proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

ACADEMIA DE POLIŢIE “Alexandru Ioan Cuza”

FACULTATEA DE POMPIERI

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Coordonator ştiinţific

Conferențiar universitar doctor inginer

Florin NEACȘA

Absolvent

Stelian – Marius GHERGHIȘAN

2013

Stelian-Marius GHERGHIȘAN Proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

1

ACADEMIA DE POLIŢIE “Alexandru Ioan Cuza”

FACULTATEA DE POMPIERI

PROIECTAREA POLIGOANELOR

MODERNE PENTRU PREGĂTIREA

PROFESIONIȘTILOR PENTRU

SITUAȚII DE URGENȚĂ

Coordonator ştiinţific,

Conferențiar universitar doctor inginer

Florin NEACȘA

Absolvent,

Stelian – Marius GHERGHIȘAN

BUCUREȘTI

-2013-


2

DECLARAŢIE

Prin prezenta, declar pe proprie răspundere că Lucrarea de licenţă cu titlul

”PROIECTAREA POLIGOANELOR MODERNE PENTRU PREGĂTIREA PROFESIONIȘTILOR

PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ” îmi aparţine în întregime şi nu a mai fost prezentată

niciodată la o altă facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate. De

asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare,

cu respectarea strictă a regulilor de evitare a plagiatului:

toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie din altă limbă, sunt

scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a sursei;

reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori deţine referinţa

precisă;

rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.

Bucureşti, 01.07.2013

Autor: Stelian – Marius GHERGHIȘAN

_________________________


3

CUPRINS

LISTA FIGURILOR .................................................................................................................................................... 9

LISTA TABELELOR ................................................................................................................................................. 11

GLOSAR DE TERMENI ........................................................................................................................................... 12

REZUMAT ............................................................................................................................................................. 14

SUMMARY ........................................................................................................................................................... 15

INTRODUCERE...................................................................................................................................................... 16

CAPITOLUL I ......................................................................................................................................................... 18

ANALIZA GENERALĂ A ACTIVITĂȚII DE PROIECTARE............................................................................................. 18

I.1 SCURT ISTORIC ........................................................................................................................................................ 18

I.2. GENERALITĂȚI PRIVIND ACTIVITATEA DE PROIECTARE A CLĂDIRILOR................................................................................... 21

I.2.1 Ingineria civilă ............................................................................................................................................ 21

I.2.2 Condițiile proiectării ................................................................................................................................... 21

I.3. DEFINIȚII .............................................................................................................................................................. 24

I.3.1 Proiectare ................................................................................................................................................... 24

I.3.2 Pregătire .................................................................................................................................................... 24

I.3.3. Poligon ...................................................................................................................................................... 24

I.3.4. Antrenament ............................................................................................................................................. 25

I.3.5. Profesionist ............................................................................................................................................... 25

I.3.6. Situație de urgență .................................................................................................................................... 25

I.4. PREZENTAREA PE SCURT A ACTIVITĂȚILOR DE INTERVENȚIE .............................................................................................. 26

I.5. MATERIALE DE CONSTRUCȚIE FOLOSITE LA REALIZAREA POLIGOANELOR ............................................................................. 27

I.5.1 Beton celular autoclavizat (B.C.A.) ............................................................................................................. 27

I.5.2. Cărămidă refractare .................................................................................................................................. 30

I.5.3. Țiglă metalică ............................................................................................................................................ 32

I.5.4: Etrierii ........................................................................................................................................................ 34

I.5.4: Sistemul de izolație tip „Westec” .............................................................................................................. 36

CAPITOLUL II ........................................................................................................................................................ 38

CONDIȚII PRIVIND PROIECTAREA POLIGOANELOR DESTINATE PREGĂTIRII PROFESIONIȘTILOR PENTRU SITUAȚII

DE URGENȚĂ ........................................................................................................................................................ 38

II.1. ANALIZA NEVOILOR OPERATIVE ................................................................................................................................ 39

II.2. COMPONENTELE POLIGONULUI ................................................................................................................................ 39

II.2.1. Zona administrativă ................................................................................................................................. 39

II.2.2 Spații de instruire ...................................................................................................................................... 40


4

II.2.3. Spații exterioare ....................................................................................................................................... 41

II.2.4. Utilități ..................................................................................................................................................... 41

II.3. CONSIDERENTE PRIVIND PROIECTAREA ....................................................................................................................... 42

II.3.1 Generalități ............................................................................................................................................... 42

II.3.2 Caracteristici ale terenului ........................................................................................................................ 43

II.3.3. Sursele de apă .......................................................................................................................................... 44

II.3.4. Securitatea poligonului ............................................................................................................................ 44

II.3.5 Protecția mediului ..................................................................................................................................... 45

II.3.6. Utilități ..................................................................................................................................................... 47

II.4. DESEMNAREA ARHITECTULUI / INGINERULUI ............................................................................................................... 47

II.5. SPAȚII ADMINISTRATIVE .......................................................................................................................................... 48

II.5.1. Birouri....................................................................................................................................................... 48

II.5.2. Sală de conferințe .................................................................................................................................... 48

II.5.3. Amfiteatru ................................................................................................................................................ 48

II.5.4. Săli de clasă .............................................................................................................................................. 49

II.5.5. Biblioteca ................................................................................................................................................. 50

II.5.6. Bucătăria .................................................................................................................................................. 50

II.5.7. Săli de pregătire cu mijloace audio-video ................................................................................................ 51

II.5.8. Cameră „obscură” .................................................................................................................................... 52

II.5.9 Spații de secretariat .................................................................................................................................. 52

II.5.10. Spații pentru simulări ............................................................................................................................. 53

II.5.11. Vestiare și dușuri .................................................................................................................................... 53

II.5.12. Curățătorie ............................................................................................................................................. 53

II.5.13. Laboratoare ........................................................................................................................................... 53

II.5.14. Cabinet medical ..................................................................................................................................... 54

II.5.16. Întreținerea clădirilor ............................................................................................................................. 54

II.5.17. Turn de observare / control .................................................................................................................... 54

II.6. CLĂDIRI PENTRU ANTRENAMENT .............................................................................................................................. 54

II.6.1. Condiții generale ...................................................................................................................................... 55

II.6.2. Structuri de pregătire prin lucrul cu foc deschis ....................................................................................... 58

II.6.3. Structuri de pregătire prin lucrul cu fum .................................................................................................. 64

II.6.4 Clădiri mixte .............................................................................................................................................. 65

II.7. AMENAJAREA SPAȚIILOR EXTERIOARE ........................................................................................................................ 66

II.7.1. Obstacole ................................................................................................................................................. 66

II.7.2. Rezervoare de gaze și lichide combustibile .............................................................................................. 67

II.7.3. Spații pentru utilizarea motopompelor .................................................................................................... 68

II.7.4. Spații pentru conducerea autospecialelor ................................................................................................ 69

II.8. UNITĂȚI MOBILE DE ANTRENAMENT .......................................................................................................................... 71

CAPITOLUL III ....................................................................................................................................................... 76

STUDIU COMPARATIV PRIVIND POLIGOANE PENTRU PREGĂTIREA PROFESIONIȘTILOR PENTRU SITUAȚII DE

URGENȚĂ ............................................................................................................................................................. 76


5

III.1. BOULDER COUNTY REGIONAL FIRE TRAINING CENTER ................................................................................................. 76

III.1.1. Clădirea administrativă ........................................................................................................................... 77

III.1.2. Clădiri pentru stingerea incendiilor ......................................................................................................... 77

III.1.3. Turnul de instrucție ................................................................................................................................. 78

III.1.4. Materiale periculoase ............................................................................................................................ 79

III.1.5. Unități mobile de antrenament............................................................................................................... 81

III.2 BRAYTON FIRE TRAINING FIELD ................................................................................................................................ 82

III.2.1 Recuzita pentru stingerea incendiilor ....................................................................................................... 84

III.2.2. Recuzita pentru intervenții în caz de dezastre ........................................................................................ 87

III.2.3. Centrul de pregătire în vederea coordonării intervențiilor complexe ..................................................... 91

III.3. BAZA DE PREGĂTIRE „FAYETTEVILLE” ....................................................................................................................... 92

III.4. BAZA DE PREGĂTIRE „SUCEAVA” ............................................................................................................................. 95

CAPITOLUL IV ..................................................................................................................................................... 100

MODULE SPECIALE PENTRU ANTRENAMENTUL PERSONALULUI DE INTERVENȚIE ............................................. 100

IV.1 MODUL MULTIFUNCŢIONAL PENTRU FORMARE PROFESIONALĂ ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL INGINERIEI SECURITĂŢII LA

INCENDIU ................................................................................................................................................................. 100

IV.1.1. Alegerea tipului soluției constructive ................................................................................................... 101

IV.1.2. Tăierea uşilor principale ........................................................................................................................ 102

IV.1.4. Sistemele pentru fixarea combustibilului – lanţuri şi suporturi ............................................................ 104

IV.1.5. Sistemul pentru reţinerea şi evacuarea fumului ................................................................................... 107

IV.1.6 Orificii realizate în container pentru măsurători ................................................................................... 109

IV.1.7. Zona focarului incendiului ..................................................................................................................... 110

IV.1.8. Perete şi uşă de apartament ................................................................................................................. 114

IV.1.9. Uşă pentru curăţarea deşeurilor rezultate în urma arderii .................................................................. 115

IV.1.10. Amplasarea containerului .................................................................................................................. 116

IV.1.11. Lista cu materiale necesare ............................................................................................................... 117

IV.2 MODUL MULTIFUNCŢIONAL PENTRU FORMARE PROFESIONALĂ ŞI ANTRENAMENT ÎN STINGEREA INCENDIILOR ........................ 119

IV.2.1. Alegerea soluției constructive ............................................................................................................... 119

IV.2.2. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului lateral dreapta ........................................... 121

IV.2.3. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului din spate: ................................................... 127

IV.2.3. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului lateral stânga: ........................................... 132

IV.2.4. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului din față: ..................................................... 137

IV.2.5. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului interior: ...................................................... 142

IV.2.6. Calculul necesarului de materiale pentru execuția pardoselilor: .......................................................... 146

IV.2.7. Calculul necesarului de izolație tip „Westec” necesar execuției camerei speciale: ............................... 148

IV.2.8. Calculul necesarului de materiale necesare execuției acoperișului: ..................................................... 148

IV.2.9. Calculul totalului de materiale necesare:.............................................................................................. 148

CONCLUZII ......................................................................................................................................................... 152


6

CONTENTS

LIST OF FIGURES ..................................................................................................................................................... 9

LIST OF TABLES .................................................................................................................................................... 11

GLOSSARY OF TERMS ........................................................................................................................................... 12

ABSTRACT ............................................................................................................................................................ 14

SUMMARY ........................................................................................................................................................... 15

INTRODUCTION ................................................................................................................................................... 16

CHAPTER I ............................................................................................................................................................ 18

THE ACTIVITY ANALYSIS OF THE DESIGN .............................................................................................................. 18

I.1 BRIEF HISTORY..................................................................................................................................................... 18

I.2. GENERAL REGARDING THE DESIGN OF BUILDINGS ........................................................................................... 21

I.2.1 Civil Engineering ......................................................................................................................................... 21

I.2.2 Design conditions ....................................................................................................................................... 21

I.3. DEFINITIONS ...................................................................................................................................................... 24

I.3.1 Design ........................................................................................................................................................ 24

I.3.2 Training ...................................................................................................................................................... 24

I.3.3. Polygon ..................................................................................................................................................... 24

I.3.4. Practice ..................................................................................................................................................... 25

I.3.5. Professional ............................................................................................................................................... 25

I.3.6. Emergency situation ................................................................................................................................. 25

I.4. SUMMARY OF INTERVENTION ACTIVITIES ..................................................................................................................... 26

I.5. CONSTRUCTION MATERIALS USED IN REALIZATION POLYGONS ........................................................................ 27

I.5.1 Autoclaved aerated concrete (A.A.C.) ....................................................................................................... 27

I.5.2. Fire brick .................................................................................................................................................... 30

I.5.3. Metal roofing ............................................................................................................................................ 32

I.5.4: Stirrups ...................................................................................................................................................... 34

I.5.4: „Westec” Insulation system ...................................................................................................................... 36

CHAPTER II ........................................................................................................................................................... 38

REQUIREMENTS FOR DESIGN PROFESSIONAL TRAINING POLYGONS .................................................................. 38

II.1. OPERATIVE NEEDS ANALYSIS............................................................................................................................ 39

II.2. POLYGON COMPONENTS .................................................................................................................................. 39

II.2.1. Administrative area .................................................................................................................................. 39

II.2.2 Training areas ........................................................................................................................................... 40


7

II.2.3. Outdoor areas .......................................................................................................................................... 41

II.2.4. Utilities ..................................................................................................................................................... 41

II.3. PLANNING CONSIDERATIONS .......................................................................................................................... 42

II.3.1 Overview ................................................................................................................................................... 42

II.3.2 Field characteristics .................................................................................................................................. 43

II.3.3. Water sources .......................................................................................................................................... 44

II.3.4. Polygon security ....................................................................................................................................... 44

II.3.5 Environment .............................................................................................................................................. 45

II.3.6. Utilities ..................................................................................................................................................... 47

II.4. DESIGNATION ARCHITECT / ENGINEER ............................................................................................................... 47

II.5. ADMINISTRATIVE AREAS .................................................................................................................................... 48

II.5.1. Offices ...................................................................................................................................................... 48

II.5.2. Conference Room ..................................................................................................................................... 48

II.5.3. Amphitheater ........................................................................................................................................... 48

II.5.4. Classrooms ............................................................................................................................................... 49

II.5.5. Library ...................................................................................................................................................... 50

II.5.6. Cuisine ...................................................................................................................................................... 50

II.5.7. Meeting with audio-video training .......................................................................................................... 51

II.5.8. Dark room ................................................................................................................................................ 52

II.5.9 Secretary areas......................................................................................................................................... 52

II.5.10. Space for simulations ............................................................................................................................. 53

II.5.11. Lockers and showers .............................................................................................................................. 53

II.5.12. Dry .......................................................................................................................................................... 53

II.5.13. Laboratories ........................................................................................................................................... 53

II.5.14. Surgery ................................................................................................................................................... 54

II.5.16. Building maintenance ............................................................................................................................ 54

II.5.17. Tower observation / control ................................................................................................................... 54

II.6. BUILDINGS FOR TRAINING................................................................................................................................ 54

II.6.1. General terms and conditions .................................................................................................................. 55

II.6.2. Training structures by working with open fire ......................................................................................... 58

II.6.3. Structures training by working with smoke ............................................................................................. 64

II.6.4 Mixed building........................................................................................................................................... 65

II.7. OUTSIDE LAWNS ............................................................................................................................................... 66

II.7.1. Obstructions ............................................................................................................................................. 66

II.7.2. Gas and liquid fuel tanks .......................................................................................................................... 67

II.7.3. Spaces for motor pumps using ................................................................................................................. 68

II.7.4. Spaces for driving autospecialelor ........................................................................................................... 69

II.8. MOBILE TRAINING UNIT ................................................................................................................................... 71

CHAPTER III ......................................................................................................................................................... 76

COMPARATIVE STUDY ON PROFESSIONAL POLYGONS FOR EMERGENCY SITUATIONS TRAINING ........................ 76


8

III.1. BOULDER COUNTY REGIONAL FIRE TRAINING CENTER ....................................................................................... 76

III.1.1. Administrative building ........................................................................................................................... 77

III.1.2. Buildings for firefighting ......................................................................................................................... 77

III.1.3. Tower training ......................................................................................................................................... 78

III.1.4. Hazardous materials aerea .................................................................................................................... 79

III.1.5. Mobile training units ............................................................................................................................... 81

III.2 BRAYTON FIRE TRAINING FIELD ......................................................................................................................... 82

III.2.1 Props for firefighting ................................................................................................................................ 84

III.2.2. Props for disaster intervention ................................................................................................................ 87

III.2.3. Training center to coordinate complex interventions ............................................................................. 91

III.3. BAZA DE PREGĂTIRE „FAYETTEVILLE” ....................................................................................................................... 92

III.4. BAZA DE PREGĂTIRE „SUCEAVA” ............................................................................................................................. 95

CHAPTER IV ....................................................................................................................................................... 100

SPECIAL MODULES FOR TRAINING OF EMERGENCY ......................................................................................... 100

IV.1 MULTIFUNCTION MODULE FOR TRAINING AND SCIENTIFIC RESEARCH IN FIRE SAFETY ENGINEERING............... 100

IV.1.1. Choosing the type of constructive solution ........................................................................................... 101

IV.1.2. Cutting the main doors ......................................................................................................................... 102

IV.1.4. For fixing fuel systems - chains and supports ....................................................................................... 104

IV.1.5. Smoke system to detain and evacuation .............................................................................................. 107

IV.1.6 Holes made in the measurement container ........................................................................................... 109

IV.1.7. Area fire outbreak ................................................................................................................................. 110

IV.1.8. Wall and door of the apartment ........................................................................................................... 114

IV.1.9. Door to clean waste from burning ....................................................................................................... 115

IV.1.10. Location of container ......................................................................................................................... 116

IV.1.11. List of materials needed ..................................................................................................................... 117

IV.2 MULTIFUNCTION MODULE FOR PROFESSIONAL TRAINING IN FIRE FIGHTING ............................................... 119

IV.2.1. Choosing the type of constructive solution ........................................................................................... 119

IV.2.2. Calculation of the implementation of the right side wall ..................................................................... 121

IV.2.3. Calculation of the implementation of the back wall: ............................................................................ 127

IV.2.3. Calculation of the implementation of the left side wall: ....................................................................... 132

IV.2.4. Calculation of the implementation of the front wall: ........................................................................... 137

IV.2.5. Calculation of the implementation of interior wall: .............................................................................. 142

IV.2.6. Calculation of the implementation of floors ......................................................................................... 146

IV.2.7. Calculation of insulation „ Westec” for special camera required execution: ....................................... 148

IV.2.8. Calculation of roof materials required execution: ................................................................................ 148

IV.2.9. Calculate the total required materials: ................................................................................................. 148

CONCLUSIONS.................................................................................................................................................... 152


9

LISTA FIGURILOR

FIGURA I.1: BLOC PLAN DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT ........................................................................ 27 FIGURA I.2: TESTAREA REZISTENȚEI LA FOC A UNUI BLOC DE B.C.A. .............................................................. 29 FIGURA I.3: CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE CĂRĂMIZILOR RECTANGULARE .................................................. 32 FIGURA I.4: PANOU ȚIGLĂ METALICĂ ...................................................................................................... 33 FIGURA I.5: DETALII TEHNICE ALE PANOURILOR DE ȚIGLĂ METALICĂ .............................................................. 33 FIGURA I.6: IMAGINE DE ANSAMBLU A ETRIERILOR ȘI ARMĂTURII .................................................................. 35 FIGURA I.7: SECȚIUNE ÎN SISTEMUL DE IZOLAȚIE; MONTAJ ........................................................................... 36 FIGURA I.8: MONTAJUL SISTEMULUI DE IZOLAȚIE „WESTEC” ....................................................................... 37 FIGURA I.9: ECHIPAREA UNEI CAMERE DESTINATĂ INCENDIERII ..................................................................... 38

FIGURA II.1: INDICATOR PENTRU DIRECȚIA VÂNTULUI ................................................................................. 46 FIGURA II.2: TIPURI CONSTRUCTIVE DE SCĂRI UTILIZATE .............................................................................. 56 FIGURA II.3: TUB PENTRU LUCRUL ÎN SPAȚII ÎNGUSTE ................................................................................. 58 FIGURA II.4: CLĂDIRE DE ANTRENAMENT ECHIPATĂ CU RAMPĂ DE LUCRU ....................................................... 59 FIGURA II.5: UTILIZAREA INSTALAȚIILOR CU GAZE NATURALE ÎN ȘEDINȚELE DE PREGĂTIRE .................................. 62 FIGURA II.6: UTILIZAREA GENERATORULUI DE FUM ÎN ȘEDINȚELE DE PREGĂTIRE ............................................... 64 FIGURA II.7: OBSTACOL TIP ZID DIN CĂRĂMIDĂ ......................................................................................... 66 FIGURA II.8: REZERVOR DE LICHIDE COMBUSTIBILE UTILIZAT ÎN ȘEDINȚELE DE PREGĂTIRE ................................... 67 FIGURA II.9: UNITĂȚI MOBILE DE ANTRENAMENT ...................................................................................... 73

FIGURA III.1: IMAGINE DE ANSAMBLU A CENTRULUI DE ANTRENAMENT ......................................................... 76 FIGURA III.1: CLĂDIREA ADMINISTRATIVĂ ................................................................................................ 77 FIGURA III.2: CLĂDIRE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR ............................................................................. 78 FIGURA III.3: TURNUL DE INSTRUCȚIE ..................................................................................................... 79 FIGURA III.4: REZERVOR DE LICHIDE COMBUSTIBILE ................................................................................... 79 FIGURA III.5: AUTOCISTERNĂ PENTRU ANTRENAMENT ............................................................................... 80 FIGURA III.6: AUTOCISTERNĂ PENTRU ANTRENAMENT ............................................................................... 80 FIGURA III.7: UNITATE MOBILĂ DE ANTRENAMENT .................................................................................... 81 FIGURA III.8: HARTA CAMPUSULUI ......................................................................................................... 83 FIGURA III.8: ZONĂ PREVĂZUTĂ STINGERII INCENDIILOR CU STINGĂTOARE PORTABILE ....................................... 84 FIGURA III.9: ZONA DESTINATĂ STINGERII INCENDIILOR LA AERONAVE ........................................................... 84 FIGURA III.10: ZONA DESTINATĂ STINGERII INCENDIILOR DIN INDUSTRIA CHIMICĂ ............................................ 85 FIGURA III.11: ZONA DESTINATĂ STINGERII INCENDIILOR LA REZERVOARE DE LICHIDE COMBUSTIBILE.................... 85 FIGURA III.12: CLĂDIRI DE ANTRENAMENT .............................................................................................. 86 FIGURA III.13: ZONA DE ANTRENAMENT PENTRU STINGEREA INCENDIILOR LA AUTOCISTERNE ............................ 87 FIGURA III.14: ZONA DESTINATĂ STINGERII INCENDIILOR LA NAVE................................................................. 87 FIGURA III.15: STRUCTURI DESTINATE ANTRENAMENTULUI ÎN CAZ DE DEZASTRE .............................................. 88 FIGURA III.16: EXERCIȚIU DE CĂUTARE A VICTIMELOR CU AJUTORUL CÂINILOR ................................................ 89 FIGURA III.17: ȘEDINȚĂ DE ANTRENAMENT ÎN PRACTICAREA DESFACERILOR.................................................... 90


10

FIGURA III.18: ZONA DE ANTRENAMENT ÎN CAZ DE ACCIDENTE FEROVIARE ..................................................... 90 FIGURA III.19: IMAGINI DIN CADRUL CENTRULUI DE CONDUCERE ȘI COORDONARE A INTERVENȚIILOR ................... 91 FIGURA III.20: CLĂDIREA ADMINISTRATIVĂ .............................................................................................. 92 FIGURA III.21: CLĂDIRE DE ANTRENAMENT .............................................................................................. 93 FIGURA III.22: ECHIPAMENTE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR LA AERONAVE ................................................ 93 FIGURA III.23: ZONA DESTINATĂ CONDUCERII AUTOSPECIALELOR ................................................................. 94 FIGURA III.24: ZONA DE ANTRENAMENT PENTRU LUCRU ÎN SPAȚII ÎNGUSTE .................................................... 94 FIGURA III.25: IMAGINE DE ANSAMBLU A BAZEI DE PREGĂTIRE ..................................................................... 96 FIGURA III.26: CAISSON ŞI CAMERĂ DE PĂTRUNDERE ................................................................................. 98 FIGURA III.27: PARC DE REZERVOARE .................................................................................................... 99 FIGURA III.28: IAZ DE ANTRENAMENT .................................................................................................... 99

FIGURA IV.1: IMAGINE DE ANSAMBLU A EXTERIORULUI MODULULUI ...........................................................100 FIGURA IV.2: TĂIEREA UŞILOR CONTAINERULUI.......................................................................................102 FIGURA IV.3: SISTEMUL DE DESCHIDERE A UŞII DE ACCES PRINCIPAL ............................................................103 FIGURA IV.4: UŞILE LATERALE ŞI BALAMALELE DE SUSŢINERE .....................................................................104 FIGURA IV.5: SISTEMUL DE FIXARE A COMBUSTIBILULUI ............................................................................104 FIGURA IV.6: BELCIUG PENTRU FIXAREA LANŢURILOR ...............................................................................105 FIGURA IV.7: AMPLASAREA SUPORŢILOR PENTRU FIXAREA COMBUSTIBILULUI ..............................................106 FIGURA IV.8: DIMENSIUNILE SUPORTULUI PENTRU FIXAREA COMBUSTIBILULUI ..............................................107 FIGURA IV.9: PLACA DE METAL INTERIOARĂ ...........................................................................................108 FIGURA IV.10: TRAPĂ DE EVACUARE A FUMULUI .....................................................................................108 FIGURA IV.11: MULTIMETRU ELECTRONIC PENTRU TERMOCUPLE ...............................................................109 FIGURA IV.12: ZONA FOCARULUI INCENDIULUI .......................................................................................111 FIGURA IV.13: PARDOSEALĂ DIN CĂRĂMIDĂ REFRACTARE.........................................................................112 FIGURA IV.14: TAVĂ PENTRU CĂRĂMIZI ................................................................................................112 FIGURA IV.15: PROTEJAREA INELELOR DIN PARTEA DE JOS A CONTAINERULUI ...............................................113 FIGURA IV.16: CURĂȚAREA ZONEI FOCARULUI........................................................................................114 FIGURA IV.17: PERETE ȘI UȘĂ INTERIOARE .............................................................................................114 FIGURA IV.18: TAPET CADRU DE UŞĂ ...................................................................................................115 FIGURA IV.19: UȘĂ PENTRU EVACUAREA DEȘEURILOR REZULTATE ÎN URMA ARDERII .......................................116 FIGURA IV.20: IMAGINE DE ANSAMBLU A MODULULUI DE ANTRENAMENT ...................................................121 FIGURA IV.21: CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE ZIDULUI LATERAL DREAPTA .............................................122 FIGURA IV. 22: CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE ZIDULUI DIN SPATE .......................................................127 FIGURA IV.23: CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE ZIDULUI LATERAL STÂNGA ..............................................133 FIGURA IV. 24: CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE ZIDULUI DIN FAȚĂ ........................................................137 FIGURA IV.25: CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE ZIDULUI INTERIOR .........................................................143 FIGURA IV.26: CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE PARDOSELILOR .............................................................147

FIGURA V.1: NECESITATEA PROIECTĂRII UNUI POLIGON ............................................................................152


11

LISTA TABELELOR

TABEL 1TABELUL I.1: CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE ALE B.C.A. .......................................................................................... 29

TABEL 2TABELUL I.2: MODELE CONSTRUCTIVE DE CĂRĂMIZI REFRACTARE .................................................................................... 31

TABEL 3TABELUL I.3: DATE TEHNICE ALE PANOURILOR DE ȚIGLĂ METALICĂ .................................................................................. 34

TABEL 4TABELUL IV.1: CARACTERISTICILE DIMENSIONALE ALE CONTAINERULUI UTILIZAT .............................................................. 101

TABEL 5TABELUL IV.2: AMPLASAREA ORIFICIILOR PENTRU MONTAREA TERMOCUPLELOR .............................................................. 110

TABEL 6TABELUL IV.3: LISTA CU MATERIALE NECESARE PENTRU REALIZAREA CONTAINERULUI ........................................................ 117

TABEL 7TABELUL IV.4: LISTA DE MATERIALE NECESARE PENTRU AMENAJAREA ZONEI DE EXERCIŢIU A CONTAINERULUI ........................ 118

TABEL 8TABELUL IV.1: MATERIALELE NECESARE REALIZĂRII MODULULUI DE ANTRENAMENT ......................................................... 151


12

Glosar de termeni

Amplasament - loc de aşezare a unei instalații, a unui dispozitiv, a unei construcții;

Ardere - reacţie exotermă a unei substanţe combustibile cu un comburant, însoţită în

general, de emisie de flăcări şi/sau incandescenţă şi/sau emisie de fum; termen sinonim:

combustie;

Apă - lichid inodor, insipid şi incolor, absolut indispensabilă vieţii, indiferent de forma

acesteia, fiind unul dintre cei mai universali solvenţi;

Căldură - mărime scalară prin care se exprimă transferul de energie între sistemele

fizico-chimice sau între diferite părţi ale aceluiaşi sistem în cadrul unei transformări în care nu se

efectuează lucru mecanic;

Construcție - clădire executată din zidărie, lemn, metal, beton etc., pe baza unui proiect,

care servește la adăpostirea oamenilor, animalelor, obiectelor etc.; (casă, edificiu);

Conductă - element de instalaţie destinat transportului fluidelor, pe un anumit traseu;

Etaj - fiecare dintre părțile unei clădiri de deasupra parterului, cuprinzând încăperile

situate pe același plan orizontal; cat, nivel;

Fundație - element sau ansamblu de elemente de construcție care servește ca suport sau

ca bază de susținere a unei construcții, a unui utilaj, a unei mașini etc.; fundament, bază, temelie;

Hidrant de incendiu: robinet de colţ, cu ventil, prevăzut la intrare cu filet exterior pentru

racordarea la o conductă de oţel cu diametrul de 2”, iar racordul la ieşire cu filet exterior pentru

înşurubarea unui racord fix la care se racordează furtunul şi ţeava de refulare;

Incendiu - ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care

produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită intervenţia organizată

în scopul întreruperii procesului de ardere;

Iluminat de avertizare - lumină intermitentă care se declanșează pentru a atrage atenția

asupra funcționării defectuoase a unor sisteme, instalații, aparate;


13

Iluminat de siguranță - sistem de lămpi electrice, cu generator propriu, care asigură

iluminarea în cazul întreruperii alimentării prin rețeaua electrică publică;

Instalaţie - ansamblul de conducte, aparate, agregate, piese de legătură ale acestora, care

asigură realizarea condițiilor de confort;

Mortarul - amestec utilizat în construcții compus în proporții variabile din lianți

(ciment), agregate (pietriș), apă și aditivi (var sau ipsos);

Parter - totalitatea încăperilor situate în partea unei clădiri situată la nivelul solului (sau

puțin deasupra lui);

Perete - element de construcție așezat vertical (sau puțin înclinat), făcut din zidărie, din

lemn, din piatră etc., care limitează, separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele sau de

exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul;

Rezervor - bazin sau recipient în care se depozitează o cantitate de fluide sau de

materiale granulare sau pulverulente;

Robinet - dispozitiv care se montează la capătul unei conducte, între două conducte sau

la capătul tubului de scurgere al unui recipient, în scopul întreruperii sau al restabilirii circulaţiei

unui fluid în ambele sensuri ori pentru a regla sau a schimba debitul acestuia;

Soclu - suport sau postament (din piatră sau beton) care susține o coloană, o statuie etc.

