proiect protectie sociala.docx

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

ANALIZA PRIVIND PROTECȚIA SOCIALĂ A ȘOMERILOR ȘI

STIMULAREA OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCĂ

Studenți: Celmic Gabriela, [email protected]

Chiva Andreea Beatrice, [email protected]

Grupa 1536, Seria A, Anul III

București

2014

Cuprins

I. Noțiunea de șomaj. Tipuri de șomaj

II. Cadrul instituțional al protecției sociale a șomerilor

III. Sistemul asigurărilor pentru șomaj

IV. Indemnizaţia de şomaj

V. Măsuri de combatere a şomajului

VI. Măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă

VII. Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor

VIII. Situația șomerilor din România

I. Noțiunea de șomaj

Cuvântul șomaj provine de la cuvântul francez „chomage”, care la rândul său l-a

preluat din limba latină „caumare”, acesta din urmă fiind provenit din limba greacă „cauma”

care înseamnă „caldură mare” din cauza căreia înceta orice activitate.

Șomajul reprezintă un dezechilibru, un excedent al ofertei față de cererea de muncă cu

niveluri de evoluție și caracteristici diferite de la o țară la alta. 1

Legea 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea

ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, prevede că este șomer

persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea

condițiilor de pensionare;

b) starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci;

c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit

legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru

șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare;

d) este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc de

muncă;2

Conform legii 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și

stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, șomerii sunt

persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situații:

a) le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor;

b) le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;

c) le-a încetat mandatul pentru care au fost numiți sau aleși, dacă anterior nu au fost încadrați

în muncă sau dacă reluarea activității nu mai este posibilă din cauza încetării definitive a

activității angajatorului;

d) a expirat durata pentru care militarii au fost angajați pe bază de contract sau li s-a desfăcut

contractul din motive neimputabile lor;

e) le-a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator, din motive neimputabile

lor;

f) au încheiat contract de asigurare pentru șomaj și nu realizează venituri sau realizează, din

activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de

referință, învigoare;

1 Tănăsescu P., ,,Asigurări și protecție socială în România”, Editura C.H.Beck, București, 2009, p.59 2 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L76-2002_act.pdf

g) au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate și care, ulterior, au

redobândit capacitatea de muncă și nu au reușit să se încadreze în muncă;

h) le-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive neimputabile lor, în perioada

de suspendare a acestora, potrivit legii;

i) reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai este posibilă

la unitățile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive a

activității, sau la unitățile care au preluat patrimoniul acestora;

j) le-a încetat activitatea desfășurată exclusiv pe baza convenției civile.3

Tipuri de șomaj

Există mai multe forme de șomaj: șomaj conjuctural sau ciclic (ca urmare a reducerii

activității economice), șomaj structural (ca urmare a modificării structurii economiei

naționale), șomaj tehnologic (cauzat de modificările tehnologiilor vechi cu cele noi), șomaj

sezonier (întalnit la profesiunile sezoniere din tursim, agricultură, construcții etc.), șomaj

fricțional (cauzat de perioada de timp necesară trecerii de la un loc de muncă la altul, căutării

unui loc de muncă etc.)4

1. Șomaj ciclic sau conjunctural

Șomajul ciclic sau conjunctural este determinat de crizele economice, de crize parțiale

sau alte crize specifice unei conjuncturi nefavorabile, trecătoare, dar care se repetă și care duc

la reducerea activității economico- sociale. Astfel, în timpul unor faze ale ciclului economic,

nu întreaga forță de muncă găsește locuri suficiente de muncă, indiferent de nivelul său de

calificare.5

2. Șomaj structural

Șomajul structural este determinat de factori reali, fiind rezultatul reglementărilor

instituționale ale economiei, care includ: organizațiile guvernamentale și private, tipurile de

aranjamente ale pieței, demografie, legi și reglementări. Importanța acestor aspecte

instituționale pentru șomajul structural se leagă de implicațiile lor asupra rigidităților

salariului real, asupra ofertei forței de muncă, formării prețurilor și asupra eficacității

proceselor de căutare și de asigurare a concordanței de pe piața muncii.6

3. Șomaj fricțional

3 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L76-2002_act.pdf4 Tănăsescu P., ,,Asigurări și protecție socială în România”, Editura C.H.Beck, București, 2009, p.595 Bistriceanu Gh. D., ,,Asigurări și reasigurări în România”, Editura Universitară, București, 2006, p. 1666 Crăciuneanu V., ,,Asigurări și protecție socială”, Editura Universitară, București, 2013, pp. 116-117

