O'

\

i

I

www.dacoromanica.ro

Proletari din (cafe fdrile, unifi-vd1

LENINOPERE

COMPLETE

37

www.dacoromanica.ro

TRADUCEREA IN LIMBA ROMANAAPARE IN URMA HOTARIRII C.C.AL P.C.R. EA A FOST INTOCMITADUPA ORIGINALUL IN LIMBA RUSA,

ED. A V-A

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C. C. AL P. C. U. S.

V I. LENINVOL.

37

hilie 1918 - manic' 1919

EDITURA POLITICABUCURESTI - 1965

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C. C. AL P. C. U. S.

V I. LENINOPERE

COMPLETEEDITIA A DOUA

EDITURA POLITICABUCURESTI - 1965

www.dacoromanica.ro

VII

PREFATA

Volumul al 37-lea din Operele complete ale luiV. I. Lenin cuprinde lucrarile scrise de la sfirsitul luniiiulie 1918 pina la 11 martie 1919, in perioada desfasu-rarii interventiei armate straine impotriva Republicii so-vietice si a razboiului civil din tara.

In aceste lucrari, Lenin defineste sarcinile care reve-neau partidului comunist, Sovietelor, sindicatelor si tuturoroamenilor muncii in apararea tarii, indica si explicamasurile pentru mobilizarea tuturor fortelor si resurselorin vederea zdrobirii interventionistilor si a albgardistilor.Totodata Vladimir Ilici dezvolea in aceste lucrari in-140:tura marxista cu privire la dictatura proletariatului,analizeaza importante probleme ale constructiei socialiste.dind o atentie deosebita politicii partidului si Puteriisovietice fata de taranimea mijlocasa si fata de celelaltepaturi mic-burgheze. Un loc important ocupa in lucra-rile lui Lenin problemele miscarii muncitoresti interna-tionale. In acest volum se publica si geniala lucrare a luiV. I. Lenin Revolutia proletara si renegatul Kautsky".

A doua jumatate a anului 1918 a fost una dintre celemai dificile perioade din istoria Stanilui sovietic. Inaugust, dusmanii ajunsesera sa &villa trei patrimi dinteritoriul Orli. Republica sovietica se afla prinsa in cerculde foc al fronturilor si era izolata de principalele eiregiuni producatoare de cereale, materii prime si corn-bustibil. In lupta impotriva Republicii sovietice se uniserafortele interventionistilor straini si ale contrarevolutiei

www.dacoromanica.ro

VIII PREFATA

interne. Nordul Rusiei europene era ocupat de imperia-listii anglo-franco-americani. Regiunea Volgai, Uralul sio insemnata parte a Siberiei fusesera ocupate de corpulcehoslovac rasculat. La Vladivostok au fost debarcatetrupe japoneze, americane §i engleze, cu ajutorul caroracehii albi si albgardistii rusi au reusit sa pun a. stapiniresi pe teritoriul Extremului Orient. Tinutul baltic,Bielorusia, Ucraina si Gruzia au fost ocupate de trupegermane. In Asia centrala si in Transcaucazia incepuseinterventia engleza. Intr-o serie de regiuni din tara izbuc-nisera raiscoale contrarevolutionare.

In cuvintarea rostita la 29 iulie 1918 in sedinta co-muna a C.E.C. din Rusia si a Sovietului din Moscova cureprezentantii sindicatelor si ai comitetelor de intreprin-dere din Moscova, cuvintare cu care incepe volumul defata, V. I. Lenin a facut o analiza aprofundata a situatieicreate si o ampla expunere asupra situatiei militare aRepublicii sovietice in aceasta perioada. El a aratat ade-varatele teluri ale imperialistilor anglo-americani si fran-cezi, care, sub falsul pretext al apararii" poporului rusimpotriva invaziei germane, urmareau in fapt sa sugrumePuterea sovietica si incercau sa tirasca din nou Rusia inprapastia razboiului imperialist mondial.

In cuvintarea sa, Lenin ii infiereaza pe capitalistii,mosierii si chiaburii din Rusia, care in ura lor impotrivaPuterii sovietice si in dorinta de a restaura vechile rin-duieli tradau interesele patriei si incheiau cu puterileimperialiste acorduri inrobitoare. Acest exemplu, subli-niaza Vladimir Ilici, confirma inca o data adevarul ca,atunci cind ajung sa fie in joc bazele puterii economicea exploatatorilor, proprietatea lor, profiturile de clasa,ei uita toate frazele lor mincinoase despre dragoste depatrie si independenta, isi vind patria si incheie impo-triva poporului lor tranzactii de taraba cu orice fortereactionare straine.

Situatia Republicii sovietice devenise deosebit de greain toamna anului 1918. In raportul prezentat la 22 oc-tombrie 1918 in sedinta comuna a C.E.C. din Rusia sia Sovietului din Moscova cu reprezentantii comitetelorde intreprindere si ai sindicatelor, Lenin constata ca si-

www.dacoromanica.ro

PREfiAn 1 x

tuatia republicii e mai periculoasa ca niciodata. Iminentavictorie a Antantei in razboiul imperialist mondial iidezlegase acesteia miinile pentru intensificarea si extin-derea interventiei armate impotriva Tarii sovietice. Lenindezvaluie de asemenea esenta tacticii burgheziei germane,care urmarea sa incheie o alianta de clasa cu dusmanulei de ieri burghezia tarilor Antantei in vederealuptei impotriva Rusiei Sovietice 6 a revolutiei proletarece se maturiza in Apus. Spre o alianta similara spuneLenin tinde si burghezia regiunilor ocupate de Ger-mania, deoarece dupa plecarea trupelor germane aceastaburghezie n-ar fi in stare sä-si mentina dominatia prinforte proprii.

Lenin a demascat neincetat in fata oamenilor munciiesenta pradalnica a imperialismului. /n Scrisoare catremuncitorii americani" el arata care e adevarata fata aimperialistilor din S.U.A., care au strins averi de miliardedin suferintele g lacrimile popoarelor. America, scrieLenin, ocupa azi unul dintre primele locuri in ceea cepriveste adincimea prapastiei dintre manunchiul de mi-liardari nerusinati, care se balacesc in noroi si lux, deo parte, si milioanele de oameni ai muncii, care traiescvesnic in pragul mizeriei, de alta parte" (vezi volumulde fata, p. 50). Lenin arata ca imperialismul americanincearca intotdeauna sa-si camufleze murdarele salescopuri sub paravanul unei frazeologii mincinoase. In1898 el a sugrumat Filipinele sub pretextul eliberarii-lor, iar in 1918 a incercat sa sugrume Republica sovietic5sub pretextul apararii" ei impotriva invaziei germane.Lenin subliniaza ca, in ceea ce priveste poftele lortilharesti si politica lor de jaf, imperialistii americani sienglezi se deosebesc prea putin de cotropitorii germani.Prin actiunile sale, arat5. Lenin, imperialismul anglo-american s-a demascat in fata maselor muncitoare dintoate tarile ca asupritor al popoarelor si calau al miscariirevolutionare.

Lenin a urmarit cu atentie mersul miscarii revolutrio-nare din farile capitaliste. De indata ce au inceput sa so-seasca primele stiri cu privire la criza politica dinGermania, la propunerea lui a fost convocati pen tru

www.dacoromanica.ro

X PREFATA

ziva de 3 octombrie o sedinfa comuna a C.E.C. al Sovie-telor din Rusia si a Sovietului din Moscova cu reprezen-tanvii comitetelor de intreprindere si ai sindicatelor.In aceasta sedinci s-a dat citire unei scrisori a lui Leninin legatura cu evenimentele din Germania, scrisoare incare el chema proletariatul din Rusia sa-si incordezetoate forvele pentru a veni in ajutorul muncitorilor ger-mani i propunea ca, flea a se vine seama de greauasituavie alimentara a Republicii sovietice, sa se creeze lafiecare siloz mare rezerve de cereale pentru muncitoriigermani. Lenin a salutat fierbinte revoluvia din noiem-brie 1918 din Germania.

V. I. Lenin considera ca este deosebit de important caoamenii muncii din va.rile capitaliste sa fie just informatiasupra evenimentelor din Rusia. In Scrisoare catremuncitorii americani", care e patrunsa de ideile interna-vionalismului proletar, el a povestit muncitorilor dinAmerica adevarul despre Revolutia din Octombrie dinRusia, a aratat marile transformari revoluvionare in-faptuite in Tara Sovietelor, politica externa de pace aStatului sovietic. Muncitorii din lumea intreaga scrieLenin , indiferent de tam in care traiesc, ne saluta, nesimpatizeaza si ne aplauda pentru faptul ca am ruptverigile de fier ale legkurilor imperialiste, ale murdarelortratate imperialiste, ale catuselor imperialiste, pentrufaptul ca ne-am cucerit libertatea, facind in acest scopsacrificii dintre cele mai grele, pentru faptul ca noi,ca republica socialista, desi sfisiata si jefuita de imperia-listi, am ramas in afara razboiului imperialist si aminaltat .in fata intregii lumi steagul pkii, steagul socia-lismului" (p..52-55). Scrisoarea catre muncitorii ameri-cani" si Scrisoarea catre muncitorii din Europa si Ame-rica". au jucat un rol important in dezvoltarea miscarii co-muniste si muncitoresti din vkile capitaliste, i-au ajutat pemuncitorii inaintavi sa inteleaga ce este imperialismul, aucontribuit la dezvoltarea in aceste taxi a unei miscari deprotest impotriva interventiei arrnate in Rusia Sovietica.

0 mare parte din volumul de fata e alcatuita din ra-poarte si cuvintari rostite de Lenin la diverse mitinguriale muncitorilor si ale ostasilor Armatei Rcnii, la adunari si

www.dacoromanica.ro

PREFATA XI

conferinte muncitoresti, la diferite sedinte ale Comitetu-lui Executiv Central al Sovietelor din Rusia, la congre-sele Sovietelor, ale sindicatelor si ale altor organizatii.Tema centrala a acestor cuvintari, care oglindesc activi-tatea lui Lenin in calitate de conducator al partidului sial Statului sovietic, o constituie organizarea aparariipatriei socialiste. Nurneroase rapoarte, cuvintari si altelucrari ale lui Lenin arata in chip graitor cit de multi-laterala era activitatea lui Lenin in domeniul aparariiRepublicii Sovietelor. El a indrumat vasta si multilateralaactivitate desfasurata de Comitetul Central si de guvernulsovietic pentru organizarea infringerii dusmanilor. Subconducerea lui directa au fost elaborate politica internal siexterna a partidului in conditiile razboiului, au fost solu-tionate principalele probleme privind organizarea fortelorarmate sovietice si asigurarea multilaterala a actiunilor krde lupta, au fost stabilite principiile fundamentale aleplanurilor militare-strategice si mijloacele pentru infap-tuirea lor.

In cuvintarile rostite la mitinguri si adunari, la diferitecongrese si conferime, Lenin explica muncitorilor, tarani-lor si ostasilor Armatei Rosii situatia interna si interna-tionala, situatia militara, dezvaluie izvoarele tariei siinvincibilitatii Puterii sovietice, defineste sarcinilecare stau in fata tarii si insufleteste ,masele popu-lare la lupta eroica pe front si la munca plina deabnegatie in spatele frontului. In zilele de grea cumpanaale ofensivei cehilor albi pe frontul de est, Lenin vorbeain fiecare saptamina, vinerea, la mitingurile organizatede comitetul organizatiei de partid Moscova, aratind oa-menilor muncii intreaga gravitate a situatiei RepubliciiSovietelor si indemnindu-i sai-si incordeze fortele pentruzdrobirea dusmanului. Toate rapoartele si cuvintarile luiLenin sint strabatute de incredere nestramutata in victoriaasupra interventionistilor si albgardistilor. Organizareafortelor armate, crearea de cadre de comanda din rindu-rile muncitorilor si ale taranilor, asigurarea frontului cumunitii si alimente, munca de lamurire politica in armata

tuturor acestora si multor altor probleme legate de inti-

www.dacoromanica.ro

PREFATA

rirea capacitatii de aparare a ;aril Lenin le-a acordat oatentie deosebit de mare.

Una dintre principalele sarcini ale statului sovietic afost aceea de a asigura aprovizionarea armatei si a popu-latiei de la orase. In iuhe-august 1913 Republica sovie-tica ajunsese intr-o situatie alimentara extrem de grea.Grija pentru salvarea farii din ghearele foametei, pentruasigurarea cel putin a unei ratit minime de pime 4t dealte produse alimentare strict necesare ostasilor i munci-torilor, se reflecta in toate cuvintarile si lucrarile luiLenin. La 2 august 1918 Vladimir Ilici a scris lucrarea in-titulata Teze cu privire la problema aprovizionarii", incare a indicat principalele masuri in acest domentu. Pebaza tezelor" lui Lenin au fost elaborate o serie de de-crete ale Consiliului Comisarilor Poporului in principaleleprobleme ale politicii de aprovizion are.

Intensificarea interventiei militare din partea imperia-listilor straini i ascutirea razboiului civil din tara auimnus adoptarea unui sistem de masuri exceptionale, care

fost denumit politica comunismului de razboi". Obiec-tivul acestei politici, dictate de conditiile grele ale perioa-dei de razboi, a fost mobilizarea tuturor fortelor si re-surselor tarii pentru nevoile apararii, transformareaRepublicii sovietice intr-o tabara militara strins unita.Trecerea la politica comunismului de razboi a fost realizatatreptat, incepind din vara anului 1918 pina in primavaraanului 1919. Cea mai importanta veriga a acestei nolitici

fost predarea obligatorie a tuturor surplusurilor deproduse agricole catre stat, introdusa in ianuarie 1919.Masurile adoptate in problema aprovizionarii in legaturacu trecerea la politica comunismului de razboi au fostexpuse de Lenin in cuvintarea rostita la sedinta comunadin 17 ianuarie 1919 a C.E.C. al Sovietelor din Rusia, aSovietului din Moscova si a Congresului general al sindi-catelor din Rusia. In aceasta cuvintare, Vladimir Ilici acerut ca din rindurile proletariatului sa fie promovati citmai multi lucritori in organele de aprovizionare §i intransportul feroviar, a carui situatie dezastruoasa ingreuiaaducerea produselor alimentare. La 28 ianuarie 1919 a

XII

www.dacoromanica.ro

PREPATA XIII

fost publicat in Pravda" apelul lui Lenin Cu totii lamuncl in domeniul aprovizionarii si al transporturilor !"

0 serie de lucrari incluse in acest volum sint consa-crate problemelor referitoare la inta.rirea aliantei claseimuncitoare cu taranimea, i, in primul rind, problernei ati-tudinii fata de taranimea rnijlocasa, de a carei pozitiedepindea in ultima instanta victoria Puterii sovietice inlupta impotriva albgardistilor si a interventionistilor. Le-nin arata c partidul cornunist s-a pronuntat intotdeaunapentru intelegere i alianta cu taranul mijlocas. La 6 au-gust 1918, in Scrisoare carre rnuncitorii din Elet", Leninarata : Noi sintem pentru o astfel de alianta, pentruo intelegere cu t'aranimea mijlocasa, deoarece noi, munci-torii comunisti, nu trebuie s. ne despartim de ea si sin-tern gata sa-i facern o serie de concesii" (p. 37). La 16august, in proiectul de telegrama catre Sovietele de depu-tati, Lenin a condamnat in termeni energici denaturarileliniei partidului comunist si a guvernului sovietic in ceeace priveste atitudinea fata de taranirnea mijlocasa, dena-turari care au avut loc cu prilejul crearii comitetelorsaracimii. El sublinia cà niciodata si in nici o privintanu a preconizat Puterea sovietici c trebuie dusi o lupta"impotriva taranimii mijlocase si nici nu a luptat impo-triva ei". Guvernul socialist este dator sal duck' o poli-tica de intelegere cu taranimea mijlocasa. Puterea sovie-tick' a dovedit nu o data, prin fapte, hotarirea sa fermade a urma aceasti politica" (p. 46).

Se stie ca in primul an de existenta a Puterii sovieticepartidul a dus o politica de neutralizare a mijlocasului.Aceasta se explica grin faptul c. pe vrernea aceea nu secreasera inca conditiile pentru faurirea unei aliante trainicecu tarammea mijlocasi. Mijlocasul, arata Lenin, nu poatefi convins cu argumente teoretice sau cuvintari agitato-rice ; el se va convinge numai din propria sa experienta.La inceput, mijlocasii adoptasera fata de Puterea sovie-tica o atitudine de expectativa, iar o parte dintre ei auavut uneori si o atitudine ostila.

Problema necesittii unei intelegeri, a unei aliante cutaranul mijlocas s-a pus in fata partidului in toamnaanului 1918, cind taranimea mijlocasa, precum i alte

www.dacoromanica.ro

XIV PREFATA

grupuri ale democratiei mic-burgheze facusera o cotituraspre Puterea sovietica. In articolul Pretioasele marturisiriale lui Pitirim Sorokin", in raportul cu privire la atitu-dinea proletariatului fata de democratia mic-burghezi siin cuvintul de incheiere rostit la adunarea activistilorde partid din Moscova, tinuta la 27 noiembrie 1918,Lenin fundamenteaza politica clasei muncitoare fata dedemocratia mic-burgheza in legatura cu cotitura acesteiain directia sprijinirii Puterii sovietice.

Una dintre cauzele principale ale acestei cotituri a fostanularea tratatului de pace de la Brest. 0 data cu pra-busirea imperialismului german, multi oameni din rindu-rile micii burghezii au inteles ea incheierea tratatului dela Brest a fost singurul pas just nu numai din punctulde vedere al intereselor revolutiei proletare, ci si dinpunctul de vedere al intereselor nationale ale Rusiei castat independent. Ei au vazut in Puterea sovietica o pa-vaz a. de nadejde impotriva tentativelor imperialismuluianglo-franco-american, ale carui planuri tilharesti fata. deRusia devenisera pe atunci clare pentru majoritatea miciiburghezii.

Dupa ce au gustat binefacerile" democratiei" esero-mensevice pe teritoriile ocupate de albgardisti, taranimeamijlocasa, mestesugarimea si alte elemente ale miciiburghezii, dezamagite de parlamentarismul" burghez, aufa:cut o cotitura in directia sprijinirii Puterii sovietice. Dinactivitatea comitetelor saracimii §i a organelor de partidla sate, mijlocasii s-au convins in practica ca Puterea so-vietica nu lupta impotriva lor, ci impotriva dusmanuluilor de moarte chiaburimea. Taranul mijlocas s-a con-vms de trainicia Puterii sovietice si a facut o cotiturahotarita in directia ei. Tinind seama de aceste conditii,Lenin a formulat o noua lozinca politica in problemataraneasca, confirmata ulterior de cel de-al VIII-lea Con-gres al partidului : Trebuie sa stim sa ajungem la o in-telegere cu taranul mijlocas, fara a renunta nici o clipala lupta impotriva chiaburului si sprijinindu-ne temeinicnumai pe tarammea saraca aceasta este sarcina mo-mentului" (p. 200). Orientarea partidului spre alianta cutarammea mijlocasa a pus la ordinea zilei problema atra-

www.dacoromanica.ro

PREFATA XV

erii mai largi a mijloca§ilor la activitatea Sovietelor ;in legatura cu aceasta, Congresul al VI-lea al Sovietelora adoptat o hotarire cu privire la fuzionarea comitetelorsaracimii cu Sovietele locale §i unificarea structurii orga-nelor sovietice pe intregul teritoriu al tarii.

In articolul Pretioasele marturisiri ale lui PitirimSorokin" §i in alte lucrari din acea perioada, Lenin vor-be§te de necesitatea unei intelegeri fara concesii inproblemele principiale §i cu alte paturi ale democra-tiei mic-burgheze, cu mqtqugarii de pild'a, §i arata cumpot fi atra§i la construirea noii societati functionarii §ispeciali§tii, §i in genere reprezentantii vechii intelectuali-CAL Atragerea acestor numeroase paturi ale democratieimic-burgheze la constructia socialised a largit baza so-ciala a Puterii sovietice qi a contribuit la intarirea ei.

Subliniind marea importanta a statornicirii unor re-latii juste intre clasa muncitoare victorioasa i elementelemic-burgheze, Lenin arata c experienta partidului bol-§evic gi a statului sovietic in rezolvarea acestei problemeextrem de complexe §i de grele are o mare insemnatateinternationala, indeosebi pentru partidele comuniste dintarile in care mica burghezie constituie partea precumpa-nitoare, ca in Rusia de atunci, sau o parte insemnata apopulatiei.

0 mare atentie acorda Lenin problemelor dezvoltariirevolutiei socialiste la sate. El releva greutatile deosebitedin acest domeniu, aratind cà aici partidul, inainte de atrece la transformari socialiste, a trebuit s desfapareo munca pregatitoare mult mai ampla decit in domeniulindustriei. Revolutia din octombrie la ora4e arataLenin a clevenit pentru satul nostru o adevarata Re-volutie din Octombrie abia in vara §i in toamna anu-lui 1918" (p. 145).

Luind cuvintul in fata delegatilor comitetelor saracimii,Lenin a aratat c o imbunatatire radicala a situatiei ta-ranimii poate fi obtinuta numai pe calea transformarilorsocialiste. Comunele agricole, lucrarea in artel a pamintu-lui, intovar4irile taranilor iata unde e scaparea de ne-amnsurile micii gospodarii, iata mijlocul pentru ridicarea

imbunatatirea gospodariei, pentru economisirea fortelor,

www.dacoromanica.ro

XVI PAEPATA

iat mijlocul de luptk impotriva chiaburimii, impotrivaparazitistnului si a exploatkrii" spunea Lenin la 8 no-iembrie 1918, la consfátuirea delegatilor comitetelor sk-rkcimii din guberniile centrale (p. 184). Numai inaptuireaunei asemenea revolutii rodnice i profunde in economiaRusiei agrare, sublinia el, ne va da posibilitatea s scoa-tern intreaga mask a populatiei tarknesti din starea orop-siti si din bezna inculturii la care o condamnase capita-lismul. Unul dintre principalele avantaje ale treceru lalucrarea in comun a pkmintului, considera Lenin, estefaptul ck aceastk trecere oferk posibilitatea de a folosi celemai bune metode agrotehnice si de a atrage in agriculturkspecialisti-agronorm. Un rol important rezerva Leningospodkriilor model ca centre de rkspindire a cunostinte-lor agricole, ca centre de ridicare a nivelului agriculturiisi de sporire a productivitktii munch, pentru milioanede Omni muncitori. In cuvintarea rostit k. in ziva de 11 de-cembrie 1918 la primul congres general al sectidoragrare, comitetelor sarkcimii i comunelor agricole, Lenina arktat c trecerea la lucrarea in comun a pkmintuluinu poate fi inlaptuitk de azi pe miine, ck ea trebuierealizatk treptat.

Deosebit de pretioase sint lucrkrile consacrate deV. I. Lenin activitktii Sovietelor, a aparatului de stat.Pe lucrktorii aparatului de stat Vladimir Ilici ii invata skse sprijine in activitatea lor pe experienta creatoare amaselor muncitoare, deoarece numai pe baza ei pot figksite ckile si metodele concrete de construire a unei vietinoi. Luind cuvintul in ziva de 30 iulie 1918 la congresulpresedintilor de soviete guberniale, el a cerut sk fie inten-sificat i extinsk promovarea de reprezentanti ai maselormuncitoare la munca de conducere a statului.

Pe Lenin ii indignau profund birocratismul i delksareain munca aparatului de stat. La 12 decembrie el a in-tocant .Concept de directive cu privire la conducereainstitutulor sovietice", care contin indicatii precise cuprivire la necesttatea unei lupte energice impotriva biro-cratismului, pentru intarirea disciplinei in munck si in-stituirea responsabiliatii stricte a fieckrui lucrktor sovieti,pentru sarcma incredintatk. Pentru a se putea realiza

www.dacoromanica.ro

PREFATA XVII

cit mai mari economii de fonduri §i pentru a elibera citmai multi oameni pentru nevoile ap5rarii tsarn.§1 ale pro-ductiei, Lenin a pus problema fuzion5rn sectnlor, depar-tamentelor §i institutiilor cu atributii identice sau similare.

Luind cuvintul in ziva de 25 decembrie 1918 la celde-al doilea Congres general al consiliilor economice, Le-nin a afatat c conducerea prin colegii nu trebuie s5 de-vinI o piedicl in munc5. El a cerut cu insistentI consiliiloreconomice, directiilor generale §i centralelor ca sistemulconducerii prin colegii s5 nu degenereze in p5l5vr5geal5,

i§intocmiri de rezolutii de planuri, ci gaseasc5 expre-sia in actiuni practice concrete. Munc5. practia §i iar54imunc5. practic5 iata ce ne trebuie nou5. !" spuneaLenin (p. 414). El recomanda ca conducerea prin colegii35 fie just imbinat5 cu rispunderea personali a fiec5ruilucrator pentru sarcina ce i s-a incre.dintat.

Lenin a acordat o atentie deosebit5ordinii revolutionare. El a cerut s5 se ia m5suri energice

impotriva abuzurilor administrative, §i indeosebi impo-triva luarii de mita* §i a jefuirii avutului ob§tesc. In SchitHde teze pentru o hot5rire cu privire la respectarea rigu-roas5 a legilor", pe care a scris-o la 2 noiembrie 1918 §icare a stat la baza hofaririi cu privire la legalitatea re-volutionara, adoptat5 de Congresul al VI-lea al Sovie-telor, Lenin a formulat sarcina respect5rii stricte a legilorrepublicii. In scopul asigur5rii lega1itii revolutionare,Lenin a cerut s5 fie intarit controlul de partid asupraactivitatii Cek5i, s5. fie imbunatatia componenta apara-tului ci, care trebuie sti devin5 mai operativ i mai eficient.In documentul Propuneri cu privire la activitatea Celt5i",inclus pentru prima oar5. in Opere §i scris in leg5tur5.cu discutarea la 3 decembrie intr-o comisie a Consi-liului Apararii a problemei activitatii Cekai in trans-porturi, Lenin recomanda s5 se confirme dreptul organi-zatiilor de partid i sindicale de a lua pe garantie persoanearestate, s5 se ia m5suri pentru a largi in cadrul Cek5isectia de sesizari §i reclamatii pentru accelerarea cerce-farilor etc. Lenin cerea ca pentiu denuntare mincinoas5s5 se aplice pedepse aspre, inclusiv pedeapsa capital5.

2

sa-si

is

intaririi lngalitliii

www.dacoromanica.ro

XVIII PREPATA

In volumul de fata sint incluse Proiectul de hotarirecu privire la folosirea controlului de stat" ;i documen-tele intitulate Pe marginea proiectului de decret cuprivire la reorganizarea controlului de stat", in careV. I. Lenin stabile;te cu precizie sarcintle controlului,subliniind ca la activitatea de control trebuie sa participesistematic masele largi muncitoare, ;i. indeosebi femeile.Lenin considera ca sarcinile imediate ale controlului destat sint : combaterea abuzurilor ;i a birocratismului, con-trolul asupra ridicarii productivitatii muncii ;i spoririicantitatii de produse (p. 561-562).

In lucrarea Despre sarcinile sindicatelor" g in cu-vintarea rostita la cel de-al doilea Congres general al sin-dicatelor din Rusia in ziva de 20 ianuarie 1919, Lenindefineste rolul si sarcinile sindicatelor in sistemul generalal organizatiilor de masa ale oamenilor muncii. El se pro-nunta cu hotarire impotriva lozincii neutralitatii" sin-dicatelor fata de Puterea sovietica. Sarcina sindicateloreste de a educa paturile insuficient de comtiente ale oame-nilor muncii, de a largi baza sociala a Puterii sovietice,participarea oamenilor tnuncii la conducerea economiei;i la organizarea noii industrii. Daca nu vom rezolvaaceasta sarcina scria Lenin , claca nu vom transformasindicatele in organe care sa educe mase de zece ori mailargi decit acum in vederea participarti directe la con-ducerea statului, nu vom putea duce pina la capat operade construire a comunismului" (p. 467)._Lenin a subliniat in repetate rinduri necesitatea studie-

rn profunde ;i a generalizarii experientei acumulate inconstruirea practica a vietii noi, necesitatea studierii ex-pertentei pozitive a uzinelor ;i fabricilor, a comuneloragricole ;i a consiliilor economice locale in construireanon economii. In articolul Despre caracterul ziarelornoastre", el recomanda sal fie larg popularizata in presaexperienta colectivelor fruntase, sa se arate cum au fostobtmute succesele lor 4i ce trebuie facut pentru ca ;i cele-lalte colective s5; obtina asemenea succese. Educarea ma-selor pe baza de exemple vii, concrete, care constituie unmodel de munca in chip nou, spunea Lenin, iataprincipala sarcina a presei in timpul trecerii de la capi-

www.dacoromanica.ro

PREPATA XIX

talism la comunism. El cerea sa se acorde mai multaatentie aspectului clotidian al vievii din fabrici, de lasate, din regimente, unde mai mult ca oriunde se faure§tenoul, unde e nevoie de cit mai multi atentie, publicitate..."(p. 93). In acela§i timp Lenin arata ca e nevoie de ocritica ob§teasca a deficientelor existente in munca intre-prinderilor §i instituviilor, ca trebuie scNi la iveall con-ducatorii nepricepuyi, trebuie demascayi chiulangii §i tovicei care incalca disciplina muncii. Mai pu;ina tranca-neala politica scria Lenin. Mai puvine considerapi cucaracter general. Mai aproape de vigâ. Mai multa atentiefelului in care masa muncitoreasca §i tarâneasca creeazain practica ceva nou in munca ei de toate zilele. Maimulta verificare in scopul de a se stabili in ce masuraacest nou este un fenomen cu caracter comuntst" (p. 93).

Lenin recomanda cu caldura carcile consacrate genera-lizarii experienvei pozitive. El a propus, de pilda, sa fielarg raspindita cartea Un an de luptä cu arma §i cu plu-gul", aparuti la Vesiegonsk, pe atunci un mic tirgu-§or, capitala de jude; din gubernia Tver i scrisa deA. I. Todorski, redactor al ziarului local, carte in care,pe baza de exemple vii, se descriu pe invelesul tuturorprimii pa§i ai constructiei socialiste in acest judet. Lecturaacestei carvi 1-a inspirat pe Lenin sa scrie articolulUn mic tablou pentru lamurirea unor mari probleme",in care, pe baza faptelor citate in carte, el a facut im-portante generalizari politice.

0 serie de lucrari din acest volum oglindesc activitateadesfa§urata de Lenin in domeniul construcciei culturale.In conditnle existente in tinara Republica sovietica, careiatarismul ii risase o mcntenire atit de grea cum era anal-fabetismul majoritacii populatiei ;aril, Lenin considera cabuna organizare a invAamintului public este una dintrecele mai importante sarcini. In proiectul de hotarire aC.C.P. Cu privire la condiviile de admitere in instituviilede inv5.01mInt superior din R.S.F.S.R." scris la 2 august1918, Lenin recomanda sa se ia masurile necesare pentrua se asigura tuturor doritorilor posibilitatea de a urmao coala superioarl ; in primul rind arata el tre-buie sa fie primiti cei proveniti din rindurile proletaria-

www.dacoromanica.ro

XX PREFATA

tului si ale taranimii sarace. Cunostintele spunea Leninin cuvintarea rostita la primul congres general al inva-tamintului din Rusia sint o arma a oamenilor munciiin lupta pentru eliberarea bor. El s-a ridicat cu hotarireimpotriva afirmatillor ipocrite ale burgheziei cum cascoala se poate afla in afara politicii. Lenin a acordat omare atentie §i altor probleme ale constructiei culturale,si anume : elaborarea unor masuri menite sa. asigure ac-tivitatii organizatiilor cultural-educative un caracter efi-cient si o legatura string cu sarcinile constructiei socia-liste, imbunatatirea activitatii bibliotecilor, raspindireaculturii in rindurile femeilor muncitoare si atragerea lorla opera de constructie socialisti.

Gigantica activitate de conducere a partidului si sta-tului sovietic in condithle grele ale razboiului se imbinala Lenin cu o inteng munca teoretica. Subliniind uriasainsemnatate internationala a experientei bolsevismului,Vladimir Ilici a generalizat aceasta experienta si a cautatg faca din ea un bun al tinerelor partide comuniste.In centrul atentiei lui Lenin se afla problema dictaturiiproletariatului, pe care el o considera principala problemaa intregii lupte de clasa a proletariatului.

Apardrii si dezvoltarii invataturii marxiste despre re-volutia socialista si dictatura proletariatului le sint con-sacrate in volumul de fata : lucrarea lui V. I. Lenin Re-volutia proletara si renegatul Kautsky", articolul cu ace-lasi titlu, tezele si referatul asupra democraviei burghezesi dictaturii proletariatului, prezentate la prirnul Congresal Internationalei Comuniste, articolul Despre «demo-cratie» si dictatura" si o serie de alte scrieri. In acestelucrari, Lenin dezvolta invatatura marxismului desprestat, dezviluie opozitia ireductibili dintre democratiaburgheza si cea proletara, scoate la iveala esenta dictatu-rii proletariatului ca cel mai inalt tip de democratie insocietatea cu clase.

Ceea ce 1-a determinat pe Lenin sa scrie cartea Revolu-via proletara si renegatul Kautsky" a fost aparitia brosuriilui K. Kautsky intitulata Dictatura proletariatului", incare acesta din urma denatura invatatura marxista despre

www.dacoromanica.ro

PREFATA XXI

revolutia socialista §i dictatura proletariatului, calomniaStatul sovietic i cauta cu once chip sa denigreze activi-tatea partidului bol§evic. De la negarea teoretica a dicta-turii proletariatului, Kautsky a trecut la actiuni ostile.practice, indreptate impotriva Republicii sovietice. In fe-bruarie 1919, la conferinta de la Berna a partidelor In-ternationalei a II-a, Kautsky §i Bernstein au incercat s.strecoare o rezolutie de condamnarc a bol§evismului.

Kautskismul, care imbina fidelitatea pur verbala fatade marxism cu subordonarea efectiva fata de oportunism,a fost o forma deosebit de periculoasa a revizionismului.Lenin acorda o importanta exceptionala luptei impotrivaconceptiilor revizioniste ale liii Kautsky i ale celorlaltioportun4ti. Demascindu-1 pe Kautsky ca tradator al intere-selor clasei muncitoare, Lenin il critica totodata pentrufaptul ca a luat din marxism tot ce este acceptabil pentruburghezia liberala §i ca nu recunwea esentialul, §i anumeca proletariatul poate sL nvinga numai instaurindulidictatura §i infringind impotrivirea burgheziei.

Kautsky nega forma nepapica, violenta a revolutieisocialiste, invocind faptul ca in deceniul al optulea alsecolului trecut Marx admitea posibilitatea unei treceripamice de la capitalism la socialism in àri ca Anglia §iS.U.A. Lenin a dovedit insa ca, invocind acest argument,Kautsky trecc cu buna §tiinta sub tacere faptul ca laMarx aceasta posibilitate este considerata ca o exceptie,admisibila numai pentru tarile in care pe atunci nu lua-sera o mare dezvoltare militarismul §i birocratia prin-cipalul aparat al ma§inii de stat burgheze. Lenin a aratat

formele de trecere a puterii n miinile clasei munci-toare depind de conditiile istorice concrete din fiecaretail (de gradul de organizare i de coeziune a proleta-riatului, de gradul de impotrivire a claselor exploata-ware etc.). El nu excludea citu§i de putin posibilitatea uneidesfawrari pasnice a revolutiei, a luarii pamice a puteriide catre proletariat. In acelgi timp Lenin subliniaclasa muncitoare nu poate renunta nici la revolutia vio-lenta, la insurectia armati, daca clasele exploatatoare sevor opune vointei poporului,

ca

el

www.dacoromanica.ro

XXII PRETATA

Cu ajutorul a tot felul de sofisme, Kautsky a incercatsa prezinte drept trasatura obligatorie a dictaturii prole-tariatului unele restringeri ale democratiei, ca de pada,privarea de drepturi,electorale a claselor exploatatoare,care era inevitabila in conditiile razboiului civil fa%is dinRusia. Demascind absurditatea acestor afirmatii ale luiKautsky, Lenin scria : ...privarea burgheziei de drepturielectorale nu constituie o trasatura necesara si obligatoriea dictaturii proletariatului. Nici in Rusia, bolsevicii, careau formulat cu mult inainte de Octombrie lozinca uneiastfel de dictaturi, nu au spus dinainte ca exploatatoriitrebuie sa fie privati de drepturi electorale. Acest elementcomponent al dictaturii nu a izvorit .din planul* vreunuipartid, ci a aparut de la sine in cursul luptei" (p. 291).Problema restringerii drepturilor electorale este o problemaspecific nalionala si nu o problema" generala a dictaturiiclasei muncitoare. in ce tari, in cadrul caror particulari-tati nationale ale unui capitalism sau altuia va fi aplicati(in total sau in mare parte) cutare sau cutare ingradiresau incalcare a democratiei in ceea ce-i priveste pe exploa-tatori scria Lenin aceasta este o problema a parti-cularitatilor nationale ale respectivului capitalism, ale res-pectivei revolutii" (p. 275).

Lenin dezvaluie inconsistenta incercarilor lui Kautskyde a prezenta democratia burgheza drept democratiepura" in afara claselor si ironizeaza platitudinea opo-zitiei stabilite de Kautsky intre asa-numitul socialism de-mocratic", propovaduit de reformisti, si socialismul dic-tatorial", pe care socialistii de dreapta il identificau cubolsevismul, cu comunismul, opozitie larg folosità derenegatii socialismului si in zilele noastre. Descoperirea"de catre Kautsky a unei opozitii fundamentale intre me-toda democratica si cea dictatoriala" a fost caracterizatade Lenin ca o monstruoasa confuzie teoretica si ca o de-zicere totala de marxism. Pe bazi de fapte istorice eldemonstreaza ca. chiar si cea mai democratica republicaburgheza este in realitate o dictatura a burgheziei, dicta-tura exploatatorilor asupra maselor muncitoare.

www.dacoromanica.ro

PREFATA XXIII

Democratiei burgheze, care este o democratie pentrucei bogati, Lenin i opune democratia proletara, care eo democratie pentru uriasa majoritate a populatiei, pen-tru oamenii muncii. El a dezvaluit esenta dictaturii pro-letariatului ca cel mai Malt tip de democratie n socie-tatea cu clase, care asigura exercitarea efectiva a dreptu-rilor sociale i politice acordate tuturor oamenilor muncii.Lenin caracterizeaza Puterea sovietica ca o democratiereala, care atrage masele largi populare la o participarepermanenta, neapàrat i totodata hotaritoare n condu-cerea democratica a statului" (p. 520).

In articolul Despre 4cdemocraçie i dictatura", Leninarat c inlocuirea statului burghez prin statul proletareste singura cale care duce la disparitia treptata a statuluiin general. Problemei disparitiei statului 2i este consa-crat punctul al 20-lea al tezelor cu privire la democratiaburghez i dictatura proletariatului, aprobate de primulCongres al Internationalei Comuniste. Desfiintarea pu-terii de stat scria Lenin este un scop pe care si 1-aupropus toti socialitii, printre care Marx In primul rind.Atita timp cit acest scop nu va fi fost inflptuit, adeva-ratul democratism adica egalitatea i libertatea esteirealizabil. Spre acest scop duce insa in practica numaidemocratia sovietica, sau proletara, deoarece, aträgind or-ganizatiile de masa ale oamenilor muncii la o participarepermanent i neaparata la conducerea statului, ea Incepede Indata sa pregateasca disparitia completa a oricaruistat" (p. 521). Dezvoltarea Statului sovietic a confirmatjustetea invataturii lui Lenin despre dictatura proletaria-tului.

In Programul P.C.U.S., adoptat la cel de-al XXII-leaCongres al acestui partid, se arat c dictatura proleta-riatului instaurata ca urmare a Revolutiei Socialiste dinOctombrie a jucat un rol de importanta istorica univer-sala, asigurind victoria socialismului in U.R.S.S. Pe ma-sura desfasurarii constructiei socialiste, functiile statuluisovietic s-au modificat. Ca urmare a lichidarii claselorexploatatoare a clisparut functia de reprimare a impotri-virii lor. In etapa nousa, contemporan5, statul care a luatnastere ca stat al dictaturii proletariatului, se arata in

www.dacoromanica.ro

XXIV PRIPATA

Program, s-a transformat in statul intregului popor,intr-un organ de exprimare a intereselor §i vointei intre-gului popor". I ii

Lenin a scos la iveala insemnatatea istorica universalla Marii Revolutii Socialiste din Octombrie §i a experienteiPartidului Comunist al Uniunii Sovietice. Bol§evismul

scria Lenin a popularizat in lumea intreaga ideeaodictaturii proletariatului, a tradus aceste cuvinte deorigine latina mai intli in limba rusa, iar apoi in toatelimbile lumii, aratind, prin exemplul Puterii sovietice, camuncitorii §i taranii saraci, chiar daca apartin unei taliinapoiate, chiar daca sint dintre cei mai putin experimen-tati, mai putin culti §i. mai pAin obi§nuiti cu organizarea,au fost in stare, infruntind greutati nemaipomenite §iluptind impotriva exploatatorilor (pe care ii sustinea bur-ghezia din lumea intreaga), sa mentina timp de unan intreg puterea oamenilor muncii, sa creeze o democra-tie incomparabil mai Malta §i mai larga decit toate demo-cratiile care au existat in lume pina acum, sit' inceapa- in-faptuirea practica a socialismului prin activitatea creatoarea zeci de milioane de muncitori §i de tarani" (p. 314).

In lucrarea Revolutia proletara §i renegatul Kautsky"a fost dezvoltata teoria leninista a transformarii revoluIieiburghezo-democratice in revolutie socialised. Lenin funda-menteaza aici temeinic i arata semnificatia unor masurirevolutionare ale Puterii sovietice cum sint nationalizareapamintului §i. nationalizarea industriei.

Respingind atacurile calomnioase ale lui Kautsky impo-triva politicii externe a Statului sovietic, Lenin scoate inevidenta caracterul ei consecvent-democratic. In nici otali burgheza, nici chiar in cea mai democratica, politicaexternal nu se face pe fao. Puterea sovietica scrie Le-nin a smuls valul care acopera politica externa, ceeace are o importanta cardinala, caci de asta depinde pro-blema pacii, problema vietii §i mortii a zeci de milioanede oameni" (p. 264-265).

Bol§evismul a aratat popoarelor calea sigura spre izba-virea de grozaviile razboiului 6 de imperialism 6 deaceea masele muncitoare din toate tarile se conving pe

www.dacoromanica.ro

PREFATA XXV

zi ce trece c bol§evismul poate serm ca model detacticii pentru

Cu multa mindrie vorbe§te Lenin de fidelitatea parti-dului bol§evic fall de principiile internationalismului pro-letar. Tactica comuni§tilor ru§i, scria el, a fostsingura tactica internationalista, deoarece a realizatmaximum din ceea ce se poate face intr-o singura tarapentru dezvoltarea, sprijinirea, trezirea revolutiei intoate

Bol§evismul, arata Lenin, a elaborat o teorie, un pro-gram §i o maicä care se deosebesc de reformism §i desociallovinism ; el a creat bazele ideologice §i tactice aleInternationalei Comuniste, cu adevarat proletare. In con-ditiile marelui avint revolutionar care apäruse in multetäri capitaliste la sfir§itul primului razboi mondial, subinriurirea directa a Revolutiei Socialiste din Octombrie,au inceput sa se formeze, intr-o serie de tari din Europa,prirnele partide §i organizatii comuniste. Timp de multiani a luptat Lenin pentru unirea tuturor fortelor destinga, cu adevarat revolutionare din mi§carea muncito-reasca internationala, pentru crearea unei Internationalenoi, Internationala a III-a. El a depus o arnpla muncade pregatire a primului Congres al Internationalei Co-muniste, care a avut loc la Moscova la inceputul luniimartie 1919.

La primul Congres al Internationalei Comuniste, Lenina prezentat tezele §i referatul asupra democratiei bur-gheze §i dictaturii proletariatului, in care sint demascatisociali§tii" care in interesul apararii dominatiei exploa-tatorilor se ridica impotriva dictaturii proletariatului §icinta ditirambe democratiei pure", in afara claselor".Pe baza a numeroase exemple, Lenin arata ca in a§a-zisele tari democratice ale lumii capitaliste domnesc inrealitate teroarea §i dictatura burgheziei. Prigoana im-potriva comuni§tilor, reprimarea grevi§tilor, inabu§ireami§carilor de eliberare nationala, sprijinirea forvelorreactionare in lumea intreaga iata trasaturi caracteris-tice tuturor statelor burgheze, inclusiv Statelor Unite ale

tott".

www.dacoromanica.ro

XXVI PREFATA

Americii, pe care le idealizeaza avocatii capitalismului.Cu indignare §i revolta a vorbit Lenin de asasinarea luiKarl Liebknecht §i a Rosei Luxemburg in conditiile Ii-bertatii" republicane burgheze din Germania. Acest asasi-nat scria el a dezviluit pe deplin esenta de clasaa republicii burgheze ca dictatura a burgheziei.

Lenin subliniaza ca dictatura proletariatului e nu numaiintru totul legitima, ci §i. necesara pentru toti oameniimuncii ca mijloc de rasturnare a exploatatorilor §i deaparare impotriva dictaturii burgheziei, care a dezlantuitprimul razboi mondial §i. care pregatqte noi razboaie.In tezele sale, V. I. Lenin arata deosebirea funclamentaladintre dictatura clasei muncitoare §i dictatura claselorexploatatoare, subliniaza particularitatile Puterii sovie-tice, care inciptuie§te in practica qi tocmai pentru claselede oameni ai muncii o posibilitate de a beneficia dedrepturile §i libertatile democratice care n-a existat §i nicinu poate exista vreodata chiar §i in cele mai democraticerepublici burgheze.

Mare le merit al lui Lenin este ca, scotind la ivealaesenta Puterii sovietice ca forma istorice§te aparut5.a dictaturii proletariatului in Rusia, el a aratat totodatlsemnificatia internationala a principiilor ei fundamentale,care stau §i la baza tuturor celorlalte forme politice aledictaturii clasei muncitoare. Asemenea principii ca : des-fiintarea aparatului birocratic, politienesc §i judecatorescburghez §i a vechii armate, care stau deasupra poporului,participarea permanenta §i hotaritoare a maselor laconducerea statului, disparitia treptati a oricarui stat,stau nu numai la baza Puterii sovietice, ci §i la bazaorinduirii politice din toate tarile lagärului socialist.

Congresul a aprobat In unanimitate tezele leniniste §ia adoptat, in completarea lor, o rezolutie scrisi de Lenin.tn aceasta rezolutie se arata ca principala sarcina a parti-delor comuniste din tarile capitaliste este de a explicamaselor largi ale clasei muncitoare insemnatatea istorica

www.dacoromanica.ro

PREFAtil. XXVII

si necesitatea politica a democratiei noi, proletare, caretrebuie sa fie pusa in locul democratiei burgheze.

In articolul Cele cucerite si inscrise", consacrat inte-meierii Internationalei Comuniste, Lenin scria : In luminavie a noii si bogatei experiente universal valabile a mun-citorilor revolutionari din lumea intreaga, teoria mar-xista ne-a ajutat sa invelegem pe deplin caracterul -legical evenimentelor in curs. Ea va ajuta proletarilor dinlumea intreaga, care lupta pentru doborirea robiei sala-riate capitaliste, sa inteleaga mai clar telurile luptei lor,sa. paseasca mai ferm pe drumul deja trasat, sa cucereascamai sigur si mai trainic victoria si s-o consolideze" (p. 534).

*

Volumul de fata contine 21 de documente care se in-clud pentru prima oara in Operele lui V. I. Lenin.

In textul propriu-zis al volumului au fost incluse docu-mentele : In legatura cu decretul cu privire la impu-nerea in natura a gospodariilor agricole taranesti" (Prin-cipiile fundamentale ale decretului" si Observatii pemarginea proiectului de decree), sus-mentionata Schitade teze pentru o hotarire cu privire la respectarea ri-guroasa a legilor", In legatura cu proiectul de hotarirea C.C. al P.C. (b) din Rusia cu privire la convocareacongresului general al functionarilor de banca din Rusia",Instructiuni cu privire la intocmirea unei carti de lecturapentru muncitori si tarani", Proiectul de hotarire a Con-siliului Comisarilor Poporului cu privire la cooperatie",proiectele de hotarire Cu privire la activitatea biblioteci-lor" §i Cu privire la concesionarea construirii marii caiferate de nord", articolul neterminat Pe marginea ape-lului independentilor germani", Cuvintare rostita lacursurile de agitatori ale sectiei 00crotirea mamei si copi-lului* din cadrul Comisariatului poporului pentru preve-deri sociale" si In legatura cu proiectul de hotarire a C.C.

www.dacoromanica.ro

XXVIII PREFATA

al P.C. (b) din Rusia cu privire la predarea obligatorie asurplusurilor de produse agricole in Ucraina".

In sectiunea Materiale preeintoare" se publica' 12 ma-teriale care (cu exceptia ultirnelor dou'a, grupate subtitlul Pe marginea proiectului de decret cu privire lareorganizarea controlului de stat") se includ pentru primaoara in Opere. Planurile de cuvinfari si rapoarte ce sepublicg in aceasea sectiune completeaz5, continutul respec-tivelor documente.

Institulul de marxism-leninisinde pe lingd C.C. al P. C. U.S.

www.dacoromanica.ro

V. I. LENINOctombrie 1918

a

`P

,

r.;

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE ROSTITALA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA,

A SOVIETULUI DIN MOSCOVA,A COMITETELOR DE INTREPRINDERESI A SINDICATELOR DIN MOSCOVA

29 IULIE 1918 1

(Aplauze care se transforma in ova-.ç i i.) Tovara§i, am avut nu o data prilejul sal aratam §1in presa de partid, §i in institutiile sovietice, §i in cadrulagita0ei de masa ca perioada dinaintea noii recolte estecca mai grea, cea mai anevoioasa §1 mai critica pentru re-volutia socialista care a inceput in Rusia. Acum putemspune, cred, el punctul culminant al acestei situatii criticea fost atins. Asta se datore§te faptului ca partizanii lumiiimperialiste, ai farilor imperialiste, de o parte, §i parti-zanii Republicii sovietice socialiste, de alta parte, s-audelimitat acum pe deplin §i definitiv. Trebuie sa spuneminainte de toate ca sub raport militar situatia Republiciisovietice s-a precizat definitiv abia acum. Cind a izbuc-nit rascoala cehoslovacilor 2, la inceput mulvi au consi-derat-o ca un episod al rebeliunilor contrarevolutionare.Noi n-am acordat atentia cuvenita §tirilor din presa cuprivire la participarea capitalului anglo-francez, cu pH-vire la participarea imperiali§tilor anglo-francezi laaceasta rascoala. Acum se cuvine sa ne reamintim cums-au desfa§urat evenimentele la Murman, in rinduriletrupelor din Siberia, in Kuban, cum au cautat anglo-francezii, in alianya cu cehoslovacii §i cu participareanemijlocita a burgheziei engleze, sa rastoarne Sovietele.Toate aceste fapte arata acum ca mi§carea cehoslovaci-lor a fost una din verigile lantului pe care politica con-secventa a imperiali§tilor anglo-francezi I-a faurit demult pentru sugrumarea Rusiei Sovietice, spre a putea

www.dacoromanica.ro

2 V. L LENIN

tiri din nou Rusia in viltoarea razboaielor imperialiste.In prezent, aceasta criza trebuie si fie rezolvata demasele largi din Rusia Sovietica, deoarece ea crizainseamna acum pentru noi o lupta pentru apa'rarea Re-publicii sovietice socialiste nu numai impotriva cehoslova-cilor, impotriva tentativei lor contrarevoluvionare, nunumai impotriva tentativelor contrarevolutionare ingenere, ci §i impotriva asaltului intregii lumi capitaliste.

A§ vrea sa amintesc in primul rind faptul ca partici-.parea directa §i nemijlocita a imperialismului anglo-fran-cez la rebeliunea cehoslovacilor a fost de mult stabilita ;voi reaminti articolul publicat la 28 iunie in PriikopnikSvobody", organul central al Partidului Comunist Ceho-slovac, §i reprodus in presa noastra 3 :

La 7 martie, Sectia Consiliului national a primit de la consululfrancez un prim vIrsamint in sumi de 3 milioane de ruble.

Acesti bani au fost remisi unui oarecare domn Sip, colaboratoral Sectiei Consiliului national.

La 9 martie aceluiasi domn i s-au remis inci 2 milioane, la25 martie el a mai primit 1 milion, la 26 martie 1c1-1 BohumilCermak, vicepresedinte al Consiliului national, a primit 1 milion,iar la 3 aprilie tot d-1 Sip a primit Inca 1 milion. .

In total, intre 7 martie si 4 aprilie, consulul francez a remisSectiei Consiliului national 8 milioane.

La diferite date neidentificate s-a remis : d-lui Sip 1 milion,d-lui Bohumil Cermak 1 milion, d-lui Sip inca 1 milion.

In afarä de aceasta, unei persoane necunoscute i s-au remis188 000 de ruble. In total 3 188 000. ImpreunI cu cele 8 milioanearatate mai sus, obtinem surna de 11 188 000 de ruble, pe care gu-vernul francez le-a remis Sectiei Consiliului national.

De la consulul .englez Sectia a primit 80 000 de lire sterline.Aladar, de la 7 martie §i pini in ziva inceperii rebeliunii, lideriiConsiliului national ceh au prilnit de la guvernele francez sienglez circa 15 milioane, si pentru acesti bani armata cehoslovacia fost vindutà imperialistilor francezi si englezi".

Desigur ca, la timpul sau, cei mai multi dintre dum-neavoastra ati citit aceasta §tire in ziare ; noi, fire§te, nune-am indoit niciodata ca imperiali§tii §i financiarii dinAnglia §i. din Franca vor cauta sa facä tot posibilul §I.

imposibilul pentru a rasturna Puterea Sovietica, pentrua-i crea tot felul de greutavi. Dar pe atunci nu se des-fa§urase inca intregul Ian; al evenimentelor care arata caaici avem de-a face cu o sistematica §i perseverenta cam-

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE ROSTITA LA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 3

panie contrarevolutionara militara §i financiaraimpotriva Republicii sovietice, campame probabil de multplanuita §i luni de-a rindul pregatita de tovi reprezen-tanvii imperialismului anglo-francez. Acum, cind privirnevenimentele in ansamblul lor, cind punern fata in fatami§carea contrarevolutionara a cehoslovacilor §i debar-carea de la Murman, cind §tirn ca englezii au debarcatacolo peste 10 000 de soldgi §i ca, sub pretext ca apariMurmanul, au patruns pe teritoriul nostru, au ocupat ora-§ele Kern §i Soroki §i au inaintat la rasarit de Soroki, tre-cind totodata la impu§carea activi§tilor no§tri sovietici ;cind citim in ziare ca. multe mii de muncitori feroviari §ialvi muncitori din Nordul indepartat fug din fga acestorsalvatori §i mintuitori, adica, la drept vorbind, din fataacestor noi agresori imperiali§ti care sfi§ie in bucaviRusra la un capat al ei, cind punern faca in fail toateaceste fapte, devine clara pentru noi conexiunea generala'a evenimentelor. Iar lin ultimul timp s-au primit noi §tiricare confirma caracterul ofensivei anglo-franceze impo-triva Rusiei.

Chiar §i din motive de ordin geografic se intelege caforma acestei ofensive a imperialismului impotriva Rusieinu poate fi aceegi ca in Germania. Spre deosebire deaceasta din urma, Anglia §i Franca nu au o frontiera co-muna cu Rusia ; ele nu dispun nici de atitea trupe. Ca-racterul prin excelenta colonial §i maritirn al forvei mili-tare a Angliei i-a facut pe englezi Inca de mult, cu multedecenii in urma, sä adopte in campaniile lor de cuceririo alta metoda de atac, sa urmareasca mai ales taiereacomunicatiilor dintre vara pe care voiau s-o atace §i.

sursele ei de aprovizionare, sa prefere metoda sugru-marii sub pretextul ajutorarii, in loc sa recurga la me-toda agresiunii militare faci§e, nemijlocite, violente §i.

brutale. Din informatiile pe care le detinern s-a consta-tat in ultimul timp ca de ajutorul imperialismului anglo-francez a beneficiat in mod neindoielnic §i Alekseev,care e de multa' vreme cunoscut soldavilor §i muncito-nlor ru§i §i care a ocupat recent stanita Tihorevk. Acolorascoala a luat forme net conturate, ceea ce se datore§terarap, probabil, uneltirilor imperialismului anglo-francez.

www.dacoromanica.ro

4 V. I. LENIN

In sfIrsit, ieri s-au primit stiri ca la Baku imperialis-mului anglo-francez i-a reusit o lovitura spectaculoasa.Ei au izbutit sa obtina n Sovietul din Baku o majoritatede circa 30 de voturi contra partidului nostru, contrabolsevicilor, precum si a eserilor de stinga din pacate,foarte putini care nu s-au lasat antrenati de aventuramirsava. si de tradarea miseleasca a eserilor de stinga dinMoscova 4, ci au ramas alaturi de Puterea sovietica i m-potriva imperialismului si a razboiului. Impotriva acestuinucleu, credincios Puterii sovietice si care pina. acumconstituia majoritatea n Sovietul din Baku, imperialis-mul anglo-francez a obtinut de asta data o precumpa-nire de 30 de voturi datorita faptului c. o foarte mareparte din partidul Dasnaktutiun 5, al semisocialistilorarmeni, a trecut de partea lor, 'impotriva noastra. (Ct t e telegrama.)

La 26 iulie, din ordinul comisarului poporului Korganov, de-tasamentul din Adjikabul s-a retras de la Adjikabul pe pozitiisituate in apropicre de Aleati. Dupa ce detasamentul din $emahas-a retras de la $emaha i Maraza, inamicul a trecut la ofensiväpe valea piriului Pirsagat. Lingi satul Kubala a avut loc primaciocnire cu avangarzile.

In acelasi timp, dinspre sud, din directia Kurei, numeroase fortede cavalerie au inceput sa inainteze spre gara Pirsagat. In aceastalsituatie, pentru a putea 'Astra statia Adjikabul, ar fi trebuit sarasfiram toate fortele disponibile pe trei directii diferite : la vestde Adjikabul, la nord si la sud de valea Navaghi-Pirsagat. Rasfi-rarea fortelor pe un front atit de intins ne-ar fi lipsit de rezerve

deoarece nu dispuneam cie cavalerie, nu ne-ar fi ingaduit sàdam o lovitura inamicului i chiar ar fi pus intr-o situatie greagrupul din Adjikabul, in cazul unei ruperi a frontului dinsprenord sau dinspre sud. In aceste conditii, precum i n vedereapastrarii fortelor noastre, a fost ordonati retragerea detasamentuluidin Adjikabul pe pozitii situate in apropiere de Aleati. Retragereaa fost efectuati in perfecti ordine. Constructiile mai importantede pe linia ferata si din gara Adjikabul, precum i cisternele cuproduse petroliere au fost aruncate in aer. In Daghestan, in cadrulotensivei generale, inamicul intreprinde actiuni active. La 24 iulie,el a atacat CU forte mari in patru directii diferite. Dup l. o luptide 24 de ore, am ocupat transeele inamicului ; fortele lui s-auimprastiat in padure, i nurnai intuncricul ne-a impiedicat sa leurmarim mai departe. La 24 iulie ni s-a comunicat din Sura ca inimprejurirnile acestui oras se dau lupte in care efornirile trupelornoastre sint incununate de succes ; inamicul actioneaza dirz, organizat, fortele lui fiind comandate de fosti ofiteri daghestanezi ; la

es

si,

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE ROSTITA LA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 6

actiunile de lupta din imprejurimile Surd participa activ taraniidin Daghestan.

Partidele de dreapta din Baku au ridicat capul si au inceputdesfasoare o agitatie energica pentru chemarea englezilor. Aceastaagitatie este larg sprijinita de cadrele de comanda ale armatet st seextinde asupra unitatilor de pe front. Agttatia angloftla a dezor-ganizat armata. In ultimul timp, orientarea proengleza a cistigatteren in rindurile maselor istovite si exasperate.

Sub influenta agitatiei mincinoasc i provocatoare a partidelorde dreapta, flotila militara din Marea Caspica a adoptat citevarezolutii contradictorii cu privire la englezi. !rise lath' de nalmitiienglezilor si de agenti voluntari, ea a crezut orbeste pina in ultimultimp in sinceritatea sprijinului englez.

Ultimele stiri arat ci englezii inainteaza in Persia si ca. auocupat orasul Rest (Ghilean). La Rest, englezii au luptat 4 zileimpotriva lui Kuciuk-Han §i a bandelor germano-turce, in fruntecu mussavatistii fugiti din Baku, care i se alaturasera acestuia.Dupa lupta de la Rest, englezii ne-au cerut ajutor, dar imputerni-civil nostri in Persia au refuzat acorde. In aceasta lupta auinvins englezii ; dar ei nu au deck extrem de putine forte inPersia. S-a aflat ca la Enzeli ei nu au decit vreo 50 de oameni.Au nevoie de benzina i ne propun in schimb automobile. Farabenzina nu pot inainta.

La 25 iulie a avut loc a doua sedinta a Sovietului de deputatiin legatura cu situatia politica si militara, i partidele de dreaptaau ridicat problema chemarii englezilor. Tov. Saumian, comisarulextraordinar al Caucazului, referindu-se la rezolutia Congresuluial V-lea al Sovietelor si la telegrama trimisa de Stalin in numeleConsiliului Central al Comisarilor Poporului, a declarat inadmisibilachemarea englezilor si a cerut ca aceasta chestiune si fie scoasade pe ordinea de zi. Cu o neinsemnati ma joritate de voturi, ce-rerea toy. $aumian a fost respinsa, fapt impotriva caruia toy. Sau-man, ca reprezentant al puterii centrale, a protestat in modenergic. Apoi a fost ascultat raportul delegatilor care au fost pefront. Cu o majoritate de 259 de voturi ale eserilor de dreapta,ale dasnacilor de dreapta si ale mensevicilor, contra 236 de voturiale bolsevicilor, ale eserilor de stinga si ale dasnacilor de stingaa fost adoptata o rezolutie prin care se cere sa fie chematienglezii i sa se formeze un guvern alcatuit din toate partidelereprezentate in Soviet si care recunosc autoritatea ConsiliuluiComisarilor Poporului. Rezolutia a fost aspru condamnata departidele de stinga. $aumian a declarat ca hotarirea adoptataconstltuie o rusinoasa tradare si un act de crasa nerecunostintafatal de muncitorii si de taranii din Rusia si ca., In cal irate de re-prezentant al puterii centrale, ii declina orice raspundere pentruaceasta hotarire. In numele deputatilor bolsevici, eseri de stinga

dasnaci de stinga s-a dcclarat ca ei nu vor intra in guvernul decoalitie, iar Consiliul Comisarilor Poporului va demisiona. In nu-mele celor trei fractiuni de stinga, tov. Saumian a decla rat cii oautomate cle stat cate, chemindu-i pe imperialitii englezi, a rupt-o

3 Lenin Opere complete, vol. 37

st

st.-1

yi

www.dacoromanica.ro

6 V. i. LENIN

hi fapt cu Puterea sovietica dirt Rusia nu va avea nici un sprijindin partea acesteia din urma. Prin politica sa tradatoare, Sovietullocal de deputati, care i-a chemat pe englezi, a pierdut sprijinulRusiei 4i al partidelor care sustin Puterea sovietica.

Partidele de dreapta slot complet dezorientate in urma hotaririiConsiliului Comisarilor Poporului de a demisiona. Dupa primireastirilor referitoare la situatia creati, hi raioane i pe front stareade spirit s-a schimbat radical. Marinarii au inteles ci de fapt aufost inselati de niste tradatori care urmaresc o ruptura cu Rusia 4irasturnarea Puterii sovietice. Masele ti schimbl atitudinea fail deenglezi. Ieri, in legitura cu demisia Consiliului Comisarilor Po-porului, a avut loc o ledinta extraordinara a Comitetului executiv.S-a hotarit ca toti comisarii poporului sa ramina la posturile lor

sa-si continue activitatea pina la rezolvarea problemei puterii insedinta din 31 iulie a Sovietului. Comitetul executiv a hotarit sàia mgsuri urgente impotriva contrarevoluviei in pregatire. Dusmaniiisi desfasoar a. activitatea sub aripa partidelor anglo-franceze.Semnat Biroul de pres5. al Consiliului Comisarilor Poporuluidin Baku".

Asa cum vedeti mereu ca se intimpla si in fractiunilede la noi, care, intitulindu-se socialiste, nu au rupt rnci-odata legaturile cu burghezia, i acolo ele s-au pronuntatde asta data in favoarea propunerii ca trupele engleze safie chemate sa apere orasul Baku 6. $tim prea bine ceseamna sa chemi trupe imperialiste n apararea unei repu-blici sovietice. $tim care a fost rostul acestei chemari a-cute de burghezie, de catre o parte din eseri si de catremensevici. Stirn care a fost rostul acestei chernari facute deconducatorii mensevicilor din Tiflis, din Gruzia.

Putern spune acum ca singurul partid care nu i-achemat pe imperia1iti si nu a incheiat cu ei nici o aliant5.tilhareasca, ci a preferat sa se retraga atunci cindagresorii inaintau, a fost partidul bolsevicilor-comunisti.(A plauz e.) Stim ca n Caucaz situatia tovarasilornostri comunisti a fost deosebit de grea, pentru catradau pe toata linia mensevicii, care au incheiat cu

germani o alianta fatisa sub pretextul, desigur,al apararii independentei Gruziei.

$titi cu totil foarte bine ca aceasta independenta aGruziei s-a transformat intr-o inselatorie de cea mai puraspeta ; in realitate, ea inseamna ocuparea i cotropireamtegrala a Gruziei de catre imperia1itii germani, in-seamna o ahanta intre baionetele germane si guvernul

§i

iiim-

perialistii

in-

www.dacoromanica.ro

CtIVINTARE flOSTITA LA VOINTA COMUNA A C.t.C. DIN RUSIA

mensevic impotriva muncitorilor i taranilor bolsevici,si de aceea au avut de o mie de ori dreptate tovarasnnostri din Baku, care, ark' a inchide citusi de putmochii asupra pericolului situatiei, sk-au spus noi nu amfi niciodata impotriva unei paci cu o putere impenahstacare ne-ar pune conditia =lam in sclumb o partedin teritoriul nostru, daca acest lucru nu ar lovi in noi,nu ar lega trupele noastre printr-o alianta cu trupeleagresorilor si nu ne-ar rapi posibilitatea de a continuaactivitatea noastra socialista transformatoare.

Dar daca lucrurile stau in asa fel, inch a chema peenglezi sub pretextul apararii orasului Baku inseamna saceri ajutorul unui stat care a inghitit acum intreagaPersie si care de multa vreme se furiseaza cu fortele salemilitare ca sa cotropeasca sudul Caucazului, inseamnas. te dai pe mina irnperialismului anglo-francez, inacest caz nu ne putem indoi nici o clipa ca, oricit degrea ar fi situatia tovarasilor nostri din Baku, refuzindsa incheie pace in asemenea conditii, ei au facut un pascare este singurul demn de mste oarneni care sint socia-listi nu in vorbe, ci in fapte. Refuzul categoric de a in-cheia mice intelegere cu imperialistii anglo-francezi con-stituie singurul pas just pe care-I puteau face tovarasiidin Baku, caci nu-i poti chema pe imperialisti in tarafara a transforma puterea socialista independenta, fie sipe un teritoriu izolat, intr-un sclav al razboiului im-perialist.

De aceea nu avem nici o indoiala asupra semnificatieipe care evenimentele de la Baku o au in desfasurareagenerala a evenimentelor. Ieri s-a primit stirea c o partedin orasele Asiei centrale au fost cuprinse de o rascoalacontrarevolutionara cu participarea va.'dita a englezilor,care, detmind in India pozitii intarite i supunindu-si inintregime Afganistanul, si-au creat de mult un punct desprijin atit pentru largirea posesiunilor lor coloniale,pentru sugrumarea altor popoare, cit i pentru atacuriimpotriva Rusiei Sovietice. Si acum, and semnificatiaacestor verigi disparate a devenit clara pentru noi,actuala sauatie mi1itar i strategica generala a republiciinoastre s-a precizat pe deplin. Murmanul la nord, frontal

3.

I

sa-i

www.dacoromanica.ro

8 V. L LENIN

cehoslovac la est, Turkestanul, Baku si Astrahanul lasud-est, dupa cum vedern, aproape toatc verigile lantuluifaurit de imperialisrnul anglo-francez sint acum unitcintre ele.

Noi vedem acum cit se poate de clar ca. n prezentmosierii, capitalistii i chiaburii, care, din motive destulde legitime pentru ei, sint, fireste, cu totii patrunsi de urafierbinte impotriva Puterii sovietice, au trecut i aici laactiune in forme putin diferite de cele in care au actionat

capitalistii i chiaburii din Ucraina si din alteregiuni rupte de Rusia. Lachei ai irnperialismului anglo-francez, ei nu s-au dat in laturi de la nimic pentru aface tot ce se poate face impotriva Puterii Sovietice. Cufortele de care dispun in Rusia, ei nu puteau face acestlucru, 4i de aceea au hotarit sa nu se limiteze la vorbe,la apeluri in spiritul celor de teapa lui Martov,recurs la metode de lupta mai serioase, la actiuni militare.Asupra acestui fapt trebuie s. atragem in mod deosebitatentia voastra ; asupra lui trebuie sa concentram intreaganoastra agitatie, intreaga propaganda i, corespunzatorcu aceasta, sâ deplasam centrul de greutate al intregiinoastre munci in cadrul Sovietelor.

Este un fapt esential c acum actioneaza fortele impe-rialiste ale unei alte coalitii, nu ale celei germane, ci alecoalitiei anglo-franceze, care a cotropit o parte din teri-toriul nostru si se sprijina pe ea. Dad pina in prezentpozitia geografica i-a impiedicat s atace direct Rusia,acum, pe o cale ocolita, imperialitii anglo-francezi, carede patru ani inunda cu singe lumea intreaga pentru a osupune dominapei lor, s-au apropiat nemijlocit de grani-tele Rusiei in scopul de a sugruma Republica sovietiasi de a tiri Rusia in razboiul imperialist. Stiti foartebine, tovarasi, ca din primele zile ale Revolutiei dinOctombrie noi ne-am propus drept scop principalcurmarea razboiului imperialist, dar niciodata nu ne-amfacut vreo iluzie c fortele proletariatului si ale maselorrevolutionare dintr-o singura oricit de animate deeroism, oricit de organizate si de disciplin ate ar fi ele,

ca fortele proletariatului dintr-o singura tara ar fiin masura sà doboare imperialismul international ; noi

si au

mosierii,

tara,

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE ROSTITA LA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 9

stim ca el poate fi doborit numai prin eforturile uniteale proletariatului din toate tarile.

Dar ceea ce am facut noi este ca intr-una din taxi aufost rupte toate legaturile cu capitalistii din lurnea in-treaga. Guvernul nostru nu este legat prin nici un fir denici una din taberele imperialiste, i asemenea fire nu vorexista niciodata, oricare ar fi calea pe care ar urma-o inviitor revolutia noastra. Ceea ce am facut noi este ca,in cele 8 luni de cind exista puterea noastra, miscarearevolutionara impotriva imperialismului a facut un marepas inainte i c. ntr-unul din principalele centre aleimperialismului, in Germania, lucrurile au ajuns in ianua-rie 1918 la o ciocnire armata si la o reprirnare singeroasaa acestei miscari 7. Noi ne-am indeplinit datoria revo-lutionara pe plan international, mondial, cum nu si-aindeplinit-o in nici o tara nici un guvern revolutionar,dar nu ne-am facut iluzia ca acest lucru poate fi obtinutcu fortele unei singure Noi stiam ca eforturilenoastre duc In mod inevitabil la revolutie mondiala cirazboiul inceput de guvernele imperialiste nu poate ficurmat cu fortele acestor guverne. Razboiul poate ficurmat numai prin eforturile intregului proletariat, siatunci and am venit la putere, sarcina noastra ca partidproletar comunist, intr-un moment cind n celelalte tarimai cranium domina tia capitalista,burgheza sarcinanoastra imediata era, repet, s. pastram aceasta putere,aceasta faclie a socialismului, pentru ca ea sa continuesa alimenteze cu cit mai multe scintei vilvataia in cresterea revolutiei socialiste.

Aceasta sarcina a fost pretutindeni extrem de grea,poi am indeplinit-o datorita faptului c tocmai atunciproletariatul era angajat in lupta pentru apararea cuceri-rilor republicii socialiste. Aceasta sarcina a dus la o si-tua tie isdeosebit de grea de critica, deoarece revolutiasocialista, in sensul propriu al acestui cuvint, n-a inceputinca in nici o alta tara, desi in tari ca Italia si Austriaea este acum incomparabil mai aproape. Cum insa ea nua inceput Inca, avem n Eta noastra un nou succes alimperialismului anglo-francez, deci si al imperialisrnuluimondial. Daca in vest imperialismul german continua.

OH.ca.

§i

s:i

www.dacoromanica.ro

10 tr. I. LENIN

ramina in picioare ca o forta imperialista militara cotropi-toare, in nord-estul §i in sudul Rusiei imperialismulanglo-francez a capatat posibilitatea de a se intari §i nearata in mod palpabil, in chip graitor, ca aceasta fortaeste gata s tirasca din nou Rusia in razboiul imperialist,este gata sa sugrume Rusia stat socialist independent,care-si continua munca qi propaganda socialista pe o scaranemaivazuta in lume. Impotriva acestui lucru,

anglo-francez a obtinut un succes important i, strin-gindu-ne in cle§tele incercuirii, depune toate eforturilepentru a sugruma Rusia Sovietica. Stim foarte bine caacest succes al imperialismului anglo-francez este indiso-lubil legat de lupta de clasa.

Noi am spus totdeauna i revolutiile confirmaatunci dnd ajung sa fie in joc bazele puterii econo-

mice, ale puterii exploatatorilor, cind ajunge sa fie injoc proprietatea lor, care le permite sL dispuna de muncaa zeci de milioane de muncitori §i de tarani, care dacapitali§tilor §i mo§ierilor posibilitatea de a se imbogati,atunci cind, repet, ajunge sa fie in joc proprietateaprivata a capitali§tilor §i moOerilor, ei uita toate frazelelor despre dragostea de patrie §i despre independenta.Noi tim foarte bine ca, pe linia incheierii de aliante cuputerile imperialiste, a incheierii unor tratate de jaf, atradarii patriei in folosul imperialismului anglo-francez,eserii de dreapta, cadetii §i men§evicii au batut toaterecordurile. Spre exemplu : Ucraina i Tiflisul. Aliantamen§evicilor §i a eserilor de dreapta cu cehoslovacii esteindeajuns de semnificativa in aceasta privinta. Iarrebeliunea eserilor de stinga, care de dragul intereseloralbgardi§tilor din Iaroslavl voiau s tirasca in razboiRepublica Rusa, arata cit se poate de limpede dl, atuncicind este vorba de profiturile ei de clasa, burghezia i§ivinde patria 5i incheie cu orice strain tranzactii de tarabaAimpotriva poporului ei. Istoria revolutiei ruse a doveditinca o data. acest adevar, dupa ce timp de mai bine deo suta de ani istoria revolutiei ne-a aratat c. aceastaeste o lege a intereselor de clasa, a politicii de clasa aburgheziei in toate timpurile §i in toate tarile. De aceeanu trebuie s ne mire cituqi de putin c actuala agravare

imperialis-mul

ca

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE ROSTITA LA EDINTA COMM A A CEC DIN RUSIA 11

a situaviei internationale a Republicii sovietice este le-gata de ascuvirea luptei de clasa inauntrul Orli.

Noi am spus in repetate rinduri ca din acest punct devedere, din punctul de vedere al agravarii crizei in do-meniul aprovizionarii, perioada dinaintea noii recolteeste cea mai grea. Asupra Rusiei s-a abatut flagelulfoametei, care s-a agravat enorm tocmai datorita faptu-lui ca planul tilharilor imperiali§ti consta in a rapi Rusieiregiunile producatoare de cereale. In aceasta privinva,planurile lor sint bine calculate i constau in aceea de agasi in regiunile periferice producatoare de cereale unreazem de clasa, de a gasi regiuni in care sa precumpa-neasca chiaburii, Oranii bogaci, care au strins averi depe urma razboiului §i care traiesc din munca altora, dinmunca saracimii. Stici ca aceste elemente au acumulatzeci '§i sute de mil de ruble §i. detin mari stocuri decereale. Stici ca ace§ti oameni, care s-au imbogavit de peurma calamitatii abatute asupra poporului §i care auavut cu atit mai multe posibilitati de a jefui §i de alispori profiturile cu cit mai mari erau lipsurile induratede popor in capitala, tocmai aceste elemente chiabu-re§n au constituit principalul §i cel mai serios reazem almi§carii contrarevolutionare din Rusia. Aici lupta declasa a pornit din inse§i adincurile izvorului. Nu e satin care sa. nu se desfa§oare lupta de clasa dintre saraci-mea satelor unita cu acea parte a taranimii mijloca§e carenu are surplusuri de cereale, care le-a consumat de mult§i. care nu a luat parte la specula', lupta de clasa din-tre aceasta imensa majoritate a celor ce muncesc §i. in-fimul manunchi de chiaburi ; aceasta lupta de clasa apatruns in fiecare sat.

Atunci cind stabileam planurile noastre politice §ipublicam deCretele noastre desigur ca.' foarte multidintre dv. le cunosc , atunci cind, repet, intocmeam §ipuneam in aplicare decretele referitoare la organizareasaracimii satelor 9, noi vedeam clar ca la ordinea zileise pune problema decisiva i fundarnentala a intregii re-volutii, problema cea mai decisiva §i mai fundamentala. problem a puterii, problema clack' puterea va fi inrnnnile proletariatului, daca acesta va re4 sali ala-

www.dacoromanica.ro

12 V. I. LENIN

ture toata saracimea satelor, cu care nu are nici un felde divergence, daca va sti sa atraga de partea sa pecaranii care nu sint in dezacord cu el si daca va reusi

uneasca toata aceasta masa imprastiata, razlecita,dispersatal prin sate inferioar n aceasta privincamuncitorilor de la orase daca va reusi s-o uneascaimpotriva taberei adverse, tabara mosierilor, imperialisti-lor i chiaburilor.

Si sub ochii nostri saracimea satelor a inceput sa seuneasca neobisnuit de rapid. Se spune c revolucia teinvaca. Intr-adevar, lupta de clasa ne invaca in practical

orice nota fa1s n pozicia vreunui partid 11 aducefara intirziere acolo unde merita sa fie. Noi am vazutconcret politica partidului eserilor de stinga, care dinlipsa de caracter si din nesocotinca au inceput sa sovaiein momentul in care problema aprovizionarii s-a pusintr-un mod atit de acut, i eserii de stInga au disparutca partid, devenind simpli pioni in miinile albgardistilordin Iaroslavl. (A plauz e.)

Tovarasi, aceasta ascucire a luptei de clasa in lega-tura cu criza aprovizionarii tocmai n momentul cindnoua recolta se arata a fi bogata, dar inca nu poate fivalorificata, si cind locuitorii crincen infometaci aiPetrogradului si Moscovei sint instigaci de elementelechiaburesti si de burghezie, care, in eforturile lor dispe-rate, i spun : acum ori niciodata, aceasta ascucireexplica valul de rascoale care strabate intreaga Rusie.S-a produs rascoala din Iaroslavl. Si noi vedem aici in-fluenca anglo-francezilor ; vedem calculul burghezieial mosierilor contrarevolucionari. Acolo unce s-a pusproblema cerealelor, ei au cautat sa impiedice infaptuireamonopolului cerealelor, iar fara aceasta nu poate fi so-cialism. Tocmai pe acest teren trebuie sa se uneasca bur-ghezia, pe acest teren are ea un sprijin mai solid decitare mujicul de la cara. Lupta hotaritoare dintre forcelesocialismului i societatea burgheza se va da n orice caz,intr-un fel sau altul, azi sau miine, pentru un motiv saualtul. Oscilari pot exista numai la socialistii n ghilimele,cum sint, de pilda, eserii de stinga de la noi. Cind inaceasta problema, in aceasta problema fundamentali, se

sa. ,ca

si

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE ROSTITA LA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RIhIA 18

observa oscilari la oameni care se intituleazaaceasta arat c ei sint socialisti in ghilimele, socialisticare nu fac doi bani. Revolutia ii aduce pe asemeneasocialisti intr-o situatie in care ei se transforma de faptin simpli pioni in miinile generalilor francezi, pionicarora le este rezervat rolul pe care 1-a avut fostulC.C. al fostului partid al eserilor de stinga.

Tovar asi, imperialisrnuluidatorita acestui efort unit alanglo-francez si al burgheziei ruse contrarevolutionare,avem acum razboi civil dintr-o directie din care nu toti11 asteptau i pe care nu toti o vedeau limpede, si el s-acontopit cu razboiul extern intr-un singur tot indiso-lubil. Rascoala chiaburilor, rebeliumea cehoslovacilor,miscarea din Murman, toate acestea constituie verigileunuia i aceluiasi razboi care s-a abatut asupra Rusiei.Cu pretul unor mari sacrificii noi ne-am smuls dinrazboi, intr-o parte, incheind o pace neinchipuit degrea ; noi stiam ca incheiem o pace impusa prin vio-lenta 10, dar spuneam c ne vom putea continua propa-ganda si opera de constructie, descompunind astfel lumeaimperialista. Noi am reusit sa facem acest lucru. Ger-mania duce acum tratative pentru a stabili cite miliardesa ia Rusiei in baza tratatului de pace de la Brest, darea a recunoscut toate nationalizarile care au fost infap-tuite la noi prin decretul din 28 iunie H. Ea nu a ridicatproblema proprietatii private asupra pamintului in re-publica noastra ; acest lucru trebuie subliniat pentru aspulbera minciuna nemaiauzita pe care au raspindit-oSpiridonova i alti asemenea rnilitanti ai eserilor destinga, minciuna care a adus apa la moara mosierilorcare este repetata acum de cele mai inculte si maiinapoiate elemente ultrareactionare ; aceasta minciunitrebuie dezminçit i demascata.

In realitate, oricit de impovaratoare era pentru noiaceasta pace, noi am cucerit libertatea constructiei socia-liste interne si am facut pe aceasta cale pasi care devinacum cunoscuti Europei occidentale si care reprezintaelemente de propaganda infinit mai puternice decit celedinainte.

socialisti,

si

www.dacoromanica.ro

V. I LENIN

Si astazi lucrurile stau in asa fel incit, iesind din razboiulcu o coa1iie, intr-o parte, am fost imediat atacati deimperialism din alta parte. Imperialismul este un fenomenmondial ; el este o lupta pentru impartirea intregiilumi, a intregului glob pamintesc, i pentru dominatiaunuia sau altuia dintre grupurile de tilhari. Acum neataci un alt grup de tilhari, eel anglo-francez, i nedeclara ca ne va tiri din nou in razboi. Razboiul lor secontopeste cu razboiul civil intr-un singur tot, si aceastaconstituie principala sursa a greut5.tilor momentului defata, cind problema razboiului, a evenimentelor militare,ca problema principala, esentiala a revolutiei, se puneiarasi la ordinea zilei. Aici e toata greutatea, caci po-porul e obosit de razboi, e istovit de razboi ca niciodata.Aceasta stare de extrema extenuare i istovire a poporu-lui rus de pe urma razboiutui ar putea fi comparata custarea unui om care a fost stilcit in bataie si de la carenu te poti astepta nici s dea dovada de energie, nicifie capabil de munca. Asa si la poporul rus, fireste,acesti aproape patru ani de razboi care s-au abatut asu-pra unei taxi pe care o jefuisera, torturaser i pingari-sera tarismul, absolutismul, burghezia i Kerenski auprovocat, din mai multe cauze, un sentiment de pro-funda aversiune i constituie izvorul adinc al uriaselorgreutati prin care trecem.

Pe de alta parte, aceasta intorsatura a evenimentelora redus totul la un razboi cu caracter bine precizat. Noine-am pomenit din nou in razboi, ne aflam intr-unrazboi care este nu numai un razboi civil cu chiaburii,cu mosierii i cu capitalistii care s-au unit acum impo-triva noastra, in prezent lupta impotriva noastraimperialismul anglo-francez ; el nu este Inca in staresa-si porneasca hoardele impotriva Rusiei ; 11 impiedicaconditiile geografice, dar el vine in ajutorul dusmanilornostri cu tot ce poate, cu toate milioanele sale, cu toaterelatiile sale diplomatice i cu toate fortele sale. Ne-afla.m in stare de razboi i putem iei biruitori din el ;dar avem de luptat aici cu un dusman dmtre cei maigreu de biruit ; avem de luptat impotriva starii deoboseala pricinuite de razboi, impotriva urii si aver-

11

sa

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE ROSTITA LA SLDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 15

siunii fata de razboi ; noi trebuic sa invingem aceastastare, pentru ca altminteri nu vom putea rezolva aceastaproblema care nu depinde de vointa noastra pro-blema razboiului. Tara noastra s-a pomenit din nou inrazboi, si deznoclamintul revolutiei depinde acum in in-tregime de imprejurarea cine va invinge in acest razboi,ai carui principali agenti sint cehoslovacii, dar adeva-ratii lui diriguitori, animatori si instigatori sint imperia-lista anglo-francezi. Intreaga problema a existenteiRepublicii Sovietice Federative Socialiste Ruse, intreagaproblema a revolutiei socialiste din Rusia s-a redus laproblema razboiului. Acesta este izvorul enormelornoastre greutati, data fEnd starea in care se afla poporulde pe urma razboiului imperialist. Sarcina noastra neeste cit se poate de clara. Orice amagire ar fi un eauimens ; socotim ca ar fi o crima sa se ascuncla munci-torilor si taranilor acest adevar amar. Dimpotriva, fie-care trebuie sa-1 cunoasca cit mai clar si mai precis

Da, au fost la noi cazuri cind trupele noastre au datdovada de o slabiciune criminala, de pilda cu prilejulluarii Simbirskului de catre cehoslovaci, cind unitatilenoastre s-au retras ; stim ca trupele sint obosite derazboi, ca le e lehamite de el, dar este de asemenea firescsi inevitabil, ca atita timp cit imperialismul nu va fifost infrint pe scara mondiala, el sa intreprincla incer-cari de a tint Rusia in razboiul imperialist, sa caute sa-1transforme intr-un adevarat mace!. Fie ca vrem sau nu,problema se prezinta astfel : ne aflim in razboi, sisoarta revolutiei va fi hotarita de deznoclamintul acestuirazboi. Aceasta trebuie sil devina primul si ultimul cuvintal agitatiei noastre, al intregii noastre activitati politico,revolutionare si transformatoare. Noi am facut atit demult intr-un timp scurt, dar trebuie sa ducem totul pins.la capat. Intreaga noastra activitate trebuie sa fie in in-tregime subordonata problernei de care depind acumsoarta revolutiei si deznodamintul ei, soarta revolutieiruse si a celei internationale. Noi stim ca din razboiulactual imperialismul mondial nu va iesi fara o serie derevolutii ; acest razboi nu se va termina altfel decicprin victoria finall a socialismului. Dar in prezent sar.

www.dacoromanica.ro

16 V. I. LENIN

cina noastra este sa sprijinim, sa aparam i sa pastramaceasta forta a socialismului, aceasta acne socialista,acest izvor al socialismului, care exercita o inriurireactiva asupra lumii intregi ; n situatia pe care aucreat-o acum evenimentele, aceasta este o sarcina deordin militar.

Nu o data am trecut noi prin situatii similare, si multispuneau ca, oricit de greu am obtinut pacea, oricit demulte sacrificii ne-a cerut ea §i oricit s-ar straduidusmanul s ne smulga mereu alte teritorii, totusi, inpofida tuturor greutatilor, Rusia se bucura deocamdatade pace si-si poate consolida cuceririle socialiste. Peaceasta cale am mers chiar mai departe decit isi inchipu-iau multi dintre noi. De pilda, controlul nostru munci-toresc a depasit cu mult formele pe care le imbracasela inceput, iar in prezent ne aflam n stadiul transfor-marii administrarii de catre stat intr-o ordine socialista.Am inaintat mult pe tarimul muncii noastre practice.La noi a si fost infaptuita conducerea deplina a in-dustriei de catre muncitori, dar imprejurarile nu ne-aupermis sa continuam in conditii de pace aceasta munca ;ele ne-au impus din nou starea de razboi, iar noi tre-buie sa ne incordam toate fortele i s chemam la armeintregul popor. Ar fi o rusine dac n aceasta problemaam intiinpina sovaieli cit de mid in rindurile comu-nistilor.

Sovaielile din rindurile taranilor nu ne mira. Masataraneasca nu a trecut prin acea scoala a vietii prin carea trecut proletariatul, care decenii de-a rindul s-a obis-nuit sa vada in capitalist pe dusmanul sau de clasa sicare a stiut uneasca fortele in lupta impotriva lui.5tim ca taranii nu au trecut printr-o astfel de universi-tate. Un timp au mers impreuna cu proletariatul ; acumse observa la ei o perioada de sovaieli, cind masa Ora-neasca se scindeaza. Cunoastem numeroase cazuri in carechiaburii au vindut unor rani cereale sub preturilefixe, pentru a da impresia c5. ei, chiaburii, le aparainteresele. Pe noi toate acestea nu ne mira ; dar munci-torul conamist nu va sovai, masa muncitoreasca va fi

neclintit, iar daca in mediul taranesc exista o stare

sa-si

ste

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE ROSTITA LA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 11

de spirit chiabureasca, acest lucru este foarte explicabil.Acolo unde nu sint bol§evici §i unde taie §i spinzuraautoritatile cehoslovace se observa urmatorul fenomen :la inceput cehoslovacii sint intimpinati aproape ca ni§tesalvatori, dar dupà citeva saptarnini de dominatie a bur-gheziei se produce o mare cot:tura impotriva cehoslova-cilor §i in favoarea Puterii sovietice, pentru ca taraniiincep s. Inteleaga ca toate frazele despre libertatea co-mertului §i despre Adunarea constituanta inseamni unsingur lucru : puterea mosierilor §i a capitali§tilor.