Partea de jos (mai proeminentă) a unei clădiri, a unui perete ce are rol de susținere a acestuia și

preia încărcările statice;

Subsol - totalitatea încăperilor dintr-o clădire situate, total sau parțial, sub nivelul solului;


14

REZUMAT

Prezenta lucrare scoate în evidență condițiile și regulile ce trebuie respectate, precum și

recomandările ce trebuie avute în vedere pe timpul proiectării și execuției poligoanelor destinate

pregătirii profesioniștilor ce intervin în situațiile de urgență.

Prima parte a lucrării tratează dezbaterea problemelor referitoare la amplasamentul

poligonului, protecția mediului, sursele de apă disponibile, clădirile și spațiile administrative,

construcțiile și spațiile de pregătire, condițiile impuse de legislația în vigoare precum și

securitatea personalului ce desfășoară ședințele de pregătire.

În cea de-a doua parte a lucrării sunt prezentate ca exemple patru modele constructive ale

unor poligoane de antrenament din S.U.A. și România, precum și două module ce au ca

destinație pregătirea personalului de intervenție. Modulele prezentate pot fi integrate atât în

cadrul unor poligoane complexe de pregătire, dar pot fi utilizate și individual la nivelul

subunităților de intervenție. Pentru aceasta, în conținutul lucrării a fost desfășurat memoriul

tehnic și calculul necesarului de materiale, pentru realizarea acestora.

Lucrarea se încheie cu un succint capitol de concluzii ce vizează tema lucrării și nu în

ultimul rând, asigurarea unei strânse legături între proiectarea, execuția și exploatarea

poligoanelor pentru pregătirea personalului din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de

Urgență.

Cuvinte cheie: poligon, pregătire, incendiu, intervenție, proiectare, module, construcție.


15

SUMMARY

This paper highlights the conditions and rules that have to be respected and

recommendations to be considered during the design and implementation to prepare polygons

that train firefighters in emergency situations.

The first part of the paper presents problems concerning the location of the polygon ,

environment protection, available water sources, administrative buildings and spaces, training

areeas, the conditions imposed by law and the security of the personnel conducting training

exercices.

In the second part of the study there are presented as examples, four structural models of

training ranges in U.S. and Romania, as well as two modules that are executed to train

emergency teams. The modules can be integrated in the complex polygons, but they can also be

used as individual structures. To do this, in the content of the paper was introduced technical

description and calculation of the necessary materials for their construction.

The paper concludes with a brief chapter of conclusions aimed at the theme of the

paper and last but not least to ensure close links between design, construction and operation of

trening polygons of the General Inspectorate for Emergency Situations.

Keywords: polygon, training, fire, intervention, design, modular construction, building.


16

INTRODUCERE

Știm toți că pompierii au, probabil, cea mai riscantă și mai periculoasă meserie din lume.

Însă ceea ce mulți nu știu, este faptul că, pentru a reușii să practici această nobilă meserie ai

nevoie de o pregătire deosebită ce presupune însușirea multor cunoștințe din diverse domenii

precum ingineria construcțiilor, hidraulică, fizică, chimie, și multe alte discipline de specialitate,

precum și o condiție fizică deosebită, mult curaj, tărie de caracter, dăruire și nu în ultimul rând

foarte mult antrenament. Este adevărat că nimic nu pregătește mai bine un pompier decât

formarea într-un incendiu real, acolo unde are de înfruntat temperaturi destul de ridicate, flăcări

și fum destul de dens, iar ceea ce este cel mai important, autocontrolul și munca în echipă,

acestea fiind esențiale succesului echipelor de intervenție. Pompierii din ziua de azi se confruntă

cu situații din ce în ce mai solicitante din punct de vedere fizic și psihic. Pentru a face față cu

succes, e nevoie de o pregătire continuă specific domeniului, astfel ca pe timpul unor situații

reale, personalul de intervenție să își desfășoare activitățile cu mult profesionalism, asigurând o

eficiență maximă într-un timp cât mai scurt și în deplină siguranță.

Impulsionat și de faptul că în România nu există o legislație bine dezvoltată, privind

proiectarea poligoanelor pentru pregătirea personalului de intervenție în situații de urgență, iar

infrastructura și baza materială disponibile, nu mai pot face față în raport cu sarcinile

pompierilor, condițiilor de lucru precum și prezența tot mai mare a materialelor sintetice, ce

conduc la o dezvoltare tot mai rapidă a incendiilor, toate acestea reprezintă motivația ce m-a

condus la alegerea temei „PROIECTAREA POLIGOANELOR MODERNE PENTRU

PREGĂTIREA PROFESIONIȘTILOR PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ”, convenind

astfel și cu prezența unui subiect de actualitate, întrucât I.G.S.U. nu dispune de un poligon

modern de pregătire, care să asigure antrenamentul în condiții reale de incendiu, sau chiar

realizarea unui scenariu complex de intervenție, în care să poată fii angrenate toate categoriile de

personal operativ.

Lucrarea este structurată pe patru capitole, pornind de la un scurt istoric al serviciilor de

pompieri, ce anume presupune activitatea de proiectare și normele ce trebuie respectate,

activitățile de intervenție ale serviciilor de pompieri, precum și materialele de construcție din

care pot fi realizate unele construcții speciale de pregătire, acestea fiind cuprinse în primul

capitol.


17

Al doilea capitol decurge, din condițiile generale și normele specifice activității de

proiectare, către activitatea specifică de proiectare a unui poligon de pregătire. În conținutul

acestuia sunt detaliate regulile ce trebuie respectate în faza de proiectare, construcțiile și spațiile

ce pot fi întâlnite într-un astfel de poligon, precum și natura activităților desfășurate.

Pe baza celor desfășurate anterior, capitolul trei, prezintă drept modele constructive trei

centre de antrenament din Statele Unite ale Americii, iar în partea de final fiind prezentată baza

de pregătire de la Suceava, un poligon de pregătire inspirat din modelele occidentale.

În capitolul patru sunt prezentate două module destinate pregătirii personalului de

intervenție. Unul dintre acestea este construit pe baza unui container, iar celălalt este realizat din

zidărie de BCA. Ambele module prezentate sunt însoțite de memoriul tehnic și de calculul

necesarului de materiale pentru realizarea acestora.

În încheierea lucrării, un succint capitol de concluzii, prezintă legătura dintre proiectarea

unui poligon de pregătire, execuția acestuia și exploatarea acestuia, precum și unele concluzii ce

reies din conținutul lucrării.


18

Capitolul I

ANALIZA GENERALĂ A ACTIVITĂȚII DE PROIECTARE

I.1 Scurt istoric

„Pompierii” constituie o organizație de intervenție și ajutor în cazurile de accidente,

inundații, incendii sau alte situații asemănătoare, având ca atribuții evitarea sau reducerea

efectului negativ asupra persoanelor, animalelor și bunurilor, precum și organizarea acțiunilor de

salvare.

În Roma antică, în numeroase orașe care aveau străzile înguste și deci pericol ridicat de

propagare rapidă a incendiilor, existau unități de pompieri, „vigiles urbani”, care nu erau dotate

numai cu pompe și găleți, ci și cu catapulte pentru distrugerea zidurilor în cazul când acestea

limitau accesul la focarul incendiului. Încă din anul 21 î.Hr. este atestată existența unei formații

de luptă cu focul formată din 600 de sclavi. Roma a suferit numeroase incendii, dar cel mai

celebru este cel din 19 iulie 64 d.Hr. care a început în zona Circus Maximus și a distrus două

treimi din marea metropolă. Împăratul Nero a fost acuzat de producerea acestui dezastru, dar

acesta a denunțat ca vinovată o comunitate ce se stabilise în regiune, cea a creștinilor.

În Evul Mediu, cetățile și orașele medievale erau prevăzute cu turnuri de supraveghere și

aceasta nu numai în scopuri defensive, ci și pentru observarea potențialelor incendii. Londra a

fost atinsă de o serie de incendii, dintre care cele mai devastatoare au fost cele din anii 798, 982,

989 și mai ales cel din 1666, supranumit și Marele incendiu al Londrei, în urma căruia mai multe

mii de locuitori au rămas fără locuință.

Revoluția industrială aduce cu ea și primele furtunuri pentru pompieri, puse la punct de

inventatorul olandez Jan Van der Heiden în 1672. Mărimea acestora și modul de racordare sunt

valabile și pentru standardele actuale. În ianuarie 1608, orașul american Jamestown (Virginia) a

fost complet distrus de un incendiu. În 1648, în New York este înființată o unitate de

"supraveghetori de incendii". Aceștia patrulau prin oraș verificând hornurile clădirilor. Incendiile

care au survenit în Boston în anii 1653 și 1676 au obligat autoritățile să ia măsuri ferme de

prevenire.

Pompa manuală pentru stingerea incendiilor a fost realizată în 1725 de londonezul


19

Richard Newsham. Astfel de pompe erau aduse la locul incendiului prin atelaje trase de cai. Mai

multe persoane acționau brațele pompei care putea furniza peste 10 litri de apă pe secundă, la o

înălțime de câțiva zeci de metri.

În 1736, Benjamin Franklin înființează la Philadelphia compania Union Fire Company,

formată din voluntari. Primii pompieri salariați apar pe teritoriul american abia pe la jumătatea

secolului al XIX-lea. Pauline von Schwarzenberg, mama premierului austriac Felix zu

Schwarzenberg, își pierde viața într-un incendiu survenit la ambasada Austriei din Paris. Acest

eveniment tragic îl determină pe Napoleon să pună bazele instituției pompierilor profesioniști în

Franța, înființând, la 18 septembrie 1811, un detașament de pompieri, numiți "sapeurs-

pompiers". În Regatul Unit, prima organizație de profil s-a creat în Edinburgh în 1824, urmând

ca 8 ani mai târziu o astfel de unitate să apară și în Londra.

Epoca modernă aduce primul camion destinat luptei împotriva focului realizat în 1829,

dar a fost omologat abia în 1860. Era prevăzut cu motor cu abur și era tras de cai. Pompele cu

motoare cu combustie internă au apărut în 1907 în Statele Unite, urmând ca prin 1925 motoarele

cu abur să dispară complet din înzestrarea trupelor de pompieri.

Despre stingerea organizată a incendiilor pe teritoriul de astăzi al României există dovezi

încă din timpul Daciei romane, însă instituţia pompierilor este atestată la mijlocul secolului al

XVIII-lea prin „steagurile de foc” din Bucureşti şi Iaşi, organizări bazate pe solidaritatea

comunităţii în faţa primejdiei focului. Condiţiile concrete de la începutul veacului următor au

determinat apariţia, la Bucureşti şi Iaşi, în 1845 şi, respectiv, în 1835, a primelor unităţi de

pompieri militari, încadrate în armata permanentă, soldaţii urmând instrucţia de infanterie în

paralel cu cea pompieristică.

Istoria începuturilor a consemnat participarea efectivelor de pompieri din Bucureşti la

stingerea „Focului cel mare” din data de 23 martie 1847, sinistru care a distrus atunci peste 1800

de case şi prăvălii, precum şi la Bătălia din Dealul Spirii, care a avut loc la data de 13 septembrie

1848, moment de seama al revoluţiei democratice din acel an. În memoria celor aproape o sută

de ostaşi pompieri care au căzut în luptă, în Bucureşti a fost înălţat „Monumentul Pompierilor”.

Ulterior, după modelul primelor două unităţi, în principalele oraşe ale României, s-au

înfiinţat servicii de pompieri profesionişti cu accentuat caracter militar, subordonate primăriilor.

În anul 1874 s-au pus bazele Corpului Pompierilor Militari care cuprindea 15 unităţi care aveau

în dotare şi baterii de artilerie. La războiul din 1877 – 1878, pompierii - artilerişti au participat cu


20

forţa a şase baterii în compunerea armatei române, atât pentru apărarea teritoriului, cât şi la

luptele din sudul Dunării, în Bulgaria de astăzi, împotriva armatei otomane.

Contactele europene, mai ales cu Regimentul de pompieri din Paris, aderarea la primul

organism internaţional de profil, constituit în anul 1900, „Comitetul Tehnic Internaţional al

Focului”, la care România este membru fondator, au impus începerea reorganizării pompierilor

români, proces întrerupt de primul război mondial. Separarea de artilerie s-a produs la 2 august

1929, prin înfiinţarea Comandamentului Pompierilor, care făcea parte din structurile armatei

române, iar, sub aspect administrativ, depindea de Ministerul de Interne. Această organizare a

fost legiferată în anul 1936 când, pentru prima oară, se defineau misiunile pompierilor militari:

„prevenirea şi combaterea sinistrelor pe tot cuprinsul tării”. Tot din acea perioadă datează şi

investirea acestora cu atribuţii concrete în domeniul protecţiei civile, cel de-al doilea război

găsindu-i organizaţi, până la nivelul subunităţilor, ca formaţiuni militare de pompieri - apărare

pasivă.

Anii postbelici au conservat forma de organizare tradiţional militară a instituţiei

pompierilor, procesul de modernizare cuprinzând, deopotrivă, planul conceptual şi cel material,

la nivelul realităţilor tehnico – economice.

Termenul de „profesionist pentru situații de urgență”, a fost introdus odată cu înființarea

Inspectoratului General pentru Situații de Urgentă (IGSU), în data de 15 decembrie 2004,

conform H.G.R. 1490 din anul 2004, modificată și completată de H.G.R. 1514 din anul 2005,

prin fuziunea Comandamentului Protecției Civile și Inspectoratului General al Corpului

Pompierilor Militari ca unitate subordonată Ministerului Administrației și Internelor. La nivel

național IGSU coordonează toate organizațiile implicate în managementul situațiilor de urgență,

în concordanță cu reglementările internaționale.

Astăzi la lupta împotriva focului participă atât voluntari, mai ales în zonele rurale, cât și

profesioniști, aceștia fiind încadrați în subunități subordonate IGSU.


21

I.2. Generalități privind activitatea de proiectare a clădirilor

I.2.1 Ingineria civilă

Ingineria civilă este o ramură a ingineriei care se ocupă de proiectarea construcțiilor și

instalațiilor pentru uz civil în domeniile: construcții ambientale, construcții geotehnice,

infrastructură, instalații structurale urban-teritoriale.

Termenul „civil” provine din dorința de a transfera în domeniul civil competențele

tehnicilor din domeniul militar. Armatele erau întotdeauna însoțite de tehnicieni care erau

capabili să realizeze lucrările necesare pentru a ajuta trupele să depășească orice obstacol întâlnit

în calea lor. Un exemplu clasic îl constituie podurile plutitoare făcute din pontoane, poduri

folosite de Napoleon în campaniile sale din Europa și care apoi au fost utilizate și de către civili.

Domeniul de aplicare a ingineriei civile cuprinde diferite sectoare:

construcții civile și industriale;

infrastructura transporturilor (căi ferate, șosele, porturi, aeroporturi);

poduri și tunele;

construcții hidrotehnice (baraje, lucrări hidrotehnice de protecție, apeducte,

canalizări etc.);

structuri în zone seismice.

La fel ca și proiectele de arhitectură, un proiect de inginerie civilă poate fi împărțit în trei

componente:

ideea de proiectare, care include de asemenea dezvoltarea unor studii detaliate

înainte de proiect;

proiectul final, pe baza căruia se estimează costul de muncă;

implementarea proiectului, care conține calculele structurale detaliate în funcția

cărora se procedează cu lucrările.

I.2.2 Condițiile proiectării

Pentru realizarea construcției unei clădiri este necesară dezvoltarea mai multor proiecte,

precum cele ce urmează:


22

Proiect urbanistic de detaliu – PUD

Plan de urbanism zonal – PUZ

Plan de urbanism general – PUB

Proiect arhitectural de construcție - PAC

Proiect arhitectural de demolare - PAD

Proiectul arhitectural de construcție, este cel mai complex și presupune următoarele etape:

• elaborarea temei de proiectare

• studiul de fezabilitate

• obținerea certificatului de urbanism

• obținerea avizelor cerute prin Certificatul de urbanism

• întocmirea documentației pentru autorizația de construire

• întocmirea documentației pentru detaliile de execuție

• întocmirea documentației pentru execuția clădirii

În vederea realizării proiectului dorit trebuie sa se țină cont de mai multe condiții, ce trebuie

urmărite și stabilite împreună cu arhitectul responsabil. Condițiile sunt următoarele:

poziționarea optimă a clădirii pe teren (orientarea ei preferabil către sud și în funcție de

vecinătăți);

stabilirea formei si a volumului clădirii, integrarea in arhitectura zonei;

abordarea unitară a problemelor de iluminare, încălzire și ventilație;

definirea si dimensionarea spațiilor, a căilor de acces, a intrărilor, fixarea zonelor de

activitate și cele de repaos;

prevederea unui spațiu acoperit la intrarea in clădire;

proiectarea înălțimii camerelor la min. 2,5 m si corelarea cu suprafața lor;

stabilirea sensului de deschidere al ușilor și ferestrelor (de obicei spre interior);

dimensionarea raportului treaptă-contratreaptă la scări (optim 16-19 cm / 27-30cm) ;

stabilirea înălțimii ferestrelor de la pardoseală și corelarea cu înălțimea caloriferelor

folosite (uzual 90 cm);

proiectarea unui loc de depozitare la fiecare etaj;

înainte de turnarea șapei se vor alege finisajele pentru pardoseli ;

amplasarea optimă a bucătăriei în planul clădirii, astfel încât racordarea hotei la exterior

sa nu deranjeze prin mirosuri spatiile de deasupra.;


23

deschiderea hotei la exterior va fi prevăzută cu sită si protejează la intrarea apei dinspre

exterior;

poziționarea panoului electric intr-o zonă ușor accesibilă dar protejată;

poziționarea întrerupătoarelor electrice;

poziționarea si alegerea numărului de prize din fiecare spațiu ( ideal - minim cate o priza

pe fiecare perete)

alegerea locului mașinii de spălat, ( priza electrica adecvata ; poziționată la o înălțime

adecvată; racorduri pentru apă și canalizare);

corelarea amplasării în bucătărie a prizelor cu înălțimea mobilierului;

corelarea poziționării finisajelor cu poziționarea traseelor electrice, obiectelor sanitare și

termice (de exemplu, așezarea faianței și gresiei în baie);

corelarea dimensiunilor instalațiilor sanitare și termice cu spațiile alocate

intersectarea traseelor instalațiilor sanitare cu elementele de structură (grinzi, stâlpi,

centuri, etc.)

termoizolarea corespunzătoare nevoilor căldării

prevederea aerisirii podului clădirii prin folosirea unor deschideri (țigle speciale)

prevenirea condensului

ignifugarea elementelor din lemn de la șarpantă, căpriori, etc. cu soluții de ignifugare

gata preparate

proiectarea pantei de scurgere adecvată a acoperișului pentru scurgerea apei pluviale și

din dezgheț (în funcție de zona, și de materialul folosit pentru acoperiș)

colectarea apei printr-un sistem de jgheaburi și evacuarea ei spre o zonă prevăzută anume

calcularea numărului burlanelor astfel încât să poată prelua cantitatea apa de pe tot

acoperișul casei

prevederea unei borduri in jurul casei cu o lățime minimă de 60 cm și o pantă către

exterior care să permită îndepărtarea apei meteorice - optim este ca bordura să fie mai

lată decât dimensiunea cu care acoperișul depășește zidurile clădirii

prevederea unui sistem de colectare a apei meteorice la nivelul solului care să preia apa

de pe acoperiș precum și cea căzută pe panta de scurgere de lângă bordura casei și să o

transporte către canalizare (sau o altă zonă special prevăzută)

folosirea corectă a termoizolațiilor (polistiren expandat sau extrudat, vata minerală /

sticlă) crește confortul termic și duce la eliminarea condensului si a mucegaiului


24

protejarea casei la infiltrații de la ploaie sau de la pământul ud, prin folosirea

hidroizolațiilor (pentru acoperiș / terase, subsol, soclu)

izolarea îmbinării între bordura și-soclul casei cu bitum, turnat la cald

prevederea casei la exterior cu un soclu care să aibă o înălțime minimă de 30 cm si o

hidroizolație corespunzătoare (de ex. din polistiren expandat sau extrudat), pentru a

proteja casa de igrasie

hidroizolarea teraselor și prevederea pantei de scurgere a apei către punctele de colectare

(sifoane, jgheaburi)

prevederea unui spațiu pentru depozitarea resturilor menajere

dimensionarea garajului in funcție de dimensiunile mașinii

amenajarea terenului

I.3. Definiții

I.3.1 Proiectare

Activitatea de proiectare se referă la următoarele:

- a intenționa;

- a plănuii;

- a elabora un proiect;

- a face o proiectare;

- a prezenta schematic un corp pe o suprafață sau pe un plan, după anumite reguli.

I.3.2 Pregătire

Activitatea de pregătire se referă la următoarele:

- a instruii;

- a forma pe cineva în vederea unei activități;

- ansamblu de cunoștințe (într-un domeniu), de care dispune cineva;

- a face pe cineva să capete cunoștințe și/sau deprinderi într-un domeniu oarecare.

I.3.3. Poligon

Termenul de poligon se referă la următoarele:

- suprafață plană mărginită de mai multe segmente de linii drepte, numite laturi;


25

- teren special amenajat în cuprinsul căruia se desfășoară diferite exerciții practice;

- teren special amenajat pentru a efectua exerciții practice de tragere cu armamentul sau de

conducere a autovehiculelor;

- teren amenajat pentru executarea unor activități de instruire sau pregătire.

I.3.4. Antrenament

Termenul de antrenament se referă la următoarele:

- proces de instruire sistematică fizică și psihică, în scopul obținerii unor performanțe;

- proces complex și sistematic de pregătire, în scopul obținerii unor performanțe;

- serie de exerciții metodice în vederea dezvoltării calităților unui sportiv;

- activitate complexă destinată măririi rezistenței organismului.

I.3.5. Profesionist

Termenul de profesionist se referă la următoarele:

- persoană care lucrează într-un anumit domeniu de activitate pe baza unei pregătiri

corespunzătoare;

- cel care exercită o artă, un sport, etc. pe baza unei pregătiri profesionale și fiind

remunerat pentru aceasta;

- persoană calificată pentru a desfășura o anumită meserie, activitate.

I.3.6. Situație de urgență

Termenul de situație de urgență se referă la următoarele:

- situație care necesită o rezolvare urgentă;

- grabă în a rezolva ceva care nu suferă amânare;

- situație care impune aplicarea de către stat a unui sistem de măsuri cu caracter politic,

militar, economic și social;

- eveniment excepțional, cu caracter non-militar, ce ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei,

mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante și este necesară o

intervenție organizată pentru restabilirea stării de normalitate.


26

I.4. Prezentarea pe scurt a activităților de intervenție

Salvarea persoanelor

din medii ostile vieții (dărâmături, tuneluri, canale);

surprinse la înălțime sau în intenție de suicid;

izolate ca urmare a înzăpezirilor, inundațiilor;

surprinse de incendii;

blocate în locuințe.

Evacuarea și relocarea persoanelor

în caz de dezastre naturale (cutremure, inundații, alunecări de teren);

în caz de contaminare chimică, biologică, radiologică, sau nucleară;

în caz de conflict armat.

Stingerea incendiilor

salvarea persoanelor, animalelor, și a bunurilor materiale;

localizarea și limitarea propagării;

lichidarea focarelor de incendiu;

înlăturarea consecințelor și restabilirea stării de normalitate;

stabilirea cauzelor și împrejurărilor izbucnirii incendiilor.

Înlăturarea consecințelor accidentelor cu afectarea mediului (chimice, biologice,

radiologice, substanțe periculoase)

detectarea și identificarea tipurilor de substanțe periculoase;

evaluarea riscului de acoperire a evenimentului;

neutralizarea substanțelor periculoase;

eliminarea consecințelor accidentelor.

Descarcerarea și degajarea persoanelor la accidente rutiere

Acordarea primului ajutor medical calificat

Misiuni pirotehnice

asanarea teritoriului de muniția rămasă neexplodată din timpul conflictelor

militare


27

efectuarea de breșe în diguri, maluri, sau alte lucrări

distrugerea zăpoarelor de gheață de pe cursurile de apă ce pot provoca inundații

prin obturarea albiei acestora;

participarea la demolarea unor construcții prin implozie/prăbușiri controlate.

Alte misiuni

transportul apei potabile, alimentelor și altor categorii de bunuri materiale pentru

persoanele sinistrate;

transportul apei potabile pentru instituții publice și operatori economici.

I.5. Materiale de construcție folosite la realizarea poligoanelor

I.5.1 Beton celular autoclavizat (B.C.A.)

Betonul Celular Autoclavizat este un material de construcţie cu performanţe structurale şi

caracteristici tehnice superioare destinat realizării structurilor de zidărie în toate tipurile de

construcţii: de locuit, social culturale, închideri la structuri multietajate cu structuri din beton

armat indiferent de regimul de înălţime al acestora, în conformitate cu normativele în vigoare.

Blocurile se prezintă sub forma unui paralelipiped dreptunghic întreg, cu fete plane

paralele, după cum este prezentat în imaginea următoare, și executate într-o diferită sortimentație

de dimensiuni.

Figura I.1: Bloc plan din beton celular autoclavizat Figură 1Figura I.1: Bloc plan din beton celular autoclavizat


28

1. Lungime; 2. Lăţime; 3. Înălţime; 4. Faţa de fixare în zid; 5. Faţa laterală; 6. Capăt;

Calitatea BCA este rezultatul investiţiilor şi modernizărilor tehnologice. Este un produs

realizat conform standardului SR EN 771-4 din anul 2004 şi deţine certificat de conformitate CE.

Garanţia calităţii produselor este dată şi de sistemul de management integrat aplicat conform

standardelor SR EN ISO 9001din anul 2001, SR EN ISO 14001 din anul 2005.

Blocurile de zidărie alese recomandate pentru realizarea clădirilor de antrenament sunt de

tipul B.C.A.- GBN 35, cu următoarele caracteristici constructive:

- Lăţime(b) = 20 (cm)

- Înălţime(h) = 30 (cm)

- Lungime(l) = 62 (cm)

B.C.A.-ul de zidărie GBN 35 se utilizează la realizarea de pereți exteriori si interiori

portanți si neportanți ai clădirilor de locuit și social culturale cu număr redus de niveluri - P,

P+1E, pana la P+2E, și deschideri între pereții portanți de 1-6 m, la realizarea de pereți exteriori

și interiori neportanți pentru construcții multietajate cu structura în cadre din beton armat, la

realizarea de pereți antifoc ți pereți rezistenți la foc, precum și la realizarea pereților cu o

umiditate a aerului de maxim 60% si medii neagresive sau agresivitate chimica scăzută.

Caracteristicile fizico-mecanice sunt prezentate în tabelul nr. I.1.


29

Figura I.2: Testarea rezistenței la foc a unui bloc de B.C.A. Figură 2Figura I.2: Testarea rezistenței la foc a unui bloc de B.C.A.

Tabel 1Tabelul I.1: Caracteristici fizico-mecanice ale B.C.A.

Tabelul I.1: Caracteristici fizico-mecanice ale B.C.A.

Caracteristici Standardul de

încercări

Prevederile din

standard Valori declarate

Rezultat la

compresiune SREN 772-1/05 Min.3,5 N/mm

2 3,55 N/mm

2

Rezultat la

încovoiere STAS 7344/86 Min. 1 N/mm

2 1,18 N/mm

2

Absorbţia la

apă

- la 10 min.

- la 30 min.

- la 90 min.

SR EN 772-11/2001

240 g/m2s

0,5

190 g/m2s

0,5

170 g/m2s

0,5

nu trebuie expus neacoperit

244 g/m2s

0,5

195 g/m2s

0,5

158 g/m2s

0,5

Densitatea

aparentă SR EN 772-13/05 300-1000 kg/mc 615 kg/mc

Umiditate SR EN 772-10 - 20-25%


30

Conductivitate

a termică SR EN 1745/03 - 0.16 W/mK

Durabilitate la

îngheţ/dezgheţ

- pierderea de

masă

STAS 7344/86 - nu trebuie expus neacoperit

2,8%

Variaţii

dimensionale SR EN 680/96 - 0.36 mm/m

Reacţia la foc SREN13501-1/02 - Clasa A1

Rezistența la

foc:

- menținerea

capacității de

izolare

- etanșeitate

- rezistență

- stabilitate

Nr. ore

Valoarea în funcție de lățimea elementului de construcție (cm)

100 125 150 200 250 300 350

1,75 / 2 4 7 7 7 7 7

Datele prezentate în tabelul de mai sus recomandă acest tipul de B.C.A. pentru utilizarea

la execuția construcțiilor destinate antrenamentului profesioniștilor pentru situații de urgență,

mai ales prin gradul ridicat de rezistență la foc și stabilitate structurală.

I.5.2. Cărămidă refractare

Acest tip de cărămidă este folosit în principal pentru a rezista la temperaturi ridicate,

având conductivitatea termica scăzuta pentru a economisi energia. De obicei acest tip de

cărămidă se folosește in aplicații unde există temperaturi ridicate, frecări mecanice, coroziune

chimică, cum ar fi in interiorul unui cuptor sau furnal.

