proiectare asistata de calculator acad
DESCRIPTION
Proiectarea in AutoCadTRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XII -a
PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR
DOMENIU: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMNNIVEL: 3CALIFICARE: TEHNICIAN DESIGNER MOBILĂ ŞI AMENAJĂRI INTERIOARE
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
MECI–CNDIPT / UIP
AUTOR: ing. ANDREI GRIGORESCU – prof. gr. I, Grup Şcolar Forestier Curtea de Argeş
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
2
CUPRINS
1. Introducere……………………………………………………………………….............5
2. Competenţe şi obiective specifice modulului ………………………….................. 8
3. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de
practică....................................................................................................................9
3.1. Ce este AUTOCAD – ul ?
4. Modalitatea de organizare a practicii/laboratorului................................................11
4.1. Formarea prin practică..............................................................................11
4.2. Roluri şi responsabilităţi ale elevului pe timpul desfăşurării orelor de
practică/laborator........................................................................................................12
5. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii....13
5.1. Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ............................13
5.2. Măsuri de protecţie a muncii care se pot lua în sălile de lucru şi în
laboratoare......................................................................................................14
6. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii / laboratorului...15
6.1. Exerciţii - UC 20, C 1, Lansează în execuţie programul AUTOCAD.......16
6.2. Exerciţii - UC 20, C 2, Organizează o sesiune de lucru în AUTOCAD... 22
6.3. Exerciţii - UC 20, C 3, Utilizează tehnici de lucru în AUTOCAD..............29
6.4. Exerciţii - UC 20, C 4, Reprezintă desene simple în plan, utilizând
AUTOCAD................................................................................................33
6.5. Exerciţii - UC 20, C 5, Reprezintă tridimensional obiecte simple în
AUTOCAD................................................................................................41
6.6. Exerciţii recapitualtive .............................................................................46
7. Modalităţi de evaluare a activitaţii practice a elevului ..........................................51
7.1. Organizarea procesului de predare-învăţare-evaluare ............................51
7.2. Sugestii pentru creşterea eficienţei învăţării şi evaluării elevilor .............52
8. Anexe.................................................................................. .................................53
8.1. Model de pagină de jurnal ........................................................................53
8.2. Fişe conspect...........................................................................................55
8.3. Acord de practică .....................................................................................63
8.4. Fişă de observaţie ....................................................................................65
8.5. Fişe de evaluare ......................................................................................66
8.6. Fişă pentru înregistrarea progresului elevului..........................................68
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.7. Evaluarea activităţii elevului în perioada de practică/laborator de
specialitate ......................................................................................................69
8.8. Evaluarea locului de instruire practică/laborator de către elev.................71
8.9. Fişă de evaluare a instructorului/îndrumătorului de către elev.................72
8.10. Etape de pregătire şi desfăşurare a practicii/laboratorului......................73
8.11. Instrumente de lucru – prezentare, utilizare, importanţă........................78
9. Bibliografie.............................................................................................................85
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
4
Materialul auxiliar de invăţare elaborat pentru acest modul este conceput astfel
încât să respecte indicaţiile unui ghid de practic.
El reprezintă un instrument de lucru în unităţile de învăţământ, atât pentru elevi
cât şi pentru instructorii de practică deoarece:
- pune la îndemâna celor interesaţi informaţii utile şi o metodologie compactă
de îndrumare, instruire, evaluare şi supervizare a pregătirii practice a elevilor
şi are ca scop îmbunătăţirea permanentă a calităţii şi eficienţei procesului
instructiv educativ;
- conţine o prezentare a obiectivelor generale şi specifice ale pregătiri elevilor;
- include o descriere a rolurilor şi responsabilităţilor tuturor celor implicaţi în
acest proces – elevi, îndrumători de practică, instructori la locul de muncă.
Această descriere trebuie interpretată ca o serie de sugestii cu privire la organizarea
activităţilor practice, care să asigure o pregătire cât mai unitară a tuturor elevilor
unităţii şcolare. De asemenea sunt formulate şi câteva recomandări cu privire la
întocmirea jurnalului de practică.
La Ghid sunt anexate: acorduri de practică, fişe de evaluare a activităţii elevului,
fişă de evaluare a locului de practică, model de pagină de jurnal, fişe de lucru.
- Acordul de practică este baza formală de colaborare a unităţii şcolare cu
agenţii economici sau instituţiile care oferă locuri de instruire practică elevilor. Acest
acord se încheie între unitatea şcolară, elev, instructor de practică şi instituţii sau
agenţii economici. Acordul va preciza obiectivele de învăţare ale catedrei,
competenţele ce trebuiesc relizate de elevi şi activităţile specifice de îndeplinire a
acestor obiective stabilite de comun acord de către toţi cei interesaţi.
- Fişa de evaluare a activităţii elevului trebuie completată de către instructorul
de practică şi este destinată aprecierii activităţii elevului pe timpul perioadei de
practică.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
1. Introducere
- Fişa de evaluare a locului de practică trebuie completată de către elevul
practicant şi este destinată verificării implicării unităţii şcolare la obiectivele de
învăţare stabilite în acordul de practică.
- Jurnalul de practică este un instrument de lucru prin intermediul căruia elevul
reflectează zilnic asupra activităţilor desfăşurate, precum şi asupra dificultăţilor şi
reuşitelor din timpul practicii.
- Studiul de caz este realizat de căte elev. El constituie o procedură de integrare a
mai multor modalităţi de culegere a materialului ( observaţie, lucru individual, etc.)
prin abordarea unei tematici.
Acest ghid de practică este destinat elevilor şi profesorilor de specialitate
care predau la nivelul trei, pe ruta directă a liceului tehnologic - ciclul superior, prin
care se asigură obţinerea calificării de tehnician designer mobilă şi amenajări
interioare
O pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie, şi
anume: comunicare în limba modernă, gândire critică şi rezolvare de probleme,
managementul relaţiilor interpersonale, utilizarea calculatorului şi prelucrarea
informaţiei, comunicare, dezvoltarea carierei profesionale, procesarea datelor
numerice, iniţierea unei afaceri.
Modulul Proiectare asistată de calculator este integrat în pregătirea pentru
clasa a XII-a, alături de modulele: geometria formelor, tehnici de marketing,
ambientul spaţiului amenajat, conceptul de design, documentaţia tehnică de execuţie
pentru produse din lemn.
În prima parte, veţi găsi enumerate criteriile de performanţă pe care trebuie să
le atingeţi după parcurgerea programei prevăzute la unitatea de competenţă tratată,
competenţele urmărite, noţiuni despre AUTOCAD, modalităţi de organizare a
practicii, rolurille şu responsabilităţile elevilor.
Partea a doua conţine informaţii pentru elevi privind organizarea procesului de
predare-învăţare-evaluare, activităţi de învăţare, soluţii ale activităţilor,modele de
pagini de jurnal, modele de acorduri de practică, modele de fişe de evaluare a
pracicii, fişe de observaţie, bibliografie şi site–uri.
Sarcinile de lucru sunt propuse în ordine crescătoare de dificultate iar
rezolvarea acestora se va face sub îndrumarea profesorului îndrumător, în funcţie de
nivelul de cunoştinţe la care a ajuns fiecare elev.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Trebuie să obţineţi informaţii din surse bibliografice de specialitate.
Vă propunem utilizarea unor metode active / interactive: studiul de caz,
dezbateri, autoevaluare, demonstraţia, întocmirea de portofolii, etc. Probele practice
trebuie să demonstreze că elevul este capabil să se integreze în viitor în cadrul
activităţilor agenţilor economici de profil.
Accesul în laborator şi la agenţii economici (pe timpul practicii) pentru
identificarea şi cunoaşterea metodelor de lucru pe calculator este esenţial pentru ca
elevii să execute corect şi eficient sarcinile de lucru.
Foarte important !
Înainte de a trece la rezolvarea activităţilor propuse, citiţi cu atenţie sarcinile
de lucru!
Cereţi sprijin îndrumătorului ori de câte ori este nevoie, în rezolvarea
sarcinilor!
Evaluarea trebuie să ofere fiecărui elev şansa de a reuşi!
Profesorul va ţine evidenţa aplicaţiilor rezolvate de către elevi şi a
activităţilor desfăşurate şi va evalua progresul realizat!
Toate aceste materiale vor ajuta în întocmirea unui portofoliu al elevului!
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic2. Competenţe şi obiective specifice
modulului7
Pentru formarea competenţelor tehnice specializate ale acestui modul,
profesorul vă propune activităţi practice prin care să demonstraţi că sunteţi capabili
să lansaţi în execuţie programul AUTOCAD, să organizaţi o sesiune de lucru, să
utilizaţi tehnici de lucru în acest program, să reprezentaţi desene simple în plan, să
reprezintaţi tridimensional obiecte simple în AUTOCAD. Competenţele pe care
trebiue să le atingeţi în urma parcurgerii acestui modul sunt enumerate în schema de
mai jos:
Pentru verificarea atingerii competenţelor vizate este necesară susţinerea unor
probe practice de evaluare prin care să demonstraţi că sunteţi capabil să atingeţi
obiectivele:
- Să utilizaţi ecranul de lucru al programului AUTOCAD, să folosiţi fişierele de
comenzi şi să utilizaţi meniurile grafice
- Să stabiliţi limitele desenului, sistemul de coordonate şi unităţile de măsură
- Să măriţi sau să micşoraţi suprafaţa selectată,
- Să salvaţi desenul executat şi să închideţi sesiunea de lucru
- Să selectaţi punctele şi obiectele, să stabiliţi culoarea, tipul şi grosimea liniei, să
modificaţi proprietăţile obiectelor
- Să executaţi în plan desene simple, să haşuraţi suprafeţe secţionate şi să cotaţi
desenul, să vizualizaţi obiecte tridimensionale conform criteriilor de performanţă
- Să desenaţi obiecte obiecte tridimensionale, conform criteriilor de performanţă
- Să editaţi obiecte obiecte tridimensionale, conform criteriilor de performanţă.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
1. Lansează în execuţie programul AUTOCAD
2. Organizează o sesiune de lucru în AUTOCAD
3. Utilizează tehnici de lucru în AUTOCAD
4. Reprezintă desene simple în AUTOCAD
5. Reprezintă tridimensional obiecte simple în AUTOCAD
8
Având în vedere cerinţele agenţilor economici privind elaborarea
documentaţiei tehnice de către persoane cu competenţe în acest domeniu este
necesar ca orele de laborator sau de instruire practică să se desfăşoare direct în
cadrul laboratoarelor sau atelierelor de proiectare.
Instruirea practică şi orele de laborator la modulul Proiectare asistată de
calculator, calificarea Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare,
domeniul fabricarea produselor din lemn, se poate executa la orice agent
economic din zonă care are în structura organizatorică ateliere de proiectare.
Având în vedere programa şcolară pentru acest modul şi competenţele
necesare a fi însuşite, aplicaţiile practice sunt cu caracter general şi deci pot fi
dobîndite la orice loc de muncă prevăzut cu calculatoare şi programe AUTOCAD.
Singurele obstacole ar fi disponibilitatea acestor locuri de instruire din cadrul
agentului economic şi receptivitatea agenţilor pentru pregătirea viitoarelor cadre.
3.1. Ce este AUTOCAD - ul ?
AUTOCAD este cel mai răspândit mediu de grafică şi proiectare asistată de
calculator. În anul 1982, rula prima versiune a acestuia, denumită "MicroCAD",
utilizată pe calculatoare cu procesor Intel 8080. Cel mai popular produs soft al firmei
americane Autodesk a ajuns acum la versiunea denumita AUTOCAD 2009. A cucerit
America, apoi Europa şi Australia. Este tradus în 18 limbi ale globului. Are milioane
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
3. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practică
9
de utilizatori licenţiaţi pe toate continentele, în mari companii industriale sau de
construcţii, şn universităţi şi firme de proiectare. Are milioane de fani, ţnscrisi în
cluburi. Are reviste dedicate, şcoli speciale de instruire, congrese specializate. Are un
format soft recunoscut pe mapamond, *.dwg, compatibil cu aproape orice mediu de
proiectare asistata de calculator.