Șomajul fricțional (de căutare sau intermitent) se formează în perioada de trecere de la

o muncă la alta sau în căutarea primului loc de muncă. Apare ca urmare a practicării

contractelor de muncă pe o prioadă scurtă, din cauza incertitudinii afacerilor unor agenți

economici. J.M. Keynes relevă că acest tip de șomaj are caracter permanent, pentru că în orice

economie există resurse de muncă nefolosite între două ocupări.7

II. Cadrul instituțional al protecției sociale a șomerilor

Instituțiile implicate în realizarea strategiilor, planurilor și programelor naționale, în profil

de ramură și teritoral ale Guvernului sunt:

a. Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice;

b. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

c. ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale;

d. organizațiile sindicale și asociațiile patronale reprezentative la nivel național;

e. prefecturile și autoritățile administrației publice locale;

f. Comisia Națională de Promovare a Ocupării Forței de Muncă.8

MMFPSPV are, în domeniul ocupării forței de muncă, următoarele atribuții:

urmărește tendințele de pe piața muncii și elaborează strategii, prognoze și programe

naționale privind ocuparea forței de muncă, formarea profesională a șomerilor și

egalitatea de șanse pe piața muncii;

elaborează și avizează proiectele de acte normative în domeniul ocupării, formării

profesionale, promovării egalității de șanse pe piața muncii;

elaborează proiectul Bugetului asigurărilor pentru șomaj;

deleagă anual atribuțiile de ordonator principal de credite pentru Bugetul asigurărilor

pentru șomaj, conform legii;

umărește, pe baza rapoartelor trimestriale și anuale, execuția Bugetului asigurărilor

pentru șomaj și exercită controlul asupra realizării politicilor, strategiilor, planurilor și

programelor privind forța de muncă de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței

de Muncă;

împreună cu alte ministere și organe de specialitate realizează și actualizează

Clasificarea ocupațiilor din România;

promovează programe, propune acorduri și implementează proiecte de colaborare

internațională în domeniile ocupării, formării profesionale și egalității de șanse pe

piața muncii;

7 Bistriceanu Gh. D., ,,Asigurări și reasigurări în România”, Editura Universitară, București, 2006, p. 1678 Crăciuneanu V., ,,Asigurări și protecție socială”, Editura Universitară, București, 2013, p. 119

stabilește indicatorii de performanță managerială și nivelul acestora, în baza cărora se

încheie anual, contractul de performanță managerială cu Agenția Națională pentru

Ocuparea Forței de Muncă. 9

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în domeniul realizării

serviciilor de ocupare și formare profesională trebuie să asigure:

respectarea caracterului concurențial al activităților de pe piața muncii;

accesul nediscriminatoriu la serviciile prestate în domeniul ocupării și formării

profesionale;

orientarea activității către nevoile clienților prin întocmirea planurilor individuale de

acțiune și promovarea unor servicii prompte și de calitate;

confidențialitatea datelor personale ale clienților;

transparență în activitatea desfășurată și în privința rezultatelor obținute; 10

Comisia Națională de Promovare a Ocupării Forței de Muncă are următoarele

atribuții:

supune atenției Guvernului strategii și politici pentru creșterea nivelului și calității

ocupării forței de muncă în corelație cu programele de dezvoltare economică și

socială;

stabilește direcțiile dezvoltării resurselor umane la nivel național, în profil de ramură și

teritorial;

asigură armonizarea programelor de dezvoltare a resurselor umane finanțate din

fonduri publice sau din alte surse;

face propuneri pentru elaborarea unor acte normative privind ocuparea forței de muncă

și de îmbunătățire a legislației în acest domeniu;

face propuneri pentru inițierea unor măsuri proactive de combatere a șomajului prin

politici fiscale, ajustări structurale, reconversie profesională. 11

III. Sistemul asigurărilor pentru șomaj

Calitatea de asigurat

În condițiile legilor în vigoare, în sistemul asigurărilor pentru șomaj sunt asigurate

persoanele fizice, denumite asigurați. Asigurații sunt obligați să plătească contribuțiile de

asigurări pentru șomaj și au dreptul să beneficieze de indemnizație de șomaj. Asigurații pot fi:

9 Crăciuneanu V., ,,Asigurări și protecție socială”, Editura Universitară, București, 2013, p. 11910 Bistriceanu Gh. D., ,,Asigurări și reasigurări în România”, Editura Universitară, București, 2006, pp. 187-18811 Crăciuneanu V., ,,Asigurări și protecție socială”, Editura Universitară, București, 2013, p. 121

a. Cetățenii români care sunt încadrați în muncă sau realizează venituri în România, în

condițiile legii, cu excepția persoanelor care au calitate de pensionari;

b. Cetățenii români care lucrează în străinătate, în condițiile legii;

c. Cetățenii straini sau apatrizi care, pe perioada în care au domiciliul sau reședința în

România, sunt încadrați în muncă sau realizează venituri, în condițiile legii.

În sistemul asigurărilor pentru șomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

a. persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau pe

bază de contract de muncă temporară, în condițiile legii, cu excepția persoanelor care

au calitatea de pensionari;

b. funcționarii publici și alte persoane care desfășoară activități pe baza actului de

numire;

c. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în

cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului;

d. soldații și gradații voluntari;

e. persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;

f. alte persoane care realizează venituri din activități desfășurate potrivit legii. 12

Angajatorii la care își desfășoară activitatea persoanele amintite sunt obligați să

depună, potrivit prevederilor legale, pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru

care se datorează veniturile persoanelor respective, declarația prvind obligațiile de plată a

contribuțiilor sociale și evidența nominală a persoanelor asigurate, prevazută de lege.

