinutul şi etapele de elaborare a planurilor în

întreprinderile industirei alimentare .............................................................3

1.1. Esenţa planificării în întreprinderile industriei alimentare .................................3

1.2 Tipologia şi structura planurilor...........................................................................4

1.3. Informaţia iniţială pentru elaborarea planurilor.................................................6

1.4. Etapele de elaborare a planurilor în întreprinderile industriei

alimentare.............................................................................................................6

Capitolul 2. Caracteristica tehnico-economică a întreprinderii.........................................7

2.1. Caracteristica generală a întreprinderii...............................................................7

2.2. Particularităţile de producere...............................................................................8

2.3. Relaţiile externe.....................................................................................................8

2.4. Structura întreprinderii (productivă şi orgaziţională)...........................................9

2.5. Analiza SWOT.......................................................................................................9

2.6. Tehnologia de obținere a divinurilor, materie primă...........................................10

2.7. Catalogul a celor mai bune priduse KVINT........................................................12

2.8. Catalogul producţiei KVINT...............................................................................17

Capitolul 3. Calculele.........................................................................................................19

3.1.1. Planul de producere şi realizare a producţiei...................................................19

3.1.2. Planificarea fabricării producţiei în expresie valorică......................................21

3.1.3. Planul de producere în expresie valorică (producţia –

marfă în preţuri comparabile)...................................................................................22

3.1.4. Planul de producere în expresie valorică (producţia marfă

în preţurile curente ale anului planificat 2013).................................................22

3.1.5. Planificarea producţiei realizate (volumului vînzărilor)....................................23

3.2. Planul de aprovizionare tehnico – materială........................................................24

3.3. Planul muncii şi a cadrelor...................................................................................25

3.4.Planificarea preţului de cost, beneficiului şi rentabilităţii......................................31

3.5. Dezvoltarea tehnică şi organizatorică a producţie................................................33

Introducere

Proiect de an

Pag.

pag


Scopul lucrării este dezvoltarea metodei de calculul economic, al studenţilor

pe baza a unei fabrici industriale.

Această tehnică este prealabilă în învățământ și se bazează pe o serie de

ipoteze. Ele sunt luate pentru a simplifica calculele și de a permite să se

concentreze pe punctele esențiale studiul disciplinii „Managementul”.

Situația financiară depinde de toate laturile de afaceri: de la punerea în

aplicare a planurilor de producție, reducerea costurilor de producție și profit

în creștere, de creștere a eficienței producției, precum și factorii din

domeniul circulației și de organizare a circulației mărfurilor și a fondurilor

bănești - relații mai bune cu furnizorii și materiale, cumpărătorii de produse,

implementare de imbunatatire a procesului și a plăților. În analiza pentru a

identifica cauzele starii instabile a companiei și să identifice modalități de a-

o îmbunătăți.

Cursul de lucru include cinci etape:

1. Planul de producere şi realizare a producţie.

2. Planul de aprovizionare tehnico – materială.

3. Planul muncii şi a cadrelor.

4. Planificarea preţului de cost, beneficiului şi rentabilităţii.

5. Dezvoltarea tehnică şi organizatorică a producţiei.

Capitolol 1. Conţinutul şi etapele de elaborare a planurilor în întreprinderile industirei alimentare.

2

Pag.

pag


1.1. Esenţa planificării în întreprinderile industriei alimentare

Planificarea presupune cunoştinţe cu tipurile de planuri, metode de planificare, măsuri de atingere a planurilor

Planificarea centralizată permite organizarea la scară naţională a economiei contrar sistemului capitalist care produce organizarea la scară internă, dar produce anarhie a sistemului economic în anasmblu.

În condiţiile tranziţiei la economia de piaţă planificarea strategiei şi politicii de dezvoltare a societăţii comerciale este o temă deosebit de complexă a cărei tratare reclamă abordarea problemelor de fond ale mecanismului de funcţionare a unităţii, a componentelor de bază ale planificării, ale strategiei şi politicii unităţii în strînsa legătură cu componentele procesului de dezvoltare. În continuare încercăm să răspundem la numeroasele întrebări pe care acestea concepte le generează în actuala etapă.

Fundament al procesului managerial, planificarea indentifică, conturează şi stabileşte ce urmează să se facă. Tot ea are menirea de a orienta eforturile viitoare ale managerului şi ale societăţii sale comerciale. Aceste eforturi, prin organizare, sînt raţional alocate şi eficient combinate în vederea realizării obiectivelor manageriale, iar prin conducere se asigură orientarea eforturilor resurselor umane spre traducerea în fapt a scopurilor stabilite de manager. Şi, în sfîrşit, planificarea pregăteşte terenul şi pentru control, în cadrul căruia se evaluează rezultatele realizării sarcinilor şi se adoptă măsuri de corecţie cînd este cazul.

Planificarea urmăreşte să asigure racordarea posibilităţilor viitorului societăţii comerciale la relităţile prezente şi trecutului ei. Deci, prin planificare se vizează să se determine condiţiile viitorului societăţii comerciale. În acest scop planificarea este chemată să mijlocească legătura de fond dintre incertitudine şi posibilităţi şi să pună de acord prezentul cu viitorul societăţii comerciale .

Majoritatea covîrşitoare a managerilor şi organizaţiilor nu-şi pot permite luxul încercării, adică al acţiunii fără un plan elaborat, datorită costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite. Planificarea ne ajută să evităm erorile, pierderile şi întîrzierile şi , totodată, face ca eforturile şă devină eficace şi eficiente. Planificarea este prima funcţie a managerilor, datorită faptului că ea trebuie exercitată înaintea celorlalte. Prin planificare sunt influienţate toate funcţiile managementului unei organizaţii. Structura organizatorică (felul, locul, legăturile şi sarcinile posturilor şi compartimentelor) este proiectată astfel încît şă susţină realizarea obiectivelor stabilite prin planificare. Personalul organizaţiei este selectat şi antrenat pentru a răspunde necesităţilor ce decurg din planurile organizaţiei. Comunicarea ca şi coordonarea salariaţilor rezultă din liniile directoare conturate de planuri. Planificarea introduce elementele de bază (sarcini, norme, indicatori, termene etc.) indispensabile controlului.

Planificarea oferă managerilor posiilitatea de a ajusta organizaţia structural şi funcţional la mediul său exterior, la modificările acestuia.

Amplificarea funcţiei de previziune în contextul economiei de piaţă implică o reconsiderare a rolului acesteia la nivelul societăţii comerciale. În acest context apare necesar să se acorde o atenţie deosebită modalităţilor concrete de elaborare şi fundamentare a prognozelor, planurilor şi programelor. Prefigurarea viitorului societăţii comerciale, a principalelor obiective şi acţiuni ce urmează a fi concepute şi realizate reclamă elaborarea de strategii şi politici de dezoltare. Acestea presupun folosirea eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare.

1.2 Tipologia şi structura planurilor

3

Pag.

pag


Toţi managerii sunt implicaţi în activitatea de elaborare şi realizare a planurilor. Tipul planurilor elaborate şi timpul pe care managerii îl dedică acestei activităţi depinde de nivelul ierarhic la care se situează managerii. Planurile pe care managerii le elaborează şi utilizează diferă prin natura şi scopul lor. De aceea, pot fi văzute din mai multe perspective.

Din punctul de vedere al domeniului de aplicare planurile pot fi clasificate pe domenii funcţionale: planuri de marketing, de producţie, de management al resurselor umane, financiare etc.

Dacă avem în vedere perioada de timp pentru care sunt proiectate, planurile sunt elaborate pe termen lung, mediu şi pe termen scurt. De menţionat faptul că etichetarea planurilor ca fiind pe termen lung, mediu sau scurt este relativ. De exemplu, în industria energetică, hidroelectrică sau cea petrolieră, planurile pe termen lung au, în mod obişnuit, un orizont de 10, 20 sau 30 de ani. În sivicultură, planurile de 99 ani sunt în acord cu intervalul cuprins între plantarea şi recoltarea masei lemnoase la numeroase specii de arbori. Alfel stau lucrurile în domeniul produselor cosmetice sau al produselor alimentare ambalate, de pildă, unde un an sau doi este intervalul unui plan pe termen lung. În astfel de industrii volatile, planurile pe termen scurt sunt cele săptămînale sau lunare de producţie, de aprovizionare cu materii prime sau de angajare temporară (sezonieră) de lucrări.

Este, însă, larg acceptat faptul că, în majoritatea domeniilor activităţii economice, planurile pe termen lung/mediu sunt pentru trei pînă la cinci ani. În limbajul specific planificării sunt numite planuri strategice. Aceste planuri proiectează, de regulă, traiectoria întregii activităţi a întreprinderii în ansamblul său. Ele corelează şi amornizează interesele majore ale diferitelor categorii de grupuri, din interiorul şi din afara întreprinderii, într-un sistem coerent de indicatori şi linii majore de acţiune.

