proiect - rezervatia biosferei delta dunarii de mediu_pug chilia veche final(1).pdf · probleme de...

RAPORT DE MEDIU „ACTUALIZARE P.U.G. SI R.L.U. COMUNA CHILIA VECHE, JUDETUL TULCEA” - noiembrie 2013

1

Proiect

Actualizare P.U.G. si R.L.U. comuna Chilia Veche, judetul Tulcea

Faza

Documentatie pentru obţinerea Avizului de Mediu

Amplasament

Comuna Chilia Veche, judetul Tulcea

Beneficiar

CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI CHILIA VECHE

Proiectant general

S.C. SAGETĂTOR S.R.L.

Administrator: arh. Constantin GORAN

Responsabil lucrare: arh. Constantin GORAN

Proiectant de specialitate

S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L.

Administrator: arh. Andrei JELESCU

Coordonator ştiinţific: arh. Serban POPESCU-CRIVEANU

Coordonatori: arh. Toader POPESCU, arh. Andrei JELESCU

Autorii raportului de mediu:

ing. Mihaela ISPAS

ing. Marina PETRE

geograf Mariana Soare

ecolog Gabriel BANICA


2

BORDEROU

1. INTRODUCERE 3

2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM

ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 7

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUŢIEI SALE

PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI PROPUS 21

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV 98

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN, INCLUSIV IN

PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONA CARE PREZINTA O IMPORTANTA PENTRU

MEDIU 102

6. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PROIECT ŞI

MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE

CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI 104

7. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 107

8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT

TRANSFRONTALIERĂ 121

9. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET

POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI 121

10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI

O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE

DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE 127

11. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI 132

12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 139

13. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 141

14. ANEXE 143


3

1. INTRODUCERE

Aceasta lucrare reprezinta RAPORTUL DE MEDIU PENTRU ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI CHILIA VECHE, JUDETUL TULCEA. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost transpusa în legislaţia naţională prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Obiectivele raportului de mediu sunt, în principal, identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului ale implementării planului şi programului, precum şi a alternativelor posibile ale planului. În conformitate cu cerinţele Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004, procedura de realizare a evaluării de mediu pentru “Actualizare Plan Urbanistic General pentru municipiul Tulcea, judetul Tulcea” a cuprins următoarele etape:

- Pregătirea de către titular a primei versiuni a planului si Notificarea de către titular a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Tulcea şi informarea publicului

- Etapa de încadrare

- Etapa de constituire a Grupului de Lucru format din reprezentantii autoritatilor interesate si Etapa de definitivare a planului şi de realizare a raportului de mediu

- Supunerea planului şi a raportului de mediu consultărilor şi dezbaterilor publice

- Pe baza opiniilor autorităţilor competente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul etapei de analiză a raportului de mediu şi pe baza comentariilor publicului, se elaboreaza formele finale ale planului şi ale raportului de mediu.

Membrii Grupului de Lucru au fost consultaţi, în cadrul întâlnirilor de lucru, în legătură cu toate elementele cheie necesare efectuării evaluării de mediu conform cerinţelor Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 şi anume:

- Conţinutul raportului de mediu

- Relaţia planului cu alte planuri şi programe

- Problemele de mediu existente în zonă

- Factorii/aspectele de mediu cu relevanţa pentru P.U.G.

- Obiectivele de mediu relevante pentru plan, ţintele şi indicatorii

- Criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale ale P.U.G.-ului asupra mediului

- Categoriile de impact, formatul şi conţinutul matricii de evaluare a efectelor semnificative potenţiale asupra mediului ale prevederilor planului

- Nivelul de extindere şi de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de mediu

- Evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opţiuni pentru protecţia mediului

- Concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu

- Propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului

- Propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului şi monitorizarea efectelor planului asupra mediului

Opiniile membrilor Grupului de Lucru au fost incluse în procesul de evaluării impactului asupra mediului şi în elaborarea raportului de mediu. Se menţionează faptul că, pentru fiecare întâlnire a


4

Grupului de Lucru, titularul planului împreună cu experţii societăţilor de consultanţă au pregătit materiale adecvate subiectelor abordate, pentru a facilita activitatea membrilor Grupului de Lucru.

La intocmirea lucrarii s-a tinut cont si de prevederile urmatoarelor acte legislative din domeniul protectiei mediului:

- Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare

- Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, cu modificarile ulterioare

- Legea Administratiei Publice Locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare

- Ordinul nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare

- Ordonanta de Urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificarile si completarile ulterioare

- Ordinul nr.552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice

- Hotărârea de Guvern nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificarile si completarile ulterioare

- Ordinul nr.1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificarile si completarile ulterioare

- Legea nr. 5/2000 – privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a III a – zone protejate

- Legea nr.107/96 - Legea Apelor, cu modificarile si completarile ulterioare - Ordin nr. 161 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea

calitatii apelor de suprafată in vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă - Hotărârea de Guvern nr. 188/28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de

descarcare in mediul acvatic a apelor uzate (Normativ NTPA – 002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, NTPA 001 privind valori – limita de incarcare cu poluati a apelor industriale si urbane evacuate in receptori naturali), cu modificarile si completarile ulterioare

- Hotărârea de Guvern nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică

- Hotărârea de Guvern nr. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii

- Ordinul nr. 303/2002 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind stabilirea suprafeţelor maxime care pot fi defrişate pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 75/2002

- Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei (emisii), cu modificarile si completarile ulterioare

- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator - STAS nr. 12574/1987 Aer din zonele protejate – conditii de calitate (imisii)


5

- Ordonanta de Urgenta nr. 243/2000 privind protectia atmosferei cu modificarile si completarile ulterioare

- STAS 10009/1988 Acustica urbana – limite admisibile ale nivelului de zgomot - HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, cu modificarile si

completarile ulterioare - HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de

echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor - Ord. nr. 1397/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al

indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitatile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar si aerian din vecinatatea aeroporturilor

- Ord. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot

- Ordin nr. 152/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor-limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii L(zsn) şi L(noapte), în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006

- Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor - Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea

listei cuprinzand deseurile, inclusv deseurile periculoase, cu modificarile ulterioare - Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile

ulterioare - Hotărârea de Guvern nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de

ambalaje, cu modificarile ulterioare - Hotărârea de Guvern nr. 1037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si

electronice; - Ordinul nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de

acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri, cu modificarile si completarile ulterioare

- Ordinul nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, cu modificarile ulterioare

- Ordonanta de Urgenta nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, cu modificarile ulterioare

- Ordinul nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje

- Hotărârea de Guvern nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei

- Hotărârea de Guvern nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - Hotărârea de Guvern nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al

deseurilor de baterii si acumulatori, cu modificarile si completarile ulterioare - Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane,

cu modificarile ulterioare


6

Planul Urbanistic General (P.U.G.) este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor. Mai exact, P.U.G.-ul constituie cadrul legal pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare conform Legii nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare. Planul Urbanistic General cuprinde analiza, reglementările şi Regulamentul Local de Urbanism (R.L.U.) pentru întreg teritoriul administrativ al unităţii de bază, atât din intravilan, cât şi din extravilan. Regulamentul Urbanistic General s-a elaborat in conformitate cu Legea 50/1991 cu modificarile si completarile ulterioare. Reglementările pe termen scurt incluse in P.U.G. se referă la stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii, stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan, zonificarea funcţională, corelată cu organizarea reţelei de circulaţie, delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, stabilirea zonelor istorice protejate şi de protecţie a monumentelor istorice, formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor şi precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate. Reglementările pe termen mediu şi lung pe care le include P.U.G.-ul se referă la evoluţia în perspectivă a localităţii, direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu şi traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean. Evaluarea Planului Urbanistic General s-a realizat respectand urmatoarele etape:

- Analiza principalelor probleme şi tendinţe de mediu din zona analizată - Analiza planurilor şi programelor de mediu relevante şi a strategiilor conexe la nivel local - Stabilirea obiectivelor de mediu relevante - Evaluarea părţii descriptive dacă reflectă în mod corespunzător principalele probleme de

mediu relevante pentru P.U.G. - Propunerea unor indicatori de mediu pentru monitorizarea impacturilor asupra mediului - Propunerea criteriilor de mediu pentru selecţia proiectelor

Prezentul Raport de mediu vizează: - stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul elaborării

actualizării P.U.G. comuna Chilia Veche - analiza contextului elaborării proiectului de actualizare a P.U.G. şi posibilele tendinţe

viitoare în cazul în care P.U.G. - actualizat nu este implementat - identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice - identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea obiectivelor - propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare - asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul interesat,

inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate - informează factorii de decizie cu privire la documentul de programare şi posibilele

impacturi ale acestuia - notifică autorităţile relevante şi publicul general cu privire la forma finală a P.U.G.-

actualizat şi motivele adoptării acestuia

Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Chilia Veche trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul administratiei publice în alegerea prioritătilor si etapizarea interventiilor în teritoriul administrat.


7

2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

Proiectul „Actualizare Plan Urbanistic General si Regulament Local de Urbanism – comuna Chilia Veche, judetul Tulcea” a fost elaborat la solicitarea Consiliului Local al comunei Chilia Veche şi are ca obiect reglementarea dezvoltării urbanistice a teritoriului administrativ al comunei Chilia Veche, judetul Tulcea.

Acesta va reprezenta temeiul legal pentru realizarea programelor si strategiilor de dezvoltare aferente comunei Chilia Veche. Conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare, Planul Urbanistic General se actualizeaza periodic la cel mult 10 ani (art. 46, alin. 1). Conform OUG nr. 85/2012 care modifica Legea nr. 350/2001, termenul de valabilitate al PUG poate fi prelungit cu maxim 3 ani.

Memoriul General, Regulamentul de Urbanism si piesele desenate pentru Actualizarea PUG si RLU aferente comunei Chilia Veche, judetul Tulcea au fost intocmite de catre SC SAGETATOR SRL, conform legislatiei in vigoare.

Teritoriul administrativ al comunei este inclus integral în Rezervaţia Biologică Delta Dunării (sit natural de 312.440 ha înscris în 1991 în Lista Patrimoniului Mondial, la poziţia 588, teritoriu unde se suprapun diferite regimuri de protecţie ale patrimoniului natural). P.U.G.-ul respectă prevederile legislaţiei naţionale şi recomandările comunitare privind protecţia patrimoniului natural şi a peisajului.

În conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, modificată si completată ulterior, obiectivele planului de urbanism general trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare durabilă a comunei.

În ceea ce priveşte teritoriul administrativ, configuraţia actuală a acestuia nu se va modifica, dat fiind că o astfel de modificare nu poate fi efectuată decât prin mijloace de ordin legislativ. 2.1. Continutul planului urbanistic general Planului Urbanistic General aferent comunei Chilia Veche, judetul Tulcea cuprinde 4 capitole, structurate astfel:

1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei 1.2. Obiectul lucrării 1.3. Surse documentare

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. Evoluţie 2.2. Elemente ale cadrului natural şi peisager 2.3. Relaţii în teritoriu şi încadrarea în documentaţii anterioare 2.4. Populaţia. Elemente demografice şi sociale 2.5. Activităţi economice 2.6. Circulaţie 2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial 2.8. Zone cu riscuri naturale 2.9. Echipare edilitară 2.10. Probleme de mediu 2.11. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei


8

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 3.1. Studii de fundamentare 3.2. Evoluţie posibilă, priorităţi 3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu 3.4. Dezvoltarea activităţilor 3.5. Evoluţia populaţiei 3.6. Organizarea circulaţiei 3.7. Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial 3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare 3.10. Protecţia mediului 3.11. Reglementări urbanistice 3.12. Obiective de utilitate publică

4. CONCLUZII

Planul Urbanistic General este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului si de dezvoltare a localitatilor ce compun unitatea teritorial-administrativa de baza. Planurile Urbanistice Generale cuprind analiza, reglementari si regulament local de urbanism pentru intreg teritoriul administrativ al unitatii de baza. In acelasi timp, planul urbanistic general stabileste norme generale, pe baza carora se elaboreaza mai apoi in detaliu, la scara mai mica, planurile urbanistice zonale si apoi planurile urbanistice de detaliu.

2.2. Obiectivele principale ale proiectului Scopul principal al Planului Urbanistic General este utilizarea rationala, echilibrata si eficienta a terenurilor necesare functiunilor urbanistice, ca o componenta principala a dezvoltarii durabile.

Obiectivele principale se gasesc în domeniul gospodăriei comunale, fiind parte componentă a sistemelor de asigurare a utilităţilor. Amplasamentele şi dimensiunile acestora se vor determina prin studii de fezabilitate specifice.

În ceea ce priveşte obiectivele de utilitate publică aflate în proprietate privată (magazine, sedii de prestări servicii), acestea se vor putea amplasa în condiţiile Regulamentului local de urbanism, parte integrantă P.U.G.-ului.

Principalele probleme cu care se confruntă comuna Chilia Veche sunt:

− Insuficienţa reţelelor edilitare

− Starea proastă a reţelei stradale

− Riscurile naturale care grevează unele zone din teritoriul intravilan

− Somaj, nivel scăzut de trai Oportunităţile de dezvoltare ale comunei Chilia Veche este strâns legat de următoarele elemente:

− Potenţialul agricol şi zootehnic

− Potenţialul energetic

− Dezvoltarea infrastructurii În aceste condiţii, în elaborarea PUG s-a ţinut cont de elementele ce pot, în viitor, ajuta la dezvoltarea economico-socială a comunei şi care îi pot spori atractivitatea. Extinderile preconizate ale teritoriului intravilan au fost dimensionate judicios, astfel încât să răspundă nevoilor de dezvoltare ale comunei fără a-i afecta potenţialul economic prin diminuarea terenului cu potenţial agricol.


9

În ceea ce priveşte activităţile economice, s-a încercat favorizarea celor din sectorul terţiar (panouri solare), fără a neglija activităţile tradiţionale (agricultură, zootehnia).

Ameliorarea calităţii locuirii a fost urmărită cu prioritate; astfel, unele dintre zonele de extindere propuse sunt destinate acestei activităţi urmărindu-se creşterea confortului locuirii prin alocarea unor suprafeţe mai mari de teren fiecărei gospodării. Regulamentul local de urbanism ţine cont de specificul regional al locuirii, pe care îl protejează.

Este prevăzută ameliorarea situaţiei reţelelor edilitare, care va fi precedată de studii de specialitate, întocmite în vedere amplasării şi dimensionării cât mai judicioase a reţelelor de distribuţie şi a dotărilor de gospodărie comunală.

Categorii generale de probleme abordate in cadrul Planului Urbanistic General: - Optimizarea relatiilor localitatilor cu teritoriul lor administrativ si judetean - Valorificarea potentialului natural, economic si uman - Stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan - Organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatie - Stabilirea si delimitarea zonelor construibile - Stabilirea si delimitarea zonelor functionale - Stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire - Stabilirea si delimitarea zonelor protejate - Modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare - Videntierea detinatorilor terenurilor si a modului de circulatie juridica a terenurilor - Delimitarea suprafetelor pe care se preconizeaza realizarea obiectivelor de utilitate publica - Stabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a

constructiilor

2.2.1. Obiectivele de utilitate publică stabilite prin prezentul Plan Urbanistic General: 1. Introducerea in intravilan a suprafetei de 35,79 ha

2. Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa

3. Reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare

4. Modernizarea si extinderea retelelor de electricitate si telefonie

5. Modernizarea si extinderea drumurilor

6. Realizarea unei centru de colectare, selectare si transfer a deseurilor

7. Amenajarea, reabilitarea şi extinderea punctelor de acostare şi de traversare cu bacul

8. Stabilizare, consolidare si aparare de maluri

9. Amenajare spatii verzi si agrement

10. Realizarea unui zone de panouri solare


10

OBIECTIVUL 1 - Introducere in intravilan a suprafetei de 35,79 ha În ceea ce priveşte teritoriul administrativ, configuraţia actuală a acestuia nu se va modifica, dat fiind că o astfel de modificare nu poate fi efectuată decât prin mijloace de ordin legislativ.

Teritoriul intravilan existent este cel aprobat prin Planul urbanistic general în vigoare (elaborat în anul 1999, proiectant S.C. SĂGETĂTOR S.R.L.), completat cu modificările rezultate din aprobarea altor documentaţii de urbanism.

El este compus din 12 trupuri, dintre care 4 trupuri aferente localităţilor Chilia Veche, Tatanir (S = 65 ha conf. PUG în vigoare, elaborat în anul 1999), Ostrov Tătaru, Câşliţa şi 8 trupuri izolate.

Referitor la satul Tatanir, conform Adresei nr. 12521/01.11.2012, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Tulcea, susţine că în anii ´70, localitatea, urmare a procesului de desecare a bălţilor şi lacurilor din zonă pentru amenajări agricole, piscicole şi silvice, a fost depopulată şi desfiinţată. Acceaşi autoritate susţine că, în anii ´90, terenurile aferente vetrei satului Tatanir erau cuprinse în amenajamentele silvice şi constituiau fondul forestier naţional, situaţie valabilă pentru amenajamentele silvice ediţiile 2004, 2009 şi 2012 (conf. Adresei nr. 13040/07.12.2012 – Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Tulcea).

Satul Tatanir nu a fost niciodată desfiintat de jure. El figurează în anexele Legii nr. 2/1968 (aflată în vigoare), fără să fi fost vreodată exclus din acestea (nici înainte, nici după 1990), existând, deci, un teritoriu intravilan.

Apare, astfel, o situaţie litigioasă între Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Tulcea şi Primăria Comunei Chilia Veche. În această situaţie, se propune ca, până la soluţionarea litigiului, teritoriul intravilan al satului Tatanir să nu fie reglementat în niciun fel, prin menţinerea situaţiei existente şi plasarea lui sub efectul unei interdicţii temporare de construire; se propune, de asemenea, continuarea procedurilor de avizare/aprobare a documentaţiilor de urbanism pentru celelalte localităţi componente ale comunei Chilia Veche (Chilia Veche, Ostrovu Tătaru, Câşliţa) şi finalizarea P.U.G. şi R.L.U. Situaţia urbanistică a satului Tatanir va putea fi reglementată, ulterior, printr-o documentaţie de tip P.U.Z.

Plan Urbanistic General şi Regulament Local de Urbanism Comuna Chilia Veche, Judeţul Tulcea, actualizat, nu propune introducerea niciunei suprafeţe împădurite în intravilanul satelor comunei. Terenurile din satul Tatanir fac parte din intravilanul existent, fapt dovedit prin documentaţia P.U.G. în vigoare.

Se preconizează păstrarea configuraţiei generale existente – cu unele extinderi – a trupurilor de intravilan principale (localităţile Chilia Veche, Tatanir, Câşliţa, Ostrov Tătaru), precum şi prevederea a 15 trupuri izolate corespunzătoare unor funcţiuni şi activităţi răspândite în teritoriul administrativ. Se preconizează difuzarea în teritoriu a activităţilor turistice, extinderea locală a zonelor rezidenţiale în satul Chilia Veche precum şi rezervarea unor terenuri pentru realizarea unor dotări edilitare considerate necesare.

Intravilanul existent va fi modificat conform soluţiei generale de organizare şi dezvoltare a localităţii.

Terenurile din teritoriul intravilan existent îşi menţin, în cea mai mare parte, destinaţia (locuinţe, activităţi productive, dotări edilitare ş.a.), cu menţiunea că în anumite cazuri, modul de ocupare a terenurilor trebuie să fie modificat pentru a fi în conformitate cu normele sanitare în vigoare.

Terenurile incluse în intravilan prin PUG vor fi destinate în principal locuirii şi dotărilor de gospodărie comunală precum şi funcţiunilor turistice, configurate în conformitate cu reglementările cadru în vigoare.

Zonificarea funcţională nu a cunoscut modificări majore faţă de situaţia existentă.


11

Satul Chilia Veche rămâne, în continuare, dominat de funcţiunea rezidenţială, care se extinde, împreună cu funcţiunile asociate ei, şi în unele zone nou incluse în intravilan. În satele Tatanir şi Ostrov Tătaru locuirea este extinsă şi sunt identificate şi rezervate amplasamente pentru realizarea viitoare a unor dotări.

În sfârşit, în unele trupuri izolate nou propuse în partea de est a teritoriului administrativ se propune asocierea pisciculturii cu funcţiuni de tip turistic, în condiţiile asigurării accesibilităţii şi rezolvării problemelor edilitare la nivel local. Bilanţul teritorial propus se prezintă după cum urmează:

În ceea ce priveşte suprafaţa teritoriului intravilan, aceasta s-a mărit de la 519,49 ha la 555,28 ha, ceea ce reprezintă o creştere de cca 6,9%. Numărul trupurilor de intravilan a crescut de la 12 la 21.

Bilanţul teritorial propus - zone functionale:


12

Bilanţul teritorial propus – trupuri de intravilan:

Teritoriul intravilan este structurat pe următoarele zone şi subzone funcţionale:

C – ZONA DE TIP CENTRAL CU FUNCTIUNI MIXTE IS – ZONA PENTRU INSTITUłII PUBLICE SI SERVICII L – ZONA DE LOCUIT

L1 – Locuire traditională în tesut urban constituit L2 – Locuire în zone/enclave neconstruite si în extinderi L3 – Locuinte colective mici L4 – Locuinte individuale însiruite

A – ZONA UNITĂTILOR AGRICOLE, MESTESUGARESTI, MICI INTREPRINDERI SI DEPOZITE

A1 – Subzona fermelor vegetale, piscicole, unitătilor mestesugăresti, a micilor întreprinderi si a depozitelor A2 – Subzona unitătilor zootehnice

V – ZONA VERDE V1 – Subzona spatiilor plantate cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâsii plantate V2 – Subzona spatiilor plantate pentru agrement si sport, baze sportive V3 – Subzona spatiilor plantate si a fâsiilor plantate de protectie împotriva riscurilor naturale si antropice

G – ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ G1 – Subzona echipamentelor tehnico-edilitare G2 – Subzona cimitirelor

S – ZONA CU DESTINATIE SPECIALĂ T – ZONA AFERENTĂ CĂILOR DE COMUNICATIE

T1 – Subzona aferentă căilor de comunicatie navală


13

OBIECTIVUL 2 - Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa În România, cadrul legal general este stipulat de legea apelor 107/1996, modificată şi completata ulterior pentru alinierea la Directiva Cadru a Apei 60/2000/EC a UE. Legea prevede gospodărirea durabilă a apei şi atingerea stării bune a apelor până la sfîrşitul anului 2015, de asemenea stabileşte situaţiile şi condiţiile pentru care este necesar obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor

Localitatea Chilia Veche. Consiliul Local Chilia Veche a promovat, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Masura 3.2.2. “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale“ urmatoarele lucrări prioritare:

- Determinarea prin calcul a debitului de apă necesar pe categorii de calitate şi potabilitate

- Elaborarea unui studiu care, prin măsuratori efectuate pe reţelele existente, să constate regimul de presiune real existent în diverse zone şi debitele reale

- Reanalizarea schemei generale de alimentare cu apă, în scopul acoperirii întregului teritoriu al localităţii

- Înlocuirea retelelor de azbociment cu reţele din materiale perfomante şi care au o durată de viata garantată de 50 de ani

- Elaborarea unui studiu privind mărirea eficienţei în exploatare a sistemului prin imbunătăţirea organizarii şi dotării tehnice a sectorului de gospodarie comunală

Localitatea Tatanir Se mentine situatia existenta pana la solutionarea problemelor de ordin juridic.

OBIECTIVUL 3 - Reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare Conform Tratatului de Aderare a Romaniei la Uniuniea Europeana, aglomerările umane între 2000-10000 le, pană la 31.12.2018 trebuie să fie prevăzute cu reţele de canalizare menajeră si să fie dotate cu staţii de epurare, capabile să asigure epurarea biologică, pînă la 31.12.2018

Localitatea Chilia Veche Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Masura 3.2.2. “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale“ se va asigura colectarea centralizată şi evacuarea corectă a apelor uzate menajere, acest lucru necesitând elaborarea unor studii şi cercetări care să conduca la luarea în calcul a unor parametri corecţi şi la stabilirea de soluţii adecvate.

Studiile minime necesare sunt :

- Studiu privind cantitatea reală a debitelor de ape uzate menajere ce trebuie preluate la sistemul de colectoare, studiu ce va ţine seama de perspectiva dezvoltării în următorii 25 de ani;

- Studiu privind realizarea colectării şi evacuării apelor uzate menajere;

- Studii privind dimensionarea unei staţii de epurare mecano–biologică în scopul epurării corespunzătoare a apelor ce vor fi deversate în fluviul Dunărea.

În perspectivă, pentru ridicarea standardelor de locuire ale localităţii, se propune extinderea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate menajere. Realizarea acesteia se va face prin patru staţii de pompare ape uzate:

- O statie de pompare ape uzate va fi amplasată în zona lotizărilor. Apele uzate menajere colectate de aceasta vor fi refulate spre colectorul menajer ce intră în staţia de pompare ce deserveşte Penitenciarul –Secţia Chilia Veche;

- O altă staţie va fi amplasată în zona Şcolii nr. 3, care va prelua apele uzate de la locuinţele din


14

zona şi va refula în staţia de pompare ce deserveşte Penitenciarul – Secţia Chilia Veche.

- Pentru zona de amplasament a Şcolii nr. 2, se propune o staţie de pompare care va refula apele uzate la staţia de pompare existentă în zona blocurilor.

- A patra staţie de pompare va refula apele uzate spre colectorul ce intră în staţia de pompare din zona lotizărilor.

Localitatea Tatanir. Se mentine situatia existenta pana la solutionarea problemelor de ordin juridic.

OBIECTIVUL 4 - Modernizarea si extinderea retelelor de electricitate si telefonie Nu sunt propuse intervenţii importante. Se va ameliora situaţia iluminatului stradal şi a posturilor de transformare. Se va extinde reţeaua în zonele ce se vor urbaniza.

OBIECTIVUL 5 - Modernizarea si extinderea drumurilor Datorită poziţionării localităţii – mai concret din cauza lipsei căilor rutiere de tranzit precum şi prezenţei unei reţele rutiere limitate ca lungime - problemele de circulaţie se limitează in primul rând la calitatea scăzută a sistemului rutier, iar in al doilea rând la accesibilitate. In ceea ce priveşte acest ultim aspect, exista doua problematici distincte: accesibilitatea punctelor de interes local si accesibilitatea localităţii în contextul zonei Deltei Dunării. Pe plan local, este necesară îmbunătăţirea condiţiilor de transport intre zonele cu destinaţie rezidenţială şi zonele de interes agricol (ferme) pe de o parte şi între zonele de interes agricol şi rutele utilizate pentru transport (drumul DC1, debarcader, port) pe de altă parte. O atenţie specială se impune a fi acordată dezvoltării portului fluvial pentru mărfuri şi accesului către acesta, întrucât transportul pe Braţul Chilia reprezintă cea mai favorabilă opţiune din punct de vedere economic pentru dezvoltarea activităţilor in regiune. Îmbunătăţirea condiţiilor de deplasare pe axa majoră a localităţii este de dorit, în special pentru dezvoltarea serviciilor şi a activităţilor comerciale / agricole. Pe raza comunei, se impune reabilitarea carosabilului pe axa principală (DC1), în zona centrală şi pe axa de legătură între zona centrală si zona agricolă din partea de est. Pentru o bună parte din străzi trebuie refăcută organizarea în plan înaintea modernizării. În plus, este necesară dotarea cu rigole, podeţe si trotuare, cel puţin in zona centrala si pe drumul comunal DC1. Zonele de protecţie, situate de o parte şi de alta a drumurilor se întind, faţă de ax, până la 18 m pentru drumurile comunale. Realizarea în zona drumului public a oricărei construcţii sau instalaţii se face numai cu acordul prealabil al administratorului drumului. Conform Legii nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în intravilanul localităţilor rurale distanţele între aliniamente vor fi de minimum 20 m pentru drumurile comunale. Modernizarea străzilor în interiorul comunei Chilia Veche trebuie sa se realizeze în concordanţă cu intensitatea traficului şi cu funcţiile pe care le îndeplinesc:

- Străzi principale (cu două benzi de circulaţie pentru trafic în dublu sens) – cazul DC1 şi al axelor din zona centrală;

- Străzi secundare (cu o singură bandă de circulaţie pentru trafic de intensitate redusă). Încadrarea în categorii a străzilor din localităţile rurale se face de către consiliile locale, pe baza studiilor de dezvoltare si organizare a traficului. Pentru întocmirea acestor studii, consiliile locale, împreuna cu Politia Rutieră, asigura recensământul periodic al traficului şi anchete de trafic origine / destinaţie. Accesibilitatea localităţii în context zonal prezintă deficiente majore care sunt cauzate in primul rând de calitatea precara a carosabilului DC1 pe tronsonul Tulcea - Chilia Veche şi care face foarte dificil atât transportul mărfurilor cat şi cel de persoane. Izolarea comunei la nivel regional este una din cauzele dezvoltării cu mult sub potenţial din punct de vedere economic si turistic.


15

OBIECTIVUL 6 - Realizarea unei centru de colectare, selectare si transfer a deseurilor În comuna Chilia Veche se doreste implementarea unui sistem de gestionare modern a deseurilor generate la nivelul comunei. Este prevăzut a se construi un centru de colectare, selectare si transfer deşeuri. Deşeurile generate în cadrul localităţilor comunei vor fi colectate şi transportate, pe cale rutieră, către acest centru, în vederea prelucrării pentru reducerea volumului.

Deşeurile vor fi colectate din localităţi pe 2 trasee:

- traseul de colectare Tatanir → Ostrovu Tătaru → Chilia Veche;

- traseul de colectare Câşliţa → Chilia Veche. Deşeurile colectate de pe aceste 2 trasee, precum şi deşeurile colectate din cadrul localităţii Chilia Veche, vor fi transportate la C.C.S.T.D. Chilia Veche. De la C.C.S.T.D., deşeurile vor fi transportate la depozitul zonal Tulcea, pe cale rutieră, urmând a fi utilizat transportul fluvial numai la traversarea fluviului Dunărea, în vederea transportării la depozit.

Terenul pentru construirea acestei staţii de transfer a fost rezervat în extremitatea sud-estică a localităţii Chilia, la sud de Penitenciar.

OBIECTIVUL 7 - Amenajarea, reabilitarea şi extinderea punctelor de acostare şi de traversare cu bacul

Este de presupus că, în viitorul previzibil, subordonarea comunei Chilia Veche faţă de municipiul Tulcea se va menţine şi accentua. Miza dezvoltării relaţiilor în teritoriu se găseşte mai degrabă pe plan local şi vizează exploatarea judicioasă a teritoriului administrativ extrem de vast de care beneficiază comuna. Astfel, este de dorit îmbunătăţirea accesibilităţii satelor secundare şi a trupurilor izolate (în special a celor destinate activităţilor turistice), atât prin modernizarea unor drumuri de exploatare existente, cât şi prin prevederea unor puncte suplimentare de traversare a canalelor care traversează teritoriul comunei.

Se propune modernizarea punctelor de acostare existente, precum şi creşterea numărului punctelor de traversare a canalelor, acolo unde aceste traversări sunt necesare pentru accesibilitatea trupurilor de intravilan nou propuse.

De asemenea, este propusă înfiinţarea unui nou punct de traversare în zona satului Câşliţa, la sud-vest de acesta, pentru a facilita accesul în zona fără tranzitarea satului Chilia Veche.

OBIECTIVUL 8 - Stabilizare, consolidare si aparare de maluri Pe teritoriul comunei Chilia Veche, judeţul Tulcea, malul drept al braţului Chilia, între localităţile Tatanir şi Chilia Veche, prezintă sectoare în care se manifestă fenomenul de eroziune activă a malului apei neregularizat şi lipsit de lucrări de apărare. Este necesară inventarierea sectoarelor care prezintă fenomenul de eroziune activă a a malului apei şi să se întocmească un studiu de fezabilitate privind soluţiile tehnice de limitare şi/sau rezolvare a acestui factor de risc natural.

OBIECTIVUL 9 - Amenajare spatii verzi si agrement Conform Ordonantei de Urgenta nr. 114/2007 (pentru modificarea şi completarea Ordonantei de Urgenta nr. 195/2005 privind protecţia mediului), autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura, din terenul intravilan, o suprafaţă plantată de minimum 20 mp/locuitor până la data de 31.12.2010 şi de minimum 26 mp/locuitor până la data de 31.12.2013.

În comuna Chilia Veche, suprafeţele plantate sunt de mari dimensiuni, depăşind exigenţele legale, deci nu se pune problema sporirii acestora din necesităţi de sănătate a populaţiei.

Raţiunile de extindere a spaţiilor verzi sunt funcţionale şi estetice datorita absentei unor zone de recreerea amenajate corespunzatorsi insuficientei plantatiilor cu rol de protectie contra riscurilor naturale


16

Prin implementarea PUG-ului se propun urmatoarele:

• Realizarea plantatiilor de protectie contra riscurilor naturale

• Amenajarea unui sistem urban de spatii verzi si de agrement Situaţia existentă indică o suprafaţa de spaţii plantate de 0,6523 ha (exclusiv terenurile plantate din satul Tatanir, respectiv 23,6135 ha), ceea de reprezintă un procent de aproximativ 0,13 % din suprafaţa totală aflată în intravilan.

Conform propunerilor de extindere suprafaţa de spaţii plantate (parcuri, grădini, scuaruri, spaţii plantate pentru sport şi agrement, plantaţii de protecţie împotriva riscurilor naturale şi antropice) va fi de 18,4735 ha (exclusiv terenurile plantate din satul Tatanir, respectiv 23,6135 ha) ceea de reprezintă un procent de aproximativ 3.5 % din suprafaţa propusa totală aflată în intravilan şi conduce la o suprafaţa de spaţiu verde de 75,7 mp/locuitor. Bilanţ suprafeţe de spaţii verzi:

Spatii plantate, grădini, scuaruri, sport, agrement, plantaţii de

protecţie

Chilia Veche

Tatanir OstrovTataru

Caslita Trupuri izolate

Total

Suprafeţe existente 0,6523 - 0,0000 0,0000 0,0000 0,6523 Suprafeţe nou propuse (V1, V2, V3)

17,8212 - 0,0000 0,0000 0,0000 17,8212

Total 18,4735 - 0,0000 0,0000 0,0000 18,4735

Spaţiile verzi prevăzute în P.U.G., şi a căror schimbare de destinaţie este interzisă conform legii, sunt următoarele:

În intravilanul satului Chilia Veche - V1 (1). Scuar + loc de joacă ansamblu locuinţe colective centru, S=0,0611ha - V1 (2). Fâşie plantată debarcader, S=0,2458ha - V1 (3). Zonă verde uzina de apă, S=0,8738ha - V1 (4). Zonă verde fosta platformă de gunoi nord, S=0,5729ha - V1 (5). Scuar staţie meteo, S=0,4562ha - V1 (6). Scuar acces penitenciar, S=0,1746ha - V1 (7). Parcul Libertăţii, S=0,5493ha - V1 (8). Zone verzi parcelare sud, S=0,7728ha - V1 (9). Zonă verde fosta platformă de gunoi sud, S=0,4590ha - V1 (10). Parcul Prichindel, S=0,1267ha - V1 (11). Scuar cimitir evreiesc, S=0,1128ha - V2 (1). Teren de sport + bază sportivă, S=2,4947ha - V2 (2). Teren de sport zona penitenciar, S=0,4026ha - V3 (1). Fâşie plantaţie de protecţie staţie de pompare, S=0,0771ha - V3 (2). Zonă plantaţie de protecţie nord-est, S=4,2945ha - V3 (3). Zonă plantaţie de protecţie staţie transfer deşeuri, S=0,3689ha - V3(4). Zonă/fâşie plantaţie de protecţie canal vest/Braţul Tătarului, S=6,4307ha

In satul Tatanir se mentine situatia existenta pana la solutionarea problemelor de ordin juridic.

OBIECTIVUL 10 - Realizarea unui zone de panouri fotovoltaice

Prin P.U.G. se propune realizarea unei zone de panouri fotovoltaice in scopul producerii de energie verde. Zona propusa pentru realizarea acestor panouri este in partea de est a localitatii Chilia Veche.

A se vedea plansa Reglementari Urbanistice – zonificare comuna Chilia Veche


17

2.3. Legatura cu alte planuri si programe Planul Urbanistic General evidentiaza situatia actuala, problemele si propunerile de dezvoltare urbanistica a comunei Chilia Veche, din punct de vedere al amenajarii teritoriului, în corelare cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului Tulcea (PATJ).

Pentru abordarea problemelor de mediu sunt relevante si au fost de asemenea luate in considerare urmatoarele planuri:

- Planul de amenajare a teritoriului naţional – secţiunile I-VI (aprobate până în prezent)

- Planul de amenajare a teritoriului judeţean Tulcea 1995 – INCD Urbanproiect Bucureşti

- Planul de amenajare a teritoriului zonal „Delta Dunării” 2008-2009 – INCD Urbanproiect Bucureşti

- P.U.G. comuna Chilia Veche (2001)

- Planuri urbanistice zonale şi Planuri urbanistice de detaliu aprobate de CL al comunei Chilia Veche

- Planul Local de Acţiune Pentru Protecţia Mediului, judeţul Tulcea (2011)

- Master Plan pentru dezvoltarea infrastructurii de apa si canalizare în judetul Tulcea

- Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor, judeţul Tulcea (2008 - 2009)

- Master Plan pentru Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Tulcea (2009)

- Planul de management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (2008) – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile – Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

- Master Plan pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (2004-2005) – Institutul Naţional Delta Dunării – Tulcea

- Plan de Investiţii pe Termen Lung pentru perioada 2008-2038 privind „Sistemul de management integrat al deşeurilor in judetul Tulcea”

- Regulamentul cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (HG 1516/2008)

2.3.1. Prevederi din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) 1. Secţiunea I – Reţele de transport (Legea nr. 363/2006)

a. Reţeaua de căi rutiere: Este prevăzută construirea unui pod rutier peste Dunăre în zona Brăila – Măcin. În acest context, pe traseul actualului DN 22 (Măcin – Isaccea – Tulcea – Babadag - Constanţa) se preconizează realizarea unui drum expres (sau a unui drum cu 4 benzi). Acelaşi tip de amenajare este prevăzut şi pe traseul DN 22A (Tulcea – Hârşova). Această intenţie, în cazul concretizării ei, va creşte accesibilitatea mun. Tulcea şi a comunelor din raza lui de influenţă (implicit, comuna Chilia Veche).

b. Reţeaua de căi feroviare: Este prevăzută construirea unui pod feroviar peste Dunăre în zona Brăila – Măcin. În acest context, se preconizează realizarea unei căi ferate (linie simplă) pe traseul Măcin – Isaccea – Tulcea. Această intenţie, în cazul concretizării ei, va creşte accesibilitatea municipiului Tulcea şi a comunelor din raza lui de influenţă (implicit, comuna Chilia Veche).

c. Reţeaua de căi navigabile şi porturi: Existent – Cale fluvio-maritimă - fluviul Dunărea (coridorul paneuropean de transport VII); porturile fluviale Isaccea, Tulcea şi Chilia Veche.

Propus: traversări ale Dunării de tip bac şi RO-RO pe sectorul Isaccea – Tulcea. Amplasamentul


18

precis al dotărilor aferente acestor traversări nu este precizat în PATN. Traversare cu bacul în zona Chilia Veche.

d. Reţeaua de aeroporturi: Nu sunt prevăzute aeroporturi noi în zona studiată sau în judeţul Tulcea. Cel mai apropiat aeroport comercial rămâne cel amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogălniceanu, judetul Constanta.

Este prevăzută realizarea unui nou aeroport în zona Galaţi – Brăila. Eventuala punere în practică a acestei intenţii, combinată cu preconizata construire a unui pod rutier şi feroviar în zona Brăila – Măcin (v. mai sus) va conduce spre o certă creştere în importanţă a coridorului Măcin – Isaccea – Tulcea.

e. Reţeaua de transport combinat: Nu sunt prevăzute terminale de transport combinat noi în zona studiată sau în judeţele Tulcea, Galaţi sau Brăila. Este prevăzută modernizarea terminalelor Tulcea Mărfuri şi Galaţi Mărfuri, intenţie logică în contextul dezvoltărilor menţionate la punctele a. – d.

2. Secţiunea II – Apa (Legea nr. 171/1997)

Comuna Chilia Veche este situată pe teritoriul bazinului hidrografic XIII – Dunărea. Din punctul de vedere al resurselor interioare specifica de apă dulce, bazinul Dunărea se situaeză peste media pe ţară. Apele subterane au vulnerabilitate scăzută.

Nu sunt prevăzute în zonă noi aducţiuni de apă importante.

Zona Galaţi – Brăila – Tulcea este încadrată în categoria celor cu disfuncţionalităţi mari în alimentarea cu apă şi/sau canalizare a municipiilor şi oraşelor. De asemenea, zona situată la est de municipiul Tulcea face parte din categoria celor cu resurse de apă poluate de industrie, care necesită reabilitare pe termen lung, ceea ce influenţează şi dezvoltarea comunei Chilia Veche.

3. Secţiunea III – Zone protejate (Legea nr. 5/2000)

Teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche este inclus, în proproţie de 100% în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Potrivit legii, această zonă este desemnată şi sit natural cu valoare de patrimoniu natural mondial, şi zonă umedă de importanţă internaţională (sit Ramsar).

Nu exista valori de patrimoniu cultural de interes naţional pe teritoriul comunei Chilia Veche (cf. Legii nr. 5/2000, anexa III).

4. Secţiunea IV – Reţeaua de localităţi (Legea nr. 351/2001)

Satul Chilia Veche este încadrat în categoria localităţilor de rangul IV (sate reşedinţă de comună). Celelalte sate componente (Câşliţa, Tatanir, Ostrovu Tătaru) sunt localităţi de rangul V.

Teritoriul studiat nu este inclus într-o zonă deficitară din punctul de vedere al reţelei urbane.

5. Secţiunea V – Zone de risc natural (Legea nr. 575/2001)

Comuna Chilia Veche este încadrată în zona de intensitate seismică VII (în grade MSK), cu perioadă de revenire cca. 50 ani.

Nu este evidenţiat risc de alunecări de teren pentru comuna Chilia Veche.

Comuna Chilia Veche nu se încadrează în categoria UATB afectate de inundaţii datorate revărsării unui curs de apă şi scurgerilor pe torenţi.

6. Secţiunea VIII – Zone cu resurse turistice (Ordonanţa de urgenţă nr. 142/2008)

Comuna Chilia Veche este încadrată în categoria UATB cu concentrare „mică” de resurse turistice (resurse exclusiv naturale - parcuri şi rezervaţii naturale).

Comuna are probleme majore în ceea ce priveşte atât infrastructura turistică, cât şi cea tehnică.


19

2.3.2. Prevederi din Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Tulcea (PATJ Tulcea) Planul de amenajare a teritoriului judeţean Tulcea (PATJ Tulcea) a fost elaborat în anul 1995 de către INCD „Urbanproiect” (şef secţie amenajarea teritoriului: arh. Şerban NĂDEJDE, şef proiect: ec. Constantin SANDU).

Perioada foarte lungă de timp scursă de la elaborarea acestei documentaţii (14 ani), precum şi schimbările majore apărute în acest timp (sociale, economice, teritoriale, demografice, legislative ş.a.) fac ca PATJ Tulcea să fie, în acest moment, caduc şi inaplicabil.

2.3.3. Planul Local de Acţiune Pentru Protecţia Mediului – judeţul Tulcea Planul Local de Acţiune Pentru Protecţia Mediului, revizuit în 2011 este un document strategic oficial, fiind completarea celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor administaţiei publice locale.

Scopul acestui plan este dezvoltarea unei viziuni a comunitătii asupra mediului, evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu din judeţul Tulcea, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor şi aspectelor principale de mediu precum şi implementarea acţiunilor care să conducă la oidentificarea reală a mediului şi a sănătăţii populatiei.

Agentia de Protectia Mediului Tulcea are în vedere următoarele obiective generale si imediate:

- Aplicarea fermă a legislatiei de mediu si adoptarea sistemului de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene

- Îmbunătătirea calitătii solului - Gestiunea deseurilor urbane si industriale - Îmbunătătirea calitătii aerului - Sprijinirea dezvoltării managementului durabil al resurselor de apa - Protectia si conservarea naturii si a diversitătii biologice - Administrarea ariilor protejate din judet - Apărarea împotriva calamitătilor naturale si accidentelor de mediu - Extinderea spatiilor verzi din zonele urbane - Îmbunătătirea sistemului educational formativ si informativ în vederea formarii - unei educatii civice si ecologice a populatiei - Promovarea turismului ecologic

2.3.4. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor – judeţul Tulcea Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor furnizează o abordare coerentă şi soluţii eficiente din punctul de vedere al costurilor, în ceea ce priveşte aspectele legate de gestionarea deşeurilor la nivel de regiune. Planul prezintă atât tehnologii moderne cât şi soluţii potrivite pentru gestionarea deşeurilor.

Planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deşeurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de gestionare a acestora. Planurile de gestionare a deşeurilor prezintă cadrul de planificare pentru următoarele aspecte:

- Conformarea cu politica de deşeuri şi atingerea ţintelor propuse

- Stabilirea capacităţilor suficiente şi caracteristice pentru gestionarea deşeurilor

- Controlul măsurilor tehnologice

- Prezentarea cerinţelor economice şi de investitie


20

Conform PJGD Tulcea, pentru atingerea tintelor de reducere a deseurilor biodegradabile depozitate, compostarea aeroba este o solutie posibila.

Pentru judeţul Tulcea se extimează a fi necesare in procesul de gestionare a deşeurilor 5 staţii de transfer de capacitate medie şi cu funcţiuni multiple, 4 staţii de transfer, denumite centre de colectare, selectare si transfer deseuri in Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, staţii/ centre rurale cu funcţiune de compactare a deşeurilor menajere şi multe centre locale.

2.3.5. Master Plan pentru Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Tulcea Obiectivele specific ale Master Plan-lui pentru Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Tulcea sunt:

- Asigurarea respectarii obligatiilor asumate de Romania prin tratatul de aderare

- Atingerea tintelor strategieie nationale, planului national de gestionare a deseurilor si ale planului regional de gestionare a deseurilor si legislatiei in vigoare privind managementul deseurilor

- Identificarea solutiilor tehnice cele mai avantajoase din punct de vedere ethnic, care sa asigure respectarea obligatiilor legale privind gestionarea deseurilor, cu costuri minime

- Dezvoltareastrategiei judetene privind implementarea unui sistem de management integrat al deseurilor in judetul Tulcea, pentru perioada 2009-2038; identificarea domeniilor majore de interventie: colectarea, transferal, tratarea si eliminarea deseurilor

- Stabilirea unui plan de investitii pe termen lung, 30 de ani, pentru asigurarea serviciilor de gestionare a deseurilor in conditii de maximizare a eficientei sistemului, atat din pespectiva suportabilitatii decatre populatie si agentii economici, cat si a operarii

Acest Master Plan are prevazut pentru comuna Chilia Veche realizarea unei statii de transfer.