Persoanele pot încheia contract de asigurare pentru șomaj cu agenția pentru ocuparea

forței de muncă în a cărei rază teritorială îsi au domiciliul, sau după caz, reședința, dacă au cel

puțin vârsta de 18 ani și sunt asigurate în sistemul public de pensii si în sistemul asigurărilor

sociale de sanatate.

Venitul lunar pentru care se asigură persoanele menționate nu poate fi mai mic decât

salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit potrivit legii, și mai mare decât

echivalentul a de 5 ori câștigul salarial mediu brut, stabilit potrivit legii, în vigoare în luna

pentru care se plătește contribuția de asigurare pentru șomaj.13

IV. Indemnizaţia de şomaj

Indemnizaţia de şomaj reprezintă o formă principală de protecţie socială a şomerilor şi

a persoanelor asimilate, ce constă dintr-o sumă de bani fixă, neimpozabilă care se stabileşte şi

se acordă lunar,o anumită durată de timp, diferenţiat pe categorii de persoane şi vechime în

12 Crăciuneanu V., ,,Asigurări și protecție socială”, Editura Universitară, București, 2013, pp. 121-12213 Crăciuneanu V., ,,Asigurări și protecție socială”, Editura Universitară, București, 2013, p. 122

muncă (stagiu de cotizare) cu luarea în considerare a salariului de bază minim brut pe ţară,în

vigoare la data stabilirii acesteia.

Şomerii beneficiază de idemnizaţia de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele

condiţii:

a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei

înregistrării cererii;

b) nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate venituri mai mici decât

indemnizaţia de şomaj;

c) nu îndeplinesc condiţiile legale de pensionare;

d) sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au

domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri

în acea localitate.14

Indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor pe o perioadă de 6 luni şi este o sumă fixă,

lunară al cărei cuantum reprezintă 50 % din valoarea indicatorului social de referinţă, în

vigoare la data stabilirii acesteia.

Indemnizaţia de şomaj prevăzută se acordă şomerilor, o singură dată, pentru fiecare

formă de învaţământ absolvită.15

V. Măsuri de combatere a șomajului

Măsurile de combatere a șomajului se direcționează către două tipuri de politici:

politici pasive și politici active.

Politicile pasive de combatere a șomajului sunt folosite pentru a genera venituri

persoanelor devenite șomere. Aceste venituri pot fi ajutorul de șomaj, asistență acordată

șomerilor și plăți compensatorii din fonduri publice. Mărimea șomajului trebuie astfel gândită

încat sa nu încurajeze perosanele sa recurgă la această formă de protecție socială în mod

deliberat. Politicile active sunt folosite pentru reducerea nivelului în mod efectiv. Sunt axate

pe consultanță și orientare profesională, programe de recalificare și reorientare a șomerilor

spre alte domenii de activitate, crearea de noi locuri de muncă.16

VI. Măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă

Dacă au loc restructurări ale activităţii care pot conduce la modificări substanţiale ale

numărului şi structurii profesionale a personalului şi la concedieri colective, angajatorii sunt

14 Bistriceanu Gh. D, ,,Sistemul Asigurărilor şi reasigurărilor din România“, Editura Universitară, Bucureşti, p. 19015 Crăciuneanu V., ,,Asigurări și protecție socială”, Editura Universitară, București, 2013, p.124 16 Tănăsescu P., ,,Asigurări și protecție socială în România”, Editura C.H.Beck, București, 2009, p.59

obligaţi să înştiinţeze agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în vederea adoptării unor

măsuri pentru combaterea şomajului şi prevenirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor

concedieri.

Creşterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se

realizează de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în principal prin:

a) informarea şi consilierea profesională

b) medierea muncii

c) formarea profesională

d) consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea

unei afaceri

e) completarea veniturilor salariale ale angajaţilor

f) stimularea mobilităţii forţei de muncă

Angajatorii care încadrează în muncă pe o perioadă nedeterminată şomeri în vârstă de

peste 45 de ani sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale sunt

scutiţi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuţiei datorate la bugetul asigurărilor pentru

şomaj, aferente persoanelor încadrate în aceste categorii, o sumă egală cu un salariu de bază

minim brut garantat în plată, în vigoare, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de

serviciu cel puţin 2 ani.

Angajatorii care încadrează în muncă persoane din rândul şomerilor, pe care le menţin

în activitate pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la data angajării, beneficiază de reducerea

sumei reprezentând contribuţia de 0,5% datorată bugetului asigurărilor pentru şomaj.17

Fondul Social European

Instrumentul principal prin care Uniunea Europeană finanțează obiective

strategice ale politicii de ocupare a forței de muncă este Fondul Social

European. Acesta are caracterul de fond structural. Statele membre și regiunile

Uniunii Europene au acces la finanțare din Fondul Social European în cadrul

unei perioade de programare de 7 ani. Proiectele finanțate prin Fondul Social

European se focalizează pe doua direcții principale:

1. Dezvoltarea resurselor umane (POS DRU) – program operațional, ce

urmărește dezvoltarea capitalului uman din țara noastră.