Sarcina noastra este de a uni §i mai strins rindurileproletare §i de a le organiza in ap fel inch in saptaminilecare yin totul sa fie consacrat rezolvarii problemeirazboiului. Ne aflam acum in razboi cu imperialismulanglo-francez §i cu tot ce este in Rusia burghez, capitalist,cu tot ce se straduie§te s zadarniceasca intreaga opera arevolutiei socialiste §i s ne tirasca in razboi. Sint in joctoate cuceririle muncitorilor §i taranilor. Putem fi sigurica vom gasi in rindurile proletariatului toata simpatia§i tot sprijinul §i ca pericolul va fi in intregime inlatu-rat, ca. noi detaprnente ale proletariatului se vor ridicain apararea clasei lor, pentru salvarea revolutiei socia-liste. In momentul de fata, problema se pune in a§a felinch lupta se da pentru doua puncte fundamentale ;toate deosebirile esentiale dintre partide s-au §ters in foculrevolutiei. Eserul de stinga care subliniaza cu tarie cac de stinga §i care, ascunzindu-se sub paravanul frazelorrevolutionare, in fapt se ridica impotriva Puterii sovie-tice, acest eser este §i el un näimit al albgard4tilordin Iaroslavl ; iata ce este el in fata istoriei i a lupteirevolutionare ! /n arena de lupta se afla acum numaidoua clase : se da lupta de clasa intre proletariat, careapara interesele celow ce muncesc, §i cei care apara in-teresele mo§ierilor §i ale capitali§tilor. Toate frazele des-pre Adunarea constituanta, despre crearea de state in-dependente etc., cu care ei cauta s. in§ele maselemcongiente, au fost demascate de experienta miscariicehoslovacilor §i a miscarii memevicilor din Caucaz.Indäratul tuturor acestor fraze stau aceleaqi forte ale mo-§:erilor §i capitali§tilor, §i, a§a cum ocupatia germana

,

www.dacoromanica.ro

18 V. t. LtislIi<1

aduce dupa. sine puterea rnosierilor si a capitalistilor, lafel o aduce si rascoala cehoslovacilor. Iata pentru ce seduce razboiul 1

Tovarasi ! Proletariatul trebuie sa-si uneasca si maistrins rindurile si sa dea in aceasta lupta un exemplu deorganizare si disciplina. Rusia continua sa ramina singuravara care a rupt toate legaturile cu imperialistii. Esteadevarat ca singeram de pc urma acestor rani grele. Noine-am retras din fata fiarei imperialiste, cistigind timpsi dindu-i cind ici, cind colo lovituri partiale, dar caRepublica sovietica socialista am ramas independenti.Indeplinind munca noastra socialista, noi am mers im-potriva imperialismului din intreaga lume ; sensul acesteilupte devine tot mai clar pentru muncitorii din lumeaintreaga, si revolta lor crescinda apropie tot mai multizbucnirea revolutiei viitoare. Daca astazi ne aflam dinnou in razboi, este tocmai pentru ca republica noastrae singura tara din lume care nu a mers mina in mina cuimperialismul si nu a ingaduit ca milioane de oameni safie trimisi la macel pentru a asigura dominatia francezi-lor sau a germanilor asupra lumii. Republica noastraeste singura tara care a iesit prin mijloace violente si pecale revolutionara din razboiul imperialist mondial sicare a ridicat steagul revolutiei socialiste, dar ei vor s-otirasca din nou in acest razboi, vor s-o aduca din noupe front. Cehoslovacii n-au decit sa se razboiasca cugermanii ; burghezia rus a. n-are decit sa aleaga, Miliu-kov n-are cleat sa se decida, poate chiar de comun acordcu Spiridonova si cu Kamkov, cu care imperialisti samearga mina-n mina. Noi insa declaram ca pentru ale dejuca planurile trebuie sa fim gata sa ne dam viata,deoarece este vorba de salvarea intregii revoluvii so-cialiste. (A pl au z e.) Eu stiu ca printre taranii dinguberniile Saratov, Samara si Simbirsk, unde oboseala siincapacitatea de a porni la lupta armata s-au facutsimtite intr-o masura mai mare ca oriunde, se observaazi o cotitura. Dupa ce au cunoscut invazia cazacilor sia cehoslovacilor, dupa ce au vazut in practica ce in-seamna Adunarea constituanta sau strigatele : jos paceade la Brest, ei s-au convins ca toate acestea duc la rein-

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE ROSTITA LA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 19

toarcerea rnosierului, la urcarea pe tron a capitalistului,i devin acum cei mai inflacaraci aparatori ai Puterii

Sovietelor. Nu ma indoiesc chusi de pucin c maseleproletare din Petrograd si din Moscova, pasind in fruntearevolutiei, vor iwlege situatia, vor intelege prin cemoment de grea cumpana trecem acum vor da dovadade si mai multa energie ; In interesul revoluciei socialiste,proletariatul va da peste cap si ofensiva anglo-franceza,

pe cea cehoslovaca. (A p 1 auz e.)

Publicat In 1918, in brojura 5ediniacommie' a C.E.C. din Rusia, a Sovie-tului din Moscova, a reprezentantilorcomitetelor de Intreprindere I ai sin-dicatdor din oraiul Moscova, precut);fi ai Congresului general al presedin-tilor de Soviete din Rusia. 29 iulie

1918%

Publicat in 1919, in cartea ,,A cincealegislaturg

dea C.E.C. din Rusia. Dareseamg stenografice

Se tiplreste dup l. textulconfruntat cu stenograma 1i cu

textul broturii

ti

www.dacoromanica.ro

20

CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESULPRESEDINTILOR DE SOVIETE GUBERNIALE

30 IULIE 1918 12

DARE DE SEAMA APARUTA nv PRESA

Tovarasi, in sarcina voastra intra munca administra-tiva, care la noi, in Consiliul Cornisarilor Poporului,detine rolul precumpanitor. Fireste c va asteapta multegreutati. In majoritatea cazurilor, in comitetele executiveguberniale se observa a masa poporului ia, in sfirsit, inmiinile ei opera de conducere. Greutatile sint, desigur,inevitabile. Una dintre principalele lipsuri a fost aceeaca am folosit prea putini lucratori practicieni din mediulmuncitoresc. Dar noi nu ne-am gindit niciodataadaptam vechiul aparat la noua opera de conducere,nu regretam ca, o data cu inlaturarea lui, trebuieconstruim cu atitea greutati totul din nou. In maselemuncitoresti si taranesti se gasesc pentru munca deconstructie mai multe talente decit era de asteptat. Noiconsideram ca un merit al revolutiei tocmai faptulea a maturat vechiul aparat de guvernare, dar in acelasitimp trebuie s ne dam seama c principala lipsa a

masei este timiditatea i lipsa dorintei de a lua in miinileei aceasta activitate.

In uncle Soviete de deputati ale guberniilor s-a obser-vat pina acum o anumita neorinduiala ; acum insamunca se normalizeaza tot mai mult, asa inch din multelocuri sosesc stir' ca in acest domeniu nu exista nici unfel de neintelegeri si de conflicte. Revolutia rusa, desiau trecut numai opt luni, a dovedit c. noua clasa carea luat in mimile sale conducerea çrii poate sa faca fatalacestei sarcini. Cu toate ca nu sint destui lucrátori,aparatul administrativ se infiripa tot mai temeinic.

sa

sn

cn

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA CONGA. PEESEDINT1LOR DE SOVIETE GUBERNIALE 21

Constructia noastra se afla 'Inca intr-un stadiu in carenu se vad rezultatele ei concrete, fapt pe care dusmaniiil scot adeseori in evidenta ; cu toate acestea insa, s-afacut deja mult. In pofida extraordinarelor greutati,trecerea pamintului si a industriei in mirrule celor cemuncesc, schimbul de produse i aprovizionarea cu ah-mente se transpun in viata. Trebuie sa promovam maselemuncitoare la o activitate de sine statatoare in domemulconstruirii i al conducerii statului socialist. Numaipractica se vor convinge masele ca vechea clasa exploa-tatoare a fost definitrv inlaturata.

Principala noastra sarcina actuala consta in : condu-cere, organizare si control. Este o munca ingrata i mo-desta, dar tocmai in cadrul ei se vor desfasura cu succesmereu crescind aptitudinile gospodaresti si administra-tive ale muncitorilor i taranilor.

Trecind apoi la noua Constitutie 13, tovarasul Leninarata ca ea a inregistrat ceea ce a si fost efectiv cucerit

ca va fi corectata i completata prin aplicarea ei prac-tica n viata. In aceasta Constitutie, principalul este caPuterea sovretica se delirniteaza definitiv de burghezie,inlaturind-o de la orice participare la constructia de stat.

Masele muncitoresti i taranesti, pe care guvernul le-achernat sa ia in miinile lor conducerea Orli si care rnultavreme s-au aflat departe de acest gen de activitate, nuuteau renunta la dorinta de a construi statul pe baza ex-perrentei proprir. Lozinca Toata puterea in miinile So-vretelor" a facut ca pe plan local sa apara tendinta de ase.ajunge la experienta constructiei de stat pe baza invata-mmtelor trase din greselile proprii. Aceasta perioada detranzitie a fost necesara si a avut urmari binefacatoare.In aceasta tendinta spre separatism au fost multe lucrurisanatoase, bune, in sensul de tendinta spre activitatecreatoare. Constitutia sovietica a precizat raportuldintre autorita'tile de plas i cele judetene, dintreautoritatile judetene i cele guberniale i dintre acesteadin urrna si organele centrale.

In continuare, tovarasul Lenin aiat c i poate meritadenurnirea de socialista numai acea opera de constructie

4

in

si

www.dacoromanica.ro

22 V. I. LENIN

care va fi infaptuita potrivit unui vast plan general, cau-tind sa foloseasca in egala masura valorile economicegospodiresti. Puterea sovietica nu intentioneazi cltusi deputin sa minimalizeze importanta organelor locale ale pu-terii i sa distruga autonomia i initiativa lor. De nece-sitatea infaptuirii centralismului s-a convins, din propriaei experienta, i taranimea

Din momentul aprobarii Constitutiei si al transpuneriiei in viata continua tovarasul Lenin va incepe operioada mai usoara in constructia noastra de stat. Dinpacate insa, ne este greu in momentul de fata sa ne ocu-pam de politica economica, gospodareasca i agrara. Sin-tern nevoiti sa le lasarn pe planul al doilea i s ne con-centram toata atentia asupra sarcinilor elementareproblema aprovizionarii. Situatia clasei muncitoare in gu-berniile infometate este intr-adevar grea. Trebuie intr-unfel sau altul s depunem toate eforturile pentru a invingegreutatile din domeniul aprovizionarii i dificulta'tile le-gate de ele pina la noua recolta.

La aceasta se mai adaug i sarcinile cu caracter mili-tar. titi ca miscarea cehoslovacilor, plàtit i instigatade imperialismul anglo-francez, a prins Rusia intr-uncleste. $titi de asemenea cã acestei miscari i se alaturaburghezia contrarevolutionara i chiaburimea taraneasca.Din diferite locuri primim stiri ca, din experienta infrin-gerilor suferite de Rusia Sovietica in ultimul timp, mun-citorii i tatinimea revolutionara s-au convins Ca, pelingi control, pe linga constructie de stat, este necesar siun control in domeniul militar.

Sint convins incheie tovarasul Lenin ca in viitorlucrurile vor merge mai bine. Sint convins ca comiteteleexecutive guberniale, organizind cu ajutorul taranimiicontrolul asupra cadrelor de comanda, vor fauri o puter-nica armata socialista. Tragind invataminte din experientarevolutiei, clasa muncitoare i clasa taranilor exploatatiau inteles, in cele din urma, necesitatea de a lua armain mina. Muncitorii i aranii s-au patruns de constiintafaptului ca, pe ling cucerirea parnintului, a controluluietc., este necesar ca ei sli condua armata. Desfavrinduli

si

insisi.

www.dacoromanica.ro

LINN r. LA CONGR. PRESEDINITILOk bE SOVIETE GUSERNIALE 28

activitatea in domeniul militar, ei vor face ca armata flu-rit'a de ei s'a". merite pe deplin numele de armatl socialistIsi s'a lupte cu succes impotriva burgheziei contrarevolu-vionare si a imperialistilor pini in momentul cind in aju-torul nostru va veni proletariatul revolucionar internaiio-nal. (CuvIntarea tovar5isu1ui Lenin estea c o p e r i t I d e a p l a u z e l e f u r t u n o a s e a l eintregului congres.)

azvestiianr. 161

C.E.C.din 31

din Rusia`1918iulie

"Pravda' nr. 160 din 1 august 1918

4*

Se tipArette dupd textulaplirut in xiarul

lxvestiia C.E.C. din Rusia`

www.dacoromanica.ro

24

CUVINTARE ROSTITA LA MITINGULREGIMENTULUI REVOLUTIONAR VARSOVIA"

2 AUGUST 1918 14DARE DE SEAMA APARUTA IN PRESA

(In sala TO face aparitia tovara§ulLenin, intimpinat de aplauze entu-ziaste §i de acordurile puternice aleI nt erna ti on ale i".) Eu cred spune tovara§ulLenin c noi, atit revolutionarii polonezi, cit §i ceiru§i, ardem acum de dorinta de a face totul pentru a aparacuceririle primei revolutii socialiste de mare amploare, careva fi inevitabil urmata de o serie de revolutii in altetari. Dificultatile noastre se datoresc tocmai faptuluia trebuit sa treccm la actiune cu mult inaintea muncito-rilor din tarile mai civilizate, cu un nivel de cultura mairidicat.

Razboiul mondial a fost provocat de fortele capitaluluiinternational de cele doua coalitii de jefuitori. De 4 anilurnea este inundata de valuri de singe pentru a se decidecare dintre aceste doua imperialisme tilhare§ti s dom-neasca asupra globului pamintesc. Noi simtim §i ne damseama ca acest razboi criminal nu se poate termina cuVictoria nici uneia din cele doua parti. Pe zi ce trece de-vine tot mai clar ca nu imperiali§tii pot pune capat

ci o revolutic muncitoreasca victorioasa. $i cu citmai grea devine acum situatia muncitorilor din toate*He, cu cit mai crincen este prigonit cuvintul proletarliber, cu atit mai mare este desperarea burgheziei, caciea nu va putea s. tina piept mi§carii in continua cre§tere.Noi ne-am rupt vremelnic de principala masa a armateisocialiste, care ne prive§te cu speranta §i spune burgheziei

ca

raz-boiului,

www.dacoromanica.ro

CUVNTARE LA MITINGUL REGIMENTULUI REVOLUTIONAR 25

ei : oricit ti-ai face de cap, noi vom urma totusi exemplulrus vom face ceea ce au facut bolsevicn

Noi am vrut pace continua tovarasul Lenin. Toc-mai pentru c. Rusia Sovietica a propus pace intregn lumi,asupra noastra au fost aruncate in februarie trupele ger-mane. Acum insa vedem cu proprin nostri ochi c un im-perialism nu e mai bun decit altul. Atit unii, citau mintit si mint cind spun ca duc un razboi de.eliberare.Asa cum Germania pradalnica s-a demascat len cu rusi-noasa pace de la Brest, tot asa se demasca astazi capita-lul anglo-francez. Anglo-francezii fac acum ultimeleeforturi pentru a ne tr n razboi. Ei au cumparat acumcu 15 milioane prin intermediul generalilor si al ofi-terilor noi trupe de mercenari, trupele cehoslovace,pentru a le arunca intr-o aventura, pentru a transformarebelmnea cehoslovacilor intr-o miscare moisereasca-alb-gardista. $i lucru curios toate acestea se fac, pre-tind ei, pentru apararea" Rusiei. Englezii iubitori delibertate si de dreptate" sugruma pe tori cei care le stau

cale, cotropesc Murmanul, in timp ce crucisatoarelelor se apropie de Arhanghelsk i bombardeaza bateriilede coasta, i toate astea in interesul apararii" Rusiei.Este cit se poate de clar c ei vor s incercuiasca Rusia

s-o prind n clestele dlharilor imperia1iti, ca s-o su-grume pentru ca a demascat si a rupt tratatele lor secrete.

Revolutia noastra a facut ca muncitorii din Anglia sidin Franta sa se ridice ca acuzatori ai guvernelor lor. In

unde domnea pacea civil i unde muncitorii eraudeosebit de refractari socialisrnului, caci i ei participaula jefuirea coloniilor, muncitorii isi schimba acum atitu-dinea i rup pacea civilii cu burghezia.

Muncitorii Frantei condamna politica de intcrventie intreburile Rusiei. Tocn-iai de aceea capitalistii din acestetad pun totul in joc.

Faptul ca Rusia Sovietica exista i traieste i face saturbeze de furie.

Noi stim c razboiul se apropie de sfirsit ; stim c einu suit in stare sa-i puna capat ; stim ca avem un aliatde nadejde, si de accea trcbuie s ne incordam toate for-tele, sa facern ultirnele eforturi. Ori puterea chiaburilor,

i

in

Anglia,

rusi.

si ceilalti

si

www.dacoromanica.ro

26 V. I. LENIN

a capitali§tilor §i a tarului, a§a cum s-a intimplat in revo-lutiile neizbutite din Apus, ori puterea proletariatului.Mergind pe front, nu trebuie s. uitati nici o clipa c.acesta este un razboi al asupritilor §i exploatatilor irn-potriva opresorilor §i jefuitorilor, singurul razboi legitirn,drept §i sfint.

Acum se infiptuie§te alianta revolutionarilor de diferitenatiuni la care au visat cei mai buni oameni, adevarataalianta a muncitorilor, §i nu a visatorilor intelectuali.

Lichidarea vrajbei i a neincrederii dintre popoareconstituie oheza§ia victoriei.

Voua v-a revenit marea cinste s. aparati cu arma inmina ideile noastre sfinte §i, luptind impreuna cu dugna-nii de ieri pe front germanii, austriecii, maghiariisa infaptuiti efectiv fratia internationala a popoarelor.

grit convins, tovar4i, ca, daca yeti inmanuncheatoate fortele militare intr-o puternica Armata Ro§ie in-ternationala §i yeti porni cu aceste batalioane de fier im-potriva exploatatorilor, impotriva opresorilor, impotrivafortelor reactiunii din lumea intreaga, sub lozinca delupta : victorie sau moarte !" nici o forta a impe-riali§tilor nu va rezista in fata noastra ! (S f ir §i tu 1cuvintarii conducatorului iubit esteacoperit de aplauze prelungite, furtu-noase.)

Publicat la 3 august 1918hi ziarul Vecernie lzvestiia'Moskovsliogo Sovere nr. 15

Se tipareite dup3 textulaplirut in ziar

www.dacoromanica.ro

27

CUVINTARE ROSTITA LA MITINGULDIN RAIONUL BUTIRKI

2 AUGUST 1918DARE DE SEANIA APARUTA VI PRESA

Tovara0 ! In diferite raioane ale Moscovei se discutaazi soarta Rusiei socialiste 15

Du§manii Rusiei Sovietice vor s. ne stringa intr-uncerc de fier pentru a rapi muncitorilor §i taranilor totce le-a dat Revolutia din Octombrie. Steagul larg desfa-prat al revolutiei sociale din Rusia tulbura lini§tea til-harilor internationali, a imperiali0ilor, §i ei au pornitrazboi impotriva noastra, au pornit razboi impotrivaPuterii sovietice, au pornit impotriva puterii muncitorilor§i taranilor.

amintiti, tovara0, cum la inceputul revolutiei fran-cezii §i englezii nu conteneau s. afirme c. sint aliatii"Rusiei libere. Si iat c acum ace0i aliati" §i-au datarama pe faca. Prin minciuni i n§elatorii, spunind canu intentioneazi s lupte impotriva Rusiei, ei au ocupatMurmanul, apoi au luat Kemul §i au inceput s puna lazid §i sà mpu§te pe tovara0i no§tri, pe lucratorii sovie-tici. Da, ei nu lupta impotriva burgheziei ruse, ei nulupta impotriva capitAtilor ru0, dar au declarat razboiSovietelor, au declarat razboi muncitorilor §i Oranilor.

Burghezia franceza §i cea rusa si-au gasit ajutoare ac-tive n persoana cehoslovacilor ; nu in mod dezinteresat,desigur, au pornit la razboi impotriva noastra ace§ti vin-duti, §i noi §tim ale cui milioane i-au impins pe ceho-slovaci la razboi impotriva Puterii sovietice ; i-a impinsimpotriva noastra aurul anglo-francez. Dar in afara decehoslovaci s-au gasit §i alcii care nu s-ar da inlaturi sa

VI

www.dacoromanica.ro

26 V. I. LENIN

nimiceasca Puterea sovietica : alaturi de cehoslovaci seInfrupta din aurul anglo-francez si asteapta ploaia auru-lui rusesc salvatorii patriei" de la noi : Dutov, Alekseev§i altii. Puterea sovietica are multi dusrnani. Dar sintemnoi oare singuri, tovarasi ?

Va amintiti ca inca n luna ianuarie, cind flacara re-volutiei sociale abia incepuse sa se aprinda, a avut locin Germania o greva de masa ; acum, dupa opt luni, ve-dem greve de masa n diferite tari : au declarat grevade masa muncitorii din Austria, sint in greva tovarasiinostri din Italia. Sfirsitul opresorilor poporului muncitoreste aproape. Imperialistii din toate tarile i sapa sin-(Yuri mormintul.

Razboiul de jaf reciproc nu se potoleste. In acest raz-boi de jaf s-au inclestat doi balauri : imperialismul anglo-francez i cel german. In interesul lor, pentru victoriaunuia sau altuia dintre ei, au fost ucisi pina acum 10 mi-lioane de tarani i muncitori, iar 20 de rnilioane au fostschiloditi ; multe milioane de oameni se ocupa cu fabri-carea uneltelor mortii. In toate tarile sint chemati subarme oamenii cei mai vigurosi, cei mai sanatosi, este nimi-cita floarea omenirii... Si pentru ce ? Pentru ca una dintreaceste hiene sâ invinga pe cealalta...

Puterea sovietica a spus : noi nu vrem sa luptam niciimpotriva germanilor, nici impotriva englezilor i fran-cezilor ; nu vrem sa ucidem oameni care sint, ca i noi,muncitori i tarani. Ei nu ne sint dusmani. Altul e dus-manul nostru : este burghezia, fie ea germana, francezasau rusa, care astazi s-a unit cu anglo-francezii.

$i lozincile noastre, ca i steagul nostru revolutionar,flutura in toate tarile. In America in aceasta tara careinainte era numita cea mai libera dintre tari inchi-sorile gem de socialisti ; in Germania se raspindesc largin rindurile muncitorilor si soldatilor cuvintele socialistu-lui german Friedrich Adler : indreptati baionetele nuimpotriva muncitorilor i taranilor rusi, ci impotriva pro-priei voastre burghezii"... Sfirsitul macelului pus la cale decapitalisti nu se intrevede. Cu cit se inmultesc victoriileGermaniei, cu atit mai multi tilhari de teapa ei se alaturapartii adverse, iar acum alaturi de englezi si francezi lupta

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA MITINGUL DIN RAIONUL BUTIRKI

§i America. Razboiului i vor pune capat numai muncitorii :revolutia mondiala este inevitabila. In Germania a inceputdeja aceeasi rniscare defetista" care a fost i la noi ; inItalia si in Austria au loc greve de masa, in Americaau loc arestari in masa in rindurile socialitibor. $i, sim-tind ca li se apropie pieirea, capitalisth i mosierii faxultimele eforturi pentru a inabusi rniscarea revolutionara ;capitalitii rusi intind mina capitalistilor i rnosieriloranglo-francezi.

Acum exista doua fronturi : de o parte, muncitorii sitaranii, iar de cealalta, capitahstii. Incepe batalia finala

hotaritoare. Acum nu poate fi vorba de o intelegerecu burghezia. Ori vor invinge ei, ori vom invinge noi.

In 1871 burghezia a rasturnat puterea muncitorilorparizieni. Dar atunci erau putini muncitori constienti, erauputini luptatori revolutionari. Acum muncitorii sint ur-matt de ta'ra'nimea sraca", §i de aceea burghezia nu va maireusi s triumfe, asa cum a reusit in 1871.

Muncitorii tin bine in miinile lor fabricile i uzinele, iartaranimea nu va restitui mosierilor pamintul. Pentru api-rarea acestor cuceriri, noi declaram razboi tuturor jefuitori-l or speculantilor. Pe linga tunuri i mitraliere, ei neameninç i cu foametea.

Declarind razboi celor bogati, noi spunem : pace co-Vom lua toate stocurile de la speculanti si nu

vorn rasa in voia soartei saracimea muncitoare. (C u v I n-tar ea tovarasului Lenin este acoperitde ovatii furtunoase.)mini de team3 au lost publicate

la 3 august 1918 in ziarulIzvestiia C.E.C. din Rusia'

nr. 164 fi la 23 august 1919in ziarul Soldat

(Tarifin) nr. 14

Se tipiireitein giant/

dupdcoldat

textulaplirut Retolisitir

pl

gi

gi

libelor".

www.dacoromanica.ro

SO

CUVINTARE ROSTITA LA MITINGULOSTASILOR ROSH DE LA HODINKA

2 AUGUST 1918 16SCURTA RELATARE APARUTA IN PRESA

(0 v atii en tuziast e.) Revolutia rusa a indicatlumii Intregi calea spre socialism §i a aratat burghezieica se apropie sfir§itul dominatiei ei. Revolutia noastrase desfa§oara In conditiile exceptional de grele ale unuimacel mondial.

Revolutia nu se face la comanda, dar simptomele carearata ca lumea Intreaga se afla in pragul unor mari eve-nimente nu pot fi puse la Indoiala.

Sintem inconjurati de du§mani care au incheiat o sfintaAlianta pentru rasturnarea Puterii sovietice, dar ei nu vorobtine puterea.

Degeaba jubileaza bandele albgardiste succesul loreste de scurta durata, in &duffle lor cresc framintarile.

Armata Roie, ale carei Anduri shit Ingropte de pro-letariatul revolutionar, ne va ajuta sa ridicb.'m sus steagulrevolutiei sociale mondiale.

Victorie sau moarte !Vom invinge burghezia mondiala §i vom salvgarda

cauza socialismului !

hvestiia C.E.C. din Rusia`nr. 164 din 3 august 1918

Pravda" nr. 163 din 4august 1918

Se tip'dreite dapil textulaplrut in zsarni

hvettiia C.E.C. din Rush:"

www.dacoromanica.ro

31

TEZE CU PRIVIRELA PROBLEMA APROVIZIONARII "

Catre comisariatele : Aprovizionarii, Agriculturii, C.E.S.,Finantelor, Comertului i Industriei

Propun comisariatelor respective ca astazi chiar (2 au-gust) sa examineze de urgenç i sa elaboreze urmatoarelemasuri, pentru ca in zilele de 2 si 3 august sa poata fi dis-cutate n Consiliul Comisarilor Poporului.

(Unele dintre aceste masuri trebuie s formeze obiectulunor decrete, iar altele obiectul unor hotartri nedesti-nate publicarii.)

1. Dintre cele doua modalitati : reducerea preturilor latextile etc. sau majorarea preturilor la cereale, trebuie s-oalegem, fara doar i poate, pe cea de-a doua, caci, desiIn fond aceste modalitati sint perfect echivalente, numaicea de-a doua ne poate ajuta sa sporim repede stocarilede cereale intr-o serie de gubernii producatoare de grine(Simbirsk, Saratov, Voronej etc.), ne poate ajuta s neu-traliz'am n razboiul civil un numar cit mai mare de ta-rani.

2. Propun ca preturile la cereale sa fie majorate la30 de ruble pudul, majorind corespunzator (sau chiar maimult cleat corespunzator) preturile la textile etc.

3. Propun sa fie exarninata eventualitatea unei majoraritemporare (spre a se vedea ce ne sugereaza practica ii

ceea ce priveste asezarea pe baze juste a schimbului demarfuri), s zicem pentru o lun sau pentru o lunajumatate, promitind c dupa acest termen pre;urilevor fi reduse (i &Ind astfel o prima pentru predari ra-pide).

§i

www.dacoromanica.ro

82 V. I. LENIN

4. S. se ia cit rnai urgent o serie de masuri in vederearechizitionarii tuturor produselor industriei orasenestipentru schimbul de marfuri (urmind ca dupa rechizitio-nare preturile lor sa fie majorate intr-o proportie m a imare decit vor fi majorate preturile la cereale).

5. Decretul pentru majorarea preturilor la cereale tre-buie s contina un preambul care sa explice n termenipopular' necesitatea acestor rnasuri in legatura cu schim-bul de marfuri cu stabilirea unui raport just intre pre-turile la cereale i cele la textile etc.

6. Cooperativele sa fie obligate imediat printr-un de-cret : 1) s creeze pe linga fiecare magazin un centru dereceptie ; 2) sa dea marfuri numai pe carnetul de con-sumator ; 3) oranilor cultivatori de cereale sa nu li sedea nici o marfa altfel decit pe cereale.

Sa se stabileasca forme i metode de control pentru in-faptuirea acestor masuri, prevazindu-se pedepse aspre(confiscarea intregii averi) pentru incalcarea bor.

7. Trebuie introduse (sau formulate mai precis) legiregulamente care sa prevada confiscarea averii celor carenu declarii statului (sau cooperativelor) surplu-surile de cereale de orice alte produse alimentare.

8. Sa se instituie un impozit n produse, in cereale,la care sa fie impusi taranii bogati, cu precizarea s. sintconsiderati bogati aceia dintre ei la care cantitatea decereale (inclusiv recolta noua) depaseste dublul necesaru-lui pentru consumul propriu (socotind hrana familiei, nu-tretul vitelor i sarninta).

Impozitul se va nurni impozit pe venit i pe avereva fi progresiv.9. Sa. se acorde temporar timp de o luna, s ziceminlesniri de transport pentru coletele avind cel mult

11/2 puduri de cereale destinate muncitori / o r dinregiunile infometate, prevazindu-se totodata obligativi-tatea unci adeverinte speciale i instituirea unui controlspecial.

Adeverinta trebuic sa' cuprinda adresa exacta si sa fievizata 1) de comitetul de intreprindere ; 2) de comitetul

i

si

ti

si

www.dacoromanica.ro

5.EZE CU PIUVIRE LA PROBLEMA ArRovInor4ARu 83

de imobil ; 3) de sindicat ; controlul trebuie sà verificeclaca respectiva cantitate de cereale este folosita pentruconsurnul propriu, prev'azindu-se pedepse foartc aspre pen-tru cei care nu vor dovedi imposibilitatea revinzarii.

10. Se va prevedea c eliberarea unei chitante, in doua(sau trei) exemplare, este obligatorie la orice rechizitie(mai ales la sate si pe caile ferate). Se vor tipari carnetecu asemenea chitante. Cei care fac rechizitii fara s. eli-bereze chitante vor fi pedepsiti cu moartea prin impus-care.

11. Aceeasi pedeaps 5. va fi aplicata membrilor oricarordetasamente de rechizitie, de aprovizionare etc. pentruorice actiuni vadit nedrepte fata de populatla muncitoaresau care incalca regulamentele i legile in vigoare i slutde natura s. provoace nemultumiri in rindurile populatiei,precum i pentru neintocrnirea procesului-verbal i neeli-berarea copiei respective persoanei careia i s-a rechizitionatceva sau i s-a aplicat vreo sanctiune.

12. S5. se prevad c muncitorii i taranii saraci dinregiunile infometate au dreptul la trenuri marsrutizate di-rect pe adresa 1 o r, cu respectarea urrnatoarelor conditii :1) o adeverinta de la organizatiile locale (Sovietul de de-putati obligatoriu sindicatul etc.) ; 2) alcatuirea unuidetasarnent care sa poarte raspunderea ; 3) includerea inel a unor detasamente din alte localitati ; 4) participareaunui controlor i a unui comisar de la Comisariatul apro-vizionarii, Comisariatul militar, Cornisariatul cailor decomunicatie etc. ; 5) controlul acelorai la sosirea trenu-lui si la distribuirea cerealclor, urmind ca o parte(1/3--1/2 sau chiar mai mult) sa fie data obligatoriuComisariatului pentru aprovizionare.

13. Cu titlu de exceptie, avindu-se in vedere ca uniimuncitori feroviari resimt deosebit de acut urmarilefoametei i data fiind importanta deosebita a cailor feratepentru transportul cerealelor, se va stabili temporar c :

detasamentele de aprovizionare sau de combatere aspeculei, rechizitionind cerealele, elibereaZi chitante celorde la care au fost rechizitionate i incarca cerealele in

www.dacoromanica.ro

I. LENIN

vagoane, pe care le trimit pe adresa Comitetului pentruaprovizionarea lucratorilor de /a aide ferate, cu conditiarespectarii urmatoarelor forme de control : 1) expediereafiecarui vagon de acest fel va fi comunicata telegraficComisariatului aprovizionarii i Comisariatului cailor decomunicatie ; 2) reprezentanti ai Comisariatului apro-vizionarii i ai Comisariatului cailor de comunicatie vorfi chemati s ntimpine vagonul i sa repartizeze cerealelesub controlul Comisariatului aprovizionarii.

Scris la 2 august 1918

Publicat pentru prima oars in 1931,in Culegeri din Lenin', vol. XVIII

Se tipTireite dupii manuscris

V.

www.dacoromanica.ro

35

CU PRIVIRE LA CONDITIILE DE ADMITEREIN INSTITUTIILE DE INVATAMINT SUPERIOR

DIN R.S.F.S.R.PROIECT DE HOTARIRE

A CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI "

Consiliul Cornisarilor Poporului insarcineaza Comisa-riatul pentru invatamintul public sa elaboreze de indatao serie de hotariri i dispozitii, care, in cazul cind nu-marul doritorilor de a intra n institutii de invatamintsuperior va depasi numarul obisnuit de locuri, s permitaluarea unor masuri cit mai urgente care sa asigure posi-bilitatea de a invata tuturor doritorilor i s. excluda nunurnai orice privilegii juridice, ci i oHce privilegii defapt pentru clasele avute. In primul rind trebuie sa fieprimitt neaparat cei proveniti din rindurile proletaria-tului si ale taranimii grace, carora s. li se acorde burse.

Scris la 2 august 1918Publicat la 6 august 1918,

in ziarul lzvestiia C.E.C. din Rusienr. 166

Se tiplireite dupii manuscris

www.dacoromanica.ro

36

SCRISOARE CATRE. MUNCITORII DIN ELET "

Am prhnit o taietura dintr-un ziar din Elev, in carese relateaza cum s-a desfasurat adunarea extraordinaradin 27 iulie a organizatiei din Ele; a partidului eserilorde stinga. Din aceasta relatare aflu c. Mocenov a pre-zentat un raport asupra Conferintei de la Saratov aeserilor, conferinta la care 8 organizatii s-au pronumatpentru aprobarea tacticii Comitetului lor Central, pe cared-1 Kolegaev a cautat sa-1 justifice, iar 13 (treisprezece)organizatii s-au pronuntat pentru reorganizarea pattidu-lui i schimbarea tacticii.

Printre altele, tov. Rudakov a cerut insistent laaceastI adunare sa se procedeze la reorganizarea parti-dului nostru" (al eserilor de stinga), s i se schimbe de-numirea, sa fie curkite rindurile lui i sa fie cu oricepre; evitate descompunerea i disparicia lui. Apoi unoarecare Kriukov a relatat ca ar fi discutat la Moscovacu reprezentan;i ai puterii centrale, c tovarasii Avane-sov, Sverdlov si Bonci-Bruevici i-ar fi declarat ca dinpunctul de vedere al Puterii sovietice existenya partiduluisocialist-revoluvionar de stinga este de dorit, c. eu,tr-o convorbire avuta cu el, i-as fi declarat acelasi lucru,aratind cii i comunistii s-au indepartat atit de mult deteoria lor dinainte, de ceea ce scrie n carti, inch inprezent nu mai au nici un program, iar platformele con-;in foarte multe idei imprurnutate indirect din teortanarodnica" etc. etc.

in-

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE MUNCITOMI DIN ELET 37

Socot de datoria mea s declar ca toate acestea nu sintdecit basme si ca. nu am stat de vorba. cu nici un Kriukov.Rog insistent pe tovarasii muncitori si tarani din judetulElet sa fie foarte circurnspecti cu eserii de stinga, careprea adeseori spun lucruri neadevarate.

In treacat, a vrea s arat in citeva cuvinte ce pareream eu despre ei. Este clar c indivizi ca Kolegaev & Co.sint simpli pioni in miinile albgardistilor, ale monarhisti-lor si Savinkovilor, care au dovedit la Iaroslavl cinea profitat" de pe urma rebeliunii eserilor de stinga.Nesocotinta si lipsa de caracter i-au adus pe domniiKolegaevi in acest hal de decadere ; nici nu meritaualtceva. Lachei ai Savinkovilor" iata cum ii va numiistoria. Dar faptele arata c printre eserii de stinga sintoameni (iar la Saratov ei formeaza majoritatea) carorale-a fost rusine de aceasta nesocotinta., de aceasta lipsade caracter, de acest rol de lachei ai monarhismului siai intereselor mosieresti. Daca acesti oameni vorschimbe pina si denumirea partidului lor (dupa cum amauzit, vor sa-si zica obstisti-comunisti" sau narodnici-comunisti" etc.), nu putem decit s salutam aceastaintentie.

In primul rind dezacordul cu marxismul, iar in al doi-lea rind acordul deplin cu teoria folosirii egalitare apamintului" (si cu legea respectiva) iata ce constituiebaza pur_ ideologica a acestui narodnicism, 5i comunistii-bolsevici n-au refuzat niciodata o alianta cu el.

Noi sintem pentru o astfel de alianta, pentru o lute-legere cu taranimea mijlocasa, deoarece noi, muncitoriicomunisti, nu trebuie s ne despartim de ea si sintemgata facem o serie de concesii. Noi am dovedit acestlucru, si 1-am dovedit nu cu vorbe, ci cu fapte, caci amaplicat si aplicam cit se poate de loial legea cu privirela socializarea parnintului, cu toate ca nu sintem in totulde acord cu ea 20 Am fost si sintem in genere pentru olupta necrutatoare impotriva chiaburilor, dar sintempentru o intelegere cu taranul mijlocas si pentru o unirestrinsa cu saracimea satelor. Nu trebuie sa. se creadao intelegere cu taranul mijloca§ inseamna neaparat ointelegere cu eserii de stinga. Nicidecum.

5 Lenin Opera complete, TM. 37

sa

ca

www.dacoromanica.ro

38 V. I. LENIN

Legea socializarii a fost adoptata de noi intr-o vremeeind nu aveam nici o intelegere cu eserii de stinga ; siaceasta lege inseamna tocmai intelegerea noastra cu ta-ranii mijlocasi, cu masa taraneasca, si nu cu intelectualiieseri de stinga.

Tovarasi muncitori i tarani, nu alergati dupa o Trite-legere cu eserii de stinga, caci noi am vazut i ne-amconvins din experientl ca nu te poti bizui pe ; raspin-diti cornumsmul in rindurile s.rcimii satelor, majorita-tea va fi de partea noastra. Cantati s faceti concesiitaranului mijlocas, s aveti o atitudine cit mai atenta,cit mai dreapta fata de el ; lui putem si trebtnefacem concesii. Fiti necruvatori cu infirnul manunchi deexploatatori, inclusiv chiaburii, speculancii de cereale,care se 'imbogatesc de pe urn-la lipsurilor pe care le in-dura poporul, de pe urrna infometarii rnasei muncito-resti, fiti necrutatori cu manunchiul de chiaburi caresug singele oarnenilor muncii.

V. Ulianov (N. Lenin)Moscova, 6 august 1918

Sooetskaia Gazete (Elet) Se tiptiresteapiirut

dupti textulnr. 73 din 11 august 1918 in ziar

ei

sa-i

www.dacoromanica.ro

TOVARASI MUNCITORI !PORNIM LA LUPTA FINALA, HOTARITOARE !

Republica sovietica este inconjurata de dugnani. Darea va invinge §i pe du §manii i§din afara pe cet dinauntru.In masele muncitoare se §i observa un avint care estecheza§ia victoriei. Se i observa cum se intevsc scinteile§i izbucnirile vilvàtii revolucionare in Europa occiden-tala, care ne dau certitudinea victoriei apropiate a revo-lutiei muncitore§ti internationale.

Dugnanul din afara al Republicii Sovietice SocialisteRuse este in momentul de fata imperialismul anglo-fran-cez §i cel japono-american. Acest du§man ataca acumRusia ; el jefuie§te paminturile noastre, a ocupat Ar-hanghelskul §i, pornind de la Vladivostok, a inaintat(daca ar fi sa" dam crezare ziarelor franceze) pina laNikolsk-Ussuriisk. El a cumparat pe generalii §i ofiteriicorpului de armata cehoslovac i ataca Rusia pamicaintr-.un mod tot atit de bestial §i de pradalnic ca §i ger-mann in februarie, cu deosebirea insa ca anglo-japoneziiurmaresc nu numai cotropirea §i jefuirea parnintuluirusesc, ci §i rasturnarea Puterii sovietice in vederearestabilirii frontului", adica pentru a tint din nou Rusk1in razboiul Imperialist (sau mai simplu tilharesc)dintre Anglia §i Germania.

Capitali§tii anglo-japonezi vor s restaureze putereamoperilor §i capitali§tilor in Rusia pentru a impartiimpreuni cu ei prada jefuita in razboi, pentru a aservipe muncitorii §i taranii ru§i capitalului anglo-francez,pentru a stoarce din sudoarea lor dobinzi la imprumutu-

4*

Si

www.dacoromanica.ro

40 v. 1. LtRIR

rile de multe miliarde, pentru a stinge vilvataia revolu-ciei socialiste care a izbucnit la noi si care ameninca totmai mult sä cuprinda lumea intreaga.

Fiarele imperialismului anglo-japonez nu vor aveadestule force pentru a ocupa si a subjuga Rusia. Deastfel de force nu dispune nici macar vecina noastraGermania, dupa cum a dovedit experienca" ei cuUcraina. Anglo-japonezii sperau sa ne ia prin surprin-dere. Dar n-au reusit. Muncitorii din Petrograd, apoicei din Moscova, iar dupa ei si muncitorii din intreagaregiune industriala centrala se ridica tot mai unici, totmai (116, in mase tot mai mari si cu un spirit de abne-gacie mereu crescind. In aceasta sta chezasia victorieinoastre.

Pornind razboi impotriva Rusiei pasnice, rechinii ca-pitalisti anglo-japonezi conteaza si pe alianca lor cudu§manii dinauntru ai Puterii sovietice. Stim prea binecine sint acesti dusmani dinauntru. Sint capitalistii, mo-sierii, chiaburii si odraslele lor, care urasc puterea munci-torilor si a caranilor muncitori, a caranilor care nu sugsingele consatenilor bor.

Valul rascoalelor chialyuresti se extinde in Rusia.Chiaburul nutreste o ur a. turbata impotriva Puterii so-vietice si este gata sa sugrume, sa masacreze sute de miide muncitori. Daca chiaburii ar reusi sa invinga, stimbine ca ei ar ucide fara mila sute de mii de muncitori,ca, aliindu-se cu mosierii si cu capitalistii, ar restabiliregimul de ocna pentru muncitori, ar desfiinca ziva delucru de 8 ore si ar readuce fabricile si uzinele subjugul capitalistilor.

Asa a fost in toate revoluciile europene de pink' acum,and, profitind de slabiciunea muncitorilor, chiaburii aureusit sä impuna o revenire de la republica la monarhie,de la puterea oamenilor muncii la atotputernicia exploa-tatorilor, bogatasilor si trintorilor. Asa s-a intimplat subochii nostri in Letonia, Finlanda, Ucraina si Gruzia.Pretutindeni, chiaburimea lacoma, ghiftuita si feroce s-aunit cu mosierii si cu capitalistii impotriva muncitorilorsi impotriva saracimii in general. Pretutindeni a reprimatea cu cruzime fara seaman clasa muncitoare. Pretutindeni

www.dacoromanica.ro

PORNIM LA LUPTA FINALA, HOTARITOARE 41

s-a aliat ea cu straini impotrivamuncitorilor din propria ei taxa. Asa au procedat si pro-cedeaza cadetii, eserii de dreapta, mensevicii ; este deajuns s. ne amintim ce ispravi au savirsit ei in cehoslo-vacia" 21 Asa procedeaza, din nesocotinca si din lipsade caracter, i eserii de stinga, care cu rebeliunea lor dela Moscova au dat o mina de ajutor albgardistilor dinIaroslavl, cehoslovacilor i albilor din Kazan ; nu de-geaba si-au atras acesti eseri de stinga laudele lui Kerenskisi ale prietenilor lui imperialistii francezi.

Este in afara de oHce indoiala ca. chiaburii sint dus-mani inraiti ai Puterii sovietice. Ori chiaburii vor masacramu i mii de muncitori, oH muncitorii vor strivi fa'racruvare rascoalele acestei pradalnice minoritati a po-porului, ale chiaburimii, impotriva puterii oarnenilormuncii. Cale de mijloc nu poate fi aici. Pacea este cudesavirsire exclusa chiaburul se poate impaca si sepoate impaca lesne cu mosierul, cu tarul si cu popa,chiar dna s-a certat cu ei, dar cu clasa muncitoareniciodata.

De aceea spunem c lupta impotriva chiaburimii estelupta final a, hotaritoare. Aceasta nu inseamna ca numai pot fi alte rascoale chiaburesti sau alte agresiuni alecapitalismului strain impotriva Puterii sovietice. Expre-sia lupti finalr inseamna ca in vat-a noastri s-a thculatimpotriva noastra ultima i cea mai numeroasa dintreclasele exploatatoare.

Chiaburii sint exploatatorii cei mai feroci, cei maibrutali, cei mai salbatici, si nu o data s-a intimplat inistoria altor taxi ca ei s restaureze puterea mosierilor,a regilor, a popilor, a capitalistilor. Chiaburii sint mainumerosi decit mosierii i capitalitii, dar nu sint totusidecit o minoritate n popor.

admitem c n Rusia vorbesc de Rusia dinainte,de pe vremea cind rechinii Inca nu-i smulseser5.' Ucraina

alte teritorii exista vreo 15 000 000 de familii detarani cultivatori de pamint. Din aceste 15 000 000 defamilii, vreo 10 000 000, de buna seam5.', sint familii deOrani saraci, care traiesc din vinzarea fortei lor demunca sau se indatoreaza la bogatani, sau n-au surplusuri

capitaliftii

:

Sa

§i

www.dacoromanica.ro

42 Ir. I. LENIN

de cereale si dont extrem de ruinati de pe urma razboiului.Vreo 3 000 000 trebuie considerate familii de taranimijlocasi, iar nu mai mult de 2 000 000 - familii dechiaburi, bogatani i speculanti de cereale. Acesti vampiris-au imbogatit din mizeria poporului in timpul razboiu-lui ; ei au steins mu i sute de mii de ruble, urcind pre-turile la griu si la alte produse. Acesti paianjeni s-auingrasat pe spinarea taranilor ruinati de razboi, peseama muncitorilor flarninzi. Aceste lipitori au suptsingele oamenilor muncii, imbogatindu-se cu atit maimult cu cit mai mult flaminzeau muncitorii de la orasesi din fabrici. Acesti vampiri au acaparat 4i acapareazapaminturile mosieresti i jecmanesc mereu pe taraniisaraci.

Acestor chiaburi le declaram un razboi necrutator !Moarte lor ! Urà i dispret fata de partidele care-iapara : eserii de dreapta, mensevicii i actualii eseri destinga ! Muncitorii trebuie s zdrobeasca cu mina de fierrascoalele chiaburilor, care se aliaza cu capitalitii strainiimpotriva oamenilor muncii din propria lor carL

Chiaburii profita de starea inapoiata si de farimicareaskYacimii satelor. Ei o impotriva muncitorilor, ocorup uneori, dindu-i posibilitatea sa se procopseasca"cu vreo citiva poli de pe urma speculei cu cereale (darjefuind-o totodata de multe mii de ruble). Chiaburiicaut s. atraga de partea lor pe taranul mijlocas,uneori acest lucru le reuseste.

Dar clasa muncitoare nu este citusi de putin obligatasa se desparta de taranul miilocas. Clasa muncitoare nuse poate impaca cu chiaburul, dar poate cauta si cauta

ajunga la o intelegere cu caranul mijlocas. Guvernulmuncitoresc, adica guvernul bolsevic, a alovedit acestlucru in fapte, si nu in vorbe.

Am dovedit acest lucru adoptind si aplicind cu stric-tete legea cu privire la socializarea pamintului" ; inaceasta lege se fac multe concesii intereselor i vederilortaranului mijlocas.

Am dovedit acest lucru triplind (acum citeva tile)preturile la cereale 22, caci recunoastem pe deplin caadeseori venitul varanului mijlocas nu corespunde actuale-

gita

si

sa

www.dacoromanica.ro

PORNIM LA LUPTA PINALA, HOTARITOARE 43

kr preturi ale produselor industriale §i trebuiefie mark.

Orice muncitor con§tient va explica acest lucru Ora-nului rnijloca§ §i va cauta dovedeasca cu rabdare,cu perseverenta, de repetate or c. pentru taranul mij-loca§ socialismul este infinit mai avantajos dedt putereatarilor, a mo§ierilor §i a capitali§tilor.

Puterea muncitoreasca n-a nedreptatit niciodata §i nicinu va nedreptati pe taranul mijloca§, pe dud puterearegilor, a mo§ierilor, a capitali§tilor §i a chiaburilor nunumai ca-I nedreptate§te, dar l i strive§te, jefuie§te §iruineaza n toate fara exceptie, inclusiv Rusia.

0 alianta dt mai strinsa §i unire deplina cu saracimeasatelor ; oncesii §i intelegere Cu taranul mijloca§ ; re-prunarea necrutatoare a chiaburilor, a acestor lipitori,vampiri §i jefuitori ai poporului, a acestor speculanti carese imbogatesc de pe urma foametei, iata care esteprogramul muncitorului con§tient. Iata politica claseimuncitoare.

Scris in prima lumatate a limaaugust 1918

Publicat pentru prima oarala 17 ianuarie 1925, in ziarul

Raboceaia Moskva nr. 14

Se tipareste dupa manuscris

ssi

firile,

www.dacoromanica.ro

44

CUVINTARE ROSTITALA MITINGUL DIN RAIONUL SOKOLNIKI

9 AUGUST 1918 23SCURTA DARE DE SEA1AA APARUTA IN PRESA

(Aplauze care nu contenesc timp inde-lungat .) Am intrat in al cincilea an de razboi,acum toata lumea vede clar cine a avut nevoie de el.Cei bogati s-au imbogatit §i mai mult, pe dnd cei saracise sufoca acum literalmente sub jugul capitalismului. Peoamenii saraci acest razboi i-a costat jertfe singeroase,iar ca rasplata au capatat doar foametea, §omajul §i unla; care-i sugruma §1. mai ran decit inainte.

Razboiul a fost inceput de tilharii englezi §i germani,care nu mai incapeau unii de altii ; de aceea fiecaredintre ei §i-a pus in gind sa-1 sugrume pe ce11a1t, vat.-sind in acest scop riuri de singe muncitoresc. Fiecaredintre ei afirma ca este animat de grija pentru binelepoporului, dar in fapt lucreaza pentru binele buzunaru-lui sau.

Anglia jefuie§te coloniile germane cotropite de ea, oparte din Palestina i din Mesopotamia ; la rindul ei,Germania jefuie§te Polonia, Kurlanda, Lituania §i Ucraina.Milionarii acestor tari §i-au inzecit averile, dar ei §i-augre§it totu§i socotelile.

Incle§tati intr-o lupta. pe viata §i pe moarte, ace§tijefuitori s-au trezit la marginea prapastiei. Ei nu maisint in stare sa opreasca razboiul, care impinge inevitabilpopoarele la revolutie.

Revolutia rusa a impra§tiat scintei in toate tarile lumii§i a apropiat §i mai mult de marginea prapastiei imperia-lismul, care a luat-o razna.

www.dacoromanica.ro

tUVINTARE LA MITINGUL DIN RAIONUL SOKOLNIKI 45

Tovar5si, situatia noastr5. este grea, dar trebuie sIbiruim toate greut5tile si s51 p5stram in miinile noastresteagul revolutiei socialiste, idaltat de noi.

Muncitorii din toate t5rile ne privesc cu sperantI.Voi le auziti glasul : rezistati Inca putin, spun ei.Sinteti inconjurati de dusmani, dar noi va vom veni inajutor si, cu eforturi comune, vom azvirli 'in cele dinurmà in pr5pastie pe tilharii imperialisti.

Noi auzim acest glas si jufam : da, vom rezista, vomlupta din r5sputeri la postul nostru si nu vom depunearmele in fata contrarevolutiei mondiale care ne atac5 !

zvestiia C.E.C. din Rusia nr. 171 Se tip3resteapirut

dupa rextuldin 11 august BIS in ziar

www.dacoromanica.ro

44

PROIECT DE TELEGRAMACATRE TOATE SOVIETELE DE DEPUTATI

CU PRIVIRE LA ALIANTADINTRE MUNCITORI SI TARANI 24

Comitetele sarkimii sint necesare in lupta impotrivachiaburilor, impotriva bogatanilor §i exploatatorilor, carejecmanesc pe taranii muncitori. Dar intre chiaburi, careconstituie o mica minoritate, ;i saracime sau semiprole-tari se afla patura taranilor mijloca§i. Niciodata §i hinici o privinta nu a preconizat Puterea sovietica c5 tre-buie dusk' o lupta impotriva taranimii mijloca§e §i nicinu a luptat impotriva ei. Orice actiuni sau masuri con-trare merita sa fie condamnate in modul cel mai cate-goric §i trebuie sa fie curmate fara intirziere. Guvernulsocialist este dator s5. duca o politica de tntelegere cutaranimea mijlocaA. Puterea sovietica a dovedit nu odata, prin fapte, hotadrea sa ferma de a urma aceastapolitica. Cele mai importante dintre aceste fapte sint :adoptarea de catre majoritatea comuni§tilor (bol§evici)a legii cu privire la socializarea pamintului §i aplicareastrict loiala a acestei legi, apoi triplarea preturilor lacereale (decretul din ... august 1918). Acela§i este §isensul decretului cu privire la ma§inile agricole 25 etc. Serecomanda tuturor sa respecte cu stricteve 'politica expusamai sus.

Scrir la 16 august 1918Publicat pentru prima oas3 in 1931,In Culegesi din Lenin', vol. XVIII

Se tiplreite dupii manuscsis

www.dacoromanica.ro

47

CUVINTARI ROSTITE LA SEDINTACOMITETULUI DE PARTID DIN MOSCOVA

IN LEGATURA CU ORGANIZAREAGRUPELOR DE SIMPATIZANTI

16 AUGUST 1918 26DIN PROCESUL-VERBAL

Se resimte o mare lipsa de force, dar in mase existaforce care pot fi folosite. Trebuie s. acordam mai multaincredere masei muncitoresti i sa stim s luam force dinrindurile ei. Masuri in acest scop : atragerea in partid asimpatizancilor din rindurile tineretului, din sindicate.Chiar daca cotizaciile vor fi platite cu intirziere, nu e ni-mic primejdios in aceasta. Daca trimitem 6 000 pe front,iar in schimb primim alci 12 000, nu va fi cine stie celucru primejdios. Influenca noastra morala trebuie folositapentru sporirea rindurilor partidului nostru.

La mitingurile noastre iau foarte rar cuvintul force noi,ceea ce ar fi insa cit se poate de dorit, caci ele vor aduce

nota proaspata in cuvintarile lor. 0 incercare in acestsens trebuie organizata intr-un fel sau altul. Trebuie sâluam tineri din mediul rnuncitoresc, astfel inch s existeun control al masei muncitoresti. Viaca insasi cere cafoarte multi membri de partid sa plece pe front inainteca japonezii i americanii sa-si fi consolidat poziciile inSiberia. /n locul forcelor vechi trebuie aduse force noi.tinere.

2

Membrii de partid trebuie s desfasoare printre munci-toni o agitacie intensa. Nu trebuie lasaci in munci de bi-rou tovarasi care stiu sa faca ceva cit de cit mai util.

Trebuie largita sfera influencei noastre asupra mascimuncitoresti. Se observa ca celulele dau dovad4 de prea

o

www.dacoromanica.ro

48 V. I. LENIN

putin5. initiativk activitatea lor pe teren ar fi foarte uti151in sensul induririi pe care ar exercita-o asupra celor Fifapartid. Va trebui si cthim atentie cluburilor, s5. 1u5.m dinmase activi§ti de partid.

Nu trebuie s5. luIrn oameni care yin e dragul postu-rilor ; asemenea oameni trebuie alungati din partid.

Publicat pentrw prima oarilla 22 ianuarie 1928,

in ziarul Pravde nr. 19

Se tipareite dup3 exemplars!manuscris al procesului-verbal

www.dacoromanica.ro

49

SCRISOARE CATRE MUNCITORII AMERICANI

Tovarasi ! Un bolsevic rus care a participat la revolu-via din 1905 si care a stat apoi mulvi ani in taxa dv. s-aoferit sa VI aduca scrisoarea de fava. 27 I-am acceptatoferta cu atit mai bucuros cu cit proletarii revolutionariamericani sint tocmai acum chemati sa joace un rol de-osebit de important ca dusmani neimpacati ai imperialis-mului american, imperialismul cel mai proaspat, cel maiputernic, ultimul in ordinea participarii la micelul mon-dial al popoarelor pentru imparvirea profiturilor stoarsede capitalisti. Miliardarii americani, acesti stapini de sclavidin zilele noastre, au deschis acum o pagina deosebit detragica in singeroasa istorie a singerosului imperialism,dindu-si asentimentul direct sau indirect, fatis sau fa-tarnic camuflat, asta nu conteaza, la expedi%ia armataa fiarelor anglo-japoneze in scopul sugrumarii primei re-publici socialiste.

Istoria Americii moderne, civilizate a inceput cu unuldintre marile razboaie cu adevarat eliberatoare, cu ade-varat revolutionare, care sint atit de rare printre nume-roasele razboaie de jaf provocate, ca si actualul razboiimperialist, de certurile dintre regi, moiseri si capitalistipentru impartirea teritoriilor cotropite sau a profituri-lor adunate prin jaf. Acesta a fost razboiul poporuluiamerican impotriva tilharilor englezi, care asupreau sitineau in robie coloniala America, dupa cum astazi incaacesti vampiri civilizavi" asupresc si tin in robie colo-marl sute de milioane de oameni in India, Egipt si intoate colturile lumii.

www.dacoromanica.ro

60 V. I. LENIN

De atunci au trecut aproximativ 150 de ani. Civiliza-via burgheza a adus toate roadele ei imbelsugate. Americaa ocupat printre tarile libere §i civilizate primul loc inceea ce priveste nivelul de dezvoltare a fortei productivea muncii umane asociate, in ceea ce priveste folosireamasinilor §i a tuturor minunilor tehnicii moderne. Dar eaa ocupat totodata umil dintre primele locuri in ceea cepriveqte adincimea prapastiei dintre manunchiul de miliar-dari nerusinati, care se balacesc in noroi §i lux, de o parte,

milioanele de oameni ai muncii, care traiesc vemic inpragul mizeriei, de alta parte. Poporul american, care adat lumii un model de razboi revolutionar impotriva ro-biei feudale, a cazut in robia moderni, capitalista, sala-riafa, in robia unui manunchi de miliardari, i indepline§terolul de calau naimit, care, in interesul canaliiior imbui-bate, a sugrumat in 1898 Filipinele sub pretextul de a leelibera" 28, iar in 1918 vrea s sugrume Republica So-cialista Rusa sub pretextul de a o apara" de germani.

Dar cei patru ani de macel imperialist n-au trecut inzadar. Fapte evidente §i incontestabile au demascat de-finitiv inselarea poporului de catre nemernicii ambelorgrupuri de tilhari, atit ai celui englez cit i ai celui ger-man. Prin rezultatele lor, cei patru ani de rizboi au de-monstrat legea generala a capitalismului aplicata la razboiuldintre tilhari pentru impartirea prazii lor cei mai bogati§i mai puternici dintre ei s-au imbogatit i au jefuit maimult decit tori ceilalti : cei mai slabi dintre ei au fost je-fuiti, sfiiai, striviti §i sugrumati pina la capa.t.

Tilharii imperialismului englez erau, prin numarul scla-vilor" lor coloniali", cei mai puternici dintre toti. Capita-itii nu numai c n-au pierdut nici o palma din

teritoriile lor" (adica din teritoriile cotropite de ei indecursul veacurilor), dar au si cotropit toate coloniilegermane din Africa, au cotropit Mesopotamia si Palestina,au sugrumat Grecia §i au inceput sa jefuiasel Rusia.

Tilharii imperialismului german erau mai puternici de-cit ceilalti in ceea ce priveste organizarea §i disciplinatrupelor lor", dar mai slabi in ceea ce priveste posesiu-nile coloniale. Ei §i-au pierdut toate coloniile, dar au co-

si

:

englezi

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE MUNCITORII AMERICANI 61

tropit jumatate din Europa, au sugrumat cel mai marenumar de tari mici §i de popoare slabe. Ce mare; razboide eliberare" de ambele parti ! Cit de bine isi aparapatria" tilharii ambelor grupuri, capitalistii anglo-francezi

capitalistii germani, laolalta cu lacheii lor, social-somnista, adica socialistii care au trecut de partea propriei"lor burghezii.

Miliardarii americani erau, poate, cei mai bogati din-tre toti i aveau cea mai putin amenintata pozitie geogratfica. Ei s-au imbogatit intr-o masura mai mare deck toticeilalti si au facut ca toate t5.ri1e, chiar i cele mai bo-gate, sa le devina tributare. Acesti miliardari au adunatprin jaf sute de miliarde de dolari. Si pe fiecare dolar sevad urme de noroi : noroiul tratatelor secrete dintre An-glia si aliatii" ei, dintre Germania si vasalii ei, al aces-tor tratate de impartire a prazii, de asistenta" reciprocain asuprirea muncitorilor i prigonirea socialistilor inter-nationalisti. Fiecare dolar e stropit de noroiul b5.noase-!or" furnituri militare, care in fiecare tara au imbogatit pecei bogati si au ruinat pe cei saraci. Pe fiecare dolar sevad urme de singe : sint pic5.turi din riurile de singe pecare si 1-au varsat cei 10 000 000 de morti si 20 000 000 deschiloditi in marea, nobila i sfinta lupta de eliberare dusapentru a se decide caruia dintre tilhari, celui englez saucelui german, sa-i revina mai multa prada, care dintre

cel englez sau cel german, sa fie p rimul printresugrumatorii popoarelor slabe din lumea intreaga.

$i daca tilharii germani au batut recordul atrocitatii inmasacrele lor militare, nu e mai putin adevarat ca til-harii englezi au batut recordul nu numai prin numarulcoloniilor cotropite, ci i prin rafinamentul respingatoareilor ipocrizii. Chiar in momentul de fata presa burghezaanglo-franceza i cea americana raspindesc in milioanernilioane de exemplare stiri mincinoase i calomnioase cuprivire la Rusia, cautind cu fatarnicie sa justifice expeditiade jaf intreprinsa de guvernele lor impotriva Orli noastreprm dorinta de a o apara", chipurile, impotriva germa-nilor !

Pentru a dezminti aceasta odioas i mirsava minciun5.,nevoie de prea multe lamuriri : e suficient s5. indicam

§i

calai,

§i

nu-r

www.dacoromanica.ro

62 V. I. LENIN

un singur fapt indeobste cunoscut. Cind in octombrie 1917muncitorii din Rusia au rasturnat guvernul imperialistdin tam lor, Puterea sovietica, puterea muncitorilortaranilor revolutionari, a propus deschis o pace dreapta,flea anexiuni i contributii, o pace cu respectarea deplina aegalitatii in drepturi a tuturor natiunilor ; Puterea sovie-tica a propus o astfel de pace tuturor tarilor belige-rante.

Si tocmai burghezia anglo-franceza si americana a fostaceea care n-a acceptat propunerea noastra, care nici n-avrut s stea de vorba cu noi despre o pace generala ! Toc-mai e a a tradat interesele tuturor popoarelor si a pre-lungit macelul imperialist !

Tocmai ea, urmarind sa tirasca din nou Rusia in raz-boiul imperialist, a refuzat s duck' tratative de paceprin aceasta, a dezlegat miinile capitalistilor germani, aleacestor tilhari de aceeasi speta cu ea, care au impus Rusieipacea anexionist i silnica de la Brest !

E greu de imaginat o fatarnicie mai mirsava decit aceeacu care burghezia anglo-franceza si americana arunciasupra noastra vina" pentru pacea de la Brest. Tocmaicapitalistii din tarile de care depindea ca tratativele dela Brest sa se transforme in tratative generale pentru opace generala, tocmai ei se erijeaza in acuzatori" ainostri ! Tilharii imperialismului anglo-francez, care s-auimbogatit din jaful practicat in colonii si din macelul incare au tirlt popoarele, au prelungit razboiul cu aproapeun an intreg dupi pacea de la Brest si tocmai ei ne acuza"pe noi, bolsevicii, care am propus o pace dreapta tutu-ror tarilor, pe noi care am rupt, am publicat si am;intuit la stilpul infamiei criminalele tratate secrete dintrefostul tar si capitalitii anglo-francezi.

Muncitorii din lumea intreaga, indiferent de tam incare traiesc, ne saluta, ne simpatizeaza i ne aplauda pen-tru faptul a am rupt verigile de fier ale legiturilorimperialiste, ale murdarelor tratate imperialiste, alecatuselor imperialiste, pentru faptul ca ne-am cuceritlibertatea, facind in acest scop sacrificii dintre cele maigrele, pentru faptul ca noi, ca republica socialista,desi sfiiat i jefuita de imperialisti, am ramas n

si

I

www.dacoromanica.ro

[63

katt,Arpi, 7-X/y31-- aqt-irr le-40-2-0 a44,145

tt.te-t, ,r4-0*-774-0 )ye-01444 zi:1

e 4CeP1 er':(fir'11-111.,0111 0-CL-P-OrliZ46 4,AfA4 t/FIA4-

4r104,4WICICoacy /441 212/404-114 "1474.;if.& V-14A-9-9 g

pr-044-66/A, 911-orki f t eZ /14 ti-ae,k, tt-e 24</-r13/,

dip fiA<EIF 61/44-31119 4r,-GO (Ur."Inof./7/431

f44.M4 lyratAle.c-far. fritralczocA, Aelr7,-;

Ceortx go-efureps /747-e--yi4 , A71.6 Cf4r/-4-Ccf-'a/f-(e, %-kalrif

Au. p,./e/cA) e20 47.4644,,V4/6:7 fePfrY-Z-7/-17i flax. v;i7012.-

ZiZielc.,oelie, e64e--vo eteiptc-f.str-4alirr..4-0 , &tr.-IOLA)

,vss,,Arlawcer),2,;X:e1,3 tr.g.tire/1-416ex44 ep,A;A:,,fur4 11/9e-e-cl/

aceedPo-Artx 4 cleafroW.RA ,;Lridliv44/1-W

or-6.1e91 7 eere,2; yaw-4A 4_

elaa' /1-09-1A elVe-44,425-44.e., 4,14:11,,,,,,tp

7,-cci,a AzerazveG/zir.Grie. AM)/ 7,1645,t-1,6 ,x4lo etc AO,

?LANG gl114,1-0 cere,' P911:414 0 ;Wee 04411 c/ft, lazic-eat

lyestitrA.-4c1" c-o-eye-Cc4.51 61J

6.29,yetv.i..,fra;lea< e..,..)1,9,440

074-4) 07, itzeit a-lefte/ice-s;.,e .441,0 e 7s,cavea",.,

4-042,01.25s-4w eafiet011 re Pe.4

R477 4ucel add< ai(ee,a4t4-,41 afela0- *cari,espesiferf..1 ce-ezer.A-e.:4-ckei,s

tVtifriM /ee eVate..121, Ce-recat-vte-4, Oferc.,

tfriftleeeelsa.ear 9a4A..e Aap-cey-if e0.06. c n44446 0 Ae'c'4171.-C-c,41A

Pagina a patra din manuscrisul lui V. I. LeninScrisoare catre muncitorii americani". 20 august 1913

M icorat

4s.....

.% k/ ......C.1

-id a<Atificzte");,.1;4,6tk

kDire,k_itx,,

KALI, 'WA .C.-4 A' ZL V e1c; s

V'_.C7..._.....tkA.,, e a.,.....,,,e

l'

2 ,,

,r.-..

ell, at,cteac.i4J, /4-0 4 rf o

Zetsc.4.:M .13-..CfOly:/4

1,,,,,,,,,,,a,,,, 6' te,t,-,'if Afee-c,,0, InALfee;t1t,o ovrA,g at'a, g

,1747744,_e t

eyeece t./ ac-fivh Alai*?

't-c; iS* eg-0,74,o. e.570-42- c.c..-

//aet,e-ttG4co-e!,7

t? V-0-9.(3'144.1.12. erxix.."44, ryta.,4,4_

C

A.4

,

,44414.0744,6150 A -;*.ete,,

.*-c4 da,

9

41-e41,,

_1

k-o-ApoitEkani..i

Vsae-T,,e44.

Cr

Ait4 It)t.z.14plea

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE MUNCITOM AMERICAN! 65

afara razboiului imperialist si am inaltat in fata in-tregii lumi steagul pcii, steagul

Nu e de mirare ca banda imperialistilor internationaline uraste din aceasta cauza, nu e de mirare c ei ne acuza"pe noi, ca in cor cu ei ne acuza" toti lacheiitilor, inclusiv eserii de dreapta i mensevicii de la not.In ura acestor clini de paza ai imperialismului, casimpatia muncitorilor constienti din toate tarile, noi, bol-

vom gasi un nou izvor de incredere in justeteacauzei noastre.

Nu este socialist acela care nu intelege ca victoria asu-pra burgheziei, trecerea puterii in miinile muncitorilor,znceperea revolutiei proletare mondiale sint teluripentru care poti i trebuie sa nu te dai in laturi de la niciun sacrificiu, chiar daca e vorba de sacrificarea unei partidin teritoriu, de a suferi grele infringeri din ipartea impe-rialismului. Nu este socialist acela care nu a dovedit cufapte c. e gata sa admita cele mai maH sacrificii dinpartea patriei sale", din moment ce sint necesare pentrua duce efectiv inainte cauza revolutiei socialiste.

Pentru cauza lor", adica pentru cucerirea dominatieimondiale, imperialistii din Anglia si Germania nu s-audat inlaturi sa ruineze i s. sugrume o serie intreaga de

incepind cu Belgia si Serbia si continuind cu Pales-tina si Mesopotamia. De ce atunci socialitii, cind e vorbade cauza lor", de eliberarea oamenilor muncii din lumeaintreaga de sub jugul capitalului, de oucerirea unei pacitramice generale, de ce trebuie ei sa astepte pita se va gasio cale fara jertfe, de ce trebuie ei sa se tearna s nceapalupta inainte de a avea chezasia" unui succes usor, dece trebuie ei s puna securitatea i integritatea patriei"lor", create de burghezie, mai presus de interesele revo-lutiei socialiste mondiale ? De trei ori merita sa fie dispre-tuiti tradatorii socialismului international, lacheii moraleiburgheze care gindesc in felul acesta.

Fiarele de prada ale imperialismului anglo-francezamerican ne acuza" de intelegere" cu imperialismulgerman. 0, fatarnicilor ! 0, nemernicilor, care calomniatiguvernul muncitoresc, tremurind de frica in fata simpa-

St

socialismului.

i in

tari,

sevicii,

si

www.dacoromanica.ro

60 V. I. tkrilik

tiei pe care ne-o arata muncitorii din propriile voastre"tari ! Dar fatarnicia voastel va fi demascata. Va prefacetica nu intelegeti ce deosebire exista intre cazul cind so-cialistii" se inteleg cu burghezia (proprie si straina) im-potriva muncitorilor, impotriva oamenilor muncii, si cazulcind, in scopul de a apara pe muncitorii care au invinsburghezia din propria lor tara, se incheie o intelegere cuburghezia unei natiuni imiiptriva burgheziei unei alte na-tiuni, astfel incit proletariatul sa poata folosi contradic-tiile dintre diferitele grupuri ale burgheziei.

In realitate, orice european cunoaste foarte bine aceastadeosebire, iar poporul american, dupa cum voi arata incele ce urmeaza, a cunoscut-o" indeaproape in propria luiIstorie. Exista intelegeri si intelegeri, exista fagots et fa-gots, cum spun francezii.

Cind rechinii imperialismului german si-au trimis infebruarie 1918 trupele impotriva Rusiei neinarmate, careisi demobilizase armata si care se bizuise pe solidaritateainternationala a proletariatului inainte ca revolutia mon:diala sa se fi maturizat pe deplin, eu nu am ezitat cituside putin sa inchei o anumita intelegere" cu rnonarhistifrancezi. Capitanul francez Sadoul, care in vorbe simpa-tiza cu bolsevicii, dar in fapt slujea cu credinta impe-rialismul francez, 1-a adus la mine pe ofiterul francez deLubersac. Sint monarhist, singurul meu scop este infrin-gerea Germaniei", mi-a declarat de Lubersac. Asta e cevade la sine inteles, am raspuns eu (cela va sans dire). Daraceasta nu m-a impiedicat citusi de putin sa ma inteleg"cu de Lubersac in privinta serviciilor pe care voiau sani le aduca ofiterii genisti francezi in operatia de aruncarein aer a liniilor de cale ferata, cu scopul de a stavili in-vazia germana. Acesta a fost un model de intelegere" pecare o va aproba orice muncitor constient, o intelegerein interesul socialismului. Monarhistul francez si cu minene-am strins unul altuia mina, cu toate ca stiam ca fie-care dintre noi si-ar spinzura bucuros partenerul". Pentrumoment insa, interesele noastre coincideau. Impotriva til-harilor germani care inaintau, noi am folosit, in interesulrevolutiei ruse si internationale, interesele opuse si nu maiputin tilharesti ale altor imperialisti. Noi slujeam astfel

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE MUNCITORII AMERICANI 67

interesele clasei muncitoare din Rusia si din celelalte tad,intaream proletariatul si slabeam burghezia din lumea in-treaga, foloseam o tactica cit se poate de legitima si obli-gatorie in orice razboi, si anume tactica manevrarii, amiscarii in zig-zag, a retragerii in asteptarea momentuluicind revolutia proletara, care se maturizeaza rapid intr-oserie de tari inaintate, se va fi maturizat pe deplin.

$i oricit ar urla de furie tilharii imperialismului an-glo-francez si american, oricit ne-ar calomnia ei si oricitemilioane ar cheltui pentru coruperea ziarelor socialist-re-v olutionare de dreapta, mensevice si a celorlalte ziare so-cial-patriotice, eu nu voi ezita nici o clipii sa inchei ointelegere" identicd cu tilharii imperialismului german incazul cind atacul trupelor anglo-franceze impotriva Rusieiar reclama-o. $i eu stiu foarte bine a tactica mea va fiaprobata de proletariatul constient din Rusia, Germania,Franca, Anglia, America, intr-un cuvint din toata lumeacivilizata. Aceasta tactica va sluji cauza revolutiei socialiste,va grabi venirea ei, va slabi burghezia internationala siva intari pozitiile clasei muncitoare, care repurteaza vic-torii asupra acestei burghezii.

Este o tactica pe care poporul american a folosit-o demult, si cu folos pentru revolutie. Pe vremea cind el isiducea marele &Ili razboi de eliberare contra asupritorilorenglezi, in fata lui se aflau de asemenea asupritorii fran-cezi si spanioli, care stapineau o parte din teritoriul ac-tual al Statelor Unite ale Americii de Nord. In acest crin-cen razboi de eliberare, poporul american a incheiat si elintelegeri" cu unii asupritori impotriva altora, in intere-sul slabirii asupritorilor si al inta'ririi celor care luptau inmod revolutionar impotriva asupririi, in interesul masetde asupriti. Poporul american a folosit disensiunile dintrefrancezi, spanioli si englezi, iar uneori a luptat chiar ala-turi de trupele asupritorilor francezi si spanioli impotrivacelor englezi ; el a invins mai intii pe englezi si apoi s-aeliberat (in parte prin rascumparare) de francezi si despanioli.

Activitatea istorica nu se aseam'ana cu trotuarul de peNevski prospekt, spunea marele revolutionar rus Cerni-fevskt :19. Gine adrnite" revolutia proletariatului numai

www.dacoromanica.ro

53 V. I. LENIN

cu conditia" ca ea sa se desfasoare usor si lin, ca sa existedin capul locului unitatea de actiune a proletarilor dindiferite tari, ca sa existe dinainte garantia ca revolutia nuva suferi infringeri, ca drumul revolutiei sa fie larg, liber

drept, ca in mersul spre victorie sa nu fie uneori ne-voie de jertfe dintre cele mai grele, sa nu fie nevoie sarezisti intr-o cetate asediati" sau s te strecori pe cele maiinguste, impracticabile i periculoase carari de munte, ser-puitoare acela nu este revolutionar, acela nu s-a debara-sat de pedantismul intelectualitatii burgheze, acela se vadovedi a fi in fapt un om care aluneca mereu in tabaraburgheziei contrarevolutionare, asa cum fac eserii dedreapta, mensevicii i chiar (desi mai rar) eserii de stingade la noi.

Mergind pe urmele burgheziei, domnii acestia obisnuiescne acuze de haosul" creat de revolutie, de distru-

gerea" industriei, de faptul ca in tara e somaj i lipsa depline. Cit de fatarnice sint aceste acuzatii din partea unoroameni care au salutat si au suscinut razboiul imperialistsau care au fost de acord" cu Kerenski, promotorul con-tinuarii acestui razboi ! Ei stiu foarte bine ca numai raz-boiul imperialist este cauza tuturor acestor calamitati. Re-volutia, generata de razboi, nu poate s nu treaca prinnemaiauzitele greutati i suferinte lasate mostenire de acestreactionar, ruinator si indelungat macel al popoarelor.A ne acuza pe noi de distrugerea" industriei sau deteroare" inseamna a da dovada de fatarnicie sau de pe-dantism stupid, de incapacitatea de a intelege conditiilefundamentale ale acelei inversunate si extrem de ascutitelupte de clasa care se numeste revolutie.

In fond, acuzatorii" de acest soi, dael recunosc" luptade clasa, se marginesc s-o recunoasca in vorbe, dar in faptei cad mereu in utopia rnic-burgheza a intelegerii" sicolaborarii" intre clase. Caci in perioade de revolutielupta de clasa ia in mod inevitabil, intotdeauna si in toatetarile, forma de razboi civil, jar razboiul civil e de ne-conceput fara distrugeri dintre cele mai grele, lara teroaresi fara ingrklirea democratiei formale in interesul

Numai popii mierosi indiferent dna e vorba depopii crestini sau de cei laici", intruchip4 in socialiqtii

si

si

razbo-iului.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE MUNCITORII AMU:IMAM'. 8%

parlamentari, de salon pot sa nu vada, sa nu inteleaga,sa nu simta aceasta necesitate. Numai niste anchilozatioameni n cutie" stnt in stare sa se lepede, din acestmotiv, de revolutie, n loc sa se avinte in lupta cu toatapasiunea i hotarirea atunci chid istoria cere ca marileprobleme ale omenirii sa fie rezolvate prin lupta i razboi.

poporul american exista traditii revolutionare, pe carele-au preluat cei mai buni reprezentanti ai proletariatuluiamerican ; ei si-au exprimat in repetate rinduri simpatiadeplina fata de noi, bolsevicii. Aceste traditii sint : raz-boiul de eliberare dus impotriva englezilor in secolul alXVIII-lea i razboiul civil din secolul al XIX-lea. In 1870,America se afla in unele privinte, daca e s. vorbim numaide distrugerea" unor ramuri ale industriei si ale econo-miei nationale, sub nivelul anului 1860. Dar cit de pedant,cit de idiot ar fi acela care din acest motiv ar incerca

nege marea semnificatie istorica-universala, progresistarevolutionara a razboiului civil din 1863-1865 din

America !Reprezentantii burgheziei inteleg foarte bine ca des-

fiintarea robiei negrilor i dobortrea puterii stapinilorde sclavi reprezentau sarcini pentru care merita ca in-treaga tara sa treaca prin ani indelungati de razboi civil,prin abisul ruinei, al distrugerii i terorii, care sintinerente oricarui razboi. Dar acum, cind este vorba desarcina infinit mai Malta a desfiintarii robiei salariate,capitaliste, a rasturnarii puterii burgheziei, acum re-prezentantii i aparatorii burgheziei, precum

intimidati de burghezie i speriati derevolutie, nu pot si nu vor s inteleaga necesitatealegitimitatea razboiului civil.

Muncitorii americani nu vor merge pe urmele bur-gheziei. Ei vor fi alaturi de noi, pentru razboiul civilimpotriva burgheziei. Intreaga istorie a miscarii munci-toresti mondiale i americane imi intareste aceasta con-vingere. Imi amintesc, de asemenea, cuvintele unuia din-tre cei mai iubiti conducatori ai proletariatului american,cuvintele lui Eugene Debs, care, in Appeal to Reason" a°

pare-se, la sfirsitul anului 1915 in articolul Whatshall I fight for" (Pentru ce voi lupta eu") (pe care

In

sási

si soda-listii-reformisti,

www.dacoromanica.ro

V. I. LENIN

la inceputul anului 1916 1-am citat la o adunare munci-toreasca publica care a avut loc la Berna, in Elvetia *)

scriaca el, Debs, ar prefera mai curind sa se lase im-

puscat deck sâ voteze credite pentru actualul razboicriminal si reactionar ; ca el, Debs, nu cunoaste decitun singur razboi stint, legitim din punctul de vedere alproletarilor, i anume : razboiul impotriva capitalistilor,razboiul pentru eliberarea omenirii de robia salariata.

Nu ma mirà ca Wilson, liderul miliardarilor americani,rechinilor capitaliti, 1-a aruncat pe Debs in inchi-

soare. Burghezia poate sa se ratuiasca cit vrea cu ade-varatii internationalisti, cu adevaratii reprezentanti aiproletariatului revolutionar ! Cu cit va fi ea mai Inver-sunata si mai bestiala, cu atit mai aproape va fi zivarevolutiei proletare victorioase.

Sintem acuzati de distrugerile pricinuite de revolutianoastra... Dar cine sint acuzatorii ? Lacheii burgheziei

ai aceleiasi burghezii care in cei patru ani de rázboiimperialist, distrugind aproape toata cultura europeana,a dus Europa la barbarie, la salbaticie, la infometare.Aceasta burghezie ne pretinde acum s facem revolutianu pe terenul acestor distrugeri, nu printre darimaturileculturii, printre darimaturile i ruinele provocate derazboi, nu cu oameni salbaticiti de pe urma razboiului.0, cit de umanitara si de dreapta este aceasta burghezie !

Lacheii ei ne acuza de teroare... Burghezii englezi 1-auuitat pe 1649 al lor, iar cei francezi pe 1793 al lor.Teroarea era o masura dreapt i legitima atunci andburghezia o folosea in interesul ei i impotriva feudali-lor, dar a devenit monstruoasä i criminala atunci cindmuncitorii i taranii saraci au cutezat s-o foloseasca im-potriva burgheziei ! Teroarea era o masuri dreaptalegitima atunci cind servea la inlocuirea unei minoritatiexploatatoare cu alta minoritate exploatatoare, dar adevenit monstruoas i criminala atunci cind a inceputsa fie folosita in interesul rasturnarii oricarei minontatiexploatatoare, in interesul majoritatii cu adevarat covirsi-

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 27, Bucureiti, Editura politici, 1964,ed. doua, p. 239. Note red.

CO

luga

si

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CAME MUNCITORII AMERICANI 61

toare, in interesul proletariatului si al semiproletariatului,al clasei muncitoare si al taranimii sarace !

Burghezia imperialista mondiala a ucis 10 000 000 deoameni si a schilodit alti 20 000 000 de oameni inrazboiul ei", care urmeaza sa decida care dintre cei dmtilhari, tilharul englez sau cel german, va stapini in-treaga lume.

Dar daca razboiul nostru, razboiul asupritilor si ex-ploatatilor impotriva asupritorilor si exploatatorilor, vanecesita o jumatate de milion sau un milion de jertfe intoate tarile, burghezia va spune ca. in primul caz jertfelesint legitime, iar in cel de-al doilea criminale.

Proletariatul va spune cu totul altceva.Proletariatul isi insuseste acum pe deplin si din pro-

pria sa experienti, isi insuseste acum, in mijlocul groza-viilor razboiului imperialist, marele adevar pe care '11

invatarn din toate revolutille si pe care 1-au lasat munci-torilor cei mai buni invatatori ai lor intemeietoriisocialismului contemporan. Acest adevar spune ca nupoate fi revolutie victorioasa farä reprirnarea impotriviriiexploatatorilor. Atunci cind noi, muncitorii si taraniimuncitori, am cucerit puterea de stat, datoria noastraera sa reprimam impotrivirea exploatatorilor. Noi nemindrim ca am facut si facem acest lucru. Regretam ca-Ifacem cu insuficienta fermitate si hotarire.

Noi stim c5. in toate tarile este inevitabila impotrivireaturbata a burgheziei fata de revolutia socialista si ca.impotrivirea ei va creite pe masura ce va creste aceastarevolutie. Proletariatul va infringe impotrivirea burghe-zrei ; in cursul luptei impotriva burgheziei, care opuneimpotrivire, el se va maturiza definitiv pentru victoriesi pentru cucerirea puterii.

Venala presa burgheza poate sa trimbiteze cit vrea, intoata lumea, fiecare greseala pe care o face revolutianoastra. Noi nu ne temem de greselile noastre. Faptul caa inceput revolutia inca nu inseamna ca oamenii audevenit sfinti. Clasele de oameni ai muncii, care veacuride-a rindul au fost asuprite, oprimate si tinute cu forçain chingile mizeriei, in bezna inculturii si a ignorantei,

www.dacoromanica.ro

62 V. I. LENIN

nu pot face ark' gre§eli o revolutie. Iar cadavrul socie-tatii burgheze, dupa cum am mai spus o data, nu poatefi pus in coqciug §i ingropat in pamint *. Capitalismulucis putreze§te, se descompune in mijlocul nostru, infec-tind aerul cu miasme, otravindu-ne viava, prinzind ceeace este nou, proaspat, tinar §i viu in mii de fire §i lega-turi care tin de ceea ce este vechi, purred §i mort.

La fiecare suta de grwli ale noastre, pe care burghe-zia §i lacheii ei (inclusiv men§evicii §i eserii de dreaptade la noi) le trimbiteaza in toata lumea, revin 10 000 deacte mareve §i eroice cu atit mai marete §i mai eroicecu cit sint simple, nevazute, ascunse in viaca de toatezilele a cartierului industrial sau a satului indepartat §isint savir§ite de oameni care nu sint obi§nuiti (§i care nuau posibilitatea) sa-§i trimbiteze in toate lumea fiecaresucces al lor.

Dar chiar daca, lucrurile ar sta invers dqi tiu caaceasta presupunere nu este adevarata , chiar daca lafiecare suta din actele noastre juste ar reveni 10 000 degre§eli, chiar §i in acest caz revolutia noastra ar fi, ii vafi, in fata istoriei universale, o revolutie mareava qi deneinvins, caci este pentru prima oarii cind nu minori-tatea, nu numai cei bogati, nu numai cei culti, ci adeva-rata masa, imensa majoritate a oamenilor munciiconstruiesc ei iniiii o viata noua, rezolvä prin propriakr experienta problemele extrem de grele ale organizariisocialiste.

Fiecare greseala in aceasta activitate, in aceasta extremde con§tiincioasa §i devotata activitate desfa§urata dezeci de milioane de simpli muncitori §i 0:rani in vedereatransformarii intregii lor vieci, fiecare greseala deacest fel valoreaza cit o mie qi un milion de succesefara greFli" ale minoritavii exploatatoare, succese inin§elarea §i prostirea oamenilor muncii. Caci numai prinastfel de gre§eli vor invata muncitorii §i taranii sa.

construiasca o viava noua, vor invata sa se descurcefara capitali§ti, numai in felul acesta 1§i vor croi ei

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 36, Bucurepi, Editura politid, 1965,ed a doua, 13. 431-432. Nota red.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CAME MUNCITORII AMERICANI 68

drum peste mii de obstacole spre socialismulvictorios.

Savirsesc greseli in activitatea lor revolutionara crea-toare taranii nostri, care dintr-o singura lovitura, intr-osingura noapte in noaptea de 25 spre 26 octombrie(stil vechi) 1917 au desfiintat orice proprietate pri-vata asupra pâmintului, iar acum, luna de luna, biruindgreutati enorme, indreptindu-si singuri greselile, infap-tuiesc in practica arhidificila sarcina a organizarii noilorconditii de viati economica, a luptei impotriva chiaburi-lor, a asigurarii cu pamint a oamenilor muncii (§i nu abogatasilor), a trecerii la marea agricultura comunista.

Savirsesc greseli in activitatea lor revolutionara crea-toare muncitorii nostri, care in citeva luni au nationali-zat pina acum aproape toate fabricile si uzinele mariv. care prin munca grea, zi de zi, invata noua arta de aconduce ramuri intregi ale industriei, organizeazi intre-prinderile nationalizate, invingind puternica impotrivirea mrutei, a mentalitatii mic-burgheze, a egoismului, punpiatra cu piatra fundamentul unor noi relatii sociale, alunei noi discipline in munc5., al unei noi inriuriri asindicatelor muncitoresti asupra membrilor lor.

Savirsesc greseli in activitatea lor revolutionara crea-toare Sovietele noastre, create inca in 1905 printr-unputernic avint al maselor. Sovietele muncitorilor si taxa-nilor reprezinta un nou tip de stat, un tip nou, superior,de democratie, o forma a dictaturii proletariatului, uninstrument de guvernare Prii burghezie si impotrivaburgheziei. Pentru prima oara democratia slujeste aicimaselor, oamenilor muncii, incetind de a fi o democraticpentru cei bogati, cum ramine ea in toate republicileburgheze, chiar si in cele mai democratice. Pentru primaoara masele populare rezolva, pe scara unei OH cu vreosuta de milioane de locuitori, sarcina exercitarii dicta-turii proletarilor si semiproletarilor, sarcina fara a careirezolvare nici nu poate fi vorba de socialism.