Planurile pe termen scurt, numite planuri tactice, se ]ntind, obişnuit, pe durata unui an. Folosirea anului, ca durată „clasică” a planului oicărei întreprinderi, este indisolubil legată de legislaţia în domeniul contabilităţii şi practiilor fiscale. Înregistrarea obligaţiilor fiscale, relaţiile cu instituţiile financiare şi fiscale solicită managementului organizaţiilor, în general, şi celor de afaceri, în special, să planificeobiective precum: cifra de afaceri, costuri, profituri etc., pentru un intervalul de un an. Durate mai mici sau mai mari de un an pot, de asemenea, constitui orizontul planurilor tactice, în funcţie de domeniul de activitate şi de natura obiectivelor urmărite.

Planurile tactice conţin ceea ce unităţile de la nivelurile de bază (de jos) au de făcut, cum trebuie să acţioneze şi cine are responsabilitatea îndeplinirii sarcinilor. Sunt elaborate pentru obiective specifice, derivate şi, în esenţă, detaliază şi concretizează obiectivele şi directivele planului strategic.

Din categoria planurilor planurilor pe termen scurt fac parte şi planurile operative. Aceste tipuri de planuri sunt folosite de manageri direct, ca instrument pentru îndeplinirea responsabilităţilor lor. Pot fi individuale, aparţinînd fiecărui manager sau programe de actiune. Planurile individuale şi programele de acţiune includ răspunsuri concrete la întrebările enunţate în partea de început a acestui capitol (ce,cînd, unde, cine, cum şi cît), pentru fiecare activitate specifică. Odată obiectivele realizate, planurile operative, ca şi cele tactice, îşi încetează activitatea.

Planul poate avea următoarea structură:

1.Introducere . - Aici se actualizează tema planului. Se prezintă conceptul planului şi actualitatea afacerii în condiţiile reale. Se descrie pe scurt întreprinderea, în cadrul căreia va fi realizat proiectul. Se indică scopurile elaborării planului, scopurile şi misiunile activităţii planificate.

4

Pag.

pag


2.Produs sau serviciu - Aici se descrie pe scurt ce reprezintă produsul sau serviciu, organizarea producerii cărora se planifică, calităţile fizice, chimice, exteriorul, etc. şi proprietăţile care fac produsul deosebit, neobişnuit de la produsele, serviciile similare, existente pe piaţa. Aici se prezintă rezultatele testărilor în laborator, în condiţiile reale etc.

3.Planul de producţie . - În conformitate cu rezultatele cercetărilor de marketing se elaborează planul de producţie, care conţine:

Asortimentul

Programul de producţie pe ani, trimestre, luni.

Schema tehnologică

Calculul consumului materiei prime şi a materialelor auxiliare

Calculul cheltuielilor de producţie în total şi pe unitate.

Toate datele iniţiale pentru calculele tehnologice se iau din rezultatele experimentelor de laborator, cercetărilor de marketing, normelor tehnologice şi tehnice ale proceselor tehnologice.

4.Piaţa şi strategia de marketing - Pe baza rezultatelor cercetărilor de marketing se formulează o strategie de promovare produsului pe piaţa. Plan de marketing se elaborează ca lista de acţiuni şi măsuri pentru obţinerea sectorului de piaţă şi promovarea eficientă a produsului, serviciului. Aici se planifică măsuri cu ajutorul cărora va fi posibilă activitatea comercială.

5.Organizarea şi managementul - Se descrie dinamica efectuării acţiunilor de organizare a procesului de producţie, desfăşurării proiectului cu indicarea datelor aproximative, resurselor umane angajate (salarizarea, motivarea angajaţilor, CV-uri managementului de vîrf), resurselor materiale comandate (copiile contractelor, specificaţiile). Plan calendaristic a activităţilor.

6.Asigurarea riscurilor - Este necesară previziunea riscurilor posibile pe parcursul realizării planului şi argumentarea metodelor de evitare sau asigurare în activitate.

7.Planul financiar - Este partea cea mai importantă a planului. Planul financiar este necesar pentru argumentarea eficienţei afacerii planificate în expresia valorică. Aici se adună toate datele calculate în capitole anterioare. Calculul sumei necesare pentru proiect cu indicarea mijloacelor proprii şi mijloacelor împrumutate.

8.Concluzii - Se argumentează eficienţa activităţii planificate cu cifre concrete, luate din planul de marketing, planul de producţie, planul financiar.

9.Anexe - În plan anexele conţin diferite diagrame, grafice, scheme, tabele, descrieri pentru vizualizarea celor expuse în capitole corespunzătoare.

1.3. Informaţia iniţială pentru elaborarea planurilor

Pentru elaborarea planurilor e nesar de o anumite informaţii ce ajută la crearea a unui plan cît mai precis şi exact, adică de scos în evidenţă punctele tari şi punctele slabe ale întreprinderii industriale. Această înformaţie este selectată de fiecare secţie de planificare din cardul oricărei întreprinderi.

Ea va include următoarele compartimente de informaţie:

informaţia despre obiectivele strategice ale întreprinderii;

5

Pag.

pag


informaţia despre piaţa furnizorilor: piaţa resurselor, ambalaj, energie etc.;

normele de consum medii pentru fiecare locuitor ca client potenţial pe piaţa dată;

normele de consum de materiale, materie primă etc. pentru fiecare unitate de produs;

informaţia despre ideile, planurile de activitate a celorlalte întreprinderi de piaţă, adică a potenţialilor concurenţi;

informaţia despre preţurile existente pe piaţă, precum şi informaţia despre produse finite;

care este situaţia indicatorilor de normare a muncii ca bază fiind:

indicatorii manoperei;

indicatorii normelor;

sistemul tarifar;

costurile actuale a produselor de piaţă.

Informaţia despre toţi aceşti indicatori este esenţială în elaborarea planului de afaceri a fiecărei întreprinderi care are ca scop începerea activităţii sale, pentru obţinerea anumitor profituri.

1.4. Etapele de elaborare a planurilor în întreprinderile industriei alimentare

Elaborarea planurilor în întreprinderile industriei alimentare constă din următoarele etape:

Prima etapă constă din colectarea, alegerea şi organizarea informaţiei. Aici responsabilul de elaborare a planului colectează din diferite surse informaţiile necesare pentru elaborarea planului, apoi le alege acea informaţie care este mai bună pentru plan. În cele de urmă, organizeză informaţia, ca mai apoi să continue procesul de elaborare a planului.

Cea de-a doua etapă este alegerea tipului planului. Din toată varietatea planurilor, responsabilul alege acel tip de plan care să corespundă perioadei, domeniului, si altor criterii, desigur şi informaţiei pe care o deţine.

A treia etapă constă în determinarea structurii planului, care depinde de scopul planului şi de tipul planului.

Şi ultima etapă fiind chiar însuşi elaborarea planului care se face după anumite cerinţe şi o anumită structură, utilizînd acea informaţie pe care am cules-o.

Capitolul 2. Caracteristica tehnico-economică a întreprinderii

2.1. Caracteristica generală a întreprinderii

Prescurtarea «KVINT» se traduce - divinuri, produse venicole și băuturile din Tiraspol.

Istoria sa intreprinderea vino-coniacă din Tiraspol «KVINT» a început din anul 1897, cînd a fost

6

Pag.

pag


construit şi-a început funcţionarea depozitul de pe strada “Voczalinaia”, unde din materialele vinicole, care treceau de la ţărani din satele din jur, produceau rachiu de patruzeci de grade. Deşi producerea coniacurilor a început aici doar peste patru zeci de ani după deschidere (primele produse atilice puse pentru îmbătrînire pentru coniacuri au fost din 1938), totuşi astăzi băuturile cu marca «KVINT», probabil, unile din cele mai populare din fostele ţării CSI şi a multor ţări a lumii.

Fabricănd produse, compania «KVINT» este echipat cu cele mai moderne echipamente, păstrînd tradiții vechi și secretele de preparare a salvat cele mai bune băuturi, ştiinţa a vinificaţiei transmisă din generație în generație. O atenție deosebită este acordată calității produselor. Aceasta este una dintre puținele din întreprinderi întregul ex-sovietice sunt certificate Kosher.

La «KVINT» demult au înţeles, că de a atinge calitate superioară a produselor spoate doar din materia prima ecologico pură, ce permite vinificatorilor di Tiraspol să concureze cei mai prestigioşi producători mondiali. Începînd cu anul 2000, intreprinderea vino-coniacă din Tiraspol lucrează pe baza standartului mondial de calitate ISO:9001 (BVQI).

