proiectarea reţelei de comunicaţii mobile gsm 900 pentru oraşul chişinău
DESCRIPTION
aceasta lucrare permite de a studia cum se proiecteaza o retea de telefonie mobila in sistemul GSM 900TRANSCRIPT
2
ModCoala N.Document Semnat Data
A elaborat
Controlat
Control n.
A aprobat
Carpenco Ana
Beregoi E.
Litera Coală Coli
32
UTM FRT TLC-022
UTM FRTSOE- 082
Cuprins
INTRODUCERE…………………………………….……….…………........2
1.REŢELE DE COMUNICAŢII MOBILE……………………………………4
1.1 Arhitectura reţelei GSM 900……………………………………………....4
1.2 Organizarea canalelor radio.........................................................................8
1.3 Clasificarea canalelor logice......................................................................11
1.3.1 Canale de trafic………………………………………………..…..13
1.3.2 Canale de semnalizare/control………………………………….…14
1.3.3 Canale de control de tip BCCH……………………………………14
1.3.4 Canale comune de control................................................................15
1.3.5Canale de controldelicat....................................................................16
1.4 Parametri, caracteristici si protocoale........................................................17
1.5 Tipologia pachetelor....................................................................................19
1.6 Adresarea şi rutarea pelurilor…………………..…………………………22
1.6.1 Apeluri naţionale din reţeaua fixă…….………………………….22
1.6.2 Apeluri internaţionale din reţeaua fixă……………………….….23
1.6.3 Apeluri naţionale din interiorul reţelei mobile..............................23
1.6.4 Adresarea altor componente ale reţelei mobile.............................24
1.7 Servicii.......................................................................................................24
2. PROIECTAREA REŢELEI DE COMUNICAŢII MOBILE GSM 900..26
2.1 Calculul razei celulei................................................................................26
2.2 Amplasarea teritorială a staţiilor de bază pe teritoriul or. Chişinău…...29
CONCLUZIE.....................................................................................................30
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................31
ANEXE...............................................................................................................32
SOE 2051 .082.024 P A
Proiectarea rețelei de comunicații mobile GSM 900
pentru orașu Chișinău
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
INTRODUCERE
GSM (Global System for Mobile Communications: inițial de la Groupe
Spécial Mobile) este un sistem de telefonie mobilă digital și este cel mai popular
standard pentru sistemele de telefonie mobilă în lume. GSM funcţionează în
frecvențele 900 MHz (GSM 900), 1800 MHz (GSM 1800), si un sistem mai nou
cu banda 1900 MHz (GSM 1900), pe baza unei cartele cu memorie proprie,
numită cartelă SIM (Subsriber Identity Module), ce ofera identitatea
utilizatorului în reţea cu un numar de telefon propriu atribuit.
Reţeaua GSM este concepută ca o reţea inteligentă (IN - Intelligent
Network). Reţelele de radiocomunicaţii mobile numerice, din care face parte şi
GSM ca standard european, dispunand de o mare varietate de mesaje de
semnalizare, simplifică şi imbunătăţesc funcţiile legate de mobilitate. Aceasta se
realizează prin procedeele de localizare şi inregistrare automată in reţea.
GSM oferă în primul rând calitate maximă a convorbirilor si transmisiilor
de date, şi, mai mult decât atât, oferă posibilitatea folosirii aceluiaşi telefon
mobil (cu aceeasi cartela SIM, şi implicit acelaşi numar) şi în alte retele, pe tot
globul (roaming), astfel că utilizatorul poate fi găsit chiar dacă nu se află în ţară.
Reţeaua GSM propriu-zisă se constituie din celule telefonice. Fiecărei celule
îi corespunde o anumită antenă (staţie de bază), amplasată pe turnuri sau clădiri
înalte, pentru a se evita accesul într-o apropiere imediata a acestora, al
persoanelor publice.
Astfel, dacă un anumit telefon efectuează o convorbire, aflându-se în
mişcare el poate trece de la o celulă la alta; zonele de acoperire ale acestor celule
se întrepătrund, tocmai pentru a se asigura o calitate superioara a convorbirii,
fără bruiaje sau întreruperi, cauzate de lipsa de semnal.
În viitor se urmăreşte înlocuirea sistemului GSM 900 cu cel pe 1800
MHz, sau chiar 1900 MHz, deoarece puterea acestora fiind mai mare, zonele în
care nu există semnal (prin sistemul GSM 900), vor deveni utilizabile (lifturi,
beciuri, subsoluri).
2SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
Rețeaua GSM este formata din mai multe sute de amplasamente de celule,
dispuse suprapus una peste cealalta, in asa fel incat sa rezulte o acoperire cu
radio-emisie continua, neintrerupta. Pe parcursul convorbirii, terminalul GSM se
conecteaza prin unde radio la statia radio plasata in zona in care se gaseste
abonatul. La trecerea dintr-o celula intr-alta, apelul este trimis fara ca utilizatorul
sa realizeze procesul de trecere de pe un canal intr-altul. Statia radio are o raza
de acoperire ce poate varia de la cel putin 1 km, daca este vorba de o zona
urbana, pana la cel mult 30 de km in altfel de zone. Reteaua GSM este compusa
din trei parti principale, statia mobila (MS), statia baza de emisie - receptie
(BTS) care controleaza conectarea cu statia mobila, statia baza de control (BSC)
care controleaza statia baza de emisie - receptie si oficiul central de schimbare
(MSC).
Reţelele de generaţia întîi posedau celule mari (de ordinul a 50 km raza),
în centrul cărora se situa o staţie de bază (antena de emisie). La început, acest
sistem aloca o bandă de frevenţă de tip static fiecărui utilizator, chiar dacă acesta
nici nu avea nevoie de ea la un moment oarecare. Deci, sistemul permitea
furnizarea serviciului la un număr de utilizatori numeric egal cu numărul
benzilor de frecvenţă disponibile. Prima ameliorare a constat în faptul că banda
de frecvenţă era alocată utilizatorului doar în momentul cînd acesta avea nevoie
de ea. Astfel, a fost posibilă mărirea numărului de utilizatori pe baza principiului
că nu toţi telefonează în acelaşi moment de timp. Totuşi, acest sistem necesita
staţii mobile cu o putere de emisie importantă (aproximativ de 8 W) şi deci şi
aparate mobile de talie şi greutate respectivă.
3SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
1. RȚEAUA DE COMUNICAȚII MOBILE
1.1 Arhitectura reţelei GSM 900
Arătată în figura 3, arhitectura reţelei GSM 900 cuprinde următoarele
subsisteme ale reţelei GSM:
a) subsistemul de comutare, cunoscut şi sub denumirea de subsistemul reţea
(NSS - Network and Switching Sub-system),
b) subsistemul radio (RSS - Radio Sub-system),
c) subsistemul de exploatare şi întreţinere (OMS - Operation and
Maintenance Sub-system).
Fiecare subsistem este format din mai multe elemente conectate între ele prin
diverse interfeţe. Astfel, subsistemul de exploatare şi întreţinere este format din
unul sau mai multe centre de exploatare şi întreţinere (OMC), conectate la un
centru de administrare al reţelei (NMC - Network Management Center).
Subsistemul reţea (NSS) are în compunere: centrala pentru abonaţi mobili
MSC, centrul de verificare a autenticitătii (sau centrul de autentificare) AUC
(Authentication Center), baza de date primară a abonaţilor mobili (HLR), baza
4SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
de date temporară a abonaţilor mobili în vizită (VLR), baza de date pentru
identificarea echipamentelor (EIR), module de eliminare a ecoului telefonic (EC
- Echo Canceller), module pentru integrarea de funcţii cu alte reţele (IWF -Inter
Working Function), transcodoare (XC). Acest subsistem asigură comunicaţia
între: staţiile de bază, centrala pentru abonaţi mobili (MSC) şi centralele
aparţinând reţelei telefonice publice comutate.
Subsistemul radio (RSS) grupează: sistemul staţiilor de bază şi al
echipamentelor mobile. Fiecare staţie de bază, este constituită din: echipamentul
radio de emisie-recepţie al staţiei de bază (BTS - Base Transceiver System) şi
echipamentul de comandă/control (BSC - Base Station Controller) al acestora.
Prin echipament mobil se înţelege ansamblul format dintr-un terminal mobil,
adaptoare, echipamente terminale şi un modul de identitate al abonatului (SIM).
Din subsistemul radio fac parte echipamentele mobile şi sistemul staţiilor de
bază. Comunicaţia între ele se face prin interfaţă radio.
Un subsistem de staţii de bază (BSS) este o combinaţie de echipamente
numerice şi de radiofrecvenţă realizat cu scopul de a asigura conectarea
canalelor radio (interfaţa radio) şi liniilor terestre (interfaţa terestră). Prin BSS se
înţelege ansamblul format dintr-un controlor al staţiilor de bază (BSC) şi
echipamentele de emisie/recepţie (BTS) controlate de acesta. Componentele
acestui sistem pot fi amplasate sau nu în acelaşi loc. Legătura dintre centrală şi
subsistemul staţiilor de bază se face prin linii PCM de 2Mb/s (interfaţa A)
folosind sistemul de semnalizare SS7. Formatul mesajelor de semnalizare este
detaliat în recomandările ETSI/TC GSM 08.xx. Standardizarea protocolului
permite utilizarea de echipamente produse de fabricanţi diferiţi, cu condiţia ca
acestea să fie compatibile la nivel de interfaţă.
Comunicaţia prin interfaţa radio, la nivel fizic, se face folosind modulaţia
numerică GMSK şi o metodă de acces multiplu cu diviziune în timp (TDMA).
BTS are funcţii legate de comunicaţia radio: modulare, demodulare,
egalizare, codare de canal etc. BTS administrează întreg nivelul fizic:
multiplexare TDMA, salt de frecvenţă, secretizare etc., şi realizează toate
5SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
măsurările necesare pentru a controla calitatea unei comunicaţii în curs de
desfăşurare. Rezultatele măsurărilor sunt transmise la controlorul staţiei de bază.
În cadrul nivelului de comunicaţie de date, BTS se ocupă de semnalizarea între
mobil şi infrastructură (LAPDm - Link Acces Protocol for the Dm Channel) ca
şi de legătura de date cu BSC (LAPD - Link Acces Protocol for the D Channel).
BTS conţine câte o unitate emisie-recepţie distinctă pentru fiecare canal
radio alocat. Capacitatea maximă a unui BTS este de 16 purtătoare. O
configuraţie uzuală pentru o zonă urbană are 4 purtătoare, permiţând în jur de 28
de conexiuni simultan. Mai multe BTS se pot conecta în serie folosind o
interfaţă PCM standard de 2 Mbs.
Echipamentul inteligent al BTS numit şi controlor care răspunde de:
- administrarea canalelor radio din subordine,
- analizarea rezultatelor măsurărilor făcute de către staţia de bază şi staţia
mobilă pentru a controla puterea lor de emisie şi a lua decizia asupra necesităţii
procesului de transfer;
- transferul mesajelor de control între staţia mobilă şi centrală prin intermediul
staţiei de bază.
Canalele de control şi de comunicaţie sunt totdeauna sub controlul BSC.
Cu toate acestea, o serie de mesaje de semnalizare, asociate unei conexiuni
stabilite, nu sunt afectate, în mod direct, de BSC. Pentru acestea controlorul este
transparent, un simplu releu de transfer. Nu există o alocare fixă a canalelor
radio utilizate de staţia de bază la circuitele telefonice terestre care ajung la
controlorul acesteia. Dacă selectarea unui canal radio cade în sarcina
controlorului, selectarea liniei terestre este realizată de centrală; cele două
circuite sunt conectate în matricea de comutare din controlorul staţiei de bază.
GSM este un sistem de telefonie celulară cu inteligenţă distribuită în
sensul că nu toate activităţile sunt coordonate de centrala abonaţilor mobili.
Matricea de comutare proprie controlorului staţiilor de bază permite transferul
(pe durata convorbirii) între două echipamente de emisie/recepţie din subordine,
fără a implica centrala.
6SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
Legătura dintre controlor şi BTS se face printr-o interfaţă PCM de 2 MBs
sub protocolul LAPD (protocol de acces pentru canalul D). Mai multe BTS se
conectează la controlor fie înlănţuit fie în stea (figura 4). Controlorul se poate
amplasa în acelaşi loc cu unul dintre echipamentele de emisie-recepţie (BTS)
din subordine. De la caz la caz, amplasamentul unei staţii de bază poate avea un
singur BTS (configuraţie specifică zonelor rurale, folosind o antenă
omnidirecţională) sau mai multe (configuraţie specifică zonelor urbane sau
autostrăzilor, folosind o antenă directivă).