Numai niste pedanti sau niste oameni iremediabilimbicsiti cu prejudecati burghezo-dernocratice sau parla-

www.dacoromanica.ro

64 V. I. LENIN

mentare pot sa dea din urneri intrebindu-se nedumeritice sint Sovietele noastre de deputati si agatindu-se, depilda, de faptul ca alegerile sint indirecte. Acesti oamenin-au uitat nimic si n-au invatat nimic in perioada mari-lor rasturnari din 1914-1918. Imbinarea dictaturii pro-letariatului cu o democratie noua, democratie pentruoamenii muncii, imbinarea razboiului civil cu o cit mailarga atragere a maselor in viata politica , o astfel deimbinare nu se obtine dintr-o data si nu se incadreazain formele invechite ale rutinarului democratism parla-mentar. Republica sovietica se contureaza in fata noastraca o lume noua, lumea socialista. $i nu este de mirare caaceasta lume nu se naste de-a gata, nu apare deodata,ca Minerva din capul lui Jupiter.

In timp ce vechile constitutii burghezo-democraticeproclama pompos, de pilda, egalitatea formala si dreptulla intruniri, Constitutia noastra sovietica, proletara sitaraneasca, se leapada de fatarnicia egalitatii formale.Pe vremea cind republicanii burghezi rasturnau tronuri,ei nu se sinchiseau citusi de putin de egalitate formalaintre monarhisti §i republicani. Cind este vorba derasturnarea burgheziei, numai niste tradatori sau nisteidioti pot cere egalitate formala in drepturi pentru bur-ghezie. Pentru muncitori si tarani libertatea intruniri-lor" nu face nici doi bani daca toate cladirile cele maibune sint acaparate de burghezie. Sovietele noastre auluat de la cei bogati toate cladirile bune, atit la orasecit 6 la sate, ,si le-au pus pe toate la dispozitia mun-citorilor si taranilor spre a fi folosite pentru asociatiile6 intrunirile 1 o r. Tata cum intelegem noi libertateaintrunirilor pentru oamenii muncii ! Tata sensulsi continutul Constitutiei noastre sovietice socialiste !

$i iata de ce sintem cu totii atit de profund convinsica, oricite calamitati s-ar mai abate asupra Republiciinoastre sovietice, ea este fi va riinrine invincibila.

Ea este si va ramine invincibila, pentru ca fiecare lo-vitura din partea imperialismului turbat, fiecare infrin-gere pe care ne-o pricinuieste burghezia internationala

www.dacoromanica.ro

SCIIISOArtt CAtliE MUNCITORII AMERICAN/ do

ridica la lupta mereu noi paturi de muncitori i arani,le instruie§te cu pretul unor grele sacrificii, le cale§tegenereaza un nou eroism in masa..

Noi §tim ca ajutorul din partea voastra, tovara§imuncrtori americani, nu va veni, poate, chiar atit decurind, caci in tari diferite revolutia se desfäqoara subforme diferite, intr-un ritrn diferit (i nici nu se poatedesfa§ura altfel). Noi §tim ca" s-ar putea ca revolutiaproletara europeana sa nu izbucneasc a. inea in s'aptaminilece yin, oricIt de rapid se maturizeazi ea in ultimul timp.Noi miZarn pe inevitabilitatea revolutiei mondiale, daraceasta nu insearnn5. citu§i de putin c miZam proste§te peinevitabilitatea revolutiei intr-un anumit termen scurt.Noi am trecut in tam noastra prin dota mari revolutii,revolutia din 1905 §i cea din 1917, §i §tim c. ele nu sefac nici la comanda, nici in urma unei intelegeri. Noi§tirri c. imprejurarile au scos in frunte deta§amentulnostru, detgamentul din Rusia al proletariatului socia-list, nu in virtutea meritelor noastre, ci in virtutea stariideosebit de inapoiate a Orli noastre, §i cã pinii la izbuc-nirea revolutiei mondiale sint posibile un §ir de infringeriale unor revolutii.

Cu toate acestea, §tim foarte bine ca sintem de nein-vins, caci omenirea nu va pieri de pe urma maceluluiimperialist, ci va ret4i vina de hac. Prima carea sfarimat lantul de fier al razboiului imperialist a fosttara noastra. Noi am adus grele jertfe in lupta pentrusfarimarea acestui lanç, dar am reufit sicirimam. Neaflam acum in afara oricaror legaturi de dependentaimperialista ; noi am inaltat in fata intregii lumi steagulluptei pentru lichidarea definitiva a imperialismului.

Ne aflam ca intr-o cetate asediati atita timp cit nune yin in ajutor alte detapmente ale revolutiei so-cialiste internationale. Dar aceste deta§amente exista, elesint mai numeroase deck detapmentele noastre §i se ma-turizeaza, se dezvolta §i se intaresc pe masura ce atro-citatile imperialismului continua. Muncitorii o rup cu

§i

sa-1

www.dacoromanica.ro

V. I. LENIN

social-tradatorii lor, cu alde Gompers, Henderson, Re-naudel, Scheidemann si Renner. Muncitorii se apropieincet, dar neabatut de tactica comunista, bo1sevic51, derevoluvia proletara, care este singura in stare sa salvezecultura i omenirea aflate in primejdie de moarte.

Intr-un cuvint, noi sintem invincibili, cxci invincibilae revolucia proletara mondiala.

N. Lenin20 august 1918

,,Pravde nr. 178 din 22 august 1918 Se tiplrefte dupii textulapiirut in ziar

confruntat cu manuscsisul

66

www.dacoromanica.ro

67

CUVINTARE ROSTITALA MITINGUL DE LA MUZEUL POLITEHNIC

23 AUGUST 1918 31

(0 v a tii fur t.0 no as e.) In ce consta programulnostru ? In cucerirea socialismului. In momentul actualal razboiului mondial nu exista alta ie5ire din acestrazboi decit victoria socialismului. Dar mulvi nu intelegacest lucru. Acum majoritatea omemrii este impotrivaacestui rnacel singeros, dar ea nu poate intelege legaturalui directa cu orinduirea capitalista. Grozaviile actualu-lui razboi sint evidente pina i pentru burghezie, dar nueste ea aceea care sa lege sfir5itul razboiului de sfir5itulorinduirii capitaliste... Or, aceasta este ideea principalâprin care bol5evicii 5i sociali5tii revolutionari din toatecelelalte vari s-au deosebit intotdeauna de cei care vor

aduca pacea pe parnint pastrind ne5tirbit a. orinduireacapitalista.

Pentru ce se duc razboaiele ? Noi 5tim ca majoritatearazboaielor au fost purtate n interesul dinastiilors-au numit razboaie dinastice. Uneori insa au fost razboaieduse in interesul celor asupriti. Spartacus a purtat unrazboi pentru apararea clasei sclavilor. Asemenearazboaie au fost 5i in epoca asupririi coloniale, care n-aluat sfir5it nici astazi, i n epoca sclaviei etc. Acesteaau fost razboaie drepte, care nu pot fi condamnate.

Dar cind vorbim despre actualul razboi european 5i-1condamnam, o facem numai pentru ca este dus de clasaasupritorilor.

Ce scopuri urrnaresc beligerantii k razboiul actual ?Daca ar fi sa dam crezare diplomatilor din toate tarile,Franta 51 Anglia duc razboi in scopul apararii popoare-lor mici mpotriva barbarilor, a hunilor germani ; la

sa

§i

www.dacoromanica.ro

68 V. I. LENIN

rindul ei, Germania duce razboi impotriva barbarilorcazaci, care ameninta poporul civilizat al Germaniei,precum si in scopul aparirii patriei impotriva dusmanilorcare o ataca.

Noi insa stim cã acest razboi a fost pregatit din timp,el s-a copt pe indelete si a fost inevitabil. El a fost totatit de inevitabil pe cit de inevitabil este azi un razboiintre America si Japonia. In ce consta deci aceastainevitabilitate ?

In faptul c capitalismul a concentrat bogatiile pa-rnintului in miinile citorva state si a impartit pina laultimul petic intregul glob ; o noua impartire, o nouaimbogatire nu mai e posibill decit in dauna altora, unstat nu se mai poate imbogati decit in dauna altui stat.0 decizie in aceasta problema poate fi obtinuta numaiprin forta, si de aceea razboiul intre tilharii mondialia devenit inevitabil.

In fruntea beligerantilor din actualul razboi au statpina acum doua firme principale Anglia si Germania.Anglia era cea mai puternica tara coloniala. Cu toateca populatia Angliei propriu-zise nu trece de 40 000 000,populatia coloniilor sale depasete 400 000 000. De multavreme i in virtutea dreptului celui mai tare acotropit ea colonii straine, a cotropit numeroase teritoriisi le-a exploatat in folosul ei. Dar in ultimii 50 de aniea a ramas din punct de vedere economic in urma Ger-maniei. Industria germana a intrecut industria engleza.Puternicul capitalism de stat al Germaniei s-a unit cubirocratismul, si Germania a batut toate recordurile.

Intre acesti doi giganti, problema intiietatii nu puteafi decisa altfel deck prin forta.

Daca", uzind de dreptul celui mai tare, Anglia a smulscindva teritorii Olandei, Portugaliei etc., acum a aparutin scena Germania §i a declarat c i-a venit i ei rindulsi se procopseasca pe seama altuia.

Iata deci in ce consta. problema : in lupta pentruimpartirea lumii intre cei mai puternici. Si pentru caambele parti poseda capitaluri de sute de milioane, luptadintre ele s-a transformat intr-un razboi mondial.

Noi stim cite crime ascunse au fost comise in cursul

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA MITINGUL DE LA MUZEUL POLITEHNIC 69

acestui razboi. Tratatele secrete publicate de noi au do-.vedit c frazele menite s explice ducerea razboiului auramas vorbe goale i ca toate statele, inclusiv Rusia,erau legate prin tratate mir§ave, incheiate de ele inscopul de a se imbuiba pe socoteala popoarelor mici §islabe. In consecinva, cei puternici s-au imbogavit §i maimult, iar cei slabi au fost strivivi.

E gre§it sa se spuna c vinovate de izbucnirea acestuirazboi sint anumite persoane ; e gre§it O. se spunaregu i varii sint vinovavi de provocarea actualuluimacel, el a fost provocat de capital. Capitalismul aintrat in impas. Acest impas nu este altceva decit im-perialismul, care a generat in mod inevitabil razboiuldintre puterile rivale in lumea intreaga.

Afirmgia ca declararea razboiului are drept tel eli-berarea popoarelor mici a fost o minciuna. sfruntata. Ceidoi tilhari stau fata-n fava, masurindu-se cu privirideopotriva de insetate de singe, iar in jurul lor zacstrivite multe popoare mici.

Noi insa spunem : din macelul imperialist nu se poateie§i altfel decit prin razboi civil.

Cind am spus acest lucru in 1914, ni s-a obiectat caasta seamana cu o linie dreapta dusa in spatiu, daranaliza noastra a fost confirmata de intreaga desfl§urareulterioara a evenimentelor. In momentul de fava vedema generalii §ovinismului ramin ark' trupe. In Franca,care a suferit cel mai mult de pe urma razboiului §i carea reactionat cel mai sensibil la lozinca apararii patriei,caci dumanul se afla la porvile Parisului, in aceastacara defensi§tii au suferit nu de mult un e§ec serios ;este adevarat c acolo e§ecul §ovinismului se datore§teunor elemente §ovaielnice de felul lui Longuet, dar astanu este chiar atit de esential.

Noi §tim ca in primele zile ale revolutiei din Rusiaputerea a indput pe mina unor domni care debitaufraze pompoase, vinind totodata in buzunar vechile tra-tate variste. Si daca in Rusia procesul de radicalizare apartidelor a fost mai rapid, la aceasta au contribuitblestematul regim dinainte de revoluçie §i revoluti anoastra din 1905.

7 - Lenin Opere complete, vol.

cO

77www.dacoromanica.ro

70 V. I. LENIN

In Europa insa, unde domina un capitalism inteligent§i. prevazator, care dispune de o organizatie puternica§i bine inchegata, trezirea din betia nationalista se des-lapar5. intr-un ritm mai lent. Si cu toate acestea esteimposibil sa nu se vada ca razboiul imperialist moarede o moarte lunga, chinuitoare.

Potrivit unor informatii demne de toata crezarea,armata germana a intrat in descompunere §i a inceput s5.se ocupe cu specula. Altfel nici nu se putea. In momentulin care soldatul se dezmetice§te §i incepe s5.-§i dea seamaa trebuie sa se lase schilodit §i ucis exclusiv in interesulburgheziei, descompunerea nu poate ea nu patrundain mase.

Armata franceza, care s-a tinut mai bine si mai multdecit toate celelalte, a aratat de asemenea ca' procesulde descompunere nu-i este strain. Procesul lui Ma lvy aridicat valul care acoperea evenimentele din Franta, §iastfel a devenit cunoscut c5.' mii de soldati au refuzatsa mearga pe front 32

Toate acestea sint semnele prevestitoare ale unor eve-nimente similare cu cele care s-au desfa§urat in Rusia,cu deosebirea ca tarile civilizate nu vor oferi tabloulunui razboi civil mai crincen deck acela din Rusia. Acestlucru este confirmat de exemplul Finlandei, cea maidemocratica dintre toate tarile europene §i prima in carefemeia a capatat drept de vot ; aceasta tara s-a rafuitin mod salbatic §i barbar cu osta§ii ro§ii, iar ace§tia nus-au predat u§or. Exemplul ei ne arata ce soarta crudale a§teapta pe aceste tari civilizate.

Vedeti i dv. cit de absurda a fost acuzatia adusabolpvicilor ca descompunerea armatei ruse ar fi fostopera lor.

Noi sintem numai un singur deta§ament, care a razba-tut ceva mai departe decit celelalte detgamente munci-tore§ti, §i aceasta nu pentru c51 ar fi mai bun decit cele-lalte, ci pentru ca politica stupida a burgheziei noastrea permis proletariatului din Rusia sa scuture mai repedejugul ei. Cind noi luptam acum pentru orinduirea so-cialista din Rusia, luptam pentru socialism in lumeaintreaga. In toate tarile, la toate mitinsurile muncito-

www.dacoromanica.ro

CUVINTAILE LA MITINOUL DE LA MUZEUL POLITEHNIC fl

resti, la toate adunàrile muncitoresti nu se vorbeste acumdecit despre bolsevici ; muncitorii ne cunosc i tiu canoi lucram acum pentru cauza intregii lumi, ca lucrampentru ei.

Desfiintind proprietatea asupra pamintului, nationali-zind intreprinderile, bancile, care in momentul de fata.se ocupa cu organizarea industriei, auzim cum din toatepartile ni se striga ca facem o multime de greseli. Da,dar muncitorii fauresc cu miinile lor socialismul,oricite greseli am face, din aceasta practica noi invatam

pregatim terenul pentru arta de a face revoluttefrà greseli.

Iata de ce vedem in jurul nostru atita ura turbatI !Iata de ce imperialismul francez nu preget s aruncezeci i sute de milioane pentru a sprijini contrarevolutia :ea fag'aduieste Frantei restituirea datoriilor ruse, care in-sumeaza miliarde i pe care muncitorii i taranii nu le-aurecunoscut.

In prezent, intreaga presa burgheza se distreazaumplindu-si coloanele cu minciuni : ba c Consiliul Co-misarilor Poporului a plecat la Tula, ba ca acum 10 zile

fost vazut la Kronstadt etc., ba c. Moscova este inajunul caderii i ca autoritatile sovietice au fugit.

Intreaga burghezie, toti Romanovii de odinioar5I, totimosierii sint cu cehoslovacii, caci de re-

beliunea acestora din urma leag6 ei eventualitatea caderiiPuterii sovietice. Aliatii stiu acest lucru si de aceea intre-prind acuni o btä1ie extrem de crinceni. Le lipsea inRusia un nucleu, pe care 1-au dobindit acum in trupelecehoslovace. De aceea rebeliunea acestor trupe nu tre-buie privita cu usurinta. Ea a atras dupa sine o serie derascoale contrarevolutionare ; cele mai recente pagini dinistoria revolutiei noastre au fost marcate printr-o seriede rebeliuni chiaburesti i albgardiste.

Situatia Puterii sovietice e serioasa ; asupra acestuilucru nu trebuie s inchidem ochii. Dar priviti ce seintimpla in jurul vostru, i va yeti patrunde de certi-tudinea victoriei noastre.

Germania a suferit o serie de infringeri, si nu este unsecret pentru nimeni ca aceste infringeri se datoresc

7*

si,

si

a

capitalistii si

www.dacoromanica.ro

72 V. I. LENIN

tradarii" soldatilor germani ; intr-un moment extremde periculos soldatii francezi au declarat ca, din cauzaarestarii tovarasului Andrieu, ei refuza s. plece pe front,

guvernul a fost nevoit sa-1 puna in libertate spre aputea urni din loc trupele etc. etc.

Noi am facut mari sacrificii. Pacea de la Brest esteo rana singerinda ; noi asteptam izbucnirea revolutiei inGermania, dar pe vremea aceea ea inca nu se maturizase.Aceasta se intimpla acum ; revolutia se apropie, faradoar i poate, si este inevitabila. Dar numai un prost arputea sa intrebe cind va incepe revolutia in Apus. Mo-mentul izbucnirii unei revolutii nu poate fi prevazut ;revolutia nu poate fi prezisa, ea apare de la sine. Si ease maturizeaza i trebuie sa izbucneasca. Oare cu osaptamina inainte de revolutia din februarie stia cinevaca ea va izbucni ? Oare in momentul cind un popädescreierat ducea poporul la palat 33 se gindea cinevava izbucni revolutia din 1905 ? Dar revolutia se apro-pie si trebuie sa se produca in mod inevitabil.

Litre timp, sarcina noastra este sal mentinem Putereasovietica ; greselile noastre trebuie sa serveasca de in-vatatura proletariatului apusean, sociahsmului internatio-nal. Salvarea nu numai a revolutiei ruse, ci si a celeiinternationale se afla pe frontul cehoslovac. Si avem dejaftiri ca armata, pe care au tradat-o mereu generaliicare este extrem de obosita, ca aceasta armata, o datacu sosirea tovarasilor nostri, comunisti, muncitori, incepesa repurteze victorii, incepe sä dea dovada de entuziasmrevolutionar in lupta impotriva burgheziei mondiale.

sintem incredintati ca izbinda va fi a noastraca, izbindind, vom salvgarda socialismul. (0 v a

furtunoase.)o sutra relatare a aparatla 24 august 1918 in ziarul

dzvestiia C.E.C. din Ausia" nr. 182

Publicat in intregime pentru prima Se tipareste dup8 stenogram3oara in 1926,

in Operele lui N. Lenin (V. Ulianov),vol. XX, partea a 11-a

Siii

fl

ed

si

si

www.dacoromanica.ro

73

CUVINTARE ROSTITA LA MITINGULDE LA CASA POPORULUI ALEKSEEV"

23 AUGUST 1918SCURTA RELATARE APARUTA IN PRESA

(Aparivia tovara§ului Lenin este in-timpinata cu aplauze furtunoase, carenu mai contenes c.) Tovar4i, astazi partidulnostru organizeaza mitinguri avind drept tema : pentruce luptam noi, comuni§tii.

Cel mai scurt raspuns la aceasta intrebare ar fi :pentru incetarea razboiului imperialist §i pentru socialism.

Inca de la inceputul razboiului, cind domneau reac-tiunea §i tarismul, noi am declarat ca acesta este un razboicriminal, ca singura ie§ire din el este transformarearazboiului imperialist in razboi civil.

Multora ii s-a parut atunci de nein%eles legatura dintrerazboiul imperialist §i socialism, §i chiar multi sociali§ticredeau c. acest razboi trebuie sa se termine, ca §i cele-lalte, cu incheierea unei paci.

Dar cei patru ani de razboi ne-au inv4at multe. Acumdevine din ce in ce mai evident ca aka. ie§ire nu exista.Dupa revolutia rusa vedem ca are loc maturizarea revo-luOei in toate carile beligerante. Cum se explica acestfenomen ? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuies. aratam care este atitudinea comuni§tilor fga de razboi§i cum lb apreciem noi din punctul nostru de vedere. Noiconsideram c toate razboaiele izvorite din tendintele dejaf ale regilor §i capitaligilor sint razboaie criminale,pentru c Ant funeste pentru clasele de oameni ai§i aduc roade bogate burgheziei dominante.

rm.mcii

www.dacoromanica.ro

74 V. I. LENIN

Dar sint razboaie pe care clasa muncitoare trebuiele considere ca fiind singurele razboaie drepte luptapentru eliberarea din robie, de sub jugul capitalistilor

asemenea razboaie trebuie s. existe, caci altfel decitprin lupta nu poate fi dobindita eliberarea.

Cind in 1914 a inceput razboiul dintre germanianglo-francezi pentru a se decide cum sa fie impartit intreei globul pamintesc, cine s capete dreptul de a sugrumalumea intreaga, capitalistii din ambele tabere au cautatsa-si ascunda tendintele tilharesti sub lozinca aparariipatriei", hranind cu asemenea basme masele populare.

Milioane de oameni au pierit in acest razboi, milioanede oameni au limas schilozi. Razboiul a luat proportiimondiale, si oamenii au inceput sa-si puna tot mai desintrebarea : de ce i pentru ce aceste jertfe inutile ?

Anglia si Germania sint inundate de riuri de singe, darn-au cum sa iasa din razboi : daca ar iesi din el uneleçri imperialiste, el va fi continuat de celelalte.

Capitalistii au intrecut orice masura ; prea s-au imbo-gatit din jaf. Intre timp progreseaza descompunerea ar-matei, peste tot apar dezertori ; muntii Italiei misuna dedezertori ; in Franca soldatii refuza s mearga la lupta,

pina si in Germania a slabit disciplina de altadata.Soldatii francezi i germani incep s. inteleaga ca tre-

buie s ntoarca frontul i sa-si indrepte armele impotrivapropriilor lor guverne, caci n conditiile sistemului capi-talist nu se poate pune capat acestui razboi singeros ; de

constiinta faptului c muncitorii din toate tariletrebuie s porneasca la lupta impotriva capitalistilor dintoate

Crearea orinduirii socialiste este un proces anevoios.Razboiul civil va mai dura luni de-a rindul, poate chiarani de zile, i acest lucru trebuie sa fie de inteles pentruun irus, caci el stie cit de dificila este rasturnarea claseidominante i cu cita inversunare lupta mosierii

rusi.Nu exista taxi in Europa in care muncitorii sa nu

simpatizeze cu bolsevicii i sa nu fie convinsi c va venitimpul cind ti vor rasturna i ei guvernul lor, asa cumau facut muncitorii rusi.

sa,si

si

si

aid si

tarile.

§i capi-talistii

www.dacoromanica.ro

CtIVINTARt LA MitiNGUL bt LA CASA POPORIttit '75

Noi, comunistii rusi, sintem deocamdata singuri, de-oarece detasamentul nostru a luat-o inaintea celorlaltedetasamente i legatura cu ceilalti tovarasi ne-a fost taiata,dar a trebuit sa incepem primii, pentru ca tam noastraera cea mai inapoiata. Revolutia noastra s-a produs cao revolutie generala, i noi ne vom indeplini sarcinile cuajutorul muncitorilor i taranilor din toate

Sarcinile noastre sint grele i anevoioase ; n rindurilenoastre vin adesea multe elemente necorespunzatoare,daunatoare, dar munca a inceput, i chiar d.aca facemgreseli, nu trebuie sa uitam ca fiecare greseala te instruieste

te Inv*.Capitalismul este o foga. internationala ; de aceea el

va putea fi nimicit definitiv numai atunci cind victoriava fi obçinut n toate si nu numai intr-una dinele. Razboiul impotriva cehoslovacilor este un razboiimpotriva capitalistilor din lumea intreaga.

Muncitorii se ridic i pornesc la lupta ; muncitoriidin Petrograd si Moscova i ocupa locul n rindurilearmatei i, o data cu aceasta, armata se patrunde de ideealuptei pentru victoria socialismului.

Masele proletare vor asigura Republicii sovietice vic-toria asupra cehoslovacilor i posibilitatea de a rezistapina. cind va izbucni revolutia socialist mondialà. (T o-vara'sul Lenin i ncheie cuvintarea ina p l a u z e l e i o v a t i i l e f u r t u n o a s e a 1 eas i stentei.)azvestiia C.E.C. din Rusie nr. 182 Se tipareste dupii textul

din 24 august 1918 apirut in shit.

tnrile.

tbrile,

www.dacoromanica.ro

7s

CUVINTAREROSTITA LA PRIMUL CONGRES GENERAL

AL INVATAMINTULUI DIN RUSIA 3428 AUGUST 1918

(In sala isi f ace aparivia tovarasulLenin, intreaga asistenta se ridica inpicioare. Aplauze furtunoase si pr e-lun git e .) Tovarasi ! Trecem acum printr-una din celemai critice, mai importante si mai interesante perioadeistorice perioada maturizarii revoluviei socialiste mon-diale. Acum devine clar chiar si pentru cei care n-aveaunimic comun cu teoriile si previziunile socialiste ca.

acest razboi nu se va termina intr-un mod tot asa deobisnuit cum a inceput, adica prin obisnuita incheierea unei paci intre vechile guverne imperialiste. Revolutiarug a aritat ca razboiul duce inevitabil la dezagregareaintregii societavi capitaliste, ca el se transforma intr-unrazboi al oamenilor muncii impotriva exploatatorilor. Inaceasta consta insemnatatea revoluviei ruse.

Oricit de mari ar fi greutavile care ne stau in cale,oricit s-ar stradui imperialistii din toate tarile sa aruncein dreapta si-n stinga zeci de milioane pentru raspindirede minciuni si calomnii la adresa revolutiei ruse, pro-letariatul din lumea intreaga simte ca revolutia rusa estepropria lui cauzi. Paralel cu razboiul unui grup de im-perialisti impotriva celuilalt incepe pretutindeni razboiulpe care clasa muncitoare, molipsita de exemplul revoluvieiruse, il declara burgheziei din propria ei vara. Toatesemnele arata ca Austria si Italia se afla in ajunul revolu-ciei ; in aceste tad descompunerea vechii orinduiri pro-greseaza cu pasi repezi. In statele cu mai multi stabilitate

-

www.dacoromanica.ro

etIVINTARE LA PRIMUL GONG& GENERAL AL INVATAMINTULUI 7'7

6 trainicie, cum sint Germania, Anglia si Franca, sedesfasoara acelasiproces, desi in forme intruchva diferitesi mai puvin vizibile. Falimentul orinduirii capitaliste sial razboiului capitalist este inevitabil. Imperialistii ger-mani n-au fost in stare sa inabuse revolutia socialista.Inabusirea revolutiei in Letonia rosie, in Finlanda si inUcraina a fost platita de Germania cu descompunereaarmatei sale. Infringerea Germaniei pe frontul de vest sedatoreste in mare masura faptului ca in Germania numai exista" vechea armata. Rusificarea" soldavilor ger-mani, despre care diplomavii germani vorbeau mai multin gluma, s-a dovedit acum a nu fi o gluma, ci un ade-var amar pentru ei. Spiritul de protest se accentueaza,tradarile" devin un fenomen obisnuit in armata ger-mana. Pe de aka' parte, Anglia si Franca fac ultimeleeforturi pentru a-si menvine situavia. Ele se arunca asupraRepublicii Ruse si intind in asa masura corzile capitalis-mului, inch acestea incep sa plesneasca. In starea de spirita maselor muncitoresti, dupi cum recunosc chiar si or-ganele de presa burgheze, a survenit o cotitura incon-testabila : in Franca da faliment ideea apararii patriei",clasa muncitoare din Anglia proclami ruperea paciicivile". Aceasta inseamna c. imperialistii englezi si f ran-cezi si-au jucat ultima carte, si noi afirmam cu toatacertitudinea ca aceasta carte va fi batuta. (A plauz ef ur tun o as e.) Orich ar vipa anumite grupuri a bol-sevicii se sprijina pe o minoritate, ele trebuie sa recunoascaa iniuntrul Rusiei nu dispun de force pentru lupta im-potriva bolsevicilor si ca sint nevoite sarecurga la inter-venvia straina. In consecinva, clasa muncitoare din Frantasi din Anglia este constrinsa sa participe la un razboivadit tilharesc, al carui scop este inabusirea revolutieiruse. Aceasta inseamni ca. imperialismul anglo-francez si

deci imperialismul mondial 'hi dau ultima suflare.(Aplauze furtunoase.)

Orich de greu ne-a fost sa readucem in stare de razboio vara in care poporul insusi a pus capat razboiului qi asfarimat vechea armati, orich de dificila a fost organi-zarea unei armate in cursul unui crincen räzboi civil,

www.dacoromanica.ro

78 V. I. LENIN

noi am biruit toate greutavile. Armata este inchegata,si victoria asupra cehoslovacilor, albgardistilor, mosierilor,capitalistilor i chiaburilor este asigurati. (A plauzef ur tun o as e.) Masele muncitoare inveleg cä ele ducrazboi nu pentru interesele unui manunchi de capita-.

ci pentru propria lor cauza. Muncitorii i taraniirus: au clpatat pentru prima oara posibilitatea de adispune ci insisi de fabrici si de pamint, i aceasta expe-riença nu putea s nu lase urme in constiinva kr. Armatanoastra e alcatuiti din elemente de frunte, din faranimuncitori constien0. Fiecare dintre ei vine pe front pedeplin constient de faptul c lupta nu numai pentrusoarta revolupei ruse, a i pentru cea a intregii revolt:0iinternaponale, caci putem fi siguri cL revolutia rusk' estenumai un exemplu, numai primul pas din seria de re-voluçii care se va termina inevitabil razboiul.

0 parte integranta a luptei pe care o ducem acum esteactivitatea in domeniul invatamintului public. Ipocriziei

minciunii noi le putem opune adevarul intreg i ne-camuflat. Razboiul a aratat clar ce este acea voinç a. amajoritavii" sub paravanul careia se ascundea burghezia,razboiul a aratat c un manunchi de plutocraci tirastepopoarele in rizboi pentru proprille lui interese. Cre-dinta c democratia burghezi serveste majoritatii esteacum definitiv spulberata. Constituvia noastra, Sovietelenoastre, care au fost o noutate pentru Europa, dar pecare noi le cunoastem bine 'Inca din experiença revolt:06din 1905, sint cel mai bun exemplu agitatoric si propa-gandistic care di la iveala toati minciuna si favarniciademocratismului burghez. Noi am proclamat deschis do-minatia celor ce muncesc i sint exploatati aceastaconstituie izvorul tariei i invincibilitçii noastre.

in domeniul invavamintului public vedem acelasi lucru :cu cit un stat burghez era mai civilizat, cu atit mairafinat mintea afirmind c coala poate sa stea n afarapoliticii i sa fie in slujba intregii societa0.

In realitate tusk', scoala fusese n ntregime transfor-mata intr-un instrument al dominaviei de clasa a bur-gheziei ; ea era pe de-a-ntregul patrunsa de spiritul de

listi,

si

cu

si

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA PRIMUL CONGR. GENERAL AL INVATAMINTULUI 79

casta burghez i avea menirea sa furnizeze apitalistilorslugi docile si muncitori priceputi. Razboiul a aratat caminunile tehnicii contemporane servesc ca mijloc deexterminare a milioane de muncitori si de nemaiauzitaimbogatire a capitalistilor profitori de rizboi. Razboiuleste acum subminat pe dinauntru, pentru c noi am de-mascat minciuna lor, opunindu-i adevarul. Noi spunem :sarcina noastra in domeniul invatamintului este tot luptapentru rasturnarea burgheziei ; noi declaram deschis cao §coa151 in afara vietii, in afara politicii este o minciuna

o ipocrizie. Ce-a insemnat sabotajul declarat de cei maiculti reprezentanti ai vechii culturi burgheze ? El a ara-tat in chip mai convingator decit oHce agitator, cleattoate discursurile noastre i miile noastre de brosuri caacesti oameni considera stiinta un monopol al lor, trans-formind-o intr-un instrument al dominatiei lor asupraasa-ziselor pkuri de jos". Ei s-au folosit de cultura lorpentru a submina constructia socialist i s-au ridicatfaitis impotriva maselor muncitoare.

In lupta revolutionara muncitorii i taranii rusi si-aucapatat educatia definitiva. Ei au vazut c numai orin-duirea noastr i face cu adevarat stapini, ei s-au convins

puterea de stat vine cu toate mijloacele ei tn ajutorulmuncitorilor si al taranilor saraci, pentru ca acestiapoata strivi definitiv impotrivirea chiaburilor, a mosieri-lor i capitalistilor.

Oamenii muncii sint dornici s dobindeasca cunostinte,ileoarece le sint necesare pentru obtinerea victoriei. Nouizecimi din masele muncitoare au inteles c cunostinvelesint o arm n lupta lor pentru eliberare, c insucceselelor se explica prin lipsa de cultur i c acum depindede ei in§i§i ca invatarnintul s devina intr-adevar accesi-bil tuturor. Cauza noastra este asigurata prin I aptul cLmasele insesi au pasit la construirea unei Rusii noi, so-cialiste. Ele invata din propria lor experienta, din pro-priile lor insuccese si greseli, de vad at de necesar esteinvavamintul pentru incheierea victorioasa a luptei pecare o duc. Cu toata aparenta destramare a multor insti-

si

si

www.dacoromanica.ro

80 V. I. LENIN

tutii si in pofida jubi1rii inte1ectua1itçii sabotoare, ve-dem a experienca luptei a inVivat masele fiureasca.singure soarta. Toti cei care sint araturi de popor nu invorbe, ci in fapte, partea cea mai bura a corpului didac-tic, ne vor veni in ajutor, i aceasta constituie pentrunoi o chezie sigurg a victoriei cauzei socialismului.(0 v a ci i.)

0 scurta dare de seamaa aparut la 29 august 1918

in nr. 35 al ziarului Vecernielzvestiia Moskovskogo Sovete

Publican in intregime pentru prima oarain 1919, in cartea : Procesele verbale

ale primului Congres generalal invanmintalui din Rusia`

Se tipareste dupa textulaparut in carte

sa-si

www.dacoromanica.ro

81

CU PRIVIRE LA DARILE DE SEAMAALE COMISARIATELOR POPORULUI

1

HOTARIRE A CONSILIULUI COMISARILORPOPORULUI 35

Toate comisariatele vor intocmi in termen de o sa.'p-famina' o scurtI dare de seamI, avind intre dou'i qi cincipagmi de tipar, asupra activitavii lor in perioada dedupI 25 octombrie 1917.

Aceste cla'ri de seamI trebuie sa. fie intocmite in ter-meni cit mai populari, acordindu-se o atenvie deosebitIfaptelor referitoare la rolul organizaviilor muncitore§ti§i al reprezentanvilor proletariatului in activitatea de con-ducere, m'asurilor importante cu caracter socialist §i mi-surilor de lupti pentru reprimarea impotrivirii bur-gheziei.

0 dare de seami cu continut similar va fi intocmitäde Comisia extraordinarl pentru combaterea contra-revoluviei.

Prezidiul C.E.C. este rugat si adopte o hofarire simi-lari in ceea ce prive§te activitatea lui (indeosebi Consti-tuvia §i rezultatele congreselor Sovietelor).

www.dacoromanica.ro

82 V. I. L/NIN

2

SCRISOARE CATRE COMISARII POPORULUI

29. VIII. 1918Imi ingIclui sI formulez urmItoarele recomandIri in

leg'IturI cu indeplinirea hofiririi C.C.P. din 29 augustcu privire la intocmirea darilor de ,seama in termen de49 siiptamind :

In aceste diri de seamI, care trebuie si fie intocmitein termeni cit mai popu/ar i, trebuie ar6.tat in-deosebi :

a) imburfleitirea situatiei maselor (majorarea sa-larhlor pentru muncitori, invitItori etc.)

b) participarea muncitorilor la activitatea de con-ducere (cu indicarea nominala' a muncitorilor §i aorganizatiilor muncitore§ti etc. care s-au evidentiat in

acest domeniu)c) idem a 0.ranilor slraci, precum si ajutorul

acordat de Puterea sovieticl in lupta impotrivachiaburilor

d) exproprierea mo§ierilor, a capitali§tilor, negusto-rilor, financiarilor etc.

Principalul este sl se arate concret, cu fapte,cum anume a licut Puterea sovietica' pa§i concreti(primii pali) pe calea socialismului.

Scria la 29 august 1919

Publican pentru prime owl in 1928,in Culegeri din Lenin" vol. VIII

Lenin

Se tiplreite kspa manwscris

www.dacoromanica.ro

83

CUVINTARE ROSTITALA MITINGUL DIN RAIONUL BASMANNII

30 AUGUST 1918 36

SCURTA RELATARE APARUTA IN PRESA

Burghezia devenise vremelnic stapina in Rusia revolu-tionara, mentinindu-se la putere, cu sprijinul social-con-ciliatorilor, din februarie Orli in octombrie.

Chiar de la primii pa§i ai guvernului Miliukov-Guci-kov, masele populare au vazut clar incotro le duceburghezia. Dar uneltirile mir§ave ale capitali§tilor §i mo-§ierilor ru§i, care in fond continuau politica taruluirasturnat de popor, erau acoperite de men§evici §i deeseri, care se dadeau drept sociali§ti, dar care in fapttradau socialismul in interesul bursei anglo-franceze.

Inlaturati de insurectia din Octombrie, maturati derevolutie, conciliatorii s-au apucat de obi§nuitele kruneltiri in Ucraina, in Caucaz, in Siberia, pe Volga. Eiau obtinut, in cele din until, ca in aceste regiuni Sovie-tele sa fie rasturnate, iar activi§tii bol§evici sa fie datipe mina naimitilor cehoslovaci §i a albgardi§tilor ru§i.

Si ce vedem in aceste regiuni pe ruinele Sovietelor ?Un triumf deplin al capitali§tilor §i mo§ierilor, gemete§i blesteme in rindurile muncitorior §i taranilor. Pamin-tul a fost redat nobililor, fabricile §i uzinele au fostrestituite fo§tilor kr proprietari. Ziva de lucru de optore a fost suprimata, organizatiile muncitore§ti §i Vara-ne§ti au fost dizolvate, iar in locul lor au fost restauratezemstvele tariste §i vechea putere politieneasca.

www.dacoromanica.ro

84 V. I. LENIN

Fiecare muncitor si c'aran care mai sovlie lila' in pro-blema puterii n-are decit s'a. priveasea ce se intimpla peVolga, in Siberia, in Ucraina, si atunci easpunsul va venide la sine clar si categoric. (0 va tii fur tun o a sesi indelungate.)Jravda nr. 185 din 31 august 1518 Se tipareste dupl teztal

apirut in ziar

www.dacoromanica.ro

85

CUVINTARE ROSTITALA MITINGUL DE LA UZINA POSTA MICHELSON

30 AUGUST 1918 37SCURTA RELATARE APARUTA IN PRESA

(Aplauze furtunoase, ovatii). Noua, bol-sevicilor, ni se arunci mereu acuzatia ca ne abatem dela deviza egalitate si fraternitate". SI lamurim o data'pentru totdeauna aceasta chestiune.

Ce guvern luase locul drmuirii tariste ? GuvernulGucikov-Miliukov, care n-a intirziat sa inceapa pregati-rile pentru convocarea Adunarii constituante in Rusia.Ce se ascundea insa, in realitate, sub paravanul acesteiactivitati in folosul poporului eliberat de sub jugul mi-lenar ? In spatele lui Gucikov si al celorlalti obladuitorise strinsese de fapt un drd de capitalisti care-si urmareauscopurile lor irnperialiste. Iar and la drma tarii s-auinstalat Kerenski, Cernov & Co., acest guvern, care seclatina si era lipsit de baza sociala, n-a facut dedt sa seingrijeasca de interesele vitale ale burgheziei, de care sesimcea strins legat. Puterea trecuse de fapt in miinilechiaburilor, care nu ofereau nimic maselor muncitoare.Acelasi lucru se observa si in alte tari. Sa luam America,vara cea mai libera si mai civilizata. Ea este o republicademocratica. Si ce vedem acolo ? Dominatia insolenta aunui manunchi de plutocrati, a caror bogatie se numaranu cu milioanele, ci cu miliardele, in timp ce intregulpopor traieste in nevoie si robie. Daca fabricile, uzinele,bancile si toate bogatiile Orli apartin capitalistilor, iaralaturi de republica democratica vedem robia crunta simizeria neagra a milioane de oameni ai muncii, se pune

V

www.dacoromanica.ro

8 6 V. I. LENIN

intrebarea : unde este aici mult laudata voastra egalitatesi fraternitate ?

Nu ! Unde stapinesc democratii", acolo domnestejaful brutal 6 146 Noi stim ce sint in realitate asa-ziseledemocratii.

Tratatele secrete ale Republicii franceze, ale Anglieisi ale altor democratii ne-au aratat in chip graitor esentasi dedesubturile intregii lor politici. Scopurile si intereselekr sint la fel de criminale 6 de tilharesti ca si cele aleGermaniei. Razboiul ne-a deschis ochii 6 noi vedem clarcum apiratorii patriei hi arati urechile de jefuitori 6 detilhari nerusinati. Acestui asalt al tilharilor trebuie sa-ifie opuse actiunea revolutionara, creatia revolutionara.E adevarat ca in astfel de vremuri exceptionale estefoarte greu de realizat unirea, in special a elementelorrevoluoonare tarinesti, dar noi avem incredere in fortacreatoare si in ardoarea sociala a avangarzii revolutiei

proletariatul din fabrici si uzine. Muncitorii au in-teles foarte bine ca, atita timp cit va dainui in mintimirajul republicii democratice si al Adunarii constituante,se vor cheltui, ca si inainte, 50 000 000 de ruble zilnicin scopuri militare funeste pentru ei, muncitorii, 6 einu vor ajunge niciodata sa se vada scapati de sub jugulcapitalist. Cind au inteles acest lucru, muncitorii 6-aucreat Sovietele.

Tot asa, viata reala, practica, i-a invatat pe muncitorisa inteleaga ca, atita timp cit mosierii se lafaiesc in pa-late 6 in castele ca-n povesti, libertatea intrunirilor ra-mine o fictiune si inseamna libertatea de a se intruni,poate, doar pe lumea cealalta. Veti fi de acord ca a pro-mite muncitorilor libertatea si a lasa in acelasi timppalatele, pamintul, fabricile si toate bogatiile in miinilecapitalistilor 6 ale mosierilor este ceva care nu preaaduce a libertate si egalitate. Noi insa avem nurnai osingura lozinca, o singura deviza : oricine munceste aredreptul si se bucure de bunurile vietii. Trintorii 6 pa-razitii, care sug singele poporului muncitor, trebuie safie lipsiti de aceste bunuri. $i noi proclamarn : totul pen-tru muncitori, totul pentru oamenii muncii !

www.dacoromanica.ro

CUVINTAIX LA mITINGUL DE LA UZINA POSTA MICHELsON 87

Noi stim cit de greu este sa realizezi toate aceste lu-cruri, cunoastem impotrivirea turbata a burgheziei, darcredem in victoria finala a clasei muncitoare, caci, devreme ce a putut sa. iasa din nemaiauzitele calamitavi aleuraganului razboiului imperialist si si ridice, pe ruineleedificiului distrus de el, edificiul revolutiei socialiste, eanu poate sa nu invinga.

$i vedem intr-adevara. peste tot are loc un proces deunire a forcelor. Datorita faptului a am desfiinvat pro-prietatea privati asupra pamintului, se desfasoara acumun proces rapid de unire a proletariatului de la orase sisate. Limpezirea constiintei de clasa a muncitorilor secontureaza tot mai net si in Apus. Muncitorii din An-glia, Franca, Italia si din alte vari adreseazi tot mai deschemari si formuleaza revendicari care denota ca triumfulcauzei revoluviei mondiale este aproape. Si sarcina noastrain momentul de fata este sa ne continuam .opera revo-lutionara, fara a lua in seama toate %ipetele si lamentarilefavarnice si msolente ale burgheziei prIdalmce. Trebuiesa concentram toate forvele pe frontul cehoslovac, pentrua strivi toata aceasta banda care se camufleaza sub lo-zinca libertatii si egalifivii si care impusei sute si mi i

ide muncitori s va'raru.Avem o singur1 alternativl : victorie sau moarte !

azvettiiadin 1

C.E.C. din Rusin nr. 188 Se tiplretteaparut

dupt7 textulseptembrie 1918 in ziar

8* www.dacoromanica.ro

88 .

MESAJ DE SALUT ADRESAT ARMATEI R0511CU PRILEJUL LUARII ORA5ULUI KAZAN

Kazan, lui Trotki

Salut cu entuziasm stealucita victorie a ArmatelorRosii.

Fie ca aceastl victorie sI constituie o chez5sie csa

alianta dintre muncitori si tarami revolutionari va zdrobidefinitiv burghezia, va sfarima oHce impotrivire a ex-ploatatorilor si va asigura victoria socialismului mondial.

Tfliasea revolutia muncitoreascI mondiall !

Scris la 11 septembrie 1918Publicat la 12 septembrie 1918

in ziarele Pravda" nr. 195pi Izvestiia C.E.C. din Rusie nr. 197

Lenin

Se tiparefte dupii manuscris

www.dacoromanica.ro

89

SCRISOARE ADRESATAPREZIDIULUI CONFERINTEI CoRGANIZATIILOR

CULTURAL-EDUCATIVE PROLETARE 38

17.IX.1918Dragi tovarasi ! V mulcumesc din inima pentru bu-

nele voastre uran i, la rindul meu, va urez mult succesin lucrarile voastre.

Una dintre principalele conditii ale victoriei revolu;ieisocialiste este intelegerea de catre clasa muncitoare a nece-sitaçii dommagei ei n perioada de trecere de la capita-lism la socialism si inaptuirea efectiva a acestei dominavii.Dommatia avangarzii tuturor celor ce muncesc i sint ex-ploatati, adica a proletariatului, este necesara in aceastaperioadI de trecere pentru uadepldesfiinvarea a clase-lor, pentru reprimarea impotrivirii exploatatorilor, pentruumrea intregii mase a celor ce muncesc i sint exploatati

masa oprimata, asuprità, farimivata de capitalism injurul muncitorilor de la orase, in strinsa alianta cu ei.

Toate succesele noastre se datoresc faptului c munci-toni au inveles necesitatea acestei dominatii i, prin inter-mediul Sovietelor lor, au luat in miinile lor conducereastatului.

Dar ei nu au inteles-o Inca k masurl suficientai §j sintadeseori prea timizi in acviunea de promovare a rnuncztori-lor la activitatea de conducere a statului.

Luptavi pentru aceasta, tovarasi ! Organizatille cultural-educative proletare trebuie s dea ajutor in aceasta pri-vinta. Aceasta este chezasia succeselor vutoare si a victo-riei finale a revoluviei socialiste.

Cu salutari,

Pravda nr. 201din 19 septembrie 1918

V. Ulianov (Lenin)se tipareite dupii manuscris

.....-....--.....---.-

www.dacoromanica.ro

90

TELEGRAMA ADRESATASCOLII DE CADRE DE COMANDA

DIN PETROGRAD

18.IX.1918Petrograd. Vasilievski ostrov. Kadetskaia liniia, 3.

Catre comisarul districtual

Transmitevi salutul meu celor 400 de tovara§i munci-tori care au absolvit azi Koala de cadre de comandapentru Armata Ro§ie §i care intra in rinduriIe ei ca con-ducatori. Succesul revoluviei socialiste ruse §1 mondialedepinde de energia cu care muncitorn vor lua in miunlelor conducerea statului si comanda armatel celor cemuncesc §i sint exploatavi, care lupta pentru scuturareajugulm capitalului. De aceea shit convins ca. exemplulcelor 400 va fi urmat de mii si mii de alti muncitori, sicu astfel de admuustratori si comandanvi victoria co-murnsmulm va fi asigurata.

Presedintele ConsiliuluiComisarilor Poporului, Lenin

Pravda nr. 201 Se tipirege dupa menuscrisdin 19 septembrie 1918

www.dacoromanica.ro

91

DESPRE CARACTERUL ZIARELOR NOASTRE

Prea mult spaviu se rezervi agitatiei politice pe temevechi, trineinelii politice. Prea puvin spaviu se rezervifguririi vievii noi, nenumk.ratelor fapte referitoare laaceastl faurire.

De ce sI consacr'im 200-400, si. nu 10-20 de rinduriunor fenomene atit de simple, indeobste cunoscute sidare, cum sint : teadarea mirsavl a mensevicilor, a aces-tor lachei ai burgheziei, invazia anglo-japonezi in inte-resul restabilirii drepturilor sacre ale capitalului, amenin-farile miliardarilor americani la adresa Germaniei etc. etc.,fenomene pe care masa le-a inveles deja in mare mIsuri ?De vorbit trebuie sI vorbim despre ele, fiecare fapt nouin acest domeniu trebuie semnalat, dar nu-i nevoie siscriem in leg5.turl cu asta articole, si repetlm lucruricare au mai fost spuse, ci e de ajuns si infierim in citevarinduri, intr-un stil telegrafic", noile manifeseiri alepoliticii vechi, deja cunoscute, deja caracterizate.

In bunele vremuri burgheze de alfadatV, presa bur-ghezi nu se atingea de sfinta sfintelor", adicl de si-tuavia didauntrul fabricilor si intreprinderilor aflate inproprietate privatl. Acest uz corespundea intereselor bur-gheziei. De acest uz trebuie s'a ne debaraslm in modradical, dar Inca' nu ne-am debarasat de el. Tipul de ziarnu se schimb5. Ina la noi aa cum ar trebui s5. se schimbeintr-o societate care trece de la capitalism la socialism.

Mai puvida politica'. Politica este pe deplin limpe-zifi" si redusI la lupta dintre cele doul tabere : dintreproletariatul rIsculat si mInunchiul de sclavagisti-capita-

www.dacoromanica.ro

02 it. I. LENIN

liti (cu intreaga lor haita, inclusiv mensevicii etc.).Despre aceasta politica putem i trebuie, repet, s vor-bim cit mai pe scurt.

Mai multe materiale in legatura cu economia. Darmateriale economice flu in sensul de consideratii gene-rale", cronici savante, planuri de cabinet sau alta macu-latura de acest soi, care, din pacate, este prea adeseamaculatura de cea mai proasta speta. Nu, de economietrebuie s ne ocupam in sensul de a aduna, de a verificaminutios i a studia faptele din domeniul fäuririi realea vietii noi. Au oare marile fabrici, comunele agricole,comitetele srkimii, consiliile economice locale succesereale in construirea noii economii ? In ce constau acestesuccese ? Cu ce se dovedesc ele ? Nu cumva avem de-aface aici cu vorbe goale, cu fanfaronade, cu promisiunide surtucar (se organizeazi", am intocmit un plan",depunem toate eforturile", acum garantam", a sur-venit fara indoiala o imbunit4ire" i alte fraze sada-tanesti de acest soi, la care noi" ne pricepem atit debine) ? Cum au fost obtinute succesele ? Cum le-amputea extinde ?

Unde gasiti in ziarele noastre o tabll neagra" a fa-bricilor codase, care dupa nationalizare au ramas adeva-rate mostre de dezorganizare, destramare, murdarie, huli-ganism i trindavie ? Nicaieri. Dar asemenea fabriciexista. Noi nu stim s ne facem datoria daca nu declaramrazboi acestor pastratori ai traditiilor capitalismului".Nu comunisti sintem noi, ci otrepe, atita timp cit tole-ram in mod tacit asemenea fabrici. Nu ne pricepem sLducem lupta de clasa in coloanele ziarelor asa cum oducea burOezia. Amintiti-va cit de bine se pricepea easa instige in presa impotriva dusmanilor ei de clasa, cumii batjocorea ea, cum li acoperea de rusine si le faceaviata imposibila. Iar noi ? Parca lupta de clasi in evocade trecere de la capitalism la socialism nu consta in aapara interesele clasei muncitoare impotriva acelor ma-nunchiuri, grupuri, paturi de muncitori care se crampo-neaza cu incapatinare de traditiile (deprinderile) capita-lismului si se comporta fati de Statul sovietic asa cumse comportau inainte : dea lui" cit mai putinasa-i

www.dacoromanica.ro

DESPRE CARACTERUL ZIARELOR. NOASTRE 93

munca §i cit mai prost executata, dar sa ciupeasca de lael" cit mai multi bani ? Para.' puvini ticalo§i de ace§tiase gasesc fie i printre zevarii din tipografule sovietize,printre muncitorii de la intreprinderile Sormovo, Puti-lov etc. ? Pe cici dintre ace§tia i-am prins asupra f aptu-lui, pe ciçi i-am demascat, pe civi i-am vintuit la stilpulinfamiei ?

Presa nu sufla un cuvint despre toate aceste lucruri.Iar daca scrie, o face in chip formal, birocratic, i nu cao presa revolutionard, nu ca un organ al dictaturii uneiclase care prin faptele ei dovede§te cL impotrivirea capi-tali§tilor §i a trindavilor pastratori de deprinderi capita-liste va fi infrinta cu mina de fier.

Acela§i lucru cu razboml. Infieram noi oare pe coman-danvii 1ai sau nepricepuvi ? Am infierat noi in fata Ru-siei regimentele care nu §tiu sa-§i faca datoria ? Amprins" noi asupra faptului destule elemente care dau pildeproaste §i care ar trebui cu multa zarva inlaturate dinarmata pentru nepricepere, pentru neglijenfi, pentru in-tirziere etc. ? Noi nu ducein un rtzboi efectiv, necruta-tor §i cu adevarat revolucionar impotriva purtatorilorconcreci ai rului. Ne ocupam prea putin de educareamaselor pe baza de exemple §i modele vii, concrete, luatedin toate domeniile vietii ; or, aceasta constituie sarcinaprincipala a presei in perioada de trecere de la capitalismla comunism. La noi se acorda prea puvina atenvie aspec-tului cotidzan al vietii din fabrici, de la sate, din regi-mente, uncle mai mult ca oriunde se faure§te noul, undee nevole de cit mai multa atenvie, publicitate, criticaob§teasca, infierare a tot ce e negativ, indemnuri de ainvata din exemplele bune.

Mai puvina trancineala politica. Mai putine conside-ravii cu caracter general. Mai aproape de viava. Mai multaatenvie felului in care masa muncitoreasca §i varaneascacreeaza in practicii ceva nou in munca ei de toate zilele.Mai multa verificare in scopul de a se stabili in ce ma-sura acest nou este un fenomen cu caracter comunist.

Pravda nr. 202 din 20 septembrie 1918 Se tiparefteapiirat

dupa textulSemnat : N. Lenin in ziar

www.dacoromanica.ro

94

CATRETOVARASII FEROVIARI DE LA CALEA FERATA

MOSCOVA-KIEV-VORONEJ

Mulcumesc din inimi pentru salutul trimis §i pentruvoastre de bine ; la rindul meu, v urez mult

succes 'in opera de construire a socialismului. Masa pro-letarà a muncitorilor i funcvionarilor feroviari trebuie

lichideze nu numai tendinvele §i tentativele sabotoare,ci §i pe cele sindicaliste, §i sint convins cL va reu§i si lelichideze.

Cu salufari comunisteV. Ulianov (Lenin)

Moscova, 20.IX.1918

Publicat la 15 octornbrie 1918in revista Vestnik Glavnogo Voenno-Revoliationnogo Komiteta Moskovsko-Kievo-Voronejskoi Jeleznoi Dorogbi'

(Kursk) nr. 33

Se tipire0e dup8 manuscris

ura'rile

sO

www.dacoromanica.ro

96

IN LEGATURA CU DECRETUL PENTRUIMPUNEREA IN NATURA

A GOSPODARIILOR TARANEM39

1

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DECRETULUI

Proiectul urmeaza a fi modificat in termen de 4 ziledupa cum urmeaza :1) 0 introducere scrisa in termeni eit mai populari

(a) surplusurile §i principiul folosinvei egalitare (ar-ticolele 17, 12 §i alte articole din legea cu privirela socializarea pamintului 40)

(13) exproprierea totala a burghezieiN.B. ill (y) varanul bogat nu se expropriaza, dar impunerea

veniturilor lui se va face dupa dreptate, impo-zitul va fi mare

(8) varanul mijloca§ impunere u§oara(c) taranul sarac scutit de impunere.

2) Chiar in decret trebuie sa fie prevazuta Impartireain Omni grad (scutire de impunere), Varani mijlo-caqi (Impunere foarte u§oara) §i ta'rani bogati.

3) Procentul de tarani saraci trebuie fixat in a§a felinch sa nu fie sub 400/0, iar cel al varanilor mijlo-casi sa nu fie sub 20%.

4) Impunerea varanilor mijloca§i trebuie redusa intr-oproporcie foarte mare.

5) Se lasa la latitudinea organizatiilor sovietice regio-nale sa. puna problema .modificarii cotelor de im-punere pentru cei bogatt.

6) Sa se prevada ca t uaran saraci au dreptul la o partedin produsele agricole colectate (pentru consum §isaminta).

www.dacoromanica.ro

96 V. I. LENIN

2

OBSERVATII PE MARGINEA PROIECTULUIDE DECRET

N.B.(1) Nu toti cei cuprinsi iin cifra de 2 000 000 sint

chiaburi.(2) Un Oran bogat poate fi foarte insearit, far a. a fi

Elsa' exploatator etc.(3) Pe capitalisti E expropriem si le confiseim bunu-

rile ; taranului bogat nu-i confiseam bunurile.(4) Participarea la rascoala' si tmpotrivirea din partea

chiaburilor se pedepseste cu confiscarea.

Scris la 21 septembrie 1918Publicat pentru prima oarl :

principiile fundamentale in 1931,in Culeperi din Lenin', vol. XVIII ;observatiile in 1945, in Culegeri

din Lenin', vol. XXXV

Se tipdreste dupd respectivelernanuscrise

www.dacoromanica.ro

97

TELEGRAMA ADRESATACOMITETULUI EXECUTIV AL GUBERNIEI PENZA

SI CONSILIULUI MILITAR-REVOLUTIONARAL ARMATEI 141

Moscova, 22.IX.1918

atre Comitetul executiv al guberniei PenzaConsiliul militar-revoltgionar al Armatei I

Luarea Simbirskului orasul meu natal este celmai bineficator, cel mai bun balsam pentru fanile mele.

simt mai plin de voiosie si de vigoare ca oricind.Fe licit pe ostasii Armatei Rosii cu prilejul victoriei obti-nute i, in numele tuturor oamenilor muncii, le aducmulcumiri pentru toate sacrificiile bor.

Publicat (lard adresd, data'ii semnisturl) la 25 septembrie 1918in ziarul Petrogradskaia Pravda'

nr. 209Publicatrie 1935

in intregime la 27 ianua-in ziarul Krasnaia Zvezda"

nr. 22

Lenin

Se tipiireite dup2 textul aplrutin ziarul Petrogradskaia Pravda",confruntat cu eel aparut in ziarul

Krasnaia Zvezda'

si

MS

www.dacoromanica.ro

98

SCRISOARE ADRESATA OSTASILORARMATEI RO$II

CARE AU PARTICIPAT LA LUAREA ORA$ULUIKAZAN 42

Tovarasi ! Voi stiti acum at de mare este insemnita-tea pe care a capatat-o pentru intreaga revolucie rusk'luarea orasului Kazan, care a marcat o cotitura in stareade spirit a armatei noastre, trecerea ei la actiuni ferme,hotarite, victorioase. Grelele jertfe aduse de voi in acestelupte salveaza republica Sovietelor. De intarirea armateidepinde aria republicii n lupta impotrivadepinde victoria socialismului in Rusia i n lumea in-treaga. Salut din mai inima eroicele trupe sovietice,armata avangarzii celor exploatavi, care lupta pentru des-fimtarea exploatarii, si le urez noi succese.

Cu salutari tovarasesti i comuniste,V. Ulianov (Lenin)

Scris Ia 22 septembrie 1918

Publicat la 29 septembrie 1918ln ziarul Znamea Revoliutst`

(Kazan) nr. 177

Se tiplreste dupl textulaplirut in ziar

www.dacoromanica.ro

99

SCRISOARE ADRESATASEDINTEI COMUNE A C.E.C. DIN RUSIA

SI A SOVIETULUI DIN MOSCOVACU REPREZENTANTII COMITETELOR

DE INTREPRINDERE SI AI SINDICATELOR3 OCTOMBRIE 1918 43

In Germania a izbucnit o criza politica. Deruta si pa-nica care au cuprins guvernul si toate clasele exploata-toare s-au manifestat clar in Eta intregului popor. Aiesit brusc la iveala ca situatia militara e desperata si caclasele dominante sint lipsite de orice sprijin din parteamaselor muncitoare. Aceasta criza inseamna sau incepu-tul revolutiei, sau, in oHce caz, ea inevitabilitatea siapropierea acesteia din urma au devenit acum clar vizi-bile pentru mase.

Guvernul este virtualmente demisionat si se zbate, cu-prins de isterie, oscilind intre o dictatura militara si uncabinet de coalitie. Dar dictatura militara a mai fost,in fond, incercata chiar la inceputul razboiului, iar inmomentul de fata a incetat si fie o solutie realizabili,deoarece armata nu mai este siguri. Intrarea in guverna unor oameni ca Scheidemann & Co. nu va face decitsa grabeasca explozia revolutionara, o va face mai ampla,mai constienta, mai fermi si mai hotarita, dupa ce vafi fost demascata Oda* la capat jalnica neputinta a aces-tor lachei ai burgheziei, a acestor odiosi vinduti, caresint de aceeasi teapa cu mensevicii si eserii de la noi,cu alde Henderson si Sidney Webb in Anglia, cu aldeAlbert Thomas si Renaudel in Franca etc.

Criza din Germania abia a inceput. Ea se va terminainevitabil cu trecerea puterii politice in miinile prole-tariatului german. Proletariatul din Rusia urmareste cumare entuziasm si cu maximum de aten0e desfasurarea

www.dacoromanica.ro

100 V. I. LENIN

evenimentelor. Acum chiar si cei mai orbivi muncitoridin diferite OH vor vedea cha dreptate au avut bolse-vicii, care si-au cladit intreaga =tick' pe sprijinirea revo-lutiei muncitoresti mondiale si care nu s-au temut safad athea sacrificii grele. Acum chiar si cei mai inapoiativor intelege cit de josnic au tradat socialismul menseviciisi eserii chid, sub pretextul anularii pacii de la Brest,s-au aliat cu pradalnica burghezie anglo-francezi. Si estede la sine inveles a Puterea sovietica nici nu se gindestesa ajute pe imperialistii germani cu vreo tentativa de aviola pacea de la Brest, de a o torpila intr-un momentcind fortele antiimperialiste dinauntrul Germaniei incepsi fiarba si si clocoteasca, intr-un moment cind repre-zentantii burgheziei germane incep sa se disculpe 'in favapoporului lor pentru faptul a au hicheiat o astfel depace, incep sa caute mijloace pentru a-si schimba" politica.

Dar proletariatul din Rusia nu se limiteaza sa urma-reasca cu atentie si entuziasm desfasurarea evenimentelor.El pune problema incordarii tuturor fortelor pentru ase veni in ajutorul muncitorilor germani, pe care liasteapta incercari dintre cele mai grele, o extrem deanevoioasa trecere de la robie la libertate, o hiptii extremde hiversunata atit impotriva imperialismului propriu citli irnpotriva celui englez. Infringerea imperialismului ger-man va insemna pentru un anumit timp si o crestere ainsolentei, bestialitavii si reacvionarismului imperialismuluianglo-francez, precum si o intensificare a tentativelor luide cotropire.

Clasa muncitoare bolsevica din Rusia a fost intot-deauna internavionalista nu in vorbe, ci hi fapte, spredeosebire de acei nemernici eroi si lideri ai Internatio-nalei a II-a care ori au tradat favis, aliindu-se cu bur-ghezia proprie, ori au cautat sa se eschiveze prin fraze,inventind (asemenea lui Kautsky, Otto Bauer & Co.) totfelul de pretexte tmpotriva revolutiei, ridicindu-se impo-triva oricarei acviuni revolutionare mari si indraznete,impotriva oricarei sacrificari a intereselor Ingust-natio-nale tn favoarea mersului inainte al revolutiei proletare.

Proletariatul din Rusia va invelege a, hi aceste con-divii, i se vor cere curind mari sacrificii in folosul inter-

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE ADRESATA SEDINTEI COMUNE A C.E.C. DIN RUSIA 101

nationalismului. Se apropie timpul in care imprejuririlene-ar putea cere si venim in ajutorul poporuhn german,care se elibereazi de imperialismul propriu, impotrivaimperialismului anglo-francez.

incepem deci imediat pregtirile. SI dovedim c mun-citorul rus stie s munceasci mult mai energic, s luptecu mult mai multi abnegatie dea i viata nunumai atunci cind e vorba de revolutia muncitoreasarusi, ci i atunci cind e vorba de revoluvia muncitoreascimon diali.

Mai intli de toate trebuie s ne inzecim eforturilepentru crearea unor rezerve de cereale. SI adoptim ohotirire in sensul ci la fiecare siloz mare de cereale secreeazi o rezervi de cereale destinati ajutoririi munci-torilor germani, in cazul cind imprejuririle ii vor puneintr-o situatie grea in lupta lor de eliberare de sub jugulmonstruosului i bestialului imperialism. Fiecare organi-zatie de partid, fiecare sindicat, fiecare fabrici, sectieetc. trebuie s stabileasci legituri cu citeva pli, anumealese de de, in scopul de a intiri alianta cu tiranii, dea le da ajutor, de a-1 lumina, de a asigura victoria asuprachiaburilor si de a ridica absolut toate surplusurile decereale.

Tot asa trebuie s ne inzecim eforturile in vedereacrerii Armatei Roii, proletare. 0 cotituri s-a produs,

asta o stim, o vedem i o simtim cu totii. Muncitoriisi rami muncitori si-au mai revenit de pe urma gro-

micelului imperialist, ei au inteles si din proprialor experienti s-au convins de necesitatea rizboiului un-potriva asupritorilor, pentru apirarea cuceririlor revo-lutiei kr revolutia oamenilor muncii, a puterii lor

Puterea sovietici. Armata este in curs de creare, Ar-mata Rosie a muncitorilor si a tiranilor siraci, care sintgata la mice sacrificii pentru apirarea socialismului. Ease intireste si se cileste in luptele impotriva cehoslovaci-lor i albgardistilor. Un fundament trainic cxist, trebuiegrbit ridicarea edificiului propriu-zis.

Noi hotirisem si organizirn pini in primivari o ar-mati de 1 000 000 de oameni, dar acum avem nevoie de

9 - Lenin Open/ complete, vol. 37

Si

si si-si

ziviilor

www.dacoromanica.ro

102 V. I. LENIN

o armat 5. de trei milioane de oameni. 0 putem avea.o vom avea.

In ultimele zile, istoria mondial:1 accelerat enormmersul precipitat spre revoluvia muncitoreaseiSint posibile schimbIri extrem de rapide, incerari dinpartea imperialismului german si a celui anglo-francezde a se alia impotriva Puterii sovietice.

Trebuie s grThim i noi prega'tirile. Sa" ne inzecimdeci eforturile.

Aceasta sa. devidi lozinca noastrI cu prilejul aniversiriiMarii Kevoluvii proletare din Octombrie

Aceasta s devinI cheza'sia victoriilor viitoare ale re-voluviei proletare mondiale

"Pravda nr.C.E.C.

213fi Iniefitia din Rusin"nt. 215 din 4 octotnbrie 1918

N. Lenin

Se tipilrefie dupri textulaparut in ziarui ,,Pravde

§i-a

I

Si

mondiala.

!

www.dacoromanica.ro

103

REVOLUTIA PROLETARA$1 RENEGATUL KAUTSKY

Sub acest titlu am inceput sa' scriu o bro§ura * consa-crata criticii bro§urii lui Kautsky Dictatura proletaria-tului", recent aparuti la Viena. Intrucit insa lucrareamea rnai intirzie, rn-am hotarit sa rog redacvia Pray-dei" sa-rni publice un scurt articol cu aceea§i tema.

Cei peste patru ani de rizboi reacvionar §i extrem deistovitor §i-au adus roadele. In Europa se simte suflulrevoluviei proletare in cre§tere in Austria i in Italia,in Germania §i. in Franca, §i pina §i in Anglia (extremde semnificativ in aceasta privinva sint, de pilda, Mar-turisirile unui capitalist", publicate in numarul din iulieal ultraoportunistei Socialist Review" 44, care apare subredacvia semiliberalului Ramsay MacDonald).

$i, intr-un astfel de moment, conducatorul Internavio-nalei a II-a, domnul Kautsky, publica despre dictaturaproletariatului, adica despre revoluvia proletara, o cartede o suta de ori mai infama, mai revoltatoare, mai pa-trunsa de spiritul renegarii decit faimoasele Premise alesocialisrnului" de Bernstein. De la aparivia cartii acestuirenegat au trecut aproape 20 de ani, §i iata-1 acum peKautsky ofermdu-ne o reeditare i o adincire a aceleia§irenegari !

Numai o parte infima din aceasta carte este consacratapropriu-zis revoluciei bol§evice din Rusia. .5i deoareceautorul el repeta cuvint cu cuvint platitudmile rnen§e-vice, muncitorul rus nu poate dedit sa intimpine cu hohote

* Vezi volumul de fail, p. 243-349. Nota red.

g*

www.dacoromanica.ro

104 V. I. LENIN

de ris intreaga lui argumentare. tnchipuivi-va, de pilda, ca'sub eticheta de marxism" ni se ofer a. o serie de consideratii

presarate cu citate din scrierile semiliberale ale semi-liberalului Maslov pe tema ca' varanii bogavi cauta saacapareze paminturile (ceva nou !), ca kr le convin pre-virile ridicate la cereale etc. Jar alaturi de aceasta, decla-ravia plini de disprec, intru totul liberali, a marxistului"nostru : Tiranul sarac e considerat aici" (adica de catrebolsevici in Republica sovietica) ca un produs perma-nent si de masa al reformei agrare socialiste in condiviilecthctaturii proletariatului." (p. 48 din brosura lui K.).

Splendid, nu-i asa ? Un socialist, un marxist, vrea sane demonstreze noua caracterul burghez al revolupei sicu acest prilej ironizeazà, intru totul in spiritul luiMaslov, Potresov si al cadetilor, organizarea saracimiila sate.

Exproprierile t'aranilor bogati nu fac dech si introduci un nouelement de neliniste si de rizboi civil in procesul de productie, actrui normalizare reclami imperios o atmosferi de liniste si desigurante (p. 49).

E de necrezut, dar asa este. Astea s'int textual cuvintespuse de Kautsky, si nu de Savinkov sau de Miliukov !

In Rusia am avut de atitea oH prilejul si vedem cumsub paravanul marxismului" se ascund aparatorii chia-burilor, inch spusele lui Kautsky nu ne mai pot sur-prinde. Poate ca pentru larnurirea cititorului europeanva trebui sa insistam mai amanunvit asupra acestei mirsaveslugarnicii fava de burghezie si asupra acestei atitudiniliberale de frica fata de razboiul civil. Muncitorului sitaranului rus e de ajuns sa le al-4i cu degetul aceastaatitudine de renegare a lui Kautsky si si treci maideparte.

*

Se poate spune ca noua zecimi din cartea lui Kautskys'int consacrate unei probleme teoretice generale de im-portanta primordiala : problema raportului dintre dicta-tura proletariatului si democracie". $i tocmai aici apare

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSRY 106

mai clara ca oriunde ruptura dintre Kautsky si marxism.Cu un aer cit se poate de serios extrem de savant",

Kautsky ii asigura pe cititorii sài c prin dictatura revo-lutionara a proletariatului" Marx nu intelegea o forrn'dde guvernamint" care sa excluda democratia, ci o stare,

anume starea de dominatie". Or, dominatia proleta-riatului, ca dominatie a majoritatii populatiei, este posi-bill in conditiile respectarii stricte a democratiei ; asa,de pada*, Comuna din Paris, care a fost tocmai o dicta-tura a proletariatului, a fost aleasa prin vot universal.Iar faptul c, vorbind despre dictatura proletariatului,Marx n-a avut in vedere forma de guvernamint" (sauforma de guvernare, Regierungsform) reiese, pretindeKautsky, chiar i numai din aceea ca el, Marx, consi-dera ca in Anglia si in America trecerea (la comunism)poate fi infaptuita in mod pasnic, adica pe cale demo-cratica" (p. 20-21).

E de necrezut, dar asa e ! Asa argumenteaza Kautsky,tunind si fulgerind impotriva bolsevicilor pentru c eiincalca democratia" in constitutia lor, in intreaga lorpolitic, si propovaduind cu ardoare, la fiecare pas, me-toda democratica, in opozitie cu cea dictatoriala".

Aceasta inseamna o trecere totala de partea acelor opor-tunisti (de teapa germanilor David, Kolb si a altor stilpiai sau a fabienilor 45 si independenti-lor 46 englezi, sau a reformistilor francezi i italieni) careau declarat, mai fatis si mai cinstit, ca nu recunosc inva-tatura lui Marx despre dictatura proletariatului, intrucitea ar contraveni principiilor democratismului.

Aceasta inseamni o revenire totala la acea conceptiea socialismului german premarxist care pretindea a noitrebuie sa tindem spre un stat popular liber", la con-ceptia democratilor mic-burghezi, care nu intelegeauonce stat este o =sink' de reprimare a unei clase decatre aka' clasa.

Aceasta inseamni o renuntare totala la revolutia pro-letariatului, in locul careia se proclarna teoria liberala acuceririi majoritatii", a folosirii democratiei" ! Rene-gatul Kautsky uitat, a denaturat complet si a aruncatpote bard tot ma Pe Mar4 §i Fnpl§ au propag4 fi

si

social-sovinismului,

el

www.dacoromanica.ro

106 V. I. LENIN

au demonstrat timp de 40 de ani, din 1852 si pinain 1891, in legatura cu necesitatea pentru proletariat dea sfirima" masina de stat burgheza.

A analiza arnanuntit greselile teoretice ale lui Kautskyar insemna sa repet lucruri spuse de mine in Statulrevolutia" *. Aici nu e nevoie de asa ceva. Voi arata doarpe scurt urmatoarele :

Kautsky s-a dezis de marxism, uitind cà orice stat esteo masina de reprimare a unei clase de catre alta clasasi cal cea mai demperatica republica burgheza este o ma-sina de asuprire a proletariatului de catre burghezie.

Dictatura proletariatului, statul proletar, masina dereprimare a burgheziei de catre proletariat, nu este oforma de guvernamint", ci un stat de alt tip. Reprimareaeste .necesara pentru ca exproprierea burgheziei va in-timpma intotdeauna o impotrivire inversunata din par-tea acesteia.

(Referirea la faptul ca in deceniul al 8-lea al secoluluitrecut Marx admitea posibilitatea unei treceri pasnice lasocialism in Anglia si in America 47 este argumentul unuisofist, adica, mai pe sleau, al unui sarlatan care jongleazacu mate si ref enri. In primul rind, Marx si pe atunciconsidera c aceasta posibilitate constituie o exceptie. Inal doilea rind, pe atunci nu exista inca capitalismul mo:nopohst, adica imperialismul. In al treilea rind, tocmalin Anglia si in America nu exista pe atunci o armatapermanenta (acum exista o asemenea armata) ca principalaparat al masinii de stat burgheze).

Acolo unde exista reprimare nu poate exista libertate,egalitate etc. Tocmai de aceea, Engels spunea : citavreme proletariatul mai foloseste statul, el il folosestenu in interesul libertçii, ci in vederea reprimarii dus-manilor si, i de indata ce poate fi vorba de libertate,statul, ca atare, inceteazi sa mai existe" 48.

Democratia burgheza, a carei valoare pentru educareaproletariatului i pentru instruirea lui in vederea lupteieste incontestabili, e intotdeauna restrinsa, ipocrit, falsa,

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 33, Bucurelti, Edam* politicS,1964, ecl. a doua, p. 1-120. NOIR red.

8i

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSICY 107

mincinoasa, famine intotdeauna o democratie pentru ceibogati i o inselatorie pentru cei saraci.

Democravia proletara reprim a. pe exploatatori, reprimaburghezia si de aceea nu e ipocrita, nu le promitelibertate i democravie iar oamenilor muncii le da.adeviirata democratie. Numai Rusia Sovietid a dat pro-letariatului, i ntregii imense majoritati muncitoare apopulaciei din Rusia, o libertate fi o democratie cum nuexista, nu sint cu putinta si nu smt de conceput in nicio republica democratica burghezi, luind, de pilda, bur-gheziei vilele si palatele (Fara asta libertatea intruniriloreste o minciuna), luind capitalistilor tipografiile i hirtia(fira asta libertatea presei este pentru majoritatea munci-toare a naviunii o vorba goala), inlocuind parlamentaris-mul burghez cu organizavia democratica a Sovietelor,care sint de 1 000 de ori mai apropiate de popor"mai democratice" deck cel mai democratic parlamentburghez. i tut; mai tdeparte.

Kautsky a aruncat peste bord... lupta de clasa" incadrul democratiei ! Kautsky a devenit un renegat suta-nsut i un lacheu favis al burgheziei.

In treacat, a vrea s relev citeva perle care ilustreazaatitudinea lui de renegat.

Kautsky este nevoit s recunoasc c organizavia So-vietelor nu are numai o semnificatie pur rusa, ci j unamondiala, ca este unul dintre cele mai importante feno-mene ale timpului nostru" i promite sal capete un rolhotaritor" in viitoarele mari batalii dintre capital simunca". Dar repetind platitudinile mensevicilor, careau trecut cu succes de partea burgheziei, impotriva pro-letariatului Kautsky conchide" : Sovietele skit buneca organizatii de lupti", dar nu ca organizavii destat".

Perfect ! Organizaçi-v n Soviete, proletari i varanisaraci ! Dar nu cumva s cutezati doamne fereste !

s nvingeti ! Nici prin gind si nu va tread si in-

51

www.dacoromanica.ro

103 V. I. LENIN

vingeti ! De indati ce yeti fi invins burghezia, s-a termi-nat cu voi, caci Sovietele voastre nu trebuie sa fie orga-nizatii de stat" intr-un stat proletar. De indata ce yetifi invins va trebui sa va dizolvati ! !

0, ilustre marxist" Kautsky ! 0, inegalabile teore-tician" al renegarii !

Perla nr. 2. Razboiul civil este dusmanul de moarte"al revolutiei sociale", caci ea, dupa cum am mai auzit,are nevoie de o atmosfera de liniste" (pentru cei bo-gap ?) si de siguranta" (pentru capitalisti ?).

Proletari din Europa ! SI nu VI ginditi la revolutieatita timp cit nu yeti fi gasit o burghezie care sa' nunätmeascd pentru razboi civil impotriva voastra pe aldeSavinkov si Dan, Dutov si Krasnov, pe cehoslovaci si pechiaburi !

Marx scria in 1870 : ceea ce ne da. cele mai bune spe-rante este ca razboiul i-a invatat pe muncitorii francezisa minwasca armele 4°. Marxistul" Kautsky se asteaptaca un razboi care dureaza de 4 ani sa nu duel la folo-sirea armelor de catre muncitori impotriva burgheziei(doamne fereste ! asta n-ar fi tocmai democratic"), ci...la incheierea unei paci bunicele de catre bunii domnicapitalisti !

Perla nr. 3. Razboiul civil mai are Mei un aspectneplacut : in timp ce democratia" asigura ocrotireaminoritatu" (ocrotire pe care in paranteza fie zisau simtit-o asa de bine pe pielea lor aparatorii francezial lui Dreyfus sau, in timpul din urma, oameni caLiebknecht, MacLean, Debs), razboiul civil (auziti ! au-ziti !) ameninta sa duck' la nimicirea completa a celuiinfrint".

Se mai poate spune ca acest Kautsky nu e revolutionarautentic ? El este cu trup si suflet pentru revolutie...numai ca ea nu trebuie sa comporte o lupta serioasi,care sa. arneninte cu nimicirea ! El a depasit" completvechile greseli ale batrinului Engels, care se declara in-cintat de actiunea educativa a revolutiilor violenteCa un istoric serios" ce este, el a repudiat cu desavir-sire ereziile acelora care spuneau c'5'. razboiul civil ii ca-

".

www.dacoromanica.ro

1EV0LUT1A PROLETARA I RENEGATUL KAUISKY 109

lege pe cei exploatati, ii invaç s creeze o societatenoui, Pith" exploatatori.

Per1 nr. 4. A fost oare istoriceste mare si utili dic-tatura proletarilor si a micilor burghezi in revoluviadin 1789 ? Nicidecum. Cici a venit Napoleon. Dicta-tura piturilor de jos netezeste calea spre dictatura sa-biei" (p. 26). Seriosul" nostru istoric ase-menea tuturor liberalilor, in tabira cirora el a trecuteste ferm convins el in virile care nu au cunoscut dic-tatura piturilor de jos", in Germania de pildi, nu aexistat o dictatura a sabiei. El este ferm convins ci Ger-mania nu s-a deosebit niciodati de Franca prin aceeain ea, in Germania, dictatura sabiei a fost mai brutalisi mai mirsavi ; afirmatia contrari nu este decit o ca-lomnie niscociti de Marx si Engels, care minteau cunerusinare afirmind c i in ziva de azi in poporul"Frantei se observi din partea celor asuprivi mai multimindrie i clragoste de libertate decit in Anglia sau inGermania si c Franca datoreazi acest fapt tocmai revo-luviilor ei.

...Dar ajunge ! Ar trebui s scriern o brosuri intreagidaci am vrea s inirm toate perlele de renegare alemirsavului renegat Kautsky.

Nu putem si nu ne oprirn asupra,,internationalismu-lui" domnului Kautsky. Frà si vrea, d-sa I-a pus intr-o

lumina' vie, vorbind in termeni plini de simpatie despreinternavionalismul mensevicilor, care, ne asiguri mierosulKautsky, sint doar i ei zimmerwaldieni 51, sint doarnu ridevi ! fravi" cu

Iati in ce termeni dulcegi prezinta el zimmerwaldis-mul" mensevicilor :

Mensevicii se pronuntau pentru o pace generall. Eivoiau ca tovi beligeranvii si accepte principiul : fràanexiuni i contribuvii. Atita timp cit acest principiunu va fi fost unanim acceptat, armata rusi trebuia, po-trivit acestui punct de vedere, sal fie oricind gata de

ci

bohevicii.

www.dacoromanica.ro

110 V. I. LENIN

lupti"... Dar afurisitii de bolsevici au dezorganizat"armata si au incheiat nefasta pace de la Brest... Si Kautskyspune cum nu se poate mai clar c5. trebuia mentinutlAdunarea consutuantl, cI bolsevicii nu trebuiau sI iaputerea.

Internationalismul inseamn5, asadar, cI trebuie s5. spri-jint propitula fall guvern imperialist, asa cum menseviciisi eserii 1-au sprijinit pe Kerensky, ci trebuie sa-i aco-peri tratatele secrete, inselind poporul cu fraza mie-roas5 : vedeti doar ci noi cerem" acestor bestii si de-vinl blinde, c" cerem" guvernelor imperialiste sIaccepte prmcipiul : lira* anexiuni si contributii".

Dup 5. parerea lui Kautsky, aceasta inseamnI si fii in-ternationalist.

Iar dup5 parerea noastr5, aceasta inseamnI sI fii unrenegat sufa-n suti.

Internationalismul cere s5 rupi cu propriii fai social-sovinisti (adic5 cu defensistii) si cu propriu/ eau guvernimperialist, s5 duci impotriva lui o lupti revolutionar5,si-1 fastorni, si fii gata si accepti cele mai mari sacrificiide ordin national (chiar si o pace ca cea de la Brest),dacà asa cer interesele dezvolthii revolutiei muncito-resti internationale.

Noi stim foarte bine ca. pe Kautsky & Co. (pe aldeStrobel, Bernstein etc.) i-a revoltat" la culme incheiereapicii de la Brest : ei ar fi vrut ca noi si facem ungest"... care ar fi dat imediat in Rusia puterea in mil-nile burgheziei I Acesti obtuzi, dar blajini si mierosi mic-burghezi germani nu erau carauziti de ideea ca Republicasovietici proletarl, care cea dintii in lume a easturnatpe cale revolutionarl imperialismul in tam ei, sa. se men-villa' pin5 la izbucnirea revolutiei in Europa, atitind vil-v5taia in celelalte tari (mic-burghezii se tern de o vilva-tale in Europa, se tern de un razboi civil, care le-artulbura linistea si siguranta"). Nu, ei erau c515'uziti deideea ca in unite tarile s5. domneasc5." nationalismul mic-burghez, care se proclam5 internationalism" pentru c5.este moderat si ordonat". Republica rus 5. nu avea decits5. ramini burghezi si... s5. astepte... Atunci toti in lume arfi fost nationalisti mic-burghezi buni, moderati, neani-

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA SI RENEGATUL KAUTSKY 111

mati de tendinte de cotropire, si tocmai aceasta ar fiinsemnat c sint internationalisti !

Asa gindesc kautskistii in Germania, longuetistii inFranca, independentii (I.L.P.) in Anglia, Turatti §i fratii"lui intru renegare in Italia etc. etc.

Acum numai niste prosti ar putea sa nu vada a bineam procedat noi nu numai atunci cind am rasturnat bur-ghezia (§i pe lacheii ei, mensevicii i eserii), ci §i atuncicind am incheiat pacea de la Brest, dup,i ce apelul des-chis la incheierea unei paci generale, sprijinit prin publi-carea si anularea tratatelor secrete, a fost respins de bur-ghezia puterilor /ntelegerii (Antantei). In primul rind,daca n-am fi incheiat pacea de la Brest, puterea ar fiincaput imediat in miinile burgheziei ruse si in felulacesta am fi pricinuit un flu imens revolutiei socialistemondiale. In al doilea rind, cu pretul unor sacrificii deordin national, noi am reusit s pastram pe plan inter-national o influenta revolutionara atit de eficienta, inchacum vedem c exemplul nostru este urmat de Bulgaria,a Austria si Germania sint in fierbere, c ambele tabereimperialiste sint slabite, in timp ce noi ne-am intarit siam inceput sa cream o adevarata armata proletara.

Potrivit tacticii renegatului Kautsky, muncitorii ger-mani ar trebui sa-si apere acum patria, impreuna cu bur-ghezia, si sa se teama mai mult ca de orice de revolutiagermani, aci enlezii ar putea sa-i impuni un nou Brest.Tocmai aceasta inseamnk renegare. Tocmai aceasta in-seamna nationalism mic-burghez.

Noi insa spunem : cotropirea Ucrainei a insemnat unfoarte mare sacrificiu de ordin national, dar pe proletariisi pe taranii saraci din Ucraina i-a alit si i-a intaritca luptatori revolutionari pentru revolutia muncitoreasainternationala. Ucraina a avut de suferit, dar revolutiainternationala a cistigat, demoralizind" armata germana,slabind imperialismul german, apropiindu-i pe muncitoriirevolutionari germani, ucraineni si rusi

Ar fi fost, desigur, mai placut" daa vrintr-un simplurazboi am fi putut rasturna atit pe Wilhelm cit si peWilson. Dar asta e o aiureala. Nu-i putem rasturna prin-tr-un razboi extern. Dar putem accelera ritmul dezagre-

www.dacoromanica.ro

112 V. I. LENIN

garii lor interne. Prin intermediul revoluciei sovietice,proletare, ritmul acestei dezagregari a fost accelerattr-o masura enorma.

Pe aceasta linie ar obvine succese si mai mari munci-torii germani daca ar porni revolutia fara a precupqisacrificiile de ordin navional (caci numai n aceasta con-sta interngionalismul), daca ar spune (si ar confirmaprin fapte) ca pentru ei interesul revoluviei muncitorestiinternationale este mai presus de integritatea, securitatea

linistea vreunui stat ngional, fi anume a propriuluilor stat.

Marea nenorocire a Europei i o sursa de mareprimejdie pentru ea este faptul c acolo nu existanici un partid revolutionar. Exista partide de tradatoride teapa lui Scheidemann, Renaudel, Henderson,Webb & Co. sau de lachei de teapa lui Kautsky. Darnu exista un partid revoluvionar.

Desigur c o putermca miscare revolutionara a mase-lor poate s indrepte acest neajuns, dar el ramine o marenenorocire i o sursa de mari primejdii.

De aceea trebuie sa demascam prin toate mijloacele perenegatii de teapa lui Kautsky, sprijinind astfel grupurilerevolOonare de proletari cu adevarat internationalisti,care exista in toate tarile. Proletariatul va parasi repedepe tradatori si pe renegavi i va urma aceste grupurirevoluvionare, formindu-si conducatori din rindurile lor.Nu degeaba urla burghezia din toate varile c o

bolsevismul mondial".Bolsevismul mondial va invinge burghezia mondiala.

9.X.1918.

Pravda nr. 219din 11 octombrie 1918

Seinnot : N. Len inSe tip2rege dupa

in-

§i

** *

inspii-mind

"'femoral,

www.dacoromanica.ro

113

,SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA,A SOVIETULUI DIN MOSCOVA,

A COMITETELOR DE INTREPIUNDERE51 A SINDICATELOR

22 OCTOMBRIE 191B "

1

RAPORT

(Aplauze ;i urale puternice care nu rnaic on t en es c.) Tovar4i, cred ca situatia noastra actuala,oricit ar fi ea de contradictorie, poate fi caracterizatI prinaceea ci, in primul rind, nu am fost niciodati atit deaproape de revolutia proletarà internationalI ca .acum,iar in al doilea rind, nu am fost niciodafa intr-o sttuatiemai primejdioasi deck acum. Asupra acestor doul con-stafari, si in special asupra celei de-a doua, a; vrea s'ama' opresc astIzi mai am'anuntit. Nu stiu daci maselelargi isi dau seama de intreaga gravitate a primejchei carene amenintl, si deoarece.noi putem actiona numat sprip-nindu-ne pe masele largt, principala sarcinI a reprezen-tantilor Puterii sovietice este de a spune acestor maseintregul adevIr asupra situatiei actuale, oricit de grea arfi ea uneori. Despre faptul ea sintem aproape de revo-lutia socialisti internationali s-a mai vorbit nu o dati,asa cl in aceasti privinti nu am prea multe de spus. Infond, unul dintre principalele reprowri aduse Puterii so-vietice nu nurnat de burghezie, ci si de pkurile mic-burgheze care ;i-au pierdut increderea in socialism, pre-cum si de multi na-zisi socialisti care s-au obi;nuit cuvremurile de pace si care nu credeau in socialism esteacela el noi, inflptuind revolutia socialisti in Rusia, ofacem la nimereall, cki in Apus Inca' nu s-au copt con-ditiile pentru izbucnirea revolutiei.

