proiect pid etapa 1 (1)
DESCRIPTION
proiect PIDTRANSCRIPT
Product
ie
industia
la
durabil
a
Cuprins
Cap. I. Prezentarea generala a industriei clor alcalilor
1.1.Descrierea profilului si a distributiei geografice
1.2.Caracterizarea produselor
1.3.Prezentarea productiei si consumurilor la nivel regional si global
Cap. II. Descrierea procesului industrial
2.1.Descrierea fazelor procesului
2.2.Schema bloc a procesului
2.3.Schema fluxului tehnologic
Cap. III. Inventarul emisiilor poluante rezultate din proces
3.1.Emisii rezultate din proces
3.2.Identificarea si analiza pierderilor din proces
3.3.Inventarierea substantelor toxice si periculoase
Cap. IV. Evaluarea performantei procesului pe baza indicatorilor de dezvoltare durabila
Cap. V. Posibilitati de prevenire si control al poluarii
Cap. VI. Concluzii generale
Bibliografie
ETAPA 1: PREZENTAREA GENERALA A INDUSTRIEI VARULUI
1.1. Descrierea profilului si a distributiei geografice
Producţia de var a cunoscut o mare dezvoltare în ultimii ani, atât ca volum cât şi
ca diversitate şi calitate. În condiţiile actuale, calitatea produsului devine factorul
cel mai important pentru creşterea eficienţei economice a întregii activităţi a industriei
lianţilor, pentru creşterea nivelului de calitate a construcţiilor realizate, precum şi pentru
sporirea volumului de produse destinate exportului.
Varul este singurul material care are o vechime de peste 7500 de ani in industria
constructiilor, avand poziţia de lider de necontestat pentru utilizarile lui.
Pentru fabricarea varului se foloseste piatra de var de origine muntoasă ce conţine carbonat
de calciu Ca COS, carbonat de magneziu Mg COS şi adaose în formă de nisip şi argilă.
La o temperatură de 800 - 1000°C în cuptor special de piatra de calcină - magneziana disociază în oxid de calciu CaO , oxid de magneziu MgO şi bioxidul de carbon CO2 . În afară de acesti trei componente, după procesul de ardere mai avem în procent scăzut elemente ca: SiO2 , Al2O3 , Fe2O3 .
Clasificarea varului se realizeaza:
1.Dupa densitate in gospodaria obsteasca varul se clasifica in : a) De constructii. b) Tehnic.
2. Dupa modul de intarire varul de constructii este :a) Var aerian- are posibilitatea de a se întări numai în condiţii normale cu mediu uscat .b) Var hidraulic- spre deosebire de varul aerian poate să-şi menţină duritatea
şi să se ţntărească într-un mediu apos
Din punct de vedere al productiei varul a cunoscut o mare dezvoltare în ultimii ani, atât ca
volum cât şi ca diversitate şi calitate. În condiţiile actuale, calitatea produsului devine factorul cel
mai important pentru creşterea eficienţei economice a întregii activităţi a industriei lianţilor,
pentru creşterea nivelului de calitate a construcţiilor realizate, precum şi pentru sporirea
volumului de produse destinate exportului.
Producţia mondială de var a crescut constant de la sub 60 de milioane de tone în 1960 la o
cifră de aproape 140 de milioane în 1989. Asociaţia europeană de var, estimează totalul
producţiei mondiale de var la 300 de milioane de tone.
1.2. Caracterizarea pietei si a produselor
Producţia de var a cunoscut o mare dezvoltare în ultimii ani, atât ca volum cât şi ca
diversitate şi calitate. În condiţiile actuale, calitatea produsului devine factorul cel mai important
pentru creşterea eficienţei economice a întregii activităţi a industriei lianţilor, pentru creşterea
nivelului de calitate a construcţiilor realizate, precum şi pentru sporirea volumului de produse
destinate exportului.
Varul (oxid de calciu) sau varul hidratat (hidroxid de calciu) este utilizat in aplicatii multiple
in viata obisnuita ca obtinerea otelului, stabilizarea solurilor, constructii – mortare, papetarie,
chimicale, materiale plastice, covoare, vopsele, controlul poluarii, tratarea apei, astfel industria
varului si a produselor pe baza de var este in ascensiune.