AUTOCAD este o poarta spre lumea virtuală şi în acelaşi timp un instrument
esenţial de modelare a acestei lumi.
AUTOCAD este un produs soft profesional, destinat proiectanţilor profesionişti
din toate domeniile tehnice, arhitecţilor şi cercetătorilor ştiinţifici din diverse
specialităţi. Mediul AUTOCAD crează condiţii optime de dezvoltare a proiectelor
tehnice din cele mai variate domenii. De aceea, AUTOCAD este folosit de cea mai
diversă familie de proiectanţi, din cele mai diverse domenii tehnice de activitate.
Datorită extinderii sale mondiale, mediul AUTOCAD este aprofundat in universităţile
tehnice, în cele de arhitectură, în medicină, geografie şi astronomie. Pregătirea
pentru viitor în domeniul tehnic include aproape evident şi componenta AUTOCAD.
În timp s-au folosit mai multe versiuni AUTOCAD, astăzi existând posibilitatea
utilizării în paralel la unii agenţi economici a uneia din ultimele patru versiuni: 1982
decembrie - Version 1.0 (Release 1) ; 1983 aprilie - Version 1.2 (Release 2) ;1983
August - Version 1.3 (Release 3) 1983; octombrie - Version 1.4 (Release 4); 1984
octombrie - Version 2.0 (Release 5); 1985 mai - Version 2.1 (Release 6); 1986 iunie -
Version 2.5 (Release 7); 1987 aprilie - Version 2.6 (Release 8); 1987 septembrie -
Release 9; 1988 octombrie - Release 10; 1990 octombrie - Release 11 ] ;1992 iunie -
Release 12; 1994 noiembrie - Release 13; 1997 februarie - Release 14; 1999 martie
- AutoCAD 2000 (R15.0); 2000 iulie - AutoCAD 2000i (R15.1); 2001 iunie - AutoCAD
2002 (R15.6); 2003 martie - AutoCAD 2004 (R16.0); 2004 martie - AutoCAD 2005
(R16.1); 2005 martie - AutoCAD 2006 (R16.2); 2006 martie - AutoCAD 2007 (R17.0);
2007 martie - AutoCAD 2008 (R17.1); 2008 martie - AutoCAD 2009 (R17.2).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
4. Modalitatea de organizare a practicii / laboratorului10
4.1. Formare prin practică
Profesia de tehnician designer mobilă şi amenajări interioare, foarte
actuală şi în acelaşi timp foarte complex, necesită ca de la bun început accentul să
fie pus pe pregătirea complexă a viitorilor specialişti, pe îmbinarea armonioasă a
pregătirii lor teoretice cu pregătirea practică. Necesitatea pregătirii practice a elevilor
de la calificarea Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare este determinată
de însăşi natura acestei profesii; o profesie umanistă cu responsabilităţi deosebite
faţă de natura umană şi de mediul în care se desfăşoară destinul unor vieţi omeneşti.
Elevul, viitor designer mobilă şi amenajări interioare trebuie să fie conştient de
specificul acestei profesii, care necesită ca el să fie înzestrat cu anumite aptitudini
dar să dobândească altele noi, în special capacitatea de determinare a valorilor
practic-utilitare ale mobilei contemporane şi a valorilor constructive şi estetice ale
acestora, capacitatea de a organiza funcţional şi estetic interioarele locuinţelor şi a
altor spaţii.
Instruirea practică la calificarea tehnician designer mobilă şi amenajări
interioare este organizată ca practica semestrială ( trei ore pe săptămână în
fiecare semestru, 31 de ore instruire teoretică şi 93 ore de laborator tehnologic).
În procesul de instruire practică – laborator tehnologic, sunt implicaţi :
- elevii, avînd responsabilitatea de a realiza cu succes obiectivele instruireii
practice;
- instructorii de practică – cadre didactice cu o bună pregătire în acest
domeniu;
- coordonatorul comisiei metodice de specialitate ;
- managerul unităţii de învăţământ.
Agentul economic la care efectuaţi stagiul de practică comasată
desemnează un tutore care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi
dobândirea de către voi a competenţelor profesionale planificate pentru perioada
stagiului de pregătire practică şi precizate în portofoliul de practică.
Tutorele desemnat de agentul economic:
urmăreşte respectarea calendarului pregătirii timpului de lucru şi orarul;
urmăreşte dacă efectuaţi acţiuni care să conducă la formarea competenţelor
profesionale planificate;
efectuează instructajul periodic specific fiecărui loc de muncă;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
11
participă la monitorizare, evaluare formativă şi sumativă alături de maistrul
instructor;
verifică şi avizează însemnările prezentate de voi în jurnalul de practică;
anunţă şcoala de imposibilitatea desfăşurării activităţii practice cauzată de
eventualele disfuncţionalităţi sau defecţiuni apărute pe flux .
Etapele de desfăşurare a pregătirii practice sunt prezentate în anexa 8.10.
4.2. Roluri şi responsabilităţi ale elevului pe timpul desfăşurării
orelor de practică / laborator
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Ca beneficiar al procesului de învăţare practică elevul trebuie:- să conştientizeze faptul că este responsabil pentru calitatea propriei pregătiri
practice,- să manifeste interes real faţă de oportunuzăţile de învăţare oferite de şcoală.
Ca reprezentant al unităţii sistemului de învăţământ, prin cunoştinţe, comportament şi atitudine faţă de învăţare practică, elevul va avea în vedere :
- Să aplice cunoştinţele teoretice în practică,- Să respecte instituţia de profil, programul precum şi cerinţele formulate de
instructoreul de practică/laborator,- Să ţineră cu rugozitate jurnalul de practică/laborator,- Să evalueze corect loculul de instruire.
Ca reprezentant al propriilor interese elevul are responsabilităţi privind :- acordarea întregii atenţii pregătirii practice şi de laborator,- comunicarea ideilor şi preocupărilor sale echipei cu care lucrează,- reafirmarea statutului sau atunci când este necear,- îndeplinirea sarcinilor care îi sunt date de către instructorul de practică.
Ca reprezentant al unităţii şcolare elevului i se cere :- să aibă o ţinută corespunzătoare,- să asigure menţinerea unei relaţii de colaborare între unitatea şcolară şi
agenţii economici. Ca reprezentant al intereselor beneficiarilor activităţilor de instruire, elevul
trebuie:- să ceară sprijin instructorului de practică ori de câte ori simte nevoia,- să apere cu precădere interesele tuturor factorilo implicaţi în procesul de
instruire,- să se informeze în permanenţă în legătură cu cerinşele de pe piaţa muncii,
noile prevederi legale de care pot beneficia,- să se preocupe de îmbunătăţirea calităţii srviciilor oferite.
5. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii
12
5.1. Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
Înainte de începerea stagiului de practică, agentul economic are obligaţia de
a vă face instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă, în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Agentul economic va lua măsurile necesare
pentru securitatea şi sănătatea în muncă a voastră, precum şi pentru comunicarea
regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale.
Agentul economic are obligaţia de a vă asigura accesul liber la serviciul de
medicina muncii, pe durata derularii pregătirii practice.
Pe parcursul stagiului de practică veţi beneficia de legislaţia privitoare la
accidentele de muncă pe toata durata efectuării pregătirii practice. În cazul unui
accident, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru, agentul economic
înştiinţează asiguratorul cu privire la accidentul care a avut loc.
În primele ore de instruire practică veţi primi informaţii privin legislaţia în
domeniu, normele de prevenire a accidentelor de muncă, normele de prevenire şi
stingere a incendiilor şi modalităţi de acordare a primului ajutor în caz de accidente,
în conformitate cu următoarele acte normative:
HG 234 din 16.02.2006 - Ucenicia la locul de munca,
Legea 279 din 05.10.2005 Ucenicia la locul de munca,
Legea protecţiei muncii nr 319 / 2006,
Normele generale de protecţie a muncii ed. 2002,
NSSM nr 111 privind utilizarea energiei în medii normale,
Ordin nr 599 / 1998 privind prescripţiile minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă,
NSSM nr 36 pentru laboratoare O.G. – MI nr 775 / 2001 – pentru aprobarea
Normelor Generale de PSI,
O.G. nr 2 / 2001 – privind regimul juridic al contravenţiilor , publicată în M.O.
410 / 2001.
5.2. Măsuri de protecţie a muncii care se pot lua
în sălile de lucru şi în laboratoare
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
13
lucrările la care se utilizează curent electric, vor fi efectuate numai de către
profesorul de specialitate, ajutat eventual de un laborant, cunoscător al
lucrărilor de laborator şi al normelor de protecţie a muncii;
Planul de desfăşurare al lucrărilor va fi dinainte stabilit iar personalul va fi
instruit în prealabil;
De la locul unde se desfăşoară lucrările se vor îndepărta toate obiectele care
nu sunt necesare;
Pardoseala din jurul unde se desfăşoară experienţele trebuie să fie uscată sau
acoperită cu un covor izolant;
Masa de lucru trebuie să fie suficient de mare pentru a permite plasarea în
bune condiţii a întregului aparataj;
Alimentarea de la reţea se va face de la un tablou cu siguranţe fuzibile
calibrate sau întrerupătoare automate;
În cazul când se foloseşte o priză, aceasta va fi în prealabil verificată şi
asigurată prin siguranţe fuzibile;
Părţile metalice ale aparatelor care ar putea intra accidental sub tensiune vor fi
legate la pământ;
Cablurile electrice utilizate vor fi obligatoriu în bună stare, perfect izolate şi
corespunzătoare tensiunilor folosite în lucrările respective;
Realizarea montajului sau a oricărei modificări a montajului existent se va face
cu întregul aparataj scos de sub tensiune;
Înainte de conectarea instalaţiei la sursa de curent, se va face o ultimă
verificare a aparatelor, legăturilor, izolaţiei, etc;
Spaţiile de instruire vor fi prevăzute cu afişe sugestive, placarde şi instrucţiuni
referitoare la electrosecuritate.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
6. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii / laboratorului
14
1. Exerciţii
Citiţi cu atenţie toate cerinţele fişelor de lucru, de evaluare sau de
autoevaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi.
Dacă aveţi vreo neclaritate legată de cerinţe, cereţi lămuriri
suplimentare evaluatorului înainte de a începe rezolvarea.
Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de
echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvării cerinţelor.
Rezolvaţi toate cerinţele cerute.
Exerciţii ( UC 20, C 1, Lansează în execuţie programul AUTOCAD)
Exerciţiul 1 – Probă practică – Recunoaşterea zonelor în cadrul ecranului.
Aveţi la dispoziţie la calculatorul pe care este instalat programul AUTOCAD.
Rezolvaţi următoarele sarcini de lucru:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
ATENŢIE !!
15
a. Recunoaşteţi zonele de lucru din partea superioară a ecranului:
A Zone de lucru Observaţii ale instructorului de practică
Sigur Nesigur Evaluator Data
1 Linia de titlu
2 Meniurile derulante – comenzile
programului
3 Linia de comenzi standard
4 Linia de alegere a spaţiului de lucru
5 Linia de afişare şi modificare rapidă a
proprietăţilor obiectelor
6 Linia de afişare şi modificare a stilurilor
pentru text
b. Recunoaşteţi zonele de lucru din partea inferioară a ecranuluişi din cadrul
ecranului:
A Zone de lucru Observaţii ale instructorului de practică
Sigur Nesigur Evaluator Data
1 Linia de comandă
2 Linia de stare
3 Meniurile grafice
4 Ferestrele
5 Zonele de desenare
6 Afişarea meniului de acces
rapid
Exerciţiul 2 – Probă practică – Descrierea şi folosirea modalităţilor de
transmitere a comenzilor
Îndepliniţi următoarelor sarcini:
1. Utilizaţi şi explicaţi rolul fiecărei comenzi din tabelul de mai jos.
Pictograma Nume Observaţii ale instructorului de practică
Corect Incorect Evaluator
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
16
New
Open
Save
Print preview
Spelling
Cut
Copy
Paste
Match
Properties
Undo, Redo
Launch Browser
Osnap
UCS
Distance
Redraw View
Aerial View
Named View
Pan
Zoom
Zoom Window
Exerciţiul 3 – Probă practică – Selectarea comenzii din meniurile grafice
Realizaţi selectarea comenzilor de modificare a transparenţei unei imagini,
din meniul Modify şi completaţi tabelul de mai jos. Comparaţi rezultatele cu ale
colegului de grup şi comentaţi rezultatele.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
17
Clasa....................... Data .........................