În fiecare an, intreprinderea produce mai mult de 20 de milioane de sticle de vin și țuică și băuturi alcoolice. Acest lucru este mai mult de 70 de marci de bauturi alcoolice de lichior şi vinuri, mai mult de 30 de tipuri de coniac vârsta cuprinsă între 3 și 50 ani, fiecare dintre care este nu numai conținutul original, dar, de asemenea, un design modern, atractiv pentru cumpărător.

În scopul de a asigura viitorul acesteia și de a crea propria sa bază de materii prime pentru ultimii ani din zonă au fost plantate peste 1.000 de hectare de podgorii noi la s. Dubosari in regiunea Kamenka - aproximativ 500 de hectare. Până în 2014, compania va fi dezvoltat 2000 de hectare de teren sub plantații de viță de vie.A avut loc în mod regulat pe degustări internaționale și interregionale și concursuri. Coniac de la Tiraspol a castigat 3 Super Grand Prix, Grand Prix și 21 mai mult de 180 medalii de aur și de argint.

Pentru a atinge aceste obiective, societatea desfășoară următoarele activități:- Producția de băuturi alcoolice;- Prelucrarea strugurilor și alte fructe;- Comerțul exterior;- Comerț și achiziții publice;- Crearea bazei de resurse proprii;- Activitățile de cercetare în domeniul soiurilor de struguri de cercetare industrială;- Dezvoltarea de noi tehnologii, tipuri de băuturi alcoolice;- Activitățile de transport rutier;- Publicitate;- Activități turistice;- Întreținere și alte servicii auxiliare.

2.2. Particularităţile de producere

Fabrica vino-coniacă din Tiraspol «KVINT» este celebru producător nu numai în țara sa, dar, de asemenea, mult dincolo de frontierele sale din timpurile sovietice. Ea produce în prezent 18 titluri Kvint de calitate obișnuită, și colectarea de coniacuri vîrsta de 3 ani la 50 de ani. Producția și îmbătrânire a spiritelor în coniac sunt strict în conformitate cu canonul francez clasic pentru distilare foloseste numai materiale special selectate de vin din cele mai

7

Pag.

pag


potrivite pentru soiurile de struguri, procesul de distilare este produsă prin distilarea dublă în dispozitivele tradiționale de tip Charentais, și alcooli sunt utilizate pentru butoaie de imbatranire a Limousin stejar. Pregătirea de profesioniști amestecuri angajate, care au o vastă experiență de lucru în fapt coniac, unii au lucrat la compania pentru mai mult de 45 de ani.Rol important în producția de votcă de la fabrica de angajat în alcool de cereale, preparate cu apa de izvor cu proprietăți unice, extrase din sonde ai celei mai regiuni cu apa subterană, cu o adâncime de peste 100 de metri. Pentru a oferi caracteristici speciale de vodca de consum, folosind un complex de multi-sistem de tratare și purificare a apei și amestecuri apă-alcool cu ajutorul echipamentelor speciale. Toate vodca produsă de KVINT din Tiraspol, au un certificat de cușer.Linia de produse este în continuă puternică expansiune, specialistii de plante a dezvoltat noua vodca rețete și alte băuturi tari: lichioruri, coniac, Calvados, gin și balsam.Mândria de plante sunt vinuri naturale de struguri obținut din struguri crescuți pe plantații în zona de climat special, în cazul în care aceasta este în mod constant produse de stabilire a viță de vie de la noi puieți achiziționate de la cele mai bune pepiniere din Franța, Italia și Germania.Producție Tiraspol KVINT din 2000 certificata pentru conformitate cu standardele de calitate ISO 9001-2000, iar din 2006, și în conformitate cu versiunea rusa a standardului GOST R ISO 9001-2001.Fabrica dispune de un laborator propriu de cercetare, în care sunt efectuate pentru a dezvolta noi produse, dezvoltarea de noi metode și abordări, după cum reiese de un brevet de invenție.La expoziții internaționale de prestigiu și concursuri organizate în Rusia, Ucraina, Bulgaria, Germania, Ungaria, Iugoslavia, Belgia, Estonia, Letonia, precum și de producție a fabricii a fost distins cu mai mult de 160 de premii, și coniac "Suvorov", votat de două ori cel mai bun coniac, în CSI.

2.3. Relaţiile externe

Compania este membra a Camerei de Comerț a Republicii Moldova, Transnistriei CCI, Uniunea Industriașilor, fermierilor și antreprenorilor din Transnistria, are mai mult de 150 de premii la expozitii si concursuri internationale din Rusia, Ucraina, Germania, Bulgaria, Ungaria, Iugoslavia, Belgia, Letonia, Estonia, și altele, are certificat ISO 9001-2000 № 196 823 si GOST R ISO 9001-20

2.4. Structura întreprinderii (productivă şi orgaziţională)

În cadrul structurii organizatorice interne Întreprinderea Mixtă «KVINT» S.A. se organizează în Departamente si subdiviziuni (secţii).

Personalul de conducere al «KVINT» S.A. este format din: Directorul General, Directorii Departamentelor în domeniile competenţilor sale şi împuternicirilor delegate, care organizează, coordonează si controlează activitatea departamentelor de care răspund, asigura si urmăresc colaborarea dintre ele, si asigură îndeplinirea obligaţiilor de serviciu ce revin salariaţilor din

8

Pag.

pag


subordine. Atribuţiile întregului personal al «KVINT» S.A. sunt stabilite în Atribuţiile Funcţiei, cu modificările si completările ulterioare, în concordanţă cu specificul funcţiei. Structura şi statele de personal sunt aprobate de Directorul General al Întreprinderii. Directorul General are dreptul să modifice, după necesitaţi, structura şi statele de personal.

2.5. Analiza SWOT

Tabelul: 1 (Analiza SWOT)

Puncte tari (Strenghts)

- imagine foarte bună pe piată;

- echipă de conducere experimentată şi unită;

- amplasament favorabil al taberelor;

- servicii variate şi de calitate;

- raport pret/ calitate favorabil;

- relatii strânse cu un important post TV;

-dispune de utilaje şi instalaţii relativ performante;

-existenţa unei reţele proprii de distribuţie şi diversificarea produselor desfăcute prin intermediul acesteia;

-reputaţia firmei şi ponderea ridicată pe piaţa locală.

Puncte slabe (Weaknesses)

-capacităţi de producţie şi transport mai greu de adaptat la reducerea consumului;

-activitatea de marketing insuficient dezvoltată;

-diversificarea insuficientă a producţiei;

-preţurile foarte ridicate ale produselor şi serviciilor regiilor autonome (energie electrică, gaz, apă etc.);

-scăderea ponderii pe piaţa locală şi lipsa extinderii pe alte pieţe;

-creşterea puternică a concurenţei.

Oportunităti (Opportunities)

- program de lucru încărcat pentru persoanele din segmentul tintă;

-existenţa unui mediu concurenţial real datorită numărului mare de agenţi economici de profil;

-cerere relativ constantă pentru produsele de bază, un avantaj în condiţiile recesiunii economice;

-elasticitate redusă a cererii faţă de preţ şi elasticitate negativă faţă de venit;

-mediu economic mai favorabil întreprinderilor cu ciclu scurt de fabricaţie.

Risc (Thearts)

- lipsa materiei prime;

- întreruperea oricărui serviciu din sfera comunală (energie electrică, gaz, apă etc.);

- realizarea parţială a produselor.

2.6. Tehnologia de obținere a divinurilor, materie primă

Coniacul este o băutură alcoolică tare, obținută prin distilarea anumitor sorturi de vin și păstrarea produsului respectiv în butoaie de stejar. Denumirea cognac o poartă numai

9

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Distilare

http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83utur%C4%83_alcoolic%C4%83

Pag.

pag


produsul învechit obținut prin distilarea vinurilor din regiunea viticolă cu același nume din Franța. Distilatul învechit de vin este cunoscut în România sub numele de vinars.

Soiuri de struguri

Studiul ampelografic al soiurilor precizează parțile componente ale strugurelui, raporturile cantitative și calitative ce există intre acestea și compoziția lor chimica.

Pe baza studiului uvologic se ajunge la asocierea soiurilor în sortimente tehnologice, dând posibilitatea oenologului sa stabileasca care sunt cele mai eficiente scheme tehnologice a strugurilor în obținerea unor categorii și tipuri de vin sau a altor produse pe bază de struguri, must și vin. Totodată studiul uvologic permite să se compare indicii cantitativi și calitativi ai produsului finit, cu cei ai strugurilor din care a provenit, putându-se astfel exercita un control eficient asupra procedeului tehnologic folosit.

