REALIZAT DE COCÂRLEA VALENTIN

GRUPA 112

Instrumente utilizate în determinarea precipitaţiilor şi a nebulozităţii.

Clasele de nori

Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti

Cuprins:I. Instrumente utilizate în determinarea precipitaţiilor

1.Consideraţii generale2.Instrumente cu citire directă2.1. Pluviometrul de tip I.M.2.2. Pluviometrul de tip Tretyakov2.3. Efectuarea observaţiilor3. Aparate înregistratoatre3.1. Pluviograful de tip U.R.S.S3.2. Pluviograful de tip R. Fuess3.3. Pluviograful de tip Junkalor4. Efectuarea observaţiilor5. Întreţinere şi depozitare

II. Determinări asupra stratului de zăpadă1.Consideraţii generale2. Determinarea gradului de acoperire cu strat de zapada2.1. Determinarea caracterului asezarii stratului de zapada3. Determinarea grosimii stratului de zapada 4. Determinarea stucturii zăpezii

III. Ce sunt norii?IV. Determinarea şi notarea nebulozităţiiV. Bibliografie

I. Instrumente utilizate în determinarea precipitaţiilor

1. Consideraţii generale Precipitaţiile atmosferice reprezintă produsele finite ale condensării şi

sublimării vaporilor de apă, constituind totalitatea particulelor de apă lichidă şi solidă care cad din sistemele noroase şi ating suprafaţa Pământului.

Ele pot fi sub formă de:

Ploaie zăpadă lapoviţă burniţă măzăriche grindină.

Împreună cu depunerile pe suprafaţa terestră(rouă, brumă, chiciură, polei), alcătuiesc fenomenele hidrometeorice.

Atat cantitatea de apa provenita din precipitatii, cat si durata si intensitatea precipitatiilor reprezinta un interes deosebit in determinarile meteorologice.

Unitate de măsurăCantitatea de precipitatii se exprima in milimetri sau litri pe metru

patrat. 1 mm = 1l / m²

Pentru caracterizarea regimului precipitaţiilor se utilizează o serie de mărimi pluviometrice:

cantitatea de precipitaţii, exprimată în mm grosime strat de apă sau l/m² (un stratgros de 1 mm corespunde unei cantităţi de apă de 1 litru repartizată uniform pe osuprafaţă de 1 m²);

intensitatea precipitaţiilor , redă cantitatea de apă căzută într-o unitate de timp peo unitate de suprafaţă (l/m²/min). După intensitate, se deosebesc ploi torenţiale şinetorenţiale;

 zi cu precipitaţii, este considerată acea zi în care au căzut precipitaţii în cantităţimăsurabile (>0,1 mm);

cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore; numărul zilelor cu anumite cantităţi de precipitaţii;  frecvenţa zilelor cu anumite forme de precipitaţii (ploaie, zăpadă).

Determinările asupra precipitaţiilor vizează aprecierea felului, cantităţii, duratei şi intensităţii lor. Măsurarea cantităţii de apă, provenite din ploi şi ninsori, se efectuează cu pluviometrul , iar pentru înregistrarea continuă a cantităţii de apă căzută, precum şi a duratei şi intensităţii, se utilizează pluviograful

Instrumente

Cu citire directă Înregistratoare

PluviometruPluviograf

De tip I.M De tip Tretiakov Tip U.R.S.S.Tip R. Fuess

Tip Junkalor

Cu cupe basculante

Determinări asupra precipitaţiilor, nebulozităţii, dar şi a claselor de nori au loc în cadrul

Staţiei meteorologice

Fig. Nr. 1 Staţia meteorologică Vlădeasa

Platforma meteorologică

Fig. Nr. 2 Platforma meteorologicăFig. Nr. 3 Amplasarea instrumentelor

2. Instrumente cu citire directă2.1. Pluviometrul de tip I.M.

Pe platformele meteorologice se găsesc întotdeauna două pluviometre, care sefixează pe laturile de est şi de vest ale unui stâlp vertical de lemn, în centrul platformeimeteorologice, pe acelaşi aliniament cu pluviometrul Tretyakov şi pluviograful. Unul estedescoperit (pluviometru de serviciu), iar celălalt este de rezervă. În ultima perioadă, lastaţiile meteorologice există un al treilea pluviometru numit „pluviometru avertizor”.

Fig. Nr. 4 Pluviometru tip I.M.