17 Bistriceanu Gh. D, ,,Sistemul Asigurărilor şi reasigurărilor din România“, Editura Universitară, Bucureşti, p. 197, 198, 204, 205

2. Dezvoltarea capacității administrative (PO DRA) – program operațional,

ce urmărește dezvoltarea infrastructurii de servicii și de politici publice cu

scopul de a atinge obiectivle programului operațional Dezvoltarea

resurselor umane. 18

VII. Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor

Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor se realizează prin:

a) subvenţionarea locurilor de muncă

b) acordarea de credite în condiţii avantajoase în vederea creării de noi locuri de muncă

c) acordarea unor facilităţi

Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi ai unor

instituţii de învăţământ sunt scutiţi pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuţiei datorate la

Bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferenta absolvenţilor încadraţi şi primesc lunar o sumă de

bani pentru fiecare absolvent.

Angajatorii care menţin raporturile de muncă sau de serviciu cu absolvenţii primesc,

pentru fiecare an de continuare a raporturilor de muncă sau de serviciu, un ajutor financiar

egal cu suma aferentă contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane şi

virate, conform legii.

Pentru crearea de noi locuri de muncă prin înfiinţarea sau dezvoltarea de întreprinderi

mici şi mijlocii, unităţi cooperatiste, asociaţii familiale, precum şi activităţi independente

desfăşurate de persoane fizice autorizate se pot acorda, din Bugetul asigurărilor pentru şomaj,

credite în condiţii avantajoase.19

VIII. Situația șomerilor din România

2009: În anul 2009, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de

58,6%, iar rata şomajului BIM de 6,9%.

Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,5%, la o

distanţă de 6,5 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul

Strategiei Europa 2020.

În anul 2009, populaţia activă a României era de 9924 mii persoane, din care 9243 mii

persoane ocupate şi 681 mii şomeri BIM (definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al

Muncii).20

18 Tănăsescu P., ,,Asigurări și protecție socială în România”, Editura C.H.Beck, București, 2009, p. 6419 Crăciuneanu V., ,,Asigurări și protecție socială”, Editura Universitară, București, 2013, p. 130-13120 http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2009.pdf

Figura nr.1 Categorii de populație în anul 2009

Sursa:

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2009.pdf


58,8%, iar rata şomajului BIM de 7,3%.




În anul 2010 populaţia activă a României era de 9965 mii persoane, din care 9240 mii

persoane ocupate şi 725 mii şomeri BIM (definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al

Muncii).21


21 http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2010.pdf

Sursa: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2010.pdf


58,5%, iar rata şomajului - conform definiţiei internaţionale (BIM - Biroului Internaţional al

Muncii) - de 7,4%.





persoane ocupate şi 730 mii şomeri – conform definiţiei internaţionale (BIM).22


22 http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2011r.pdf

Sursa:

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/somaj_2011r.pdf


59,5%, iar rata şomajului de 7,0%.





persoane ocupate şi 701 mii şomeri.23



Sursa:



59,7%, iar rata şomajului de 7,3%.





persoane ocupate şi 730 mii şomeri.24



Sursa:


Ratele de șomaj din Uniunea Europeană publicate în anul 2014: 25

ŢaraRata

şomajului(%)

Austria 4,8

Germania 5,2

Luxemburg 6,1

Malta 6,4

Cehia 6,9

Danemarca 6,9

Olanda 6,9

România 7,3

Marea

Britanie7,4

Serbia 8,0

Belarus 8,4

Finlanda 8,4

25http://www.zf.ro/business-international/topul-tarilor-cu-cea-mai-mica-rata-a-somajului-din-uniunea-europeana-pe-ce-loc-se-situeaza-romania-11917538

Estonia 9,0

Ungaria 9,5

Slovenia 9,9

Polonia 10,2

Franţa 10,8

Lituania 11,2

Irlanda 12,0

Italia 12,3

Bulgaria 12,9

Slovacia 14,0

Portugalia 15,5

Cipru 17,3

Croaţia 18,6

Spania 26,7

Grecia 27,4

România a pierdut, în perioada de criză, peste 600.000 de salariați și 100.000 de companii și a

înregistrat maximul ultimilor opt ani în ceea ce privește rata șomajului, cu un maxim istoric în

rândul tinerilor (23,7 %), rezultă dintr-un studiu prezentat de Blocul Național Sindical (BNS).

Cele mai instabile ocupații sunt: ospătari și barmani, vechime de 53 de luni (mai puțin

de cinci ani), agenți în activitatea financiară (53,6 luni), agenți comerciali (62,5 luni)

si personal de pază si ordine publică (65,6 lunii), aproape cinci ani si jumătate, potrivit

studiului.

Cele mai stabile ocupații, conform cercetării BNS, sunt cele de electricieni, montatori

și reparatori de linii electrice aeriene și subterane, cu o vechime în 2011 de 151,8 luni (peste

12,5 ani), electromecanici și reparatori de aparate și echipamente electrice, cu 136 de luni,

respectiv 11 ani, și infirmiere si îngrijitoare în instituții de ocrotire socială și sanitară, cu o

vechime de 131,7 luni (aproape 11 ani). 26

În perioada de criză din România, numeroase companii au facut restructurări în rândul

angajaților, fapt ce a sporit creșterea a ratei somajului.