In scopul unei complete caracterizări a strugurilor ca materie primă pentru prepararea unui produs vinicol, trebuie să se pornească de la cunoașterea caracteristicilor uvologice și a insușirilor tehnologice a fiecărui soi, intrucât nu există cel putin în etapa actuală, un soi de struguri care să poată fi utilizat la obținerea oricărui produs vinicol. Schema tehnologică utilizată, trebuie astfel aleasă, incât să pună în evidență, în produsul finit, toate particularitățile soiului folosit ca materie primă la obținerea produsului respectiv.

Moduri de obținere a distilatelor de vin

Distilatele de vin sunt produse obținute, după cum arată și numele, prin distilarea vinurilor. În această categorie, produsul de referință îl constituie coniacul, obținut primă dată în Franța. Coniacul este un distilat învechit de vin, cu o tărie alcoolică de 38 – 50 vol %, caracterizat printr-o culoare galben – aurie – chihlimbărie și cu aromă fină de vanilie și alte nuanțe plăcute, care îi ridică în mod considerabil valoarea olfacto – gustativa.

Calitatea distilatului învechit de vin, ca produs finit, depinde în mod esențial de trei factori : calitatea materiei prime, procedeul de distilare a vinului, modul de învechire a distilatului.

Vinul materie primă pentru distilate

Pentru obținerea unor distilate învechite, de înaltă calitate, se folosesc numai vinuri albe, tinere și perfect sănătoase, fără defecte de natura fizico-chimice, biochimică sau de miros.

Vinurile destinate distilării trebuie să prezinte un grad alcoolic sub 10 vol %( de preferință 8 – 9 vol % ) și să aibă o aciditate volatilă scăzută ( sub 0.4 g/l în H2SO4) iar cea fixa să fie cât mai mare ( 6 – 7 g/l H2SO4 ) să nu fie bogate în taninuri, iar extractul nereducător să nu depășească 16 – 17 g/l; conținutul de zahăr rezidual să fie sub 2 g/l; să conțină proporții cât mai scăzute în SO2; conținutul de fier să nu depășească 4 mg/l.

10

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vinars

Pag.

pag


La obținerea vinurilor cu însușirile și caracteristicile menționate, concură o serie de factori naturali și o tehnologie foarte riguroasă. Sunt favorabile zonele viticole mai nordice, unde aciditatea din struguri nu este diminuată prea mult prin combustionarea respiratorie. Rezultate excelente se obțin când plantațiile sunt situate pe soluri calcaroase.

Se folosesc numai soiurile albe și de mare producție; chiar dacă în struguri se acumulează proporții reduse de zaharuri, dar cu conținuturi ridicate în aciditate. în celebra podgorie franceză Cognac se folosesc în principal soiurile Folle Blanche, Saint Emillion și Colombard, care dau vinuri cu grad alcoolic scăzut, foarte acide și subțiri sub raportul extractivității.

In țara noastră zonele viticole și soiurile potrivite în această direcție s-au dovedit a fi : Odobești și Panciu cu soiurile Plăvaie și Galbena; zona Sibiului și podgoria Apold cu soiurile Fetească regala, Iordovana; Drăgășani cu soiurile Gordan, Braghina, Bașicata; Huși cu soiurile Plăvaie, Zghihara.

Tehnologia de obținere a vinurilor materie primă

Această prezintă unele particularitati care o deosebesc în bună măsura de celelalte. Astfel, la vinificație se folosesc numai struguri perfect sănătoși, întrucât se cere o prelucrare lipsită aproape în totalitate de SO2.

Prezența în must și apoi în vin a SO2, folosit în cazul recoltelor avariate, creează cel puțin doua situații incompatibile cu realizarea unor distilate învechite de calitate superioara: primă se refera la formarea de către levuri în timpul fermentației, a unor proporții mari de aldehida acetică ( în vederea blocării SO2 ), constituent care impune o riguroasa separare a “frunții “ ; a doua se refera la trecerea unei părți din SO2 în distilat care frânează procesele de învechire, datorită caracterului său puternic reducăto

2.7. Catalogul a celor mai bune priduse KVINT

Cognac este o băutură alcoolică tare chihlimbar-aur de culoare, care este facut din spiritele coniac invechit in butoaie de stejar timp de cel puțin 3 proces de coniac let.Prigotovlenie lung, măsurată în ani de zile.De timp începe de la momentul în care alcoolul obținut din materiale vinul este turnat în butoaie de stejar pentru viteze de obturator mici, ceea ce le conferă un fel de rachiu alcool chihlimbarului de aur de culoare și gust armonios si aroma placuta dulce.Mai mult de expunere, mai "înnobilată" și obține cele mai bune calități de alcool coniac.

La finalul expunerii vine de muncă subtilă, creatoare a vinificatorului. Acesta se manifestă în selecția iscusit pentru amestecarea spiritele țuică de la partide diferite și prelucrate, precum și în cele din urmă - de a crea armonie în gustul și aroma.Cognac este nu numai băutură amuzant. El are, de asemenea, proprietăți medicinale.Accelerarea circulația sângelui, aceasta este, așa cum este folosit cu moderatie, are un efect benefic asupra organismului uman.

11

Pag.

pag


Tabelul: 2 (Catalogul a celor mai bune priduse KVINT)

Rachiuri ordinare realizate din spiritele cognac cu vârsta de cel puțin 3 ani, și este împărțit în

următoarele grupe:• Coniac trei ani - de la spiritele cognac cu vârsta de cel puțin 3 ani;

• Coniac patru ani - de la spiritele coniac de vârstă mijlocie care deține nu mai puțin de 4 ani;

• Coniac cinci ani - de la spiritele coniac de vârstă mijlocie care dețin cel puțin 5 ani;

Kvint 3 ani Kvint 5 ani

Tradiția de un asterisc de ani de expunere datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În acele zile, când viile au suferit de invazia de moarte al filoxerei. Apoi, la tobe care conțin recoltă coniac bun primul, au fost marcate cu un asterisc (cometa - în cinstea legendarului, cometa - 1811). Vin din an a fost neobișnuit de bun. Al doilea an de succes de

recoltare și viticole doua stele, etc. Coniac "Trei Stele" este facut din spiritele coniac de trei ani îmbătrânire. Orice vacanță se transformă într-o adevărată sărbătoare, dacă aveți pe masă coniac "trei stele".Turnat coniac într-un flacon conic și alungite. Expunere - 3 ani.Preparate din componența originală a spiritelor coniac invechit in butoaie de stejar timp de cel puțin 3 ani.Aroma de coniac diferite note florale de lumină și un tonuri bine definite coniac.

Forța de 40% vol.. Zahăr - 15 g/dm3

Este facut din spiritele țuică de înaltă calitate, cu vârsta în butoaie de stejar timp de cel puțin 5 ani. Caracteristică aroma de acest tip de brandy, tonuri moi, ușoare ale îmbătrânirii și florale.La competiții internaționale a câștigat 6 de aur, 3 de

argint și 1 de bronz.Forța de 40% vol.. Zahăr - 15 g/dm3

Rachiuri facut din spiritele coniac vârstă în butoaie de stejar timp de cel puțin șase ani.Vârsta medie de alcool utilizate pentru fabricarea de coniacuri de epocă, nu trebuie să fie mai mică decât vârsta stabilit pentru coniac acestei denumiri.Numele și vârsta de coniacuri de epocă trebuie să fie

instalat în specificațiile tehnice pentru un anumit tip de rachiu.

Kvint 6 ani Kvint 10 ani, Kvint 14 ani

12

Pag.

pag


Preparate pe tehnologia clasică de la spiritele țuică de înaltă calitate, cu vârsta în butoaie de stejar timp de cel puțin șase ani.Ornate de aur. Moale, gust armonios, picant,

cu o nuanta placuta florale si de vanilie.


La competiții internaționale acordat o medalie de aur.

Kvint 8 ani

Preparate pe tehnologia clasică de la spiritele țuică de înaltă calitate, cu vârsta în butoaie de stejar timp de cel puțin 8 ani. Moale, gust delicat, armonios cu nuanțe pronunțate coniac.


Preparate pe tehnologia clasică de la spiritele țuică de înaltă calitate, cu vârsta în butoaie de stejar timp de cel puțin 10 ani. Gustul unic cu aroma de ciocolata si incitante aromă dulce, delicat de flori.


La competiții internaționale primit două medalii de aur.

Kvint 14 ani

Preparate pe tehnologia clasică de alcooli țuică de înaltă calitate, vârsta medie de 14, cu vârste cuprinse în butoaie de stejar. Exclusiv pe original combinarea, plin, gust moale, armonios și tonuri nobile de coniac vechi.Buchet bine dezvoltat pronunțat tonuri florale Smolnîi cu o culoare de ciocolată lumină.


La competiții internaționale primit două medalii de aur.