Nr.
crt
Comenzi efectuate Autoevaluare Comentarii
Corespunzător Necorespunzător
1
2
3
4
Nume elev………………………………………………………
Exerciţiul 4 – Studiu de caz – Utilizarea meniurilor grafice
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
18
Rezolvaţi sarcinile de lucru a şi b.
După îndeplinirea sarcinii evaluatorul va completa una din cele două fişe de
evaluare, în funcţie de sarcina dată (a sau b) anexa 8.5.
a – Selectaţi comenzile de modificare a transparenţei unei imagini şi faceţi o
scurtă prezentare a modului de selectare din meniul Modify.
b – Analizaţi fotografia de mai jos şi răspundeţi următoarelor întrebări:
- Ce se prezintă în figură ?
- Ce meniu grafic este selectat?
- Care sunt etapele selectării?
- Efectuaţi selectarea.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
19
Exerciţiul 5 - Fişă de autoevaluare – Lansarea în execuţie a programului
AUTOCAD
Această fişă este importantă deoarece:
a) vă reaminteşte ce aţi atins deja
b) vă ajută să aprofundaţi
Bifează pe coloana lui „DA” acele activităţi pe care le faci bine sau pentru care
ai competenţe. Bifează pe coloana „NU” acele activităţi pe care nu le
stăpâneşti.
ACTIVITĂŢI AUTOEVALUATE DA NU
Pot să recunosc zonele din cadrul ecranului ?
Pot să descriu modalitatea de transmitere a comenzilor de la
tastatură ?
Pot să introduc comenzile de la tastatură ?
Pot să selectez comenzile din meniurile grafice ?
Cunosc comenzile: Limits, Zoom, Plan, Cal, Black, Vpoint,
Serial wiew, ddupoint, Page Setup, Vports, Layout,
Boundary, Extrude ?
Pot să utilizez meniurile Osnap, Draw, Modify, Snap, Grid ?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
20
Exerciţii ( UC 20, C 2, Organizează o sesiune de lucru în AUTOCAD)
Exerciţiul 6 – Probă practică – Stabilirea limitelor desenului.
Aveţi la dispoziţie la calculatorul pe care este instalat programul AUTOCAD.
Rezolvaţi următoarea sarcină de lucru:
Stabiliţi suprafaţa rectangulară alocată unui desen.
A Comenzi executate Observaţii ale instructorului de practică
Sigur Nesigur Evaluator Data
1 Pentru a impune respectarea
limitelor de afişare
2 Pentru a defini efectiv limitele
desenului
3 Verificarea limitelor
4 Alegerea altor opţiuni de
definire a suprafeţei de lucru
5 Siguranţă în alegerea şi
executarea comenzilor
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
21
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
22
Exerciţiul 7 – Probă practică – Mărirea sau micşorarea suprafeţei
selectate.
Aveţi la dispoziţie la calculatorul pe care este instalat programul AUTOCAD.
Rezolvaţi următoarea sarcină de lucru:
Măriţi sau micşoraţi în timp real suprafaţa selectată folosind comanda Zoom.
A Etape de lucru Observaţii ale instructorului de practică
Sigur Nesigur Evaluator Data
1 Alegerea comenzii Zoom
2 Efectuarea măririi desenului
3 Părăsirea comenzii
4 Efectuarea micşorării
desenului
5 Părăsirea comenzii
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
23
Exerciţiul 8 – Probă practică – Salvarea desenelor
Grupaţi-vă câte doi şi selectaţi comenzi din meniurile grafice pentru salvarea unui
desen. Sarcina de lucru este următoarea:
Realizaţi salvarea desenului executat folosind mai multe variante de salvare.
Comparaţi rezultatele cu ale colegului de grup.
Nr.
crt
Comenzi efectuate Autoevaluare Comentarii
Corespunzător Necorespunzător
1
2
3
4
Nume elev………………………………………………………
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
24
Exerciţiul 9 – Studiu de caz – Stabilirea limitelor desenului
Aveţi la dispoziţie la calculatorul pe care este instalat programul AUTOCAD.
Rezolvaţi următoarele sarcini din fişele de lucru :
a – Executaţi configurarea limitelor desenului folosind cele trei comenzi
b – Analizaţi fotografia de mai jos şi răspundeţi următoarelor întrebări:
- Ce se prezintă în figură ?
- Ce meniu grafic este selectat?
- Introduceţi şi alte date la alegere.
- Efectuaţi selectarea.
După îndeplinirea sarcinii evaluatorul va completa cele două fişe de evaluare, a
sau b, ( anexa 8.5).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
25
Exerciţiul 10 – Probă practică – Închiderea sesiunii de lucru în AUTOCAD
Pentru însuşirea corectă a modului de închidere a unei sesiuni de lucru, rezolvaţi
sarcinile de lucru a şi b.
a. Părăsiţi desenul executat.
Etape executate de elev
Evaluator Data
Sigur Nesigur
1 Salvarea desenului
2 Părăsirea desenului – alegerea meniului File
3 Părăsirea desenului – comanda Eit
b. Închideţi mai multe desene executate.
Etape executate de elev Evaluator Data
Sigur Nesigur
1 Salvarea desenelor
2 Alegerea meniului File sau Window
3 Închiderea desenelor – comanda Close All
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
26
Exerciţiul 11 – Probă practică– Stabilirea mediului de lucru
Realizaţi desenele de mai jos, urmărind cerinţele enumerate. Pentru fiecare
etapă notaţi comanda folosită.
a) Stabiliţi dimensiunile paginii la formatul A4 portret.
b) Stabilţi unitatea de măsură la milimetri.
c) Pentru fiecare desen stabiliţi un layer diferit în ceea ce priveşte
culoarea, stilul şi dimensiunea liniei folosite.
d) Realizaţi desenele plecând din punctele marcate (colţul din stânga jos)
folosind coordonatele carteziene sau plane (relative sau absolute).
e) Salvaţi fiecare desen în directorul de lucru.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
27
Exerciţiul 12 – Probă practică– Stabilirea mediului de lucru
Realizaţi desenele de mai jos, urmărind cerinţele enumerate. Pentru fiecare
etapă notaţi comanda folosită.
a. Stabiliţi dimensiunile paginii la formatul A4 portret.
b. Stabilţi unitatea de măsură la milimetri.
c. Pentru fiecare desen stabiliţi un layer diferit în ceea ce priveşte
culoarea, stilul şi dimensiunea liniei folosite.
d. Realizaţi desenele folosind comenzile de desenare şi tehnici OSNAP
de marcare a punctelor.
e. Salvaţi desenele în directorul de lucru.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
28
Exerciţiul 13 - Fişă de autoevaluare – Organizează o sesiune de lucru în
AUTOCAD
Această fişă este importantă deoarece:
a) vă reaminteşte ce aţi atins deja
b) vă ajută să aprofundaţi
Bifează pe coloana lui „DA” acele activităţi pe care le faci bine sau pentru care
ai competenţe. Bifează pe coloana „NU” acele activităţi pe care nu le
stăpâneşti.
ACTIVITĂŢI AUTOEVALUATE DA NU
Pot să stabilesc limitele desenului ?
Pot să măresc sau să micşorez suprafaţa selectată?
Pot să salvez desenul executat ?
Pot să închid sesiunea de lucru?
Folosesc corect comenzile: Limits, Zoom, Plan, ?
Pot să folosesc mai multe variante de salvare?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
29
Exerciţii ( UC 20, C 3, Utilizează tehnici de lucru în AUTOCAD)
Exerciţiul 14 – Probă practică – Metode de introducere a coordonatelor unui
punct.
Majoritatea desenelor care sunt realizate cu AutoCAD-ul, indiferent de
complexitatea lor sunt formate din obiecte elementare, cum ar fi linii, arce,
circumferinte, polilinii, etc. Pentru desenarea acestor obiecte este necesar de
introdus coordonatele punctelor ce indica pozitia, dimensiunea sau directia lor.
Rezolvaţi următoarele sarcini de lucru:
Introduceţi coordonatele unui punct prin cele patru metode.
FOAIE DE EVALUARE
Nume elev………………………………..
Etape de lucru Răspunsul Notă
evaluator
1. Utilizarea coordonatelor
absolute
Corect, incorect, etc.
2. Utilizarea coordonatelor
relative
3. Introducerea directa a
distantei
4. Afisarea coordonatelor
5. Prezentaţi concluziile
despre varianta cea mai
simplă
Concluzii clare şi precise ?
Nota finală (media aritmetică a notelor acordate ): _________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
30
Exerciţiul 15 – Studiu de caz – Selectarea punctelor
Pentru realizarea unui desen în AUTOCAD, este nevoie să se indice diferite
puncte pe ecran. Selectarea punctelor poate fi realizată prin mai multe tehnici
specifice.
Sarcină de lucru: Identificaţi caseta de dialog şi realizaţi selectarea unor
puncte prin cele două pagini: Running Osnap si Autosnap
FOAIE DE EVALUARE
Nume elev………………………………..
Comenzi executate Răspunsul Nota
1. Selectare prin Running
Osnap
Consideraţi că selectarea şi activarea a
fost făcută cu siguranţă?
2. Activare moduri de snap
3. Selectare prin Autosnap
4. Activare moduri de snap
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
31
Exerciţiul 16 – Probă practică – Trasarea chenarului unui format A3.
Rezolvaţi următoarea sarcină de lucru:
Executaţi chenarul pe un format ISO A3.
FIŞĂ DE OBSERVARE
A Comenzi executate Observaţii ale instructorului de practică
Sigur Nesigur Evaluator Data
1 Deschiderea unui nou desen
2 Alegerea spaţiuluzi de
desenare
3 Afişarea întregului spaţiu
alocat
4 Folosirea comenzilor de
desenare a chenarului
5 Executarea corectă a
chenarului
6 Salvarea desenului
Nume elev………………………………..
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
32
Exerciţiul 17 - Fişă de autoevaluare – Utilizează tehnici de lucru în
AUTOCAD
Această fişă este importantă deoarece:
a) vă reaminteşte ce aţi atins deja
b) vă ajută să aprofundaţi
Bifează pe coloana lui „DA” acele activităţi pe care le faci bine sau pentru care
ai competenţe. Bifează pe coloana „NU” acele activităţi pe care nu le
stăpâneşti.
ACTIVITĂŢI AUTOEVALUATE DA NU
Pot să selectez punctele şi obiectele ?
Pot să stabilesc culoarea liniilor?
Pot să stabilesc tipul liniei ?
Pot să stabilesc grosimea liniei?
Pot să folosesc procedeul de selectare modul Osnap ?
Pot să utilizez comenzile pentru modificarea proprietăţilor
obiectelor?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
33
Exerciţii (UC 20, C 4, Reprezintă desene simple în plan, utilizând
AUTOCAD)
Exerciţiul 18 – Probă practică – Comenzi de desenare
Vă aflaţi în laboratorului de instruire practică sau în laboratorul de informatică, în
faţa calculatoarelor cu program AUTOCAD.