2.3.6. Planul de management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (2008) – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile – Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Planul de management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii constituie documentul oficial prin care se reglementeaza desfasurarea tuturor activitatilor de pe cuprinsul acestei arii naturale protejate, precum si din vecinatatea ei.

Obiectivele Planului de management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt:

- Stoparea declinului diversitatii biologice si conservarea patrimoniului natural

- Mentinerea/restaurarea starii ecologice bune a ecosistemelor

- Reconstructie ecologica in incintele indiguite

- Sistem de monitoring integrat - suport pentru managementul rezervatiei

- Utilizarea durabila a resurselor naturale si a serviciilor asigurate de ecosisteme

- Promovarea turismului traditional local

- Managementul vizitatorilor din RBDD

- Conservarea patrimoniului cultural

- Cresterea standardului de viata al populatiei si asigurarea accesului echitabil la resurse

- Informare, comunicare §i educatie

- Dezvoltarea cooperarii transfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei Dunarii si Prutului Inferior

- Dezvoltarea participarii in programele de cooperare internationala


21

- Imbunatatirea capacitatii institutional a ARBDD, a metodelor de management adaptativ integrat

- Eficientizarea actului decizional al ARBDD prin implicarea comunitatilor locale, a tinerilor si a agentilor voluntari

2.3.7. Relaţii în teritoriu Localităţile componente ale comunei Chilia Veche au o situaţie relativ foarte proastă în ceea ce priveşte accesibilitatea, atât pe cale fluvială cât şi, mai ales, pe cale rutieră.

Comuna Chilia Veche dispune de resurse turistice importante, generate de cadrul natural. în PUG a fost urmărită valorificarea acestora.

Din punctul de vedere al relaţiei cu mun. Tulcea, aceasta este una de subordonare, atât din punctul de vedere al deplasărilor forţei de muncă, cât şi din punct de vedere economic.

Obiectivele fixate în documentele de planificare strategică şi de gestiune a RBDD reprezintă prevederi de rang superior; ele se regăsesc în viziunea de dezvoltare asumată în actualizarea PUG.

Noul Plan urbanistic general şi Regulamentul local de urbanism aferent acestuia preiau şi detaliază prevederile obligatorii din Regulamentul cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi sunt structurate conform cerinţelor acestei documentaţii.

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI PROPUS

Caracterizarea stării actuale a mediului a fost realizată pe baza datelor şi informaţiilor referitoare la teritoriul comunei Chilia Veche disponibile la momentul elaborării raportului de mediu. Analiza stării actuale a mediului a fost realizată pentru fiecare aspect de mediu relevant, selectat în cadrul discuţiilor grupului de lucru.

3.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului 3.1.1. Asezare georgrafica Comuna Chilia Veche este situată în extremitatea nordică a Dobrogei, pe malul drept al Dunări; se învecinează cu comunele Pardina, Crişan Maliuc şi C.A. Rosetti, Frecăţei şi Niculiţel.

Fig. 1 - Asezarea geografica a comunei Chilia Veche


22

Coordonatele geografice aproximative ale comunei sunt: 45o20’ latitudine nordică şi 29o15’ longitudine estică.

Comuna are o populaţie de 2473 locuitori (2008) şi este compusă din patru localităţi: Chilia Veche (reşedinţă de comună), Câşliţa, Tatanir şi Ostrov Tătaru.

Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei este de 53.288 ha (cca 533 kmp). Acest teritoriu este inclus integral în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

3.1.2. Relieful Comuna Chilia Veche este extremitatea nordica a Deltei Dunarii, la cota medie de +5,00 m r.M.N., în sub-diviziunea reprezentată de unitatea principală Dunărea Fluviatilă.

Teritoriul comunei Chilia Veche este constituit din rezultatul generării successive de catre braţul Chilia a fluviului Dunărea a trei delte secundare de pe cursul său final: grindurile continentale Chilia, Stipoc şi Mare, plus nenumărate ostroave cu aspect de insule tăiate de braţele secundare şi canale, cele mai dezvoltate şi importante pentru agricultură fiind Ostrovul Tătaru şi Ostrovul Cernovca.

În ansamblu formele de relief sunt caracterizate printr-o energie de relief slabă şi prin fragmentare morfohidrografică deosebită.

De remarcat faptul că grindurile continentale au suprafaţa ridicată şi deci uscată, în timp ce unităţile morfologice depresionare sunt permanent sau temporar acoperite de apa din braţele secundare şi canalele care le limitează, ca de exemplu grindul continental Chilia.

Principalele procese geomorfologice sunt aluvionarea şi creşterea materialului aluvionar (volum actual aproximativ 45-48 milioane tone/an, în ansamblul Deltei Dunării), transportarea acestuia de către apa fluviului şi formarea unor delte secundare la gura braţului Chilia.

Teritoriul comunei este recunoscut ca cel mai important domeniu hidrografic din Delta Dunării iar braţul Chilia este artera principală a fluviului Dunărea din punct de vedere al regimului scurgerii de suprafaţă şi al debitelor de apă transportate în albia majoră.

Procentual reţeaua hidrografică reprezentată de braţele Dunării, din canale şi gârle, ocupă o suprafaţă de numai 1163 ha reprezentând 2,5% din suprafaţa totală, iar restul este reprezentat de bălţi, mlaştini şi japşe.


23

Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Chilia Veche, judeţul Tulcea aparţine “Depresiunii Predobrogene”, o depresiune premontană formată în Liasic în faţa orogenului nord-dobrogean ca urmare a ridicării acestuia. Depresiunea Predobrogeană are un fundament geologic de vârstă foarte veche şi este umplută cu formaţiuni jurasice, mascate de depozite terţiare pliocene (sarmaţiene, pontiene, daciene şi levantine) şi de depozite aluvionare cuatrernare de tip deltaic care alcatuiesc Delta Dunării. Forajele structurale şi prospecţiunile geofizice au demonstrat ca Delta Dunării este formată pe marginea nordică a orogenului dobrogean şi parţial pe terminaţia sudică a platformei podolice ucrainiene (N. Panin, 1989).

*Jurasicul, apare deasupra fundamentului Deltei Dunării, fiind întâlnit în forajul F2523 I.G.P.L (Întreprinderea Geologică de Prospecţiuni şi Laboratoare Bucureşti) -Chilia Veche, între adâncimile de -185,00 m…-400,00 m şi reprezentat prin argile nisipoase roşcate cu intercalaţii de gips în plăci de maximum 1,00 m grosime, deci în roci cu facies lagunar.

Specialiştii au stabilit că pe teritoriul Deltei Dunării au existat două compartimente geologice constituite din roci diferite ca litologie şi vârstă geologică:

- compartimentul nordic al teritoriului, în care se situează şi teritoriul comunei Chilia Veche, unde în baza depozitelor de umplutură există depozitele jurasice, ar reprezenta extinderea spre sud a Depresiunii Predobrogene;

- compartimentul sudic al teritoriului, unde în baza depozitelor de umplutură există depozite triasice şi peste acestea depozitele jurasice, ar aparţine structural unităţii Dobrogei de Nord;

- delimitarea depozitelor triasice de depozitele jurasice se face printr-un contact tectonic care separă teritoriul Deltei Dunării în cele două compartimente de-a lungul unei falii.

* Pliocenul reprezentat prin Ponţian şi Dacian, care în forajul F2523-Chilia Veche sunt constituite din nisipuri fine argiloase cenuşii, spre bază cenuşii-negricioase sau gălbui, care apar între adâncimile -66,00m…-185,00 m.

* Levantinul, predominant nisipos cu fosile de moluşte, în facies getic, apare pe toată suprafaţa Deltei Dunării.

* Cuaternarul din Delta Dunării este reprezentat prin două categorii de depozite:

- Depozitele fundamentului Deltei Dunării sunt formate dintr-o argilă roşie care reprezintă un tip genetic eluvial-deluvial, ca şi argilele roşii din Dobrogea de nord care sunt acumulate în regim climatic arid. Deci, relieful primar al Deltei Dunării este reprezentat printr-un ţinut uscat, pe care vechiul curs al Dunării il ocolea pe la nord. La Chilia Veche, argila roşie este depusă direct peste depozitele pliocene şi conţine concreţiuni calcaroase şi fero-manganoase, precum şi lentile reduse de nisipuri roşcate, are grosimea variabilă de 5-20 m şi se afundă sub depozitele deltaice. [Sursa: E. Liteanu, A. Pricajan, M. Mocanu, 1967]

- - Depozitele deltaice, constituite din două complexe litologice: * în bază, orizonturi de aluviuni predominat psefitice

* peste care s-a depus o succesiune de materiale din ce în ce mai fine, de nisipuri grosiere-medii şi prafuri nisipoase, cu fosile tip moluşte şi tranziţii gradate între compoziţile lor granulometrice, cu un bogat conţinut în material organic şi depozite de turbă.

Delta actuală reprezintă extensiunea Deltei Dunării instalată în epoca stadiului vechii al Mării Negre şi este alcatuită dintr-un material preponderant aleuritic a cărui grosime medie în zonele centrale şi sudice este de circa 5,00 m.

Formarea Deltei Dunării este un fenomen relativ recent în evoluţia teritoriului Dobrogei şi s-a petrecut cert în Cuaternar, în timp de circa 5000-6000 de ani, deci în Holocen. Viteza de înaintare a Deltei Dunării nu a fost uniformă, cu periode de timp mai scurte în care viteza de înaintare a fost rapidă, iar cand s-au format grindurile, viteza de înaintare a fost cu totul redusă.


24

Ipotetic, braţele Deltei Dunării s-au format în ritm rapid în fazele în care continentul suferea mişcări de coborâre, iar grindurile care le separă s-au format mult mai încet, în fazele în care continentul se găsea în ridicare.

Din punct de vedere geomorfologic, fundamentul dobrogean cade în trepte destul de abrupt, despărţite de un sistem de falii paralele orientate în general aproximativ est-vest şi întrerupte de alte falii perpediculare, creându-se un sistem de blocuri.

Fundamentul podolic avansează de la nord spre sud în acelaşi fel, dar cu amplitudini mai reduse şi depresiunea dobrogeană are un aspect asimetric. [Sursa: Harta Tectonică a Dobrogei, întocmită de prof. dr. ing. Cornel Dinu, Facultatea de Geologie şi Geofizică din Universitatea Bucureşti, în anul 1986]

Teritoriul comunei Chilia Veche se află în partea de nord al Deltei Dunării, la cota medie de +5,00 m r.M.N., în sub-diviziunea reprezentată de unitatea principală Dunărea Fluviatilă (I. Munteanu, 1996).

3.1.3. Aerul Regimul climatic al comunei Chilia Veche, judeţul Tulcea, este de tip continental excesiv, cu regim al precipitaţiilor naturale redus, cu umiditate atmosferică ridicată, cu veri călduroase şi ierni reci insoţite uneori de viscole.

Temperatura medie anuală are valoare moderată de 11,6°C, temperatura medie din lunile de vară (iulie-august) are influenţe marine şi este numai 22,5°C, iar temperatura medie în lunile de iarnă (ianuarie-februarie) este de -0,7°C, când fluviul Dunărea îngheaţă uneori datorită Crivăţului.

Intervalul mediu de zile de ingheţ este de maxim cinci luni, între ultima decadă a lunii octombrie şi prima decadă a lunii aprilie. În ultimii ani, datorită fenomenului de încălzire globală, intervalul mediu cu zile de ingheţ s-a micşorat cu cel puţin două luni, cu efecte directe asupra stării de vegetaţie şi a migrării păsărilor călătoare.

Cantitatea medie de precipitaţii anuale are valoarea de numai 367 mm, valoare caracteristică ţinuturilor aride din sud-estul ţării unde se manifestă o evidentă tendinţă de deşertificare treptată a terenurilor şi o amplificare a fenomenului de saturare a solului. Maximul pluvial de 45 mm se înregistrează deobicei în luna iunie, iar minimul pluvial de 21 mm în luna februarie.

Direcţia predominantă a vântului este de la est şi nord-est, remarcându-se vântul rece denumit Crivăţ care iarna are intensificări deosebite care produc îngheţarea apei din fluviul Dunărea, iar vara datorită unui aport de aer cald şi uscat contribuie la uscarea solului vegetal.

Poluarea atmosferei reprezintă unul dintre factorii majori care afectează sănătatea şi condiţiile de viaţă ale populaţiei din marile aglomerări urbane. Disconfortul produs de fum şi mirosuri, reducerea vizibilităţii, efectele negative asupra sănătăţii umane şi a vegetaţiei produse de pulberi şi gaze nocive, daunele asupra construcţiilor datorate prafului şi gazelor corozive, precipitaţiile acide, se înscriu printre problemele majore de mediu ale zonelor locuite.

Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluării, noxele evacuate în ea afectând direct şi indirect, la mică şi la mare distanţă, atât elementul uman, cât şi toate celelalte componente ale mediului natural şi artificial (construit). Activităţile specifice acestor zone, legate în primul rând de viaţă de zi cu zi a locuitorilor se constituie, inerent, într-o serie de surse de poluare a atmosferei grupate în aşa-numita categorie de surse tipic urbane. Printre acestea se înscriu:

- încălzirea spaţiilor de locuit, comerciale, instituţionale; - prepararea hranei (mijloace proprii şi unităţi specializate); - traficul rutier (propriu şi în comun); - servicii (spălătorii, service auto şi aparatură electrocasnică, distribuţie produse petroliere etc.); - depozitarea şi incinerarea deşeurilor solide.


25

Aceste surse generează o gamă de poluanţi atmosferici comuni marii lor majorităţi, care se constituie la rândul lor în categoria poluanţilor tipic urbani. Aceştia sunt formaţi dintr-un complex de substanţe sub formă de aerosoli şi gaze, cu efecte negative atât prin acţiune singulară, cât şi sinergică. Datorită plumbului conţinut în benzină, aerosolii aflaţi în special în zonele arterelor cu trafic rutier intens are un anumit conţinut în Pb.

Majoritatea poluanţilor gazoşi: oxizi de sulf, oxizi de azot, oxizi de carbon, compuşi organici volatili au natură acidă, contribuind la acidifierea nu numai a atmosferei, ci şi a tuturor celorlalte componente ale mediului natural şi artificial. Mai mult, unii dintre aceşti poluanţi primari conduc, datorită prezenţei apei în atmosferă şi reacţiilor fotochimice, la formarea unor poluanţi secundari, dintre care în primul rând oxidanţii fotochimici (ozon, peroxiacetilnitrat, apa oxigenată, acid formic etc.), acidul sulfuric şi acidul azotic, cu un grad de agresivitate ridicat.

Agresivitatea poluanţilor urbani primari şi secundari se manifestă nu numai asupra sănătăţii umane, prin creşterea morbidităţii şi a mortalităţii, ci şi asupra construcţiilor civile şi industriale. Astfel, aerosolii solizi şi lichizi, precum şi gazele acide şi puternic oxidante determină creşterea substanţială a ratei de coroziune şi de degradare a materialelor: beton, metal, sticlă, lemn, cauciuc, vopsele etc. Aceasta are drept consecinţă apariţia unor daune serioase asupra mediului construit: locuinţe, instituţii, străzi, monumente arhitectonice, opere de artă etc. Efectul acestor daune se răsfrânge, desigur, tot asupra factorului uman, nu numai în plan economic (cheltuieli de întreţinere, restaurare, conservare), ci şi în plan psihic şi moral, atât la nivelul individului, cât şi la cel al societăţii.

Un alt factor asupra căruia se repercutează în mod direct poluarea atmosferei este vegetaţia. In cadrul localităţilor agro-industriale o problemă care trebuie rezolvată este sănătatea plantelor de cultură. Acestea reprezintă un element deosebit de important în menţinerea echilibrului fizic şi psihic şi aşa alterat prin îndepărtarea tot mai accentuată a citadinului de natură. Din cele de mai sus se desprinde limpede faptul că menţinerea calităţii atmosferei între limite acceptabile, cu tendinţa de aducere la parametrii naturali constituie o linie strategică esenţială a unui program de management al mediului într-o zonă, program al cărui scop constă în reconstrucţia ecologică a zonei şi asigurarea dezvoltării sale durabile.

Dezvoltarea urbanistică a unei localităţi, ca parte componentă a programelor generale de utilizare a teritoriului la diferite scări (locală, regională, naţională) trebuie să se înscrie în cerinţele şi în structura programelor de management al mediului. Dezvoltarea durabilă nu poate fi realizată decât dacă orice activitate umană, de la asigurarea condiţiilor civilizate ale existenţei cotidiene (încălzire, hrană, îngrijirea sănătăţii, dezvoltare spirituală etc.) până la activităţile de folosire a resurselor şi de producere a bunurilor materiale, este privită prin prisma integrării sale ecologice.

In mod particular în ceea ce priveşte dezvoltarea propriu-zisă a intravilanului unei localitati, integrarea sa ecologică înseamnă a realiza un echilibru între rezolvarea cerinţelor individuale şi de grup ale comunităţii umane şi protecţia acestei comunităţi şi a mediului său de viaţă la agresiunea agenţilor poluanţi. Este vorba, de fapt, de încercarea de eliminare, la nivelul cunoaşterii actuale, a paradoxului "omul - origine a propriei agresiuni".

Pe teritoriul comunei Chilia Veche nu au fost semnalate obiective industriale care prin procesele de ardere sa afecteze semnificativ calitatea aerului.

Prin implementarea obiectivelor din PUG-ul comunei Chilia Veche, si anume realizarea sistemelor de colectare, canalizare si evacuare ape uzate, amenajarea de spatii verzi si reabilitarea drumurilor si strazilor, calitatea factorului de mediu aer va fi semnificativ imbunatatita.


26

3.1.4. Apa Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Chilia Veche, judeţul Tulcea, este dominat de existenţa braţului Chilia al fluviului Dunărea.

Delta Dunării este limitată la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord formează granta cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45°, latitudine N si de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5050 km², din care 732 km² apartin Ucrainei, Deltei românesti revenindu-i o suprafată de 2540 km². Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării creste anual cu aprox. 40 m².

Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte în Bratul Sulina si Bratul Sfântul Gheorghe.

Bratul Chilia, formează granita cu Ucraina, si transportă pe cursul său de o lungime de 111 km² (latime maxima: 1000 m; adancime maxima: 36 m), 62% din apele si aluviunile Dunării1.

Configuratia plana a cestui brat aflat in stare naturala, este complexă, cu două zone de ramificare (despletire) în depresiunea Pardina si in zona Babina-Cernovca. La varsarea in Marea Neagra bratul Chilia formeaza o delta secundara proprie.

In plan vertical configuratia albiei bratului Chilia este neuniforma, atat sub aspectul cotei crestei malurilor, cat si al cotei talvegului. In general cota medie a malurilor descreste uniform pana la mare, in timp ce adancimile pe talveg prezinta variatii mari, cu tendinta de descrestere spre mare.

Desi aflat in stare naturala, pe intregul traseu al bratului Chilia s-a efectuat un intens trafic naval, fluvial si maritim cu pescaje de pana la 4 m.

Delta secundara Chilia. A treia serie de ramificatii ale bratului Chilia, se afla situata in zona de varsare in Marea Neagra, pe teritoriul Ucrainei, constituind delta secundara Chilia cu o suprafata de circa 24400 ha. Cele mai importante brate din cuprinsul deltei secundare Chilia sunt Oceacovul, pe stanga in teritoriul Ucrainei si Stambulul Vechi, pe dreapta ca brat de granita a Romaniei cu Ucraina pana in apropiere de varsarea in mare. In zona de varsare in mare a bratului Oceacov, se ramifica pe stanga bratul secundar Prorva a carui gura la mare era dragata pana in anul 1990 pentru asigurarea navigatiei maritime cu pescaje pana la 4 m.

Ultima portiune de granita la Dunare a Romaniei cu Ucraina, o constituie garla Musura, care se bifurca pe dreapta din bratul Stambulul Vechi si se varsa in golful cu acelasi nume din Marea Neagra. 1 Dan Ghinea – Enciclopedia Geografica a Romaniei, 1996

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucraina

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Latitudine

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Razim&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sinoe&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Aluviuni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83re

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83re

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83tl%C4%83geanca

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%9Bul_Chilia

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bra%C8%9Bul_Tulcea&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ceatal_Sfantu_Gheorghe&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%9Bul_Sulina

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%9Bul_Sf%C3%A2ntul_Gheorghe

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%9Bul_Sf%C3%A2ntul_Gheorghe

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%9Bul_Chilia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Aluviune


27

Zona hidrografica Chilia-Sulina. Marginita la nord de bratul Chilia, la sud de bratele Tulcea si Sulina, iar la est de delta secundara Chilia si de golful Mosura, zona hidrografica Chilia-Sulina are o suprafata de circa 160700 ha, fiind cea mai mare zona hidrografica de pe intinsul Deltei Dunarii. Zona cuprinde o serie de depresiuni hidrografice, intre care se mentioneaza; Sireasa (21900 ha), Sontea-Furtuna (17500 ha), Pardina (30950 ha), Matita-Merhei (44950 ha), Magearu-Sulina si Popina (35900 ha), a caror suprafete sunt ocupate partial de garle, lacuri, mlastini si Japse, precum si de numeroase canale. Fundul acestor depresiuni hidrografice coboara pana la –2 m sub planul de referinta Marea Neagra Sulina. Dintre canalele si garlele care brazdeaza zona hidrografica Chilia-Sulina se mentioneaza urmatoarele; canalul Pardina, garlele Sireasa si Sontea, canalul Eracle si garla Lopatna, garla Sulimanca si canalul Magearu, precum si canalul Cardon, care asigura schimbul de ape si legatura navigabila cu salupe si barci intre diferite zone de interes economic ale unitatii.

In zona hidrografica Chilia-Sulina, se afla o serie de lacuri cum sunt Babitele (1450 ha), Bogdaproste (3950 ha), Matita-Merhei (2225 ha), Obretin (800 ha), Furtuna (1425 ha) si altele mai mici, a caror suprafata totala de luciu de apa este de circa 11600 ha.

La nivelul A.P.M. Tulcea, supravegherea calitătii apelor de suprafata de pe teritoriul comunei Chilia Veche s-a efectuat atât în flux informational rapid (cunoasterea situatiei de poluare zilnică), cât si în flux informational lent (evaluarea tendintelor globale ale calitătii apelor în decursul anului).

Calitatea apei din fluviul Dunarea este urmarita de Serviciul de Gospodarire a Apelor (S.G.A.) Tulcea, în sectiunea de control Chilia Hm 450 si în sectiunile de supraveghere Cotu Pisicii-Ceatal Chilia (64 km), Ceatal Chilia-Periprava (92 km) si Ceatal Chilia-Ceatal Sfântu Gheorghe (18 km), în cadrul campaniilor trimestriale de prelevare probe de apa.

Din punct de vedere chimic, calitatea apei fluviului Dunarea în anul 2010 s-a încadrat în clasa de calitate II, iar din punct de vedere biologic tot în clasa de calitate II, deci apa are calitate buna.

Datorita lungimii parcursului apei din fluviul Dunarea pâna la intrarea în judetul Tulcea si a deversarilor care au loc pe acest traseu, dar si a debitului de dilutie ridicat al fluviului, nu se poate preciza exact aportul în poluanti pe care îl au unitatile economice de pe arealul judetului care evacueaza ape poluate neepurate în acesta.

Se apreciaza ca apa fluviului este afectata de traficul fluvial si de evacuarile de ape uzate de la localitatile riverane.

În comuna Chilia Veche nu există staţie de epurare, apa uzată menajeră fiind evacuată neepurată direct în fluviu Dunărea. Evolutia calitatii apei fluviului Dunarea prezinta o importanta deosebita deoarece aceasta apa reprezinta sursa unica a sistemului de alimentare cu apa a comunei Chilia Veche, judetul Tulcea.

Calitatea apei de imbăiere În judetul Tulcea sunt identificate si luate în evidentă 4 zone naturale de imbaiere, respectiv trei zone de litoral (Sulina, Sfantu Gheorghe, Portita) si una fluviala-Tudor Vladimirescu. Monitorizarea acestora a fost realizata de Autoritatea de Sănătate Publică Tulcea conform metodologiei de supraveghere, inspectie si control, precum si conform prevederilor H.G.459/2002, H.G 88/2004. Parametrii urmariti au fost : coliformi totali, coliformi fecali, streptococi, uleiuri minerale,substante active de suprafata si fenoli.

Examenul chimic si bacteriologic al probelor de apă în zonele de îmbăiere identificate si luate în evidentă, nu relevă depăsiri la parametrii pentru care se calculează conformarea la norme.

Prin implementarea obiectivelor din PUG-ul comunei Chilia Veche, si anume realizarea sistemelor de colectare, canalizare si evacuare ape uzate si reabilitarea drumurilor si strazilor, calitatea factorului de mediu apa va fi semnificativ imbunatatita.


28

3.1.5. Solul Tipurile de soluri existente pe teritoriul Chilia Veche, judeţul Tulcea, sunt specifice Deltei Dunării şi au următoarele caracteristici principale2 :

Aluviosoluri, sunt cele mai tinere soluri, care într-un peisaj natural sunt aproape întotdeauna caracteristica digurilor riverane din Dunărea fluviatilă care cuprind de regulă sedimente recente. Aceste soluri sunt dominante în poldenul agricol Tătarul şi după valorile pH= 7,5-8,4 au reacţie alcalină moderată la alcalină, iar la suprafaţă sunt calcaroase. În general ele apar predominat asociate cu aluviunile proaspete şi sunt propice pentru agricultură. Fiind continuu realimentate cu aluviuni noi, parametrii lor ecologici (nutrienţi, înmagazinarea apei şi capacitatea de filtrare) nu sunt stabili în timp.

Limnosolurile (solurile submerse)

Sub acest nume au fost clasificate depozitele lagunare de pe fundul balţilor şi lacurilor existente. Aceste sedimente sunt în principal compuse din suspensii minerale transportate în jos de apele fluviale şi sunt produse de procese chimice şi biologice care au loc în corpurile de apă eutrofice şi sedimente unde se acumulează materii organice; se formează sulfţi prin reducerea sulfaţilor solubili din apă şi adesea în finalul acestui proces se formează pirita (FeS2) şi compuşi volatili de carbon organic (în principal CO2 şi CH4), inclusiv nămol calcaros.

Limnosolurile sunt în general puţin sărate sau nesărate, cu excepţia din corpurile de apă lagunare care sunt moderat sărate şi/sau alcaline, acţionând ca suport sau mediu pentru pentru creşterea vegetaţiei subacvatice.

Gleiosolurile Acest tip de soluri reprezintă componenta principală a învelişului de sol de pe relieful de tranziţie dintre 0,00 şi 1,50 m CTN. Materialele originale sunt reprezentate în principal din depozite aluviale, dar câteva din ele s-au dezvoltat pe depozite de loess, ca de exemplu în şesul loessoid al localităţii Chilia Veche, judeţul Tulcea. Nivelul apei subterane este permanent deasupra adâncimii de -1,50 m CTN, ele putând fi inundate anual de la 1 până la 6 luni pe an.

Dacă gleisolurile nu sunt drenate şi cultivate, ele sunt ocupate predominant de vegetaţie specifică trestie, rogoz, etc.

În şesul loessoid al localităţii Chilia Veche gleisolurile sunt asociate cu soluri tip cernoziom şi solonceac.

Gleisolurile reprezintă suportul pedologic al terenurilor ude şi au biofuncţii principale de a alimenta cu apă şi nutrienţi vegetaţia luxuriantă şi de a funcţiona ca strat protector împotriva poluării apei subterane cu contaminanţii transportaţi de apa curgătoare. Reprezintă soluri de înaltă productivitate pentru culturile de porumb, floarea soarelui, soia, orez, etc.

Solonceacurile Sunt toate solurile care au un orizont sărat a cărui limită superioară se află în primii 20 cm de la suprafaţa solului.

Solonceacurile apar în zonele cu apă subterană sărată la mică adâncime, în general până la 1,00 m de la suprafaţa terenului.

Genetic, solonceacurile sunt induse “natural”, puţine din ele dezvoltându-se ca urmare a lucrărilor de îndiguire a iazurilor cu peşte sau a poldelor agricole.

Foarte multe din ele s-au format în depozitele nisipoase de origine marină şi adesea ocupă 2 I. Munteanu, 1996


29

zone depresionare.

În partea estică a şesului loessoid al localităţii Chilia Veche unele din aceste soluri s-au format pe depozite aluviale sau organice şi conţin cationi dominanţi reprezentaţi prin calciu şi magneziu.

Modul de acumulare a sării depinde puternic de textura materialului părintesc şi de asemenea de tipul de sol format peste care se dezvoltă solonceacurile.

Solonceacurile suportă o vegetaţie săracă constând din ierburi halofile de foarte slabă calitate pentru vite.

O problemă specială a solonceacurilor nisipoase este aceea că odată drenate au un risc ridicat la eroziunea vântului.

Soloneţurile Aceste soluri au importantă redusă în RBDD, apărând asociate cu solonceacurile ca incluziuni în partea estică a şesului loessoid Chilia Veche. Asemenea solonceacurilor, soloneţurile se dezvoltă pe depozitele de loess argilos, dar ele se formează mai bine pe siturile foarte bine drenate, cu nivelul apei freatice la adâncimea de 2,00 m - 2,50 m CTN şi au conţinut în materii organice de cca. 2,4%, pH= 9,5 şi azot aproximativ 0,14%.

Kastanoziomurile Aceste soluri definite ca fiind caracteristice pentru stepa cu iarbă scurtă ale climatului continental uscat sunt numai soluri zonale în Delta Dunării, ca de exemplu în câmpul Chilia, ocupând altitudinile cele mai ridicate (3-6 m) şi cele mai bine drenate părţi ale acestei unităţi.

Materialul de bază este argila şi conţinutul în loess de 11-13%.

Cea mai mare parte din kastanoziomuri este folosită ca teren arabil de către locuitorii localităţii Chilia Veche, având nivel de fertilitate moderat deoarece are conţinut redus de materii organice, azot şi fosfor. Însă lipsa unei umidităţi a solului constituie obstacolul principal pentru potenţialul terenului.

Cernoziomurile Soluri care există numai în sectorul sudic al şesului loessoid din Chilia Veche, pe relief orizontal cu cote de 2-3 m deasupra nivelului Mării Negre, peste depozite subţiri de loess. Suprafaţa ocupată de cernoziomuri este în principal folosită ca păşune şi fâneaţă, iar un mic sector ca iazuri de peşte făcute de oameni. Au adâncimea nivelului apei subterane la 2,5 - 3,0 m CTN şi sunt vulnerabile la creşterea salinităţii solului pe seama salinităţii ridicate a apei subterane care creşte în sol ca efect al existenţei iazurilor de peşte artificiale în vecinătate.

Histosolurile Sunt componenta principală a solurilor care acoperă R.B.D.D. Constituie suportul pedologic bazal pentru ecosistemele umede. Valoarea lor ecologică este dată de capacitatea ridicată de acumulare a apei şi de capacitatea de filtrare mecanică a acesteia.

În plus, au capacitatea ridicată de absorbţie a metalelor grele dar condiţiile redox puternice influenţează mobilitatea. Prezenţa în ele a piritei este foarte importantă pentru că aceasta se oxidează în timp şi au ca rezultat (adeseori sever) acidificarea solului şi mediului înconjurător.

Experienţa a arătat că aceste soluri din R.B.D.D. sunt aproape nefolositoare ca terenuri arabile.


30

Tipuri de sol - judetul Tulcea

Pe teritoriul comunei Chilia Veche nu au fost semnalate obiective care prin procesele tehnologice sa afecteze semnificativ calitatea factorului de mediu sol.

Prin implementarea obiectivelor din PUG-ul comunei Chilia Veche, si anume realizarea sistemelor de colectare, canalizare si evacuare ape uzate, amenajarea de spatii verzi si reabilitarea drumurilor si strazilor, calitatea factorului de mediu sol va fi semnificativ imbunatatita. 3.1.6. Biodiversitatea In cadrul comunei Chilia Veche se identifica prezenta mai multor arii protejate de interes national declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea III-a – zone protejate si anume:

- Rezervaţia Roşca - Buhaiova DD-A Rezervaţia Roşca-Buhaiova-Hrecisca, cu o suprafata de 9.625 hectare, este a doua rezervatie ornitologica din Delta Dunarii, in ordinea importantei, situata in Campia Matitia, la nord de Bratul Sulina si lacul Latita, aici cuibăreşte cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopătari, stârci galbeni, lebede.

- Delta Dunarii Rezervaţia Biosferei Delta Dunării deţine triplu statut de protecţie şi anume: Rezervaţie a Biosferei desemnată internaţional de Comitetul MAB UNESCO, Zonă Umedă de Importanţă Internaţională desemnată de Secretariatul Convenţiei Ramsar şi Sit Natural al Patrimoniului Natural Universal recunoscut de către UNESCO. Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării i s-a atribuit şi Diploma Europeană de către Consiliul Europei.

Limita nordică. Limita de nord începe de la Cotul Pisicii urmărind până la graniţa cu Republica Moldova malul stâng al Dunării la cota maximă de inundaţie, de unde se continuă iniţial pe graniţa cu Republica Moldova şi apoi cu Ucraina.

Limita estică. Limita de est începe de la vărsarea braţului Chilia în Marea Neagră pe graniţa cu Ucraina şi cuprinde apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv, până la Capul Midia, punctul extrem sudic al rezervaţiei.

Limita vestică (continentală). Limita începe din amunte de localitatea Grindu din borna B1 situată


31

pe taluzul exterior al digului de apărare Grindu - Isaccea şi urmăreşte limita zonei palustre stabilită la piciorul exterior al digului de contur al incintei îndiguite Grindu - Isaccea corespunzătoare malului drept al fluviului Dunărea de la Cotul Pisicii până în amunte de oraşul Isaccea la borna B13, trecând prin bornele cadastrale B2-B13.

Din avalul localităţii Isaccea, din borna B15 până la Tulcea, limita continentală a rezervaţiei este stabilită la baza Podişului Dobrogean şi este constituită din linia de contact a acestuia cu zonele inundabile la nivelele maxime, trecând prin bornele cadastrale B16-B24. În zona municipiului Tulcea, de la borna B25 situată amunte de portul mineralier până în aval de platforma unităţilor de industrie alimentară, la borna B27, limita continentală a rezervaţiei o reprezintă malul drept al fluviului Dunărea, trecând prin borna cadastrală B26. Din aval de platforma de industrie alimentară a municipiului Tulcea, din borna B27, limita rezervaţiei ocoleşte oraşul, urmărind baza Podişului Dobrogean (incluzând incinta Tulcea - Nufăru), trecând prin borna B28 până la borna B29 situată amunte de localitatea Nufăru, unde limita rezervaţiei o reprezintă malul braţului Sf. Gheorghe până în aval de localitatea Nufaru, la borna B30.

În continuare, limita rezervaţiei este reprezentată de baza Podişului Dobrogean incluzând incinta Nufăru - Victoria şi trecând prin borna B31 aflată în imediata vecinătate a localităţii Victoria, iar în zona localităţii Băltenii de Sus limita este reprezentată de malul drept al braţului Sf. Gheorghe, ocolind localitatea prin borna B32. Limita continuă prin borna B33 pe la baza Podişului Dobrogean incluzând incinta Beştepe - Mahmudia până la borna 34 situată amunte de localitatea Mahmudia, de unde limita este reprezentată de malul drept al braţului Sf. Gheorghe. Din avalul localităţii


32

Mahmudia limita rezervaţiei este reprezentată de baza podişului Dobrogean, trecând prin borna B35 şi incluzând amenajarea agricolă Mahmudia - Murighiol cu drumul de acces la fermele zootehnice Ghiolul Pietrei, unde se află borna B36. Din acest punct limita rezervaţiei este constituită de un drum de exploatare pe direcţia nord-sud trecând prin punctul numit "Movila Duna", până la drumul judeţean Tulcea - Murighiol, incluzând lacul Sărătura pentru a ajunge la limita nord-vestică a localităţii Murighiol, la borna B37 după care limita rezervaţiei o reprezintă limita nordică a intravilanului satului Murighiol până la borna B38 şi în continuare baza Podişului Dobrogean până în localitatea Dunavăţu de Sus pe care o ocoleşte trecând prin borna B39. Limita rezervaţiei urmăreşte în continuare limita dintre zona umedă şi horst îndreptându-se spre sud şi ocolind localitatea Dunavăţul de Jos prin bornele B40 şi B41. De aici limita se îndreaptă spre est, fiind reprezentată de baza Podişului Dobrogean şi trecând prin bornele B42, B43, B44, până la intersecţia acesteia cu Canalul Fundea (B45). Din punctul de intersecţie al limitei rezervaţiei cu canalul Fundea, aceasta este reprezentată de baza podişului Dobrogean, RBDD incluzând amenajarea piscicolă Sarinasuf, trecând prin bornele B46-B49 şi amenajarea piscicolă Iazurile, trecând prin bornele B50-B59 până la nord de localitatea Sarichioi. Din acest punct, limita rezervaţiei este reprezentată de malul de vest al lacului Razim trecând prin bornele B64-B67 până la punctul numit "La Monument" (B68) după care pe direcţia nord-vest urmăreşte limita estică a lacului Babadag şi prin vestul localităţii Zebil până la intersecţia cu drumul judeţean Tulcea-Zebil pe care îl traversează, şi include amenajarea piscicolă Tauc, trecând prin bornele B71-B74 şi amenajarea piscicolă Topraichioi, trecând prin bornele B76-B78, după care urmăreşte limita vestică a Lacului Babadag la baza podişului Dobrogean, până la nord de localitatea Enisala pe care o ocoleşte prin partea de nord, trecând prin bornele B79-B93. Din acest punct, limita rezervaţiei este reprezentată de intersecţia podişului Dobrogean cu malul de vest al lacului Razim până la Capul Doloşman, incluzând amenajarea piscicolă 6 Martie trecând prin bornele B91-B93 şi zona cu protecţie integrală Capul Doloşman. De la Capul Doloşman limita rezervaţiei se deplasează spre sud-vest, la baza Podişului Dobrogean incluzând amenajarea piscicolă Lunca trecând prin bornele B94-B97. Din sudul localităţii Lunca (B98) limita rezervaţiei este reprezentată spre vest, sud şi sud-est de malul dinspre podiş a lacurilor Ceamurlia, Goloviţa şi Zmeica trecând prin bornele B100-B106 incluzând zonele depresionare cu vegetaţie palustră, până în punctul numit "La Stânca" (B107) de unde limita rezervaţiei traversează baza grindului Lupilor, urmărind spre vest şi apoi spre sud lacul Sinoie până în punctul "Movilele Dese" (B111). Din acest punct, limita rezervaţiei este direcţionată spre vest şi sud pe malul lacului Istria, traversează drumul judeţean Istria - Istria Cetate în zona de legătură a lacului Istria cu lacul Nuntaşi mergând apoi pe direcţia vest, sud şi sud-est pe malul lacurilor Nuntaşi şi Tuzla până la pădurea din nordul localităţii Vadu pe care o ocoleşte prin nord-est trecând prin bornele B112-B121. În continuare, limita Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ocoleşte localitatea Vadu prin est şi apoi se orientează pe o direcţie constant sudică la baza podişului Dobrogean cu zonele umede, incluzând Balta Mare şi Balta de Mijloc, până la Capul Midia, punctul extrem sudic al rezervaţiei, în care se găseşte borna B124.

Vegetaţia deltei este reprezentată în mare parte de o vegetaţie specifică mlaştinilor(stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia piticã) şi ocupă 78% din totalul suprafeţei. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafaţa deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetaţie acvatică şi plutitoare, ocupând 2% din suprafaţa deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea şi Caraorman şi sunt alcătuite din stejar brumãriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurãtor, ulm, plante agăţătoare.

În ceea ce priveşte diversitatea biologică, în Delta Dunarii şi Dobrogea de Nord se întâlnesc 97 de specii de păsări listate în Anexa 1 a Directivei Pasari (79/409/EEC), printre care specii extrem de rare de răpitoare: Aquila heliaca (acvila de câmp), Aquila clanga (acvila ţipătoare mare), Circus macrourus (erete alb), Falco cherrug (şoim dunărean) Caprimulgus europaeus (caprimulgul) dar şi specii acvatice: Pelecanus crispus (pelican creţ), Cygnus olor (lebăda de vară), Egretta garzetta(egreta mică), Egretta alba(egreta mare), Branta ruficollis (gâsca cu gât roşu), care sunt prezente şi în “Lista Roşie a Vertebratelor din Romania”.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Salcie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Frasin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Plop_%28arbore%29

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grinduri&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Letea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Caraorman

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stejar_brum%C3%A3riu&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stejar_pedunculat&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Frasin

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Plop_tremur%C3%A3tor&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ulm


33

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Delta Dunarii este cea mai mare zona umeda din Europa. Structura foarte diversa a ecosistemelor naturale, in cea mai mare parte neafecata de activitatile antropice, a facut ca Delta Dunarii impreuna cu complexul lagunar Razelm Sinoe sa fie declarata Rezervatie a Biosferei si, de asemenea, sa fie inscrisa in Conventia de la Ramsar si pe lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural.

Delta Dunării se află amplasată: la 45024’30” latitudine nordică şi 28010’50” longitudine estică la Cotul Pisicii; 4509’30” latitudine nordică şi 29042’45” longitudine estică la est de localitatea Sulina; 44020’40” longitudine estică la Capul Midia; 45027’ latitudine nordică şi 29019’20” longitudine estică la Chilia Veche (Gâştescu şi alţii, 2006).

Suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării: 5 800 km2 din care: 3 510 km2 delta propriu-zisă – sectorul românesc, 1 145 km2 Complexul lacustru Razim – Sinoie, 1 030 km2 apele marine până la izobata de –20 m, 13 km2 albia Dunării între Cotul Pisicii şi Isaccea (pe teritoriul României) şi 102 km2 lunca inundabilă a Dunării între Isaccea şi Tulcea.

Relief. Delta Dunării, ca de altfel toate deltele, este o formaţiune tânără, rezultată din raportul dintre principalii factori care guvernează zonele de coastă, respectiv, variaţia nivelului mării, curenţii, mareele şi valurile, pe de o parte, şi debitul de apă şi aluviuni transportat de râu în zona de vărsare, pe de altă parte. La aceste condiţii se mai asociază configuraţia reliefului submers, costier, marin

Sub aspect morfologic, Delta Dunării este considerată o câmpie aluvială în formare, caracterizată printr-o hipsometrie redusă (ecart altitudinal de cca 16 m), din care o parte sub nivelul marii.

Diferenţierile morfologice, excluzând albiile celor trei braţe principale (Sfântu Gheorghe, Sulina, Chilia), sunt date de:

- grindurile fluviatile, care însoţesc arterele hidrografice, cu desfăşurare mai mare, prin juxtapunere, la vârful deltei şi cu altitudini între 1 – 3 m (ex. în subunităţile Sireasa, Rusca-Bălteni);

- grindurile maritime, cu altitudini mai semnificative (2 – 13 m), cu orientare cvasitransversală şi acestea fiind asociate – juxtapuse (Letea, Caraorman, Sărăturile, Crasnicol);

- depresiuni, ale căror cote altitudinale se găsesc cu 1 – 3 m sub nivelul marin, în funcţie de poziţia lor geografică, fiind delimitate de grindurile menţionate;

- terenurile predeltaice, numite şi martori de eroziune, resturi din Câmpia Bugeacului (Câmpul Chiliei şi nucleul grindului Stipoc), dar şi din structura de fundament mai „veche”, dacă ne referim şi la Complexul lacustru Razim – Sinoe (insulele Popina, Grădişte, Bisericuţa şi cel al şisturilor verzi de sub Cetatea Histria).

Altitudinea medie a Deltei Dunării este de +0,52 m, rezultată din însumarea şi medierea tuturor valorilor (pe trepte hipsometrice) din cele 27 subunităţi, generalizate la nivelul celor 3 unităţi şi apoi pe întregul spaţiu deltaic.

Altitudinea medie variază în cadrul celor trei unităţi deltaice, cea mai mare fiind în unitatea Letea, de 0,81 m, datorită, în special grindului Letea (1,07 m) şi Câmpului Chiliei (2,55 m), dar şi subunităţii Sireasa (1,56 m), care fiind situată la vârful deltei, se află într-un stadiu mai avansat de aluvionare.

Unitatea Dranov are altitudinea medie cea mai mică, de 0,17 m, aici suprafeţele sub 0 m estimându-se la 35,8 %, iar cele între 0 şi 1 m la 62,1 %, această unitate având o serie de grinduri marine, dar cu altitudine mică, dintre acestea Crasnicol fiind mai semnificativ. Între cele două unităţi extreme se situează unitatea Caraorman cu altitudinea medie de 0,37 m la această valoare având un rol important grindurile Caraorman şi Sărăturile.


34

Altitudinea medie a Complexului lacustru Razim – Sinoie este de circa 1 m având în vedere hipsometria celor trei grinduri maritime principale – Chituc, Lupilor şi Saele – şi a altor areale marginale, inclusive grindul Periboina ce separă, în cea mai mare parte, lacul Sinoie de Marea Neagră. Dar dacă luăm în considerare şi acvatoriul lacurilor, aceasta este sub 0,5 m.

Tipuri morfogenetice. Ca urmare a acţiunii de colmatare fluviatilă, de acumulare şi eroziune maritimă, teritoriul Deltei Dunării se împarte în două unităţi: delta fluvială la vest şi delta fluvio-marină la est, delimitate de partea vestică a aliniamentului grindurilor Jibrieni – Letea – Ceamurlia – Caraorman – Crasnicol – Perişor. Ele sunt diferenţiate genetic, dar şi litologic: în prima predomină aluviunile fluviatile, iar în a doua nisipurile maritime. Complexul lacustru Razim – Sinoie reprezintă o altă unitate morfogenetică grefată pe golful Halmyris.