MSC (Centrala pentru abonaţi mobili) realizează interfaţa dintre reţeaua
telefonică publică (PSTN) şi sistemul staţiilor de bază al reţelei celulare fiind, în
acelaşi timp, centrală de comutaţie pentru apelurile cu originea şi destinaţia în
reţeaua de comunicatii mobile. O reţea are de obicei mai multe centrale dintre
care, acelea care asigură interfaţa către PSTN sau ISDN, realizează şi funcţia de
7SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
poartă de interconectare (GMSC). Această funcţie o poate avea, în principiu,
orice MSC, ea fiind activată la începutul unui apel din reţeaua fixă către reţeaua
mobilă.
Ca şi în cazul reţelelor telefonice publice comutate, MSC supraveghează
stabilirea apelurilor şi procedurile de rutare. Alte funcţii de control specifice
sunt:
conversia numerotării şi rutarea apelurilor, alocarea trunchiurilor de ieşire,
funcţii legate de taxare, calcularea statisticilor etc. Funcţii tipice pentru reţeaua
celulară sunt:
- menţinerea unei liste cu abonaţii angajaţi în comunicaţie,
- asigurarea unor proceduri de protecţie contra utilizatorilor neînregistraţi
folosind funcţii ca: verificarea identităţii abonatului şi secretizarea comunicaţiei
de date,
- iniţierea şi supravegherea procedurilor de localizare şi transfer (cu excepţia
celor care se încheie la nivelul sistemului staţiilor de bază).
Funcţiile de înregistrare şi reactualizare a localizării (folosind informaţiile
de localizare transmise de staţiile mobile) permit realizarea automată a
comunicaţiilor care au ca destinaţie o staţie mobilă. Un ansamblu MSC-VLR
poate prelua mai multe zeci de mii de abonaţi mobili în cazul unui trafic mediu
pe abonat de 0,025 Erlang.
1.2 Organizarea canalelor radio
În GSM 900, accesul multiplu are la bază o structură TDMA implementată
pe mai multe canale radio (TDMA/FDMA). Sistemul GSM 900 are alocat un
domeniu de frecvenţă de 25 MHz în care se constituie 124 de canale radio cu o
bandă de 200 kHz fiecare. Fiecare canal radio, având o altă frecvenţă purtătoare,
este utilizat de 8 abonaţi folosind metoda de acces multiplu cu diviziune în timp
(TDMA). Fiecare abonat are acces la canalul radio pe durata unui segment de
timp (TS). Astfel, în reţeaua GSM, un canal fizic este reprezentat de o pereche (
fp,TSk ), 1 < p 124, 0 < k < 7. GSM 900 prevede posibilitatea de a lucra cu doi
8SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
abonaţi într-un segment de timp, odată cu introducerea codoarelor vocale cu
debit binar redus la jumătate.
Un cadru este format din 8 segmente de timp şi are o durata de 4,615 ms
(figura 5). Fiecare canal fizic este alocat fie unui canal de trafic (TCH -Traffic
Channel) fie unui canal de semnalizare/control. În ambele cazuri se realizează o
comunicaţie de date sub formă de pachete. Durata unui segment de timp este de
0,577 ms. În figura 10.14 sunt prezentate structurile principalelor tipuri de
pachete de date transmise într-un canal temporal elementar. Pentru a elimina
suprapunerea peste canalul temporal următor, datorită timpului de propagare, în
cazul unei celule cu raza de 35 km, pachelul de acces este mai scurt cu durata
corespunzătoare a 68,25 biţi.
Cadrele sunt, la rândul lor, organizate în multicadre formate din 26 cadre şi
având o durată de 120 ms. Un supercadru este format din 51 multicadre de trafic
sau 26 multicadre de control. Un hipercadru este constituit din 2048 super-cadre,
ceea ce înseamnâ 2715648 cadre.
Durata unui hipercadru este 3h28’53,76”. Pentru organizarea informaţiei
transmise, GSM 900 defineşte diverse intervale de timp începând de la 0,9 S
(un sfert din durata unui bit, valoare care apare în stabilirea intervalul de gardă
corespunzător unui cadru) până la aproximativ 3 ore (durata unui hipercadru).
În canalele fizice constituite ca mai sus sunt instalate canale logice care pot
fi împărţite în canale de trafic (TCH) şi canale de semnalizare/control. Folosind
aceste canale, nivelul fizic realizează transmiterea informaţiei şi susţine celelalte
niveluri.
Principala funcţie a canalelor de semnalizare şi control este de a transfera
informaţiile de semnalizare. Aceste canale sunt divizate în trei categorii:
- canale folosite de mai mulţi utilizatori:
• canale de difuzare de informaţii (BCCH - Broadcast Control Channel);
• canale comune de control (CCCH - Common Control Channel);
- canale de control dedicate unui utilizator, asociate pe o durată de timp finită
acestuia.
9SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
Fig. 5 Structura TDMA pentru GSM 900.
Canalele de trafic sunt folosite exclusiv pentru comunicaţia propriu-zisă,
prin ele transmiţându-se două tipuri de informaţii: voce sau date. Canalele de
trafic, la rândul lor, pot fi:
- de viteză maximă (TCH/F), viteză binară de 22,8 kb/s,
- de viteza redusă la jumătate (TCH/H), viteza binară de 11,4 kb/s.
10SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
Tabelul 1 Canalele logice folosite în GSM
Canale logice
Canale TCH duplex Canale de control şi semnalizare (S)
Vocale(cu FEC)
Date(cu
FEC)
BCCH(BS
MT)
CCCH USCCH (BSMT)
ACCH (BSMT)
0 1 2 3 4 5TCH/F
22,8 kb/sTCH/
F9.6 TCH/F4.8 TCH/F2,4 22,8 kb/s
FCCH PCH(BSM
T)
SDCCH/4 (cu4
subcanale)
Rapide FACCH/F FACCH/H
TCH/H 11,4kb/s
TCH/H4.8
TCH/H2,4 11,4kb/s
SCH RACH (MTBS)
SDCCH/8 (cu 8
subcanale)
Lente SACCH/TF, SACCH/TH SACCH/C4, SACCH/C8
BCCH AGCH (BSMT)
Un canal fizic preia fie un singur canal TCH/F fie două canale TCH/H. În
primul caz, canalul de trafic ocupă un canal temporal, cadru de cadru. În cel de-
al doilea caz, cele două canale de trafic sunt instalate în acelaşi canal temporal
dar îl folosesc în mod alternativ, în cadrele impare unul iar în cadrele pare
celălalt.