Rezolvaţi următoarele sarcini din fişa de lucru:
1. Utilizaţi şi explicaţi rolul fiecărei comenzi din desenul de mai jos.
Comanda Semnificaţia Observaţii ale instructorului
de practică
Corect Incorect Evaluator
Line
Construct(ion
Line)
Polyline
Polygon
Rectangle
Arc
Circle
Revision Cloud
Spline
Ellipse
Ellipse Arc
Insert Block
Make Block
Point
Hatch
Gradient
Region
Table
Multiline Text
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
34
Exerciţiul 19 – Studiu de caz – Executarea în plan a liniilor şi arcelor
de cerc
Vă aflaţi în laboratorului de instruire practică sau în laboratorul de informatică, în
faţa calculatoarelor cu program AUTOCAD.
Rezolvaţi următoarele sarcini din fişa de lucru:
1. Executaţi desenele din fişă şi explicaţi în spaţiul liber ordinea comenzilor
în ordinea corespunzătoare.
A. LINE
...........................
...........................
B. ARC
Pentru desenarea unui arc de cerc pot fi alese mai multe variante, după cum se
încadrează respectivul arc în ansamblul din care face parte. O parte dintre acestea
sunt prezentate mai jos:
1. Arc definit prin trei puncte
...........................
...........................
2. Arc definit prin punct iniţial, centru, punct final
...........................
...........................
3. Arc definit prin punct iniţial, centru, unghi la centru
...........................
...........................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
35
4. Arc definit prin punct iniţial, centru, lungimea corzii
...........................
...........................
5. Arc definit prin punct iniţial, punct final, rază
...........................
...........................
2. Trasaţi un cerc definit prin trei puncte, parcurgând corect etapele de
lucru:
Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Calificativ
Sigur/Nesigur
1. Activarea butonului din liunia de stare
2. Deplasarea cursorului în ooziţia dorită
3. Tastarea comenzii necesare pentru
trasarea cercului
4. Activarea comenzii
5. Alegerea opţiunii comenzii
6. Indicarea celor trei puncte
7. Trasarea corectă a cercului
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
36
Exerciţiul 20 – Studiu de caz – Executarea în plan a cercurilor
Pentru desenarea unui cerc pot fi alese mai multe variante, după cum sunt
cunoscute puncte prin care trece, centrul, raza, diametrul sau entităţi la care cercul
este tangent.
Îndepliniţi următoarelor sarcini:
1. Executaţi desenele din fişă şi explicaţi în spaţiul liber comenzile în
ordinea corespunzătoare.
1. Cerc definit prin centru şi rază
...........................
...........................
2. Cerc definit prin centru şi diametru
...........................
...........................
3. Cerc definit prin trei puncte
...........................
...........................
4. Cerc definit prin două puncte diametral opuse
...........................
...........................
5. Cerc tangent la două entităţi, de rază dată
...........................
...........................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
37
Exerciţiul 21 – Probă practică – Haşurarea unei suprafeţe.
Aveţi la dispoziţie calculatorul pe care este instalat programul AUTOCAD.
Rezolvaţi următoarea sarcină de lucru:
Haşuraţi suprafaţa alocată din desen.
Elev .....................................
A Comenzi executate Observaţii ale instructorului de practică
Sigur Nesigur Evaluator Data
1 Alegerea modelului
2 Alegerea unghiului de
înclinare a modelului
3 Alegerea distanţei dintre
elementele modelului de
haşură
4 Alegerea punctului de plecare
pentru alegerea modelului
5 Aplicarea haşurii
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
38
Exerciţiul 22 – Probă practică – Comenzi de cotare
Vă aflaţi în laboratorului de instruire practică sau în laboratorul de informatică, în
faţa calculatoarelor cu program AUTOCAD. Analizaţi fişa de lucru şi îndepliniţi
următoarele sarcini:
1. Utilizaţi şi explicaţi rolul fiecărei comenzi de cotare din desenul de mai jos.
Comanda Semnificaţie Observaţii ale instructorului de
practică
Corect Incorect Evaluator
Linear Dimension
Aligned Dimension
Arc Length
Ordinate Dimension
Radius Dimension
Jogged Dimension
Diameter Dimension
Angular Dimension
Quick Dimension
Baseline Dimension
Continue Dimension
Quick Leader
Tolerance
Center Mark
Dimension Edit
Dimension Text Edit
Control
Elev ............................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
39
Exerciţiul 23 – Probă practică – Comenzi de cotare
Realizaţi desenele de mai jos urmărind cerinţele enumerate. Pentru fiecare
etapă notaţi comanda folosită.
a) Stabiliţi dimensiunile paginii la formatul A4 portret şi unitatea de măsură
la milimetri.
b) Realizaţi şi cotaţi desenele din figurile 1 şi 2 , folosind comenzile de cotare
liniară.
Figura 1 Figura 2
c) Realizaţi şi cotaţi desenele din figurile 3 şi 4, folosind comenzile de cotare
aliniată şi unghiulară.
Figura 3 Figura 4
d) Realizaţi şi cotaţi desenele din figurile 5 şi 6, folosind comenzile de
cotare radială şi cu linie de indicaţie.
Figura 5 Figura 6
e) Salvaţi desenele în directorul de lucru.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
40
Exerciţiul 24 - Fişă de autoevaluare – Reprezintă desene simple în plan
utilizând AUTOCAD
Această fişă este importantă deoarece:
a) vă reaminteşte ce aţi atins deja
b) vă ajută să aprofundaţi
Bifează pe coloana lui „DA” acele activităţi pe care le faci bine sau pentru care
ai competenţe. Bifează pe coloana „NU” acele activităţi pe care nu le
stăpâneşti.
ACTIVITĂŢI AUTOEVALUATE DA NU
Pot să execut în plan desene simple?
Pot să haşurez suprafeţe secţionate?
Pot să cotez desenul executat?
Pot să editez desene simple executate?
Pot să folosesc comenzi de editare din meniurile grafice
Draw şi Modify ?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
41
Exerciţii ( UC 20, C 5), Reprezintă tridimensional obiecte simple în
AUTOCAD)
Exerciţiul 25 – Probă practică – Desenarea unui obiect tridimensional
Vă aflaţi în laboratorul de instruire practică sau în laboratorul de informatică, în
faţa calculatoarelor cu program AUTOCAD. Îndepliniţi următoarelor sarcini din fişa
de lucru:
Pornind de la un triunghi dreptunghic realizaţi imaginea corpului obţinut
prin rotirea triunghiului în jurul catetei, respectiv a ipotenuzei.
Fişă de evaluare
A Etape de lucru Observaţii ale instructorului de practică
Sigur Nesigur Evaluator Data
1 Desenarea triunghiului
2 Activarea comenzii de rotire
3 Selectarea obiectului de rotit
4 Selectarea axei de rotaţie
5 Specificarea unghiului de
rotaţie
6 Vizualizarea corpului obţinut
7 Siguranţa lucrului pe
calculator
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
42
Exerciţiul 26 – Probă practică – Identificarea şi utilizarea comenzilor de
editare
Vă aflaţi în laboratorul de instruire practică sau în laboratorul de informatică, în
faţa calculatoarelor cu program AUTOCAD. Îndepliniţi următoarelor sarcini din fişa
de lucru:
1. Utilizaţi şi explicaţi rolul fiecărei comenzi din desenul de mai jos.
Comanda Semnificaţie Observaţii ale instructorului de practică
Corect Incorect Evaluator
Erase
Copy
Mirror
Offset
Array
Move
Rotate
Scale
Stretch
Trim
Extend
Break a Point
Break
Join
Chamfer
Fillet
Explode
Elev ...........................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
43
Exerciţiul 27 – Probă practică – Comenzi de editare
Folosind corect comenzile de editare MIRROR şi TRIM rezolvaţi următoarea sarcină
de lucru:
Realizaţi desenele de mai jos, urmărind cerinţele enumerate. Pentru fiecare
etapă notaţi comanda folosită.
a) Stabiliţi dimensiunile paginii la formatul A4 portret şi unitatea de măsură la
milimetri.
b) Realizaţi desenul din figura 1, folosind comenzile de desenare şi tehnici
OSNAP de marcare a punctelor.
c) Folosind oglindiri succesive ale triunghiului din figura 1, realizaţi figura 2.
Figura 1 Figura 2
d) Realizaţi desenul din figura 3, folosind comenzile de desenare.
e) Obţineţi prin retezare - figura 4, folosind ca bază obiectul din figura 3.
Figura 3 Figura 4
f) Salvaţi desenele în directorul de lucru.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
44
Exerciţiul 28 – Probă practică – Comenzi de editare
Folosind corect comenzile de editare FILLET şi CHAMFER, rezolvaţi următoarea
sarcină de lucru:
Realizaţi desenele de mai jos, urmărind cerinţele enumerate. Pentru fiecare
etapă notaţi comanda folosită.
a) Stabiliţi dimensiunile paginii la formatul A4 portret şi unitatea de măsură
la milimetri.
b) Realizaţi desenul din figura 1, folosind comenzile de desenare.
c) Realizaţi figura 2 prin racordare, pornind de la entităţile din figura 1.
Figura 1 Figura 2
d) Realizaţi desenul iniţial (înainte de teşire) corespunzător celui din figura
3, folosind comenzile de desenare.
e) Obţineţi, prin teşire cu distanţele cerute, figura 3.
f) Salvaţi desenele în directorul de lucru.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
45
Exerciţiul 29 - Fişă de autoevaluare – Reprezintă tridimensional obiecte
simple în AUTOCAD
Această fişă este importantă deoarece:
a) vă reaminteşte ce aţi atins deja
b) vă ajută să aprofundaţi
Bifează pe coloana lui „DA” acele activităţi pe care le faci bine sau pentru care
ai competenţe. Bifează pe coloana „NU” acele activităţi pe care nu le
stăpâneşti.
ACTIVITĂŢI AUTOEVALUATE DA NU
Pot să vizualizez obiecte tridimensionale?
Pot să desenez obiecte tridimensionale?
Pot să editez obiecte tridimensionale- sfera, conul,
paralelipipedul, cubul şi prisma ?
Pot să rotesc obiectele în jurul axei?
Pot să folosesc comenzile Vpoint, Serial wiew, Ddvpoint ?
Pot să aliniez obiectele în spaţiu şi să desenez simetricele?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
46
Exerciţii recapitulative ( UC 20)
Exerciţiul 30 - Probă practică
Subiectul I 40 (puncte).
1. Se dă desenul din figura de mai jos.
- Realizaţi o vedere prin modelare 3D astfel încât să devină o piesă de revoluţie,
folosind comenzile specifice 3D.
- După realizarea desenului 3D, secţionaţi în lungul axei de simetrie.
Nota:Desenul se va realiza liber dar sa corespunda cerintelor de mai sus.
Subiectul II 20 p.
2. Pentru piesa de mai sus se cere:
- Precizaţi ce tip de piesă este, in funcţie de forma constructivă.
- Enumeraţi cel puţin 3 comenzi folosite la realizarea acestei piese.
- Specificaţi tipurile de modele care se pot obţine prin modelarea 3D.
Subiectul III (30 puncte).
1. Salvaţi 3 desene (triunghi, dreptunghi, pătrat) cu denumirea “figuri geometrice”.
Desenele se vor realiza liber.
2. Creaţi 3 straturi cu denumirea:
Axa-culoare albastră şi grosimea liniei de 0,15.
Contur-culoare neagră şi grosimea liniei de 0,25.
Haşura-culoare roşie şi grosimea liniei de 0,18.
Să se îngheţe “FREZZE” straturile “contur” şi “axa.”
3. Creaţi în coordonate polare, relative sau absolute,un hexagon cu l=50.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
47
Exerciţiul 31 - Probă practică
Subiectul I (20 puncte).
1. Realizaţi un format A3(420,297) pe spaţiul de lucru.
2. În formatul realizat mai sus desenaţi un pătrat, un romb, şi un cerc care se vor
mări cu un factor de scală egal cu 2. (desenele se realizează liber).