Delta fluvio-marină este constituită din intercalarea elementelor marine, cu cele fluviatile şi fluviomarine. Aici se găsesc grinduri nisipoase, exclusiv marine, alături de depresiuni acoperite de depozite fluviale şi de natură organică. Areale depresionare sunt, în general, lagunele recent barate ce se găsesc în diferite stadii de colmatare, iar grindurile fluviale sunt aproape inexistente, cu dimensiuni reduse în lungul celor trei braţe ale Dunării. Pe grindurile fluvio-marine mari (Letea, Caraorman, Sărăturile, Chituc), nisipurile marine au fost modelate sub forme de dune, sub influenţa factorului eolian.

In componenta actualei retele hidrografice a Deltei Dunarii, intra urmatoarele obiecte acvatice:

- Bratele principale, Chilia, Tulcea, Sulina si Sfantu Gheorghe, impreuna cu nodurile lor de bifurcare, prin care Dunarea intra si traverseaza Delta, varsandu-se in Marea Neagra;

- Canalele magistrale din interiorul Deltei Dunarii, prin care se realizeaza accesul permanent al apei Dunarii in Delta si navigatia prin Delta cu ambarcatiuni mici autopropulsate;

- Canalele secundare si garlele, care asigura patrunderea si distributia apelor Dunarii in Delta, in restul spatiilor dintre canalele magistrale;

- Malurile naturale ale bratelor principale si ale garlelor, care prin geneza lor se prezinta ca niste grinduri fluviale desfasurate in lungul albiilor respective, avand creasta situata aproximativ la hidrogradul 7 al apelor Dunarii din zona Deltei;

- Lacurile si lagunele naturale;

- Lacurile de acumulare ale apei pentru irigatii (Complexul lacustru Razelm);

- Incintele indiguite pentru diverse folosinte (agricole, piscicole si stufo-piscicole);

- Gurile de varsare in mare ale bratelor principale si tarmul marii constituit din cordoane nisipoase.

Ramificandu-se din albia unica a Dunarii pe partea stanga a nodului hidrografic Ceatalul Izmail, bratul Chilia urmeaza un traseu de albie lung de circa 113 km pana la Marea Neagra. La varsarea in Marea Neagra bratul Chilia formeaza o delta secundara proprie cu o suprafata de circa 24400 ha. Cele mai importante brate din cuprinsul deltei secundare Chilia sunt Oceacovul, pe stanga in teritoriul Ucrainei si Stambulul Vechi, pe dreapta ca brat de granita a Romaniei cu Ucraina pana in apropiere de varsarea in mare. Ultima portiune de granita la Dunare a Romaniei cu Ucraina, o constituie garla Musura, care se bifurca pe dreapta din bratul Stambulul Vechi si se varsa in golful cu acelasi nume din Marea Neagra.

A doua ramificatie principala a albiei Dunarii in zona de varsare in Marea Neagra, are loc la mila 33,84 (km 62,2), unde bratul Tulcea se bifurca in doua alte brate, Sulina pe stanga si Sfantu Gheorghe pe dreapta, punctul respectiv de ramificatie numindu-se Ceatalul Sfantu Gheorghe.

Ramificandu-se din albia bratului Tulcea pe partea stanga in nodul hidrografic Ceatalul Sf. Gheorghe (mila 33,84), bratul Sulina urmeaza pe directia est un traseu de albie unica pana la Marea Neagra, avand lungimea totala de 71,7 km.


35

Actualul brat difera de vechiul aflat in stare naturala pana in anul 1857. Vechiul brat avea o albie unica cu un traseu sinuos in lungime de 83,4 km, cu latimi variind intre 120 si 250 m si cu adancimi pe talveg de 2,5-9,0 m sub etiajul local.

Bratul Sfantu Gheorghe se ramifica din bratul Tulcea pe partea dreapta in nodul hidrografic Ceatal Sf. Gheorghe la km 108,8, avand in cea mai mare parte de traseu o albie unica si meandrata. In zona de varsare in mare, bratul Sf. Gheorghe formeaza o delta secundara de mica intindere, cu doua brate secundare:

- Bratul Sf. Gheorghe pe stanga, cu o lungime de circa 3,0 km, cu latimi de 300-1000 m si cu adancimi pe talveg de 3,5-10,5 m.

- Bratul Olinca pe dreapta cu latimea de circa 80 m si cu adancimea pe talveg de circa 2,5 m. Pe bratul Sf. Gheorghe se efectueaza navigatia fluviala cu pescaje de pana la 3,0 m.

Zonele hidrografice dintre bratele principale ale Deltei si din afara lor sunt urmatoarele: Zona Chilia-Sulina, cu suprafata de circa 160700 ha, fiind cea mai mare zona hidrografica de pe intinsul Deltei Dunarii, marginita la nord de bratul Chilia, la sud de bratele Tulcea si Sulina, iar la est de delta secundara Chilia si de golful Musura. Zona cuprinde o serie de depresiuni hidrografice, intre care se mentioneaza; Sireasa (21900 ha), Sontea-Furtuna (17500 ha), Pardina (30950 ha), Matita- Merhei (44950 ha), Magearu-Sulina si Popina (35900 ha), a caror suprafete sunt ocupate partial de garle, lacuri, mlastini si Japse, precum si de numeroase canale. Fundul acestor depresiuni hidrografice coboara pana la –2 m sub planul de referinta Marea Neagra Sulina; zona hidrografica Sulina-Sf. Gheorghe, marginita la nord de bratul Sulina, la sud de bratul Sf. Gheorghe si la est de Marea Neagra, Zona Sulina- Sf.Gheorghe are o suprafata de circa 101850 ha, fiind a doua ca marime intre zonele hidrografice ale Deltei Dunarii. Pe intinsul acestei zone hidrografice, se afla urmatoarele depresiuni hidrografice; Rusca-Balteni-Carasuhat (10550 ha), Gorgova-Uzlina (25150 ha), Sulina (49600 ha) si Puiu-Rosu-Rosulet (14225 ha). Fundul acestor depresiuni hidrografice coboara sub cota de –2 m in raport de planul de referinta zero Marea Neagra Sulina. Dintre canalele si garlele situate pe cuprinsul zonei hidrografice Sulina-Sf. Gheorghe, se mentioneaza canalul Litcov care strabate unitatea de la vest spre est, garla Perivolovca, canalul Caraorman, canalul Vatafu, canalul Busurca, canalul Pescarie Sulina, garla Imputita, canalul Ivancea si canalul de centura litoral, care asigura schimbul de ape si legaturile navigabile intre diferite parti ale zonei hidrografice. Lacurile mai importante din zona hidrografica, sunt Obretin si Gorgova (2300 ha), Uzlina-Isacova (2150 ha), Rosu (1875 ha) si Puiu, Iacob si Lumina (2125 ha); zona hidrografica Sf. Gheorghe-Razelm, marginita la nord de bratul Sf. Gheorghe, la vest de lacul Razelm si la sud de Marea Neagra, are o suprafata de circa 75325 ha, fiind cea mai mica ca marime intre zonele hidrografice ale Deltei Dunarii. Aceasta zona hidrografica mai poarta denumirea de depresiunea Dranov.

Intreaga zona hidrografica Sf. Gheorghe-Razelm, este caracterizata in cea mai mare parte de prezenta garlelor, canalelor, lacurilor, mlastinilor si japselor. Fundul acestei zone hidrografice se situeaza la peste 2 m sub planul de referinta zero Marea Neagra Sulina. In zona hidrografica se afla o serie de lacuri, dintre care cel mai important este Dranov (2500 ha).

Zona hidrografica Complexul lagunar Razelm-Sinoe, marginita la nord si la vest de terasa continentala dobrogeana, iar la est de tarmul Marii Negre si de depresiunea hidrografica Dranov, Complexul lagunar Razelm-Sinoe, ocupa locul unui vechi golf marin Halmyris, izolat de mare prin cordoane litorale.

In Complexul lagunar intra in principal lagunele Razelm (39160 ha), Babadag (1960 ha), Golovita (9160 ha fara balta Ceamurlia), Zmeica (4960 ha) si Sinoe (17580 ha), precum si o serie de anexe lacustre laterale cum sunt Istria (560 ha), Nuntasi si Tuzla (1050 ha), etc. Fundul cuvetelor acestor lagune coboara pana la cota de –3 m in raport de sistemul de referinta zero Marea Neagra Sulina.


36

Complexele lacustre, care constituie o caracteristică pregnantă a lacurilor din Delta Dunării au fost delimitate după elementele morfografice (grinduri, depresiuni, stadiu de evoluţie) şi hidrografice (legătura prin canale şi pe sub plaur sau vegetaţie).

In Delta Dunării s–au conturat următoarele complexe acvatice: Şontea – Furtuna; Matiţa – Merhei;Somova – Parcheş; Gorgova – Uzlina;Roşu – Puiu; Dunavăţ–Dranov; Razim – Sinoe.

Zona costieră. Zona costiera a Deltei Dunarii este desfasurata pe un front lung de circa 221 km la Marea Neagra, cuprins intre extremitatea nordica a grindului marin Jibrieni din teritoriul Ucrainei si extremitatea sudica a grindului marin Chituc. Din intregul front litoral, 75 km sunt pe teritoriul Ucrainei.

In reteaua hidrografica a zonei marine a Deltei Dunarii, intră : a) gurile Dunarii;

b) tarmul marii;

c) fundul submers din fata litoralului Deltei.

Gurile Dunarii. Totalitatea gurilor bratelor prin care fluviul Dunarea se varsa in Marea Neagra, formeaza diviziunea hidrografica gurile Dunarii, in care cele mai importante sunt urmatoarele:

- La varsarea in mare a bratului Sulina, gura canalului Sulina. Adancimile de navigatie maritima prin aceasta gura, s-au mentinut natural la inceput, intre anii 1861-1892. Intre anii 1893-1923 adancimile de navigatie de pana la 24 picioare, s-au intretinut cu ajutorul lucrarilor de dragaje. Incepand din anul 1924 pentru intretinerea adancimilor de navigatie maritima la gura Sulina, pe langa dragaje s-au adaugat lucrari de prelungirea digurilor in mare, indepartand gura de port cu circa 7,8 km pana in anul 1981, cand au fost sistate prelungirile de diguri.

- La varsarea in mare a bratului Sf. Gheorghe, gura Sf. Gheorghe este in stare naturala, adancimea pe bara este de circa 2,2 m.

Cordonul litoral. Frontiera naturala a Deltei Dunarii la Marea Neagra o formeaza tarmul marii, constituit din sedimente grosiere (nisipuri) impinse si depuse la mal de valuri. Latimea si inaltimea tarmului marii, este variabila in lungul litoralului Deltei Dunarii. De regula creasta plajei nu depaseste inaltimea de 2,5 m deaspra nivelului mediu al marii, iar latimea tarmului ajunge pana la 400 m.

Tinand seama de caracteristicile morfohidrologice ale coastei, se pot delimita cateva sectoare de tarm in lungul litoralului Deltei Dunarii:

- Sectorul Jibrieni-gura canalului Sulina, cu o lungime de circa 84 km, prezinta o linie curbata, si constituie frontiera de la mare a deltei secundare Chilia, fiind un tarm instabil, foarte jos si in retragere datorita eroziunilor. Intre gura bratului Stambulul Vechi si gura canalului Sulina s-a creat un cordon nisipos care tinde sa inchida in urmatorii ani golful Musura la Marea Neagra.

- Sectorul Sulina-Sf. Gheorghe cu o lungime de circa 36 km, prezinta o slaba curbura spre interiorul Deltei, tarmul fiind ingust si supus eroziunilor.

- Sectorul Sf. Gheorghe-Portita, lung de circa 60 km, puternic curbat spre vest cu portiuni de eroziune si depuneri.Acopera frontiera de la mare a depresiunii hidrografice Dranov si a lagunelor Razelm si Golovita.

La sud de gura bratului Sfantu Gheorghe s-a format in timp cordonul nisipos Sacalin care tinde sa inchida la Marea Neagra laguna Ciotic.

- Sectorul Portita-Chituc, lung de circa 41 km, este supus eroziunii. Acopera frontiera de la mare a lagunei Sinoe.


37

Fundul submers. Fundul Marii Negre in fata litoralului Deltei Dunarii, este constituit cu precadere din sedimente nisipoase langa coasta si maluri in larg, imprastiate sub actiunea directa a valurilor si curentilor Marii Negre. Relieful fundului este relativ uniform, cu pante dirijate spre largul marii. In apropierea tarmului marii, intre mal si adancimea de scormonire a sedimentelor de catre valuri, pe fundul marii alterneaza o serie de bancuri si talveguri paralele cu linia malului.

Biodiversitatea. Delta Dunării inregistreaza o biodiversitate ridicată, cu un număr sporit de specii, dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice, începând de la plantele inferioare (unicelulare) şi până la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) şi până la vertebratele cele mai evoluate (mamifere).

Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante şi 3 768 specii de animale, dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peşti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica şi Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun şi pelican creţ, lebăda cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben, stârcul lopătar, avozeta, piciorongul, raţa cu perucă, gâsca cu gât roşu şi multe altele). Majoritatea sunt cuibăritoare în zonă.

Indiferent de valoarea economică sau cea estetică, fiecare specie deţine un rol ecologic bine determinat în ecosistemele deltaice, prin poziţia ce o deţine în cadrul lanţurilor trofice.

În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare, asigură continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, entomostracei planctonici, hidracarieni, insecte şi peşti algo- şi fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări ierbivore (lebede, unele specii de raţe, lişiţă, gâşte etc.).

În nivelul doi al consumatorilor intră unele specii de entomostracei carnivori (copepode), insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, toţi amfibienii, două specii de şerpi, păsările acvatice zoofage, mamiferele acvatice carnivore, şi lanţul trofic acvatic poate continua până pe la treapta a cincea.

De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) şi chiar unii peşti (carasul argintiu).

Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean şi, în special, aportul crescut de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafeţelor lacustre din întreg teritoriul Deltei Dunarii, imprimând circuitului materiei vii şi moarte un sens nedorit şi anume, diminuarea până la dispariţie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.

În consecinţă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum şi deplasarea acestora în sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai redusă (babuşcă, biban, caras, obleţ), iar ceilalţi cu un grad mai mult sau mai puţin pronunţat de stenotopie au părăsit în cea mai mare parte aceste zone (ştiucă, somn, crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafaţă a Deltei Dunarii (caracuda, linul, văduviţa).

În ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât în trecut, lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice. Nivelul consumatorilor cuprinde


38

numeroase specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc., ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. În etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide), homoptere (cicade) etc.

De asemenea, unele specii de păsări ierbivore şi granivore se hrănesc în aceste zone (gâşte, fazan, mai multe specii de păsări cântătoare), iar dintre mamifere toate speciile de rozătoare (şoareci şi şobolani, iepuri), precum şi căpriorul şi mistreţul.

Foarte numeroasă este şi categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabi, buburuze, libelule, viespi). Toate speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte, iar dintre şerpi, vipera de stepă consumă un procent ridicat de ortoptere.

Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani, arici, cârtiţă) şi al chiropterelor (lilieci).

Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, enot, şacal auriu, dihor, hermelină, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă, şarpele rău, vipera de stepă), păsările de pradă de noapte (cucuveaua, ciuful, striga, huhurezul) şi cele de zi (şoimuleţul de seară, şoimul rândunelelor, vânturelul), fiind specii frecvent întâlnite în teritoriul Deltei Dunarii.

Flora. Flora Deltei Dunării şi a Complexului lagunar Razim – Sinoe include 779 specii, in majoritate taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %). Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) şi halofile (de sărătură). Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta Dunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare decât cel al taxonilor observaţi în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii).

Plante superioare acvatice şi palustre

În fitocenozele (comunităţi de plante) acvatice şi palustre predomină elementele floristice eurasiatice şi circumpolare. În compoziţia asociaţiilor acvatice şi hidrofile intră aproximativ 120 specii de plante. În cazul lacurilor suficient de adânci se găsesc mai multe tipuri de comunităţi vegetale, grupări naturale ce au forma unor fâşii paralele cu linia ţărmului. Aceste asociaţii sunt alcătuite din specii ce au cerinţe bine determinate faţă de habitat (tipul solului, grosimea şi consistenţa mâlului, adâncimea apei etc.).

Dintre plantele acvatice fac parte speciile submerse (cu rădăcinile fixate în substrat, tulpina şi frunzele subacvatice, numai floarea se ridică deasupra apei pentru polenizare): peniţa apei (Myriophyllum spicatum), brădişul (Myriophyllum verticillatum), cosorul (Ceratophyllum demersum), sârmuliţa (Vallisneria spiralis), paşa (Potamogeton crispus), broscariţa (Potamogeton natans), moţul (Potamogeton perfoliatus). Unele plante plutesc în masa apei, neavând contact cu substratul, floarea fiind singurul organ ce se ridică deasupra apei (în timpul fecundaţiei): otrăţelul de baltă (Utricularia vulgaris), aldrovanda (Aldrovanda vesiculosa).

Mai aproape de ţărm trăiesc speciile cu frunzele natante. Unele au rădăcinile fixate în mâlul de pe fundul cuvetei lacustre (nufărul alb – Nymphaea alba; nufărul galben – Nuphar lutea; plutniţa – Nymphoides peltata; iarba broaştelor – Hydrocharis morsus-ranae; troscotul de baltă – Polygonum amphibium; cornacii – Trapa natans), altele plutesc liber la suprafaţa apei (diferite specii de lintiţă –Lemna minor, L. gibba, L. trisulca, Spirodella polyrhiza).

Rizacul (Stratiotes aloides) face parte din speciile cu frunzele emerse, vârful frunzelor fiind deasupra nivelului apei, baza acestora şi tulpina fiind scufundată şi plutind în apă. Limbariţa


39

(Alisma plantago aquatica), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), crinul de baltă (Butomus umbellatus) sunt, de asemenea, plante emerse ce au rădăcinile fixate în mâlul de pe fundul apelor puţin adânci.

Următoarea centură de plante, care face legătura dintre ape şi uscat, o formează stufărişul, asociaţie vegetală caracteristică mlaştinilor cu exces permanent de apă. Stufărişul, ce ocupă suprafeţe întinse în Delta Dunării şi Complexul lagunar Razim – Sinoie, având în cadrul mediului un rol important, reprezintă un filtru biologic eficient pentru ape şi un element de protecţie a malurilor împotriva bătăii valurilor. Stufărişul apare în habitate cu ape puţin adânci (până la 1 m), cu aluviuni fine pe fund, în care sunt fixaţi rizomii şi rădăcinile speciei dominante, stuful (Phragmites australis), cu care se asociază diferite specii hidrofile ca: papura (Typha latifolia), feriga de baltă (Thelypteris palustris), pipirigul (Scirpus lacustris), gălbinele (Lysimachia vulgaris), răchitan (Lythrum salicaria), măcriş de baltă (Rumex hydrolapathum), tătăneasa (Symphytum officinale) etc.

Pe suprafeţe mai reduse sunt instalate şi comunităţi formate, în special, din papură cu frunza îngustă (de ex. Typha angustifolia), pipirig (de ex. Schoenoplectus lacustris) sau buzdugan (de ex. Sparganium ramosi). Plante superioare terestre

Pe grindurile din Delta Dunării şi Complexul lagunar Razim – Sinoie, în depresiunile cu sol salinizat se întâlnesc specii halofile, adaptate să reziste la conţinutul ridicat în săruri ale substratului: brânca (Salicornia europaea), pătlagina (Plantago maritima), albăstrica (Aster tripolium), Bassia sedoides. Pe malurile mai uscate ale depresiunilor cu sol sărăturat trăiesc elementele mezo-higrohalofile: ghirinul (Suaeda maritima), săricica (Salsola soda), Aeluropus littoralis etc.

Nisipurile grindurilor fluvio-maritime sunt populate (în funcţie de umiditatea, troficitatea şi salinitatea solului) de specii psamofile, specii adaptate la viaţa pe nisip.

Pe cordoanele nisipoase litorale se poate observa o evidentă zonare a vegetaţiei. Plaja ce se află în afara bătăii valurilor (şi care are o lăţime de circa 5 – 20 m) este populată de exemplare răzleţe de varză de mare (Crambe maritima), ridichioară de nisip (Cakile maritima), vitrigon (Eryngium maritimum), morcovul sălbatic (Daucus guttatus) etc. Urmează un şir de dune (ce ocupă o porţiune lată de 10 – 50 m) paralele cu ţărmul mării.

Dintre plantele caracteristice acestor dune, principalul rol de fixator al nisipului îl joacă perişorul (Elymus sabulosus), iar pe solurile mai bogate în humus trăieşte cârcelul (Ephedra distachya). Pe porţiuni cu umiditate mai redusă trăiesc volbura de nisip (Convolvulus persicus), vineţelele de nisip (Centaurea arenaria), siminocul (Helichrysum arenarium), Gypsophyla perfoliata, Stachys maritima, Plantago coronopus. Pe nisipurile cordoanelor litorale se întâlnesc şi tufărişuri de cătină albă (Hippophae rhamnoides), salcie târâtoare (Salix rosmarinifolia), sălcioară (Eleagnus angustifolia), specie introdusă la început prin plantare.

Grindurile Letea şi Caraoman oferă condiţii pedo–climatice (troficitate redusă a solului, deficit de apă etc.) ce au favorizat apariţia stepelor danubian-deltaice (tipice pentru Delta Dunarii), caracterizate prin prezenţa unor elemente submediteraneene (specii de colilie – Stipa lessingiana, Stipa ucrainica; sadină – Chrysopogon gryllus).

Pe dunele înalte, cu nisip nefixat şi nesolificat, trăiesc perişorul (Elymus sabulosus), vineţele de nisip (Centaurea arenaria), troscot de nisip (Polygonum arenarium), pelinul de nisip (Artemisia arenaria) şi, pe alocuri, cârcelul (Ephedra distachya). Pe dunele mijlocii coabitează otrăţelul (Onosma arenarium), siminocul (Helichrysum arenarium), secara sălbatică (Secale sylvestre), Scabiosa ucrainica.

Condiţiile de viaţă de pe dunele joase avantajează specii stepice tipice: iarba câinelui (Cynodon dactylon), părăsita găinilor (Taraxacum serotinum), trifoiul mărunt (Medicago lupulina), Convolvulus lineatus etc.


40

În perimetrul complexului lagunar Razim – Sinoie, pe martorii de eroziune (sol stâncos) s-a instalat un tip special de asociaţie stepicolă petrofilă, rolul principal avându-l speciile tauro-caucaziene şi mediteraneano-balcanice: cimbrişorul dobrogean (Thymus zygoides), pir crestat (Agropyron brandzae), păiuş dobrogean (Festuca callieri), petrinjei dobrogeni (Pimpinella lithophila), ceapa ciorii dobrogeană (Gagea callieri). Plante endemice. Flora din Delta Dunarii cuprinde patru specii endemice şi o subspecie endemică (Elymus pycnanthus deltaicus). Numărul mic de endemisme se explică prin mai multe condiţii obiective, principalul fiind vârsta relative redusă (max. 5 000 ani) a ecosistemelor deltaice.

Plante periclitate. Dintre speciile vegetale identificate un număr de 95 de taxoni sunt consideraţi specii periclitate, din care fac parte atât plantele acvatice (otrăţel de baltă – Utricularia vulgaris, aldrovanda – Aldrovanda vesiculosa), plante palustre (săgeata apei – Sagittaria trifolia; Trachomitum venetum, stânjeneii de baltă – Iris variegata), orhideele de pe grindul Letea (Anacamptis pyramidalis, Epipactis atrorubens, Neottia nidus-avis, Platanthera bifolia etc.), de pe grindul Caraorman (Cephalantera longifolia, Dactylorhiza incarnata) sau de pe grindurile din zona Complexului lagunar Razim – Sinoie (Orchis coriophora), graminee (Aegilops cylindrica de pe dunele din Letea, Hordeum amritimum de pe grindul Caraorman, Saccharum strictum de pe grindul Palade etc.), arbuşti (păliurul – Paliurus spina-christi), specii psamofile de pe grindurile fluvio-maritime (ridichioara de nisip – Cakile maritima, varza de mare – Crambe maritima, volbura de nisip – Convolvulus persicus, plesnitoare – Ecballium elaterium) etc.

Dintre speciile periclitate fac parte şi plantele ce au populaţii reduse pe plan european sau mondial. Unii dintre aceşti taxoni sunt sporadici în deltă (trifoiul cu patru foi – Marsilea quadrifolia) sau pot fi specii ce sunt frecvent întâlnite în habitatele naturale deltaice (cârcelul – Ephedra dystachia, de pe dunele nisipoase).

Plante invazive. O parte din speciile existente în prezent pe teritoriul Deltei Dunarii a fost introdusă de om. În majoritatea cazurilor este vorba de plante ierboase ajunse în aceste zone involuntar. Printre speciile adventive se găsesc plante acvatice natante (Azolla caroliniana), submerse (Elodea nutalli, Vallisneria spiralis), specii palustre (Acorus calamus) şi plante terestre, ruderale (Datura stramonium, Bidens frondosa).

Dintre speciile adventive cu tulpina lemnoasă fac parte arbustul Amorpha fruticosa, Eleagnus angustifolia, iar cele cu tulpină volubilă sunt reprezentate de cuscută (Cuscuta campestris). Unele specii au fost introduse din motive economice (pentru exploatarea masei lemnoase) diferitele varietăţi şi hibrizi de plop; în scop medicinal (Datura stramonium, Acorus calamus); estetic (Petunia parviflora) sau accidental (Xanthium italicum), ele devenind subspontane.

Lista floristică a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD), bazată pe inventarele metodice din perioada 1991 – 1996, cuprinde 33 de specii ce provin de pe alte continente. Majoritatea acestor specii adventive sunt de origine americană (25), în special nord-americană (17), restul speciilor provenind din Australia (Chenopodium pumilio), Asia de Sud-Vest (Veronica persica), Africa de Sud (Solanum retroflexum) etc.

Vegetaţia. In Delta Dunarii se găsesc suprafete intinse cu stufărişuri, lacuri cu vegetaţie acvatică, pajişti de luncă, păduri de luncă, plantaţii de plop şi salcie, păduri de tip continental pe nisipuri, pajişti xerofile pe nisipuri si pajişti salinizate pe nisipuri şi aluviuni.

Pajiştile de luncă. Pajiştile mezofile de luncă se întâlnesc în lungul reţelei hidrografice în zonele inundate temporar pe soluri aluviale gleizate şi soluri gleice. Asociaţiile de Agrostis stolonifera, Agropyron repens + Rorippa austriaca se întâlnesc pe malurile relativ înalte, în timp ce asociaţiile cu Typhoides arundinacea, Glyceria maxima + Carex sp. si Galega officinalis acoperă zonele mai joase.


41

În delta fluvială pajiştile de luncă mărginesc sau se întrepătrund cu pădurile de luncă cu păduri sud-europene de salcie, plop alb şi negru. Pe braţul Sfântu Gheorghe în aval, pajiştile mezofile însoţesc şi pădurile cu Fraxinus angustifolia + F.pallisae şi Alnus glutinosa + Periploca graeca. Pajiştile mezoxerofile cu Cynodon dactylon si Chrysopogon gryllus se întâlnesc în partea de aval a deltei, unde efectul inundaţiilor este mai redus şi climatul relativ mai secetos (350 mm/an precipitaţii faţă de cca 400 – 450 mm în amonte).

Vegetaţia litorală şi halofilă. Vegetaţia litorală de nisipuri nefixate este reprezentată îndeosebi de Petasites spurius + Eryngium maritimum, Elymus giganteus, Argusia sibirica, Crambe maritima, Cakile euxinia. Această vegetaţie nord-pontică de nisipuri slab salinizate se întâlneşte în lungul litoralului şi este însoţită de vegetaţie halofilă pontică pe psamosolurile salinizate sau pe solonceacurile marine.

Vegetaţia halofilă acoperă suprafeţe importante pe grindurile Sărăturile, Caraorman şi Letea. Salicornia patula şi Suaeda prostrata se întâlnesc în zonele mai puternic salinizate, iar în ordinea descreşterii salinizarii din depresiuni spre crestele dunelor, această vegetaţie este urmată de Juncus litoralis, J.maritimus, Plantago crassifolia, Statice gmelini şi pajişti semihalofile cu Puccinellia distans, P.convoluta, Apera maritima, Agrostis pontica. În partea superioară a dunelor unde procesul de solificare este incipient, se dezvoltă vegetaţia xerofilă cu Carex colchica, Ephedra distachya, Secale silvestre, Festuca beckeri, Elymus giganteus adesea însoţită, pe grindurile Letea şi Caraorman, de pădurile pe nisipuri ce se dezvoltă în zonele depresionare nesalinizate.

Vegetaţia acvatică În mod frecvent lacurile sunt mărginite cu Typha angustifolia sau Typha latifolia, Schoenoplectus lacustris şi vegetaţie acvatică de Trapa natans şi Nymphoides peltata în lacurile cu sedimentare minerală, şi Nymphaea alba în lacurile cu turbă sedimentară. Principalele asociaţii de macrofite acvatice (M. Godeanu, 1974, A. Popescu, V. Sanda, 1976) sunt reprezentate de Charion fragilis, Potamogetion, Nymphaeion, Ceratophylletum demersi, frecvent întâlnite în lacurile mărginite cu Scirpo-Phragmitetum. În lacurile mai puţin adânci şi ochiurile de apă din stufărişuri se întâlnesc asociaţiile Hydrocharitetum morsus-ranae, Nymphoidetum peltatae, Stratiotetum aloides, Trapetum natantis, Potametum natantis. În canale şi japse se întâlnesc asociaţiile Nymphoidetum peltatae, Trapetum natantis, Stratiotetum aloides, Potametum natantis, Myriophyllo-Potametum. La marginea canalelor şi gârlelor se dezvoltă asociaţiile Hydrocharitetum morsus-ranae, Nymphoidetum peltatae, Stratiotetum aloides, Lemno-Salvinetum natantis, Myriophylletum spicati, Lemno-Utricularietum.

Vegetaţia de mlaştină Zonele de mlaştină acoperă 143 500 ha, cea mai comună unitate de peisaj fiind reprezentată de suprafeţele stuficole reprezentate de asociaţia Scirpo-Phragmitetum.

Stufăriile au caracteristici distincte funcţie de cele ale habitatului, astfel, stuful monodominant cu Phragmites australis var. gigantissima (4 – 5 m înalţime), creşte îndeosebi în delta fluvială în lungul reţelei hidrografice pe soluri gleice sau gleice turboase inundate temporar. Adesea în delta fluvială stuful este mărginit sau amestecat cu Typha angustifolia şi Schoenoplectus lacustris în arealele cu sedimentare minerală activă.

În procesul de eutrofizare al deltei, mari suprafeţe cu lacuri deltaice sau lagunare au fost acoperite cu un strat de turba de 1 – 3 m sau mai gros, pe care s-a constituit formaţiunea de plaur. Aceasta constă dintr-o reţea de rizomi de stuf viabili (turbă fibrică) cu o grosime de 0,8 – 1,5 m, situată pe un substrat organic vechi mai intens mineralizat (turbă hemica sau saprică) sau direct pe substratul mineral.

Plaurul poate fi fixat de substrat, flotant sau poate deveni plutitor la nivele ridicate ale apelor de inundaţie. Vegetaţia acoperitoare sub care s-au dezvoltat, în principal, depozitele de turbă este reprezentată de asociaţia Scirpo-Phragmitetum cu Phragmites australis gigantissima în arealele cu


42

circulaţie activă a apei proaspete prin sau sub plaur şi Phragmites australis var. flavescens în zona maritimă unde influenţa apelor marine a fost mai puternică îndeosebi înainte de închiderea Complexului lagunar Razim – Sinoie. Tot în delta marină stuful formează asociaţii cu Carex acutiformis, C. riparia şi Typha angustifolia, fiecare din aceste specii putând fi dominantă în funcţie de caracteristicile solului. Salix cinerea (zălogul) însoţeşte adesea stuful pe formaţiunile de plaur, în prezent fiind în extindere datorită reducerii activităţii de recoltare a stufului şi arderii stufăriilor, care aveau ca efect distrugerea parţială a acesteia.

Fauna. Nevertebratele În bazinele acvatice dulci şi ariile umede ale acestui teritoriu s-au identificat până în prezent 418 specii de viermi rotiferi, nematozi şi oligocheţi, 90 specii de moluşte, lamelibranhiate (scoici) şi gasteropode (melci), pulmonate şi branhiate, peste 190 crustacee, dominând copepodele şi cladocerele, şi de asemenea, numeroase specii de acarieni (căpuşe), aranee (păianjeni), colembole (insecte inferioare). Cel mai numeros grup este cel al insectelor pterigote (aripate), adaptate la o multitudine de tipuri de habitate. Până în prezent au fost identificate circa 2 500 specii. Lista speciilor de insecte endemice (total 27 taxoni) este dominată de himenoptere (25 specii), majoritatea fiind pe Letea (15 specii). Populaţiile a numeroase specii de nevertebrate au suferit un proces de regres determinat de schimbările treptate ale mediului (colmatarea progresivă a lacurilor, încălzirea gradată a climei, acumularea de nutrienţi care duc la eutrofizare s.a.). Astfel, cel puţin 18 specii de moluşte se caracterizează prin diferite grade de periclitare, adică au populaţiile din ce în ce mai reduse în comparaţie cu situaţia constatată în perioadele anterioare înfiinţării RBDD. Cea mai afectată este chiar una dintre speciile endemice (Caecum tenue), care a fost regăsită în ultimii ani doar în zona Periteaşca. Grav afectate sunt şi speciile care, deşi au un areal mai întins pe continentul european, în deltă au fost găsite doar în câteva puncte, dar şi acolo numai câteva exemplare, cum ar fi Venus gallina, Donax trunculus, Monodacna colorata, Monodacna pontica, Tellina tenuis. Prin cercetările întreprinse a reieşit că circa 196 specii de insecte sunt periclitate. S-a constatat că 111 specii de himenoptere, 51 specii de fluturi şi 32 specii de coleoptere au populaţii din ce în ce mai mici. De exemplu, efemeropterul Palingenis longicauda care n-a mai fost observat în deltă, deşi anterior specia a fost extrem de abundentă pe tot şenalul Dunării. Lăcusta endemică Isophya dobrogensis se află de asemenea într-o situaţie critică fiing identificata doar în insula Popina. Dintre speciile protejate prin Convenţia europeană asupra vieţii sălbatice (Convenţia de la Berna) doar 5 specii de fluturi au fost identificate pe teritoriul RBDD: Saga pedo, Apatura, Lycaena dispar, Parnassius mnemosyne şi Proserpinus proserpina. Moluştele. Melcii preferă, în general, apele stagnante, bogate în plante acvatice. Majoritatea speciilor sunt erbivore, cum sunt Planorbarius corneus, Lymnaea stagnalis (cochilia deseori acoperită de alge) etc., care pasc algele de pe frunzele plantelor acvatice sau se hrănesc chiar cu părţile moi ale acestor plante. Frecventă în Delta Dunării este Radix ovata, ce are de obicei cochilia acoperită cu un strat gros de detritus. Scoicile sunt organisme exclusiv acvatice, tipic bentonice şi, fiind animale deosebit de sensibile la calitatea apei (oxigenare, substanţe poluante dizolvate etc.), prezenţa sau absenţa lor sunt buni indicatori ai stării sistemului studiat. În Delta Dunării sunt frecvent întâlnite scoica de iaz (Anodonta cygnea) şi Dreissena polymorpha (specie care are originea în Marea Sarmatică, o întindere imensă de ape puţin sărate, ce cuprindea zona de la Marea Neagră de azi până la lacul Aral). Scoica de râu (Unio pictorum) este specie reofilă: trăieşte pe fundul braţelor principale şi al canalelor mari, devenind din ce în ce mai sporadică pe măsură ce ne îndepărtăm de apele curgătoare.


43

Crustaceele. Crustaceele inferioare. Cladocerele, ostracodele şi copepodele cuprind specii acvatice care formează o bună parte a zooplanctonului dulcicol: unele specii filtrează apa pentru a reţine diferite particule minuscule (bacterii, alge, protozoare), altele vânează activ organisme acvatice. Dintre speciile filtratoare fac parte numeroase specii din grupul cladocerelor (numiţi şi „purici de baltă") cum sunt Daphnia cucullata, Daphnia magna etc., sau cele din grupul copepodelor (Diaptomus serbicus). Prădătorii sunt şi ei fie cladoceri (Leptodora kindtii), fie copepozi (Cyclops furcifer, Cyclops insignis etc.). Arahnidele. Printre păianjeni se găsesc specii de dimensiuni mari, cum ar fi Lycosa singoriensis, care cu picioarele întinse poate avea 5 – 6 cm. Pe teritoriul rezervaţiei au fost semnalate şi specii rare din familia păianjenilor cu cruce (de exemplu Argyope lobata, ce are mai multe excrescenţe laterale pe marginile abdomenului alb). Câteva exemplare de „văduva neagră" (Latrodectus mactans tredecimguttatus), au fost capturate pe insula Popina şi în zona Letea. Des întâlnit este păianjenul Argiope bruennichi (cu abdomenul colorat în galben, cu dungi transversale negre şi albe) care îşi ţese o plasă mare pe plantele ierboase ce cresc pe malurile canalelor, lacurilor. Păianjenul de apă (Argyroneta aquatica) îşi construieşte sub apă o plasă sub formă de clopot, în care acumulează aer: el respiră acest aer în timp ce pândeşte insectele ce înoată în desişul plantelor submerse. Acest păianjen construieşte separat pentru juvenili un alt cuib subacvatic cu aer. Insectele

Diplopodele, specii detritivore, sunt reprezentate mai ales prin Julus terrestris şi Polydesmus complanatus, ambele specii comune în litiera pădurilor de pe grindurile din deltă. Din grupul chilopodelor amintim Scolopendra cingulata, lungă pe până la 18 cm, frecventă în zonele pietroase din sudul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (insulele Popina şi Bisericuţa, Capul Doloşman, cetatea Histria). Specia Lithobius forficatus o întâlnim frecvent în frunzarul pădurilor, atât în delta propriu-zisă, cât şi în zonele extradeltaice.

Efemeroptere au larvele adaptate la viaţa bentonică: ele se târăsc pe fundul mâlos sau se agaţă de plantele submerse (de ex. larvele speciei Caenis lactea) sau înoată în apele stătătoare (de ex. Cloeon dipterum).

Larvele trichopterelor trăiesc pe fundul apelor, unde construiesc plase pentru filtrarea apei (Hydropsyche bulgaromanorum) sau îşi construiesc din fire de nisip sau resturi de plante adăposturi turtite, mici (Orthotrichia costalis) sau lungi, conice, ascuţite (Mystacides longicornis) ce le apără atacul prădătorilor.

Grindurile nisipoase din deltă şi complexul lagunar oferă condiţii ideale mai multor specii de „leul furnicilor", cum sunt Myrmecaelurus trigrammus (frecvent pe grindurile Sărături, Caraorman şi Saele) şi Myrmeleon inconspicuus (comun pe nisipurile de la Sfântu Gheorghe, Caraorman şi Letea).

Libelulele. În faza larvară vânează fie pe suprafaţa mâlului (Anax parthenope, Orthethrum albistylum), fie din desişul plantelor acvatice (Coenagrion pulchellum, Ischnura elegans). Adulţii de libelule sunt, de asemenea, organisme răpitoare, vânând din zbor diferite insecte.

Lăcustele. Una din cele mai mici ortoptere din ţară, numită Tetrix bolivari, comună în toată delta este adaptată la viaţa în desişul vegetaţiei higrofile. La fel de frecventă este în RBDD şi cea mai mare lăcustă din România, Acrida ungarica, ce populează în special zone mai aride. Cel mai des întâlnim în toată rezervaţia specia Calliptamus barbarus şi doar la Caraorman s-au găsit câteva exemplare ale lăcuste migratoare (Locusta migratoria). Dintre rarităţile faunei române face parte lăcusta Saga pedo, specializată în prădarea altor lăcuste ce trăiesc pe vegetaţia de pe locurile nisipoase însorite (Caraorman, Grindul Lupilor).

Aglomerările masive de urechelniţă dobrogeană (Labidura riparia), fenomen observat la Sfântu Gheorghe, Saele, Grindul Lupilor etc., arată că pe teritoriul RBDD această specie este mult mai frecventă decât Forficula auricularia, o urechelniţă comună în tot restul României.


44

În deltă şi în regiunile învecinate întâlnim toate cele trei specii de mantodee cunoscute din România: călugăriţa (Mantis religiosa) este cea mai comună dintre ele, călugăriţa cu coif (Empusa fasciata) a fost observată în special în zonele cu vegetaţie ierboasă de la malul mării (Chituc, Sfântu Gheorghe) şi călugăriţa pitică (Ameles heldreichi) mai frecventă în zona Complexului lagunar Razim- Sinoie.

Vertebrate. Peştii

Din cele 300 specii din Europa şi 185 specii din România, iar în apele RBDD s-au înregistrat 133. Unele specii suportă praguri limitate de salinitate a apei (stenohaline), iar altele suportă variaţii mai mari (eurihaline). Astfel, în apele RBDD trăiesc 44 specii, exclusiv dulcicole: ştiucă (Esox lucius), lin-(Tinca tinca), roşioară (Scardinius erythrophthalmus), văduviţă (Leuciscus idus), mreană (Barbus barbus) etc., dar si 58 specii exclusiv marine: şprot (Spratus spratus phalericus), hamsie (Engraulis encrasicholus ponticus), bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), stavrid (Trachurus ponticus), calcan (Psetta maxima maeotica), lufar (Pomatomus saltator), rândunică de mare (Trigla lucerna) etc. şi 31 specii eurihaline, atât în ape dulci, cât şi salmastre sau chiar în Marea Neagră, majoritatea speciilor de guvizi – genurile Knipowitschia, Gobius, Neogobius: morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stellatus), scrumbie de Dunăre (Alosa pontica), somon de Marea Neagră (Salmo trutta labrax), cambulă (Platichthys flesus luscus) etc.

Sunt şi unele specii care trăiesc în mod obişnuit în apele dulci dar prezintă un uşor grad de eurihalinie, putând fi întâlnite în număr redus şi în Marea Neagră, nu departe de gurile Dunării cum sunt: crap (Cyprinus carpio), avat (Aspius aspius), biban (Perca fluviatilis), şalău (Stizostedion lucioperca), somn (Silurus glanis) etc. Mai multe specii eurihaline care trăiesc şi se reproduc în apele dulci sau salmastre (unele bălţi litorale şi melele), dar un număr de 8 specii ce se hrănesc şi de obicei iernează în Marea Neagră, urcă pentru reproducere în Dunăre: morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stellatus), scrumbie de Dunăre (Alosa pontica), rizeafcă (Alosa caspia nordmanni), gingirică (Clupeonella cultiventris), somon de Marea Neagră (Salmo trutta labrax), iar şipul (Acipenser sturio) nu s-a mai regăsit, fiind deci specii marine migratoare din categoria celor anadrome.

Din cele 133 specii semnalate până în prezent, 6 sunt alohtone. Astfel, carasul argintiu (Carassius auratus gibelio) a fost adus în Europa de către acvarişti pe la începutul secolului al XVIII-lea din China, iar în ţara noastră se semnalează pentru prima dată prin 1920. În Delta Dunării, această specie a apărut masiv după inundaţia din 1970, iar în prezent deţine locul întâi în pescuitul industrial.

Prin spectrul trofic larg, peştii joacă un rol important în circuitul materiei în natură şi menţinerea echilibrului ecologic în mediul acvatic. Întâlnim specii detritofage, algofage, fitofage, zooplanctonofage, bentofage, ihtiofage, însă cele mai multe sunt eurifage (spectru variat).

Sturionii. Referitor la sturioni, Grigore Antipa scria la 1909 în lucrarea „Fauna Ichtiologică a României”: „Dintre toate speciile de peşti care trăiesc în apele Mării Negre şi ale afluenţilor ei, desigur că cele care compun familia Sturionilor sunt cele mai interesante atât din punct de vedere ştiinţific cât şi chiar din cel economic.” Deşi, au fost iniţial specii de apă dulce sau de estuar, multe din speciile de sturioni, în căutarea unei hrane mai abundente, s-au adaptat la viaţa marină, unde îşi petrec cea mai mare parte a ciclului vieţii. Dovada că au fost specii de apă dulce o constituie faptul că toate speciile de sturioni se reproduc în apele unor râuri sau fluvii în care primăvara devreme sau toamna migrează, uneori, peste o mie de kilometri pentru a-şi depune icrele în locuri prielnice. Pescuite deosebit de intens încă din secolul al XVIII-lea, atât pentru carnea lor gustoasă, dar mai ales pentru icrele negre (Bacalbaşa-Dobrovici, 1994), toate speciile de sturioni dunăreni sunt azi într-un accentuat declin numeric. Şipul şi viza nu mai prezintă importanţă economică pentru România, fiind considerate, încă de la începutul anilor 1960, ca foarte rare sau chiar dispărute.

Pe fundalul deteriorării condiţiilor de reproducere şi hrănire în mări şi oceane şi sub impactul activităţii antropice, cantitatea de sturioni pescuită anual în lume a înregistrat o scădere accentuată,


45

în ultimul deceniu al secolului XX ea reducându-se cu 50 %, de la 28 587t în 1981, la 15 129t în 1991. Datorită impactului antropic, din totalul de 25 de specii de sturioni existente azi pe Terra, 16 specii sunt considerate ameninţate cu dispariţia (Birstein, 1995). Dintre acestea şipul, care este o specie periclitată în toate fluviile din Europa, este inclus chiar şi în Anexa a III-a a Convenţiei de la Berna, ca specie protejată.

Scrumbia de Dunăre este o specie marină migratoare, care iernează în mare, dispersată la adâncimi destul de apreciabile şi la distanţă mare de ţărm, în dreptul coastelor Ucrainei, României şi Bulgariei (P.Bănărăscu, 1964) iar reproducerea are loc în apele costiere româneşti şi bugăreşti pâna la gurile Dunării. Adulţii se hrănesc cu peşti (70 – 75 % - Engraulis, Clupeonela, Spratus), crustacee (Coregon, Upogenia, Idotheia), dar şi cu alte organisme în funcţie de abundenţa şi accesibilitatea lor. Larvele se hrănesc cu rotiferi, miside, gamaride, ostracode, chironomide, cladocere, copepode, crustacei, în funcţie de trecerea de la larvă la adult (I.G. Zaiţeva, 1953). Larvele şi alevinii sunt purtaţi de curentul Dunării spre mare, braţul Tulcea preluând un număr de circa 3 ori mai mare decât braţul Chilia din numărul total ce se scurg amonte de Ceatalul Chiliei (I. Năvodaru, 2001). Puii staţionează şi se hrănesc în primul an de viaţă în spaţiul îndulcit din faţa gurilor Dunării, după care se retrag în larg şi la adâncime (P. Bănărăscu,1964, F.S. Zambriborşci şi colab., 1973). Populaţia de scrumbie este controlată, în majoritate, de factorii independenţi de densitate, în care regimul hidrologic şi temperatura au un rol determinant. Mărimea populaţiei se aproximează în cicluri minime de 10 – 11 ani în cadrul unor cicluri mari de peste 30 de ani.