Tabel Nr.1 Topul companiilor care au facut cele mai mari restructurări din economia

românească în perioada de criză

Nr.cr Companie Sector de activitate Județ Număr de angajați

26 http://www.business24.ro/locuri-de-munca/locuri-de-munca-in-romania/efectele-crizei-in-romania-400-000-de-salariati-si-100-000-de-companii-au-disparut-1518124

t2008 2013

2013 față

de 2008

1. OMV Petrom PetrolBucureșt

i29861 19016 -10845

2. Poșta Română Servicii poștaleBucureșt

i35576 28866 -6710

3.ArcelorMittal

GalațiIndustria siderurgică Galați 13709 7115 -6594

4. Electrica Serv

Servicii de

întreținere și servicii

pentru Electrica

Bucureșt

i9518 3397 -6121

5.

Lisa Draxlmaier

Autopart

România

Componente auto Argeș 9125 3286 -5839

6. CFR SATransporturi de

călători

Bucureșt

i27610 22457 -5153

7. Romtelecom TelecomunicațiiBucureșt

i11244 6743 -4501

8. Hidroconstrucția ConstrucțiiBucureșt

i7493 3465 -4028

9. Romsilva SilviculturăBucureșt

i20905 17934 -2971

10.G4S Cash

Solutions

Servicii de

securitate și pază

Bucureșt

i6260 3476 -2784

Sursa: http://www.businessmagazin.ro/analize/resurse-umane/compania-din-romania-care-a-

dat-afara-peste-10-000-de-angajati-in-ultimii-cinci-ani-13039156

OMV Petrom

Compania din care s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă în criză este

producătorul de petrol şi gaze OMV Petrom, care este de altfel şi cel mai mare angajator

privat din economie. Aflată într-un amplu proces de restructurare încă de la privatizare,

Petrom a raportat în 2013, 10.800 de salariaţi în minus faţă de anul 2008, rămânând cu circa

19.000 de salariaţi.

Remarcabil este însă că 2013 a fost anul în care compania a raportat un profit record

de peste un miliard de euro, raportat la afaceri de 5,4 miliarde de euro.

Poşta Română

Pe locul doi în topul restructurărilor se află Poşta Română, compania de stat care este

totodată şi cel mai mare angajator din economie şi care şi-a redus efectivul de personal

cu peste 6.700 de oameni din 2008 până în prezent.

În total, topul celor mai mari zece angajatori care au făcut concedieri au cu 55.000 de

angajaţi mai puţini faţă de 2008, în timp ce efectivele de personal al celor zece companii care

au făcut cele mai multe angajări în criză au crescut cu 36.000 de oameni în ultimii cinci ani.27

3.650 de salariaţi ai Poştei Române disponibilizaţi au primit plăţi compensatorii în

valoare de 7,4 milioane de lei . Suma care a revenit fiecărui fost angajat este de 2.000 lei.

Conform legii aplicate până în prezent, persoanele disponibilizate

primesc indemnizaţie de şomaj, venit lunar de completare şi plăţi compensatorii acordate

în conformitate cu prevederile contractelor de muncă aplicabile la nivelul fiecărei societăţi.28

Motivul pentru care s-au făcut restructurări în cadrul Poștei Române a fost faptul că

nu este normal ca, cheltuielile cu personalul să reprezinte 80% din totalul cheltuielilor

operaţionale, în timp ce, în mod normal, la o societate de prestări servicii acest indicator se

situează până în 35%.

CFR Marfă SA

O alta companie care a facut și continuă să facă disponibilizări în rândul personalului

este societatea CFR Marfă SA care va face în cursul anului 2014, disponibilizări colective de

personal, iar persoanele disponibilizate vor beneficia de un venit lunar de completare, potrivit

notei de fundamentare a unui proiect de ordonanţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor

Publice (MFP).

În baza angajamentelor asumate cu organismele financiare internaţionale, Societatea

Naţională de Transport Feroviar de Marfă — CFR Marfă SA este angajată în procesul de

privatizare până în luna mai 2015, fapt pentru care în cursul anului 2014 această societate va

efectua disponibilizări colective de personal.

Proiectul de act normativ propune şi acordarea venitului lunar de completare pentru

cei disponibilizaţi de societatea CFR Marfă, în condiţiile în care legislaţia actuală prevede că

27 http://www.businessmagazin.ro/analize/resurse-umane/compania-din-romania-care-a-dat-afara-peste-10-000-de-angajati-in-ultimii-cinci-ani-1303915628http://www.realitatea.net/plati-compensatorii-pentru-angajatii-concediati-la-posta-vezi-cati-bani-primesc_1261878.html

venitul lunar de completare se acordă numai celor disponibilizaţi colectiv din anumite

companii de stat, printre care nu se număra şi CFR Marfă.29

Nokia

Un alt caz de amploare din România este reprezentat de compania Nokia, care a

închis fabrica de la Jucu, judeţul Cluj, în cadrul unui program de eficientizare şi reducere a

costurilor, iar un număr foarte mare de angajaţi și-au pierdut locurile de muncă, deoarece

unităţile de producţie de mare volum din Asia sunt mai eficiente pentru grupul finlandez.