Tiras Nistru

Pregătirea începând cu anul 1992, cu spiritele de înaltă calitate, cu vârste cuprinse în butoaie de stejar timp de cel puțin șase ani. Gust ușoară, jocul soare de culoare în sticlă, nota florale în buchet de coniac diferă de la alții.

La competiția internațională premiat cu 1 de argint și 1 de bronz.


Preparate cu 1959 pe tehnologia clasică de la spiritele țuică de înaltă calitate, cu vârsta în butoaie de stejar timp de cel puțin 8 ani. Lumina coniac și extrem de armonioasă aroma, are o moliciune extraordinar. Cunoscut ca un "femeie" coniac.

La competiția internațională premiat cu 3 de aur și 3 medalii de argint pe mine.


Doina Surpriznii

13

Pag.

pag


Pregătirea din 1957 pe tehnologia clasică de la spiritele țuică de înaltă calitate, cu vârsta în butoaie de stejar timp de cel puțin 9 ani. Armonie și bine-dezvoltată buchet, aceasta combinând cu masculinitatea. Coniac de aur chihlimbar de culoare apare în toată splendoarea și măreția.

Aceasta este băutura unui om, pentru a competiției internaționale acordate de aur 5, 8 și argint primul medalii de bronz.

Stare: alcool 40%, zahăr 7 g/dm3.

Pregătirea din 1961 privind tehnologia clasica de băuturi spirtoase coniac invechit in butoaie de stejar timp de cel puțin 10 ani. Aceasta începe o serie de coniac coniac vechi. După aceasta a încercat o dată, pentru totdeauna amintit pentru puterea lui, avere, usurinta si prospetime, complexitatea și delicatețea gustului său.

La competiții internaționale acordate 10 de aur și două medalii de argint

Coniacurile de colectare sunt fabricate din coniac de epocă, în continuare cu vârsta de cel puțin trei ani, în recipiente fabricate din doage de stejar. Pentru colectarea coniacuri și păstreze numele de coniacuri de epocă.

Tiraspol Solnecinîi

Pregătită în 1997 pentru aniversarea a 100 de ani de plante «KVINT» din băuturi spirtoase de înaltă calitate, coniac invechit in butoaie de stejar timp de cel puțin 15 ani. Moliciune armonie, bine dezvoltat și buchet

extraordinar sublinia în continuare eleganta sa. Acest coniac va decora orice sărbătoare.

La competiții internaționale acordat trofeul Grand Prix și 15 medalii de aur.


Preparate cu tehnologia clasica 1967 din spiritele țuică de înaltă calitate, cu vârsta în butoaie de stejar timp de cel puțin 20 de ani. Se referă la un grup de coniacuri foarte vechi. Pahar de coniac cu acest soare cu adevărat de particule îmbrăcat într-fețele de cristal. În timpul detenției sale în lemn de stejar coniac butoaie dobândit aroma delicata si surprinzator de usoara, echilibrat, ton delicat, catifelat. Integritate și adâncimea fin subliniază coniac scump personalitate puternică.

Despre cum spune premii sale: Grand Prix, 10 de aur și 1 de argint medalii primite la concursuri internaționale.


14

Pag.

pag


Victoria Iubileinîi

Pregătirea din 1977 privind tehnologia clasică de la spiritele coniac de înaltă calitate, cu vârsta în butoaie de stejar timp de cel puțin 25 de

ani. Acest coniac cu o aroma complexa, care combină armonios aromele de viță de vie înflorire toamna și pădure de stejar.La competiții internaționale acordate Super Grand Prix, Medalia de Aur Grand, 13 de aur și 1 de bronz.Forța de 40% vol.. Zahăr - 10 g/dm3

Pregătirea 1984-clasic de tehnologie din spiritele țuică de înaltă calitate, cu vârsta în butoaie de stejar timp de cel puțin 30 de ani. Se referă la

un grup de coniacuri foarte vechi. Alcooli pentru acest coniacul este selectat din motivele pentru ei - o clară enantovogo eter aroma. Acesta este inerent într-o culoare aurie, cu o tentă de aur vechi și un gust bine dezvoltat complexe, echilibrate, cu gudron - enantovogo ton. Buchet face coniac într-o capodoperă, care este un dar prețios al naturii și măiestria bogat de om.Premiat la expoziții internaționale două Grand Prix și nouă medalii de aur.Forța de 40% vol.. Zahăr - 7 g/dm3

Suvorov

A stabilit un maestru coniac restante și numele său. Primul lot de coniac produs în anul 2007, a 110-a aniversare Wine & Brandy Tiraspol

«KVINT».Este facut din spiritele țuică de înaltă calitate, cu vârsta în butoaie de stejar timp de cel puțin 33 de ani. Gustul bine echilibrat - o paletă complexă și bogată aromatice. Echilibru perfect între aromă și gust de magie.La competiția internațională distins cu trei cupe Grand Prix și cinci medalii de aur.Forța de 40% vol.. Zahăr - 7 g/dm3

Cognac "Suvorov", realizat în 1992, în onoarea lui Alexandru Suvorov - Rusia și fiul mare de fondatorul orașului Tiraspol. Cognac

este unic în originalitatea sa. El este caracterizat prin moliciune si armonie. Buchetul din gama de nuante diferite de la ușoare gudron-enantovogo tonuri.La nivel internațional Cognac concursuri "Suvorov", a fost Super Cupa Grand Prix, Cupa 7 Grand Prix și 8 medalii de aur. Ca urmare a competiției internaționale de vinuri și coniacuri din Moscova, Cognac "Suvorov", după cum cel mai bun coniac CSI 1998. 40 ANIForța de 40% vol.. Zahăr - 10 g/dm3

15

Pag.

pag


Gragul Wittgenstein

Denumită în onoarea comandantului rus legendarul, de câmp mareșalul Peter Christianovich Wittgenstein, care este cunoscut nu numai pentru faptele sale militare, dar, de asemenea, faptul că a contribuit la dezvoltarea de înaltă calitate viticulturii și vinificației pe malul stâng al Nistrului. În semn de recunoaștere a serviciilor sale de specialiști la Tiraspol și distilerie «KVINT» coniac preparate din alcooli 50-ani "Graful Wittgenstein."

Această băutură minunată are o culoare chihlimbar minunat, cu o nuanță aurie, un buchet complex, bogat, care a subliniat nobil rășină-ciocolată, flori și fructe de tone.

De îndată ce coniacul încălzit în sticlă, note florale complexe sunt completate de nuante de prune coapte, caise și gutui, armonios combinate cu note de ciocolata si stejar întârzie. Intreg, aromă echilibrată, untos, cu o gama bogata de culori, printre care putem găsi nuci, migdale, completează coniac original. Postgust luminos, lung standuri complet și perfecțiune.

În fața judecătorilor de acest coniac elita nobil este prezentat intr-o cutie de cadou exclusiv de cristal decantor manual, din lemn fin.

La competiții internaționale acordate cu o ceașcă Super Grand Prix, Grand Prix 4 și medalia de aur.

Expunerea la 50 de ani.

Forța de 40% vol..

16

Pag.

pag


2.8. Catalogul producţiei KVINT

Tabelul: 3 (Catalogul producţiei KVINT)

NR Denumirea Coniacurilor Vol.

Un

de mas.

Pretul

Rub.

(1rub

=0,85lei)

Reduc.

La 20

stic.

1 KVINT 3 года выд.

0,5 Stic

.

37-60

3%

2 KVINT 3 года выд. плоская

0,25 Stic

.

19-70

3%

3 KVINT 4 года

0,5 Stic

.

38-30

3%

4 Белый Аист удл.

0,5 Stic

.

41-40

3%

5 Белый Аист плоская

0,25 Stic

.

21-80

3%

6 Белый Аист

0,75 Stic

.

62-00

3%

7 Рашков 3 года конус

0,5 Stic

.

30-50

3%

8 Рашков 3 года конус в сув.кор.

0,5 Stic

.

35-90

3%

9 Рашков 3 года плоская

0,25 Stic

.

16-50

3%

10 Рашков 5 лет конус

0,5 Stic

.

32-50

3%

11 Рашков 5 лет конус в сув.кор

0,5 Stic

.

38-90

3%

12 Рашков 5 лет плоская

0,25 Stic

.

18-00

3%

13 KVINT 5 лет выд. в сув короб.

0,5 Stic

.

46-20

3%

14 KVINT 5 лет плоская

0,25 Stic

.

21-50

3%

15 KVINT 5 лет выд.

0,5 Stic

.

43-10

3%

16 Солнечный 3 года выд. конус

0,5 Stic

.

37-50

3%

17 Солнечный 3 года удл.

0,5 Stic

.

37-50

3%

18 Солнечный 3 года плоская

0,25 Stic

.

19-60

3%

17

Pag.

pag


19 Солнечный 4 года выд. конус

0,5 Stic

.