Destinația utilizării cărămizii refractare la construcția clădirilor de antrenament o


31

reprezintă realizarea unor pardoseli rezistente la flăcări și temperaturi înalte, în interiorul

camerelor destinate simulării incendiilor.

Cărămida refractara are in compoziție următoarele componente:

• oxid de aluminiu sau alumina - 30-60 %

• dioxid de siliciu sau silica - 30-50%

• Oxidul feric - 1-3%

• alți componenți - 7%

Pe baza acestor componente chimice dar și a altor proprietăți fizico mecanice sunt

stabilite mai multe modele de cărămizi prezentate în tabelul următor.

Tabel 2Tabelul I.2: Modele constructive de cărămizi refractare

Tabelul I.2: Modele constructive de cărămizi refractare

MODEL

60A 50A 40A 28A 65SA

Analiza chimica:

Al2O3

Fe2O3

%

%

min.

max.

60

2,3

50

2,5

40

3,0

28

-

-

-

Porozitate aparenta

- semiuscat % max.

24

24

22

22

22

Rezistența la

compresiune

- semiuscat

N/mm2 min.

30

30

30

20

20

Temperatura de

deformare la

compresiune 0,2N/mm2

°C min. 1450 1430 1350 1250 -

Rezistenta la soc termic

nr. de cicluri - in

aer(950 °C) min. 15 15 20 15 15

Refractaritate IP min. 182 179 175 169 171


32

În funcție de caracteristicile geometrice prezentate în figura următoare, se stabilesc

variate tipuri de cărămizi, ceea ce oferă posibilități multiple de utilizare

Figura I.3: Caracteristici geometrice ale cărămizilor rectangulare Figură 3Figura I.3: Caracteristici geometrice ale cărămizilor rectangulare

Cărămizile recomandate pentru execuția pardoselilor au următoarele caracteristici

constructive:

- lungime (l) = 250 mm;

- lățime (b) = 124 mm;

- înălțime (g) = 64 mm.

I.5.3. Țiglă metalică

Țigla metalică de tip clasic, prezentată în figura alăturata, este cel mai des utilizată în

sistemele moderne pentru acoperirea locuințelor individuale și a clădirilor de tip rezidențial.

Datorită largii sale utilizări am considerat benefică introducerea acesteia în realizarea

acoperișului clădirilor destinate pregătirii. Prin aceasta se urmărește crearea unor situații cât mai

conforme cu realitatea intervențiilor.

Țigla metalică de tip CLASIC este profilată din tablă de oțel zincat de grosime 0,50 mm,

acoperit cu un strat de vopsea in variantă lucioasă sau mată.


33

Figura I.4: Panou țiglă metalică Figură 4Figura I.4: Panou țiglă metalică

Țigla metalică de tip CLASIC este profilată din tablă de oțel zincat de grosime 0,50 mm,

acoperit cu un strat de vopsea in variantă lucioasă sau mată.

Panourile de țiglă metalică se pot livra cu lungimi cuprinse intre 500 mm si7000 mm.

Pentru lungimi foarte mari, unde acoperirea cu un singur panou de țiglă nu este recomandată, se

impune folosirea a două sau mai multe panouri. Acest aspect prevede calcularea panourilor de la

partea inferioara ca multiplu de țigle, luând în considerare suprapunerea tehnica de 150 mm.

Spre ușurarea procesului de calcul sunt reprezentate în imaginea ce urmează detaliile tehnice ale

panourilor de țiglă metalică, împreuna cu specificațiile tehnice oferite prin intermediul tabelului

prezentat în cele ce urmează.

Figura I.5: Detalii tehnice ale panourilor de țiglă metalică Figură 5Figura I.5: Detalii tehnice ale panourilor de țiglă metalică


34

Tabel 3Tabelul I.3: Date tehnice ale panourilor de țiglă metalică

Tabelul I.3: Date tehnice ale panourilor de țiglă metalică

Material Tablă din otel, zincată pe ambele părți protejată cu poliester

Grosime nominala 0,5 mm tabla din otel

lățime totală 1200 mm

lățime utila de acoperire 1120 mm

Lungimea modelului 350 / 400 mm

Greutatea pe suprafață aproximativ 5 kg / mp

înclinația minima 8⁰ daca nu sunt necesare îmbinări diagonale

14⁰ in cazul îmbinărilor diagonale

Garanție 10 ani garanție împotriva coroziunii

Durata presupusă de viață 50 - 60 de ani pentru acoperiș

I.5.4: Etrierii

Etrierii sunt “ramele” evidențiate în imaginea următoare, realizați în general din OB37,

care împreună cu barele longitudinale formează carcasa de armatură pentru fundații, stâlpi,

grinzi, centuri, sau alte elemente de beton armat. Etrierii și barele longitudinale care formează

carcasele de armatura sunt fasonate din otel beton (OB37, PC52, etc.), după care sunt asamblate

(în mod obișnuit prin legare cu sârmă). Etrierii au un rol foarte important în rezistența

elementelor de beton armat. Armarea cu etrieri se mai numește și armare transversala. Rolul

armării transversale este preluarea eforturilor provenite din forța tăietoare sau din torsiune.


35

Figura I.6: Imagine de ansamblu a etrierilor și armăturii Figură 6Figura I.6: Imagine de ansamblu a etrierilor și armăturii

Analiza clădirilor cu structură din beton armat, care au suportat cutremure importante, a

confirmat importanța armării cu etrieri a grinzilor și stâlpilor. La solicitările alterante, specifice

cutremurului, armarea transversală îmbunătățește comportamentul stâlpilor și grinzilor. Astfel,

elementele de beton sunt capabile sa aibă deformații mari fără să se rupă. Această proprietate se

numește ductilitate, și este esențială pentru o bună comportare antiseismica. Pe lângă rolul de

armatură de rezistență, etrierii asigură poziția armăturilor longitudinale (barelor de armatură) în

elementul de beton armat (stâlp, grindă, centură). Etrierii, împreună cu restul armaturilor,

alcătuiesc o carcasă rigidă care trebuie să își mențină forma și poziția până la finalizarea turnării.

În planșele de armare apar ca niște “rame” care au la capetele barei din care sunt formați,

ciocuri. Indicația care se da în dreptul etrierilor conține marca, pasul și/sau tipul otelului și

diametrul. Desenul trebuie să conțină și o schemă în care este prezentat fiecare tip de etrier

desfășurat, cotându-se fiecare ramură a sa și ciocurile.

Fasonarea etrierilor se poate realiza manual sau cu mașini automate. Această din urmă

metodă are mai multe avantaje, printre care: preț foarte bun, productivitate ridicată, reducerea

pierderilor de material, respectarea cu precizie a cotelor din planurile de armare, posibilități de

fasonare a barelor cu diametre mari (de până la Ø32 mm).


36

I.5.4: Sistemul de izolație tip „Westec”

Sistemul de izolație WESTEC este un concept cu totul nou în industria sistemelor

termoizolatoare destinate utilizării în construcțiile speciale din cadrul centrelor de antrenament

ale pompierilor. Acest sistem de izolație asigură protejarea structurii de rezistență, a pereților și

tavanului construcțiilor destinate antrenamentului făcând fașă cu ușurință la cele mai intense

exerciții de pregătire, ce presupun temperaturi extreme sau chiar acțiunea directă a flăcărilor,

oferind cel mai înalt nivel de protecție.

Sistemul de izolare „Westec” este brevetat în Statele Unite ale Americii prin

brevetul US 7823357 B2. și aparține FIRE FACILITIES INC.

Figura I.7: Secțiune în sistemul de izolație; montaj Figură 7Figura I.7: Secțiune în sistemul de izolație; montaj

1 – cadru metalic de susținere; 2 – strat de izolație; 3 – barieră termică; 4 – panou din oțel

Acest sistem este cel mai performant disponibil la acest moment, reușind să se adapteze

cu ușurință arhitecturii oricărui tip de construcție, indiferent de structura de rezistență, fie ea din

beton armat, zidărie sau cadre metalice, reușind să asigure să asigure performanțe ridicate de

izolare termică, mărind durata de viață a construcției și reduce costurile de întreținere a

încăperilor în care acesta este montat nefiind necesare noi lucrări de zugrăvire a elementelor de

construcție protejate.

Sistemul „Westec” este conceput dintr-o serie de elemente componente, proiectate astfel

încât montarea acestuia sa se facă într-o manieră simplă și eficientă.


37

Figura I.8: Montajul sistemului de izolație „Westec” Figură 8Figura I.8: Montajul sistemului de izolație „Westec”

Cadrul metalic de susținere, realizat din profile de oțel cu o lățime de 20 cm și o

grosime de 5 cm, atașate de elementul de construcție în poziție verticală la o distanță de 1,20 m

între ele. Are rolul de a susține întregul sistem de izolație asigurând legătura fixă dintre

elementele de construcție și celelalte elemente ale sistemului de izolație.

Stratul de izolație termică, se prezintă ca o pătură cu o grosime de 5 cm , aceasta

acoperind cadrul metalic montat anterior pe elementul de construcție. Acesta are capacitatea de a

rezista la temperaturi de până la 1200 0

C. Compoziția chimică a stratului de izolație nu oferă

posibilitatea izolației de a degaja produse toxice și nu permite absorbția apei.

Bariera termică, pozată pe deasupra stratului de izolație se prezintă sub forma unor

bare de colare roșie cu lățimea de 10 cm și grosimea de 2,5 cm, fixate la o distanță de 0,6 m între

ele. Acestea au rolul de fixa izolația pe elementul de construcție și pe deasupra cadrului metalic

de susținere, oferind posibilitatea de a monta panourile din oțel inoxidabil direct pe acestea.

Astfel se creează un spațiu izolator între stratul de izolație și panourile montate evitând

contactul dintre acestea pentru a nu se realiza transferul de căldură prin conducție, mărind în

acest mod eficiența de izolare așa cum se poate observa și în imaginea prezentată mai sus.

Panourile din oțel inoxidabil tip 304, oferă un scut solid de protecție, iar datorită

formei cutate, au un coeficient mare de dilatare fiind rezistente la rupere, exfoliere sau cracare,

ceea ce conferă sistemului izolație o lungă durata de utilizare. Panourile sunt prevăzute cu o


38

suprafață ondulată sub formă de canale longitudinale paralele, ce permit extinderea liberă, fără

deformări, sub acțiunea căldurii intense din camera destinată incendierii, menținând astfel

integritatea sistemului. Echiparea unei camere destinată incendierii cu acest sistem de izolație

este ilustrată și în imaginea ce urmează.

Figura I.9: Echiparea unei camere destinată incendierii Figură 9Figura I.9: Echiparea unei camere destinată incendierii

Rezistența la temperaturi ridicate, chiar și de 1200 0

C, performanța de izolare termică,

rezistența la acțiunea directă a flăcărilor sau a acțiunilor mecanice generate de jetul de apă sau

diferite lovituri accidentale, rezistența împotriva coroziunii și ruginii, iar cum nici un element al

sistemului nu absoarbe apa, nu există riscul de degradare datorită umidității sau înghețului, ceea

ce conferă sistemului o perioadă foarte mare de exploatare, sistemul de izolație „Westec” având

o garanție de 15 ani. Acesta fiind și principalul motiv pentru care acest sistem este folosit la

scară largă în centre de antrenament precum cele din S.U.A., Canada, Germania, Turcia și multe

alte țări din întreaga lume.

Capitolul II

CONDIȚII PRIVIND PROIECTAREA POLIGOANELOR

DESTINATE PREGĂTIRII PROFESIONIȘTILOR PENTRU

SITUAȚII DE URGENȚĂ

Activitatea de proiectare a poligoanelor destinate pregătirii profesioniștilor pentru situații


39

de urgență, presupune elaborarea unui proiect, ce vizează amenajarea unui teren, construirea

unor clădiri special destinate să asigure dezvoltarea unui proces de instruire sistematică, fizică și

psihică, în scopul dezvoltării calităților personalului calificat ce intervine în cazul situațiilor de

urgență. Pentru realizarea unui proiect de calitate și pentru o bună gestionare a resurselor

necesare atingerii obiectivelor propuse se impune respectarea anumitor reguli sau corelarea cu

anumite recomandări.

II.1. Analiza nevoilor operative

Primul pas ce trebuie urmat în proiectarea unui poligon de antrenament se prezintă sub

forma unei atente și profunde analize a specificului intervențiilor operative, tipurile de

antrenamente ce trebuiesc desfășurate și cine va executa aceste antrenamente (servanți, ofițeri,

studenți, elevi, etc.)

Totodată trebuie să se țină seama și de poligoanele deja existente, și de posibilele

modificări sau modernizări ale acestora, fiind privită ca o alternativă la construirea nuia nou, sau

alte alternative ce pot aduce beneficii maxime corespunzătoare unor costuri cât mai mici.

Dacă se face dovada necesității construirii unui poligon nou, trebuie să se stabilească

resursele și costurile necesare realizării și nu în ultimul rând resursele și costurile necesare

utilizării și întreținerii poligonului.

După stabilirea tuturor resurselor și costurilor necesare, e recomandabil să fie urmărite

diferite cooperări în vederea utilizării poligonului și de către alte instituții, operatori economici

sau servicii profesioniste ori voluntare pentru situații de urgență. Prin urmare o anumită parte a

resurselor ar putea fi acoperită din partea acestora.

II.2. Componentele poligonului

Într-un poligon modern de antrenament, în funcție de scopul proiectării acestuia, pot face

parte următoarele componente:

II.2.1. Zona administrativă


40

1. Birouri

2. Săli de conferinţă

3. Bibliotecă

4. Laborator foto /cameră obscură

5. Secretariate (zone de copiere-printare documente)

6. Laboratoare de realizare a materialului pregătitor grafic / audiovizual

7. Clădiri pentru cazarea persoanelor ce urmează a fi instruite - dormitoare

8. Zone pentru servirea mesei /bucătărie, restaurant

9. Closete, vestiare, duşuri

10. Centru pentru întreţinere şi reparare aparate

11. Zonă de echipare şi aprovizionare

12. Spaţiu de depozitare pentru diferite materiale

13. Centru de comunicaţii

14. Zonă de procesare a datelor

15. Cabinet medical /infirmerie

16. Arhivă / spaţiu depozitare diverse înregistrări

II.2.2 Spații de instruire

1. Săli de clasă (curate şi "murdare"- acces direct din sau spre locul unde s-au executat sau se vor

executa exerciţiile)

2. Amfiteatru

3. Sală de forţă / pregătire fizică

4. Piscină pentru antrenament la salvarea din apă

5. Zone de antrenament pentru salvare tehnică

6. Laboratoare speciale de antrenament

a. Simulatoare

b. Sprinklere automate


41

c. Computere

d. Pompe

e. Prim ajutor de bază şi salvare

f. Sisteme de alarmă la incendiu

g. Laborator arson

7. Spaţiu de depozitare pentru echipament şi utilaje

II.2.3. Spații exterioare

1. Turn de antrenament

2. Rezervă de apă, în gropi amenajate (pentru motopompe, etc.)

3. Clădire pentru antrenament echipate cu spații pentru incendiere

4. Spaţiu de manipulare a autospecialelor

5. Zone de distribuţie a gazelor şi lichidelor inflamabile / combustibililor

6. Zona materialelor periculoase

7. Zone pentru predare în afara clădirilor

8. Zonă aterizare elicopter

9. Clădire pentru antrenamente ce implică folosirea fumului

10. Spaţiu de depozitare pentru echipamente portabile, vehicule, şi utilaje

11. Zonă de observare a activităţilor (turn de observare)

12. Staţie de pompieri

13. Zone de repaus

II.2.4. Utilități

1. Distribuţia apei, canalizare şi alte utilităţi

2. Parcări (acoperite sau nu)

3. Echipamente şi zone de îngrijire a poligonului


42

4. Activităţi de protecţie a mediului

II.3. Considerente privind proiectarea

II.3.1 Generalități

Deoarece un astfel de poligon de antrenament este specializat, trebuie să se ia în

considerare o serie de caracteristici specifice. De vreme ce un astfel de centru ar urma să fie

folosit pentru 40 sau 50 de ani, este de preferat să se ţină cont de experienţa altora în acest

domeniu. În acest sens trebuiesc respectate următoarele reguli cu privire la proiectarea unui

astfel de poligon:

1. să se evite conflictele cu cerinţele planului local de urbanism;

2. să se investigheze posibila folosire în comun a poligonului de mai multe

organisme;

3. ar trebui explorate posibilităţi de finanţare prin granturi;

4. trebuie dezvoltată documentaţia referitore la impactul asupra mediului;

5. dacă există, trebuie vizitate unele din poligoanele și centrele de antrenament deja

existente, pentru idei şi experienţă;

6. să fie luate în considerare probleme legate de vreme, şi efectele folosirii centrului

în toate anotimpurile;

7. trebuie să se determine, dacă va exista, partea din centru ce va fi folosită pe timp

de noapte;

8. să fie prevăzut spaţiu destul de mare între clădiri, pentru a oferi posibilitatea

antrenamentului simultan în mai multe spaţii;

9. se prevăd spaţii pentru depozitare, fiecărui segment al centrului;

10. trebuiesc prevăzute modalităţi de aşezare şi aplicare a diverselor structuri, astfel

încât să ofere antrenamentului o cât mai mare apropiere de realitate;

11. alegerea finisajelor se va face astfel încât să necesite o întreţinere cât mai puţin

costisitoare;

12. echipamentele de aer condiţionat şi încălzire să fie localizate într-un loc unde

poate fi făcută uşor o întreţinere regulată; instalarea unor unităţi individuale în

sălile de clasă ar trebui să fie evitată;

13. trebuie să se ofere locuri de odihnă şi vestiare separat pentru femei şi bărbaţi;


43

14. trebuie să fie identificate spaţii necesare pentru oaspeţi şi vizitatori, personal, şi

viitori utilizatori;

15. să se folosească suprafeţe rezistente la alunecare pentru toate scările şi căile

circulate;

16. pentru zonele specifice, trebuiesc proiectate instalaţii automate de stingere cu

sprinklere şi detecţie;

17. să se ofere spaţii de depozitare pentru depozitarea combustibilului folosit la

antrenamente;

18. să existe spaţii și echipamente destinate reîncărcării aparatelor de respirat;

19. să se asigure posibilitatea comunicării între diferitele structuri şi zone de

antrenament;

20. trebuie să se asigure spaţii pentru depozitarea aparatelor, mai ales în sezonul rece;

21. apa potabilă trebuie să fie disponibilă la fiecare loc de antrenament, inclusiv cele

situate la exterior;

22. trebuie ca un astfel de poligon să fie prevăzut cu staţii de duşuri de urgenţă şi

dispozitive pentru curăţarea ochilor;

23. trebuie ca în toate spaţiile să fie instalate lămpi pentru lumină;

24. se poate folosi în tot centrul un sistem de comunicaţii cu interfon.

Politica de funcţionare şi procedurile de utilizare a componentelor trebuiesc dezvoltate în

funcţie de scopul antrenamentelor ce urmează a fi executate. Siguranța utilizatorilor trebuie să fie

pe primul loc. înainte de a se oferi aprobarea de executare a exerciţiilor se va face, de către

personalul specializat al poligonului, un instructaj de securitate, în care se vor prezenta

utilizatorilor riscurile ce pot produce accidentari pe durata desfăşurării antrenamentelor şi

modalitatea prin care se anunţa un eveniment. Toate aceste explicaţii vor fi completate de

parcurgerea unui tur de prezentare a spaţiilor poligonului, oferind o mai bună posibilitate de a

preveni apariţia unor eventuale accidentari. Iar după stabilirea celor enumerate mai sus, se

stabilesc factorii ce determină amplasarea poligonului în funcţie de: terenul disponibil, reţele de

alimentare cu apă, mediu, servicii şi utilităţii.

II.3.2 Caracteristici ale terenului

Terenul pe care va fi construit poligonul va fi obligatoriu în afara localităţilor pentru a

minimiza impactul negativ asupra comunităţii şi terenurilor adiacente. Se va efectua un studiu

geologic asupra densităţii solului, stabilităţi acestuia la seisme, pânzei freatice şi apelor de


44

suprafaţă. terenul nu trebuie să fie amplasat în zone inundabile, zone seismice sau zone cu risc de

producere a alunecărilor de teren. Titlul de proprietate trebuie să fie clar şi pe cât posibil să

poată asigura o eventuală extindere pe viitor. Terenul trebuie să fie ales şi în funcţie de

posibilităţile de acces, să se poată face cu uşurinţă şi să permită circulaţia autospecialelor.

Mărimea terenului să fie amplă, pentru a asigura spaţiul necesar clădirilor proiectate, parcurilor

necesare, distanţele de siguranţă dintre clădiri, spaţiul necesar pentru deplasarea şi manevrele

autospecialelor în interiorul poligonului, sau a altor spaţii necesare desfăşurării optime.

Amplasarea poligonului să ofere posibilitatea utilizări acestuia în toate anotimpurile şi

condiţiile meteorologice, cu o minimă mentenanță. Se va ține cont de condiţiile climatice locale

referitoare la ploi, vânt, zăpezi, caniculă sau alte condiţii climatice ce pot afecta condiţiile şi

desfăşurarea activităţilor specifice de antrenament.

II.3.3. Sursele de apă

Reţeaua de alimentare cu apă va fi dimensionată pentru a putea asigura volumul şi

presiunea necesare activităţilor de antrenament, sistemelor de protecţie şi consumului menajer.

Proiectararea reţelei de distribuție a apei în interiorul poligonului să includă costul conductelor,

pompelor, hidranților, valvelor, fitingurilor şi celorlalte materiale necesare.

Tipurile de hidranți folosiţi la echiparea poligonului se recomandă a fi de cât mai multe

variante constructive pentru a fi asigurată o cât mai bună pregătire în recunoaşterea şi utilizarea

acestora. Chiar dacă se proiectează o reţea de hidranți, se va asigura în mod obligatoriu şi o

rezervă de apă disponibilă în situaţii de avarie a reţelei de alimentare sau intr-o situaţie deosebită,

în care e necesară o cantitate mai mare de apă decât în mod curent. O sursă adițională de apă

poate fi constituită dintr-un lac, fie el natural sau artificial, un râu, pârâu, baraj sau bazin destinat

stocării apei. Acestea pot fi atât subterane, cât și supraterane, acoperite, și echipate cu pompe

pentru vehicularea apei la presiunea necesară.

Pentru rezerve de apă pot fi utilizate și autocisterne, dar, chiar dacă oferă avantajul că pot

transporta ușor apa dintr-un loc în altul. Aceasta, presupune, totuși, dezavantajele de a deține un

număr mare de autocisterne, astfel fiind necesare un număr mare de personal și costuri ridicate

pentru întreținerea acestora.

II.3.4. Securitatea poligonului

Poligonul destinat pregătirii profesioniștilor pentru situații de urgență, trebuie să ofere


45

siguranță utilizatorilor. Spațiile exterioare vor fi obligatoriu bine iluminate pe timp de noapte și

va fi încadrat cu personal special destinat asigurării pazei pe toată durata unei zile. Securitatea

poligonului poate fi completată și cu sisteme de monitorizare și supraveghere video, sau sisteme

antiefracție.

În conformitate cu legislația în vigoare, poligonul va fi echipat cu sisteme de detecție și

stingere a incendiilor, iar transmiterea semnalelor de alertare se va face la distanță într-o cameră

special destinată activităților de monitorizare a instalațiilor și alertării personalului destinat

intervenției.

II.3.5 Protecția mediului

Pentru construcția poligonului este necesară consultarea cu organizațiile de protecție a

mediului în vederea eliberării de către acestea a unor avize și autorizații. Aceste consultări se

referă la utilizarea unei mari cantități de apă, poluarea aerului, solului și zgomotul produs pe

timpul exercițiilor. Atunci când se alege terenul pentru construcția poligonului se va ține cont de

factorii de protecție a mediului astfel încât riscurile cu privire la poluarea apei, aerului și solului

să fie îndepărtate. În acest sens se va realiza o politică de prevenire și protecție a mediului,

revizuită de către ingineri în domeniul construcțiilor, hidrologi, geologi și specialiști în protecția

mediului. Acestea vor efectua studii pentru a stabilii dacă exercițiile desfășurate prezintă un

impact negativ asupra mediului.

Principala problemă pusă în discuție pe linia protecției mediului, este legată de evacuarea

apelor uzate de la operațiunile de stingere a incendiilor. Aceasta variază în gradul de contaminare

în funcție de tipul incendiului sau exercițiului în care a fost folosită. Spre exemplu în cazul unui

exercițiu ce implică hidrocarburi inflamabile sau combustibile, ori alte substanțe chimice

potențial dăunătoare mediului, sau compuși ai acestora, va trebuii să se realizeze o separare a

contaminanților din apa utilizată la stingere, sau a altor substanțe folosite în acest scop.

Separarea se poate realiza prin utilizarea unor filtre, prin decantoare sau defalcări bacteriologice.

În scopul reducerii efectelor de poluare, se poate utiliza propan sau gaz natural, în locul

lichidelor inflamabile. In plus, se acordă o atenție deosebită pentru a prevenii afectarea apelor

subterane, de scurgeri contaminante. De asemenea pe suprafața întregului poligon se va realiza

o rețea de canalizare pentru a prelua apele uzate și de a le transporta într-un mod organizat încât

să nu fie afectate clădirile și terenurile din interiorul poligonului, precum și proprietăților din jur.

A doua problemă este legată de consumul de apă potabilă, pentru utilizarea de către


46

cursanți, vizitatori și personal. Aceasta poate provenii de la puțuri de mare adâncime ori de la o

rețea de alimentare a localității.

A treia problemă o reprezintă apa necesară stingerii incendiilor, alimentării hidranților și

instalațiilor automate de sprinklere. Utilizarea apei potabile în cadrul exercițiilor de antrenament

trebuie descurajată și pe cât posibil evitată, datorită volumelor mari implicate și a resurselor

aflate într-o continuă scădere.

Tot prin politica de protecție a mediului se va analiza direcția predominantă a vântului

atunci când se va decide locația poligonului. Fumul și gazele generate în timpul antrenamentelor

nu trebuie să interfereze cu zonele înconjurătoare ori cu clădiri aflate în vecinătate. În

nenumărate cazuri reziduuri ale agenților de stingere și a produselor de combustie au fost găsite

la distanțe considerabile față de locurile de în care se desfășurau exercițiile de antrenament. În

acest sens un indicator pentru direcția vântului, așa cum se poate observa în imaginea următoare,

poate ajuta instructorii în evaluarea acțiunii vântului asupra zonelor din jurul clădirilor sau

structurilor de antrenament.

Figura II.1: Indicator pentru direcția vântului Figură 10Figura II.1: Indicator pentru direcția vântului

Lumina generată de incendii, mai ales pe timp de noapte, ar trebuii luată în considerare,

mai ales în cazul în care poligonul ar putea fi amplasat în apropierea unui aeroport.

Zgomotul este un factor, care, de asemenea va fi avut în vedere, astfel încât

caracteristicile terenului existent să fie folosite în mod avantajos pentru a direcționa zgomotul


47

departe de zonele populate. Profitând pe deplin de forma terenului ales, se vor stabili locațiile

pentru diferite clădiri și elemente de recuzită astfel încât să nu interfereze cu rețeaua de drenare a

apei. Tipul de sol și caracteristicile geologice ale terenului implică stabilirea tipului de fundație,

precum și infiltrarea apei în sol.

II.3.6. Utilități

Datorită utilizării de pompe, compresoare de aer, generatoare de fum și căldură, instalații

de ventilație și aer condiționat, pot crește foarte mult cerințele de energie electrică. Un sistem

total de energie pe site-ul ar putea fi o alternativă practică. Cea mai mare parte a necesităților

electrice sunt dictate de numărul de clădiri și scopurile acestora. La proiectarea și executarea

poligonului de antrenament se vor respecta obligatoriu prevederile legislației și normativelor în

vigoare cu aplicabilitate în domeniul alimentării cu energie electrică și instalațiilor electrice.

Nevoia de alimentare cu gaze naturale, conexiuni de internet și conexiunile telefonice ar trebui să

fie luate în considerare, de asemenea. Distanța de la acestea ar putea fi un factor determinant în

localizarea instalațiilor.

II.4. Desemnarea arhitectului / inginerului

Pentru a dezvolta cerințele de proiectare,va fi formată o comisie constituită din

reprezentanți și specialiști ai instituțiilor beneficiare. Comisia va desemna membru al acesteia ce

va acționa ca ofițer de legătură între comisie și arhitectul sau inginerul responsabil de proiectarea

și realizarea poligonului de antrenament. Arhitectul / Inginerul ar trebui să fie selectat cât mai

repede posibil pentru a ajuta la faza de evaluare a resurselor necesare, a condițiilor de mediu și

amplasare a poligonului.

Se recomandă ca la angajarea arhitectului / inginerului, comisia să țină cont de experiența

acestuia în construcția poligoanelor de formare. Selecția ar trebui să fie făcută în funcție de

acreditările de care acesta dispune, pot fi cerute referințe, sau chiar vizitate obiective realizate de

către acesta. Având în vedere că realizarea unui astfel de centru presupune nu doar proiectarea și

realizarea de clădiri administrative ci implică și realizarea construcțiilor speciale de antrenament

arhitectul / inginerul va trebuii să facă dovada unor cunoștințe din domeniu și de a fi în măsură

să realizeze obiectivele propuse.

Proiectul final ar trebui să reflecte nevoile și bugetul instituției beneficiare și să fie


48

dezvoltat printr-o abordare orientată spre echipă cu toate aprobările necesare . Progresul de

proiectare ar trebui să fie revizuite la intervale bine programate cum ar fi 25%, 50%, 75% și 95%

sau la alte intervale stabilite prin caietul de sarcini. În urma parcurgerii caietului de sarcini

arhitectul / inginerul responsabil va trece la întocmirea documentației și planurilor necesare

proiectării poligonului. Acestea sunt realizate în concordanță cu documentația furnizată de

contractant. Aceste informații ar trebui să fie păstrate după ce proiectul a fost finalizat pentru a fi

utilizate în timpul reparațiilor, modificări sau extinderii viitoare.