3. Sub figurile de mai sus scrieţi cu un text de tip “ARIAL” cu denumirile acestora.
Subiectul II (30 puncte).
1. Salvaţi 3 desene (cerc, romb, pătrat) cu denumirea “figuri geometrice”.
Desenele se vor realiza liber.
2. Creaţi 3 straturi cu denumirea:
Axa-culoare roşie şi grosimea liniei de 0,15.
Contur-culoare galben şi grosimea liniei de 0,25.
Haşura-culoare verde şi grosimea liniei de 0,18.
Să se îngheţe “FREZZE” straturile “contur” şi “axa.”
3. Creaţi în coordonate polare, relative sau absolute,un hexagon cu l=40.
Subiectul III (40 puncte).
1. Realizaţi un triunghi echilateral cu latura l= 40 şi să se oglindească după fiecare
latură.
2. Haşuraţi triunghiul central cu o haşură specifică metalelor.
3. Măsuraţi corect cu şublerul şi micrometrul doua mărimi exterioare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
48
Exerciţiul 32 - Probă practică
Subiectul I (20 puncte).
1. Realizaţi un format A4(210,297) pe spaţiul de lucru.
2. În formatul realizat desenaţi liber o elipsă, un arc de cerc şi un dreptunghi.
3. Realizaţi cu o culoare albastră o linie punct subţire (axa de simetrie) şi scrieţi sub
aceasta un text de tip “Roman C” cu denumirea “linie de simetrie”.
Subiectul II (30 puncte).
1. Salvaţi un desen realizat liber cu denumirea “desen liber.”
2. Desenaţi cu comanda MLine 2 linii paralele la distanţa d = 10.
3. Multiplicaţi cu comanda Offset un pătrat desenat liber de 10 ori.
4. Teşiţi colţurile unui pătrat multiplicat din desenul de mai sus cu d=2.
5. Creaţi 2 straturi cu denumirea:
- contur - culoare verde şi grosime linie de 0,25.
- haşura - culoare galbenă şi grosime linie de 0,18.
Să se ingheţe stratul “haşură”.
Subiectul III (40 puncte).
1. Desenaţi un cerc cu R=5.
Multiplicaţi şi aranjaţi cercul cu comanda Array pe 4 linii şi 5 coloane.
Multiplicaţi şi aranjaţi cercul cu comanda Array pe circumferinţa unui cerc desenat
liber de 8 ori.
2. Enumeraţi părţile componente ale şublerului şi micrometrului şi specificaţi pentru
fiecare preciziile de masurare.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
49
Exerciţiul 33 - Probă practică
Subiectul I 50 (puncte).
1. Realizaţi desenul de mai jos liber, folosind pentru axa de simetrie culoarea galben
iar pentru contur culoarea roşu.
2. Realizaţi vederea în oglindă după axa de simetrie,
3. Haşuraţi partea de sus a desenului cu o haşură de culoare verde cu înclinaţie de
45 grade.
Subiectul II 40 (puncte).
Pentru desenul din figură se cere:
- realizarea liberă in 2D şi cotarea acestuia (cote fără zecimale).
- transferarea în 3D şi transformarea într-un desen tip model “revolve”.
- exportarea într-un document de tip “WORD”printr-o metodă aleasă.
Nota: desenul reprezinta jumatate din vederea principala a unei piese de
revolutie.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
50
Exerciţiul 34 - Probă practică
Subiectul I (20 puncte).
1. Desenaţi un cerc cu R=20 şi un dreptunghi L=40 şi l=20.
- Salvaţi desenele de mai sus într-un fişier numit “Figuri geometrice”.
2. Copiaţi un triunghi desenat liber cu ajutorul comenzii Copy de 5 ori.
3. Desenaţi: - o linie groasă de culoare albastră,
- o linie subţire de culoare verde,
- o linie punct subţire de culoare galben,
- un cerc cu o culoare roşie,
- un triunghi cu o culoare albă.
4. Scrieţi cu un text de tip “Arial”-12, următorul enunţ: Olimpiada Judeţeană -
Tehnician Designer.
Subiectul II (30 puncte).
1. Racordaţi colţurile unui dreptunghi realizat liber cu o rază de R = 3.
2. Teşiţi colţurile unui pătrat realizat liber la o distanţă d = 4.
3. Creaţi 4 straturi cu denumirea: cote de culoare verde; contur de culoare roşu;
haşura de culoare galben; axa de simetrie de culoare albastră (nu se cer realizarea
de desene în straturi).
- Să se ingheţe straturile contur şi haşură.
4. Multiplicaţi cu comanda Offset un cerc de R=20 de 3 ori.
Subiectul III (40 puncte).
1. Desenaţi liber un cerc şi un dreptunghi care să se intersecteze în 2 puncte.
- Ştergeţi cu comanda Trim zona intercalată.
2. Multiplicaţi şi aranjaţi o figură geometrică (cerc, patrat, triunghi, dreptunghi, etc.) cu
ajutorul comenzii Array pe 5 linii ăi 6 coloane.
3. Să se oglindească un pătrat realizat liber după feţele acestuia şi să se haşureze cu
o haşură specifică lemnului pătratul din mijloc.
Se acordă 10 puncte din oficiu
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
51
7.1. Organizarea procesului de predare-învăţare-evaluare
Orele de instruire practică se vor desfăşura sub îndrumarea profesorului de
specialitate tehnică, în funcţie de încadrarea cu personal de specialitate a fiecărei
unităţi şcolare.
Organizarea clasei va fi făcută, pe grupe de elevi astfel încât să se poată realiza
şi formarea abilităţilor cheie legate de comunicare, rezolvarea de probleme, prin
asumarea responsabilităţii, colaborarea cu colegii, coordonarea activităţii unei grupe,
asigurarea calităţii, lucrul în echipă şi asigurarea igienei şi protecţiei muncii.
Instrumentele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe
de lucru, fişe de observaţie, chestionare de autoevaluare, probe proiect, portofolii,
tema de lucru, lucrări practice etc .
Elevilor li se solicită citirea sarcinilor de lucru din fişe şi rezolvarea acestora, în
ordinea înscrisă. Ei vor trebui să se documenteze, , să observe, să efectueze lucrări
practice, să exerseze.
7.2. Sugestii pentru creşterea eficienţei învăţării şi evaluării elevilor
Pentru verificarea şi evaluarea cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite se pot
folosi exerciţiile 1, 2, 3 … 34, propuse în acest auxiliar.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Pentru reuşita procesului de predare – învăţare ţineţi seama de cadrul de
asigurare a calităţii şi verificaţi dacă:
- echipamentele sunt pregătite şi funcţionale;
- toate materialele / resursele sunt la îndemână;
- ţineţi cont de cunoştinţele şi experienţa anterioară;
- aţi stabilit ţinte individuale de învăţare;
- comunicaţi eficient cu colegii şi cadrele didactice (ton, ritm, stil);
- participaţi activ la lecţie;
- răspundeţi informaţiilor suplimentare ale cadrelor didactice,
- vă implicaţi în evaluare;
- vă asumaţi responsabilităţi pentru procesul de învăţare;
- folosiţi în mod eficient temele pentru acasă,
- aţi atins scopurile şi obiectivele lecţiei,
- obţineţi feedback pentru propria dezvoltare profesională,
-completaţi cu exactitate documentaţia şi înregistrările corespunzătoare.
7. Modalităţi de evaluare a activităţii practice a elevului
52
Exerciţiile 3, 8, pot fi rezolvate de grupe de elevi.
Pentru exerciţiile: 1, 2, 3, 6, 7, 8, 10, 16, 18, 21, 22, 26, profesorul va nota în
tabel calificativul sigur, nesigur sau va evalua printr-o notă, în funcţie de cum a
răspuns elevul, va scrie data evaluării şi semnătura evaluatorului.
Pentru exerciţiile: 4, 8, 9, 11, 12, 14, 15, 19, 20, 25, profesorul va urmări modul
în care elevii au identificat şi cum au completat cerinţele, comentariile efectuate de
aceştia pentru colegii lor. Vor consemna rezultatele în fişa de evaluare a fiecărui
elev.
Pentru exerciţiile de autoevaluare 5, 13, 17, 24 şi 29 profesorul va nota în
portofoliul elevului rezultatul autoevaluării şi va verifica dacă aceasta s-a făcut
corespunzător.
Elev:...............................................
Perioada: ....................................... Locaţie :.....................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.1. Model de pagină de jurnal - a
8.Anexe
53
Modul:.............................................. Tema:..........................................
Sarcina de lucru:.......................................................................
1. EXPERIENŢA – Ce s-a întâmplat ?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
2. IDENTIFICARE – Ce a fost important pentru mine în această activitate ?
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
3. ANALIZA – De ce a fost important pentru mine?
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
..............................
4. GENERALIZARE – Ce am învăţat (reînvăţat), cum voi aplica acest lucru şi
cum îl voi folosi ?
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
....................................................................................................................................
Elev:...............................................
Perioada: ............................................
Locaţie (Agent economic şi departament):.....................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.1. Model de pagină de jurnal - b
54
Modul:......................................................
Tema:.............................................................
Sarcina de lucru:.......................................................................
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe
care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
.........................................................................................................................
.........................................................................................................................
............................................................................................................................
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
................................................................................................................................
..................................................................................................................................
...........................................................................................................................
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
.............................................................................................................................
..............................................................................................................................
.................................................................................................................................
4. Ce lucruri / evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
..........................................................................................................................
