proiect pedagogii alternative

8/16/2019 proiect pedagogii alternative

1/7

“O alternativa la alternative”

INFORMA II DESPRE PROIECTȚ

Titlul proiectului: ”O alternativa la alternative”Categoria în care se încarea!" proiectul: Proiect cultural#artisticTipul e proiect: inter$ue eanț

C% RE&'MAT'( PROIECT'('I )DESCRIERE*

Persoane i+plicate:care iactice in invata+antul pri+ar Elevi in clasele I , I-.Activit" i propuse: ser/ari0 cursuri e 1or+are0 e2po!i ii e lucr"ri0 +as" rotun"%ț ț

Parteneri: Feeratia 3alor1 Ro+ania.Asocia4ia Ro+5n" pentru o 6coal" Moern" Celestin Freinet

D% PRE&ENTAREA PROIECT'('I

În pedagogia Freinet şcoala este centrată pe elev şi astfel se reduce distanţa,

uneori periculoasă, dintre elev şi profesor. Dacă în învăţământul tradiţional elevul

asculta şi memora ceea ce spunea profesorul, în alternativa Freinet educaţia trebuie să-l

aibă pe elev ca pe un ax în urul căruia să gravite!e totul. "rofesorul se adaptea!ă la

nevoile elevului, aută şi nu atenţionea!ă sau pedepseşte. Freinet militea!ă pentru o

educaţie prin reuşite, singura care consolidea!ă dinamismul personal. #rice copil este

capabil de reuşită, esenţial este să nu-l împingem spre eşec prin exigenţe exagerate sau

premature. $a Freinet libertatea capătă sens atunci când înseamnă, nu posibilitatea de a

nu face nimic, nici aceea de a face orice, ci posibilitatea de alegere între activităţi

diverse. Freinet nu conferă copilului o dimensiune mitică, nu cade în pedolatrie% copilul

teoretic al lui Freinet aparţine totdeauna grupului-clasă şi unei comunităţi sociale şi

culturale. Freinet se pronunţă pentru o educaţie a muncii. &ducaţia trebuie să-şi

găsească motorul esenţial în muncă creatoare, liber aleasă şi asumată. În cucerirea


2/7

autonomiei fiecare trebuie să înveţe să-şi fixe!e singur obiectivele, în loc să aştepte să-i

fie mereu impuse din exterior. 'coala devine un loc de producţie decisă cooperativ de

elevi prin creaţii, cercetări, deprinderi dobândite% ea este astfel adevărata pregătire

pentru o lume a muncii în care fiecare va putea participa la deci!ii.

&ducaţia trebuie să aibă drept punct de plecare copilul real cu nevoile salefireşti. 'coala trebuie să asigure continuitatea cu valorile trecutului. Deoarece valorile

tradiţionale se întrupea!ă în mediu, greşeala cea mai gravă pe care o poate face şcoala

este de (a smulge copilul familiei, mediului, tradiţiei în care a fost crescut, atmosferei

care l-a înconurat, gândului şi dragostei care l-au )rănit, muncii şi ocurilor care au fost

pentru el preţioase experienţe, pentru a-l muta cu forţa în mediul atât de diferit care este

şcoala, raţională, formală şi rece precum ştiinţa acelora care ar vrea s-o transforme într-un templu.

"rima şcoală care a propus o alternativă sistemului educaţional clasic a fost

şcoala *aldorf. Întemeiată de către +udolf teiner la tuttgart, ca urmare a sugestiei

făcute de conducătorul fabricii de ţigarete *aldorf storia, pentru copiii salariaţilor,

+udolf teiner va pune ba!ele pedagogiei *aldorf. În +omânia dupa //, 0inisterul

&ducaţiei si 1ercetării recunoaşte pedagogia *aldorf ca alternativă educaţională. &senţa

pedagogiei *aldorf este 2copilul privit ca o entele)ia2 - fiinţa care-şi poate purta ţelul in

sine, fiind alcătuită din trup, suflet si spirit, şi nu doar re!ultat al eredităţii - după cum

preci!ea!ă însuşi autorul. 3a!a pedagogiei *aldorf este cunoaşterea omului şi mai ales

a copilului în cele două momente dificile, respectiv / i /-4 ani 5adevărate treceri aleș

rubiconului6.

În ca!ul acestei metode educative se pune accent pe autoritatea dascălului în

faţa elevilor. pre deosebire de sistemul tradiţional aplicat la noi în +omânia

*aldorf îşi propune o sensibili!are a factorului educaţional, însă nu trebuie uitate

următoarele aspecte7

- societatea românească se află încâ în plină tran!iţie poate de aceea este încă

refractară la ceea ce este nou%

- sursele de documentare şi informare care se potrivesc acestui tip de educaţie

sunt încă puţine%

- piedica cea mai mare o constituie lipsa banilor, de aceea este preferat sistemul%


3/7

tradiţional unde învăţământul este gratuit.

Date fiind cele expuse mai sus, consideram ca este necesar un proiect educational in

urma caruia cadrele didactice din invatamantul traditional sa-si insuseasca anumite

principia pedagogice ale invatamantului alternative, sa reali!e!e sc)imburi de

experienta cu scilile alternative din +oamania pentru a putea ridica calitatea sistemuluieducational traditional romanesc.