II.5. Spații administrative

În cazul în care poligonul este proiectat și în scopuri administrative sau scopurile trebuie

să fie combinate, toate următoarele elemente ar trebui să fie luate în considerare. Dacă scopurile

sunt conturate individual la proiectarea și realizarea poligonului se va ține cont doar de acele

particularități ce intervin în acest sens astfel realizând o administrare viabilă a clădirii.

II.5.1. Birouri

Spațiile pentru birouri se prevăd pentru ofițerul de la comanda poligonului, pentru

administratorul poligonului și instructori. Pentru celelalte categorii de personal cum ar fi șoferi,

paznici, instalatori sau persoanele responsabile cu întreținerea, se prevăd spații suplimentare în

care sunt incluse dulapuri și spații de stocare.

II.5.2. Sală de conferințe

O sală de conferințe poate fi de dorit pentru întâlniri cu personalul, pentru conferințe de

presă precum și alte funcții cu caracter de ședință. Pe temeiul acesta e nevoie de spațiu curat,

scaune, mese, precum și alte elemente pentru a sprijini o varietate de grupuri precum și nevoile

acestora.

II.5.3. Amfiteatru

Amfiteatrul poate fi folosit pentru susținerea unor cursuri, instructaje, ceremonii, sau alte

activități ce pot fi stabilite de conducerea poligonului, dar cu precizarea de a nu afecta scopul și

buna desfășurare a acestora. Spațiile vor fi dotate cu scaune mobile pentru a crește utilitatea

acestei componente. Pardoseala și tapetul trebuiesc concepute pentru a oferi un cadru destins,iar

în același timp să asigure o întreținere ușoară și o perioadă cât mai mare de utilizare. Pentru a


49

asigura o acustică cât mai bună în interiorul acestuia va fi montat un sistem audio.

II.5.4. Săli de clasă

Sălile de clasă sunt destinate pentru susținerea seminariilor, lucrărilor practice,

prezentarea diferitelor accesorii sau unelte specifice, ori alte activități ce pot fi stabilite de

conducerea poligonului, dar cu precizarea de a nu afecta scopul și buna desfășurare a acestora.

Dimensiunea sălii de clasă este dictată de numărul de studenți și de tipul activității ce urmează a

fi efectuate. De exemplu, o activitate de tipul unei prezentări necesită mai mult spațiu decât

activitățile de lecturare sau dictare. Podelele claselor trebuiesc proiectate pentru a rezista

circulației intense și murdăriei provenite de la echipamentul pompierilor.

Instructorul ce urmează să își desfășoare activitatea într-o sală de clasă e obligat să

verifice dacă are la dispoziție baza materială necesară, dacă condițiile climatice din cameră sunt

potrivite și echipamentul audiovizual funcționează în condiții normale.

Iluminatul corespunzător e o necesitate, precum și utilizarea de controale individuale și

reostate pentru a varia nivelul de iluminare în funcție de nevoile activităților desfășurate, spre

exemplu utilizarea unui videoproiector. De asemenea se va asigura o iluminare individuală a

tablei, iar prizele vor fi amplasate de așa manieră încât folosirea prelungitoarelor să fie eliminată.

Mobilierul ar trebui să fie durabil, suprafețele de scris utilizate de către instructori și

cursanți pot fi de minim 450 mm lățime, iar scaunele ce pot fi stivuite pot oferi o mai mare

flexibilitate în utilizarea camerei. Experiența a demonstrat că mesele mai largi și scaunele fixe

ocupă un spațiu mai mare ce poate utilizat în alte scopuri mult mai avantajoase.

Pentru a reduce tulburările activităților desfășurate în clasă din cauza zgomotului,

următoarele caracteristici ar trebuii exploatate în acest sens:

Ușile sălilor de clasă ar trebui să deschidă și să închidă în liniște;

Toaletele și căile de evacuare ar trebui să fie aproape de camera.

Înălțimea plafonului ar trebui să permită suspendarea unor ecrane sau plasarea de ecrane

portabile pentru vizualizare. Înălțimea tavanului ar trebui să fie de minim de 3 m.

Nu se recomandă montajul unor unități individuale de aer condiționat sau de încălzire


50

datorită zgomotului acestora și a unui consum energetic prea mare.

II.5.5. Biblioteca

Biblioteca este o parte esențială a formării serviciului de pompieri. Aceasta trebuie să

conțină cărți tehnice de specialitate, regulamente, proceduri, ordine, normative standardele

naționale, reviste, precum și alte publicații ce pot fi incidente scopurilor didactice.

Un sistem de indexare ar trebui să fie bine pus la punct pentru o mai bună utilizare și

pentru a găsi mai repede cartea dorită. Persoana responsabilă cu administrarea bibliotecii ar

trebuii să motiveze edituri, operatori economici, instituții sau alte organizații ce pot ajuta la

diversificarea bibliografiei de specialitate în domeniu. Se poate solicita sprijin din partea

bibliotecilor din cadrul altor poligoane de antrenament ori instituții de învățământ din domeniu,

pentru asigurarea bibliografiei necesare la nevoie.

Dacă biblioteca este suficient de mare, se vor asigura corpuri de iluminat individuale

pentru fiecare spațiu de lectură, iar prizele vor fi amplasate de așa manieră încât folosirea

prelungitoarelor să fie eliminată.

II.5.6. Bucătăria

Bucătăria și spațiul destinat pentru servirea mesei sunt proiectate special pentru această

destinație și nu se poate combina destinația acestora ca și săli de clasă, spații pentru depozitarea

diferitelor materiale, ori alte activități ce contravin legislației sanitar-veterinare. Bucătăriile ar

putea fi echipate cu următoarele mijloace destinate utilizării de către personal și cursanți:

frigider

aragaz

mese si scaune

lavoar

automat(e)

filtru de cafea

cuptor cu microunde

mașină de spălat vase


51

Pentru cazul în care infrastructura este suficient de mare, o linie de servire ar putea fi

instalată. În acest sens pot fi consultate firme specializate în acest domeniu, pentru a proiecta o

bucătărie și o sală de mese ce poate oferi servicii de calitate și asigură servirea unui număr mare

de oameni. Protecția la foc pentru echipamentele de gătit instalate trebuie să fie asigurată în

conformitate cu standardele și legislația din domeniu.

Ar putea fi mai eficientă întocmirea unor contracte sau convenții cu diferite firme de

catering sau furnizori pentru a oferi hrana necesară efectivelor de cursanți și personalului

propriu.

II.5.7. Săli de pregătire cu mijloace audio-video

Sala de pregătire cu ajutorul mijloacelor audiovizuale permite instructorului să

pregătească cursanți pentru a face față fără probleme situațiilor implicate de mass-media, cum ar

fi interviuri, sincroane, emisiuni tv, talk-show-uri sau alte situații posibile. Camera destinată în

acest sens va fi dotată cu echipamentele prezentate mai jos, sau orice alte echipamente ce

facilitează desfășurarea activităților stabilite prin programa de pregătire. Aparate foto si

echipamente asociate, camere video portabile, recordere, echipamente de redare audio-video,

monitoare TV, sau videoproiectoare, pot fi de asemenea utile în crearea unor situații cât mai

conforme cu realitatea intervențiilor. Echipamente multimedia, unități de sincronizare a

sunetului, echipamente de proiectoare pot fi de asemenea benefice.

La proiectarea și echiparea unor astfel de spații se va ține cont de următoarele recomandări:

un comutator electric suplimentar cu un reostat pentru a controla iluminarea încăperii va

trebui montat;

ecranele destinate proiectării trebuie să fie protejate împotriva deteriorării prin spargere

ori rupere;

scrierea pe tablă se va face de o așa manieră încât să nu deterioreze suprafața acesteia.

se interzice utilizarea markerelor permanente pentru scriere. Se vor folosi cu acest scop

doar markere solubile, ce implică o curățare ușoară a suprafeței de scris;

echipamentele să poată fi mutate cu ușurință, în funcție de necesitățile didactice.

se va asigura o distanță adecvată pentru proiectoare astfel încât acestea să furnizeze o

imagine clară a materialelor redate.


52

se va evita utilizarea tavanelor în trepte sau a plafoanelor cu grinzi, pentru a nu interfera

cu proiecția sau de vizionare.

vor fi prevăzute echipamente de încălzire, ventilație și aer condiționat ar trebui să fie

furnizate în sala de proiecție pentru a asigura un mediu de lucru cât mai confortabil și

pentru a evita șocul termic al echipamentelor electrice și lămpilor proiectoarelor;

montarea echipamentelor, amplasarea prizelor și organizarea spațiului interior vor fi

executate astfel folosirea prelungitoarelor să fie eliminată.

II.5.8. Cameră „obscură”

Camera obscură e destinată nevoilor de preparare și editare a materialelor fotografice.

Aceasta va trebuii să asigure spațiu suficient pentru echipamentul necesar, pentru depozitarea

materialelor, precum și pentru extinderea viitoare. Camera de depozitare ar putea fi folosită ca o

cameră de proiecție, cu toate acestea, ar trebui să fie luate în considerare reglementările

aplicabile securității la incendiu. Atunci când se iau în calcul factorii de cost, ar putea fi mult mai

economică trimiterea materialelor la studiouri din afară pentru procesare, astfel va fi nevoie de

personal mai puțin și mai puține spații de construit.

Dezavantajul acestei opțiuni este timpul necesar pentru a trimite materialul spre

prelucrare și timpul în care să se primească produsul finit. În plus, este necesar să se stabilească o

procedură pentru a stoca fiecare pas al operațiilor de procesare, în scopul de a menține lanțul de

dovezi pentru fotografiile implicate în probleme juridice.

II.5.9 Spații de secretariat

Spațiile de secretariat și mai ales pentru copiere - printare documente destinate ședințelor

didactice sau a altor documente necesare desfășurării optime a activităților. Spațiul pentru

copiator, imprimante, calculatoare, echipamente pentru îndosariere, sau alte echipamente ce

facilitează desfășurarea activităților specifice trebuie asigurat încă din faza de proiectare și

trebuie să fie asigurată o distanță optimă pentru a facilita lucrul simultan la mai multe aparate.

Echiparea camerei cu astfel de aparate poate solicita condiții speciale din punct de vedere al

instalației electrice, și în consecință se vor respecta normele impuse de producători și furnizori.

Aceste echipamente poate fi deosebit de zgomotoase, astfel locația camerei respective ar trebui

să fie specificată astfel încât să nu perturbe activitățile din alte spații învecinate; de obicei aceste

camere sunt amplasate la subsolul clădirilor. Spațiile pentru depozitarea materialelor


53

corespunzătoare trebuiesc judicios alese pentru a fi luate în considerare sisteme de protecție

împotriva incendiilor și instalații de evacuare a fumului și gazelor rezultate în urma arderii.

II.5.10. Spații pentru simulări

Dacă pentru pregătirea utilizatorilor se prevăd ședințe pe baza unor simulări, spațiul

prevăzut pentru aceste activități va trebuii să asigure posibilitatea lucrului cu diferite materiale

specifice precum machete, accesorii sau proiectarea unor materiale video.

II.5.11. Vestiare și dușuri

Vestiarele și dușurile sunt absolut necesare. Se vor asigura spații separate pentru bărbați

si femei. Această zonă va cuprinde o sală de duș, chiuvete cu oglinzi, și toalete. Se pune accent

pe ventilație, pentru a reduce acumularea de vapori în dușuri, iar în toalete pentru a asigura un

debit constant de aer proaspăt. Spațiul destinat vestiarelor este necesar pentru toate categoriile de

personal care își desfășoară activitatea în cadrul poligonului de antrenament. Se recomandă ca

spațiile pentru vestiare și dușuri să fie separate pentru fiecare categorie de personal în parte, spre

exemplu dușurile și vestiarele instructorilor vor fi separate de cele ale cursanților.

II.5.12. Curățătorie

O curățătorie/spălătorie reprezintă o necesitate ce trebuie asigurată pentru a facilita

cursanților posibilitatea de a curăța uneltele, accesoriile sau echipamentele cu care aceștia au

desfășurat ședințe practice de pregătire. Această cameră ar trebui să fie accesibilă atât din

exterior cât și din vestiar.

II.5.13. Laboratoare

Nevoia unui laborator în care se poate opera cu sistemele de sprinklere poate fi analizată.

Un astfel de laborator presupune necesitatea unui spațiu cu o zonă în care pot fi inițiate incendii,

asupra cărora va acționa instalația de sprinklere. Cel mai adesea astfel de laboratoare pot fi

instalate în containere special construite, sau modificate ulterior. Laboratoarele de incendiere

pot fi incluse în cadrul unui poligon dacă este necesară o pregătire în domeniul cercetării

cauzelor inițierii și dezvoltării incendiilor, precum și a unor activități de cercetare a comportării

la foc a diferitelor materiale. Aceste laboratoare pot implica necesitatea unor spații precum

birouri, camera laboratorului (în care sunt montate echipamentele și aparatura necesară

desfășurării ședințelor de pregătire), sau o cameră în care se pot stoca materiale didactice.


54

II.5.14. Cabinet medical

Siguranța va trebui pusă pe primul loc. Astfel prin proiectarea poligonului se va asigura

un cabinet medical pentru absolut toate poligoanele nou construite, echipat pentru acordarea

primului ajutor medical calificat, îngrijirea cursanților accidentați, sau a altor activități

specificate de către medicul unității. Va fi asigurat un garaj destinat special ambulanței. Se vor

întocmi convenții cu spitalele din apropiere pentru furnizarea de resurse, precum și asigurarea cu

personal.

II.5.16. Întreținerea clădirilor

Întreținerea clădirilor va trebuii să se facă cât mai ușor și cu resurse financiare minime.

Materialele folosite la finisaje vor fi atent alese pentru a fi durabile astfel asigurând o reducere a

înlocuirii acestora și a costurilor de refinisare. Sunt necesare spații special destinate pentru

depozitarea de materiale pentru întreținere. Se recomandă ca aceste spații să fie prevăzute la

subsolul clădirilor și să fie echipate cu dulapuri, rafturi, chiuvete și storcătoare. Tot cu scopul

întreținerii clădirilor, vor fi prevăzute prize electrice pe holuri pentru utilizarea aspiratoarelor și

mașinilor de curățat.

II.5.17. Turn de observare / control

Trebuie luată în considerare necesitatea construirii unui turn de observare /control, cu

scopul de a monitoriza diverse funcții ale instalațiilor de pregătire dintr-o singură locație. Acesta

ar putea include sisteme de comunicații, senzori de temperatură, panouri indicatoare, camere de

la supraveghere precum și diferite comenzi ale instalațiilor de ventilare, alimentare cu gaze sau

energie electrică. Această construcție ar trebui să permită monitorizarea generală a activităților și

de a sporii siguranța pe timpul desfășurării activităților de pregătire. Proiectanții ar trebuii să

acorde un spațiu adecvat, cu ferestre, pentru observarea completă a zonei de antrenament, și

inclusiv a obiectivelor importante precum garajele, depozitul de combustibili, dormitoarele,

laboratoarele, sau a altor obiective specifice din cadrul poligoanelor.

Pe întreaga suprafață a poligonului vor fi instalate telefoane sau interfoane, iar pentru

repaosul cursanților se vor asigura spații cu bănci, măsuțe, alei, spații verzi, etc.

II.6. Clădiri pentru antrenament


55

II.6.1. Condiții generale

Scopul principal al clădirilor de antrenament este de a instruii pompierii în diferite

situații cu care aceștia se confruntă pe timpul intervențiilor utilizând echipamentele și accesoriile

cu care aceștia sunt dotați; se va evita utilizarea în cadrul ședințelor practice de pregătire a altor

echipamente, unelte, accesorii decât cele cu care sunt înzestrate unitățile operative.

Aceste clădiri dezvoltă încrederea cursanților și mai mult capacitatea lor de a lucra la

diferite înălțimi într-un mod calificat. Unele situații operative necesită formare profesională

pentru lucrul la înălțime, coborâri în rapel, salvări de la înălțime sau diferite alte activități.

Clădirile pentru antrenament sunt destul de costisitoare, și trebuie concepute pentru a rezista la

foc și căldură intensă. Funinginea și murdăria care rezultă din incendierea diferitelor materiale în

spațiile interioare ale clădirii pot afecta utilizarea normală a acesteia. Pentru astfel de exerciții se

recomandă desfășurarea ședințelor de pregătire în clădiri special proiectate în acest sens.

Înălțimea clădirii ar trebui să fie tipică clădirilor din raionul de intervenție. Cu toate acestea,

trebuie luată în considerare la dezvoltarea comunității în viitor. O clădire de șase etaje este

considerată optimă atunci când ședințele de pregătire implică exerciții în exteriorul clădirii.

Materialele utilizate în construcția cădirii pot fi din lemn, beton armat, oțel sau alt

material durabil. Ambele ziduri interioare și exterioare ale clădirii de antrenament trebuie să fie

durabile punct de vedere structural. Acest lucru ar trebui să prevadă o mai bună siguranță a

personalului în exercițiile de pregătire și asigură o rezistă crescută împotriva forțelor ce

acționează asupra clădirii. Dimensiunile clădirii vor fi de cel puțin 36 m2 (6m X 6m). O

configurație de tipul uneia poligonale ar putea fi mai ușor de a construit, cu un design

dreptunghiular ce poate permite o scară interioară și o scară de incendiu exterioară pentru a oferi

căi de acces / evacuare. Designul dreptunghiular poate oferi mai mult spațiu interior pentru a

practica mult mai multe tipuri de exerciții pentru antrenament. Scările ce echipează clădirile

trebuie să fie rezistente, să reziste la acțiuni mecanice, oferind siguranță în exploatare.

Clădirile pot fi echipate atât cu scări interioare cât și exterioare. Acestea nu ar trebui să

ofere doar un mijloc de acces între nivelurile clădirii, ci, de asemenea, ar trebui să simuleze

condițiile întâlnite pe timpul intervențiilor. O varietate de tipuri, lățimi, și situații ar trebui să fie

realist reprezentate. Scările incluse în construcțiile destinate antrenamentului ar trebui situate,

pentru a maximiza suprafața disponibilă podelei interioare. Toate scările vor avea suprafața

treptelor antiderapantă și vor fi construite astfel încât să poată preveni acumularea apei.


56

Cel mai potrivit model ar fi cel confecționat din metal, cu treptele tip grătar așa cum se

poate observa în imaginile prezentate în cele ce urmează.

Figura II.2: Tipuri constructive de scări utilizate Figură 11Figura II.2: Tipuri constructive de scări utilizate

Dimensiunea tuturor scărilor trebuie să fie atent calculată pentru a oferii personalului și


57

echipamentelor ce vor fii transportate, spațiul necesar pentru a evita producerea unor accidentări

ori deteriorarea construcției. Numerele etajelor vor fi indicate de asemenea în dreptul fiecărui

nivel, într-un loc vizibil, ușor de observat. În cazul scărilor exterioare, vor fi asigurate cu

balustrade de înălțime suficientă și cu o rezistență corespunzătoare pentru a asigura securitatea în

timpul exercițiilor de formare. În partea superioară scara de incendiu ar putea ajunge la ultimul

etaj sau chiar peste acoperiș.

Pentru deschiderile exterioare (uși, ferestre) se impune să fie bine încadrate în elementul

de construcție pentru a oferi etanșeitatea corespunzătoare împotriva intemperiilor și pentru a crea

condiții cât mai reale de antrenament. Trape de evacuare a fumului și gazelor de ardere pot fi

amplasate la partea superioară a clădirii, oferind posibilitatea ventilării spațiilor interioare ale

clădirii.

În scopul desfășurării exercițiilor de coborâre în rapel acoperișurile plate și înclinate vor

fi proiectate încât să fie prevăzute elemente de prindere a cordițelor utilizate la antrenamente. Se

recomandă a nu fi utilizate în zonele de sprijin a frânghiilor materiale din beton, piatră, tablă, sau

alte materiale ce pot deteriora frânghiile sau chiar le pot rupe. Se recomandă fixarea unor bârne

de lemn sau a unor benzi de cauciuc. În cazul în care acestea nu se pot monta se vor utiliza

obligatoriu preșuri din cauciuc, iar din motive de siguranță un instructor va ține permanent sub

observație poziția acestora. Pe parcursul desfășurării exercițiilor instructorul va fi poziționat la

nivelul zonei de sprijin a frânghiilor și e obligat să întrerupă activitățile de antrenament, oro de

câte ori e nevoie pentru a oferii condiții de siguranță maximă cursanților.

Cum siguranța este pe primul loc, trebuie luată în considerare furnizarea unei rețele

temporare sau permanente de plase de siguranță pe cel puțin o parte exterioară a clădirii, în

special în dreptul zonei în care se desfășoară exercițiile. Pentru a permite mișcarea la impact,

plasele vor fi amplasate la o distanță de siguranță de sol. O rețea, detașabilă poate permite

accesul deplin la clădire, dar va fi necesară o scară aplicată pe clădire pentru montarea plasei.

Instalarea unor arcuri între cadru și plasă poate crește durata de viață a acesteia și oferă un șoc

mai mic la cădere.

Fiecare încăpere a clădirii ar trebui să fie echipată cu sifoane de pardoseală sau rigole

pentru scurgerea apelor rezultate în urma exercițiilor de stingere. Pardoseala încăperilor va fi

construită cu pante pentru a facilita scurgerea apei către sifoane sau rigole. În zonele supuse la

temperaturi de îngheț, pardoseala se va confecționa din materiale ce nu absorb apa, pentru a


58

asigura o durată mai lungă de viață. În cazul în care sunt utilizate saborduri, direcția de scurgere

a apei va fi direcționată către acestea. Indiferent de tipurile canalelor de scurgere ce sunt

utilizate, instalarea acestora trebuie să asigure scurgerea rapidă a apei.

Echipamente speciale de formare pot fi incluse în dotarea clădirilor pentru a se adapta nevoilor

specifice raionului de intervenție. De exemplu, o conductă cu diametrul de 90 cm, ar putea

conecta două etaje, pentru a oferi posibilitatea desfășurării unor exerciții de salvare din spații

înguste, cum se prezintă și în imaginea următoare. Un lift ar putea fi instalat pentru a fi utilizat în

simularea de situații de urgență precum deblocarea persoanelor rămase captive în lift ori pentru

circulația personalului și a echipamentelor.

Figura II.3: Tub pentru lucrul în spații înguste Figură 12Figura II.3: Tub pentru lucrul în spații înguste

II.6.2. Structuri de pregătire prin lucrul cu foc deschis

Scopul, structurii de pregătire prin lucrul cu foc deschis prin simularea unor situații reale

de incendiu, este de a instrui pompierii în metode de suprimare a incendiilor dezvoltate interiorul

încăperilor, în condiții de siguranță. Fiecare cameră echipată pentru acest scop va dispune

obligatoriu de o ieșire spre exterior sau mijloace secundare de ieșire în condiții de siguranță. În


59

scopul de a oferi posibilitatea instruirii în cadrul unor ședințe de suprimare a incendiilor de

subsol sau pivniță, se va proiecta o rampă de lucru la nivelul etajului doi, pe exteriorul clădirii,

așa cum se poate observa în imaginea prezentată mai jos. Se interzice antrenamentul pentru astfel

de situații direct în pivnițe sau subsoluri, pentru a evita riscul producerii accidentărilor.

Desfășurarea activităților la nivelul etajului doi a clădirii oferă posibilitatea evacuării și

autosalvării cursanților, asigurând o mai bună securitate nefiind expuși la pericole.

Figura II.4: Clădire de antrenament echipată cu rampă de lucru Figură 13Figura II.4: Clădire de antrenament echipată cu rampă de lucru

Încăperile destinate pregătiri în condiții de incendiu, ar putea fi concepute pentru a lua în

considerare răspândirea focarului, evacuarea persoanelor surprinse de incendiu, ventilația

spațiilor incendiate, sau alte probleme întâmpinate pe timpul intervențiilor.

Pereți, tavanele, pardoselile, precum și celelalte elemente ale construcțiilor să aibă o

rezistență mărită la temperaturi și flăcările generate de incendiile dezvoltate pentru ședințele de

pregătire. Expunerea la temperaturi ridicate și la flăcările incendiilor, poate provoca deteriorarea

accelerată a structurii și determină expunerea pompierilor la riscuri inutile.


60

În proiectarea unei structurii de pregătire prin lucrul cu foc deschis, proiectantul,

arhitectul, inginerul ce proiectează aceste încăperi, împreună cu instructorii și cursanții ce își

desfășoară activitățile de pregătire, ar trebui să ia în considerare problemele ce pot apare în cazul

în care structura de rezistență a construcției e neprotejată, aceasta ar putea ceda, prin rupere, sau

deformare ce poate denatura structura clădirii și nu se mai pot fi garantate condițiile de

securitate. Chiar și în structurile de formare construite cu protecție adecvată, incendiile ar trebui

să fie limitate la durate de timp scurte, și cu o frecvență redusă, pentru a se asigura sistemului de

izolație, o perioadă de refacere, (degajarea temperaturilor acumulate de sistemul de izolație, către

exterior). După fiecare utilizare a spațiilor destinate pregătirii cu foc deschis se va asigura

ventilarea spațiilor respective. La specificarea sistemelor de protecție, a elementelor construcției

din clădirile de formare profesională, trebuie luată în considerare durabilitatea materialului și

ușurința înlocuirii secțiuni deteriorate.

Pentru a oferi o protecție mărită la temperaturi înalte, pentru elementele structurale și

nestructurale ale clădirii, următoarele materiale pot fi utilizate:

- module prefabricate, non-structurale realizate din ciment cu aluminat de calciu, cu

agregate ușoare și conținut ridicat de carbon, ce are putere mare de absorbție a căldurii și

rezistență la exfoliere;

- pulverizarea cu apă a suprafețelor protejate cu strat de beton, a cărui utilitate poate fi

prelungită prin absorbția căldurii de către apa ce spală suprafața stratului de beton;

- se pot utiliza pereți și pardoseli din cărămidă refractare fixat în mortar refractar;

- panouri prefabricate din materiale rezistente la foc ce pot fi atașate la elementele de

construcție structurale. La alegerea produselor ar trebui să fie luate în considerare că

unele panouri s-ar putea rupe în mai multe bucăți la depășirea temperaturii nominale sau

în condițiile unor fluxuri alternante de temperatură ori flăcări. În scopul de a maximiza

durata de viață utilă a unei structuri de pregătire, se pot prevede garnituri, rezistente la

acțiunea flăcărilor și temperaturilor, montate în zonele de îmbinare a panourilor

prefabricate. Selecția acestor garnituri si sisteme de montaj ar trebui să ia în considerare

durabilitatea materialului, ușurința de a înlocui secțiuni deteriorate, dilatarea precum și

contracția termică;

- panouri din tablă de oțel pot fi introduse în sistemele de protecție a clădirilor. Piesele

montate pe pereți și plafoane ar trebui să permită dilatarea termică a panoului menținând

în același timp în condiții nominale capacitatea de fixare a acestora pe elementele de

construcție, astfel personalul să nu fie rănit de panouri ce se pod desprinde.


61

Selecția materialelor din care sunt confecționate panourile, grosimea acestora, spațiul

dintre sistemul de protecție și elementul de construcție protejat, precum și tipul sistemului de

protecție ales, depind de dimensiunea și durata incendiilor propuse pentru exercițiile de

pregătire. Pentru a prelungi durata de viață a sistemelor de protecție, materialele destinate

incendierii se vor amplasa la o distanță minimă de 1 m față de elementele de construcție, pentru a

prevenii contactul direct al flăcărilor cu elementul de construcție. Podeaua trebuie să fie protejată

cu o placă de oțel peste care se așează materialele propuse spre incendiere.

În camerele destinate pregătirii în situații de incendiu real pot fi introduse diferite

echipamente și instrumente ce au ca scop monitorizarea temperaturilor pentru a furniza

informații instructorilor despre evoluția temperaturilor la nivelul elementelor de construcție,

pentru a menține focarul în parametrii de siguranță și pentru a monitoriza temperaturile radiante

care pot afecta structura construcției. De asemenea se mai pot folosi echipamente de observare și

înregistrare a parametrilor incendiului sub efectul aplicării agentului de stingere, și, cu

echipament sofisticat, se pot observa și înregistra produsele de ardere și parametrii acestora.

Măsurile de salvgardare reprezintă un punct esențial în protecția personalului și

cursanților. Proiectarea corespunzătoare a unui sistem de ventilație capabil să elimine căldura și

fumul acumulate în camerele de lucru destinate incendierii ar trebui să fie instalat în clădire.

Sistemul de ventilație trebuie să fie dimensionat pentru a asigura cel puțin un debit minim de

schimburi de aer proaspăt. Sprinklerele sau drencerele nu sunt recomandate pentru a fi instalate

în camerele destinate pregătirii în condiții de incendiu datorită expunerii repetate la temperaturi

ridicate.

Având ca scop realizarea antrenamentelor specifice de ventilație sau creării deschiderilor

și desfacerilor în elementele de construcție se pot proiecta anumite părți ale clădirii pentru a fi

distruse și înlocuite. Acestea pot fi amplasate în pereți, plafoane, sau acoperiș. Aceste porțiuni

proiectate pentru decupare trebuiesc prevăzute cu un sistem de siguranță pentru a interzice

personalului accesul pe suprafața acestora prevenind producerea unor accidente. Ar trebui să se

țină seama de faptul că elementele respective sunt construite în general din lemn, existând riscul

de a se aprinde, iar pentru a le reconstrui este necesar personal specializat și alocarea unor sume

de bani necesare achiziționării materialelor.