39-20

3%

20 Солнечный 4 года выд. удл.

0,5 Stic

.

39-20

3%

21 Солнечный 4 года плоская

0,25 Stic

.

21-00

3%

22 Солнечный 5 лет выд. конус

0,5 Stic

.

41-90

3%

23 Солнечный 5 лет удл.

0,5 Stic

.

41-90

3%

24 Солнечный 5 лет плоская

0,25 Stic

.

21-40

3%

25 Рашков 6 лет Legend в СК

0,5 Stic

.

59-00

3%

26 KVINT 6 лет Legend в СК

0,5 Stic

.

66-20

3%

27 KVINT 6 лет Legend

0,75 Stic

.

102-90

3%

28 KVINT 6 лет KVINT

0,5 Stic

.

49-40

3%

29 KVINT 6 лет плоская

0,25 Stic

.

24-40

3%

30 KVINT 6 лет

0,75 Stic

.

76-70

3%

31 Тирас 6 лет выд. конус

0,5 Stic

.

52-40

3%

32 Тирас 6 лет выд.

0,75 Stic

.

75-60

3%

33 Тирас solitude

0,25 Stic

.

30-90

3%

34 Тирас solitude

0,5 Stic

.

58-50

3%

35 20 лет ПМР solitude

0,25 Stic

.

35-50

3%


0,5 Stic

.

70-50

3%

37 KVINT 8 лет Legend СК

0,5 Stic

.

81-50

3%


0,75 Stic

.

121-80

3%

39 Нистру 8 лет выд. конус

0,5 Stic

.

63-30

3%

40 Нистру 8 лет выд.

0,75 Stic

.

91-40

3%

41 Нистру solitude 0,25 Stic 35-80 3%

18

Pag.

pag


.

42 Нистру solitude

0.50 Stic

.

70-70

3%


0,5 Stic

.

73-50

3%

44 Дойна 9 лет выд. конус

0,5 Stic

.

65-70

3%

45 Дойна 9 лет выд.

0,75 Stic

.

95-60

3%

46 Дойна solitude

0,25 Stic

.

36-80

3%

47 Дойна solitude

0.50 Stic

.

72-60

3%


0,5 Stic

.

76-50

3%

49 KVINT 10 лет Legend в СК

0,5 Stic

.

86-80

3%


0,75 Stic

.

128-10

3%

51 KVINT 10 лет конус

0,5 Stic

.

71-50

3%

52 Сюрпризный 10 лет выд. конус

0,5 Stic

.

71-80

3%

53 Сюрпризный 10 лет

0,75 Stic

.

104-00

3%

54 Сюрпризный solitude

0,25 Stic

.

38-00

3%

55 Сюрпризный solitude СК

0,5 Stic

.

81-80

3%

56 Сюрпризный 10 лет выд. бочонок

1,5 Stic

.

2500-00

-

57 Сюрпризный 10 лет декантер СК

0,5 Stic

.

112-00

3%

58 KVINT 14 лет выд. СК

0,5 Stic

.

225-00

-

59 KVINT 14 лет выд.

0,75 Stic

.

305-00

-

60 Тирасполь 15 лет выд. в тубусе

0,5 Stic

.

280-00

-

61 Тирасполь 15 лет выд. СК

0,35 Stic

.

200-00

-

62 Тирасполь 15 лет выд. СК

0,5 Stic

.

260-00

-

63 Тирасполь 15 лет выд. бочонок 1,5 Stic 2600-00 -

19

Pag.

pag


.

64 Приднестровье 20 лет декантер

0,5 Stic

.

660-00

-

65 Солнечный 20 лет выд.

0,7 Stic

.

1135-00

-

66 Солнечный 20 лет выд. бочонок

1,5 Stic

.

3150-00

-

67 Виктория 25 лет выд.

0,7 Stic

.

1215-00

-

68 Виктория 25 лет выд. бочонок

1,5 Stic

.

3300-00

-

69 Юбилейный 30 лет выд.

0,7 Stic

.

1315-00

-

70 Юбилейный 30 лет выд. бочонок

1,5 Stic

.

3500-00

-

71 Чернецкий 33 года выд.

0,75 Stic

.

1400-00

-

72 Суворов 40 лет выд.

0,7 Stic

.

2200-00

-

73 Князь Витгенштейн 50 лет выд.

0,7 Stic

.

28500-

00 -

Capitolul 3. Calculele

3.1.1. Planul de producere şi realizare a producţiei

Planul de producere este unul din principalele compartimente a

sistemului de planificare a întreprinderii. El include:

a. planificarea capacităţii de producţie;

b. planificarea producţiei în indicii naturali;

c. planificarea valorii producţiei.

Planul de producţie este baza formării tuturor elementelor, atît a

planurilor de afaceri cît şi a planurilor curente. După planul de producţie se

20

Pag.

pag


formează planul financiar, planul de muncă şi a cadrelor. Acest plan este

caracterizat de unităţile naturale şi valorice.

Elaborarea planului se începe cu planul de producere a producţiei în

unităţi naturale pe an, desfăşurat pe sortiment şi trimestre.

În fiecare an, la intreprinderea “KVINT” se produce aproximativ 700

mii decalitre de producţie a vinurilot, coniacurilor și lichior. Din acestea

aproape 450 de mii îi revin coniacurilor.

Tabelul: 4 (Planul de producere)№: Producţia Un. Planul

anual

Planul trimestrial

1

(23%)

2

(25%)

3

(25%)

4

(27%)

Coniacuri de consum curent

1 Koniac 3 ani mii

stic.

56

12,88 14 14 15,12

2 Koniac 4 ani mii

stic.

53

12,19 13,25 13,25 14,31

3 Koniac 5 ani mii

stic.

49

11,27 12,25 12,25 13,23

Coniacuri de Marcă

4 Koniac 6 ani mii

stic.

46

10,58 11,5 11,5 12,42

21

Pag.

pag


5 Koniac 8 ani mii

stic.

44

10,12 11 11 11,88

6 Koniac 10 ani mii

stic.

43

9,89 10,75 10,75 11,61

7 Koniac 14 ani mii

stic.

39

8,97 9,75 9,75 10,53

8 Tiras mii

stic.

35

8,05 8,75 8,75 9,45

9 Nistru mii

stic.

31

7,13 7,75 7,75 8,37

10 Doina mii

stic.

26

5,98 6,5 6,5 7,02

11 Siurpriznîi mii

stic.

14

3,22 3,5 3,5 3,78

Coniacuri de Colecţie

12 Tiraspol mii

stic.

8

1,84 2 2 2,16

13 Solnecinîi mii

stic.

5

1,15 1,25 1,25 1,35

14 Victoria mii

stic.

0,5

0,115 0,125 0,125 0,135

15 Iubileinîi mii

stic.

0,3

0,069 0,075 0,075 0,081

16 Suvorov mii

stic.

0,19

0,0437 0,0475 0,0475 0,0513

17 Cneazi Vitghenştein mii

stic.

0,01

0,0023 0,0025 0,0025 0,0027

Total mii

stic.

450

103,5 112,5 112,5 121,5

În următorul tabel vom examina linia de îmbuteliere a divinurilor Tiras,

Nistru, Doina şi Siurpriznîi:

Tabelul: 4* (Planul de producere)

№: Producţia Un.

de

masura

Planul

anual

Planul trimestrial

1

(23%

)

2

(25%

)

3

(25%

)

4

(27%

)

(1) (2) (3) (4)=3*23% (5)=3*25% (6)=3*25% (7)=3*27%

22

Pag.

pag


1 Tiras mii

stic.

35

8,05 8,75 8,75 9,45

2 Nistru mii

stic.

31

7,13 7,75 7,75 8,37

3 Doina mii

stic.

26

5,98 6,5 6,5 7,02

4 Siurpriznî

i

mii

stic.

14

3,22 3,5 3,5 3,78

Indicii valorici ai planului de producere şi realizare a producţiei sunt:

- producţia globală

- producţia marfă

- producţia realizată

3.1.2. Planificarea fabricării producţiei în expresie valorică

Planificarea producţiei în expresie valorică presupune determinarea valorii

producţiei ce anterior a fost planificată în expresie naturală.

Planificarea producţiei în expresie valorică este necesară pentru :

- determinarea volumului total de fabricaţie;

- determinarea ritmurilor de creştere a producţiei;

- determinarea unor indicatori rezultativi planificaţi.

Se utilizează următorii indicatori valorici ai producţiei fabricate:

- producţia marfă în preţuri comparabile;

- producţia marfă în preţuri curente;

- producţia realizată.