GSM 900 prezintă o mare varietate de canale de trafic, de viteză maximă sau
redusă, pentru comunicaţie vocală sau de date. În tabelul 2 acestea sunt notate
prin TCH/, unde litera indică tipul de canal, fiind înlocuită cu F sau H, iar
indică tipul de comunicaţie prin canal: S în cazul comunicaţiei vocale, sau una
dintre valorile 9,6, 4,8 sau 2,4 kb/s, în cazul comunicaţiei de date.
1.3 Clasificarea canalelor logice
Subsistemul radio asigură un anumit număr de canale logice care pot fi
impărţite in canale de trafic (TCH) şi canale de semnalizare/control. Folosind
aceste canale, nivelul fizic realizează transmiterea informaţiei şi susţine celelalte
nivele.
11SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
Canalele logice sunt
- dedicate (rezervat unei singure MS);
- nondedicate (comune), care este utilizat de mai multe MS.
Tabel .2 Tipurile de canale logice
12SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
1.3.1 Canale de trafic
Canalele de trafic sunt folosite exclusiv pentru comunicaţia propriuzisă,
prin ele transmiţandu-se două tipuri de informaţii: voce sau date.
Canalele de trafic, la randul lor, pot fi:
- de viteză maximă (TCH/F), viteză binară de 22,8 kb/s,
- de viteza redusă la jumătate (TCH/H), viteza binară de 11,4 kb/s.
Un canal fizic preia fie un singur canal TCH/F fie două canale TCH/H. In
primul caz, canalul de trafic ocupă un canal temporal, cadru de cadru. In cel de
al doilea caz, cele două canale de trafic sunt instalate in acelaşi canal temporal
dar il folosesc in mod alternativ, in cadrele impare unul iar in cadrele pare
celălalt. GSM prezintă o mare varietate de canale de trafic, de viteză maximă
sau redusă, pentru comunicaţie vocală sau de date.
Pe baza primului canal logic TCH/F pot fi formate canale de comunicaţie
de următoarele tipuri:
1. TCH/FS (Full rate traffic channel for speach) - canal pentru transmiterea
vocii cu viteza deplină;
2. TCH/F 9,6 (Full rate traffic channel for 9,6 kbiţi/s user data) - canal
pentru transmiterea datelor cu viteza deplină de 9,6 kbiţi/s.;
3. TCH/F 4,8 (Full rate traffic channel for 4,8 kbiţi/s user data) - canal
pentru transmiterea datelor cu viteza deplină de 4,8 kbiţi/s.;
4. TCH/F 2,4 (Full rate traffic channel for 2,4 kbiţi/s user data) - canal
pentru transmiterea datelor cu viteza deplină de 2,4 kbiţi/s.
Pe baza la al doilea canal logic TCH/H pot fi formate canale de
comunicaţie de următoarele tipuri:
1. TCH/HS (Half rate traffic channel for speach) - canal pentru transmiterea
vocii cu o viteză redusă pe jumătate;
2. TCH/H 4,8 (Half rate traffic channel for 4,8 kbiţi/s user data) - canal
pentru transmiterea vocii cu o viteză redusă pe jumătate de 4,8 kbiţi/s.;
13SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
3. TCH/H 2,4 (Half rate traffic channel for 2,4 kbiţi/s user data) - canal
pentru transmiterea vocii cu o viteză redusă pe jumătate de 2,4 kbiţi/s.;
1.3.2 Canale de semanalizare/control
Principala funcţie a canalelor de semnalizare şi control este de a transfera
informaţiile de semnalizare. Aceste canale sunt divizate in trei categorii:
- canale de difuziune (BCCH - Broadcast Control Channel),
- canale comune de control (CCCH - Common Control Channel, canale
folosite
de mai mulţi utilizatori)
- canale de control dedicate unui utilizator, asociate pe o durată de timp
finită
unui singur utilizator.
1.3.3 Canalele de control de tip BCCH
Canalele de control de tip BCCH sunt folosite in faza anterioară stabilirii
unei conexiuni de comunicaţie. Ele sunt canale unidirecţionale staţii de
bază→staţie mobilă. Din această categorie fac parte următoarele canale logice:
- de difuziune la nivelul celulei (BCCH),
- de corecţie a frecvenţei (FCCH - Frequency Correction Channel)
- de sincronizare (SCH - Synchronization Channel).
Canalul logic BCCH este folosit pentru a transmite către toţi abonaţii
mobili informaţii generale de sistem referitoare la celula in care se află staţia
mobilă şi celulele invecinate (maxim 16). Aceste informaţii sunt folosite in
procesul de selecţie a celulei, sau pentru a cunoaşte configuraţia canalelor de
control din celula curentă.
Canalul logic FCCH este folosit pentru corecţia de frecvenţă astfel incat
staţia mobilă să fie acordată corect pe frecvenţa purtătoare a staţiei de bază.
14SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
Informaţia transmisă prin FCCH este echivalentă cu o purtătoare nemodulată
decalată cu o valoare fixă faţă de frecvenţa nominală a purtătoarei utilizate.
Prin canalul logic SCH se transmit: numărul cadrului (FN) şi codul de
identi-ficare al staţiei de bază (BSIC). Aceste informaţii fac posibilă
sincronizarea de cadru la nivelul staţiei mobile şi identificarea staţiei de bază.
1.3.4 Canalele comune de control
Canalele comune de control (CCCH) sunt folosite de toţi utilizatorii in
faza de ac
ces. Aceste canale sunt bidirecţionale şi permit realizarea a două tipuri
distincte funcţii: paging şi acces. Funcţia de paging este folosită pentru apelurile
din reţea destinate
unei staţii mobile iar funcţia de acces este folosită pentru apelurile iniţiate de
o staţie mobilă. Din categoria CCCH fac parte:
- canalele logice de paging (PCH - Paging Channel) care utilizează numai
sensul staţie de bază→staţie mobilă al unui canal radio duplex;
- canalele logice de acces aleator (RACH - Random Acces Channel)
- canalele logice de confirmare a accesului (AGCH-Acces Grant
Channel);
Ultimele două tipuri de canale logice sunt instalate fiecare pe un sens al unui
canal radio duplex. Sensul staţie mobilă→staţie de bază este folosit de RACH
cand staţia mobilă solicită un canal dedicat de semnalizare. Deoarece solicitarea
este permisă la orice moment de timp, accesul are un caracter aleator pentru
reţea. Sensul staţie de bază→staţie mobilă este folosit de AGCH, confirmarea
accesului fiind succedată de alocarea unui canal de semnalizare dedicat.