O alternativă mai sigură și curată ecologic o reprezintă utilizarea instalațiilor speciale cu

gaze naturale. Sistemele sunt proiectate pentru a spori siguranța cursanților și instructorilor, de a


62

asigura un mediu de instruire sigur datorită posibilității de monitorizare continuă și control a

debitului de gaz refulat în zona de ardere. Aceste sisteme pot elimina reziduurile rămase în urma

incendiilor de clasă A și B, nefiind necesară curățarea spațiilor de antrenament după finalizarea

ședințelor de pregătire. Extinde totodată și durata de viață a clădirii și oferă incendii consistente

și repetitive, cu control complet al operatorului. Disponibilitatea acestor sisteme este diversă,

fabricarea și instalarea acestora se poate realiza atât în configurații fixe cât și transportabile. Un

exemplu al unei astfel de instalații este ilustrat în cele ce urmează în figura nr. II.5

Figura II.5: Utilizarea instalațiilor cu gaze naturale în ședințele de pregătire Figură 14Figura II.5: Utilizarea instalațiilor cu gaze naturale în ședințele de pregătire

Utilizarea gazelor inflamabile într-o construcție de antrenament impune o îngrijire

permanentă a instalației pentru a asigura siguranța și fiabilitatea funcționării ansamblului.

Expertiza tehnică este esențială, iar următoarele dispoziții vor fi respectate obligatoriu la

proiectarea instalației:

- toate instalațiile trebuie să fie conformitate cu legislația în vigoare și să respect întocmai

prevederile normativelor din domeniu;

- toate componentele sistemului să fie certificate și aprobate de un laborator de testare

recunoscut cel puțin la nivel național, pentru a asigura conformitatea cu cerințele

legislației din domeniu;

- se vor instala supape auxiliare, în zona arzătoarelor, interconectate cu valvele de

distribuție a combustibilului gazos pentru a prevenii scurgerile de combustibil.

- în zona fiecărui arzător se vor instala sisteme de siguranță, care, în cazul stingerii flăcării


63

supapele de alimentare vor opri automat distribuirea de combustibil;

- controalele arzătorului trebuie să includă cel puțin două supape de gaz montate în serie,

care în mod automat, ca răspuns la o întrerupere a energiei electrice, acestea să oprească

automat distribuirea de combustibil. Deblocarea acestora se poate face doar manual, de

către personal specializat, și numai după ce va fi verificată instalația în totalitate;

- se vor instala detectoare de gaze toate spațiile destinate ședințelor de pregătire în caz de

incendiu. Aceste sisteme de detectare ar trebui să fie interconectate cu sisteme de

ventilație și supapele de alimentare cu combustibil pentru a opri fluxul de combustibil și

a activa o alarmă externă atunci când nivelul de depășește 25% din nivelul limitei

inferioare de explozie (LIE). Proiectarea sistemului de ventilație ar trebui să ia în

considerare potențialul acumulării de gaze nearse în zona adiacentă incendiului.

- se va asigura un debit adecvat al aerului ar trebui furnizat pentru a asigura arderea

completă a gazului. În funcție de configurația instalației, ar putea fi necesară asistarea

unei instalații de ventilație mecanică. În cazul în care aceasta va fi prevăzută, va fi

construită pentru a face față temperaturilor mediului înconjurător.

- butoane pentru oprirea în caz de urgență a instalației vor fi amplasate adiacent fiecărei

camere de antrenament echipată cu instalație de gaze, pentru oprirea imediată a instalației

în cazul unui accident.

- un sistem de ventilație în măsură să elimine căldura acumulată, fumul și gazele nearse va

fi obligatoriu instalat în clădire.

Sistemul de ventilație ar trebui să fie interconectat cu celelalte instalații din clădire

(senzori de temperatură, detectoare de gaz) pentru oprirea sau pornirea acestuia în caz de

urgență. Sistemul de ventilație trebuie să fie dimensionat pentru a asigura cel puțin un debit

minim de aer proaspăt în spațiul de formare. Acesta va fi echipat și cu o comandă manuală

pentru utilizarea acestuia în cazul în care dispozitivele automate se defectează.

Cum incendiile de gaze nu produc fum, acesta reprezintă un mare inconvenient în

desfășurarea ședințelor de pregătire. Astfel este necesară utilizarea generatoarelor de fum sintetic

în cazul în care vizibilitatea redusă este o componentă dorită a programului de formare. Fumul

produs nu trebuie să fie toxic sau inflamabil.

Cele mai reprezentative exerciții sunt cele care utilizează machetele unor obiecte de

mobilier sau poate chiar obiecte reale de mobilier. La selectarea machetelor, se va ține cont de

tipurile incendii la care urmează să fie recuzita expusă. Chiar si cu un design corespunzător, și


64

construite din materiale rezistente machetele au nevoie de înlocuire periodică.

II.6.3. Structuri de pregătire prin lucrul cu fum

Scopul structurilor de pregătire prin lucrul cu fum este de a familiariza participanții cu

aptitudinile și abilitățile necesare pentru supraviețuirea și desfășurarea în atmosfere încărcate cu

fum. Clădirile ar trebui să fie concepute pentru a permite supravegherea constantă a cursanților

de către instructori. Acest lucru poate fi realizat prin însoțirea acestora de către instructori în

interiorul clădirilor, observarea acestora prin intermediul ferestrelor ori prin utilizarea unor

camere de supraveghere, instalate în interiorul spațiilor destinate antrenamentului. Camerele

instalate ar trebuii să asigure supravegherea prin termoviziune. Aceasta poate fi utilizată numai

în cazul în care concentrația de fum este mare, sau lumina naturală este inexistentă.

Figura II.6: Utilizarea generatorului de fum în ședințele de pregătire Figură 15Figura II.6: Utilizarea generatorului de fum în ședințele de pregătire

Construcția ar trebui să aibă capacitatea de a putea schimba configurația interioară, astfel

pot fi create diferite situații. Utilizarea de module sau segmente care pot fi schimbate rapid,

prevede un beneficiu maxim la un cost minim, deoarece nu se impune construirea unor noi

clădiri cu arhitecturi interioare diferite. Siguranța clădirii presupune în primul rând trape, uși și

ferestre, la intervale frecvente pentru evacuarea fumului, precum și a personalului în caz de

urgență.

Orice zonă a labirintului, care nu pot fi observate sau accesul instructorilor este

restricționat datorită diferitelor elemente de construcție, vor avea obligatoriu cel puțin un perete


65

lateral sau partea superioară a labirintului, construite din panouri mobile prinse în balamale,

astfel încât orice secțiune poate fi deschisă, acest lucru permite cursanților accesul permanent al

instructorilor.

Camerele destinate pregătirii prin lucrul cu fum pot avea senzori de presiune instalați în

podea ce vor indică amplasarea cursanților în orice moment.

Trebuie luată în considerare evacuarea sau redirecționarea rapidă a fumului, aceasta se

poate realiza prin utilizarea unor suflante sau ventilatoare de evacuare.

Se vor prevede obligatoriu sisteme de comunicare între instructori și cursanți, acestea pot

capacitatea de a transmite instrucțiunile de desfășurare a exercițiilor, problemele ce sunt

întâmpinate ori în cazul în care cursanții nu se pot orienta, instructorii îi pot îndruma prin

intermediul echipamentelor de comunicare.

Fumul utilizat în cadrul ședințelor de pregătire nu trebuie să fie toxic sau să aibă o

compoziție necunoscută. Echipamentele special concepute pentru a produce un fum în scopuri de

formare pot fi instalate în construcție, dar cu obligativitatea ca instructorii să precizeze

cursanților acest fapt. Accesul în clădire fără a fi echipat cu aparat de respirat este strict interzis.

II.6.4 Clădiri mixte

În unele poligoane de antrenament, din cauza lipsei de spațiu disponibil sau de fonduri,

nu ar putea fi construite structuri individuale pentru pregătirea prin lucrul cu fum, foc deschis ori

exerciții specifice lucrului la înălțime. În aceste cazuri, o clădire care îmbrățișează toate funcțiile

într-o singură structură ar putea fi tocmai potrivite. La proiectarea acestor clădiri se vor analiza

toate efectele negative ce pot afecta construcția, instalațiile, echipamentele, sau care chiar pot

influența desfășurarea altor tipuri de exerciții.

Anumite combinații de funcții sunt, prin natura lor, mai compatibile decât altele. O

clădire ar putea îmbina cu succes toate funcțiile, cu excepția funcțiilor structurilor de pregătire

prin lucrul cu foc deschis. De obicei, aceasta presupune o deteriorare mai accelerată a clădirii și

instalațiilor. Dacă se oferă o protecție adecvată împotriva apei, flăcărilor și temperaturilor

ridicate, astfel încât daunele provocate de incendiu să fie înlăturate, construcțiile destinate

antrenamentelor pot îngloba și aceste funcții. Combinarea funcțiilor clădirii se face în

concordanță cu nevoile operative și tipurile ședințelor de pregătire ce vor fi executate.


66

II.7. Amenajarea spațiilor exterioare

Spațiile exterioare ar trebui să fie ample fiind posibile o varietate de utilizări, precum

descarcerarea auto, trecerile peste diferite obstacole, stingerea rezervoarelor de lichide și gaze

inflamabile, antrenamente și cursuri de utilizare a motopompelor, antrenament și cursuri de

conducere a autospecialelor, sau alte activități ce sunt propuse de către beneficiari pentru a fi

desfășurate în cadrul poligonului de antrenament.

II.7.1. Obstacole

Obstacolele pot fi construite în diferite forme și dimensiuni, realizate din diferite

materiale de construcție, pentru a face mai dificilă intervenția. Un astfel de exemplu poate fi

ilustrat în figura nr. II.7, prezentată în cele ce urmează.

Figura II.7: Obstacol tip zid din cărămidă Figură 16Figura II.7: Obstacol tip zid din cărămidă

Ca și obstacole pot fi considerate și realizarea unor gropi sau ziduri realizate din beton,

piatră concasată, sau zgură din minereu de fier.


67

II.7.2. Rezervoare de gaze și lichide combustibile

Zonele de antrenament pentru stingerea rezervoarelor de lichide și gaze combustibile, vor

trebuii amplasate la distanțe de siguranță corespunzătoare de construcțiile învecinate. În jurul

acestora se prevede construirea uni gard de protecție, realizat din panouri de beton armat. Alte

elemente de recuzită ar putea include rezervoare supraterane de gaz petrolier lichefiat. O atenție

deosebită ar trebui acordată pentru alimentarea cu combustibil, capacitatea de pompare a

combustibilului, drenaj, și reglementările cu privire la protecția mediului. O strânsă coordonare

cu organizațiile de protecție a mediului este esențială pentru a se asigura că zona este proiectată

conform standardelor din domeniu. Gestionarea debitului combustibililor lichizi poate duce la un

consum mai mic de carburant precum și un volum mai mic de scurgeri ce pot contamina mediul.

Aceasta poate fi realizată prin măsurarea cantității de combustibil disponibil, prin amestecarea

apei cu combustibilul, precum și prin utilizarea dispozitivelor care pulverizează sau

restricționează debitului de carburant. În cazul în care lichidul sau gazul inflamabil este distribuit

către o zonă de lucru, debitul va fi controlat prin vane de închidere rapide, care în caz de urgență,

vor întrerupe automat alimentarea.

Sistemele sunt proiectate pentru a spori siguranța cursanților și instructorilor, de a

asigura un mediu de instruire sigur datorită posibilității de monitorizare continuă și control a

debitului de gaz refulat în zona de ardere. Un exemplu al unei astfel de instalații este ilustrat în

cele ce urmează în imaginea următoare.

Figura II.8: Rezervor de lichide combustibile utilizat în ședințele de pregătire Figură 17Figura II.8: Rezervor de lichide combustibile utilizat în ședințele de pregătire


68

Aceste sisteme elimină reziduurile rămase în urma incendiilor de clasă A și B, nefiind

necesară curățarea spațiilor de antrenament după finalizarea ședințelor de pregătire. Extinde

totodată și durata de viață a instalațiilor și oferă incendii consistente și repetitive, cu control

complet al operatorului. Disponibilitatea acestor sisteme este diversă, fabricarea și instalarea

acestora se poate realiza atât în configurații fixe cât și transportabile.

Utilizarea gazelor inflamabile în cadrul ședințelor de antrenament impune o îngrijire

permanentă a instalației pentru a oferii siguranța și fiabilitatea funcționării ansamblului.

Expertiza tehnică este esențială, iar următoarele dispoziții vor fi respectate obligatoriu la

proiectarea instalației:

- toate instalațiile trebuie să fie conformitate cu legislația în vigoare și să respect întocmai

prevederile normativelor din domeniu;

- toate componentele sistemului să fie certificate și aprobate de un laborator de testare

recunoscut cel puțin la nivel național, pentru a asigura conformitatea cu cerințele

legislației din domeniu;

- se vor instala supape auxiliare, în zona arzătoarelor, interconectate cu valvele de

distribuție a combustibilului gazos pentru a prevenii scurgerile de combustibil;

- în zona fiecărui arzător se vor instala sisteme de siguranță, care, în cazul stingerii flăcării

supapele de alimentare vor opri automat distribuirea de combustibil;

- controalele arzătorului trebuie să includă cel puțin două supape de gaz montate în serie,

care în mod automat, ca răspuns la o întrerupere a energiei electrice, acestea să oprească

automat distribuirea de combustibil. Deblocarea acestora se poate face doar manual, de

către personal specializat, și numai după ce va fi verificată instalația în totalitate;

- butoane pentru oprirea în caz de urgență a instalației vor fi amplasate adiacent fiecărei

zone de antrenament echipată cu instalație de gaze, pentru oprirea imediată a instalației în

cazul unui accident.

II.7.3. Spații pentru utilizarea motopompelor

Utilizarea motopompelor pe timpul intervențiilor poate fi des întâlnită, mai ales pe timpul

inundațiilor. Construirea unui bazin de stocare a apei poate facilita instruirea operatorilor de

motopompe și pentru testarea performanțelor acestora. În general, o capacitate a bazinului de cel

puțin 130.000 L (130 m3) e suficientă pentru practicarea ședințelor de antrenament, presupunând

că apa va fi recirculată în bazin. În cazul în care apa nu va fi recirculată, bazinul va dispune de o

capacitate de stocare de cel puțin 260.000 (260 m3). Configurația tubului de absorbție trebuie să


69

fie proiectată pentru a reduce sau a minimiza turbulențele și să evite producerea fenomenului de

cavitație. Panouri din lemn stratificat permanent instalate se recomandă a fi utilizate pentru a

diminua uzura furtunului prin frecarea acestuia cu marginile bazinului. Este de dorit ca bazinul

să dispună de un capac rabatabil. Se vor proiecta deschideri ample pentru de accesul în interiorul

bazinului, precum și montarea deflectoarelor e necesară pentru a minimiza turbulențele în

interiorul bazinului.

Motopompele, echipamentele și toate celelalte accesorii necesare desfășurării ședințelor

de pregătire ar trebui să fie depozitate într-o locație protejată, în apropierea zonei de antrenament

pentru a evita transportul acestora pe distanțe mari. Zona de antrenament va trebui amplasată la

distanțe destul de mari față de clădirile administrative, clădirile cu săli de cursuri și clădirile

dormitoarelor, datorită zgomotului produs de motopompe în timpul funcționării. În acest caz, ar

putea fi necesar un interfon între zona de pregătire și operatorul pompei, atunci când

motopompele sunt utilizate la diferite aplicații și nu se presupune recircularea apei.

II.7.4. Spații pentru conducerea autospecialelor

Deplasarea la intervenție este esențială pe timpul situațiilor de urgență. Aceasta se face

în deplină siguranță, cu eficiență maximă pentru a realiza un timp de răspuns cât mai mic.

Caracteristicile de proiectare ale spațiilor destinate în acest sens ar trebui să provoace șoferii

treptat, de la situații uzuale la situații cât mai complexe întâlnite la diferite intervenții. În plus,

componentele cursurilor de formare vor trebuii respecte legislația și standardele naționale de

calificare profesională pentru certificarea și formarea conducătorilor auto.

Resursele limitate, valoarea financiară ridicată a acestora, precum și disponibilitatea de

spațiu suficient desfășurării ședințelor de pregătire pot avea un impact negativ asupra cursului de

instruire auto. E recomandabil ca realizarea unei infrastructuri specifice să se facă de comun

acord cu alte instituții, agenții, școli de șoferi sau unități de pompieri. Condițiile specifice de

proiectare ar trebui să fie soluționate în faza de proiectare, de comun acord, și adecvate timpilor

de pregătire a părților, înaintea luării unui angajament cu privire la achitarea fondurilor necesare.

Spre exemplu, dacă proiectarea zonei de pregătire se va face de comun acord între

I.G.S.U. și o școală de șoferi, condițiile de proiectare vor fi următoarele:

- vor fi satisfăcute nevoile ambelor părți;

- se va ține cont de timpul de utilizare a fiecărei din părți; astfel că școala va utiliza baza de


70

antrenament aproape zilnic, pe când I.G.S.U. o va utiliza doar în anumite perioade ale

anului;

- costurile de proiectare, execuție și întreținere a bazei de antrenament vor fi suportate de

către școală datorită utilizării îndelungate.

Acordurile încheiate între diferitele părți vor fi soluționate prin intermediul contract în

care se vor specifica condițiile și obligațiile părților.

Dispunerea optimă a bazei de antrenament o reprezintă combinarea a două zone separate,

dar totuși interconectate, cum ar fi un platou și o zonă separată pentru formarea conducătorilor

auto cu străzi, pante și indicatoare rutiere. Aceste zone ar trebui interconectate astfel încât

trecerea de la una la cealaltă să se realizeze ușor și fără interferențe, cu toate acestea, va trebuii

prevăzută o delimitare, protejând astfel activitățile în curs de desfășurare la un moment dat. O

clădire de antrenament, de exemplu, servește ca o bună separare, practic, o barieră. Spațiile de

parcare pentru vizitatori, personal sau cursanți ar trebui să fie separate de orice zonă de formare a

conducătorilor auto și ar trebui să fie prevăzute indicatoare, bariere sau garduri, pentru a evita

accesul accidental al vehiculelor neautorizate pe timpul ședințelor de antrenament.

Elementele unui bun program de formare a conducătorilor autospecialelor ar trebui să

includă, cel puțin, următoarele manevre de conducere de bază:

serpentine;

parcare laterală;

deplasarea în linie dreaptă;

deplasarea cu spatele;

deplasarea pe diferite trasee pentru a simula condițiile unei intervenții;

executarea de viraje.

În plus, o rampă, pantă, cu unghi suficient pentru a testa abilitatea conducătorului auto

de a pleca din rampă ori coborârea unei pante.

Se recomandă ca primele ședințe de formare să se desfășoare pe platou și să fie utilizate

jaloane pentru a marca traseul ce trebuie parcurs. Acest lucru poate oferii flexibilitate în

adoptarea traseelor de antrenament. Configurația traseelor se face în funcție de următoarele

condiții:


71

- cunoașterea lățimilor standard a străzilor și a intersecțiilor din raionul de intervenție;

- specificații privind deplasarea pe autostrăzi și drumuri naționale în funcție de condițiile

meteorologice;

- performanțele și caracteristicile tehnico-tactice ale autospecialelor;

- reviziile tehnice ale autospecialelor și mentenanța acestora;

- viteza maximă admisă la care autospeciala poate derapa la efectuarea de viraje;

- greutatea și dimensiunile vehiculelor.

II.8. Unități mobile de antrenament

În cazul în care personalul ce urmează să fie instruit se află răspândit pe o arie geografică

mare, ori exercițiile de formare nu sunt atât de complexe pentru a fi necesară pregătirea într-un

poligon, o unitate mobilă de antrenament ar putea fi o alternativă la transportul personalului la

un centru de formare permanentă. Unitățile mobile de formare profesională pot fi personalizate

pentru a răspunde nevoilor specifice ale unui curs de pregătire sau a personalului care urmează să

fie instruit.

Cu ajutorul unităților mobile de antrenament se pot descentraliza programele de formare

a unui poligon de pregătire, suplimentând astfel ședințele de instruire efectuate în poligon. Prin

intermediul acestor unități mobile de instrucție se poate acorda pregătirea personalului care în

mod obișnuit nu poate desfășura aceste activități într-un centru de pregătire. Astfel se poate

asigura pregătirea continuă a personalului, astfel menținându-l aproape de posturile de lucru și

totodată, disponibil pentru intervenția în situații de urgență. Unitățile mobile de antrenament pot

oferii oportunitatea de a face publice diferite programe de pregătire, datorită spațiului destul de

mare oferit pentru antrenament, mobilității acestora, și dispunerea de echipamente ce pot furniza

diferite mesaje de informare cetățenilor prezenți.

Diferite modele grafice și mesaje scrise pot indica pentru publicul larg că există un

program de pregătire activ și că pompierii se află într-o continuă formare, pentru a face față

situațiilor de urgență oferind cetățenilor, securitatea de care au nevoie. Mesajul poate fi transmis

cu ajutorul vehiculului ca un panou mobil de publicitate.

Unitățile mobile de antrenament pot fi împărțite în două mari categorii:

vehicule care servesc ca dispozitiv de formare;

vehicule care de transportă unul sau mai multe elemente de recuzită pentru


72

desfășurarea unor scenarii.

Vehiculele care pot servi ca dispozitive de instruire sunt următoarele:

- rezervoare au rolul de a simula scurgeri de materiale periculoase;

- turnuri portabile de antrenament pentru lucrul la înălțime;

- vehiculele ce conțin un labirint, destinat antrenamentelor pentru spații înguste;

- săli de clasă;

- vehicule destinate ședințelor de educație publică privind securitatea la incendiu, pentru

promovarea sprinklere-lor, stingătoarelor portabile, detectoarelor de fum, gaze, și flacără,

precum și acțiuni de comportate pe timpul situațiilor de urgență;

- vehicule destinate antrenamentului pentru acordarea primului ajutor medical;

- vehicule care de transportă unul sau mai multe elemente de recuzită pentru desfășurarea

unor scenarii;

- sisteme mobile de antrenament în lucrul cu foc deschis.

Vehiculele care de transportă unul sau mai multe elemente de recuzită pentru

desfășurarea unor scenarii de formare profesională pot varia de la o camionetă, utilitară, sau

caravan cu remorcă la un camion ori chiar tir. Aceste vehicule sunt utile mai ales pentru

transportul, mai multor dispozitive portabile de formare și simulatoare. Dispozitivele transportate

ar putea include următoarele:

- simulatoare;

- pompe și motopompe;

- echipamente pentru pregătirea conducătorilor auto;

- accesorii și echipamente de salvare;

- accesorii și utilaje de manipulare a materialelor periculoase;

- instalații și materiale pentru lucrul cu foc deschis (rezervoare GPL).

Vehiculele trebuie să îndeplinească toate cerințele și prevederile legislației în vigoare

privind circulația pe drumurile publice. Siguranța operatorilor și utilizatorilor vehiculelor ar

trebui să fie o prioritate de top în timpul proiectării. Un exemplu de unități mobile este prezentat

în imaginea următoare.


73

Figura II.9: Unități mobile de antrenament Figură 18Figura II.9: Unități mobile de antrenament

Întrerupătoarele și butoanele trebuie să fie etichetate corespunzător cu privire la funcția

lor și ar trebui să fie concepute sau amplasate în așa fel încât acestea să nu iasă în afara structurii

vehiculului deoarece prezentă un pericol de acroșare sau lovire a acestora pe timpul

transportului. Pasarelele, scările, treptele, vor avea suprafața nealunecoasă. Zonele în care vor fi

desfășurate exerciții în spații înguste, suprafața acestora trebuie să fie netedă, fără așchii, iar

marginile și colțurile vor fi rotunjite. Iluminatul interior ar trebui să fie adecvat tipului de

exercițiu realizat. Ar putea fi necesar să se prevadă un sistem de iluminare diferit, utilizat în

situațiile de urgență sau de întreținere. Balustradele și barele pentru prindere trebuie să fie plasate

strategic și să asigure o stabilitate corespunzătoare pe timpul utilizării lor. Marginile rotunjite si

netede pot împiedica utilizatorii de a se accidenta. Exteriorul vehiculului va fi marcat cu benzi

reflectorizante pentru a evita coliziunile pe timp de noapte. Benzile reflectorizante, pot fi

deosebit de utile pentru a delimita scări, balustrade, și uși pe partea exterioară a vehiculului.

Vehiculele care vor fi utilizate pe timp de noapte, vor fi echipate cu instalații de

iluminare pentru a ilumina zona din jurul autovehiculului. Acest lucru poate fi util mai ales în

cazul în care tema exercițiului impune cursantului să poarte echipamentul individual de protecție

înainte de intrarea în vehicul. Circulația pe drumurile publice cu acest sistem de iluminare pus în

funcțiune este strict interzisă. Integritatea structurală a vehiculului trebuie să fie verificată cu

atenție pentru a se asigura că acesta este proiectat pentru a îndeplini sarcinile unui vehicul de

pregătire a profesioniștilor pentru situații de urgență.

Este importantă dezvoltarea unui manual de utilizare, ce ar trebui să ofere o bună

instruire operatorului, o listă a politicilor de funcționare, o descriere a procedurilor de urgență, și

planurile lecțiilor pentru programele de pregătire ce urmează să fie efectuate.


74

Instalarea unui acoperiș retractabil, cum ar fi cele folosite pe partea laterală a unui

vehicul de agrement, poate fi un mod excelent de a oferii un adăpost personalului în cazul unor

situații meteorologice nefavorabile, cum ar fi ploaia.

Un sistem de difuzoare, care poate fi auzit atât în interiorul cât și în exteriorul vehiculului

poate fi o metodă eficientă de a face anunțuri, sau anumite precizări în timpul desfășurării

exercițiilor. Sisteme de comunicare ar trebui să permită operatorului vehiculului să fie în contact

permanent cu dispecerii sau personalul din cadrul poligoanelor de pregătire din care fac parte.

Un generator electric ar putea fi necesar pentru a alimenta echipamentele auxiliare cu

care este echipat vehiculul. Zgomotul, fumul de eșapament, precum și accesul pentru întreținerea

generatorului vor trebui luate în considerare atunci când se alege o locație în cadrul vehiculului.

Orice combustibili auxiliari vor fi păstrați în recipiente adecvate și depozitate în mod

corespunzător, pentru a nu permite accesul persoanelor neautorizate.

Anumite vehicule ar putea fi potrivite pentru utilizarea în timpul intervențiilor în situații

de urgență. Capacitatea de reacție a acestora ar trebui să fie determinată din timpul proiectării

vehiculului. Necesitățile intervențiilor ar putea schimba destinația vehiculului. Pentru astfel de

situații se va face o analiză a caracteristicilor vehiculului, dacă starea și calitatea accesoriilor și

echipamentelor din dotarea acestuia sunt adecvate pentru specificul intervenției.

Vehiculele de pregătire profesională pot reprezenta în mod inerent o problemă datorită

programării exercițiilor. Timpul necesar pentru a transporta un vehicul dintr-un loc în altul

trebuie luat în considerare, fiind un factor important în desfășurarea activităților. Deservirea unei

anumite regiuni, poate reduce timpul de transport la un nivel minim și ajută la programarea

ședințelor de antrenament. Utilizarea unui traseu de tip buclă este recomandabilă pentru a reduce

costurile de transport ale vehiculului. În cazul în care unitatea mobilă nu aparține unui poligon

de antrenament de sine stătător, se vor avea în vedere toate considerentele necesare, precum

locația unde aceasta va fi parcată, alimentarea cu apă, electricitate, și realimentarea buteliilor cu

aer comprimat.

În faza de proiectare se va verifica legislația în vigoare în vederea limitelor de gabarit,

precum și dimensiunea a drumurilor din zona pe care vehiculul o va deservi, în special, la poduri

si pasaje cu înălțimi mai mici. Reglementările ce fac referire la licențele și atestatele necesare

conducătorului auto vor fi de asemenea verificate, pentru a obține aprobările și competențele

necesare conducătorilor de autovehicule speciale.


75

În calcularea costurilor de operare pentru vehicule, se vor urmării factorii:

- uzura vehiculului și echipamentelor;

- calitatea drumurilor din zona deservită;

- uzura vehiculului cauzată de utilizarea de către operatori diferiți;

- cazarea conducătorului auto și operatorilor pentru instruirea personalului.

Pentru a putea asigura o pregătire cât mai eficientă a profesioniștilor pentru situații de

urgență, e vital să fie păstrată o legătură strânsă între comanda subunităților operative ce intervin

în teren și comanda poligoanelor de antrenament, în vederea dezvoltării procedeelor și tehnicilor

noi de lucru pe timpul intervenției.


76

Capitolul III

STUDIU COMPARATIV PRIVIND POLIGOANE PENTRU

PREGĂTIREA PROFESIONIȘTILOR PENTRU SITUAȚII DE

URGENȚĂ

In acest capitol este dezvoltat un studiu comparativ privind centrele de pregătire existente

în Statele Unite ale Americii și poligoanele destinate pregătirii profesioniștilor pentru situații de

urgență din România

III.1. Boulder County Regional Fire Training Center

Este centrul de antrenament din Colorado – Statele Unite ale Americii, și se desfășoară

pe suprafața a 4 hectare, ce oferă un spațiu considerabil pentru pregătirea serviciilor de pompieri

din SUA și chiar alte țări. Centrul oferă săli de clasă, turn de instrucție, clădiri destinate pregătirii

în situații de incendiu, o zonă destinată testării motopompelor și pompelor de pe mașinile de

intervenție, zone pentru practicarea exercițiilor de descarcerare din vehicule, un simulator cu

propan în care echipele practică tehnicile adecvate pentru stingerea incendiilor la autovehicule,

un restaurant, spații de recreere precum și alte utilități necesare desfășurării activităților.

Figura III.1: Imagine de ansamblu a centrului de antrenament Figură 19Figura III.1: Imagine de ansamblu a centrului de antrenament


77

III.1.1. Clădirea administrativă

Centrul de pregătire dispune de o clădire administrativă, prezentată în cele ce urmează.

Aceasta are două săli de clasă, birouri pentru personalul poligonului, două săli de conferințe, o

spălătorie, vestiare, un restaurant și un atelier pentru reîncărcarea aparatelor de respirat. Clădirea

mai dispune și de un garaj destul de spațios pentru parcarea autospecialelor sau chiar pentru a

desfășura diferite exerciții de pregătire, atunci când condițiile meteo sunt nefavorabile.