3.1.3. Planul de producere în expresie valorică (producţia – marfă în

preţuri comparabile)

Tabelul: 5 (producţia – marfă în preţuri comparabile)№: Producţia Un.

de

masura

Planul anual Preţ

comparabil,

lei

PM în preţuri

comparabile, mii lei

Anul

Precedent

Anul

planificat

Anul

Precedent

Anul

planificat

(1) (2) (3) (4)=3(tab. 4) (5) (6)=3*5 (7)=4*5

23

Pag.

pag


1 Tiras mii

sticle.

30 35

41 1230 1435

2 Nistru mii

decal.

28 31

56 1568 1736

3 Doina mii

decal.

23 26

49 1127 1274

4 Siurpriznî

i

mii

decal.

12 14

65 780 910

Total4705 5355

3.1.4. Planul de producere în expresie valorică (producţia marfă în

preţurile curente ale anului planificat 2013)

Tabelul: 6 (producţia – marfă în preţuri comparabile)

№:

Producţ Volumul

anului

planificat

de

producere

Preţ

curent

unitar,

lei

PM în preţuri curente, mii lei

Total Pe trimestre

1

(23%)

2

(25%)

3

(25%)

4

(27%)

(1) (2)=3(tab. 4) (3) (4)=3*2 (5)=4*23% (6)=4*25% (7)=4*25% (8)=4*27%

1 Tiras 35 52,4 1572 361,56 393 361,56 424,44

2 Nistru 31 63,3 1772,4 407,652 443,1 407,652 478,548

3 Doina 26 65,7 1511,1 347,553 377,775 347,553 407,997

4 Siurpriz

n

14

71,8 861,6 198,168 215,4 198,168 232,632

Total

5717,1

1314,93

3 1429,275 1314,933 1543,617

Volumul vînzărilor planificat în tabelul următor se efectuează în felul

următor:

PR= PMcurente +SPFî.p – SPFsf.p, unde

PMcurente – producţia marfă în preţuri curente;

SPFî.p – stocul producţiei finite la începutul perioadei;

SPFsf.p – stocul producţiei finite la sfîrşitul perioadei.

24

Pag.

pag


3.1.5. Planificarea producţiei realizate (volumului vînzărilor)

Tabelul: 7 (volumului vînzărilor)

Indicatorii

anulSpor

absolut,

Relativ, %

precedentplanifica

t creş

tere

spor

,

(1)=6(tab.5) (2)=7(tab.5) (3)=2-1(4)=2/1

*100%

(5)=3/1

*100%

1. Producţia-marfă

în preţuri comparabile,

mii.lei

4705 5355 650 113.815 13.81

2. Producţia marfă

în preţuri curente, mii.

lei

- 5717,1 - - -

3. Stocul producţiei

finite nerealizate, mii.

lei:

- 0 - - -

- la început de an - 0 - - -

- la sfîrşit de an - 0 - - -

4. Producţia

realizată, mii. lei- 5717,1 - - -

Am determinat producţia- marfă în preţuri comparabile, pentru anul 2012

constituind 4705 mii lei, şi pentru anul 2013 o creştere cu 13.81 % sau

113.815 mii lei, ce constituie 5355 mii lei. Producţia- marfă în preţuri curente

se preconizează a fi de 5717,1 mii lei, ceea ce constituie şi produţia realizată,

deoarece nu avem stocuri de producţie finiă.

3.2. Planul de aprovizionare tehnico – materială

Aprovizionarea tehnico – materială corespunde cu:

- organizarea aprovizionării cu resurse materiale;

25

Pag.

pag


- întocmirea planurilor de aprovizionare cu resurse materiale.

Prima sarcină o asigură secţia de aprovizionare a întreprinderii.

Distribuirea resurselor materiale se coordonează cu şefii secţiilor de

producţie. Organizarea aprovizionării tehnico – materiale prevede stabilirea

nomenclaturii resurselor materiale necesare pentru fiecare subdiviziune şi

asigurare cu ele în termene strict determinate.

Planificarea aprovizionării tehnico – materiale are loc în fiecare an

înainte de anul de planificare. Calculul necesităţii şi ale valorilor materiale

prime, materialelor principale şi materialelor auxiliare sunt prezentate în

tabelul 8

Tabelul: 8 (de aprovizionare tehnico – materială)

Pro

d

Tip

u Materia primă şi

materiale

Preţ pentru

o unitate de

Pentru o stic. coniac Pentru tot volumul de

producţie

26

Pag.

pag


ucţ

ia

l mat

e materie

(lei)

Norma

de consum

Suma,

(lei)

Cantitatea,

(mii unit)

Suma,

(mii lei)

(1) (2) (3) (4)=2*3 (5)=3*31(mii st.) (6)=5*2

Nis

tru

(0.

5 li

tre

stic

,)

Mat

eria

le d

e b

ază

Alcool etilic 70%

(litr.) 21 0,75 15,75 23,25 488,25

Apa (litr.) 1,7 0,6 1,02 18,6 31,62

Butoaie de stejar

100 l. 2700 0,0025 6,75 0,0775 209,25

Concentrat arm.

Stejar. 75 ml. 12 0,0025 0,03 0,0775 0,93

Sticlă 0,51,85 1 1,85 31 57,35

Dop (plută) 0,32 1 0,32 31 9,92

Etichetă 0,18 1 0,18 31 5,58

Marca de acciz0,12 1 0,12 31 3,72

Cutie de carton 0,3 1 0,3 31 9,3

Total (materiale de bază) 26,32 815,92

Mat

eria

le a

uxi

liar

e

Argint (Pentru

ionizare) 300 0,001 0,3 0,031 9,3

Filtu carton 500 0,005 2,5 0,155 77,5

Hidrocarburi

aromatice 250 0,005 1,25 0,155 38,75

Fenolii 150 0,005 0,75 0,155 23,25

Clei p/u etichetă 90 0,02 1,8 0,62 55,8

Total (materiale de auxiliare) 6,6 204,6

Res

urs

e

Energie termica1,2 0,2 0,24 6,2 7,44

Energie electrica 0,8 0,6 0,48 18,6 14,88

Apa 2,1 0,8 1,68 24,8 52,08

Total (resurse energetice) 2,4 74,4

TOTAL FINAL: 35,32 1094,92

3.3. Planul muncii şi a cadrelor

În acest compartiment al planului anual este necesar de a calcula pentru

secţii:

- personalul industrial productiv, inclusiv conform categoriilor;

- fondul retribuii (în total şi conform categoriilor);

27

Pag.

pag


- salariul mediu lunar;

- nivelul productivităţii muncii.

Pentru a calcula numărul de muncitori antrenaţi în procesul principal de

producţie este necesar de a elabora tabelul cu balanţa timpului de muncă.

Tabelul: 9 ( Planul muncii şi a cadrelor )

Indicatori Total

Fondul de timp calendaristic (zile) 365

Numărul zilelor nelucrate

a) zile de odihnă

b) sărbători

100

15

Fondul nominal de timp (zile) 250

Absenţă de la lucru (zile), inclusiv

a) concedii de odihnă

b) concedii de studii

c) concedii de maternitate

d) concedii medicale

e) absenţe cu permis administrativ

f) absenţe cu permis legislativ

24

-

-

24

17

5

Fondul real de timp (zile) 200

Durata medie a zilei de muncă (ore) 8

Fondul util de un muncitor (ore) 1 600

Numărul muncitorilor remuneraţi în acord şi antrenaţi în procesul de

producţie se calculează în baza normelor tehnologice ale cheltuielilor de

muncă pentru fabricarea producţiei după următoarea expresie:

unde:

- norma de timp pentru producerea a 31 mii stic. de producţie gata

28

Pag.

pag


= 215 om * oră

A – fondul anual de producţie concretă în unităţi naturale

A = 31 mii stic.