Grupul finlandez Nokia a început în februarie 2008 producţia de telefoane mobile la

fabrica din Jucu, investiţia în fabrică ridicându-se la 60 de milioane de euro.

Cu un business de 1,6 mld. euro Nokia România a fost în 2010 cea mai puternică firmă

IT&C a României, următoarea clasată fiind Orange, cu afaceri puţin mai mici de 1 mld. euro.

Nokia este şi unul dintre cei mai mari exportatori ai României în condiţiile în care piaţa locală

nu absoarbe toată producţia fabricii.30

Câmpia Turzii

Având în vedere numărul mare de angajați disponibilizați, în anul 2014, Câmpia Turzii

este considerată capitala șomerilor, deoarece firmele din zonă s-au închis una câte una în

ultimii ani.

În ultimii doi ani au fost disponibilizați peste 2000 de muncitori. În 2013, cel mai mare

angajator din zonă a intrat în insolvență, astfel peste 1500 de angajați ai companiei Mechel și-

au pierdut locul de muncă.

În urma cu mai bine de 20 de ani, zilnic intrau pe porţile combinatului 10.000 de

oameni. Au urmat însă concedieri succesive, astfel că, în 2003, fabrica a rămas doar cu

jumătate dintre ei. În prezent, puţin peste 200 de oameni mai lucrează aici. 31

Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a aprobat in data de 11

septembrie 2014 un raport prin care vor fi alocate 3,57 de milioane de euro pentru

sprijinirea lucrătorilor disponibilizați de la combinatul Mechel din Câmpia Turzii.

Finanțarea, care provine din Fondul European de Ajustare la Globalizare, va

contribui la implementarea unor măsuri de conversie profesională, mentorat la locul de

muncă sau stagii pentru 1000 dintre persoanele care au rămas fără locuri de muncă după

ce grupul rus Mechel a decis să își înceteze activitatea în România, în anul 2012.

29 http://www.antena3.ro/economic/biz-news/proiect-disponibilizari-colective-la-cfr-marfa-in-2014-234413.html30 http://www.zf.ro/eveniment/nokia-va-inchide-fabrica-de-la-jucu-peste-2-200-de-oameni-isi-vor-pierde-locurile-de-munca-exclusiv-compania-si-a-luat-adio-de-la-angajatii-romani-cu-o-scrisoare-in-limba-engleza-881542131http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/Campia+Turzii+capitala+somerilor+Fostii+angajati+ai+Mechel+astea

Cea mai mare parte a acestor bani va fi folosită pentru înființarea unei cooperative sociale

care va angaja în primă fază 250 dintre foștii angajați de la combinatul de sârmă.32

O problemă de actualitate în rândul șomerilor o reprezintă faptul că o mare parte

dintre aceștia și-au desfășurat activitatea o perioadă lungă de timp în cadrul aceleiași

companii, fiind angajați de la vârste de 18-20 ani, când au ieșit de pe băncile instituțiilor

de invățământ. Este destul de dificil după ce au fost disponibilizați să își găsească un alt

loc de muncă, să își alcătuiască un cv și să meargă la un interviu. Unii angajatori

consideră că din moment ce o persoană a fost concediată, nu a fost competentă, însă având

în vedere numărul mare de disponibilizari, nu se poate spune ca au fost afectați de

restructurare doar cei mai slabi.33

În ajutorul șomerilor vine Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă care

organizează în fiecare an Bursa Generală a Locurilor de Muncă, eveniment care se adresează

tuturor persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Acţiunea se organizează de către toate cele

41 de agenţii judeţene, precum şi cea a municipiului Bucureşti.

Servicii oferite de catre A.N.O.F.M. București:

Medierea muncii, informarea și consilierea profesională,

Acordarea de credite avantajoase, completarea veniturilor salariale

Calificarea șomerilor în meserii cerute de agenții economici - Cursuri de calificare și

recalificare

Subvenționarea cheltuielilor angajatorilor pentru servicii de formare profesională a

angajaților proprii

Acordarea de servicii de preconcediere

Subvenționarea locurilor de muncă

Organizarea de burse de locuri de muncă34

Principalele obiective generale ale Programului de ocupare a forței de muncă

pentru anul 2014, sunt:

• Creşterea gradului de ocupare şi promovarea incluziunii sociale,

• Creşterea gradului de ocupare a tinerilor şi a persoanelor de etnie romă,

• Facilitarea tranziției de la şomaj către ocupare, 32 http://www.capital.ro/35-milioane-de-euro-pentru-somerii-de-la-mechel-campia-turzii.html#33 http://profesiionline.zf.ro/articole/3338180/Ce-se-intampla-cu-angajatii-afectati-de-restructurarile-Petrom-si-Romtelecom.html34 http://www.bucuresti.anofm.ro/

• Îmbunătătirea şi consolidarea competențelor profesionale ale persoanelor în căutare

de loc de muncă

Bursa Generală a Locurilor de Muncă organizată în perioada martie – aprilie 2014,

a avut următoarele rezultate (evaluare la o lună):

• au fost contactați 28.283 agenți economici, din care angajatori de inserție 194;

• au participat 2.654 agenți economici, din care angajatori de inserție 49;

•au fost oferite 29.432 locuri de muncă, din care 162 pentru persoanele marginalizate

social;

• au participat 49.349 persoane în căutare de loc de muncă;

• au fost selectate în vederea încadrării 20.946 persoane, din care 119 persoane cu risc de

marginalizare socială;

• au fost încadrate 8.207 persoane, din care 12 persoane cu risc de marginalizare socială;

• din cele 8.207 persoane încadrate, 474 au fost cu studii superioare, iar 7.733 au fost cu

studii medii.35

Tineri șomeri

România este ţara din UE cu cea mai mare pondere a tinerilor care nu au nicio slujbă şi

nici nu sunt cuprinşi în vreo formă de şcolarizare.