Comunicaţia prin aceste canale nu prevede confirmare. Pe un canal GSM fizic
se poate instala un canal comun de control, acesta fiind folosit fie pentru funcţia
de paging fie pentru funcţia de acces aleator. Evident, pe sensul staţie de
15SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
bază→staţie mobilă nu se vor transmite simultan mesaje de paging şi de
confirmare a accesului.
1.3. 5 Canalele de control dedicate
Canalele de control dedicate pot fi:
- autonome (SDCCH - Standalone Dedicated Channel)
- asociate unui canal dat (ACCH - Associate Control Channel).
Ambele tipuri sunt bidirecţionale.
La randul lor, canalele autonome se clasifică după numărul de subcanale
in:
- canale cu 4 (SDCCH/4) subcanale,
- canale cu 8 (SDCCH/8) subcanale.
Canalele de control autonome sunt folosite in procesul de stabilire a unui
canal de comunicaţie in conformitate cu serviciul solicitat de utilizator. Această
activitate include interogarea staţiei mobile cu privire la serviciul cerut,
verificarea disponibilităţilor de la staţia de bază şi, in final, alocarea unui canal
de trafic.
Se deosibesc două tipuri de ACCH:
1. FACCH (Fast Associated Control Channel) - canal de dirijare asociat
rapid; se utilizează pentru transmiterea comenzilor în timpul trecerii staţiei
mobile dintr-o celulă în alta, adică transmiterea prin estafetă a staţiei mobile;
2. SACCH (Slow Associated Control Channel) - canal de dirijare asociat
lent; în sensul "jos" transmite comenzi de instalare nivelului de intrare a puterii
emiţătorului staţiei mobile. În sensul "sus" staţia mobilă transmite date privind
nivelul puterii de ieşire instalat, măsurat de receptor a nivelului radiosemnalului,
şi calităţile lui.
16SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
1.4 Parametri, caracteristici şi protocoale
Standardul GSM 900 prevede ca telefonul mobil GSM să ocupe 2 benzi de
frecvenţă în jurul valorii de 900 MHz:
- Banda de frecvenţă 890 – 915 MHz, pentru comunicaţiile ascendente
(de la mobil spre staţia de bază);
- Banda de frecvenţă 935 – 960 MHz, pentru comunicaţiile descendente
(de la staţia de bază spre mobil).
Deoarece fiecare canal frecvenţial utilizează pentru o comunicaţie o
lărgime a benzii de frecvenţă de 200 kHz, este posibil de a utiliza 124 de canale
frecvenţiale, ce pot fi împărţite între diferiţi operatori. Însă, deoarece numărul de
utilizatori era în continuă creştere, s-a decis atribuirea unei benzi suplimentare în
jurul valorii de 1800 MHz. Acesta este sistemul GSM 1800 sau DCS 1800
(Digital Communication System), a cărui caracteristici sunt cuazi indentice cu
cele ale GSM 900 în ceea ce priveşte protocoalele şi serviciile.
În continuare, în tabelul 2 sunt prezentate principalele caracteristici ale
GSM 900 şi DCS 1800 în comparaţie.
Tabelul 2 Comparaţie între sistemele GSM 900 şi DCS 1800
GSM 900 DCS 1800
Banda de frecvenţă (↑)Banda de frecvenţă (↓)
890,2 – 915 MHz935,2 – 960 MHz
1710 – 1785 MHz1805 – 1880 MHz
Numărul de intervale de timp pe cadru (TDMA)
8 8
Debit total pe un canal 271 kb/s 271 kb/sDebitul parolei 13 kb/s 13 kb/s
Debitul maximal de date
12 kb/s 12 kb/s
Tehnici de multiplexare Multiplexare frecvenţială şi temporală
Multiplexare frecvenţială şi temporală
Raza celulelor 0,3 – 30 km 0,1 – 4 kmPuterea terminalelor 2 – 8 W 0,25 – 1 W
Sensibilitatea terminalelor
-102 dB
Sensibilitatea staţiei de bază
-104 dB
În figura 6 sunt reprezentate protocoalele GSM 900 a diferitelor elemente
de reţea. La nivel aplicativ se disting următoarele protocoale care, la nivelul
17SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
diferitelor elemente de reţea, fac legătura mobilului cu un centru de comunicaţie
(MSC):
- Protocolul Call Control (CC) este responsabil de apeluri (stabilirea
legăturii, finisarea şi supervizarea);
- Protocolul Short Message Service (SMS) este responsabil de
posibilitatea trimiterii unui mesaj de 160 caractere de 7 biţi, andică 140
byte;
- Protocolul Supplementary Service (SS) este responsabil de servicii
complementare. Lista acestor servicii este lungă, însă se poate de
enumerat cele mai importante: Calling Line Identification Presentation
(CLIP), Calling Line Identification Restriction (CLIR), Call
Forwarding Unconditional (CFU).
- Protocolul Mobility Management (MM) este responsabil de
identificare, autentificare în reţea şi localizarea unui terminal. Această
aplicaţie se găseşte în subreţeaua de comutare (NSS) şi în mobil,
deoarece ei trebuie ambii să cunoască poziţia mobilului în reţea.
- Protocolul Radio Resource management (RR) se ocupă de legătura
radio. El interconectează un BTS şi un BSC.
Primele trei protocoale aplicative (CC, SMS şi SS) sunt implementate doar în terminalele mobile şi în comutatoare; mesajele lor călătoresc transparent prin BSC şi BTS.
Fig. 6 Protocoale în subsistemele reţei GSM 900
18SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
Să caracterizăm pe scurt şi cele 3 interfeţe prezentate în figura 6, care fac
legătura dintre BSC şi respectiv, staţia de bază (interfaţa A-bis), comutatorul
(interfaţa A) şi centrul de exploatare şi menţinere (interfaţa X25).