Figura III.1: Clădirea administrativă Figură 20Figura III.1: Clădirea administrativă

III.1.2. Clădiri pentru stingerea incendiilor

Aceste clădiri sunt destinate pentru a dezvolta echipelor aptitudini de stingere a

incendiilor, precum și desfășurarea a numeroase exerciții de căutare și salvare a victimelor,

ventilație sau alte situații ce se pot regăsii în situații reale de intervenție. Este o structură cu două

etaje, cu o cameră de zi, debara, bucătărie si garaj atașat la parter, cu două dormitoare, o baie si

hol la etajul al doilea. Situațiile de incendiu se fac de obicei prin aprinderea unor paleți din lemn

sau chiar a unor obiecte de mobilier, pentru a crea o atmosferă cât mai reală. O astfel de clădire


78

destinată în acest sens este prezentată în imaginea următoare.

Figura III.2: Clădire pentru stingerea incendiilor Figură 21Figura III.2: Clădire pentru stingerea incendiilor

III.1.3. Turnul de instrucție

Turnul se prezintă sub forma unei clădiri cu cinci etaje, cu oportunități de pregătire în

special lucrului la înălțime, coborâri în rapel, exerciții de ventilare la nivelul acoperișului,

precum și numeroase spații pentru salvarea și evacuarea victimelor.

Clădirea este echipată cu o sacră interioară, o scară exterioară, lift și o zonă deschisă, de

tipul unui balcon la fiecare etaj. Sunt prevăzute numeroase configurații se ferestre, guri de

vizitare și trape pentru a cerea situații de lucru în spații înguste.

La nivelul fiecărui balcon și la nivelul acoperișului sunt prevăzute ancore și carabiniere

pentru prinderea frânghiilor. Clădirea nu este proiectată pentru expunerea la foc direct, dar se pot

desfășura numeroase exerciții prin utilizarea fumului provenit de la un generator de fum.

Câteva din detaliile clădirii se pot observa în imaginea prezentată în cele ce urmează.


79

Figura III.3: Turnul de instrucție Figură 22Figura III.3: Turnul de instrucție

III.1.4. Materiale periculoase

Pentru desfășurarea acestor tipuri de exerciții sunt prevăzute două autocisterne și un

rezervor de lichide combustibile, ce pot fi utilizate pentru a simula o varietate de evenimente. Se

pot efectua exerciții de stingere, limitarea deversării sau activități de prevenire în cazul unei

explozii. Aceste elemente de recuzită sunt prezentate în imaginile ce urmează.

Figura III.4: Rezervor de lichide combustibile Figură 23Figura III.4: Rezervor de lichide combustibile


80

Figura III.5: Autocisternă pentru antrenament Figură 24Figura III.5: Autocisternă pentru antrenament

Figura III.6: Autocisternă pentru antrenament Figură 25Figura III.6: Autocisternă pentru antrenament


81

III.1.5. Unități mobile de antrenament

Structurile sunt proiectate pentru a combina mai multe exerciții de formare. Sunt

construite pe un șasiu de semiremorcă, ceea ce permite o flexibilitate în programarea exercițiilor

în afara centrului. Domeniul de instruire include stingerea incendiilor, un labirint pentru lucrul în

spații înguste, exerciții de ventilare și de evacuare a victimelor. Un astfel de modul este prezentat

în imaginea următoare.

Figura III.7: Unitate mobilă de antrenament Figură 26Figura III.7: Unitate mobilă de antrenament


82

III.2 Brayton Fire Training Field

„Brayton Fire Training Field” este un poligon modern pentru antrenamentul

profesioniștilor pentru situații de urgență, situat în Texas – Statele Unite ale Americii. Campusul

se desfășoară pe suprafața a 120 de hectare oferind 136 de spații destinate antrenamentelor în

situații de urgență; cum ar fi: stingerea incendiilor, salvări din diferite medii, acordarea asistenței

medicale de urgență, intervenția în cazul unor accidente cu materiale periculoase, precum și

pregătirea personalului specializat în conducerea și coordonarea intervențiilor de mare amploare.

În cele ce urmează sunt prezentate legenda și harta centrului de antrenament.

Legenda campusului:


83

Figura III.8: Harta campusului

Figură 27Figura III.8: Harta campusului


84

III.2.1 Recuzita pentru stingerea incendiilor

În vederea pregătirii pentru stingerea incendiilor sunt proiectate 22 de zone pentru a

desfășura diferite tipuri de antrenamente în situații cât mai reale. Prima zonă de acest fel este

destinată stingerii incendiilor cu stingătoare portabile. Pentru aceasta se folosesc diverse tăvi de

diferite forme și mărimi ce sunt umplute cu lichid combustibil.

Figura III.8: Zonă prevăzută stingerii incendiilor cu stingătoare portabile Figură 28Figura III.8: Zonă prevăzută stingerii incendiilor cu stingătoare portabile

Zona destinată stingerii incendiilor la aeronave are în componență o machetă a unei

aeronave cu o lungime de 22 m, un fuzelaj de dimensiuni mai mici, un tren de aterizare și un

motor de aeronavă. Aceasta oferă posibilitatea de a desfășura exerciții de stingere a incendiilor,

combinate și cu evacuarea victimelor. O imagine a acestei zone poate fi observată în figura

următoare.

Figura III.9: Zona destinată stingerii incendiilor la aeronave Figură 29Figura III.9: Zona destinată stingerii incendiilor la aeronave

Zona destinată stingerii incendiilor din industria chimică este prevăzută cu machete ale

unor instalații fixe din industria chimică pentru a simula diferite situații de incendiu cu scopul de


85

a instruii cursanții să dobândească coordonarea și deprinderile necesare atunci când sunt utilizate

simultan mai multe categorii de substanțe stingătoare. Această structură este concepută să ofere o

imagine reală a unui terminal de încărcare/descărcare a camioanelor, o unitate de proces și un

bazin de colectare.

Figura III.10: Zona destinată stingerii incendiilor din industria chimică Figură 30Figura III.10: Zona destinată stingerii incendiilor din industria chimică

Zona destinată stingerii incendiilor la rezervoare de lichide combustibile constă din

două rezervoare de 8 m diametru, unul fiind proiectat cu capac plutitor, iar celălalt cu acoperit cu

capac fix. De asemenea la baza rezervoarelor sunt prevăzute flanșe ce simulează scurgeri de

lichide combustibile, iar în imediata apropiere sunt trei seturi de pompe și două supape de

control, ce pot simula pierderi de lichide și incendii la nivelul acestora. Pregătirea în această

zonă este orientată în special către tehnicile de răcire a rezervoarelor, alegerea tipurilor de spume

și tehnicile de aplicare a acestora.

Figura III.11: Zona destinată stingerii incendiilor la rezervoare de lichide combustibile Figură 31Figura III.11: Zona destinată stingerii incendiilor la rezervoare de lichide combustibile


86

Zona de stingere a incendiilor în clădiri speciale de antrenament presupune trei

construcții proiectate special pentru simularea diferitelor incendii ce pot izbucni în apartamente,

birouri, spații de depozitare, ateliere sau camere tehnice. Clădirile sunt echipare cu uși și ferestre

rezistente la foc pentru a practica diverse exerciții de ventilare, sunt prevăzute scări interioare și

exterioare rezistente la foc și proiectate pentru a asigura o securitate corespunzătoare împotriva

alunecării accidentale. Acestea oferă cursanților o atmosferă încărcată cu fum, cu o vizibilitate

redusă și temperaturi extreme.

Figura III.12: Clădiri de antrenament Figură 32Figura III.12: Clădiri de antrenament

Zona de antrenament pentru stingerea incendiilor la autocisterne presupune scenariul

unui accident auto, între două autoturisme și autocisternă, fiind prevăzute mai multe surse de

curgere a lichidelor combustibile, cum ar fi prin zona supapelor de descărcare și prin partea de

jos a autocisternei. Un alt incendiu poate fi simulat in compartimentul motor, ori pot fi adăugate

și exerciții pentru descarcerarea victimelor din autovehicule.


87

Figura III.13: Zona de antrenament pentru stingerea incendiilor la autocisterne Figură 33Figura III.13: Zona de antrenament pentru stingerea incendiilor la autocisterne

Zona destinată stingerii incendiilor la nave presupune macheta unei nave cu o lungime

de 92 m, structurată pe trei punți, ce cuprinde diverse spații închise cu posibilități de simulare a

unui incendiu. Aici sunt simulate incendii la nivelul panourilor electrice, motoarelor diesel,

butoaie cu combustibil sau incendiu la tancul de alimentare. De asemenea se mai pot simula

incendii în bucătăria navei, cabinele echipajului sau puntea de comandă. Obiectivele acestei

machete sunt de a dezvolta cursanților o imagine de ansamblu a arhitecturii navelor, cunoașterea

modului de avansare și tacticile ce trebuie adoptate.

Figura III.14: Zona destinată stingerii incendiilor la nave Figură 34Figura III.14: Zona destinată stingerii incendiilor la nave

III.2.2. Recuzita pentru intervenții în caz de dezastre

Recuzita de pregătire în vederea intervențiilor în caz de dezastre presupune structuri

special proiectate să simuleze urmările unor clădiri prăbușite sau a unor accidente deosebit de

grave ce presupun un număr mare de personal specializat pentru intervenția în astfel de cazuri.


88

O componentă a acestei categorii de pregătire o reprezintă antrenamentul în cazul

prăbușirii construcțiilor. Aceasta oferă posibilitatea antrenării efectivelor de profesioniști

pentru cinci categorii principale de construcții, și anume

- prăbușirea clădirilor industriale; această structură este concepută pentru a simula

diferite accidente ale unor instalații, conducte sau rezervoare speciale.

- prăbușirea unei clădiri de tip mall; această structură are în componență cinci camere,

fiecare oferind un anumit tip de defecțiune structurală, ceea ce le cere cursanților

adoptarea unor tehnici diferite de salvare a victimelor.

- prăbușirea unei clădiri de birouri; această structură oferă simularea unor situații ale

efectelor unui cutremur, tornadă, uragan sau un atac cu bombă; aceasta oferă diferite

situații de prăbușire a pereților, planșeelor și acoperișului.

- prăbușirea clădirilor individuale de locuit; această structură simulează daunele

structurale provenite de la un dezastru natural. Structura dispune și de un subsol

pentru salvarea victimelor surprinse în aceste spații.

- prăbușirea clădirilor comune de locuit (blocuri de locuințe); această structură oferă

antrenamente în identificarea victimelor și adoptarea diferitelor tactici de salvare a

acestora.

Figura III.15: Structuri destinate antrenamentului în caz de dezastre Figură 35Figura III.15: Structuri destinate antrenamentului în caz de dezastre


89

După cum știm în caz de catastrofe cele mai bune ajutoare în căutarea victimelor vin din partea

câinilor special antrenați pentru căutarea și recunoașterea victimelor surprinse sub

elementele de construcție prăbușite. Cursul de specialitate, oferă câinilor și personalului ce

lucrează cu aceștia, competențele necesare pentru a desfășura activități într-un mediu cu structuri

prăbușite sau care sunt în pericol de a se prăbușii. Cursul cuprinde exerciții desfășurate atât pe

timp de zi cât și pe timp de noapte pentru a simula cât mai bine situațiile reale astfel încât câinii

să nu observe diferențe între exerciții și intervențiile reale. Exercițiile desfășurate sunt structurate

progresiv de la situații simple la unele cât mai complexe impunând punerea în aplicare a tuturor

cunoștințelor și abilitățile de care dispun atât pompierii cât și câinii.

Figura III.16: Exercițiu de căutare a victimelor cu ajutorul câinilor Figură 36Figura III.16: Exercițiu de căutare a victimelor cu ajutorul câinilor

Pentru reușita în cazul intervențiilor la structuri prăbușite este necesară o pregătire

temeinică, structurată de la simplu la complex în care să fie utilizate toate cunoștințele

acumulate. Recuzita, oferă formarea unei game complete de competențe și deprinderi în lucrul

cu uneltele și accesoriile din dotare prin dezvoltarea ședințelor de pregătire pentru ridicarea și

încastrarea elementelor de construcție, construirea căilor de acces pentru evacuarea persoanelor,

practicarea deschiderilor și desfacerilor în pereți și planșee. Sunt desfășurate ședințe teoretice și

practice de pregătire pentru utilizarea uneltelor de descarcerare grea, burghiurilor și fierăstraielor

electrice, iluminarea locului intervenției, salvarea și evacuarea victimelor, precum și alte

activități executate pe timpul intervențiilor.


90

Figura III.17: Ședință de antrenament în practicarea desfacerilor Figură 37Figura III.17: Ședință de antrenament în practicarea desfacerilor

O altă componentă a recuzitei pentru intervenția în caz de dezastre o reprezintă zona de

antrenament în cazul unor accidente feroviare în care sunt implicate trenuri de marfă ce

transportă substanțe chimice periculoase, dar și trenuri destinate transportului de persoane.

Exercițiile desfășurate sunt menite să ofere o pregătire temeinică în gestionarea situațiilor

de urgență la accidente feroviare, descarcerarea victimelor, utilizarea uneltelor de descarcerare și

acordarea asistenței medicale de urgență. O imagine a acestei zone de antrenament este

prezentată în figura următoare.

Figura III.18: Zona de antrenament în caz de accidente feroviare Figură 38Figura III.18: Zona de antrenament în caz de accidente feroviare


91

III.2.3. Centrul de pregătire în vederea coordonării intervențiilor complexe

Ședințele de pregătire în acest centru presupun gestionarea unor situații de urgență de

mare amploare, cu efecte deosebite ce implică un management al acestora din partea unui

comitet pentru situații de urgență. Cursurile de pregătire dezvoltă calitățile lucrului în echipă, iar

situațiile simulate sunt asistate de calculator pe baza unor scenarii desfășurate în realitate.

Centrul de pregătire cuprinde două săli echipate cu calculatoare și materiale necesare conducerii

și coordonării intervențiilor, trei săli de cursuri, un simulator, cameră pentru interviuri, o sală de

ședințe și un spațiu pentru servirea mesei.

Centrul de pregătire poate fi adaptat, la nevoie, pentru conducerea unor intervenții reale din

zonele învecinate sau pentru a conduce unele intervenții simulate în cadrul poligonului. În cele

ce urmează sunt prezentate câteva imagini din cadrul centrului de pregătire.

Figura III.19: Imagini din cadrul centrului de conducere și coordonare a intervențiilor Figură 39Figura III.19: Imagini din cadrul centrului de conducere și coordonare a intervențiilor


92

III.3. Baza de pregătire „Fayetteville”

Baza de pregătire aparține Departamentului de Pompieri din orașul Fayetteville, situai în

Carolina de Nord – Statele Unite ale Americii. Aceasta se desfășoară pe suprafața a 11 hectare, si

dispune de o serie de clădiri speciale, machete și spații pentru pregătirea personalului de

intervenție în situații de urgență.

Clădirea administrativă se desfășoară pe suprafața a 1200 m2, deservind birouri trei săli

de clasă cu o capacitate de 25 locuri și o sală de clasă de 50 locuri, spații pentru odihnă, spațiu

pentru servirea mesei, vestiare și dușuri.

Figura III.20: Clădirea administrativă Figură 40Figura III.20: Clădirea administrativă

Clădirea specială de pregătire în caz de incendiu este cea mai nouă componentă a bazei

de pregătire, fiind dată în folosință în lina iunie a anului 2011 și reprezintă una dintre cele mai

moderne și complexe clădiri de antrenament. Clădirea este structurată pe 4 etaje combinând cu

succes exercițiile de pregătire, datorită sistemului de izolație a clădirii se pot desfășura ședințe

practice în situații reale de incendiu. De asemenea pot fi desfășurate exerciții de căutare și

salvare a victimelor, ventilare a spațiilor inundate cu fum sau alte exerciții specifice fiecărei

unități de pompieri. O imagine a acestei clădiri de antrenament este prezentată în figura

următoare.


93

Figura III.21: Clădire de antrenament Figură 41Figura III.21: Clădire de antrenament

Datorită faptului că departamentul de pompieri a orașului Fayetteville asigură și

securitatea aeroportului, baza de pregătire este echipată cu resursele necesare pentru a instruii

personalul pentru stingerea incendiilor la aeronave și salvarea pasagerilor. Simulatorul este

alimentat cu GPL, iar pentru o comportare cât mai reală pe timpul desfășurării antrenamentelor

de stingere, simulatorul este echipat cu o serie de senzori ce detectează apa, și senzori de

temperatură, pentru a reproduce o comportate cât mai reală a efectului de stingere. Aeronavele

permit instruirea echipelor de intervenție pentru a desfășura ședințe de pregătire cu privire la

tehnicile adecvate pentru salvarea victimelor în cazul unui avion prăbușit.

Figura III.22: Echipamente pentru stingerea incendiilor la aeronave Figură 42Figura III.22: Echipamente pentru stingerea incendiilor la aeronave

Una dintre cele mai importante operațiuni desfășurate pe timpul unei intervenții în situații

de urgență, o reprezintă deplasarea către locul intervenției. Aceasta presupune un impact direct

asupra abordării ulterioare a tacticilor și acțiunilor de intervenție. Baza de pregătire din cadrul


94

departamentului de pompieri dispune de resursele necesare pentru a instruii și a testa personalul

de intervenție specializat în conducerea și operarea autospecialelor de intervenție. Fiecare șofer

va trebuii să urmeze un curs teoretic și unul practic în vederea obținerii atestatului de conducere

a autospecialelor.

Figura III.23: Zona destinată conducerii autospecialelor Figură 43Figura III.23: Zona destinată conducerii autospecialelor

Baza de pregătire oferă, de asemenea, posibilitatea de a desfășura exerciții de pregătire în

domenii speciale precum salvarea din puțuri și lucrul în spații înguste. Zona destinată acestor

categorii de antrenamente dispune de mai multe tuburi, puțuri și containere ce permit simularea

unor situații reale.

Figura III.24: Zona de antrenament pentru lucru în spații înguste Figură 44Figura III.24: Zona de antrenament pentru lucru în spații înguste


95

III.4. Baza de pregătire „Suceava”

În România, poligoanele destinate antrenamentului pompierilor, se adresează în mare

parte pregătirii pentru concursurile profesioniste și mai puțin pentru activitățile specifice

acțiunilor de intervenție. Urmărind modelul poligoanelor moderne din vestul Europei și din

Statele Unite ale Americii, se dezvoltă și la noi în țară, ideea de „poligon modern pentru

pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență”. Astfel e dezvoltată „Baza de Pregătire

Suceava”, fiind un poligon ce aduce un grad de noutate în pregătirea pompierilor români prin

posibilitatea desfășurării unor ședințe de antrenament în situații reale de incendiu.

Baza este destinată personalului operativ, în scopul perfecţionării cunoştinţelor şi

deprinderilor de specialitate în lectura focului şi fumului, tehnici de lucru şi intervenţie pentru

stingerea incendiilor, tehnici de pătrundere în spaţii închise şi semi-închise, salvări din diferite

medii ostile (puţuri, beciuri, înălţimi, spaţii înguste etc.), antrenament pentru mărirea capacităţii

de efort a organismului.

Scopul activității din baza de pregătire Suceava este de a perfecţiona cunoştinţele și

deprinderile personalului operativ în vederea abordării situaţiilor deosebite cauzate de

fenomenele complexe flameover, rollover, flashover și backdraft prin ședințe teoretice și

practice, realizate pe baza unor ample aprofundări, documentari și experimentări, cu posibilitatea

tratării fenomenelor în caisson, la temperaturi ridicate. O imagine de ansamblu a bazei de

pregătire este prezentată în imaginea prezentată în cele ce urmează.

Baza de pregătire abordează salvările de la înălţime, dezvoltate pe turnul de instrucţie cu

trei etaje, cu posibilităţi multiple de exerciţiu pe toate cele patru laturi. Astfel se pot aprofunda

autosalvările şi salvările din diferite medii prin intermediul echipamentelor de salvare de la

înălţime (ham de salvare, corzi şi cordiţe, cârlige de siguranţă, coborâtor în opt, triunghi de

salvare, etc), salvările din beciuri, puţuri cu mijloace din dotare sau improvizate ce sunt necesare

a fi abordate la intervenţie; activitatea echipelor de intervenţie la accidentele în care sunt

implicate transporturi de substanţe periculoase.

De asemenea, in cadrul bazei de pregătire se perfecţionează metodele de gestionare a

situaţiilor de urgenţă, prin metode informatice, la sală.


96

Figura III.25: Imagine de ansamblu a bazei de pregătire Figură 45Figura III.25: Imagine de ansamblu a bazei de pregătire

Din punct de vedere al exerciţiilor practice la cald, baza de pregătire a I.S.U.”Bucovina”

Suceava, prezintă următoarele avantaje ca şi potenţial şi urmăreşte:

- Lectura fumului pe baza culorii specifice, mirosului şi pulsaţiilor (datorită caisson-

ului şi anexelor care pot fi inundate cu fum în vederea antrenamentului în condiţii

reale de lucru cu foc);

- Lectura flăcării, pe baza culorii ei putându-se identifica tipul de material combustibil

(ex.: plastic, lemn, hârtie, cauciuc) şi temperatura degajată de ardere, verificată

practic şi în timp real pe termometre electronice prevăzute cu sonde pentru

temperaturi înalte;

- Lectura căldurii degajate, concomitent cu înţelegerea şi observarea fenomenului de

piroliză, foarte bine evidenţiat şi regăsit pe timpul şedinţei de lucru cu foc în

interiorul caisson-ului;


97

- Lectura sunetelor rezultate comportării materialelor de construcţie a caisson-ului,

caisson prevăzut cu acoperiş din tablă, pereţi din metal şi din zidărie, uşi de acces din

tablă şi din lemn. Acestea se pot studia în intervalul de temperatura – 30 de grade

Celsius şi până la + 1000 grade Celsius;

- Observarea şi înţelegerea comportamentului focarului din punct de vedere al

ventilaţiei, al deschiderilor care favorizează aportul de aer (oxigen) şi modurile în

care sunt influenţate stratificarea fumului şi a gazelor fierbinţi de piroliză, gaze cu o

cotă maximă de inflamabilitate şi explozie;

- Provocarea fenomenelor complexe de ardere: piroliza, flameover, rollover, flashover;

- Obţinerea fenomenelor complexe cu scopul de a fi controlate şi fixarea tehnicilor de

proximă securitate în abordarea şi gestionarea acestora pe timpul intervenţiilor.

- Înţelegerea fenomenelor complexe şi importanţa prevenirii producerii backdraft-ului

sau flashover-ului prin deţinerea sub control a triunghiului arderii, toate

experimentate şi învăţate pe timpul şedinţei la cald în caisson;

- Dobândirea unui tonus psihic ridicat pe timpul contactului vizual direct cu flăcările şi

câştigarea încrederii de sine pentru fiecare militar pompier plecând de la premisa că

nu-i este frică de foc celui care are puterea sa privească flacăra în ochi;

- Câştigarea încrederii în echipamentul de protecţie, familiarizarea cu spaţiile obscure,

inundate cu fum şi gaze fierbinţi prin antrenament în caisson şi labirintul de salvare;

- Activitatea de cercetare a focului, de cercetare a cauzelor de incendiu, stabilite pe

seama amprentei incendiului asupra diverselor materiale combustibile, alese şi

studiate pe baza înregistrărilor de timp, de temperatură, a gradului de carbonizare, a

puterii calorice dezvoltate, a temperaturii acumulate, a modului de dezvoltare a

focarului;

- Aprofundarea deprinderilor de executare a salvărilor de la înălţimi, dispunându-se de

un turn de instrucţie cu trei etaje, prevăzut cu balcoane şi scări exterioare, putându-se

realiza diverse situaţii tactice;

- Antrenament în salvarea din puţuri şi rezervoare, fiind amenajată un puţ de adâncime

şi o fântână, care creează condiţii reale de lucru pentru acest tip;

- Menţinerea condiţiei fizice ridicate, întărirea rezistenţei psihice prin utilizarea

diverselor metode de trecere şi escaladare a unor aparate, aflate pe platoul amenajat,

ce redau diversitatea obstacolelor întâlnite pe timpul intervenţiilor;


98

Dotarea bazei de pregătire presupune: Sală instruire caisson; Săli de predare şi

instruire; Caisson şi cameră de pătrundere; Termometre şi sonde de citire pentru studiul

temperaturii în interior; Turn de instrucţie cu funcţiuni multiple; Beci de antrenament; Labirint;

Aparat de fum; Poligon pregătire fizică; Săli de sport; Parc de rezervoare; Iaz de antrenament;

Echipamente de protecţie individuală (costume Nomex, cagule Nomex, mănuşi de protecţie,

căşti de protecţie); Echipament pentru salvare din medii ostile; Aparate de respirat; Fântână (puț)

Componentele importante ale bazei de pregătire sunt prezentate în imaginile următoare:

Figura III.26: Caisson şi cameră de pătrundere Figură 46Figura III.26: Caisson şi cameră de pătrundere


99

Figura III.27: Parc de rezervoare Figură 47Figura III.27: Parc de rezervoare

Figura III.28: Iaz de antrenament Figură 48Figura III.28: Iaz de antrenament


100

Capitolul IV

Module speciale pentru antrenamentul

personalului de intervenție

Conținutul acestui capitol prezintă două module ce pot fi integrate cu ușurință în cadrul

unui poligon complex de pregătire a profesioniștilor pentru situații de urgență, dar de asemenea

acestea pot fi utilizate și individual, construite în curtea subunităților de intervenție. Drept

urmare, împreună cu descrierea caracteristicilor și detaliilor constructive ale acestora este

prezentat și necesarul de materiale folosite la realizarea modulelor pentru antrenament.

IV.1 Modul multifuncţional pentru formare profesională şi cercetare

ştiinţifică în domeniul ingineriei securităţii la incendiu

Modulul multifuncțional este destinat formării profesionale a studenților din Facultatea

de Pompieri, precum și pentru desfășurarea unor ședințe practice de cercetare științifică în

domeniul ingineriei securității la incendiu.

Figura IV.1: Imagine de ansamblu a exteriorului modulului Figură 49Figura IV.1: Imagine de ansamblu a exteriorului modulului


101

Memoriul tehnic prezintă, construcţia şi amenajarea modulului multifuncţional pentru

formare profesională şi cercetare ştiinţifică în domeniul ingineriei securităţii la incendiu,

denumit, în continuare, „modul”. Modulul se va concretiza într-un „container de atac şi

observaţie” şi va fi utilizat, în special, pentru realizarea unor experimente de tip „flashover”,

având zona focarului la nivelul solului. Acest modul permite observarea evoluţiei focului şi

experimentarea stingerii acestuia prin utilizarea jeturilor de apă intermitente, aplicate pentru

răcirea gazelor arse şi pentru stingerea focului.

IV.1.1. Alegerea tipului soluției constructive

Tipul de container care va fi utilizat pentru realizarea modulului va fi un container din

oţel, utilizat deja pentru transporturile navale cargo şi care va avea caracteristicile dimensionale

descrise în tabelul nr. 1.

Containerele care au fost utilizate pentru mai multe transporturi au un preţ mic de

achiziţionare (aproximativ 2700 de euro, pentru un container de 12 metri lungime, incluzând şi

livrarea). Acest tip de container poate fi încă în stare foarte bună pentru a fi transformat în

modulul special pentru antrenament şi cercetarea fenomenelor incendiilor în spaţii închise, iar

preţul scăzut de achiziţie permite achiziţionarea unor echipamente mai performante pentru

cercetările ulterioare realizate cu acesta.

Tabel 4Tabelul IV.1: Caracteristicile dimensionale ale containerului utilizat

Tabelul IV.1: Caracteristicile dimensionale ale containerului utilizat

Dimensiuni container Lungime Lăţime Înălţime

mm 12 192 mm 2 438 mm 2 591 mm

Modificarea acestui tip de container presupune, în primul rând, eliminarea tuturor

elementelor componente combustibile şi înlocuirea podelei din lemn, în cazul în acrea aceasta

există, cu una din oţel.

Amenajările necesare şi obligatorii pentru construirea modulului sunt următoarele:

Tăierea uşilor principale de acces;uşile laterale şi interioare


102

Sistemele de fixare a combustibilului – lanţuri şi suporturi

Sistemele pentru reţinerea şi evacuarea fumului

Orificii realizate în container pentru măsurători

Zona focarului cu protecţie refractară

IV.1.2. Tăierea uşilor principale

Uşile principale de acces ale containerului trebuie să fie tăiate. Poziţia lor închisă sau

deschisă va determina stratificarea fumului şi ventilarea încăperii. Tăietura se face în aşa fel încât

partea de jos a uşilor să aibă o înălţime cu aproximativ 10 cm mai mare decât partea de sus a

acestora.

Figura IV.2: Tăierea uşilor containerului Figură 50Figura IV.2: Tăierea uşilor containerului

După ce uşile vor fi tăiate, se va verifica dacă acestea se pot închide sau deschide fără a

întâmpina dificultăţi. În general, uşile se deplasează puţin şi apare necesitatea de a se distanţa

pentru a nu se suprapune la închidere.

Pentru deschiderea simultană a părţii superioare şi a celei inferioare a uşilor, se poate

monta un tub culisabil pentru cele două sisteme de comandă. Montarea sau demontarea lui se va


103

face în funcţie de tipul de ardere.

Deschiderea individuală a uşilor

(părţii superioare şi inferioare a uşilor)

Deschiderea simultană a părţii superioare şi

inferioare a uşilor

Figura IV.3: Sistemul de deschidere a uşii de acces principal Figură 51Figura IV.3: Sistemul de deschidere a uşii de acces principal

Uşile laterale trebuie să fie confecţionate din metal cu grosimea de 5mm, să fie prinse pe

4 balamale industriale, în exterior şi să asigure închiderea etanşă printr-un sistem durabil –

broască pentru uşi blindate. Uşa din interior trebuie să fie confecţionată din metal cu grosimea de

5mm fiind montată pe 4 balamale industriale.