Amfibienii. Amfibienii sunt reprezentati printr-un număr redus de specii aparţinând la două ordine şi anume, cel al caudatelor, cu 2 specii de tritoni şi al anurelor (broaştele propriu-zise) cu 7 specii. Ca şi reptilele, amfibienii sunt iubitori de căldură (termofili) şi de aceea cele mai multe specii trăiesc în zonele calde (cca 4 000 specii), pe când în Europa numai 45 specii, iar în România 17 specii.

Datorită deteriorării habitatelor naturale în majoritatea zonelor europene, mai ales a celor acvatice necesare reproducerii tuturor amfibienilor, aproape toate speciile şi-au diminuat îngrijorător efectivele astfel încât, în prezent, sunt protejate (majoritatea strict protejate).

Deşi puţine ca număr de specii, pe teritoriul RBDD acest aspect este compensat prin densitatea foarte mare a 3 specii acvatice, precum broasca de lac (Rana ridibunda), buhaiul de baltă (Bombina bombina) şi brotăcelul (Hyla arborea). Mai sunt frecvente încă două broaşte săpătoare: broasca de pământ brună (Pelobates fuscus) şi broasca de pământ siriacă (Pelobates syriacus balcanicus), prima mai ales pe grindurile fluviale, iar a doua în zonele nisipoase costiere. Broasca râioasă brună (Bufo bufo), frecventă în restul ţării, aici este mai rară, fiind semnalată deocamdată numai între braţele Dunării. Broasca râioasă verde (Bufo viridis) este frecventă în ecosistemele aşezărilor umane. Dintre cele 2 specii de tritoni existenţi, Triturus dobrogicus şi T.vulgaris, prima este mai răspândită. Aceste specii sunt mai greu de observat, întrucât primăvara în sezonul de reproducere au o viaţă acvatică, după care părăsesc bălţile, ziua stând îngropaţi, ieşind pentru hrănire numai noaptea. Toţi amfibienii hibernează în sezonul rece pe fundul apelor sau îngropaţi în pământ.

Reptilele. In Delta Dunarii, clasa reptilelor este reprezentată de broaşte ţestoase (Ord. Testudines), şopârle (Ord. Sauria) şi şerpi (Ord. Serpentes). Dacă în zonele calde ale globului există peste 6 mii specii, în Europa sunt cunoscute 83 specii, în România 23 specii, iar în deltă 11 specii. Ca şi amfibienii, datorită deteriorării drastice a habitatelor naturale la nivel european, majoritatea speciilor de aici sunt protejate prin Convenţia de la Berna (9 specii strict protejate şi 2 protejate).

În deltă trăiesc două specii de broaşte ţestoase – broasca ţestoasă de apă (Emys orbicularis), încă frecventă în toate zonele acvatice şi care se hrăneşte cu peşti şi nevertebrate acvatice şi broasca ţestoasă de uscat (Testudo graeca ibera), foarte rară în unele zone stepice (Iancina, Doloşman) şi încă destul de numeroasă în zona Istria.

Din cele 4 specii de şopârle existente aici, şopârla de câmp (Lacerta agilis) deţine în zonele nisipoase, mai ales în zona pădurilor Letea şi Caraorman şi întreaga zonă costieră, populaţii


46

numeroase de Lacerta agilis euxinica. Tot în acest tip de habitat se întâlneşte şi şopârla de nisip (Eremias arguta deserti), însă mult mai puţin numeroasă. Pe arealele stâncoase şi pe dealurile cu ierburi mai înalte şi tufişuri din apropierea lacului Razim trăieşte guşterul vărgat (Lacerta trilineata dobrogica) în populaţii relativ numeroase. Şopârla de iarbă (Podarcis taurica) este, de asemenea, numeroasă însă numai pe areale stepice deluroase. Toate speciile de şopârle sunt insectivore. În ceea ce priveşte şerpii, pe teritoriul RBDD trăiesc 5 specii, dintre care două acvatice sunt mai numeroase: şarpele de casă (Natrix natrix) este o specie comună în toate arealele acvatice, hrănindu-se cu amfibianul Rana ridibunda şi mai rar cu peşti; şarpele de apă (Natrix tesselata) preferă malurile stâncoase, fiind foarte rar în interiorul deltei şi extrem de numeros Complexul lagunar Razim – Sinoie (Iancina, Doloşman, insulele Popina şi Bisericuţa etc.) şi se hrăneşte exclusiv cu peşti, mai ales guvizi; şarpele rău (Coluber caspius), cel mai mare şarpe din Europa (poate depăşi 2 m lungime) şi, de asemenea, cel mai agresiv, este încă relativ frecvent în multe areale stepice extradeltaice, dar dificil de observat, preferă să stea în apropierea coloniilor de popândăi sau în cele bogate în şopârle (guşter vărgat, şopârla de iarbă), cu care se hrăneşte; şarpele de alun (Coronella austriaca) este foarte rar, găsindu-se în ultimul timp în exemplare izolate numai în pădurea Letea şi pe grindul Chituc. Singurul şarpe veninos din teritoriul RBDD este vipera de stepă (Vipera ursinii), aproape pe cale de extincţie în arealul său european. Aceasta se găseşte în populaţii numeroase în pădurea plantată de lângă localitatea Sfântu Gheorghe şi pe grindul Perişor şi se hrăneşte cu insecte ortoptere (cosaşi, lăcuste), şopârle şi micromamifere. Muşcătura sa este mai puţin veninoasă decât a celorlalte specii de vipere europene.

Toate speciile de reptile sunt protejate prin Convenţia de la Berna (Lista roşie, 2000).

Păsările. In Delta Dunării, spaţiile lagunare şi zonele costiere ale Mării Negre avifauna inregistreaza o diversitate sporita de specii, in special acvatice. Din cele 375 specii existente în România, 325 trăiesc pe teritoriul RBDD. Dintre acestea, 166 specii cuibăresc în acest teritoriu, majoritatea fiind oaspeţi de vară, care toamna părăsesc rezervaţia, stabilindu-se pentru hrănire în teritoriile sudice mai calde (mediteraneene şi africane), urmând să se reîntoarcă în lunile martie şi aprilie, ex. pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) şi cel creţ (P. crispus), barza albă (Ciconia ciconia), rândunele (Hirundo rustica) şi lăstuni (Riparia riparia, Delicon urbica, Apus apus), majoritatea stârcilor (fam. Ardeidae), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prigoria (Merops apiaster) etc.

Din rândul celor cuibăritoare fac parte şi speciile, aşa numite sedentare, care nu se îndepărtează în nici un anotimp prea mult de locurile de cuibărit: ex. cioara grivă (Corvus corone cornix) şi coţofana (Pica pica), raţa mare (Anas platyrhynchos), lebăda cucuiată (Cygnus olor), gâsca de vară (Anser anser), pescăruşul râzător (Larus ridibundus) şi cel argintiu (L. cachinnans) etc.

Speciile de pasari oaspeţi de toamnă, iarnă şi primăvară (159 specii), apar pe teritoriul RBDD, ex: gârliţele (Anser albifrons), gâsca gât roşu (Branta ruficolis), lebăda cântătoare (Cygnus cygnus), raţa suliţar (Anas acuta), raţa lingurar (Anas clypeata), ferestraşii (gen. Mergus), eretele vânăt (Circus cyaneus) etc.

Pasarile au un rol ecologic important, ocupând variate nişe trofice. Multe specii acvatice se hrănesc cu nevertebrate şi vertebrate (raţe, ţigănuşi, stârci, berze, fluierari, fugaci etc.), altele doar cu peşti (pelicani, cormorani, corcodei), iar unele sunt ierbivore sau granivore: lişiţa (Fulica atra), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lebede, gâşte, unele raţe etc. Păsările răpitoare de zi şi de noapte consumă alte păsări şi mici mamifere, uneori insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sau din alte ordine sunt insectivore: cucul (Cuculus canorus), dumbrăveancă (Coracia garrulus), prigorie (Merops apiaster), privighetoare (Luscinia luscinia), silvii (gen. Sylvia), piţigoi (fam. Paridae), lăcari (gen. Acrocephalus) etc.

Aproape toate speciile înregistrate aici sunt protejate în Europa (Convenţia de la Berna) şi anume un număr de 323 specii, din care 224 specii sunt strict protejate. Dintre acestea menţionăm în mod deosebit populaţiile de cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus) şi pelican comun (Pelecanus onocrotalus) care cuibăresc în acest teritoriu (Lista roşie, 2000).


47

Mamiferele. Mamiferele reprezinta 44 de specii, raportat la 190 de specii intalnite in Europa, dintre acestea 101 populand teritoriul Romaniei. In ceea ce priveste speciile de mamifere din Delta Dunarii, numărul acestora este mai mare întrucât grupul chiropterelor (liliecii), cu specii destul de numeroase, nu s-a evaluat în suficientă măsură.

Cel mai numeros grup, atât ca număr de specii cât şi ca densitate a indivizilor unor specii este cel al micromamiferelor (mamiferele de talie mică din ordinul rozătoarelor şi insectivorelor).

Micromamiferele constituie hrana preferată a majorităţii păsărilor răpitoare de zi şi de noapte şi, de asemenea, a mamiferelor carnivore, mai ales a celor din familia mustelidelor (nevăstuică, hermelină, dihori).

Dintre rozătoare, cel mai adesea poate fi întâlnit bizamul (Ondatra zibethicus), specie strâns legată de mediul acvatic, care îşi construieşte galerii în malul apelor când este vorba de canale sau sub formă de muşuroaie pe lacuri şi japşe. Specia este originară din America de Nord, fiind colonizată în Europa (Cehoslovacia) în anul 1905. În România, prima semnalare datează din 1924, iar în Delta Dunării din 1954. Iepurele (Lepus capensis europaeus) este destul de frecvent în pădurile Letea şi Caraorman şi de asemenea în incintele agricole (Pardina).

Dintre mustelide, două specii sunt legate de apă, şi anume nurca (Mustela lutreola) şi vidra (Lutra lutra). Ambele se hrănesc cu peşti şi alte specii de animale acvatice. Datorită blănii lor deosebit de valoroase şi căutate, vânătoarea abuzivă din ultimele decenii a dus la diminuarea drastică a efectivelor, motiv pentru care în prezent aceste două specii sunt protejate pe teritoriul RBDD. Tot dintre mustelide mai face parte bursucul (Meles meles), foarte rar pe teritoriul RBDD.

Dintre carnivorele canide, câinele enot (Nyctereutes procynoides) este cel mai legat de mediul acvatic, hrănindu-se cu o gamă largă de vertebrate şi nevertebrate acvatice. Câinele enot este originar din estul Siberiei, fiind colonizat în estul Europei. În România a pătruns pe cale naturală, semnalat pentru prima dată în anul 1951, iar în Delta Dunării în anul 1953. Tot dintre canide amintim vulpea (Vulpes vulpes), al cărui efectiv se menţine relativ stabil. Până prin anul 1950 în acest teritoriu era cunoscut şi lupul dar, în prezent, nu se mai regăseşte. În unele zone mai izolate din teritoriul RBDD se întâlneşte un alt carnivor, dar de talie mai mică, şi anume şacalul auriu (Canis aureus), ajuns aici pe cale naturală din zonele mai sudice (Asia Mică, Bulgaria). Această specie este puţin cunoscută în acest teritoriu. Dintre felide, pisica sălbatică (Felis sylvestris) este foarte rară în pădurile deltaice.

Copitatele sunt relativ bine reprezentate prin numărul, încă, mare de mistreţi (Sus scrofa), ce preferă arealele mlăştinoase, iar în ce priveşte căpriorul (Capreolus capreolus), deşi efectivele sale sunt în scădere, acesta poate fi întâlnit în unele areale împădurite sau pe terenurile agricole.

În Marea Neagră se cunosc trei specii de delfini, toate în regres numeric faţă de trecut, din cauza vânării excesive a acestora de către unele state riverane şi, probabil, şi a diminuării stocurilor de peşti. Dintre acestea, menţionăm: delfinul cu bot gros (Tursiops tursio), porcul de mare (Phocaena phocana) şi delfinul (Delphinus delphis), ultima mai frecventă.


48

Harta Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii


49

Teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche se suprapune cu urmatoarele situri Natura 2000:

Suprafata unitătii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit

(în procente) - Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) ROSPA 0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie >99%

- Situri de Importanta Comunitara (SCI) ROSCI 0065 – Delta Dunarii >99%

Scopul reţelei Natura 2000, al rezervaţiilor biosferei, siturilor Ramsar şi a celor ale patrimoniului mondial natural şi cultural nu este acela de a crea nişte aşa-numite sanctuare care să excludă sistematic prezenţa oricărei activităţi umane. Conservarea biodiversităţii în aceste arii naturale protejate va necesita, de fapt, menţinerea şi promovarea unor activităţi umane. Astfel, în aceste zone pot continua toate activităţile dacă acestea sunt realizate într-un mod durabil şi nu afectează speciile şi habitatele de interes conservativ. Nu există restricţii absolute, ci mai degrabă recomandări pentru utilizarea celor mai bune practici în agricultură şi piscicultură, reconversia terenurilor pentru obţinerea produselor BIO, practicarea turismului ecologic, etc.

Obiectivul de conservare al acestor arii naturale protejate îl constituie asigurarea unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale menţionate în Anexa I a Directivei „Habitate” (transpusă în legislaţia naţională prin Anexa nr. 2 a Ordonantei de Urgenta nr. 57/2007), a populaţiilor speciilor menţionate în Anexa II a Directivei „Habitate” (transpusă în legislaţia naţională prin Anexa nr. 3 a Ordonantei de Urgenta nr. 57/2007) şi a celorlaltor specii protejate la nivel naţional (Anexele 4 şi 5 ale Ordonantei de Urgenta nr. 57/2007) care sunt prezente în sit.

Suprafata Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii este divizata in felul urmator:

- 50 600 ha (8,7%) sunt arii de protectie integrala; - 223 300 ha (38,5%) reprezinta zone tampon din jurul rezervatiilor integrale; - 306 100 ha (52,8%) este de interes economic si cuprinde zone de interes public

dar si de interes privat.

In rezervatie se gasesc 25 de asezari umane, cu circa 15 000 de locuitori.

Cele 18 arii cu protectie integrala sunt:

- Rosca – Buhaiova - Padurea Letea - Lacul Raducu - Lacul Nebunu - Vatafu – Lunguiet - Padurea Caraorman - Saraturile de la Murighiol - Arinisul Erenciuc - Insula Popina

- Sacalin – Zatoane - Periteasca – Leahova - Capul Dolosman - Grindul Lupilor - Istria – Sinoe - Grindul Chituc - Lacul Rotundu - Lacul Potcoava - Lacul Belciug

În continuare sunt prezentate habitatele naturale şi speciile sălbatice ce fac obiectul conservării în cele 2 situri Natura 2000 care se regăsesc pe teritoriul comunei Chilia Veche:


50

- ROSPA 0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie Arealul a fost declarat arie de protectie speciala avifaunistica datorita prezentei celor 80 de specii de pasari cuprinse in anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Pasari. Suprafata totala a sitului este de 512380.6 ha.

Limita SPA0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie


51

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE prezente in sit:

Cod

Spec

ie

Popu

latie

: R

ezid

enta

Cui

bari

t

Iern

at

Pasa

j

Sit.

Pop

Con

serv

.

Izol

are

Glo

bal

A402 Accipiter brevipes R D B C B A229 Alcedo atthis 1500-1700p A B C B A042 Anser erythropus 10-30i A B C A A090 Aquila clanga 8-14i A B A B A404 Aquila heliaca 1-3i B B C C A089 Aquila pomarina 200-300i C B C C A029 Ardea purpurea 230-450p A B C A A024 Ardeola ralloides 2000-2400p A B C A A060 Aythya nyroca 3800-4200p A B C A A021 Botaurus stellaris 1550-1650p A B C A A396 Branta ruficollis 7000-24000i A B C A A133 Burhinus oedicnemus 44-60p B B C C A403 Buteo rufinus 4-5p C B C C A138 Charadrius alexandrinus 90-120p 450-520i A B C B A196 Chlidonias hybridus 2300-2500p A B C B A031 Ciconia ciconia 80-90p C B C C A030 Ciconia nigra 2-5p D B C C A080 Circaetus gallicus R D B C C A081 Circus aeruginosus 300-400p A B C B A082 Circus cyaneus R D B C C A083 Circus macrourus R B B C C A084 Circus pygargus 2-3p B B C C A231 Coracias garrulus 360-420p B B C B A037 Cygnus columbianus

bewickii 1-4i A B C C

A038 Cygnus cygnus 340-1270i B B C A A238 Dendrocopos medius R D B C C A429 Dendrocopos syriacus RC D B C C A236 Dryocopus martius RC D B C C A027 Egretta alba 320-360p 620-870i A B C A A026 Egretta garzetta 1700-2500p A B C A A379 Emberiza hortulana R D B C C A511 Falco cherrug 1-2p B B C B A098 Falco columbarius 20-60i D B C C A095 Falco naumanni 1-3p A B A C A103 Falco peregrinus R D B C C A097 Falco vespertinus 2220-340p A B C A A154 Gallinago media 20-80i A B B B A002 Gavia arctica RC D B C C A001 Gavia stellata RC D B C C A189 Gelochelidon nilotica 8-12p 320-350i A B C B A135 Glareola pratincola 420-540p A B C B A075 Haliaeetus albicilla 26-28p A B C A A092 Hieraaetus pennatus R D B C C A131 Himantopus himantopus 220-370p 1400-2200i B B C B A022 Ixobrychus minutus 3000-3500p A B C A A338 Lanius collurio RC C D B C C A339 Lanius minor R C D B C C A180 Larus genei 20-70i B B C C A176 Larus melanocephalus 220-360p A B B A A177 Larus minutus 10000-12000i B B B B A157 Limosa lapponica 1-5i B B C C A246 Lullula arborea V R D B C C A242 Melanocorypha calandra RC D B C C A068 Mergus albellus 2100-3800i A B C A A073 Milvus migrans 6-7p C B C C A159 Numenius tenuirostris 1-3i A B C B A023 Nycticorax nycticorax 2660-3200p A B C A A533 Oenanthe pleschanka 12-24p C B C C A071 Oxyura leucocephala 1-4i C B C C


52

A094 Pandion haliaetus RC C B C C A020 Pelecanus crispus 320-410p A B B A A019 Pelecanus onocrotalus 3560-4160p A A A A A393 Phalacrocorax pygmeus 8700-9500p 4000-6500i 4000-6500i A B C A A170 Phalaropus lobatus 700-1200i C B C C A151 Philomachus pugnax 13000-18000i B B C B A234 Picus canus R D B C C A034 Platalea leucorodia 360-440p A B C A A032 Plegadis falcinellus 2000-3200p A B C A A140 Pluvialis apricaria 120-300i B B C C A120 Porzana parva 2000-3000p A B C A A119 Porzana porzana 300-400p B B C B A121 Porzana pusilla V A B C C A464 Puffinus yelkouan 20-1000i A B A A A132 Recurvirostra avosetta 220-280p 800-1200i B B C B A195 Sterna albifrons 160-220p A B C B A190 Sterna caspia 120-140i B B C B A193 Sterna hirundo 1800-2300p A B C B A191 Sterna sandvicensis 20-60p 1200-3000i A B C B A307 Sylvia nisoria R RC C B C C A167 Xenus cinereus 1-3i A B C C

P = specie prezentă în sit C = specie comună R = specie rară V = specie foarte rară i = număr de indivizi

− Alte specii de flora si fauna Cat. Specia Populatie Motiv

I Arytrura musculus B C

− Descrierea sitului Caracteristicile generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate N02 13 522,521 Estuare, lagune N06 9 511,512 Râuri, lacuri N06 2 511,512 Râuri, lacuri N07 49 411,412 Mlastini, turbarii N09 4 321 Pajisti naturale, stepe N12 18 211-213 Culturi (teren arabil) N16 5 311 Paduri de foioase

Alte caracteristici ale sitului: Complexul lacustru Razim Sinoe este înglobat în unitatea geografica a Deltei Dunarii, fiind reprezentat pe teritoriul judetului Constanta prin lacurile Sinoe, Istria, Nuntasi-Tuzla. Complexul lacustru este marginit de mai multe grinduri marine, Grindul Lupilor, Grindul Chituc, Grindul Saele. În sit sunt incluse si ruinele celei mai vechi dintre cetatile de epoca greaca din Dobrogea, Cetatea Histria.

− Calitate si importanta Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

- numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97 - numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 151 - numar de specii periclitate la nivel global: 17


53

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: - Pelecanus crispus - Aytya nyroca - Falco vespertinus - Phalacrocorax pygmeus - Gelochelidon nilotica - Plegadis falcinellus - Egretta garzetta - Nycticorax nycticorax - Egretta alba - Ardeola ralloides - Sterna albifrons - Porzana porzana - Haliaeetus albicilla - Sterna hirundo - Larus melanocephalus

- Himantopus himantopus - Glareola pratincola - Pelecanus onocrotalus - Platalea leucorodia - Ixobrychus minutus - Charadrius alexandrinus - Chlidonias hybridus - Circus aeruginosus - Ardea purpurea - Botaurus stellaris - Asio flammeus - Coracias garrulus - Alcedo attis - Recurvirostra avosetta

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: - Phalacrocorax pygmeus - Gelochelidon nilotica - Larus minutus - Sterna caspia - Sterna sandvicensis - Philomachus pugnax - Recurvirostra avosetta - Himantopus himantopus - Charadrius alexandrinus - Puffinus yelkouan - Aquila pomarina - Phalaropus lobatus - Larus genei - Pluvialis apricaria - Tringa stagnatilis - Tringa erytropus - Limosa limosa - Larus ridibundus - Numenius arquata - Calidris minuta - Anas clypeata - Calidris alpina - Calidris ferruginea

- Phalacrocorax carbo - Tringa totanus - Phalaropus fulicarius Tringa nebularia - Vanellus vanellus - Larus canus - Gallinago gallinago - Calidris alba - Anas crecca - Calidris temminckii - Arenaria interpres - Chlidonias leucopterus - Charadrius hiaticula - Charadrius dubius - Anser fabalis - Anas querquedula - Tringa ochropus - Anas acuta - Larus cachinnans - Larus fuscus - Lymnocryptes minimus - Mergus serrator - Limicola falcinellus

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: - Anser eryropus - Aquila clanga - Branta ruficollis - Phalacrocorax pygmeus - Cygnus cygnus - Egretta alba

- Falco columbarius Netta rufina - Aytya ferina - Aytya fuligula - Anser anser - Anas strepera - Mergus albellus

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind sit RAMSAR.

− Vulnerabilitate - intensificarea agriculturii - schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale în agricultura intensiva, cu

monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini

- schimbarea habitatului semi-natural (fânete, pasuni) datorita încetarii activitatilor agricole ca cositul sau pasunatul


54

- braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de ses, în turbarii - cositul în perioada de cuibarire - industrializare si extinderea zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii) - arderea vegetatiei (a miristii si a pârloagelor) - reglarea cursurilor râurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene - înmultirea necontrolata a speciilor invazive - defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari - taierile selective a arborilor în vârsta sau a unor speciiadunarea lemnului pentru foc - împaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fânate etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de ses - reglarea cursurilor râurilor - arderea stufului în perioada de cuibarire - amplasare de generatoare eoliene - navigatie

− Desemnarea sitului Complexul lacustru Razim - Sinoe este constituit ca arie protejata, prin Legea nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei Delta Dunarii.

− Tip de proprietate Lacul Sinoe este proprietate de stat, domeniu public de interes national. Relatiile sitului descris cu siturile Corine biotop

Cod Suprapunere % Nume J000PA * 89.6 Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

− Activitatile antropice si efectele lor si in sit si in vecinatate - activitati si consecinte in interiorul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl. 210 Pescuit profesionist (industrial) A 45 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 15 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 2 - 243 Braconaj, otravire, capcane A 10 -

- activitati si consecinte in jurul sitului Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Pasunatul A 15 - 620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 15 - 210 Pescuit profesionist (industrial) A 30 -

− Managementul sitului Organismul responsabil pentru managementul sitului: Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Planuri de management ale sitului: Exista plan de management si se aplica.


55

- ROSCI 0065 – Delta Dunarii Conform prevederilor Ord. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, arealul a fost declarat sit de importanta comunitara datorita prezentei speciilor specifice. Suprafata totala a sitului este de 450.542 ha.

Limita SCI


56

Tipuri de habitate prezente in sit si evalurea sitului in ceea ce le priveste

Cod

Den

umir

e ha

bita

t

%

Rep

rez.

Supr

.rel

.

Con

serv

.

Glo

bal

3160 Lacuri distrofice si iazuri

1 B B B B

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri

1 B A B B

7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus

0,001 B A B B

91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,8 A B A A

92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) 0,2 B A B B

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare

1 B C B B

1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei drumului

1 A A B B

1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase 1 B A B B

1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

1 A A A A

1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

1 B C B B

2110 Dune mobile embrionare (în formare)

1 B A B B

2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perene (dune gri)

5 A A A A

2160 Dune cu Hippophae rhamnoides

1 A A A A

2190 Depresiuni umede intradunale

1 A A A A

3130 Ape statatoare oligotrofe pâna la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea 1 A A A A

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 10 A B A A

3260 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion 2 A A A A

3270 Râuri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 1 A A A A

62C0* Stepe ponto-sarmatice

1 A C A A

6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 1 B C B B

6420 Pajitti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion 0,0001 A A B B

6430 Comunitati de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pâna la cel montan si alpin 30 A A A A

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii

1 B C B B

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

1 B B B B

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara

1 B A B B

1150* Lagune costiere

2 B A B B

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

3 A A A A

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice

0,001 C C B C

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

0,002 C C B C

Nota: conform Manualului de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 in Romania, semnificatiile simbolurilor din tabelul de mai sus sunt urmatoarele:

pentru coloana REPREZENTATIVITATE (Reprez.) A. vegetaţia corespunde pe deplin descrierii fizionomice, prezenţa speciilor de diagnosticare,

condiţiilor ecologice şi a altor caracteristici;


57

B. nivelul de reprezentativitate este mai redus din cauza degradării sau localizării la marginea ariei naturale de distribuţie), sau pentru că vegetaţia aparţine mai degrabă unei alte arii;

C. la fel ca B, dar mai accentuat

D. vegetaţia nu este tipică mai ales din cauza degradării crescute, şi în plus din cauza existenţei abundente a unor specii alogene invazive si expansive şi a altor influenţe negative care conturbă structura şi funcţia ecosistemului.

pentru coloana SUPRAFAŢA RELATIVĂ (Supr. Rel.) A. excelent (starea optimă din punctul de vedere al conservării naturii; corespunde stării optime

de conservare a naturii; corespunde descrierii iniţiale în timp ce ia în considerare nivelul actual de reprezentativitate;

B. bun (satisfăcător);

C. impropriu (dubii serioase dacă segmentul respectiv ar trebui cartat ca habitat sau nu).

pentru coloana STAREA DE CONSERVARE (Conserv.) A. parametrii habitatelor cu valori optime, care ar trebui să denote o dimensiune mare a

populaţiei sau o densitate mare de specii. Ar trebui folosit doar în mod limitat în situri remarcabile pentru anumite specii;

B. parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung (datorită managementului, sau chiar şi fără acesta); sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obţinut (ex. Habitate de pajişti);

C. degradare medie sau severă a unui habitat la care regenerarea este dificilă.

pentru coloana EVALUAREA GLOBALĂ (global) Ar trebui să varieze nu mai mult de un grad +/- faţă de starea de conservare. Dacă valoarea stării de conservare este C, evaluarea globală nu poate fi A. Evaluarea globală poate fi propusă de APM, dar valorile trebuie revizuite la nivel central.

Specii de mamifere enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie:Rezidenta Sit.pop Conserv. Izolare Global

2633 Mustela eversmannii V B B B B 2635 Vormela peregusna V C B B B 1335 Spermophilus citellus P C B C B 1355 Lutra lutra R A B C B 1356 Mustela lutreola R A B B B

Specii de amfibieni si reptile enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie:

Rezidenta Sit.pop Conserv. Izolare Global

1188 Bombina bombina C A A C A 1219 Testudo graeca R C B B B 1220 Emys orbicularis RC A B C A 1298 Vipera ursinii R A A A A 1993 Triturus dobrogicus RC A B B A

Specii de pesti enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie:

Rezidenta Reproducere Sit.pop Conserv. Izolare Global

1124 Gobio albipinnatus C B A C A 1130 Aspius aspius C A A C A 1134 Rhodeus sericeus

amarus P B A C A

1145 Misgurnus fossilis C A A C A 1146 Sabanejewia aurata RC A B C B 1149 Cobitis taenia RC A B C B 1157 Gymnocephalus

schraetzer C A B B B


58

1160 Zingel streber P B B C B 2522 Pelecus cultratus RC A B C B 1159 Zingel zingel P B B C B 2491 Alosa pontica C A B C B 2511 Gobio kessleri V D 2555 Gymnocephalus

baloni RC A A B A

4120 Alosa tanaica RC A B C B 2011 Umbra krameri R A B B B

Specii de pesti enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie:


1060 Lycaena dispar

RC B B C B

1084 Osmoderma eremita

P C B C B

4064 Theodoxus transversalis

R B B B B

1037 Ophiogomphus cecilia

P A B C B

1089 Morimus funereus

R D

4027 Arytrura musculus

R A B C B

4028 Catopta thrips

R B B C B

4030 Colias myrmidone

P B B C B

4045 Coenagrion ornatum

P?

Specii de plante enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie:


1428 Marsilea quadrifolia

R A B C B

1516 Aldrovanda vesiculosa

R A B C B

2253 Centaurea jankae

R A B A B

2255 Centaurea pontica

V A B A B

4067 Echium russicum

R C A C A

P = specie prezentă în sit C = specie comună R = specie rară V = specie foarte rară i = număr de indivizi

Situaţia populaţiei = mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional

A: 100 ≥ p > 15% B: 15 ≥ p > 2% C: 2 ≥ p > 0% D: populaţie nesemnificativă

Conservare = gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere:

A = conservare excelentă, B = conservare bună, C = conservare medie sau redusă

Izolare = mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional:

A: populaţie (aproape) izolată B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă

Global = evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective:

A = valoare excelentă, B = valoare bună, C = valoare considerabilă


59

Alte specii importante de flora si fauna Cat. Specia Populatie Motiv

A Bufo bufo C D A Pelobates fuscus P D A Rana ridibunda C D B Acrocephalus arundinaceus C B Acrocephalus scirpaceus C B Anas crecca C B Anas querquedula C B Aquila clanga C B Ardea purpurea C B Asio otus C A Hyla arborea P D A Pelobates syriacus P D A Triturus vulgaris P A B Acrocephalus paludicola C B Anas clypeata C B Anas penelope C B Anser erythropus C B Aquila pomarina C B Ardeola ralloides C B Aythya ferina C B Aythya fuligula C B Aythya nyroca C B Buteo buteo C B Carduelis spinus C B Chlidonias niger C B Circus aeruginosus C B Circus pygargus C B Cuculus canorus C B Dendrocopos major C B Dendrocopos syriacus C B Egretta garzetta C B Emberiza schoeniclus C B Falco peregrinus C B Gallinago gallinago C B Himantopus himantopus C B Lanius collurio C B Limosa limosa C B Merops apiaster C B Numenius arquata C B Nycticorax nycticorax C B Oriolus oriolus C B Pelecanus onocrotalus A C B Phalacrocorax pygmeus C B Platalea leucorodia C B Plegadis falcinellus C B Porzana porzana C B Remiz pendulinus C B Sterna albifrons C B Tringa glareola C B Turdus iliacus C B Upupa epops C F Carassius auratus auratus P D F Chalcalburnus chalcoides mento P A F Leuciscus borysthenicus R D F Neogobius syrman P B F Sander lucioperca P D F Silurus soldatovi P D F Vimba vimba P D I Crypsinus angustatus R D I Geotomus punctulatus R D I Melanocoryphus tristrami R D I Melanocoryphus tristrami R D I Melanocoryphus tristrami R D I Ochetostethus nanus R D


60

I Odontoscelis hispidula R D I Pachybrachius fracticollis R D I Paramysis kessleri V B I Saga pedo R D I Stagonomus bipunctatus R D I Tholagmus flavolineatus R D M Erinaceus concolor concolor R D M Micromys minutus R D M Mustela erminea aestiva R D M Neomys anomalus P D P Alyssum borzaeanum R C P Artemisia arenaria R D P Astrodaucus littoralis V D P Camphorosma monspeliaca V D P Centaurium spicatum R D P Convolvulus lineatus R D P Corispermum marschallianum R D P Eryngium maritimum R D P Frankenia hirsuta R D P Heliotropium curassavicum V D P Limonium meyeri R D B Aythya marila C B Botaurus stellaris C B Buteo lagopus C B Chlidonias hybridus C B Ciconia ciconia C B Circus macrourus C B Clangula hyemalis C B Cygnus cygnus C B Dendrocopos minor C B Egretta alba C B Emberiza melanocephala C B Falco naumanni C B Falco vespertinus C B Gallinula chloropus C B Ixobrychus minutus C B Limosa lapponica C B Mergus albellus C B Miliaria calandra C B Numenius phaeopus C B Oenanthe oenanthe C B Pelecanus crispus A C B Phalacrocorax carbo sinensis C B Philomachus pugnax C B Plectrophenax nivalis C B Porzana parva C B Rallus aquaticus C B Scolopax rusticola C B Tringa erythropus C B Tringa ochropus C B Turdus merula C B Vanellus vanellus C F Carassius carassius V A F Esox reichertii P D F Leuciscus idus R D F Perca fluviatilis P D F Sander volgensis P D F Umbra krameri R B I Bagrada stolata R D I Geotomus elongatus R D I Leprosoma inconspicuum R D I Melanocoryphus tristrami R D I Melanocoryphus tristrami R D I Menaccarus arenicola R D I Odontoscelis fuliginosa R D I Pachybrachius fracticollis R D I Paramysis intermedia V B


61

I Pterocuma pectinatum V B I Sciocoris homalonotus R D I Stibaropus henkei R D M Canis aureus P D M Lepus europaeus R D M Mus spicilegus R D M Mustela nivalis R D M Sorex araneus R D P Anacamptis pyramidalis V D P Asperula setulosa R D P Cakile maritima ssp. euxina R D P Carex secalina V C P Ceratophyllum demersum C D P Convolvulus persicus R D P Crambe maritima R D P Euphorbia paralias P D P Groenlandia densa P D P Hottonia palustris R D P Lindernia procumbens P C P Medicago marina V D P Merendera sobolifera V D P Nuphar lutea P A P Onosma arenaria R D P Orchis laxiflora ssp. elegans R D P Petunia parviflora V D P Plantago cornuti R A P Polypogon monspeliensis R A P Ranunculus aquatilis P D P Ruppia maritima V D P Salvinia natans C C P Silene thymifolia V D P Syrenia montana R A P Zannichellia prodani P B R Coronella austriaca R D R Lacerta agilis P D P Melilotus arenaria R A P Myriophyllum spicatum C D P Nymphaea alba P A P Orchis coriophora ssp. fragrans R D P Orchis morio V D P Phragmites australis C D P Polygonum amphibium P D P Potentilla pedata R A P Ruppia cirrhosa V D P Saccharum strictum V D P Scolymus hispanicus R A P Stachys maritima V D P Trapa natans C C P Zygophyllum fabago V D R Eremias arguta P D R Podarcis taurica P D

− Descrierea sitului

Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N02 15 522,521 Estuare, lagune N06 10 511,512 Râuri, lacuri N06 2 511,512 Râuri, lacuri N07 52 411,412 Mlasni, turbarii N09 4 321 Pajisti naturale, stepe N12 10 211-213 Culturi (teren arabil) N16 5 311 Paduri de foioase N22 2 332,333 Stâncarii, zone sarace în vegetatie


62

Alte caracteristici ale sitului Prima coordonata geografica a Deltei Dunarii este situarea în emisfera nordica, la intersectia paralelei de 450 N (deci la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) cu meridianul de 290 E, aproximativ între delta propriu-zisa si Complexul lacustru Razim – Sinoie, pe Dealurile Tulcei. O caracteristica importanta este si aceea ca Dunarea, pe cei 2 860 km lungime si 817 000 km2 bazin hidrografic, are o desfasurare latitudinala, de la influente usor oceanice, în vest, la cele continentale, ambele facând parte din climatul temperat. Aceasta pozitie a Dunarii, cu drenarea prin afluentii sai, a doua formatiuni muntoase – cele mai importante în Europa – Alpii si Carpatii, are influente uneori pâna la determinare, a regimului hidrologic în zona de varsare, adica asupra deltei. Daca la aceasta caracteristica a bazinului Dunarii luam în considerare Marea Neagra în care se varsa, cu trasaturile specifice – morfobatimetrice (platforma continentala extinsa) si dinamica apei (maree, seise, curenti, valuri), vom descifra mai usor procesele de consolidare si evolutie, în timp, a teritoriului deltaic. Fata de conditiile care favorizeaza formarea deltelor, la varsarea Dunarii în Marea Neagra s-au întrunit cel putin patru conditii si anume: existenta golfului limanic de forma aproximativ triunghiulara platforma continentala (selful) care are adâncimi de câtiva metri la tarm si se adânceste treptat spre povârnisul continental pâna la 180 – 200 m pe o distanta de 180 km; amplitudinea mica a mareelor, între 9 – 11 cm; curenti litorali care aduc material aluvionar din tarmul nord-vestic si îl blocheaza pe cel dunarean; cantitatea apreciabila de aluviuni transporate de Dunare. Aceste conditii au constituit mediul de formare a Deltei Dunarii care poate fi încadrata atât la forma triunghiulara cât si la cea barata (prin cordonul initial Jibrieni-Letea-Caraorman).Teritoriul Deltei Dunarii se caracterizeaza printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cât si al repartitiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia ca, la originea diversitatii ridicate a florei si faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut pozitia geografica sud-est-europeana, apropiata de refugiile postglaciare mediteraneene, precum si influentele refugiilor estice, mai pronuntate decât în teritoriile central-europene. De asemenea, o importanta influenta a avut si specificul genezei Deltei Dunarii. Se stie ca aceasta si-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate acvatice, palustre si terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Aceasta mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicata de tipuri ecologice de specii. Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunarii se afla situat în marea regiune palearctica (ce cuprinde întreaga Europa, partea de nord a Africii si Asia fara India si Indochina), subregiunea euromediteraneana. Sub aspect fitogeografic se încadreaza în provincia danubiano-pontica, formând o unitate proprie, si anume districtul Delta Dunarii (V. Ciocârlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de apa dulce, subregiunea euromediteraneana este divizata în provincia ponto-caspica, districtul nord-ponto-caspic, iar în ceea ce priveste Marea Neagra, aici se întâlnesc specii apartinând atât regiunilor marine litorale cât si celor pelagice (P. Banarescu, N. Boscaiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine si costiere a creat posibilitatea popularii regiunii cu o diversitate ridicata de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderenta din cele mediteraneene si estice.

− Calitate si importanta

Delta Dunarii, în comparatie cu alte delte ale Europei si chiar ale Terrei, a pastrat o biodiversitate mai ridicata, respectiv, un numar mare de specii dintr-o mare diversitate de unitati sistematice, începând de la plantele inferioare (unicelulare) si pâna la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) si pâna la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult decât atât, delta Dunarii frapeaza înca prin densitatea ridicata de exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate ca, datorita unor influente antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafete naturale în terenuri silvice, piscicole si agricole etc.), n-a produs o diminuare pâna la disparitie a unor specii


63

de plante si animale. Numarul speciilor ce traiesc pe acest teritoriu este cu siguranta mai mare decât cel cunoscut în prezent, întrucât inventarele întreprinse în trecut si dupa înfiintarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic si nici teritorial.Pâna acum au fost inventariate 1 642 specii de plante si 3 768 specii de animale, dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de pesti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaste, 325 specii de pasari si 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica si Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana greceasca (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata si ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brotacelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Pasarile sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun si pelican cret, lebada cucuiata, egreta mare si egreta mica, stârcul galben, stârcul lopatar, avozeta, piciorongul, rata cu peruca, gâsca cu gât rosu si multe altele). Majoritatea sunt cuibaritoare în zona. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii tari), flora Deltei Dunarii si a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai saraca (779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %). Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) si halofile (de saraturi). Comparând numarul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta Dunarii, se constata ca numarul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare decât cel al taxonilor observati în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii). Trebuie tinut cont, însa, atât de faptul ca în lista floristica de cca 150 specii sunt citate dupa literatura veche de peste o jumatate de secol. Dintre acesti taxoni neregasiti pe teritoriul deltei fac parte specii de pajisti umede, de padure sau din vecinatatea padurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.)

− Vulnerabilitate

În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgala si macrofitica ce constituie producatorii primari, precum si multe specii de protozoare, asigura continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lantului trofic.Datorita cresterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunarean si, în special, aportul crescut de nutrienti (azot si fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acopera majoritatea suprafetelor lacustre din întreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii si moarte un sens nedorit si anume, diminuarea pâna la disparitie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de catre consumatorii acvatici si a unor specii si asociatii de plante acvatice superioare. În consecinta, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum si deplasarea acestora în sensul popularii bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu pesti de talie mica si cu valoare economica mai redusa (babusca, biban, caras, oblet), iar ceilalti cu un grad mai mult sau mai putin pronuntat de stenotopie au parasit în cea mai mare parte aceste zone (stiuca, somn, crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafata a RBDD (caracuda, linul, vaduvita). În ecosistemele terestre ramase în regim natural, mult mai reduse în suprafata decât în trecut, lanturile trofice au avut mai putin de suferit decât în cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele în mars sau în stationare, pe bratele Dunarii(Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât si pe canalele interioare deltei a rezultat ca principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi usori si grei, pacura si uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât si prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalatii. O sursa de poluare


64

o prezinta si parcurile reci (cimitire de nave)de pe teritoriul Deltei Dunarii, în care sunt cca.120 nave, aflate în punctele:Km107 de pe bratul Sfântu Gheorghe si de pe Dunare la mile 45. Circulatia navelor provoaca modificari semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de suctiune si de val,precum si producerea de zgomote si vibratii care afecteaza fauna, în special, în perioada de cuibarire si hranire.

− Desemnarea sitului

Un prim act a fost Hotarârea Guvernului României nr. 983 din august 1990 care, odata cu organizarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, la articolul 5 prevedea constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii cu o administratie si un consiliu stiintific propriu. Aceasta hotarâre a fost urmata de elaborarea si aprobarea de catre Parlamentul României a Legii nr. 82/1993 privind Rezervatia Biosferei Delta Dunarii prin care s-a stabilit structura si modul de administrare, protejare si reconstructie ecologica a unor areale deteriorate. * Desi Delta Dunarii, prin rezervatiile Rosca – Buhaiova si Letea, fusese inclusa în reteaua internationala a rezervatiilor biosferei în cadrul programului „Omul si Biosfera” (MAB) din 1980, pe plan intern nu s-au întreprins masurile corespunzatoare cerute prin statutul acestor tipuri de arii protejate. De abia în septembrie 1990 Parlamentul României a ratificat si transmis la UNESCO – Conventia Internationala a Patrimoniului Natural si Cultural Universal care conferea acordul tarii noastre la respectarea statutului acestor arii protejate si solicita includerea Deltei Dunarii ca Rezervatie a Biosferei. Au urmat alte afilieri internationale cum a fost semnarea în septembrie 1991 a Conventiei privind zonele umede de importanta internationala – îndeosebi ca habitat pentru pasarile de apa, cunoscuta sub denumirea de Conventia RAMSAR, iar ceva mai târziu, în decembrie 1991, Delta Dunarii, ca Rezervatie a Biosferei, a fost inclusa pe Lista Patrimoniului Natural Mondial – UNESCO. Conceptul de Rezervatie a Biosferei a fost promovat în 1971 de catre UNESCO în cadrul Programului MAB (Man and Biosphere), prin care se are în vedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse genetice capabile de mentinerea si extinderea unor specii de plante si animale pe cale de disparitie sau în pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, o Rezervatie a Biosferei nu este destinata unei protectii exclusive ci are mai multe scopuri, dintre care mentionam doar câteva si anume: conservarea ecosistemelor si folosirea echilibrata a resurselor naturale regenerabile; pastrarea formelor traditionale de activitate economica, care nu contribuie la producerea de dezechilibre ecologice; cercetarea si supravegherea continua a componentelor ecosistemelor protejate; armonizarea intereselor populatiei autohtone cu obiectivul fundamental al Rezervatiei Biosferei – conservarea.

− Tip de proprietate

O mare parte din suprafata deltei apartine Administratiei Rezervatiei Delta Dunarii. Suprafetele de pasunat si cele agricole apartin comunitatilor locale, în rest, situatia sprafetelor concesionate nu se cunoaste în detaliu. Padurile si plantatiile, constituie în majoritate fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Directia Silvica Tulcea.