2.2. Pluviometrul de tip Tretyakov

Este alcătuit din:

corpul pluviometric– vas cilindric confecţionat din tablă de zinc, terminat laextremitatea superioară printr-un inel de bronz cu muchie ascuţită. În interiorul lui estesudată o diafragmă tronconică al cărei orificiu se închide în semestrul cald cu o pâlnie pentru a reduce evaporarea apei colectate.

capac pluviometrului– se foloseşte la închiderea suprafeţei receptoare.

ecranul protector – alcătuit din 16 lamele metalice tăiate în formă de trapezeechilaterale, are forma unui trunchi de con cu baza mare îndreptată în sus.

trepiedul sau stâlpul. eprubeta pluviometrică

Fig. Nr. 5 Vasul pluviometrului

Fig. Nr. 5 Pluviometrul Tretyakov

2.3. Efectuarea observaţiilor

Se fac observatii referitoare la cantitatea de apa provenita din precipitatii la orele 7 si 19 in zilele cand s-a produs fenomenul.

In zilele de vara cu temperaturi ridicate de peste 25°C se fac determinari suplimentare imediat dupa incetarea caderii precipitatiilor.

3. Aparate înregistratoatre Pluviografele sunt aparate complexe, care, prin intermediul unor dispozitive automate, înregistrează continuu cantitatea, durata şi intensitatea precipitaţiilor. Ele pot fi zilnice sau săptămânale, după cum execută tamburul cu mecanism de ceas o rotire completă.Exista mai multe tipuri de pluviografe:

tip URSS tip R. Fuess tip Junkalor pluviograful cu cupe basculante

3.1. Pluviograful de tip U.R.S.S În alcătuirea sa intră un receptor, un

colector şi înregistratorul.

 Receptorul este un vas cilindric de metal, care se termină la partea inferioară cu o pâlnie, prin care precipitaţiile sunt canalizate spre colector..

 Pluviograma este divizată pe verticală prin linii ce marchează cantitatea de apăîntre limitele de 0-10 mm, iar pe orizontală prin linii care indică timpul în ore şi minute.

 Înregistratorul este reprezentat de un tambur cu un diametru mai mare, pe care sefixează diagrama de precipitatii numita pluviograma.

Fig. Nr. 7 Pluviograful tip U.R.S.S.

3.2. Pluviograful de tip R. FuessSe deosebeşte de pluviograful

model rusesc prin dimensiunile sale mai reduse.

3.3. Pluviograful de tip Junkalor Este foarte asemănător cu pluviograful

tip R. Fuess şi implicit cu pluviograful tip U.R.S.S.

4. Efectuarea observaţiilorMarcarea pe pluviogramă a

semnelor de timp se face la toate cele 4 ore de observatii, iar schimbarea pluviogramei la ora 19, indiferent daca a plouat sau nu.

5. Întreţinere şi depozitarePrin modul de construcţie, pluviografele

nu pot fi utilizate decât în sezonul cald,astfel că, toamna înainte de producerea îngheţurilor, acestea se demontează, se curăţă şise păstrează în magazia staţiei meteorologice până în primăvară, când observaţiile sereiau.

II. Determinări asupra stratului de zăpadă1. Consideraţii generale

Stratul de zapada este un fenomen caracteristic zonelor reci si temeperate ale globului terestru. Grosimea si durata lui se afla in raport cu latitudinea si altitudinea locului.

Se fac observaţii asupra: 1. gradului de acoperire2. grosimii stratului de zapada3. structurii zapezii

2. Determinarea gradului de acoperire cu strat de zapada- se efectueaza zilnic la ora 07 sau mai tarziu,cand lumina zilei devine suficienta-determinarile sunt vizuale- gradul de acoperire se exprima in zecimi

2.1. Determinarea caracterului asezarii stratului de zapada1) uniform 2) moderat neunifor33) foarte neumiform

4) cu pete de sol,fara zapada5) numai pe alocuri

3. Determinarea grosimii stratului de zapada - puternic influentata de actiunea vantului si prezenta diferitelor obstacole- se determina cu 3 rigle fixe dispuse incat sa formeze un triunghi ecilateral cu laturi de 10 m.

Rigla fixă de zăpadă-sunt in numar de 3 si sunt numerotate pentru a fi citite in ordine-observatiile se efectueaza in fiecare dimineata dupa determinarea gradului de acoperire- citirile se fac de la 2-3 m distanta

4. Determinarea stucturii zăpezii- se realizeaza odata cu determinarea densitatii zapezii si se imscrie in rubricile corespunzatoare ale regsitrului RM-IM .

Caracteristici privind structura zapezii0 - zapada proaspata,in pulbere1 - zapada proaspata,afânata2 - zapada proaspata, lipicioasa3 - zapada veche4 - zapada veche, densa5 - zapada veche, umeda

6 - crusta de zapada care nu este in contact cu zapada de sub ea7 - zapada densa cu crusta la suprafata8 - zapada umeda cu crusta la suprafata9 - zapada inghetata,compacta

Fig. Nr. 8 Riglă fixă de zăpadă

III. Ce sunt norii?Norii reprezinta produsele primare ale condensarii sau sublimarii

vaporilor de apa in atmosfera libera, alcatuind, ca si ceata, un sistem vizibil din particule minuscule de apa sau din cristale fine de gheata aflate in suspensie.