La nivelul UE, în această categorie, sunt 6,8 milioane de tineri din categoria 25-29 ani,

aceasta însemnând aproximativ 1 din 5 tineri, la conferinţa internaţională "Menţinerea

tinerilor pe piaţa forţei de muncă, în sistemul educaţional şi/sau în programe de

formare profesională: Provocări comune - soluţii comune", organizată la Palatul

Parlamentului.36

Anteprenorii consideră o adevarată problemă lipsa şcolilor profesionale şi a

muncitorilor calificaţi: au de lucru şi nu pot onora comenzile externe pentru că nu au

muncitori de un anumit tip, în general din profesiile vechi, sudori, electricieni, matriţeri, etc.

Scoaterea şcolilor profesionale în 2009, pentru că “nu mai era cerere”, a fost o

catastrofă economică ale cărei urmări s-a văzut în anii următori. De la 220.000 de elevi

înscrişi în 2007 în învăţământul profesional, în 2010 numărul a ajuns la 54.000, în 2011 la

12.300, în 2012 la 19.000, iar în 2013 la 26.000. O decizie a dus la dispariţia a 200.000 de

joburi, care nu erau plătite cu salariul minim pe economie şi bonuri de masă. În schimb au

35 http://www.anofm.ro/files/Analiza%20PO%209%20LUNI%202014.pdf,pp.1-436 http://www.romanialibera.ro/economie/finante-personale/romania-are-cei-mai-multi-tineri-someri-din-europa-328556

înflorit facultăţile private, cu absolvenţi pe bandă rulantă, de care piaţa muncii nu are nevoie

şi care sfârşesc prin a ajunge casieri, vânzători în malluri sau chiar pleacă în strainatate. 37

Tabel nr.2 Evoluția numărului de elevi înscriși în învățământul profesional în ultimii 18 ani în

România

AnulNr. elevi înscriși în învățământul

profesional

1995 285.450

1996 262.057

1997 247.239

1998 227.585

1999 222.234

2000 239.550

2001 252.347

2002 270.215

2003 279.124

2004 289.494

2005 284.412

2006 250.383

2007 220.335

2008 189.254

2009 115.445

2010 54.538

2011 12.382

2012 19.734

2013 26.493

Sursa:http://www.zf.ro/zf-24/adevaratul-genocid-economic-companiile-locale-multinationale-

au-nevoie-200-000-muncitori-calificati-au-comenzi-iar-bucurestiul-rupt-realitate-ofera-

absolventi-facultate-banda-rulanta-nimeni-nevoie-13353833

Datele oficiale din România, dar şi cele de la nivel internaţional şi mondial indică

existenţa unui fenomen care riscă să devină o bombă cu ceas pentru economia mondială,

37 http://www.zf.ro/zf-24/adevaratul-genocid-economic-companiile-locale-multinationale-au-nevoie-200-000-muncitori-calificati-au-comenzi-iar-bucurestiul-rupt-realitate-ofera-absolventi-facultate-banda-rulanta-nimeni-nevoie-13353833

potrivit specialiştilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică: „generaţia

pierdută”, reprezentată de tinerii şomeri cu şanse mici de angajare sau educare. La noi, peste

23% din cei cu vârsta până în 25 de ani nu au un loc de muncă (procent apropiat de media din

Uniunea Europeană), în creştere însă în ultimii patru ani, de la aproximativ 16%. La nivel

mondial, fenomenul a afectat 6% din populaţia tânără. Alte cifre vehiculate de analişti arată

290 de milioane de tineri şomeri şi se preconizează aproape triplarea acestei rate a şomajului

până în 2017.

În România, vorbim, în cifre absolute, de mai bine de 94.000 de persoane tinere care

au mers şi au declarat că sunt şomere, adică şomajul vizibil, arată reprezentanţii Agenţiei

Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), într-un răspuns trimis ziarului

„Adevărul”. Acestora li se adaugă cei care au absolvit o şcoală, nu au găsit de muncă, dar nu

s-au înregistrat ca şomeri,astfel că cifrele sunt mult mai mari.38

Figura nr. 6 Harta șomerilor sub 25 ani, pe județe

Sursa:http://adevarul.ro/news/societate/harta-generatiei-pierdute-romania-

1_530b8be1c7b855ff56a0d693/index.html

Cifrele de şcolarizare aprobate de Guvern păstrează erorile din anii trecuţi. 50% din locuri

sunt alocate filierei teoretice, 10% celei vocaţionale şi 40% filierei tehnologice.