Pentru interfaţa A-bis, stratul fizic este definit de legătură PCM de 2
Mbit/s (recomandarea seriei G a ITU) şi stratul legătură de date este format din
protocolul Link Access Protocol D-channel (LAPD).
Deoarece canalul de legătură PCM are un debit unitar de 64 kbit/s şi că
debitul prin canalul radio GSM este de 13 kbit/s, trebuie de adaptat debitul.
Această funcţie se numeşte transcodare şi este realizată de o unitate numită
Transcoding Rate and Adaptation Unit (TRAU). Două soluţii tehnice sunt
posibile şi întîlnite în reţelele GSM 900:
- A multiplexa 4 canale de 13 kbit/s pentru a produce unul singur de 64
kbit/s.
- A face trecerea debitului fiecărui canal la 64 kbit/s.
Avantajul primei soluţii este de a diminua debitul între staţia de bază şi
BSC, unde traficul este foarte concentrat. Avantajul celei de a doua soluţie este
în a banaliza echipamentul sistemului, aducîndu-l în întregime la 64 kbit/s.
Deseori, a doua soluţie este utilizată la nivel de comutatoare, iar prima la nivel
de BSC.
Pentru interfaţa A stratul fizic este definit, de asemenea, de o legătură
PCM de 2 Mbit/s, însă pentru stratul legătură de date este utilizat protocolul
CCITT nr. 7.
Interfaţa X25 realizează legătura între BSC şi Centrul de exploatare şi
menţinere (OMC). Interfaţa dată posedă structura celor 7 nivele ale modelului
OSI.
1.5 Tipologia pachetelor
Fiecare cadru este format dintr-un număr oarecare de biţi. Aceşti biţi
sunt organizaţi după o structură care diferă în dependenţă de protocolul aplicativ
a fiecărui slot, însă şi de starea intermediară a protocolului considerat.
19SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
Durata unui pachet (0,577 ms) corespunde emisiei a 156,25 bit, deci 114
bit de mesaj “net”. Admiţînd că slot-urile se succes fără întrerupere, un simplu
calcul arată că debitul maxim este de 270 kbit/s. În practică, debitul
maxim util (în mod full-rate) nu depăşeşte 13 kbit/s, din cauza biţilor necesari
corecţiei erorilor. Pentru transmisiunea datelor această limită descreşte chiar şi
pînă la 9,6 kbit/s, graţie supraprotecţiei necesare garanţiei unui procentaj de erori
admisibile.
Norma defineşte 5 tipuri de pachete funcţionale, numite burst-uri în
terminologia GSM:
- Burst de acces, care sunt transmise de telefoanele mobile atunci cînd
acestea vor să intre în contact cu reţeaua;
- Burst de sincronizare, care conţin informaţii asupra localizării şi
frecvenţelor utilizate;
- Burst normal, care transportă mesajele;
- Burst de corecţie de frecvenţă;
- Burst dummy packet, care sunt plasaţi în spaţii vide şi datele nu trebuie
să fie trimise.
Toate tipurile de burst-uri au o forma similară. Ei sunt formaţi din:
- biţi de antet (tail bit, TB), necesari sincronizării. Ei corespund
întotdeauna codului 000 (excepţie fac burst de acces);
- 148 biţi utili, a căror format depinde de tipul burst-ului;
- biţi finali, numiţi de asemenea tail bit, terminaţi de o perioadă de timp
de gardă necesară emitorului pentru a reduce puterea sa de 70 dB. Ea
serveşte şi pentru compensarea duratei de transmisie, care este
variabilă pentru recepţia de la un pachet la altul, dacă mobilul s-a
mişcat.
Structura celor 5 tipuri de burst este prezentată în figura 7.
Burst-ul de acces este emis pe un canal dedicat, atunci cînd ea doreşte să
intre în contact cu reţeaua, fie pentru stabilirea unei legături, fie pentru un
handover. El este mai scurt decît celelalte 4 tipuri, deoarece conţine numai 77
20SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
biţi (41 de sincronizare şi 36 de informaţie). Timpul său de gardă este de 68,25
biţi, adică 0,252 ms. Acest timp de gardă permite de a ţine cont de celulele mari
şi de a stabili o comunicare cu un mobil distant pînă la 35 km.
Fig. 7 Structura a 5 tipuri de burst definiţi în standardul GSM 900
Pentru burst-ul de sincronizare, 78 biţi de informaţie sunt vehiculaţi de
staţiile mobile. Aceşti biţi conţin informaţii asupra frecvenţelor ce pot fi utilizate
şi a localizării (identitatea staţiei de bază, a zonei, a celulei).
Burst-ul normal transportă 2*57=114 biţi de informaţie separată de 26
biţi, care este o secvenţă destinată reglării parametrilor de recepţie.
Burst-ul corecţiei de frecvenţă are un fromat mai simplu. Staţia de bază
transmite 142 biţi de date, care servesc în a preveni interferenţele posibile cu
frecvenţele vecine.
Atunci cînd un telefon mobil este conectat, terminalul testează nivelul
puterii frecvenţelor celulelor apropiate, pentru a determina staţia de bază la care
aceste trebuie să fie atribuit. Dummy burst este, deci, o secvenţă predefinită,
21SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
care serveşte ca etalon de putere. El este, de asemenea, utilizat pentru a forţa o
decizie de handover.
1.6 Adresarea şi rutarea apelurilor
Numărul MSISDN (Numărul ISDN al abonatului mobil) este folosit
pentru rutarea apelurilor în reţelele PSTN/ISDN. Detalii legate de cerinţele de
rutare în GSM sunt specificate în recomandarea 03.04.
Sunt posibile următoarele cazuri: apeluri naţionale din reţeaua fixă, apeluri
internaţionale din reţeaua fixă, apeluri naţionale din interiorul reţelei mobile,
adresarea altor componente din reţeaua mobilă.
1.6.1 Apeluri naţionale din reţeaua fixă
În figura 8 este prezentat schimbul de informaţii între entităţile reţelei
GSM, prin reţeaua de semnalizare, pentru a ruta apelul către abonatul mobil
chemat. Se pot remarca următoarele etape:
- Numărul MSISDN este format de către abonatul chemător din exteriorul
reţelei mobile. 0 centrală locală sau de tranzit rutează apelul destinat unui mobil
către cea mai apropiată centrală pentru abonaţi mobili, care va îndeplini funcţia
de GMSC (la nivel naţional) sau, către centrala (naţională) pentru abonaţi mobili
care are funcţia de poartă de acces. În această fază se foloseşte codul de
destinaţie la nivel naţional (NDC).