104

Figura IV.4: Uşile laterale şi balamalele de susţinere Figură 52Figura IV.4: Uşile laterale şi balamalele de susţinere

IV.1.4. Sistemele pentru fixarea combustibilului – lanţuri şi suporturi

Plăcile de combustibil care vor fi utilizate pentru experimente şi pentru exerciţii de

antrenament vor trebui susţinute de lanţuri fixe ataşate de inelele containerului.

Pentru zona focarului de incendiu este nevoie de aproximativ:

unul sau două lanţuri verticale, în dreapta şi în stânga sau de patru lanţuri cu o

lungime de 2,50 m fiecare, deci, în total, 10 m;

două lanţuri orizontale pe plafonul zonei de ardere, pe întreaga lăţime a acestuia,

cu o lungime de aproximativ 2 x 2,50=5 m;

un lanţ orizontal, la baza sistemului de fixare, cu lungimea de 2,50 m.

Se recomandă să nu se întindă foarte mult lanţul, pentru a putea aluneca cu uşurinţă pe

plăcile utilizate. Trebuie, de asemenea, să fie adăugate lanţuri de legătură la plafon, pentru a avea

o susţinere mai bună a plăcii de pe plafon (deci, aproximativ 4 m suplimentari de lanţ). Sistemul

de susţinere a combustibilului are în componenţă aproximativ 25 m de lanţ.

Figura IV.5: Sistemul de fixare a combustibilului Figură 53Figura IV.5: Sistemul de fixare a combustibilului

La căldură lanţurile se deformează. Astfel că, se vor alege lanţuri rezistente la


105

temperaturi înalte, pentru inele de exemplu, circa 4–6 cm la lungimea lor cea mai mare şi un

diametru de 6–8 mm.

Pentru a fixa lanţurile între ele şi pentru a le fixa pe inele, se vor folosi belciuge şi nu

şuruburi cu cap inelar, care au un locaş foarte mic, mai ales pentru fixare în colţurile

containerului, aşadar tija de oţel are un diametru mai mare decât inelele din partea de sus şi cea

de jos a containerului. Belciugele trebuie să fie suficient de mari pentru a trece prin inele, dar şi

suficient de mici pentru a intra în zalele lanţului.

Figura IV.6: Belciug pentru fixarea lanţurilor Figură 54Figura IV.6: Belciug pentru fixarea lanţurilor

Recomandare importantă: Lanţurile şi belciugele trebuie achiziţionate astfel încât să fie

compatibile unele cu celelalte! Se va evita trecerea lanţurilor prin mai multe inele, fiind mai

avantajos să fie tăiate, iar fixarea lor cu belciugele trebuie să le permită să se strângă uşor.

Pentru susţinerea plăcilor de ghips–carton, tăiate pe jumătate, se vor monta plăci mici de

oţel, de 4mm grosime, pentru a crea mici suporţi, amplasaţi la înălţime, pe colţul din stânga şi la

bază, în stânga containerului.

Distanţa interioară de 30 mm este suficientă pentru plasarea cu uşurinţă a plăcilor. Gaura

pentru fixare trebuie să fie de 9mm sau 10 mm.


106

Figura IV.7: Amplasarea suporţilor pentru fixarea combustibilului Figură 55Figura IV.7: Amplasarea suporţilor pentru fixarea combustibilului

Va trebui să se perforeze containerul la acest diametru şi să se monteze tije filetate de

diametru mai mic, pentru a evita efectele dilatării (8 mm). Prin urmare plăcile nu se sudează, ci

ar putea fi utilă schimbarea poziţiei acestor suporturi. Partea pe care se stabilizează placa ar

trebui să se afle la aproximativ 1,35m de sol. Recomandare: Aceşti suporţi pot fi tăiaţi sub forma

literei „U”.


107

Figura IV.8: Dimensiunile suportului pentru fixarea combustibilului Figură 56Figura IV.8: Dimensiunile suportului pentru fixarea combustibilului

IV.1.5. Sistemul pentru reţinerea şi evacuarea fumului

Reţinerea fumului se realizează prin amplasarea unei plăci de metal, ataşată de plafonul

containerului, pe întreaga lăţime a acestuia. Scopul său este de a oferi o indicaţie vizuală pe

timpul exerciţiului şi pentru a proteja plăcile de combustibil de pe plafon contra jetului de apă al,

ţevii refulat prea departe şi prea puternic.

Placa este de aproximativ 10 până la 15 cm de mare şi trebuie să fie pliabilă (să se poată

îndoi), fără a fi nevoie să fie tăiată. Placa este poziţionată la 3,30 m de baza containerului şi nu

trebuie să împiedice introducerea de combustibil.


108

Figura IV.9: Placa de metal interioară Figură 57Figura IV.9: Placa de metal interioară

Această placă are rolul de a bloca fumul, deoarece în câteva secunde acesta trece pe sub

placă. Din contră, dacă vom pune o placă de 30cm, de exemplu, aceasta va opri propagarea

flăcărilor şi va perturba procesul de ardere. Acesta este motivul pentru care se va alege o placă

de 10–15cm.

Figura IV.10: Trapă de evacuare a fumului Figură 58Figura IV.10: Trapă de evacuare a fumului


109

IV.1.6 Orificii realizate în container pentru măsurători

Termocuplele se pot plasa în două moduri:

unul sub altul, formând, astfel, o linie verticală;

în „scară”, cel de jos fiind amplasat mai departe de zona focului decât cel de sus.

Este recomandat să se realizeze 8 găuri (Seria I şi Seria II) şi nu doar 4, în scopul de a

obţine simultan ambele tipuri de măsurătorii şi de a ameliora precizia rezultatelor obţinute.

Termocuplele sunt sisteme de măsurare a temperaturii. Ele se prezintă sub formă de cablu ce are

la capăt o tijă metalică. Scopul amenajării orificiilor este de a găuri containerul pentru a

introduce tija în interiorul acestuia, în timp ce cablul va rămâne în afară, pentru a fi conectat la

un calculator sau la un înregistrator de date. Tijele, fiind de diametru foarte mic, atunci când sunt

introduse în container şi înfiletate în găuri, acestea tind să nu stea drept şi vor afecta

măsurătorile. Acesta este motivul pentru care Tantad a inventat un fel de suporturi în formă de

tub, iar termocuplele sunt plasate în capăt. De aceea diametrul recomandat pentru orificiu nu este

cel al termocuplei, ci cel al suportului tubular.

Figura IV.11: Multimetru electronic pentru termocuple Figură 59Figura IV.11: Multimetru electronic pentru termocuple

Poziţiile de găurire sunt măsurate de la partea din spate a containerului (adică de la

peretele din spate a zonei focarului de incendiu) şi la sol (în interiorul podelei de lemn). Găurile

trebuie să aibă un diametru de 9 mm.


110

Tabel 5Tabelul IV.2: Amplasarea orificiilor pentru montarea termocuplelor

Tabelul IV.2: Amplasarea orificiilor pentru montarea termocuplelor

Seria I (amplasament vertical) Seria II (amplasament „în scară”)

Plecând de la partea

din spate a

containerului

Plecând de la sol

Plecând de la partea

din spate a

containerului

Plecând de la

suprafața solului

6,80m 2,20m 6,85m 2,20m

6,80m 1,90m 7,45m (0,60m) 1,90m

6,80m 1,55m 8,30m (0,85m) 1,55m

6,80m 1,20m 9,10m (0,80m) 1,20m

Valorile dintre paranteze din coloana a 3–a indică valorile relative ale găurii precedente,

pentru a evita remăsurarea în partea de jos a casetei. Este normal ca termocuplele cele mai înalte

să fie cel mai aproape una de cealaltă.

Important: orificiile trebuie să fie pe partea plată a peretelui containerului şi nu pe

porţiunea înclinată. Dacă măsurarea din partea de jos a casetei vă duce pe o pantă se va deplasa

gaura pe zona plată (indiferent dacă o mutaţi înainte sau înapoi cel mai important este ca distanţa

dintre ele să se modifice cât mai puţin).

IV.1.7. Zona focarului incendiului

În această zonă se va realiza o şapă din beton refractar şi cărămizi refractare, tencuite cu

mortar refractar, de asemenea se va întări pardoseala pentru a evita ca resturile nearse, care cad,

să afecteze podeaua (aceasta trebuie să rămână intactă).

Materiale necesare:

mai multe tăvi pentru înmuierea cărămizilor;

lopată;

mistrie;

racletă de cauciuc;

greblă de grădinărit;

tavă pentru amestecarea betonului;

mături.


111

Figura IV.12: Zona focarului incendiului Figură 60Figura IV.12: Zona focarului incendiului

Pentru focarul incendiului, la un container de 12 m se vor utiliza: 180 de cărămizi

refractare pline, 10 cm lăţime, 25 cm lungime, 5 cm grosime (9 rânduri de 20 de cărămizi).

De fiecare dată se vor lăsa 5 mm între cărămizi pentru îmbinări. Aceste cantităţi sunt date doar

ca titlu informativ, deoarece depind de dimensiunea cărămizilor.

Modul de operare (Procedura de realizare)

1. Delimitarea zonei focarului de incendiu se face prin plasarea unor cărămizi refractare.

2. Cărămizile care vor fi acoperite cu apă minim 24 ore înainte de montarea acestora.

Având în vedere greutatea cărămizilor, se recomandă amplasarea lor cât mai aproape de zona

focarului de incendiu unde se vor monta. Cărămizile refractare sunt foarte poroase, dacă se

folosesc fără umezire, vor absorbi rapid apa din ciment la îmbinările dintre ele şi nu vor rezista.

3. Suprafaţa de montaj va fi curăţată de praf, iar şapa se realizează pe podeaua din lemn.

4. Se vor proteja inelele de oţel din partea de jos a peretelui, care servesc pentru fixarea

lanţurilor.


112

Figura IV.13: Pardoseală din cărămidă refractare Figură 61Figura IV.13: Pardoseală din cărămidă refractare

5. Stratul de şapă va avea o grosime de aproximativ 1 până la 2 cm, peste care se

plasează cărămizile. Se va lăsa o distanţă de 5 mm între cărămizi pentru îmbinări.

6. Dacă rămâne puţin amestec refractar, se realizează o pantă mică la nivelul ultimului

rând de cărămizi, astfel încât să nu se piardă din distanţă.

Figura IV.14: Tavă pentru cărămizi Figură 62Figura IV.14: Tavă pentru cărămizi

7. Umplerea rosturilor se efectuează după câteva ore de la montarea cărămizilor. Se


113

utilizează mortarul refractar pre–amestecat. Pentru o bună delimitare a zonei focarului se toarnă

mortar în colţuri şi pe laturi, dar şi în găurile lăsate de ondularea foii de metal a containerului.

8. După uscarea mortarului suprafaţa cărămizilor trebuie curăţată pentru a elimina

resturile de mortar posibil rămase. Această operaţie se efectuează fără a deteriora îmbinările.

9. Durata de timp de la montaj până la prima utilizare a focarului este de minim 5 până la

10 zile.

Figura IV.15: Protejarea inelelor din partea de jos a containerului

împotriva acoperirii cu mortar Figură 63Figura IV.15: Protejarea inelelor din partea de jos a containerului


114

Figura IV.16: Curățarea zonei focarului Figură 64Figura IV.16: Curățarea zonei focarului

IV.1.8. Perete şi uşă de apartament

Se va construi un perete din Gips–carton, situat la un metru de la ieşirea din container şi

la care se anexează uşa unui apartament. În acest caz, este obligatorie şi prezenţa unei uşi laterale

pentru evacuare.

Figura IV.17: Perete și ușă interioare Figură 65Figura IV.17: Perete și ușă interioare


115

De asemenea se va construiri și un portal de trecere mobil pentru antrenament “la rece”.

Pentru practica cu ţevile de refulare, se vor mai folosi tapete de cauciuc ce se pot rula ca şi

covoarele. Acestea se folosesc pentru a preveni deteriorarea uneltelor din container.

Se va folosi un tapet de 10 metri pentru intrare, unul de 5 metri pentru pasajul uşii şi unul

de 2 metri pentru tehnica de atac.

Figura IV.18: Tapet cadru de uşă Figură 66Figura IV.18: Tapet cadru de uşă

Containerul va fi dotat cu un cadru de uşă portabil prevăzut cu o uşă galvanizată. Partea

de jos a uşii trebuie să fie făcută astfel încât să permită trecerea personalului în genunchi. Poarta

se poate deschide ori la stânga ori la dreapta, este mai puţin important. Pentru realizarea acelor

mini–case, se vor mai procura 1 sau 2 butoaie de 200 l, goale, ca sprijin. Acestea permit

realizarea „ţintelor” pentru exersarea tehnicilor de utilizare ţevilor de refulare.

Notă: aceste elemente auxiliare vor face parte din echipamentul cu care este dotat

containerul.

IV.1.9. Uşă pentru curăţarea deşeurilor rezultate în urma arderii

Curăţarea zonei face parte din exerciţiu, fiind absolut necesară. Pentru efectuarea acestei

operaţii se va realiza o uşă de evacuare practicată pe peretele din spate al containerului, sau pe


116

panoul lateral, mai precis în stânga, deoarece „casa” dinăuntru este de obicei pusă în dreapta, iar

pe partea dreaptă plăcile din lemn sunt realizate până la pământ. Această uşă de evacuare va fi

construită pe acelaşi principiu ca evacuarea laterală, însă la nivelul solului (primul etaj de

cărămidă refractară) şi poate fi blocată în poziţia „închis”, printr-un simplu închizător.

Figura IV.19: Ușă pentru evacuarea deșeurilor rezultate în urma arderii Figură 67Figura IV.19: Ușă pentru evacuarea deșeurilor rezultate în urma arderii

IV.1.10. Amplasarea containerului

La livrare, transportatorul va aşeza containerul în poziţia finală de lucru. Terenul trebuie

pregătit în prealabil şi stabilită poziţia în care se doreşte amplasarea lui.

Direcţia dominantă a vântului trebuie să fie pe partea laterală a containerului. În niciun

caz, vântul nu trebuie să bată spre uşile containerului (risc de ventilare în suprapresiune) sau din

spatele acestuia (riscul efectului Venturi la nivelul din faţă al containerului şi aspiraţia fumului).

Terenul pe care se aşază containerul trebuie să fie cât mai drept posibil. Containerele se

sprijină numai în cele 4 colţuri.

De asemenea, este de notat faptul că acest container este construit din grinzi de oţel,

având un gabarit ridicat. Aceste grinzi vor fi deteriorate datorită expunerii la temperaturi ridicate.

Căldura se acumulează în partea de sus a containerului, partea de jos nefiind foarte solicitată în


117

acest sens şi, prin urmare, nu va fi nevoie să se construiască o placă din beton refractar.

Distanţele minime faţă de vecinătăţi de care se va ţine cont la amplasarea containerului

pe sol, sunt următoarele:

la minim 2 m sau 3 m în laterale de alte materiale sau obiecte;

la minim 5 m în partea din faţă a containerului pentru a permite studenţilor să se

amplaseze la uşa de acces principală.

Important: Transportul este costisitor. Se va discuta ca, în costurile de achiziţie să fie

inclus şi costul transportului şi amplasării containerului, înainte de a se realiza comanda/licitaţia.

De asemenea, va fi nevoie să se precizeze ca în momentul cumpărării vânzătorul va trebui să

pună la dispoziţie un camion şi o macara pentru transportul şi amplasarea containerului, deoarece

odată amplasate, containerele sunt foarte greu de mutat. Orificiile din partea de jos a

containerelor sunt special făcute pentru stivuitoarele de mari dimensiuni utilizate în porturi. Un

stivuitor obişnuit nu ar putea deplasa containerul doar împingându-l, deoarece ar putea deteriora

podeaua acestuia.

IV.1.11. Lista cu materiale necesare

În urma calculelor efectuate a fost obținut următorul necesar de materiale:

Tabel 6Tabelul IV.3: Lista cu materiale necesare pentru realizarea containerului

Tabelul IV.3: Lista cu materiale necesare pentru realizarea containerului

Descriere Utilizare Cantitate Observaţii

Cărămizi refractare

pline, de 25 x 10 x

5 cm (L x l x h)

Zona focarului 180

Este imperativ să fie

înmuiate 24 de ore

înainte să fie puse

Sac de ciment Baza zonei focarului 50 kg

Ciment special

pentru căldură.

Poate fi realizat din

amestecarea de

beton pre–amestecat

cu ciment topit.

Nisip Baza zonei focarului 80–100 litri

Mortar refractar

Pentru realizarea

îmbinării cărămizilor

din zona focarului

50 kg


118

Lanţuri cu verigi de

4cm de lungi

(minim) şi 6–8mm

diametrul

Fixarea

combustibilului Aproximativ 25m

Belciuge Fixarea

combustibilului Aproximativ 20

Tabel 7Tabelul IV.4: Lista de materiale necesare pentru amenajarea zonei de exerciţiu a containerului

Tabelul IV.4: Lista de materiale necesare pentru amenajarea zonei de exerciţiu a

containerului

Material Explicaţii

Bănci. 2 sau 3 la container

Ar trebui să se aşeze 9 persoane pe bancă (6+3 stagiari

formatori). Băncile le permite celor prezenţi să se regrupeze

şi să se relaxeze. De preferabil se vor folosi bănci fără

spătar.

Prelate. Una roşie, una verde,

una albastră, fiecare de 2m x

2m

Se vor amplasa lângă bănci. Prelata albastră se va folosi

pentru sticle (hidratare), prelata verde pentru materialele

stagiarilor (jacheta lor de exemplu), iar cea roşie pentru

materiale reabilitate (ţevi găurite, sticle goale, ş.a.)

Găleţi roşii. 2 la fiecare

container

Una dintre găleţi va fi umplută cu apă, iar cealaltă va fi cu

apă şi săpun. Cea cu apă va fi folosită în cazul în care

cineva se va arde la mâini, iar cea cu săpun pentru a şterge

căştile la finalul exerciţiilor. Acestea vor fi roşii pentru a fi

uşor reperate şi pentru a nu fi confundate cu altele.

Detergent Va fi folosit pentru punerea în una dintre cele două găleţi

Bureţi. 2 la fiecare container Se vor lua bureţi destul de mari. Unul pentru fiecare

compartiment, pentru curăţarea echipamentului (căşti, ş.a.)

Roabă pentru evacuarea

resturilor rămase după

incendiu

Se va lua o roabă metalică cu roată plină, deoarece plăcile

au adesea cuie şi mai mult zona refractară a solului este

uneori foarte fierbinte, iar roţile umflate se vor deteriora

foarte uşor. Ideal ar fi două roabe pentru un container pentru

a accelera curăţarea zonei.

Lopată. 1 pentru fiecare

container

De preferabil una cu extremitatea pătrată, deoarece se

elimină mai uşor deşeurile din colţurile şi marginile

ondulate ale containerului. Mâner scurt pentru a nu jena în

timpul curăţării.


119

Mătură. 1 pentru fiecare

container

Se va lua o mătură mare pentru a da un randament bun în

timpul curăţării. Se va evita luarea uneia din fire sintetice

din pricina căldurii.

Atenţie: nu utilizaţi racleta metalică pentru curăţarea

deşeurilor, deoarece puteţi afecta cărămizile de pe sol.

Racletă de cauciuc Utilizată pentru eliminarea apei.

IV.2 Modul multifuncţional pentru formare profesională şi

antrenament în stingerea incendiilor

Modulul este destinat formării profesionale și antrenamentului pentru stingerea

incendiilor în condiții reale prin lucrul cu foc deschis, acesta se va concretiza într-o construcție

din zidărie de BCA pe stâlpi din beton armat, compusă din două încăperi, una dintre acestea cu

destinație specială pentru lucrul cu foc deschis, fiind echipată cu o podea din cărămidă refractare,

iar pereții și tavanul protejați cu sistemul de izolație „Westec”.

Acest modul permite observarea evoluției incendiului, antrenament în abordarea

diferitelor tactici de stingere, precum și studiul fenomenului „flashover” sau a fenomenelor ce

însoțesc aporturile de aer pe timpul arderii.

IV.2.1. Alegerea soluției constructive

Modulul se proiectează într-o construcție unitară, cu ziduri din BCA, cu o grosime a

acestuia de 0,20 m pe un soclu subteran caracterizat de o lățime de 0,30 m și o adâncime de

îngropare de 0,50 m.

Structura de rezistență a construcției se compune din pereți portanți cu stâlpi din beton

armat monolit, 0,20 X 0,20 m, încastrați la partea inferioară în soclu, iar la partea superioară în

centură de beton armat monolit 0,20 X 0,20 m.

Acoperișul este de tip șarpantă, într-o singură apă, cu o înclinație de 10°, fiind realizat

din sistemul de acoperiș cu țiglă metalică tip „Clasic” și este echipat cu o trapă de evacuare a

fumului cu dimensiunile de 0,70 X 0,70 m.

Ușile și ramele ferestrelor sunt realizate din tablă de oțel rezistente la coroziune și


120

temperaturi, iar geamurile sunt termorezistente.

Se stabilesc următoarele faze de execuție:

1. confirmarea terenului de fundație;

2. armarea și cofrarea fundației;

3. betonarea fundației;

4. betonarea pardoselii;

5. zidirea pereților pe înălțime;

6. armarea și cofrarea stâlpilor;

7. betonarea stâlpilor pe înălțime;

8. armarea și cofrarea centurii;

9. betonarea centurii;

10. executarea învelitorii;

11. executarea pardoselii din cărămidă refractare;

12. montarea sistemului de izolație;

13. executarea finisajelor.

La adoptarea soluției constructive s-a urmărit să se asigure rezistența și stabilitatea

construcției precum și siguranța în exploatare.


121

Figura IV.20: Imagine de ansamblu a modulului de antrenament Figură 68Figura IV.20: Imagine de ansamblu a modulului de antrenament

IV.2.2. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului lateral dreapta

Zidul este caracterizat de o lungime de 5.20 m, o lățime de 0.20 m, iar înălțimea acestuia

se caracterizează prin două valori: 3.30 m, respectiv 2.50 m, după cum se poate observa și în

imaginea următoare, iar pe baza dimensiunilor și caracteristicilor prezentate se face calculul de

predimensionare pentru materialele necesare.


122

Figura IV.21: Caracteristici constructive ale zidului lateral dreapta Figură 69Figura IV.21: Caracteristici constructive ale zidului lateral dreapta

Cantitatea de BCA necesară:

Având in vedere zidul care în componență 2 stâlpi monolit la extremităţi, lungimea de

calcul devine 4,80m. Lungimea unui bloc fiind de 0,62m rezultă că:

Nr.BCA =LZID / LBCA =

= 7,74 buc

Nr.BCA pe un rând = 8 buc

Având în vedere că înălţimea unui bloc de BCA este de 30 cm , iar la fixarea fiecărui

rând de BCA este utilizat un strat de 1 cm de mortar, se obţine o înălţime de calcul a blocului de

BCA de 31 cm. Datorită faptului că peretele nu are o formă rectangulară, pentru simplificarea

procesului de calcul se împarte suprafața laterală a zidului în doua suprafeţe : una de forma unui

dreptunghi (A),iar cealaltă în forma unui triunghi (B).

pentru suprafaţa (A):

nr. BCA = 2,50m/0,31m = 8,06 8 rânduri pe înălțime

nr. total BCA(A) =8 · 8 = 64 buc


123

pentru suprafaţa (B):

lungimea =4,80m; înălțimea =0,80m S(B) =

S(B) =1,92 m2

Știind că suprafața laterală a unui bloc de BCA este SBCA= 0,1922 m2 , numărul de

blocuri pentru suprafața de calcul este:

Nr. BCA (B)= (S(B) /SBCA ) =

= 9,98

nr. BCA(B)= 10 buc.

Știind că pe un singur rând sunt 8 blocuri BCA, pentru zona (B) corespunzător unui

număr de 10 buc se obține echivalentul de rânduri astfel:

(nr. BCA(B) / nr. BCA(pe rând)) =

=1,25

echivalent nr. rânduri (B) = 1,3

Numărul total de BCA pentru acest zid este:

nr.BCA(A) + nr.BCA(B) = 64 + 10

nr. BCA = 74 buc.

Cantitatea de mortar necesară:

Știind că s-a folosit pentru fiecare rând de BCA un mortar cu grosimea de 1 cm și

știind că peretele are lățimea de 20 cm, iar lungimea zidului este de 4,80 m se obține cubajul

pentru mortarul folosit la un rând de BCA:

0,01m · 0,20m · 4.80m = 0.0096 m3

Știind că în zona A sunt 8 rânduri, iar pentru zona B se obține un echivalent de 1,3

rânduri, rezultă că numărul total de rânduri este:


124

8 + 1,3 = 9,3

Corespunzător a 9,3 rânduri se obține un cubaj de:

Vm1 = 9,3 · 0,0096 = 0,08928 m3

Pentru tencuitul pereților s-a utilizat o tencuiala cu grosimea de 2 cm atât pe faţa

exterioară a peretelui cât și pe cea interioară. Astfel pentru ambele feţe ale peretelui se obţine un

cubaj de:

Pentru zona (A):

Vm(A) = 0,02 · 4,80 · 2,50 = 0,24 Vm(A) = 0,24m3

Pentru zona (B):

Vm(B) = S(B) · 0,02 = 1,92 · 0,02 Vm(B) = 0,0384 m3

Corespunzător ambelor feţe se obține un cubaj de:

(VmA + VmB) · 2 = (0,24 + 0,0384) · 2 Vm2 = 0,5568 m3

În total, corespunzător zidului lateral dreapta, se obține un cubaj de mortar de:

Vtm = Vm1+Vm2 Vtm = 0,08928 + 0,5568 Vm= 0,64608 m3

Considerând si pierderile, cubajul de mortar necesar se rotunjește la:

Vm = 0,65 m3

Cantitatea de fier necesară:

Fiind caracterizat de faptul că zidul are la extremități doi stâlpi din beton armat, se face

calculul necesarului de fier pentru aceștia și pentru centura peretelui. Etrierii sunt confecționați

din oțel-beton ø6 mm și sunt așezați la o distanță de 25 cm, iar în calcul ținând cont de faptul că

stâlpul se desfășoară din partea inferioară a fundației până la partea superioară a centurii,


125

lungimea de calcul a acestuia devine:

Pentru stâlpul nr. 1:

Ls = Hfundație +Hs + Hcentură = 0,150 + 3,30 + 0,20

Ls =4,00 m

Nretrierilor = Ls / 0,25 =

= 16 Nretrierilor = 16 buc.

Lungimea unui etrier este de 1,10 m, astfel lungimea oțel-betonului OBØ 6mm

utilizat este:

LOBØ 16 = 16 · 1,10 = 17,6 LOBØ 16 = 17,6 m

La realizarea stâlpilor se folosesc 4 bare de oțel-beton Ø12mm, lungimea oţel-betonului

necesar este:

LOBØ 12 = 4 ·LS = 4 · 4 LOBØ 12 = 16m


LS = Hfundație + HS + Hcentură = 0,50 + 5,50 + 0,20

LS = 3,20 m

Nr.etrierilor = LS / 0,25 =

= 12,8 Nr.etrierilor = 13 buc.

Lungimea unui etrier este de 1,10 m, rezultă că lungimea oțelului-betonului utilizat

este:

LOBØ 6 = 1,10 · 13 LOBØ 6 = 14,3 m

La realizarea stâlpilor se folosesc 4 bare de oțel-beton OBØ 12mm, lungimea acestuia

fiind:

LOBØ 12 = 4 · LS = 4 · 3,2 LOBØ 12 = 12,8 m


126

Pentru centură:

La realizarea centurii se utilizează 4 bare de oțel-beton OBØ 10mm, iar lungimea

centurii fiind LC = 5,30 m, lungimea oţel-betonului necesar este:

LOBØ 10 = LC · 4 = 5,30 · 4 LOBØ 10 = 21,2 m

Numărul de etrieri corespunzători realizării centurii este:

Nr.etrierilor = LC / 0,25 =


Lungimea unui etrier este de 1,10 m, rezultă că lungimea oțelului-betonului utilizat este:

LOBØ 6 = nr.etrieri · Letrier = 1,10 · 21 LOBØ 6 = 23,1 m

Cantitatea de beton necesară:

Pentru realizarea soclului, stâlpilor și centurii se utilizează beton cu marca B200.

Dimensiunile soclului sunt: -lungime: 5,20 m; -lățime: 0,30 m; -înălțime: 0,50 m; astfel reiese

un cubaj al betonului necesar:

VSo = 5,20 · 0,30 · 0,50 VSo = 0,78 m3

Dimensiunile stâlpului nr.1 sunt: -lungime: 0,20 m; -lățime: 0,20 m; -înălțime: 4,00 m; astfel

reiese un cubaj al betonului necesar:

VS1 = 0,20 · 0,20 · 4,00 VSo = 0,16 m3



VS2 = 0,20 · 0,20 · 3,20 VS2 = 0,128 m3

Dimensiunile centurii sunt: -lungime: 5,30 m; -lățime: 0,20 m; -înălțime: 0,20 m; astfel reiese


127


VC = 0,20 · 0,20 · 5,30 VC = 0,212 m3

Cubajul total de beton este:

Vt = VSo + VS1 + VS2 + VC = 0,78 + 0,16 + 0,128 + 0,212

Vt = 1,30 m3

IV.2.3. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului din spate:

Zidul este caracterizat de o lungime de 7.20 m, o lățime de 0.20 m, iar înălțimea

de 2.50 m, după cum se poate observa și în imaginea următoare, iar pe baza dimensiunilor și

caracteristicilor prezentate se face calculul de predimensionare pentru materialele necesare.

Figura IV. 22: Caracteristici constructive ale zidului din spate Figură 70Figura IV. 22: Caracteristici constructive ale zidului din spate


128


Având în vedere că zidul are în componența sa un stâlp monolit din beton armat, zidul se

împarte în doua zone de calcul (A) și (B). Lungimea unui bloc de BCA fiind de 0,62m , rezultă

că numărul de BCA pe un rând este:

- Pentru zona (A):

Nr.BCA/rând = Lzid / LBCA =

= 4,83 Nr.BCA/rând = 5 buc

Având în vedere că înălțimea unei BCA este de 30 cm, iar la fixarea fiecărui rând de BCA se

folosește un strat de 1 cm de mortar se obține o înălțime de calcul de 31 cm.