Diversitatea proceselor de geneza a norilor face dificila clasificarea lor. Au existat mai multe incercari de clasificare inca de la niceputul secolului al XIX-lea. In present, statiile meteorologice din Romania folosesc Atlasul international de nori, volumul II, editat de OMM la Geneva in 1956 si reeditat in INMH la Bucuresti, in anul 1983.

Criteriile care stau la baza diferitelor clasificari ale sistemelor ronoase sunt: forma, inaltimea, geneza si structural orI mirofizica. In functie de structura microfizica, norii se grupeaza in trei categorii:

nori de apa (alcatuiti din picaturi de apa, uneori amestecate cu picaturi supraracite)

nori de gheata (alcatuiti din cristale sau particule de gheata)

nori mixti, alcatuiti dintr-un amestec de picaturi de apa supraracita si particule de gheata

Stratus Stratocumulus Altocumulus

Cirrus Cirrostratus Cirrocumulus Nimbostratus Cumulonimbus

Altostratus Nimbostratus Cumulonimbus Cumulus

Nori josi, de inaltime mica, pana la 2000 m

Fig. Nr. 9 Nori StratusStraturi subtiri de nori, care se formeaza la mai putin de 2km deasupra pamantului. Asemeni unei paturi groase peste Pamant, ei aduc zilele negre, gri si, uneori, aduc si burnita.

Fig. Nr. 10 Nori Nimbostratus Un strat foarte gros si intunecat de nori care aduc

ploaia. (Nimbus este termenul latin pentru „ploaie")

Fig. Nr. 11 Nori Cumulus Nori mari, albi si pufosi, care plutesc pe cer in zilele insorite. De

obicei, inseamna vreme buna.

Fig. Nr. 12 Nori Stratocumulus Nori cumulus presati laolalta in straturi.

Fig. Nr. 14 Nori Altocumulus Randuri de nori in forma de role lungi.

Nori mijlocii, de inaltime medie, intre 2000 si 6000m

Fig. Nr. 15 Nori Altostratus Nori subtiri, gri, stratificati care arata ca un val deasupra

soarelui.

Fig. Nr. 16 Nori Cirrus Nori lungi, subtiri, inmanunchiati, adesea numiti "coada iepei".

Nori inalti, intre 6000m si 12000m

Fig. Nr. 17 Nori Cirrocumulus Randuri de nori lungi, subtiri, care seamana cu solzii unui peste sau cu 

valurile de apa.

Fig. Nr. 18 Nori Cirrostratus Acesti nori formeaza straturi subtiri si inalte, care dau impresia

unui halou in jurul soarelui sau a lunii.

Fig. Nr. 19 Nivelurile caracteristice unui nor in formare

IV. Determinarea şi notarea nebulozităţii

Nebulozitatea reprezinta gradul de acoperire cu nori a boltii ceresti la un moment dat, intr-o localitate sau intr-o regiune. Este o observatie vizuala ce se exprima in zecimi sau in optima, in care se considera bolta cereasca un intreg impartit imaginar in zece parti egale (climatic) sau in opt parti egale (sinoptic), apreciindu-se cate parti din acest intreg sunt acoperite cu nori.

Unitatea de măsură pentru nebulozitate este: zecimea de boltă cerească.

Nebulozitatea poate fi totala, intelegand prin aceasta acoperirea data de toti norii dezvoltati in profil vertical si partiala, data numai de norii inferiori. In registrul de observatii meteorologice, nebulozitatea se inscrie sub forma de fractie – la numitor notandu-se valoarea nebulozitatii partiale, iar la numarator pe cea a nebulozitatii totale.

Noaptea, nebulozitatea se determina in raport cu aprecierea boltii ceresti in care nu se vad stelele, sau in cazul existentei norilor Cirrus, acestea se vad foarte slab.

Unele dificultati in determinarea nebulozitatii apar in noptile intunecoase, fara luna, cand exista nori Cirrus sau Altostratus subtiri, prin care stelele dau o luminozitate slaba. In acest caz, se va tine seama de aspectul cerului si forma norilor existenti inaintea aparitiei intunericului.

V. Bibliografie Ciulache, S., Ionac Nicoleta, (2007),

Esenţial în meteorologie şi climatologie, Editura Universitară, Bucureşti.

Tişcovschi, A., Diaconu, D., (2004), Meteorologie şi Hidrologie- Lucrări practice, Editura Universitară, Bucureşti.

http://vremea.meteoromania.ro/taxonomy/term/16