Tovar4i, acum, in cel de-al cincilea an de rlzboi, fali-mentul general al imperialismului este un f apt evident ;

www.dacoromanica.ro

114 V. I. LENIN

acum devine clar pentru toati lumea ca in toate tarilebeligerante revolutia este inevitabila. Tar noi, despre carese spunea la inceput Ca nu ne vom mentine deck ckevazile sau saptamini, am ficut in acest an de revolutie maimult deck a facut vreodata in lume oHce alt partid pro-letar. Revolutia noastra s-a dovedit a fi un fenomen mon-dial. Ca bolsevismul este acum un fenomen mondial ospune si intreaga burghezie, si aceasta marturisire atestäin chip graitor ca revoluvia noastra s-a extins de la Rasa-Ht la Apus si gaseste acolo un teren tot mai favorabil.Voi stiti ca in Bulgaria a izbucnit revolutia. Soldatii bul-gari au inceput si creeze Soviete. Acum sosesc stiri casi in Serbia se formeazi Soviete. Desi Antanta anglo-francezi fagaduieste popoarelor marea cu sarea daca sevor ndica si. se vor indeparta de Germania, desi capita-listii din America, Anglia s'i Franca, cei mai bogati dinlume si cei mai puternici fac multe promisiuni, devineevident ca burghezia diverselor state mici care se nascacum din dezagregarea Austriei nu se va mentine in niciun caz, ca. dominatia ei, puterea ei in aceste state va fiun fenomen de foarte scurti durata, un fenomen treca-tor, caci pretutindeni bate la usi revolutia munci-toreasca.

Burghezia dintr-o serie de OH isi di seama ca numaicu ajutorul baionetelor straine se va putea ea meminein statele ei. Si not vedem ca revolutia a inceput nu nu-mai in Austria, ci sit in Germania, in aceste tari a carorsituatie pirea pink' mai ieri stabila. Noi primim de acolostin ;. presa germana vorbeste deja de abdicarea kaiseru-lui, iar presa partidului social-democratilor indepen-denti 53 a prima deja de la cancelar permisiunea de avorbi despre o republica germani. Asta inseamni ceva.Noi stim ca procesul de descompunere a trupelor s-aintensificat, ca acolo se raspindesc apeluri prin care tru-pele sint fatis indemnate sa se rascoale. $tim a in parteade est a Germaniei s-au format comitete militare revo-lutionare, ca ele scot publicatii care revolutioneazi stareade spirit a soldatilor. De aceea se poate spune cu toatacertitudinea ca revolutia se maturizeaza vizind cu ochii,si aceasta n-o spunem numai noi nu, 0 spun toti

www.dacoromanica.ro

SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 116

germanii, inclusiv cei din rindurile partidului razboiuluisi ale burgheziei, care simt ca mirustrii se clatina, capoporul nu are incredere in ei, ca ei se vor mai men-vine la putere doar foarte puvina vreme. 0 spun tovi ceicare cunosc starea de lucruri, atit de inevitabila esterevoluvia populara si, poate, chiar revoluvia proletara inGermania.

Noi stim foarte bine ce uriasa miscare proletara a luatnastere si in alte vari. Am vazut ca. Gompers si-a ficutaparivia in Italia si, cu banii puterilor Antantei, cu aju-torul intregu burghezii italiene si al social-patriovilor, acutreierat toate orasele Italiei, indemnind pe muncitoruitalieni sal continue razbmul imperialist. Am vazut ca inacest timp presa socialista italiana publica in legatura cuasta note din care nu raminea decit numele lui Gompers,restul fiind taiat de cenzura, sau publica note in carese spunea ironic ca Gompers participa la banchete sitrancaneste". Iar presa burgheza recunostea a Gompersa fost fluierat pretutindeni. Presa burgheza scria : Dincomportarea muncitorilor italieni pare sa. reiasi ca numailui Lenin si lui Trovki le-ar ingadui ei sa calatoreascaprin Italia". Partidul socialist italian a facut in timpulrazbolului un mare pas inainte, adica spre stinga 54. Noistim ca. in Franca erau prea multi patriovi in rindurilemuncitorilor, carora li se spunea ca un mare pericol ame-mina Pansul si tentoriul francez. Dar si acolo se schimbalinia de conduita a proletariatului. La ultimul congres 55,cind s-a dat citire unei scrisori in care se arata ce facaliavii, imperialistii anglo-francezi, in sari s-a strigat :tthasca republica socialista. IeH a sosit stirea ca. la Parisa avut loc un miting la care au participat 2 000 de mun-citori metalurgisti si care a adresat un mesaj de salutRepublicii sovietice din Rusia. Noi vedem a din celetrei partide socialiste din Anglia 56 numai unul, Partidulsocialist independent, nu devine un aliat flti§ al bolse-vicilor, in timp ce Partidul socialist britanic si Partidullaburist socialist din Scovia se declara pe fava partizaniai bolsevicilor. Li Anglia de asemenea incepe si se extindabolsevismul, iar partidele din Spania, care erau de parteaimpenalismului anglo-francez §i in rindurile carora la

www.dacoromanica.ro

116 V. I. LENIN

inceputul razboiului se puteau numara pe degcte oameniicare avcau o idee cit de \raga: despre internationalisti,toate aceste partide saluti la congresele lor pe bolseviciirusi 57. Bolsevismul a devenit pe plan mondial teoria sitactica proletariatului international ! (A plauz e.) Bolse-vismul a facut ca in fata intregii lumi sa se desfisoare orevolutie socialista atotcuprinzatoare, ca in problernaatitudinii fata de bolsevici de partea bolsevicilor sauimpotriva lor sa aiba loc efectw, in fapt, o sciziunein rindurile socialistilor. Bolsevismul a pus la ordineazilci programul crearii statului proletar. Muncitorii, carenu stiau cum stau lucrurile in Rusia, deoarece citeau nu-mai ziare burgheze, pline de minciuni si de calomnii, auinceput sa se durnireasca cind au vazut el guvernul pro-letar repurteaza victorie dupa victorie asupra contra-revolutionarilor din tara lui, cind au vazut ca. nu existaalta iesire din acest razboi decit tactica noastra, deckmodul revolutionar de a actiona al guvernului nostrumuncitoresc. Si daca miercurea trecuta a avut loc la Ber-lin o demonstratie si muncitorii si-au exprimat indignareafata de kaiser incercind sa treaca prin fata palatului lui,pe urrna ei s-au indreptat spre Ambasada rusa pentrua-si exprima solidaritatea cu actiunile guvernului rus.

Ina' ce situacie s-a creat in Europa in al cincilea an derazboi ! Tocmai de aceea spunem noi ca niciodata n-amfost nit de aproape de revolutia mondiala, niciodata n-afost atit de evident faptul ca proletariatul rus si-a sta-tornicit puterea sa, si este clar ca ne vor urma maselede milioane si zeci de milioane ale proletariatului mon-dial. Ina de ce, repet, n-am fost niciodata atit de aproapede revolutia mondiala si, in acelasi timp, situatia noastra.n-a fost niciodata atit de primejdioasa, pentru ca inaintebolsevismul n-a fost considerat niciodata ca o forta mon-diall. Se parea a el nu este deck o consecinta a oboseliisoldatilor rusi, ca este o izbucnire a nemultumirii soldati-lor rusi istoviti de razboi, si ca, de indata ce va treceaceasta nemultumire si va fi statorniciti pacea, fie si opace cit de silnica, vor putea fi inabusite orice incercaride a se trece la constructie de stat si la reforme socialiste.Toata lumea era convinsa de acest lucru, dar s-a dovedit

www.dacoromanica.ro

SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUS1A 117

c5 de indat5 ce de la razboiul imperialist, care s-a in-cheiat printr-o pace extrem de silnic5, am trecut 1a in-f5ptuirea primelor m5suri in domeniul constructiei destat ; de indat5 ce am capatat posibilitatea de a-i punecfectiv pe t5rani in situatia de a tri fär5 moisen si dea-si statornici rinduielile impotriva mosienlor, de a seconvingc in fapt cä pe p5mintul expropriat ei ii f5urescviata nu in folosul chiaburilor i nici in folosul unor not

ci in folosul oamenilor muncii inii ; de in-dat5 ce muncitorii au vazut c5 au eapItat posibilitateade a-si Buri viata far5 capitalisti, de a invata, s5. inde-plineasca acea sarcin5 grea, dar m5reat5, f5râ a careiinfAptuire nu vor sapa niciodat5. de exploatare, adevenit clar pentru toat5 lumea si s-a constatat in prac-tica c5 nici o forfa, nici o contrarevolutie nu vor puteariisturna Puterea sovietic5.

Nou5, in Rusia, ne-au trebuit luni de zile ca s5. ajun-gem la aceast5 convingere. Se spune ci la sate t5raniiau inteles abia in vara i toamna anului 1918 care estesensul i insemn5tatea revolutiei noastre. La orase acestlucru a fost inteles de mult, dar pentru ca s fie intelesin fiecare judet, in fiecare plasi si in fiecare sat indep5r-tat, pentru ca tIranul s5 vad 5. nu din eirti i chscursuri,ci din ..propria lui viatl pamintul trebuie capeteoarnenu si nu chiaburu, c impotriva chiaburilortrebuie dus5 o lupt5 hofirit5, c5 pentru a invinge pechiaburi çranii trebuie s5 se organizeze, c valul de r5s-coale, care in vara acestui an

chiaburis-a intins in intreaga tar5,

a fost susitnut de monsie, albgardisti ; pentruca tiranul sI simtI din propna sa expenent5, pe propnasa piele, pe propria sa spinare ce inseamn5 puterea Adu-n5rii constituante, pentru toate acestea a fost nevoiede luni i luni de zile, din care satul iese azi ealit ; iarmasele de t5rani s5raci, care nu jefuiesc munca altora,au v5zut abia acum, nu din earn, din care masele munci-toare nu vor c5pHta niciodat5 convingeri ferme, ci dinpropria kr expenent5., cI Puterea sovietic5 este putereaoamenilor muncn exploatati si ca. existi posibilitatea cafiecare sat s5 treacH la asezarea temehei unei Rusii noi,socialiste. A fost nevoie de luni de zile pentru ca

10

capitalisti,

cal si-1muncn,

si

si

www.dacoromanica.ro

118 V. I. LENIN

putem spune dupi 1918 6 tn restul Rusiei, cu toati certi-tudinea qi bazindu-ne pe relatirile unor oameni care por-nesc de la experienta practici, ci nu existi vreun sat,oricit.de indepirtat, in care si nu se stie ce este Putereasovietici si in care tiranii si nu fie de partea ei, ccisatul a vizut ce primejdie 11 ameninti din partea capita-

mosierilor, a vizut i greutitile transformiriisocialiste si nu s-a speriat, ci zis : noi vom atrageaceasti munci zeci de milioane de brace, intr-un an amAinvatat multe i vom mai invita. Iat ce spun acum inRusia cu toati convingerea, pe baza propriei lor expe-riente, zeci i zeci de milioane de oameni.

Abia acum devine clar i pentru burghezia vest-euro-peani, care pini acum nu-i luase in serios pe bolsevici,abia acum devine clar pentru ea a aici, la noi, s-a fiuritsmgura putere trainici, care merge minl-n mini cu ma-sele muncitoare si care este in stare si le insufle un ade-virat eroism al jertfirii de sine. Si cind aceasti putereproletari a inceput si molipseasci Europa, s-a vizutaceasta nu e nicidecum o particularitate a Rusiei i cicei patru ani de rizboi au provocat in lumea intreagidescompunerea armatelor, pe cit vreme inainte sespunea c numai Rusia, din cauza strll el de inapoieresi a faptului a nu era bine pregititi de rizboi, a ajunsin situatia ca in al patrulea an de rizboi armata eise impristie i c asa ceva ar fi cu neputinti in virileparlamentare

Acum insi toati lumea vede c dupi patru ani derizboi mondial, cind =Roane de oameni au fost muti-lati i mceIriçi pentru ca si se poati imbogiti capita-

cind dezertorii se numiri cu zecile de mu acestfenomen neobisnuit se observi nu numai in Rusia i inAustria, ci i in Germania, care se fileste cu ordineaei acum, cind au survenit toate acestea, burgheziamondiali a vizut ci are de-a face cu un dusman maiserios si a inceput si se uneasci, i cu cit ne apropiemde revolutia proletari mondiali cu atit mai strins seuneste burghezia contrarevolutionari.

In uncle OH, revolucia continu inca si fie privitica ceva ce nu meriti si fie luat in serios, asa cum in

civilizate.

fistilor sisi-a in

ea

si

listii,

8

www.dacoromanica.ro

$ED1NTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 119

Octombrie ministrii din guvernul de coalivie nu catadic-seau sa" ia in serios pe bolsevici, spunind ci in Rusia nuse va ajunge la instaurarea unei puteri de stat bolsevice./n Franca, de pildi, se spune ci bolsevicii sint un ma"-nunchi de tra'atori care isi vind poporul germanilor.Cind burghezii francezi spun asemenea lucruri, asta edin partea lor ceva ce le poate fi scuzat intr-o misurImai mare deck eserilor de stinga, aci tocmai de aceea&int ei burghezi, ca s'al cheltuiasa milioane pentru disco-ciri mincinoase. Dar chid burghezia francezi a vlzutcum se dezvolfa bolsevismul in Franca si a ora §ipartide care nu erau revoluvionare s-au pronunvat pentrubolsevici si au adoptat in acest sens lozinci revoluvionare,ea si-a dat seamac1 are in fafa un dusman mai de temut :falimentul imperialismului si precumOnirea muncitorilorin lupta revoluvionarl. Oricine stie a din cauza rizboni-lui imperialist revoluvia proletarl este in prezent amenin-vat a. de un pericol deosebit de mare, cici ea se dezvoltiinegal in diferite fna, intrucit condiviile viecii politicediferl de la o %ail la alta, si intr-o varl proletariatul esteprea slab, iar in alta e mai puternic. Dacl intr-o varIp'itura de sus a proletariatului e slaK in schimb In alteOH burghezia reuseste uneori, vremelnic, g-i scindeze pemuncitori, cum am vsazut a s-a intimplat in Anglia siin Franca ; tocmai de aceea se dezvolti inegal revoluviaproletarI si tocmai de aceea si-a dat seama burghezia c5.cel mai puternic dusman al ei este proletariatul revo-lutionar. Ea se uneste pentru a inth-zia prThusirea impe-rialismului mondial.

Acum situavia s-a schimbat pentru noi, si evenimentelese desf asoar51 l.extraordinarcu o repeziciune La inceputexistau douI grupuri de tilhari imperialisti, care clutaus'a se nimiceasc 5. unul pe altul ; acum insi ele si-au datseama, in special din exemplul imperialismului german,care Orli nu de mult se considera nu mai putin puternicdeck Anglia si Franca, 6. principalul lor dusman esteproletariatul revoluvionar. Aseizi, cind Germania se des-compune sub actiunea misc5rii revolutionare din5untru1ei, imperialismul anglo-francez se considerI stlpinul lumii.Acolo existi convingerea cã bolsevicii si revoluvia mon-

1Q* www.dacoromanica.ro

120 V. I. LENIN

diala sint principalul lui dusman. Cu cit mai puternic sedezvolta revolutia, cu atit mai strins se uneste burghe-zia.De aceea, unii dintre noi, si indeosebi multi din rin-durile masei largi, care, convingindu-se acum ci pot in-vinge pe contrarevoluttonarii nostri, ca pot invingecazacimea, ofiterimea si trupele cehoslovace, isi inchipuieca cu asta totul e facut, nu-si dau seama ca in prezentasta e prea putin pentru noi, ca exista un dusman nousi mult mai periculos : acest dusman este imperialismulanglo-francez. Pina acum, el nu a avut prea multesuccese in Rusia, de pilda cu debarcarea intreprinsa laArhanghelsk. Un publicist francez, editorul unui ziarcare apare sub titlul La Victoire" 58, spunea ca pentruFranca e prea putin sa. invinga. pe germani, ca ea tre-buie sa invinga si bolsevismul si ca, intreprinzind cam-pania impotriva Rusiei, ea nu intelege si atace Germania,a &I lupte impotrivaproletariatului revolutionar bolsevicsi impotriva molimei care se raspindeste in lumea in-treaga.

Iata de ce se iveste acum pentru noi o noua prirnejdie,care inca nu s-a conturat in toati amploarea ei si nueste pe deplin vizibili, prirnejdie pe care imperialistiianglo-francezi o pregatesc pe ascuns si de care noi tre-buie sa ne dam seama cit mai limpede, pentru ca, prinoonducatorii maselor, sa le ajutam pe acestea..sa se pa-trunda de constiinca ei, caci englezii si francezn, care nuau avut prea mari succese nici in Siberia, nici la Arhan-ghelsk, ci, dimpotriva, au suferit o serie de infringeri,depun acum eforturi ca sa atace Rusia dinspre sud, fiedinspre Dardanele, dinspre Marea Neagra, fie pe uscat,prin Bulgaria si Romania. Si deoarece ei pastreaza secretulmilitar, nu putem sti cit de departe au ajuns ei in pre-gatirile lor si care din aceste doui planuri sau poatechiar vreun al treilea a fost ales de ei ; pericolul constatocmai in faptul ca nu putem sti cu precizie acest lucru.$tim insa cit se poate de precis ca ei fac asemenea pre-gatiri, ca presa acestor tari scrie uneori fara prea multeprecautii, iar din cind in cind cite un ziarist Iasi la oparte toata palavrageala despre crearea unei lip a natium-lor si arata pe fata scopurile principale.

www.dacoromanica.ro

SEDINTA COMUNK A C.E.C. DIN R.USIA 121

In cercurile guvernante din Germania se contureaziclar acum dota curente, doua planuri de salvare, dacase mai poate vorbi de salvare. Unii spun : s chtigamtimp, s taraganam lucrurile pina in primavara, poate

pe linia de fortificavii mai sintem in stare sa opunemo rezistenta militara ; altii considera ca principalul mijlocde salvare trebuie cautat intr-o intelegere cu Anglia 1

cu Franca §i ei depun toate eforturile pentru a se ajungela o intelegere cu Anglia §i Franca impotriva bohevici-lor ; intreaga lor atentie este concentrata asupra acestuilucru. Si daci propunerile de pace intimpina acum dinpartea lui Wilson un refuz brutal §i plin de disprev, pen-tru partidul capitali§tilor germani, .care cauta o invelegerecu Anglia, asta inca nu constitute un motiv ca el. sarenunve la planurile lui. El §tie ca. uneori poate p oinvelegere tacita, §i ca dad et, germanii, vor aduce ser-vicii capitali§tilor englezi §i francezi impotriva bohevici-lor, s-ar putea ca aceste servicii sa le fie rasplatite. Insocietatea capitalista a§a se procedeaza : serviciile se pla-tesc. Ei ht fac

1

urmatoarea .socoteala poate vomajuta pe capitalipti englezi § francezi s inhate cite ceva,p atunci ne vor rasa noua o parte din prada. pla-tepi .§1 te lap plant Ina morala lumii capitaliste.$i nue mt se pare .ca oamenit acepia, pretinzind o anu-mita parte din capitalul anglo-francez, §tiu s socoteascagi conteaza cel putm pe mtharde. Unii dintre ace§ti domnise pricep la asemenea calcule.

Nu este exclus ca o asemenea tranzactie tacita sa fiintervenit deja intre burghezia german i burghezia pu-terilor Antantei. Esenta ei se reduce la aceea c anglo-francezii spun : noi vom veni in Ucraina, dar, cit timpnu avem inc a. acolo detapmente de ocupatie, voi, ger-manii, nu trebuie s va retragevi trupele, cki altfel inUcraina vor veni la putere muncitorii i acolo de ase-menea va triumfa Puterea sovietica. Iata cum judeca ei,pentru c inveleg foarte bine a burghezia tuturor varilorocupate Finlanda, Ucraina §i Polonia 15i d seamaca ea, burghezia navionala, nu se va putea mentine nicimacar o sngur z daa trupele germane de gcupavw §o

cä

: c ii

fi

si SIsl

www.dacoromanica.ro

122 V. I. LENIN

vor retrage si de aceea, dupsi ce ieri ina se vinduse ger-manilor, jurind credinvI imperialistilor germani si aliin-du-se cu ei impotriva muncitorior din propria ei vara"

cum facusefl mensevicii ucraineni si eserii din Tif-lis , acum ea isi vinde din nou patria primului amators-o cumpere. Ieri au vindut-o germanilor, azi o \rindenglezilor si francezilor. IatI ce se petrece in culise, iatice tilT se pune la cale. Vazind ci burghezia anglo-fran-cez5. invinge, ei trec cu tovii de partea acesteia si pre-gItesc o invelegere cu imperialismul anglo-francez impo-triva noastri, pe socoteala noastea.

Declarind vittorului lor sta'pin, miliardarului anglo-francez, ca" tree de partea lui, ei spun : ingvimea-voastra"ii va invinge pe bolsevici ; trebuie si ne ajutavi, penn-uea germanii nu ne vor salva. Acest complot al burghe-ziei din toate Orile impotriva muncitorilor revoluvionarisi a bolsevicilor se contureaz1 din ce in ce mai clar sidevine sfidator de favis. Si datoria noastrI directl estesI ara'tb.'m acest pericol muncitorilor si Oranilor din toateOrile beligerante.

SI lu'im, de exemplu, Ucraina. Gindivi-vI la situaviaei, gindivi-vI cum trebuie si procedeze in situavia actualimuncitorii si comunistii consnenvi. Pe de o parte, ei va'dura stirnitl de imperialistii germani, de cumplita jefuirea Ucrainei, iar pe de aka' parte va'd ca" o parte din tru-pele germane, si. poate cea mai mare parte, a plecat. Eise simt, poate, indemnavi sl dea curs urii si miniei acu-mulate si s'a dezrinvuie imediat, flea a vine seama denimic, atacul impotriva imperialistilor germani. Alvii ins'aspun : noi sintem internavionalisti, noi trebuie ssi. privimlucrurile atit din punctul de vedere al Rusiei, cit §i dinpunctul de vedere al Germaniei ; chiar dacI privim lu-crurile din punctul de vedere al Germaniei, stim csa acoloputerea nu se va menvine, stim foarte bine a dacl vic-toria muncitorilor si a vIranilor ucraineni va avea kcconcomitent cu intarirea puterii in Rusia si cu succeseleei, Ucraina proletarl socialistl nu numai a va invinge,dar va fi si de neinvins I Acesti comunisti ucraineni con-stienyi isi spun : noi trebuie s'a fim foarte precauvi, poate

www.dacoromanica.ro

$EDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 123

miine va trebui sa ne incordam toate fortele §i sipunem totul tn joc pentru lupta impotrivamului §i a trupelor germane. Poate c ap va fi mime,dar nu astazi, caci astazi §tim ca trupele imperiali§tilorgermani se descompun de la sine ; se §tie ea nu numaitrupele din Ucraina, ci §i cele din Prusia orientala §i dinalte parti ale Germaniei scot publicatii revolutionare 59.In acela§i timp, principala noastra sarcina este propa-ganda in favoarea unei rascoale in Ucraina. A§a staulucrurile din punctul de vedere al revolutiei internatio-nale, mondiale, pentru c principala veriga a acestui lanteste cea germana, pentru c revolutia germana este pepunctul de a izbucni, §i de ea depinde n cea mai maremasura succesul revolutiei mondiale.

Noi vom avea grija ca amestecul nostru sa nu daunezecumva revolutiei lor... Trebuie intelegem particulari-tatile fiecarei revolutu i procesul ei de maturizare. Infiecare tara noi am vazut §i am trait acest lucru §i-1§tim mai bine decit altii , n fiecare tarsi revolutia i§iurmeaza calea ei proprie, §i aceste cai sint adt de dife-rite, inch se poate indmpla ca ea sa intirzie §i un an,

doi. Revolutia mondiala nu se desf4oara atit de simpluinch sa urmeze pretutindeni, in toate rile, una §i aceegicale ; daca ar fi fost na, am fi invins de mult. Fiecareçar trebuie sa parcurga anumite etape politice. Peste totvedem din partea conciliatorilor una i aceeai tendintl,incercari de a salva poporul de burghezie" impreunacu burghezia, cum au facut la noi Tereteli i Cernov,cum fac acum in Germania Scheidemann et Co. ; inFranca, conciliatorii fac n felul lor acela§i lucru. $i acum,cind revolutia bate la portile Germaniei tara in caremi§carea muncitoreasca e mai puternica deck oriundese distinge prin organizare i disciplina, in care munci-torii au rabdat vreme mai indelungata, dar au acumulat,poate, mai multa ura revolutionara §i vor §ti sa se fa-fuiasca mai bine cu du§manii lor acum amesteculin aceste evenimente al unor oameni care nu cunoscritmul de maturizare a revolutiei ar putea dauna acelor

caimperialis-

sa

0

,

si

www.dacoromanica.ro

124 V. I. LENIN

comunisti constienti care spun : ceea ce ne preocupa inprimul rind este de a face ca acest proces sa devinaconstient. Acum, cind soldatul german s-a convins caeste minat la macel spunindu-i-se ca merge .sa-si aperepatria, pe cita vreme in realitate el apira pe imperialistiigermam, acum se apropie momentul cind revolutia ger-mana .va izbucru cu atha putere intr-un mod atit deorgamzat, inch va rezolva o multime de probleme inter-nattonale. Iati de ce comumstu ucramem constienti spun :noi trebuie sa facem totul pentru victoria revolutiei inter-nattonale, dar trebuie sa fim constienti de faptulvutorul este al nostru i ca. trebuie sa mergem in pas curevolutia germana.

Acestea sint greutatile pe care am vrut sa le arat, dindca exemplu modul de a judeca al cornunistilor ucraineni.Aceste greutati se rasfring i asupra situatiei Rusiei So-vietice. Astazi trebuie sa spunem c n momentul de fataproletariatul international s-a trezit si face mari pasiinainte, dar situatia noastra este cu atit mai grea, dincauza ca aliatul" nostru de ieri se ridica impotrivanoastra ca impotriva dusmanului sau principal. Acum elporneste la lupti nu impotriva unor armate dusmane,ci impotriva bolsevismului international. Acum, cind pefrontul de sud se concentreaza trupele lui Krasnovdoar stim ca ele au primit projectile de la germani

cind noi am demascat imperialismul n fata tuturorpopoarelor, oamenii care, reprosindu-ne a am incheiatpacea de la Brest, il trimiteau pe Krasnov s ia proiectilede la germani i trageau cu ele in muncitorii i taraniirusi, acum primesc proiectile de la imperialistii anglo-francezi i, primindu-le, scot din nou tara la mezat si ovind aceluia dintre milionari care ofera mai mult. Iatade ce acum nu este suficienta convingerea generala, cares-a format la noi, c s-a produs o cotitura. Noi avemdusrnani vechi, dar in afara de ei, in spatele lor, se.adunatocmai acum noi forte in ajutorul lor. Noi cu tow sum

vedem acest lucru. Nu mai departe decit in februariesau martie, cu numai o jumatate de an in urma, noi nu

si

6

si

§i

www.dacoromanica.ro

$EDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RusIA 125

aveam armata. Armata nu era in stare sa lupte. Armata,care ficuse patru ani de razboi imperialist lira. a §ti pen-tru ce lupta §i sin-10nd vag ca lupta pentru interesestraine, aceasta armata a fugit, §i nici o força dinlume n-ar fi putut-o opri.

Orice revoluvie este demna de acest nume numai atuncicind tie si se apere, dar nu dintr-o data invava revoluviasa se apere. Revoluvia a insemnat trezirea a milioane deoameni la o viata noua. In februarie §i martie, aceste mi-lioane de oameni nu §tiau pentru ce se duc sa continuemacelul la care-i minasera varii §i alde Kerenski i alecarui veluri au fost abia in decembrie demascate de catreguvernul bolqevic. Ei invelegeau clar ca acesta nu fusescrazboiul lor, §i a fost nevole de aproape jumatate de anca sa se produca o cotitura. Aceasta cotitura s-a produs ;ea schimba força revoluviei. Istovite §i epuizate dupapatru ani de razboi, in februarie §i martie masele aban-donau totul §i cereau sa se faca pace, sa se puna capatrazboiului. Ele nu erau in stare sa se intrebe pentru cese duce razboiul. Si daca acum aceste mase au creat inArmata Rosie o disciplina noui, care nu mai e disciplinabitei §i a mc*erului, ci disciplina Sovietelor de deputa0ai muncitorilor §i varanilor, daca acum ele sint patrunsede un Malt spirit de sacrificiu §i dna in rindurile lors-a creat o noua coeziune, toate acestea se datoresc f aptu-lui ca in con§tiinta i din experienca a zeci de milioanede oameni s-a nascut §i se na§te pentru prima oara odisciplina noui, socialistà, faptului ca s-a nascut ArmataRosie. Ea s-a nascut abia atunci cind aceste mase dezeci de milioane au vazut din propria lor experienca caele insele i-au rasturnat pe mo0eri §i pe capitaliqti, ca sefaure§te o viata noua, ca ele insele au inceput s-o flu-reasca §i ca vor reuqi s-o faureasca daca nu le va irnpie-dica o invazie din afara.

Cind taranii §i-au dat seama care este dugnanul lorprincipal i au inceput lupta impotriva chiaburilor de lasate, cind muncitorii i-au rasturnat pe fabrican0 §i auinceput sa construiasca intreprinderi pe baza principiuluiproletar al economiei navionale. ei au vazut toate greu-

www.dacoromanica.ro

126 V. I. LENIN

*le reconstructiei, dar au reusit sa le biruie ; a fostnevoie de luni de zile ca sa organizam munca. Au trecutaceste luni, si cotitura s-a produs ; a trecut perioada cinderam .neputinciosi, si acum am pornit inainte cu pasimanna ; a trecut perioada cind nu aveam armata, cindnu exista disciplina ; a fost faurita o disciplina noui,in armata au intrat oameni noi, care hi dau viavacu mile.

Asta inseamna ca noua disciplina, relatiile tovarisestine-au reeducat in lupta de pe front si. in lupta dusk' lasate impotriva chiaburului. Aceasta cotitura prin caretrecem a fost anevoioasa, dar acum simtim Ca lucrurilese normalizeaza, si de la un socialism neorganizat, decre-tat, incepem sa trecem la adevaratul socialism. Principalanoastra sarcina in momentul de fatal este lupta impotrivaimperialismului, si in aceasta lupta trebuie sa invingem.Noi aratam cit de grea si de primejdioasa este aceastalupta. Stim ca s-a produs un reviriment in constiinva Arma-tei Rosii, ca ea a inceput sa repurteze victorii, ca dinrindurile ei se ridica mii de ofiteri care au absolvit scolimilitare noi, proletare, si mii de alti ofiteri care n-aufacut nici o scoala in afara de scoala aspra a razboiului.De aceea nu exageram citusi de putin cind, pe deplinconstienti de pericol, spunem totusi ca avem o armata ;si aceasta armata a creat o disciplina, a devenit capabilade lupta. Frontul nostru de sud nu este un front izolat ;el este un front de lupta impotriva intregului imperia-lism anglo-francez, impotriva celui mai puternic dusmandin lume, de care insa noi nu ne temem, caci stim cael insusi nu va reusi s-o scoata la capat cu dusmanullui intern.

Acum trei luni se ridea cind spuneam ca in Gernianiapoate izbucni revolutia ; ni se spunea ca numai zanaticiide bolsevici pot crede in posibilitatea unei revolutii inGermania. Nu numai intreaga burghezie, ci si mensevicii§i. eserii de stinga ii numeau pe bolsevici tradatori aipatriotismului si spuneau ca nu este posibila o revoluviein Germania. Noi Insa stiam ca acolo e nevoie de aju-

www.dacoromanica.ro

SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 127

torul nostru i ca in numele acestui ajutor trebuiesacrificam totul, acceptind chiar i grelele condivii depace. Acum citeva luni ni se spunea i m se demonstraacest lucru, dar n citeva luni Germania s-a transformatdintr-un imperiu puternic intr-o sandrama putredi. Fortacare a distrus-o acvioneaza si in America si in Anglia ;azi e nc slaba, dar cu fiecare pas pe care anglo-franceziivor incerca sa-1 faca in Rusia ei vor incerca sa ocupeUcraina, cum au ficut i germanii cu fiecare pas,aceasta f orça se v a manifesta tot mai puternic i va fimai de temut chiar deck gripa spaniola.

Iata de ce, tovarasi, astazi repet principala sar-cina a fiecarui muncitor constient este nu numai sa nuascunda nimic maselor largi, care s-ar putea sa nu cu-noasca toata gravitatea situatiei, ci, dimpotriva, si le dez-valuie intregul adevar. Muncitorii s-au maturizat in-deajuns ca sa cunoasca acest adevar. Trebuie sa invingemnu numai pe albgardisn, ci i impenalismul. mondial.Trebme invingem mvom nu numat pe acestdusman, ci i pe unul milk mai de temut. Pentru aceastaavem nevoie in primul rind de Armata Rosie. Fiecareorganizavie din Rusia Sovietica trebuie s vini mereu incentrul atenviei problema armatei. Astazi, cind totul s-aconsolidat, pe primul plan se afla problema razboiului,a intaririi armatei. Avem convingerea fermi c vomzdrobi contrarevoluvia. Noi stim c avem force, dar stimde asemenea c imperialismul anglo-francez e mai puter-nic deck noi i vrem ca masele muncitoresti sa-si deabine seama de acest lucru. Noi spunem : este necesar caforça armatei si fie inzecita si mai mult deck inzecita,este necesar sa insistam ca disciplina si se intareascamai mult i ca adevaravii conducatori, constienvi, lumi-nati i organizati, sa acorde de zece ori mai multi atenvie

grija acestui lucru, i atunci cresterea revoluviei inter-na;ionale nu se va limita la vi.rile invinse. Acum revo-lucia incepe si in varile care au iesit invingatoare. Forvelenoastre trebuie sa creasca zi de zi, i penn-u noi aceasticrestere neintrerupta constituie, ca 5i pini acum, princi-

s i

51

si

www.dacoromanica.ro

128 V. I. LENIN

pala cheza.sie, chezisia deplinI a victoriei socialisrnuluiinternational. (Cuvintarea tovaràsului Lenineste in repetate rinduri intreruptI deaplauze puternice, care la sfirsitul ei setransf ()rink* in ovavii. Intreaga asistenvIse ridici in picioare si salutI pe condu-cIterul revoluviei mondiale.)Da'ri de seater au apiirut la13 octombrie 1918 In Pravda'nr. 229 si in Izvestiia C.E.C.

din Rusia" nr. 231Pub lkat in intregime in 1919,in carters : A cincea legislaturii

a C.E.C. din Rusia.Dare de seamii stenogralicr

Se tipiireste dupii texhil car(ii,conlruntat cu stenograma

ii cu textele ainirute in ziare

www.dacoromanica.ro

SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 129

2

REZOLUTIE

Miscarea revolutionarl a maselor proletare si animii impotriva fizboiului imperialist a inregistrat inultimul timp foarte mari succese in toate ta'rile, si inspecial in Balcani, in Austria si in Germania. Dar tocmaiaceste succese au stirnit in rindurile burgheziei inter-na;ionale, in fruntea clreia s-a situat acum cea anglo:franco-americang, o furie deosebit de inversunata sz

tendinta de a se organiza in grab a. intr-o fort'a contra-revolutionara pentru inabusirea revoluviei, si in primulrind a principalului ei focar in momentul de façaPuterea sovietia din Rusia.

Burghezia germara si guvernul german, infante inra"zboi si ameninvate dinluntru de o puternicl miscarerevolucionara% se zbat in ciutarea unei salva'ri. In cercu-rile guvernante ale Germaniei s-au format douI curente.Unul dintre ele mai spell 'Inca si cistige timp tergiver-sind lucrurile pini la sosirea iernii si sa. pregkeasei apà-rarea militara" a vIrii pe o nou'i linie de fortificatii. Ceri-lalt cauti cu desperare o invelegere cu burghezia anglo-francez 5. impotriva proletariatului revolutionar si abolsevicilor. Intrucit acest curent se izbeste de intransi-genta extremI a invinOtorilor imperialistii anglo-francezi , el se steaduieste s'al-i sperie cu pericolulbolsevic si 01 le cistige bunIvoinca aducindu-le .servicii inlupta impotriva bolsevicilor, impotriva revoluviei pro-letare.

call-

www.dacoromanica.ro

130 V. I. LENIN

Burghezia tarilor subordonate Germaniei sau ocupatede ea cauta §i. mai asiduu o irqelegere cu Antanta, maiales in cazurile cind ea, aceasta burghezie, i§i &á seama,ca, de pilda, in Finlanda, in Ucraina etc., cI lira ajutorulbaionetelor straine ii este cu desavir§ire imposibil sa-§imentina puterea asupra maselor muncitoare exploatate.

/n aceste conditii se creeaza pentru Puterea sovieticaurmatoarea situatie sui-generis : pe de o parte, noi n-amfost niciodati atit de aproape de revolutia proletara inter-nationala ca acum, lar pe de alta parte n-am fostniciodata intr-o situatie atit de periculoasi ca acum. Inprezent nu mai exista doui grupuri de tilhari imperia-li§ti, cam deonotriva de puternice, care sa se devoreze§i si se slabeasca reciproc. A ramas un singur grup,grupul invingatorilor, al imperiali§tilor anglo-francezi ; elintenvioneaza sa imparti Imre capita14ti intregul glob ;el i§i propune sa rastoarne cu once prey Puterea sovie-tica din Rusia §i si instaureze in locul ei puterea burghe-ziei ; el se pregate4te acum sa atace Rusia dinspre sud,de pilda, prin Dardanele §i Marea Neagra sau prin Bul-garia §i România, §i se pare CI cel putin o parte dintreimperiali§tii anglo-francezi spera ca, printr-o intelegere

expresa sau taciti cu ei, guvernul german i§i varetrage trupele din Ucraina numai pe masura ce aceastadin urma va fi ocupata de trupele anglo-franceze, sprea nu ingadui victoria, altfel inevitabill, a muncitorilor§i Oranilor ucraineni §i a-i impiedica pe ei sa creeze unguvern muncitoresc i Orcanesc In Ucraina.

Constiinta faptului ca. in spatele contrarevolutionarilorkrasnov4ti §i albgardi§ti se pregate§te impotriva noastraasaltul unei forte incomparabil mai periculoase fortaburgheziei contrarevoluvionare internationale, a celeianglo-americane §i franceze in primul rind , aceastacon§tiinta n-a patruns pretutindeni §i n-a patruns Orain adincul maselor largi de muncitori §i tarani. Noi tre-buie s-o ducem in mase neincetat. Trebuie si dam ceamai mare atentie intaririi frontului de sud, crearii §i

inarmarii unei Armate Ro§ii incomparabil mai puternicedecit acum. Fiecare organizatie muncitoreasca, fiecare

www.dacoromanica.ro

SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 131

uniune a s'irkimii satelor, fiecare institutie sovietici tre-buie s punk' mereu la ordinea zilei, pe primul plan,problema ntririi armatei, s verifice nc 1 nc o data'daa am ficut tot ce trebum §i ce masurt not putem §itrebuie s 1um. -

In starea de spirit a maselor noastre muncitore§ti §ifarane§ti a survenit o cotiturI vaditI. Masele au iqitdin starea de extrema' oboseari de pe urma fazboiului.Armata se creeaza si este deja creata. A apa'rut o disci-

noua, comunista, o disciplinsa con§tienti, disciplinaoamerulor muncii. $i acest fapt ne indrepfate§te n totul

sper5M cu incredere c putem salvgarda §i c vomsalvgarda patria socialista si victoria revolutiei proletareinternationale.

arvestiia C.E.C. din Rusie nr. 231 Se tipareste dupd manuscrisdin 23 octombrie 1918

plink'

sa

www.dacoromanica.ro

132

SCHITA DE TEZE PENTRU 0 HOTARIRECU PRIVIRE LA RESPECTAREA RIGUROASA

A LEGILOR

I. E nevoie de mai multa legalitate (sau de o rigu-roasl respectare a ei), caci bazele legislaciei R.S.F.S.R.au si fost stabilite.

II. Masurile exceptionale impuse de razboiulimpotriva contrarevolutiei nu trebuie sa fie stinjenitede prevederile legale, dar numai cu Indeplinirea ur-matoarelor conditii :

oc) organul sou funccionarul sovietic respectivfaca o declaratie precisa i formala in sensul Ca con-diviile exceptionale ale razboiului civil si ale lupteiimpotriva contrarevolutiei impun sa nu se vina seamade prevederile legilor ;

p) aceasta declaratie sa fie imediat cornunicata Inscris Consiliului Comisarilor Poporului, iar In copie

autoritavilor locale si celor interesate.III. In caz de conflicte, frictiuni, nelmelegeri sau litigii

cu privire la limitele cornpetentei etc. Intre functionarisovietici sau organe ale puterii soviettce, respec-tivele persoane i organe de stat sint datoare s in-tocmeasca de indata un scurt proces-verbal, care tre-buie s cuprinda in mod obligatoriu data, locul,numele functionarilor sau denumirea organului res-pectiv i un scurt rezumat al fondului chestiunii (nuo expunere amanuncita). 0 copie dupa procesul-ver-bal va fi In mod obligatoriu comunicata partii celei-lalte.

si

www.dacoromanica.ro

C,e-eeti.024L-4,

.2747fr.,r7ee

IF)9A ,c07-#fre

If s7 h4.4.11-11 Ze,t

fca Ae-er- 4le!4ez-efo a°0&4-,

/ 16-6411 4 jer g4'Y

^

11971/Z-7a-441 "-7-62

-e

fr

saorA."e

leYAz,

Wee.dei/4-044y,7-e

I .1 E T

-Le4 firr

ir-z--'rv

ce...e-e, 74 pr---P-6./K

,CO1COR4, f 'X ifg,

"7-.,

/lee- 9tArs)#A-0? 4-1

Govz,

rfe9 e.

pviel)ge,ec-'A 4 yrfte.,-or&r.A-1-5Ar/ ,17072,ajte

xelf-/awt"-- www.dacoromanica.ro

Prima paginl a manuscrisuluilui V. I. Lenin Schitl de teze pentru

respectareao hotirire cu privire lariguroasi a legilor`. 2 noiembrie 1918

www.dacoromanica.ro

SCHITA DE TEZE 133

IV. Orice functionar sau organ al Puterii sovietice estedator sa. intocmeasc5. asemenea scurte procese-verbaleori de dte ori un cefaicean al republicii se plingeimpotriva oriearei m'asuri (sau farag5.neli etc.) dinpartea acestui funccionar sau organ de stat. 0 copiedupa procesul-verbal va fi in mod obligatoriu co-municafa ceta'veanului respectiv, iar o alta copieforului tutelar.

V. Cei care vor cere in chip vàdit neintemeiat, vàditabuziv intocmirea unui proces-verbal sint pasibili dea fi urmariti pe cale judiciar6.

VI. Refuzul de a elibera o copie dupa procesul-verbal, incare si fie clar indicat numele funccionarului respec-tiv, constituie o gravl infracviune de serviciu.

Propun : C.C. aproba" in principiu §i ins'arcineail Comi-sariatul poporului pentru justitie s'a redacteze subforma de decret " tezele de mai sus.

2/XI. 1918.Lenin

Public& pentru prhna Dail In 1942, Se tipareite dupa manuscrisin Culcgeri din Lenin", vol. XXXIV

11 Lenin Opere complete, vol. 37www.dacoromanica.ro

134

CUVINTARE ROSTITA LA DEMONSTRATIAORGANIZATA IN CINSTEA REVOLUTIEI

DIN AUSTRO-UNGARIA3 NOIEMBRIE 1918

SCURTA RELATARE APARUTA IN PRESA

(R opote de aplauz e.) Evenirnentele ne arata casuferintele poporului n-au fost zadarnice.

Noi luptam nu nurnai impotriva capitalismului rus. Noiluptam impotriva capitalismului din toate tarile, impo-triva capitalismului mondial, pentru libertatea tuturormuncitorilor.

Chiar daca ne-a fost greu s luptam impotriva foa-rnetei si a dusmanilor, acum vedern c avem milioane dealiati.

Sint muncitorii din Austria, Ungaria si Germania. Intimp ce noi ne aflarn adunati aici, Friedrich Adler, eli-berat din inchisoare, se apropie, probabil, de Viena. Inpietele Vienei se sarbatoreste, probabil, prima zi a revo-lutiei muncitoresti din Austria.

Este aproape timpul cind se va sarbatori pretutindeniprima zi a revolutiei mondiale.

Munca i suferintele noastre n-au fost zadarnice. Re-volutia internationala mondiala va invinge !

Traiasca revolutia proletara internationala ! (R op o tede aplauze.)Pravda nr. 240 Se tiparege dupa textul

din .S noiembrie 1918 aparut in ziar

www.dacoromanica.ro

135

CUVINTARE ROSTITA LA SEDINTA FESTIVAA CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR

DIN RUSIASI A CONSILIULUI SINDICATELOR DIN MOSCOVA

6 NOIEMBRIE 1918 61RELATARE APARUTA IN PRESA

(Asistenta se ridica n picioare §isaluta pe tovara§ul Lenin cu aplauzefurtunoase, care nu mai contenesc.) Neadunam astazi 1§i incepe tovar4ul Lenin cuvintarea

n zeci §i sute de mitinguri pentru a sarbatori aniver-sarea Revolutiei din Octombrie. Pentru cei care participade multa vreme la miFarea muncitoreasca, care au demai multa vreme legaturi cu masa muncitoreasca §i carevin in steins contact cu fabrica §i uzina, pentru ei estelimpede c anul care s-a scurs a fost un an de adevaratadictatura a proletariatului. Inainte vreme, notiunea aceastaera o expresie latineasca necunoscuta, luata din carti, o'imbinare de cuvinte greu de inteles. Intelectualii cautauexplicatia acestei notiuni n carti savante, care 'Irma* nu ledadeau deck o idee foarte nebuloasa despre ceea ceseamna dictatura proletariatului. $i principalul nostrumerit in anul care s-a scurs este ca am tradus in limbarusa, pe intelesul tuturor, aceasta neinteleasa expresie la-tineasca. In anul care s-a scurs, clasa muncitoare nu s-aocupat cu speculatii filozofice, ci a infaptuit §i a exercitatefectiv dictatura proletariatului, in pofida mintilor agi-tate ale intelectualilor.

In Apus a domnit, ca §i pink' acum, capitalismul. Daracum vine §i acolo vremea marilor prefaceri. Acum, mun-citorii vest-europeni se apropie §i ei de anevoioasa epocade trecere de la capitalism la socialism. Ca §i noi, vor tre-

11*

In-

www.dacoromanica.ro

136 V. I. LENIN

bui §i ei s sfarime intregul aparat vechi §i sà construiascaunul nou.

Noi nu am avut posibilitatea de a folosi intregul bagajde experienta, de cuno§tinte §i de cultura tehnick de caredispuneau intelectualii burghezi. Burghezia facea ironiimahtioase la adresa bol§evicilor, prezicind c Putereasovienca nu se va mentine nici doua saptamini, §i de aceeanu numai ca a refuzat sa lucreze mai departe, dar oriundeputea, prin toate mijloacele care-i stateau la indemina, aopus impotrivire noii mi§cari, noii constructii, care sfa-rima vechile rinduieli.

Impotrivirea burgheziei este departe de a fi disparut.tndirjirea ei cre§te pe zi ce trece §i cu atit mai rapid cucit ne apropiem de sfir§itul lumii vechi, capitaliste.

Datorita faptului c bol§evismul se consolideaza §i seintinde in lumea intreaga, situatia internationala esteacum de a§a natura, inch impotriva Republicii sovieticese poate forma o coalitie a imperiali§tilor de toate nuan-;ele, iar impotrivirea burgheziei se va transforma, dintr-oimpotrivire nationala, intr-una internationala.

Germania, dupa cum §titi, 1-a expulzat pe ambasado-rul nostru din Berlin, sub cuvint ca reprezentanta noastradin Germania face propaganda revolutionara. Ca §i cuminainte guvernul german nu §tia ca ambasada noastraaduce cu sine bacilul revolutiei. Dar daca inainte Ger-mania nu protesta, aceasta se datora faptului ca. era Incaputernica §i nu se temea de noi. Acum insa, dupa dezastrulei militar, noi am inceput s5.-i inspiram teama. Generaln§i capitali§tii germani se adreseaza aliatilor, spunindu-le :cu toate ca ne-ati invins, nu trebuie sa intindeti preamult coarda in experimentele pe care le faceti asupranoastra, caci atit voi cit §i noi sintem amenintati de bol-§evismul mondial §i s-ar putea sa aveti nevoie de noi inlupta impotriva

Si este foarte posibil ca imperiali§tii aliati sa se uneascacu imperialismul german, fire§te, daca acesta din urmase va mentine pina atunci, in vederea unei campanii co-mune impotriva Rusiei. Iata de ce pericolul care ne-apindit in tot cursul ultimului an devine acum deosebitde mare. Acum insa nu mai sintem singuri. Acum avem

lui.

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA SEDINTA FESTIVA 137

prieteni : sint popoarele care s-au si rasculat in uncletart §t

i1§

acelea care sint pe punctul de a se rascula in altet i§ari, aceste popoare convmg destul de graitor gu-vernele ca nu mai vor sa lupte pentru cotropiri tilhare§ti.Dar, cu toate ca neateapta un nou §ir de perioade extremde periculoase, noi vom continua sa desfa§uram §i deam inamte constructia noastra socialista. Experienta tre-cutulm ne va ajuta sa evitam gre§elile §i ne va da noiforte pentru continuarea operei incepute.

Rolul sindicatelor in construirea noului aparat s-a do-vedit a fi imens. Clasa muncitoare a aratat ca qtie saorganizeze industria fara intelectuali §i fara capitahm:Multe s-au facut, dar mai ramin multe de facut de aictinainte. Pa§iti, tovara§i, inainte cu mai multa indraznealape drumul pe care ati mers pina acum, atrageti la muncanoi §i noi mase ! Dati tuturor muncitorilor, chiar i ace-lora dintre ei care nu au §tiinta de carte, care sint hp-siti de experienta §i de cultura, dar sint legati de masa§i doresc sincer consolidarea noii orinduiri, datt-le tuturor,si celor din partid §i celor fara partid, posibilitatea de amunci §i de a invata in noul stat proletar, de a participala opere de conducere §i de a crea bogatu.

Proletariatul international se va rascula, va rasturnapretutindeni capitalismul §i va desavir§i opera noastra,care va duce la victoria deplina a socialismului ! (A p I a-uze fur tunoase.)Izoestiia C.E.C. din Rusie Se tiparege dupa tcxtul

nr. 244 din 9 noiembrie 1918 apitrut in ziar

www.dacoromanica.ro

139

CONGRESUL AL VI-LEA GENERAL,EXTRAORDINAR AL SOVIETELOR DE DEPUTATIAl MUNCITORILOR, TARANILOR, CAZACILOR

51 OSTA5ILOR R0511 DIN RUSIA626-9 NOIEMBRIE 1918

Dari de seama an ap:irat la 9 ji 10noiembrie 1918 in ziarul Pravda" nr.242 i 243 la 9 noiembrie in ziamllzvestiza C.E.C. din Rusie nr. 244

Pub Heat in in:regime in 1919, in canteaCongresul al VI-lea general, extraor-dinar al Sovietelor dm Rusia. Dare de

searmi stenograJicü

Se tipareite dupii textul apiirut incarte, con fruntat cu stenograma ficu tertele a paz ute in ziare ; cuom-tarea cu pi ivil e la sttuatm Interna-tionala a lost con ft sonata sz Cutextul bmsurii : N. I env?. Impe-rialismul mond tal 1i Ru it So

Moscova, 1919

si

s '-acts".

www.dacoromanica.ro

141

1

CUVINTARE ROSTITACU PRILEJUL ANIVERSARII REVOLUTIEI

6 NOIEMBRIE

(Tovarasul Lenin este intimpinat cuovatii, care nu mai contenesc. Asis-tenta se ridica in picioare si salutap e to v ar a s u 1 Leni n.) Tovarasi ! Sarbatorim ani-versarea revolutiei noastre intr-un moment cind in mis-carea muncitoreasca internationala se petrec evenimente decea mai mare importanta si cind chiar celor mai scepticeelemente din rindurile clasei muncitoare si ale oamenilormuncii le-a devenit clar ca razboiul mondial nu se va ter-mina prin acorduri intre vechile guverne si vechile clasedominante burgheze sau prin acte de silnicie din partealor, ca razboiul duce nu numai Rusia, ci intreaga omenirela revolutia proletara mondiala, la victoria muncitorilorasupra capitalului, care a inundat cu riuri de singe totglobul si care, dupa toate silniciile si atrocitatile imperia-lismului german, arata ca imperialismul anglo-francez,sprijinit de Austria si cle Germania, duce aceeasi politica.

In ziva cind sarbatorim aniversarea revolutiei se cuvinesa aruncam o privire asupra drumului parcurs de ea.Nou 5. ne-a fost dat sa incepem revolutta noastra in con-ditii extrem de grele, in care nu se va mai afla nici unadin viitoarele revolupi muncitoresti din lume, si de aceeae deosebit de important sa incercam a infatisa intreguldrum parcurs de noi, s5. vedem ce am realizat in acestrastimp si in ce masura ne-am pregatit in acest an pentruadevarata noastra sarcina, pentru sarcina noastra hoti-ritoare si fundamentali. Noi trebuie sa fim o parte dinarmata proletara si socialista mondiala, unul dintre deta-

www.dacoromanica.ro

142 V. I. LENIN

samentele ei. Am fost i sintem perfect constienti defaptul ca., daca noua ne-a fost dat s incepem revolutia,care izvoraste din actuala 1upt mondial, aceasta nu sedatora mcidecum vreunor merite ale proletariatului rus sauimprejurarii c. el s-ar afla in fruntea celorlalte detasa-mente ; dimpotriva, numai starea de slabiciune deosebita,de inapoiere deosebita a capitalismului i situatia strate-gica-militara deosebit de grea au facut ca, in virtutea des-fasurarii evenimentelor, noi s fim obligati sa trecem ina-mtea celorlalte detasamente, fara a mai astepta pina endaceste detasamente se vor ridica la lupta i ne vor veni inajutor. $i acum trebuie sa vedem n ce masura ne-am pre-gatit in vederea bataliilor care ne asteapta in desfasurareaviitoare a revolutiei noastre.

Ei bine, tovarasi, daca ne intrebam ce am realizat inlinii man n acest an, trebuie sa spunem ca am realizaturmatoarele : de la controlul muncitoresc, de la acestiprimi pasi ai clasei muncitoare, de la gospodarirea neor-ganizata a tuturor mijloacelor de care dispune tam, amajuns efectiv la organizarea conducerii industriei de eatremuncitort ; de la lupta intregii taranimi pentru pamint,de la lupta taranilor impotriva mosierilor, de la aceastalupta cu caracter general-national, burghezo-democratic,am ajuns la aceea c n satele noastre elementele prole-tare issemiproletare, care muncesc deosebit de greucare sint exploatate, s-au separat si au pasit la faurireaunei vieti noi ; partea cea mai asuprita a satului a pornitla lupta hotarita impotriva burgheziei, inclusiv burgheziasatelor chiaburimea.

Apoi, de la primii pasi pe linia organizarii Sovietelor,am ajuns, cum just a observat tovarasul Sverdlov, care adeschis congresul, la situatia ca' in Rusia nu exista' loca-litate oricit de indepartata in care Sovietele sa nu se ficonsolidat integralsa nu se fi incadrat in prevederileConstitutiei sovietice, elaborata pe baza indelungatei ex-periente de lupta a tuturor celor ce muncesc i sint asu-priti.

De la starea noastra de totala lips a. de apa'rare, de laultimul razboi de patru ani, care a lasatin mase nu numaisentimentul de ura al oamenilor asupriti, ci i un sent-

si

si

1

www.dacoromanica.ro

CONGA. AL VI-LEA GENERAL, EXTRAORDINAR AL SOVIETELOR 143

ment de aversiune, o stare de extrema' oboseal i exte-nuare, care a condamnat revolutia s treaca prin perioadaextrem de grea, extrem de anevoioasa cind am fost lip-siti de aparare n fava loviturilor imperialismului german

austriac, de la aceasta stare de lipsi de aparare amajuns la aceea c azi avem o puternica Armata Rosie.Si, n sfirsit, lucrul cel mai important este ca, de lastarea de izolare internationala, de pe urma careia amavut de suferit atit in Octombrie cit si la inceputul aces-tui an, am ajuns n situatia and unicul, dar credinciosulnostru aliat masele muncitoare i asuprite din toatetarile s-a ridicat, in sfirsit, la lupta, cind conducatoriai proletariatului vest-european ca Liebknecht si Adler

care au platit cu multe luni de temnita grea indraz-netele, eroicele kr incercari de a-si ridica glasul impo-triva razboiului imperialist se afla in libertate, pentru

ehberarea kr a fost impusa de revolutia muncitoreascade la Viena si Berlin, care creste vazind cu ochii. De lastarea de izolare am ajuns in situatia de a merge mina'in mina, umar la umar cu aliatli nostri internationali.Iata in esenti ceea ce am realizat noi in acest an. Imivoi permite s v vorbesc pe scurt despre acest drum,despre aceasta perioada parcursa de noi.

Tovarasi, la inceput lozinca a fost controlul muncito-resc. Noi spuneam : in pofida tuturor promisiunilor gu-vernului Kerenski, capitalul continua sa saboteze produc-via in tara, ruinind-o din ce in ce mai mult. Acum vedemcl ne ameninca pericolul unui dezastru i c primul pasfundamental, obligatoriu pentru oHce guvern socialist,muncitoresc, trebuie sa fie controlul muncitoresc. Noin-am decretat imediat socialismul in intreaga noastra in-dustrie pentru c socialismul se poate forma si consolidanumai atunci cind clasa muncitoare va fi invatat sa con-ducal, cind se va fi statornicit autoritatea maselor mun-citoresti. Fara aceasta socialismul famine un simplu de-ziderat. De aceea am introdus controlul muncitoresc,

foarte bine ca el constituie o masura contradictorie, omasura incompleta, dar era necesar ca muncitoriitreaci la infaptuirea marii opere a construirii industrieiunei çri imense Fara exploatatori, impotriva exploatato-

si

ca

sti-ind

insisi si

www.dacoromanica.ro

144 V. I. LENIN

rilor. $i, tovarasi, cine a participat direct sau fie si indi-rect la aceasta constructie, cine a cunoscut intreaga asu-prire i ferocitate a regimului vechi, capitalist, a invatatmulte, foarte multe. Noi stim cá am realizat prea putin.Sum c. intr-o tara atit de inapoiata si de ruinata, undeclasa muncitoare a intimpinat atitea piedici i obstacole,acesteia din urm5. ti trebuie mult timp ca s. inveve saconduca industria: Noi consideram ca mai important simai pretios ca once este faptul ca muncitorii tnii i-auasumat aceasta conducere, ca de la controlul muncitoresc,control care in toate ramurile principale ale industriei nuputea sa nu fie haotic, farimitat, primitiv i incomplet,am ajuns la conducerea industriei de catre muncitori pescara intregii

Rolul sindicatelor este acum altul. Principala lor sar-cina este acum aceea de a-si trimite reprezentantii in toatecentralele i directiile generale, in toate acele organizatiinoi care au preluat de la capitalism o industrie ruinati,paralizata printr-un sabotaj premeditat, si care au inceputs-o conduca fara ajutorul intelectualilor, porniti din capullocului sa-si foloseasca cunostintele i studiile superioare

acest rezultat al cunostintelor acumulate de omenirepentru a submina cauza socialismului i pentru a lipsi

masele de ajutorul stiintei in organizarea unei economiinationale, sociale fara exploatatori. Acesti oameni si-aupropus s foloseasca stiinta pentru a pune bete-n roate,pentru a pune piedici muncitorilor, care, fara a aveapregatirea necesara, si-au asumat sarcina de a conduce,

i acum putem spune cä principala stavila a fostsfarimata. Asta a fost nespus de greu. Sabotajul tuturorelementelor care se simt atrase spre burghezie a fostzdrobit. In pofida piedicilor enorme, munciton i izbu-autit sa faca acest pas extrem de important, prin care s-apus temelia socialismului. Nu exageram de fel si nu netemem s spunem adevarul. Da, am facut prea putin dinpunctul di vedere al atingerii scopului final, dar amficut mulr, neasemuit de mult din punctul de vedere alconsolidarii- Chid vorbim despre- socialism,constrUirea-Constienta a. temeliei lui de catre cele mailargi maw muncitore§ti nu trQbuic imeleag in sensul ca

tari.

*temeliei:

www.dacoromanica.ro

CONGA. AL VI-LEA GENERAL, EXTRAORDINAR AL SOVILTELOR 145

ele s-au apucat s citeasca carti sau brosuri, ci in sensulca au inceput s infaptulasca cu propria lor energie, cupropriile lor mlini o sarcina extrem de grea ; ele aufacut mli de greseli si de pe urma fiecarei greseli au avutele insele de suferit, dar fiecare greseala le-a calk si le-aotelit in munca de organizare a conducerii industriei,care acum constituie o realitate si are o baza trainica.Ele si-au dus munca pina la capat. Acum, aceasta muncanu se va mai face ca la inceput, acum, intreaga masaa muncitorilor, si nu doar conducatorii i muncitoriiinaintati, ci paturi cu adevarat foarte largi stiu ca eleinsele, cu propriile kr miini, construiesc socialismul,au construit temelia i nici o forta dinauntrul tarii nu leva putea impiedica sa duel aceasta opera pina la capat:

Daca in domeniul industriei am intimpinat greutatiatit de mari, dad' in acest domeniu a trebuit s stra-batem acest drum, care multora li se pare lung, dar inrealitate e un drum scurt, care a dus de la control mun-citoresc la conducere muncitoreasca, apoi la sate, caresint mult mai inapoiate, a trebuit s. desfasuram o muncapregatitoare cu mult mai ampla. $i oricine a urmaritviata satului, oricine a venit in contact cu masele Ora-nesti de la sate spune : Revolutia din Octombrie la orasea devenit pentru satul nostru o adevarata Revolutie dinOctombrie abia in vara si in toamna anului 1918. $iaici, tovarasi, cind proletariatul din Petrograd si soldatiigarnizoanei Petrograd au luat puterea, ei stiau foartebine ca la sate opera de constructie va intimpina marigreutati, ca aici inaintarea trebuie sa fie mai treptata,c. ar fi o mare prostie sa incerci sa introduci aici prindecrete, prin legi lucrarea in comun a pamintului, careputea fi acceptata de un numar infirn de tarani constienti,in timp ce imensa lor majoritate nu-si propunea aseme-nea teluri. De aceea ne-am marginit la ceea ce eraabsolut necesar in interesul dezvoltarii revolutiei, pro-punindu-ne ca in nici un caz s n-o luam inaintea dez-voltarii maselor, ci sa asteptam pink' chid mersul inainteva izvori din propria lor experienta, din lupta lorproprie. In Octombrie ne-am marginit s5. maturam din-tr-o lovitura pe vechiul dusman secular al taranilor, pe

cL

www.dacoromanica.ro

146 V. I. LENIN

mo§ierul..feudal, pe latifundiar. Aceasta a fost o luptaa intregn varanimi. Pe atunci nu exista trica n stnulcal-anima imparvirea in proletariat, semiproletariat, tara-mme saraca i burghezie. Noi, socialitii, tiam cà liraaceasta lupta nu poate fi vorba de socialism, dar §tiam,de asemenea, ca nu e suficient s. cunoastem numai noiacest adevar, ca este necesar ca el sa patrunda in con-§tunta a milioane de oameni nu prin intermediul pro-pagandei, ci prin propria experienca a acestor milioane ;st de aceea, atunci and intreaga taranime nu-§i puteamagma revolutia altfel decit n cadrul principiilor folo-sinvet egalitare a pamintului, noi am spus deschis, indecretul nostru din 26 octombrie 1917, ca luam ca bazàmandatul Iaranimii cu privire la pamint *.

Am spus deschis c acest mandat nu corespunde ve-derilor noastre, ca asta nu e comunism, dar nu am cau-tat sa impunem taranimii ceva ce corespundea numaiprogramului nostru, dar nu si. vederilor ci. Am declaratca mergem impreuna cu tarann, care ca oamem ai munchne sint tovara§i, convinsi fiind ca mersul revoluviei vaduce la aceea§i situatie la care am ajuns §i noi, iar re-zultatul este ca azi avem o miscare taraneasca. Reformaagrara a inceput cu acea socializare a pamintului a careiadoptare am asigurat-o chiar cu voturile noastre, decla-rind deschis ca ea nu corespunde vederilor noastre, dar

totodata, c ideea folosintei egahtare a parnintulmeste unparta§ita de imensa majoritate a faranimii, ne-vomd impunem nimic §i hotarivi fimd s. weptamPima cind varanimea se va debarasa ea insasi de aceastaidee §i va merge inainte. A§teptarea noastra nu a fostzadarnica, iar intre timp am avut posibilitatea sa nepregatim fortele.

Legea pe care am adoptat-o atunci pornea de la prin-cipiile democratice generale, de la ceea ce II uneste pefaranul bogat chiaburul cu cel sarac, adica de laura impotriva mo§ierului, de la ideea generala de egali-tate, care era, fara doar i poate, o idee revoluvionaraindreptata Impotriva vechilor rinduieli ale monarhiei ;

* Vezi V. I. Lenin, Opera complete, vol. 35, Bucurelti, Editura politicI, 1965,ed a doua, p. 24-27 Note red.

gtiind,

sa-i

www.dacoromanica.ro

CONGA. AL VI-LEA GENERAL, EXTRAORDINAR AL SOVIETELOR 147

dupa aceasta lege a trebuit s urmeze divizareaLegea socia1izrii pamintului a fost adoptata cu

consimtamintul tuturor. Ea a fost adoptata in unanimi-tate atit de noi at si de cei care nu ne impartaseauvederile. rn problema cine trebuie s stapineasca pamin-tul am acordat prioritate comunelor agricole. Am deschisdrum liber dezvoltarii agriculturii pe baze socialiste,stiind foarte bine ca atunci, in octombrie 1917, agricul-tura nu era in stare sa porneasca pe acest drum. Dato-rita muncii noastre pregatitoare, asteptarea noastra nu afost zadarnica : a fost realizat un pas urias, de impor-tanta istorica universala, care pina acum n-a fost reali-zat in nici unul dintre cele mai democratice state republi-cane. Acest pas a fost facut n vara acestui an de in-treaga masa a taranimii, chiar i n cele mai indepartatesate din Rusia. Cind s-a ajuns la perturbari n domeniulaprovizionarii, la foamete, and datorita mostenirii pecare ne-a lasat-o trecutul i ruinii provocate de ceipatru ani de razboi blestemat, datorita eforturilor con.trarevolutiei i razboiului civil ne-a fost rapita regiuneacea mai bogat n grine, and toate acestea au atinspunctul culminant i cind foametea a ajuns sa ameninteorasele, muncitorii inaintati de la orase si din regiunileindustriale singurul sprijin sigur, de nadejde al puteriinoastre au pornit, strins uniti, la sate. Clevetesc aceiacare afirma ca muncitorii s-au dus la sate pentru aprovoca o lupta armata intre muncitori i tarani. Eveni-mentele dezmmt aceasta calomnie. Ei s-au dus acolo casà paralizeze uneltirile elementelor exploatatoare de lasate, ale chiaburilor, care s-au imbogatit enorm dinspecula cu cereale, in timp ce poporul murea de foame.Ei au mers la sate pentru a veni n ajutorul taranilormuncitori saraci, in ajutorul majoritatii populatiei sate-lor ; i ca n-au mers in zadar, ca au intim o mina dealiat, c munca lor pregatitoare a trezit masele, astaau dovedit-o pe deplin evenimentele din iulie, criza diniulie, cind rascoala chiabureasca s-a intins in toataRusia. Criza din iulie s-a terminat prin aceea c pretu-tindeni la sate elementele muncitoare exploatate s-auridicat impreuna cu proletariatul de la orase. Tov. Zi-

taxa-nimii.

www.dacoromanica.ro

148 V. I. LENIN

novicv mi-a comunicat azi prin telefon ca la Congresulregional de la Petrograd al comitetelor saracimii s-auintrunit 18 000 de oameni i c acolo dornnesc unentuziasm i o insufletire de nedescris ". Pe masura ceevenimentele care se desfasoara in intreaga Rusie auccput sa ia forme mai concrete, pe masura ce, ridicindu-scla lupta, saracimea satelor a aflat din propria ei expe-rienta ce insearnna lupta impotriva chiaburilor, ea si-adat seama ca, pentru a putea asigura aprovizionareaorasului cu alimente i rcstabilirca schimbului de marfuri,faril de care satul nu poate trai, ea trebuie si se despartade burghezia satelor si de chiaburi. Ea si-a dat seamacä trebuie sa se organizeze aparte. Si noi am facut acumprimul si cel rnai mare pas pe calea revolutiei socialistela sate. In Octombrie nu 1-am putut face. Noi am sesizatjust momentul in care ne puteam adresa maselor,acurn putem afirma cã la sate a inceput revolutia so-

ca pina si in satele cele mai indepartate se sueca cumatrul bogatan, cumatrul chiabur, din moment ceface specula cu cereale, priveste din punctul de vederevechi, retrograd, toate evenimentele in curs.

Gospodaria taraneasca, saracimea satelor, strins unitacu conducatorii ei, triuncitorii de la orase, creeaza abiaacum o temelie definitiva i trainica pentru adevarataconstructie socialista. Abia acum va incepe la sateconstructia socialista. Abia acum se formeaza acoloSoviete §i gospodarii care ii propun sa infaptuiascasistematic lucrarea in comun a pamintului pe suprafetemari, folosirea cunostintelor stiintifice i tehnice, stimdea in conditule mostenite de la regimul vechi, inapoiat

reactionar, nu e posibila nici macar cea mai simpla,cea mai elementara cultura umana. Aici ne asteapta omunca si mai grea deck n industrie. Aici, comiteteleSovietele noastre locale comit si mai multe greseli. Dingreseli invata elc. Noi nu ne temem de greseli cind sintcomise de mase care au o atitudine constienta fata deconstructie, pentru c ne bizuim numai pe proprianoastra experienta i pe ceea ce realizam cu propriilenoastre miini.

ciahsta,

in-

si

81

si

www.dacoromanica.ro

CONGA. AL VI-LEA GENERAL, EXTRAORDINAR AL SOVIETELOR 149

Marea cotitura care intr-un timp atit de scurt ne-adus la socialism in -satul nostru arata ca toata aceastälupta a fost incununata de succes. Asta se vede cel maibine din exemplul Armatei Roii. $titi in ce situatie neaflam in timpul razboiului imperialist mondial, cindRusia ajunsese intr-o stare pe care masele populare n-omai puteau suporta. Noi stun c pe atunci ne aflamintr-o situatie extrem de critica. Am spus deschis maseimuncitoresti tot adevarul. Am dezvaluit tratatele impe-rialiste secrete, acest produs al politicii care serveste cainstrument de crasa inselare si care in America, in ceamai avansata republica demooratica a imperialismuluiburghez, serveste acum mai mult ca oricind la inselareamaselor, la imbrobodirea bor. Cind caracterul imperialistal razboiului a devenit evident pentru toata lumea,singura taral care a darimat din temelii secreta politicaexterna burgheza a fost Republica Sovietica Rusa. Ea adezvaluit tratatele secrete i, adresindu-se prin tov. Trotkituturor tarilor din lume, a declarat : v chemampuneti capat acestui razboi pe cale dernocratica, faraanexiuni i contributii, i spunem deschis, in auzul lurniiintregi, adevarul crud, dar de netagaduit c acest razboinu poate fi =mat altfel deck printr-o revolutie indrep-tata impotriva guvernelor burgheze. Glasul nostru aramas izolat. Si aceasta izolare a trebuit s-o platim cupacea nespus de grea si de apasatoare care ne-a fostunpusa prin silnicul tratat de la Brest si care a semanatdeprimare i deznadejde in inimile multora dintre sim-patizantii nostri. Aceasta s-a intimplat deoarece eramsmguri. Dar noi ne-am facut datoria si am spus in fatatuturor : acestea sint telurile razboiului 1 $i daca amavut de infruntat avalansa imperialismului german, astase datora faptului ca a fost nevoie de un lung rastimppina cind muncitorii i taranii nostri sa ajunga la o or-ganizare temeinica. Pe atunci, noi nu aveam armata ;aveam vechea armata dezorganizata a imperialistilor,care fusese minata la razboi pentru teluri pe care sol-dap: nu le impart5seau si care le erau str5ine. Atuncis-a vazut c trebuie sa trecem printr-o perioada extremde grea, perioada in care masele urmau sa-si revina de

12

sh

www.dacoromanica.ro

150 V. I. LENIN

pe urma chinuitorului razboi imperialist §i saii deaseama ca incepe un nou razboi. Avem tot dreptul sanumim al nostru un rizboi in care este vorba de apa-rarea revolutiei noastre socialiste. Acest lucru trebuiausa-1 inteleaga, din propria lor experienta, milioane §i zecide milioane de oameni. Pentru asta a fost nevoie deluni de zile. Lunga §i anevoioasa a fost calea prin careau ajuns ei sa inteleaga acest lucru, dar in vara acestuian a devenit evident pentru toata lumea ca", in sfir§it.I-au inteles, ca s-a produs o cotitura, a armata, acestvlastar al maselor populare, este gata sa faca sacrificiulsuprem §i dupa patru ani de macel singeros porne§te dinnou la ra'zboi. Pentru ca aceasta armata sa porneascala lupta in apararea Republicii sovietice, era necesar cain taxa noastra starea de obosearal §i deprimare a maselorcare merg la acest razboi sa faca loc con§tiintei dare afaptului ca ele merg sa moara pentru o cauza care esteintr-adevar a lor : pentru Sovietele muncitorilor §i O..-ranilor, pentru republica socialista. Acest lucru afost atins.

Victoriile pe care le-am repurtat in vara asupra ce-hoslovacilor qi numeroasele §tiri pe care le primim cuprivire la noi victorii arata ca s-a produs o cotitura §ica sarcina cea mai grea sarcina de a forma dupa patruani de razboi chinuitor o masa organizata, con§tienta,socialista a fost realizata. Aceasta comtiinta a pa-truns adinc in mase. Zeci de milioane de oameni auinteles ca au de indeplinit o sarcina grea. Si aceastaconstituie o cheza§ie ca, desi irnpotriva noastra se adunafortele imperialismului mondial, care in momentul dofata sint mai puternice cleat noi, desi sintem incercuitiacum de trupele trimise de imperiali§ti, care au intelespericolul pe care-I prezinta pentru ei Puterea sovietica§i care ard de dorinta de a o sugruma, desi ei sint maiputernici decit noi acesta este adevarul §i nu-1. as-cundem , noi nu ne vom lasa cuprimi de desperare.

Noi spunem : ne aflam in plina cre§tere, Republicasovietica crwe ! Cauza revolutiei proletare progreseazamai repede decit se apropie fortele imperiali§tilor.Sintem plini de optimism si profund convin§i ezi, aparam

www.dacoromanica.ro

CONGR. AL VI-LEA GENERAL, EXTRAORDINAR AL SOVIETELOR 161

nu numai interesele revolutiei socialiste ruse, ca', ducindrazboiul, aparam i revolutia socialista mondiala. Spe-rantele noastre de victorie cresc mai repede, deoarececreste constiinta muncitorilor nostri. Ce reprezenta orga-nizatia Sovietelor in octombrie anul trecut ? Ea nureprezenta deck primii pasi. Noi nu stiam s-o adaptam,s-o potrivim la cerintele situatiei date, concrete, pe cindazi avem Constitutia sovietica. Stim c aceasta Constitu-tie sovietica adoptata in iulie n-a fost fabricata de vreocomisie, n-a fost ticluita de juristi, n-a fost copiata dupaalte constitutii. 0 constitutie ca a noastra n-a maiexistat in lume. In ea este inscrisa experienta luptei si aorganizarii maselor proletare impotriva exploatatorilordinauntrul Orli si din lumea intreaga. Noi avem obogata experienta de lupta. (A plauz e.) Si aceasta ex-perienta bogata a confirmat in chip graitor c muncitoriiorganizati au creat Puterea sovietica fara birocratie,frã armata permanenta, fara privilegii de felul celor cese instituie in fapt pentru burghezie si au pus in fabrici

uzine temelia constructiei noi. Noi pornim la treablatragind la colaborare forte noi, necesare pentru afaptui in practica Constitutia sovietica. In acest scopavem acum gata pregatite noi cadre recrutate din rindu-rile tineretului taranesc, pe care trebuie sa le atragemin munca si care ne vor ajuta s-o ducem pina la capat.

Ultimul punct asupra caruia as vrea sà ma opresceste cel referitor la situatia internationala. Noi pasimumar la umar cu tovarasii nostri din toate tarilene7am convins acum cit de hotark si de energic i ex-prima ei convingerea ca revolutia proletara rusa vamerge impreuna cu ei la revolutie internationala.

Pe masura ce crestea insemnatatea internationala arevolutiei, cresteau si se intensificau eforturile febrile aleimperialistilor din lumea intreaga de a inchega un frontcomun. In octombrie 1917, republica noastra nu erapentru ei decit o simpla curiozitate, care nu merita nicio atentie ; n februarie, ei nu vedeau in ea deck unexperiment socialist care nu merita sa fie luat n consi-derare. /rare timp insa, armata republicii a crescut i s-aintarit ; republica a rezolvat problema deosebit de

12*

giin-

gi

www.dacoromanica.ro

152 V. I. LENIN

dificila a crearii Armatei Ro§ii socialiste. Pe masuraprogreselor §i a succeselor realizate de cauza noastra, acrescut impotrivirea furibunda §i ura turbata a imperia-li§tilor din toate tarile, care au ajuns pina intr-acol9,inch capitali§tii anglo-francezi, care %ipau ca. sint du§-manii lui Wilhelm, sint acum pe punctul de a se uni cuacela§i Wilhelm in lupta pentru sugrumarea RepubliciiSovietice Socialiste, fiindca au vazut a ea a incetat samai fie o simpla curiozitate §i un experiment socialist,ca a devenit focarul, focarul efectiv, real, al revolutieisocialiste mondiale. Iatà de ce, pe masura ce cre§teausuccesele revoluviei noastre, cre§tea §i numarul dugnani-lor no§tri. Fara a ascunde citu§i de putin cit de grea esituatia noastra, trebuie sa ne dam limpede seama de ceeace ne a§teapta in viitor: Dar noi mergem in intimpinareaa cestui viitor §i nu mai mergem singuri, ci impreuna cumuncitorii din Viena i din Berlin, care se ridica laaceegi lupta §i vor aduce, poate, mai multa disciplina icon§tiinta in opera noastra comuna.

Tovara§i, pentru a va arata cum se ingramadesc noriideasupra Republicii noastre sovietice i ce primejdii neameninta, ingacluiti-mi sa dau citire textului integral alnotei pe care guvernul german ne-a remis-o prin consu-latul sau :

Comisa rului poporului pentru afacerile externe, G. V. Cicerin.Moscova. 5 noiembrie 1918.

Din insarcinarea guvernului Reichului german, Consulatul im-perial german are onoarea sa comunice Republicii Sovietice Fede-rative Ruse cele ce urmeaza : guvernul german s-a vizut pentrua doua oara nevoit sa protesteze impotriva faptului ea, contrarprevederilor articolului 2 din tratatul de pace de la Brest, prinmanifestarile unor institutii oficiale ruse se face o propagandainadmisibila impotriva institutiilor de stat germane. El nu maiconsidera posibil sa se limiteze la proteste impotriva acestei agitatii,care Inseamna nu numai o violare a sus-mentionatelor clauze dintratat, ci si o gravl abatere de la uzanteld internationale. and,dupa incheierea tratatului de pace, guvernul sovietic si-a infiintatreprezentanta diplomatica la Berlin, d-lui Ioffe, care fusese numitreprezentant plenipotentiar al Rusiei, i s-a atras in mod expresatentia asupra necesititii de a evita orice activitate agitatorica sipropagandistica in Germania. La aceasta, el a raspuns ca cunoasteprevederile articolului 2 din tratatul de la Brest si ;tie ca in cali-tate de reprezentant al unei puteri straine nu trebuie sa se amestece

www.dacoromanica.ro

CONGA. AL VI-LEA GENERAL, EXTRAORDINAR AL SOVIETELOR 153

in trebu rile interne ale Germaniei. De aceea, domnul Ioffe si or-ganele din subordinea lui s-au bucurat la Berlin de atentia si deincrederea ce se acorda in mod obisnuit reprezentantelor exterito-riale ale tarilor sträine. Aceast a. incredere a fost insi inselata.Chiar dupa scurt timp s-a vlzut clar cl, intretinind relatii strinsecu anumite elemente care activeaza in directia rästurnarii ordiniide stat din Germania si folosind serviciile acestor elemente, re-prezentanta diplomatica rus a. manifesta un anumit interes pentrumiscarea care urmareste rasturnarea ordinii existente in Germania.Urmatorul incident, petrecut in ziva de 4 a lunii curente, aratica, introducind in manifeste care indeamn a. la revolutie,Reprezentanta diplomatica rus 5. participa chiar in mod activ lamiscarile care urmaresc rasturnarea ordinii existente, abuzind astfelde privilegiul folosirii curierilor diplomatici. In urma avariei pecare a suferit-o in cursul transportirii una dintre lazile care faceauparte din bagajul oficial al curierului rus sosit ieri la Berlin, s-aconstatat cà aceste Uzi contineau manifeste revolutionare scrise inlimba germana qi care prin continutul lor erau destinate a fi ras-pindite in Germania. Un alt motiv de nemultumire ii constituiepentru guvernul german atitudinea guvernului sovietic in problemapedepsirii asasinilor ministrului plenipotentiar imperial, conteleMirbach. Guvernul rus a promis solemn ca va face totul pentrua pedepsi pe vinovati. Totusi, guvernul german n-a putut siconstate nici un indiciu din care sä reias cä s-au luat masuripentru urmarirea sau pedepsirea vinovatilor sau ca exist a. cel putinintentia de a lua asemenea masuri. Asasinii au reusit s fugldintr-o cladire inconjurata din toate partile de catre organele desecuritate publica ale guvernului rus. Initiatorii asasinatului, care aurecunoscut deschis ea au pus la cale si au pregatit asasinatul, aurimas pin a. acum nepedepsiti i, judecind dup tirile primite, aufost chiar amnistiati. Guvernul german protesteazi impotriva acestorviolari ale tratatului si ale dreptului public. El se vede nevoit saceara guvernului rus garantii ca. agitatia si propaganda care con-travin tratatului de pace nu vor mai avea loc in viitor. In afarlde aceasta, el se vede nevoit sa insiste asupra pedepsirii asasinilormmistrului plenipotentiar contele Mirbach i a initiatorilor acestuiasasinat. Pink' cind aceste cereri nu vor fi fost satisfacute, guvernulgerman se vede nevoit sa roage guvernul Republicii sovieticerecheme reprezentantii diplomatici i pe ceilalti reprezentanti oficialidin Germania. Reprezentantului diplomatic rus din Berlin i s-acomunicat astazi cä pentru plecarea reprezentantilor diplomaticiconsulari din Berlin si a celorlalte persoane oficiale ruse care se aflain acest oras va fi pus la dispozitie miine searà un tren special sica se vor lua masuri pentru deplasarea nestinjenit a. a intreguluipersonal pink' la punctul de frontiera rus. Guvernul sovietic esterugat sa asigure concomitent reprezentantilor germani din Moscovasi Petrograd posibilitatea de a pleca, cu respectarea tuturor tegulilorcurtoaziei. Celorlaiti reprezentanti rui aflati in Germania, precum

persoanclor oficiale germane aflate in alte bocalitaçi. din Rusiali se va comunica cI in termen de o aptImina.. unneaz4 sl. piece,

sari

sa-si

si

1

si

www.dacoromanica.ro

154 v. I. LENIN

primii in .Rusia, iar ceilalti k Germania. Guvernul german istingIdute silt exprime speranta c51 si fat'a de aceste persoane oficialegermane se vor respecta, cu prilejul plearii kr, mate regulilecurtoaziei si ci si celorlalti supusi germani, precum si persoanelorcare se afil sub protectie german5 li se va da, in cazul cind o vorcere, posibilitatea de a pleca nestingherit".

Tovarasi, stim cu totii foarte bine ca. guvernul germanera perfect informat ca de ospitalitatea Ambasadei rusese bucurau socialisti germani, si nu oamenii care eraude partea imperialismului german ; asemenea oamenin-au trecut pragul Ambasadei ruse. Prietenii ei au fostsocialistii care erau impotriva razboiului, care simpatizaucu Karl Liebknecht. Chiar din primele zile ale fiintariiambasadei, acesti socialisti au fost oaspetii ei si numaicu ei am avut relatii. Guvernul german stia foarte bineacest lucru. Pe fiecare reprezentant al guvernului nostru,ei 11 supravegheaza cu aceeasi strasnicie cu care guvernullui Nicolaie al II-lea l'i supraveghea pe tovarasii nostri.$i daca guvernul german face acum un asemenea gest,cauza nu e ca s-ar fi schimbat ceva, ci cal inainte el sesimtea mai puternic si nu se temea 161 de la o casa carearde pe una din strazile Berlinului se va aprinde intreagaGermanie. Guvernul german si-a pierdut capul si, lin-tr-un moment cind arde intreaga Germanie, hi inchipuieca va stinge incendiul indreptind tulumbele politienestiasupra unei singure case. (A p 1 au z e f ur tuno as e.)

E ceva pur si simplu ridicol. Daca guvernul germanare de gind sa rupa relatiile diplomatice, noi vom spuneca stiam acest lucru, stiam ca el tinde din rasputeri spreo alianta cu imperialistii anglo-francezi. Noi stim caguvernul Wilson a fost bombardat cu telegrame in careera rugat sa consimta ca trupele germane sa ramina inPolonia, Ucraina, Estonia si Liflanda, pentru ca, indi-ferent de faptul ca imperialistii anglo-franco-americanisint inamicii imperialismului german, adevarul e ca acestetrupe servesc cauza lor : ele lupta Impotriva bolsevici-lor *. Ingaduiti deci ca ele sa plece numai atunci cind

vor face aparitia trupele eliberatoare" antantofilepentru a-i sugruma pe bolsevici.

* Vezi volumul de fail p. 129-131. Note red.--

www.dacoromanica.ro

CONGR. AL VI-LEA GENERAL, EXTRAORDINAR AL SOVIETELOR 155

Stim foarte bine acest lucru ; sub acest raport nu enimic surprinzator pentru noi. Noi spunem doar caacum, cind Germania s-a aprins, iar Austria e toata inflacari, cind guvernul german a fost nevoit sa-1 eliberezepe Liebknecht dea posibilitatea si vina la Amba-sada ',rusa, unde a avut loc o adunare comuna a socia-listilor rusi si germani in frunte cu Liebknecht, acumun asemenea gest din partea guvernului german dove-deste nu atit ca ei vor sa faca razboi, cit ca si-au pierdutcu desavirsire capul, c. dau din colt in colt, nestund cehotarire si ia, fiindca asupra lor vine cruntul lordusman imperialismul anglo-american, care a ingenun-cheat Austria printr-o pace silnica de o suta de ori mairea decit cea de la Brest. Germania vede ca i pe eavor s-o sftie, s-o ingenuncheze i s-o sugrume acestieliberatori. In acelasi timp insa vedem ca se ridica lalupta muncitorii din Germania. Nu pentru c i-a slabitdisciplina a ajuns armata germana sa nu mai fie bunade nimic, sa fie incapabila de lupta, ci pentru c soldatiicare refuzasera sa. lupte au fost transferati de pe frontulde est pe frontul german de vest, aducind cu ei ceea ceburghezia numeste bolsevism mondial.

Iata de ce armata germanal a ajuns sa fie incapabilade lupta i iata de ce acest document dovedeste, inaintede once, ca ei dau din colt in colt. Noi socotim ca elva duce la ruperea relatiilor diplomatice, dar poate caar fi dus i la razboi daca ei ar fi fost indeajuns deputernici ca sa arunce impotriva noastra trupele alb-gardiste. De aceea am dat tuturor Sovietelor de depu-tati 64 o telegrama care se incheie cu indicatia sa fie cuochii in patru, sa se pregateasca mobilizeze toatefortele. Nota guvernului german constituie inca o do-vada ca imperialismul international isi propune salichideze bolsevismul i c vede in aceasta principala luisarcina. Asta inseamna ca ei sã invinga nu numai Rusia,ci sa invinga n fiecare tara pe propriii lor muncitori.Ei nu vor reusi s-o faca, oricite atrocitati i silnicii arcomite in urma acestei hotariri. Tilharii imperialiti facpregatiri ; ei se prega'tesc sa atace Rusia dinspre sud,prin Dardanele sau prin Bulgaria si România. Ei duc

s5-si

5i sa-i

5;

www.dacoromanica.ro

166 'v. I. LENIN

tratative in scopul de a organiza in Germania trupealbgardiste pe care sa le arunce asupra Rusiei. Ne damfoarte bine seama de aceasta primejdie si spunem deschis :tovar60, noi n-am muncit zadarnic un an de zile ampus temelia si acum mergem in intimpinarea unor bataliidecisive, care vor fi intr-adevar decisive. Dar noi numergem singuri : proletariatul vest-european s-a ridicatla lupta, §i in Austro-Ungaria n-a lasat piatra pe piatra.Guvernul de acolo da dovada de aceea0 neputinta, deaceea0 buimaceala fara margini, de aceeasi dezorientaretotala de care a dat dovada la timpul sau, la sfirsitullunii februarie 1917, guvernul lui Nicolaie Romanov.Lozinca noastra trebuie sa fie : Inca §i Inca o data sa neIncordam toate fortele, tinind minte ca ne apropiem debatalia finala si decisiva, nu pentru revolutia rusa, cipentru revolutia socialista internationala !