F – fondul anual de timp în medie pentru un muncitor

F = 1 550

Cin – coeficientul de împlinire a normelor de către muncitor

Cin = 0,8

oameni

Pentru deservirea liniei de îmbuteliere coniacului Nistru este necesar de

serviciile unui om . Salariul pentru fiecare categorie de personal este

prevăzut în modul următor:

Personal tehnico – ingineresc, conducători: nr. Salariu (lei)

şef de secţie 9000

inginer mecanic 7000

tehnolog 6800

contabil 5500

economist 4000

Pentru muncitorii care primesc salarii conform schimburilor

lucrate:

nr. Salariu (lei)

dozator – reglor 3800

controlor asupra sticlelor 3 2500

supraveghetor la etichetă 2 2300

supraveghetor la dopuri 2 2300

hamal 2 2200

lăcătuş 3000

garderobieră 1500

deriticătoare 1200

depozitar 2000

sudor 6500

29

Pag.

pag


Salariul secţiei lunar va fi:

SL = 9000 + 7000 + 6800 + 5500 + 4000 + 3800 + 3*2500 + 2*2300

+ 2*2300 + 2*2200 + 3000 + 1500 +1200 + 2000 + 6500 = 71400 lei

Salariul secţiei anual va fi:

Sa = 71400 * 12 = 856 800 lei

Determinăm numărul de muncitori salariaţi pe o unitate de timp, ce se

efectuiază conform normelor de timp de deservire a locurilor de muncă:

unde:

Nd – norma de deservire, oameni;

Ns – numărul schimburilor de lucru a utilajului pe an;

Nm.d. – numărul de maşini deservite;

Ft – fondul de timp de lucru a unui muncitor.

muncitori

Calculul muncitorilor salariaţi pe o unitate de timp care nu sunt

antrenaţi în procesul de producere este indicat în tabelul următor:

Tabelul: 10 (Calculul slujbaşilor salariaţi pe o unitate de timp)

Profesia Numărul de

muncitori

Salariul lunar,

lei

Salariul anual,

lei

hamal 2 4 400 52800

lăcătuş IV 1 3 000 36000

garderobieră 1 1 500 18000

deriticătoare 1 1 200 14400

depozitar 1 2 000 24000

sudor IV 1 6 500 78000

30

Pag.

pag


Fondul de salariu al muncitorilor se calculează ca suma salariului tarifar

şi salariul suplimentar plus adausuri de 6÷10%

Star = 52 800 + 36 000 + 18 000 + 14 400 + 24 000 + 78 000 = 223 200

lei

Stot = 223 200 + 0,08 * 223 200 = 241 056 lei

Calculul salariului conducătorilor :

Tabelul 11 (Calculul salariului conducătorilor) :

Profesia Nr. de muncitori Salariul lunar,

lei

Salariul anual,

lei

Şeful secţiei 1 9 000 108 000

Tehnolog 1 6 800 81 600

Inginer mecanic 1 7 000 84 000

Economist 1 4 000 48 000

Contabil 1 5 500 66 000

Total 5 32 300 387 600

Calculul muncitorilor salariaţi pe o unitate de timp care sunt antrenaţi

în procesul de producere este indicat în tabelul următor:

Tabelul 12 (Calculul muncitorilor salariaţi pe o unitate de timp) :

Profesia Nr. de muncitori Salariul lunar,

lei

Salariul anual,

lei

dozator – reglor 1 3 800 45 600

controlor asupra

sticlelor

3 7 500

90 000

supraveghetor la

etichetă

2 4 600

55 200

supraveghetor la

dopuri

2 4 600

55 200

Total 8 20 500 246 000

31

Pag.

pag


Tabelul 13 (Calculul salariaţi pe o unitate de timp) :

Categoria lucrătorului Nr. lucrătorilor Fondul de salarii anuale, lei

Muncitori 8 246 000

Conducători 5 387 600

Slujbaşi 7 223 200

Total 20 856 800

Calculul a unui salariu a unui muncitor mediu pe an se efectuiază după

formula:

, lei

unde:

Sa – fondul de salariu anual, lei

Pip – personalul industrial total

lei

Nivelul productivităţii muncii se calculează după formula:

, mln decalitri/an

unde: Pg – producţia globală;

mii sticle/an

Starea necesităţii timpului de muncă şi al salariului pentru producerea

vinului Nistru.

Tabelul 14 (Calculul salariaţi pe o unitate de timp) :

Operaţiile

tehnologice

Nr.

muncitorilor,

categoria

Cota

tarifară

pe

schimb,

lei

Norma

de

producţie

într – o zi

Norma de

consum a

muncitorilor

pe schimb

Cheltuieli pentru o

unitate

Om*or

ă

Salari

u, lei

Transportare

a materie prime

hamal 22 500 1 000 14 4,02

Transportare

a materiei

auxiliare

hamal 22 260 1 000 20 7,64

32

Pag.

pag


Norma de

livrare pe

schimb

8 19,5 500 1 000 113 334,08

Ambalarea în

cutii

1 18,9 790 169 15 3,69

Livrarea

producţiei finite

hamal 22 740 1 000 12 2,8

Total 174 352,23

Calculul cheltuielilor de muncă şi al fondului tarifar de salariu.

Tabelul 15 (cheltuielilor de muncă şi al fondului tarifar de salariu) :

Producţia U.M. Planul

de

producţie

La o unitate de

producţie

La tot volumul de

producţie

Cheltuie

li de muncă

om * oră

Salariu

l, lei/mii

decalitri

Cheltuie

li de muncă

om * oră

Salariul,

lei/mii

decalitri

Tiras mii

decal.

35 174 352,23

6090

12328,0

5

Nistru mii

decal.

31 174 352,23

5394

10919,1

3

Doina mii

decal.

26 174 352,23

4524 9157,98

Siurpriznîi mii

decal.

14 174 352,23

2436 4931,22

33

Pag.

pag


3.4.Planificarea preţului de cost, beneficiului şi rentabilităţii

Calculul de plan a preţului de cost pentru vinul Nistru se efectuiază în

baza articolelor de cheltuieli. Volumul anual de producţie constituie 8 mln

decalitri.

Tabelul 16 (Planificarea preţului de cost, beneficiului şi rentabilităţii) :

ArticoleNorma de

consum

Pret de cost a

unei resurse

Costul pentru

O unitate de

producţie ,

lei/tonă

tot volumul de

producţie , lei

Vin 0.45 2.9 450 3600

Adaosuri 0.05 0.15 50 400

Sticlă 0.2 0.15 200 1600

Dop 0.02 3 20 160

Etichetă 0.01 0.0065 10 80

Ladă de carton 0.5 1.15 50 40

Apă potabilă 3,6 10.37 36 288

Deşeuri recuperate

şi realizate- - - -

Materiale principale - - 6500 52000

Materiale auxiliare - - 1200 9600

Energie electrică,

Kw

168,8 1.33 224,504 1796

Salariul

muncitorului de

bază(total)

- - 4768 38144

Salariul adăugător - - 50 400

Defalcări , asigurări

sociale

- - 1000 8000

Cheltuieli pe secţie - - 850 6800

Cheltuieli pentru

întreprindere

- - 900 7200

Pierderi rebut - - 100 800

Alte cheltuieli - - 150 1200

Preţ de cost - - 16558 132108

Cheltuieli

comerciale

- - 1400 11200

Preţ de cost total - - 17958 143308

34

Pag.

pag


Preţul de producţie pentru tot volumul de producţie planificat va fi:

PC1 = 60 * 8 = 640 mln. lei

Articolul 9 şi 10 se repartizează proporţional salariului total al muncitorului de

bază reeşind din procesul stabilit la întreprindere, iar articolul 13 – proporţional preţului

de cost de la fabrică.

Calculăm beneficiul de la o unitate de producţie (Bi) din următoarea relaţie:

Bi = Pi – PC i, lei

unde:

Pi – preţul engros de livrare;

PCi – preţul de cost total pentru o unitate de producţie( un mln decalitri ).

Bi = 11 930 – 10 930 = 1 000, lei

Beneficiul de la producţia marfă se calculează după formula:

Bp.m. = PM – PCp.m., mii lei

unde:

PM – producţia marfă,

PCp.m. – preţul de cost al producţiei marfă

Bp.m. = 1 230,82 – 1 075,62 = 155,2 mii lei

Calculăm rentabilitatea producţiei după formula:

%

%

3.5. Dezvoltarea tehnică şi organizatorică a producţie.

Determinarea efectului economic al liniei de fabricare a vinului DIONIS care constă din:

conveer, maşină de spălat sticle, maşină de turnat, maşină de dopuit, pasterizator, maşină de

etichetat.

Efectul economic pe parcursul perioadei de exploatare se calculează după formula:

unde:

35

Pag.

pag


RA – rezultatul economic anual, RA = 125 430 lei

CA – cheltuieli pentru realizarea anumitului tip de produs;

NR – norma de renovare a fondurilor fixe în folosirea producţiei;

RN – coeficientul normativ de eficacitate a investiţiilor capitale, RN = 0,1.

unde:

t – durata de serviciu a fondurilor fixe

CA = CCA + ( NR + RN ) * K

unde:

CCA – cheltuieli curente pe percursul unui an,

CCA = 865321 lei

K – investiţii capitale pentru implimentarea tehnologiilor noi,

K = 20840 mii lei

CA = 865 321 + ( 0,0424 + 0,1 ) * 20840 = 868 288 lei

lei

Determinarea efectului economic din condiţia a doua: K = 2685 lei

CA = 865 321 + ( 0,0424 + 0,1 ) * 2685 = 865589,5 lei

lei

Efectul economic al implimentării maşinei va fi:

, mii lei

= 2731102 – 2729216 = 1886 lei

În urma implimentării maşinilor noi, modernizate vom face calculul de recuperare:

ani

36

proiect. managementul interprinderiide divin

Documents