COMENZI DE DESENARE
Comanda Semnificaţie
Line Desenează segmente de dreaptă
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.2. Fişă conspect - a
55
Construct(ion
Line)
Desenează drepte
Polyline Desenează obiecte compuse din segmente de dreaptă şi arce de
cerc
Polygon Desenează poligoane regulate
Rectangle Desenează un dreptunghi
Arc Desenează un arc de cerc
Circle Desenează un cerc
Revision
Cloud
Desenează obiecte compuse din arce de cerc (asemănătoare formei
norilor), obiecte menite să atragă atenţia asupra unei anumite părţi a
ansamblului desenat
Spline Desenează o curbă spline (curbă netedă care trece prin sau foarte
aproape de o mulţime dată de puncte din plan sau din spaţiu)
Ellipse Desenează o elipsă
Ellipse Arc Desenează un arc de elipsă
Insert Block Inserează un desen deja executat ca bloc într-un alt desen pe cale
de execuţie
Make Block Transformă un desen executat într-un bloc ce urmează să fie inserat
într-un alt desen
Point Desenează un punct
Hatch Haşurează o zonă închisă
Gradient Haşurează o zonă închisă folosind treceri gradate de culori pentru a
accentua impresia de lumină reflectată de un obiect
Region Creează o zonă bidimensională închisă, formată din linii curbe
închise
COMENZI DE DESENARE
C. LINE
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.2. Fişă conspect - b
56
Command: line
Specify first point: 140,140
Specify next point or [Undo]: @ 50, 50
Specify next point or [Undo]: @ - 60, 0
Specify next point or [Close/Undo]: @ 20 < - 90
D. ARC
1. Arc definit prin trei puncte
Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: 140,140
Specify second point of arc or [Center/End]: 190,190
Specify end point of arc: 130,190
2. Arc definit prin punct iniţial, centru, punct final
Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: 278,156
Specify second point of arc or [Center/End]: c
Specify center point of arc: 244,167
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: 250,187
3. Arc definit prin punct iniţial, centru, unghi la centru
Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: 30, 98
Specify second point of arc or [Center/End]: c
Specify center point of arc: 56, 80
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: a
Specify included angle: 45
4. Arc definit prin punct iniţial, centru, lungimea corzii
Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: 108, 112
Specify second point of arc or [Center/End]: c
Specify center point of arc: 136, 109
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: L
Specify length of chord: 50
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
57
5. Arc definit prin punct iniţial, punct final, rază
Command: arc
Specify start point of arc or [Center]: 205, 121
Specify second point of arc or [Center/End]: E
Specify end point of arc: 229, 92
Specify center point of arc or [Angle/Direction/Radius]: R
Specify radius of arc: 18
E. CIRCLE
1. Cerc definit prin centru şi rază
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan
radius)]: 35,35
Specify radius of circle or [Diameter]: 15
2. Cerc definit prin centru şi diametru
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan
radius)]: 15,15
Specify radius of circle or [Diameter] <20>: d
Specify diameter of circle <40>: 30
3. Cerc definit prin trei puncte
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan
radius)]: 3p
Specify first point on circle: 20, 20
Specify second point on circle: 40, 20
Specify third point on circle: 25,30
4. Cerc definit prin două puncte diametral opuse
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan
radius)]: 2p
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
58
Specify first end point of circle's diameter: 25,25
Specify second end point of circle's diameter: 45,45
5. Cerc tangent la două entităţi, de rază dată
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan
radius)]: ttr
Specify point on object for first tangent of circle: (se alege
primul obiect căruia cercul îi va fi tangent)
Specify point on object for second tangent of circle: (se
alege al doilea obiect căruia cercul îi va fi tangent)
Specify radius of circle: 32
COMENZI DE EDITARE
Comanda Semnificaţie
Erase Şterge obiectele selectate
Copy Desenează cópii ale obiectelor
Mirror Desenează simetricele obiectelor selectate, în raport cu o
dreaptă
Offset Desenează un obiect de acelaşi tip cu cel selectat, prin
punctul sau la distanţa indicate
Array Creează cópii multiple ale unui obiect, într-o reţea
rectangulară sau polară
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.2. Fişă conspect - c
59
Move Mută obiectele selectate, prin translaţie, după un vector
definit prin două puncte
Rotate Roteşte obiectele selectate, în plan, în jurul unui punct
Scale Scalează (măreşte sau micşorează) obiectele, în raport cu
un punct
Stretch Permite deformarea unui obiect, păstrând legăturile dintre
părţile componente
Trim Retează porţiuni ale obiectelor desenate, dincolo de o
muchie tăietoare
Extend Extinde obiectele selectate până la o frontieră aleasă
Break a Point Elimină un punct din obiectul selectat
Break Elimină o porţiune din obiectul selectat sau îl separă în
două părţi
Join Uneşte două sau mai multe obiecte, formând unul singur
Chamfer Realizează teşirea unui contur sau a unui colţ
Fillet Realizează racordarea (rotunjirea) unui contur sau a unui
colţ
Explode Explodează (desface) entităţile compuse (blocuri, polilinii,
cote, reţele, solide, regiuni etc.) în obiectele componente
COMENZI DE COTARE
Comanda Semnificaţie
Linear Dimension Realizează cotarea liniară (măsoară lungimea unui
segment)
Aligned Dimension Aliniază cota
Arc Length Măsoară lungimea unui arc de cerc
Ordinate Dimension Realizează cotarea în coordonate
Radius Dimension Cotează raze de cerc
Jogged Dimension Cotează raze de cerc atunci când centrul cercului se află
în afara zonei de lucru şi nu poate fi pus în evidenţă
Diameter Dimension Cotează diametre de cerc
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.2. Fişă conspect - d
60
Angular Dimension Cotează unghiuri
Quick Dimension Cotează rapid obiecte (QDIM)
Baseline Dimension Cotează faţă de o singură bază
Continue Dimension Cotează în serie
Quick Leader Cotează prin linie de indicaţie
Tolerance Introduce toleranţe geometrice
Center Mark Marchează centrul unui cerc sau al unui arc de cerc
Dimension Edit Editează cote
Dimension Text Edit Editează textul cotei
Dimension Update Actualizează cote
Dimension Style
Control
Creează şi modifică stiluri de cotare
Desenare obiecte tridimensionale
Etape de lucru:
1. Desenarea triunghiului
2. Activarea comenzii de rotire REVOLVE
Command: revolve
Current wire frame density: ISOLINES=4
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.2. Fişă conspect - e
61
3. Selectarea obiectului de rotit
Select objects: 1 found
Select objects:
4. Selectarea axei de rotaţie
Specify start point for axis of revolution or
define axis by [Object/X (axis)/Y (axis)]: (se marchează primul capăt)
Specify endpoint of axis: (se marchează al doilea capăt al axei de
rotaţie)
5. Specificarea unghiului de rotaţie
Specify angle of revolution <360>: 360
6. Vizualizarea corpului obţinut (structural şi ca suprafaţă de rotaţie)
Pentru vizualizarea tridimensională se vor folosi opţiuni din meniul derulant VIEW
– Shade (3D Wireframe sau Flat Shaded), iar pentru rotirea convenabilă a
desenelor există opţiunea 3D Orbit din acelaşi meniu:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
62
În perioada....................................... elevii
1.......................................................
2.......................................................
3.......................................................
4.......................................................
5.......................................................
6........................................................
7........................................................
8........................................................
9.......................................................
10.......................................................
11.......................................................
12.......................................................
13.......................................................
14........................................................
15.......................................................
16........................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.3. ACORD DE PRACTICĂ
63
De la unitatea şcolară........................................................................................
Calificarea..........................................................................................................,
vor efectua orele de instruire practică / laborator
la.......................................................................................................................
În această perioadă elevii practicanţi vor urmări realizarea obiectivelor
generale şi specifice înscrise în Ghidul de practică, vor îndeplini activităţile oferite de
agentul economic/instituţie, corespunzător pregătirii teoretice dobândite în orele de
instruire teoretică, într-un program de;
.................ore, 5 zile pe săptămână,
.................ore săptămânal
Sub îndrumarea unui specialist, instructor/îndrumător de practică, desemnat de
unitatea şcolară.
Obiectivele cuprinse în progrem şi activităţile stabilite prin Curriculumul şcolar
şi Standardele de Pregătire Profesională pentru realizarea acestor obiective, în
perioada stagiului de practică, sunt următoarele:
Obiective.............................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
.........................................................................................
Activităţi.........................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
...................................................................
La încheierea stagiului de prectică elevii vor primi din partea
instructorului / îndrumătorului de practică calificativul care se va înscrie în fişa
individuală de evaluare.
Reprezentant
agent economic/instituţie Îndrumător/instructor de practică
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
64
Elevi
Elev…………………
Clasa…………………..
Nr crt Locul de
instruire
Data ora Tipul
activităţii
Evaluare Semnătură
instructor
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.4. Fişă de observaţie
65
FIŞĂ DE EVALUARE – Exerciţiul 4 - sarcina a
Nume elev………………………………..
Cerinţe Răspunsul Nota
1. Definirea comenzii
selectate
Corect, incorect, etc.
2. Prezentarea modului de
selectare
Consideraţi că prezentarea a fost
făcută cu siguranţă?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.5. Fişă de evaluare – Exerciţiul 4
66
3. Cunoaşterea
comenzilor de selectare
Prezentarea a fost clară, corectă si uşor
de înţeles?
4.Claritatea explicaţiilor şi
execuţiilor
FIŞĂ DE EVALUARE – Exerciţiul 4 - sarcina b
Nume elev………………………………..
A Cerinţe Sigur Nesigur Evaluator Data
1 - Ce se prezintă în figură ?
2 - Ce meniu grafic este
selectat?
3 Care sunt etapele
selectării?
4 - Cum s-a efectuat
selectarea ?
FOAIE DE EVALUARE – Exerciţiul 9 - sarcina a
Nume elev………………………………..
Comenzi executate Răspunsul Nota
1. Use a Wizard Consideraţi că stabilirea limitelor
desenelor a fost
făcută cu siguranţă?
2. Use a Teplate
3. Start from Scratch
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.5. Fişă de evaluare – Exerciţiul 9
67
4.Cursivitatea execuţiilor
FOAIE DE EVALUARE – Exerciţiul 9 - sarcina b
Nume elev………………………………..
A Cerinţe Sigur Nesigur Evaluator Data
1 - Ce se prezintă în figură ?
2 - Ce meniu grafic este
selectat?
3 Care sunt datele introduse?
4 - Cum s-a efectuat
introducerea şi selectarea
altor date?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
68
Modulul (unitatea de competenţă):
Numele elevului: _________________________
Numele profesorului: _________________________
Competenţ
e care
trebuie
dobândite
Dat
a
Activităţi
efectuate şi
comentarii
Dat
a
Aplicare în
cadrul unităţii
de
competenţă
Evaluare
Bine
Satis-
făcăt
or
Ref
acer
e
Comentarii Priorităţi de dezvoltare
Competenţe care urmează să fie
dobândite (pentru fişa următoare)
Resurse necesare
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.6. FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI
69
Elevul...................................................................................................
Clasa.........................................Grupa..............................................
a efectuat perioada de practică / laborator la......................................................
Având în vedere următoarele criterii:
Folosirea eficientă a timpului de lucru (prezenţa, punctualitatea,
respectarea programului de lucru, rezolvarea la timp a sarcinilor)
Se acordă calificativul:
1.Foarte bine..2.Bine. 3. Satisfăcător 4. Suficient 5. Insufucient
Atitudinea faţă de instituţie (interesul faţă de întreaga activitate, atitudine
corectă, profesională faţă de membrii colectivului şi faşă de îndrumător)
Se acordă calificativul:
1.Foarte bine 2.Bine 3. Satisfăcător 4. Suficient 5.
Insufucient
Interesul pentru dobândirea competenţelor necesare profesiei
(seriozitate, conştionciozitate în activitatea zilnică, preocupare de învăţa cât
mai mult din experienţele practice, deprinderea lucrului în echipă, capacitatea
de a aplica teoriile învăţate, spirit de iniţiativă, seriozitate)
Se acordă calificativul:
1.Foarte bine..2.Bine. 3. Satisfăcător 4. Suficient 5. Insufucient
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.7. EVALUAREA ACTIVITĂŢII ELEVULUI ÎN PERIOADA DE
PRACTICĂ/LABORATOR DE SPECIALITATE
70
Recomandări pentru elev
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
...............................
Alte observaţii
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
...............................
Îndrumător / instructor de practică
Data
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
71
Elevul...............................................................................................
Clasa............................................................Grupa.......................................
Locul de instruire..........................................................................................
În ce măsură consideraţi că perioada de instruire practică / laborator v-a fost
utilă:
1. în mare măsură 2. în mică măsură 3. prea puţin
Care au fost aspectele pozitive ale acestei perioade ?............................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
................................................................................................................................
Care au fost aspectele negative ale instruirii ?
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
Cum aţi colaborat cu îndrumătorul / instructorul de practică / laborator ?
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
Cum apreciaţi calitatea instruirii practice în această perioadă?
1. foarte bună 2. bună 3. satisfăcătoare 4. insufucuentă
Consideraţi că acest loc de instruire poate fi recomandat şi altor colegi ?
DA Nu
Vă rugăm să adăugaţi un comentariu pe care consideraţi necesar să ni-l
comunicaţi în legătură cu această activitate de instruire.
..................................................................................................................................
.........................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.8. Evaluarea locului de instruire practică / laborator de
către elev
72
Locul de practică........................................................................
Perioada.........................................................................................
Clasa.............................................Grupa.........................................
1. Care a fost frecvenţa activităţilor de instruire practică / laborator?
zilnic săptămânal lunar semestrial
2. Apreciaţi receptivitatea îndrunătorului / instructorului faţă de întrebările
şi problemele ridicate de dumneavoastră.
Foarte accesibil Indiferent Deloc accesibil
3. În ce măsură îndrumătorul / instructorul s-a implicat şi v-a sprijinit în
activitatea dumneavoastră ?
În foarte mare În mică Nu s – implicat
măsură măsură
4. Cum aţi aprecia activitatea îndrumătorului / instructorului ?
Foarte bună Bună Satisfăcătoare Slabă Foarte
slabă
5. S-au implicat şi alţi reprezentanţi ai unităţii şcolare în activitatea
dumneavoastră de instruire ?