Noi §tim ca tilharii imperiali§ti continua Inca. sa fiemai puternici decit noi, ca mai pot comite multe silnicii§i atrocitati impotriva noastra 0 a Orli noastre si ne maipot pricinui multe suferinte, dar §tim, de asemenea, canu vor putea invinge revolutia internationala. Ei clocotescde ura turbata, si de aceea noi ne spunem : orice s-arintimpla fiecare muncitor 0 fiecare taran din Rusia isiva face datoria i va merge la moarte daca asa vor cereinteresele apararii revolutiei. Noi spunem : oHce s-arintimpla, oricite calamitati ne-ar mai pricinui imperia-listii, soarta lor ramine pecetluita. Imperialismul va pieri,iar revolutia socialista internationala va izbindi in po-fida tuturor greutatilor ! (A pl au z e f u r tun o as e,care se transforma in ovatii prelungite.)

www.dacoromanica.ro

CONGA. AL VI-LEA GENERAL, EXTRAORDINAR AL SOVIETELOR 167

2

CUV/NTARE CU PRIVIRELA SITUATIA INTERNATIONALA

8 NOIEMBRIE

(A p 1 a u z e pr elungit e.) Tovarasi, chiar dinprimele zile ale Revolutiei din Octombrie, problemapoliticii externe si a relatiilor internationale s-a pus infata noastra ca principala problema la ordinea zilei,aceasta nu numai pentru ca imperialismul inseamna deacum inainte o strins i puternica inlantuire a tuturorstatelor lumii intr-un singur sistem, ca sa nu spunemintr-un singur ghem murdar singeros, ci pentruca victoria deplina a revolutiei socialiste este de necon-ceput intr-o singura tara, ea necesitind o cit mai activacolaborare intre cel putin citeva tari inaintate, printrecare nu putem numara Rusia. Iata de ce problema in cemasura vom obtine extinderea revolutiei si in alte tarist in ce masura vom reusi ca pina atunci sa m pieptimperialismului a devenit una dintre principalele pro-bleme ale revolutiei.

1mi voi permite s v reamintesc foarte pe scurt prin-cipalele etape ale politicii noastre internationale in ulti-mul an. Dupa cum am mai avut prilejul s arat incuvintarea rostita in legatura cu aniversarea revolutiei,principala trasatura distinctiva a situatiei noastre deacum un an era izolarea in care ne aflam *. Oricit deferma era convingerea noastra ca in intreaga Europa s-acreat st se creeaza o foga revolutionark ca razboiul nuse va sfirsi fara revolutie, dar pe vremea aceea nuexistau semne care sa arate c revolutia a si inceput sau

* Vezi volumul de fag. p. 142-143. Note rel.

i i

www.dacoromanica.ro

158 V. I. LENIN

e pe punctul de a incepe. In aceasta situgie nu neminea altceva de facut decit sa concentram eforturilepoliticii noastre exerne asupra luminarii maselor munci-toresti vest-europene, i aceasta nu pentru el noi ampretinde ca sintem mai bine pregatiti decit ei, ci pentru

atita timp cit burghezia unei ri n-a fost rasturnata,in vara aceea domneste cenzura militark i acea extremde singeroasa betie care insoceste orice razboi, si mai alesun razboi reacvionar. Stiti foarte bine ca si in Orile celemai democratice, in orile republicane, razboiul inseamnacenzura militara i metode nemaipomenite, folosite deburghezie irnpreuna cu statele ei majore pentru a amagipoporul. Sarcina noastra era sa impartasim celorlaltepopoare ceea ce fusese cucerit in aceasta privin0. Peaceasta linie am facut tot ce ne-a stat in putinla, denun-rind i publicind mirsavele tratate secrete pe care fostultar le-a incheiat, in interesul capitalistilor lui, cu capita-

din Anglia si din Franca. Voi stiti ca aceste tratateerau pe de-a-ntregul tilharesti. Stiti ca guvernul luiKerenski si al mensevicilor a pastrat secretul care inva-luia aceste tratate i le-a confirmat. Cu titlu de exceNieintilnim uneori in ziarele cit de cit cinstite din Anglia siFranca recunoasterea faptului ca, numai datorita revolu-ciei ruse, ei, francezii i englezii, au aflat rnulte lucruriesentiale referitoare la istoria lor diplomatica.

Desigur, noi am facut foarte putin din punctul devedere al revolutiei sociale in ansamblul ei, dar ceea ceam facut a fost unul dintre cei mai mari pasi in direcciapregatirii ei.

Daca incercam sa aruncam astazi o privire generalaasupra rezultatelor pe care ni le-a dat demascarea impe-rialismului german, vedem ca oamenilor muncii din toatetarile le este acum clar si evident ca au fost aruncatiintr-un sinpros razboi de jaf. Iar la sfirsitul acestui ande razboi incepe sa se produca o demascare similara aconduitei Angliei i Americii, pentru Ca masele incep sadeschida ochii i sa-si dea searna de adevaratele planuriale cirmuitorilor lor. Asta e tot ce am facut, dar noine-am adus contributia. Dezvaluirea acestor tratate afost o lovitura data imperialismului. Conditiile de pace

ca,

ra-

www.dacoromanica.ro

CONGR. AL VI-LEA GENERAL, EXTRAOR WALLS, AL SOVIETELOR 159

pe care am fost nevoiti sa le acceptam au fost, dinpunctul de vedere al propagandei si agitatiei, o armaextrem de eficace i cu ajutorul lor am reusit sa facemmai mult decit a facut vreodata mice alt guvern saupopor. Daca incercarea intreprinsa de noi incercareade a trezi masele nu a dat rezultate mediate, nu-imai putin adevarat insa ca nici nu ne-am gindit vreodata

revolutia trebuie s inceapa indata. in caz contrartotul va fi pierdut. In cursul ultimilor cincisprezece amam facut doua revolutii si am vazut clar cit timp trebuiesa treaca pina ce revolutia cuprinde masele. 0 confir-mare in acest sens ne este oferita de ultimele evenimentedin Austria si din Germania. Noi spuneam ca nu ne pro-punem ca in alianta cu tilharii s devenim tilhari deaceeasi teapa cu ei, nu, noi contam pe aceea c vomreusi s trezim proletariatul din tarile dusmane. NI seraspundea cu ironii, ni se spunea Ca noi ne pregatim satrezim proletariatul german, dar ca el ne va sugruma intimp ce noi planuim sa ne aparam impotriva lui cuajutorul propagandei. Faptele insa au aratat ca am avutdreptate cind am contat pe faptul ca masele muncitoaredin toate çrile Ant deopotriva de ostile imperialismului.Trebuie sa li se dea doar un anumit interval de timppentru pregatire, caci si poporul rus, cu toate Ca in eltraia vie arnintirea revolutiei din 1905, a avut nevoie deo perioada indelungata pentru a se putea ridica din noula revolutie.

/nainte de pacea de la Brest, noi am facut tot ce ne-astat in putinta pentru a lovi in imperialism. Istoriacresterii revolutiei proletare a inregistrat acest fapt, siciaa pacea de la Brest ne-a silit s. ne retragem in fataimperialismului, aceasta se explica prin faptul ca inianuarie 1918 nu eram Inca indeajuns de pregatiti. Soartane condamnase la izolare, si noi am trecut prin perioadachinuitoare de dupa pacea de la Brest.

Tovarasi, cei patru ani de razboi mondial s-au soldatcu incheierea unei paci, dar a unei paci silnice. Totusi,si aceasta pace silnici a aratat, in ultima analiza, canol am avut dreptate i c sperantele noastre n-au fostclachte pe nisip. Luna de lima am continuat s ne in-

ca

www.dacoromanica.ro

160 V. I. LENIN

tarim, in timp ce imperialismul vest-european a slabit.$1 acum vedem ea Germania, care cu o jumatate de anin urma nici nu lua in seama ambasada noastra si carecredea c acolo nu poate exista nici o casa rosie, inultimul timp, cel putin, a inceput s slabeasca. Dinultima telegrama aflam ca imperialismul german a adre-sat maselor un apel in care le indeamna sa-si pastrezecalmul si le anunta c pacea este aproape 65 Noi stim cese intimpla cind imparatii adreseaza apeluri pentru pas-trarea calmului i promit intr-un viitor apropiat lucruripe care nu le pot realiza. Daca Germania va obtine incurind pacea, aceasta va fi pentru ei o pace ca cea de laBrest, care in loc de pace va aduce maselor muncitoaremai multe suferinte cleat au indurat pina acum.

Rezultatele politicii noastre internationale sint de asanatura, inch la o jumatate de an dupa pacea de la Brestnoi sintem din punctul de vedere al burgheziei o tarainfrinta, dar din punctul de vedere al proletariatuluisintem o tara care a paw pe calea unei dezvoltari rapidesi care se aflä in fruntea armatei proletare care a in-ceput sà zdruncine Austria si Germania. Acest succes aconsacrat si a justificat pe deplin in ochii oricarui repre-zentant al maselor proletare toate sacrificiile facute.Dac 5. s-ar intimpla s fim maturati pe neasteptate sazicem c s-ar pune capat activitatii noastre, dar asa cevaeste exclus : minuni nu se intimpla dar daca s-ar in-timpla asa ceva, am avea tot dreptul s spunem, fara aascunde greselile, ca perioada de timp care ne-a fostacordata de soarta noi am folosit-o din plin pentrurevolutia socialista mondiala. Noi am facut totul pentrumasele muncitoare din Rusia si am facut mai mult decitoricine pentru revolutia proletara mondiala. (A p1 au z e.)

Tovarasi, in ultimele luni, in ultimele saptamini, situatiainternationala a inceput s5. se schimbe brusc, pina cind,in cele din urma, imperialismul german a ajuns in pragulprabusirii. Toate sperantele pe care el si le-a pus inUcraina i cu care i-a hr5nit pe oamenii muncii din Ger-mania s-au dovedit a fi simple promisiuni. Imperialismulamerican s-a dovedit a fi bine pregatit si Germania aprimit o 1ovitur4 puternica. S-a creat cu totul alta

www.dacoromanica.ro

CONGR. AL VI-LEA GENERAL, EXTRAORDINAR AL SOVIETELOX 1.61

situatie. Noi nu ne-am facut nici un fel de iluzii. DupaRevolutia din Octombrie, noi eram mult mai slabi decitimperialismul ; sintem si acum mai slabi deck imperia-lismul internacional, asta trebuie s-o spunem i acum,ca sa nu ne amagim singuri ; dupa Revolutia din Octom-brie eram mai slabi deck el si nu puteam prim lupta.Sintem i acum mai slabi si trebuie s facem tot ce estenecesar spre a evita o ciocnire armata cu el.

Dar, dac." am reusit s ne mentinem timp de un andupa Revolutia din Octombrie, aceasta se datoreste fap-tului c imperialismul mondial era scindat n cloua gru-puri de tilhari : grupul anglo-franco-american i grupulgerman, care se incHierasera intr-o lupta pe viata i pemoarte i carora nu le ardea de noi. Nici unul dintreaceste grupuri nu putea trimite impotriva noastra forteintr-adevar insemnate, dar este cert ca, dad ar fi putut,amindoua ar fi trimis impotriva noastra asemenea force.Razboiul, singeroasa lui betie le impaienjenise ochii. Sa-crificiile materiale necesitate de razboi cereau incordareaforcelor pink* la ultima limita. Si nu le ardea de noi nupentru ca. prin nu stiu ce minune am fi fost mai puternicideck imperialistii nu, asta e o prostie ! ci numaipentru ca" imperialismul internacional se scindase in douagrupuri de tilhari, care se macelareau reciproc. Numaiacestei imprejurari ii datoram noi faptul ca Republicasovietica a proclamat deschis lupta impotriva imperia-listilor din toate capitalurile date subforma de imprumuturi externe, palmuindu-i in faca lumiiintregi, lovind facis in buzunarul lor de tilhari.

Perioada in care noi faceam declaracii in legatura cuschimbul de note initiat de imperialistii germani, cu toateca imperialismul mondial nu ne putea ataca cu energiaceruta de vrajmasia sa si de setea sa de profit capitalist,enorm sporita de pe urma razboiului, aceasta perioadaa luat sfirsit. Pink' in momentul cind imperialistii anglo-americani au iesit biruitori n lupta lor cu ce11a1t grup,ei au fost complet absorbiti de lupta dintre cele douagrupuri si de aceea nu se puteau gindi la o campanieenergica impotriva Republicii sovietice. Grupul al doileanu mai existä acum : a ramas numai grupul invingatori-

rile, luindu-le

www.dacoromanica.ro

162 V. i. LENIN

lor. Asta a schimbat complet situatia noastra internatio-nala, si noi trebuie sa tinem seama de aceasta schimbare.In ce raport se afla ea fata de evolutia situatiei interna-tionale este o intrebare la care ne dau raspuns faptele.In tarile infrinte invinge acum revolutia muncitoreasca,caci uriasa ei dezvoltare este evidenta pentru toata lumea.Cind am luat puterea in Octombrie, noi nu eram inEuropa nimic altceva decit o scinteie izolata. Ce-i drept,scinteile se inmulteau si ele porneau de la noi. Aceastaeste cea mai mare opera pe care am reusit s-o infaptuim,dar nu e mai putin adevarat ca scinteile erau totusiizolate. Astazi insa, vilvataia a cuprins majoritatea tari-lor aflate in sfera imperialismului austro-german (Bulga-ria, Austria, Ungaria). Stim ca, dupa ce a cuprins Bulga-ria, revolutia s-a intins si in Serbia. Stim cum acesterevolutii muncitoresti-taranesti au strabatut Austria si auajuns in Germania. 0 serie intreaga de tan sint cuprinsede vilvataia revolutiei muncitoresti. In aceasta privinta,eforturile noastre si sacrificiile pe care le-am facut s-audovedit a nu fi fost zadarnice. Ele s-au dovedit a nu fifost o aventura, cum afirmau dusmanii, calomniindu-ne,ci o trecere necesara la revolutia internationala, trecereinevitabila pentru o tara care, desi nedezvoltata siinapoiata, a fost pusa inaintea celorlalte.

Acesta este unul dintre rezultate, cel mai important dinpunctul de vedere al deznodamintului final al razboiuluiimperialist. Celalalt rezultat acela pe care 1-am aratatla inceput este ca imperialismul anglo-american incepesa se demaste acum la fel cum, la timpul sal', s-a demascatcel austro-german. Este clar ca, daca in timpul tratative-lor de la Brest Germania ar fi dat cit de cit dovada destapinire de sine, de singe rece, daci ar fi fost cit de citcapabila sa se abtina de la aventuri, ea si-ar fi pututmentine dominatia, si-ar fi putut cuceri, fara indoialà,pozitii avantajoase in Apus. Si daca lucrurile s-au petrecutaltfel, aceasta se datoreste faptului ca. intr-o conflagratiela care participa milioane si zeci de milioane de oameni,care a atitat la culme patimile soviniste si care estelegata de interese capitaliste ce se masoara in sute demiliardc de ruble, masina de razboi, odata pusa in mis-

www.dacoromanica.ro

CONGR. AL VI-LEA GENERAL, EXTRAORDINAR AL SOVILTI LOR 163

care, nu mai poate fi oprita cu nici o frina. .Aceastamasina a mers mai departe decit au vrut =perm-

germani i i-a strivit. Ei s-au impotmolit ; au ajunsin situatia unui om care s-a indopat peste masura i acumnu-si mai poate evita pieirea. n aceasta situatie foarteproasta, dar foarte utila din punctul de vedere al pro-letariatului revolutionar, au ajuns acum, sub ochii nostri,imperialitii englezi i americani. S-ar fi putut crede caei au mult rnai multa experienta politica cleat Germania.La ei sint oameni deprinsi s. guverneze in chip democra-tic, si nu in maniera in care guverneaza iuncherh, oamenicare Inca cu sute de ani n urina au trecut prin cea maigrea perioada a istoriei lor. S-ar fi putut crede c acestioameni isi vor pastra singele rece. Daca am judeca dinpunct de vedere individual in ce masura sint ei in staresa-si pastreze singele rece, daca, asemenea filistinilor bur-ghezi, asemenea unor oameni de catedra care n-au intelesnimic din lupta dintre imperialism si clasa muncitoare,am judeca din punctul de vedere al democratiei in ge-neral, ar trebui s spunem ca. Anglia si America sint tariin care democratia a fost cultivati veacuri de-a rindul,ca acolo burghezia va reusi sa se mentina. Daca ea arreusi acum sa se mentina prin masuri de un fel sau altul,asta ar fi, n mice caz, pentru un timp destul de inde-lungat. Dar iata ca se repeta cu ei acelasi lucru care s-aintimplat cu Germania despotica-militara. In acest razboiimperialist exista o mare deosebire intre Rusia i tarilerepublicane. Razboiul imperialist este atit de singeros,atit de tilharesc si de feroce, incit a sters pn i acesteextrem de importante deosebiri ; in aceasta privinta, el aadus la acelasi numitor democratia libera a Americiidespotica Germanie semimilitarizata.

Noi vedem cum tari ca Anglia si America care auavut k masura mai mare decit altele posibilitatea de aramine democratice au luat-o razna tot atit de stupidsi de nebuneste ca si Germania la timpul ei, si de aceeaele se apropie tot atit de repede, ba poate chiar si mairepede, de sfirsitul la care a ajuns in chip atit de fericitimperialismul german. La inceput, el s-a ingrasat si s-aumflat enonn, intinzindu-se peste trei sferturi din Europa,

inmili§tii

§i

www.dacoromanica.ro

164 V. I. LENIN

dar indatI dupa aceea a plesnit, lasind n urma sa oduhoare ingrozitoare. Spre acelasi sfirsit se indreaptaacum rapid imperialismul englez i american. Ca sa neconvingem de acest lucru, e suficient s aruncam fie si oprivire fugitiva asupra conditiilor de armistitiu si de pacepe care englezii i americanii, acesti eliberatori" ai po-poarelor de sub jugul imperialismului german, le punastazi tarilor invinse. Sá luam cazul Bulgariei. S-ar pareaca un colos cum e imperialismul anglo-american n-are dec4e sa se teama de o tarsi ca Bulgaria. Si, totusi, revolutiaizbucnita in aceasta tar 5. mica, slabI, cu desavirsire ne-putincioasa i-a facut pe anglo-americani sa-si piard 5. capul

sa punk' conditii de armistitiu care echivaleaza cu unregim de ocupacie. Acolo unde a fost proclamata republicataraneasca, la Sofia, in acest important nod feroviar,toate liniile ferate sint azi ocupate de trupe anglo-ameri-cane. Ele au de luptat impotriva republicii taranesti dinaceasta tara mica. Din punct de vedere militar, asta-i onimica toata. Cei care privesc lucrurile din punctul devedere al burgheziei, al vechii clase dominante, al vechi-lor relatii militare, se marginesc s surida cu dispret. Ceinseamna un pigmeu ca Bulgaria in comparatie cu forteleanglo-americane ? Din punct de vedere militar nimic,dar din punct de vedere revolutionar foarte mult.Btllgaria nu este o colonie, nu este una din coloniile lor,unde ei s-au deprins macelareasca cu milioanele pecei invini. Caci englezii i americanii nu vad in astadecit intronarea ordinii, introducerea civilizatiei si acrestinismului printre salbaticii africani. Dar Bulgaria nue Africa centrala ; oricit de puternica ar fi armata impe-rialistilor, aici soldatii se molipsesc cind yin in contactcu revolutia. CI asta nu e o vorba goala ne-o dovedesteexemplul Germaniei. In ceea ce priveste disciplina celputin, soldatul german putea fi dat ca model. Cindgermanii au invadat Ucraina, pe linga disciplina au ac-tionat aici i alti factori. Soldatul german infometat veneaacolo in cautare de pline, si a-i cere sa se abtina de laun jaf prea scandalos insemna a ccre imposibilul. Si,totusi, stim ca in aceasta taxa ei au fost mai mult caoriunde contaminati de spiritul revoluciei ruse. Acest

si

sa-i

www.dacoromanica.ro

CONGR. AL VI-LEA GENERAL, EXTRAORDINAR AL SOVIETELOR 166

lucru 1-a inteles foarte bine burghezia germana si el esteacela care 1-a facut pe Wilhelm sa dea din colt k colt.Se insala Hohenzollernii daca-si inchipuie ca Germaniav a mai varsa macar o singura picatura de singe pentruinteresele lor. Tata deci roadele politicii imperialismuluigerman, inarmat 'Ana in dinti. Ace lasi lucru se intimplaacum i cu Anglia. Procesul de descompunere a si inceputin rindurile armatei anglo-americane ; el a inceput de pev remea cind aceasta armata a dezlantuit represiunile inBulgaria. Si acesta n-a fost decit inceputul. Dui:4 Bulgariaa venit rindul Austriei. Permiteti-mi s vâ citesc citevadintre conditiile pe care le dicteaza invingatoriiimperialistii anglo-americani *. Acestia sint oarnenii careau impuiat mai mult ca oricine urechile maselor munci-toare, tipind c duc un razboi de eliberare, ca urmarescin primul rind strivirea militarismului prusac, care ame-ninç s extinda regimul de cazarma in toate çrile. Eitipau pe intrecute c duc un razboi de eliberare, darminteau cu nerusinare. Stiti ca, atunci cind avocatii bur-gheziei, acesti parlamentari care toata viata lor au invatatcum sa minta fara a rosi de rusine, cind ei se insalaunul pe altul, treaba merge destul de usor ; dar cindtrebuie sa insele In acelasi mod pe muncitori, inselaciunealor nu famine fara urmari. Politicienii, parlamentarii,acesti oameni de stat ai Angliei i ai Americii sint marimesteri n asernenea treburi. Pe ei inse1aciunea nu-ijeneaza citusi de putin. Dar masele muncitoresti, pe careei le-au atitat in numele libertatii, se vor dezmetici din-tr-o data, si acest lucru se va mai face sirntit atunci cind,din propria lor experienta si nu din proclamatii carestimuleaza revolutia, dar nu o fac s inainteze real-mente muncitorii se vor convinge in masa ca sintinsdati, atunci cind vor vedea ce conditii de pace sintimpuse Austriei.

* In expunerea cuvindrii lui V. I. Lenin apIruti in ziarul Pravda. nr. 243din 10 noiembrie 1918 tint citate urndtoarele conditii Demobilizarea mud aarmatei austro-ungare. Juni:1rue din parcul de artilerie trchuie 55 tread in mil-nile aliaçilor. Toate regiunile evaLuate urrncata t fie oLupate de aliati. Trupcleanglo-americane vor mentine aLolo ordinea. Aliatii au dreptul de a se dcplasaliber pe toate caile feratc 1i fluvialc. Alialii au dreptul de a face rech'ci$ii'.Nota red.

13 Lenin Opere complete, vol. 37www.dacoromanica.ro

166 v. I. LENIN

Iata pacea pe care o impun acum unui stat relativpslab, care a inceput sa se destrame, aceia care tipau el

bol§evicii sint tradatori pentru ca semneaza pacea de laBrest ! ona germanii au vrut sa trimita aici, la Moscova,soldati de-ai lor, noi am spus ca preferam sa murim cutool in lupta decit sa acceptam vreodata a§a ceva.(A plauz e.) Noi ne spuneam ca vor fi grele sacrificiilepe care vor trebui sa le aduca regiunile ocupate, dartoata lumea §tie cum le-a ajutat §i le-a aprovizionat cucele necesare Rusia Sovietica. Iar acum democraticeletrupe engleze §i franceze vor servi pentru mentinereaordinii" qi asta se spune atunci cind in Bulgaria §i inSerbia exista Soviete de deputati ai muncitorilor, cind laViena §i la Budapesta exista Soviete de deputati ai mun-citorilor. Noi §tim ce fel de ordine este aceasta. Asta in-seamna ca trupelor anglo-americane li se rezerva rolul desugrumatori §i calai ai revolutiei mondiale.

Tovara§i, cind Rusia iobagista i-a trimis in 1848 tru-pele ca sa inabu§e revolutia din Ungaria 66, asta i-a pututreu§i pentru ca era vorba de trupe formate din iobagi ;asta i-a putut reu§i §i in privinta Poloniei 67 ; dar ca unpopor care de un secol beneficiaza." de libertate i in inimacaruia a fost atitata ura impotriva imperialismuluigerman, spunindu-i-se ca este o fiara care trebuie sugru-mata, ca un astfel de popor sa nu inteleaga ca imperia-lismul anglo-american este o fiara tot atit de feroce §i a.'msap dreptatea cere ca §i el sa fie sugrumat, asa cevanu e cu putinta !

$i iata ca acum mersul istoriei, cu ironia crunta ce ocaracterizeaza, a facut ca dupa demascarea imperialismu-lui german sa-i vina rindul celui anglo-francez, care sedemasca definitiv ; §i noi declaram in fata maselor mun-citore§ti ruse, germane i austriece : astea nu sint trupelede iobagi ru§i din 1848 ! Asta ii va costa scump ! Ei seduc sa sugrume un popor care se elibereaza de capitalism,se duc sa inabu§e revolutia. $i noi afirmsam cu o certi-tudine absoluta ca aceasta fiara ghiftuita se va prabu§i§i ea in prapastie, a§a cum s-a prab4t §i cealalta fiaraimperialismul german.

www.dacoromanica.ro

CONOk. AL VI-LEA GENERAL, EXTRAORDINAR AL SOVIETELOR 167

Tovarasi, trec acum la acel aspect al problemei carene priveste indeaproape. M. refer la condiOile de pacepe care urmeaza sa le semneze acum Germania. Tovarasiide la Comisariatul afacerilor externe mi-au spus el inTimes" 68, principalul organ de presa al nespus de bo-gatei burghezii engleze, care de fapt dirijeaza toata po-litica, au si fost publicate conditiile pe care va trebui sale accepte Germania. I se cere sa cedeze insula Helgoland,canalul Wilhelmshafen, s cedeze orasul Essen, in careeste concentrat aproape toata produc%ia de armament,sa-si desfiinteze flota comerciala, s restituie irnediatAlsacia si Lorena si sa plateasca contributii in suma de60 de miliarde, din care o parte considerabila va fi achi-tata prin livrari in natura, caci banii s-au depreciat pestetot si negustorii englezi au inceput i ei s calculeze inalta valuta,. Vedem c. ei pregatesc Germaniei o pace careechivaleaza cu o adevarata sugrumare a acester vari, opace mai silnica deck cea de la Brest. Sub raport materialsi din punctul de vedere al forvelor de care dispun, ei arputea impune Germaniei acceptarea unei asemenea paddaca n-ar fi pe lume bolsevismul, care le este atit dedezagreabil. Cu aceasta pace ei ii pregatesc propria lorpieire. Caci toate astea se petrec nu in Africa centrala,ci in çri civilizate, in secolul al XX-lea. Daca populatiaucraineana este analfabeta, daca disciplinatul soldatgerman a putut sa-i oprime pe ucraineni, apoi astaziacest soldat inmormintat disciplina ; cu atit mai sigurinsa este ca imperialismul englez i cel american isi vorsapa singuri mormintul atunci cind se vor lansa intr-oaventura care le va duce la prabusire politic, cind iivor condamna trupele la rolul de calai i jandarmi aiintregii Europe. De multa vreme se straduiesc imperialistiienglezi i americani s inlature Rusia, iar interventiaarmata impotriva ei a fost de mult timp planuita. E deajuns s ne amintim ca au ocupat Murmanul, ca au datmilioane cehoslovacilor si au incheiat un tratat cuJaponia, iar acum Anglia a rapit prin tratatul cu Turciaregiunea Baku, spre a ne sugruma luindu-ne materiileprime.

13*

si-a

www.dacoromanica.ro

168 V. I. LENIN

Trupele engleze sint gata s. nceapa campania impo-triva Rusiei dinspre sud sau dinspre Dardanele, sau prinBulgaria §i România. Ele incercuiesc Republica sovietica,urmarind s taie legaturile ei economice cu lumeatreaga. In acest scop, imperiali§tii au obligat Olandarupa. relatiile diplornatice 69. and Germania 1-a expulzatpe ambasadorul nostru, ea a facut-o, daca nu in virtuteaunei intelegeri exprese cu diriguitorii politicii anglo-fran-ceze, apoi n orice caz din dorinta de a le c4tiga buna-vointa, pentru a-i determina sa fie marinirnoi cu ea. $inoi pareau a spline germanii ne indeplinim misiuneade calau fata de bol§evici, du§manii vomi.

Tovar4i, noua trebuie sa ne fie clar c principalulrezultat al dezvoltarii situatiei internationale poate fidefinit n felul in care am avut prilejul sa-1 definesczilele acestea, i anume c niciodata n-am fost maiaproape de revolutia proletara internationala ca acum*.Noi am dovedit c, mizind pe revolutia proletara inter-nationala, nu ne-am in§elat. Imensele noastre sacrificiinationale §i economice n-au fost zadarnice. In aceastaprivinta, tactica noastra a fost incununata de succes. Dar,clack' este adevarat c n-am fost niciodata atit de aproapede revolutia internationala, in schimb, situatia noastranu a fost niciodata mai periculoasa ca acum. Inainte,imperialitii erau absorbiti de lupta dintre ei. Acum insaunul dintre grupuri a fost maturat de grupul anglo-franco-american. Ei consider c principalul lor obiectiveste sa striveasca bol§evismul mondial, sa striveasca princi-palul lui nucleu, Republica Sovietica Rusa. In acest scop,ci vor s ridice un zid chinezesc, care, asemenea uneicarantine impotriva ciumei, fereasca de patrundereabolsevismultu. Ei vor sa se fereasca de bolsevism printr-ocarantina, dar asta nu e cu putinta. Daca domnii impe-riali§ti anglo-francezi, care dispun de tehnica cea maiperfectionata din lume, vor reusi s ridice un asemeneazid chinezesc in jurul republicii, virusul bol§evismului vastrabate zidul §i va molipsi pe muncitorii din toate tarile(Aplauze.)

* Vezi volumul de fatl, p. 113. Nora red.

in-sa

sa-i

www.dacoromanica.ro

CONGR. AL VI-LEA GENERAL, EXTRAORDINAR AL SOVIETELOR 169

Tovarasi, presa imperialismului vest-european, anglo-francez se straduieste din rasputeri sa treaca sub ticeresituatia lui reala. Nu exista minciuna sau calomnie pecare ei sa n-o raspindeasca impotriva Puterii sovietice.Se poate spune acum ca intreaga presa anglo-francezi siamericana, care invirte miliarde, este in mlinile capita-listilor, ca ea actioneaza toata ca un singur trust, trecindsub taccre adevarul despre Rusia Sovietica si raspindindminciuni si calomnii la adresa noastra. Si, cu toate cacenzura militara isi exercita de ani de zile controlul sica ei au reusit sa faca in asa fel, inch in presa tarilordemocratice sa nu apara nici macar un singur cuvintadevarat despre Republica sovietica, in nici o tara nu etotusi adunare muncitoreasca mai mare la care sa nuiasa la iveala ca masele muncitoresti sint de partea bolse-vicilor, pentru ca adevarul nu poate fi ascuns. Dusmanulne acuza ca infaptuim dictatura proletariatului ; da, noinu ascundem acest lucru ! $i deoarece guvernul sovieticnu se teme sa vorbeasca deschis, el atrage de partea sanoi milioane de oameni ai muncii, pentru ca infaptuiesteo dictatura impotriva exploatatorilor, iar masele de oa-meni ai muncii vad si se conving ca lupta impotrivaexploatatorilor a fost o lupta serioasa si va fi dusa cuseriozitate pina la capat. In pofida acestui complot altacerii cu care ne inconjura presa europeana, ei au aratattot timpul ca e de datoria lor sa mearga impotriva Ru-siei, pentru ca Rusia s-a lasat cotropita de Germania,pentru ca Rusia este de fapt o unealta in mlinile Ger-maniei, pentru ca aici, in Rusia, oamenii din fruntea gu-vernului sint dupa parerea lor agenti germani.Acolo, la ei, apar in fiecare luna noi falsificatori de docu-mente, care, in schimbul unei recompense grase, cauta sadovedeasca ca Lenin si Trotki sint tradatori sadea si oa-meni ai nemtilor. Cu toate acestea, ei nu pot ascunde ade-varul, si acolo apar din cind in cind semne vadite carearata ca acesti domni imperialisti nu se simt calare pe si-tuatie. L'Echo de Paris" " face o marturisire : ,Noi mer-gem in Rusia pentru a zdrobi puterea bolsevicnor". Caciversiunea lor oficiala este ca nu duc razboi impotrivaIkusiei? ca nu se amesteca in treburik ei militare. ca nu

www.dacoromanica.ro

170 V. I. LENIN

lupta deck impotriva invaziei germane. Internationalistiinostri francezi, care editeaza la Moscova ziarul III-erneInternationale" ", au reprodus acest pasaj si, desi ni s-ataiat orice legatura cu Parisul si cu Franca, desi aici zidulchinezesc a fost ridicat intr-un mod extrem de iscusit,noi spunem : de propria voastra burghezie nu VI putetiapara, domnilor imperialisti francezi. $i e de la sine ince-les ca sutele de mfi de muncitori francezi cunosc acestmic pasaj, si nu numai acest pasaj, si vad ca toate decla-ratiile guvernantilor lor, ale burgheziei lor, sint minciunisfruntate. Propria lor burghezie divulga, fara sa vrea,adevarul ; ei marturisesc : vrem sa zdrobim puterea bolse-vicilor. Dupa patru ani de razboi singeros, ei trebuie saspuna poporului lor : mergeti sa luptati si impotrivaRusiei, pentru a zdrobi puterea bolsevicilor, pe care iiurim pentru a ne datoreaza 17 miliarde si nu vorle plateasca 72, pentru ca se poarta nepoliticos cu capi-talistii, mosierii si tarii. Cind mste natiuni civilizate ajungin situatia de a fi nevoite sa spuna asemenea lucruri, de-vine clar, in primul rind, ca politica lor se indreapta sprefaliment, si, oricit de putermce ar fi ele sub raport mili-tar, noi privim foarte calm aceasta forfa si spunem : voiinsa aveti in spatele frontului vostru un dusman si maide temut masele populare, pe care le-ati inselat pitaacum ; vi s-a uscat si limba de atitea minciuni si calomniidebitate la adresa Rusiei Sovietice. Ceva asemanator citimin ziarul burghez englez Manchester Guardian" " din23 octombrie. Tata ce scrie acest ziar burghez din Anglia :daca armatele aliate vor ramine si ele in Rusia si vorcontinua operatiile militare, singurul lor scop este acelade a provoca in aceasta taxa o rasturnare interna... Deaceea, guvernele aliate trebuie ori sa puna capat ope-ratiilor lor militare, ori sa declare ca se afla in stare derazboi cu bolsevicii".

Dupa cum am mai avut prilejul sa spun, importantaacestm mic pasaj, care suna pentru noi ca un indemn larevolutie, ca cea mai puternica chemare la revolutie,importanta lui consta in faptul ca a aparut intr-un ziarburghez, care este el insust un dusman al socialistilor,dar care simte ca adevarul nu mai poate fi ascuns. Dad

sa

www.dacoromanica.ro

CONGR. At. VI-LEA GENERAL, EXTRAORDINAR AL SOVIETELOR 171

ziarele burgheze vorbesc astfel, v. puteti inchipui. ce .spunce gindesc masele muncitoresti din Anglia.. Vol stiti ce

limbaj foloseau la noi liberalii pe vremea tarismului, ma-inte de revolutia din 1905 sau de cea din 1917. $titi caacest fel de a vorbi al liberalilor denota apropierea uneiexplozii in masele revolutionare proletare. De aceea, dinlimbajul acestor liberali burghezi englezi va puteti daseama ce se petrece in mintile si in inimile muncitorilorenglezi, francezi i americani, care este starea lor de spirit:heal de ce trebuie s. ne spunem fara ascunzisuri intreguladevar cu privire la situatia noastra internationala, oricitde crud ar fi el. Revolutia internationala este aproape,dar nu exista planuri calendaristice dupa care sa se dez-volte revolutia ; noi, care am trecut prin doua revolutu,stim foarte bine acest lucru. $tim de asemenea ca, desi im-perialistii nu sint in stare sa opreasca revolutia internatio-nala, totusi infringerea unora dintre tari i necesitateaunor sacrificii si mai grele nu sint excluse. Ei stiu ca Rusiae cuprinsa de durerile nasterii revolutiei proletare, dargresesc daeali inchipuie ca, inabusind unul dintre focarelerevolutiei, vor reusi sa inabuse revolutia si in celelaltetam

In ceea ce ne priveste, trebuie sa spunem c situatiae mai periculoasa ca oricind, c trebuie s ne incordimla maximum fortele. Dupa ce in decurs de un an amasezat o temelie trainica, dup a. ce am faurit ArmataRosie socialista pe baza unei discipline noi, acum nespunem cu toata convingerea c putem i trebuie sa con-tinuam aceasta activitate ; in toate adunarile, in oriceinstitutie sovietica, in sindicate, la adunarile comitetelorsarkimn trebuie sa spunem : tovarasi, am reusit sa nementinem timp de un an si am realizat succese, dar astaeste Inca prea putin in comparatie cu primejdia pe careo prezinta puternicul dusman care vine asupra noastra.Acest .dusman este puternicul imperialism anglo-francez,care si-a intins tentaculele peste tot globul si care si-asupus lumea intreaga. Noi pornim la lupta impotriva luinu pentru a am crede ca din punct de vedere economic

tehnic ne-am putea masura cu çrile avansate ale Eu-ropel. Nu, dar stim c acest du5man se indreapta spre

§i

§i

www.dacoromanica.ro

172 V. 1. LENIN

aceeasi prapastie In care s-a prabusit i imperialismulaustro-german ; stim c acest dusman, care acum acatusat Turcia, a cotropit Bulgaria si este pe punctul dea ocupa toata Austro-Ungaria si de a introna o ordinevarista, jandarmereasca, se indreapta spre pieire. Stimacesta este un fapt istoric, si de aceea, fira a ne propunenicidecum teluri care ne depasesc in chip vadit, spunem :noi putem da o riposta imperialismului anglo-francez !

Fiecare pas in direcvia ntririi Armatei noastre Rosiiva avea ca ecou zeci de pasi in direcvia descompunernrevoluviei n rindurile acestui dusman n aparença atitde puternic. De aceea nu avem nici cel mai mic motivsa ne lasim cuprinsi de desperare sau de pesimism.Stimca pericolul e mare. Ne a steapta, ispoate, sacrificii maigrele. 5i chiar dac imperialitii vor fi in stare sa stri-veasca o vara sau alta, niciodat ns ei nu vor puteainThu§e revolutia proletara internavionala ; ei o vor avivasi mai mult i vor pieri in ea cu tovii ! (A plauzeprelungite, care s e transforma inovavii.)

ca

si

si

in-

www.dacoromanica.ro

173

CUVINTARE ROSTITA LA DEZVELIREAMONUMENTULUI LUI MARX SI ENGELS

7 NOIEMBRIE 1918

Dezvelim astazi monumentul lui Marx si Engels, con-duatorii revoluciei muncitoresti mondiale.

Veacuri de-a rindul, omenirea a suferit i a gemut subjugul unui mic manunchi de exploatatori, care batjoco-reau milioanele de oameni ai muncii. Dar, dna exploa-tatorii din epoca anterioara mosierii au jecmanitsi au asuprit v'aranimea iobaga, care era razleviti, firimi-tata si inculta, exploa,tatorii din epoca moderna

au vizut n fata lor, printre masele asuprite,detasamentul de avangarda al acestor mase muncitoriide la orase, din fabrici i uzine, muncitorii industriali.Pe acestia i-a unit fabrica, i-a luminat viata oraseneasca,i-au alit lupta grevista comun i actiunile revolutionare.

Marele merit de insemnatate istoria universala al luiMarx i Engels este acela c, pe baza unei analize tiin-Vice, ei au demonstrat inevitabilitatea prabusirii calm-talismului si a trecerii de la capitalism la comunism,care nu va mai exista exploatarea omului de catre om.

Marele merit de insemnatate istorica universal a. al luiMarx si Engels este acela c ei au aratat proletarilor dintoate Odle care este rolul lor, sarcina lor, misiunea lor :sa se ridice cei dintli la lupta revolutionara impotrivacapitalului i sà uneasca in jurul lor in aceastä lupta petop cei ce muncesc i sint exploatavi.

Traim vremurile fericite cind aceasta previziune amarilor socialisti a inceput sa. se realizeze. Vedem cutovii cum intr-o serie intreaga de tad se ivesc zorile re-

cap-talistii

In

www.dacoromanica.ro

174 V. I. Lti,IIII

voluviei socialiste internavionale a proletariatului. Gro-zIville nemaipomemte ale mkelului imperialist al po-poarelor genereazi pretutmdem in masele asuprite unavint eroic §i inzecesc puterile lor in lupta de eliberare.

Fie ca acest monument al lui Marx §i Engels s5. amin-teasel mereu milioanelor de muncitori §i. Orani ci inlupta noastr51 nu sintem singuri. Al'aturi de noi se ridicIla lupea §i muncitoril din Orile mai avansate. Pe ei §ipe noi ne a§teaptI Inca' lupte grele. Prin lupta noastricomuni vom sfarima jugul capitalului §i vom cuceri de-finitiv socialismul !

0 scurta relarare a aplirutla 9 noiembrie 1918, in ziarul

Pravda nr. 242

Publicat in intregimepentru prima oara,

in ziarul Pravda' nr. 76la 3 aprilie 1924

Se tiptireste dug manuscris

--

www.dacoromanica.ro

175

CUVINTARE ROSTITALA DEZVELIREA PLACII COMEMORATWEINCHINATE LUPTATORILOR REVOLUTIEI

DIN OCTOMBRIE7 NOIEMBRIE 1918

Tovara'§i ! Dezvelim azi un monument inchinat luptl-torilor de avangard'al ai Revolutiei din Octombrie 1917.Cei mai buni fii ai poporului muncitor §i-au jertfit viavapornind primii la insurecvie pentru eliberarea popoarelorde imperialism, pentru incetarea fazboaielor intre po-poare, pentru doborirea dominavei capitalulm, pentrusocialism.

Tovar4i ! /n decursul unui §ir intreg de decenii dintimpurile moderne, istoria Rusiei este un lung martirolo-giu al revoluvionarilor. Mii §i mii dintre ei au elzut inlupta impotriva varismului. Moartea lor a trezit noiluptitori, a ridicat la lupt51 mase din ce in ce mai largi.

Tovara'§ilor c51zuti in zilele din Octombrie anul trecutle-a revenit marea fericire a victoriei. Lor le-a revenitmarea cinste la care au visat conduck"torli revolutionarial omeniru : peste trupurile tovar5.§i1or ealzuti viteje§tein lupeg au Alt inainte mii §1 milioane de noi lupeatori,tot atit de neinfricavi, care prin acest eroism de masa'au asigurat victoria.

In toate 0:rile fierbe §i clocotqte acum revolta munci-torilor. /ntr-o serie intreagl de vIri se ivesc zorile revo-lutiei socialiste .muncitore§ti. Cuprini de groazi §i defurie, capitalimi din lumea intreagl se gra'besc silistringi rindurile, pentru a inatupinsureccia. Deosebit deaprigI este ura pe care le-o inspira. Republica SovieticiSocialistI Rus'i. Impotriva noastrI se pregke§te o inter-vencie .a imperial4tilor univi din toate. Orile ; va trebuis5. sustimcm noi hitalii, ne a§teaptI no' jertfe.

www.dacoromanica.ro

176 V. I. LENIN

Tovar4i ! Sa cinstim memoria luptatorilor din Octom-brie jurind in fata monumentului lor ca vom merge pedrumul deschis de ei, urmindu-le pilda de curaj §i deeroism. Lozinca lor sa devina lozinca noastra, lozincamuncitorilor rasculati din toate tarile. Aceasta lozincaeste victorie sau moarte".

Cu aceasta lozinca, luptitorii revolutiei socialiste inter-nationale a proletariatului vor fi de neinvins.

0 stung relatare a aplrutla 8 noiembrie 1918 in ziarul

...Vecernie lzvestiia MoskovskogoSovete nr. 93

Publicat in intregimepentrx prima oarii la 3 aprilie 1924,

in ziand Pravda' ns. 76

Se tipareite clupii manusc, is

www.dacoromanica.ro

.177

CUVINTARE ROSTITALA MITINGUL-CONCERT AL LUCRATORILORCOMISIEI EXTRAORDINARE (CEKA) DIN RUSIA

7 NOIEMBRIE 1918

(R op o t e de a pla uz e.) Tovara§i, cu prilejul sar-batoririi aniversarii revoluviei noastre, a§ vrea si spunciteva cuvinte despre munca deosebit de grea a comi-siilor extraordinare.

Nu trebuie s ne mire citu§i de putin cind vedem cInu numai du§manii, ci adesea §i prietenii no§tri se dedaula atacuri impotriva activitacii acestor comisii. Noi ne-amasumat o sarcina grea. Cind am luat in mini conducereavârii, era, fire§te, inevitabil sa. comitem multe gre§eli §idesigur c gre§elile comisiilor extraordinare sint aceleacare sar in ochi cel mai mult. Intelectualii filistini seagava de aceste gre§eli §i nu vor s pa'trunda mai adincesença lucrurilor. Ceea ce ma mira in tot taraboiul carese face in jurul gre§elilor comisiilor extraordinare estenepriceperea de a pune problema in mare. Er se agavade cutare sau cutare gre§eli izolate ale comisiilor extraor-dinare, se vaicaresc §i le etaleaza in fel §i chip.

Noi insa spunem : din gre§eli invkam. Ca in toatecelelalte domenii, §i in acest domeniu spunem ca vominvava prin autocritica. Nu e vorba, desigur, de corn-ponenta cadrelor de lucrtori ai comisiilor extraordinare,ci de caracterul activitavii lor, care cere fermitate, rapidi-tate §i mai ales devotament. Cind privesc activitateacomisiilor extraordinare §i o pun fava in fava cu atacurileindreptate impotriva ei, eu spun : astea sint birfeli filis-tine, care nu merita nici o atenvie. Ele imi amintesc depropovduielile lui Kautsky pe tema dictaturii, propo-

www.dacoromanica.ro

118 V. I. LENIN

vaduieli care echivaleaza cu o sprijinire a burgheziei. Noiinsa spunem din experienci ca exproprierea burghezieinu se poate face decit printr-o lupta grea prindictatura.

Marx spunea : intre capitalism §i comunism se afladictatura revolucionara a proletariatului. Cu at mai pu-ternica va fi presiunea exercitata de proletariat asupraburgheziei, cu atit mai inver§unati va fi impotrivireaacesteia din urma. Stim cum au fost reprimaci proletariiin Franca anului 1848, qi de aceea, and vedem ca sintemacuzaci de duritate, nu putem intelege cum unii oameniuita cele mai elementare principu ale marxismului. Noin-am uitat rebeliunea din octombrie a iuncherilor §i nutrebuie s uitam ca se pregatesc o serie de rebeliuni. Pede o parte, trebuie s nvacam s desfa§uram o activitatecreatoare, iar pe de aka' parte trebuie s nfringem im-potrivirea burgheziei. Cu tot democratismul" lor, alb-gardi§tii finlandezi nu s-au sfiit s traga in muncitori.In adincul maselor s-a inradacinat ideea necesitacii dic-taturn, oricit de grea §i de anevoioasa ar fi nfaptuireaei. Strecurarea unor elemente straine n rindurile lucra-torilor din comisiile extraordinare este ceva cit se poatede explicabil. Prin autocritica le vom indeparta. Impor-tant pentru noi e faptul c comishle extraordinare exer-cita nemijlocit dictatura proletariatului, i in aceastaprivinca rolul lor este de neprecuit. Alta cale de eliberarea maselor cleat reprimarea prin violenca a exploatatorilornu exista. Tocmai cu asta se ocupi extraordi-nare §i acesta este meritul lor Eta de proletariat.

0 mate' relatare a aplrut9 noiembrie 1918, in ziarul

azvetaa C.E.C. din Rusiita nr. 244

Se tipiirege dupii exemplaruldactilografiat al procesului-verbal

comisiile

is

www.dacoromanica.ro

179

CUVINTARE ROSTITA LA CONSFATUIREADELEGATILOR COMITETELOR SARACIMII

DIN GUBERNIILE CENTRALE8 NOIEMBRIE 1918 74

Organizarea saracimii satelor, tovarasi, este cea maiimportanta problema a constructiei noastre interne sichiar principala problema a intregii noastre revoluvii.

Revolucia din Octombrie si-a propus si smulga fabri-cile si uzinele din miinile capitalistilor, pentru a trans-forma uneltele de productie intr-un bun al intreguluipopor, si, dupa ce va fi predat varanilor tot pamintul,sa reconstruiasca agricultura pe baze socialiste.

Prima parte a acestei sarciru a fost mult mai usor deindeplinit deck a doua. La orase, revoluvia a avut de-aface cu marea productie, in care sint ocupavi zeci si sutede mii de muncitori. Fabricile si uzinele aparvineau unuimic numar de capitalisti, si muncitorior nu le-a fostgreu sa le vina de hac acestora din urma. Muncitoriiaveau deja o experienca indelungati, pe care ei o dobin-disera in lupta lor anterioara impotriva capitalistilor sicare ii invavase sa actioneze cu hotarire, unit si organizat.In afara de aceasta, fabrica sau uzina nu trebuie impar-vita ; important este doar ca intreaga productie sa fieorganizata in interesul clasei muncitoare si al vafinimii,ca produsele muncii sa nu ajunga in miinile capitalistior.

Cu totul altfel stau lucrurile cu pamintul. Aici, vic-toria socialismului a necesitat o serie de masuri tranzi-torii. Din numeroase mici gospodarii varanesti nu potiface dintr-o data o gospodarie mare. Este, fireste, cuneputinta sa obvii dintr-o data, intr-un termen scurt, cao agricultura firimitata sa devina o agricultura ob-

www.dacoromanica.ro

180 V. I. LENIN

§teasca §i s ia, pe scara intregului stat, forma de mareproduccie, n condiciile careia produsele muncii sa treaca

folosinca egala §i echitabila a intregului popor munci-tor, in cadrul obligativittii egale §i generale a muncii.

In timp ce la orw muncitorii din fabrici §i uzine aureu§it s doboare definitiv pe capitali§ti i s scuturejugul exploatarii, la sate adevarata lupta impotriva ex-ploatarii abia a inceput.

Dupa. Revolutia din Octombrie I-am doborit definitivpe mover, luat pamintul, dar cu aceasta lupta lasate inca nu se terminase. Cucerirea pamintului, ca oricecucerire a maselor muncitoare, este trainica numai atunciand se sprijina pe activitatea de sine statatoare a oame-mlor muncit, pe propria lor organizare, pe fermitatea §idirzenia lor revoluvionara.

A avut oare varanimea muncitoare o asemenea orga-nizatie ?

Din pacate, nu. Aceasta este originea §i cauza intregiigreutavi .a luptei.

Tarann care nu exploateaza munca altora, care nu seimbogavesc pe seama altora vor sprijini, desigur, intot-deauna ideea ca pamintul sa fie imparcit la toci in modegal, ca tovi sa munceasca, ca stapinirea pamintului sa nufie transformata intr-un mijloc de exploatare §i sa nu seacapareze in acest scop at mai multe terenuri. Astfelvad lucrurile chiaburii §i lipitorile satului, care s-au im-bogavit de pe urma razboiului, care au profitat de foa-mete ca sa-§i vinda la preturi fabuloase cerealele, carele-au dosit n a§teptarea unor noi urcari de precuricare acum cauta sa se imbog4easca de pe urma

abatute asupra poporului, de pe urma foamei in-durate de saracimea satelor §i de muncitorii de la oraF.

Ei, chiaburii §i lipitorile satului, slut du,rnani tot atitde periculoi ca §i capita14tii §i moierii. Si daca nu vomlua masuri impotriva chiaburilor, daca nu vom infringelipitorile satului, reintoircerea varului §i a capitalistulutva deveni inevitabila.

Experiet-4a tuturor revolutiilor care au avut loc pinaacum in Europa confirn a. in chip graitor ca. orice re-voluPe este in mod inevitabil condamnata la infringere

in

i-am

si

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA CONSF. DELEGATILOR COMITETELOR. SARACIMII 181

da.c5 fatinimea nu biruie nefasta atotputernicie chia-bureascl.

Toate revolutille europene s-au soldat cu un rezultatnul tocmai pentru ca satul n-a stiut s vida de hacdusmanilor lui. Muncitorii de la orase i detronau perep (in Anglia si n Franca, regii erau executati inc5acum citeva sute de ani, numai noi am intirziat cu tarulnostru), i totusi, dupI citva timp, se restaurau vechilerinduieli. Aceasta se datora faptului c pe atunci nuexista inc5 nict m5car la orase o mare productie care s5concentreze in fabrici i uzine milloane de muncitoris5-1.uneascI intr:o armatI atit de puternic5, inch si fleasprijmul. Orarumn sa poatl reztsta asaltului capitalistilorst al chiaburilor.

Tafanimea gracI ins5 nu era organizatI ; lupta ei im-potriva chiaburilor era slab5, si de aceea revoluvia erainfrinti st la orase.

Acum, situatia este alta. In ultimii dou5 sute de ani,marea productie a luat o dezvoltare atit de mare si aimpinzit toate rile cu o retea atit de densi de fabrici

uzine uriase cu mu i zect de mit de muncitori, inchla orase .s-au format pretutindeni numeroase cadre dernuncrtort organizati, de proletari, care reprezint5 o fortain stare si repurteze victoria definitivI asupra burgheziei,asupra capitalistilor.

In revolutiile de pin5 acum, t5rInimea s5rac 5. nu aveape cine sI se sprijine in greaua ei lupti impotrivachiaburilor.

Proletariatul organizat, care e mai puternic i .are maimulti experienta deck tar5nimea (aceastI expertent5., ela dobindit-o in luptele din trecut), detine acum putereain Rusia, sapinind toate uneltele de productie, toatefabricile i uzinele, ci1e ferate, navele etc.

Acum, var5nimea s5rac5 are un aliat puternic si denaclejde in lupta ei impotriva chiaburimii. rar5.mmeasa'rac5: §tie ca. orasul e de partea ei, c proletariatul o vaajuta cu tot ce-i va sta in putint5, c o ajut5 efectivchiar de pe acum. M5rturie in aceastI privinca stau eve-nimentele recente.

14

§i

www.dacoromanica.ro

182 V. I. LENIN

Val amintivi cu totii, tovara§i, in ce situatie periculoasise afla revolutia in mlie anul acesta. Rascoala cehoslova-cilor lua amploare, la orge se intetea foametea, iar lasate chiaburii deveneau tot mai insolenti §i atacau cuinver§unare mereu crescinda ora§ul, Puterea sovietica, sa-racimea satelor.

Noi am chemat saracimea satelor sa se organizeze, ampa§it la crearea de comitete ale s'iticimii §i. la organizareade detgamente muncitore§ti de aprovizionare. Eserii destinga s-au rasculat. Ei spuneau ca comitetele saracimiisint formate din trintori, ca muncitorii prada grineletaranilor muncitori.

Noi insa le-am raspuns ca ei, eserii, apara chiaburimea,care §i-a dat seama ca impotriva Puterii sovietice sepoate lupta nu numai cu armele, ci §i. prin infometare.Ei vorbeau de trintori", iar noi intrebam de cecutare sau cutare a devenit trintor", de ce a decazut,de ce a saracit, de ce a cazut in patima betiei ? oare nudin cauza chiaburilor ? Chiaburii, in cor cu eserii destinga, vorbeau de trintori", in timp ce ei Imi§i acapa-rau grine, dosindu-le §i speculindu-le, in dorinta de a seimbogati de pe urma foametei §i a suferintelor induratede muncitori.

Chiaburii sugeau toata vlaga saracimii, exploataumunca altora §i tot ei tipau ca altii sint trintori" !

Chiaburii weptau cu nerabdare pe cehoslovaci ; ein-ar fi ezitat sa inscauneze un nou tar, pentru a puteacontinua nepedepsit exploatarea, pentru a putea pune dinnou piciorul pe grumazul muncitorului agricol p pentrua se putea imbogati ca odinioara.

$i unica salvare a fost ca satul s-a unit cu ora§ul, ca.,impreuna cu muncitorii de la orge, elementele proletare§i semiproletare ale satului care nu traiesc din exploa-tarea muncii altora au pornit la lupta impotrivachiaburilor §i a lipitorilor satului.

In vederea acestei uniri a trebuit sa se faca deosebit demult in domeniul aprovizionarii. Populatia muncitoreascade la orge suferea nespus de pe urma foametei, in timpcc chiaburul hi spunea t

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA CONSF. DELEGATILOR COMITETELOR SARACIMII 183

Sa mai tin un pic grinele, poate le-oi vindemai scump.

Chiaburii n-au, fireste, de ce sa se grabeasca : bani audestui ; chiar ei spun ca au acasa kilograme intregi debancnote de pe vremea lui Kerenski.

Dar aceia care in timp de foamete pot dosi i stocacereale sint criminali de cea mai josnica speta. /mpotrivalor trebuie sà luptam ca impotriva celor mai cumphtidusmani ai poporului.

Si noi am inceput aceasta lupta la sate.Mensevicii i eserii voiau s ne sperie cu sciziunea pe

care o vom provoca la sate prin organizarea comitetelorsaracimn. Dar ce inseamna si nu scindezi satul ? In-seamna Iasi n puterea chiaburului. Dar asta estetocmai ceea ce nu vrem noi, si de aceea am hotaritscindam satul. Noi spuneam : pierdem chiaburimea, asa e,aceasta nenorocire nu poate fi ascunsa (r is et e), darvom cistiga mu i milioane de tarani saraci, care vortrece de partea muncitorilor. (A plauz e.)

Asa s-a i intimplat. Scindarea .satului n-a f acut kdecarate mai clar unde sint Orann saraci i taranii

mmij-

bocai, care nu exploateaza munca unde sintlipitorile satului i chiaburn.

Muncitorii au ajutat i ajuta saracimea in lupta ei im-potriva chiaburilor. /n razboiul civil care a izbucnit lasate, muncitorii sint de partea taranimii sarace, cum totde partea ei au fost i atunci cind au transpus in viatalegea eserista cu privire la socializarea pamintului.

Noi, bol nsevic, am fost adversarii legii socializrii pa-mintului, dar, cu toate acestea, am semnat-o, pentrun-am vrut s mergem impotriva voinvei majoritatii O-rb:thrall. Vointa majoritatii este intotdeauna obligatoriepentru noi, si a merge impotriva acestei vointe inseamnaa trada revolutia.

Noi n-am vrut s impunem Oranimii ideeaimpartirii egalitare a pamintului, idee care ii era

straina. Am socotit c e mai bine ca Oranii muncitorisa se convinga din propria lor experienta, s simta pepropria lor piele c impartirea egalitara a pamintului e

14*

si

sa-1sa

sasi

ca

inefica-citatii

www.dacoromanica.ro

184 V. I. LENIN

ceva lipsit de sens. Numai atunci i-am fi putut intreba :care este deci calea de iesire din starea de mini, de subnefasta atotputernicie chiabureasca care decurge din im-partirea parnintului ?

Impartirea parnintului a fost buna numai pentruinceput. Ea trebuia s arate c pamintul li se ia mosierilor

trece in mimile taranilor. Dar asta nu este de ajuns.Solutianu poate fi deck lucrarea n comun a pamintului.

Val lipsea intelegerea acestui lucru, dar viata insasiaduce la aceasta convingere. Comunele agricole, lucrareain artel a pamintului, intovarasirile taranilor iatunde e scaparea de neajunsurile micii gospodarii, iata mij-locul pentru ridicarea i mbunatatirea gospodariei, pen-tru economisi rea fortelor, iatamijlocul de lupta impotrivachiaburimn, impotriva parazitismului si a exploatarii.

Noi stiam foarte bine ca taranii traiesc de parcà ar avearadacini .trainic infipte in pamint: ei se tern de innoiri,tin mortis lavechile Noi stiam c numai atuncise vor convi nge el de foloasele unei masuri sau alteiacind cu propria lor minte vor ajunge sa le inteleaga, sa-sidea seama de aceste foloase. De aceea am ajutat la im-partirea pamintului, cu toate ca stiam ca nu aceasta estesolutia.

Acum insa taranii saraci incep sa fie de acord cu noi.Viata le arata c acolo unde e nevoie, sa. zicem, de10 pluguri, fiindca parnintul e impartit in 100 de parcele,o gospodarie dusa in comun poate s-o scoata la capatcu un numar mai mic de pluguri, pentru c pamintulnu este atit de farimitat. Lucrarea in comun a pamintu-lui permite unui intreg artel, unei intregi intovarasiri

aduca gospodariei imbunatatiri care nu sint pe masuraputerilor unor mici proprietari izolati etc.

Bineinteles ca nu dintr-o data se va putea trece pestetot la folosirea in comun a pamintului. Chiaburii voropune o impotrivire inverunat i chiar tarannse opun adesea cu incapatinare promovarii principiilorgospodaririi in comun in agricultura. Dar, cu cit va trecetimpul i cu cit mai mult se va convinge taranimea, din

si

va

rinduieli.

sa

insisi

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA CONSF. DELEGATILOR COMITETELOR SARACIMII 185

exemple concrete, din propria ei experienca, de avantajelecomunelor agricole, cu atit mai bine va merge treaba.

Comitetele saracimii au, in aceasta privinva, un roldeosebit de mare. Ele trebuie sa impinzeasca intreagaRusie. Crearea comitetelor saracimii se desfasoara demulti vreme intr-un ritm intens. Zilele acestea a avutloc la Petrograd Congresul comitetelor saracirnu din Re-giunea de nord. In loc de 7 000 de delegaci, cici se credeaci vor veni, s-au prezentat 20 000, asa inch sala destinataçinerii congresului nu i-a putut cuprMde pe toci. Norocde timpul frumos, care a permis ca adunarea sa se villain piaca din fava Palatului de iarna.

Acest congres a aratat c razboiul civil a fost justinveles la sate : saracimea se uneste i lupta in rinduristrinse impotriva chiaburilor, bogatanilor i lipitorilorsatului.

Comitetul Central al partidului nostru a elaborat unplan de reorganizare a comitetelor saracimii care va fiprezentat spre aprobare Congresului al VI-lea al Soviete-lor. Noi am hotarit ca comitetele saracimii i Sovietelesatesti sa nu fiinceze separat. Altfel se va ajunge la fric-tiuni si la vorbarie inutilã. Vom contopi comitetele sa-racimii cu Sovietele, vom face ca comitetele saracimiidevina Soviete.

Noi stim c i in comitetele saracimii se strecoaraciteodati chiaburi. Daca lucrurile vor continua sa meargiasa, saracimea va avea fata de comitetele saracimii atitu-dinea pe care a avut-o fava de Sovietele chiaburesti alelui Kerenski i Avksentiev. Schimbarea denumirii nupoate insela pe nimeni. De aceea intenvionam sa facemnoi alegeri pentru comitetele saracimii. Dreptul de aparticipa la alegerile pentru cornitetele saracimii il aunumai aceia care nu exploateaza rnunca altuia, care nuse imbogavesc de pe urma infomearii poporului, care nuspeculeaza. §i nu dosesc surplusurile de cereale. Chiaburii§i lipitorile satelor n-au ce eauta in comitetele proletareale s'arkimii.

Puterea sovietic a. a hoarit s aloce un fond special deun miliard de ruble pentru dezvoltarca agriculturii. Tu-

s.

www.dacoromanica.ro

186 V. I. LENIN

turor comunelor agricole existente, precum i celor carevor lua fiinta in viitor li se va acorda ajutor banesc

tehnic..Daci vor avea nevoie de intelectuali-specialisti, le vom

trumte. Desi in majontatea lor ei sint contrarevolutio-nan, comitetele saracirmi vor sti puna la treaba,ei vor lucra pentru popor tot atit de bine curn au lucratinamte pentru exploatatori. In general, intelectualii nos-tri s-au putut convinge deja c cu sabotajul lor nu vorreusi s rastoarne puterea muncitoreasca.

N-avem de ce ne teme nici de imperialismul strain.Germania si-a fript deja degetele in Ucraina. In locde 60 000 000 de puduri de cereale, cit spera sa scoata deacolo, s-a ales doar cu 9 000 000 de puduri i, pe deasu-pra, cu bolsevismul rus, care nu prea ii e pe plac. (U nropot de a plauz e.) SI nu paveasca la fel si en-glezii, carora noi le putem spune 1344 de seami, dom-nilor, sa. nu vi se opreasca osul in git ! (R iset eaplauze.)

Dar, atita timp cit fratii nostri de peste hotare nus-au rasculat inca pretutindeni, situatia noastra continuasa fie primejdioasa. De aceea trebuie s desfasuram si deaid inainte activitatea pentru organizarea i intarireaArmatei noastre Roii. Aceasta activitate trebuie sa-i steala inima in special saracimii satelor, care numai sub scutularmatei noastre ii poate vedea de treburi.

Tovarasi, trecerea la noul tip de gospodarie se va face,poate, incet, insa principiile gospodaririi in comun tre-buie infaptuite neabatut.

Lupta impotriva chiaburilor trebuie dusa cu toataenergia, fr nici un fel de concesii.

Cu taranii mijlocasi putem conlucra i impreuna cu eitrebuie sa luptam impotriva chiaburilor. Impotriva mij-locasilor n-avem nimic. Ei, poate, nu sint i nici nu vordeveni socialiti, dar experienta le va arata foloasele lu-crarii in comun a pamintului, si cei mai multi dintre einu se vor opune.

si

si-i si

:

si

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA CONSfi. DELEGATIILOk COMITETELOR SARACIMII 187

Chiaburilor insl le spunem : nici impotriva voastrIn-avem nimic, dar predavi surplusurile voastre de ce-reale, nu faceci specula' §i nu exploatavi munca altora.Atka timp cit nu va fi a§a, vom duce impotriva voastrio lupta' necruOtoare.

De la cei ce muncesc nu lu'im nimic, dar celor careexploateazI munca sa1ariat5, care se imbog5vesc pe spi-narea altora, le expropriem totul. (A plauze f ur-tunoase.)

Bednote nr. 185 Se tipiireite dup8 textuldin 10 noiembrie 1918 aplrut in ziar

www.dacoromanica.ro

188

TELEGRAMA CIRCULARACATRE TOATE SOVIETELE DE DEPUTATI

10.XI.1918

Asta-noapte s-a primit din Germania stirea caaceasta tara a invins revolutia. Mai intli s-a comunicatdin Kiel, prin radio, ca acolo puterea se afl n miinileSovietului de deputati ai muncitorilor i marinarilor.Apoi s-au transmis de la Berlin urmatoarele :

Mesaj de libertate si de pace tuturor. Berlinul i im-prejurimile se afl n miinile Sovietului de deputati aimuncitorilor si soldatilor. Adolf Hoffmann, deputat inLandtag. Ioffe i personalul ambasadei se reintorcimediat".

rugam s luati toate masurile pentru informareasoldatilor germani la toate punctele de frontiera. DinBerlin s-a prinut, de asemenea, stirea c soldatii germanide pe front au arestat delegatia de pace trunisa de ye-chml guvern german i au inceput ei Inii tratative depace cu soldatii francezi.

Pravda nr. 244ji azvestine C. E. C.

din Ensile' nr. 246din 12 noiembrie 1918

Presedintele ConsiliuluiComisarilor Poporului, Lenin

Se tipZireite dupe'. =moron

in

Va

www.dacoromanica.ro

i89

RADIOGRAMA DIN MOSCOVACATRE INTREAGA POPULATIE A TARII !

Catre toate Sovietele de deputati din zonade frontiera

Potrivit ultimelor tiri, soldatii germani au arestatdelegatia de generali germani care plecase s duel tra-tative de armistitiu. Soldatii germani au inceput tratativedirecte cu soldacii francezi. Imparatul Wilhelm a abdicat.Cancelarul principe von Baden a demisionat. Noul cance-lar va fi social-democratul guvernamental Ebert. In toateorasele mari din sudul Germaniei a fost declarata grevagenerala. Intreaga flota germana a trecut de partea re-volutiei. Toate porturile germane din Marea Norduluidin Marea Baltica se afla in miinile flotei revolucionare.De la Sovietul de deputati ai soldatilor din Kiel am pri-mit o radiograma adresati proletariatului international,in care se spune c steagul rosu flutura deasupra navelorflotei germane si ca astazi vor avea loc funeraliile celorcazuvi in lupta pentru hbertate. Este foarte probabiltoate acestea vor fi tainulte soldatilor germani de pefrontul de est si din Ucrama. Aduceti aceste fapte lacunostinta soldatilor germani prin toate mijloacele careva stau la dispozttie.

Comisarul poporuluipentru afacerile externe, Cicerin

Presedintele ConsiliuluiComisarilor Poporului, Lenin

Moscova. Radio.Scris la 10 noiembrie 1918

Publicat pentru prima oarlila 6-7 noiembrie 1927, in ziarul

Irvestiie nr. 256

Se tiplirette dupd textul apiirut in zits'.,coniruntat cu copia dactilografiata

si

ca

www.dacoromanica.ro

190

CUVINTARE ROSTITALA PRIMUL CONGRES GENERAL

AL MUNCITOARELOR DIN RUSIA19 NOIEMBRIE 1918 75

v.s

(Delegate le 1a congres intimpin5 petovar5§u1 Lenin cu aplauze §i ovavii,care nu mai co ntenes c.) Tovar5§e, intr-oanumit5 privinv5 congresul muncitoarelor, care constituieo parte a armatei proletare, are o importanti deosebitde mare, intrucit in toate v5rile femeile au fost aceleacare s-au pus cel mai greu in mi§care. Revolutia socialistinu este posibi1 5. dad la ea nu particip51 in mIsur51 consi-derabil5 o mare parte a femeilor muncitoare.

In toate fai-ile civilizate, chiar §i in cele mai avansate,situatia femeilor este de aa natur5., inch nu degeaba lise spune roabe casnice. In nici un stat capitalist, nicichiar in cea mai liber 5. republid, femeile nu se bucur5.de egalitate deplinI in drepturi.

Sarcina Republicii sovietice este in primul rind aceeade a desfiinva toate ingr5dirile existente in ceea ce pH-ve§te drepturile femeilor. Puterea sovietid a suprimatcomplet procesul de divorv acest izvor de murd5rie,injosire O. degradare burghez5.

Se impline§te curind un an de cind exist 5. o legislacieintru totul liberl cu privire la desfacerea ds5toriei. Amemis un decret care a desfiinvat deosebirea dintre copilulri5scut din dskorie §i cel discut in afara ei, precum §i oserie intreag5 de restriccii politice ; nidieri nu au fostadt de deplin inf5ptuite egalitatea §i libertatea femeilormuncitoare.

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA PRIMUL CONGA. GENERAL AL MUNCIT. DIN RUSIA 191

Noi §tim ea intreaga povari a normelor juridice in-vechite apasi pe umerii femeilor din rindurile claseimuncitoare.

Pentru prima oari in istorie, legea noastri a anulattot ceea ce ficea ca femeile si fie lipsite de drepturi. Darnu e vorba numai de lege. in orasele si in localititileindustriale din taxa noastri, aceasti lege cu privire lalibertatea deplini a eisitoriei se incetiteneste temeinic,dar la sate ea rimine adesea numai pe hirtie. Acolo con-tinui. si predomine cisitoria religioasi. Aceasta se da-toreste influentei preotilor ; impotriva acestui riu e maigreu de luptat deck impotriva vechii legislatii.

Impotriva prejudecitilor religioase trebuie si luptim cufoarte multi precautie ; mult riu pricinuiesc aceia careintroduc in aceasti lupti jignirea sentimentului religios.Lupta trebuie dusk' pe calea propagandei, pe calea lumi-nirii. Imprimindu-i un caracter ascutit, s-ar putea siiritim masele ; o astfel de lupti adinceste divizarea ma-selor dupi criteriul religios, pe chi vreme forta noastristi in unire. Cel mai adinc izvor al prejudecitilor reli-gioase 11 constituie mizeria si ignoranta ; tocmai im-potriva acestui riu trebuie si luptim.

Pini acum situatia femeii a fost de asa naturi, inchpoate fi calificati numai ca o situatie de sclavi ; femeiaeste coplesiti de treburile ei casnice, si numai socialismulo poate scipa de aceasti situatie. Numai atunci cind dela micile gospodirii vom trece la gospodiria obsteaselsi la lucrarea in comun a pimintului, numai atunci vaveni deplina eliberare si dezrobire a femeilor. Este osarcini grea, dar acum, cind se formeazi comitetele si-ricimii, vine timpul cind revolutia socialisti va incepesi se consolideze.

Abia acum se organizeaz i. partea siraci a populatieide la sate si in ele, in organizatiile siricimii, socialismulcapiti o bazi trainici.

Inainte se intimpla deseori ca orasul si devinl revolu-tionar, si abia dupi el se ridica la lupti satul.

Revolutia actuali se sprijini pe sat, si in aceasta stiinsemnitatea si forta ei. Din experienta tuturor miscirilorde eliberare reiese el succesul unei revolutii depinde de

www.dacoromanica.ro

192 V. I. LENIN

misura in care la ea participa" femeile. Puterea sovietica'face totul pentru ca femeia desfasurapoatI in modindependent activitatea proletarI socialisea.

Situacia Puterii sovietice este grea, deoarece imperia-din toate ;rile ur5Isc Rusia Sovietica si se preg'itesc

sal-i Lea fazboi pentru c .a aprins vilv5Itaia revolutielintr-o serie intreaga" de On si a ficut pasi energici indirecvia socialismului.

Acum, cind imperia1itii vor sa" zdrobeascl Rusia re-vo1utionar5., vedem c lor nii ncepes'a le ardI pa"min-tul sub picioare. Stici c5. in Germania creste miscarearevoluvionarà, c n Danemarca muncitorii lupta impo-triva guvernului. In Elvep si in Olanda se intensificHmiscarea revoluvionara'. Miscarea revo1uvionar5. din acesteOri mici nu are o insemn'atate de sine sta'fatoare, dar eaeste deosebit de semnificativa" prin faptul a in acesteOH nu a fost razboi i acolo a existat cea .mai demo-craticl ordine de drept". Daci asemenea On se pun inmiscare, aceasta ne d certitudinea c miscarea revolu-vionari va cuprinde intreaga lume.

Pina' acum nici o republica n-a fost in stare s51 elibe-reze femeia: Puterea sovietica ins'a o ajuta". Cauza noastrieste invincibira, pentru ea' in toate t'irile se ridicH lalupt5; invincibila clas'a muncitoare. Aceasta miscare de-nota cresterea invincibilei revolutii socialiste. (A p la uz eprelungite. Asistenta intoneaz5. Inter-navionala".)

020

rdatare a apirutla noiembrie 1918 in

zvestiia C.E.C. din Rusia nr. 253

Sc tharcite dupii copiadactglografiata a procesului-verbal,

con! runtat8 ea textul aparut in ziar

sa-si

ltstii

www.dacoromanica.ro

193

PRETIOASELE MARTURISIRIALE LUI PITIRIM SOROKIN

Pravda" a publicat astazi o extrem de interesantascrisoare din partea lui Pitirim Sorokin, asupra careiatrebuie s atragern in mod deosebit atentra tuturor co-rnunistilor. In aceasta scrisoare, aparuta in Izvestiia Co-mitetului executiv al regiunii Dvina de nord" 76, PitirimSorokin declara ca se retrage din partidul eserilor dedreapta i ca-si depune mandatul de membru al Adunariiconstituante. In motwarea gestului sau, autorul scrisoriiarat n esenta a nu se simte in stare sa-si dea siesi

cu atit mai putin altora retete politice salvatoaresr de aceea renunta la once fel de politica". Acest ande revolutie scrie Pitirim Sorokin rn-a invatat unadevir oamenii politici pot gresi, politica poate fi utilasocietatn, dar li poate fi i daunatoare, pe cita vrememunca in dorneniul stiintei si al invatarnintului publiceste intotdeauna utila, este intotdeauna necesara poporu-lui..." Scrisoarea este sernnata : Pitirim Sorokin, docentla Umversitatea din Petersburg si la Institutul psiho-neurologic, fost membru al Adunarii constituante §i fostmembru al partidului socialist-revolutionar".

Aceasta scrisoare este demna de atentie, in prirnulrind ca un document uman" extrern de interesant. Nuprea des avem prilejul s intilnim o sinceritate i o fran-cheta ca acelea cu care P. Sorokin recunoaste caracterulgresit al propriei sale politici. Se poate spune ca, in ma-joritatea cazurilor, oarnenii politici care s-au convins deinjustetea liniei adoptate de ei incearca sa-si camufleze

si

:.

www.dacoromanica.ro

194 V. 1. t.t1s:tw

cotitura, s-o estompeze, sa inventeze" tot felul de mo-tive mai mult sau mai putin laturalnice etc. Recunoas-terea deschis i cinstita a propriei tale greseli politiceeste in sine un important act politic. Pitirim Sorokinn-are dreptate cind scrie c munca in domeniul stiinveieste intotdeauna Caci greseli se fac si in acestdomeniu ; exemple de propagare inclaratnica a unorconcepvii filozofice reactionare, de pilda, de catre autorivadit nereactionari se intilnesc si in literatura rusa. Pe dealta parte, declaravia deschisa a unui om de vaza, adicaa unui om care a decinut un post politic de raspundere

indeobste cunoscut, c renunta la politica este totRecunoasterea cinstita a unei greseli politice este

de mare folos politic pentru multi lume daca este vorbade o greseala impartasita de particle intregi care la timpullor au avut influença in mase.

Importanta politica a scrisorii lui Pitirim Sorokin estedeosebit de mare tocmai in momentul de faci. Ea neofera tuturor o lecvie" asupra careia trebuie sa reflec-tam cum se cuvine i pe care trebuie s ne-o insusim.

Orice marxist cunoaste de mult adevarul ca in oricesocietate capitalista pot fi force hotaritoare numai pro-letariatul i burghezia, pe cind toate elementele socialecare sint situate intre aceste clase si care se incadreazain categoria economica a micii burghezii oscileazainevitabil intre aceste forte hotaritoare. Dar de la recu-noasterea abstracta a acestui adevar i pina la capacitateade a sti sa tragi din el concluziile corespunzatoare incondiviile complexe ale realitavii practice este o distançaenorma.

Pitirim Sorokin este reprezentantul unui curent socialsi politic extrem de larg curentul esero-mensevic. Caavem de-a face aici cu un singur curent, ca din punctulde vedere al atitudinii lor fava de lupta dintre burgheziesi proletariat deosebirea dintre mensevici i eseri nu esteesenviala e un lucru pe care 1-au dovedit cit se poatede convingator si de graitor evenimentele revolutiei ruse,incepind din februarie 1917. Mensevicii i eserii repre-zinta doua variefavi de democratie mic-burgheza iata

utilr.

si

www.dacoromanica.ro

PRETIOASELE MARTURISIRI ALE LUI PITIRIM SOROKIN 195

esenta economici §i principala trasitura.politica a. acestuicurent. Din istoria tarilor avansate se §tie ci, in tineretealui, acest curent se drapeazi adesea in ve§mintul so-cialismului".

Se pune intrebarea : ce anume i-a indepirtat deosebitde mult de bol§evism, de revolutia proletara, pe repre-zentantii acestui curent acum citeva luni §i ce-i deter-mini acum sa faca o cotitura de la ostilitate la neutra-litate ? Este cit se poate de evident ca pricina acesteicotituri o constituie in primul rind prabwirea imperia-lismului german, legati de revolutia din Germania §i dinalte OH, precum §i demascarea imperialismului anglo-francez, iar in al doilea rind distrugerea iluziilor bur-ghezo-democratice.

SI ne oprim asupra primei cauze. Patriotismul esteunul dintre sentimentele cele mai profunde pe care le-a

ifaurit existenta seculara § milenara a unor patrii sepa-rate. Printre greutatile deosebit de mari, se poate spuneexceptionale, ale revolutiei noastre proletare se numara§i imprejurarea ci ea a trebuit sa treaca printr-o pe-rioada de profund dezacord cu ideea de patriotism, prinperioada pacii de la Brest. Amariciunea, iritarea §i indig-narea profunda pe

icare 1e-a provocat aceasta pace sint

pe deplin explicabile, § e de la sine inteles a noi,m numai de la avangarda con§tienta a proleta-

riatului ne putem a§tepta sa inteleaga adevarul ca facem§i. trebuie sa facem cele mai mari sacrificii de ordinnational in interesul suprem al revolutiei proletare mon-diale. Ideologii din afara taberei marxismului i maselemuncitoare largi din afara proletariatului, care a trecutprin §coala indelungata a grevelor §i a revolutiei, n-aveaude unde si soarbi nici convingerea fermi: ci aceastirevolutie se maturizeaza §i nici devotament neprecupetitfati de ea. In cazul cel mai bun, tactica noastra li sepirea a fi o simpla fantezie, o dovadi de fanatism, oaventura, sacrificarea celor mai evidente interese realea sute de milioane de oameni de dragul unei speranteabstracte, utopice sau indoielnice in ceea ce se vatimpla in alte OH. Si nu trebuie sa uitim c'4, in virtutea

in-

www.dacoromanica.ro

196 V. I. LENIN

situatiei ei economice, mica burghezie este mai patrio-tica decit burghezia si deck proletariatul.

$i s-aintimplat icga cum am spus noi.Imperialismul german, care parea a fi singurul &grim,

s-a prabusit. Revolutia germana, care parea jumatatefarsa, Jumatate vis" (ca s'a intrebuintam o cunoscutaexpresie a lui Plehanov), a devenit realitate. Imperia-lismul anglo-francez, in care fantezia democratilor mic-burghezi vedea un prieten al democratiei, un aparatoral celor asupriti, s-a dovecht a fi in fapt o fiara care a=pus republicii germane si popoarelor Austriei conditiimai grele decit cele de la Brest, o fiara care folosestetrupele repubhcanilor liberi", ale francezilor si ameri-camlor, pentru rolul de jandarmi si calai, de sugrumatoriai mdependentei si hbertatii natiunilor mici si slabe.Istoria uruversala a demascat acest imperialism, I-a de-mascat intr-un chip necrutator de temeinic si de fatis.Patriotilor rusi care .nu voiau sa stie de nimic altcevadecit .de binele nermjlocit (si in chip vechi inteles) alpatriel lor, faptele istoriei universale le-au dovedit catransformarea revolutiei noastre, ruse, in revolutie socia-lista nu era o aventurI, ci o necesitate, caci alta iesirenu exista ; daca revolutia socialista mondiala, bolsevisrnulmondial, nu va invinge, imperialismul anglo-francez siamerican va sugruma inevitabil independenta si hberta-tea Rusiei.

Faptele sint indaratnice, spune o zicala englezeasca. Iarin ultimele luni am fost martorii unor fapte careseamna o cotitura radicala in intreaga istorie umversala.Aceste fapte ii silesc pe democratii mic-burghezi dinRusia, cu toata ura lor fata de bolsevism, generata deistoria luptei noastre interne de partid, sa treaca de laostilitate fata" de bolsevism mai intii la neutralitate, iarapoi la sprijinirea lui. Nu mai exista azi conditille obiec-tive care i-au indepartat de noi deosebit de mult peacesti democrati-patrioti. Pe plan mondial au aparutconditii objective care ii silesc sa faca o cotitura in di-rectia noastra. Cotitura facuta de Pitirim Sorokin nueste nicidecum ceva intimplator, ci o expresie a coti-

in-

www.dacoromanica.ro

PRETIOASELE MARTURISIRI ALE LUI PITIRIM SOROKIN 197

turii inevitabile a unei clase Entre gi, a intregii dernocratiimic-burgheze. Nu e marxist §i e prost socialist acelacare nu §tie sa Ora seama de acest lucru i sa-1 fo-loseasca.

Apoi, credinta n panaceul democratiei" in general,neintelegerea faptului ca ea este o democrave burgheza,istorice4te limitat n ceea ce prive§te utilitatea i necesi-tatea ei, aceasta credinç a. aceasta neintelegere au per-sistat decenii §i secole de-a rindul in toate tarile §i deose-bit de trainic n rindurile micii burghezii. Marele bur-ghez este un om trecut prin ciur §i prin dirmon, el §tieca, asemenea tuturor celorlalte forme de stat din capita-lism, republica democratica nu este altceva decit o ma-§ina pentru reprimarea proletariatului. Este un lucru pecare el 11 deoarece cunoa§te indeaproape pe adeva-ratii diriguitori ai oricarei ma§ini de stat burgheze, pre-.cum §i cele mai profunde (§i adesea, tocmai de aceea,cele mai ascunse) resorturi ale ei. Micul burghez insa,datorita situatiei lui economice, datorita tuturor con-ditulor lui de viata, este mai putin in stare sa-§i insu-§easca acest adevar i nutre§te chiar iluzia c republicademocratica inseamna democratie pura", un stat popu-lar liber", o putere populara situata in afara claselorsau deasupra claselor, o manifestare purl a vointei intre-gului popor etc. etc. Tenacitatea acestor prejudecati aledemocratului mic-burghez este in mod necesar generatade faptul ca el sta.' mai departe de focul luptei de clasa,de bursa, de adevarata" poiitic, i ar fi cu totulnemarxist sa se cread cà aceste prejudecati ar puteafi lichidate tn scurta vreme §i numai cu ajutorul pro-pagandei.

Dar istoria omenirii inainteaza acum cu o viteza athde arnetitoare §i distruge tot ce este obi§nuit, tot ce estevechi, cu un ciocan de o forta ath de cumplita, princrize de o ascutime atit de violenta, inch nu mai re-zista mci cele mai inradicinate prejudeca.ti. In minteademocratului in general" s-a nascut in mod firescinevitabil credinta naiva in Adunarea constituanta, ten-dinta naivi de a opune dictaturii proletare" demo-crap purr. Dar ceea ce le-a fost dat adeptilor con-

15 Lenin Opere complete. vol. 37

i

,stie

§i

www.dacoromanica.ro

198 V. I. LENIN

stituantei" s vada la Arhanghelsk §i la Samara, in Si-beria §i in sudul Orli nu putea sa nu distruga pinacele mai inradacinate prejudecavi. Idealizata republicademocratica a lui Wilson s-a dovedit a fi in fapt o formaa celui mai turbat imperialism, a celei mai ner4nateasupriri i sugrumari a popoarelor mici i slabe. Demo-cracii" de centru, in general, menvvicii i eserii hi spu-neau : Nu ne arde noua acum de nu §tiu ce tip destat, pretins superior, de nu tiu ce Putere sovietica Arfi bine sa avem macar o republica democratica obh-nuita !" Si firwe ca in vremuri obipuite", relativ linh-tite, aceasta speranca" ar fi putut dainui decenii de-arindul.

Acum insa mersul evenimentelor in lumea intreagainvatamintele cumplite care decurg din anal-4a tuturor

monarhhtilor din Rusia cu imperialismul anglo-francezamerican arata in fapt ca republica democratica este

o republica burghezo-democratica, azi invechita din punc-tul de vedere al problemelor pe care imperialismul le-apus la ordinea zilei a istoriei ; ca. nu exista nici o altaalternativa : ori va invinge Puterea Sovietelor in toatevarile inaintate din lume, ori va invinge ultrareacviona-rul i arhibrutalul imperialism anglo-american, care su-gruma toate popoarele mici i slabe, care reinstaureazireacviunea in intreaga lume §i care a invavat sa folo-seasca de minune forma de stat denumita republica de-mocratica.

Ori ori.Cale de mijloc nu exista. Phil nu de mult aceasta pa-

rere era considerata ca o expresie a fanatismului orb albohevicilor.

Dar s-a intimplat rintocmai aia cum am spus noi.Daca Pitirim Sorokin §i-a depus mandatul de membru

al Adunarii constituante, asta nu este ceva intimplator,ci un simptom care marcheaza cotitura unei clase in-tregi, a intregii democracii mic-burgheze. Scindarea aces-teia este inevitabila : o parte va trece de partea noastra,0 parte va ramine neutra, iar 0 parte se va alatura in

§i

!

si

si

www.dacoromanica.ro

PRETIOASELE MARTURISIRI ALE LUI PITIRIM SOROKIN 199

mod con§tient monarho-cadetilor, care And Rusia capi-talului anglo-american §i care vor s inabu§e revolutlacu ajutorul baionetelor straine. A §ti s sesizam §1 safolosim aceasta cotitura a democratiei men §evice i§ ese-riste de la ostilitate fata de bol§evism mai intii la neu-tralitate, iar apoi la sprijinirea lui iat una &litresarcinile imperioase ale momentului de fata.

Orice lozinca pe care partidul o lanseaz n mase areproprietatea de a deveni rigida, de pierde contmutulviu, de pastra pentru multi valabilitatea chiar §1

atunci cind s-au schimbat conditiile care au determinatnecesitatea acestei lozinci. Acesta este un rau inevitabil,

daca nu §tii s lupti impotriva lui §i invingi, nupoti asigura partidului o politica justa. Perioada in carerevolutia noastra proletara a ajuns la un dezacord deose-bit de acut cu democratia menevic i eserista a fostistorice§te necesara ; atunci cind ace§ti democrati au tre-cut in tabara du§manilor nowi §i au pornit pe calearestaurarii republicii democratice burgheze imperialiste,era inevitabil s ducem impotriva lor o lupta invequ-natl. Acum nsL lozincile acestei lupte §i-au pierdutcea mai mare parte continutul viu, impiedicind o justa.luare n considerare §i o judicioasa folosire a situatieinoi, caracterizata prin faptul c n rindurile acestei de-mocratii se schiteaza o noul cotitura, o cotitura in di-rectla noastra, o cotitura care, departe de a fitoare, 'hi are radicinile in conditiile cele mai adinci aleintregii situatii internationale.