O/iective pentru copii:• De!voltarea creativităţii copiilor%• ociali!area copiilor prin participarea la ac iuni comune cu scolarii dinț

alte unită i%ț• 1unoaşterea şi utili!area unor te)nici de lucru variate%• timularea şi cultivarea la copii a înclinaţiilor, aptitudinilor şi talentelor

artistice în vederea reali!ării unor dramati!ări.

O/iective pentru carele iactice:• De!voltarea unor relaţii de parteneriat dea existente şi abordarea

altora %• 8mplicarea cadrelor didactice în reali!area temelor propuse pe parcursul

desfă urării proiectului%ș• 8nsusirea unor cunostinte legate de aplicarea alternativelor pedagogice.

7rup int"ț :• copii din învăţământul primar%• cadre didactice din invatamantul primar.

8ene1iciari :• Direcţi 7 copii, părinţi, cadre didactice

Durata proiectului7 #ctombrie 9:; < 8unie 9:=

Calenarul activit" ilorț 7 #ctombrie 9:; - ># alternativa a alternativelor> < lansarea proiectului. ?oiembrie 9:; < 1ursuri de formare < formatori *aldorf Decembrie 9:; $umea sărbătorilor de iarnă < o lume de

poveste> < serbări scolare in scoala traditionala, scoala *aldorf, scoala Freinet $umea copiilor> < expo!i ie cu lucrări practiceț 0artie 9:=- 1ursuri de formare < formatori Freinet

prilie 9:= < >i eu scriu povesti...> < expo!i ie cu creatii literareț 0ai 9:= < &valuarea proiectului < ac iune de diseminare 5masă rotundă6ț


4/7

Resurse 7

'+ane 7 colari, cadre didactice, părinţiș , specialişti din diverse domenii,colaboratori oca!ionali sau permanenţi

Materiale7• 0ateriale şi ustensile specifice educaţiei plastice %• lbume, 1D-uri, casete audio, retroproiector, diplome pentru cadrele

didactice şi copii postere, brosuri Finaciare:

• utofinan areț

Re!ultate scontate :• De!voltarea relaţiilor de colaborare şi împărtăşirea experienţei po!itive între

cadre didactice şi între colectivele de copii pe care îi îndrumă %• +eali!area unor expo!iţii cu lucrări reali!ate%• 8mplicarea activă a cadrelor didactice i a copiilor în activită ile desfă urate înș ț ș

cadrul proiectului%• 1ultivarea disponibilită ilor practice ale copiilor prin activită i extracurriculare%ț ț• timularea poten ialului artistic-creativ al copiilor.ț

Moalit" i e +onitori!are i e evaluare a proiectului:ț ș discu ii de grup, c)estionare,ț

observarea directă

I+pactul proiectului :8mplementarea proiectului va avea impact asupra 7- grupului intă 5generarea unor sc)imbări specifice6%ț- partenerilor din proiect 5dobândirea unor informaţii şi abilităţi6%-unităţilor şcolare din vecinătate 5diseminarea bunelor practici identificate prin proiect6.

Sustena/ilitatea proiectului:

Dorim continuarea proiectului i în anii următori, pe alte domenii de activitate.ș

Activit" i e pro+ovare9+eiati!are0 ise+inareț 7- "romovarea activită ilor desfă urate în cadrul 1omisiilor metodice din unită ileț ș ț

participante la proiect%- pari ii mass-media%ț- "ublicarea unor articole în revistele de specialitate%- 0asă rotundă.


5/7

PROIECT ED'CA IONA( INTER'DE EANȚ Ț „O alternativa a alternativelor”

RE7'(AMENT

"roiectul de adresea!ă copiilor si carelor iactice in înv"4"+5ntul pri+ar care doresc să participe la activită ile din cadrul proiectului educa ional, după următorulț țcalendar7 #ctombrie 9:; - ># alternativa a alternativelor> < lansarea proiectului. ?oiembrie 9:; < 1ursuri de formare < formatori *aldorf Decembrie 9:; $umea sărbătorilor de iarnă < o lume de

poveste> < serbări scolare in scoala traditionala, scoala *aldorf, scoala Freinet $umea copiilor> < expo!i ie cu lucrări practiceț

0artie 9:=- 1ursuri de formare < formatori Freinet prilie 9:= < >i eu scriu povesti...> < expo!i ie cu creatii literareț 0ai 9:= < &valuarea proiectului < ac iune de diseminare 5masă rotundă6ț

Fiecare participant la proiect va trimite Fi a de înscriere si cordul de parteneriatș

ctivităţile desfăşurate la fiecare temă vor fi trimise până la sfârşitul fiecărei luni, laadresele de contact . @or fi menţionate următoarele date7

numele instituţiei clasa, învă ător ț titlul activităţii scop, obiective locul desfăşurării scurtă descriere a activităţii 9 fotografii din timpul activităţii.Pentru 1iecare e2po!i ie organi!at" în carul acestui proiect )lunile 1e/ruarie iț ș

aprilie* se vor tri+ite +a2i+ ; lucr"ri ale copiilor 9 caru iactic%In col4ul in reapta $os0 pe spatele lucrarii0 se vor +en4iona pe o etic


6/7


7/7

FI > DE ?NSCRIEREȘPROIECT ED'CA IONA( NA IONA(Ț Ț”O alternativa a alternativelor”

1D+B$ D8D1A817

1#$7Ș

D+&71$ 7

DA& D& 1#?A1A7 A&$. 7 &-08$7

proiect pedagogii alternative

Documents