DA NU
Semnătura Data
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.9. Fişă de evaluare a îndrumătorului /
instructorului
73
Buna formare prin activităţi practice a viitorului tehnician designer mobilă şi
amenajări interioare necesită punerea în aplicare a următoarelor măsuri de ordin
general:
determinarea obiectivelor generale şi specifice ale învăţării prin practică pe
baza corelării acestora cu obiectivele generale şi specifice ale învăţării;
specificarea scopurilor instituţiei de învăţământ şi ale fiecărui elev preconizate
pentru perioada de practică;
identificarea, pe baza Standardelor de Pregătire Profesională a serviciilor de
specialitate şi a locurilor de desfăşurare a practicii elevilor, capabile să asigure
instruirea practică la un bun nivel profesional;
asigurarea unei strânse legături între instituţia de învăţământ, elev şi agentul
economic unde se va desfăşura practica;
cunoaşterea cu claritate de către fiecare din cei implicaţi a rolului său în acest
proces, a obligaţiilor şi responsabilităţilor adecvate competenţelor ceruta;
analizarea periodică a desfăşurării procesului de învăţare prin practică, de
către fiecare dintre participanţii la proces, care să reţină ce a fost pozitiv
pentru dezvoltarea ulterioară;
elaborarea unor fişe de evaluare a activităţii elevilor în cursul practicii şi
aplicarea coractă a acestora;
identificarea ariilor de dezvoltare flexibilă şi dinamică a practicii elevilor.
Toate aceste criterii se încadrează într-un program de activitate care se
desfăşoară pe parcursul celor două semestre ale clasei a XII a, presupunând mai
multe etape:
fază iniţială, pregătitoare, a viitoarei activităţi a elevului ca practicant într-un
laborator, o instituţie sau un agent economic;
perioadă de debut a instruirii practice, la începutul fiecărui semestru;
faza de desfăşurare a activităţii propriu-zise;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.10. Etape de pregătire şi desfăşurare a practicii /
laboratorului
74
faza de încheiere, care cuprinde evaluarea generală a activităţii instituţiei
şcolare din punct de vedere al îndrumării acordate elevului şi stabilirea
calificativelor acordate fiecărui elev;
stabilirea planului de îmbunătăţire şi a măsurilor necesare reluării procesului în
anul următor.
1. Organizarea preliminară
Această etapă se desfăşoară în fiecare an în perioada imediat premergătoare
începerii anului şcolar. Ea cuprinde o serie de activităţi, demersuri şi măsuri
organizatorice la nivelul catedrei, atât în ceea ce priveşte relaţia cu elevii dar mai ales
cu privire la instituţiile şi agenţii economici cu care urmează să se colaboreze.
În această perioadă se analizează rezultatele anului precedent, constituind
punctul de plecare pentru activităţile din noul an. Se planifică obiectivele catedrei şi
obiectivele pe care trebuie să le atingă elevii în procesul de învăţare.
Criteriile de selecţie a locurilor de practică / laborator pentru elevi sunt stabilite
de profesorii care organizează şi coordonează activitatea practică pe baza
informaţiilor asupra instituţiilor şi agenţilor economici.
Dintre criteriile de selecţie a locurilor de practică se amintesc:
Să aibă activităţi în acest domeniu;
Să folosească metode active de integrare a elevilor;
Să dovedească respect pentru educaţia profesională;
Să nu-şi bazeze activitatea pe munca elevilor;
Să asigure practica diferenţiată;
Să asigure spaţiul adecvat pentru instruire;
Să aloce materialele necesare instruirii;
Să menţină o strânsă legătură cu coordonatorul de practică;
Să colaboreze cu instituţia de ănvîţîmânt.
2. Începutul activităţii practice
Perioada de debut a practicii / laboratorului pentru calificarea tehnician
designer mobilă şi amenajări interioare se desfăşoară în primele zile de după
începerea semestrului. Această etapă cuprinde în primul rând repartizarea elevilor la
locurile de desfăşurare a activităţii de instruire.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
75
Un criteriu important de care se ţine seama este nivelul de pragătire al fiecărui
elev, capacităţile acestuia de a se implica activ în întregul proces de instruire, stilul
de învăţare, aptirudini.
În perioada de debut fiecare elev primeşte toate informaţiile legate de locul de
desfăşurare a instruirii, programul de instruire, viitoarele activităţi, forma de evaluare,
modalităţi de aplicare a instrumentelor de lucru, persoanele la care se pot adresa
pentru soluţionarea unor probleme apărute pe timpul instruirii.
După fixarea locurilor, se întocmesc listele, care se comunică elevilor şi
conducerii unităţii şcolare.
Urmează prezentarea elevilor la locurile de instruire practică, studierea
Ghidului de practică elaborat la nivelul catedrei de specialitate, analiza acordului de
practică a fişelor de lucru şi evaluare.
Elevii sunt conduşi în atelier / laborator de către coordonatorul de practică şi li
se expun regulile de conduită, regulamentul de ordine interioară, normele de
protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor, de asigurare a sănătăţii.
Profesorul prezintă elevilor orarul său, indică clasele la care predă, orarul
laboratorului, activităţile complementare pe care le desfăşoară: consultaţii, şedinţe de
cerc, şedinţe de pregătire a elevilor pentru olimpiade şi concursuri şcolare dacă e
cazul.
Elevii află care sunt manualele cu care lucrează profesorul şi elevii, iar în
măsura posibilităţilor acestea le sunt puse la dispoziţie. Studiind programele şi
planificările calendaristice elevii află care sunt temele deja parcurse la fiecare clasă şi
lecţiile care urmează. Elevii se familiarizează cu activitatea şcolii de aplicaţie, cu
documentele şcolare: cataloage, regulamentul şcolii, ghiduri metodologice, etc.
3. Desfăşurarea programului de instruire practică
Această etapă reprezintă activitatea de instruire propriu-zisă a elevului, care
începe cu familiarizarea acestuia cu locul de practică, prezentarea agentului
economic / instituţiei unde se desfăşoară instruirea, cunoaşterea colectivului cu
care va lucra. În primele zile de practică / laborator se încheie şi acordul de
practică – individual sau colectiv, în funcţie de hotărârile unităţii şcolare, care
consemnează jaloanele activităţii viitoare.
La locul de practică elevul trebuie:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
76
să-şi dezvolte capacităţile de a transpune noţiunile teoretice în practică;
să înţeleagă modul de organizare a activităţii pe care o va desfăşura;
să-şi dezvolte abilităţile în lucrul practic;
să-şi asume responsabilităţi pentru reuşita sarcinilor profesionale;
să capete cunoştinţe despre culegerea şi folosirea informaţiei;
să cunoască şi să respecte legislaţia în vigoare;
să se familiarizeze cu normele conduitei deontologice specifice profesiei.
Profesorul îndrumător va urmări permanent întreaga activitate,
efectuând gradual evaluările necesare şi asigurând măsurile de îmbunătăţire
necesare procesului de instruire practică.
4. Supravegherea modului de desfăşurare a practicii
Plasamentul la locul de instruire practică în contextul relaţiei tripartite
îndrumător – elev – loc de instruire trebuie privit ca un element al procesului de
învăţare continuă pentru elev, dar în bună măsură şi pentru cadrul didactic –
îndrumătorul de practică, obligat să acţioneze la orice solicitare a elevului.
În perioada de desfăşurare a activităţii de instruire practică a elevilor este
important ca unitatea şcolară, comisia metodică de specialitate să urmărească
întreaga activitate, să identifice nevoile şi să ia măsurile de remediere care se impun.
De o reală utilitate sunt seminariile din cadrul Comisiei de specialitate, în
cadrul cărora se schimbă informaţii despre activităţile care se desfăşoară, se
analizează cazuri, situaţii deosebite, sunt semnalate diferite dificultăţi, se clarifică
punctele neclare, se evidenşiează rezultatele meritorii.
Revizuirea periodică a caietelor de practică, a instrumentelor de lucru, de
autoevaluare şi evaluare periodică, parţială şi finală a elevului reprezintă o acţiune de
mare importanţă pentru perfecţionarea activităţii de instruire. De multe ori elevul
înţelege să alcătuiască un jurnal personal, plin de impresii subiective, irelevante ca
experienţă profesională. În asemenea cazuri se pierde din vedere menirea jurnalului
ca instrument de învăţare, se transcriu impresii referitoare la trăiri personale , nu
informaţii care decurg din din observarea directă sau indirectă asupra realităţii
obiective.
Acest lucru argumentează necesitatea consultării periodice a jurnalului de
practică de către îndrumătorul de practică, împreună cu elevul, pentru a asigura
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
77
menirea jurnalului ca instrument de învăţare şi de evaluare corectă a activităţii
practice a elevului. Trebuie verificat dacă elevul a recepţionat corect sarcinile de
lucru şi dacă i s-a oferit toate oportunităţile.
5. Etapa de încheiere a activităţii de instruire practică
Faza de încheiere cuprinde evaluarea generală a activităţii elevilor, a cadrelor
didactice care au coordonat această activitate şi stabilirea calificativelor fiecărui elev
practicant.
Notarea elevului, conform normelor didactice, se va face prin testări periodice
şi prin evaluare finală a practicii. În afara discuţiei de verificare finală a cunoştinţelor,
elevul prezintă o serie de instrumente de evaluare, caietul care conţine jurnalul de
practică, fişe de evaluare, etc.
Este momentul când elevii încheie o etapă importantă pentru ei, când se
pregătesc pentru o viitoare activitate profesională, care trebuie marcată cu încredere
şi optimism.
6. Analiza finală
Realizarea unui feed-back între toţi cei implicaţi va duce la o revizuire anuală,
finală, a procesului de învăţare practică.
În activitatea de învăţare practică apar o serie de dificultăţi cu privire la
plasarea elevului într-un loc de practică:
Nu toţi agenţii economici şi instituţiile de profil acceptă elevi pentru o
asemenea activitate;
Lipsa de încredere a cadrelor didactice în capacitatea elevului de a rezolva
anumite sarcini;
Lipsa disponibilităţii de timp a îndrumătorilor;
Lipsa unor reglementări privind acest tip de activitate în cadrul agenţilor
economic.
Această analiză finală va stabili în general activitatea viitoare, clarificarea
modului de optimizare a procesului de instruire, a obiectivelor practice, metodologice,
organizatorice şi reluarea într-o formă îmbunătăţită şi dezvoltată a colaborării în
etapa următoare a unui nou an şcolar.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8.11. Instrumente de lucru - prezentare, utilizare,
importanţă 78
1. Jurnalul de practică al elevului
Jurnalul de practică reprezintă materialul scris prin intermediul căruia elevul
reflectează analitic şi critic asupra activităţii practice desfăşurate în timpul enului
şcolar. Jurnalul este, alături de fişa de evaluare a activităţii elevului, unul din
principalele instrumente de apreciere a activităţii practice a acestuia.
Fiecare elev are responsabilitatea de a consemna zilnic cele mai importante
aspecte ale activităţii practice, precul şi aspecte legate de:
- prezentarea unităţii şcolare: tipul şi profilul, gama de servicii oferite, categoriile de
beneficiari, cadrul legislativ în baza căruia funcţionează instituţia, schema de
personal;
- prezentarea activităţilor desfăşurate de către elev;
- relaţiile elevului cu instructorul de practică şi cu ceilalţi membrii ai personalului;
- prezentarea lucrărilor la care a lucrat elevul, întocmirea unui plan de muncă,
urmărirea planului de muncă, evaluări curente şi finale, aspecte pozitive şi negative
ale lucrărilor efectuate;
- evaluarea locului de practică, aspecte pozitive şi negative ale activităţii elevului;
- autoevaluarea activităţilor, aspecte care se cer îmbunătăţite pe viitor.