Nu-i de ajuns sa sprijinim aceasta cotitura, s indm-pinam prietene§te pe cei care cotesc spre noi. Un ompolitic comtient de sarcinile lui trebuie s tie sit' pro-voace aceasa cotitur n diferitele paturi §i grupuri alemasei largi a democratiei mic-burgheze, din moment ces-a convins c exista serioase §i profunde cauze istoricepentru o asemenea cotitura. Proletarul revolutionar tre-buie s tie pe cine se cuvine sa-1 reprime §i cu cinecind j cum se cuvine sa incheie o intelegere. Ar firidicol §i absurd sa renuntam la teroare i represiuneceea ce-i prive§te pe mo§ieri i pe capitaNti impreuna

1 5*

a-si

indmpla-

a-si

si st-1

ji

in

in

www.dacoromanica.ro

200 V. I. LENIN

cu acolicii lor, care vind Rusia aliatilor" imperialitistraini. Ne-am pune intr-o postura ridicola daci amincerca sa-i , convingem" si in general sa-i inriurim prinmijloace psihOlogice". Dar ar fi tot atit de absurd si deridicol daca nu chiar si mai mult s insisam exclu-siv asupra tacticii represiunii i terorii fatl de democratiamic-burgheza intr-un moment in care mersul lucruriloro sileste sa se intoarca cu fata spre noi.

Aceasta democratie proletariatul o intilneste pretutin-deni. La sate, sarcina noastra este de a-i nimici pe mosieri,de a fringe impotrivirea exploatatorului si a speculantu-lui de chiabur ; in indeplirnrea acestei sarcini ne putemsprijini temeinic numai pe semiproletari, pe saracimeasatelor". Aceasta nu tnseamn tns c taranul mijlocasne e dusman. El a sovait, sovaie si va sovai ; sarcina dea inriuri pe cei sovaielnici nu este identica cu sarcina de adobori pe exploatator si de a invinge pe dusmanul activ.Trebuie sa stim sa ajungem la o intelegere cu Oranulmijlocas, lira a renunta nici o clipa la lupta irnpotrivachiaburului i sprijinindu-ne tememic numai pe Ora-nimea saraca aceasta este sarcina momentului, pentruca, datorital cauzelor aratate mai sus, tocmai acum adevenit inevitabila' in rindurile varanimii rnijlocase o cod-tura in directia noastra.

Acelasi lucru se poate spune i despre mestesugar,despre meseria i despre muncitorul care se afla in con-ditii cu caracter mic-burghez mai pronuntat sau care apa.strat in mai mare masura vederi mic-burgheze, precum

despre multi functionari, despre ofiteri i mai alesdeipre intelectuali in general. Fara indoiala ca in

partidul nostru se observa adesea o anumita nepriceperede a folosi cotitura ce se produce in aceste paturiaceasta nepricepere poate i trebuie sl fie biruita si trans-formata in pricepere.

Avem deja un reazem trainic in imensa majoritate aproletarilor organizati in sindicate. Trebuie sa' stim sãcistigam de partea noastra, sa incadra'm in organizaviacomuri i s supunem disciplinei proletare generale pa-turile muncitoare cele mai putin proletare, cele mai mic-

§i

§i ca'

www.dacoromanica.ro

PRETIOASELE MARTURISIRI ALE LUI PITIRIM SOROKIN 201

burgheze care cotesc spre noi. Aici lozinca momentuluicere sä nu luptam impotriva kr, ci si-i atragem, sa stimsi-i inriurim, si convingem pe cei sovaielnici, sa folosimpe cei neutri, sa educam prin ambianta inriuririi pro-letare de masa pe cei care au ramas in urma sau careau inceput abia de curind sa se debaraseze de iluziileconstituantiste" sau patriotico-democratice".

Avem in masele muncitoare un reazem suficient detrainic. Congresul al saselea al Sovietelor a aratat deose-bit de clar acest lucru. Noi nu ne temem de intelectuaniburghezi iar impotriva sabotorilor si albgardistilor inraividin rindurile lor nu vom slabi lupta nici o clipa. Lo-zinca momentului insa este sa stim si folosim faptul cain rindurile acestor intelectuali se schiveazi o cotiturain direcvia noastra. La noi au mai ramas destui intelec-tuali burghezi de cea mai proasta speça care s-au stre-curat" in organele Puterii sovietice : sa-i alungam liramila, si-i inlocuim cu intelectuali care ieri inca ne erauconstient ostili si care azi sint numai neutri aceastaeste una dintre sarcinile cele mai importante ale momen-tului actual, sarcina tuturor activistilor sovietici care yinin contact cu intelectualitatea", sarcina tuturor agita-torilor, propagandistilor si organizatorilor.

Ca orice acviune politica intrepring in condivii corn-plexe si care se schimba, intr-un ritrn impetuos, intele-gerea cu faranul mijlocas, cu muncitorii care ieri incaerau alaturi de mensevici, cu functionarii sau cu intelec-tualii care ieri inca faceau sabotaj cere, fireste, o anu-mita iscusinta. Totul este sa nu ne multumirn cu iscu-sinva dobindita din experienta noastra de pink' acurn, cisa mergem neaparat mai departe, ssa. cautsam sa. obtinemneaparat mai mult, sa" trecem neaparat de la sarcini maiware la sarcini mai grele. Fara asta nu este posibil niciun progres in general, nu este posibil nici progresul inconstrucvia socialista.

Zilele acestea a fost la mine o delegatie a congresuluiimputernicivilor cooperaviei de credit. Ei mi-au aratat omotiune in care congresul bOr 77 se pronunta impotrivafuziona'rii bancii de credit cooperatist cu Banca Poporu-

www.dacoromanica.ro

202 V. I. LENIN

lui a R.S.F.S.R. Eu le-am declarat a sint pentru o bite-legere cu varanul mijlocas si ca pun mare prey chiar sipe inceputul unei couturi a cooperatorilor de la ostili-tate la neutrahtate favi de bolsevici, dar a baza uneiasemenea invelegeri poate fi creata numai daca ei vorconsunvi la o fuzionare deplina a acestei banci specialecu banca ulna a republicn. Atunci delegavia congresuluist-a inlocum rezoluva cu alta, care a si fost adoptati decongres ; in aceasta rezolutie nu se mai spunea nimicimpotriva fuzionarii, dar... dar se formula un plan pen-tru infiinvarea unei asociatii de credit" speciale a coope-ratorilor, care in fapt nu se deosebeste cu nimic de o!panel speciala ! E ceva pur si simplu ridicol. Cu modi-ficari pur verbale poti hrani sau msela, bineinteles, nu-mai pe un om naiv. Dar insuccesul" uneia dintreaceste... incercari" nu va clinti citusi de puvin politicanoastra ; fava de cooperatori, fata de varanimea mijlo-cask' am dus si vom duce o politica de invelegere, curmindorice incercare de a schimba linia Puterii sovietice si aconstructiei sovietice socialiste.

Oscilarile democravilor mic-burghezi sint inevitabile.Au fost de ajuns citeva victorii ale cehoslovacilor, pen-tru ca acesti democravi sa se lase cuprinsi de panica, sasemene panica, si treaca in tabara invingatorilor" si safie gata sa-i intimpine cu fruntea plecata. Nu trebuiesa uitim, fireste, nici o clipa ca si acum ar fi de ajunsciteva succese parviale, sa zicem, ale albgardistilor anglo-americano-krasnovisti, pentru ca sa inceapa oscilari indirectia acestora, pentru ca panica si creasca si sa seinmulteasca cazurile de raspindire a panicii, cazurile detradare si de trecere de partea imperialistilor etc. etc.

Noi stim acest lucru si nu-1 vom uita. Cucerireanoastra baza pur proletara a Puterii sovietice, care esprijinita" de semiproletari va ramine invariabil trai-nica. Oastea noastra va fi de neclintit, armata noastranu va sovai asta o stim din experiença. Dar atuncicind schimbari extrem de adinci, de importanta isto-rick' mondiala, genereaza necesarmente in masele demo-

www.dacoromanica.ro

PRETIOASELE MARTURISIRI ALE LUI PITIRIM SOROKIN 203

cratiei fara de partid, mensevice i eseriste o cotituradirectia noastra, noi trebuie sa." invkam §i vom inv.*folosim aceasta cotitura, s-o sprijinim, s-o provocamgrupurile i n paturile respective si s facem tot posi-

bilul pentru a ajunge la o intelegere cu aceste elemente,inlesnind astfel munca de construire a socialismuluiusurind povara ruinei chinuitoare, a inculturii i nepri-ceperii, care fac s Indrzie victoria socialismului.

Scris la 20 noiembrie 1918Publicat la 21 noiembrie 1918in ziarul Pravda' nr. 252

Semnat : N. LeninSe tiparette dui:8 textrl

aplrut in ziar

insiin

si

www.dacoromanica.ro

204

CUVINTARE ROSTITALA ADUNAREA DIN 20 NOIEMBRIE 1918

CONSACRATA SARBATORIRII LUI V. I. LENIN 78

SCURTA RELATARE APARUTA IN PRESA

(Tovara§ul Lenin este intimpinat curopote de aplauze, care se transforma inovati i.) Tovara§i, a vrea sa spun citeva cuvinte inlegatura. cu o scrisoare care a aparut in numarul de azial Pravdei". Autorul acestei scrisori este Pitirim Soro-kin, membru marcant al Adunarii constituante §i alpartidului eserilor de dreapta. In aceasta scrisoare,Sorokin se adreseaza alegatorilor sài, declarind ca-§i dc-pune mandatul de membru al Adunarii constituanterenunta la orice activitate politica. Aceasta scrisoare re-prezinta nu numai un extrem de interesant documentuman", dar are 5i o sernnificatie po1itic deosebitde mare.

Dupa cum se §tie, Pitirim Sorokin a fost principalulcolaborator al ziarului socialist-revolutionar de dreaptaVolea Naroda" 79, care mergea mina-n mina cu cadetii.Aceasta marturisire, facuta intr-o scrisoare deschisa, de-nota ca in cercuri care au avut pina acum o atitudinenet ostila fatal de Puterea sovietica se produce un marereviriment, o adevarata cotitura. Daca Pitirim Sorokindeclara ca de multe ori se intimpla ca politica dusa deunii oameni politici sâ fie socialmente daunatoare, in-seamna cal el recunoa§te, n sfir§it, deschis §i cinstitintreaga politica a eserilor de dreapta a fost socialmentedaunatoare.

Tragind invataminte din ultimele evenimente, multireprezentanti ai acestui partid incep s inteleaga ca. inmomentul de fata iese la iveala toata justetea pozitiei

si

ak

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA ADUNAREA DIN 20 NOIEMBRIE 1918 205

bolsevice si se dezvaluie toate gafele si greselile dusmani-lor ei neimpicati.

Scrisoarea lui Sorokin dovedeste ca intr-o serie in-treag a. de grupuri ostile noua putem conta in momentulde Eta cel putin pe o atitudine neutra fata de Putereasovietica. Pe multi ii indeparta de noi monstruoasa pacede la Brest, multi nu credeau in revolutie, multi altiicredeau cu sfintenie in puritatea nazuintelor aliatilor ;acum insa aliatii si-au dat arama pe fata, si toata lumeavede ca acesti faimosi aliati, care au dictat Germanieiconditii si mai monstruoase decit cele impuse prin paceade la Brest, sint tilhari de aceeasi speta cu imperialistiigermani.

Aliatii, dupa cum se stie, sint pentru un regim mo-narhic in Rusia ; la Arhanghelsk, de pada', ei sprijinaactiv pe monarhisti. Englezii yin asupra Rusiei pentruca vor sa ia locul imperialistilor germani infrinti. Toateacestea au deschis ochii pina si celor mai inveterati simai obtuzi adversari ai revolutiei.

Pita in prezent, multi oameni au crezut orbeste inAdunarea constituanta, pe cind noi am spus intotdeaunaci Adunarea constituanta este lozinca mosierilor, a mo-narhistilor, a intregii burghezii ruse, in frunte cu Miliu-kov, care a scos tara la mezat si o vinde cui ofera unprev mai bun.

Republica" americana sugruma clasa muncitoare.Acum toata lumea a aflat ce este republica democratica.Acum toata lumea vede clar ca nu poate fi cleat unadin doua : ori imperialismul victorios, ori Puterea So-vietelor cale de mijloc nu exisa. (C uvint ar e atovarasului Lenin a fost in repetate rin-duri intrerupta de ovatii furtunoase.)

Pravda nr. 253ji azvestiia C.E.C. di,' Rusie nr. 255

din 22 noicmbrie 1918

Se tipXrefte dug textul"Pravda'apleut in

www.dacoromanica.ro

206

CUVINTARE ROSTITACU PRILE JUL ZILEI OFITERULUI ROSU"

24 NOIEMBRIE 1918 80

(Aplauze furtunoase, asistenta into-neaza Internationala".) Va salut in numele co-misarilor poporului spune Lenin. Cind ma gindesc lasarcinile armatei noastre si ale ofiterilor rosii, imi amin-tesc de o discutie la care am asistat nu de mult intr-unvagon in care calatoream pe calea ferata ce duce spregranita finlandeza.

Vazind ci niste pasageri ascultau zimbind cuvinteleunei femei batrine, am rugat sa. mi se traduca ce spuneea. Hand o comparatie intre soldatii de odinioar a. sisoldatii revolutionari, batrinica finlandeza spunea ca ceide atunci aparau interesele burgheziei si ale mosierilor,pe cind cei de acum apara interesele celor saraci. Thainte,omul sarac era aspru pedepsit pentru fiecare bucata delemn luata fara incuviintare, pe cind acum, spuneabatrinica, daca intilnesti in padure un soldat, te mai siajuta sa duci legatura de lemne". Acurn spunea ea111.1 trebuie a te mai temi de omul cu arma".

Cred continua Lenin ca o mai frumoasa rasplatapentru Armata Rosie este greu de inchipuit.

In continuare, Lenin spune ca vechiul corp ofiterescera, in covirsitoarea sa majoritate, alcatuit din rasfatatesi depravate odrasle de capitalisti, care n-aveau nimiccomun cu soldatul de rind. De aceea, acum, cind faurim oarmata noua, comandantii trebuie sa fie recrutati numaidin rindurile poporului. Numai ofiterii rosii se vor puteabucura de autoritate printre soldati si vor putea statornicisocialismul in armata noastra. 0 asemenea armata va fide neinvins.

.,,,lzvestiin C.E.C. din Rush, nr. 258din 26 noiembrie 1918

Se tipareite dup.!, trztulaparut in ziar

www.dacoromanica.ro

= 207

CUVINTARE ROSTITA LA ADUNAREAIMPUTERNICITILOR COOPERATIVEI

MUNCITORESTI CENTRALE DIN MOSCOVA26 NOIEMBRIE 1918 81

(Tovarasul Lenin este intimpinat curopote de aplauze, care nu mai conte-n e s c.) Tovarasi, salut in voi pe reprezentantii coope-ratiei muncitoresti, care este menita sa joace un roldeosebit de important in justa organizare a intregiiaprovizionari. In repetate rinduri si mai ales in ulti-mul timp am avut prilejul sa punem in discutiaConsiliului Comisarilor Poporului probleme referitoarela cooperatie si la atitudinea puterii muncitoresti-tara;nesti fata de ea.

In aceasta ordine de idei trebuie sa ne reamintim citde important era mai inainte, in timpul dominatieicapitalismului, rolul cooperatiei, care se baza pe prin-cipiul luptei economice impotriva clasei capitalistilor.

Ce-i drept, abordind in felul lor munca practica adistribuirii produselor, de foarte multe ori cooperativelesubstituiau intereselor poporului interesul unui anumitgrup de persoane, lasindu-se adesea calauzite de tendintade a imparti cu capitalistii profitul comercial. Calauzitide interese pur comerciale, cooperatorii uitau adesea desocialism, care li se parea a fi Inca prea departe 0"

inaccesibil.Cooperativele grupau adesea mai ales elemente mic-

burgheze, taranimea mijlocasa, care in tendintele ei incadrul miscarii cooperatiste se calauzea dupa. intereseleei mic-burgheze. Totusi, aceste cooperative au desfasurato activitate care a contribuit, fara indoiala, la dezvoli-

www.dacoromanica.ro

208 V. I. LENIN

tarea iniiativei maselor, §i in aceasta constä marele lormerit. Intr-adevar, sprijinindu-se pe iniciativa maselor,cooperativele au creat mari organizacii economice §i inaceasta privint5 ele au jucat, incontestabil, un mare rol.

In unele cazuri, aceste organizatii economice s-autransformat in organizatii capabile sa inlocuiasca sau s5.completeze aparatul capitalist, §i acesta e de asemeneaun lucru pe care trebuie recunoatem. Intre time,proletariatul or5§enesc a fost in a§a m5sur5 atras inorbita marii industrii capitaliste, inch a devenit destulde puternic ca s5 rastoarne clasa mo§ierilor §i capitali§ti-lor, ca s tie s foloseasca intregul aparat capitalist.

Proletariatul orI§enesc incelegea destul de bine ea, inconditiile ruinei provocate de fazboiul imperialist, tre-buia pus in functiune aparatul de aprovizionare, §i inacest scop el a folosit in primul rind marele aparatcapitalist.

Si acest lucru nu trebuie uitat. Cooperatia este omare mo§tenire a civi1izaiei, mo§tenire pe care trebuies-o precuim §i s-o folosim.

Si de aceea, ori de cite ori am avut prilejul s discu-firn in Consiliul Comisarilor Poporului problema rolu-lui cooperatiei, am abordat-o cu mult5 precautie, ime-legind foarte bine cit de important este s5 folosim pedeplin §i in intregime acest aparat economic bineorganizat.

In acebai timp ins5 nu puteam uita ea' principaliilucratori din domeniul construcviei cooperatiste riceauparte din rindurile men§evicilor, ale eserilor de dreapta§i ale altor partide conciliatoriste §i mic-burgheze. Acestlucru noi nu-I puteam uita atita timp cit aceste grupuripolitice, situate intre cele douI clase aflate in luptl,foloseau adesea cooperativele ca loc de refugiu pentrucontrarevolutionari §i nu se d'adeau inlaturi s5 sprijine pecehoslovaci din fondurile acumulate de cooperative. Da,am avut informatii in acest sens. Dar asta e departe dea fi fost un fenomen general, §i adesea am atras coopera-tivele pe calea colabotirii cu noi, dacI erau dispuse s.colaboreze.

sa-1

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA ADUNAREA IMPUTERNICIT. COOPERAT. MUNCIT. 209

Situatia internationala a Rusiei Sovietice este si ea inultimul timp de asa natura, incit multe grupuri mic-bur-gheze au inceput sa vada clar ce insemnatate are putereamuncitoreasca-taraneasca.

Atunci cind Rusia Sovietica a fost pusa in fata dicta-tului de la Brest, cind noi am fost nevoiti sä incheiemcu imperialitii germani o pace atit de apasatoare, men-

eserii de dreapta ne-au atacat cu deosebitafurie. Cind Rusia Sovietica a fost constrinsa s incheieaceasta pace, mensevicii i eserii au inceput s. tipe latoate raspintiile cá bolsevicii duc tam de ripa.

Unii dintre acesti reprezentanti socoteau c bolseviciisint niste utopisti care nutresc iluzia c ar fi posibila orevolutie mondiala. Altii socoteau ca bolsevicii sint agentiai imperialismului german.

In sfirsit, multi dintre ei credeau pe atunci cavicii fac concesii imperialismului german si jubilau in-chipuindu-si c aceasta inseamna o pactizare cu burghe-zia germana guvernanta.

Nu mai reproduc aici expresiile si mai putin maguli-toare ca s intrebuintez un eufemism pe care acestegrupuri le debitau atunci la adresa Puterii sovietice.

Dar evenimentele care se desfasoara in ultimul timpin intreaga lume i-au invatat multe pe mensevici i peeserii de dreapta. In apelul C.C. al mensevicilor catretoti oamenii muncii 82, recent publicat in presa noastra,se spune c, desi sint in divergenta cu comunistii peplan ideologic, ei considera necesar s. lupte impotrivaimperialismului mondial, in fruntea caruia se afla acumcapitalitii anglo-americani.

Intr-adevar, s-au produs evenimente de o uriasa im-portanta. In RomAnia si in Austro-Ungaria s-au creatSoviete de deputati ai muncitorilor. In Germania, Sovie-tele se pronunta impotriva convocarii unei Adunariconstituante, si este posibil ca in citeva saptamini gu-vernul Haase-Scheidemann s. cad i sa fie inlocuit cuun guvern Liebknecht. In acelasi timp, capitalismulanglo-francez depune toate eforturile pentru a zdrobirevolutia rusa si a opri astfel revolutia mondiala. Acum,toata lumea vede clar ca poftele imperialismului aliat

sevicii 91

bolse-

www.dacoromanica.ro

210 V. 1. LENIN

slut i mai mari decit cele ale imperialismului german :conditiile pe care aliatii le-au pus Germaniei sint §i maigrele decit cele stipulate in pacea de la Brest, §i in afarade aceasta ei vor in genere s inabqe revolutiaasume rolul de jandarmi mondiali. Prin rezolutia lor,mewvicii au aratat ca au inteles incotro bate vintulcnglez. $i acum noi nu trebuie sa-i respingem, ci, dimpo-triva, sa-i atragem, sa le dam posibilitatea de a conlucracu noi.

Comuni§tii au aratat inca in aprilie anul acesta ca nuse dau inlaturi sa conlucreze cu cooperatorii. Sarcinacomun4tilor este ca, sprijinindu-se pe proletariatul ora-rnesc, sa tie s. foloseasca pe toti aceia care pot fiatrap in munca, pe toti aceia care inainte arborau lozincisocialiste, dar nu gaseau in ei curajul de a flupta !substeagul lor pink' la victorie sau la infringere. Marx a spusca pe capital4ti proletariatul trebuie sa-i exproprieze,dar ca in ceea ce privgte grupurile mic-burgheze el tre-buie sa §tie sa le foloseasca. $i noi am spus ca capitali--tilor trebuie sa le luam totul, dar pe chiaburi strin-gem doar in chingi punem sub control prinmonopolul cerealelor. Trebuie sa ajungem la o intelegerecu taranimea mijlocga, s-o punem sub controlul nostru,infaptuind totui in practica idealurile socialismului.

Trebuie sa declaram deschis ca muncitorii i taraniisaraci vor depune toate eforturile pentru a infaptui inpractica idealurile socialismului, i claca unii nu imparta-§esc aceste idealuri, vom merge inainte i fàrà ei. Dartrebuie sa folosim pe toti aceia care ne pot ajuta efectivin aceasta lupta extrem de grea.

./ka se face ca, luind in discutie aceste probleme, Con-siliul Comisarilor Poporului a ajuns Inca .in aprilie la ointelegere cu cooperatorii ". Aceasta a fost singura §e-dinta la care, in afari de comisarii poporului membriai partidului comunist, au participat i reprezentanti aicooperatiei cetatenqti.

Noi am ajuns Ia o intelegere cu ei. Aceasta a fostsingura §edinta in care o hotarire a fost adoptata nu cuvoturile unei majoritati formate din comun4ti, ci cuvoturile unei minoritati formate din cooperatori.

i sa-si

sa-ii si-i

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA ADUNAREA IMPUTERNIC1T. COOPERAT. MUNCH*. 211

Si Consiliul Comisarilor Poporului a consimtit laaceasta, considerind ca este necesar s foloseasca atitexperienta §i cum*intele cooperatorilor, cit §i apara-tul bor.

Stiti de asemenea c acum citeva zile a fost adoptatun decret " cu Frivire la organizarea aprovizionarii,publicat duminic in Izvestiia", §i ca in acest decret serezerva un rol important cooperatiei §i cooperativelor.Caci fara o retea de organizatii cooperatiste nu esteposibila organizarea economiei socialiste, iar pina acums-au facut in aceasta privinta multe greeli. Unele coope-rative au fost inchise, nationalizate, in timp ce Sovietelenu reueau sã Lea' fata sarcinilor legate de distribuireamarfurilor, de organizarea magazinelor de stat.

Potrivit acestui decret, tuturor cooperativelor trebuiesä li se restituie tot ce ii s-a luat.

Cooperativele trebuie sa fie denationalizate, trebuiesa fie reconstituite.

Ce-i drept, decretul este foarte precaut in ceea ce pri-ve§te cooperativele care au fost inchise pe motivul ca inele s-au strecurat contrarevolutionari. Noi am dectaratcategoric ca. sub acest raport activitatea cooperativelortrebuie pusa sub control, insa totodata spunem ca coope-rativele trebuie sa fie folosite din plin.

dati seama cu totii c. una dintre sarcinile princi-pale ale proletariatului este aceea de a pa§i neintirziatla organizarea justa a aprovizionarii, precum §i a distri-buirii produselor.

Si din moment ce avem un aparat care pose& o ase-menea experienta §i care, ceea ce-i mai important, sebazeall pe inisiativa maselor, noi trebuie folosimpentru infaptuirea acestor sarcini. E important ca tocmaiin aceasta privinta sa fie folosita initiativa maselor, careau creat aceste organizatii. E necesar ca in munca deaprovizionare sa fie atrase masele inse§i, §i noi trebuie sifacem ca aceasta s devina principala sarcina a coope-rapei, §i in special a cooperatiei muncitorqti.

Munca de aprovizionare, de distribuire a produseloreste un domeniu de activitate in care oricine se poate des-curca. Aici se descurca i un om care n-a stat aplecat asu-

VI

sa-1

www.dacoromanica.ro

212 V. I. LENIN

pra cartii. Iar in Rusia o foarte mare parte a populatieieste Inca inapoiata si inculta, 616 in trecut s-a facut totulpentru ca masele muncitoare si asuprite sa ramina lipsitede cultura.

In mase exista 'Irma multe, foarte multe forte vii carepot vadi, intr-o masura mai mare deck s-ar putea crede,aptitudini cu totul neobisnuite. De aceea sarcina coopera-tiei muncitoresti este de a gasi aceste forte, de a le atragesi a le folosi nemijlocit in munca de aprovizionare si dedistribuire a produselor. Societatea socialista este o coope-rativa unica.

$i nu ma Indoiesc ca initiativa maselor in domeniulcooperatiei muncitoresti va face ca aceasta din urma sacreeze efectiv la Moscova o comuna de consum unica aintregului oras.

Pub !teat in decembrie 1918,hi haie volanta ti in revista

Rabocii Mire nr. 19

Se tipareite dug textul foii volante,.confruntat cm textalaparut in revista

www.dacoromanica.ro

213

ADUNAREAACTIVI5TILOR DE PARTID DIN MOSCOVA

27 NOIEMBR1E 1918

1

REFERAT CU PRIVIRELA ATITUDINEA PROLETARIATULUI

FATA DE DEMOCRATIA MIC-BURGHEZA

Tovara§i, a§ vrea s vorbesc despre sarcinile care revinpartidului nostru §i Puterii sovietice in legatura cu pro-blema atitudinii proletariatului fata de democratia mic-burgheza. Ultimele evenimente fac, fara ndoial, caaceasta problema sa se puna la ordinea zilei, caci uria§eleschimbari survenite in situatia internationala, cum ar fianularea tratatului de la Brest, revolutia din Germania,prabu§irea imperialismului german §i descompunerea im-perialismului anglo-american, nu puteau s nu rastoarneo serie intreaga de postulate burghezo-democratice, carealcatuiau baza teoretica a democratiei mic-burgheze. Si-tuatia militara a Rusiei, atacul imperialismului anglo-francez i american nu puteau sa nu determine o parte aacestei democratii mic-burgheze s treaca mai mult saurnai putin de partea noastrà. Tocmai despre schimbarilepe care trebuie s. le sufere tactica noastra, despre noilesarcini care se pun in fata noastra a§ vrea s vorbesc inasta-seara.

incep cu citeva teze teoretice funda-mentale. Fara indoiala c principala patura sociala careconstituie in Rusia baza economica a democratiei mic-burgheze este taranimea mijloca§a. Fara indoiala ca re-volutia socialista §i trecerea de la capitalism la socialismtrebuie sa ia inevitabil forme deosebite intr-o iar cu ofoarte numeroasa populatie iaraneasca. De aceea a§ vreamai intii de toate s vã reamintesc cum s-au cristalizatprincipalele teze ale marxismului cu privire la atitudinea

16

"

Ingaduiti-mi of

www.dacoromanica.ro

214 V. I. LENIN

proletariatului fata de taranimea mijlocag. In acest scopva voi citi citeva dintre enunturile acute de Engels inarticolul sau Problema taraneasca in Franca i in Ger-mania". Articolul acesta, care a aParut in bro§ura, a fostscris in 1895 sau in 1894, intr-un moment in care pro-blema programului agrar al partidului socialist in privintataranimir s-a pus in mod practic la ordinea zilei, inlegatura cu discutarea programului social-democratieigermane la Congresul de la Breslau al acestui partid 86.Iata ce a spus atunci Engels despre atitudinea proleta-riatului : Dar care este pozitia noastra fata de micataranime ?... In prirnul rind este absolut justa teza dinprogramul francez potrivit careia noi prevedem pieireainevitabila a micului Oran, dar nu sintem nicidecumchemati sa o grabim prin interventia noastra. In al doilearind este tot atit de evident ca, atunci cind vom detineputerea de stat, nu ne vom gindi sa-i expropriem cufoga pe micii tarani (cu sau fara despagubire), a§a cumvom fi nevoiti si procedam cu marii proprietari funciari.Sarcina noastra fata de micii tarani consta mai intii ina transforma productia lor particulara §i proprietatealor privata intr-o gospodarie cooperatista, nu cu foga,ci prin puterea exemplului §i cu sprijinul acordat in acestscop de societate".

Mai departe Engels spunea referitor la aceasta pro-blema : Noi nu putem §i niciodata nu vom puteapromite taranilor parcelari 61 vom mentine proprietateaindividuala §i gospodaria individuala aparindu-le impo-triva productiei capitaliste care le covirmte. Noi le putempromite doar ca nu vom interveni, impotriva vointei lor,in relatiile lor de proprietate" 87.

In sfigit, ultimul enunt pe care am vrut sa vi-1reamintesc este acela in care se vorbe§te despre Oraniibogati, despre taranii cu gospodarie mare (sau, pe ruse§te,culaci"), adica despre taranii care nu se pot dispensade folosirea muncii salariate. Daca ace§tia nu vor Trite-lege ca disparitia actualului lor mod de productie esteinevitabila 5i nu vor §ti sa traga de aici concluziilenecesare, marx4tii nu vor putea face nimic pentru ei.

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA ACTIVISTILOR DE PARTID DIN MOSCOVA 216

Datoria noastra este numai sa le upram §i lor trecereala noul mod de productie 88

Acestea sint tezele pe care am vrut sa vi le reamintesc§i pe care le cunoa§te, fara indoiala, mice comunist. Dinele vedem ca sarcina proletariatului care a cucerit putereade stat nu poate fi picidecum aceemi in tari in careprecumpanqte sistemul capitalismului bazat pe mareaproductie §i in tari in care precumpane§te o taranimeinapoiata mica, mijlocie §i mare. Vedem de asemeneaca noi formulam cit se poate de exact sarcinile marxismu-lui atunci cind spuneam cã era de datoria noastra saducem razboi impotriva mo§ierului exploatator.

In ceea ce-1 prive§te pe taranul mijloca§, noi spunem :in nici un caz nu trebuie folosita violenta. In ceea ce-iprive§te pe taranii cu gospodarie mare spunem : lozincanoastra este sa-i supunem monopolului cerealelor i aluptam impotriva lor atunci cind incalca acest monopol,cind dosesc cereale. Nu de mult am avut prilejul sarepet aceste teze la o adunare de citeva sute de oameni,reprezentanti ai comitetelor saracimii satelor, care se in-truniserl la Moscova concomitent cu Congresul al VI-lea *.In literatura noastra de partid, in cadrul propagandei §iagitatiei, am subliniat intotdeauna aceasta deosebire dintreatitudinea noastra fata de marea burghezie §i atitudineafata de mica burghezie. Dar, de§i sintem cu totii de acordpe plan teoretic, nu toti au tras concluziile politicecuvenite §i nu toti le-au tras destul de repede. Si eudinadins am luat-o pe departe, ca sa zic a§a, spre a vaarata dupa ce notiuni economice despre relatiile de clasatrebuie sa ne calauzim pentru a pune pe baze incontesta-bile problema politicii noastre fata de democratia mic-burgheza. Nu incape indoiala ca in Rusia, cel putin,aceastä clasa de mici tarani (numim mijlocal pe taranulcare nu-§i vinde forta de munca), ace§ti ta'rani alcatuiescprincipala clasa economica care constituie baza marii di-versitati de curente politice din sinul democratiei mic-burgheze. La noi, in Rusia, aceste curente sint in cea maimare parte legate de partidele men§evic §i socialist-revo-

* Vezi volurnal de fati, p. 179-187. Noes red.

16* www.dacoromanica.ro

216 V. I. LENIN

lutionar. Istoria socialismului din Rusia cunoaste lupta_indelungata dusä de bolsevici impotriva acestor particle,.si trebuie sa spunem ca socialistii vest-europeni au consi-derat-o constant ca o lupta n sinul socialismului, adicaca o scindare a socialismului din Rusia. In paranteza fiezis, aceasta parere este exprimata de foarte multe orichiar.si tn luerarile unor buni social-democrati.

Chiar astazi mi s-a transmis o scrisoare din partea luiFriedrich Adler om cunoscut prin comportarea sarevolutionara in Austria. Misiva lui, scrisà la sfirsitul-lunii octombrie i primita' astazi, contine o singura ruga-minte : nu s-ar putea oare ca mensevicii intemnitati sa fie-pusi in libertate ? Intr-un moment ca cel de astazi, el n-a.gasit nimic mai inteligent decit s fac a. aceasta rugaminte..El specifica, ce-i drept, ca nu este bine informat asupra.miscarii noastre etc., dar asta este totuO, ceva caracteristic.Aceasta ridicola eroare a socialistilor vest-europeni seexplica prin faptul ca, in kc de a privi inainte, ei privescinapoi si nu inteleg c nici mensevicii, nici eserii (care-propovaduiesc socialismul) nu pot fi considerati socialism.In tot timpul revolutiei din 1917 mensevicii i eseriin-au facut deck s5." oscileze intre burghezie i proletariat ;-ei n-au fost niciodata In stare sa adopte o pozitie justa,.ilustrind cu tot dinadinsul, parca, teza lui Marx ca micaburghezie este absolut incapabil sà adopte in bataliile-decisive o pozitie de sine statatoare.

Chiar de la inceput, creind Sovietele, proletariatul a.adoptat instinctiv o pozitie de clasa prin insusi faptul c.le crea. Mensevicii i eserii au oscilat tot timpul. Si daca.chiar propriii kr prieteni le ziceau in primavara si invara anului 1917 semibolsevici", aceasta nu era numai o.vorba de spirit, ci i o justa caracterizare. In toate pro-blemele (luati problema Sovietelor, a miscarii revolu-tionare la sate, a ocuparii imediate a paminturilor, a.fraternizärii pe front, a sprijinirii sau nesprijinirii impe-rialismului), in toate aceste probleme fundamentale men-

eserii spuneau azi ,,da"i miine ba". Pe de o.parte ajutau, iar pe de alta nu, fiind un exemplu de lipside caracter i de neputinta totala. Pe de alta parte insa,.cind lansau in rindurile populatiei fraza : pentru So-

sevicii si

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA ACTIVISTILOR DE PARTID DIN MOSCOVA 217

-viete" (se §tie doar cã Sovietelor ei le ziceau tot timpuldemocratic revolucionara", In opozicie cu ceea ce nu-3neau ei elemente privilegiate), asta nu era deck o abilamanevr politicà, iar masele largi carora le era adresataaceasta fraza se lasau convinse : Asta e pentru Soviete !"In parte, propaganda mewvicilor ne-a servit §i noua.

Aceasta este o problema foarte complexa, care are oistorie foarte bogata qi pe care este suficient s-o mencionezpe scurt. Si tocmai aceasta politica a men§evicilor §i a.eserilor dovedqte acum in mod definitiv teza noastra caeste gre§it sa-i consideri pe ei social4ti. Sociali§ti au fost

poate, doar prin frazeologia §i in amintirile lor. /nTealitate, ei reprezinta mica burghezie din Rusia.

Eu am inceput prin a arata ce atitudine trebuie s aibamarxi§tii faca de caranul mijloca§, cu alte cuvinte faca

partidele mic-burgheze. Ne apropiem acum de o fazain care lozincile noastre anterioare, din perioada prece-denta a revoluciei, trebuie sa se schimbe spre a putea %meseama in mod just de actuala cotitura. Voi §tici caoctombrie-noiembrie aceste elemente au oscilat.

Partidul bol§evic adoptase atunci o pozicie intransi-genta qi just a procedat el adoptind-o ; noi ne spuneam

va trebui s nimicim pe dupnanii proletariatului,ne a§teapta batalii in probleme fundamentale cum shit :problema razboiului i a pacii, aceea a reprezentancei bur-gheze, a Puterii sovietice. In toate aceste probleme nu neputeam bizui deck pe propriile noastre force, §i am pro-cedat cit se poate de just refuzind s incheiem un com-promis cu democracia mic-burgheza.

Mersul ulterior al evenimentelor ne-a pus in faca. pro-blema pacii §i a incheierii pacii de la Brest. Stici c paceade la Brest a indepartat de noi elementele mic-burgheze.

Aceste doua Imprejurari, §i anume politica noastra ex-terna, care a dus la incheierea pacii de la Brest, §i luptanoastra necrucatoare impotriva iluziilor democratice aleinlet psarvi a democratiei mic-burgheze, necrucatoareanoastra lupta pentru Puterea sovietica, aceste douaimprejurari au determinat democracia mic-burgheza sa seindeparteze categoric de noi. Stici c dupa pacea de laBrest au Inceput oscilari in rindurile partidului escrilor

el,

de

in

ca cal

www.dacoromanica.ro

218 v. I. LENIN

de stinga. 0 parte din el a pornit pe calea aventurii, iarcealalta parte s-a scindat i continua sa. se scindeze §iastazi. Dar faptul ramine fapt. Noi, fire§te, nu ne putemindoi citup de pucin, nici o clipa ca politica noastra deatunci a fost absolut justa. A demonstra acum acestlucru inseamna a repeta adevaruri de mult cunoscute,caci revoluvia germana a demonstrat mai bine ca oricejustetea vederilor noastre.

Ceea ce ni se imputa cel mai mult dupa pacea de laBrest §i ceea ce ne-a fost dat sa auzim cel mai des dinpartea maselor muncitore§ti puvin comtiente era ca inzadar ne punem noi sperança in revolutia germana, caprea se lasa a§teptata. Revolutia germana a infirmat toateaceste imputari §i a dovedit ca am avut dreptate cind spu-neam ca ea trebuie sa vina, ca trebuie s luptam impotrivaimperialismului german nu nurnai pe calea razboiuluinational, ci §i pe calea propagandei §i a descompuneriilui dinauntru. Evenimentele au confirmat in a§a masura.justeva punctului nostru de vedere, inch nu mai raminenimic de dovedit in aceasta privinva. La fel §i in pro-blema Adunarii constituante ; oscilarile erau inevitabileaici, dar mersul evenimentelor a confirmat in aa masurajustevea punctului nostru de vedere, incit acum toate re-voluviile care au inceput in Apus se desfa§oara sub lo-zinca instaurarii Puterii Sovietelor i creeaza o astfel deputere. Sovietele iata ceea ce caracterizeaza pretu-tindeni revolu0a. Ele s-au extins din Austria §i Germaniain Olanda i Elvevia (Ori cu cele mai vechi tradivii de-mocratice §i care chiar §i in comparavie cu Germania iizic Europa occidentala). In aceste fari se lanseaza lo-zinca instaurarii Puterii Sovietelor. Prin urmare, fali-mentul istoric al democraviei burgheze nu a fost onascocire a bol§evicilor, ci o necesitate istorica absoluta.In Elvevia i In Olanda, lupta politica are in urma sao istorie multiseculara, iar acum lozinca instaurarii PuteriiSovietelor este preconizata acolo nu de dragul ochilorfrumo§i ai bol§evicilor. Rezulta, aRklar, cã noi am apre-ciat just prezentul. Mersul evenimentelor a confirmat ina§a masura justetea tacticii noastre, incit nu mai e nevoiesa insistam asupra acestei probleme. Trebuie numai sa in-

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA ACTIVISTILOR DE PARTID DIN MOSCOVA 21

;elegem ca. este vorba aici de o problema serioasa, de oprejudecata extrem de adinc inradacinata a democratieimic-burgheze. Amintiti-va de istoria generala a revolutieiburgheze si a dezvoltarii parlamentarismului n toate tarilevest-europene, i veti vedea c. asemenea prejudecati audomnit in toate tarile la vechii social-democrati din de-ceniul al 5-lea al secolului trecut. In Franca, aceste con-ceptii s-au mentinut mai mult ca oriunde. Si nici nu seputea altfel. In problemele parlamentarismului, mica bur-ghezie este clasa cea mai patriotica, este mai patroticadecit proletariatul i marea burghezie. Aceasta din urmaeste mai internationala, caci mica burghezie e mai putinmobila, nu este atit de legata de alte popoare si nu esteatrasa n orbita comertului mondial. De aceea era deasteptat ca tocmai n problema parlamentarismului sa semanifeste deosebit de activ mica burghezie. Asa a fostin Rusia. La aceasta a contribuit in mare masura si faptul

revolutia noastra a luptat impotriva patriotismului.In perioada pacii de la Brest a trebuit s mergem irnpo-triva patriotismului. Noi spuneam : daca esti socialist,trebuie sa-ti jertfesti toate sentimentele patriotice in inte-resul revolutiei internationale, care va veni, care Inca n-avenit, dar in care trebuie sa crezi daca esti internationalist.

fireste ca, vorbind astfel, puteam atrage de parteanoastra numai detasamentele inaintate ale clasei munci-toare. Fireste c. majoritatea micii burghezii nu impartaseapunctul nostru de vedere. Nici nu ne puteam astepta laasa ceva. Cum sa fi adoptat mica burghezie punctul nostrude vedere ? Noi am fost nevoiti sa infaptuim dictaturaproletariatului in forma ei cea mai dura. In citeva luniam depasa noi perioada iluziilor. Dar daca yeti luaistoria tarilor vest-europene, yeti vedea ca acolo acesteiluzii n-au fost lichidate nici in decurs de decenii. Luatiistoria Olaridei, Frantei, Angliei etc. Noi am spulberatiluzia mic-burgheza c poporul este ceva unitar si cavointa poporului poate fi exprimata altfel decit prinlupta de clasa. Am avut perfecta dreptate cind in aceastaproblema am refuzat s facern orice compromis. Daclam fi tolerat iluziile mic-burgheze, iluziile legate deAdunarea constituanta, am fi dus de ripa cauza revolu-

si

ca

$i

www.dacoromanica.ro

220 V. I. LENIN

tiei proletare din Rusia. Am fi sacrificat unor intereseingust-nationale interesele revolutiei internationale, care,.dupi cum s-a vazut ulterior, a mers pe calea deschiside bolsevici, pentru ca nu era nationala, ci pur prole-tara. Tocmai in aceste conditii s-a ajuns la situatiamasele rnic-burgheze mensevice i eseriste s-au indepartatde noi. Ele au trecut de partea cealalta a baricadei, auajuns in tabara dusmanilor nostri. Cind inceput rascoala_dutovistilor, ne-am convins in mod concret ca in rindu-rile dutovistilor, ale krasnovistilor si ale skoropadskisti-lor se aflau fortele politice care luptasera impotrivanoastra. De partea noastra crau proletariatul i taranimeasaraca.

Stiti ca in timpul rebeliunii cehoslovace, in perioadacind ea se desfasura cu maximum de succes, s-au produsin toata Rusia rascoale chiaburesti. Numai apropiereadintre proletariatul orasenesc si sat a intarit putereanoastra. Proletariatul, ajutat de saracimea satelor, a fostsingurul care a sustinut lupta impotriva tuturor dusrna-nilor. Atit mensevicii, cit i eserii au fost, in marea lormajoritate, de partea cehoslovacilor, a dutovistilor si akrasnovistilor. Aceasta situatie ne impunea s. ducemlupta extrem de inversunata i s folosim in acest razbormetode teroriste. Oricit ar dezaproba unii sau alçii, dimpuncte de vedere diferite, folosirea acestui terorism (srasemenca dezaprobari am auzit de la toti social-demo-cratii sovaielnici), noua ne e clar c teroarea a fost pro-vocata de ascutirea razboiului civil. Ea a fost provocatIde faptul ca intreaga dernocratie mic-burgheza s-a intorsimpotriva noastra. In razboiul lor impotriva noastra, eiau folosit metode diferite razboiul civil, coruptia,sabotajul. Acestea au fost conditille care au facut nece-sara teroarea. De aceea n-avem de ce sa ne cairn ca amrecurs la teroare si nu trebuie s ne dezicem de ea.Trebuie doar sa" ne dam bine seama ce conditii ale revo-lutiei noastre proletare au generat ascutimea lupter.Aceste conditii speciale au constat in aceea ca a trebuits. actionam impotriva patriotismului, ca a trebuit sa in-locuim Adunarea constituanta prin lozinca Toataputerea in mina Sovietelor".

a

o

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA ACTIVISTILOR DE PARTID DIN MOSCOVA 221

Atunci insI cind a survenit cotitura in politica inter-n4onaI5, s-a produs inevitabil o cotiturI si in pozitiademocraciei mic-burgheze. In tabIra ei se constatl oschimbare a st5rii de spirit. In apelul mensevicilor noivedem o chemare de a se renunva la aliança cu claseleavute, chemare pe care mensevicii o adreseazi prietenilorlor elementelor din rindurile democraviei mic-bur-gheze care se aliaseri cu dutovistii, cu cehoslovacii si cuenglezii. Ei le adreseazi chemarea de a porni la luptiimpotriva imperialismului anglo-american. Acum esteclar pentru oricine c5 in afarl de imperialismul anglo-american nu exist5 vreo forç 5. care s5. poat 5. opune cevaputerii de stat bolsevice. OscilIri similare au loc in rin-durile eserilor si ale intelectualit5vii, care impIrtisestein cea mai mare masur 5. prejudecIcile mic-burghezecare e in cel mai Malt grad seapinitI de idei patrioticepreconcepute. In rindurile ei are loc acelasi proces.

In momentul de fag, sarcina partidului nostru este cain alegerea tacticii sale s5 se cal5uzeascl dui:4 relaviilede clas5, ca in aceastl problem s ne cram bine seamadac5 avem de-a face aici cu un fenomen intimpltor, cuo manifestare de lips5 de caracter, cu oscilni lipsite deorice bazI, sau, dimpotriv5, cu un proces care are pro-funde radkini sociale. Dac5 privim aceast5 problem 5. inansamblu din punctul de vedere al relaviilor teoreti-ceste stabilite dintre proletariat si Orsinimea mijlo-casi, din punctul de vedere al istoriei revolutiei noastre,vedern ca. nu poate fi nici o indoialI in privinca rIspun-sului. Aceasta nu este o cotitur5 intimplatoare, indivt-dualti. Ea priveste milioane i milioane de oameni, caresint pusi in Rusia in situatia de tIrInime mijlocasi sauintr-o situavie corespunz5toare celei a Wanimii mijlo-case. Este o cotiturâ care priveste intreaga democraciernic-burghez5. Aceasta din urmI a mers impotrivanoastri cu o int5ritare vecin5 cu furia, pentru c noiam fost nevoivi s lez5m toate sentimentele ei patriotice.Istoria ins5 a fkut ca patriotismul s pledeze acum infavoarea noastrI. Cki e clar c5: bolsevicii nu pot firlsturnavi altfel decit cu ajutorul baionetelor str5ine.DacI pink' acum se credea ca. englezii, francezii i ame-

si

www.dacoromanica.ro

222 V. I. LENIN

ricanii reprezinta adevarata democracie, daca pina acuma persistat o astfel de iluzie, n prezent pacea pe careei o impun Austriei i Germaniei spulbera in ntregirneaceasti iluzie. Englezii se comporta in asa fel, ca si cumsi-ar fi propus cu tot dinadinsul s dovedeasca justeceaconcepciilor bolsevice asupra imperialismului inter-nacional.

De aceea, din rindurile partidelor care au luptat Irn-potriva noastra, din taba'ra plehanovista de pilda, se facauzite voci care spun : am gresit, am crezut c impe-rialismul german este dusmanul nostru principal si cacarile apusene Franca, Anglia, America ne aducrtnduieli democratice. Iata insa ca pacea pe care o impunaceste cari apusene este de 100 de ori mai umilitoare,mai pradalnica si mai tilhareasca cleat pacea incheiatade noi la Brest. Iata ca. englezii i americanii indeplinescrolul de jandarmi i calai ai 1ibertçii Rusiei, la fel cumacest rol a fost indeplinit pe vremea calaului Rusiei,Nicolaie I ; iata ca In acest rol de calal ei nu sInt cunimic mai prejos decit regii care au inabusit revoluciaungara. Acum acest rol i 1-au asumat agencii lui Wilson.Ei sugruma revolucia din Austria, ei joaca rolul de jan-darmi, ei dau Elveciei un ultimatum : nu va dm cerealedaci nu veci participa la lupta impotriva guvernului bol-sevic 69. Ei declara Olandei : nu cumva s5. primici la voipe trimiii plenipotenciari sovietici, tn caz contrar insti-tuim blocada. Ei au o arma' simpla 14111 foarnei. healcu ce sugruma ei popoarele.

In ultimul timp, in perioada fizboiului si In cea dedup5 razboi, istoria se caracterizeaza printr-o dezvoltareneobisnuit de rapid i demonstreaza justecea tezei caimperialismul anglo-francez este tot atit de odios ca sicel german. $i nu trebuic s uitaci ca America este ceamai libera si mai democratica republica, dar aceasta nuimpiedica citusi de pucin ca imperialismul s5. accionezeacolo cu aceeasi ferocitate, ca acolo internacionalistii safie nu numai linaçi, ci i thici In strad 5. de gloata, care,dupa' ce i dezbraca in pielea goara, ti unge cu catranle dá foc.

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA ACTIVISTILOR DE PARTID DIN MOSCOVA 223

Evenimentele demasca imperialismul cu o forta extra-ordinara si pun la ordinea zilei problema : on Putereasovietica, ori inabusirea revolutiei cu ajutorul baioneteloranglo-franceze. Aici nu mai este vorba de o intelegerecu Kerenski. Stiti c pe Kerenski ei 1-au azvirht cit coloca pe o 1mie stoarsa. Ei au preferat s mearga cu Dutov

cu Krasnov. Acum mica burghezie a depasit aceastaperioada. Patnotismul o impinge acum spre noi asas-au intors acum lucrurile, istona a silit-o sa procedezeastfel. Si noi toti trebuie s inem seama de aceasta expe-rienta de masa' a intregii istorii a lumii. Nu poti sustineburghezia ; nu pc:4i sustine Adunarea constituanta, camin fapt s-a dovedit ca ea face jocul Dutovilor si al Kras-novilor. Pare ridicol : cum s-a putut ca Adunarea con-stituant s devina lozinca lor ? S-a intimplat insa asadin cauz c Adunarea constituanta a fost convocata pevremea cind burghezia era inca stapina pe situatie. Adu-narea constituanta s-a dovedit a fi un organ al burghe-ziei, iar burghezia era de partea impenalistilor, care duco politica indreptata impotnva bolsevicilor. In tendintaei .de a sugruma Puterea sovietica, burghezia era gata laonce si nu se dadea inlaturi de la nici un mijloc oricitde mirsav era gata s vinda Rusia oricui, numaidistruga Puterea sovietica.

Aceasta este politica care a dus la razboi civil si carea determinat democratia mic-burghez s coteasca sprenoi.Desigur ca in acest mediu oscilarile sint intotdeaunainevitabile. and cehoslovacii au repurtat pnmele vic-toni, acesti intelectuali mic-burghezi au incercat s ras-pindeasca zvonul ca biruinta cehoslovacilor este inevi-

Ei publicau telegrame din Moscova, in careafirmau ca Moscova ar fi in preajma caderii, c. ar fiincercuita. Si noi stim foarte bine ca, chiar in cazul unorvictoni cu totul neinsemnate ale anglo-francezilor, inte-lectualii mic-burghezi i vor pierde numaidecit capul,vor intra in panica si se vor apuca s raspindeasca totfelul de zvonuri cu privire la succesele dusmanilor nostri.Dar revoluna a aratat inevitabilitatea insurectiei

nimpo-

triva Acum aliatii" nostri s-au dovedita fi principalii dusmani ai libertatii i independentei

si

tabila.

sa'

www.dacoromanica.ro

224 V. I. LENIN

Rusiei. Rusia nu poate fi §i nu va fi independenta dnaPuterea sovietica nu va fi intarita. Ina' de ce s-a produsaceasta cotitura. In legatura cu ea ne revine noua acumsarcma de a stabili ce =tick si urmam. Ar face o maregre§eala acela caruia i-ar trece prin minte sa transpunaacum in mod mecanic lozincile luptei noastre revolutio-nare din perioada cind nu era posibila nici o impacareintre noi, cind mica burghezie era impotriva noastra,and pozitia noastra mtransigenta ne impunea sa recur-gem la teroare. Acum asta n-ar mai fi intransigenta, cipur §i. simplu o dovada de prostie, de insuficienta inte-legere a tacticii marxismului. Cind am fost nevoiti saincheiem pacea de la Brest, din punctul de vedere ingust-patriotic acest pas parea sa fie o tradare a Rusiei ; dinpunctul de vedere al revolutiei mondiale insa, acesta afost un pas strategic just, care a ajutat in cel mai inaltgrad revolutia mondiall. Revolutia mondiall a izbucnittocmai acum, dnd Puterea sovietica a devenit o insti-tutie a intregului popor.

Si cu toate ca" democratia mic-burgheza continua Melsa oscileze, iluziile ii sint insa zdruncinate. $i noi, bine-inteles, trebuie sa Onem seama de aceasta situatie, ca §ide toate celelalte imprejurari. Daci inainte a existat lanoi un alt punct de vedere, nu trebuie si uitam ca micaburghezie era de partea cehoslovacilor, i folosirea vio-lentei era inevitabill, caci razboiul e rizboi, §i trebuiesa procedezi in consecinta. Acum insa, cind ace§ti oameniincep sa se intoarca spre noi, nu trebuie sa le intoarcemspatele din simplul motiv ca. in manifestele §i in ziarelenoastre figura inainte o alta lozinca. Cind vedem ca eise intorc pe jumatate spre noi, trebuie sa ne apucamsa scriem alte manifeste, pentru ca alta este acum atitu-dinea acestei democratii mic-burgheze fata de noi. Noitrebuie sa le spunem : poftiti, nu ne temem de voi.Grqiti daci credeti a §tim sa actionam numai prin vio-lenta. Am putea ajunge la o intelegere. Chiar §i elemen:tele care mai sint stapinite de traditii, de prejudecatiburgheze, toti cooperatorii, toate categoriile de oameniai muncii care Ant deosebit de steins legate de burghe-zie pot de asemenea sa villa la noi.

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA ACTIVISTILOR DE PARTID DIN MOSCOVA 225

Sa. luim cazul intelectualitatii in ansamblul ei. Ea aavut un mod de viava burghez si s-a obisnuit cu un anu-mit confort. Atita timp cit a inclinat spre cehoslovaci,lozinca noastra a fost : lupta necrugttoare, teroare. De-oarece tusk' acum s-a produs aceasta contura in stareade spirit a maselor mic-burgheze, lozinca noastra tre-buie a fie : intelegere, stabilirea unor relatii de bunavecinatate. and ni se intimpla sa citim a cutare saucutare grup de democrati mic-burghezi declara ca vreasa fie neutru fata de Puterea sovietica, trebuie sa spu-nem : neutralitatea" si relatiile de bunk' vecinatate sintboarfe vechi, care nu fac doi bani din punctul de vedereal comunismului. Sint boarfe vechi, si nimic mai mult,dar noi trebuie sa le examinam din punct de vederepractic. Asa am .privit noi intotdeauna aceasta chestiunesi n-am sperat ruciodata ca aceste elemente mic-burghezevor deveni comunisti. Dar cind e vorba de propuneripractice, trebuie sa le examinam.

Noi am spus ci dictatura proletariatului inseamna caproletariatul trebuie sa fie clasa dommanta in raport cutoate celelalte clase. Nu putem desfiinta deosebirile din-tre clase inainte de introducerea deplina a comunismului.Clasele se vor me/nine atita timp cit nu vom fi desfiintatpe exploatatori marea burghezie si mosierimea, pecare le expropriem fara crutare. Dar cind e vorba detararnmea mijlocasa si mica, trebuie sa punem altfelchestiunea. Reprimind f LI crutare burghezia si mosie-rimea, trebuie sa atragem spre noi democratia mic-bur-gheza. Cind ei spun ca vor sa fie neutri si in relatii debuna vecinatate cu noi, raspundem : nici nu ne trebuiemai mult. Nu ne-am asteptat niciodata ca voi sa deve-niti comunisti.

Noi raminem pe pozitia exproprierii necrutatoare amosierilor si a capitalistilor. /n aceasta privinta sintemnecrutatori, si aici in ma un caz nu putem porni pevreo cale de impacare sau de intelegere. In ceea ce pri-veste insa mica productie, noi stim ca prin nici un felde decrete -ea nu

mpoate fi transformata in mare pro-

duccie, ca pe 'mai producatori trebuie sa-itreptat, prin insusi mersul evenimentelor, de inevitabili-

www.dacoromanica.ro

226 V. L LENIN

tatea socialismului. Aceste elemente nu vor deveni nici-odata socialisti din convingere, socialisti autentici, ade-varavi. Ei vor deveni socialisti cind vor vedea ca nuexista alta iesire. Acum ei vad ca Europa s-a destramatin asa masura, ea imperialismul a ajuns intr-o situatiede asa natura, inch nici un fel de democratie burghezanu va aduce salvarea ; numai Puterea sovietica poate s-oaduca. Iati de ce acum acest neutralism, aceste relatiide bunk' vecinitate din partea democratiei mic-burghezenu numai a nu reprezinta pentru noi ceva de temut,ci sint chiar de dorit. Iati de ce, privind lucrurile dinpunctul de vedere al reprezentantilor clasei care exercitldictatura, noi spunem : din partea democratiei mic-bur-gheze nu ne-am asteptat niciodati la mai mult deck atk.Ne ajunge.si asta. Voi yeti fi in relatii de bunk' vecina-tate cu not, iar noi vom detine puterea de stat. Pe voi,domnilor mensevici, dupa declaratia voastra desprealiavi", va vom legaliza cu placere. 0 va face Comite-tul Central al partidului nostru. Dar nu vom uita ca inpartidul vostru au ramas mensevicii-activisti", si faç a. deei metodele noastre de lupta vor ramine neschimbate,pentru ca activistii" sint prietenii cehoslovacilor, si atitatimp cit cehoslovacii nu vor fi izgoniti din Rusia, voitot dusmani ramineti. Noi vom pastra in miinile noastreputerea de stat, numai in miinile noastre. Cu cei carevor adopta o atitudine de neutralitate fata de noi vorndiscuta ca clasa care detine puterea politica si, indreptindimpotriva mosierilor si capitalistilor tot ascutisul armelorsale, declara democratiei mic-burgheze : claci vreti sa tre-ceti de partea cehoslovacilor si a krasnovistilor, v-amaratat cum stim sa luptam si vom lupta si de acuminamte. Daca vreti si luati exemplu de la bolsevici, sin-tern gata sa pasim pe calea unei intelegeri cu voi, de-oarece stim ca.' fara o serie intreaga de intelegeri, pe carenoi le vom incerca, verifica si confrunta, tara nu vaputea trece la socialism.

Pe aceasta cale noi am pornit de la bun inceput, depilda atunci cind am votat legea socializarii pamintuluisi am transformat-o treptat intr-un instrument cu aju-torul caruia am reusit sa unim in jurul nostru saracimea

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA ACTIVISTILOR DE PARTID DIN MOSCOVA 227

satelor §i s-o intoarcem impotriva chiaburilor. Numaipe masura ce miscarea proletara va invinge la sate, vomtrece in mod sistematic la stapinirea obsteasca colectivaa pamintului si la lucrarea lui in comun. Aceasta sarcinanu putea fi realizata altfel decit sprijinindu-ne pe o mis-care pur proletara la sate, si in aceasta privinta mairamin inca multe de facut. Nu incape indoiala a numaiexperiença practica, numai realitatea ne va arata cumtrebuie sa procedam in acest domeniu.

Werke sint sarcinile care se pun in cadrul realizariiunei intelegeri cu taranimea mijlocasa, cu elementele mic-burgheze, cu cooperatorii. Aceasta sarcina trebuie sa su-f ere anumite modifica.ri atunci cind e vorba de uniunilecare au pastrat traditii si deprinderi rnic-burgheze. 0alta modificare va trebui ea sa sufere atunci cind e vorbade intelectualitatea mic-burgheza. Aceasta din urma osci-leaza, dar avem nevoie si de ea pentru revolutia noastrasocialista. Noi stim a socialismul poate fi construit nu-mai din elementele culturii create de marea productiecapitahsti, iar intelectualitatea este si ea un astfel de ele-ment. Daca am fost nevoiti sal ducem impotriva ei olupti necrutatoare, la aceasta ne-a obligat nu comunis-mul, ci mersul evenimentelor, care a indepartat de noipe toti democratii" si pe toti admiratorii democratieiburgheze: Acum s-a ivit posibilitatea de a folosi in inte-resul sociahsmului aceasta intelectualitate, o intelectuali-tate care nu este socialista, care nu va fi niciodata comu-nista, dar pe care mersul obiectiv al evenimentelor sievolutia raportului de forte o determina astazi sa adoptefata de noi o atitudine neutra, de burial vecinatate. Noinu ne vom sprijini niciodati pe intelectualitate ; ne vomsprijini numai pe avangarda proletariatului, care ducedupa sine pe tovi proletarii si intreaga sarkime a satelor.Partidul comunist nu poate avea alt sprijin. Dar unaeste sa te sprijini pe clasa care intruchipeaza dictatura,si alta este sa exercivi dominatia asupra altor clase.

VI amintici ca chiar si in privinta acelora dintre ta-rani care exploateaza munci salariata. Engels a spus :poate a nu tovi vor trebui sa fie expropriavi 90 Ca

www.dacoromanica.ro

228 V. I. LENIN

regula generall, noi ii expropriem, §i la noi .in Sovietenu exista chiaburi. Noi ii reprimarn. II reprimam fizi-cqte cind patrund in Soviete §i incearca sa" inabu§e acolosaracimea satelor. Vedeti deci cum se infaptuie§te aicidommatia unei singure clase. Singur proletariatul poatesa domine. Dar intr-un fel hi exercita el dominatia fatade micul Oran, intr-alt fel fata de mijloca§, altfel fatade mover §i altfel fata de micul-burghez. Totul e siintelegern just aceasta cotitura generata de conditiileInternationale, sa intelegem ca lozincile cu care ne-amdeprins in ultima jumatate de an a istoriei revolutieitrebuie sa fie in mod inevitabil schimbate in masura incare e vorba de democratia mic-burgheza. Trebuie saspunem : puterea ramine in miinile aceleia§i clase. Fatade democratia mic-burgheza, lozinca noastra a fost hive-legerea, dar am fost siliti sa. recurgem la teroare: Dacavreti intr-adevar sa traiti in relatli de buna vecinatatecu noi, atunci dati-va osteneala si indepliniti cutare saucutare insarcinari, domnilor cooperatori §i intelectuali.Dna nu le indepliniti, inseamna ca incalcati legea, casinteti dupnami no§tri, §i atunci vom lupta impotrivavoastra. Dar daca Ira situati pe pozitia relatillor de bunavecinatate §i indepliniti aceste insarcinari, asta va fi preade ajuns pentru noi. Noi avem un reazem tramic. Demoliciunea voastra nu ne-am indoit niciodati. Dar caavem nevoie de voi, asta n-o contestam, pentru a sin-teti singurele elemente culte.

Daca am avea posibilitatea sa construim socialismuldin alte elemente decit cele pe care ni le-a lasat mo§te-!lire capitalismul, sarcma ar fi upara. Dar greutateaconstructiei socialiste consta tocmai in faptul ca trebuiesa construim socialismul din elemente pe de-a-ntregulpervertite de capitalism. Greutatea trecerii consta tocmaiin faptul ca ea este legal de dictatura, pe care o poateexercita numai o singura class proletariatul. De aceeanoi ne spunem ea linia o va trasa proletariatul, care atrecut prin §coala aspra a luptei §i a devenit o forta delupta in stare sa zdrobeasca burghezia. Intre burghezie§i proletariat se afla 0 multime de paturi intermediare,

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA ACTIVISTILOR DE PARTID DIN MOSCOVA 229

§i. politica noastra fava de ele trebuie si fie indrumataacum pe fagasul pe care noi I-am prevazut teoreticeste,iar acum aceasta politica poate fi inflptuiel in practica.Ne asteapti o sent intreaga de sarcini, o serie intreagade invelegeri, de insarcinari tehnice, pe care noi, putereaproletara dominanta, trebuie sa stim sa le trasam. Tre-buie sa stim sa trasam taranului mijlocas sarcina de ane ajuta la realizarea schimbului de marfuri si la demas-carea chiaburului. Cooperatorilor trebuie sa le trasimalta sarcina : ei dispun de un aparat pentru distribuireaproduselor pe scara de masa ; acest aparat trebuie sa-1folosim pentru velurile noastre. Cu totul alta este sar-cina pe care trebuie s-o trasam intelectualitatii : ea numai este in stare sa continue sabotajul, iar starea ei despirit este de asa natura, inch vedem ca adopea acumfata de noi o pozicie de cea mai buna vecinatate ; noitrebuie sa folosim aceasta intelectualitate, sa-i trasam sar-cini precise, sa supraveghem si si controlam indeplinirealor, iar in relaviile noastre cu ea sa ne calauzim dupicele spuse de Marx in privinva funcvionarilor Comuneidin Paris, si anume ca orice patron stie sa-si aleagafunccionari si contabili potrivivi, ca, daca gresesc, el stiesa le indrepte greselile, iar claci sint necorespunzatori,ii inlocuieste cu alvii noi, corespunzatori" 91 Noi con-struim puterea de stat din elementele pe care ni le-alasat mostenire capitalismul. Noi nu o vom putea con-strui dna nu vom folosi o astfel de mostenire a culturiicapitaliste cum este intelectualitatea. In relaviile noastrecu mica burghezie, noi o putem trata acum ca pe unbun vecin care se afla sub controlul riguros al puteriide stat. In aceasta privinva, proletariatul constient tre-buie sa inteleaga ca a domina nu inseamni a indeplinisingur toate aceste sarcini. Cei care gindesc astfel habarn-au ce insearnna constructia socialised' ; ei n-au invacatnimic intr-un an de revolucie si de dictatura. Acestidomni ar face mai bine si se duca la scoala si sa maiinvece cite ceva ; aceia insa care au invacat ceva in ulti-mul an isi vor spune : pe acesti intelectuali ii N OM folosiacum in opera de construccie. Pentru aceasta al em in

17 Lenin Operc cum I I , vol. 37www.dacoromanica.ro

280 V. (I. LENIN

rindurile rnimii un reazem suficient de trainic. $i tre-bute sa tinem minte c numai in cursul acestei lupte,printr-o serie de intelegeri si de incercari de intelegereintre proletariat si democratia mic-burgheza, va fi infp-tuitã acea opera de constructie care va duce la so-cialism.

ne amintim ca Engels a spus c trebuie s folosimputerea exemplului 92 Nici o forma nu va fi definitivaatita timp cit nu va fi infaptuit comunismul deplin.Noi n-am pretins ca cunoastem drumul precis. Dar mer-gem spre comumsm in mod necesar, inevitabil. Acumfiecare saptamina aduce mai mult decit aduc deceniide evolutie pasnica. Jumatatea de an care a trecutde la pacea de la Brest a fost o perioada de oscilari in-dreptate impotriva noasträ. Revolutia vest-europeana,care incepe s imite exemplul nostru, trebuie s ne inta-reasca. Trebuie si tinem seama de schimbarile interve-nite, s. luam in considerare toate elementele, f ark' a neface vreo iluzie, fira a uita c ovielnicii vor faminesovaielruci atita timp cit revolutia socialista mondiala nuva fi invms pe deplin. Asta nu se va intimpla poatechiar atit de curind, desi mersul evenimentelor revolutieigermane ne permite s speram ca se va intimpla maicurind decit ii inchipuie multi. Revolutia germana sedezvolta asa cum s-a dezvoltat si a noastra, dar intr-unritm mai accelerat. In oHce caz ins trebuie s tim cane asteapta o lupta inversunata impotriva imperialismu-lui anglo-american. El a simtit c bolsevismul a devenito forta mondiala, i tocmai de aceea cauta s ne sugrurnecit mai repede, vrind sa se rafuiasca mai intii cu

rusi, iar apoi cu propriii si bolsevici.Trebuie s folosim elementele sovaielnice pe care atroci-

tatile imperialistilor le imping spre noi. $i le vom folosi.$titi foarte bine ca in razboi nu trebuie dispretuit niciun ajutor, fie si indirect. In razboi conteaza enorm pina

pozitia claselor care oscileaza. Cu cit e mai crincenrazboiul, cu atit mai multi influenta trebuie sa dobin-dim asupra elementelor sovaielnice care yin la noi. Deaici rezult c tactica pe care am aplicat-o in ultima

bol§e-vicii

§i

Si

www.dacoromanica.ro

AbLIN AREA ACTIVIS11L01 k. DE PAM. ID DI MOSCOSIA 281

jumkate de an fa0 de diferite pkuri ale democracieimic-burgheze trebuie s fie modificati potrivit cu noilesarcini.

Daa am reusit s ndrept atencia activistilor de partidasupra acestei probleme determin ca printr-o siste-matica studiere a experientei s ajungi la o jusel rezol-vare a ei, pot socoti c mi-am indeplinit sarcina.

Pravde nr. 264 i 265din 5 6 decembrie 1918

18

Se tiOreite dup:i textulapârut in ziar,

confruntat cu stenograma

i sa.-1

www.dacoromanica.ro

282 V. 1. LtNIR

2

CUVINT DE INCHEIERE LA RAPORTULCU PRWIRE LA ATITUDINEA PROLETARIATULUI

FATA DE DEMOCRATIA MIC-BURGHEZA

Tovarasi, in incheiere nu mai am deck puOne obser-vacii de facut. Mai intli as vrea sa faspund tovarasilorcare au atins aici problema dogmei. Marx si Engels auspus in repetate rinduri ca invacatura noastra nu este odogma, ci o calluza in actiune 93, si cred ca acesta elucrul pe care trebuie sa-1 avem in vedere in primulrind si mai presus de once.

Invacatura lui Marx si Engels nu este o dogma, pecare o invatarn pe dinafara. Ea trebuie considerata ca ocalauza in acciune. Asta noi am spus-o intotdeauna, sicred ca am actionat just, fara a cadea vreodata in opor-tunism, ci schimbind doar tacnca. Dar asta nu consumenicidecum o abatere de la invavatura noastra si in ruciun caz nu se poate spune ca este oportumsm. Am maispus-o si spun si acum ca aceasta invatatura nu este odogma, ci o calauza in actiune.

Trec acum la intrebarea tovarasului Steklov : cu dilevom incheia noi invelegeri, cu statele-majore sau cu ma-sele ? Raspund : 'in primul rind, desigur, cu masele, iarapoi cu statele-majore ; daca va fi nevoie, vom luptaimpotriva statelor-majore, aici totul depinde de cazurileconcrete. Despre asta voi mai avea prilejul sa vorbesc,dar acum nu vad in practica nici o posibilitate de trite-legere cu partidul mensevicilor si cu partidul eserilor.Ni se spune ca a cadea la invoiala inseamni a ceda ceva.Ce yeti ceda si cum VI veci abate de la linia fundamen-tali ? Asta ar fi o renegare ; dar daci e vorba numai de

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA ACTIVISTILOR DE PART1D DIN MOSCOVA 233

munca practica, nu e ceva nou. Bineinteles ca nu vomface niciodata concesii in ceea ce priveste principiilenoastre. N-are nici un sens sa vorbim acurn despre asaceva. Cu cincisprezece ani in urma, controversele se pur-tau asupra liniei fundamentale si a principiilor ; acestecontroverse a trebuit s le port, din pacate, mai ales instrainatate, si nu in Rusia. Acum insa este vorba despreputerea de stat, i nici prin minte nu ne trece sa facemvreo concesie in aceasta privinva. Nu degeaba a declaratWilson : dusmanul nostru este acum bolsevismul mon-dial. Asta o spun burghezii din lumea intreaga. Dacavor veni cu razboi asupra noastra, asta va insemna calau recunoscut c puterea bolsevica nu este un fenomenpur rusesc, ci unul mondial. Ridicol i jalnic ar fi bol-sevicul care ar propune vreo intelegere burgheziei. Maiales acum, cind vilvataia revoluviei a cuprins o serie in-treaga de vari, nici un guvern burghez capitalist nu vaaccepta si nu poate sa accepte asa ceva.

Cind s-au produs ultimele evenimente, burghezia elve-tiana a declarat categoric : noi nu sintem ruii, noi n-o

va' cedam puterea. Capitanul Sadoul, care a aderat labolsevism, scrte surprinde uimitoarea docilitate aburgheziei ruse si declar c burghezia lor, burgheziafranceza, va proceda altfel. Acolo lupta va fi mult maiinversunata, iar razboiul civil, dna' va izbucni, va luaforme necruvatoare in aceasta privinta nu incape nicicea mai mica' indoiala.

Anul de dictatura proletara a rezolvat in practica,definitiv, problema in discutie, i nici unui ;arm, niciunui muncitor nu-i poate trece prin minte s tinda spre ointelegere cu burghezia. Dar c o intelegere nu este cevanou, cu asta sint intru totul de acord. As vrea doarne consfatuim laolalta in asemenea probleme.

/mprejurarile care i-au determinat cu deosebita tariepe mensevici, pe eseri i pe intelectualii mic-burghezise indeparteze de noi lupta inversunati in jurul paciide la Brest in perioada ofensivei imperialismului ger-man , aceste imprejurari sint de domeniul trecutului.Dar noi stim foarte bine a orice succese, fie si treca-toare, ale anglo-francezilor vor provoca noi oscilari in

saca-1

si

sa

www.dacoromanica.ro

234 V. I. LENIN

rindurile acestor intelectuali si ale democratiei mic-bur-gheze, care va incepe &I semene panica si sa dezerteze.Noi vrem sa ne intelegem cu ei asupra unei anumitemunci practice, spre a obtine rezultate bine precizate.Aceasta tactica nu poate da loc nici la controverse,nici la nedumeriri. Dar ca n-a fost inteleasa, asta audovedit-o multi, si chiar si un membru atit de influental Sovietului din Moscova cum e tov. Maksimov.Tov. Maksimov a spus ca cu Hinciuk nu trebuie saincheiem o intelegere, ci un acord rezonabil. Cind nepregateam asta-prunivara sa emitem primul decret cuprivire la cooperative, si ei ne-au prezentat cereri ulti-mative, noi am facut anumite concesii. Asta numim noiintelegere altf el nu poate fi numita aceasta politics..$i daca fiecare lucrator sovietic isi va lua ca regula, isiva spune siesi si va repeta tuturor tovarasilor : cu demo-cratia mic-burgheza trebuie sa" ajungi la un acord rezo-nabil, ma voi declara satisfacut.

In munca noastra, mai ales in munca pe teren, sinteminca foarte departe de a ajunge la acorduri rezonabile.Dimpotrivi, adesea nu ajungem la asemenea acorduri.Unii ne criticá din acest motiv, pentru ca nu inteleg elfara asta nu este posibila construirea unei vieti noi. Nuexistä geniu care sa poata construi o viata noua fara safi invatat sa construiasca. Cind trebuie sa incheiem, acor-duri rezonabile cu practicienii, nu dam dovada de price-perea necesara in acest scop. Ca sa infiintezi o pravalie,trebuie sa stii cum sa procedezi. E nevoie de oamenicare-si cunosc meseria. Noi, bolsevicii, am avut foarterar prilejul sa ne aplicam cunostintele in acest domeniude munca practica. Foarte rar ducem lipsa de agitatori,in schimb ducem o mare lipsa de conducatori-practicieni,de organizatori. $i aceasta situatie dainuie pina in zivade am, cu toate ca avem in urma un an de experienta.Trebuie sa ajungem la un acord rezonabil cu orice omcare are suficienta experienta in acest domeniu, carearboreaza lozinca neutralitatii si a relatiilor de buna veci-natate. Daca stie sa organizeze o pravalie 6 sal distribuiemarfuri, clack' putem invita de la el fie si cit de putin,daca este un om al practicii, asta e o mare achizitie.

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA ACTIVISTILOK bE PARTID DIN MOSCOVA 235

Oricine stie c, de cind am invins, printre prietenii"bolsevismului se afra multi du§mani. In rindurile noastrese strecoara adesea elemente complet nesigure, neanstite,care oscileaza politiceste, care ne vind i ne tradeaza.Noi o stim foarte bine, dar asta nu schimbI modulnostru de a vedea lucrurile. Este ceva istoriceste memtabil. Cind mensevicii ne reproseazi c prmtre functio-narii sovietici s-au strecurat o multtme de elementenecinstite chiar si din punct de vedere cetatenesc general,noi le raspundem : de unde sa lua'm elemente mai bune,cum sa facem ca oamenii mai buni sa capete imediat in.:credere in noi ? 0 revolutie care sa poata invingeconvmge imediat, care sa inspire incredere imediat, oastfel de revolutie nu exista. Ea incepe intr-o çarã, dar

celelalte tari oamenii nu cred in ea. Revolutia noastraeste considerati un cosmar, un haos, si de la haoticele"noastre adunari organizate, denumite la noi Soviete, nuse asteapta nimic n alte tari. $i acest lucru este cit sepoate de firesc. Multe a trebuit sa. cucerim. $i cind sespune : trebuie sa ajungem la un acord rezonabil cu Hin-ciuk, el stie sa' organizeze o pravalie, eu adaug : Inçele-geçi-v i cu altii, folositi-i pe micii burghezi, ei stiufaca multe.

Daca' vom reusi sa' bIgm in capul oamenilor, pretu-tindeni, lozmca : incheiati acorduri", dna vom intelegeca se trezeste la viaç i urea' spre putere o clasa

frinele conducerii le iau ' min oameni care n-aufacut niciodata o treaba: atit de complicata si care, fi-reste, fac greseh, nu vom putea fi pusi in incurci-tufa. $tim ca nu se poate conduce WI a face greseli.Dar pe linga greseli mai observa'm i cazuri de nepriceputafolosire a puterii exclusw ca putere, cind se spune : eudetm puterea, ti-am dat o dispozitie, i tu trebuiedai ascultare. Noi spunem : fatal de o serie intreaga' deelemente ale democratiei mic-burgheze din sindicate, dinrindurile tHranimii si din cooperative nu trebuie sa

aceasta lozinc, acum ea nu mai este necesara.. Deaceea e mai rezonabil sa' incheiem acorduri cu demo-cratia .mic-burghezi, in special cu intelectualitatea, astae sarcma noastra. Fireste c acordurile le vom incheia

in

sa'

noua,

apli-cat'

fi

www.dacoromanica.ro

236 V. I. LENIN

situindu-ne pe platforma noastra, le vom incheia ca pu-tere de stat.

Noi intrebam : e adevarat c ati trecut de la ostilitatela neutralitate si la relatii de buna vecinatate, e adevaratca ati incetat de a ne mai fi ostili ? Daca nu, nu vominchide ochii asupra acestui fapt i vom declara deschis :la razboi ca la razboi, i noi am procedat ca la razboi.Dar .claca ati trecut de la ostilitate la neutralitate, dacivorbiti de relatii de buna vecinatate aceste cuvintele-am luat din declaratiile unor oameni care nu fac partedin tabara comunistilor si care ieri Inca erau mult maiaproape de cea a albgardistilor eu spun : din momentce se gasesc oameni care in numar atit de mare trec dela ostilitatea de ieri la neutralitatea de azi si la relatii debuna vecinatate, noi trebuie sa ne continuam propaganda.

Degeaba se teme tovarasul Hmelnitki ca, prin propa-ganda lor, mensevicii urmaresc s preia conducerea vietiiclasei muncitoare. Nu de social-democratii care n-auteles esenta republicii socialiste, nu de ei i nici de biro-cratia mic-burgheza vorbim noi, aici se impune olupti ideologica impotriva mensevicilor, un razboi ne-crutator impotriva lor. A spune unui mensevic ca esteun democrat mic-burghez inseamna a-i aduce o greaofensa, i cu cit mai calm vei cauta demonstreziai dreptate, cu atit el se va infuria mai mult. Este gresitsi se cread c vom ceda fie si numai a suta sau a miaparte din pozitiile cucerite de noi. Nu vom ceda nicimacar o iota.

Exemplele citate de tov. $midt dovedesc ca chiar i ungrup proletar care era mai aproape de burghezie (cumsint, de pilda, muncitorii tipografi), ca i functionariimic-burghezi i functionarii de banca burghezi, care seocupau cu efectuarea operatiilor n stabilimentele corner-ciale i industriale, pierd mult de pe urma trecerii lasocialism. Noi am inchis o multirne de ziare burgheze,am nationalizat bancile, am astupat o serie intreaga decanale folosite de functionarii de banca pentru a se Sin-bogati prin participari la tot felul de speculatii, dar siin aceasta tabara vedem ca se produc oscilari, vedem

in-

sa-i cit

ca

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA ACTIVISTILOR DE PARTID DIN MOSCOVA 237

ei trec la noi. Daca Hinciuk este valoros pentrustie sa organizeze prvàlii, functionarul de banca estevaloros pentru cL cunoaste tehnica operatillor financiare,domenii in care multi dintre noi, desi poseda oarecarecunostinte teoretice, sint totusi foarte slabi n ceea cepriveste practica. $i eu stau de vorba cu once om carecunoaste aceasta tehnica si care mi declara ca de laostilitatea de ieri a trecut la neutralitate si la relatii debuna vecinitate. Noi spunem : intelege-te rezonabil cuorice om. Daca tovarasul Maksimov va aplica i n So-vietele de deputati aceasta tactica, pe care, ca membrude vaza al prezidiului Sovietului de deputati din Moscova,a preconizat-o in privinta intelectualilor si a micii bur-ghezii sovaielnice, voi fi pe deplin satisfacut.

Apoi, problema cooperativelor. Tov. Steklov s-a ex-primat astfel : cooperativele nu miroase bine. Tova-rasul Maksimov a spus n privinta lor ca nu trebuieintocmite decrete de felul ultimului decret al ConsiliuluiComisarior Poporului. In problemele practice n-a fostla noi unanimitate. Nu e ceva nou pentru noi C cumica burghezie, daca nu ne e ostil, trebuie s cadem laintelegere pe o astfel de baza. Dna vechea directiva sedovedeste a nu fi buna, trebuie s-o schimbam atunci cindasa cer imprejurarile schimbate. $i este evident caaceasta privinta lucrurile s-au schimbat. Aici cooperati-vele ne ofera un exemplu graitor. Aparatul cooperatisteste .un aparat de aprovizionare bazat nu pe initiativaparticulara a capitalistilor, ci pe participarea n masa aoamenilor muncii i Kautsky a avut dreptate cind,cu mult inainte de a trece n tabara renegatilor, a spus

societatea socialista este o singura si mare cooperativa.Dna vrem s nfiintam controlul i s organizam prac-

tic economia pentru sute de mii de oameni, nu trebuieuitain ca, atunci cind discuta aceasta problema,

socialistii dcc1ar c conducatorii trusturilor le pot fiutili ca practicieni experimentati. Experienta arati acum

elementele mic-burgheze au trecut de la ostilitate laneutralitate. In acelasi timp trebuie s ntelegem c eistiu sa organizeze pravalii. Nu tagaduim c, privit ca

si ca

in

insisi,

a

sa

el

www.dacoromanica.ro

238 V. I. LENIN

ideolog, Hinciuk e pe de-a-ntregul imbuibat de prejude-cati burgheze ; ei toti duhnesc a prejudecati de acest soi,dar in acelasi timp posedi cunostinte practice. Pe planIdeologic toate armele se afla de partea noastra, iar departea lor nici una. Dar cind ei declara a nu ne sintostili si ca trec la neutralitate, noi trebuie sa tinem seamade faptul a sute si mil de oameni, mai putin capabilideck Hinciuk, sint si ei acum pe cale ea' ajung a. la unacord rezonabil. Repet : trebuie ea' stim si ne intelegemcu el. /n domeniul constructiei practice ei stiu mai multsi se pricep mai bine, asa inch trebuie sa invatam dela ei. Ei sa invete de la noi cum poate fi inriurit prole-tariatul international ; dar cum se organizeaza pravalii,asta vom invata noi de la ei. La asta nu ne pricepem.In orice domeniu e nevoie aid de tehnicieni cu curios-tince speciale.

In ceea ce priveste cooperativele, nu inteleg de ce sespune a aici nu miroase a bine. Cind ne pregateam siadoptam primul decret cu privire la cooperative, aminvitat la Consiliul Comisarilor Poporului, pentru aparticipa la dezbateri, oameni care nu numai ca nu sintcomunisti, dar sint chiar mult mai aproape de albgar-disti ; ne-am consultat cu ei si i-am intrebat : putetiaccepta acest decret ? Ei au raspuns : asta da, asta nu.Fireste ca, in aparenta sau la o examinare superficiala,aceasta insemna o atitudine de intelegere cu burghezia.Au fost invitaci reprezentanti ai cooperatiei burgheze si,la cererea lor, au fost scoase din decret citeva articole.A fost scos, de pilda, articolul care prevedea gratuitateaintrarii in cooperativele proletare si gratuitatea benefi-cierii de drepturile acordate membrilor lor. Noua acestarticol ni s-a parut intru totul acceptabil, dar ei aurespins propunerea noastra.

Noi spunem ca trebuie sa. urmam calea intelegerii cuoamenii care se pricep mult mai bine decit noi sa orga-nizeze pravalii. La asta nu ne pricepem, dar nu renuntamcitusi de putin la lupta noastra. Cind am emis decretulurmator cu privire la cooperative, tov. Maksimov a

www.dacoromanica.ro

noUNAREA ACTIVISTILOR DE PARTID DIN MOSCOVA 239

spus : nu trebuie s intocmim asemenea decrete, pentruca acolo se spune c cooperativele inchise vor fi redes-chise. Aceasta denota ca in mintile lucratorilor Sovietuluide deputati din Moscova, ca i la noi de altfel, existaanumite nedumeriri, i chiar i numai pentru inlaturareaunor asemenea nedumeriri trebuie organizate consfatuiri

discutii ca cea de azi. Noi am aratat ca in interesulcauzei ne-am propus sa folosim nu numai sindicatele ingeneral, ci i sindicatul functionarilor din industriecomert, cu toate c functionarii din industrie i comertau fost intotdeauna un reazem al orinduirii burgheze.Dar din moment ce acesti oameni yin la noi si spun :vrem sa traim in relatii de !Duna vecinatate, primiti-i cutoata cordialitatea, stringeti mina pe care ei vi-o intind,ca din asta n-o s vi se usuce bratul. Noi nu uit5.'mdac miine ne vor ataca imperialistii anglo-francezi,acesti oameni ne vor intoarce spatele i vor fugi primii.Dar atita timp cit acest partid, aceste elemente burghezenu procedeaza in acest fel, noi repetam : trebuie sa neapropiem de ei. De aceea am adoptat decretul care a fostpublicat duminica si care ii displace tovarasului Maksi-mov ; prin aceasta el arat c foloseste vechea tacticacomunista, inaplicabila in noile imprejurari. Dna noiI-am intocmit ieri i ca raspuns a urmat rezolutia Comi-tetului central al functionarilor ", ne-am pune intr-olumina ridicola daca am spune : tu n-ai inceput la timp,de ce te-ai apucat s scrii dupa ce a inceput cotitura,cind situatia se schimbl.

Capitalitii inarmati continua' razboiul cu o indirjiremereu crescinda, i pentru noi este extrem de important

folosim aceasta cotitura, fie ea si vremelnica, in interesulconstructiei practice. Intreaga putere se afla in miinilenoastre. De noi depinde sa nu inchidem cooperativele, iarpe cele inchise sa le redeschidem, deoarece le-am inchis pevremea cind serveau agitatiei albgardiste. Dar oHce lo-zinca capata proprietatea de a deveni mai rigida decit tre-buie. Cind valul inchiderii cooperativelor si al masurilorin dreptate impotriva lor a cuprins intreaga Rusie, acest

ca

si

si

st

www.dacoromanica.ro

240 V. I. LENIN

lucru a fost dictat de conditiile momentului. Acum insanu mai e nevoie de asa ceva. Cooperative le reprezinta unaparat foarte important, legat de taranimea mijlocasa, unaparat care uneste paturile farimitate, razletite ale taxi-mmii. Oameni ca Hinciuk fac o munca utila, ale careibaze au fost puse de elemente burgheze. Cind acesti 0:rani§1. ace§tt democrati mic-burghezi spun ca trec de la ostili-tate la neutralitate, la relatii de bunk' vecinatate, noi tre-buie sa spunem : nici nu ne intereseaza altceva. $i dacasinteti buni vecini, atunci hai sa ne intelegem in mod re-zonabil. Noi va dam tot concursul §i va asiguram dreptu-rile ; vom examina pretentiile voastre, va vom acordaorke privilegii, dar voi sa indepliniti sarcinile pe care vile dam. Daca nu le yeti indeplini, apoi sa stiti ca in mil-nile noastre ramine intregul aparat al Comisiei extraordi-nare. Daca yeti abuza de drepturile voastre si nu yeti in-deplini sarcinile pe care vi le dam, sa stiti ca' in miinilenoastre ramine intregul aparat al Controlului de stat sica va vom considera ca pe niste oameni care incalca vointastatului. Trebuie sal ne dati socoteala pina la ultima co-peica ; incalcarea acestei obligatii va fi nedepsita ca o in-cMcare a vointei statului si a legilor statului.