− Relatiile sitului cu alte arii protejate

- desemnate la nivel national sau regional Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate

RO01 Rezervatie stiintifica + 0,50 2346- Grindul Chituc RO01 Rezervatie stiintifica + 0,50 2347-Grindul Lupilor RO01 Rezervatie stiintifica + 0,09 2349-Cetatea Histria RO01 Rezervatie stiintifica + 2,00 2750-Rosca - Buhaiova RO01 Rezervatie stiintifica + 0,70 2751-Padurea Letea RO01 Rezervatie stiintifica + 0,60 2752-Grindul si Lacul Raducu


65

RO01 Rezervatie stiintifica + 0,40 2754-Complexul Vatafu Lungule RO01 Rezervatie stiintifica + 0,50 2755-Padurea Caraorman RO01 Rezervatie stiintifica + 0,02 2757-Insula Popina RO01 Rezervatie stiintifica + 4,00 2758-Complexul Sacalin Zatoane RO01 Rezervatie stiintifica + 0,02 2760-Capul Dolosman RO01 Rezervatie stiintifica + 0,10 2761-Lacul Potcoava

- desemnate la nivel international Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate IN00 Sit Ramsar - 98 A - Delta Dunarii IN05 Sit al patrimoniului mondial - 98 A - Delta Dunarii IN02 Diploma Europeana - 98 A - Delta Dunarii IN03 Rezervatie a biosferei - 98 A - Delta Dunarii

Relatiile sitului descris cu siturile Corine biotop Cod Suprapunere % Nume J000PA* * 99,2 Rezervatia Biosferei Delt

Dunarii J091TL * 0,06 Bestepe

− Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului: Administrarea este încredintata - A.R.B.D.D.-Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

− Planuri de management ale sitului:

Potrivit Legii nr. 82/1993, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) are ca obiective principale în gestionarea ecologica a teritoriului rezervatiei conservarea si protejarea patrimoniului natural cu valoare stiintifica deosebita si promovarea utilizarii durabile a resurselor productivitatii ecosistemelor naturale, reconstructia ecologica a unor habitate deteriorate prin amenajarile realizate înainte de 1989.Planul de management discutat si aprobat de Consiliul stiintific al RBDD contine 35 obiective si 87 proiecte, grupate în patru categorii si anume:

- Obiective generale privind redresarea starii ecologice a RBDD, cadrul legislativ si a unor forme de cooperare si promovare a rezervatiei;

- Obiective privind utilizarea economica durabila a spatiului RBDD si folosirea resurselor naturale (agricultura fara îngrasaminte chimice si pesticide, folosirea resurselor naturale – stuf, papura, lemn, fauna piscicola, ornitologica si mamifere, ecoturism);

- Obiective si activitati în zona tampon care sa contribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele cu protectie integrala si reabilitarea habitatelor degradate anterior;

- Obiective referitoare la zonele cu protectie integrala, cum ar fi îmbunatatirea calitatii apei, cercetare si monitoring asupra biodiversitatii pentru conservarea si protectia ei.

Acest plan de management a fost pus în aplicare si se deruleaza de catre ARBDD, cu participarea INCD-DD, Tulcea, a altor institute de cercetare, universitati, companii specializate (Apele Române, Romsilva), societati comerciale, Consiliului Judetean Tulcea si cu sprijinul nedimensionat al populatiei locale (Obiectivele de management pentru conservarea biodiversitatii si dezvoltarea durabila în Rezervatia Biosferei Delta Dunarii din România, 1995, P. Gâstescu, 1996). Printre obiectivele cu caracter permanent mentionam:

- modelarea si îmbunatatirea regimului hidrologic;

- cunoasterea functionarii ecosistemelor;

- cunoasterea biodiversitatii;


66

- supravegherea proceselor morfologice costiere;

- valorificarea durabila a resurselor naturale regenerabile si reglementarea activitatilor economice, cu deosebire a celor traditionale;

- reconstructia ecosistemelor deteriorate;

- evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare si a hazardelor naturale si antropice;

- dezvoltarea sistemului informational si a monitoringului integrat;

- informarea si educatia ecologica a publicului si a populatiei locale;

- conservarea si valorificarea specificului etno-cultural a populatiei locale;

- cooperarea cu organizatiile interne si internationale.

Pentru conservarea biodiversitatii au fost elaborate si sunt în curs de realizare planuri speciale de management pentru 7 zone cu regim de protectie integrala si anume: Rosca – Buhaiova, Periteasca – Leahova, Letea, Caraorman, Raducu, Capul Dolosman, Rotundu. Principalele atributii ale ARBDD. Exercitarea atributiunii de autoritate de mediu pe întreg teritoriul rezervatiei este forma prin care ARBDD controleaza desfasurarea activitatilor economice si sociale, urmarind ca acestea sa se desfasoare în conditiile protectiei mediului înconjurator, a eliminarii impactului antropic asupra ecosistemelor naturale deltaice:

- Evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizeaza cercetarea stiintifica, asigura masurile necesare conservarii si protectiei genofondului si biodiversitatii;

- Identifica, delimiteaza si propune delimitarea si declararea zonelor functionale;

- Stabileste si aplica masurile de reconstructie ecologica a ecosistemelor deltaice;

- Evalueaza starea resurselor naturale si nivelul de valorificare a acestora, în acord cu capacitatea de suport a ecosistemelor;

- Exercita atributiunile de autoritate de mediu în perimetrul rezervatiei;

- Sprijina si protejeaza activitatile economice traditionale ale populatiei locale;

- Avizeaza planurile de amenajare a teritoritoriului.

Comuna Chilia Veche face parte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Prin urmare activităţile desfăşurate pe teritoriul comunei sunt reglementate conform Planului de management pentru conservarea diversităţii biologice şi pentru dezvoltarea durabilă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (http://www.mmediu.ro).

http://www.mmediu.ro/


67

FLORA ŞI VEGETAŢIA DIN ZONA DE INTERES Zona studiata este ocupata in cea mai mare parte de terenuri agricole, si de parloage (terenuri agricole abandonate) utilizate ca pasune. Fiind vorba deci de agroecosisteme, gradul de antropizare al zonei analizate este foarte ridicat. Marginile drumurilor de acces (drumurile de exploatare) sunt tivite cu vegetatie ruderala si segetala.

Campul Chiliei

Au fost identificate 322 specii apartinand la 75 de familii, niciuna dintre aceste specii nefiind mentionate in OUG 57/2007, revizuita, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, ordonanta care transpune in legislatia nationala Directivele 92/43/CEE (Directiva Habitate) si 79/409/CEE (Directiva Pasari).

Xanthium spinosum la marginea localitatii Chilia Veche


68

6 dintre taxonii mentionati apar insa in Formularul Standard Natura2000 pentru situl ROSCI0065 Delta Dunarii la capitolul 3.3 – Alte specii importante de flora si fauna. Acestea sunt:

Cat. Specia Populatie Motiv P Syrenia montana R A P Frankenia hirsuta R D P Phragmites australis C D P Polygonium amphibium P D P Salvinia natans C C P Petunia parviflora V D

Dintre speciile identificate se remarca specii cultivate ornamental (potential invazive), numeroase specii adventive, specii ruderale (caracteristice marginilor de drumuri, locurilor prăfoase) şi segetale (buruieni de culturi agricole). Ruderalizarea zonelor analizate este indicata de abundenta de specii nitrofile: Agropyron repens (pir târâtor), Datura stramonium (mătrăguna), Chenopodium album, Bassia scoparia (mături), Melilotus alba (sulfina albă), Melilotus officinalis (sulfina galbenă), Artemisia annua, Matricaria inodora (muşeţel prost), Arctium lappa (brusture), Cannabis ruderalis (cânepa), Polygonum aviculare, Lepidium draba (urda vacii), Plantago media (pătlagină), Plantago major, Xanthium italicum, X. spinosum, Conyza canadensis.

Datura stramonium

Prin urmare, nu putem vorbi în zona de interes de asociaţii vegetale de interes conservativ, ci numai de fitocenoze ale unor asociaţii vegetale ruderale sau segetale. Prin urmare, nu putem vorbi în zona de interes de asociaţii vegetale de interes conservativ, ci numai de fitocenoze ale unor asociaţii vegetale ruderale sau segetale. Lista completa a speciilor identificate este redata in tabelul urmator: Familia Specia OUG 57/2007 ROSCI0065 Motiv Aceraceae Acer negundo Acteraceae Senecio vulgaris Alismataceae Sagittaria sagittifolia Amaranthaceae Amaranthus albus Amaranthaceae Amaranthus ambrosioides Amaranthaceae Amaranthus blitum Amaranthaceae Amaranthus caudatus Amaranthaceae Amaranthus emarginatus Amaranthaceae Amaranthus paniculatus Amaranthaceae Amaranthus retroflexus


69

Amaranthaceae Petrosimonia oppositifolia Amaranthaceae Salsola kali Amaranthaceae Suaeda maritima Apiaceae Apium graveolens Apiaceae Berula erecta Apiaceae Bupleurum sp Apiaceae Conium maculatum Apiaceae Daucus carota Apiaceae Oenanthe aquatica Apiaceae Pastinaca sativa Apiaceae Toryllis arvensis Apocynaceae Periploca graeca Apocynaceae Vinca major Apocynaceae Vinca minor Araliaceae Hedera helix Aristolochiaceae Berberis vulgaris Asteraceae Achillea millefolium Asteraceae Achillea setacea Asteraceae Arctium lappa Asteraceae Arctium tomentosum Asteraceae Arthemisia absintium Asteraceae Arthemisia annua Asteraceae Arthemisia austriaca Asteraceae Arthemisia dracunculus Asteraceae Arthemisia pontica Asteraceae Arthemisia vulgaris Asteraceae Aster lanceolatus Asteraceae Aster tripolium pannonicus Asteraceae Aster tripolium Asteraceae Belis perennis Asteraceae Bidens frondosa Asteraceae Bidens tripartita Asteraceae Brachyactis cilliata Asteraceae Calendula officinalis Asteraceae Calistephus sp. Asteraceae Carduus nutans Asteraceae Centaurea arenaria Asteraceae Centaurea iberica Asteraceae Centaurea jacea Asteraceae Centaurea solstitialis Asteraceae Cichorium intybus Asteraceae Cirsium arvense Asteraceae Conyza canadensis Asteraceae Crepis foetida Asteraceae Cirsium vulgare Asteraceae Dendranthema indicum Asteraceae Dahlia variabilis Asteraceae Eclipta erecta Asteraceae Eclipta prostrata Asteraceae Erigeron annuus Asteraceae Galinsoga parviflora Asteraceae Gnaphalium uliginosum Asteraceae Helianthus anuus Asteraceae Helicrhysum arenarium


70

Asteraceae Inula britannica Asteraceae Lactuca saligna Asteraceae Lactuca sativa Asteraceae Lactuca seriola Asteraceae Lactuca tatarica Asteraceae Leucanthemum maximum Asteraceae Matricaria perfoliata Asteraceae Matricaria tenuipholia Asteraceae Omaloteca supina Asteraceae Pulicaria disenterica Asteraceae Rudbekia laciniata Asteraceae Senecio erucifolius Asteraceae Senecio vernalis Asteraceae Sonchus arvensis Asteraceae Sonchus asper Asteraceae Sonchus oleracea Asteraceae Tanacetum vulgare Asteraceae Taraxacum bessarabicum Asteraceae Taraxacum officinale Asteraceae Tragopogon dubius Asteraceae Tusilago farfara Asteraceae Xanthium italicum Asteraceae Xanthium sacharattum Asteraceae Xanthium spinosum Asteraceae Xanthium strumarium Azollaceae Azola filiculoides Betulaceae Alnus glutinosa Bignoniaceae Tecoma radicans Boraginaceae Cynoglosum officinale Boraginaceae Echium vulgare Boraginaceae Lithospermum arvense Boraginaceae Symphytum officinale Brassicaceae Aliaria petiolata Brassicaceae Armoracia rusticana Brassicaceae Capsella bursa-pastoris Brassicaceae Cardaria draba Brassicaceae Diplotaxis tenuifolia Brassicaceae Lepidium perfoliatum Brassicaceae Lepidium ruderale Brassicaceae Rorippa amphibia Brassicaceae Rorippa sylvestris Brassicaceae Sinapis arvensis Brassicaceae Sisymbrium loesli Brassicaceae Sisymbrium orientale Brassicaceae Syrenia montana 3.3 A Buxaceae Buxus sempervirens Caesalpiniaceae Gleditsia triacanthos Cannabaceae Cannabis sativa Cannabaceae Humulus lupulus Cannaceae Cana indica Caryophyllaceae Dianthus caryophyllus Caryophyllaceae Gypsophila paniculata Caryophyllaceae Myosoton aquaticum Caryophyllaceae Saponaria officinalis


71

Caryophyllaceae Spergularia marginata Caryophyllaceae Spergularia media Caryophyllaceae Stelaria media Chenopodiaceae Atriplex hastata Chenopodiaceae Atriplex hortensis Chenopodiaceae Atriplex litoralis Chenopodiaceae Atriplex tatarica Chenopodiaceae Bassia hirsuta Chenopodiaceae Bassia laniflora Chenopodiaceae Bassia scoparia Chenopodiaceae Beta vulgaris Chenopodiaceae Camphorosma annua Chenopodiaceae Chenopodium album Chenopodiaceae Chenopodium ambrosioides Chenopodiaceae Chenopodium hybridum Chenopodiaceae Chenopodium murale Chenopodiaceae Chenopodium opulifolium Chenopodiaceae Chenopodium strictum Chenopodiaceae Halimione pedunculata Chenopodiaceae Salicornia herbacea Commelinaceae Tradescantia sp. Convolvulaceae Convolvulus arvensis Cucurbitaceae Citrullus lanatus Cucurbitaceae Cucumis sativus Cuscutaceae Cuscuta campestris Cyperaceae Carex colchica Cyperaceae Carex pilosa Cyperaceae Cyperus glomeratus Cyperaceae Cyperus odoratus Cyperaceae Cyperus pannonicus Cyperaceae Cyperus papirus Cyperaceae Scyrpus lacustrus Cyperaceae Scyrpus maritimus Dipsacaceae Dipsacus gmelini Dipsacaceae Dipsacus laciniatus Elaeagnaceae Elaeagnus angustipholia Ephedraceae Ephedra distachya Equisetaceae Equisetum palustre Euphorbiaceae Euphorbia maculata Euphorbiaceae Euphorbia marginata Euphorbiaceae Euphorbia sequieriana Euphorbiaceae Ricinus communis Fabaceae Amorpha fruticosa Fabaceae Galega officinalis Fabaceae Glycirhiza echinata Fabaceae Lotus corniculatus Fabaceae Medicago minima Fabaceae Melilotus alba Fabaceae Melilotus officinale Fabaceae Pisum sativum Fabaceae Robinia pseudacacia Fabaceae Sophora japonica Fabaceae Trifolium fragiferum Fabaceae Trifolium repens


72

Fabaceae Vicia sativa nigrea Fagaceae Quercus pedunculiflora Frankeniaceae Frankenia hirsuta 3.3 D Geraniaceae Erodium cicutarium Haloragaceae Myriophyllum verticilatum Iridaceae Iris germanica Juncaceae Juncus gerardi Lamiaceae Balota nigra nigra Lamiaceae Leonurus cardiaca Lamiaceae Lycopus exaltatus Lamiaceae Marrubium vulgare Lamiaceae Mentha aquatica Lamiaceae Mentha longifolia Lamiaceae Mentha pulegium Lamiaceae Ocinum basilicum Lamiaceae Prunella vulgaris Lamiaceae Sideritis montana Lamiaceae Stachys annua Lamiaceae Stachys palustris Lamiaceae Stachys recta Lamiaceae Teucrium polium Lemnaceae Lemna minuta Liliaceae Convalaria majalis Liliaceae Hemerocallis fulva Liliaceae Lilium candidum Linaceae Linum austriacum Malvaceae Abutilon theoprastii Malvaceae Althaea officinalis Malvaceae Hibiscus syriacus Malvaceae Hibiscus trionum Malvaceae Malva neglecta Malvaceae Malva pusilla Mimosaceae Albizzia julibrisin Moraceae Morus alba Oleaceae Fraxinus excelsior Oleaceae Fraxinus palisiae Oleaceae Fraxinus pensylvanica Oleaceae Ligustrum vulgare Onagraceae Epilobium hirsutum Oxalydaceae Oxalis corniculata Papaveraceae Chelidonium majus Plantaginaceae Plantago lanceolata Plantaginaceae Plantago major Plumbaginaceae Limonium bellidifolium Poaceae Aeluropus litoralis Poaceae Agrostis albida Poaceae Agrostis gigantea ssp. media Poaceae Agrostis stolonifera Poaceae Bromus japonicus Poaceae Bromus sterilis Poaceae Calamagrostis arundinacea Poaceae Calamagrostis epigeios Poaceae Crypsis aculeata Poaceae Crypsis alopecuroides


73

Poaceae Echinochloa crus-galli Poaceae Elymus repens Poaceae Eragrostis minor Poaceae Festuca arundinacea Poaceae Festuca gigantea Poaceae Glyceria maxima Poaceae Hordeum distichon Poaceae Hordeum hystrix Poaceae Lolium perenne Poaceae Phalaris arrundinacea Poaceae Phragmites australis 3.3 D Poaceae Puccinelia distans Poaceae Secale silvestre Poaceae Setaria verticillata Poaceae Setaria viridis Poaceae Sorghum halepense Poaceae Zea mays Polygonaceae Fallopia aubertii Polygonaceae Polygonium amphibium 3.3 D Polygonaceae Polygonium lapathifolium Polygonaceae Polygonum arenarium Polygonaceae Polygonum aviculare Polygonaceae Polygonum hydropiper Polygonaceae Polygonum lapathifolium Polygonaceae Rumex crispus Polygonaceae Rumex hydrolapathum Polygonaceae Rumex limosus Polygonaceae Rumex patientia Portulacaceae Portulaca grandiflora Portulacaceae Portulaca oleracea Potamogetonaceae Potamogeton pectinatus Primulaceae Anagalis arvensis Primulaceae Lysimachia nummularia Primulaceae Lysimachia vulgaris Primulaceae Primula officinalis Ranunculaceae Aquilegia vulgaris Ranunculaceae Ranunculus celeratus Ranunculaceae Ranunculus repens Ranunculaceae Ranunculus tricophillus Ranunculaceae Thalictrum flavum Rosaceae Kerria japonica Rosaceae Pirrus piraster Rosaceae Potentilla argentea Rosaceae Potentilla reptans Rosaceae Potentilla supina Rosaceae Prunus cerasifera Rosaceae Prunus domestica Rosaceae Prunus persica Rosaceae Rosa canina Rosaceae Rubus caesius Rosaceae Rubus idaeus Rosaceae Sanguisorba minor Rubiaceae Galium aparine Rubiaceae Galium humifusum


74

Rubiaceae Galium palustre Salicaceae Populus alba Salicaceae Populus canescens Salicaceae Populus tremula Salicaceae Salix cinerea Salicaceae Salix fragilis Salviniaceae Salvinia natans 3.3 C Saxifragaceae Berghenia crassifolia Scrophulariaceae Linaria arvensis Scrophulariaceae Linaria vulgaris Scrophulariaceae Verbascum blataria Scrophulariaceae Verbascum nigrum Scrophulariaceae Verbascum phlomoides Simaroubaceae Ailanthus altissima Solanaceae Datura stramonium Solanaceae Hyoscyamus niger Solanaceae Lycopersicon esculentum Solanaceae Lycium halimifolium Solanaceae Nicotiana alata Solanaceae Petunia atkinsiana Solanaceae Petunia parviflora 3.3 D Solanaceae Solanum dulcamara Solanaceae Solanum nigrum Tamaricaceae Tamarix tetrandra Typhaceae Typha angustifolia Typhaceae Typha latifolia Typhaceae Typha laxmanii Violaceae Viola odorata Violaceae Viola tricolor Vitaceae Vitis vinifera Zygophyllaceae Tribulus terestris Agaricaceae Agaricus sp. Ganodermataceae Ganoderma aplanatum Hymenochaetaceae Phellinus igniarius Lycoperdaceae Langermania gigantea Polyporaceae Laetiporus sulphureus Polyporaceae Lentinus tigrinus Psathyrellaceae Coprinus atramentarius Psathyrellaceae Coprinus comatus

Asociaţii vegetale Majoritatea asociatiilor vegetale observate sunt încadrate cenotaxonomic la clasa Chenopodietea Br. Bl. 1951, ordinul Sisymbrietalia Tx. 1961:

- Agropyretum repentis Felfoldy 1932 – în pajiştile stepice şi pârloage;

- Cannabinetum ruderalis (Morariu 1943) corr. Morariu 1970 – margini de culturi agricole;

- Hordeetum murini Libbert 1932 em. Pass. 1964 – margini de drumuri;

- Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957 – margini de drumuri şi pârloage;

- Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940;

- Carduetum nutantis Săvulescu 1927, Paucă 1941, Morariu 1943;

- Onopordetum acanthii Br. Bl. et al. 1936

http://en.wikipedia.org/wiki/Ganodermataceae


75

Asociaţiile vegetale observate sunt comunităţi de plante ruderale sau stepice care nu conţin specii din Listele roşii româneşti (Oltean & al., 1994; Dihoru, 1994; Negrean, 2001, 1994) sau din anexele Directivei Habitate, Convenţiei de la Berna sau anexele OUG 57/ 2007. Cunoscându-se faptul că tipurile de habitate se identifică pe teren prin intermediul asociaţiilor vegetale prezente în zonă putem afirma că pe suprafeţele vizate nu există habitate naturale şi seminaturale de interes conservativ. Au fost identificate tipuri de habitate comune zonelor ruderalizate datorită influenţelor antropice (păşunat, cultivarea pământului) şi marginilor de culturi agricole. Tipuri de habitate identificate, conform manualului “Habitatele din România” (Doniţă et al., 2005):

- comunităţi antropice cu Onopordon acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa – cod R8702 – buruienişuri fără valoare conservativă prezente la marginea localităţilor, la marginea drumurilor de pământ, în zona dintre culturi şi în zonele de pârloagă;

- comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra – cod 8703 - tip de habitat fără valoare conservativă, prezent la marginea culturilor şi la marginea drumurilor;

- comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major – cod 8704 - habitat prezent la marginea drumurilor de pământ şi a culturilor agricole;

Tipurile de habitate din zona de interes, sunt puternic antropizate, complet lipsite de valoare conservativă.


76

AVIFAUNA DIN ZONA DE INTERES Din punct de vedere ornitologic, în locatia analizata se gasesc trei habitate diferite. Acestea sunt apa libera a bratului Chilia, padurea de salcii de pe malul bratului si pajistea stepica din sudul localității Chilia Veche. Pajistea ruderalizata, culturile agricole și vegetația bogată din localitate sunt locul de trai al catorva specii de pasari, obisnuite pentru Dobrogea (dar aici in efective mici), alaturi de specii antropofile, larg raspandite. Acestea sunt:

− Buteo buteo – Sorecar comun

− Falco tinnunculus – Vanturel rosu

− Streptopelia decaocto – Gugustiuc

− Merops apiaster – Prigorie

− Coracias garrulus – Dumbraveanca

− Upupa epops – Pupaza

− Galerida cristata – Ciocarlan

− Alauda arvensis – Ciocarlia

− Riparia riparia – Lastunul de mal

− Hirundo rustica – Randunica

− Delichon urbica – Lastun de casa

− Anthus campestris – Fasa de camp

− Motacilla flava – Codobatura galbena

− Motacilla alba – Codobatura alba

− Oenanthe oenanthe – Pietrar sur

− Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic

− Lanius mnor – Sfrancioc cu frunte neagra

− Pica pica – Cotofana

− Corvus monedula – Stancuta

− Corvus frugilegus – Cioara de semanatura

− Corvus corone cornix – Cioara griva

− Sturnus vulgaris – Graur

− Passer domesticus – Vrabie de casa

− Passer montanus – Vrabie de camp

− Carduelis carduelis – Sticlete

− Miliaria calndra – Presura sura

Apa libera a brațului Chilia nu este un loc preferat de pasari. Aici pasarile trec de obicei in zbor, rareori stationand pe apa. Apa adanca si traficul de nave si barci sunt factori care contribuie la saracia de specii din acest habitat. Cu toate acestea, unele specii vin aici din cand in cand pentru a-si cauta hrana. Acestea sunt :

− Podicepa cristaus – Corcodel mare − Phalacrocorax carbo sinensis – Cormoran mare − Larus melanocephalus – Pescarus cu cap negru − Larus minutus – Pescarus mic − Larus ridibundus – Pescarus razator − Larus cachinnans – Pescarus argintiu − Sterna caspia – Pescarita mare − Sterna sandivicensis – Chira de mare − Sterna hirundo – Chira de balta − Sterna albifrons – Chira mica − Chlidonias hybridus – Chirighita cu obraji albi − Chlidonias niger – Chirighita neagra − Chlidonias leucopterus – Chirighita cu aripi albe


77

Desigur, mai sunt si alte specii care pot survola apele bratului Chilia, cum ar fi randunicle si lastunii de mal, care vaneaza frevent insecte deasupra apei. Avifauna de aici ramane destul de saraca in speci si indivzi. O zonă interesanta pentru pasari ramane padurea de salcii (salcete) de pe malul bratului Chilia. Aici se pot intalni urmatoarele specii de pasari :

− Falco tinnunculus – Vanturel rosu

− Falco vespertinus – Vanturel de seara

− Falco subbuteo – Soimul randunelelor

− Columba palumbus – Porumbel gulerat

− Streptopelia turtur – Turturica

− Cuculus canorus – Cuc

− Picus canus – Ghionoaie sura

− Dendrocopos major – Ciocanitoare pestrita mare

− Dryocopus martius – Ciocanitoare neagra

− Upupa epops - Pupaza

− Motacilla alba – Codobatura alba

− Luscinia megarhynchos – Privighetoare roscata

− Phoenicurus phoenicurus – Codros de padure

− Turdus merula – Mierla

− Turdus philomelos – Sturz cantator

− Hippolais pallida – Frunzarita cenusie

− Hippolais icterina – Frunzarita galbena

− Sylvia atricapilla – Silvie cu cap negru

− Muscicapa striata – Muscar sur

− Parus palustris – Pitigoi sur

− Parus caeruleus – Pitigoi albastru

− Parus major – Pitigoi mare

− Remiz pendulinus – Boicus

− Oriolus oriolus – Grangur

− Sitta europaea – Ticlean

− Corvus corone cornix – Cioara griva

− Passer montanus – Vrabie de camp

− Fringilla coelebs – Cinteza

− Carduelis chloris – Florinte

Desigur, acestea sunt speciile care se pot intalni in mod obisnuit in acest habitat. Dar in sezonul migratiilor, peisajul se imbogateste cu mult mai multe specii de passeriforme. Faptul ca aceasta padure este o adevarata zona de ecoton, aflata la limita dintre delta propriu-zisa si ternurile uscate din sud. Aici sunt locuri bune de clocit pentru majoritatea speciilor de pasari enumerate mai sus, salciile constituind principalul suport pentru cuiburi (cuiburi intre ramuri, scorburi). Hrana este obtinuta din imediata apropiere, atat de pe salcii, din stratul ierbos de jos, din aer, din pajistea din sud, de pe malul bratului Chilia. Tot lunca de salcii constituie un adapost foarte bun impotriva pradatorilor si a conditiilor meteo adverse. Ca numar de specii si ca efective, cel mai important habitat ramane padurea de salcii. Mai ales ca majoritatea speciilor de aici sunt protejate de principalele Conventii Europene la care Romania a aderat. Atâta timp cât nu se defrișează zăvoaiele de sălcii de pe malul brațului Chilia, nu se procedează la desecarea zonelor umede (ceea ce PP nu prevede) , considerăm că impactul asupra avifaunei va fi unul nesemnificativ. Aici nu sunt colonii importante ale păsărilor iar migrația nu este deranjată de implementarea PP.


78

Mamifere In zona de studiu au fost observate 8 de specii de mamifere, acestea fiind enumerate in tabelul de mai jos:

Nr. Crt. Specie - Denumire stiintifica Observatii Ordin 1 Mus musculus Observatie directa Rodentia 2 Mus spicilegus Mișune Rodentia 3 Rattus rattus Observatie directa Rodentia 4 Erinaceus europaeus Observatie directa Insectivora 5 Talpa europaea Mușuroaie Insectivora 6 Lepus europaeus Observatie directa Lagomorpha 7 Sus scrofa Excremente, urme Arctiodactyla 8 Vulpes vulpes Observatie directa Carnivora

Analiza preliminara, arată faptul că rozătoarele domină fauna de mamifere; este bine știut faptul că, într-un ecosistem micromamifere sunt cele mai abundente, și de cele mai multe ori domină la nivel specific. Acest lucru este benefic pentru prădători (ordinul Carnivora), care au acces la o sursă abundentă și variată de hrană. Speciile observate sunt comune pentru intreg teritoriul dobrogean. Acestea sunt rezistente la impactul antropic, fiind intalnite, de multe ori, in apropierea localitatilor. Amfibieni-reptile In zona propusa pentru implementarea proiectului analizat si in urma studiului literaturii de specialitate, a fost intocmita urmatoarea lista de specii de amfibieni

Se poate afirma ca speciile de amfibieni sunt comune avand in vedere locatia data, majoritatea fiind specii acvatice. Specia Bufo viridis este legata de zonele umede numai in perioada reproducerii, cand depune ponta. Avand in vedere aceste aspecte consideram ca impactul asupra acestui grup faunistic este nesemnificativ, in cazul aprobarii acestui Plan Urbanistic General. Reptile Pentru zona proiectului propus a fost intocmita urmatoarea lista de specii de reptile:

Denumire stiintifica Denumire populara Statut de conservare conform Legea 49/2011

Observatii

Podarcis taurica Soparla de iarba Anexa 4a Observatii directe

Natrix natrix Sarpe de casa Observatii directe

Natrix tesellata Sarpe de apa Anexa 4ª Observatii directe

Emys orbicularis Broasca testoasa de apa Anexa 36, Anexa 4a Observatii directe

3 Anexa 4A: Specii de interes comunitar. Specii de animale si plante care necesita o protectie stricta. 4 Anexa 5A: Specii de interes comunitar. Specii de plante si animale de interes comunitar, cu exceptia speciilor de

pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management 5 Anexa 4B: Specii de interes national. Specii de animale si de plante care necesita o protective stricta 6Anexa 3: Specii de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilro special de conservare si a ariilor

de protective avifaunistica.

Denumire stiintifica Denumire populara Statut de conservare conform Legii 49/2011

Observatii

Bufo viridis Broasca raioasa verde Anexa 4a3 Observatii directe

Rana kl. esculenta Broasca verde Anexa 5a4 Observatii directe

Hyla arborea Brotacel Anexa 4a Observatii directe

Triturus vulgaris vulgaris Triton comun Anexa 4b5 Literatura


79

Aceste specii sunt comune in aceste tipuri de habitate. Soparla de iarba este specie exclusiv terestra, restul speciilor avand afinitate ridicata fata de apa. Speciile mentionate sunt frecvent observate in Dobrogea, fiind de asemeni rezistente la impactul antropic. Avand in vedere aceste aspecte consideram ca impactul asupra grup faunistic este nesemnificativ, in cazul aprobarii acestui Plan Urbanistic General. Speciile strict acvatice nu au un habitat favorabil pe teritoriul localității Chilia Veche și nici în zonele agricole adiacente. Acestea pot fi întâlnite doar în zbor, trecând peste zona proiectului, atunci când se deplasează de la un bazin acvatic la altul. Practic, aici se pot vedea în cursul unui an, majoritatea speciilor de apă din deltă: corcodei, cormorani, pelicani, stârci, egrete, gâște și rațe sălbatice, lișițe, găinușe de baltă. Statutul de protectie al speciilor identificate in zona PP

DENUMIRE ȘTIINȚIFICĂ

DENUMIRE ROMÂNEASC

Ă

DIRECTIVA PĂSĂRI 79/409 EEC

OUG 57/2007

CONVENŢIA BONN

CONVENŢIA BERNA

CONVENŢIA HAGA

LISTA ROŞIE

Gavia arctica

Cufundac polar Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -

Tachybaptus rufficolis

Corcodel mic - Anexa 4B

- Anexa II - -

Podiceps cristatus Corcodel mare - - - Anexa III - - Podiceps grisegena Corcodel cu gât

roşu -

- Anexa II Anexa II Anexa II -

Podiceps auritus Corcodel de iarnă

Anexa I - AnexaII (palearctice Occidentale)

Anexa II Anexa II -

Podiceps nigricollis Corcodel cu gât negru

- - - Anexa II - -

Phalacrocorax carbo

Cormoran mare Anexa I - - Anexa III - -

Phalacrocorax pygmeus

Cormorant mic Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnerabilă

Pelecanus onocrotalus

Pelican comun Anexa I Anexa 3 AnexaI (palearctica) Anexa II

Anexa II Anexa II Vulnerabilă

Pelecanus crispus Pelican creţ Anexa I - Anexa I, Anexa II

Anexa II Anexa II Critic periclitată

Botaurus stellaris Buhai de baltă Anexa I

Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnerabilă

Ixobrychus minutus Stârc pitic

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -

Nycticorax nycticorax

Stârc de noape Anexa I Anexa 3 - Anexa II - Vulnerabilă

Ardeola ralloides Stârc galben Anexa I Anexa 3 - Anexa II - Vulnerabilă

Bubulcus ibis Stârc de cireadă - - - Anexa II - Vulnerabilă

Egretta garzetta Egretă mică Anexa I Anexa 3 - Anexa II - Vulnerabilă

Casmerodius albus Egretă mare (alba)

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Periclitată

Ardea cinerea Stârc cenuşiu - - - Anexa III - - Ardea purpurea Stârc purpuriu

(roşu) Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Periclitată

Ciconia nigra Barză neagră Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnerabilă

Ciconia ciconia Barză albă Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnerabilă

Plegadis falcinelus Ţigănuş (ibis)

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnerabilă

Platalea leucorodia Lopătar (stârcul lopătar)


Cygnus olor Lebădă de vară Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II Vulnerabilă


80

Cygnus columbianus

Lebădă mica Anexa I - Anexa II Anexa II Anexa II -

Cygnus cygnus

Lebădă de iarnă Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnerabilă

Anser fabalis Gâscă de semănătură

Anexa II/1 Anexa 5C

Anexa II Anexa III Anexa II -

Anser albifrons Gârliţă mare Anexa II/2 Anexa 5C


Anser erythropus Gârliţă mică Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Critic periclitată

Anser anser Gâscă de vară Anexa II/1 Anexa III/2

Anexa 5C Anexa 5E


Branta ruficollis Gâscă cu gât roşu


Tadorna ferruginea Califar roşu

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Critic periclitată

Tadorna tadorna Califar alb - - Anexa II Anexa II Anexa II Vulnerabilă

Anas penelope Raţă fluierătoare

Anexa II/1 Anexa III/2

Anexa 5C Anexa 5E


Anas strepera Raţă pestriţă Anexa II, 1 Anexa 5C


Anas crecca Raţă mică Anexa II/1 Anexa III/2

Anexa 5C Anexa 5E


Anas platyrhynchos Raţă mare Anexa II/1 Anexa III/1

Anexa 5C Anexa 5D


Anas acuta Raţă suliţar Anexa II/1 Anexa III/2

Anexa 5C Anexa 5E


Anas querquedula Raţă cârâitoare Anexa II, 1 Anexa 5C


Anas clypeata Raţă lingurar Anexa II/1 Anexa III/2

Anexa 5C Anexa 5E


Netta rufina Raţă cu ciuf Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II Periclitată Aythya ferina Raţă cu cap

Castaniu(roşu) Anexa II/1 Anexa III/2

Anexa 5C Anexa 5E


Aythya nyroca Raţă roşie Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III Anexa II Vulnerabilă

Aythya fuligula Raţă moţată Anexa II/1 Anexa III/2

Anexa 5C Anexa 5E


Aythya marila Raţă cu cap Negru

Anexa II/2 Anexa III/2

Anexa 5C Anexa 5E


Melanitta fusca Raţă catifelată Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II - Bucephala clangula Raţă sunătoare Anexa II/2 Anexa

5C Anexa II Anexa III Anexa II Vulnerabil

ă Mergus albellus Ferestras mic - - Anexa II Anexa II Anexa II Vulnerabil

ă Mergus serrator Ferestras

Moţat Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -

Mergus merganser Ferestras mare Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II - Oxyura leucocephala

Raţă cu cap Alb

Anexa I Anexa 3 Anexa I Anexa II Anexa II Periclitată


81

Pernis apivorus Viespar

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Vulnerabilă

Haliaeetus albicilla Codalb

Anexa I Anexa 3 Anexa I, anexa II

Anexa III

- Critic periclitată

Circaetus gallicus Şerpar Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Vulnerabilă

Circus aeruginosus Erete de stuf

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - -

Circus cyaneus Erete de vânat Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - - Circus macrourus Erete alb Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Periclitată Circus pygargus Erete sur Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Periclitată Accipiter nisus Uliu păsărar Anexa I - Anexa II Anexa III - - Accipiter brevipes Uliu cu picioare

scurte Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Vulnerabil

ă Buteo buteo

Şorecar comun - - Anexa II Anexa III - -

Buteo rufinus

Şorecar mare Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Vulnerabilă

Buteo lagopus

Şorecar încălţat - - Anexa II Anexa III - -

Aquila pomarina Acvilă ţipătoare mică

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Vulnerabilă

Aquila clanga

Acvilă ţipătoare mare

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Critic periclitată

Aquila heliaca

Acvilă de camp Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Critic periclitată

Hiraaetus pennatus Acvilă mică Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Critic periclitată

Pandion haliaetus Şoim mare - - Anexa II - - - Falco naumanni

Vânturel mic Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - Vulnerabilă

Falco tinnunculus Vânturel roşu - Anexa 4B

Anexa II Anexa II - -

Falco vespertinus Vânturel de seară

- - Anexa II Anexa II - Vulnerabilă

Falco columbarius Şoim de iarnă Anexa I - Anexa II Anexa II - - Falco subbuteo

Şoimul rândunelelor

- Anexa 4B


Falco cherrug

Şoimul dunărean

- Anexa 3 Anexa II Anexa II - Critic periclitată

Falco peregrinus Şoimul călător Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - Periclitată Perdix perdix

Potârniche Anexa I, anexa II/1 Anexa III/1

Anexa 5C Anexa 5D

- Anexa III - -

Coturnix coturnix Prepeliţă Anexa II/2 Anexa 5C

Anexa II Anexa III - -

Phasianus colchius Fazan Anexa II/1 Anexa 5C Anexa 5D

- Anexa III - -

Rallus aquaticus

Cârstel de baltă Anexa II/2 - - Anexa III - -

Porzana porzana

Cresteţ pestriţ Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - -

Porzana parva

Cresteţ cenuşiu Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -

Porzana pusilla Cresteţ mic Anexa I Anexa 3 - Anexa II Anexa II Periclitată Crex crex

Crestel de camp Anexa I Anexa 3 - Anexa II - Vulnerabilă

Gallinula chloropus Găinuşă de baltă Anexa II/2 Anexa 5C

- Anexa III - -

Fulica atra

Lişiţă Anexa II/1, Anexa III/2

Anexa 5C, anexa 5E


Haematopus ostralegus

Scoicar Anexa II/2 - - Anexa III - Vulnerabilă

Himantopus Piciorong Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Periclitată


82

himatopus Recurvirostra avosetta

ciocîntors Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnerabilă

Burhinus oedicnemus

Pasărea ogorului

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - Periclitată

Glareola pratincola Ciovlică ruginie (roşie)

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnerabilă

Charadrius dubius Prundăraş gulerat mic

- - Anexa II Anexa II Anexa II -

Charadrius alexandrinus

Prundăraş de sărătură

- Anexa 3 Anexa II Anexa III Anexa II Vulnerabilă

Pluvialis apricaria Ploier auriu Anexa I,Anexa II/2, Anexa III/2

Anexa 3, Anexa 5E


Pluvialis squatarola Ploier argintiu Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II - Vanellus vanellus Nagăţ Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II - Calidris alba Nisipar - - Anexa II Anexa II Anexa II - Calidris minuta Fugaci mic - - Anexa II Anexa II Anexa II - Calidris temminckii Fugaci pitic


Calidris ferruginea Fugaci roşcat - - Anexa II Anexa II Anexa II - Calidris alpina

Fugaci de ţărm - Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -

Limicola falcinellus Prundăraş de nămol

- Anexa 4B

Anexa II Anexa II Anexa II -

Phylomachus pugnax

Bătăuş Anexa I, Anexa II/2

- Anexa II Anexa III Anexa II -

Limnocryptes minimus

Becaţină mică - Anexa 5C

Anexa II Anexa III - -

Gallinago gallinago Becaţină comună

Anexa II/1, Anexa III/2

Anexa 5C, Anexa 5E


Gallinago media Becaţină mare Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II - Limosa limosa Sitar de mal Anexa II/2 - Anexa II Anexa III - - Numenius phaeopus Culic mic Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II - Numenius arquata- Culic mare Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II - Tringa erythropus Fluierar negru Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -

Tringa tatonus

Fluierar cu picioare roşii

Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -

Tringa stagnatilis Fluierar de lac - - Anexa II Anexa II Anexa II - Tringa nebularia Fluierar cu

picioare verzi Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -

Tringa ochropus

Fluierar de zăvoi


Tringa glareola

Fluierar de mlaştină


Actitis hypoleucos Fluierar de munte

- Anexa 4B


Arenaria interpres Pietruş - Anexa 4B


Phalaropus lobatus Notatiţă Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - - Phalaropus fulicarius

Notatiţă cu cioc lat

- - Anexa II Anexa II - -

Larus melanocephalus

Pescăruş ca cap negru


Larus minutus

Pescăruş mic - Anexa 3 - Anexa II - -

Larus ridibundus Pescăruş rozător Anexa II/2 - - Anexa III - - Larus genei

Pescăruş rozalb Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Critic periclitată

Larus canus Pescăruş sur Anexa II/2 - - Anexa III - - Larus fuscus

Pescăruş negricios

Anexa II/2 - - - - -

Larus argentatus Pescăruş argintiu

Anexa II/2 - - - - -

Sterna nilotica Pescăriţă - Anexa 3 Anexa II Anexa III Anexa II Critic


83

rozătoare periclitată Sterna caspia

Pescăriţă mare Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III -

Sterna sandvicensis Chiră de mare Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Critic periclitată

Sterna hirundo

Chiră de baltă Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II

Sterna albifrons Chiră mica Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Periclitată Chlidonias hybrida Chirighiţă cu

obraz alb Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -

Chlidonias niger

Chirighiţă neagră


Chlidonias leucopterus

Chirighiţă cu aripi albe


Columba oenas

Porumbel de scorbură

Anexa II/2 Anexa 5C

- Anexa III - -

Columba palumbus Porumbel gulerat

Anexa II,1, Anexa III/1

Anexa 5C, Anexa 5D

- - - -

Streptopelia decaoctoa

Guguştiuc Anexa II/2 Anexa 5C

- Anexa III - -

Streptopelia turtur Turturică Anexa II/2 Anexa 5C

- Anexa III - Vulnerabilă

Cuculus canorus Cuc - - - Anexa III - - Tyto alba Strigă - Anexa

4B - Anexa II - Vulnerabil

ă Athene noctua Cucuvea - Anexa

4B - Anexa II - -

Asio otus

Ciuf de pădure - - - Anexa II - -

Asio flammeus

Ciuf de câmp Anexa I Anexa 3 - Anexa II - Vulnerabilă

Caprimulgus europaeus

Caprimulg Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -

Apus apus

Drepnea neagră - - - Anexa III - -

Alcedo atthis

Pescăraş albastru

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -

Merops apiaster Prigorie - Anexa 4B

- Anexa II - -

Coracias garrulus Dumbrăveancă Anexa I

Anexa 3 - Anexa II - -

Upupa epops Pupăză - Anexa 4B

- Anexa II - Vulnerabilă

Jynx torquilla

Capantortura - Anexa 4B

- Anexa II - Periclitată

Picus canus

Ghionoaie sură Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -

Picus viridis

Ghionoaie verde - Anexa 4B

- Anexa II - -

Dryocopus martius Ciocănitoare neagră

Anexa I


Dendrocopus major Ciocănitoare pestriţă mare

- - - Anexa II - -

Dendrocopos syriacus

Ciocănitoare de grădină


Dendrocopus medius

Ciocănitoare de stejar


Dendrocopos leucotos

Ciocănitoare cu spate alb


Dendrocopus minor Ciocănitoare pestriţă mică

- - - Anexa II - -

Melanocorypha calandra

Ciocârlie de bărăgan


Galerida cristata Ciocârlanul - - - Anexa III - - Alauda arvensis

Ciocârlie de camp

Anexa II/2 Anexa 5C

- Anexa III - -


84

Riparia riparia

Lăstunul de mal - - - Anexa II - -

Hirundo rustica Rândunică - - - Anexa II - - Delichon urbicum Lăstun de casă -

- - Anexa II - -

Anthus campestris Fâsă de câmp Anexa I


Motacilla falva

Codobatură galbenă

- Anexa 4B

- Anexa II - -

Motacilla cinerea Codobatură de munte

- Anexa 4B

- Anexa II - -

Motacilla alba

Codobatură albă - Anexa 4B

- Anexa II - -

Troglodytes troglodytes

Ochiuboului - - - Anexa II - -

Erithacus rubecula Macaleandru -

Anexa 4B

- Anexa III - -

Luscinia luscinia

Privighetoarea de zăvoi

- - - Anexa II - -

Luscinia megarhynchos

Privighetoarea roşcată

- - - Anexa II - -

Luscinia svecica Guşa vânătă Anexa I Anexa 3 - Anexa II - Periclitată Phoenicurus ochruros

Codros de munte

- Anexa 4B

- Anexa II - -

Phoenicurus phoenicurus

Codros de pădure

- Anexa 4B

- Anexa II - -

Saxicola rubetra

Mărăcinar mare - - - Anexa II - -

Saxicola torquatus

Mărăcinar negru - - - Anexa II - -

Oenanthe isabellina Pietrar răsăritean

- - - Anexa II - Vulnerabilă

Oenanthe oenanthe Pietrar sur - - - Anexa II - - Turdus merula Mierlă Anexa II/2 - - Anexa III - - Turdus pilaris Cocoşar Anexa II/2 Anexa

5C - Anexa III - -

Turdus philomelos Sturz cântător Anexa II/2

Anexa 5C

- Anexa III - -

Acrocephalus schoenobaenus

Lăcar mic

- - - Anexa II - -

Acrocephalus palustris

Lăcar de mlaştină

- - - Anexa II - -

Acrocephalus scripaceus

Lăcar de stuf - - - Anexa II - -

Acrocephalus arundinaceus

Lăcar mare

- - - Anexa II - -

Hippolais pallida

Frunzăriţă cenuşie

- - - Anexa II - -

Hippolais icterina

Frunzăriţă galbenă

- - - Anexa II - -

Sylvia nisoria

Silvie porumbacă

- Anexa 3 - Anexa II - -

Sylvia curruca Silvie mică - - - Anexa II - - Sylvia communis

Silvie de câmp - - - Anexa II - -

Sylvia borin

Silvie de zăvoi - - - Anexa II - -

Sylvia atricapilla

Silvie cu cap negru

- - - Anexa II - -

Phylloscopus collybita

Pitulice mică - Anexa 4B

- Anexa II - -

Phylloscopus trochilus

Pitulice fluierătoare

- Anexa 4B

- Anexa II - -

Regulus regulus

Ausel cu cap galben

- Anexa 4B

- Anexa II - -

Muscicapa striata Muscar sur - Anexa 4B


Ficedula parva Muscar mic Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - -


85

Ficedula albicollis

Muscar gulerat Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II -- -

Ficedula hypoleuca Muscar negru - - Anexa II Anexa II - - Panurus biarmicus Piţigoi de stuf - Anexa

4B - Anexa II - -

Parus palustris Piţigoiul sur - - - Anexa II - - Parus caeruleus

Piţigoi albastru - - - Anexa II - -

Parus major Piţigoi mare - - - Anexa II - - Sitta europaea Ţiclean - Anexa

4B - Anexa II - -

Certhia familiaris Cojoaica de pădure

- - - Anexa II - -

Certhia brachydactyla

Cojoaica cu degete scurte

- - - Anexa II - -

Remiz pendulinus Boicuş - Anexa 4B

- Anexa III - -

Oriolus oriolus Grangur - Anexa 4B

- Anexa II - -

Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic


Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră


Garrulus glandarius

Gaiţă - Anexa 5C

- - - -

Pica pica Coţofană Anexa II/2 Anexa 5C

- - - -

Corvus monedula Stâncuţă Anexa II/2 Anexa 5C

- - - -

Corvus frugilegus Cioară de semănătură

Anexa II/2 Anexa 5C

- - - -

Corvus corone Cioară grivă Anexa II/2 Anexa 5C

- - - -

Corvus corax Corb - Anexa 4B

- Anexa III - Vulnerabilă

Sturnus vulgaris Graur Anexa II/2 Anexa 5C

- - - -

Sturnus roseus

Lăcustar - Anexa 4B

- Anexa II - Vulnerabilă

Passer domesticus Vrabia de casă - - - - - - Passer montanus

Vrabie de câmp - - - Anexa III - -

Fringilla coelebs cinteză - - - Anexa III - - Carduelis chloris Florinte - Anexa

4B - Anexa II - -

Carduelis carduelis Sticlete

- Anexa 4B

- Anexa II - -

Carduelis spinus Scatiu - Anexa 4B

- Anexa II - -

Carduelis cannabina

Câneparul

- Anexa 4B

- Anexa II - -

Coccothraustes coccothraustes

Botgros - Anexa 4B

- Anexa II - -

Emberiza citrinella Presură galbenă -

- - Anexa II - -

Emberiza hortulana Presură de gradina

Anexa I Anexa 3 - Anexa III - --

Emberiza schoeniclus

Presură de stuf - - - Anexa II - -

Miliaria calandra Presură sură - Anexa 4B

- Anexa III - -


86

FIȘE DE OBSERVAȚII 30.09.2011 – 02.10.2011

Chilia Veche – în comună

− Athene noctua – 1 exemplar

− Streptopelia decaocto – 20

− Dendrocopos syriacus – 1

− Motacilla alba – 2

− Parus major – 3

− Sturnus vulgaris – 500

− Corvus frugilegus – 5000

− Corvus monedula – 2000

− Corvus corone cornix – 3

− Pica pica – 3

− Passer montanus – 20

− Passer domesticus – 200

Chilia Veche – Câmpul Chiliei

− Anser anser – 150 exemplare

− Falco tinnunculus – 1

− Falco subbuteo – 1

− Streptopelia decaocto – 10

− Galerida cristata – 6

− Melanocorypha calandra – 28



− Pica pica – 4




Chilia Veche – Ostrov Tătaru și canal Tătaru

− Pelecanus onocrotalus – 40 exemplare

− Ardea cinerea – 1

− Anas platyrhynchos – 2

− Falco subbuteo – 4

− Phasianus colchicus- 1

− Larus michahellis – 1

− Larus ridibundus – 2

− Columba palumbus – 7


− Erythacus rubecula – 2

− Troglodytes troglodytes – 1

− Phylloscopus collybita – 4

− Parus major – 4

− Parus caeruleus – 12


− Pica pica -2




− Passer montanus – 8

− Passer domesticus – 12

− Fringilla coelebs – 6

Desigur, toate zonele umede din jurul localității abundă în specii de broaște (complexul Rana – esculenta, ridibunda, lessonae). Dintre reptile, în număr mare sunt prezenți Natrix natrix și Natrix tesselata. Mamiferele au fost prezente cu specii de rozătoare – Lepus europaeus și Arvicola sp.