Obiectivele jurnalului de practică:
2. Portofoliu de practică / laborator
Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare finală a elevilor pe baza unui
ansamblu de rezultate. El reprezintă o culegere de documente în care fiecare elev
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Din perspectiva elevilor- formarea unoe deprinderi de redactare a propriilor observaţii- dobândirea unui limbaj specific activităţii de instruire- păstrarea riguroasă a informaţiilor- evidenţa progreselor făcute
Din perspectiva îndrumătorului de practică- păstrarea evidenţei activităţilor practice- monitorizarea progreselor făcute de elevi- evaluarea gradului de adecvare a activităţilor practice la obiectivele
de învăţare ale elevilor
79
poate să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele, experienţele,
precum şi lucrări personale, pe care le-a dobândit de-a lungul unei perioade de
învăţare.
Structura portofoliului poate fi stabilită împreună cu elevii, odată cu anunţarea
tematicii, dar vor fi obligatorii anumite elemente care oferă posibilitatea elevilor de a-
şi monitoriza progresul şi de a lua parte la propriul proces de învăţare.
Portofoliul de practică / laborator se întocmeşte pe parcursul desfăşurării
acestor activităţi şi are rolul de a reflecta activitatea desfăşurată de elev şi de a
sprijini elevul în viitoarea sa activitate.
Portofoliul de practică / laborator conţine documente şcolare model, elaborate
de profesor şi preluate din portofoliul profesorului şi documente elaborate de elev pe
parcursul activităţilor, pentru activităţile realizate.
Portofoliul de practică/ laborator va conţine:
• caietul de practică / laborator, cu evidenţa activităţilor desfăşurate;
• fişele de lucru;
• fişe de laborator pentru lucrările de laborator efectuate la ore;
• fişe care ilustrareză metodica rezolvării unor probleme;
• teste de evaluare aplicate la clasă;
• bibliografia utilizată pentru pregătirea lecţiilor;
• materiale elaborate în cadrul participării la elaborarea unor proiecte.
Toate activităţile îndeplinite pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru
portofoliul de calificări profesionale al fiecărui elev iar informaţiile din acest
ghid pot fi utilizate în elaborarea ghidului elevului.
Consultaţi profesorul pentru a vă indica bibliografia de studiat, cu folosirea
resurselor (bibliotecă, internet).
Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie şi
competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.
Elevul va păstra permanent acest portofoliu , îl va completa la zi cu ultimele
dovezi ale evaluării şi însuşirii noilor competenţe şi-l va prezenta atât evaluatorilor
externi cât şi la susţinerea examenelor final pentru trecerea la un alt nivel.
3. Investigaţia
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
80
Investigaţia reprezintă o metodă de lucru presupunând căutarea de informaţii
pe o temă dată. Se caracterizează prin aceea că poate fi o sarcină care este efectuată
fie individual, fie în grup, iar ca timp de lucru, acesta se limitează la ora de curs.
Obiectivele investigaţiei sunt:
- înţelegerea şi clarificarea sarcinilor în grup;
- colectarea şi organizarea de date;
- redactarea unui raport privind rezultatele investigaţiei
Se vor evalua, în afara acurateţei informaţiilor, a organizării acestora şi:
- creativitatea şi iniţiativa elevilor;
- implicarea în grup;
- flexibilitatea şi deschiderea către idei noi.
Profesorul poate constitui o grilă de evaluare în care să ia în calcul criterii de
evaluare.
În general, se evaluează deprinderile elevilor, atitudinea lor faţă de sarcina în
sine şi mai puţin nivelul de cunoştinţe atins. Raportul fiind prezentat de către un singur
elev, de regulă cel mai bine pregătit care îşi asumă rolul de lider, este dificil de finalizat
o astfel de activitate cu o notare. Ea însă se poate constitui într-o etapă premergatoare
pentru atribuirea de note pentru nivelul de cunoştinţe al elevilor.
4. Studiu de caz
Concret, o asemenea abordare se desfăşoară în trei faze, prin care se
urmăreşte definirea problemelor, dezvoltarea metodologiilor şi strategiilor pentru
investigarea problemelor şi prezentarea rezultatelor pentru a-i convinge pe elevi
membri de pertinenţa lor:
- Faza I. Prezentarea problemei: analiza cazului
a) Prezentarea cazului: elevii iau cunoştinţă despre caz pentru prima oară în
laborator şi îl studiază împreună.
b) Recunoaşterea problemelor potenţiale şi a aspectelor majore: iniţierea unei scurte
discuţii în grup pentru identificarea conţinutului cazului.
c) Formularea unor întrebări specifice prin analiza “ştiu / trebuie să ştiu”: iniţierea unei
discuţii formale, scurte, colaborative pentru identificarea cunoştinţelor anterioare şi a
celor ce trebuiesc clarificate.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
81
- Faza II. Rezolvarea de probleme: investigarea problemelor
a) Obţinerea de date/resurse suplimentare: acestea pot fi oferite de formator, sau pot
fi căutate de elevi pe cont propriu.
b) Definirea mai aprofundată a problemelor prin împărtăşirea de idei şi preocupări:
elevii discută despre ceea ce au învăţat şi îşi definesc mai clar propriile întrebări.
c) Proiectarea şi desfăşurarea investigaţiilor ştiinţifice: acest stadiu poate urma fie
direct după discuţiile de mai sus, fie după o şedinţă de laborator în care elevii se pun
la punct cu tehnicile de bază pentru investigarea problemelor respective.
- Faza III. Convingerea colegilor: metode suport şi argumentare
a) Producerea de materiale care să sprijine înţelegerea concluziilor: în mod
tradiţional, este vorba de un referat al muncii de laborator sau de teren, dar pot fi şi
alte produse, precum portofolii, materiale informative destinate unui anumit grup ţintă,
filme, postere, materiale grafice, articole sau editoriale pentru presă etc.
b) Evaluarea a ceea ce s-a învăţat: este important să se evalueze atât procesul cât şi
conţinutul învăţării. Elevii şi-au reorganizat materialul, au gestionat în mod adecvat
informaţia, au lucrat bine în grup?
5. Proiectul
Proiectul – reprezintă o sarcină sub formă de „problemă de rezolvat în mai
multe etape” pentru elevi, la care se poate lucra individual, în perechi sau pe grupe,
conducându-i elevii spre dobândirea abilităţilor (competenţelor) cheie, ca de
exemplu: rezolvarea de probleme, comunicarea sau negocierea, planificarea şi
organizarea, lucrul în echipă, asigurarea calităţii, dezvoltarea creativităţii şi a
responsabilităţii, utilizare TIC pentru informare şi comunicare.
Activităţile proiectului pot fi grupate în faze. Paşii care conduc la planificarea
proiectului ca strategie de învăţare sunt: informarea, planificarea, decizia,
implementarea, controlul şi evaluarea.
1. Informarea
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
82
În prima fază, elevii colectează informaţia necesară rezolvării problemei propuse
sau sarcinii, folosind surse disponibile de informaţie: manuale, cărţi de specialitate,
publicaţii, site-uri, internet, etc.
Obiectivele proiectului / sarcinile trebuie definite în acord cu experienţa elevilor şi
urmărind participarea tuturor membrilor grupului, pentru a asigura un nivel ridicat de
motivare.
Familiarizarea elevilor cu metoda proiect – reprezintă prima sarcină a
profesorului.
Propunerea proiectului poate aparţine elevului.
Metoda proiect reprezintă o mare oportunitate de a sparge ciclul individualismului
şi de a conduce la munca în colaborare pentru găsirea de soluţii la problema
propusă.
O activitate de succes presupune o atmosferă cordială şi un climat deschis care
să faciliteze activităţile.
2. Planificarea
Este faza în care se concepe planul de lucru (de acţiune), se planifică resursele
ce vor fi folosite. Împărţirea sarcinilor între membrii grupului trebuie clar definită.
Toţi membrii grupului trebuie să participe activ şi să colaboreze la execuţia
proiectului. Se pot constitui grupuri de lucru pentru fiecare parte componentă a
proiectului.
3. Decizia
Înainte de a începe faza activităţii practice, elevii trebuie să decidă în grup asupra
alternativelor sau strategiilor de rezolvare a problemelor.
În timpul acestei faze de decizie, rolul profesorului este să comenteze, să discute
şi dacă e necesar să modifice strategiile de rezolvare a problemelor propuse de elevi.
Este important ca elevii să înveţe să evalueze problemele potenţiale, riscurile şi
avantajele prezentate de fiecare alternativă.
4. Implementarea
În această fază se desfăşoară activităţi creative, independente şi responsabil.
Fiecare membru al proiectului trebuie să îndeplinească sarcinile în acord cu planul de
acţiune şi cu diviziunea muncii.
Elevii vor fi ghidaţi de profesor, li se vor corecta greşelile.
5. Controlul
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
83
În această fază se vor folosi chestionare, teste asfel încât elevii vor fi ajutaţi să –
şi evalueze cât mai bine calitatea muncii lor.
Profesorul îşi asumă rolul de persoană – suport şi de sfătuitor.
6. Evaluarea
Profesorul şi elevii au o discuţie finală, în care se comentează rezultatele
obţinute. Rolul profesorului este de a-i conduce pe elevi la feed – back, să – i facă să
înţeleagă greşelile făcute, eficienţe muncii şi experienţa câştigată. Elevii pot formula
propuneri de îmbunătăţire pentru proiectele viitoare.
6. Comentarii concentrate pe învăţare
O metodă neconvenţională care poate înlocui notarea permanentă sunt
comentariile concentrate pe învăţare: “recompense şi noi sarcini”. Recompense
pentru ceea ce elevii au făcut sau fac bine. Printre criterii sunt incluse efortul stăruitor
şi deprinderi bune de învăţare.
Noile sarcini sunt ceea ce au nevoie să facă elevii pentru a se perfecţiona.
Aceasta poate fi o perfecţionare a unei lucrări existente sau o temă nouă (obiectiv de
viitor) pentru următoarea lucrare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
recompensă
recompensă
noi sarcini
noi sarcini
84
7. Autoevaluarea
Autoevaluarea, prin informaţiile pe care le furnizează are un rol esenţial în
întregirea imaginii elevului din perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite
profesorul.
Pentru ca evaluarea să fie resimţită de elev ca având un caracter formativ,
raportându-se la diferite capacităţi lae sale în funcţie de progresul realizat şi de
dificultăţile pe care le are de depăşit, este foarte utilă formarea şi exersarea la elevi a
capacităţii de autoevaluare.
Ca şi profesorul care conduce activităţile, elevul aflat în situaţia de învăţare
are nevoie de anumite puncte de referinţă care să-i definească rolul, sarcina, natura
şi direcţiile activităţii sale, ajutându-l să conştientizeze progresele şi achiziţiile făcute,
să-şi elaboreze stilul propriu de lucru, să se poată situa personal în raport cu
exigenţele de învăţare.
Acest lucru se realizează prin intermediul chestionarelor, scărilor de evaluare,
etc.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
85
1. Adela, C., ş.a., 2003, Curriculum – clasa a XII a – Domeniul Fabricarea lemnului –
Calificarea –Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare, Bucureşti.
2. Avram, D. ş. a, 2000, Standarde de pregătire profesională - Domeniul Fabricarea
lemnului, Calificarea –Ttehnician designer mobilă şi amenajări interioare,
Bucureşti.
3. Brana, M., şi colaboratori, 1994, AutoCAD – Ghid practic, Bucureşti, Editura
Tehnică.
4. Ionescu, M., Chiş, V., 1992, Strategii de predare – învăţare, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică.
5. Păunescu,C., ş.a., 2006 – Auxiliar curricular – Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD.
6. Simion, I., 2000, AutoCAD 2000 – Aplicaţii, Bucureşti, Editura Teora.
7. Universitatea de Stat din Moldova, 2000 – Ghid de practică – specialitatea
Asistenţă Socială – Chişinău.
8. ****Autocad – Help – 2006.
9. http://www.didactic.ro
10. htp://www.e-scoala.ro/matematica
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
10. Bibliografie
86