Tot acest control ramine in miinile noastre, dar inmomentul de fata sarcina noastra este de a atrage peacesti oameni de partea noastra, fie si pentru un timp ;este o sarcina modesta din punctul de vedere al politiciimondiale, dar pentru noi e absolut necesara. tndeplinireaacestei sarcini va intari situatia noastra in razboi. La noispatele frontului nu e asa cum ar trebui sa fie. tndepli-nirea acestei sarcini ne va aduce o victorie morala, pentruca va ara'ta imperialismului vest-european ca va intim-pina la noi o rezistenti destul de serioasa, si asta nu eceva de dispretuit, caci inauntrul fiecarei tari exista oproprie opozitie proletara, muncitoreasca, impotriva uneiinvazii in Rusia. Iata de ce cred ca, dupa cit se poatededuce din declaratia tov. Maksimov, sintem pe cale saajungem la un anumit acord. Chiar daca ies la iveala

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA ACTIVI$T1LOR DE PARTID DIN MOSCOVA 241

unele divergence, ele nu sint atit de esenciale, ca.ci dinmoment ce se recunoa§te necesitatea de a se ajunge laun acord rezonabil cu intreaga democracie mic-burgheza.,cu intelectualn, cu cooperatorn, cu sindicatele care Meinu ne recunosc, fara a lasa din mina frinele puterii, estecert ca, daca vom aplica ferm aceasta politica in totcursul iernii, vom obcine un mare chug pentru intreagacauza a revoluciei internacionale.

Publicat pentru prima oaril in 1929in editiile a 2-4 fi a 3-a ale Operelor

lui V. I. Lenin, vol. XXIIISe tiparefte dupa stenograma

www.dacoromanica.ro

242

TELEGRAMA CATRE COMANDANTUL-SEFI. I. VATETIS

Comandantului-§ef Vatetis29/XI

Pe. Masufa ce trupele noastre inainteazi in vest i inUcraina, se creeazI guverne sovietice regionale provi-zoru, menite s infireascl Sovietele locale. AceastI im-prejurare prezinfa avantajul ca. ia ovini§tilor din Ucraina,Lituania, Leto= §i Estonia posibilitatea de a calificadrept ocupacie inaintarea unificilor noastre §i creeaz'l oatmosfera favorabilI pentru continuarea inainearii trupe-lor noastre. Flea aceastI imprejurare trupele noastre arfi puse intr-o situatie imposibili in regiunile ocupate, §ipopulacia nu le-ar intimpina ca pe ni§te eliberatori. Deaceea v ruglm s davi comandan;ilor respectivelor um-tavi militare dtspozivia ca trupele noastre s sprijine printoate mijloacele guvernele sovietice provizorii din Le-tonia, Estonia, Ucraina §i Lituania, dar, bineinveles, nu-mai guvernele sovietice.

Scris la 29 noiembrie 1918

Puldicat pentru prima oarii in 1947,XXXIVin Culegeri din Lenin', vol.

Lenin

Se tiplrefte dnpl textul meltStalinde mina lui I. V.

fi convletat de V. I. Lenin

www.dacoromanica.ro

243

REVOLUTIA PROLETARASI RENEGATUL KAUTSKY 95

Scris In ortombrie nu maitirziu de 10 noiembrie 1918 ;

anexa II duitui 10 noiembrie 1918

Publicat In volum in 1918,in edaura Kommunist% Mosco- a

Se tipareste dupd textul ca'rrii,conjruntat cm mann crz ul

www.dacoromanica.ro

POCCiiiCKaA KONINtyliNCTIPleCifafT flap (60111.111eBH

17ponernapiu roma empanz, coethifre meet'

.........

H. fieFilll-rb (Bn. YIlbRHOBb)

IIPOJIETAPCKAH

PEBOJIHMIH

PEHEFATI KAYICKIH.

C")

v;fler

4.L5=S-.4

Kru1ron3.aarenberno KOMMYIII1CT12".MOGIC.B/1., nEprorrawb:

1) Cptreroca (yr. PL.6enwea nep.), A. 8. 1) rlasapreon nep , A IN, 2, Kn. 9 10

Ten. 4-70-48; 3-15.00. Tea. 2-27-41.

2) 2 or. Ann% C034,7011, Terri). na. 2) .1nrennio2 :womb, x 48.1919.

Coperta cartii Revolutia proletar i renegatul Kautskycu insemdiri ficute de V. I. Lenin.

Miciorat

I

.-

m

-elr`i> a F., 'ink.

le)

fak

H.

H

www.dacoromanica.ro

246

PREFATA

Brosura lui Kautsky Dictatura proletariatului", recentAparuti la Viena (Wien, 1918, Ignaz Brand, 63 p.), estein exemplu care ilustreaza cit se poate de graitor arhi-

riisnosul fahment total al Internationalei a II-a, desprecare vorbesc de mult toti socia1itii cinstiti din toate

Problema revolutiei proletare se pune acum inmod practic la ordinea zilei ntr-o serie intreaga de state.De aceea este necesara o analiza a sofismelor de renegatale lui Kautsky si a totalei lui deziceri de marxism.

Mai intii insa trebuie s subliniem c nca' de la in-ceputul razboiului, autorul acestor rinduri a atras nu odata atentia asupra faptului c Kautsky a rupt-o cumarxismul. 0 serie de articole publicate in 1914-1916

strainatate, in ziarul Sotial-Demokrat" 98 si In re-vista Kommunist" 97, au fost consacrate acestei chestiuni.Respectivele articole au aparut n culegerea : G. Zino-viev si N. Lenin, Impotriva curentului", Petrograd,1918 (550 p.), editata de Sovietul din Petrograd. Intr-obrosura aparuta la Geneva in 1915 si tradusa tot atunci

limbile germana franceza 98 scrum despre kauts-kism" :

Kautsky, cea mai mare somitate a Internationaleia II-a, ofera un exemplu cit se poate de tipic si de grai-tor al felului in care recunoasterea in vorbe a marxismu-lui a dus in fapt la transformarea lui in «struvism» sauin «brentanism» (adica intr-o doctrina burghezo-liberalacare recunoaste o lupta < de clas a. nerevolutionara a pro-

18

i

tarile.

in

in

www.dacoromanica.ro

246 V. 1. LENIN

letariatului, idee care a fost deosebit de pregnant formu-lata de autorul rus Struve si de economistul germanBrentano). Ace lasi lucru se vede si din exemplul luiPlehanov. Prin sofisme vadite, marxismul este golit decontinutul sau viu, revolutionar ; se recunoaste totul dinmarxism, in afarii de mijloacele revolutionare de lupta,de propagarea i pregatirea acestora, de educarea maselortocmai in aceasta directie. Kautsky qimpaca» in modneprincipial ideea fundamentala a social-sovinismuluiadmiterea apararii patriei in razboiul actual cu con-cesia diplomatica facuta, de ochii lumii, celor de stingaprin abtinerea de la votarea creditelor, prin adoptareain vorbe a unei atitudini opozitioniste etc. Kautsky, carein 1909 a scris o carte intreag a. despre apropierea uneiepoci a revolutiilor i despre legatura dintre razboirevolutie, Kautsky, care in 1912 a semnat Manifestul dela Basel 99 cu privire la folosirea in scopuri revolutionarea razboiului care se apropie, astazi nu stie cum sa maijustifice i sa prezinte in culori mai frumoase social-so-vinismul i, la fel ca Plehanov, se alatura burghezieipentru a-si bate joc de orice planuri de revolutie, deorice pas in directia unei lupte revolutionare f atise.

Clasa muncitoare nu-si poate indeplini rolul revolu-tionar mondial dac a. nu duce un razboi necrutator im-potriva acestei atitudini de renegare, impotriva acesteilipse de caracter, impotriva acestui servilism in fata opor-tunismului i impotriva acestei nemaipornenite vulgarizariteoretice a marxismului. Kautskismul nu este ceva intim-.plator, ci produsul social al contradictiilor Internationaleia II-a, o imbinare a fidelitatii fata de marxism in vorbacu subordonarea fata de oportunism in f apt" (G. Zino-viev si N. Lenin : Socialismul i razboiul", Geneva, 1915,p. 13-14).

Apoi, n cartea Imperialismul, cea mai noua etapi acapitalismului" *, scrisa in 1916 (si aparuta la Petrogradin 1917), am analizat amanuntit falsitatea teoretica atuturor rationamentelor lui Kautsky cu privire la impe-rialism. Am reprodus acolo definitia data de Kautsky

Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 27, Bucureiti Edit ra polit i, 1964,ed. 4 doua, p. 307-432. Nor; red.

si

*

www.dacoromanica.ro

it-fAioi..th IA ivittotaTmut $1 REiiEcklut kAtYiskit 247

imperialismului : Imperialismul este un produs al capita-lismului industrial care a atins un grad inalt de dezvol-tare. El consta in tendinta fiecarei natiuni capitalisteindustriale de a-si anexa sau subordona regiuni agrare(subliniat de Kautsky) din ce in ce mai mari, indiferentde natiunile care populeaza aceste teritorii". Am aratatat de gresita este aceasta definitie i ca este in ga feladaptata", incit sa ajute la estomparea celor mai adincicontradictii ale imperialismului, precum i la o impacarecu oportunismul. Am dat apoi o definitie proprie aimperialismului : Imperialismul este capitalismul ajunsin stadiul de dezvoltare in care s-a statornicit dominatiamonopolurilor si a capitalului financiar, and a capatato insemnatate deosebit de mare exportul de capital, ainceput impartirea lumii intre trusturile internationalea luat sfirsit impartirea intregului teritoriu al globuluiintre cele mai mari tari capitaliste". Am aratat de ase-menea c critica kautskista a imperialismului nu este nicim5.car la nivelul criticii lui burgheze, filistine.

In sfir§it, in august si septembrie 1917, adica inaintede revolutia proletara din Rusia (25 octombrie 7 no-iembrie 1917), am scris brosura Statul i revolutia. In-v atatura marxismului despre stat i sarcinile proletariatuluiin revolutie"*, care a aparut la Petrograd la inceputulanului 1918, lucrare in care, in capitolul al VI-Ica, inti-tulat Vulgarizarea marxismului de catre oportunisti",am acordat o deosebita atentie lui Kautsky, demonstrindca el a denaturat complet invAa'tura lui Marx, a falsifcat-o n spiritul oportunismului, a recunoscut revolutiain vorbe si a renuntat la revolutie in fapte".

In fond, grescala teoretica fundamentala a lui Kautskyin brosura sa despre dictatura proletariatului consta toc-mai in acele denaturari oportuniste ale invataturii luiMarx despre stat pe care le-am analizat amanuntit inbrosura mea Statul i revolutia".

* Vezi V. I. Lenin. Opera complete, vol. 33 Bucurelti Editura politicl, 1964,ed. a doua, p. 273-372. Nota red.

18*

si

www.dacoromanica.ro

248 V. I. LENIN

Aceste observatii preliminare erau necesare, deoareceele dovedesc c eu I-am acuzat f Ai§ pe Kautsky de re-negare cu mult inainte ca bo1evicii sa fi luat puterea destat i ca el sa-i fi condamnat pentru asta.

CUM L-A TRANSFORMAT KAUTSKY PE MARXINTR-UN LIBERAL DE DUZINA

Problema fundamentala tratata de Kautsky in brosurasa este aceea a continutului esential al revolutiei prole-tare, si anume problema dictaturii proletariatului. Esteo problema care are o importanta deosebit de mare pen-tru toate çriie, ndeosebi pentru cele inaintate si maiales pentru cele beligerante, in special in momentul defata. Se poate spune fara exagerare ca" aceasta este pro-blema principala a intregii lupte de clasa a proletariatului.De aceea este necesar sa ne oprim cu atentie asupra ei.

Kautsky pune problema n felul urmator : Opozitiadintre cele doua orientari socialiste" (adica a bolsevicilorsi a nebolsevicilor) este opozitia dintre doua metoderadical diferite metoda democratica §i cea dictato-riala" (p. 3).

Remarca'm k treacat c, numind socialisti pe nebolse-vicii din Rusia, adica pe mensevici i pe eseri, Kautskyse calauzeste dupa denumirea lor, adica dupa o vorba,si nu dupa locul real pe care acestia i ocup n luptaproletariatului impotriva burgheziei. Superba maniera dea intelege si de a aplica marxismul ! Despre aceasta nsvom vorbi ama'nuntit mai incolo.

Deocamdata trebuie s ne ocupam de ceea ce este esen-tial, i anume de marea descoperire a lui Kautskyexista o opozitie radicala" intre metoda democratica

cea dictatoriala". Acesta este rniezul problemei. Laaceasta se rezumH in esenta toati brosura lui Kautsky.$i asta constituie o confuzie teoretica atit de monstruoasa,o renegare atit de totala a marxismului, inch nu neramine deck s recunoastem ca Kautsky I-a intrecut cumult pe Bernstein.

Problema dictaturii proletariatului este problema ra-portului dintre statul proletar i statul burghez, dintre

:

ca

si

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENIEGATUL KAUTSKY 249

democravia proletar i democravia burgheza. S-ar pareae clar ca lumina zilei. Dar Kautsky, asemenea unui

profesor de liceu care s-a anchilozat n repetarea manua-lelor de istorie, se intoarce incapacinat cu spatele lasecolul al XX-lea i cu fata la secolul al XVIII-lea,mestecind i rumegind pentru a suta oara, intr-o manieranespus de plicticoasa, intr-o serie intreaga de paragrafe,idei arhirasuflate despre raportul dintre dernocratia bur-gheza, de o parte, si absolutism si evul mediu, de aka'parte !

Intr-adevar, parca ar rumega n somn un burete !Dar asta inseamna pur i simplu s'a nu intelegi despre

ce e vorba aici. Sforvarile lui Kautsky de a prezenta lu-crurile n asa fel ca si cum ar exista oamem care pro-povaduiesc dispretul fata de democravie" (p. 11) etc.stirnesc doar zimbete. Cu asernenea nimicuri este Kautskynevoit sa disimuleze i sa incurce problema, caci el opune n maniera Iiberal, vorbind despre democravie tngeneral si nu despre democratia burgheza. ; el evita chiaraceasta notiune precisa, de clasa, straduindu-se s vor-beasca despre democratia presocialista". Flecarul nostrua umplut aproape o treime din aceasta brosura, 20 depagini din 63, cu o palavrageala care este intru totul peplacul burgheziei, deoarece echivaleaza cu o prezentare

culori mai frumoase a democratiei burgheze i estom-peaza problema revoluviei proletare.

Dar brosura lui Kautsky este totusi intitulata Dic-tatura proletariatului". Este tndeobste cunoscut c toc-mai aceasta este esenta inv5.0turii lui Marx. De aceea,dupa toata palavrageala sa in afara temei, Kautsky atrebuit sL citeze cuvintele lui Marx despre dictaturaproletariatului.

Cum le-a citat rnarxistul" Kautsky, asta e o adevaratacomedie ! Ascultaci :

Aceasta concepcie" (in care Kautsky vede disprec fatade democracie) se sprijina pe un singur cuvint al luiKarl Marx" textual asa se spune la p. 20. Iar la p. 60aceasta afirmavie este repetata chiar n urmatoarea for-mulare : (bolsevicii) si-au adus aminte la timp de cuvin-velul" (textual !! des Wörtchens) despre dictatura pro-

in

9

www.dacoromanica.ro

250 V. I. LENIN

letariatului, folosit o data de Marx, in 1875, intr-oscrisoare".

Iat acest cuvintel" al lui Marx :Intre societatea capita1ist i cea comunista se afla

perioada transformarii revolutionare a celei dintli in ceade-a doua. Acestei perioade ii corespunde i o perioadade tranntie politica, al carei stat nu poate fi altul decitdictatura revolutionara a proletariatului"

In primul rind, a numi aceasta celebra teza a lui Marx,care rezuma intreaga lui invatatura revolutionara, unsingur cuvint" sau chiar un cuvintel" inseamni a-ti batejoc de marxism, inseamna a-1 renega in intregime. Nutrebuie sa unam c Kautsky ii tie pe Marx aproape pede rost, c, judecind dupa toate scrierile lui Kautsky,el are la masa de scris sau in capul sau o serie de sera-rase in care tot ce a scris Marx este rinduit cit se poatede ordonat si de comod pentru citare. Kautsky nu poatesa nu ;tie ca atit in scrisorile kr cit si in lucrarile krpublicate, atit Marx cit si Engels au vorbit in repetaterinduri despre dictatura proletariatului si inainte i, maiales, dupa Comuna. Kautsky nu poate sa nu stieformula : dictatura proletariatului" nu este decit o ex-presie, istoriceste mai concret i tiintific mai exacta,a sarcinii proletariatului de a sfarima" masina de statburgheza, sarcina despre care atit Marx cit si Engels,tinind seama de experienta revolutiilor din 1848 i, intr-omasura si mai mare, a celei din 1871, au vorbit de la1852 pina la 1891, timp de patruzeci de ani.

Cum se explica aceasta monstruoasa denaturare amarxismului de catre Kautsky, acest bucher intrumarxism ? Daca e s vorbim despre bazele filozofice aleacestui fenomen, totul se rezuma la substituirea dialec-ticii prin eclectism i sofistica. Kautsky este mare rawerin astfel de substituiri. Daca e sa vorbim din punctul devedere al politicii practice, totul se reduce la slugarniciefata de oportunisti, adica, in ultima analiza, fata deburghezie. Progresind tot mai rapid de la inceputulrazboiului, Kautsky a atins virtuozitatea in arta de a fimarxist in vorbe i sluga a burgheziei in f apt.

100

ca

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 251

De acest lucru te convingi si mai mult atunci cindanalizezi felul mestesugit in care a talmacit" Kautskycuvintelul" lui Marx despre dictatura proletariatului.Ascultaci :

Din pIcate, Marx a omis el arate mai am5nuntit cum hi in-chipuie el aceast5. dictatur5..." (Este o fraz 5. de renegat pede-a-ntregul fals51, eici in realitate Marx si Engels au dat o seriede indicatii cit se poate de aminuntite, pe care bucherul nostruintru marxism le ocoleste cu bunk stiint5.) ...Literal, cuvintuldictaturi inseamnI suprimarea democratiei. Dar, bineinceles, luat insensul s'au literal, acest cuvint inseamnI si puterea absolutk a uneisingure persoane, a clrei voinfa nu este ingràditi de nici o lege.0 putere absolutI care se deosebeste de despotism prin aceea cäeste nuconceputI ca o instituçie permanena de stat, ci ca o misurltranzitorie impusI de necesitate.

Expresia odictatura proletariatului,, deci nu dictatura unei per-soane, ci dictatura unei clase, exclude din capul locului ideea c5.Marx a avut aici in vedere dictatura in inlelesul literal al cu-vintului.

El a vorbit aici nu despre forma de guverramint, ci despre ostare care trebuie sa surving in mod necesar pretutindeni undeproletariatul a cucerit puterea politica'. CI Marx n-a avut in ve-dere aici forma de guvern5mint se vede chiar si numai din faptulci el considera ea' in Anglia si in America trecerea poate fi in-faptuita in mod pasnic, deci pe cale democratick" (p. 20).

Am reprodus intr-adins in hitregime acest rationa-ment, pentru ca cititorul si poata vedea clar cu ce pro-cedee opereaza teoreticianul" Kautsky.

Kautski a preferat sa abordeze problema in ga felinch sa inceapa cu definitia cuvintului" dictatura.

Foarte bine. Este dreptul sfint al fiecaruia sa abordezeo problerna in felul preferat de el. Numai ca trebuie sadeosebim modul serios si cinstit de a aborda o problemade cel necinstit. Cine vrea ea' trateze serios lucrurile incadrul acestui mod de a aborda problema, acela trebuiesa dea propria sa definitie respectivului cuvint". Atunciproblema ar fi pusa clar si deschis. Kautsky insa nu facega. Literal scrie el , cuvintul dictatura inseamnasuprimarea democratiei".

In primul rind, asta nu este o definitie. Dna el,Kautsky, prefera sa se eschiveze de la o definire a no-tiunii de dictatura, la ce i-a trebuit si aleaga acest modde a aborda problema ?

www.dacoromanica.ro

252 V. I. LENIN

In al doilea rind, asta c ceva vadit gresit. E firesc caun liberal sa vorbeasca despre democratie" in general.Un marxist insa nu va uita niciodat s puna intrebarea :pentru care clasa ?" Oricine stie, de pilda, i isto-ricul" Kautsky stie si el c rascoalele sclavilor dinantichitate sau chiar framintarile puterruce din rindurilelor faceau s iasa indata la iveala esenta statului anticco o dictaturii a st'apinilor de sclavi. Dar suprima oareaceasta dictatura democratia In rindurile stapinilor desclavi, dernocratia pentru ci ? Toata lumea stie ca nu.

Marxistul" Kautsky a spus o prostie nemaipomenitaun neadevar, pentru ea a uitat" lupta de clasa...Pentru a transforma afirmatia liberal i falsa facuti

de Kautsky intr-una marxist i adevarata trebuie spus :dictatura nu inseamna neaparat suprimarea democratieipentru clasa care exercita aceasta dictatura asupra altorclase, dar inseamna neaparat suprimarea democratiei (sauo extrem de substantiala limitare a ei, ceea ce este toto forma de suprimare) pentru clasa asupra careia sauimpotriva careia se exercita dictatura.

Dar oricit de adevarata este aceasta afirmatie, ea nucontine o definitie a dictaturii.

examinarn urmatoarea fraza a lui Kautsky :...Dar, bineinteles, luat tn sensul sau literal, acest cuvint

seamni i puterea absolut a. a unei singure persoane, a clrei voinclnu este Ingraditi de nici o lege..."

Asemenea unui catelus orb care i Ara la intimplarenasul ba intr-un loc, ba Kautsky a dat aici dinintimplare peste o idee justa" (si anume c dictatura esteo putere care nu este ingradita de nici o lege), dar n-adat totiqi definitia dictaturii i, in afara de aceasta, aspus un neadevar istoric vadit, anume c dictatura arinsemna puterea unei singure persoane. Aceasta afirmatienu este exacta nici din punct de vedere gramatical, cacidictatura poate fi exercitata si de un grup restrins depersoane, si de o oligarhie, si de o clasa etc.

In continuare, Kautsky arata deosebirea dintre clic-tatura si despotism, dar, desi afirmatia lui este vaditgresita, nu ne vom opri asupra ei, intrucit n-are nici

Si

intr-altul,

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARX $1 RENEGATUL KAUTSKY 253'

o 1egkur5. cu problcma care ne intereseaZa. Este cunos-cua inclinatia lui Kautsky de a se intoarce de la secolulal XX-Ica la secolul al XVHI-lea, iar de la secolulal XVIII-lea la epoca antic, i noi spera'm c, dup 5. ce-siva fi instaurat dictatura, proletariatul german va tineseama de aceastI inclinatie a lui Kautsky i i va da,zicem, un post de prof esor de istorie anticI la un liceu.

recurgi la speculatii sterpe pc tema despotismuluipentru a te eschiva sa. dai o definitie dictaturii proleta-natului este sau o prostie dintre cele mai mari, sau osarlatanie prea putin

Vedem, asadar, propunindu-si vorbeascl despredictatufa, KautskY a instrat multe neadeva'ruri notorii,dar n-a dat nici o definitie ! El ar fi putut, fall a sebizui pe aptitudinile sale intelectuale, sI recurgI la me-moria sa i s5; scoati din sertkase" toate cazurile in careMarx vorbeste despre dictatufa. Ar fi obtinut de budiseamI fie urmkoarea definitie, fie una care in fond arcoincide cu ea :

Dictatura este o putcre care se sprijin'a nemijlocit peviolenta si care nu este ingildifi de nici o lege.

Dictatura revolutionara' a proletariatului este o puterecuceritI prin violenta exercttatl de proletariat asupraburgheziei i sprijimta pe aceastI putere ne-ingeadita" de nici o lege.

Si acest adevIr simplu, clar ca lumina zilei pentruorice muncitor constient (reprezentant al masei, si nu alpkurii de sus a canaliilor mic-burgheze cumpkate de

pe care o alckuiesc social-imperialistii dintoate farile), acest adevk evident pentru (mice reprezen-tant al celor exploatati, al celor care lupfa pentru eli-berarea lor, acest adevk incontestabil pentru oricemarxist trebuie smuls prin luptI" preasavantului domnKautsky ! Cum se explia aceasta ? Prin spiritul de slu-gknicie de care s-au pkruns conduckorii Internationaleia II-a, deveniti sicofanti odiosi n slujba burgheziei.

Kautsky recurge mai intli la un true, flcind afirmatiavldit absurd c, luat in sensul s'au literal, cuvintul dic-tatuei inseamnal dictatura unei singure persoane, iarapoi pe baza acestui truc ! declara' cI la Marx,

sI

SI

iscusia.el, sI

violenti,

capitalisti,

www.dacoromanica.ro

254 V. I. LENIN

asadar", cuvintele cu privire la dictatura unei clase nutrebuie luate in .sensul lor literal (ci in sensul ca dictaturanu inseamna violenta revolutionara, ci cucerirea pas-ruca" a majoritatii in conditiile dernocratiei" notatibine burgheze).

Trebuie s. facern distinctie, pretinde el, intre nociuneade stare" i aceea de forma de guvernamint". 0 dis-tinctie mmitor de fina, tot atit de fina ca aceea dintrestarea" de prostie a unui om care judeca neinteligentsi forma" prostnlor sale.

Lui Kautsky Ii trebuie s prezinte dictatura drept ostare de dominatie" (aceasta expresie el o intrebuin-teaza textual chiar in pagina urmatoare, p. 21), caciatunci dispare violenta revolutionara, dispare revolutiaviolenta. Starea de dominatie" este o stare in care poatesa existe once majoritate in conditiile... democratiei" !Cu ajutorul acestui truc sarlatanesc, revolutia dispare inchip fericit.

Dar sarlatania este prea grosolani, si ea nu-I va salvape Kautsky. Nu poti ascunde ca dictatura presupuneinseamna o stare" de violenta revolutionara nepla-cuta pentru renegati exercitatl de o clasa asupra alteia,asa cum nu poti ascunde sula in sac". Absurditateadistinctlei dintre notiunea de stare" si aceea de formade guvernamint" iese la iveala. Este culmea prostiei savorbesti aici despre forma de guvernamint, caci oncecopil stie ca monarhia i republica sint forme de guver-namint diferite. Domnului Kautsky trebuie s i se de-monstreze ca in capitalism amindoua aceste forme deguvernamint, ca i toate formele de guvernamint" in-termediare, nu sint cleat varietati de stat burgbez, adicade dictatura a burgheziei.

In sfirsit, a vorbi despre forma de guvernamint in-seamna sa procedezi la o falsificare nu numai prosteasca,ci i grosolana, a ideii lui Marx, care vorbeste aid cit sepoate de clar despre forma sau tipul de stat, iar nu despreforma de guvernamint.

Revolutia proletara este imposibill Fara sfarimareaprin violenta a ma§inii de stat burgheze i fr inlocuirea

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 255

ei cu una noua, care, dupa curn spune Engels, nu maieste un stat in sensul propriu al cuvintului"

Lui Kautsky ns i trebuie si disimuleze i s denatu-reze toate aceste lucruri, asa cere poztvia lut derenegat.

Priviti la ce jalnice subterfugii recurge el.Primul subterfugiu : Marx n-a avut n vedere

aici forma de guvernamint se vede chiar si numai dtnfaptul ca el considera c n Anglia si in America esteposibila o trecere pasnica, adica pe cale democratica..."

Forma de guverniimint n-are nici o legatura cu pro-blema in discutie, caci exista monarhii care nu sint tipicepentru statul burghez, de pilda acelea care se caracteri-zeaza prin lipsa de militarism, si exista republici tipicedin acest punct de vedere, adica cu militarism si biro-cratie. Este un fapt istoric si politic indeobste cunoscut,si Kautsky nu va reusi falsifice.

Daca ar fi vrut s rationeze in mod serios i cinstit,Kautsky s-ar fi intrebat : exista oare legi istorice care serefera la revolutie si care nu cunosc excepcii ? Rispunsular fi fost : nu, asemenea legi nu exista. Asemenea legi auin vedere numai ceea ce este tipic, ceea ce Marx a de-semnat odati prin cuvintul ideal", in sensul de capita-lism mijlociu, normal, tipic.

Mai departe. A existat in deceniul al 8-lea al secoluluial XIX-lea ceva care facea ca Anglia si America si con-stituie o excepvie in aceastii privintã ? Necesitatea de apune aceasta intrebare este evidenta pentru oricine cu-noaste cit de cit cerintele stiinvei in domeniul probleme-lor istorice. A nu o pune inseamna a falsifica stiinta,inseamna a te juca de-a sofismele. Daca insa punemaceasta intrebare, raspunsul este neindoielnic : dictaturarevolutionara a proletariatului inseamna violenta impo-triva burgheziei ; necesttatea acestei violente este deter-minata in special, asa cum au explicat-o Marx si Engelsin modul cel mai amanuntit si in repetate rinduri (in-deosebi in Razboiul civil din Franca" si in prefata laaceasta lucrare), de existenta militarismului fi a birocra-tiei. Tocmai aceste institutii si tocmai in Anglia si inAmerica, tocmai in deceniul al 8-lea al secolului al

1°1.

...CI

s8-1

www.dacoromanica.ro

25G V. I. LENIN

XIX-lea cind Marx a facut aceasta observatie n ue xis t a u. (Acum insa die existä §i in Anglia, §i inAmerica.)

Kautsky este nevoit si recurga literalmente la fiecarepas la §arlatanii pentru a-§i camufla pozitia de renegat !

Si este demn de retinut ca fara sa vrea §i-a dat el aiciarama pe fat'a scriind : in mod pa§nic, adiai pe caledemocratice !!

Cind a dat definitia dictaturii, Kautsky s-a straduitdin rasputeri sa ascuncla cititorului trasatura esentialaa acestei notiuni, §i anume : violenta revolutionara. Acuminsa adevarul a ie§it la iveala : este vorba de opozitiadintre revolutia palnica §i revolutia violentsci.

Acesta e miezul problemei. Toate subterfugiile, sofis-mele §i falsificarile §arlatanqti ii sint necesare lui Kautskytocmai pentru a ocoli problema revolutiei violente, pen-tru a disimula faptul ca a renegat-o, pentru a camuflatrecerea sa de partea politicii muncitore§ti liberale, adicade partea burgheziei. Acesta e miezul problemei.

Istoricul" Kautsky falsifica cu atita neruinare istoria,inch uita" principalul : capitalismul premonopolistcare atinsese apogeul tocmai in deceniul al 8-lea al seco-lului al XIX-lea se caracteriza, in virtutea particula-ritatilor sale economice fundamentale, care s-au manifes-tat deosebit de tipic in America §i in Anglia, printr-orelativ mai mare dragoste de pace §i de libertate, pecind imperialismul, adica capitalismul monopolist, cares-a maturizat definitiv abia in secolul al XX-lea, se ca-racterizeaza, in virtutea particularitatilor sale economicefundamentale, printr-o dragoste minima de pace §i delibertate §i printr-o maxima' dezvoltare generala a milita-rismului. A nu observa" aceasta deosebire atunci cinddiscuti cit de tipica sau de probabila este revolutia pas-nica sau violenta inseamna a te cobori la nivelul celuimai ordinar lacheu al burgheziei.

Al doilea subterfugiu. Comuna din Paris a fost odictatura a proletariatului, dar ea a fost aleasa prin votuniversal, adica fara ca burghezia sa fi fost lipsita dcdrepturile ei electorale, adica a fost aleasa in moddemocratic". Si Kautsky triumfa : ...Dictatura prole-

www.dacoromanica.ro

it.EVOLUTIA PROLErARA $1 RENLGATUL RAUTSKY 257

tariatului era pentru Marx" (sau dupa Marx) o starecare decurge in mod necesar din democratia pura, dnaproletariatul constituie majorttatea" (bet iiberwiegendernProletariat, S.21).

Acest argument al lui Kautsky este atit de ilariant,inch te pune, zau, intr-un adevarat embarras de richesses(dificultate de alegere, creata' de abundenta... obiectiilor).In primul rind, se stie c floarea burgheziei, virfurile ei,statul ei major, fugisera din Paris la Versailles. La Ver-sailles se afla socialistul" Louis Blanc, ceea ce, intrealtele, arata.falsitatea afirmatiei lui Kautsky ca. la Comunaar fi partictpat toate curentele" socialismului. Nu esteoare ridicol s infatisezi drept democratie pura" cuvot universal" impartirea locuitorilor Parisului in douatabere beligerante, dintre care una concentrase toataburghezia politiceste activa, hotarita de lupta ?

In al doilea rind, Comuna lupta impotriva Ver-sailles-ului ca guvern muncitoresc al Frantei impotrivacelui burghez. Ce cauta aici democratia pura" i votuluniversal", din moment ce Parisul era acela care hotarasoarta Frantei ? Oare de la principiile si practica de-mocrattei pure" pornea Marx atunci cind afirmaComuna a comis o greseala neluind in stapinire bancace apartinea intregii France 102 ??

Se vede, zau, ca Kautsky scrie intr-o tara in carepohtia interzice cetatenilor s rida in grup", altfel rise-tele 1-ar fi ucis.

In al treilea rind, imi voi perrnite respectuos amin-tesc d-lui Kautsky, care cunoaste pe de rost scrierile luiMarx si Engels, urmatoarea apreciere asupra Comunei,facuta de Engels din punctul de vedcre al... democra-tiei pure" :

Au vazut oare vreodata acesti domni" (antiautorita-ristn) o revolutie ? 0 revolutie este, fara indoial, lucrulcel mai autoritar posibil. Revolutia este actul prin careo parte din populatie impune vointa ei celeilalte parti cuajutorul pustilor, baionetelor si tunurilor, deci cu aju-torul .celor mai autoritare mijloace ; iar daca partidulvictorios nu vrea ca lupta lui sli fi fost zadarnica, trebuiesa-si mentma dominatia prin frica pe care armele sale

cI

www.dacoromanica.ro

2t;8 takIN

o inspira reactionarilor. S-ar fi mentinut Comuna dinParis macar o singura zi daca ea nu ar fi recurs impo-triva burgheziei la aceasta autoritate a poporului inar-mat ? N-ar trebui oare, dimpotriva, s i se reprosezeComunei ca nu a recurs in suficienta masura la aceastaautoritate ?" 103.

Poftim democratie pura" ! Curn 1-ar mai fi ridiculizatEngels pe banalul mic-burghez si social-democrat" (insensul francez din perioada 1840-1850 si in sensul ge-heral-european din perioada 1914-1918) caruia i-ar fitrecut prin minte sa vorbeasca in genere despre de-mocraite pura" intr-o societate impartita in clase !

Destul insa. E cu neputinta sa enumeri toate absurdi-tatile pe care le debiteaza Kautsky, caci la el fiecare frazaeste literalmente imbibata de spiritul renegarii.

Marx si Engels au analizat cit se poate de amanuntitComuna din Paris si au aratat ca' meritul ei este acelade a fi incercat sã distrugii, sã sfarime masina de statasa cum este" 104. Marx si Engels au atribuit acestei con-cluzii o importanta atit de mare, inch in 1872 au in-trodus numai aceasta modificare in programul, in-vechit" (pe alocuri), al Manifestului Comunist" 105 Marxsi Engels au aratat ca Comuna a desfiintat armata si bi-rocratia, a desfiintat parlamentarismul, a distrus aceastaexcrescenta parazitara care este statul" etc. ; iar preainteleptul Kautsky, punindu-si scufia de noapte, repetaceea ce au spus de mii de ori profesorii liberali bas-mete despre democratia purr'.

Nu degeaba a spus Rosa Luxemburg, la 4 august 1914,social-democratia germana este astazi un hoit imputit.

Al treilea subterfugiu. Daca vorbim despre dictaturaca forma de guvernamint, nu putem vorbi despre dic-tatura unei clase. Caci o clasa, dupa cum am mai spus,poate numai sa domine, dar nu sa guverneze..." Orga-nizatiile" sau partidele" sint acelea care guverneaza.

Din confuzie in confuzie, domnule maestru al con-fuziei" ! Dictatura nu este o forma de guvernamint",asta-i o absurditate ridicoI. Nici Marx nu vorbestedespre forma de guvernamint", ci despre forma sautipul de stat. Asta este altceva, cu totul altceva. Este de

V. t.

cd

www.dacoromanica.ro

REVOLUTLA PROLETARA $1 RENECATLA, KAUTSKY 259

asemenea cu totul gresit s5 se spun5 c5. o clasa nu poateguverna ; numai un cretin parlamentar", care nu vedenimic altceva decit parlamentul burghez si nu observ5nimic altceva decit partidele guvernamentale", poatespura o asemenea prostie. Orice tar5, european ii vaar5ta lui Kautsky exemple de guvernare a clasei ei domi-nante, de pada' a mosierilor in evul mediu, cu toatenu erau suficient organizati.

In concluzie : Kautsky a denaturat in modul cel maiscandalos notiunea de dictatur5 a proletariatului, trans-formindu-1 pe Marx intr-un liberal de duzin5, ceca cedenot 5. ci in alunecarea sa el insusi a ajuns la nivelulunui liberal care insirl platitudini despre democratiapur5", eautind s infrumuseteze si s disimuleze continu-tul de clas5., al democratiei burgheze §i temindu-se maimult ca de orice de violenta revolupionara a clasei asu-prite. TalmIcind" notiunea de dictaturà revolutionaraa proletariatului" in asa fel inch s disparl violentarevolutionarà exercitatl de clasa asupritI impotriva asu-pritorilor, Kautsky a b5tut recordul mondial de denatu-rare liberall a invkaturii lui Marx. Renegatul Bernsteins-a dovedit a fi un biet 6:tell's in comparatie cu rene-gatul Kautsky.

DEMOCRATIE BURGHEZASI DEMOCRATIE PROLETARA

Problema pe care Kautsky a incurcat-o intr-un half5r5 seam5n se prezint 5. in realitate astfel :

Este clar c5, clack' nu vrei bati joc de bunul-sim;si de istorie, nu poti vorbi de democratie purr atitatimp cit exist a. clase diferite, dar poti vorbi numai dedemocratie de clasa. (In parantez5 fie spus, democratiapurr nu este numai o frail care denoth" ignoranta §icare arat c acela care o foloseste nu intelege nici luptade c1as5 si nici esenta statului, ci este si o frail complet1ipsit5 de continut, cki in societatea comunisti de-mocratia, regenerindu-se i devenind o deprindere, vadispdrea treptat, dar nu va fi niciodat5 democratiepurr).

sa

ca

sa-ti

www.dacoromanica.ro

260 V. I. LENIN

Democratia purr este fraza mincifioasi a unui libe-ral care cauei prosteasca pe muncitori. Istoria cu-noaste democratia burgheza', care ia locul feudalismului,

democratia proletark care ia locul democratieiburgheze.

Zecile de pagini pe care Kautsky le consacfa de-monstrarii" adevarului c democratia burgheza repre-zinfa un progres fat5, de rinduielile medievale i ca pro-letariatul trebuie neapa'rat s-o foloseasei in lupta luiimpotriva burgheziei nu slut deck o paTiveageala' libe-rali meniti prosteasca pe muncitori. Aceasta esteun truism nu numai intr-o taxa' cu1t ca Germania, cisi intr-o çar incult ca Rusia. Kautsky arunci pursimplu praf savant" in ochii muncitorilor, vorbind peun ton gray atit despre Weitling, cit i despre iezuiçiidin Paraguay si despre multe altele, pentru a ocoli esentaburghezii a democratiei actuale, adia a celei capi-taliste.

Kautsky ia din marxism ceea ce este acceptabil pentruliberali, pentru burghezie (critica rinduielilor medievale,rolul istoric progresist al capitalismului in general si aldemocratiei capitaliste in particular) si sterge dinmarxism, trece sub tacere, estompeaza ceea ce tits e accep-tabil pentru burghezie (violenta revolutionaral a proleta-riatului impotriva burgheziei, in scopul desfiinta'riiacesteia). Tocmai de aceea Kautsky se dovedeste a fiinevitabil, in virtutea pozitiei sale obiective i indiferentde convingerea sa subiectivk un lacheu al burgheziei.

Reprezentind un mare progres istoric in comparatiecu rinduielile medievale, democratia burghezal famineintotdeauna si in conditiile capitalismului nu poatesi nu eamin'a ingustk ciuntifa, falsk ipocritk un raipentru cei bogati, o capcan i o minciuna: pentru ceiexploatati, pentru cei saraci. Acest adev'ar, care repre-zinfa o parte componenei esentiala a invataturiimarxiste, marxistul" Kautsky nu 1-a inteles. /n aceasta:problema fun damentalk Kautsky ofefa burgheziei lu-cruri plkute" in locul unei critici stiintifice a conditiilorcare fac din orice democratic burghe7a' o democraticpentru cei bogati.

si-i

g

si-i

si

www.dacoromanica.ro

REVOLUT1A PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 261

SI amintim mai intii preainvIcatului domn Kautskyacele afirmatii teoretice ale lui Marx si Engels pe care

spre rusinea sa bucherul nostru le-a uitat" (sprea fi pe placul burgheziei), iar apoi vom explica lucrurilecit mai pe intelesul tuturor.

Nu numai statul antic si cel feudal, ci si statul repre-zentativ modern este instrumentul de exploatare a munciisalariate de cltre capital" (Engels, in lucrarea sa desprestat) 106. Tntrucit statul nu este decit o institulie vre-melnicI, folositI in ruptI, in revolutie, pentru a reprimaprin violenTI Tye adversari, este o curatI absurditate si sevorleascl de statul popular liber : citI vreme proletaria-sill mai foloseLte statul, el il foloseste nu in interesuIlibertAii, -Cirri vederea reprimIrii dulmanilor sal, ii deIndatI ce poate H vorba de libertate, statul ca atare ince-teaz1 sa- mai existe" CEngels in scrisoarea sa citre BebelEn 2N.M.11175) 107. Statul nu este altceva decit o ma-sinI pentru reprimarea unei clase de cItre alti clasI, inrepublica democraticI nu mai putin ca in monarhie"(Engels in prefata la ItIzboiul civil" de Marx) 108. Votuluniversal este astfel un criteriu al maturitItii clasei mun-citoare. Mai mult nu poate da fi nu va da niciodatii instatul actual" (Engels in lucrarea sa despre stat109. Dom-nul Kautsky rumegi intr-o manierI extrem de plictisi-toare prima parte a acestei teze, acceptabile pentru bur-ghezie. Partea a doua, pe care am subliniat-o si care nue acceptabilI pentru burghezie, renegatul Kautsky o trecesub tIcere !). Comuna trebuia sI fie nu un organismparlamentar, ci un organism activ, atit executiv cit silegislativ... In loc sI hotIrasci o data' la trei sau la saseam care membru al clasei dominante si reprezinte si slcalce in picioare (ver- und zertreten) poporul in parla-ment, votul universal urma sl serveascl poporului, con-stituit in comune, pentru a-si alege muncitorii, supra-veghetorii si contabilii, asa cum votul individual servesteoricIrui alt patron si si-i aleagi pentru intreprinderealui" (Marx in lucrarea sa despre Comuna din Paris :

RIzboiul civil din Franca") 110Fiecare din aceste teze, pe care preainvItatul domn

Kautsky le cunoaste foarte bine, constituie o palml pe

19 Lenin Opere complete, vol. 37www.dacoromanica.ro

262 V. I. LENIN

obrazul lui i demasca intreaga sa renegare. In toata bro-sura lui Kautsky nu yeti gasi nici pic de intelegere aacestor adevarun. Intregul ei continut este o batjocurala adresa marxismului !

Luati legile fundamentale ale statelor moderne sau felulin care sint ele guvernate, luati libertatea intrunirilora presei sau egalitatea cetatenilor in fata legii",veti vedea la fiecare pas ipocrizia democratiei burgheze,pe care once muncitor cinstit i constient o cunoastefoarte bine.Nu exista stat, oricit de democratic ar fi el,in constitutia caruia sa nu gasesti tot .felul de rezerve

portite care asigura burgheziei posibilttatea de a folosiarmata impotriva muncitorilor, de a introduce stareade asediu etc. in caz de incalcare a ordinii", darin realitate in cazul cind clasa exploatata incalca" rin-duiehle sclaviei sale si incearca sa se comporte altfel decitsclavii. Kautsky infrumuseteaza fara pic de rusine demo-cratia burgheza, trecind sub tacere ceea ce intreprindburghezii cei mai democrati si mai republicani din Ame-rica si din Elvena, de pild a, n muncitonlorgrevisti.

0, inteleptul si eruditul Kautsky trece sub tacereaceste lucruri ! Acest erudit om politic nu intelege ca atrece sub tacere asemenea lucruri inseamna a comite omirsavie. El prefera sa povesteasca muncitorilor basmepe tema c democratia inseamna. ocrotirea minoritatn".E de necrezut, dar asa e ! In vara anului 1918 de la nas-terea lui Hristos, in al cincilea an al macelului imperia-list mondial si al sugrumarii minoritatilor internationa-liste (adica a acelora care n-au tradat josniccum au facut-o alde Renaudel si Longuet, Scheidemann

Kautsky, Henderson si Webb etc.) in toate demo-cratule" lumii, eruditul domn Kautsky inalta mieroaseimnuri de slava' ocronrii minoritatii". Dontoni le potciti in pagina 15 din brosura lui Kautsky. Iar in pa-gina 16 acest erudit... individ v va povesti despre whigii

toryi 111 din Anglia secolului al XVIII-lea !0, eruditie ! 0, rafinata sluprnicie fata de burghezie !

0, .maniera civilizata de a se tiri pe burta in fata capita-1itilor de a le linge cizmele ! Dad as fi Krupp sau

sisi

si

socialismul,

si

si

O.

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA I RENEGATUL KAUTSKY 263

Scheidemann, Clemenceau sau Renaudel, i-a plti d-luiKautsky milioane, 1-a rsplti cu grufgri de Iudl, 1-asriuda in fava muncitorilor, a§ recomanda unitatea socia-lismului" cu oameni atit de onorabili" cum e Kautsky.A scrie bro§uri impotriva dictaturii proletariatului, apovesti despre whigii si toryi din Anglia secoluluial XVIII-lea, a susvme Ca democracia inseamnI ocro-tirea minorifavii" si a trece sub facere pogromurile impo-triva internavionalistilor in republica democratia" ame-ricana', nu sint oare acestea servicii de lacheu aduseburgheziei ?

Eruditul domn Kautsky a uitat" din intimplare,probabil... un singur am'inunt", §i anume : c parti-dul dominant al democraviei burgheze acordi ocrotireaminorifavii numai unui alt partid burghez, in timp ceproletariatului, in loc de ocrotirea sintrezervate in orice problemal serioasa, pro funclafundamentala pogromurile §i starea de asediu. Cu citmai dezvoltata e ctmocraTia, cu atit mai aproape esteea de pogromuri sau de razboi civil la fiecare divergentapolitica pro funda, periculoasa pentru burghezie. Aceasfalege" a democraviei burgheze eruditul domn Kautskyar putea s-o observe in evoluvia afacerii Dreyfus 112 dinFranca repub1ican5., in linsarea negrilor si a internavio-nali§tilor in republica democraticI americanI, in exemplulIrlandei §i al Ulsterului in Anglia democraticl 113, inprigonirea bolsevicilor si in organizarea de pogromuriimpotriva lor, in aprilie 1917, in republica democratielrug. Iau intr-adins nu numai exemple din timpul

ci si din perioada de pace care 1-a precedat. Mie-rosul domn Kautsky prefer s inchia ochii asupra aces-tor fapte din secolul al XX-lea, povestind in schimbmuncitorilor lucruri uimitor de noi, extrem de intere-sante, cit se poate de instructive si extraordinar de im-portante despre whigii si toryi din secolul al XVIII-lea.

de pild5., parlamentul burghez. Este oare deconceput ca eruditul Kautsky si nu fi auzit niciodatIa bursa si bancherii ii subordoneaz1 parlamentele bur-gheze intr-o m'asurà cu atit mai mare cu cit democracia emai puternic dezvoltatI ? De aici nu rezultI cá nu

IP*

minoritIcii", iifi

rIz-

SI luIm,

www.dacoromanica.ro

264 V. t. tEiNtIR

trebuie folosit parlamentarismul burghez (§i bolsevicii1-au folosit cu mai mult succes, cred, decit oricare altpartici din lume, caci in 1912-1914 am cucerit toatemandatele curiei muncitoresti in alegerile pentru Dumaa IV-a). Dar tot de aici rezu1t c numai un liberalpoate sa. uite caracterul istoriceite lirnitat i conditionatal parlamentarismului burghez, asa cum il uita Kautsky.Chiar si in cel mai democratic stat burghez masele asu-prite se lovesc la fiecare pas de contradictia flagrantadintre egalitatea formald, pe care o proclama demo-cratia" capttalistilor, si miile de ingradiri i subterfugiide Japt care-i transforma pe proletari in sclavi salariati.Tocmai aceasta contradictie deschide ochii maselor asupraputreziciunii, minciunii si ipocriziei capitalismului. Toc-mai aceasta este contradictia pe care o dezvaluie mereuin fata maselor agitatorii si propagandistii socialismului,pentru a le pregati in vederea revolutiei ! Dar cind erarevolutillor a inceput, Kautsky i-a tutors spatele si s-aapucat sa cinte splendorile democratiei burghezemuribunde.

Democratia proletara una dintre formele careiaeste Puterea sovietica a dat un exemplu fara prece-dent in lume de dezvoltare si de largire a democratieitocmai pentru majoritatea uriasa a populatiei, pentru ceice muncesc si sint exploatati. A scrie o carte intreagadespre democratie, asa cum a facut Kautsky, care con-sacra doul pagini dictaturii si zeci de pagini democratieipure", si a nu observa acest fapt inseamna a denaturacomplet lucrurile, a le denatura in spirit liberal.

SI luam politica externa. In nici o taxi burgheza, nicichiar in cea mai democratica, ea nu se face pe fati. Pre-tutindeni masele sint inselate, iar in Franca democratica,in Elvetia, in America si in Anglia inselatoria este de osuta de oH mai perfida si mai rafinati decit in celelaltetad. Puterea sovietica a smuls in chip revolutionar valulcare acopera politica externa. Kautsky n-a observat acestlucru ; el 1-a trecut sub tacere, desi in epoca razboaielorde jaf si a tratatelor secrete cu privire la impartireasferelor de influenta" (adica la impartirea lumii de catretilharii capitalisti) asta are o importanç cardinah, cad

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA SI RENEGATUL KAUTSKY 266

de asta depinde problema pkii, problema vietii §i mortiia zeci de milioane de oameni.

luam orinduirea de stat. Kautsky se agata de ches-tiuni de amanunt", se agata Oda §i de faptul c (in Con-stitutia sovietica) alegerile sint indirecte", dar nu vedefondul problemei. El nu observa esenta de clasa a apa-ratului de stat, a ma§inii de stat. In democratia burghezacapitalitii recurg la mii de manopere care shit cuatit mai abile §i mai eficiente cu cit mai dezvoltati edemocratia pura" pentru a impiedica maseleparticipe la opera de guvernare, s beneficieze de liber-tatea intrunirilor §i a presei etc. Puterea sovietica esteprima in lume (strict vorbind, a doua, caci acelai lucruincepuse faca §i Comuna din Paris) care atrage laopera de guvernare masele, i anume masele exploatate.Prin mii de stavile masele sint impiedicate sa-§i trimitareprezentantii tn parlamentul burghez (care in demo-cratia burgheza nu are niciodata cuvintul hotaritor inproblemele cele mai importante ; in aceste probleme cu-vmtul hotaritor apartine bursei §i bancilor), iar munci-torii §tiu §i-§i dau seama foarte bine, ei vad §i simt cäparlamentul burghez este o institutie straina, un instru-ment de asuprire a proletarilor de catre burghezie, oinstitutie a clasei dumane, a minoritatii exploatatoare.

Sovietele sint organizatia nemijlocita a inse§i maselormuncitoare §i exploatate, care le inlesne,ste posibilitateade orindui smgure statul §i de a-I conduce cum emai bine. Tocmai avangarda celor ce muncesc 6 sintexploatati, proletariatul de la ora§e, .se bucur a. aceastapnvinta de avantajul ca, datorita intreprinderilor maH,el este mai unit decit restul populatiei ; lui ti este celmai u§or s aIeag i sa controleze pe cei ale§i. Organi-zatia Sovietelor inlesnefte in mod automat unirea tuturorcelor ce muncesc §i sint exploatati tn jurul avangarzii

proletariatul. Vechiul aparat burghez birocratia,privilegiile bogatiei, ale educatiei burgheze, relatiilor etc.(aceste privilegii de f apt sint cu atit mai felurite, cu citdemocratia burgheza' este mai dezvoltata), toate aces-tea dispar in conditiile organizatiei Sovietelor. Libertateapresei inceteazi de a mai fi o ipocrizie, cki tipografiile

Si

sa

sa-1

a-si

in

kr,

www.dacoromanica.ro

266 V. I. LENIN

hirtia i se iau burgheziei. Acela§i lucru se intimpla §icu cele mai bune cu palatele, cu cu caselemoOerilor. Puterea sovietica a luat imediat din miinileexploatatorilor mu i mii de asemenea cladiri dintre celemai bune, facind astfel ca dreptul de intrunire frcare democratia este o minciuni s devina pentrumase d e ts n milion de o r i mai democratic". Ale-gerile indirecte in Sovietele nelocale inlesnesc organizareacongreselor Sovietelor §i fac ca intregul aparat sa fie maiieftin, mai mobil, mai accesibil muncitorilor §i taranilor,intr-o perioada cind viata clocote§te §icind este necesarca cetatenii s alba cit mai rapid posibilitatea de a revocape un deputat local sau de a-I trimite la congresul gene-ral al Sovietelor.

Democratia proletara e de un milion de ori maidemocratica deck oricare democratie burghezi ; Putereasovietica e de un milion de ori mai democratica decitcea mai democratic a. republica burghezi.

Si numai un om care s-a pus in mod con§tient inslujba burgheziei sau care e politice§te mort de-a binelea,pe care colbuitele tomuri burgheze ii impiedic s vadaviata reala §i care este pe de-a-ntregul imbibat de pre-judecati burghezo-democratice, transformindu-se astfelin mod obiectiv intr-un lacheu al burgheziei, a pututsi nu observe acest lucru.

Numai un om care nu este in stare sa Euna' problemadin punctul de vedere al claselor asuprite a putut sa nuobserve acest lucru :

exista oare printre çrile burgheze cele mai democra-tice macar una singura in care muncitorul mijlociu, dinmasa, muncitorul agricol mijlociu, din masa, sau in ge-nere semiproletarul rural (adica reprezentantul masei asu-prite, al majoritatu covir§itoare a populatiei) si se bucurefie §i de aproximativ aceea§i libertate de a organiza in-truniri tn cele mai bune cladiri, de a dispune de mariletipografii §i de cele mai bune depozite de hirtie pentru

exprima ideile i pentru a-§i apara interesele, de apune la conducerea i la orinduirea" statului oamenidin propria sa clas, ca in Rusia Sovietica ?

§i.

cladiri, vilele,

ali

www.dacoromanica.ro

kEVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 261

Ar fi ridicol sa se creadi ca domnul Kautsky ar puteagasi in vreo taxa, dintr-o mie de muncitori si de munci-tori agricoli informati, macar unul care sa aibi vreo in-doiall asupra raspunsului la aceasta intrebare. Aflind dinziarele burgheze crimpeie de recunoastere a adevarului,muncitorii din lumea intreaga simpatizeaza instinctiv cuRepublica sovietici tocmai pentru ca vad in ea o intru-.chipare a democratiei proletare, a dernocratiei pentru cetsaraci, iar nu a democratiei pentru cei bogati, cum estein realitate oricare democratie burgheza, chiar si ceamai buni.

Pe noi ne guverneaza (si statul nostru il orinduiesc")functionari burghezi, parlamentari burghezi si judecatoriburghezi. Iata un adevar simplu, evident si incontestabilpe care il cunosc din propria lor experienta de viata sipe care il simt zi de zi zeci si sute de milioane de oa-meni din clasele asuprite in toate virile burgheze, inclusivcele mai democratice.

In Rusia insa aparatul bicrocratic a fost complet sfari-mat, far 5. a se lasa piatra pe piatra din el, toti judecatoriivechi au fost alungati, parlamentul burghez a fostdesfiintat, iar dreptul de a avea o reprezentanta multmai accesibila a fost dat tocmai muncitorilor si taranilor,Sovietele lor au fost puse in locul functionarilor saudeasupra lor, Sovietele 1 o r au captat dreptul de a alegepe judecatori. Chiar si numai acest fapt este de ajunspentru ca toate clasele asuprite si vada in Puterea so-vietica, adica in aceasta forma a dictaturii proletariatului,o putere de un milion de ori mai democratica deck ceamai democratica republica burgheza.

Kautsky nu intelege acest adevir atit de clar, atit deevident pentru orke muncitor, pentru ca el a uitat",pentru ca s-a dezv.tat" si puni intrebarea : democratiepentru care clasa? El judeca din punctul de ve-dere al democratiei pure" (adica fara clase ? sau in afaraclaselor ?). El argumenteazi ca Shylock : o livra decarne", si atita tot. Egalitatea tuturor cetatenilor altfelnu existi democratic.

www.dacoromanica.ro

268 V. I. LENIN

E cazul punem eruditului Kautsky, marxistului"socialistului" Kautsky, intrebarea :poate exista egalitate intre exploatat i exploatator ?E monstruos, e de necrezut c trebuie sa punem o

asemenea intrebare atunci cind analizam cartea unui con-ducator ideologic al Internationalei a II-a. Dar clack' aiintrat in flora, trebuie s joci". Daca te-ai apucat s scriidespre Kautsky, trebuie s explici acestui erudit de cenu poate fi egalitate intre exploatator i exploatat.

POATE FI EGALITATEINTRE EXPLOATAT $1 EXPLOATATOR

Kautsky judeca n felul urmator :

(1) Exploatatorii au format Intotdeauna numai o mica minori-tate a populatiei" (p. 14 din brosura lui Kautsky).

Iata un .adevar incontestabil. Dar cum trebuie s jude-cam pornind de la acest adevar ? Se poate judeca inchip marxist, socialist, si atunci trebuie luat ca bazaraportul &litre exploatati i exploatatori. Se poate judecain chip liberal, burghezo-democratic, i atunci trebuieluat ca baza raportul dintre majoritate i minoritate.

Daci judecam in chip marxist, trebuie s spunem :exploatatorii transforma in mod inevitabil statul (si aiceste vorba de democratie, adica de una dintre formelede stat) intr-un instrument de dominatie a clasei kr, aexploatatorilor, asupra celor exploatati. De aceea i statuldemocratic, atita timp cit exista exploatatori care dominaasupra majoritatii exploatatilor, va fi in mod inevitabilo democratie pentru exploatatori. Statul celor exploatatitrebuie sa se deosebeasca in mod radical de un astfel destat ; el trebuie sa fie o democratie pentru cei exploatati

un instrument de reprimare a exploatatordor ; or, asu-prirea unei clase inseamna inegalitate pentru aceasta clasa,excluderea ei de la beneficiul democratiei".

Dna judecam in chip liberal, trebuie s spunem : ma-joritatea hotaraste, minoritatea se supune. Cine nu sesupune este pedepsit. Scurt i cuprinzator. N-are nici unrost s ne lansam in discutii despre caracterul de clasi

sg-isi

si

www.dacoromanica.ro

11V0LU1IA PROLEtAltA $1 ItENEGATUL KAursky 269

al statului in general §i despre democratia purr inspecial ; asta n-are nici o legatura cu .problerna in dis-cutie, caci majoritatea e majoritate, iar minoritatea eminoritate. 0 livra de came este o livra de came, §i cuasta basta.

Tocmai ap judeca §i Kautsky :(2) Din ce motive dominavia proletariatului trebuie

sa ia §i este nevoiti sa ia o forma care nu e compatibilacu democravia ?" (p. 21). Urmeaza o larnurire in sensula proletariatul are de partea sa majoritatea, o larnuriredestul de amanunvita §i de lunga, cuprinzind un citatdin Marx §i cifre cu privire la numarul voturilor inCornuna din Paris. Concluzia : Un regim cu radaciniatit de puternice in mase n-are nici cel mai mic motivsa atenteze impotriva democraviei. Nu intotdeauna vaputea el sa se lipseasca de violenvi in cazurile ocindlenta este folosita pentru inab4rea democraviei. La vio-lenta se poate raspunde numai prin violença. Dar unregirn care tie cal are in spatele sal.' masele va folosi vio-lença numai pentru a apara democravia, §i nu pentru ao suprima. El ar comite de-a dreptul o sinucidere dacas-ar apuca sa inlature baza lui cea mai sigura votuluniversal, acest puternic izvor de mare autoritate mo-rala" (p. 22).

Dupa cum vedevi, raportul dintre exploatavi §i exploa-tatori a disparut din argumentarea lui Kautsky. A ramasnurnai majoritatea in general, minoritatea in general, de-mocravia in general, democravia purr pe care o cunoa--tern deja.

$i este denm de retinut ca toate acestea se spun inlegatura cu Comuna din Paris ! Sal vedem deci ce auspus Marx §i Engels despre dictatura in legatura cuComuna :

Marx : ...Daca in locul dictaturii burgheziei munci-torii instaureaza dictatura lor revoluvionara..., pentru ainfringe rezistença burgheziei..., muncitorii dau statului oforma revoluvionara trecatoare... a 114.

Engels : ...Partidul victorios" (in revolutie) trebuiesal' menvina dominavia prin frica pe care armele saleo inspirà reactionarilor. S-ar fi menvinut Comuna din

www.dacoromanica.ro

270 V. I. LENiN

Paris micar o singura zi daca ea nu ar fi recurs impo-triva burgheziei la aceastä autoritate a poporului inar-mat ? N-ar trebui oare, dimpotriva, sa i se reprosezeComunei ca nu a recurs in suficienta masura la aceastaautoritate... ?" 115.

Acelaii : Thtrucit statul nu este decit o institutie vre-melnica, folosita in lupta, in revolutie pentru a reprimaprin violenta pe adversari, este o curata absurditate sase vorbeasca de statul popular liber : cita vreme prole-tariatul_mai foloseste statul, el il foloseste nu in interesullibertatu, ci in vederea reprimarii dusmanilor sal, si deindata ce poate fi vorba de libertate, statul ca atare ince-teazi sa mai existe..."

Intre Kautsky, de o parte, si Marx si Engels, de altaparte, este o chstanta ca de la cer la pamint, ca intreun liberal si un revolutionar proletar. Democravia purlsi democratia" ca atare, despre care vorbeste Kautsky,nu este decit o reeditare a aceluiasi stat popular liber",adica o absurditate patenta. Cu aerul savant al unui cre-tin de cabinet sau cu aerul inocent al unei fetite de zeceam, Kautsky intreaba : de ce mai e nevoie de dictaturacind exista majoritate ? Marx si Engels explica insa :

Pentru a infringe impotrivirea burgheziei,pentru a inspira frica reactionarilor,pentru a mentine impotriva burgheziei autori-

tatea poporului inarmat,pentru ca proletariatul sa poata reprima prin

violenta pe adversarii sai.Kautsky nu intelege aceste lucruri. Indragostit de

puritatea" democratiei, fara sa vada caracterul ei bur-ghez, el sustine in mod consecvent" ca majoritatea, dinmoment ce este majoritate, nu are nevoie sa infringaimpotrivirea" minoritatii, nu are nevoie sa reprime prinviolenta minoritatea", este de ajuns sa reprime cazu-rile de incalcare a democratiei. Indragostit de puritatea"democratiei, Kautsky comite, Ptra sa vrea, aceeasi micagreseala pe care o fac intotdeauna tot' democratn bur-ghezi, si anume : el ia egalitatea formala (pe de-a-ntre-gul mincinoasa si ipocrita in conditule capitalismului)drept una reala ! 0 bagatela I

116.

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 271

Exploatatorul nu poate fi egal cu cel exploatat.Acest adevar, oricit de neplacut ar fi el pentru

Kautsky, constituie continutul esential al socialismului:Un alt adevar egalitate reala, de fapt, nu poate fi

atita timp cit nu este complet lichidata orice posibilitatede exploatare a unei clase de catre alta.

Exploatatorii pot fi infrinti dintr-o singura lovitura,printr-o insurectie reusita la centru sau printr-o revoltamilitara. Dar, cu exceptia unor cazuri cu totul rare sispeciale, ei nu pot fi desfiintati dintr-o data. Nu pot fiexpropriati dintr-o data toti mosierii i toti capitalitiidintr-o tara cit de at mare. Apoi, numai exproprierea,ca act juridic sau politic, nu rezolva nici pe departeproblema, deoarece mosierii i capitalitii trebuie sa fieinláturati efectiv, Inlocuiçi efectiv cu o alta administra-tie, muncitoreasca, a fabricilor si a mosiilor. Nu poatefi egalitate intre ex,ploatatori care in decurs de multegeneratii s-au distins de restul societatii atit prin cultura,

prin conditiile si deprinderile unei vieti bogate,cei exploatati, care chiar i in cele mai inaintate si maidemocratice republici burgheze sint in marea lor majori-tate oprimati, incultiL ihnoranti", intimidati si dezbinati.Multa vreme dupa revolutie exploatatorii pastreazamod inevitabil o serie de mari avantaje de fapt : le ra-min banii (banii nu pot fi desfiintati dintr-o data), lefamine o oarecare avere mobil, adesea considerabila, leramin legaturile, priceperea de a organiza si administra,cunoasterea tuturor secretelor" (a uzurilor, metodelor,mijloacelor i posibilitatilor) administrarii, le famine su-perioritatea n domeniul culturii, legatura strinsa cupersonalul tehnic superior (care traieste i gindeste inmod burghez), cunoasterea incomparabil mai buna a me-seriei armelor (ceea ce e foarte important) etc. etc.

Daca exploatatorii sint infrinti numai intr-o singura.tara i acesta e, desigur, cazul tipic, caci o revolutiesimultana intr-o serie de tan este o exceptie rara eiramin tottqi mai tari decit cei exploatati, deoarece po-seda vaste legaturi internationale. Toate revolutiile deOda acum, inclusiv Comuna (caci printre trupeleversailleze au fost i proletari, lucru pe care prea erudi-

:

cit si si

in

,www.dacoromanica.ro

272 V. I. LENIN

tul Kautsky 1-a uitat"), au aratat ca o parte din ceiexploatati din rindurile maselor de tarani mijlocasi, me-seriasi etc. mai inapoiati urmeaza si este in stare sa urmezepe exploatatori.

Asa stind lucrurile, a presupune c ntr-o revolutiecit de ch serioas i profunda decide pur i simplu ra-portul dintre majoritate i minoritate inseamna a dadovada de obtuzitate crasa, a impartasi cea mai prosteascaprejudecata a unui liberal de duzina, inseamna' a inselamasele i a le ascunde adevarul istoric notoriu. Acestadevar istoric const tn aceea c n orice revolutie pro-funda regula o constituie impotrivirea indelungaa, te-nace, inverfunata a exploatatorilor, care ani de-a rindulcontinua sa pastreze mari avantaje de fapt asupra celorexploatati. Niciodata altfel decit n fantezia dul-ceaga a mierosului prostanac Kautsky exploatatoriinu se vor supune hotaririi majoritatii exploatate, fara aincerca sa-si valorifice avantajele intr-o ultima batalieinversunata, intr-o serie de batalii.

Trecerea de la capitalism la comunism cuprinde ointreaga epoca istorica. Cita vreme aceasta epoca nueste incheiata, exploatatorii pastreaza inevitabil sperantede restaurare i aceste sperante se transform n inceraride restaurare. Dupa prima infringere serioasa, exploata-torii rasturnati, care nu se asteptau sa fie rasturnati,care nu credeau ca ar putea fi rasturnati, care nici ingind nu admiteau asa ceva, se arunca in lupta cu oenergie inzecita, cu o patima turbata, cu o ur a. insutitapentru recistigarea raiului" care le-a fost rapit, pentrufamiliile lor, care au dus un trai atit de dulce si pe care,,infama prostime" le condamna acum la ruin i mizerie(sau la munca simpla"...). Pe exploatatorii capitalisti iiurmeaza marea masa a micii burghezii, in privintacareia decenii de experienta istorica in toate tarile arata

e ovielnic i oscileaza, c astazi e alaturi de pro-letariat, iar miine se sperie de greutatile revolutiei, selasa cuprinsa de panica la prima infringere sau semi-infringere a muncitorilor, se lasa cuprinsa de nervozitate,da din colt in colt, scinceste, fuge dintr-o tabr

ci

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETAILA SI RENEGATUL KAUTSKY 273

intr-alta... aa cum fac mensevicii si socialistii-revolutio-nari de la noi.

Si in aceasta stare de lucruri, intr-o epoca de razboicrincen, pe viata si pe moarte, cind istoria pune la ordi-nea zilei problema existentei sau a inexistentei privile-giilor seculare si milenare, O. discuti despre majoritate siminoritate, despre democratie purl, despre inutilitateadictaturii, despre egalitate intre exploatator si cel ex-ploatat ! ! Ce ocean de obtuzitate, ce abis de filistinismiti trebuie pentru asa ceva 1

Dar deceniile de capitalism relativ pasnic" din pe-rioada 1871-1914 au facut ca in partidele socialistecare se adapteaza la oportunism sa se acumuleze adeva-rate grajduri augiene de filistinism, de marginire spiri-tuala, de renegare...

*

* *

Cititorul a observat, probabil, cá in pasajul sus-citatdin cartea lui Kautsky, acesta vorbeste de un atentat im-potriva dreptului de vot universal (pe care in paran-teza fie spus il numeste puternic izvor de mareautoritate morale, in timp ce Engels, referindu-se laaceeasi Comun'a din Paris si la aceeasi problema a dicta-turii, vorbeste despre autoritatea poporului inarmat im-potriva burgheziei ; este instrwtiv sa compari modulcum concepe filistinul autoritatea" cu modul cum oconcepe revolutionarul...).

Trebuie sa observam ca privarea exploatatorilor dedreptul de vot este o problema pur ruseasca, §i nu o pro-blema a dictaturii proletariatului in general. Daca, la-sind la o parte ipocrizia, Kautsky si-ar fi intitulatbrosura : Impotriva bolsevicilor", titlul ar fi corespunscontinutului brosurii si Kautsky ar fi fost indreptatit saatace direct problema dreptului de vot. Dar Kautskysi-a propus sa se pronunte mai intii de toate ca teore-tician". El si-a intitulat brosura : Dictatura proleta-riatului" in general. Despre Soviete si despre Rusia elvorbeste in mod special numai in partea a doua a

www.dacoromanica.ro

274 V. I. LENIN

bro§urii, incepind cu capitolul §ase. in prima parte lila'(din care am luat citatul de mai sus) este vorba despredemocratic, §i dictaturd in gene r a 1. Lansindu-se hiconsideratii pe tema dreptului de vot, Kautsky s-a trizdatca polemist antibol§evic, pe care teorza nu-1 intereseazdnzct cit negru sub unghze. Caci teoria, adica considera-tiile despre bazele de clasa generale nu specific natio-nale) ale democratiei i ale dictaturii, nu trebuie sa seocupe de o problema speciala ca aceea a dreptului devot, ci de problema generala daca hi perioada istoricaa rasturnarii exploatatorilor i a inlocuirii statului lorprin statul celor exploatati democratia poate fi menpi-nuta 1i pentru cei bogati, pentru exploatatori.

A§a i numai a§a poate sä puna problema un teoretician.Cunoastem exemplul Comunei, cunoastem tot ce au

spus in legatura cu ea i despre ea intemeietorii marxis-mului. Pe baza acestui material am analizat problemademocratiei §i a dictaturii, de pilda, hi bro§ura meaStatul §i revolutia", scrisa tnainte de Revolutia dinOctombrie. Despre ingradirea dreptului de vot n-am spusacolo absolut nimic. $i acum trebuie sa spun ca problemahigradirii dreptului de vot este o problema specific na-tionala, i nu o problema generala a dictaturii. Problemaingradirii dreptului de vot trebuie abordata hi luminaconcluziilor trase din studierea conditizlor specifice alerevolutiei ruse, a cäii specifice a dezvoltarii ei. Ceea cevom §i face ceva mai incolo. Ar fi insa grqit sl se ga-ranteze dinainte cà viitoarele revolutii proletare dinEuropa vor aduce neaparat, toate sau majoritatea lor, oingradire a dreptului de vot pentru burghezie. Este posibilsa fie a§a. Dupi razboi §i dupa experienta revolutiei ruseeste probabil Ca a§a va fi, dar asta nu este ceva obliga-toriu pentru infaptuirea dictaturii, nu constituie o ca-racteristica necesarii a notiunii logice de dictatura, nuconstituie o conditie necesard a notiunii istorice §i declasa a dictaturii.

0 caracteristica necesara, o conditie obligatorie adictaturii este reprimarea prin violenta a exploatatorilorca clasa §i, hi consecinta, incalcarea democratiei pure",

(si

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA I RENEGATUL KAUTSKY 276

adica a egalitatii si a libertatii in ceea ce privegeaceasta

Asa i numai asa poate fi pusa pe plan teoreticaceasta problema. Punind-o in alt mod, Kautsky a do-vedit ca tn combaterea bolsevicilor el nu se manifestaca teoretician, ci ca sicofant al oportunistilor si al bur-gheziei.

In ce tari, in cadrul caror particularitati nationaleale unui capitalism sau altuia va fi aplicata (n totalsau in mare parte) cutare sau cutare ingradire saucalcare a democratiei n ceea ce-i priveste pe exploata-tori aceasta este o problema a particularitatilornationale ale respectivului capitalism, ale respectivei re-

Problema teoretica se pune altfel, i anume :este oare posibila dictatura proletariatului farii incalcareademocratiei n ceea ce priveste clasa exploatatorilor ?

Kautsky a ocolit tocmai aceasta problema, singuraimportanta i esentiala din punct de vedere teoretic...El a adus tot felul de citate din Marx si Engels, afariide acelea care se refera la problema in discutie i pe careeu le-am reprodus mai sus.

Kautsky a vorbit despre tot ce vreti, despre tot ceeste acceptabil pentru liberali i pentru democratii bur-ghezi, despre tot ce nu depaseste sfera lor de idei, dara omis esentialul, i anume c proletariatul nu poateinvinge fárá sa sfdrime impotrivirea burgheziei, fara Streprirne prin violenta pe adversarii si, i c acolo undeare loc o reprimare prin violenta", unde nu existalibertate", nu exista, desigur, nici democratic,.

Acest lucru Kautsky nu 1-a inteles.

S. trecem la examinarea experientei revolutiei ruse sila divergenta dintre Sovietele de deputati i Adunareaconstituanta, care (divergenta) a avut ca urmare dizol-varea Constituantei i privarea burgheziei de dreptulde vot.

clasa.

in-

volutg.

5

www.dacoromanica.ro

276 v. I. LENIN

SOVIETELOR NU LE ESTE INGADUITSA SE TRANSFORME IN ORGANIZATII DE STAT

Sovietele sint forma rusa a dictaturii proletariatului.Daca un teoretician marxist care scrie o lucrare despredictatura proletariatului ar studia intr-adevar acest fe-nomen (si nu s-ar limita sa repete lamentarile mic-bur-gheze impotriva dictaturii, cum face Kautsky repetindmelodiile mensevice), el ar incepe prin a da o definitiegenerala a dictaturii, iar apoi ar examina forma eispecifica, nationala, adica Sovietele, supunindu-le uneianalize critice ca pe una din formele dictaturii prole-tariatului.

Se intelege ca de la Kautsky, dupa ce a prelucrat"in spirit liberal invatatura lui Marx despre dictatura,nu te poti astepta la nimic serios. Dar este extrem deinstructiv sa vedem in ce fel a abordat el problemaesentei Sovietelor si cum a rezolvat-o.

Sovietele, scrie el, amintindu-si de aparitia lor in 1905,au creat o forma de organizatie proletara care era ceamai cuprinzatoare (umfassendste) dintre toate, intrucitcuprindea pe toti muncitorii salariati" (p. 31). In 1905ele au fost numai niste corporatii locale, dar in 1917s-au unit si au format o organizatie pe intreaga Rusie.

Organizatia Sovietelor continua Kautsky are de pe acumo mareati si glorioasa istorie. Dar o asteaptà un viitor si mai ma-rev, si aceasta nu numai in Rusia. Pretutindeni se constata ca, I'm-potriva fortelor uriase de care dispune capitalul financiar in do-meniul economic si politic, sint msuficiente" (versagen ; aceastiexpresie germana este ceva mai tare decit insuficiente" si cevamai slaba decit neputincioase") vechile metode de lupti econo-mica si politica ale proletariatului. La aceste metode nu se poaterenunta de ramin necesare pentru timpuri normale, dar din cindin cind in fata lor se pun sarcini pentru care ele nu sint suficientesi a caror indeplinire cu succes o poate promite numai unirea tu-turor armelor politice §i economice ale clasei muncitoare" (32).

Urmeaza apoi consideratii pe tema grevei de masa,cu precizarea ca birocratia sindicala", chiar daca e totatit de necesara ca si sindicatele, nu este totusi aptasa conduca marile batalii de masa, care devin tot maimult un semn al timpului..."

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 277

...Organizatia Sovietelor este, asadar, conchide Kautskyunul din cele mai importante fenomene ale timpului nostru. Eapromite s capete o insemnatate hotaritoare in marile batalii deci-sive dintre capital si munca spre care ne indreptam.

Dar avem noi oare dreptul s pretindem Sovietelor g mai mult ?Bolsevicii, care dupa revolutia din noiembrie (dupa stilul nou ;adica, dupa stilul vechi, din octombrie) 1917 au obtinut impreunacu eserii de stinga majoritatea in Sovietele de deputati ai munci-torilor din Rusia, au pasit dupa. dizolvarea Adunarii constituante

la transformarea Sovietului, care fusese pina atunci organizatiade lupta a unei singure clase, intr-o organizatie de stat. Ei au li-chidat democratia pe care poporul rus a cucerit-o in revolutia dinmartie (dupa stilul nou ; dupa stilul vechi, din februarie). Cores-punzator cu aceasta, bolsevicii au incetat sa se intituleze social-democrati. Ei ii zic comunigr (p. 33, subliniat de Kautsky).

Cine cunoaste literatura mensevica rus ii da seamaimediat cit de mecanic ii copiaza Kautsky pe alde Mar-tov, Akselrod, Stein 8E. Co. Am spus in mod mecanic",deoarece de dragul prejudecatilor mensevice Kautskydenatureaza pina la ridicol faptele. De pilda, el nu si-adat osteneala s. afle de la informatorii sai, de felul luiStein din Berlin sau al lui Akselrod din Stockholm, cindanume au fost puse problema schimbarii denumirii bol-sevicilor in aceea de comunisti i problema rolului So-vietelor ca organizatii de stat. Daca s-ar fi informatasupra acestei chestiuni elementare, el n-ar fi scris ase-menea rinduri ilariante, caci amindoua problemele aufost ridicate de bolsevici in aprilie 1917, de pilda intezele" mele din 4 aprilie 1917 117, adica cu mult inaintede Revolutia din Octombrie 1917 (fara sa mai vorbimde dizolvarea Constituantei, care a avut loc la 5 ianua-rie 1918).

Dar aceste consideratii ale lui Kautsky, pe care le-amreprodus in intregime, constituie miezul intregii pro-bleme a Sovietelor. Miezul problemei este daca Sovieteletrebuie s tinda a deveni organizatii de stat (in apri-lie 1917 bolsevicii au lansat lozinca : toata puterea inmiinile Sovietelor", iar la conferinta partidului bolsevic,tinuta tot in aprilie 1917, bolsevicii au declarat ca nuse multumesc cu republica parlamentara burgheza, ci voro republica muncitoreasca-taraneasc a. de tipul Comuneisau de tipul Sovietelor), sau nu trebuie s tinda la

20

www.dacoromanica.ro

278 V. I. LENIN

aceasta, nu trebuie s ia puterea in miinile lor, nu tre-buie sà devina organizatii de stat, ci trebuie s raminaorgarnzavii de lupta" ale unei singure clase" (cum s-aexprunat Martov, cocoloind cu iscusinta, prin dezide-ratul sau pios, faptul ca sub conducerea memevica So-vietele au fost un tnstrument de subordonare a munci-torilor fata de burghezie).

Kautsky a repetat in mod mecanic cuvintele lui Mar-tov, luind crimpeie din controversa teoretica dintre bol-§evici i men§evici i transpunindu-le, fara sens i in modnecritic, pe plan general-teoretic, general-european. Deaici a rezultat o harababura care ar stirni hohotele de risale oricarui muncitor rus con§tient, daca acestaar lua cuno§tinta de sus-citatele consideratii ale luiKautsky.

Cu acelea§i hohote de ris ii vor intimpina pe Kautskytoti muncitorii din Europa (cu excepvia unui manunchide social-imperiali§ti inveteraii) cind le vom explicadespre ce este vorba.

Kautsky i-a facut un prost serviciu lui Martov, ducindpina la absurd, in chip cit se poate de gealitor, greFalaacestuia. Intr-adevar, priviti ce reiese din argumentarealui Kautsky.

Sovietele cuprind pe toti muncitorii salariati. Metodelede lupta economica i politica de pina acum ale prole-tariatului nu sint suficiente impotriva capitalului finan-ciar. Sovietelor le revine un rol deosebit de importantnu numai in Rusia. Ele vor avea un rol decisiv in marilebatalii decisive dintre capital §i munca in Europa. A§aspune Kautsky.

Foarte bine. Bataliile decisive dintre capital §imuncr nu hotarasc ele oare problema : care din acesteclase va cuceri puterea de stat ?

Nici vorba de ap. ceva. Doamne fere§te !.In bataliile decisive", Sovietele, care cuprmd pe toti

muncitorii salariati, nu trebuie sã devina organizattede stat I

Dar ce este statul ?Statul nu este altceva decit o m4na pentru reprimarea

unei clase de catre alta.

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 279

Asadar, clasa asuprita, avangarda tuturor celor cemuncesc i Ant exploatati in societatea actuala, trebuie

tinda spre batalii decisive intre capital si munca",dar nu trebuie sa se atinga de masina cu ajutorul careiacapitalul asupreste munca ! Ea nu trebuie sasfarime aceasta masina ! Ea nu trebuie folo-seasca organizatia atotcuprinzatoare ca mijloc pentrureprirnarea exploatatorilor !

Foarte bine, excelent, domnule Kautsky ! Noi" admi-tern lupta de clasa asa cum o admit tori liberalii, adicafara rasturnarea burgheziei...

Iata unde iese clar la iveala cä Kautsky a rupt-odefinitiv cu marxismul i cu socialismul. Aceasta in-seamna de fapt ca el a trecut de partea burgheziei, careeste gata sa admita tot ce vreti, in afara de twansfor-marea in organizatii de stat a organizatiilor clasei asu-prite de ea. Aici Kautsky nu-si mai poate salva nici-decum punctul sau de vedere, care vrea s impace totulsi in care toate contradictiile profunde sint ocolite cuajutorul unor fraze lipsite de continut.

Kautsky ori renunta la orice trecere a puterii de statin miinile clasei muncitoare, ori admite ca clasa munci-toare s. preia masina de stat veche, burgheza, dar innici un caz nu admite ca clasa muncitoare s-o sfarime,s-o distruga, s-o inlocuiasca cu una noua, proletara. Ori-cum ai talmaci" i ai lamuri" rationamentul luiKautsky, in ambele cazuri ruptura cu marxismul i tre-cerea de partea burgheziei sint evidente.

Vorbind despre statul de care va avea nevoie prole-tariatul victorios, Marx scria Inca in Manifestul Comu-nist" : Statul, adica proletariatul organizat ca clasadominanta" 118. Acum se iveste un dm care are pretentiaca n-a incetat sa fie marxist si care declara cä role-tariatul organizat in totalitatea sa i angajat intr-olupta decisiva" impotriva capitalului nu trebuie salttransforme in organizatie de stat organizatia sa de clasa.Credinta superstitioasa in stat", despre care Engels scriain 1891 ca In Germania... a trecut... in constiinta ge-nerala a burgheziei si chiar a multor muncitori" 119

iata ce vedem aici la Kautsky. Luptati, muncitori,

20*

ab

sa-si

1

www.dacoromanica.ro

280 V. t. LENIN

se invoie§te" filistinul nostru (cu aceasta se invoie§te"§i burghezul, din moment ce muncitorii tot lupta §i luinu-i mai ramine decit sa se gindeasca cum sa le fringasabia), luptati, dar sa nu cumva sa invingeti l Sa nudistrugeti ma§ina de stat a burgheziei, sa nu inlocuitiorganizatia de stat" burgheza cu organizatia de stat"proletara I

Un om care a imparta§it cindva in mod serios con-ceptia marxista ca statul nu este altceva decit o ma§inapentru reprimarea unei clase de catre alta, un om carea aprofundat cit de cit acest adevar n-ar putea niciodatasa ajunga sa debiteze absurditatea c5." organizatiile prole-tare in stare sa invinga capitalul financiar nu trebuie sase transforme in orgaruzatii de stat. Tocmai in acestpunct a ie§it la iveala micul burghez, pentru carestatul este totu§i" ceva in afara claselor sau deasupraclaselor. Intr-adevar, de ce sa-i fie permis proletariatului,unei singure clase", s'a duel batalia decisiva impotrivacapitalului, care-§i exercita dominatia nu numai asupraproletariatului, ci asupra intregului popor, asupra intregiimici burghezii, asupra intregii taranimi, §i sa nu-i fiepermis proletariatului, unei singure clase", sa-§i trans-forme organizatia in organizatie de stat ? Pentru ca miculburghez se teme de lupta de clasa §i nu o duce pina lacapat, pina la ceea ce este esential.

Kautsky s-a incurcat complet §i s-a demascat definitiv.$i va rog sa retineti ca el insui a recunoscut ca Europase indreapta spre batalii decisive intre capital §i munca§i ca vechile metode de lupta economica §i politica aleproletariatului nu mai sint suficiente. Or, aceste metodeconstau tocmai in folosirea democratiei burgheze. Prinurmare ?...

Kautsky s-a temut sa traga concluzia care decurge deaid. \

...Prin urmare, numai un reactionar, numai un du§manal clasei muncitoare, o sluga a burgheziei, se poate mul:tumi acum cu etalarea splendorilor democratiei bugheze §tcu palavre pe tema democratiei pure, intorcindu-se cufata spre trecutul depa§it. Democratia burgheza a lostprogresista in comparatie cu rinduielile medievale §i a

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 281

trebuit sa fie folosita. Acum insa ea nu mai este suficientipentru clasa muncitoare. Acum nu trebuie sa priviminapoi, ci inainte, spre inlocuirea democratiei burghezecu cea proletara. Si daca munca de pregatire a revolutieiproletare, instruirea si formarea armatei proletare au fostposibile (si necesare) in cadrul statului burghezo-demo-cratic, inseamna sa fii un tradator al cauzei proletare,inseamna sa fii un renegat daca vrei sa ingradesti inaceste limite proletariatul, intr-un moment in care lucru-rile au ajuns in faza bataliilor decisive".

Kautsky s-a pus intr-o postura extrem de ridicola re-petind argumentul lui Martov fdra' a observa ca laMartov acest argument se sprijina pe un altul, pe care el,Kautsky, nu-1 invoca ! Martov spune (§i Kautsky repet5.dupa el) ca Rusia nu este Inca coapta pentru socialism,de unde rezulta in mod firesc ca este inca prematur satransformam Sovietele, din organe de lupta, hi organizatiide stat (citeste : este oportun sa transformam Sovietele,cu ajutorul conducatorilor mensevici, in organe de sub-ordonare a muncitorilor fata de burghezia imperialista).Kautsky nu poate s'a spunä pe §leau 6. Europa nu-icoapta pentru socialism. In 1909, pe cind nu era incarenegat, el scria ca acum nu trebuie sa ne temem de orevolutie prematura §i 6. tradator ar fi acela care deteama infringerii ar renunta la revolutie. Kautsky nu seincumeta sa se dezica Pig; de ceea ce a scris atunci, side aici rezulta o absurditate care demasca pina la capattoata prostia si lasitatea micului burghez : pe de o parteEuropa este coapta pentru socialism si se mdreapta sprebatalii decisive intre munca si capital, iar pe de a1taparte organizatia de lupta (adica aceea care se formeaza,se dezvolta si se intareste in lupta), organizatia prole-tariatului, care este avangarda, organizatorul qi conduca-torul celor asupriti, nu se poate transforma 111 organi-zatie de stat !

** *

Ideea ca Sovietele sint necesare ca organizatie de lupta,dar ca ele nu trebuie sa se transforme in organizatii de

www.dacoromanica.ro

282 V. I. LENIN

stat este infinit mai absurda din punct de vedere practic-politic deck din punct de vedere teoretic. Chiar in timpde pace, cind nu exista o situatie revolutionara, lupta demasa a muncitorilor impotriva capitalistilor, de pilda ogreva de masa, provoaca in ambele tabere o mare Inver-sunare, o extrema indirjire in lupta, declaratii repetatedin partea burgheziei ca ea ramine i vrea s. raminastapina in casa" etc. Cu atit mai mult intr-o perioadade revolutie, cind viata politica clocoteste, o organizatieca aceea a Sovietelor, care cuprinde pe toti muncitoriidin toate ramurile industriei, apoi pe tori soldatii i toatapopulatia muncitoare i saraca de la sate o astfel deorganizatie ajunge in mod inevitabil, de la sine, prininsasi desfasurarea luptei, prin logica" simpla a atacului

apararii, s puna in mod taios problema. Incercarea dea adopta o pozitie de mijloc, de a concilia" proletariatulcu burghezia, este o timpenie si se soldeaza cu un jalnicesec : asa s-a intimplat n Rusia cu predica lui Martovsi a altor mensevici, si tot asa se va intimpla in modinevitabil in Germania si in alte tari daca Sovietele sevor dezvolta pe o scara cit de cit largb: i daca vor reusisa se uneasc i sa se intareasca. A spune Sovietelor :luptati, dar nu luati in miinile voastre intreaga puterede stat, nu va transformati n organizatii de stat in-seamna a propovadui colaborarea intre clase i paceasociala" intre proletariat si burghezie. Ar fi ridicol sa secread c. intr-o lupta crincena o astfel de pozitie arputea duck la altceva decit la un esec ruisnos. A stain doua luntre iata soarta vesnica a lui Kautsky. Elpretinde c in domeniul teoriei nu este citusi de putin deacord cu oportunistii, dar in realitate el este de acord cuei in practicii, in tot ce este esential (adica in tot cepriveste revolutia).