87

3.1.7. Peisajul Datorită poziţiei sale într-o zonă prin excelenţă de joasă altitudine medie +4,5 m…+5,0 m, situată spre vărsarea fluviului Dunărea în Marea Neagră deci în unitatea geomorfologică majoră Delta Dunării, teritoriul comunei Chilia Veche, judeţul Tulcea, are un peisaj specific, cu totul deosebit.

Teritoriul este reprezentat prin două categorii principale de peisaj între care există un contrast net, deşi ambele sunt legate de prezenţa braţului Chilia al fluviului Dunărea:

− peisajul zonei uscate

− peisajul zonei umede Structura peisajului zonei uscate este prezentă între localităţile Tatanir în amonte şi Chilia Veche în aval şi se caracterizează printr-o fragmentare deosebită a terenului în care predomină subunităţile morfologice denumite ostroave. Pe malul drept al braţului Chilia al fluviului Dunărea, teritoriul zonei uscate este constituit începând din aval spre vărsare din ostroavele Tătarul şi Chilia Veche care au suprafeţe mari de teren uscat, utilizat ca teren agricol sau silvic cu regim de arii naturale protejate şi habitate naturale ale florei şi faunei sălbatice, care impun menţinerea echilibrului ecologic.

Structura peisajului zonei umede se bazează pe terenuri poroase recente (aluvionare sau loessoide), pe suprafaţa cărora există o densitate mare de elemente hidrografice (albia braţului Chilia, lacuri, bălţi şi canale), având altitudini reduse (0,5-2,0 m în bălţi) şi 4,5-5,0 m în grinduri, iar nivelul hidrostatic (0,5-2,0 m) favorizează dezvoltarea intensă a vegetaţiei acvatice sau forestiere.

Structura peisajului zonei umede este prezentă pe tot teritoriul comunei Chilia Veche, judeţul Tulcea, acest sit fiind înscris în totalitate în unitatea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), obiectiv de interes public major. Facând parte din această rezervaţie, teritoriul comunei Chilia Veche, judeţul Tulcea, se supune Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, la 2 februarie 1971, ratificată de România prin legea nr. 5/1991, prin care se asigură starea de conservare corespunzătoare a acestora (Delta Dunării fiind declarată sit Ramsar).

Peisajul zonei umede este dominat de prezenţa braţelor (Chilia şi Tătaru), canalelor (Gotca şi Pardina), a numeroaselor lacuri (Tătarul, Babina, Merhei, Maliţa, Roşca, Argintiu) şi a bălţilor (Hreblea, Cîşlei, etc.).

Structura peisajului zonei umede reiese din interferenţa elementelor hidrologice menţionate (braţe, canale, lacuri şi bălţi) cu vegetaţia şi fauna (în special păsările) caracteristice unei câmpii de timp deltaic. Spaţiul bălţii fiind puternic fragmentat, conţine foarte multe elemente de peisaj care se modifică sezonier şi este caracterizat prin contraste puternice şi inedite. Există diferenţe evidente de vegetaţie şi de dinamica apei dintre braţele Dunării şi bălţi, lacuri, canale pe de o parte şi dintre evoluţia vegetaţiei în funcţie de inundaţiile sau secările periodice, dintre zilele senine şi zilele cu ploaie sau ceaţă care pot alterna frecvent.

Prin implementarea obiectivelor din PUG-ul comunei Chilia Veche, si anume realizarea sistemelor de colectare, canalizare si evacuare ape uzate, amenajarea de spatii verzi si reabilitarea drumurilor si strazilor, calitatea peisajului va fi semnificativ imbunatatita. 3.1.8. Populatia În anul 2008 (1iulie), populaţia comunei Chilia Veche era de 2473 locuitori (1% mai mică comparativ cu anul 2004). Potrivit Anuarului Statistic al judeţuluiTulcea, comuna Chilia Veche înregistra la 1 iulie 2009, un număr de 2440 locuitori, din care 51,4% erau de sex masculin.

Populaţia zonei Delta Dunării este destul de omogenă din punct de vedere etnic. Astfel, mare parte a locuitorilor zonei (89,8%) s-au declarat la recensământul din martie 2002 ca fiind români, 5.2% lipoveni, 1,5% turci, 1,2% ruşi, 1% romi 1,2% alte naţionalităţi. Această distribuţie nu diferă


88

semnificativ de cea înregistrată la nivel naţional, unde românii reprezintă 89,5% iar alte etnii 10,5%.

Din punct de vedere etnic mediul rural al zonei este mai eterogen decât cel urban, aici numai 87,4% dintre locuitori declarându-se ca fiind români, 9,2% lipoveni, 2,2% ruşi şi 1,2% de alta etnie.

În anul 2002, localitatea Chilia Veche avea 3600 locuitori, cetățeni romani, lipoveni, rromi și haholi (ucrainieni).

3.1.9. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic Pe teritoriul comunei Chilia Veche există valori de patrimoniu cultural de interes naţional, conform Listei monumentelor istorice aprobată prin Ordinul nr. 2314/2004, modificat de Ordinul nr. 2361/2010:

Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresa Datare 110 TL-I-s-B-05771 Asezare sat

CHILIA VECHE La S de sat, între punctele "Sălişte" şi "Câşla Chiliei", de la limita intravilanului până aproape de intersecţia canalului Gotca cu canalul principal

Epoca medievală

111 TL-I-s-B-05772 Tumuli (17)

sat CHILIA VECHE,

La NE, E, SE şi S de sat

3.1.10. Zgomotul Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate în STAS 100009 - 88 şi prevăd, la limita unei incinte industriale, valoarea maximă de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS - ul amintit), iar ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit (tabelul 2.5 din acelaşi STAS), aceasta se va face în aşa fel încât să nu depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsura la 2 m în faţada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1 - 79.

De asemenea, tot în STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANĂ - Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate (cap.2, tabelul 1) valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al străzii, măsurate la bordura trotuarului ce mărgineşte partea carosabilă, stabilite în funcţie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului).

Nr. crt.

Tipul de stradă (conform STAS 10 144/1-80)

Nivelul de zgomot echivalent,

(Lech) în dB(A)

Val. curbei de zgomot, Cz dB**)

Nivelul de zgomot de

vârf. L10 în dB(A)

1 Stradă de categorie tehnică IV, de deservire locală

60 55 70

2 Stradă de categorie tehnică III, de colectare

65 60 75

3 Stradă de categorie tehnică II, de legătură (DJ)

70 65 80

4 Stradă de categorie tehnică I, magistrală (DN, CF)

75.....85***) 70...80***) 85 ...95 ***)

*) Nivelul de zgomot echivalent se calculează (diferenţiat pentru perioadele de zi şi noapte) conform STAS 6161/1-79. **) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseşte numai în cazul unor zgomote cu pronunţat caracter staţionar. ***) La proiectarea magistralelor trebuie să se adopte măsurile necesare pentru obţinerea unor niveluri echivalente (real măsurate) cât mai apropiate de valorile minime din tabel, fără a se admite depăşirea valorilor maxime.

Principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier existent pe drumurile comunale. Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecţia populaţiei. Vibraţiile induse de trafic sunt insesizabile.


89

Conform ordin nr. 152 din 13/02/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor-limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii L(zsn) şi L(noapte), în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006

L(zsn) - dB(A) L(noapte) - dB(A) Surse de zgomot Tinta de atins

pentru valorile maxime

pentru anul 2012

Valori maxime permise

Surse de zgomot Tinta de atins pentru

valorile maxime

pentru anul 2012

Valori maxime permise

Străzi, drumuri şi autostrazi

65 70 Străzi, drumuri şi autostrazi

50 60

Căi ferate 65 70 Căi ferate 50 60 Aeroporturi 65 70 Aeroporturi 50 60

Zone industriale 60 65 Zone industriale 50 55 Porturi (activităţi de transport feroviar si rutier din interiorul

portului)

65 70 Porturi (activităţi de transport feroviar si rutier din interiorul

portului)

50 60

Porturi (activităţi industriale din interiorul portului)

60 65 Porturi (activităţi industriale din

interiorul portului)

50 55

Prin implementarea obiectivelor din PUG-ul comunei Chilia Veche, si anume amenajarea de spatii verzi si reabilitarea drumurilor si strazilor, nivelul de zgomot actual se va reduce semnificativ. 3.2. Zonarea utilizării teritoriului pe destinaţii şi folosinţe 3.2.1. Intravilan existent. Bilanţ teritorial Teritoriul intravilan existent este cel aprobat prin Planul urbanistic general în vigoare, completat cu modificările rezultate din aprobarea altor documentaţii de urbanism.

El este compus din 12 trupuri, dintre care 4 trupuri aferente localităţilor Chilia Veche, Câşliţa, Tatanir şi Ostrov Tătaru şi 8 trupuri izolate.

Bilanţul teritorial existent se prezintă după cum urmează:


90

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului intravilan existent este următorul:

Bilanţul pe trupuri de intravilan este următorul:


91

Din punctul de vedere al zonificării funcţionale, trupul principal de intravilan (satul Chilia Veche) este domninat de funcţiunea rezidenţială, mixată, în special în zona centrală, cu unele funcţiuni de tip terţiar (comeţ, administraţie publică, dotări etc). Un teritoriu semnificativ, în sud-estul localităţii, este afectat unor funcţiuni speciale, de ordine publică (penitanciarul Chilia Veche şi zona aferentă).

Satul Câşliţa (actualmente practic abandonat) conţine exclusiv funcţiune rezidenţială. Satul Ostrov Tătaru combină funcţiunea rezidenţială cu cea agricolă. În satul Tatanir, zonele rezidenţiale alternează cu cele neconstruite / plantate.

Trupurile izolate sunt aferente unor dotări tehnico-edilitare de importanţă locală sau unor activităţi economice (agricultură, piscicultură, zootehnie).

3.2.2. Zonificare funcţională 3.2.2.1. Zona activitati economice si industriale Pe teritoriul comunei Chilia Veche nu există obiective industriale şi zone periculoase. Activitatile specifice zonei sunt: piscicultura, agricultura, zootehnia, activitati tradiţionale - impletituri din papura, turism si navigatie.

De-a lungul istoriei locuirii, spaţiul deltaic a cunoscut o curioasă asociere de activităţi economice. Pescuitul - ramura de bază, rămasă până în zilele noastre baza economică a celor mai multe aşezări, mai cu seamă a celor izolate între ape, s-a desfăşurat mereu în paralel cu navigaţia şi comerţul în lungul principalei axe de acces - braţul Sulina. Dacă pescuitul caracterizează viaţa localnicilor, activităţile terţiare amintite au fost apanajul administraţiilor exterioare Deltei, fiind coordonate din afară. Categoria activităţilor primare se completează şi cu agricultura, care îşi face loc în peisajul economic al deltei în mod brutal, prin ample lucrări de transformare a mediului natural de origine (incinta Pardina).

Pescuitul este coordonat de mai multe unităţi piscicole localizate în Deltă, printre care și Chilia Veche. În pofida progreselor realizate în dotare şi organizare, randamentul pescuitului este inferior celui de la începutul secolului (cantitatea de peşte predată de fiecare pescar la cherhanale este mult inferioară în prezent faţă de cea înregistrată la începutul secolului). Pe lângă poluare, responsabilă mai ales pentru diminuarea ponderii speciilor valoroase, amenajările piscicole au răpit suprafeţe întinse din zonele de pescuit, fără o reuşi o piscicultură rentabilă (în prezent “recolta” de peşte la hectar este de 0,07 la suprafeţele amenajate, faţă de 0,04 la pescuitul în regim natural).

Cele mai ample transformări au avut loc prin amenajările Popina (între braţul Chilia şi grindul Letea) şi Hreblea (Chilia Veche), la care se adaugă şi terenurile devenite arabile din incinta Pardina. Aceste schimbări au redus sensibil ponderea pescuitului ca activitate de bază pentru unele localităţi, Iar Chilia Veche nu se numără printre localitățile care și-au păstrat neatins profilul preponderent piscicol.

Agricultura pare a fi, din cauza ponderii restrânse a uscatului şi a fertilităţii scăzute a acestuia (nisipuri, sărături), o ramură incomparabilă cu spaţiul deltaic. Abia în perioada postbelică se poate vorbi de o agricultură mai complexă. Mai întâi este valorificat cel mai fertil loc din Deltă - grindul Chilia - cu soluri mai evoluate (spaţiu desprins de uscatul Bugeacului). Momentul în care delta capătă şi o importanţă agricolă semnificativă apare odată cu desecările şi lucrările hidrotehnice (ecluze) ce dau naştere incintei Pardina (peste 17.000ha) şi conturează actualul profil funcţional al localităţii vecine Pardina, în trecut sat de pescari prin excelenţă. Grindul Chilia este unitatea agricolă de tradiţie a Deltei (suprafaţa agricolă 14.000ha). Chilia Veche are un profil funcţional complex, dat de agricultură (cu un înalt grad de organizare în perioada premergătoare lui 1989, dovadă fiind numărul mare de ferme de stat), pescuit (în spaţiul din interiorul deltei, în complexul Matiţa şi în mică măsură în amenajarea piscicolă) şi navigaţie.

Astfel, am putea enumera activitățile specifice zonei ca fiind piscicultura, agricultura, zootehnia, activităţile tradiţionale - împletituri din papură, turismul, navigaţia. Autoritățile locale consideră că mediul de afaceri s-a îmbunătățit până în anul 2008, sectorul privat fiind reprezentat de 55 IMM-uri.


92

Recent însă, din cauza recesiunii economice, circa 30% din firmele înregistrate ăn Chilia Veche apar ca radiate în informațiile preluate de la Registrul Comerțului. Cel mai atractiv factor pentru investitori este reprezentat în continuare însă de potențialul turistic.

În ceea ce priveşte numărul locurilor în unităţi de cazare, acesta a scăzut de la 18 la 12 în anul 2007.

În satele din Delta Dunării, locuitorii se bazează pe resursele naturale de pește, terenuri de pășunat, terenuri agricole, stuf, pentru desfasurarea unor activități tradiționale, care le asigură subzistenta: pescuit, creșterea animalelor, agricultura, recoltarea stufului.

Activitățile din exploatarea resurselor naturale le aduc un venit important în gospodărie. Un număr mic de locuitori din populația activă deține locuri de muncă constante: personalul din cadrul primăriilor, personalul școlilor, cel de la poliția locală, precum și întreprinzătorii deținatorii de magazine mici.

Comuna Chilia Veche este o comună mărginașă din Delta Dunării, locuitorii depind atît de pescuit căt și de agricultură. Amenajările agricole sunt utilizate pentru agricultură, atat de către localnici, care folosesc loturi mici, pentru subzistență, dar și de către firmele concesionare.

Locuitorii satelor din Rezervația Biosferei Delta Dunării au dreptul să pescuiască 3 kg de pește pe zi (sau un singur exemplar ce depăşeşte 3 kg) – cota familială de pește. Potrivit Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în vederea practicării pescuitului familial de către persoanele cu domiciliul în localităţile din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, zone alocate pescuitului familial în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării de pe teritoriul comunei Chilia veche sunt:

Zone pescuit familial Chilia Canal Pardina între Chilia şi AP Stipoc; Canalul Ocolitor AP Chilia Br.Chilia, numai pe lungimea satului cu 2 lansete între Br.Chilia şi can.Rădăcinoasele; Br.Tătaru, Ghiol în Ostrovul Tătaru; Tatanir Br.Chilia km 65- km 60; Br. Tătaru

Sursa: Administrația Biosferei Delta Dunării

3.2.2.2. Zona de spatii verzi si sport, turism, agrement, protectie Conform Ordonantei de Urgenta nr. 114/2007 (pentru modificarea şi completarea Ordonantei de Urgenta nr. 195/2005 privind protecţia mediului), autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura, din terenul intravilan, o suprafaţă plantată de minimum 20 mp/locuitor până la data de 31.12.2010 şi de minimum 26 mp/locuitor până la data de 31.12.2013. În comuna Chilia Veche, suprafeţele plantate sunt de mari dimensiuni, depăşind exigenţele legale, deci nu se pune problema sporirii acestora din necesităţi de sănătate a populaţiei. Raţiunile de extindere a spaţiilor verzi sunt funcţionale şi estetice.

3.2.2.3. Zona gospodarie comunala Serviciile publice de gospodărie comunală reprezintă ansamblul activităţilor şi acţiunilor de utilitate şi de interes local, desfăşurate sub autoritatea administraţiei publice locale, având drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică, prin care se asigură:

3.2.2.3.1. Alimentarea cu apă Localitatea Chilia Veche În prezent exista sistem centralizat de alimentare cu apă, (captare-tratare-distribuţie), compus din:

- Priza de apă la Dunăre;

- Staţie de pompare apă brută;

- Staţie de tratare a apei brute;


93

- Rezervor de înmagazinare de 300 mc;

- Reţea de distribuţie a apei,reţea executată din azbociment şi oţel de diametre de 200 mm, 150 mm, 125 mm şi 100 mm pe o lungime de 18 km.

În anul 2007 s-a terminat extinderea capacităţii staţiei de la 15 l/s la 30 l/s.

În localitatea Chilia Veche, Penitenciarul Tulcea are o secţie cu sistem propriu de alimentare cu apă, prin captarea apei din Dunăre, tratare printr-un sistem de filtrare şi distributie prin pompare.

În prezent, sistemul de alimentare pentru localitate poate asigura debitul necesar. Retelele de distribuţie au, în general, durata de viaţă depăşită şi sunt executate din azbociment, incompatibil cu functiunea de distribuţie a apei potabilă.

Localitatea Tatanir Alimentarea cu apă este realizată prin captarea apei de suprafaţă din braţul Chilia. Printr-o conductă cu Dn 200 mm din oţel, apa este transportată gravitaţional spre un puţ decantor. Rezervorul de înmagazinare a apei distribuie apa gravitaţional spre consumatori prin intermediul unei reţele de distribuţie de tip inelar din otel cu Dn 100 mm.

Pentru alimentarea cu apa se asigură un debit de Qzi max = 61,80 mc/zi.

Alimentarea cu apă funcţioneaza cu intermitenţe. Reţelele de distribuţie sunt, în mare parte, corodate. Sistemul de alimentare cu apă este învechit şi nu mai funcţionează la parametrii iniţiali. Calitatea apei nu este corespunzătoare.

3.2.2.3.2. Canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale Localitatea Chilia Veche Localitatea Chilia Veche dispune de un sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere provenite de la blocurile de locuinţe construite pe malul Dunării şi de un altul destinat colectării apelor uzate provenite de la Penitenciarul Tulcea –Secţia Chilia Veche precum şi de la blocurile ce deservesc salariaţii acestuia.

Apele uzate menajere colectate de la blocurile de pa malul Dunării sunt conduse gravitaţional spre o statie de pompare ape uzate. Aceasta staţie de pompare trebuia să refuleze apele uzate într-o staţie de epurare, proiectată în anii ’80, din care s-a executat numai platforma de pământ. Conducta de refulare a fost transformată, apele uzate menajere fiind în prezent evacuate direct in fluviul Dunarea, prin conducta de siguranţă a statiei de pompare.

Apele uzate menajere provenite de la Penitenciarul Tulcea – Secţia Chilia Veche, precum şi de la blocurile care deservesc salariaţii acestuia, sunt conduse gravitaţional spre un decantor orizontal cu două compartimente şi, de aici, spre o staţie de pompare, de unde sunt refulate in Dunare.

Majoritatea locuitorilor nu beneficiază de un sistem centralizat de evacuare a apelor uzate menajere.

Apele uzate din gospodăriile individuale, provenite din spalarea rufelor, a vaselor şi de la igiena personală, sunt aruncate în curţile proprii şi de aici se infiltrează în pământ.

Localitatea nu dispune de sistem centralizat de evacuare a apelor pluviale .

Apele uzate provenite de la blocuri nu sunt epurate şi sunt deversate în amonte de captarea pentru alimentarea cu apă a localităţii.

În timpul ploilor, din cauza terenului în general plat, a lipsei unui sistem de colectare a apelor meteorice şi a faptului ca străzile nu dispun, in general, de imbrăcăminţi rutiere, pământul se îmbibă cu apa.


94

Localitatea Tatanir Evacuarea apelor uzate menajere se face printr-un sistem de epurare local constand din fose septice. Constructiile de fose septice sunt într-un grad avansat de degradare.

Apele uzate din gospodăriile individuale, provenite din spalarea rufelor, a vaselor şi de la igiena personală, sunt aruncate în curţile proprii şi de aici se infiltrează în pământ.

Localitatea nu dispune de sistem centralizat de evacuare a apelor pluviale.

3.2.2.3.3. Managementul si gestionarea deseurilor In prezent depozitarea prin eliminare finala a deseurilor nerecuperabile si nereciclabile se face necontrolat, printr-o descarcare directa in groapa de gunoi (suprafata de 0,02 ha) aflata la marginea localitatii la aproximativ 100 m fata de zonele de locuit si 200 m fata de Dunare.

3.2.2.3.4. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică a comunei Chilia Veche se face în schemă normală, din statia de transformare Tulcea Est (Fabrica de Marmură), 110/20kV prin LEA de medie tensiune.

În situatii de avarie,se poate trece pe una din alimentarile cu energie de rezervă, din statia de transformare 110/20 kv Crisan sau prin Sulina, prin LEA de medie tensiune.

Pe teritoriul localităţii sunt amplasate următoarele posturi de transformare:

- PTZ 464 - 250 KVA - blocuri locuinţe

- PTZ 396 - 630 KVA - CDE Chilia Veche

- PTA 454 - 250 KVA – Penitenciar – Sectia Chilia Veche

- PTA 391 - 250 KVA – localitatea Chilia Veche

- PTA 394 - 100 KVA – localitatea Chilia Veche

- PTA 393 - 160 KVA – Pompe apă

- PTA 551 - 250 KVA – APDM (nu este in exploatare).

Posturile de transformare sunt interconectate prin reţele electrice de medie tensiune (20 KVA ).

Lungimea reţelei aeriene de medie tensiune pe teritoriul administrativ al comunei este de aproximativ 70 km .

Consumatorii de energie electrica sunt alimentati prin linii electrice aeriene de joasa tensiune (exista numai câteva linii electrice de joasa tensiune în cablu, în zona blocurilor de locuinţe).

Lungimea reţelelor de joasă tensiune este de:

- Linie electrică aeriană care asigură şi iluminatul public - 30,0 km

- Linie electrică aeriană fără iluminat public - 6,1 km

- Linie electrică de joasă tensiune în cablu - 0,2 km.

3.2.2.3.5. Telefonie În comuna Chilia Veche, telefonizarea abonaţilor particulari, a agenţilor economici şi a instituţiilor se asigură prin intermediul unei centrale telefonice digitale.

Gradul de ocupare al centralei este de 90% (cca 130 de abonati, din care 14 institutii publice şi agenţi economici).


95

3.2.2.3.6.3 Cai de comunicatie si transporturi Chilia Veche dispune de o reţea rutieră de aproximativ 50 km numai pe teritoriul administrativ al reşedinţei comunale, din care cea mai mare parte (peste 90%) nu este modernizată. Chiar şi pe tronsoanele pavate, carosabilul este în general deteriorat, alternând porţiuni de beton/asfalt cu zone de pietriş compactat. Situaţia este similară pentru DC1, care face legătura între comună şi Municipiul Tulcea. Drumul este greu practicabil în condiţii de ploaie / umiditate ridicată la nivelul solului, în special pentru autoturisme.

Din punct de vedere al circulaţiei auto, reţeaua stradala a comunei Chilia Veche nu prezintă niciun fel de probleme de capacitate. Pe DC 1, cea mai importantă stradă şi axă de acces a comunei, se înregistrează un nivel de utilizare a capacitaţii rutiere de sub 3%. Mijloacele auto de transport sunt folosite cu precădere pentru activităţi comerciale sau agricole, în timp ce pentru deplasările în interes personal sunt folosite, în general, mijloace de transport fără motor. În comuna sunt înregistrate un număr de aproximativ 100 vehicule. Pe timpul verii există o activitate turistică, dar aceasta generează un flux redus de trafic auto.

Cea mai mare parte a transporturilor de persoane si marfa se realizează cu ajutorul navelor de transport, pe Dunăre - braţul Chilia. Exista 4 curse/săptămână între Tulcea şi Periprava, cu oprire în Chilia Veche, din care doua curse rapide (exclusiv transport de pasageri) şi două curse cu nave clasice pentru transport combinat pasageri-marfa. In perioada octombrie – iunie, numărul curselor se reduce la 3/săptămâna (2 curse pentru pasageri, 1 cursă pasageri + marfa)

Fluxul transfrontalier de pasageri dintre Chilia Veche si Chilia Nouă (Ucraina) se reduce la aproximativ 5 traversări/luna şi vizează in special asigurarea unor servicii medicale de către partea ucraineană.

3.3. Disfuncţionalităţi - priorităţi Apele pluviale din zonă sunt evacuate liber la suprafaţă terenului în cursurile de apă ce străbat teritoriul comunei.

Principala disfuncţionalitate care grevează dezvoltarea comunei este accesibilitatea ei extrem de dificilă, în special pe cale rutieră. De asemenea, nici infrastructura aferentă circulaţiei ambarcaţiunilor nu este în stare bună.

În ceea ce priveşte fondul construit, el se află într-o avansată stare de uzură. Intervenţiile din ultimii ani ai perioadei comuniste au generat probleme majore de imagine în zona centrală.

Terenurile sunt slab echipate din punct de vedere edilitar, o mare parte dintre ele găsindu-se şi sub incidenţa unor riscuri naturale (inundaţii, sărăturări). Satele comunei nu dispun de un sistem controlat de colectare a apelor menajere si a celor pluviale. Satele Câşliţa şi Ostrov Tătaru nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apă, iar în satul Tatanir reţeaua de apă funcţionează cu intermitenţe. Reţelele de distribuţie existente sunt, în mare parte, corodate. Sistemul de alimentare cu apă este învechit şi nu mai funcţionează la parametrii iniţiali. Calitatea apei nu este corespunzătoare.

Atat apele uzate menajere colectate de la blocurile de pe malul Dunării, cat si cele colectate de la Penitenciarul Tulcea – Secţia Chilia Veche, precum şi de la blocurile care deservesc salariaţii acestuia, sunt deversate in Dunare în amonte statia de captarea pentru alimentarea cu apă a localităţii, fara a fi supuse unui proces de epurare.

Zonele de protecţie împotriva riscurilor naturale, zonele de protecţie sanitară precum şi servituţile de protecţie a patrimoniului arheologic nu sunt instituite corespunzător.


96

Trupurile de intravilan izolate sunt greu accesibile, iar satele Tatanir şi Ostrov Tătaru sunt complet lipsite de echipamente conexe locuirii. Satul Câşliţa este, practic, abandonat.

DOMENII DISFUNCTIONALITATI PRIORITATI CIRCULATIE − Strazi si drumuri de interes local in stare

proasta − Traversari cu bacul insuficiente si uzate

fizic si moral − Puncte de imbarcare/debarcare uzate

fizic si moral

− Asfaltarea sau pietruirea drumurilor − Modernizarea si extinderea

infrastructurii de transport fluvial

FOND CONSTRUIT SI UTILIZAREA TERENURILOR

− Starea de uzura avansata a unei mari parti a fondului construit

− Probleme de imagine urbana in zona centrala

− Incidenta unor riscuri naturale (saraturi,inundatii) asupra unei mari parti a fondului construit

− Slaba echipare edilitara a terenurilor − Slaba dotare cu echipamente de utilitate

publica

− Incurajarea construirii din materiale durabile,in conformitate cu specificul local

− Asigurarea echiparii corespunzatoare a terenurilor

− Instituirea de interdictii temporare sau conditionari ale construirii in zonele de risc

− Masuri de aparare contra inundaiilor − Rezervarea de terenuri in vederea

echiparii localitatilor SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT

− Absenta unor zone de recreerea amenajate corespunzator

− Insuficienta plantatiilor cu rol de protectie contra riscurilor naturale

− Realizarea plantatiilor de protectie contra riscurilor naturale

− Amenajarea unui sistem urban de spatii verzi si de agrement

PROBLEME DE MEDIU

− Deversarea necontrolata a apelor uzate menajere

− Lipsa unui sistem de colectare controlata a apelor pluviale

− Deseuri rezultate din activitati zootehnice

− Realizarea unui sistem de canalizare si epurare a apelor uzate si pluviale

ZONE PROTEJATE, ZONEDE PROTECTIE

− Insuficienta cunoastere si protejare a zonelor cu patrimoniu arheologic

− Nerespectarea zonelor de protectie ale cimitirelor umane

− Instituirea de interdictii temporare sau definitive de construire, precum si reglementarea construirii in zonele cu patrimoniu arheologic.

Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei S-a încercat identificarea necesităţilor şi opţiunilor populaţiei prin aplicarea unui set de chestionare, precum şi prin discuţii individuale cu unii reprezentanţi ai comunităţii, discuţii ce au avut loc în cadrul unor vizite pe teren.

Au fost identificate următoarele chestiuni importante:

- necesitatea rezolvării situaţiei accesibilităţii rutiere a satelor comunei; - necesitatea rezolvării disfuncţionalităţilor de natură edilitară (alimentare cu apă,

canalizare); - necesitatea întreprinderii unor măsuri de apărare şi de înlăturare a consecinţelor riscurilor

naturale; - ameliorarea situaţiei dotărilor turistice; - ameliorarea reţelei rutiere.

Evoluţie posibilă, priorităţi Scenariile de dezvoltare luate în considerare în elaborarea P.U.G. şi R.L.U. au pornit de la o serie de premise şi condiţionări de rang superior şi au condus la conturarea următoarelor elemente:

- populaţia comunei va evolua după ipoteza moderată formulată în cadrul studiului socio-demografic, urmând să numere, în anul 2020, cca 2050 persoane

- structura proprietăţii nu va cunoaşte modificări semnificative; este probabilă scoaterea din


97

circuitul agricol şi parcelarea în vederea construirii a unor terenuri, limitrofe localităţilor; - activităţile economice vor cunoaşte o migraţiune dinspre sectorul primar către cel terţiar, în

special către activităţi de servicii în domeniul turismului; - locuirea nu va suferi modificări seminificative; - va creşte interesul privitor la valorificarea unor terenuri situate în afara satului Chilia

Veche, respectiv în satele Tatanir, Ostrov Tătaru şi în trupurile izolate.

Având în vedere obiectivele de protejare a mediului şi tendinţele actuale de modificare a utilizării terenurilor, se consideră că introducerea de noi suprafeţe în teritoriul intravilan trebuie să se facă în mod responsabil, limitându-se la acele suprafeţe care îndeplinesc următoarele criterii:

- sunt cât mai puţin grevate de restricţii privind protecţia patrimoniului arheologic şi reţelelor edilitare;

- nu implică defrişări; - nu se află sub incidenţa unor riscuri naturale sau antropice (sau consecinţele acestora pot fi

uşor controlate); - au o declivitate mică (sub 10%); - introducerea lor în intravilan reprezintă un beneficiu cert pentru dezvoltarea comunei.

3.4. Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din PUG In aprecierea evolutiei componentelor de mediu trebuie luat in calcul faptul ca planul creaza un cadru pentru dezvoltarea si modernizarea comunei. Pe de o parte se pot genera presiuni asupra factorilor de mediu, iar pe de alta parte solutioneaza anumite probleme de mediu existente.

Din analiza situatiei existente rezultă că neaplicarea măsurilor din Planul Urbanistic General al comunei Chilia Veche nu crează premise pentru dezvoltare; se vor menţine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere, se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice şi sociale şi a fenomenului de migraţie a forţei de muncă active cea ce va crea nemulţumire în rândul populaţiei.

Având în vedere consecinţele pe care le are neimplementarea măsurilor asupra factorilor de mediu se poate aprecia că riscul degradării acestora este foarte mare.

Pentru sol se apreciază că efectul este catastrofal dacă nu se realizeaza sistemul de canalizare.

Pentru apa efectul este major cu poluarea gravă a pânzei de apă din subteran dacă nu se rezolvă problema canalizării şi epurarii apelor uzate.

Pentru populaţie, perpetuarea pericolului de inundaţii şi a alunecărilor de teren poate să aibă consecinţe catastrofale prin pierderi materiale chiar, în caz extrem, de vieţi omeneşti.

Din analiza evolutiei factorilor de mediu rezultă că implementarea măsurilor prevăzute în PUG este imperios necesară.


98

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV

Se apreciaza ca impactul, obiectivelor prevazute in P.U.G., asupra mediului se va resimti numai local la nivelul suprafetei amplasamentului si in imediata vecinatate a acestuia atat datorita lucrarilor de constructii ce se vor efectua si care implica amenajarea unei organizari de santier, excavari de material si lucrari de realizare propriu-zisa a constructiilor cât si datorită amplasarii noilor constructii fata de cele existente. In capitolul 7 al prezentului raport de mediu sunt cuantificate potentialele efecte semnificative asupra mediului. Pentru proiectele de investitii noi si modificarea substantiala a celor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului este obligatorie solicitarea acordului de mediu.

4.1. Factorul de mediu aer Calitatea aerului se caracterizeaza prin urmarirea poluarii de fond si a poluarii de impact. Starea atmosferei este evidentiată de poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice, situatia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de sera si unele manifestari ale schimbarilor climatice.

O atentie deosebita trebuie acordata atat in perioada de construire cat mai ales in perioada de functionare a obiectivelor ce urmeaza a se realiza. De aceea, inca din faza de aprobare a P.U.G.-ului trebuie analizata cu atentie organizarea functionala a terenului, astfel incat in momentul autorizarii constructiilor sa nu apara probleme de impact generat de unele obiective asupra altora.

Lucrarile desfasurate in perioada de executie a obiectivelor pot avea un impact asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.

Activitatile de executie constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat şi ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar in timpul executiei constructiilor, sunt asociate lucrarilor de excavare, de manipulare si punere in opera a pamantului si a materialelor de constructie, de nivelare si taluzare, precum si a altor lucrari specifice de constructii montaj profile metalice.

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii lor pot fi grupate dupa cum urmeaza:

- Activitatea utilajelor de constructie.

Activitatea utilajelor cuprinde, in principal, decaparea si depozitarea pamantului vegetal, decaparea straturilor de pamant si balast contaminate, sapaturi si umpluturi in corpul platformei din pamant si balast, vehicularea materialelor in bazele de productie ale betonului si asfaltului, etc.

Poluarea specifica activitatii utilajelor se apreciaza dupa consumul de carburanti (substante poluante NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburantilor etc.) si aria pe care se desfasoara aceste activitati.

Se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti, intretinere si reparatii ale utilajelor este redusa.

- Transportul materialelor, prefabricatelor, personalului.

Circulatia mijloacelor de transport reprezinta o sursa importanta de poluare a mediului pe santierele de constructii. Poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza dupa consumul de


99

carburanti (substante poluante NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburantilor etc.) si distantele parcurse (substante poluante particule materiale ridicate in aer de pe suprafata drumurilor).

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje depind, in principal, de urmatorii factori:

- Nivelul tehnologic al motorului - Puterea motorului - Consumul de carburant pe unitatea de putere - Capacitatea utilajului - Varsta motorului/utilajului - Dotarea cu dispozitive de reducere a poluarii

Este evident faptul că emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai avansate, tendinta in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe unitatea de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. Tehnologiile folosite pentru realizarea obiectivului implica utilaje de montaj performante cu emisii de poluanti scazute.

O sursa sigura al carui impact necesita din ce in ce mai mult o monitorizare permanenta o reprezinta traficul auto. Dezvoltarea unei zone din punct de vedere social, industrial, economic, etc. genereaza un proces mai intens de activitati si automat cresterea nivelului de trafic.

Se simte tot mai intens impactul gazelor cu efect de sera, foarte usor de observat prin schimbarile climatice (diferente foarte mari de temperatura de la o zi la alta).

Desi autoritatile impun un control al nivelului de emisii prin implementarea legislatiei in vigoare astfel incat fiecare autovehicul trebuie sa se incadreze in limitele maxime admisibile, la nivel de general, numarul mare de autovehicule isi lasa amprenta asupra mediului.

Emisiile de poluanti ale autovehiculelor prezinta urmatoarele particularitati: eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt ce duce la realizarea unor concentratii mai ridicate la inaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si mare capacitate de difuzie in atmosfera.

4.2. Factorul de mediu apa Localitatea Chilia Veche dispune de un sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere provenite de la blocurile de locuinţe construite pe malul Dunării şi de un altul destinat colectării apelor uzate provenite de la Penitenciarul Tulcea – Secţia Chilia Veche precum şi de la blocurile ce deservesc salariaţii acestuia.

Majoritatea locuitorilor nu beneficiază de un sistem centralizat de evacuare a apelor uzate menajere.

Apele uzate din gospodăriile individuale sunt evacuate în curţile proprii şi de aici se infiltrează în pământ.

Localitatea nu dispune de sistem centralizat de evacuare a apelor pluviale.

Apele uzate provenite de la blocuri nu sunt epurate şi sunt deversate în amonte de captarea pentru alimentarea cu apă a localităţii.

În timpul ploilor, din cauza terenului în general plat, a lipsei unui sistem de colectare a apelor meteorice şi a faptului ca străzile nu dispun, in general, de imbrăcăminţi rutiere, pământul se îmbibă cu apa.


100

In localitatea Tatanir apele uzate menajere sunt colectate in fose septice. Localitatea nu dispune de sistem centralizat de evacuare a apelor pluviale.

Evacuarea apelor uzate reprezinta o sursa importanta de poluare a apelor, asigurarea evacuării acestor ape se înscrie în rândul problemelor majore, acute şi dificil de rezolvat din cadrul P.U.G.-ului. Acest element, precum si cresterea gradului de urbanizare, ridica probleme deosebite din punct de vedere al asigurarii salubritatii centrelor populate si al evacuarii apelor rezultate de la folosinte. Un impact negativ asupra apelor subterane il au apele de suprafata poluate, cu care comunica respectivul acvifer si poluantii din sol care sunt levigati in freatic de precipitatiile atmosferice.

Este dificil de apreciat impactul apelor uzate asupra apelor freatice din cauza monitorizarii insuficiente. Pentru a cuantifica aceasta problema, este necesara monitorizarea si investigarea unor arii extinse, cu un numar foarte mare de puncte de analiza. Acest obiectiv va fi de asemenea indeplinit odata cu realizarea infrastructurii de apa uzata.

Alte surse de poluare a apelor pot fi:

- infiltratii din fosele septice sau puturi absorbante

- infiltratiile de ape uzate din zootehnie si irigatii

- reziduuri solide depozitate in mod neadecvat

- surse ocazionale (spalarea animalelor, a utilajelor, deversari diverse – in special necontrolate)

- surse accidentale (inundatii si alte calamitati, poluari accidentale datorate unor accidente industriale, etc.)

Principalul receptor al apelor uzate de pe teritoriul comunei Chilia Veche este fluviul Dunarea.

Apa fluviului este afectată de transportul naval si de evacuările de ape uzate menajere de la localitătile riverane (ape ce sunt deversate fară o epurare prealabilă).

Poluarea de la nave este determinată de faptul că nu toate navele sunt dotate cu separatoare de reziduuri petroliere eficiente, de exploatarea necorespunzătoare a celor existente si de faptul că porturile dunărene de pe teritoriul rezervatiei, nu sunt dotate cu instalatii specifice pentru preluarea si reciclarea acestor reziduuri. Pentru reglementarea acestei situatii, ARBDD a impus societătilor detinătoare de mijloace navale de transport, aplicarea recomandărilor POLDANUBE -1986 la fluviu si a Convetiei MARPOL 73 - 78 de către navele maritime (ambele conventii se referă la colectarea, stocarea la bordul navelor a reziduurilor de hidrocarburi precum si tinerea evidentei predării acestora la unitătile colectoare).

Prin Programele de conformare s-a impus dotarea navelor mari cu separatoare de produse petroliere sau tancuri de stocare cu predarea reziduurilor în portul Galati.

Din cele prezentate rezulta ca in comuna Chilia Veche se produce o poluare semnificativa a apelor, care impune realizarea obiectivelor asumate prin tratatul de aderare la UE privind managementul apei uzate. 4.3. Biodiversitate Extinderea comunei Chilia Veche se face în zone deja antropizate puternic. Asociațiile vegetale sunt numai de tip segetal sau ruderal (sau culturi agricole). Fauna este reprezentată de specii antopofile, obișnuite cu prezența omului. În aceste condiții, impactul asupra biodiversității este nesemnificativ. Nu au fost identificate în zona proiectului specii rare și ocrotite. Acestea se pot găsi numai în zonele umede din jurul comunei, zone unde nu are loc implementarea proiectului.


101

4.4. Riscuri naturale şi antropice Nu este evidenţiat risc de alunecări de teren pentru comuna Chilia Veche.

4.4.1. Încadrarea în zonarea seismică Comuna Chilia Veche este încadrată în zona de intensitate seismică VII (în grade MSK), cu perioadă de revenire cca 50 ani.

Teritoriul comunei se încadrează în zona cu valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului ag=0,16g, pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă (al magnitudinii) IMR=100 ani.

Condiţiile locale de teren sunt reflectate de valorile perioadei de control (colţ) “Tc” a spectrului de răspuns pentru zona amplasamentului considerat; aceste valori caracterizează sintetic compoziţia de frecvenţe a mişcărilor seismice. Perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns reprezintă graniţa dintre zona (palierul) de valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona (palierul) de valori maxime în spectrul de viteze şi se exprimă în secunde.

Teritoriul comunei Chilia Veche, judeţul Tulcea, se încadrează în zona cu valoarea perioadei de control (colţ) : 0,7 s<Tc.

În consecinţă încadrarea construcţiilor importante noi atât în mediul natural cât şi în mediul construibil este necesar să se realizeze astfel încât să se evite sporirea riscurilor implicate de efectele potenţiale directe sau indirecte ale unor viitoare cutremure.

Zona judeţului Tulcea este destul de activă din punct de vedere seismic, din care motiv în STAS 11100/1-93 cuprinzând zonele macroseismice ale României, este încadrată în zona de intensitate macroseismică de gradul 7 (această încadrare stând la baza proiectării antiseismice a majorităţii construcţiilor în anii 70-80 ai acestui secol).

4.4.2. Vânturile puternice Distanţa relativ redusă faţă de ţărmul Mării Negre, imediata vecinătate a sudului Ucrainei şi absenţa unei bariere naturale de protecţie constituite din culmi deluroase la limita nordică a intravilanului comunei Chilia Veche, judeţul Tulcea, favorizează acţiunea vânturilor puternice.