38 http://adevarul.ro/news/societate/harta-generatiei-pierdute-romania-1_530b8be1c7b855ff56a0d693/index.html

Comparând cu piaţa muncii, în ofertele săptămânale ale ANOFM, găsim circa 75-80%

din joburi care se adresează meseriaşilor şi muncitorilor de medie sau înaltă calificare,

proveniţi din şcoli profesionale (inexistente), nu din filiere teoretice sau vocaţionale. Aceasta

este ilustrarea prăpastiei dintre piaţa muncii şi formarea profesională.

Piaţa muncii cere 80% muncitori şi meseriaşi, şcoala oferă 0.39

Cauze ale nivelului ridicat de somaj din rândul tinerilor

Nivelul educaţional al tinerilor constituie unul dintre factorii importanţi ce

influenţează accesul pe piaţa muncii, astfel că cele mai scăzute rate de ocupare se

înregistrează în cazul tinerilor cu un nivel redus de educaţie (învăţământ gimnazial – 14,9%,

primar sau fără şcoala absolvită – 17,8%), dar şi în cazul celor cu studii liceale (21,2%)

Numărul tinerilor care părăsesc de timpuriu şcoala este crescut (17,5% în 2011, pentru

grupa de vârstă 18 – 24 ani), ceea ce conduce implicit la creşterea riscului de a deveni şomeri

sau persoane inactive.

Costurile ridicate ale sistemului de educaţie au fost menţionate de 55% dintre tineri ca

obstacol în continuarea şcolii.

Neconcordanţa dintre calificările şi competenţele tinerilor şi cele solicitate de

angajatori determină creşterea şomajului în rândul tinerilor.

49% dintre tineri consideră că doar într-o măsură foarte mică cunoştinţele dobândite în

cadrul unei instituţii de învăţământ răspund nevoilor pieţei muncii

69% consideră că activităţile practice sunt prea puţine.

85% dintre angajatori consideră că tinerii sunt pregătiţi teoretic, dar nu şi practic

Neîncrederea tinerilor în eficiența cursurilor de formare profesională de scurtă durată

sau în programele de reconversie și în faptul că participarea la acestea le-ar putea

asigura ieșirea din șomaj

Doar 18 % dintre subiecți au participat la vreun curs de calificare, inițiere sau de

perfecționare; Lipsa experienței în muncă îi face pe tineri vulnerabili în fața

concurenței cu ceilalți lucrători. Indiferent de post sau poziția ocupată,experiența

profesională constituie principalul criteriu de departajare în obținerea unui loc de

muncă, potrivit recrutorilor.

59 % dintre angajatori nu-și pot permite să angajeze tineri fără experiență.

39 http://adevarul.ro/news/societate/harta-generatiei-pierdute-romania-1_530b8be1c7b855ff56a0d693/index.html

Alte bariere din perspectiva angajatorului: tinerii de azi sunt mai puțin motivați să

muncească la fel ca acum 5-10 ani - 73%, cer la angajare salarii prea mari - 71%, nu sunt

pregătiți să accepte și alte munci diferite de pregătirea lor de bază - 65%.40

Măsuri de sprijinire a ocupării tinerilor:

-Subvenționarea locurilor de muncă pentru tinerii absolvenți(art. 80-84 din Legea 76/20020)

-Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți

-Acordarea de prime de încadrare absolvenților care se încadrează(art.73 din Legea 76/2002)

-Prevenirea marginalizării sociale a tinerilor (Legea 116/2002 privind prevenirea și

combaterea marginalizării sociale

-Formarea profesională

-Informare și consiliere profesională

-Ucencia la locul de muncă

-Sprjinirea încadrării elevilor și studenților pe perioada vacanțelor (Legea 72/2002 privind

stimularea ocupării elevilor și studenților

-Proiecte finanțate punctual din FSE-POSDRU 2007-201341

Bibliografie

Bistriceanu Gh. D., ,,Asigurări și reasigurări în România”, Editura

Universitară, București, 2006

Bistriceanu Gh. D, ,,Sistemul Asigurărilor şi reasigurărilor din România“,

Editura Universitară, București, 2010

Crăciuneanu V., ,,Asigurări și protecție socială”, Editura Universitară,

București, 2013

Tănăsescu P., ,,Asigurări și protecție socială în România”, Editura C.H.Beck,

București, 2009

www.adevarul.ro

40http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/perspective_europene/images/29052013/tania_grigore_integrarea_tinerilor_pe_piata_muncii.pdf41http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/perspective_europene/images/29052013/tania_grigore_integrarea_tinerilor_pe_piata_muncii.pdf

http://www.adevarul.ro/

www.anofm.ro

www.antena3.ro

www.business24.ro

www.businessmagazin.ro

www.capital.ro

www.digi24.ro

www.insse.ro

http://ec.europa.eu

www.mmuncii.ro

http://profesiionline.zf.ro

www.romanialibera.ro

www.realitatea.net

www.zf.ro

http://www.romanialibera.ro/

http://ec.europa.eu/

http://www.insse.ro/

http://www.businessmagazin.ro/

http://www.business24.ro/

http://www.anofm.ro/

proiect protectie sociala.docx

Documents