Piaţa varului la nivel mondial este estimatã la 35-36 de milioane de euro, cu rate de creştere
de pânã la 10% anual, datorita creşterii cererii de materiale de construcţii
Pe piaţa românească a varului, alături de achizitorul HeidelbergCement AG şi de Societatea
Comercială "Tagrimpex Romcif" - S.A. Fieni sunt prezenţi următorii producători: Societatea
Comercială "Lafarge Romcim" - S.A. cu fabricile: Medgidia, Târgu Jiu, Societatea Comercială
"Holcim Romania" - S.A. cu fabrica Aleşd, numeroşi producători locali (vărării), combinatele
siderurgice, fabricile de zahăr care produc pentru nevoile proprii etc.
Produse pe baza de var
1.Mortar si ipsos
Pentru realizarea acestora varul a fost utilizat ca agent de legătură. Deşi este mai încet în
protecţie până la întărire faţă de mortarul din ciment pur, mortarul de var (sau „bastard”) îşi
păstrează avantajul plasticităţii şi astfel se aplică rapid. Lucrările de zidărie cu mortar de var
prezintă aceeaşi rezistenţă, cu toate acestea este mai impermeabil, mai maleabil şi mai puţin
sensibil.
3. Materiale de constructii
Mai multe categorii de materiale de construcţii sunt folosite cu varul şi carbonatul de calciu
-cărărmizi din siliciu-calcar, care conţin combinaţia de var şi nisip silicos;
-beton celular, obţinut din mortar gazificat bazat pe nisip silicos, var şi ciment;
-cărămizi decorative galbene sau roz-portocalii, obţinute prin decolorarea oxidului de fier din
argilă prin carbonatul de calciu în granulaţie fină: concret, în toate formele sale, carbonatul
de calciu în granulaţie fină face cărămizile mai netede, cu aspect mai elegante şi mai puţin
poroase.
3. Vopsele, coloranţi, lacuri şi filere
Varul este utilizat de foarte mult timp ca produs de bază în văruirea pereţilor, datorită unor
calităţi ca: rezistenţa la rugină, umiditate şi foc, cât şi datorită caracterului natural alb şi a rolului
de dezinfectare. Însă varul este utilizat şi pentru a obţine pigmenţi de alb, cum ar fi albul satinat .
4.Stabilizatori pentru sol
Pietrele şi nisipul calcaroase, atent gradate, sunt utilizate pe scară largă în construcţia
terasamentelor şi a drumurilor, în fabricarea betonului şi a asfaltului. Aveste produse sunt din ce
în ce mai standardizate.
Adăugarea varului în solurile argiloase este extrem de răspândită în fundaţiile drumurilor,
liniilor ferate, parcărilor, aeroporturilor etc.
Varul hidratat este utilizat ca filer în amestecurile de asfalt şi în matriţele de asfalt: aditivul
îmbunătăţeşte semnificativ coeziunea amestecului şi încetineşte îmbătrânirea (mai puţine crăpări
ale asfaltului).
1.3. Prezentarea productiei si consumurilor la nivel regional si global
Productia mondiala de var a crescut constant de la sub 60 de milioane de tone in 1966 la o
cifra de aproape 140 de milioane in 1989. Datorita recesiunii economice generale productia de
var a scazut pe la mijlocul anilor 1970 si inceputul anilor 1980 iar recesiunea mondiala recenta a
dus la o scadere a productiei la 120 de milioane de tone in 1995, dupa cum arata si figura 2.1
cifrele aratate nu ofera o imagine globala deoarece o proportie semnificativa din productia de var
se afla la punctul de folosire (de exemplu,productia de var captivata de fier si otel, industriile de
zahar) si prin urmare nu intra pe piata.
Tara Ramuri producatoare de var
Austria 7
Belgia 6
Danemarca 2
Finlanda 4
Franta 19
Germania 67
Grecia 44
Irlanda 4
Italia 32
Portugalia 12
Spania 26
Suedia 6
Anglia 9
Total 238
Consumul total de var din UE a stagnat deoarece sectoarele cu cererea mai mare, precum
tratarea apei si desulfurizarea gazului lichid, au compensat doar partial cererea scazuta din
sectoarele de metalurgie si otelarie traditionale. Pe termen mediu, piata UE pentru var ar trebui
sa ramana stabila dar ea poate fi afectata de importurile din Europa de Est.
Consumul varului din vanzarile efective in tarile UE de catre diferite sectoare se prezinta
astfel:
Prelucrarea fierului si otelului 6 – 10 milioane tone pe an
Fabricarea hartiei 4 milioane tone pe an
Industria de zahar 2 milioane pe an