Deci regimul eolian este puternic influenţat de poziţia teritoriului intravilan şi extravilan în calea vânturilor puternice, dominante, ce suflă dinspre est-nord est şi nord. Vânturile acestea transportă mase de aer rece, bat în special iarna şi se remarcă prin intensificări puternice şi rafale cu viteze ridicate. Consecinţa directă a acţiunii vânturilor puternice şi foarte reci în perioada de iarnă este îngheţarea totală sau parţială a Dunării, formarea podurilor de gheaţă şi a zăpoarelor care îngreunează temporar sau chiar împiedică transportul fluvial şi pescuitul, necesitând acţiunea operativă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (I.S.U.) Tulcea.

Din fericire, fenomenul de încălzire globală a cărui acţiune se resimte accentuat în ultimii ani, a condus la diminuarea consecinţelor acţiunii vânturilor puternice şi reci, iar apariţia podurilor de gheaţă şi a zăpoarelor pe Dunăre nu s-a mai resimţit atât de puternic ca în trecut.

4.4.3. Inundaţii cauzate de revărsări sau de precipitaţii Comuna Chilia Veche nu se încadrează în categoria UATB afectate de inundaţii datorate revărsării unui curs de apă şi scurgerilor pe torenţi.

Inundabilitatea fluviului Dunărea constituie un risc natural anual care se declanşează primăvara dupa topirea zăpezilor şi a podurilor de gheaţă, afectând suprafaţa luncii inundabile de pe teritoriile ostroavelor Chilia, Tătaru, Cîşliţa, ş.a.

Inundaţiile provocate de revărsarea apelor braţului Chilia şi ale canalelor aferente în zonele ostroavelor care au cote de numai +4,5…-5,00 m, sunt cauzate fie de debitele de viitură şi implicit de nivelurile foarte ridicate ale fluviului Dunărea în regim liber de curgere, fie de blocarea fluviului în diferite secţiuni de către blocuri de gheaţă, zăpoare, etc.


102

Durata nivelurilor ridicate ale fluviului Dunărea este în medie multianuală de aproximativ 20 zile, putându-se produce în orice anotimp, dar primăvara nivelurile ridicate sunt influenţate direct şi de blocajul sloiurilor de gheaţă.

4.4.4. Eroziunea malurilor apelor Pe teritoriul comunei Chilia Veche, judeţul Tulcea, malul drept al braţului Chilia, între localităţile Tatanir şi Chilia Veche, prezintă sectoare în care se manifestă fenomenul de eroziune activă a malului apei neregularizat şi lipsit de lucrări de apărare.

Este necesară inventarierea sectoarelor care prezintă fenomenul de eroziune activă a a malului apei şi să se întocmească un studiu de fezabilitate privind soluţiile tehnice de limitare şi/sau rezolvare a acestui factor de risc natural.

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN, INCLUSIV IN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONA CARE PREZINTA O IMPORTANTA PENTRU MEDIU

O restrângere a problemelor de mediu în limitele de tratare ale P.U.G.-ului, se face pe baza O.U.G. 195/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, în care se nominalizează natura şi capacitatea activităţilor care produc impact asupra mediului aferent unei localităţi, a intravilanului şi extravilanului unei localităţi.

Pe baza analizei situatiei existente au fost identificate aspectele caracteristice si problemele relevante privind mediul:

Aspect de mediu Probleme de mediu relevante pentru P.U.G. Aer Activităţile economice existente nu constituie surse majore de poluare.

Circulaţia se desfăşoară cu greutate; starea drumurilor este necorespunzătoare. Apa Nu exista un sistem centralizat de canalizare si epurare Sol Nu s-a identificat zonă cu sol deteriorat în intravilanul localitatii Biodiversitate Teritoriul comunei este parte din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” şi din doua

situri Natura 2000. Afectarea biodiversitatii poate fi generata de:

- modificarea suprafetelor biotopurilor si a categoriilor de folosinta a terenurilor - pierderi si modificari de habitate - modificari/distrugeri asupra populatiilor de plante - impacturi indirecte asupra componentei biotice prin poluarea accidentala cu

produse petroliere sau alte substante cu potential poluator care ar determina scaderea productivitatii biologice

Peisajul Efecte asupra peisajul pot proveni din: - slaba dezvoltare sau gradul de imbatranire al dotarilor si echipamentelor conexe

locuirii, cum ar fi retelele tehnico-edilitare, dar si dotările comerciale şi de servicii, deloisir, sport, spaţii verzi

- cladiri cu valoare istorica, aflate in stare avansata de uzura exterioara, terase, subsoluri, rosturi de etansare

- dezinteresul populatiei fata de mediul inconjurator, cu implicatii si asupra peisajului prin: depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din gospodariile individuale

Factori climatici Probleme de mediu relevante: - emisiile de gaze rezultate din combustia motoarelor ca urmare a timpilor de

stationarein trafic, a parcului auto invechit, a cresterii numarului de autovehicule

- sistematizarea rutiera defectuoasa - pierderile de energie prin nereabilitarea termica a locuintelor - noxele rezultate din procesul de preparare al agentului termic si a apei calde

menajere - noxele rezultate din activitatile industriale - lipsa de responsabilitate a populatiei si lipsa de preocupare pentru protejarea


103

mediului inconjurator. Riscuri naturale

Majoritatea riscurilor naturale care se manifestă pe teritoriul comunei se manifestă localizat. Pentru cele care se manifestă generalizat, pe întregul teritoriu administrativ, nu sunt necesare măsuri specifice de protecţie (respectarea regulamentelor, normativelor şi standardelor de proiectare sunt suficiente). În ceea ce priveşte seismicitatea, în proiectarea construcţiilor se vor respecta prevederile Normativului P100/2006. Vânturile puternice influenţează condiţiile climatice locale (ierni reci şi veri calde, uscate), vulnerabilitatea depozitelor de gunoaie menajere. În plus, generează periodic valuri puternice pe canalul navigabil al fluviului Dunărea, ceea ce poate aduce prejudicii transportului fluvial de persoane şi mărfuri, precum şi activităţii organizate de pescuit. Inundaţii cauzate de revărsări sau de precipitaţii Inundabilitatea fluviului Dunărea constituie un risc natural anual care se declanşează primăvara dupa topirea zăpezilor şi a podurilor de gheaţă, afectând suprafaţa luncii inundabile de pe teritoriile ostroavelor Chilia, Tătaru, Cîşliţa, ş.a. Inundaţiile provocate de revărsarea apelor braţului Chilia şi ale canalelor aferente în zonele ostroavelor care au cote de numai +4,5…-5,00 m, sunt cauzate fie de debitele de viitură şi implicit de nivelurile foarte ridicate ale fluviului Dunărea în regim liber de curgere, fie de blocarea fluviului în diferite secţiuni de către blocuri de gheaţă, zăpoare, etc. Durata nivelurilor ridicate ale fluviului Dunărea este în medie multianuală de aproximativ 20 zile, putându-se produce în orice anotimp, dar primăvara nivelurile ridicate sunt influenţate direct şi de blocajul sloiurilor de gheaţă. Eroziunea malurilor apelor Pe teritoriul comunei Chilia Veche, judeţul Tulcea, malul drept al braţului Chilia, între localităţile Tatanir şi Chilia Veche, prezintă sectoare în care se manifestă fenomenul de eroziune activă a malului apei neregularizat şi lipsit de lucrări de apărare. Este necesară inventarierea sectoarelor care prezintă fenomenul de eroziune activă a a malului apei şi să se întocmească un studiu de fezabilitate privind soluţiile tehnice de limitare şi/sau rezolvare a acestui factor de risc natural.

Zonarea teritorială

Teritoriul administrativ este diferenţiat în funcţie de destinaţia principală a terenurilor şi în conformitate cu necesităţile populaţiei; zonarea propusă asigură un acces mai bun la infrastructura de servicii a localităţii.

Conştientizarea publicului asupra problemelor de mediu

Implementarea legislaţiei de mediu europene face necesară o vastă campanie de informare a populaţiei, a tuturor categoriilor de vârstă sau pregătire, privind obligaţiile administraţiei publice locale, a persoanelor fizice şi juridice de a menţine un mediu curat, nepoluat. Populaţia trebuie implicată în acţiuni de protecţie a mediului.


104

6. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PROIECT ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI

Obiectivele de protectie a mediului ce trebuie avute in vedere la promovarea PUG sunt reprezentate de angajamentele rezultate in urma procesului de negociere a capitolului 22 – Mediu. 6.1. Obiective stabilite prin planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului (PNAPM) Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului are ca obiectiv imbunatatirea continua a calitatii vieti pentru generatiile prezente si viitoare prin crearea unor comunitati durabile, capabile sa foloseasca si sa gestionezere sursele intr-un mod cat mai eficient si sa valorifice potentialul de inovare ecologica si sociala al economiei in vederea asigurarii prosperitatii si protectiei mediului. Obiective generale ale planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului sunt: - Mentinerea calitatii aerului înconjurator în zonele care se încadreaza în limitele prevazute de

normele în vigoare pentru indicatorii de calitate - Îmbunatatirea calitatii aerului înconjurator în zonele care nu se încadreaza în limitele prevazute

de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate - Adoptarea masurilor necesare pentru limitarea pâna la eliminare a efectelor negative asupra

mediului, inclusiv în context transfrontier - Indeplinirea obligatiilor asumate prin acorduri si tratate internationale la care România este parte

si participarea la cooperarea internationala în domeniu - Promovarea unei politici eficiente în domeniul schimbarilor climatice în vederea asigurarii

îndeplinirii angajamentelor asumate de România în baza Conventiei-Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (UNFCCC) si a Protocolului de la Kyoto, precum si a obligatiilor care rezulta din calitatea de stat membru al Uniunii Europene

- Reducerea impactului încalzirii globale asupra societatii si mediului precum si diminuarea costurilor pentru aplicarea masurilor adoptate

- Dezvoltarea infrastructurii edilitare si managementul durabil al resurselor de apa - Cresterea calitatii vietii prin diminuarea pagubelor produse ca urmare a inundatiilor - Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deseurilor si asigurarea gestionarii în

siguranta a substantelor chimice periculoase (dezvoltarea unui sistem de management integrat al deseurilor, a unui sistem de colectare selectiva si promovarea reciclarii deseurilor, dezvoltarea de facilitati conforme de tratare a deseurilor)

- Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate

- Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului românesc, redimensionarea ecologica si economica a Deltei Dunarii

- Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului acestora în viata social-economica a tarii - Reducerea riscurilor potentiale pe care biotehnologiile moderne le pot determina asupra

echilibrului natural al mediului înconjurator si sanatatii umane - Reducerea si prevenirea poluarii si degradarii solurilor - Îmbunatatirea calitatii solurilor si utilizarea durabila a resurselor de sol - Îmbunatatirea calitatii mediului si asigurarea unui nivel înalt al calitatii vietii în zonele urbane si

rurale - Reducerea poluarii fonice - Îmbunatatirea calitatii vietii prin asigurarea cunostintelor, deprinderilor, motivatiilor si a

valorilor necesare populatiei în scopul asumarii raspunderii de mentinere a calitatii mediului


105

6.2. Obiective nationale in domeniul apei si apei uzate În România, cadrul legal general este stipulat de legea apelor 107/1996, modificată şi completată prin legea 310/1994 pentru alinierea la Directiva Cadru a Apei 60/2000/EC a UE. Legea prevede gospodărirea durabilă a apei şi atingerea stării bune a apelor până la sfîrşitul anului 2015, de asemenea stabileşte situaţiile şi condiţiile pentru care este necesar obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor. În domeniul apelor uzate, în transpunerea Directivei UE privind tratarea apelor urbane reziduale 91/271/CEE (modificată prin Directiva 1998/15/CE), cea mai importantă reglementare este HGR 188/2002, modificată prin HGR 352/2005, care aprobă Normele tehnice NTPA-011/2002 privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, NTPA-002/2002 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare şi NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali. Conform acestora, aglomerările umane trebuie să fie prevăzute cu reţele de canalizare menajeră, astfel: - peste 10000 locuitori echivalenţi (le), pînă la 31.12.2013 - între 2000-10000 le, pană la 31.12.2018 si să fie dotate cu staţii de epurare, capabile să asigure: - peste 10000 le, epurarea terţiară (mecano-biologică cu îndepărtarea avansată a azotului şi

fosforului), pînă la 31.12.2015 - între 2000-10000 le, epurarea biologică, pînă la 31.12.2018 - sub 2000 le, epurarea corespunzătoare, pînă la 31.12.2018 Planul de acţiune la nivel naţional privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate prevede realizarea sistemelor de canalizare până în 2022 pentru toate aglomerările între 2.000 şi 15.000 locuitori. 6.3. Obiective stabilite prin planul de judetean de gestionare a deseurilor (PJGD Tulcea) Obiective generale ale Planului Judetean de Gestionare al Deseurilor Tulcea sunt: - Elaborarea de reglementări specifice regionale/locale în concordantă cu politica de gestionare a

deseurilor si cu legislatia, pentru a implementa un sistem integrat eficient din punct de vedere economic si ecologic, cresterea importantei aplicării efective a legislatiei privind gestionarea deseurilor si cresterea eficientei implementării legislatiei în domeniul gestionării deseurilor

- Dezvoltarea institutiilor regionale si locale si organizarea structurilor institutionale în vederea conformării cu cerintele nationale

- Asigurarea necesarului de resurse umane ca număr si pregătire profesională - Stabilirea si utilizarea sistemelor si mecanismelor economico-financiare privind gestionarea

deseurilor, pe baza principiilor “poluatorul plăteste” si subsidiaritătii. - Promovarea unor sisteme de informare, constientizare si motivare a tuturor factorilor implicati. - Obtinerea de date si informatii corecte si complete, adecvate cerintelor de raportare natională si

europeană. - Minimizarea cantitătii de deseuri generate - Utilizarea eficientă a tuturor capacitătilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a

deseurilor si sprijinirea dezvoltării activitătilor de valorificare materială si energetică. - Asigurarea că, capacitatea de colectare si transport a deseurilor este adaptată numărului de

locuitori si cantitătilor de deseuri generate si asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport a deseurilor corelate cu activitătile de reciclare si eliminare finală

- Promovarea tratării deseurilor - Reducerea cantitătii de deseuri biodegradabile, din grădini si parcuri, piete prin colectare

separată


106

- Reducerea cantitătii de deseuri de ambalaje generate, valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje si crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetică a deseurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate

- Separarea pe fractii a deseurilor din constructii si demolări - Implementarea colectării separate a deseurilor voluminoase - Managementul ecologic al nămolului provenit de la statiile de epurare - Elaborarea unui sistem eficient pentru colectarea, valorificarea, reciclarea vehiculelor scoase din

uz, în concordantă cu legislatia în vigoare - Organizarea colectării separate a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE) - Implementarea serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase si eliminarea

deseurilor periculoase în mod ecologic - Eliminarea deseurilor în conditii de sigurantă pentru mediu si sănătate a populatiei. Obiectivele principale ale PJGD Tulcea sunt reprezentate de: - Asigurarea de servicii de colectare a deseurilor pentru zonele in care acestea lipsesc - Asigurarea de facilitati de colectare selectiva a deseurilor - Asigurarea de facilitati de tratare a deseurilor biodegradabile (statii de compost, statii de tratare

mecano-biologica) - Asigurarea de facilitati conforme de eliminare a deseurilor 6.4. Obiective stabilite prin planul local de dezvoltare durabilă a judetului Tulcea Obiective generale ale planul sunt: - Managementul durabil al capitalului natural - Renaturarea unor zone îndiguite din Lunca si Delta Dunării - Implementarea programului de gestionare integrată a deseurilor din judet - Cresterea nivelului de implicare a comunitătilor locale (constientizare, instruire, pregătire,

reconversie etc.) Obiective specifice - Asigurarea conditiilor optime de calitate a aerului si apei pentru populatia judetului Tulcea. - Utilizarea durabilă a resurselor de apă pentru irigatii - Ecologizarea exploatărilor miniere închise - Valorificarea durabilă a resurselor naturale ale judeTului - Dezvoltarea utilizării energiei neconventionale inclusiv a energiei eoliene, armonizată cu

obiectivele de conservarea a diversitătii biologice - Refacerea solurilor degradate - Extinderea suprafetelor împădurite, în special pe terenurile degradate si pe terenurile defrisate - Gestionarea ariilor naturale protejate în folosul comunitătilor locale - Realizarea infrastructurii pentru colectarea selectivă si procesarea deseurilor inclusiv prin

realizarea unui sistem de transport integrat - Elaborarea „hărtii ecologice” a judetului Tulcea. - Dezvoltarea infrastructurii pentru îmbunătătirea posibilitătilor de educatie si constientizare

ecologică si pentru cresterea nivelului de implicare a populatiei locale - Dezvoltarea infrastructurii pentru combaterea efectelor inundatiilor, a altor fenomene naturale si

pentru actiune eficientă în situatii de urgentă


107

7. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Principalele obiective propuse prin P.U.G. comuna Chilia Veche sunt:

1. Introducerea in intravilan a suprafetei de 35,79 ha










Evaluarea planului urbanistic se realizeaza la nivelul obiectivelor si masurilor propuse, la nivelul disponibil de detaliere a planului. Evaluarea implica analiza modului in care obiectivele planului intersecteaza obiectivele de mediu relevante.

Implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General al comunei Chilia Veche va avea efecte benefice asupra dezvoltarii comunei din punct de vedere socio-economic, al protectiei calitatii mediului si sanatatiipopulatiei.

P.U.G.-ul stabileste directiile de dezvoltare a comunei in corelare cu prevederile Planurilor de Amenajare a Teritoriului la nivel national si judetean, precum si a obiectivelor de protectie a mediului.

Analiza efectelor asupra factorilor de mediu urmare a implementarii obiectivelor P.U.G. are ca scop evaluarea compatibilitatii dintre obiectivele planului si obiectivele relevante de mediu, de a identifica atat neconcordantele posibile, cat si sinergiile.

Evaluarea a fost efectuata tinand cont de criteriile recomandate prin HG 1076/2004 anexa 1, pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului s-au avut in vedere atat efectele directe cat si secundare, cumulative sau sinergice. S-a tinut cont si de durata prognozata a impactului-pe termen scut, mediu sau lung.

Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de impact pozitiv sau negativ, identificata, utilizand urmatarea scara:

+2 impact pozitiv semnificativ

+1 impact pozitiv nesemnificativ

0 fara impact

-1 impact negativ nesemnificativ

-2 impact negativ semnificativ

Punctajul s-a aplicat pe baza masurilor propuse pentru a prevenii, reduce si compensa pe cat posibil orice efect negativ asupra mediului.


108

7.1. Evaluarea factorilor de mediu in raport cu fiecare obiectiv propus in cadrul PUG

OBIECTIVUL 1 - Introducerea in intravilan a unei suprafete de 35,79 ha Factorul de mediu

Obictiv de mediu

Nota de bonitate

Observatii

Apa Imbunatatirea calitătii apelor

-1 Impact negativ nesemnificativ datorita cresterii volumului de ape uzate generate si a cresterii consumului de apa din resursa naturala

Aer Imbunatatirea calitatii aerului

+1 Impact pozitiv nesemnificativ ca urmare a imbunatatirii structurii cailor de circulatie si a amenajarii de spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate (diminuarea emisiilor de gaze de esapament)

Sol Imbunatatirea calitatii solului

-1 Schimbarea categoriei de folosinţă a terenului

Biodiversitatea Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării

0 Impact nesemnificativ deoarece toate terenurile propuse a fi introduse în intravilan sunt deja puternic afectate de intervenția omului (antropizate).

Peisaj Asigurarea protectiei peisajului

+2 Impact pozitiv semnificativ, aport peisagistic favorabil datorita amenajarii de spatii verzi in zonele propuse pentru introducere in intravilan cu folosinta de zone rezidentiale

Mediul economic si social

Asigurarea utilităţilor, conservarea resurselor, asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei

+2 Impact pozitiv semnificativ ca urmare a crearii noilor facilitati pentru construirea de locuinte

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii

+2 Impact pozitiv semnificativ prin cresterea stării de sănătate a populatiei si posibilitate cresterii demografice

TOTAL +5


109

OBIECTIVUL 2 - Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa Factorul de mediu

Obictiv de mediu

Nota de bonitate

Observatii

Apa Imbunatatirea calitătii apelor 0 Fara impact


0 Fara impact


0 Fara impact

Biodiversitatea Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice

0 Fara impact. Siturile protejate nu sunt influentate de implementarea PUG (nu sunt distruse locuri de reproducere, de odihnă sau de hrănire ale speciilor din siturile respective).


0 Fara impact



+2 Impact pozitiv semnificativ datorat posibilitatilor de dezvoltare (asigurarea utilităţilor, dezvoltare economică)


Imbunatatirea calitatii vietii +2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea utilităţilor (calitatea apei potabile).

TOTAL +4


110

OBIECTIVUL 3 - Reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare Factorul de mediu

Obictiv de mediu

Nota de bonitate

Observatii


+2 Impact pozitiv semnificativ prin - eliminarea deversării necontrolate a

apelor uzate - desfiinţarea foselor septice - încadrarea indicatorilor de calitate a

apelor epurate evacuate conform legislatiei in vigoare


0 Fara impact


+2 Impact pozitiv semnificativ prin: - eliminarea deversării necontrolate a

apelor uzate - desfiinţarea foselor septice


+2 Impact pozitiv semnificativ. Realizarea obiectivului presupune eliminarea poluării apelor, prin aceasta îmbunătățindu-se condițiile de viață ale speciilor de aici.


0 Fara impact






+2 Impact pozitiv semnificativ Prin asigurarea utilităţilor si imbunatatirea confortului si a igienei

TOTAL +10


111

OBIECTIVUL 4 - Modernizare si extindere retele de electricitate si telefonie Factorul de mediu

Obictiv de mediu

Nota de bonitate

Observatii



0 Fara impact


0 Fara impact


0 Fără impact dacă sunt îngropate cablurile rețelei de electricitate. Fără impact și în cazul cablurilor aeriene dacă acestea sunt bine izolate pentru prevenirea electrocutării accidentale a păsărilor.


0 Fara impact



+2 Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea utilităţilor


Imbunatatirea calitatii vietii +2 Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea utilităţilor

TOTAL +4


112

OBIECTIVUL 5 - Modernizare si extindere drumuri (Organizarea circulaţiei) Factorul de mediu

Obictiv de mediu

Nota de bonitate

Observatii

Apa Imbunatatirea calitătii apelor +2 Impact pozitiv semnificativ datorita colectarii apelor pluviale.


+2 Impact pozitiv semnificativ ca urmare a imbunatatirii structurii cailor de circulatie si a amenajarii de spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate (diminuarea emisiilor de gaze de esapament)


+2 Impact pozitiv semnificativ datorita colectarii apelor pluviale si a schimbarii tipului de folosinta al terenului in vederea realizarii si modernizarii arterelor de circulatie


0 Fără impact dacă sunt amenajate tuneluri pe sub aceste căi de acces, pentru a asigura trecerea în siguranță a amfibienilor în perioada de reproducere.


+2 Impact pozitiv semnificativ ca urmare a imbunatatirii structurii cailor de circulatie si a amenajarii de spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate



+2 Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea accesului rutier în condiţii de siguranţă, cresterea gradului de confort, optimizarea accesului populatiei la servicii si cresterea potentialului de dezvoltare al zonei


Imbunatatirea calitatii vietii +2 Impact pozitiv semnificativ ca urmare a imbunatatirii structurii cailor de circulatie (asigurarea condiţiilor de trafic, creşterea siguranţei circulaţiei)

TOTAL +12


113

1. R

ealizarea unei centru de colec

OBIECTIVUL 6 - Realizarea unei centru de colectare, selectare si transfer a deseurilor

Factorul de mediu

Obictiv de mediu

Nota de bonitate

Observatii


+2 Impact pozitiv semnificativ prin: - eliminarea depozitarii

necontrolate a deseurilor - desfiinţarea gropilor de gunoi


+2


+2


+2 Impact pozitiv semnificativ. Realizarea obiectivului presupune eliminarea poluării apelor, aerului si solului; prin aceasta îmbunătățindu-se condițiile de viață ale speciilor de aici.


+2 Impact pozitiv semnificativ prin: - eliminarea depozitarii

necontrolate a deseurilor - desfiinţarea gropilor de gunoi






+2 Impact pozitiv semnificativ Prin asigurarea utilităţilor si imbunatatirea confortului si a igienei

TOTAL +14


114

OBIECTIVUL 7 - Amenajarea, reabilitarea şi extinderea punctelor de acostare şi de traversare cu bacul

Factorul de mediu

Obictiv de mediu

Nota de bonitate

Observatii


-1 Impact negativ nesemnificativdatorita cresterii volumului de ape uzate generate si a cresterii consumului de apa din resursa naturala


0 Fara impact


0 Fara impact


0 Fără impact, zona este deja antropizată și folosită intens de oameni.


+1 Efect pozitiv prin cresterea calitatii peisajului in zona



+2 Efect pozitiv semnificativ prin cresterea gradului de confort, optimizarea accesului populatiei la servicii si cresterea potentialului de dezvoltare al zonei



0 Fara impact

TOTAL +2


115

OBIECTIVUL 8 - Stabilizare, consolidare si aparare de maluri Factorul de mediu

Obictiv de mediu

Nota de bonitate

Observatii



0 Fara impact


0 Fara impact


+1 Impact pozitiv nesemnificativ. Consolidarea prin plantări de plante locale, autohtone, poate opri eroziunea și poate crea o perdea de vegetație favorabilă multor specii. Siturile protejate nu sunt influentate de realizarea obiectivului (nu sunt distruse locuri de reproducere, de odihnă sau de hrănire ale speciilor din siturile respective).


+1 Efect pozitiv prin cresterea calitatii peisajului in zona



0 Fara impact


Imbunatatirea calitatii vietii 0 Fara impact

TOTAL +2


116

OBIECTIVUL 9 - Amenajare spatii verzi si agrement Factorul de mediu

Obictiv de mediu

Nota de bonitate

Observatii


-1 Impact negativ semnificativ datorita cresterii volumului de ape uzate generate si a cresterii consumului de apa din resursa naturala


+2 Impact pozitiv semnificativ asupra aerului, realizarea de spatii verzi urmand a contribui la atenuarea efectelor surselor de poluare


+2 Impact pozitiv semnificativ asupra solului prin realizarea spatiilor verzi urmand a contribui la refacerea texturii si fertilizarii solului si la atenuarea efectelor surselor de poluare


+2 Impact pozitiv semnificativ datorita extinderii spatiilor verzi, a centurilor verzi ca zone de refugiu, de hranire sau chiar de reproducere pentru biodiversitatea zonala


+2 Impact pozitiv semnificativ asupra peisajului prin crearea unui ambient cu valoare estetica ridicata



+2 Impact pozitiv semnificativ ca urmare a crearii noilor facilitati pentru locuri de munca


Imbunatatirea calitatii vietii +2 Impact pozitiv semnificativ asupra populatiei si sanatatii umane ca urmare a imbunatatirii conditiilor de mediu generate de extinderea spatiilor verzi

TOTAL +11


117

OBIECTIVUL 10 – Realizarea unei zone de panouri fotovoltaice Factorul de mediu

Obictiv de mediu

Nota de bonitate

Observatii


0 Fara impact


0 Fara impact


0 Fara impact


0 Fără impact dacă se vor folosi numai terenurile deja antropizate (ruderalizate sau ocupate de culturi agricole).


0 Fără impact dacă se vor folosi numai terenurile deja antropizate (ruderalizate sau ocupate de culturi agricole).



+2 Impact pozitiv semnificativ. Conservarea resurselor naturale, fuctionarea parcului asigurand producerea de energie verde din sursa regenerabila


Imbunatatirea calitatii vietii +1 Impact pozitiv. Asigura dezvoltarea nivelului socio-economic al zonei, cu efect indirect asupra calitatii vietii populatiei din zona

TOTAL +3


118

7.2. Evaluarea efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.G. 7.2.1. APA

Realizarea obiectivelor din P.U.G. va conduce la un impact pozitiv asupra apelor subterane si de suprafaţă datorita eliminarii deversării necontrolate a apelor uzate, desfiinţarii foselor septice, încadrarii indicatorilor de calitate a apelor epurate evacuate conform legislatiei in vigoare si colectarii apelor pluviale In perioada de execuţie a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor P.U.G. impactul asupra apelor se poate produce astfel:

- prin pierderi accidentale de hidrocarburi de la utilajele tehnologice şi mijloacele de transport, poluantul caracteristic fiind produsele petroliere

- prin pierderi accidentale de materiale care vor fi utilizate la execuţia lucrărilor care au caracter, poluant, care provoacă creşterea conţinutului de materii în suspensie

- evacuări necontrolate, accidentale de ape menajere

7.2.2. AER Impactul asupra aerului va fi pozitiv datorita imbunatatirii structurii cailor de circulatie, a amenajarii spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate (diminuarea emisiilor de gaze de esapament) Pe perioada de execuţie a lucrărilor pentru implementarea obiectivelor, activităţile de şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Evoluţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisii a poluanţilor specifici arderii carburanţilor în motoarele utilajelor tehnologice necesare efectuării acestor lucrări şi în motoarele mijloacelor de transport care vor fi utilizate. Sursele principale de poluare a aerului sunt reprezentate de:

- activitatea de manevrare a materialelor pulverulente (materiale sub forma de pulbere) - funcţionarea mijloacelor de transport şi utilajelor tehnologice de construcţie

- activitatea de transport a materialelor, semifabricatelor şi deşeurilor rezultate

Caracteristica principală a lucrărilor propuse o constituie existenţa organizărilor de şantier şi a mai multor puncte de lucru temporare şi mobile in care se va lucra simultan. În cadrul unui şantier exista şi alte activităţi potenţial poluatoare pentru aer, de exemplu întreţinere şi reparaţii utilaje, încălzirea bitumului pentru hidroizolaţii. Aceste activităţi constituie o sursa de poluare redusă, pe o durata scurta de timp.

7.2.3. SOL Impact pozitiv asupra solului datorita eliminarii deversării necontrolate a apelor uzate, colectarii apelor pluviale si a schimbarii tipului de folosinta al terenului in vederea realizarii si modernizarii arterelor de circulatie prin realizarea spatiilor verzi urmand a contribui la refacerea texturii si fertilizarii solului si la atenuarea efectelor surselor de poluare Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare implementarii obiectivelor. Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţii se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor. Activităţile de şantier vor fi monitorizate din punct de vedere al protecţiei mediului, monitorizare care va cuprinde şi gestiunea deşeurilor.

7.2.4. BIODIVERSITATEA Există câteva proiecte care ar putea să influențeze mediul natural din zonă. De exemplu, mărirea rețelei de electricitate. Ideal ar fi ca toate cablurile să fie subterane, în acest fel impactul asupra biodiversității ar deveni nesemnificativ. În cazul cablurilor electrice aeriene, acestea trebuiesc să fie


119

bine izolate pentru a preveni electrocutarea accidentală a păsărilor. Extinderea rețelei de drumuri. Aici ar fi ideal să se creeze mici tuneluri pe sub drumuri, care să asigure trecerea în siguranță a amfibienilor în perioada de reproducere. În acest fel s-ar evita fragmentarea habitatelor iar efectul asupra biodiversității ar fi total nesemnificativ. Realizarea de panouri fotovoltaice. Acestea trebuie instalate numai pe terenuri deja ruderalizate sau terenuri agricole (lucru prevăzut deja în proiect). În aceste condiții, impactul asupra biodiversității este nesemnificativ. Odată realizate aceste obiective, cu luarea măsurilor enunțate anterior, nu mai putem vorbi de un efect cumulat, toate aceste proiecte neavând efecte semnificative asupra mediului și asupra Deltei Dunării. Din cele 219 de specii protejate la nivelul ROSCI0065 Delta Dunarii, numai doua specii, respectiv 0,9 %, ar putea fi influentate de implementarea proiectului analizat. Speciile in cauza pot sa apara in zona PP accidental si sunt reprezentate de o reptila –soparla de stepa, si ariciul, foarte des intalnite inclusiv in sau in apropierea zonelor rezidentiale, ceea ce denota rezistenta si capacitate ridicata de adaptare la impactul antropic. Putem concluziona ca impactul proiectului analizat asupra speciilor ocrotite in ROSCI0065 Delta Dunarii va fi nesemnificativ. Avand in vedere caracterul proiectului analizat si faptul ca strict in zona de implementare a proiectului nu au fost identificate habitatele prioritare protejate in situl de importanta comunitara mentionat, impactul direct asupra acestora este unul nul. Nu au fost observate în locaţiile studiate tipuri de habitate de interes conservativ, care ar necesita instituirea unor măsuri speciale de protecţie şi conservare a zonei conform Directivei Habitate (Directiva 92/43 EEC). Asociaţiile vegetale identificate sunt comune pentru zonele intens afectate de activităţi antropice. Nu au fost observate asociaţii vegetale cu valoare conservativă medie sau ridicată. Inventarierea speciilor de plante vasculare nu a dus la identificarea de rarităţi floristice, adică a unor specii de plante menţionate în Listele roşii naţionale (Oltean & al., 1994; Dihoru, 1994; Negrean, 2001), în anexele OUG 57/2007, în anexele Directivei Habitate sau în cele ale Convenţiei de la Berna. In cadrul entomofaunei nu a fost identificată nici o specie cu valoare conservativă; nu au fost observate în zona studiată specii incluse în Listele roşii naţionale sau în anexele unor Convenţii şi Directive internaţionale care au ca scop conservarea formelor de viaţă sălbatice. Păsările, chiar dacă unele dintre ele sunt menţionate în anexele Directivei Păsări, anexele Convenţiei Berna sau în OUG 57/2007, sunt reprezentate în general de specii rezistente la impactul antropic. Nu sunt afectate de implementarea proiectului.

7.2.5. PEISAJ Se evidentiaza un impactul pozitiv al implementării propunerilor din P.U.G. asupra peisajului datorita amenajarii de spatii verzi in zonele propuse pentru introducere in intravilan cu folosinta de zone rezidentiale, prin crearea unui ambient cu valoare estetica ridicata, datorita amenajarilor si consolidarilor malurilor, vailor si cursurilor de apa

7.2.6. MEDIUL ECONOMIC SI SOCIAL Realizarea obiectivelor din P.U.G. va conduce la un impact pozitiv asupra mediului economic si social prin:

- posibilitatilor de dezvoltare (asigurarea utilităţilor, dezvoltare economică) - crearea de noi facilitati pentru construirea de locuinte - asigurarea accesului rutier în condiţii de siguranţă, cresterea gradului de confort,

imbunatatirea calitatii aerului, optimizarea accesului populatiei la servicii si cresterea potentialului de dezvoltare al zonei


120

7.2.7. SANATATEA POPULATIEI Efectul asupra factorului uman al obiectivelor cuprinse in P.U.G. va fi pozitiv, pe teremen lung avand in vedere obiectivelor propuse care au in vedere protectia factorilor de mediu apa , aer, sol, cu influenta indirecta asupra celui uman.

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.G. s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot realiza sau există riscul încălcării standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu

Evaluare cumulativa Obiectivele prevazute in

P.U.G. au influenta pozitiva asupra:

Exista premisele atingerii

obiectivului?

Imbunatatirea calitătii apelor Calitatii apelor de suprafata si subteran

DA

Imbunatatirea calitatii aerului Calitatii aerului DA Imbumatairea calitatii solului Calitatii solului DA Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice

Ecosistemelor terestre şi acvatice

DA

Asigurarea protectiei peisajului Asupra peisajului DA Asigurarea utilităţilor, conservarea resurselor, asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei

Mediului economic si social DA

Imbunatatirea calitatii vietii Calitatii vietii DA Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P.U.G. rezulta un impact majoritar pozitiv ce va asigura respectarea standardelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu. La faza de P.U.G. nu s-au facut toate precizarile privind masurile pentru protejarea factorului de mediu apa pe perioada executiei obiectivelor, acestea fiind specifice dcumentatiei pentru obtinerea autorizatiei de construire, ce va constitui faza ulterioara aprobarii acestuia.

Obiectivul din PUG

Factorul de mediu relevant

Imbu

nata

tirea

cal

itătii

a

pelo

r

Imbu

nata

tirea

cal

itatii

ae

rulu

i

Imbu

nata

tirea

cal

itatii

so

lulu

i

Prot

ejar

ea şi

îmbu

nătă

ţirea

co

ndiţi

ilor e

cosi

stem

elor

te

rest

re şi

acv

atic

e

Asi

gura

rea

prot

ectie

i p

eisa

julu

i

Asi

gura

rea

utili

tăţil

or,

cons

erva

rea

resu

rsel

or,

asig

urar

ea c

ondi

ţiilo

r d

e ci

rcul

aţie

, cre

şter

ea

sigu

ranţ

ei c

ircul

aţie

i

Imbu

nata

tirea

cal

itatii

vi

etii

TO

TA

L

OBIECTIV 1 -1 +1 -1 0 +2 +2 +2 +5 OBIECTIV 2 0 0 0 0 0 +2 +2 +4 OBIECTIV 3 +2 0 +2 +2 0 +2 +2 +10 OBIECTIV 4 0 0 0 0 0 +2 +2 +4 OBIECTIV 5 +2 +2 +2 0 +2 +2 +2 +12 OBIECTIV 6 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +14 OBIECTIV 7 -1 0 0 0 +1 +2 0 +2 OBIECTIV 8 0 0 0 +1 +1 0 0 +2 OBIECTIV 9 -1 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +11 OBIECTIV 10 0 0 0 0 0 +2 +1 +3 TOTAL +3 +7 +7 +7 +10 +18 +15


121

8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIERĂ

Prin reactualizarea Planului de Urbanism General se urmareste imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei din zona administrativ teritoriala a comunei Chilia Veche.

Promovarea obiectivelor cuprinse in Planul de Urbanism General nu poate genera efecte semnificative asupra mediului în context transfrontalier.

Datorită amplitudinii reduse a obiectivelor ce se doresc a fi realizate pe noile suprafeţe de intravilan, activităţile preconizate a fi realizate în cadrul P.U.G. nu vor avea efecte semnificative asupra mediului transfrontalier.

9. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Implementarea planului nu este lipsit de efecte nedorite asupra mediului, atat in perioada de punere in opera a lucrarilor cat si dupa, in timpul utilizarii obiectivelor propuse prin acesta, insa diferenta majora este ca presiunile actuale sunt necontrolabile, in timp ce printr-un plan de urbanism ele intra intr-un proces coerent, perfect controlabil.

Prin Regulamentul de Urbanism sunt prevazute functiunile admise si restrictiile impuse pentru fiecare caz, respectarea acestora fiind de natura sa diminueze presiunea asupra mediului.

Fiecare investitie viitoare se va conforma legislatiei in vigoare studiile de specialitate urmand a fi solicitate de autoritatile competente.

9.1. Masuri pentru protejarea aerului - se vor stabili functiunile zonale astfel incat activitatile existente sau propuse sa nu afecteze

zonele locuite

- se vor respecta functiunile zonale impuse prin P.U.G.

- se vor amenaja drumuri de acces pentru a se evita aglomerarile rutiere astfel incat nivelul de ardere al combustibililor sa se reduca si deci sa se diminueze nivelul de noxe emise in atmosfera

- se va moderniza reteaua

- se vor extinde zonele verzi, in acest scop la eliberarea autorizatiilor de construire pentru obiective noi se va impune si respecta suprafetele minime de spatii verzi si plantate, conform prevederilor legale. Amenajarea spatiilor verzi va contribui la imbunatatirea calitatii aerului, avand in acelasi timp efect benefic si asupra peisajului.

Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru imbunatatirea calitatii aerului: - modernizarea şi adoptarea unor tehnologii nepoluante, la agenţii economici care au emisii de

noxe atmosferice peste limita CMA (Concentraţia maximă admisibilă)

- depozitarea controlată şi ecologică a deseurilor menajere

- reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensii) ca urmare a traficului rutier, sub valoarea CMA prin reducerea adaosului de plumb din benzină şi utilarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante


122

9.2. Măsuri pentru protejarea apei - asigurarea unui management riguros, cu responsabilitati clar stabilite pentru toate activitatile

care folosesc produse ce ar putea afecta calitatea apelor evacuate - colectarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor - controlul periodic al instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare - verificarea etanseitatii acestora, remedierea operativă a defectiunilor - se vor lua masuri de prevenire a poluarii emisarilor naturali din zona - respectarea angajamentele rezultate din procesul de negociere al Capitolului 22 – Mediu

privind termenele pentru realizarea statiei de epurare - indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate in receptorii naturali de pe

teritoriul comunei, se vor incadra in limitele impuse prin H.G. nr. 188/2002, modificata si completata cu ulterior

- dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei

- racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in functiune a sistemelor de canalizare si epurare ape uzate

- precizarea in documentatiile de urbanism ulterioare adoptarii PUG-ului a restrictiilor la regimul constructiilor tinandu-se cont de limita de inundabilitate a localitatilor

- amplasarea de lucrari si constructii in albiile majore inundabile ale cursurilor de apa, in zonele de protectie ale cursurilor de apa, lucrarilor de gospodarirea apelor si a altor lucrari hidrotehnice, se vor realiza numai dupa delimitarea zonelor de protectie si cu acceptul autoritatii de gospodarirea apelor, respectandu-se normele legale in vigoare

- pentru toate lucrarile de investitii la nivel local, ce vor avea legatura cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa, retele de aductiune, retele de distributie a apei potabile, retele de canalizare, statii de epurare, lucrari de aparari de maluri etc.), se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe baza unor documentatii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare

Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru imbunatatirea calitatii apelor: - realizare statie de epurare - încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de

diversele unităţi socio-economice în emisarii naturali - completări şi modernizări în scopul obţinerii unor randamente de funcţionare superioare, în

cadrul serviciilor de utilitate publica 9.3. Masuri pentru protejarea solului si a apei subterane

- pentru evitarea poluarii solului si a apelor subterane se vor betona/asfalta zonele de trafic rutier

- se vor betona platformele amenajate ca parcari - se vor face verificari periodice ale conductelor de apa uzata - se vor lua toate masurile necesare pentru evitarea depozitarii necorespunzatoare a deseurilor

in spatii neamenjate - deseurile rezultate din procesul de epurare (nisip, pietris, deseuri solide din apa si mai ales

nămolul rezultat din epurare) vor fi eliminate controlat, aceste deseuri necesitand la rândul lor o tratare, o monitorizare si spatii de depozitare si/sau resurse pentru transport si/sau valorificare.


123

Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru imbunatatirea calitatii solului: - realizarea statiei de epurare

- amenajarea unui spatiu frigorific pentru depozitarea deseurilor de origine animala

- reabilitarea si modernizarea sistemului rutier existent

9.4. Măsuri pentru protejarea biodiversitatii Propunem următoarele măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor negative pe care unele lucrări le vor avea asupra mediului ambiental:

- eliminarea sau reducerea la minim a oricăror surse de poluare din zonele rezidenţiale ce vor fi construite sau extinse;

- respectarea regulilor impuse prin legislaţia de mediu privind managementul deşeurilor şi a apelor uzate;

- igienizarea spaţiilor verzi şi a terenurilor virane pentru a preveni proliferarea unor buruieni sau a unor specii ruderale, care s-ar putea răspândi ulterior în spaţiile verzi ale oraşului;

- eliminarea prin tăiere a tuturor speciilor de plante invazive sau potential invazive din spaţiile verzi şi terenurile virane;

- menţinerea pe cât posibil a unor zone tampon între complexele rezidenţiale şi zonele umede ale deltei;

- evitarea amplasării în viitoarele zone verzi şi de agrement a unor construcţii masive şi a unor surse de zgomot (baruri, discoteci) deranjante pentru populaţiile de păsări (dar şi pentru cele umane) din apropierea siturilor Natura 2000; vor fi preferate construcţiile uşoare, tradiţionale din lemn şi stuf, specifice deltei;

- în cazul realizarii cablurilor aeriene, acestea trebuie bine izolate pentru prevenirea electrocutării accidentale a păsărilor;

- amenajarea de tuneluri pe sub aceste drumurile ce se vor realiza sau reabilita, pentru a asigura trecerea în siguranță a amfibienilor în perioada de reproducere.

- folosirea terenurilor deja antropizate (ruderalizate sau ocupate de culturi agricole).

- organizările de șantier și orice fel de astfel de activități umane vor fie supravegeheate cu atenție pentru prevenirea poluării accidentale. Ne referim în special la poluarea în mediul acvatic, care ar putea să afecteze flora și fauna de aici. Evitarea poluării este principala grijă în acest proiect.

9.5. Masuri pentru protectia peisajului - Consiliul local va raspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea

densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa

- Se vor realiza perdele verzi de protectie pentru zonele incompatibile functional - Se vor intretine corespunzator parcurile

- Se va impune amenajarea de spatii verzi in interiorul zonelor construite

- Suprafetele de spatiu verde vor fi amenajate si intretinute corespunzator

- Se va mentine in extravilan suprafata de padure si se va impune respectarea zonei de protectie, conform legislatiei in vigoare

- Luarea masurilor necesare pentru realizarea unui spatiu frigorific pentru depozitarea deseurilor de origine animala


124

- Se vor asigura masuri pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare, pentru evitarea disconfortului si a efectelor negative asupra sanatatii populatiei

- Se vor respecta Normele de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei aprobate prin Ordinului nr. 536/1997 cu modificarile ulterioare.

9.6. Măsuri în zonele cu riscuri naturale Principalele condiţionări datorate riscurilor naturale asupra posibilităţilor privind regimul de construire şi extindere a localităţii lor privesc riscul la inundaţii cauzate de revărsări sau de precipitaţii, la eroziunea malurilor şi salinizarea solului.

Condiţionări datorate inundaţiilor cauzate de revărsări sau de precipitaţii

- Sectorul vestic al localităţii Chilia Veche, cuprins între canalul Tătaru şi grindul Chilia (pe care este situată localitatea), reprezintă un teritoriu ocupat de bălţi şi canale în care se produc revărsări declanşate periodic, în special primăvara. Din aceste cauze în acest sector sunt interzise construcţiile de orice tip.

- Sectorul nordic al localităţii Chilia Veche (zona debarcaderului şi portului fluvial), ocupat central de o baltă generată de revărsări ale braţului Chilia, este favorabil amenajării unei zone de recreere şi distracţii, ocupată de construcţii uşoare tip având pardoseala ridicată minim +1,00m CTN.

- Sectorul central al localităţii Chilia Veche situat între cote de teren +2,50m...+7,00m este apt pentru construire şi dezvoltare a intravilanului.

Condiţionări datorate eroziunii malului drept al braţului Chilia

- Deoarece malul drept al braţului Chilia, pe sectorul care reprezintă limita nordică a localităţii Chilia Veche, prezintă tronsoane în care se manifestă eroziunea activă a malului apei neregularizat şi fără lucrări de apărare de mal, este necesară identificarea şi soluţionarea limitării sau rezolvării acestuia.