- GMSC interoghează HLR (de înregistrare al staţiei mobile) pentru a
afla centrala către care să fie rutat apelul, adică centrala în aria căreia se află
abonatul mobil la momentul respectiv.
- HLR traduce MSISDN în numărul IMSI; cu acesta este interogat VLR,
în a cărui arie de localizare se află staţia mobilă, în vederea obţinerii numărului
flotant (MSRN).
- VLR curent atribuie abonatului numărul flotant de rutare (MSRN) pe
care-1 transmite către HLR.
- HLR transmite numărul flotant către centrala-poartă.
- Centrala-poartă rutează apelul către centrala vizitată, procedând ca în
22SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
cazul unui apel telefonic normal către un abonat cu numărul MSRN.
- Centrala vizitată apelează staţia mobilă folosind TMSI alocat în
momentul reactualizării ariei de localizare sau în momentul înregistrării în reţea
pentru o nouă sesiune de comunicaţie.
1.6.2 Apeluri internaţionale din reţeaua fixă
Apelurile cu prefix internaţional, primite de o centrală locală sau de
tranzit, sunt dirijate către cel mai apropiat centru de comutaţie internaţională
(ISC). Pe baza NDC acesta recunoaşte că este un apel către o reţea de
comunicaţii mobile şi, dacă poate interoga HLR (are funcţii de semnalizare cu
HLR), obţine numărul flotant al staţiei mobile, MSRN. Cu ajutorul acestuia
apelul este rutat către centrala vizitată de abonatul mobil apelat. În caz contrar,
apelul este rutat către centrul de comutare internaţional propriu al reţelei de
comunicaţii mobile de origine a abonatului mobil apelat.
1.6.3 Apeluri naţionale din interiorul reţelei mobile
Dacă o centrală pentru abonaţi mobili (MSC) recepţionează un apel
destinat unui abonat mobil, aceasta va interoga HLR de origine al abonatului
apelat pentru a obţine MSRN, folosit în continuare după cum s-a mai arătat.
23SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
1.6.4 Adresarea altor componente ale reţelei mobile
Alte componente ale unei reţele celulare mobile care pot fi adresate pentru
rutarea diferitelor mesaje de semnalizare sunt centrala de comutare pentru
abonaţi mobili (MSC) şi registrele de localizare (HLR şi VLR). Dacă aceste
elemente sunt adresate din interiorul aceleiaşi reţele celulare, atunci se pot folosi
codurile punctuale (scurte) ale SS7. Altfel, pentru rutarea între reţele celulare,
sunt necesare titluri globale (GT) obţinute, de exemplu, din codul ţării
abonatului mobil (MCC) şi NDC.
1.7 Servicii
De le început, proiectanţii GSM au căutat să asigure compatibilitatea
reţelor GSM şi ISDN în dependenţă de serviciile oferite. În conformitate cu
definiţiile ITU-T (International Telecommunication Union – Telecommunication
Standardization Sector), reţeaua GSM 900 poate oferi următoarele tipuri de
servicii:
- servicii de transport de informaţii (bearer services);
- servicii de comunicaţii (teleservices);
- servicii suplimentare (supplementarz services).
Cînd în 1991 au apărut primele reţele GSM 900, totul se axa pe oferirea
de servicii „voice” la nivel înalt, în comparaţie cu sistemul celular analog
existent atunci. Dar, chiar de la începuturi tehnologia GSM oferea cîteva servicii
noi, care au atras imediat atenţia unei anumite categorii de utilizatori. Cele mai
semnificative inovaţii au fost: posibilitatea de criptare a informaţiei şi serviciul
de roaming în Europa. Aceasta înseamnă că, spre deosebire de reţelele fixe, în
care terminalul abonatului este legat la oficiul central prin cabluri, abonatul
reţelei GSM poate circula atît în interiorul acestei reţeli, cît şi în afara hotarelor
ţării.
Pentru a apela un abonat al reţelei mobile este nevoie de a forma
numărul, numit număr al abonatului reţelei digitale mobile cu cu integrare de
servicii. Acest număr conţine codul ţării şi codul naţional de destinaţie, care
24SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
indentifică operatorul care furnizează serviciile. Primele cîteva cifre identifică
Home Location Register (HLR) a abonatului în reţeaua de comunicaţii mobile.
Apelul de intrare a abonatului reţelei de telefonie mobilă este trimis
pentru prelucrare porţii de acces GSMC (Gateway SMC). În principal, GSMC
este un comutator care solicită HLR abonaatului datele necesare şi de dirijare, şi
de aceea conţine tabelul de legătură a numerelor MSISDN cu HLR
corespunzătoare. Numărul roaming a staţiei mobile MSRN (Mobile Station
Roaming Number) defineşte complet traseul, se referă la planul de numerotare
geografică şi nu este în nici un fel legat cu abonaţii. În acelaşi timp, în regiunea
de bază a serviciilor vocale, GSM a propus 2 grupuri de servicii noi:
redirecţionarea şi interzicerea de apeluri.
Cea mai cunoscută ramură a activităţii GSM este telefonia. Deoarece
GSM 900 este în esenţă un sistem digital de transfer de date, vocea este
codificată şi este transmisă sub forma unui flux digital. Un alt exemplu de
serviciu este asistenţa de urganţă (numerele serviciilor de urgenţă pot fi apelate
gratuit). În plus, există o varietate de servicii de transmisiuni de date. Abonaţii
GSM pot să realizeze schimb de date cu abonaţii ISDN, ale reţelelor telefonice
obişnuite, reţelelor cu comutare de pachete, reţelelor cu comutare de canale,
folosind diverse metode şi protocoale de acces (de ex., X.25 sau X.32). Este
posibil transferul mesajelor faximile, utilizînd un adaptor corespunzător pentru
un aparat fax. O oportunitate GSM este transmiterea bidirecţională a mesajelor
scurte (SMS). Orice abonat poate transmite un mesaj, după care va primi o
confirmare de primire.
Mesajele scurte pot fi folosite în regim de difuzare, spre exemplu, pentru
a informa clienţii despre o eventuală schimbare a condiţiilor de trafic în regiune,
etc.
25SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
2. PROIECTAREA REŢELEI DE COMUNICAŢII MOBILE
GSM 900
2.1 Calculul razei celulei
La proiectarea unei reţele celulare este important de a determina raza
celulei, pentru aceasta este necesar de a determina mărimea cluster-ului K;
numărului zonelor de deservire într-o celulă M; numărului staţiilor de bază NBTS;
este necesar de a cunoaşte următorii parametri a reţelei, pe care îi luăm din
datele iniţiale:
F=25 MHz (banda de frecvenţă, atribuită în corespundere cu planul de
distribuţie a frecvenţelor la transmisiunea semnalelor de la BTS a reţelei
proiectate; pentru standardul GSM 900, ea este egală cu 25 MHz);
FK=200 KHz (banda de frecvenţă, ocupată de un canal de frecvenţă al
sistemului comunicaţiei mobile);
na =8 (numărul abonaţilor, care concomitent pot utiliza un canal de
frecvenţă);
Na= 150000 (numărul abonaţilor, care trebuie deserviţi de reţeaua
celulară);
= 0.02 Erl (activitatea unui abonat în ora de vârf);
PB= 0.03 (probabilitatea admisibilă de blocarea a apelului în reţeaua
celulară);
Pt= 9% – Intervalul de timp pe parcursul căruia raportul semnal/zgomot la
intrarea receptorului poate fi mai mic decât raportul de protecţie ;
S0=161000 km2 (aria localităţii în care se planifică reţeaua celulară, adică
aria Chişinăului);
= 5 dB (fluctuaţiile aliatoare a nivelului semnalului în punctul de
recepţie);
De asemenea, pentru a efectua calculele, trebuie să alegem mărimea
clusterului K=7 şi antena la staţia de bază cu lăţimea diagramei de directivitate
de 120o (M=3).
26SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
În contiunare, efectuăm calculele:
După formula (2.1),
(2.1)
Calculăm numărul general de canale de frecvenţă.
Apoi, se determină numărul de canale, necesare pentru deservirea
abonaţilor într-o zonă din fiecare celulă:
(2.2)
Cunoscînd această valoare, putem calcula numărul total de canale, după
formula (2.3): (2.3)
Deoarece se respectă condiţia (0.03<0.12), determinăm sarcina
telefonică admisibilă într-o zonă a celulei, utilizînd formula (2.4):
(2.4)
Astfel, obţinem următoarele:
Determinăm numărul abonaţilor care sunt deserviţi de o staţie de bază:
(2.5)
27SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
În baza formulei (2.6), calculăm numărul staţiilor de bază în reţeaua
celulară:
(2.6)
Astfel, acum avem toate datele necesare pentru a determina raza unei
celule în reţeaua celulară, în baza formulei (2.7) şi suprafaţa totala de acoperire
în baza formulei (2.8):
(2.7)
(2.8)
2.2 Amplasarea teritorială a staţiilor de bază pe teritoriul or.
Chişinău
Cele 30 staţii de bază trebuie depuse pe harta oraşului Chişinău pentru a
obţine o acoperire totală a acestuia. Astfel, în dependenţă de harta scării,
28SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
calculăm dimensiunea unui hexagon (care reprezintă aria de acoperire a unei
celule) şi le depunem pe hartă.
Concluzie
29SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
Efectuarea proiectului de an me-a dat posibilitatea sa studiez mai detaliat
structura rețelei GSM 900, proiectarea unei astfel de reţele pentru orasul
Chişinău şi realizarea unei analize generale asupra proiectării.
În prima parte a proiectului de an, am realizat o descrire detaliată a reţelei
GSM 900 la următoarele capitole: arhitectura reţelei, oragnizarea canalelor radio,
parametrii, caracteristicile, protocoalele, tipologia pachetelor, structura cadrelor,
modalitatea de adresare şi rutare a apelurilor (în dependenţă de tipul acestuia) şi
serviciile oferite de reţeaua GSM 900. De asemenea, am constatat diferenţele şi
asemănările între reţelele GSM 900 şi GSM 1800. Am observat că serviciile
oferite de acest standard de telecomunicaţii sunt necesare omenirii şi faptul că
după invenţia acesteia se tinde tot mai mult spre perfecţionarea calităţii
serviciilor. Un alt pas realizat a fost determinarea necesităţii introducerii acestui
standard şi avantajele lui faţă de o reţea de telefonie mobilă analogică. Studierea
aprofundată a standardului GSM 900 este necesară, deoarece în Republica
Moldova este utilizat anume acest standard.
Partea a doua a proiectului a constat din proiectarea unei reţele GSM 900
pentru oraşul Chişinău. Astfel, am determinat că este nevoie de 30 staţii de bază
cu o rază de acoperire de 1.307 km, ceea ce este admisibil, luînd în consideraţie
cerinţele iniţiale şi suprafaţa totală a oraşului. Astfel, practic tot oraşul se va afla
în raza de acoperire a reţelei GSM 900 proiectate.
În încheiere se poate de afirmat că proiectul de an a fost încă un pas
important spre înţelegerea în general a proiectării. Astfel, odată finisat, proiectul
oferă atît unele deprinderi de a proiecta, de a calcula raza de acoperire şi numărul
staţiilor de bază, cît şi posibilitatea de a studia mai aprofundat unele aspecte ale
reţelei GSM 900.
30SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
Bibliografie
1. www.comm.pub.ro/curs/rrc/cursuri/
2. http://facultate.regielive.ro/cursuri/electronica/
comunicatii_mobile_satelit-68436.html?in=all&s=comunicatii
%20mobile%20satelit
3. http://facultate.regielive.ro/cursuri/electronica/
retele_de_comunicatii_mobile-4704.html?in=all&s=retele%20mobile
%20de%20comunicatii
4. http://www.mobila.com.ua/stand.php?id=3
5. http://www.flashgsm.ro/forum/viewtopic.php?p=2021
6. „Основы сотовой связь”
7. http://click4trick.com/gsm-cdma-si-telecomunicatii/1566-tehnologia-
gsm.html
8. Harta or. Chişinău (download de pe www.torrentsmd.com)
31SOE 2051 .082.024 P A
Coală
Mod Coala N. Document Semnat Data
TL 021.007 N.E
ANEXE:
32SOE 2051 .082.024 P A