Nr.rânduri = hzid / hBCA =

= 8,06 Nr.rânduri = 8

Numărul total de BCA pentru zona (A) este:

Nr.BCA= Nr.BCA/rând · Nr.rânduri = 5 · 8 Nr.BCA = 40 buc

- Pentru zona (B):


= 6,45 Nr.BCA = 7 buc

Numărul total de BCA pentru zona (B) este:


Având în vedere că zona de calcul (B) este dotată cu fereastră, din numărul de blocuri de BCA se

scade numărul de BCA corespunzător suprafeței ferestrei și boiandrugilor, după cum se poate

observa și în imaginea prezentată mai sus.

Sf = 1,40 · 1,30 Sf = 1,82 m2

SBCA = 0,62 · 0,31 SBCA = 0,1922 m2

Nr.BCA= Sf / SBCA =

= 9,46 Nr.BCA= 9 buc.


129

Numărul total de BCA pentru zidul din spate este:

Nr.BCA= 40 + 56 – 9 Nr.BCA= 87 buc.


Știind că s-a folosit pentru fiecare rând de BCA un mortar cu grosimea de 1 cm și știind

că peretele are lățimea de 20 cm, iar lungimea zidului este de 3 m pentru zona (A) și de 4 m

pentru zona (B), se obține o lungime de calcul de 7 m, iar cubajul pentru mortarul folosit la un

rând de BCA este:

Vmr = 7 · 0,20 · 0,01 Vmr = 0,014 m3

Mortarul folosit la fixarea blocurilor de BCA la realizarea zidului este:

Vm = Vmr · Nr.rânduri = 0,014 · 8 Vm = 0,112 m3


exterioară a peretelui cât și pe cea interioară. Astfel pentru ambele feţe ale peretelui se obţine

cubajul necesar, scăzând din volumul necesar tencuirii fețelor peretelui, volumul caracteristic

ferestrei:

Vzid = 2 · (7,20 · 2,50 · 0,02) Vzid = 0,72 m3

Vfereastră = 2 · (1,10 · 1,30 · 0,02) Vfereastră = 0,0572 m3

Vm = Vzid - Vfereastră = 0,72 – 0,0572 Vm = 0,6628 m3


Vtm = 0,112 + 0,6628 Vtm = 0,7748 m3

Considerând si pierderile, cubajul de mortar necesar se rotunjește la:

Vtm = 0,78 m3


130


Fiind caracterizat de faptul că zidul are în componență boiandrugii ce înconjoară

fereastra, un stâlp din beton armat, după cum se observă și in imaginea de prezentare a zidului,

se face calculul necesarului de fier pentru acesta pe baza calculelor efectuate anterior pentru

stâlpul nr. 2, întrucât prezintă aceleași caracteristici constructive și respectiv pentru centura

peretelui. Etrierii sunt confecționați din oțel-beton ø6 mm și sunt așezați la o distanță de 25 cm.

Necesarul de fier este:


LOBØ 6 = 14,3 m

LOBØ 12 = 12,8 m

Pentru centură:

La realizarea centurii se utilizează 4 bare de oțel-beton OBØ 10mm, iar lungimea

centurii fiind LC = 7,60 m, lungimea oţel-betonului necesar este:

LOBØ 10 = LC · 4 = 7,60 · 4 LOBØ 10 = 30,4 m

Numărul de etrieri corespunzători realizării centurii este:

Nr.etrierilor = LC / 0,25 =


Lungimea unui etrier este de 1,10 m, rezultă că lungimea oțelului-betonului utilizat este:


Pentru boiandrugi:

Boiandrugii sunt caracterizați de următoarele dimensiuni constructive: lungime: 1,40 m;

lățime: 0,20 m; înălțime: 0,10 m; iar având în vedere că etrierii sunt așezați la o distanță de 20

cm, numărul de etrieri corespunzător unui boiandrug este:

Nr.etrierilor = Lb / 0,20 =

= 7 Nr.etrierilor = 7 buc.


131

Ținând cont de caracteristicile constructive ale boiandrugilor, lungimea unui etrier este

0,80 m, lungimea oțel-betonului necesar este:


La realizarea boiandrugilor se folosesc 4 bare de oțel-beton OBØ 12mm, lungimea

acestuia fiind:

LOBØ 12 = 4 · LS = 4 · 1,40 LOBØ 12 = 5,60 m

În componența zidului fiind încadrați 3 boiandrugi datele de devin:

LOBØ 6 = 5,60 · 3 LOBØ 6 = 16,8 m

LOBØ 12 = 5,60 · 3 LOBØ 12 = 16,8 m


Pentru realizarea soclului, stâlpilor și centurii se utilizează beton cu marca B200.

Dimensiunile soclului sunt: -lungime: 7,60 m; -lățime: 0,30 m; -înălțime: 0,50 m; astfel reiese


VSo = 7,60 · 0,30 · 0,50 VSo = 1,14 m3



VS3 = 0,20 · 0,20 · 3,20 VS3 = 0,128 m3

Dimensiunile centurii sunt: -lungime: 7,60 m; -lățime: 0,20 m; -înălțime: 0,20 m; astfel reiese


VC = 0,20 · 0,20 · 7,60 VC = 0,304 m3

Dimensiunile boiandrugilor sunt: -lungime: 1,40 m; -lățime: 0,20 m; -înălțime: 0,10 m; astfel


132


Vb = 0,10 · 0,20 · 1,40 Vb = 0,028 m3

Luând în considerare că sunt 3 boiandrugi , betonul necesar este:

Vb = 0,028 · 3 Vb = 0,048 m3


Vt = VSo + VS3 + Vb+ VC = 1,14 + 0,128 + 0,084 + 0,304

Vt = 1,7 m3

IV.2.3. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului lateral stânga:

Zidul lateral stânga prezintă aceleași caracteristici constructive ca și zidul lateral dreapta.

Singura particularitate o reprezintă echiparea acestuia cu o ușă și o fereastră, așa cum se poate

observa și în imaginea următoare în care sunt prezentate caracteristicile constructive ale acestuia.

Astfel pentru ușurarea procesului de calcul, va fi luată ca referință cantitatea de materiale

calculată pentru peretele lateral dreapta.


133

Figura IV.23: Caracteristici constructive ale zidului lateral stânga Figură 71Figura IV.23: Caracteristici constructive ale zidului lateral stânga

Urmând detaliile și precizările prezentate se face calculul de predimensionare pentru:


Știind că numărul total de BCA pentru cazul în care zidul nu dispune de fereastră si

ușă, este de 74 buc., din acesta se scade numărul de BCA corespunzător suprafețelor de calcul

ale ferestrei si ușii; suprafața de calcul corespunde suprafețelor ferestrei, ușii și boiandrugilor.

Nr.BCA= 74 buc.

SC = (1,40 · 1,20) + (1,20 · 2,25) SC = 4,38 m2

SBCA = 0,1922 m2

Numărul de BCA ce trebuiesc descăzute este:

Nr.BCA= SC / SBCA =

= 27,78 Nr.BCA= 27 buc.

Numărul de BCA necesare realizării peretelui lateral stânga este:

Nr.BCA= 74 – 27 Nr.BCA= 47 buc.


134


Din calculele precedente ale peretelui lateral stânga ținând cont că volumul de mortar

necesar zidului fără echiparea cu ușă și fereastră a fost calculat, din valoarea acestuia se scade

valoarea cubajului de mortar specific tencuirii suprafeței ușii și ferestrei pe ambele fețe ale

zidului. Volumul de mortar specific zidului lateral dreapta este:

Vm = 0,65 m3

Suprafața de calcul este:

SC = Su + Sf = (1 · 2,15) + (1 · 1,30) SC = 3,45 m2

Volumul de mortar corespunzător suprafeței de calcul pe o singură față a zidului, având în

vedere că tencuiala are o grosime de 2 cm este:

Vd = SC · 0,02 = 3,45 · 0,02 Vd = 0,069 m3

Volumul descăzut specific ambelor fețe ale zidului este:

V = Vd · 2 = 0,069 · 2 V = 0,138 m3

Volumul total de mortar necesar pentru realizarea zidului este:

Vt = Vm - V = 0,62 – 0,138 Vt = 0,52 m3


Datorită dimensiunilor constructive ale zidului, egale cu cele ale zidului lateral dreapta,

necesarul de fier se compune din necesarul de fier al zidului lateral dreapta la care se adaugă

necesarul de fier corespunzător boiandrugilor de la fereastră și ușă. Necesarul de fier

corespunzător peretelui lateral dreapta este următorul:

LOBØ 6 = 54,9 m

LOBØ 10 = 21,2 m

LOBØ 12 = 28,8 m

Având în vedere caracteristicile constructive ale boiandrugilor, se disting trei tipuri


135

constructive, și anume: b1- cu o lungime de 1,40 m; b2- cu o lungime de 1,20 m; și b3- cu o

lungime de 2,25 m, iar datorită faptului că sunt câte doi boiandrugi din fiecare tip constructiv,

necesarul de fier se prezintă:

- Pentru tipul b1:




LOBØ 6 = 5,60 · 2 LOBØ 6 = 11,2 m

LOBØ 12 = 4 · LS = 4 · 1,40 LOBØ 12 = 5,60 m

LOBØ 12 = 5,60 · 2 LOBØ 12 = 11,2 m

- Pentru tipul b2:




LOBØ 6 = 4,8 · 2 LOBØ 6 = 9,6 m

LOBØ 12 = 4 · LS = 4 · 1,20 LOBØ 12 = 4,8 m

LOBØ 12 = 4,8 · 2 LOBØ 12 = 9,6 m

- Pentru tipul b3:




LOBØ 6 = 9,6 · 2 LOBØ 6 = 19,2 m


136

LOBØ 12 = 4 · LS = 4 · 2,25 LOBØ 12 = 9 m

LOBØ 12 = 9 · 2 LOBØ 12 = 18 m


Datorită dimensiunilor constructive ale zidului, egale cu cele ale zidului lateral dreapta,

necesarul de beton se compune din necesarul de beton al acestuia, la care se adaugă valoarea

cubajului de beton corespunzătoare boiandrugilor de la fereastră si ușă. Astfel necesarul de beton

corespunzător peretelui lateral stânga se prezintă:

Necesarul de beton corespunzător peretelui lateral dreapta este:

Vb = 1,30 m3

Dimensiunile boiandrugului tip b1 sunt: -lungime: 1,40 m; -lățime: 0,20 m; -înălțime: 0,10 m;

astfel reiese un cubaj al betonului necesar:

Vb = 0,10 · 0,20 · 1,40 Vb = 0,028 m3


Vb = 0,028 · 2 Vb = 0,056 m3



Vb = 0,10 · 0,20 · 1,20 Vb = 0,024 m3


Vb = 0,024 · 2 Vb = 0,048 m3



Vb = 0,10 · 0,20 · 2,25 Vb = 0,045 m3



137

Vb = 0,045 · 2 Vb = 0,09 m3


Vt = Vb + Vb1 + Vb2 + V b3 = 1,30 + 0,056 + 0,048 + 0,09

Vt = 1,50 m3

IV.2.4. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului din față:

Zidul din față deservește intrarea principală în construcție, având în componență o

fereastră, o ușă dublă și stâlpul numărul 6, după cum se poate observa și în imaginea următoare

ce prezintă caracteristicile constructive ale zidului. Prezența stâlpului numărul 6 impune

divizarea zidului in două zone de calcul, (A) si respectiv (B).

Figura IV. 24: Caracteristici constructive ale zidului din față Figură 72Figura IV. 24: Caracteristici constructive ale zidului din față



Lungimea unui bloc de BCA fiind de 0,62 m se obține un necesar de blocuri de BCA

pentru un rând, astfel:


138

- Pentru zona (A):


= 6,45 Nr.BCA/rând = 7 buc

Având în vedere că înălțimea unei BCA este de 30 cm, iar la fixarea fiecărui rând de BCA se

folosește un strat de 1 cm de mortar se obține o înălțime de calcul de 31 cm.

Nr.rânduri = hzid / hBCA =

= 10,64 Nr.rânduri = 11

Numărul total de BCA pentru zona (A) este:


- Pentru zona (B):


= 4,83 Nr.BCA = 5 buc

Numărul total de BCA pentru zona (B) este:


Datorită echipării cu fereastră a zonei (A) și respectiv cu ușă a zonei (B), se echivalează

suprafața acestora cu numărul de BCA corespunzător, pentru a fi descăzut din necesarul de BCA,

pentru ambele zone. Suprafața de calcul, include suprafața ușii, ferestrei și boiandrugilor

corespunzători.

Nr.total BCA= 77 + 55 Nr.total BCA= 132 buc.

SC = Su + Sf = (2,70 ·2,20) + (1,30 · 1,40) = 7,76

SC = 7,76 m2


Nr.BCA= SC / SBCA =

= 40,37 Nr.BCA= 40 buc.


139




Știind că s-a folosit pentru fiecare rând de BCA un mortar cu grosimea de 1 cm și știind

că peretele are lățimea de 20 cm, iar lungimea zidului este de 4 m pentru zona (A) și de 3 m

pentru zona (B), se obține o lungime de calcul de 7 m, iar cubajul pentru mortarul folosit la un

rând de BCA este:

Vmr = 7 · 0,20 · 0,01 Vmr = 0,014 m3

Mortarul folosit la fixarea blocurilor de BCA la realizarea zidului este:

Vm = Vmr · Nr.rânduri = 0,014 · 11 Vm = 0,154 m3


exterioară a peretelui cât și pe cea interioară. Astfel pentru ambele feţe ale peretelui se obţine

cubajul necesar, scăzând din volumul necesar tencuirii fețelor peretelui, volumul caracteristic

ferestrei:

Vzid = 2 · (7,60 · 3,30 · 0,02) Vzid =1,0 m3

Vfereastră = 2 · (1,10 · 1,30 · 0,02) Vfereastră = 0,0572 m3

Vușă = 2 · (2,10 · 2,50 · 0,02) Vfereastră = 0,21 m3

Vm = Vzid - (Vfereastră + Vușă ) = 1 – (0,0572 + 0,21)

Vm = 0,7328 m3


Vtm = 0,154 + 0,7328 Vtm = 0,93 m3


La calcularea necesarului de fier al peretelui s-a ținut cont și de calculele efectuate


140

anterior, în acest sens ușurând procesul de calcul, aceasta realizându-se pe baza caracteristicilor

constructive ale unor elemente de construcție, identice cu unele calculate anterior. Astfel calculul

necesarului de fier se prezintă:

- Stâlpul nr.6: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale stâlpului nr.1, fierul necesar fiind:

LOBØ 6 = 17,6 m

LOBØ 12 = 16 m

- Centura: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale centurii zidului din spate, fierul

necesar fiind:

LOBØ 6 = 34,1 m

LOBØ 10 = 30,4 m

- Boiandrugii ferestrei: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale boiandrugilor ferestrelor

luate în calculele anterioare, fierul necesar fiind:

LOBØ 6 = 16,8 m

LOBØ 12 = 16,8 m

- Boiandrugii laterali ai ușii: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale boiandrugilor ușilor


LOBØ 6 = 19,2 m

LOBØ 12 = 18 m

- Boiandrugul de deasupra ușii: prezintă o caracteristică aparte, având lungimea de 2,70 m,

fierul necesar fiind:



LOBØ 6 = nr.etrieri · Letrier = 0,80 · 14

LOBØ 6 = 11,2 m


141

LOBØ 12 = 4 · LS = 4 · 2,70 LOBØ 12 = 10,8 m


La calcularea necesarului de beton al peretelui s-a ținut cont și de calculele efectuate



necesarului de beton se prezintă:

- Soclul: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale soclului zidului din spate, betonul

necesar fiind:

VSO = 1,14 m3

- Centura: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale centurii zidului din spate, betonul

necesar fiind:

VC = 0,304 m3

- Stâlpul nr.6: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale stâlpului nr.1, betonul necesar

fiind:

VS6 = 0,16 m3

- Boiandrugii ferestrei: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale boiandrugilor ferestrelor

luate în calculele anterioare, betonul necesar fiind:

Vbf = 0,084 m3



Vbl = 0,09 m3


142

- Boiandrugul de deasupra ușii: prezintă o caracteristică aparte, având lungimea de 2,70 m,

betonul necesar fiind:

Vbd = 2,70 · 0,20 · 0,10 = 0,054

Vbl = 0,054 m3


Vt = VSO + VC + VS6 + V bf + V bl + V bd =

= 1,14 + 0,304 + 0,16 + 0,084 + 0,09 + 0,054

Vt = 1,84 m3

IV.2.5. Calculul necesarului de materiale pentru execuția zidului interior:

Zidul interior prezintă aceleași caracteristici constructive ca și zidul lateral dreapta și

respectiv zidul lateral stânga. Particularitatea acestuia o reprezintă echiparea acestuia cu o ușă,

așa cum se poate observa și în imaginea următoare în care sunt prezentate caracteristicile

constructive ale acestuia. Astfel pentru ușurarea procesului de calcul, va fi luată ca referință

cantitatea de materiale calculată pentru pereții laterali.


143

Figura IV.25: Caracteristici constructive ale zidului interior Figură 73Figura IV.25: Caracteristici constructive ale zidului interior



Știind că numărul total de BCA pentru cazul în care zidul nu dispune de fereastră si

ușă, este de 74 buc., din acesta se scade numărul de BCA corespunzător suprafeței de calcul

corespunzătoare ușii; suprafața de calcul corespunde suprafețelor ușii și boiandrugilor.

Nr.BCA= 74 buc.

SC = 1,20 · 2,25 SC = 1,50 m2

SBCA = 0,1922 m2


Nr.BCA= SC / SBCA =

= 7,80 Nr.BCA= 7 buc.



144



Din calculele precedente ale peretelui lateral stânga ținând cont că volumul de mortar

necesar zidului fără echiparea cu ușă a fost calculat, din valoarea acestuia se scade valoarea

cubajului de mortar specific tencuirii suprafeței ușii pe ambele fețe ale zidului. Volumul de

mortar specific zidului lateral dreapta este:

Vm = 0,65 m3

Suprafața de calcul este:

SC = Su · 2 = (1 · 2,15) · 2 SC = 4,3 m2

Volumul de mortar corespunzător suprafeței de calcul, având în vedere că tencuiala are o

grosime de 2 cm este:

Vd = SC · 0,02 = 4,3 · 0,02 Vd = 0,086 m3

Volumul total de mortar necesar pentru realizarea zidului este:

Vt = Vm – Vd = 0,65 – 0,086

Vt = 0,57 m3


La calcularea necesarului de fier al peretelui s-a ținut cont și de calculele efectuate



necesarului de fier se prezintă:

- Centura: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale centurilor zidurilor laterale, fierul


145

necesar fiind:

LOBØ 6 = 23,1 m

LOBØ 10 = 21,2 m



LOBØ 6 = 19,2 m

LOBØ 12 = 18 m

- Boiandrugul de deasupra ușii: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale boiandrugilor

ușilor luate în calculele anterioare, fierul necesar fiind:

LOBØ 6 = 4,8 m

LOBØ 12 = 4,8 m


La calcularea necesarului de beton al peretelui s-a ținut cont și de calculele efectuate



necesarului de beton se prezintă:

- Soclul: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale soclului zidurilor laterale, betonul

necesar fiind:

VSO = 0,48 m3

- Centura: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale centurii zidurilor laterale, betonul

necesar fiind:

VC = 0,212 m3


146



Vbl = 0,09 m3

- Boiandrugul de deasupra ușii: prezintă aceleași caracteristici cu cele ale boiandrugilor

ușilor luate în calculele anterioare, betonul necesar fiind:

Vbl = 0,048 m3


Vt = VSO + VC + V bl + V bd =

= 0,78 + 0,212 + 0,048 + 0,09

Vt = 1,13 m3

IV.2.6. Calculul necesarului de materiale pentru execuția pardoselilor:

Având în vedere arhitectura construcției și destinația acesteia, pardoseala se împarte

corespunzător celor două camere.

În prima cameră pardoseala constă într-o placă de beton ce ia forma camerei și are o

grosime specifică de 0,15 m, iar în cea de-a doua cameră, datorită caracteristicilor funcționale ale

camerei, podeaua se prezintă dintr-o placă de beton ca și cea din prima încăpere, numai că

deasupra acesteia va fi adăugat un strat de cărămidă refractare, după cum se poate observa și în

imaginea următoare ce prezintă detaliile constructive ale pardoselilor:


147

Figura IV.26: Caracteristici constructive ale pardoselilor Figură 74Figura IV.26: Caracteristici constructive ale pardoselilor

La construcția plăcilor de beton se folosește beton cu marca B100,

Pentru camera nr.1, volumul de beton necesar este:

V1 = 3 · 4,80 · 0,15

V1 = 2,16 m3

Pentru camera nr.2, volumul de beton necesar este:

V2 = 4 · 4,80 · 0,15

V2 = 2,88 m3

Numărul de cărămizi necesare la realizarea pardoselii speciale din camera nr.2 este:

Nr.cărămizi = Scameră / Scărămidă =

= 619,35

Nr.cărămizi= 620 buc.


148

IV.2.7. Calculul necesarului de izolație tip „Westec” necesar execuției camerei speciale:

Privind destinația specială pentru antrenamente în stingerea incendiilor, camera va fi

echipată cu sistemul de izolație tip „Westec”. Acesta va fi montat pe tavan și pereții laterali.

Datorită caracteristicilor constructive ale sistemului, în calculul necesarului nu pot fi descăzute

suprafețele ușilor și ferestrelor. La montajul sistemului se are în vedere decuparea panourilor în

dreptul ușilor și ferestrelor, iar la fixarea acestora se vor utiliza fitingurile speciale pentru uși și

respectiv ferestre, precum și cele pentru colțuri și îmbinări acolo unde este cazul.

Suprafața de calcul pentru care se determină necesarul de izolație include suprafața

tavanului și a pereților laterali:

SC = (4.80 · 3.30) + (4.80 · 3.30) + (4.00 · 3.30) + (4.00 · 2.30) + (4.00 · 4.90)

SC = 74 m2

IV.2.8. Calculul necesarului de materiale necesare execuției acoperișului:

Construcția este acoperită cu sistemul de acoperiș din țiglă metalică tip „Clasic”, iar

având în vedere caracteristicile tehnice ale acestuia se calculează suprafața utilă deservită de un

panou din tablă zincată:

Su = lu · L = 400 mm · 1120 mm

Su = 0,448 m2

Numărul total de panouri este:

Nr.panouri = Sacoperiș / Su =

= 89,23

Nr.panouri = 90 buc.

IV.2.9. Calculul totalului de materiale necesare:

Urmărind calculele efectuate în subcapitolele anterioare se realizează o centralizare a

materialelor necesare. Urmărind necesarul de beton și mortar, ce face calculul de liant, agregat și

apă necesare:


149

Pentru mortar se utilizează următoarea rețetă conform STAS 790 – 73:

pt. 1 m3 mortar …………………. 385 kg ciment şi 1,25 m

3 nisip

astfel pentru mortarul necesar reieşit din calcule rezultă:

Vm nec = 0,65 + 0,78 + 0,52 + 0,93 + 0,57

Vm nec = 3,45 m3

Cimentul necesar:

C = Vm nec · 385 kg = 3,45 · 385

C = 1328,25 kg

Nisipul necesar:

N = Vm nec · 1,25 m3

= 3,45 · 1,25

N = 4,31 m3

Pentru beton cu marca B100 se utilizează următoarea rețetă conform STAS 790 – 73:

pt. 1 m3 beton ……………… 203 kg ciment, 2040 kg balast, 192,40 kg nisip, 165 litri apă

astfel pentru betonul necesar reieşit din calcule rezultă:

Vb nec = 2,16 + 2,68 Vb nec = 4,84 m3

Cimentul necesar:

C = Vb nec · 203 kg = 4,84 · 203

C = 982,52 kg

Balastul necesar:

B = Vb nec · 2040 kg = 4,84 · 2040


150

B = 9873,6 kg

Nisipul necesar:

N = Vb nec · 192,4 kg = 4,84 · 192,4

N = 931,2 kg

Apa necesară:

A = Vb nec · 165 litri = 4,84 · 165

N = 798,6 litri

Pentru beton cu marca B200 se utilizează următoarea rețetă conform STAS 790 – 73:

pt. 1 m3 beton ……………… 320 kg ciment, 1009,6 kg balast, 962 kg nisip, 190 litri apă

astfel pentru betonul necesar reieşit din calcule rezultă:

Vb nec = 1,30 + 1,70 + 1,50 + 1,84 + 1,13

Vb nec = 7,47 m3

Cimentul necesar:

C = Vb nec · 320 kg = 7,47 · 320

C = 2390,4 kg

Balastul necesar:

B = Vb nec · 1009,6 kg = 7,47 · 1009,6

B = 7541,7 kg

Nisipul necesar:

N = Vb nec · 962 kg = 7,47 · 962


151

N = 7186,2 kg

Apa necesară:

A = Vb nec · 190 litri = 7,47 · 190

N = 1419,3 litri

Tabel 8Tabelul IV.1: Materialele necesare realizării modulului de antrenament

Tabelul IV.1: Materialele necesare realizării modulului de antrenament

Nr.

crt. Materialul folosit Cantitatea

Unitatea de

măsură

1. B.C.A. 367 buc.

2. Ciment 3373 kg.

3. Balast 17415 kg.

4. Nisip 8118 kg.

4,31 m3

5. Apă 2218 litri

6. Fier

OBØ 6 mm 362

ml

(metrii liniari) OBØ 10 mm 128

OBØ 12 mm 205

7. Cărămizi refractare 620 buc.

8. Panouri acoperiș 90 buc.

9. Izolație „Westec” 74 m2

10. Ciment refractar 150 kg.


152

CONCLUZII

Pregătirea profesioniștilor ce intervin în situații de urgență, reprezintă obiectivul

principal în deprinderea calităților specifice pe care aceștia trebuie să le dovedească pe timpul

intervențiilor. Pentru atingerea acestor obiective, atât pe linie de pregătire profesională, pregătire

fizică și psihologică, avem nevoie de un poligon modern, echipat cu baza materială

corespunzătoare, desfășurat pe grade de dificultate și cu o diversitate cât mai mare a

posibilităților de lucru, pentru ca în final, profesionistul pentru situații de urgență, să aibă

calitățile necesare de a face față în diferite situații cu care el, ca apărător al vieții și valorilor

sociale, se poate confrunta.

Realizarea unui astfel de poligon modern survine în urma intervențiilor în situații de

urgență, prin „nevoia de pregătire”, așa cum se poate observa în schema din imaginea următoare.

Figura V.1: Necesitatea proiectării unui poligon Figură 75Figura V.1: Necesitatea proiectării unui poligon

Prin proiectarea unui poligon modern de pregătire se urmărește atingerea scopurilor

propuse de către utilizatori; și anume:

- exercițiile de pregătire să poată fi desfășurate în orice anotimp indiferent de condițiile


153

meteorologice;

- antrenamentele să fie desfășurate în condiții de siguranță și să urmărească perfecționarea

deprinderilor;

- să fie posibilă realizarea diferitelor experimente, ce conduc la o bună dezvoltare a

tehnicilor și metodelor de intervenție.

În concluzie un poligon modern pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de

urgență, față de poligoanele clasice sau bazele de pregătire, întâlnite în acest moment în

subunitățile de intervenție din cadrul inspectoratelor, prezintă o eficiență mult mai mare în

pregătirea personalului, prin crearea unor condiții apropiate intervențiilor reale sau uneori, poate,

mult mai complexe decât cele întâlnite în teren; ceea ce reprezintă un avantaj deosebit în

pregătirea profesională a pompierilor.


154

BIBLIOGRAFIE

[1] NFPA 1402 - Guide to Building Fire Service Training Centers, 1997 edition

(Ghid pentru proiectarea și executarea poligoanelor pentru pregătirea pompierilor,ediția 1997);

[2] STAS 790-73: Instrucțiuni tehnice privind compoziția și prepararea mortarelor de zidărie și

tencuială, indicativ C-17/73;

[3] http://www.acoperisuri-mansarde.ro

[4] http://acoperisuri.info/tigla-metalica-bilka/tigla-metalica-bilka-clasic-0-5.html

[5] http://bullex.com/

[6] http://www.bcrftc.org/boulder.html

[7] http://www.bravethefire.com/training/facilities_and_resources.aspx

[8] http://www.constructii.ro/proiect.htm

[9] http://www.constructii-neamt.ro/sfaturi-constructie-case/etrieri

[10] http://dexonline.ro/definitie/antrenament

[11] http://dexonline.ro/definitie/proiecta

[12] http://dexonline.ro/definitie/urgenta

[13] https://www.facebook.com/pages/Fire-Facilities/153255581360328?fref=ts

[14] http://www.firefacilities.com/products/westec.php

[15] http://forum.pompierii.info/subiect-poligoane-simulatorare-echipamente-pentru-pregatire-

pompieri?page=3

[16] http://iicv.ro/blog/?p=922

[17] http://www.incasa.ro/Proiectarea_unei_case_de_lemn_2995_768_1.html

[18] http://svnews.ro/isu-suceava-are-singurul-centru-de-pregatire-a-pompierilor-din-tara_7196

[19] http://www.prefab.ro/BCA.html

[20] https://translate.google.ro/?hl=ro&tab=wT#en/ro/

[21] http://www.teex.org/teex.cfm?area=ESTI&templateid=1943

[22] http://www.teex.org/teex-third.cfm?area=ESTI&templateid=463

[23] http://www.teex.org/teex.cfm?pageid=agency&area=ESTI&templateid=1944

[24] http://ro.wikipedia.org/wiki/Pompier

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pompier

proiectarea poligoanelor moderne pentru pregătirea profesioniștilor pentru situații de urgență

Documents