- Avându-se în vedere instabilitatea malului braţului Chilia, în lipsa lucrărilor de apărare nu este recomandabilă amplasarea de construcţii definitive de-a lungul acestuia.

Condiţionări datorate salinizării solului

- Sectorul nord-estic al localităţii Chilia Veche, ocupat de o mare baltă cu apă sărată, este dominat de soluri tip solonceacuri sau local soloneţuri generate în timp şi cantonând apă sărată, în care cationii specifici sunt calciu şi magneziu, nefiind indicat pentru amplasarea unor construcţii definitive din beton armat fără utilizarea unor betoane speciale şi neeconomice.

- Salinizarea solului şi a apei subterane constituia un factor de risc natural permanent care va acţiona în timp asupra terenului de fundare din şesul loessoid al sectorului estic şi nord-estic al localităţii, care prezintă vulnerabilitate la salinizare ridicată şi condiţii de drenare foarte favorabile.

9.7. Măsuri obligatorii pe durata execuţiei Aer - aplicare de tehnologii moderne pentru minimizarea emisiilor de noxe, praf si pulberi in

suspensie

- depozitarea materialelor fine in depozite inchise sau acoperite pentru a evita dispersia acestora prin intermediul vantului

- udarea periodica a depozitelor de agregate utilizate pentru prepararea betoanelor si a


125

balastului stabilizat, pentru reducerea emisiilor

- realizarea de inspectii tehnice periodice a mijloacelor de transport si intretinerea corespunzatoare a acestora

- prevederea de filtre din saci textili pentru retinerea emisiilor de particule la statiile de mixturi asfaltice si la silozurile de stocare a cimentului si verificarea periodica a etanseitatii instalatiilor pneumatice de incarcare-descarcare

- se vor asigura masuri pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare, pentru evitarea disconfortului si a efectelor negative asupra sanatatii populatiei

Apa - evitarea alegerii amplasamentelor organizarilor de santier, bazelor de productie, etc. in

apropierea apelor de suprafata

- apele menajere provenite de la cantine, spatii igienico-sanitare vor fi colectate prin intermediul unui sistem cu una sau mai multe bazine vidanjabile (functie de numarul de persoane care va utiliza apa in scop menajer), sau statie de tip monobloc care sa asigure gradul necesar de epurare

- apele uzate tehnologic vor fi preepurate local prin intermediul instalatiilor de tip decantor

- apele meteorice vor fi colectate in sistem de santuri sau rigole prevazute cu bazine de sedimentare, decantoare sau separatoare de produse petroliere amplasate inainte de evacuarea apelor pluviale in receptorul natural

- evitarea deversarii de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata sau subterane

- curatarea de catre antreprenor a albiilor cursurilor de apa de materiale ramase pentru a nu obtura sectiunea normala de curgere a apelor

- carburantii vor fi stocati in rezervoare etanse prevazute cu cuve de retentie, astfel incat sa nu se produca pierderi

- colectarea uleiurilor uzate se va realiza in tancuri special construite

- masuri imediate de inlaturare a poluantilor rezultati ca urmare a accidentelor in care sunt implicate substante toxice si periculoase

Zgomot - intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor de

constructie, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor.

- intretinerea si functionarea la parametrii normali ai instalatiilor de prepararea betoanelor si mixturilor asfaltice si verificarea periodica a starii de functionare a acestora

- pentru reducerea disconfortului sonor datorat functionarii utilajelor, in perioada de executie a obiectivelor PUG-ului comunei Chilia Veche, se recomanda ca programul de lucru sa nu se desfasure in timpul noptii, ci doar in perioada de zi intre orele 06.00 – 22.00.

- pentru protectia antizgomot, se impune amplasarea unor constructii ale santierului, depozitelor de materii prime, astfel incat acestea sa reprezinte ecrane intre santier si zonele locuite.

- pentru reducerea nivelului de zgomot este necesara reducerea la minimum a traficului utilajelor de constructie in apropierea zonelor locuite si folosirea unor rute ocolitoare.


126

Sol - evitarea ocuparii terenurilor de calitati superioare, areale protejate, zone cu alunecari de

teren de catre organizarile de santier, gropi de imprumut, baze de productie, baze de utilaje, depozite temporare sau definitive de terasamente si materiale de constructii

- platforma de intretinere si spalare a utilajelor trebuie sa fie realizata cu o panta suficient de mare care sa asigure colectarea apelor uzate rezultate de la spalarea utilajelor

- evitarea poluarii solului cu carburanti sau uleiuri datorita stationarii, aprovizionarii, depozitarii cu combustibili a utilajelor si mijloacelor de transport

- colectarea selectiva a deseurilor

- suprafetele de teren contaminate accidental cu substante petroliere vor fi excavate iar volumul de teren afectat se va depune in gropi de imprumut intr-o dilutie care sa permita derularea proceselor de decontaminare prin atenuare naturala

- platformele organizarilor de santier si a bazelor de productie vor fi betonate si vor fi prevazute cu sistem de colectare, canalizare si epurare a apelor pluviale si uzate in scopul evitarii infiltrarii acestora in sol.

- readucerea solului la starea initiala in zonele in care acestea au fost afectate prin lucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje.

Biodiversitate - amplasarea de bariere fizice imprejurul organizarilor de santier, bazelor de productie,

statiilor de betoane, statiilor de mixturi asfaltice pentru nu a afecta si alte suprafete decat cele necesare realizarii obiectivelor PUG-ului comunei Chilia Veche, si implicit pentru a proteja vegetatia specifica amplasamentului, precum si pentru evitarea producerii de accidente.

- organizarile de santier, bazele de productie, statiile de mixturi asfaltice, statiile de betoane, gropile de imprumut, spatiile de servicii nu vor fi amplasate pe suprafetele care se suprapun pe traseul ariilor naturale protejate.

- evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate (vegetatie, pamant)

- colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deseurilor in scopul evitarii atragerii animalelor si imbolnavirii sau accidentarii acestora.

- reconstructia ecologica a tuturor terenurilor afectate la finalizarea lucrarilor de executie si redarea acestora folosintelor initiale.


127

10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE

Conform H.G.1076/2004 art.16 se prevede ca titularul Planului Urbanistic General sa proiecteze alternative posibile ale acestuia pe care apoi grupul de lucru sa le evalueze privind indeplinirea obiectivelor de mediu.

A. Varianta zero – Pastrarea situatiei existente Aceasta varianta nu este de natura sa satisfaca pe nimeni indiferent pe ce pozitie s-ar situa. In cazul acestei variante procesul de scadere a populatiei va continua, iar lipsa unor utilitati va determina o inrautatire a factorilor de mediu. Mentinerea situatiei existente ar insemna mentinerea tuturor disfunctionalitatilor mentionate cu influiente nocive de natura sociala, economica, al sanatatii populatiei si asupra mediului.

Actualizarea Planului de Urbanism General are menirea de a stabili liniile generale de dezvoltare a comunei, printr-o politica coerenta care sa fie aplicabila tuturor celorlalte planuri si programme ce vor fi implementate in viitor. Acest plan defineste doar directii urmand ca fiecare investitie viitoare sa fie in concordanta cu aceasta linie directoare urmand a fi implementat, functie de posibilitate, dupa o analiza temeinica a impactului asupra mediului.

B. Alternative de amplasament Extinderea PUG-ului s-a planificat in functie de situatia existenta si nu s-au considerat variante alternative privind zonificarea pe functiuni.

Pentru stabilirea amplasamentului propus s-a ţinut cont de mai multe avantaje care sunt necesare pentru dezvoltarea urbană:

- amplasarea cât mai apropiată de limita PUG-ului existent;

- accese care să permită dezvoltarea reţelei de comunicaţii;

- posibilitatea asigurarii in timp a reţelelor edilitare;

- terenul să fie liber de construit şi să nu existe monumente ale naturii care pot constitui o problemă privind ocrotirea acestora;

În ceea ce priveşte teritoriul administrativ, configuraţia actuală a acestuia nu se va modifica, dat fiind că o astfel de modificare nu poate fi efectuată decât prin mijloace de ordin legislativ.

Teritoriul intravilan existent este cel aprobat prin Planul urbanistic general în vigoare (elaborat în anul 1999, proiectant S.C. SĂGETĂTOR S.R.L.), completat cu modificările rezultate din aprobarea altor documentaţii de urbanism.

El este compus din 12 trupuri, dintre care 4 trupuri aferente localităţilor Chilia Veche, Tatanir (S = 65 ha conf. PUG în vigoare, elaborat în anul 1999), Ostrov Tătaru, Câşliţa şi 8 trupuri izolate.

Referitor la satul Tatanir, conform Adresei nr. 12521/01.11.2012, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Tulcea, susţine că în anii ´70, localitatea, urmare a procesului de desecare a bălţilor şi lacurilor din zonă pentru amenajări agricole, piscicole şi silvice, a fost depopulată şi desfiinţată. Acceaşi autoritate susţine că, în anii ´90, terenurile aferente vetrei satului Tatanir erau cuprinse în amenajamentele silvice şi constituiau fondul forestier naţional, situaţie valabilă pentru amenajamentele silvice ediţiile 2004, 2009 şi 2012 (conf. Adresei nr. 13040/07.12.2012 – Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Tulcea). Satul Tatanir nu a fost niciodată desfiintat de jure. El figurează în anexele Legii nr. 2/1968 (aflată în vigoare), fără să fi fost vreodată exclus din acestea (nici înainte, nici după 1990), existând, deci, un


128

teritoriu intravilan.

Apare, astfel, o situaţie litigioasă între Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Tulcea şi Primăria Comunei Chilia Veche.

În această situaţie, se propune ca, până la soluţionarea litigiului, teritoriul intravilan al satului Tatanir să nu fie reglementat în niciun fel, prin menţinerea situaţiei existente şi plasarea lui sub efectul unei interdicţii temporare de construire; se propune, de asemenea, continuarea procedurilor de avizare/aprobare a documentaţiilor de urbanism pentru celelalte localităţi componente ale comunei Chilia Veche (Chilia Veche, Ostrovu Tătaru, Câşliţa) şi finalizarea P.U.G. şi R.L.U. Situaţia urbanistică a satului Tatanir va putea fi reglementată, ulterior, printr-o documentaţie de tip P.U.Z.

C. Alternative privind alimentarea cu apa In prezent localitatile comunei Chilia Veche dispun de sistem centralizat de alimentare cu apa potabila, dar care nu asigura necesarul de apa pentru toate gospodariile comunei.

Alimentarea cu apă funcţioneaza cu intermitenţe. Reţelele de distribuţie sunt, în mare parte, corodate. Sistemul de alimentare cu apă este învechit şi nu mai funcţionează la parametrii iniţiali. Calitatea apei nu este corespunzătoare.

In aceasta situatie se prevede reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa.

D. Alternative pentru evacuarea si epurarea apelor uzate menajere In prezent localitatile comunei Chilia Veche dispun de un sistem de colectare a apelor uzate. Apele colectate sunt evacuate in emisar fara a fi epurate.

In aceasta situatie se prevede reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare.

E. Alternative pentru colectarea si eliminarea deseurilor Comuna Chilia Veche este membră în „Asociatia de Dezvoltare Interjudeteana a Infrastructurii de Deseuri Menajere” Tulcea, organism ce are ca obiectiv general monitorizarea, supervizarea si implementarea „Sistemului de Management Integrat al Deseurilor în judetul Tulcea”, proiect finantat din fonduri europene nerambursabile, prin POS Mediu.

În comuna Chilia Veche se doreste implementarea unui sistem de gestionare modern a deseurilor generate la nivelul comunei. Este prevăzut a se construi un centru de colectare, selectare si transfer deşeuri. Deşeurile generate în cadrul localităţilor comunei vor fi colectate şi transportate, pe cale rutieră, către acest centru, în vederea prelucrării pentru reducerea volumului.

F. Alternative de proiectare si alternative privind metoda de execuţie La momentul respectiv se va solicita Certificatul de Urbanism si toate avizele/acordurile necesare, aferente fiecarui obiectiv pentru a se putea obtine Autorizatia de Construire.

Se vor realiza proiecte pentru fiecare obiectiv de către persoane sau firme autorizate care vor prezenta cele mai bune alternative privind materiale utilizate şi tehnologiile folosite.

Se vor folosi materiale de calitate şi tehnologii moderne pentru constuirea fiecărui obiectiv.

Scenariile de dezvoltare luate în considerare în elaborarea PUG şi RLU au pornit de la o serie de premise şi condiţionări de rang superior şi au condus la conturarea următoarelor elemente:

- populaţia comunei va evolua după ipoteza moderată formulată în cadrul studiului socio-demografic, urmând să numere, în anul 2020, cca 2050 persoane;

- structura proprietăţii nu va cunoaşte modificări semnificative; este probabilă scoaterea din circuitul agricol şi parcelarea în vederea construirii a unor terenuri, limitrofe localităţilor;

- activităţile economice vor cunoaşte o migraţiune dinspre sectorul primar către cel terţiar, în special către activităţi de servicii în domeniul turismului;


129

- locuirea nu va suferi modificări seminificative;

- va creşte interesul privitor la valorificarea unor terenuri situate în afara satului Chilia Veche, respectiv în satele Tatanir, Ostrov Tătaru şi în trupurile izolate.

Având în vedere obiectivele de protejare a mediului şi tendinţele actuale de modificare a utilizării terenurilor, se consideră că introducerea de noi suprafeţe în teritoriul intravilan trebuie să se facă în mod responsabil, limitându-se la acele suprafeţe care îndeplinesc următoarele criterii:

- sunt cât mai puţin grevate de restricţii privind protecţia patrimoniului arheologic şi reţelelor edilitare;

- nu implică defrişări;

- nu se află sub incidenţa unor riscuri naturale sau antropice (sau consecinţele acestora pot fi uşor controlate);

- au o declivitate mică (sub 10%);

- introducerea lor în intravilan reprezintă un beneficiu cert pentru dezvoltarea comunei.

Optimizarea relaţiilor în teritoriu Comuna Chilia Veche este poziţionată în partea de nord est a judeţului Tulcea. Accesibilitatea către satele comunei este extrem de dificilă.

Prinicpala cale rutieră care deserveşte comuna Chilia Veche este DC1, care asigură accesul dinspre mun. Tulcea – cartierul T. Vladimirescu. Pe cale fluvială, com. Chilia Veche mai întreţine relaţii privilegiate cu oraşul Chilia Nouă (Ucraina) şi cu municipiul Tulcea.

Ar putea fi necesară extinderea DC1 înspre est, pana in localitatea Periprava (pe teritoriul comunei C.A.Rosetti, actualmente accesibila numai fluvial). Realizarea acestei legături rutiere ar favoriza dezvoltarea economica la est de Chilia Veche si a turismului in zona Pădurii Letea, cu consecinţe benefice pentru comuna Chilia Veche (servicii de tranzit, turism, extindere activităţi agricole, etc.). Totuşi, dat fiind că această legătură traversează arii naturale protejate cu regim strict de protecţie (Rezervaţia Roşca-Buhaiova), această intenţie, deşi justificabilă economic, nu intră în politica de creştere a accesibilităţii a RBDD.

Este de presupus că, în viitorul previzibil, subordonarea comunei Chilia Veche faţă de municipiul Tulcea se va menţine şi accentua. Miza dezvoltării relaţiilor în teritoriu se găseşte mai degrabă pe plan local şi vizează exploatarea judicioasă a teritoriului administrativ extrem de vast de care beneficiază comuna. Astfel, este de dorit îmbunătăţirea accesibilităţii satelor secundare şi a trupurilor izolate (în special a celor destinate activităţilor turistice), atât prin modernizarea unor drumuri de exploatare existente, cât şi prin prevederea unor puncte suplimentare de traversare a canalelor care traversează teritoriul comunei.

Dezvoltarea activităţilor Din analiza celor mai importante sectoare ale economiei regiunii Dobrogea (agricultura, pescuitul, turismul, comerţul, infrastructura şi industria) în special din punct de vedere al ameninţărilor cu care aceste sectoare se confruntă, se evidențiază următoarele aspecte negative: creşterea şomajului în agricultură; creşterea riscului de poluare din cauza folosirii pesticidelor; reducerea stocului de pescuit, intensificarea migraţiei peştilor din zonele în care condiţiile de mediu s-au deteriorat; slaba dezvoltare a sectorului turistic - deşi există potenţial (limitarea sezonului turistic la 4-5 luni, dotările au standarde de mult depăşite); infrastructura de transport este slab dezvoltată şi de proastă calitate.

Viziunea asupra zonei de coastă a României pe termen mediu şi lung (2020), elaborată în cadrul documentului „Strategia pentru Managementul Integrat al Zonei Costiere Româneşti” în colaborare cu beneficiarii zonei costiere accentuează faptul că eforturile pentru dezvoltarea economică trebuie însoţite de o utilizare durabilă a resurselor naturale, aceasta însemnând luarea în considerare a măsurilor de protecţie a mediului şi protejarea utilizării resurselor împotriva supra exploatării.


130

În ceea ce priveşte com. Chilia Veche, dezavantajele generale pentru tot spectrul de activităţi economice ce pot fi practicate pornesc, în general, de la gradul de izolare şi de la dificultăţile de circulaţie. Accesul la punctele economice vitale este îngreunat de ponderea aproape exclusivă a transportului pe apă, al cărui ritm este extrem de sensibil la modificările condiţiilor naturale (îngheţ, ape mici sau mari, blocări cu plauri).

În ceea ce priveşte activităţile economice, este preconizată o migraţiune a acestora înspre sectorul terţiar (servicii), cu o scădere accentuată a activităţilor secundare (sector în care numai domeniul construcţiilor poate evita declinul) şi o scădere moderată a sectorului primar.

Este posibil şi de dorit un reviriment al sectorului agricol (atât în ceea ce priveşte cultivarea plantelor, cât şi creşterea animalelor).

Este foarte probabilă (şi va fi încurajată) dezvoltarea sectorului turistic, în structuri turistice de mică şi medie capacitate (pensiuni, complexe turistice). Dezvoltarea acestui sector, precum şi relaţia de subordonare faţă de municipiul Tulcea poate genera şi interese de tip comercial.

Singurele direcţii în care se poate prevedea menţinerea activităţilor din sectorul secundar sunt – aşa cum a fost menţionat mai sus – activitatea în construcţii, dar şi mica producţie manufacturieră.

Rezolvarea situaţiei utilităţilor constituie o condiţie necesară pentru asigurarea condiţiilor favorabile dezvoltării economice.

Evoluţia populaţiei Din punct de vedere al evoluţiei populaţiei şi al potenţialului de forţă de muncă, comuna Chilia Veche se caracterizează prin:

- uşoară scădere a volumului populaţiei;

- densitatea scăzută a populaţiei;

- deficit de populaţie tânără;

- populaţie foarte îmbătrânită, care a înregistrat scăderi majore de populaţie, atât datorită migraţiei, cât mai ales pe cale naturală, având pe ansamblu sporurile anuale negative, Chilia Veche având un spor anual al populației de -18,8‰;

- rata migrației interne cu valoarea de -9‰;

- raportul de dependenţă economică pentru Delta Dunării era în 2002 de 0,55

- rata şomajului în zona Deltei atingea în 2002 valoarea de 15,8% şi se situa mult peste cea înregistrată la nivel naţional: 8,4%.

Premisele prognozei sunt următoarele:

- stabilitatea comunei ca U.A.T.B., a teritoriului comunei, a componenţei pe sate;

- diminuarea treptată a activităţilor din sectorul primar, mai ales în condiţiile în care în întreaga ţară nu se urmăreşte susţinerea financiară a acestor activităţi;

- dezvoltarea infrastructurilor de turism aducătoare de venituri (dar nu şi de locuitori permanenţi);

Creşterea populaţiei este prognozată într-o ipoteză moderată, care presupune spor migratoriu moderat, scădere anuală a populaţiei mai mică decât cea din intervalul 2000-2007 (-15‰). Conform acestei ipoteze, populaţia comunei Chilia Veche va fi în anul 2015 de 2220 locuitori şi în anul 2020 de 2050 locuitori.


131

Organizarea circulaţiei

− Organizarea circulaţiei rutiere Datorită poziţionării localităţii – mai concret din cauza lipsei căilor rutiere de tranzit precum şi prezenţei unei reţele rutiere limitate ca lungime - problemele de circulaţie se limitează in primul rând la calitatea scăzută a sistemului rutier, iar in al doilea rând la accesibilitate.

In ceea ce priveşte acest ultim aspect, exista doua problematici distincte: accesibilitatea punctelor de interes local si accesibilitatea localităţii în contextul zonei Deltei Dunării.

Pe plan local, este necesară îmbunătăţirea condiţiilor de transport intre zonele cu destinaţie rezidenţială şi zonele de interes agricol (ferme) pe de o parte şi între zonele de interes agricol şi rutele utilizate pentru transport (drumul DC1, debarcader, port) pe de altă parte. O atenţie specială se impune a fi acordată dezvoltării portului fluvial pentru mărfuri şi accesului către acesta, întrucât transportul pe Braţul Chilia reprezintă cea mai favorabilă opţiune din punct de vedere economic pentru dezvoltarea activităţilor in regiune.

Îmbunătăţirea condiţiilor de deplasare pe axa majoră a localităţii este de dorit, în special pentru dezvoltarea serviciilor şi a activităţilor comerciale / agricole. Pe raza comunei, se impune reabilitarea carosabilului pe axa principală (DC1), în zona centrală şi pe axa de legătură între zona centrală si zona agricolă din partea de est. Pentru o bună parte din străzi trebuie refăcută organizarea în plan înaintea modernizării. În plus, este necesară dotarea cu rigole, podeţe si trotuare, cel puţin in zona centrala si pe drumul comunal DC1. Zonele de protecţie, situate de o parte şi de alta a drumurilor se întind, faţă de ax, până la 18 m pentru drumurile comunale. Realizarea în zona drumului public a oricărei construcţii sau instalaţii se face numai cu acordul prealabil al administratorului drumului.

Conform Legii 82/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor în intravilanul localităţilor rurale distanţele între aliniamente vor fi de minimum 20 m pentru drumurile comunale.

Modernizarea străzilor în interiorul comunei Chilia Veche trebuie sa se realizeze în concordanţă cu intensitatea traficului şi cu funcţiile pe care le îndeplinesc:

- Străzi principale (cu două benzi de circulaţie pentru trafic în dublu sens) – cazul DC1 şi al axelor din zona centrală;

- Străzi secundare (cu o singură bandă de circulaţie pentru trafic de intensitate redusă).

Încadrarea în categorii a străzilor din localităţile rurale se face de către consiliile locale, pe baza studiilor de dezvoltare si organizare a traficului. Pentru întocmirea acestor studii, consiliile locale, împreuna cu Politia Rutieră, asigura recensământul periodic al traficului şi anchete de trafic origine/destinaţie.

Accesibilitatea localităţii în context zonal prezintă deficiente majore care sunt cauzate in primul rând de calitatea precara a carosabilului DC1 pe tronsonul Tulcea - Chilia Veche şi care face foarte dificil atât transportul mărfurilor cat şi cel de persoane. Izolarea comunei la nivel regional este una din cauzele dezvoltării cu mult sub potenţial din punct de vedere economic si turistic.

− Organizarea circulaţiei fluviale Se propune modernizarea punctelor de acostare existente, precum şi creşterea numărului punctelor de traversare a canalelor, acolo unde aceste traversări sunt necesare pentru accesibilitatea trupurilor de intravilan nou propuse.

De asemenea, este propusă înfiinţarea unui nou punct de traversare în zona satului Câşliţa, la sud-vest de acesta, pentru a facilita accesul în zona fără tranzitarea satului Chilia Veche.


132

11. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Programul de monitorizare a implementării P.U.G. are ca scop:

- urmărirea implementării P.U.G.-lui actualizat, a modului în care obiectivele specifice ale P.U.G.–lui sunt îndeplinite

- validarea concluziilor evaluării, adică de a urmări dacă corespunde natura, probabilitatea şi mărimea efectelor produse asupra mediului cu predicţiile prezentate în Raportul de Mediu (valabilitatea previziunilor privind impactul)

- de a verifica dacă sunt realizate măsurile propuse pentru compensarea efectelor adverse şi întărirea efectelor pozitive, specificate în Raportul de Mediu, eficacitatea măsurilor de compensare

- identificarea necesităţii modificării P.U.G. în vederea reducerii impactului asupra mediului sau a optimizării beneficiilor

Programul de monitorizare a implementării P.U.G actualizat cuprinde:

- evaluarea sistemului de monitorizare propus de P.U.G.

- recomandarea privind integrarea monitorizării indicatorilor de mediu relevanţi în proramul de monitorizare a P.U.G.

- propunere de măsuri de monitorizare suplimentare privind efectele asupra mediului

Deci, monitorizarea trebuie să urmărească atât rezultatele P.U.G. actualizat cât şi efectele asupra mediului.

In acest sens programul de monitorizare a efectelor asupra mediului propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante pe componente şi aspectele de mediu, axându-se pe acele componente de mediu şi domenii care cel mai probabil vor fi afectate de implementarea acestuia.

Progamul de monitorizare trebuie evaluat periodic, în special dacă situaţia generală sau orice altă influenţă asupra mediului este schimbată, fie luate în mod natural, fie măsurate în arealul considerat.

Conform art. 27 din HG 1076/2004 monitorizarea implementarii planului sau programului, in baza programului propus de titular, are in vedere identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acesteia asupra mediului, precum si efectele adverse neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare. Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului sau programului. Astfel, se recomanda ca programul de monitorizare a surselor de emisie si a componentelor de mediu posibil a fi afectate sa cuprinda trei etape:

- Etapa I – Pre implementare plan – pentru stabilirea starii de referinta a mediului

- Etapa II – Punerea in opera a lucrarilor – pentru corectarea (remedierea) poluarilor accidentale si pentru eliminarea surselor

- Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea starii mediului dupa terminarea lucrarilor cu starea de referinta initiala, pentru tinerea sub observatie si control a noilor surse de poluare aparute, in vederea interventiei rapide daca situatia impune.

De indeplinirea masurilor privind monitorizarea efectelor asupra mediului responsabilul principal este titularul planului, respectiv Primaria comunei Chilia Veche.


133

Program de monitorizare a efectelor asupra mediului relevant pentru P.U.G. – comuna Chilia Veche, jud. Tulcea

Obiectiv relevant pentru

mediu

Indicatori monitorizati Responsabili

Protectia calitatii apelor

Indicatori de calitate a apei potabile Modul de realizare a retelelor de alimentare cu apa, retelelor

de canalizare si statiei de epurare Modul de implementare a proiectelor privind sistemul de

canalizare Modul de realizare a canalizarii pluviale si preepurare a apei

pluviale inainte de evacuare in emisar Indicatori de calitate a apelor evacuate de la statia de epurare Modul de respectare a zonelor de protectie sanitara la

cursurile de apa de pe suprafata teritoriului administrativ

Titular PUG

Protectia calitatii aerului

Modul de respectarea a programului de intretinere periodica a carosabilului si a cailor pietonale in vederea diminuarii emisiilor de pulberi in suspensie care sunt generate de trafic

Modul de respectare a programului de reabilitari de drumuri si modernizarea retelei rutiere

Modul de respectare a utilizarii tehnologiilor moderne, nepoluante

Concentratii de poluanti în aerul ambiental în raport cu valorile limita pentru protectia populatiei, vegetatiei, ecosistemelor.

Titular PUG

Protectia calitatii solului

Modul de realizare a prevederilor programului de management al deseurilor

Modul de implementare a sistemului de colectare selectiva a tuturor categoriilor de deseuri de la populatie si realizarea infrastructurii necesare colectarea selectiva a deseurilor

Modul de eliminare al deseurilor Masuri incluse în planul de management al deseurilor în

legatura cu educarea cetatenilor pentru reducerea cantitatilor de deseuri.

Titular PUG

Protectia Biodiversitatii si a peisajului

Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate, realizarea de noi parcuri

Modul de respectarea a prevederilor legale cu privire la respectarea zonei de protectie a zonelor impadurite

Masuri incluse in planul de management al deseurilor în legatura cu prevenirea eliminarii necontrolate a deseurilor

Programe educationale adresate locuitorilor, cu privire la ocrotirea speciilor si a habitatelor protejate

Modul de distribuire a spatiilor plantate fata de functiunile locuinte, mixte si industriale

Titular PUG


134

Reducerea zgomotului

Elemente privind amplasarea si amenajarea cailor de circulatie perimetrale si interioare in raport cu necesitatile privind protejarea receptorilor sensibili (populatie, constructii) la zgomot si vibratii

Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuinte fata de sursele de zgomot si vibratii

Niveluri de zgomot în raport cu valorile limita

Titular PUG

Protectia populatiei si imbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea confortului, îmbunătăţirea sănătăţii umane

Modul de respectarea a prevederilor legislative cu privire la asigurarea suprafetei de spatiu verde pe locuitor

Modul de respectare a procentului de spatiu verde propus, amenajarea si intretinerea corespunzatoare a acestuia, precum realizarea perdelelor verzi de protectie pentru zonele incompatibile functional si cimitire.

Modul de asigurare a facilitatilor de agrement si educationale dezvoltate la nivelul comunei

Modul de realizare a cailor de comunicatii si transport Modul de extindere a zonelor de intravilan cu realizarea

infrastructurii necesare Monitorizarea optimizarii densitatii de locuire, concomitent

cu mentinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa.

Titular PUG

֍ Recomandari cadru pentru componenta de mediu apa Gospodarirea durabila a resurselor de apa Conceptia de gospodarire integrata a apelor imbina aspectele de utilizare a acestora cu cele de protectie a ecosistemelor naturale. Astfel, se au in vedere urmatoarele obiective:

a) Asigurarea alimentarii continue cu apa a folosintelor si in special a populatiei prin:

- utilizarea surselor de apa existente

- utilizarea rationala prin economisirea apei si reducerea pierderilor din sistemele de transport, retelele de distributie a apei, procese tehnologice si minimalizarea consumurilor specifice.

b) Imbunatatirea calitatii resurselor de apa la evacuare:

- reabilitarea retelelor de canalizare

- realizarea statiei de epurare

- identificarea si implementarea unor mijloace de prevenire, limitare si diminuare a efectelor poluarii accidentale

c) Reconstructia ecologica a apelor de suprafata:

- imbunatatirea si realizarea de habitate corespunzatoare conservarii biodiversitatii naturale

- asigurarea lucrarilor de regularizate, atunci cand este cazul, in scopul protectiei ecosistemelor acvatice

d) Reducerea riscului producerii de inundatii:

- acoperiri cu vegetatie, amenajare torenti

- atenuarea undelor de viitura prin: acumulari cu folosinte complexe, acumulari


135

nepermanente, poldere, zone de inundare dirijata, zone umede

- conservarea cursurilor naturale si reducerea lucrarilor de ingradire a pierderilor naturale ale cursurilor de suprafata

- imbunatatirea managementului luncilor inundabile prin interzicerea amplasarii constructiilor in zonele inundabile si evacuarea celor existente

- lucrari locale de aparare impotriva inundatiilor

- imbunatatirea prognozelor inundatiilor si a monitorizarii acestora

- imbunatatirea planurilor de actiune si interventie in caz de calamitati naturale

- evaluarea si modelarea locala a impactului schimbarilor climatice globale asupra ciclului natural al apelor de suprafata

֍ Recomandari cadru pentru componenta de mediu aer Evaluarea impactului activitatilor antropice asupra atmosferei trebuie facuta in conditiile realizarii urmatoarelor:

- crearea unei baze de date, anexata sistemului informational de mediu

- reducerea sub normele de emisie a evacuarilor de poluanti in atmosfera, pe baza principiului “poluatorul plateste”

- stabilizarea concentratiilor emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul care sa permita prevenirea interferentelor antropice periculoase cu sistemul climatic

֍ Recomandari cadru pentru componenta de mediu sol si gestiunea deseurilor - aplicarea planului regional si judetean de gestionare a deseurilor

- crearea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor

- implementarea unor instrumente economice locale a caror aplicare sa stimuleze activitatea de reciclare si reutilizare a deseurilor

- reconstructia ecologica a zonelor care au fost afectate de depozitarea deseurilor

- amenajarea unui spatiu frigorific pentru depozitarea deseurilor de origine animala

֍ Delimitarea orientativa a zonelor protejate si restrictiile generale pentru conservarea patrimoniului natural si construit

Zonele protejate naturale (Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi siturile Natura 2000) acoperă întregul teritoriu administrativ al comunei. Vor fi respectate prevederile planurilor de management ale zonelor naturale protejate.

Zonele protejate generate de patrimoniul cultural, stabilite prin prezentul P.U.G.:

- Siturile arheologice înscrise în Lista Monumentelor Istorice împreună cu zonele lor de protecţie, identificate în teren prin coordonate GPS. Autorizarea construirii în aceste zone trebuie să fie precedată de avizarea lucrărilor de Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Judeţului Tulcea şi trebuie să fie precedate de obţinerea Certificatului de descărcare de sarcină arheologică.

- Monumentele istorice, altele decât siturile arheologice, împreună cu zonele lor de protecţie. Aceste zone se vor institui odată cu clasare în L.M.I. a unor imobile (prezenta documentaţie propune clasarea a trei biserici – câte una în fiecare sat). Lucrările de construire în aceste zone, după stabilire, necesită aviz al DCCPCN – Judeţul Tulcea.


136

- Zone de protecţie ale unor obiective edilitare sau de gospodărie comunală – sunt stabilite şi reglementate conform prevederilor OMS nr. 536/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sunt instituite interdicţii temporare de construire în zonele unde este necesară elaborarea unor documentaţii de urbanism suplimentare de tip PUZ/PUD.

Sunt instituite interdicţii definitive de construire în zonele de protecţie a obiectivelor edilitare instituite conform OMS nr. 536/1997, modificat si completat ulterior.

Asigurarea protecţiei bunurilor de patrimoniu cultural imobil presupune reglementarea activităţilor umane pentru asigurarea unui echilibru între elementele existente şi cele adăugate. În acest sens la nivel naţional s-au avut în vedere următoarele acţiuni:

- adoptarea unor politici de amenajare a teritoriului care, fără a afecta integritatea bunurilor de patrimoniu cultural imobil, să le integreze în viaţa comunităţii umane;

- crearea unui cadru legal de aplicare a celor mai eficiente măsuri tehnico-administrative pentru identificarea, protejarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imobil;

- elaborarea de studii care să contribuie prin măsuri operaţionale la creşterea capacităţii statului de a se opune pericolelor care ameninţă integritatea patrimoniului cultural (Studii de delimitare a zonelor de protecţie aferente monumentelor, P.U.Z. zonă protejată etc.);

- înfiinţarea la nivel naţional şi judeţean a unor organisme pentru protecţia, conservarea şi punerea în valoare a bunurilor de patrimoniu cultural, precum şi a unor centre de formare a cadrelor specializate în acest domeniu.

Activitatea de amenajare a teritoriului reprezintă principalul cadru, instrument şi mecanism de aplicare şi respectare în teritoriu a prevederilor de protecţie specifică a patrimoniului cultural naţional. În acest sens există cadrul legal adecvat pentru stabilirea zonelor de protecţie aferente monumentelor istorice, precum şi a zonelor protejate ale acestora în cadrul documentaţiilor de urbanism.

Acte normative privind protejarea patrimoniului cultural construit:

- Legea nr. 5/2000 – privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III-a – Zone protejate

- Legea nr. 182/2000 – privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil

- Legea nr. 422/2001 – privind protejarea monumentelor istorice

- Legea nr. 350/2001 – privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

- Legea nr. 453/2001 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor

- Ordonaţa nr. 43/2000 – privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de inters naţional

- Ordonaţa nr. 47/2000 – privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial

- Ordonaţa de urgenţă nr. 228/2000 – privind protejarea monumentelor istorice

- Hotărârea nr. 730/2000 – privind stabilirea criteriilor şi condiţiilor de finanţare din sumele alocate de la bugetul de stat a unor lucrări la monumentele istorice aflate în proprietatea sau în folosinţa altor persoane fizice sau a unor persoane juridice, altele decât instituţiile publice

- Ordin al Ministrului Culturii nr. 2013/2000 – privind aprobarea criteriilor pentru clasarea


137

bunurilor culturale imobile în Lista monumentelor istorice

- Ordin al Ministrului Culturii nr. 2092/2000 – pentru aprobarea organizării Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, nepublicat.

֍ Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public Este interzisă autorizarea construcţiilor de orice fel (cu excepţia lucrărilor de apărare şi a lucrărilor de împrejmuire) în zonele şi pe parcelele afectate de riscuri naturale (în special de inundaţii, alunecări de teren şi eroziune).

Orice lucrare în aceste zone va fi precedată de elaborarea şi aprobarea unei documentaţii de tip P.U.D. / P.U.Z., însoţită de studii de specialitate, avizată conform legii.

În cazul în care prin studiile de impact nu se stabilesc alte distanţe, distanţele minime de protecţie sanitară, recomandate între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi unele riscuri sanitare, conform prevederilor Ordinului nr. 536/1997, modificat si completat ulterior, sunt următoarele:

− Ferme de cabaline 100 m

− Ferme de îngrăşătorii de taurine, până la 500 de capete 200 m

− Ferme şi îngrăşătorii de taurine, peste 500 de capete 500 m

− Ferme de păsări, până la 5.000 de capete 500 m

− Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete

şi complexe avicole industriale 1.000 m

− Ferme de ovine 100 m

− Ferme de porci, până la 2.000 de capete 500 m

− Ferme de porci între 2.000-10.000 de capete 1.000 m

− Complexe de porci cu peste 10.000 de capete 1.500 m

− Spitale veterinare 30 m

− Grajduri de izolare şi carantină pentru animale 100 m

− Abatoare, târguri de vite şi baze de recepţie a animalelor 500 m

− Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală 300 m

− Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, în funcţie de mărimea unităţilor zootehnice deservite 500 m

− Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin 1.000 m

− Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10.000 de capete 1.000 m

− Cimitire de animale, crematorii 200 m

− Staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti 300 m

− Staţii de epurare a apelor uzate industriale 200 m

− Paturi de uscare a nămolurilor 300 m

− Câmpuri de irigare cu ape uzate 300 m


138

− Câmpuri de infiltrare a apelor uzate şi bazine deschise

pentru fermentarea nămolurilor 500 m

− Depozite controlate de reziduuri solide 1.000 m

− Camere de tratare biotermică a gunoaielor 100 m

− Crematorii orăşeneşti de gunoi 1.000 m

− Autobazele serviciilor de salubritate 200 m

− Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport 50 m

− Cimitire 50 m.

Autorizarea executării construcţiilor sau a amenajărilor pe terenurile situate în zona de siguranţă a obiectivelor cu destinaţie specială, în zonele de siguranţă ale altor funcţiuni, precum şi a celor situate în zone de servitute pentru protecţia sistemelor de alimentare cu energie electrică, cu gaze naturale, cu apă, a conductelor de canalizare, a căilor de comunicaţie şi a altor lucrări de infrastructură se realizează în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare.

Autorizarea executării construcţiilor generatoare de riscuri se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Construcţiile ce prezintă un grad avansat de uzură şi implicit pericol în exploatare vor fi supuse unor programe de expertizare şi consolidare.


139

12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2005 care transpune Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA). Prezentul raport include evaluarea impactului prezent asupra mediului, starea actuala a factorilor de mediu cu efectele pozitive si negative, a evolutiei lor probabile in cazul neimplematarii sau al implementarii planului.

Realizarea actualizarii planului urbanistic general a derivat din necesitatea extinderii suprafetei locuibile in extravilan ca urmare a presiunii exercitate de nevoia de locuinte, a imbunatatirii calitatii factorilor de mediu, a starii de sanatate a populatiei. Realizarea acestor obiective a decurs din planurile si programele la nivel national, judetean si local.

Planul Urbanistic General este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului si de dezvoltare a localitatilor ce compun unitatea teritorial-administrativa de baza. Planurile Urbanistice Generale cuprind analiza, reglementari si regulament local de urbanism pentru intreg teritoriul administrativ al unitatii de baza. In acelasi timp, planul urbanistic general stabileste norme generale, pe baza carora se elaboreaza mai apoi in detaliu, la scara mai mica, planurile urbanistice zonale si apoi planurile urbanistice de detaliu.

Planul urbanistic general cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru comuna Chilia Veche. Titularul planului este Consiliul Local al comunei Chilia Veche.

Scopul P.U.G. îl reprezintă dezvoltarea comunei corelată cu potentialul zonei, necesitătile populatiei si programe regionale si nationale.

Obiectivele de utilitate publică stabilite prin Prezentul P.U.G.: 1. Introducerea in intravilan a suprafetei de 35,79 ha










Categorii generale de probleme abordate in cadrul Planului Urbanistic General: - optimizarea relatiilor localitatilor cu teritoriul lor administrativ si judetean - valorificarea potentialului natural, economic si uman - stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan - organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatie - stabilirea si delimitarea zonelor construibile - stabilirea si delimitarea zonelor functionale - stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire - stabilirea si delimitarea zonelor protejate - modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare - videntierea detinatorilor terenurilor si a modului de circulatie juridica a terenurilor - delimitarea suprafetelor pe care se preconizeaza realizarea obiectivelor de utilitate


140

publica - stabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a

constructiilor

Raportul de mediu a urmărit să evalueze impactul pe care îl va avea implementarea fiecărui obiectiv din P.U.G. asupra mediului si de a stabili măsuri de contracarare a oricărui posibil efect negativ. Pentru factorii de decizie din administratia publică a comunei, RAPORTUL DE MEDIU este un instrument care împreună cu PLANUL URBANISTIC GENERAL poate să sprijine fundamentarea deciziilor în implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investitiilor, să întărească si să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale comunei. Evaluarea strategică de mediu crează baza pentru:

- cresterea eficientei procesului decizional - realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului - intarirea sistemului de conducerea si a eficientei institutionale - o evaluare mai corectă a proiectelor

Raportul de mediu, prin evaluarea făcută, ajută la limitarea dintr-o fază incipientă a unor greseli în ceea ce priveste realizarea unor proiecte evitandu-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor.

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu; s-au stabilit măsuri de contracarare/minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului.

Evidentierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administratia publică în alegerea prioritatilor în dezvoltarea urbanistică a comunei.

Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs:

- analiza starii actuale a mediului în urma caruia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante; evaluarea a presupus analizarea modului în care P.U.G. contribuie la atingerea obiectivelor

- s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta ”0” si s-a concluzionat ca varianta definitiva va avea un efect general pozitiv, mai buna atat pentru mediu cat si din punct de vedere economic.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu si pe performantă – se asigură controlul implementării si eficacitatii masurilor prevazute în P.U.G. care isi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementării P.U.G. va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

Scopul final este ca implementarea planului si a legislaţiei naţionale să producă efecte pozitive la nivelul comunei Chilia Veche, judetul Tulcea.

În concluzie, apreciem că implementarea PUG pentru comuna Chilia Veche va avea un efect pozitiv asupra mediului, va duce la dezvoltarea durabilă a localitatii pe termen mediu si lung.


141

13. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Legislatia de mediu in vigoare

Delta Dunarii, Rezervatie a biosferei – Petre Gastescu, Romulus Stiuca

Enciclopedia Geografica a Romaniei – Dan Ghinea

Ghid de aplicare a procedurilor EIA/SEA/EA - Elena Giurea, Alexandru Nicoara, Florentina Florescu, Carmen Sandu

PUG comuna Chilia Veche (1999) – S.C. Săgetător S.R.L. Tulcea

Planuri urbanistice zonale (PUZ) şi Planuri urbanistice de detaliu (PUD) aprbate de CL com. Chilia Veche

Studiu de biodiversitate „Actualizare PUG com. Chilia Veche” – biolog Gabriel Banica

Planul Local de Actiune pentru Mediu judetul Tulcea, revizuit 2011

Planul de amenajare a teritoriului judeţean Tulcea (1995) – INCD Urbanproiect Bucureşti

Planul de amenajare a teritoriului zonal „Delta Dunării” (2008-2009) – INCD Urbanproiect Bucureşti

Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN) – secţiunile I-VI (aprobate până în prezent)

Planul de management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (2008) – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile – Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Master Plan pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (2004-2005) – Institutul Naţional Delta Dunării – Tulcea

Regulamentul cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

Raport privind starea mediului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii in 2008-ARBDD

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM)

Dihoru Gh., Negrean G., 2009. Cartea Rosie a plantelor vasculare din Romania, Edit. Academiei Romane, Bucuresti.

Donita N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris I.A., 2005. Habitatele din Romania, Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti.

Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994 – Plante rare, periclitate şi endemice în Flora României – Lista roşie, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Proceedings of Botanical Garden, Bucureşti (1993-1994): 173-197.

Gafta D., Mountford O. (coord.) et al., 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca.

Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru Gh., Sanda V., Mihăilescu S., 1994 – Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, Sinteze, Documente de Ecologie, Bucureşti, (1): 1-52.

Negrean G., 2001 – Lista roşie a plantelor din România existente în pajişti, inclusiv endemite şi subendemite (Tracheophyta) (pg. 30-57), în Ghid pentru identificarea şi inventarierea pajiştilor seminaturale din România, Sârbu Anca (ed.) & Coldea Gh., Sârbu I., Negrean G., 2001, Ed. “alo Bucureşti!, Bucharest, 58 pp.

Popescu A., Sanda V., Oroian S., 1997. Vegetatia Deltei Dunarii, Marisia, XXV (supliment), Muzeul Judetean Mures, Tirgu Mures.


142

Sanda V, Popescu A, Barabaş N, 1998. Cenotaxonomia şi caracterizarea grupărilor vegetale din România, Muz. de Şt. Nat. Bacău, Studii şi Comunic., Biol. veget., 14: 5-366.

Sanda V., 2002. Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din Romania, Edit. Vergiliu, Bucuresti.

Săvulescu T. (ed.), 1952-1976 – Flora României, vol. I-XIII, Edit.Academiei Române, Bucureşti.

http://www.mmediu.ro

http://www.ddbra.ro/

www.cjtulcea.ro

www.tulcea.djc.ro

www.natura2000.ro

http://www.mmediu.ro/

http://www.ddbra.ro/


143

14. ANEXE

14.1. Piese desenate

Plansa nr. 4.1 - Incadrare in teritoriu

Plansa nr. 4.2 - Situatia existenta

Plansa nr. 4.3 - Reglementari urbanistice

14.2. Avize

proiect - rezervatia biosferei delta dunarii de mediu_pug chilia veche final(1).pdf · probleme de...

Documents