ADUNAREA CONSTITUANTA$1 REPUBLICA SOVIETICA

Miezul brosurii lui Kautsky II constituie problemaAdunarii constituante si a dizolvarii ei de catre bolsevici.El revine mereu la aceasta problema. In toata lucrarea

si

sa

www.dacoromanica.ro

It.EVOLUTIA PEOLETARA $1 RENEGATUL ICAUTSKY 283

sa, conducatorul ideologic al Internationalei a II-a sub-mereu c bolsevicii au lichidat democratia" (vezi

mai sus intr-un citat din Kautsky). Este intr-adevar oproblema care prezinta interes i importanta, caci rapor-tul dintre democratia burgheza i cea proletara s-a pusaici in mod practic in fata revolutiei. S. vedem cum pri-veste aceasta problema teoreticianul" nostru marxist".

El citeaza tezele cu privire la Adunarea constituanta",scrise de mine si publicate in Pravda" din 26.XII.1917 *.S-ar parea ca nici nu ne-am putea astepta la o dovadamai bun c vrea s abordeze in mod serios problema,cu documente in mina. Observati insa c u m citeazaKautsky. El nu spune ca au fost 19 teze, nu spune ca inele s-a pus atit problema raportului dintre republica bur-gheza obisnuita, cu Adunarea ei constituanta, i republicaSovietelor, cit i aceea a istoricului divergentei dintreAdunarea constituanta i dictatura proletariatului inrevolutia noastra. Kautsky ocoleste toate aceste lucrurideclara candid cititorului cä dintre ele (dintre acesteteze) deosebit de importante sint dour : una ca eseriis-au scindat dupa alegerile pentru Adunarea constituanta,dar inainte de convocarea ei (Kautsky trece sub tacerefaptul ca aceasta este teza a cincea), iar a doua càrepublica Sovietelor este in genere o forma democratica su-perioara in comparatie cu Adunarea constituanta (Kautskytrece sub tacere faptul c aceasta este teza a treia).

Si numai din aceasta teza, a treia, Kautsky citeazitextual o parte si anume pasajul urmator :

Republica SOvietelor reprezinta nu numai o forma aunor institutii democratice de un tip mai inalt (in com-paratie cu obimuita republica burgheza avind in frunte oAdunare constituanta), ci i singura forma in stare saasigure o trecere cit mai putin dureroag ** spre socialism"

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 35, Bucurelti, Editura politici, 1965,ed. a doua, p. 170-175. Nota red.

** In treacit fie zis, aceastS expresie trecere de mai putin dureroasPeste in repetate rinduri citati de Kautsky, care pare a incerca si fie ironic. Dar,intrude aceasti incereare de ironizare este fAcuta cu rnijloace improprii, citevaoagini mai departe Kautsky denatureaza textul ;i citeazi fals : trecere nedu-reroasr I Desigur cS prin astfel de mijloace nu e greu si atribui adversarului oabsurditate. Aceast5, denaturare inlesnege de asemenea ocolirea argumentului defond : o trecere at mai putin dureroasi la socialism este posibils numai atuncicind dricimea este organizati in intregime (Sovietele) gi clnd puterea centrallde stat (proletariatul) sprijini aceastS organizare.

liniazà

www.dacoromanica.ro

284 V. I. LENIN

(Kautsky omite cuvintul obisnuita" si cuvintele intro-ductive ale tezei : pentru trecerea de la orinduirea bur-gheza la cea socialista, pentru dictatura proletariatului").

Dupa ce a citat acest pasaj, Kautsky exclama cu su-perba. ironie :

PIcat doar a ei au ajuns la aceasta concluzie abia dupi ces-au dovedit a fi in minoritate in Adunarea constituana. Inaintenimeni nu a cerut-o mai insistent decit Lenin".

Textual asa scrie la pagina 31 a cartii lui Kautsky !Dar asta e o adevarata perla ! Numai un sicofant al

burgheziei putea sa prezinte lucrurile intr-o lumina atitde falsa inch cititorul sa aiba impresia ca toate afirma-Ole bolsevicilor cu privire la un tip superior de stat arfi o simpla stratagema, la care ei au recurs dupii ce s-audovedit a fi in minoritate in Adunarea constituanta ! Deo minciuna atit de mirsava este capabil numai un ne-mernic care s-a vindut burgheziei sau, ceea ce este tot-una, care s-a increzut in P. Akselrod si care nu-si divulgainformatorii.

Toata lumea stie ca, chiar in prima zi a sosirii melein Rusia, la 4.IV.1917, am citit in public teze in care amafirmat ca statul de tipul Comunei este superior repu-blicii parlamentare burgheze. Ulterior am afirmat acestlucru in repetate rinduri in presa, de pilda intr-o brosuradespre partidele politice care a fost tradusa in limbaengleza si a aparut in America, in ianuarie 1918, in ziarulEvening Post" 120 din New York. Mai mult chiar, Con-ferinta partidului bolsevic de la sfirsitul lunii aprilie 1917a adoptat o rezolutie in care se spune ca republica pro-letara-taraneasca este superioara republicii parlamentareburgheze, ca partidul nostru nu se va multumi cu aceastadin urma si ca programul partidului trebuie modificat inmod corespunzator 121

Cum trebuie sa calificam, dupa toate acestea, procedeullui Kautsky, care cauta sa convinga pe cititorii germanica eu as fi cerut insistent convocarea Adunarii consti-tuante si ca numai dupa ce bolsevicii au ramas in minori-tate in cadrul ei as fi inceput sa-i minimalizez" cinstea

www.dacoromanica.ro

InvoLuTIA pxoLtriuut. $1 ItENEGATUL KAUTSKY 288

demnitatea ? Cum poate fi scuzat un asemenea pro-.cedeu ? * Poate prin aceea ca Kautsky nu cuno§tea fap-tele ? Dar cine 1-a pus sa scrie despre ele ? Sau de ce sanu declare cinstit ca el, Kautsky, scrie pe baza unorinformatii primite de la men§evicii Stein §i P. Akselrod& Co. ? Sub paravanul pretentillor sale de obiectivitate,Kautsky nu vrea decit sa-§i camufleze rolul de acolit almen§evicilor suparati de infringerea pe care au suferit-o.

Dar toate acestea nu sint decit floare la ureche tncomparatie cu cele ce urmeaza.

SI admitem ca Kautsky n-a vrut sau n-a putut (??) saobtina de la informatorii sai o traducere a rezolutiiloradoptate de bohevici §i a declaratiilor facute de ei inproblema daca se multumesc sau nu cu republica demo-cratica burgheza. S. admitem chiar §i acest lucru, deinu e citu§i de putin verosimil. Dar tezele mele din26.XII.1917 sint doar in mod expres mentionate deKautsky la p. 30 a cartii sale.

Cunoa§te oare Kautsky in intregime aceste teze saucunoqte numai ceea ce i-au tradus alde Stein, Akselrod& Co. ? El citeaza teza a treia in legatura cu problemaesentiala daca bol§evicii sustineau §i spuneau poporuluiinca inaintea alegerilor pentru Adunarea constituantarepublica Sovietelor este superioara republicii burgheze.Dar el trece sub tacere teza a doua.

Iar teza a doua suna astfel :Formulind revendicarea de a se convoca Adunarea

constituanta, social-democratia revolutionara, chiar de lainceputul revolutiei din 1917, a subliniat in repetate rin-dun c republica Sovietelor reprezinta o forma mai inaltaa democratiei decit obifnuita republica burgheza cuAdunare constituanta" (subliniat de mine).

Pentru a-i prezenta pe bol§evici ca pe ni§te oamenilipsiti de principii, ca pe ni§te oportuni§ti revolutionari"(nu-mi aduc aminte in legatura cu ce intrebuinteazaKautsky aceasa expresie undeva in cartea sa), d-1 Kautskya ascuns cititorilor germani faptul c tezele contin o re-

* In treacle, menrionez cl asemenea minciuni memevice se tnttlnesc la fiecarepa tn brogura lui Kausky I Este pamfletul unni mewevic iritat.

ca

www.dacoromanica.ro

t86 'v. I. Lk34IN _

ferire expresi la declaratii acute in repetate rin-d u r i" 1

Acestea sint procedeele meschine, jalnice §i vrednicede dispret la care recurge d-1 Kautsky. /n felul acesta ela reu§it sa ocoleasca problema teoretica.

Este sau nu adevarat ca republica parlamentara bur-ghezo-democratica este inferioara republicii de tipul Co-munei sau de tipul Sovietelor ? Acesta e miezul proble-mei, dar Kautsky 1-a ocolit. El a uitat" tot ce a spusMarx in analiza Comunei din Paris. El a uitat" i scri-soarea lui Engels catre Bebel din 28.111.1875, in careaceea§i idee a lui Marx este exprimata cit se poate depregnant §i de sugestiv : Comuna... nu a mai fost unstat in sensul propriu al cuvintului" 122

Iata-1 deci pe cel mai de seama teoretician al Interna-tionalei a II-a, care intr-o brosura speciala despre Dic-tatura proletariatului", vorbind in special despre Rusia,unde problema unei forme de stat superioare republiciiburghezo-democratice a fost pusa in mod expres §i inrepetate rinduri, trece sub tacere aceasta problema. Cu cese deosebe§te asta in fapt de o trecere de partea bur-gheziei ?

(Remarcam in paranteza ca it aici Kautsky se tira§tein coada men§evicilor ru§i. Printre ei se gasesc cu duiurnuloameni care cunosc toate citatele" din Marx §i Engels,dar din aprilie 1917 Ora in octombrie 1917 §i din oc-tombrie 1917 pina in octombrie 1918 nici un memevicn-a incercat vreodata sa analizeze problema statului detipul Comunei. Plehanov a ocolit-o §i el. Au avut, pro-babil, toate motivele sa taca.)

Este de la sine inteles ca a discuta despre dizolvareaAdunarii constituante 123 cu oameni care se intituleazasociali§ti sau marxi§ti, dar care in problema esentiala, §1anume in problema statului de tipul Comunei, trec infapt de partea burgheziei, inseamna a strica orzul pegi§te. Va fi de ajuns sa dam intr-o anexa la brosura defata textul integral al tezelor mele cu privire la Adu-narea constituanta. Din ele cititorul se va convinge caproblema a fost pusa la 26.XII.1917 atit sub aspectul etteoretic, cit §i sub aspectul ei istoric §i practic-politic.

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA 51 RENE6ATUL KAUTSKY 287

Daca n calitate de teoretician Kautsky s-a deziscomplet de marxism, n schimb ca istoric el ar fi pututsa examineze problema luptei dintre Soviete i Adunareaconstituanta. Din numeroase lucrari ale lui Kautsky stimca el a fost in stare sa fie un istoric marxist, c. acestelucrari, cu toata renegarea de care el s-a facut vinovatmai tirziu, vor ramine un bun trainic al proletanatului.Dar in problema de fata Kautsky si in calitatea sa deistoric intoarce spatele adevarului, nesocoteste faptedeokte cunoscute i procedeaza ca un sicofant. El vreasa-i prezinte pe bolsevici ca pe niste oameni lipsiti deprincipii i relateaza cum au incercat ci sa' atenueze con-flictul cu Adunarea constituanta inainte de a o dizolva.In felul cum am procedat noi nu este absolut nimic con-damnabil i n-avem de ce sa ne dezicem ; textul integralal tezelor se publica in anexa si in ele se spune cit sepoate de clar : domnilor mic-burghezi sovaielnici carev-ati instalat in Adunarea constituanta, on va impacaticu dictatura proletariatului, on v vom invinge pe calerevolutionara" (tezele 18 §i 19).

Asa a procedat i asa va proceda intotdeauna prole-tanatul cu adevarat revolutionar fatal de mica burgheziesovaielnica.

In problema Adunarii constituante, Kautsky se si-tueaza pe un punct de vedere formal. In tezele mele amspus limpede si de mai multe on c interesele revolutieisint mai presus de drepturile formale ale Adunarii consti-tuante (vezi tezele 16 si 17). Punctul de vedere al demo-crawl formale este tocmai punctul de vedere al democra-tului burghez, care nu considera cl primeaza interesulproletanatului si al luptei de clasa proletare. Ca istoric,Kautsky ar fi fost nevoit s recunoasca ca parlamenteleburgheze sint organe ale unei clase situ alteia. Dar acum(in scopul mirsav de a se dezice de revolutie) el apreferat sa uite marxismul, si de aceea nu pune intre-barea : organul carei clase a fost Adunarea constituantadin Rusia ? Kautsky nu cerceteaza imprejurarile concrete,el nu vrea s vada faptele i nici nu se gindeste s spunk'cititonlor germani c tezele mele contin nu numai o ana-Liza teoretica a problemei caracterului limitat al democra-

in-

www.dacoromanica.ro

288 v. I. LENIN

tiei burgheze (tezele nr. 1-3), nu numai o expunere aconditillor concrete care au facut ca listele depuse departide la jumatatea lunii octombrie 1917 sa nu cores-punda situatiei reale din decembrie 1917 (tezele nr. 4-6),ci i un istoric al luptei de clasa si al razboiului civil dinperioada octombrie-decembrie 1917 (tezele nr. 7-15).Din aceasta istorie concreta am tras concluzia (teza nr. 14)ca lozmca toata puterea n miinile Adunarii consti-tuante" a devenit in fapt o lozinca a cadetilor, a kaledi-rnstilor si a acoliitlor lor.

Istoricul Kautsky nu observa nimic din toate acestea.Istoricul Kautsky n-a auzit niciodata cà votul universalnaste uneori parlamente mic-burgheze, iar alteori parla-mente reactionare i contrarevolutionare. Istoricul marxistKautsky n-a auzit c una este forma alegerilor, formademocratiei, i alta continutul de clasä al respectiveiinstitutn. Aceasta problema a continutului de clasa alAdunarii constituante este explicit pusa i rezolvatain tezele mele. Poate ca felul in care am rezolvat-o eunu este just. Nimic n-ar fi fost mai de dorit pentru noideck o critica marxista nepartinitoare a analizet noastre.In loc s nsire fraze ridicole (si asemenea fraze se gasesccu duiumul la Kautsky) pe tema c cineva ar impiedicacriticarea bolsevismului, Kautsky ar fi trebuit sa faca oastfel de critica. In realitate insa, critica lipseste in bro-sura lui. El nici nu pune problema unei analize a carac-.

nAdunarterului de clasa al Sovietelor, de o parte, si alconstituante, de aka parte. De aceea nu avem posibdttateade a discuta in contradictoriu cu Kautsky, si nu neramine deck sa aratdm cititorului de ce Kautsky nu poatefi calificat altfel decit ca renegat.

Divergenta dintre Soviete i Adunarea constituanta isiare istoria ei, pe care n-ar putea s-o treaca cu vedereamei chiar un istoric care nu se situeaza pe punctul devedere al luptei de clasa. Kautsky a preferat sa ocoleasca

aceasta istorie a faptelor. El a ascuns atitorilorgermani faptul indeobste cunoscut (pe care acum 11 matascund dolt- mensevicii inraiti) c i n timpul dominatieimensevicilor, adica de la sfirsitul lumi februarie i pina

octombrie 1917, Sovietele au fost in divergenta cutn

si

www.dacoromanica.ro

REVOLUT/A PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 289

instituciile de stat" (adica burgheze). El se situeaza, infond, pe pozitia concilierii, a intelegerii, a colaborariiproletariatului cu burghezia ; oricit s-ar lepada el deasta, adevarul e ca din intreaga lui brosura reiese ca else situeaza tocmai pe o astfel de pozitie. A spune : nu tre-buia dizolvata Adunarea constituanta inseamna tocmai aspune : nu trebuia dusa pina la capat lupta impotriva bur-gheziei, nu trebuia rasturnata burghezia, proletariatultrebuia sa se impace cu burghezia.

De ce dar nu ne spune Kautsky nimic despre faptulca de aceasta prea putin onorabila treaba s-au ocupatmensevicii in perioada februarie-octombrie 1917, fara saajunga la vreun rezultat ? Daca era posibila o concilierea burgheziei cu proletariatul, de ce n-au reusit s-o rea-lizeze mensevicii, de ce se tinea burghezia la o parte deSoviete, de ce spuneau ei (menfevicii) Ca Sovietele repre-zinta democratia revolutionara", iar burghezia ele-mentele iarivilegiate" ?

Kautsky a ascuns cititorilor germani faptul ca, inepoca" dominatiei lor (IIX 1917), chiar menseviciinumeau Sovietele democratie revolutionara, recunoscindimplicit superioritatea acestora fata de toate celelalte

Numai datorita tainuirii acestui fapt reiese laistoricul Kautsky Ca divergenca dintre Soviete i burghezienu-si are istoria ei, ca ea s-a ivit dintr-o data, brusc,fàrä cauza, datorita relei comportari a bolsevicilor. Inrealitate insa, tocmai aceasta experieng de mai bine de6 luni (pentru revolutie acesta este un termen foarte in-delungat) de conciliatorism mensevic, de incercari de aimpaca proletariatul cu burghezia, a convins poporul dezadárnicia acestor incercari si a indepartat proletariatulde mensevici.

Sovietele recunoaste Kautsky constituie o admi-rabila organizavie de lupta a proletariatului si au unviitor marg. Dar daca este asa, inseamna ca toata pozitialui Kautsky se destrama ca un castel din carti de joc sauca visul unui mic-burghez cum ca lupta apriga a prole-tariatulm impotriva burgheziei ar putea fi evitata. Caciintreaga revolutie este o lupta continua si in acelasi timpo lupta inversunata", iar proletariatul este clasa de avan-

institut.ii.

www.dacoromanica.ro

290 V. T. t t 11 f 14

garda a tuturor asupritilor, focarul §i centrul tuturornazuintelor de eliberare ale tuturor asupritilor de oricefel. Ca organe de lupta ale maselor asuprite, Sovietelereflectau §i exprimau, fire§te, mult mai rapid, mai corn-plet §i mai just deck oricare alte institutii starea de spirita acestor mase §i schimbarile survenite in modul lor dea vedea lucrurile (acesta, intre altele, este unul din mo-tivele pentru care democratia sovietica este o democratiede tip superior).

In perioada dintre 28 februarie (stil vechi) §i 25 oc-tombrie 1917, Sovietele au -reu§it sa convoace douacongrese generale reprezentind majoritatea covir§itoarea populatiei din Rusia, pe toti muncitorii §i soldatii,Vio sau 8/jo din taranime, fara sa mai socotim nu-meroasele congrese locale, judetene, ora§ene§ti, guberniale§i regionale. In acelgi rastirnp burghezia n-a reu§it saconvoace nici o institutie care sa reprezinte majoritatea(cu exceptia Consfatuirii democratice" 1242 care era oinstitutie vadit falsificata, o batjocura care a intaritatproletariatul). Adunarea constituanta a oglindit aceeaiistare de spirit a maselor, aceeafi grupare pe plan politicca §i primul congres general (din iunie) al Sovietelordin Rusia 125 Pina la convocarea Adunarii constituante(in ianuarie 1918) au avut loc congresele al doilea(octcimbrie 1917) 126 §i al treilea (ianuarie 1918) al So-vietelor 127, §i ambele au aratat cit se poate de limpedeca masele s-au radicalizat, s-au revolutionarizat, au in-tors spatele rnen§evicilor §i eserilor §i au trecut de parteabol§evicilor, adica au intors spatele conducerii mic-bur-gheze, iluziilor de conciliere cu burghezia §i au trecut departea luptei proletare revolutionare pentru rasturnareaburgheziei.

Prin urmare, insa§i istoria Sovietelor ga curn se Inca-ti§eaza ea la prima vedere ne atesta reactionarismulAdunarii constituante §i. inevitabilitatea dizolvarii ei.Dar Kautsky nu se leapada de lozinca" sa : sa piararevolutia, sa triumfe burghezia asupra proletariatului,

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL ICAUTSKV 291

dar sa infloreasca democratia pura" ! Fiat justitia,pereat mundus !*

Iata citeva date sumare cu privire la congresele ge-nerale ale Sovietelor din Rusia in istoria revolutiei ruse :Congresele generale aleSoviecelor din Rusia

NumSrul Din care, dde-delegajilor gati bolsevici

Procencul debolfevici

Primul (3.VI.1917) 790 103 13%Al 2-lea (25.X.1917) 675 343 51%Al 3-lea (10.1.1918) . . 710 434 61%Al 4-lea (14.111.1918)128 . 1 232 795 64%Al 5-lea (4.VII.1918)122 . 1 164 773 66%

E de ajuns s arunci o privire asupra acestor cifre casa intelegi de ce incercarile de a lua apararea Adunariiconstituante sau afirmatiile (de felul celor facute deKautsky) c. bolsevicii n-ar avea cu ei majoritateapopulatiei stirnesc la noi doar risete.

CONSTITUTIA sovIETICA

Dupa cum am mai aratat, privarea burgheziei dedrepturi electorate nu constituie o trasatura necesaraobligatorie a dictaturii proletariatului. Nici in Rusia,bolsevicii, care au formulat cu 'mutt inainte de Octombrielozinca unei astfel de dictaturi, nu au spus dinainte caexploatatorii trebuie sa fie privati de drepturi electorate.Acest element component al dictaturii nu a izvorit dinplanul" vreunui partid, ci a aprut de la sine in cursulluptei. Istoricul Kautsky n-a observat desigur acest lucru.El n-a inteles c inca in timpul dominatiei mensevicilor(a acestor adepti ai concilierii cu burghezia) in Soviete,burghezia s-a izolat singura de Soviete, a ca'utat sa leboicoteze, s-a situat pe pozitii diametral opuse Sovietelorsi a urzit intrigi impotriva lor. Sovietele au aparut inafara oriecarei constitutii i timp de mai bine de un an(din primavara anului 1917 pina in vara anului 1918)au functionat fad-a nici o constitutie. Ura burghezieiimpotriva organizatiei de sine statatoare §i atotputernice(pentru ca e atotcuprinzatoare) a celor asupriti, lupta einerusmata, interesata josnica impotriva Sovietelor, in

* SX fad drerace, chiar ;IF ar fi si piarl lump 1 Nota trad.se

. . .

. .

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

292 V. I. LENIN

sfirsit participarea fltig a burgheziei (de la cadeti pinala eserii de dreapta, de la Miliukov pink' la Kerenski)la rebeliunea kornilovista toate acestea au pregatitexcluderea oficiala a burgheziei din Soviete.

Kautsky a auzit despre rebeliunea kornilovista, dar eltrateaza cu un dispret suveran faptele istorice, desfasu-rarea luptei i formele ei care determina formele dicta-turii : intr-adevar, ce importanta mai au faptele dinmoment ce este vorba de democratia purr ? De aceeacritica" lui Kautsky indreptata impotrivaburgheziei de drepturi electorale se caracterizeaza prin-tr-o... dulceaga naivitate, care ar fi induiosatoare dacaar veni de la un copil, dar care te scirbeste cind vinede la cineva care oficial inca n-a fost declarat debilmintal.

...Daca in conditiile votului universal capitalistii s-ardovedi a fi intr-o minoritate neinsemnata, ei s-ar impacamai repede cu soarta lor" (33)... Nu-i asa ca e dragut ?Desteptul de Kautsky a vazut de multe ori in istorie,in general cunoaste foarte bine din observarea vieiireale, mosieri i capitalisti care tin seama de vointamajoritatii asupritilor. Desteptul de Kautsky sustine cutarie punctul de vedere al opozitiei", adica punctul devedere al luptei in cadrul parlamentului. Textual asascrie el : opozitie" (p. 34 §i multe altele).

0, eruditule istoric i om politic ! Nu ti-ar strica saopozitia" este o notiune care tine de sfera luptei

pasruce i exclusiv parlamentare, adica o notiune carecorespunde unei situatii nerevolutionare, o notiune carecorespunde lipsei revolutiei. /n revolutie ai de-a face cuun dusman necrutator, cu care esti in razboi civil, iarieremiadele reactionare ale micului burghez, care se temede acest razboi, la fel cum se teme de el Kautsky, nupot schimba aceasta stare de fapt. Este ridicol s. abordezidin punctul de vedere al opozitiei" problemele unuicrincen razboi civil, in care burghezia nu se da in laturide la nici o crima exemplul versaillezilor si al pacti-zarii lor cu Bismarck este destul de graitor pentru oriceom care priveste istoria altfel decit gogoleeanul Pe-truska i cheama in ajutor statele straine, urzind

privarii

si

tii c5

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARX $1 RENEGATUL KAUTSKY 293

impreuna cu ele intrigi impotriva revolutiei. Dupa pa-rerea acestui maestru al confuziei" care e Kautsky,proletariatul revolutionar ar trebui sa-si puna scufia denoapte i sa considere drept ,opozitie" legala o bur-ghezie care organizeaza rascoale contrarevolutionare defelul celor conduse de Dutov si de Krasnov, sou al celeipornite de cehi, si care plateste milioane sabotorilor.0, cità profunzime de gindire !

Pe Kautsky 11 intereseaza exclusiv latura juridica for-marl a chestiunii, astfel inch, citind rationarnentele luidespre Constitutia sovietica, fara sa vrei iti yin in mintecuvintele lui Bebel : juristii sint reactionari incorigibili.In realitate scrie Kautsky nu-i poti lipsi dedrepturi numai pe capitaliti. Ce este un capitalist dinpunct de vedere juridic ? Un om care poseda avere ?Pn i ntr-o tara economiceste atit de avansata cum eGermania, care are un proletariat atit de numeros,instaurarea unei Republici sovietice ar lipsi de drepturipolitice mari mase de cetateni. In 1907, in Reichul ger-man numarul celor ocupati in cele trei mari sectoare

agricultura, industrie si comert reprezenta, im-preuna cu membrii familiilor lor, circa 35 000 000 defunctionari i muncitori salariati si 17 000 000 de patroni.Este intru totul posibil, deci, ca un partid s aiba departea sa majoritatea muncitorilor salariati, dar numaiminoritatea populatiei" (p. 33).

Aveti aici o mostra de felul cum judeca Kautsky. Cealtceva este aceasta claca nu vaicareala contrarevolutio-nara a burghezului ? De ce i-ai pus pe toti patronii"in categoria celor lipsiti de drepturi, domnule Kautsky,cind tii foarte bine ca ,majoritatea covirsitoare a tarani-lor rusi nu tin muncitori salariati i nu-si pierd, prinurmare, drepturile ? Nu este aceasta o falsificare ?

De ce d-ta, economist erudit, n-ai chat datele referi-toare la munca salariata n agricultura pe categorii degosp'odarii, date care se gasesc in aceeasi statistica ger-mana din 1907 §i care iti sint bine cunoscute ? De cen-ai aratat muncitorilor germani cititorii brosuriid-tale aceste date, din care se vede dci e x p 1 oata-

21 Lentz Opere complete, vol. 37www.dacoromanica.ro

294 V. I. LENIN

tori sint §i cit de putin numerNi sint ei, dupa statisticagermana, in raport pu numarul total al agricultorilor" ?

Pentru ca e§ti un renegat, §i asta te-a facut sa fii unsimplu sicofant in slujba burgheziei.

Notiunea de capitalist, pretinde Kautsky, este o no-tiune juridica lipsita de precizie, §i el consacra citevapagan unei critici fulminante la adresa arbitrariului"Constitutiei sovietice. Burgheziei engleze valorosul"nostru om de §tiinta ii ingaduie sa elaboreze timp deveacuri o constitutie burgheza noua (in comparatie curinduielile medievale), pe cind noua, muncitorilor §i ta-ranilor din Rusia, apest reprezentat al §tiintei slugarnicenu ne acorda nici un termen. Noua el ne cere o consti-tutie riguros elaborata in decurs de citeva luni...

...Arbitrariu" 1 Ginditi-va numai cita slugarniciemurdara fata de burghezie 0 cita pedanterie obtuza de-nota un asemenea repr,(4. Cind juri§tii suta-n suta bur-ghezi §i in majoritatea kr reactionari din Odlecapitaliste au elaborat in decurs de veacuri sau deceniireguli amanuntite, au scris zeci §i sute de tomuri de legi§i de comentarii la legi care-I asupreic pe muncitor §icare Ieaga de miini §i de picioare pe cel sarac, punindmii de chichite qi de tertipuri in calea oricarui simplutruditor din rindurile poporului o, in asta liberaliiburghezi §i d-1 Kautsky nu Arad nici un arbitrariu" 1Aici domneIte ordinea" 0 legalitatea" ! Aici totul estebine gindit §i dinainte prevazut cum sa i se stoarcaomului sarac ultima picatura de vlaga". Aici sint miide avocati §i de birocrati burghezi (Kautsky nici nu po-mene§te de ei, probabil tocmai pentru ca Marx atribuiao importanta atit de mare .sfarimiirii ma§inii birocra-tice...) care §tiu sa interpreteze legile in a§a fel inchmuncitorul ,§i taranul de rind sa nu aiba niciodata posi-bilitatea sa razbata prin barajul de sirma ghimpata alacestor legi. Asta nu este arbitrariul" burgheziei, nueste dictatura unor nesatio§i 0. mir§avi exploatatori im-buibati cu singele poporului nici vorba de a§a peva.Asta este democratie pura", care pe zi ce trece devinetot mai purl.

www.dacoromanica.ro

kEVOLUTIA PROLETARA SI kEINIEOATUL ICAUTSLY 295

Dar atunci cind clase de oameni care muncesc i sintexploatati si pe care razboiul imperialist i-a izolat defratii lor de peste hotare au instaurat pentru primaoari in istorie Sovietele /or, au chemat la constructiepolitica acele mase pe care burghezia le asuprise, leoprimase i le abrutizase, au inceput s construiasca eleinsele un stan nou, proletar, i tn focu1 unei lupte in-versunate, in focul unui razboi civil au inceput sit schipezeprincipiile de bail ale unui stat fara exploatatori,atunci toti nemernicii burgheziei, toati banda de lipitoriin cirdasie cu acolitul lor Kautsky au inceput s fac .

zarva pe tema arbitrariului" 1 De unde, intr-adevar,stie acesti inculti, acesti muncitori i tarani, aceastagloata", sa-si interpreteze legile ? De unde sa ia ei simtuldreptatii, ei, acesti simpli truditori lipsiti de sfaturileavocatilor culti, ale autorilor burghezi, ale celor de teapalui Kautsky si ale vechii i inteleptei birocratii ?

Dintr-o cuvintare pe care am rostit-o la 28.IV.1918 130d-1 Kautsky citeaza cuvintele : ...Masele stabilesc eleinsele in ce mod si la ce intervale se tin alegerile..." Sidemocratul pur" Kautsky ,conchide :

...Selibera

pare,apreciere

a§adar, c stabilirea procedurii alegerilor este lisat .la a fiecirei adurari de alegitori. Arbitrariulposibilitatea de a scIpa de elementele opozivioniste incomode dinrindurile proletariatului insu§i ar fi duse astfel pinä la limita ex-treme(p. 37).

Exista vreo deosebire intre aceste cuvinte i ceea cespune un scrib tocmit de capitalisti care 00: ca in caz degreva masa asupreste pe muncitorii harnici care vor samunceasca" ? De ce stabilirea birocratica-burgheza aprocedurii alegerilor in cadrul democratiei burghezepure" nu este ceva arbitrar ? De ce simtul de dreptatea/ maselor care s-au ridicat la lupta impotriva exploata-torilor lor seculari, al maselor care se lumineaza si secalesc in aceasta lupta inversunata trebuie sa fie maiputin dezvoltat decit la manunchiul de birocrati, intelec-tuali i avocati educati in spiritul prejudecatilor bur-gheze ?

Kautsky este un socialist autentic ; sa nu va incume-tati s puneti la indoiala sinceritatea acestui onorabil

21*

aS

www.dacoromanica.ro

29d if. I. LENIN

tafa. de familie, a acestui preacinstit cetatean. El este unpartizan convins si infocat al victoriei muncitorilor, alrevolutiei proletare. El ar vrea doar ca filistini cu scufiede noapte si flecari intelectuali mic-burghezi sa" intoc-measca in prealabil, inainte de a incepe miscarea mase-lor, inainte de a incepe lupta lor inversunata impotrivaexploatatorilor si neaparat fard razboi civil, un regula-»lent moderat si precis formulat al desfafurarii re-voluriei...

Preaeruditul nostru Iuduska Golovliov povesteste pro-fund indignat muncitorilor germani ca la 14.VI.1918Comitetul Executiv Central al Sovietelor din Rusia a"loath sa excludà din Soviete pe reprezentantii parti-dului socialist-revolutionar de dreapta si ai partiduluimensevic 131 Aceasel masura scrie Iuduska Kautsky,clocotind de nobila indignare nu este indreptata im-potriva unor anumite persoane care au comis anumitefapte pasibile de pedeapsa... Constitutia Republicii sovie-tice nu contine nici o dispozitie care s5. prevada imuni-tatea deputatilor membri ai Sovietelor. Nu anumitepersoane, ci anumite partide sint excluse aici din So-viete" (p. 37).

Da, este intr-adeva'r ingrozitoare aceastI intolerabilIabatere de la regulile democratiei pure, cu a ca'ror res-pectare isi va face revolutia revolutionarul nostru Iu-duska Kautsky. Noi, bolsevicii rusi, trebuia s'al f5.0.duimmai intii imunitatea Savinkovilor & Co., Liberdanilor 132,Potresovilor (activistilor" 133) 8E Co., apoi sI intocmimun cod penal care sal prevada" 6 participarea la ra'zboiulcontrarevolutionar al cehoslovacilor sau alierea cu impe-rialistii germani in Ucraina sau in Gruzia impotrtvamuncitorilor din propria tarI este pasibita de pedeapsa",si abia dupa aceea, pe baza acestui cod penal, am fl avut,potrivit regulilor democratiei pure", dreptul de a excludedin Soviete anumite persoane". E de la sine inteles eacehoslovacii, care prin intermediul Savinkovilor, al Po-tresovilor si Liberdanilor (sau cu ajutorul .agitatiei lor)primesc bani de la capitalistii anglo-francen, ca si Kras-novii, care cu ajutorul mensevicilor din Ucraina s' dinTiflis obtin obuze de la german', ar fl stat linistiti pina

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAGTSKY 297

ce noi vom fi elaborat un cod penal bine pus la .punctca democrati de cea mai purl speta, s-ar hmaat la

rolul de opozitie"...Nu mai putin 11 indigneaza pe Kautsky faptul a con:

stitutia sovietic ti priveaza de drepturi electorale pe ceicare folosesc muncitori salariati in scopul de a scoateprofit". Un muncitor la dorrucilm sau un nuc mestercare foloseste o calfa scrie Kautsky pot trai sisimti intocmai ca un proletar, i totusi n-au drept devot" (p. 36).

Ce abatere de la democratia purl" ! Ce nedreptate !Pink' acum, ce-i drept, toti marxistii considerau i miide fapte confirmau c nucii patroru sint cei mainerusinati si mai hrapareti exploatatori ai muncitorilorsalariati, dar Iuduska Kautsky ia, desigur, nu clasa micilorpatroni (nu stiu zau cine a mai nascocit aceasta nefastateorie a luptei de clasa ?), ci persoane izolate, exploata-tori care traiesc i simt intocmai ca niste proletari".Faimoasa Agnes cea econoama", pe care toata lumeao considera de mult decedata, a inviat sub pana luiKautsky. Pe Agnes cea econoama a inventat-o si a lan-.sat-o in literatura germana, acum citeva decenii, undemocrat pur" burghezul Eugen Richter. El proroceamari nenorociri de pe urma dictaturii proletariatului, depe urma confiscarii capitalului exploatatorilor, intrebin-du-se cu un aer naiv cine este capitalist in sensul juridical acestui cuvint. El lua exemplul unei lenjerese grace

.econoame (Agnes cea econoami"), careia afurisitiidictatori ai proletariatului" ii iau ultimul ban. A fosto vreme cind toata social-democratia germana facea marehaz de Agnes cea econoama" a democratului pur EugenRichter. Dar asta a fost demult, pe vremea cind maitraia Bebel, care spunea deschis i fara ocol adevarul cain partidul social-democrat german sint multi national-liberali 134, asta a fost demult, pe vremea cind KautskyInca nu devenise renegat.

Acum Agnes cea econoama" a inviat in persoanamicului mester care tine o calfa si care traieste i simteintocmai ca un proletar". Afurisitii de bolsevici ii nedrep-tatesc iau dreptul de vot. Ce-i drept, in Republica

fi

si

si-i

www.dacoromanica.ro

298 V. I. LENIN

sovietici orice adunare de alegatori", cum se exprimaacela0 Kautsky, poate primi in rindurile ei pe un micme§ter sarac, care e legat, sa zicem, de intreprinderearespectiva, daci cu titlu de excepvie nu este exploatator§i daca este efecttv un om care traie§te §i simte intoc-mai ca un proletar". Dar parca te povi bizui pe expe-riença de viava §i pe simtul de dreptate al unei adunariformate din simpli muncitori, adunare care nu se desfa-§oara intr-un cadru strict reglementat §i care in hotari-rile sale (ce oroare !) nu este legata prin nici un statut ?Nu este oare clar ca e mai bine sa acordam drept de vottuturor exploatatorilor, tuturor celor care folosesc munci-tori salariavi, decit sa riscam ca muncitorii sa nedrepti-veasca pe Agnes cea econoama" §i pe micul me§ter caretraiege §i simte intocmai ca un proletar" ?

** *

Salutati de burghezie §i de sociallovini§ti *, odio§ii §inemernicii cavaleri al renegarii n-au deck sa ponegreascacit vor Constituvia noastra sovietica pentru faptul capriveaza pe exploatatori de dreptul de vot. Este binea o ponegresc, pentru ca asta va grabi §i va adinci sci-ziunea dintre muncitorii revolutionari din Europa §i aldeScheidemann §i Kautsky, Renaudel §i Longuet, Henderson§i Ramsay MacDonald, ace§ti vechi lideri §i vechi trada-tori ai socialismului.

Masele claselor asuprite, conducatorii .con§tienvi §i cin-stivi din rindurile proletarilor revoluvtonari vor fi departea noastrii. E de ajuns sa aratam acestor proletari §iacestor mase ce scrie in Constituvia noastra sovietica, §iei vor spune indata : acolo sint cu adevarat o a m enide-ai no ftri, acolo este un adevarat partid munci-toresc, un adevarat guvern muncitoresc. Caci el nu in-

* Am chit chiar acum articolul de fond din Frankfurter Zeitung- i* (din22.X.1918, nr. 293) ta care continutul brosurii lui Kautsky este redat in tcrmeniplini de admiratie. Ziarul oamenilor de bursi este muhumit. Ba bine ci nu ! Iarun tovar4 din Berlin imi scrie a Vorwirte, ziarul Stheidemannilor, a publicatIn legiturli cu aceasti broluri un articol special In care declari ci subscrie aproapcfiecare rind din textul ei i". Feliciarile noastre I

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 299

§ali pe muncitori cu de§arte fagaduieli de reforme, cumne-au inplat tori conduciitorii enumera0 mai sus, ci lupta'in mod serios impotriva exploatatorilor, inflptuie§te 'inmod serios revolutia, luptä efectiv pentru eliberarea de-plina' a muncitorilor.

Dacd, dupa un an de ,activitate practicr, Sovietelepriveaza e exploatatori de dreptul de vot, inseamna caele shit intr-adevar organizatii ale maselor asuprite, §inu ale social-imperiali§tilor §i social-pacifi§tilor care s-auvindut burgheziei. Dacii aceste Soviete au luat exploata-torilor dreptul de vot, inseamna ca ele nu sint organede conciliatorism mic-burghez cu capitali§tii, ca nu stoutorgane de palavrageala parlamentara (pentru aldeKautsky, Longuet §i MacDonald), ci organe ale prole-tariatului cu adevarat revolutionar, care duce o lupti peviata §i pe moarte impotriva exploatatorilor.

Bro§ura lui Kautsky este aproape necunoscuta aici",mi-a scris din Berlin zilele trecute (azi &tem in 30.X)un tovara§ bine informat. A§ sfatui pe ambasadorii no5tridin Germania §i din Elvetia sa nu crute banii §i sa cum-pere intreaga editie a acestei bropri, pentru ca, impär-lind-o gratuit printre muncitorii con§tienti, sa dezvaluietoata Mir§avia acelei social-democratii europene" ci-te§te : imperialiste §i reformiste care a devenit de multun hoit impute.

** *

La sfir§itul broprii sale, la p. 61 qi 63, d-1 Kautskyse vaicare§te amarnic a noua teorie" (cum nume§te elbol§evismul, temindu-se si pomeneasca analiza ficuta deMarx §i Engels Comunei din Paris) gase§te partizanipina' §i in vechile democratii, cum este, de pilda, Elvetia".Pentru Kautsky este de neinteles a social-democratiigermani accepta aceasta teorie".

Ba este intru totul de inteles, caci, dupa serioasele 'in-vataminte ale razboiului, masele revolutionare shit sdr-bite §i de cei de teapa lui Scheidemann, §i de cei de teapalui Kautsky.

: _,

www.dacoromanica.ro

SOO V. I. LENIN

Noi" am fost intotdeauna pentru democratie scrieKautsky si acum, asa deodata, sa. renuntam la ea !

Noi", oportunistii social-democratiei, am fost intot-deauna impotriva dictaturii proletariatului, iar Kolbit Co. au spus-o pe sleau cu ani in urmil. Kautsky stieacest lucru, si zadarnic isi inchipuie ca." va putea ascundecititorilor faptul evident al revernrii sale in tabara"Bernsteinilor si a Kolbilor.

Noi", marxistii revolutionari, n-am fetisizat niciodatademocratia pura." (burghezi). In 1903 Plehanov a fost,precum se stie, un marxist revolutionar (Orli la tristacotitura care I-a adus pe pozitia unui Scheidemann rus).Si Plehanov a spus atunci la congresul partidului, carea adoptat programul 137, ca. proletariatul in revolutie valua, la nevoie, capitalistilor dreptul de vot si va dizolvaorice parlament daca acesta se va dovedi a fi contra-revolutionar. Ca tocmai acest punct de vedere e singurulcare corespunde marxismului, de asta se poate convingeoricine fie si numai din sus-citatele pasaje din Marx siEngels. Acest lucru reiese in chip evident din toate princi-pule fundamentale ale marxismului.

Noi", marxistii revolutionari, nu vorbeam poporuluiasa cum obisnuiau sa-i vorbeasca kautskistii de toatenatiile, straduindu-se sa fie pe placul burgheziei, adaptin-du-se la parlamentarismul burghez, trecind sub tacerecaracterul burghez al democratiei contemporane si cerindnumai largirea ei, promovarea ei consecventa.

Noi" spuneam burgheziei : voi, exploatatorilor si ipo-critilor, vorbiti despre democratie, dar in acelasi timppuneti la fiecare pas mii de piedici in calea participarnmaselor asuprite la viata politica'. Noi ne prevalam deceea ce spuneti si cerem, in interesul acestor mase, lar-girea democratiei voastre burgheze in vederea prega-.tirii maselor pentru revolutie, in vederea rasturnarnvoastre, a exploatatorilor. $i dac . voi, exploatatorii, \Tetiincerca sa opuneti impotrivire revolutiei noastre prole-tare, va vom reprima fara crutare, la vom lipsi de drep-turi ; mai mult deck atit : nu va vom .da piine, caci inrepublica noastra proletara exploatatorn vor fi privatide drepturi, vor fi privati de orice, caci noi sintem soma-

www.dacoromanica.ro

ftEVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 301

listi in sensul serios al acestui cuvint, si nu in sensul pecare i-1 dau alde Scheidemann si Kautsky.

Iata ce spuneam si vom spune noi", marxistii revo-lutionari, si de aceea masele asuprite vor fi pentru noisi alaturi de noi, iar alde Scheidemann si Kautsky vorajunge la lada de gunoi a renegatilor.

CE ESTE INTERNATIONALISMUL ?

Kautsky e profund convins ca este in drept sa se con-sidere si sa-si zica internationalist. Pe Scheidemanni el iinumeste socialisti-guvernamentali". Luind apararea men-sevicilor (el nu spune deschis ca se solidarizeaza cu ei,dar isi insuseste pe deplin vederile lor), Kautsky a aratatcit se poate de graitor de ce soi este internationalismul"sau. Si deoarece el nu este un izolat, ci reprezentantulunui curent care a aparut in mod necesar in cadrul In-ternationalei a II-a (Longuet in Franca, Turati in Italia,Nobs si Grimm, Graber si Naine in Elvetia, RamsayMacDonald in Anglia etc.), este instructiv si ne oprimasupra internationalismului" sau.

Subliniind ca mensevicii au fost si ei la Zimmerwald(e o diploma, flea indoiala, dar... cam mucegaka), Kautskyprezinta astfel vederile mensevicilor, cu care e de acord :

...Mensevicii se pronuntau pentru pace generalà. Eivoiau ca toti beligerantii sa" accepte principiul : f *Iraanexiuni si contributii. Atha timp cit acest principiu nuva fi fost unanim acceptat, armata rusk' trebuia, potrivitacestui punct de vedere, sa fie oricind gata de lupta. Bol-sevicii insa cereau pace imediata, cu orice pret ; ei eraugata si incheie, la nevoie, o pace separata si cautau s-oimpuna cu de-a sila, marind dezorganizarea, si asa destulde mare, a armatei" (p. 27). Dupi parerea lui Kautsky,bolsevicii trebuiau sa se multumeasca cu Constituantasi sa nu ia puterea.

Asadar, internationalismul lui Kautsky si al mensevici-lor se rezuma la urmatoarele : sa se ceara guvernului im-perialist burghez reforme, dar sa i se acorde in continuaretot sprijinul, sa se sprijine in continuare razboiul dus deacest guvern, atita timp cit toti beligerantii nu vor fi

www.dacoromanica.ro

802 V. I. LENIN

acceptat trica principiul : lira anexiuni §i contributii.Acest punct de vedere a fost 'in repetate anduri exprimat§i de Turati, §i de kautski§ti (Haase §i altii), §i de Lon-guet. & Co., care declarau : noi sintem pentru aparareapatriei".

Din punct de vedere teoretic, aceasta denota o inca-pacitate totala de a se delimita de sociallovini§ti §i oconfuzie totala in problema aparIrii patriei. Din punctde vedere politic, aceasta inseamna inlocuirea internatio-nalismului printr-un nationalism mic-burghez §i trecereade partea reformismului, renuntarea la revolutie.

A recunoa§te apararea patriei" inseamna a justificadin punctul de vedere al proletariatului razboiul actual,a recunoa§te ca are un caracter legitim. $i intrucit raz-bowl ramine imperialist (atit sub monarhie, at §i subrepublica), indiferent de locul unde se afla armatele dus-mane in momentul de fata In tan, mea sau intr-otara. straina , recunoa§terea apararii patriei inseamnade fapt sprijinirea burgheziei ,imperialiste, tilhare§ti, in-seamna o adevarata tradare a socialismului. In Rusia raz-bowl a continuat si fie imperialist §i sub guvernul luiKerenski, 'in republica burghezo-democratica, caci era dusde burghezie, in calitatea ei de clasa dominanta (or, raz-boiul este o continuare a politicii") ; tratatele secretecu privire la impartirea lumii 6 la jefuirea unor tadstraine, incheiate de fostul tar cu capitali§tii din Anglia§i. Franta, constituiau o expresie deosebit de pregnantaa caracterului imperialist al razboiului.

Spunind ca acest razboi este un razboi de aparare saurevolutionar, memevicii iwlau cu neru§inare poporul,iar Kautsky, aprobind politica memevicilor, aproba tn§e-larea poporului, aproba rolul jucat de acqti midi bur-ghezi, care aduceau servicii capitalului induand in eroaremuncitorimea §i inhamind-o la carul imperiali§tilor.Kautsky duce o politica tipic mic-burgheza §i. filistina,inchipuinduli (i sugeand maselor ideea absurdi) calansarea unei lozinci ar putea schimba fondul lucrurilor.Toata istoria democratiei burgheze spulbera aceasta ilu-zie : pentru a Nela poporul, democratii burghezi aufolosit intotdeauna §i folosesc §i astazi oHce lozinci"

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA 51 RENEGATUL KAUTSKY 303

Esentialul insa este sa verifici sinceritatea lor,confrunvi vorbele cu faptele, sa nu te mulvume5ti cufraze idealiste sau 5arlatane5ti, ci s. cauvi s. vezi reali-tatea de clasa. Razboiul imperialist nu inceteaza sa fieimperialist atunci cind 5arlatanii, frazeologii sau filistiniimic-burghezi lanseaza o lozinca" dulceaga, ci numaiattmci cind clasa care duce razboiul imperialist 5i careeste legata de el prin milioane de fire (5i chiar fringhii)economice este efectiv rasturnata §i cind in locul ei vinela putere clasa cu adevarat revoluvionara proletariatul.Altfel nu te poçi smulge din razboiul imperialist Fi nupoti evita o pace imperialista, de jaf.

Aprobind politica externa a men5evicilor, declarind-ointernaçionalist i zimmerwaldiana, Kautsky in primulrind arata prin aceasta toati putreziciunea majoritaviizimmerwaldiene oportuniste (nu degeaba noi, stingazimmerwaldiana 138, ne-am delimitat imediat de o ase-menea majoritate iar in al doilea rind i aceastaeste esentialul trece de pe pozitia proletariatului peaceea a micii burghezii, de pe pozitia revoluvionara pecea reformista.

Proletariatul lupta pentru rasturnarea revolutionara aburgheziei imperialiste, iar mica burghezie pentruperfecvionarea" ref ormista a imperialismului, pentruadaptare la imperialism, in condiviile subordonarii favade el. Pe vremea cind Kautsky mai era Inca marxist,in 1909 de pilda, cind a scris Drumul spre putere", elsustinea ideea inevitabilitçii revolutiei in cazul unui even-tual razboi i vorbea despre apropierea unei ere de revo-lutii. Manifestul de la Basel din 1912 vorbe5te in modexpres 5i categoric despre revolutie proletara chiar inlegatura cu razboiul imperialist dintre grupurile german

englez care a 5i izbucnit in 1914. Iar in 1918, cinddatorita razboiului era revoluviilor a inceput efectiv,Kautsky, in loc s explice inevitabilitatea lor, in locconcentreze gindirea asupra tacticii revolutionare, asupramijloacelor i metodelor de pregatire in vederea revolutiei

si le elaboreze pina la capat, a inceput sa numeascamternavionalista tactica reformista a memevicilor. Ce alt-ceva este aceasta dac nu renegare ?

vreti. sL

sa-qi

si

www.dacoromanica.ro

304 V. I. LENIN

Kautsky ii lauda pe mensevici pentru faptul ca auinsistat asupra pastrarii capaciticii de lupta a armatei.El ii blameaza pe bolsevici pentru faptul ca au cautatsi agraveze dezorganizarea armatei", si asa destul dedezorganizata. Aceasta inseamna sa lauzi reformismul sisubordonarea fava de burghezia imperialista, inseamn a. siblamezi revolucia si sa te dezici de ea. Caci pastrareacapacitavii de lupta a armatei insemna si a fost efectivsub guvernul Kerenski pastrarea unei armate cu co-mandament burghez (chiar daca era republican). Toatalumea stie si desfasurarea evenimentelor a confirmatin chip evident ca datorita cadrelor de comanda kor-niloviste aceasta armata republicana era patrunsa de spi-rit kornilovist. Ofi%erimea burgheza nu putea sa nu fiekornilovista, nu putea sa nu incline spre imperialism,spre reprimarea prin violença a proletariatului. A lasaneatinse toate radicinile razboiului imperialist, toate pie-trele de temelie ale dictaturii burgheze, a drege pe icipe colo vechiul edificiu, a-1 mai vopsi pe alocuri (re-forme") iata la ce se reducea in fapt tactica men-sevica.

Si dimpotriva, dezorganizarea" armatei a fost si esteo necesitate pentru oHce revoluvie mare. Caci armataeste cel mai anchilozat instrument de sprijinire a vechiu-lui regim, cel mai sigur reazem al disciplinei burgheze,cel mai docil instrument de sprijinire a dominaciei capi-talului, de menvinere si de cultivare a supunerii oarbe sia subordonarii oamenilor muncii fava de capital. Contra-revoluvia nu a tolerat niciodata si nu putea sa tolerezemuncitori inarmavi alaturi de armati. In Franta scrieEngels , dupa fiecare revoluvie muncitorii erau inar-maci ; de aceea pentru burghezii aflaci la cirma statuluicea dintii porunca era dezarmarea muncitorilor" 139.Muncitorii inarmavi constituiau embrionul unei armatenoi, celula organizatorica a unei noi orinduiri .sociale.A strivi aceasta celula, a nu o lasa sa creasca era cea din-di porunca a burgheziei. Cea dintii porunc a. a oricareirevoluvii victorioase si este un lucru pe care Marxsi Engels l-au subliniat in repetate rinduri era sa dis-truga armata veche, s-o suprime, s-o inlocuiasca cu una

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 306

noua 140 Noua clasa sociali, in drumul ei spre dominavie,nu putea niciodata §i nu poate nici acum sa ajunga laaceasta dominavie §i s-o consolideze altfel deck descom-punind complet armata veche (dezorganizare !" vipa,in legatura cu aceasta, mic-burghezii reacvionari sau pur§i simplu 14), altfel deck trecind prin aceasta extremde grea §i extrem de chinuitoare perioada, Fara r11C1 oarmati (prin aceasta perioada chinuitoare a trecut §imarea revolucie franceza), altfel deck formind treptat,in condiviile grele ale razboiului civil, o armata noua,o disciplina noua, o noua organizatie militara a claseinoi. A fost un timp cind istoricul Kautsky invelegeaacest lucru. Renegatul Kautsky 1-a uitat.

Ce drept are Kautsky sa-i numeasca pe Scheidemannisocial4ti-guvernamentali" cind el insu5i aproba tacticamen§evicilor in revolutia rusk' ? Sprijinindu-1 peKerenski§i. intrind in guvernul prezidat de el, men§evicii au fost§i ei socialgti-guvernamentali de aceea6 factura. Kautskynu va putea in nici un chip sa evite aceasta concluziedaca va incerca sa puna problema clasei dommante careduce razboiul imperialist. Dar el ocole§te cu grija pro-blema clasei dominante, problema obligatorie pentru unmarxist, caci daci ar pune-o s-ar demasca imediat carenegat.

Kautski§tii in Germania, longueti§tii in Franca, Turati8z. Co. in Italia ravioneaza astfel : socialismul presupuneegalitatea §i libertatea naciunilor, autodeterminarea lor ;de aceea, cind taxa noastra este atacata sau cind teritoriulnostru este invadat de trupe inamice, noi, sociali§tii, avemdreptul §i datoria sa ne aparam patria. Din punct devedere teoretic insa, acest ravionament este sau o adeva-rata batjocura la adresa socialismului, sau un truc §arla-tanesc, lax din punct de vedere practic-politic el coincidecu felul de a judeca al unui varan extrem de inapoiat,care n-are nici cea mai mica idee despre caracterul social,de clasa al razbonilui §i despre sarcinile unui partid revo-luvionar intr-o perioada de razboi reacvionar.

Socialismul este impotriva violencei fata de naviuni.Acest lucru este incontestabil. Dar socialismul este ingenere impotriva violenvei fava de oameni. Totu§i, in

www.dacoromanica.ro

806 V. I. LENIN

afara de anarhistii crestini si de tolstoieni, nimeni n-atras inca de aici concluzia ck" socialismul este impotrivaviolentei revolutionare. A vorbi deci despre violenta"in general, fara a analiza conditiile care determina deose-birea dintre violenta revolutionara si cea reactional%inseamna si fii un mic-burghez care se dezice de revo-lutie sau inseamna pur si simplu si te inseli pe tine in-suti si pe altii cu ajutorul unui rationament sofistic.

Ace lasi lucru se poate spune si despre violenta fatade natiuni. Orice razboi consta in violenta fati denatium, dar aceasta nu-i impiedica pe socialisti sa fiepentru un razboi revolutionar. Problema fundamentalacare se pune in fata unui socialist (clack' nu e renegat)este caracterul de clasa al razboiului. Razboiul imperialistdin 1914-1918 este un razboi intre doua grupuri aleburgheziei imperialiste pentru impartirea lumii, pentruimpartirea prazii, pentru jefuirea si sugrumarea natiunilormici si slabe. Asa a fost apreciat razboiul in Manifestulde la Basel din 1912, §i aceasta apreciere a fost confir-mata de fapte. Nu e socialist acela care paraseste acestpunct de vedere asupra razboiului.

Cind un german sub domnia lui Wilhelm sau unfrancez sub guvernarea lui Clemenceau spune : eu, casocialist, am dreptul si datoria sa-mi apar patria atuncicind dusmanul ii calca pamintul, avem de-a face aici nucu rationamentul unui socialist, al unui internationalist,al unui proletar revolutionar, ci cu rationamentul unuinationalist rnic-burghez. Caci in acest rationament dis-pare lupta revolutionara de clasa a muncitorului impo-triva capitalului, dispare .aprecierea razboiului, in totali-tatea lui, din punctul de vedere al burgheziei mondialesi din acela al proletariatului mondial, dispare adicainternationalismul si nu ramine decit un nationalism in-gust si rigid. Tarii mele i s-a facut o nedreptate, restulnu ma intereseaza iata la ce se reduce acest rationa-ment, iati in ce consta ingustimea lui mic-burghezo-na-tionalista. Este acelasi lucru ca si cind cineva ar spunecu privire la diferite cazuri individuale de folosire aviolentei impotriva unei persoane : socialismul este im-

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 307

potriva violentei, de aceea prefer sa comit o tr5dare decitstau la inchisoare.Francezul, germanul sau italianul care spune : socialis-

mul este impotriva violentei faca de napuni, de aceeam5. apar atunci dnd dusmanul mi-a cotropit tara, acelatradeaza socialismul i internationalismul. Calci un omcare vorbeste astfel vede numai tare lui i pune maipresus de oHce propria" sa... burghezie, fail a se gindila legaturile internationale care fac ca razboiul sa fie unrazboi imperialist si ca pr op r ia sa burghezie sa fieo verig n lantul jafului imperialist.

Toti micii burghezi i toti taranii inapoini i obtuzijudeca la fel cu renegatii kautskisti i longuetisti, la felcu Turati & Co., zicind : dusmanul este in vara mea,restul nu ma intereseazi *.

Un socialist, un proletar revoluvionar, un internationa-list judeca altfel : caracterul (reacvionar sau revoluvionar)al unui razboi nu depinde de faptul cine a atacata cui tarsi se afla dusmanul", ci de faptul care clasaduce razboiul, ce politica este continuata prin intermediulacestui razboi ? Dna este un razboi imperialist, reacvio-nar, adica un razboi intre doua grupuri mondiale aleburgheziei imperialiste, agresive, tilharesti, reactionare,atunci burghezia din oHce tara (chiar i dintr-o taramica') se transforma intr-un partas la jaf, iar sarcina mea,sarcina unui reprezentant al proletariatului revoluvionar,este de a pregati revolutia proletara mondiala, ca unicasalvare de la grozaviile unui macel mondial. Trebuiejudec nu din punctul de vedere al %aril. mele" (caci asajudeca numai un jalnic mic-burghez obtuz i nationalist,care nu invelege a nu e decit o jucarie tn miinile bur-gheziei imperialiste), ci din punctul de vedere a/ partici-parii .mele la pregatirea, la propagarea i la grabireasosirii revoluviei proletare mondiale.

* (Scheidemannii, Renaudelii, Hendersonii, Gompers & Co.)refuzl s vorbeasa de Internationali" In timpul razboiului. Drept triclitoriai... socialismului ei ti consideri pe duirnanii burgheziei tor'. Ei suit pentru po-litica de cuceriri a burgheziei ion Social-pacifistii (adical socialisti In vorbe i pa-cifisti mic-burghezi In fapte) exprimi tot felul de sentimente internationaliste',se declari Impotriva anexiunilor etc., dar in fapt continuI sã sprijine p r op r iakr burghezie imperialisti. Deosebirea dintre aceste dota tipuri este aparenti, cumar fi deosebirea dintre un capitalist rlu de guri i unul cu grai micros.

si tn

sf

si

www.dacoromanica.ro

308 V. T. LENIN

Iatã ce este internationalismul, iata care este sarcinaunui internationalist, a unui muncitor revolucionar, aunui socialist adevarat. Iata ce adeva'r elementar a uitat"renegatul Kautsky. Iar renegarea lui devine §i mai evi-denta atunci dnd de la aprobarea tacticii nationali§tilormic-burghezi (a men§evicilor n Rusia, a longueti§tilor inFranca, a lui Turati in Italia, a lui Haase & Co. in Ger-mania) el trece la critica tacticii bol§evice. Iata aceastacritica :

La baza revolutiei bolsevice se afla presupunerea ca ea va fipunctul de plecare al unei revolutii generale in Europa ; ca iniçia-tiva a Rusiei va fi un imbold pentru ridicarea prole-tarilor din Europa intreagi.

In cadrul unei asemenea presupuneri era, fireste, indiferent ceforme va lua pacea separata incheiata de Rusia, ce poveri i cepierderi teritoriale (textual : mutilari, Verstiimmelungen) va aduceea poporului rus, ce interpretare va da ea autodeterminarii natiuni-bor. Era de asemenea indiferent daca Rusia este sau nu este instare sa se apere. Potrivit acestei conceptii, revolutia europeanaurma sa fie cea mai buna aparare a revolutiei ruse si s aducituturor popoarelor de pe fostul teritoriu rusesc o autodeterminarereala

0 revolutie in Europa, care ar fi instaurat i consolidat acolosocialismul, urma si fie deasemenea un mijloc pentru inlaturareapiedicilor pe care starea de inapoiere economica a tirii le punein calea nfptuirii productiei socialiste in Rusia.

Toate acestea sint perfect logice si bine intemeiate clack' se por-neste de la presupunerea c revolutia rusa trebuie neaparat s-o de-clanseze pe cea europeana. Dar ce va fi n cazul cind acest lucrunu se va intimpla ?

Pin tn momentul de fata, aceasta presupunere nu s-a adeverit.Iar acum proletarilor din Europa li se aduce invinuirea Ca au pa-rasit si au tradat revolutia rusk. Este o invinuire adusa unor ne-cunoscutt, caci pe cine vreti sà faceti raspunzator pentru compor-tarea proletariatului european ?" (p. 28).

$i Kautsky rumega iar4i i iar4i ideea ca Marx,Engels §i Bebel s-au in§elat nu o data in prevederile lorcu privire la izbucnirea revolutiei, dar ca nu §i-au claditniciodata tactica pe a§teptarea ca. revolucia se va produceintr-un termen anumit" (p. 29), pe cita vreme bol§e-vicii, pretinde el, au mizat totul pe o singura carte, peaceea a revolutiei europene generale".

indrazneati

si deplini.

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETAR.A 51 RENEGATUL KAUTSKY 309

Intr-adins am reprodus acest pasaj atit de lung, pentrua arata cititorului in chip graitor at de abil" falsificaKautsky marxismul, substituindu-i o conceptie mic-bur-gheza vulgar i reactionara.

In primul rind, a .,atribui adversarului o prostie evi-denta, pentru a o putea spulbera apoi, este o metoda de

mteligenti.care uzeaza oameni nu prea Daca bol§evicup-ar fi cladit tactica pe weptarea ca. revolutia in celelaltetari va izbucni intr-un termen anumit, ei ar fi comis,incontestabil, o mare prostie. Dar partidul bol§evic n-acomis-o : in scrisoarea mea catre muncitorii americani(20.VIII.1918) am subliniat in mod expres ca sintem de-parte de a face o astfel de prostie, spunind c noi contampe revolutia americana, dar c nu o a§teptam la un ter-men anumit *. In polemica mea cu eserii de stinga §icu comuni§tii de stinga" (ianuariemartie 1918) amdezvoltat n repetate rinduri aceea§i idee. Kautsky arecurs la o mica, la o foarte mic a. falsificare, i pe aceastafalsificare construit critica sa la adresa bo4evismului.Kautsky a bagat n aceea§i oala tactica care conteaza peo revolutie europeana intr-un termen mai mult sau maiputin apropiat, dar nu intr-un termen anumit, §i tacticacare conteaza pe o revolutie europeana intr-un termenanumit. Un mic fals, mic de tot !

A doua tactica este o prostie. Prima este !obligatoriepentru un marxist, pentru orice proletar revolutionar §ipentru orice internationalist ; obligatorie, caci numai eatine seama, intr-un mod just din punctul de vedere almarxismului, de situatia obiectiva generata de razboitoate tarile europene, numai ea corespunde sarcinilorinternationaliste ale proletariatului.

Substituind importantei probleme a bazelor tacticii re-volutionare in general problema marunta a gre§elii pecare revolutionarii bo4evici ar fi putut s-o comita, darn-au comis-o, Kautsky s-a dezis in chip fericit de tacticarevolutionara in general.

* Vezi volumul de f4tI, p. 65, Nora red.

22

si-a

in

www.dacoromanica.ro

310 v. I. LENIN

Renegat in politic5, in domeniul teoriei el nu Ftie nicimacar sci puna problema premiselor obiective ale tacticiirevolutionare.

Si aici am ajuns la punctul al doilea./n al doilea rind, un marxist este obligat sI conteze

pe revolutia european5 atunci cind exista o ,situatie re-volutionara. Este un adev5.r elementar al marxismului c5.tactica proletariatului socialist nu poate s5. fie aceeasi incazul cind existI o situatie revolutionari si in cazul cindnu exist 5. o asernenea situatie.

DacI Kautsky ar fi pus aceast 5. problema, obligatoriepentru un marxist, el s-ar fi convins cl raspunsul nupoate fi decit in defavoarea tezei sale. Cu mult inaintede fizboi, toti marxistii, toti socialistii erau de acord c5rizbolul european va crea o situatie revoluvionari. Pevremea cind Kautsky nu era incl renegat, el recunosteaclar si categoric acest lucru, atit in 1902 (Revolutiasocialr) cit si in 1909 (Drumul spre putere"). L-arecunoscut, in numele intregii Internationale a 11-a, siManifestul de la Basel : nu degeaba social-sovinistii sikautskistii (centristii", oamenii care oscileazI intre re-voluvionari §i oportunisti) din toate farile se tern ca defoc de respectivele pasaje din Manifestul de la Basel !

Prin urmare, asteptarea unei situatii revolutionare inEuropa nu era o idee fix5 a bolsevicilor, ci parerea ge-nerala a tuturor marxistilor. Dac5., in dorinta de a seeschiva de la acest adevar incontestabil, Kautsky recurpla afirmatia goal5 ea bolsevicii au crezut intotdeauna inatotputernicia violentei si a vointei", el nu face decit sidebiteze o fraza lipsit5 de continut, menit5 sa clisimulezefaptul ca. el, Kautsky, fuge si fuge in mod rusinosde problema situatiei revolutionare.

Mai departe. S-a creat sau nu s-a creat in fapt o situa-tie revolutionar5 ? Nici aceastI intrebare n-a stiut s-opunk' Kautsky. Rispunsul la ea ni-1 dau faptele econo-mice : foametea si ruina, provocate pretutindeni de fazboi,denota ivirea unei situatii revolutionare. R5spunsul laaceast5 intrebare ni-1 dau §i faptele politice : inc5. din1915 s-a conturat clar, in toate .a..rile, un proces de scin-dare a vechilor partide socialiste, care putreziser5, un

www.dacoromanica.ro

IIEVOLUTIA PROLETARA SI REIVEGATUL ICAUTSKY 311

proces de Indepartare a maselor proletare de conduca-torii social-sovimsti si de orientare a acestor mase sprestinga, spre ideile i starde de spirit revolutionare, spreconducatorii revolutionari.

La 5 august 1918, cind Kautsky i scria brosura, numaiun om care se teme de revolutie i o tradeaza..putea sanu vadi aceste fapte. Iar acum, la sfirasul lunn octom-brie 1918, revolutia creste in v azul tuturor foarterepede intr-o serie de tari din Europa. RevoluvionaruPKautsky, care vrea sa fie considerat marxist ca i pinaacum, s-a dovedit a fi un filistin mop, care asemeneafihmdstor din 1847, luaci in ris de Marx nu vederevolucia care se apropie !!

Am ajuns la punctul al treilea.In al treilea rind, care sint particularitatile tacticii re-

volutionare in conchtli cind exista o situatie revolutionarain Europa ? Devenind un renegat, Kautsky s-a temutpuna aceasta intrebare, obligatorie pentru un marxist.Kautsky judeca ca un mic-burghez tipic sau caun Oran inapoiat : a inceput sau nu revolutia europeanagenerala" ? Daca a inceput, este fi el gata sa devina re-volutionar ! Dar remarcam noi atunci fiecare lichea(de felul acelora care reusesc uneori sa se strecoare acumprintre victoriosii bolsevici) se va declara revolutionar !

Daca nu, el, Kautsky, intoarce spatele revolutiei ! Elnu intelege citusi de putin .adevarul ca revolutionarulmarxist se deosebeste de filistm si de micul burghez prinaceea c. tie sä propage in rindurile maselor inapoiateideea necesita;ii revolutiei care se apropie, sa dovedeascainevitabilitatea ei, sã explice foloasele ei pentru poporsä pregateasai in vederea ei proletariatul i toate maselemuncitoare i exploatate.

Kautsky atribme bolsevicilor o ineptie, i anume caet ar fi mizat totul pe o singura carte, contind ca revo-lutia .europeana va incepe la un termen anumit. Aceastameptle s-a intors acum impotriva lui, caci tocmai dinspusele lui rezult c tactica bolsevicilor ar fi fost justadaci revolutia europeana s-ar fi produs pina la 5 august1918 ! Aceasta zi este mentionata de Kautsky ca data lacare isi scria el brosura. Iar cind la citeva saptamini

22*

is

sa

filistin

6

www.dacoromanica.ro

312 V. t. LENIN

dupa acest 5 august s-a vazut clar cal .revolutia e pepunctul de a izbucni intr-o serie de tan europene, auiesit la iveala, in toata splendoarea lor, intreaga sa atitu-dine de renegat, de falsificator al marxismului, toataincapacitatea lui de a judeca in mod revolutionar si chiarde a pune 'in mod revolutionar problemele !

Atunci cind proletarii din Europa sint invinuiti detradare, aceasta este o invinuire adusa unor necunoscuti,scrie Kautsky.

Gresesti, d-le Kautsky ! Uita-te in oglinda si vei vedeape necunoscutii" impotriva carora este indreptataaceasta invinuire. Kautsky face pe naivul, el se prefaceca nu intelege cine a adus aceasta invinuire si ce sensare ea. In realitate insa, Kautsky stie foarte bine caaceasta invinuire a fost si este adusa de cei de stinga"din Germania, de spartachisti 14', de Liebknecht si prie-tenii lui. Aceasta invinuire exprima con,stiinta .clara afaptului ca, sugrumind Finlanda, Ucraina, Letonia siEstonia, proletariatul german a tradat revolutia rusa (sipe cea internationala). Aceasta invinuire este indreptatain primul rind si in cea mai mare masura nu impotrivamaset, care e intotdeauna tinuta in chingi, ci impotrivaconducatorilor, care, asemenea lui Scheidemann si Kaut-sky, nu ii-au indeplinit §i nuli indeplinesc datoria de adesfasura in mase agitatie revoluvionara, propaganda re-volutionara, munca revolutionara indreptata impotrivainertiei acestora, si care au actionat si actioneazi in f aptimpotriva instinctelor si nazuintelor revolutionare caremocnesc intotdeauna in adincul maselor clasei asuprite.Scheidemannii au tradat proletariatul si au trecut departea burgheziei in mod direct, brutal, .cinic si, in ma-.joritatea cazurilor, din interes. Kautskistn si longuetistuau facut acelasi lucru, sovamd, oscilind, cu privirileatintite spre cei care erau mai tan i. in momentul respectiv.In tot ce a scris in timpul razbomlui, Kautsky a cautatsa adoarrna spiritul revolutionar, in loc sa.-1 intretina Sisi-1 dezvolte.

Faptul ca Kautsky nici nu intelege marea insemnatateteoretica §i insemnatatea agitatorica si propagandistica simai mare a invinuirii" aduse proletarilor din Europa ca

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA SI RENEGATUL KAUTSKY 313

au tradat revolutia rusa, acest fapt va ramine ca unmonument istoric care simbolizeaza timpirea mic-bur-gheza a liderului de duzinI" al social-democratiei ger-mane oficiale ! Kautsky nu intelege ca, in conditiileregimului de cenzura din imperiul" german, aceastainvinuire" este aproape singura forma in care socialistiigerm ani care n-au tradat socialismul, Liebknecht si prie-tenii lui, hi exprima chemarea lor ciltre muncitorii ger-mani de a matura pe alde Scheidemann si Kautsky, de ainlatura asemenea conducatori", de a se debarasa depropaganda lor obtuza si vulgara, de a trece peste ei side a porni in pofida lor, peste capul lor, pe drurnul careduce la revolutie !

Kautsky nu intelege acest lucru. Atunci cum ar puteael sa inteleaga tactica bohevicilor ? De la un om carein genere se dezice de revolutie te poti astepta sa cinta-reasca si sa aprecieze conditiile de dezvoltare a revolutieiintr-un caz dintre cele mai dificile" ?

Tactica bolsevicilor a fost justa, a fost singura tacticainternationalista, c5ci rm se baza pe teama lasa de revo-lutia mondiali, pe neincrederea" mic-burghez5 in ea,pe dorinta ingust-nationalista de a ap5.ra propria" patrie(patria propriei burghezii), Para a se sinchisi" de rest,ci pe aprecierea justa (unanim admisI inainte de razboi,inainte de renegarea sociallovinistilor si a social-pacifh-tilor) a situatiei revolutionare din Europa. Aceasta tacticaera singura tactica internationalista, deoarece ingHduia s5se realizeze maximum din ceea ce se putea face intr-osingura tara pentru dezvoltarea, sprijinirea si trezirearevolutiei in toate tarile. Justetea acestei tactici a fostconfirmata de succesul ei enorm, eaci bohevismul a de-venit azi bolsevism mondial (nu datorita meritelor bol-sevicilor rtii, ci datorita profundei simpatii de care sebucura pretutindeni in mase o tactic5 care e revolutio-nara in f apt), a dat o ideologie, o teorie, un program gio tactica care se deosebesc in mod concret, in practica,de sociallovinism si de social-pacifism. Bolsevismula dat lovitura de gratie vechii si putredei Internationalea celor de teapa lui Scheidemann si Kautsky, Renaudelsi Longuet, Henderson si MacDonald, care se vor inhaita

www.dacoromanica.ro

814 V. I. LENIN

acum unii cu alvii visind la unitate" §i incercindreinvie hoitul. Bol§evismul a creat bazele ideologice §i

tactice ale Internavionalei a III-a, cu adevIrat proletaràcomunistl, care vine seama atit de cuceririle epocii de

dezvoltare papic5, cit §i de experienva epocii de revolutiicare a inceput.

Bol§evismul a popularizat in lumea intreag5 ideeadictaturii proletariatului", a tradus aceste cuvinte deorigine latina mai intii in limba rusa, iar apoi in toatelimbile lumii, ar5tind, prin exemplul Puterii sovietice,câ muncitorii i v5ranii graci, chiar dac5 apartin uneicari inapoiate, chiar dac5 sint dintre cei mai puvin expe-rimentavi, mai puvin culti §i mai Fuvin obi§nuivi cuorganizarea, au fost in stare, infrunund greufavi nemai-pomenite i luptind impotriva exploatatorilor (pe careii susvinea burghezia din lumea intreaga), sI men-0n 5. timp de un an intreg puterea oamenilor muncii,creeze o democravie incomparabil mai ina1t5 §i mai 1arg5deck toate democraviile care au existat in lume pin5acum, sa inceapa inaptuirea practic5. a socialismului prinactivitatea creatoare a zeci de milioane de muncitori §ide Orani.

Bolsevismul a stimulat in fapt dezvoltarea revoluvieiproletare in Europa §i in America intr-o mIsur5 atit demare, cum n-a reu§it s-o facl pinI acum nici un partiddin nici o ;all. In timp ce muncitorii din lumea intreag5isi dau din ce in ce mai bine seama cã tactica unora caScheidemann §i Kautsky nu i-a izb5.vit de fazboiul impe-rialist i de robia sa1ariat5 in care ii vine burghezia

c5. aceast5 tactic 5. nu poate servi drept modelpentru toate v5.rile, in acela§i timp masele proletare dintoate tarite isi dau din ce in ce mai bine seama câ bo4e-vismul a afitat calea just5 pentru curmarea groz5vii1orräzboiului §i ale imperialismului, c bol§evismul poateservi ca model de tactica pentru toti.

Nu numai revoluvia proletarI din intreaga Europ5, ci§i revoluvia proletarI mondial 5. se maturizeaz 5. v5zind cuochii, §i ea a fost ajutata, gr5biel §i sprijinit5 de victoriaproletariatului din Rusia. Sint suficiente toate acesteapentru victoria deplini a socialismului ? Fire§te c nu.

s5

si

s5

impe-rialist5,

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATIJL KAUTSICY 815

o singura tara nu poate s faca mai mult. Dar, datoritaPuterii sovietice, aceasta singura tara a facut totu5i atitde mult, incit daca Milne Puterea sovietica din Rusiaar fi sugrumat de imperialismul mondial, sa zicem,urma unei intelegeri Imre imperialismul german 5i celanglo-francez, chiar 5i in acest caz cel mai eau dintretoate tactica bol5evica s-ar dovedi a fi fost foartefolositoare socialismului 5i a fi sprijinit dezvoltarea in-vincibilei revolutii mondiale.

O INCERCARE DE A INTRA IN GRATIILE BURGHEZIEICU AJUTORUL UNEI ANALIZE ECONOMICE"

Dupa cum am mai spus, cartea lui Kautsky ar fi tre-buit sa se intituleze daca ar fi ca titlul s redeamod just continutul nu Dictatura proletariatului",ci Repetarea unor atacuri burgheze impotriva bol-5evialor".

Vechile teorii" men5evice cu privire la caracterulburghez al revolutiei ruse, adica vechile incercari men-5evice de a denatura marxismul (respinse de Kautskyin 1905 0, ne sint din nou oferite acum de teoreticianulnostru. Va trebui sa ne oprim asupra acestei probleme,oricit de plicticoasa ar fi ea pentru marxi5tii ru5i.

Revolutia rusa este o revolutie burgheza, spuneauinainte de 1905 toti marxi5tii din Rusia. Men5evicii, sub-stituind marxismului liberalismul, deduceau de aici :prin urmare, proletariatul nu trebuie s mearga mai de-parte de ceea ce este acceptabil pentru burghezie, eltrebuie sa duck* o politica de intelegere cu ea. Bol5evicuspuneau c aceasta este o teorie burghezo-liberali. Bur-ghezia vrea ca transformarea statului sa fie efectuatachip burghez, reflormist, i nu revolutionar, pe cit po-sibil cu pastrarea monarhiei, a proprietatii funciare mo-5iere5ti etc. Proletariatul trebuie s ducal pina la caratrevolutia burghezo-democratica, fara a se lasa legat"de ref ormismul burgheziei. Raportul fortelor de clasa

revolutia burgheza a fost formulat de bohevici tnfelul urmator : proletariatul, faranimea,neutralizeaza burghezia 1iberal i distruge pink' la capat

in

in

in

inalaturinduli

www.dacoromanica.ro

818 V. I. LENIN

monarhia, rinduielile medievale, proprietatea funciaramosiereasca.

In alianta proletariatului cu taranimea in general semandesta caracterul burghez al revoluviei, caci varanimea

dinin general este formata mici producatori care staupe terenul producvei de marfuri. Apoi, adaugau totatunci bolsevicii, proletariatul isi alatura intregul sem-proletariat (pe tovi cei ce muncesc si sint exploataii),neutralizeaza taranimea mijlocasa si rastoarna burghezia :in aceasta consta revolucia socialista, spre deosebire decea burghezo-democratica. (Vezi brosura mea : Doui=um" *, aparuta in 1905 si retiparita in culegerea In12 ani", Petersburg, 1907).

In 1905 Kautsky a participat in mod indirect laaceasta controversa 142, dind, la niste intrebari puse dePlehanov, pe atunci mensevic, un raspuns in care infond s-a pronunvat impotriva lui, ceea ce a stirnit pevremea aceea comentarii deosebit de ironice in presabolsevica. Acum Kautsky nu sufla o vorba macar desprecontroversele de atunci (se teme sa nu-I demaste pro-pride lui declaravii !) .si astfel il lipseste pe cititorul ger-man de once posthihtate de a invelege esença chestiunii.D-1 Kautsky nu putea povesti in 1918 muncitorilor ger-mani ca in 1905 s-a pronunvat pentru aliança muncitori-lor cu tararni, iar nu cu burghezia liberala, si nici in cecondivi precomza el aceasta alianta si ce program reco-manda el pentru ea.

Sub pretextul unei analize economice" si recurgind lafraze grandilocvente despre matenalismul istoric", Kaut-sky, care intre timp a evoluat in sens retrograd, preco-nizeaza acum subordonarea muncitorului fatI de bur-ghezie, rumegind, cu ajutorul unor citate din lucrarilemensevicului Maslov, vechile concepvii liberale ale men-sevicilor ; cu aceleasi citate ni se demonstreaza ideeanoua ca Rusia este o vara inapoiata si din aceasta ideenoua se trage o concluzie veche, in sensul ca intr-o re-volucie burghezi nu trebuie si mergem mai departe decit

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol 11, Bucureiti, Editura politid. 1962,ed. a doua, p. 1-127. Nota red.

www.dacoromanica.ro

IMVOLUTIA P1kOLETA1A $1 itENEGATUL KAUTSKY 311

burghezia ! 5i asta in pofida a tot ce au spus Marx siEngels atunci cind au fkut comparatie intre revolutiaburgheza din 1789-1793 in Franca i revolutia burghezidin 1848 in Germania ! 143

Inainte de a trece la argumentur principal si la con-tinutul esential al analizei economice" din brosura luiKautsky, trebuie s relevam c chiar primele f raze de-nota din partea autorului o curioasa confuzie de ideisau o insuficienta aprofundare a ideilor :

Baza economica a Rusiei vesteste teoreticianul"nostru o constituie i astazi agricultura, i anume micagospodarie taraneasca. De pe urma ei traiesc aproximativ4/5 sau poate chiar 5/6 din populatie" (p. 45). In primulrind, s-a intrebat oare stimabilul nostru teoretician citiexploatatori pot fi in rindurile acestei mase de miciproducatori ? Desigur ca nu mai mult de 1/10 din nu-marul lor total, iar la orase si mai putin, cki acolomarea productie este mai dezvoltata. Sa luam chiar ocifra neverosimil de mare, sa admitem c 1/5 din nurna-rul total al micilor producatori sint exploatatori carepierd dreptul de vot. Si in acest caz va reiesi c cei66°/o de delegati bolsevici de la Congresul al V-lea al So-vietelor reprezentau majoritatea populatiei. La aceastamai trebuie adaugat faptul c printre eserii de stinga afost intotdeauna o parte considerabila care se pronuntapentru Puterea sovietica, adica in principiu toti eseriide stinga au fost pentru Puterea sovietica, iar atunci cindo. parte din ei au pornit rascoala-aventura din iulie 1918,

din fostul lor partid s-au desprins doul partide noi :narodnicii comunisti" i comunistii revolutionari" 144(printre care se afli eseri de stinga marcanti pe care sivechiul partid ii desemnase pentru importante posturide stat ; din primul partid face parte, de pilda, Zaks,lar din cel de-al doilea Kolegaev). Asadar, insusi Kautskya infirmat fr sa vrea ! basmul ridicol

ar reprezenta doar minoritatea populatiei./n al doilea rind, s-a gindit oare stimabilul nostru

teoretician la faptul c micul producator agricol osci-leazã inevitabil intre proletariat si burghezie ? Kautskya uitat" acest adevir marxist, pe care-I confirma toata

1

cl bol-sevicli

www.dacoromanica.ro

318 V. I. LENIN

istoria contemporanI a Europei, i 1-a uitat" la momen-tul potrivit, aci el, adevIrul acesta, spulberI definitivtoatI teoria" mensevicI reeditatl de Kautsky ! DacIn-ar fi uitat" acest adevIr, el n-ar fi putut nega ne-cesitatea dictaturii proletariatului intr-o tail in careprecumpInesc micii produatori agricoli.

examinIm acum convinutul esenvial al analizeieconomice" a teoreticianului nostru.

Este indiscutabil cI Puterea sovieticI este o dictaturkspune Kautsky. Dar este ea oare o dictaturi a prole-tariatului ?" (p. 34).

Dupl. Constituvia sovietica, t'aranii alcatuiesc majoritatea popu-latiei care are dreptul s articipe la opera de legiferare si de gu-vernare. Ceea ce ne este infavisat ca dictatura a proletariatuluidaca ar fi promovat in mod consecvent i daca este in genere po-sibil ca o clasi s exercite direct dictatura, ceea ce numai un partidpoate s faca s-ar dovedi a fi in realitate o dictatura a farii-nime (p. 35).

Si, cit se poate de mulvumit de aceastl argumentarearhiprofund i extrem de ingenioask bunul Kautskyincearc sL facI spirite : S-ar pIrea, asadar, cL nfIp-tuirea cea mai putin dureroas1 a socialismului este asi-guratl atunci cind e data pe mina vIranilor" (p. 35).

Intr-un mod at se poate de amInunvit i cu o seriede arhisavante citate din scrierile semiliberalului Maslov,teoreticianul nostru demonstreazI ideea nouisint interesavi ca cerealele sI se Ana la precuri mari, casalariile muncitorilor de la orase sI fie mici etc. etc.Aceste idei noi, n treacIt fie zis, sint expuse intr-omamerI cu atit mai phcticoask cu cit se acordI maiputinI atentie fenomenelor cu adevIrat noi din perioadapostbelick de pildI faptului a in schimbul cerealelorfaranii cer mIrfuri si nu bani, c *minor le lipsescuneltele, care nu pot fi procurate in cantitatea necesara',oricit s-ar plIti pentru ele. Despre aceasta ns vom vorbiin mod special mai incolo.

Asadar, Kautsky i nvinuieste pe bolsevici, invinuiestepartidul proletariatului a a dat pe mina vIrInimii mic-burgheze dictatura, inflptuirea socialismului. Foarte bine,

c firanii

SI

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA I RENEGATUL KAUTSKY 819

domnule Kautsky ! Dar care ar trebui sa fie, dupa lumi-nata d-tale parere, atitudinea partidului proletar fata detaranimea mic-burgheza ?

Teoreticianul nostru a preferat sa treaca sub tacereaceasta problema, probabil pentru c si-a adus amintede proverbul : Vorba e de argint, tacerea e de aur".Dar el s-a tradat prin rationamentul urmator :

La inceputul existentei Republicii sovietice, Sovietele tarane;.tierau organizatii ale tiiranimii in general. .Acum aceasta republiclproclama ca Sovietele sint organizatii ale proletarilor §i ale taxa-nilor saraci. Taranii instrii pierd dreptul de vot in alegerile pen-tru Soviete. Taranul same e considerat ca un produs permanentde mask' al reformei agrare socialiste in conditiile 4dictaturii pro-letariatului*" (p. 48).

Ce ironie ucigatoare ! In Rusia, aceeasi ironie poate fiauzita de la orice burghez : ei jubileaza si rid cu totiic5. Republica sovietica recunoaste deschis existenta fa:ra-nilor saraci. Ei i bat joc de socialism. E dreptul bor.Dar un socialist" care ride de faptul c, dupa patru anide razboi extrem de ruinator, mai sint la noi si vormai fi mult timp tarani saraci, un astfel de socialist"a putut s apara numai n conditule unei renegiriin masa.

Ascultati mai departe :

....Republica sovietica intervine in relaviile dintre varanii saraci§i cet bogati, dar nu printr-o noui repartizare a pamintului. Pentrua inlatura lipsa de pline la orw, se trimit la sate detapmente demuncitori inarmavi care rechizivioneaza de la taranii bogati surplu-surile de cereale. 0 pane din aceste cereale se dau populayiei de laorw, iar alta caranilor saraci" (p. 48).

Socialistul i marxistul Kautsky este, bineinteles, pro-fund indignat la gindul ca. aceasta masura ar putea sa fieexunsa dincolo de imprejurimile mardor orase (iar lanoi ea se aplica intr-adevar in toata tara). Socialistulrnarxistul Kautsky remaral sententios, cu inimitabila,incomparabila i admirabila siguranta de sine (sau obtuzi-tate) a filistinului : ...Ele (exproprierile taranilor insta-riti) introduc un nou element de neliniste si de rHzboicivil in procesul de productie..." (razboiul civil introdus

Ii

si

www.dacoromanica.ro

320 V. T. LENIN

in procesul de productie", asta e deja ceva supranatu-ral !) ...a carui normalizare reclama imperios liniste sisiguranta" (p. 49).

Da, da, pentru linistea si siguranta exploatatorilor si aspeculantilor de cereale, care ascund surplusurile de ce-reale, saboteaza legea monopolului cerealelor si infome-teaza populatta oraselor, se cuvine, bineinteles, camarxistul si soctalistul Kautsky sa ofteze si sa verse la-crimi. Cu totii sintem socialisti, marxisti si internationa-listi striga in cor domrui Kautsky, Heinrich Weber(Viena), Longuet (Paris), MacDonald (Londra) etc. cutotii sintem pentru revolutia clasei muncitoare, dar nu:mai... numai cu conditia sa nu fie tulburate linistea stsiguranta speculantilor de cereale ! Si aceasta murdaraatitudme de slugoi ai capttalistilor, not o camuflam subparavanul unei refertri marxtste" la nevoile procesuluide. productie"... Daca asta se numeste marxism, ce tre-bute si intelegem atunci prin sluOrnicie fata de bur-ghezte ?

Priviti la ce rezultate ajunge teoreticianul nostru. Pehelde o parte invmmeste pe bolsevici ca prezinta drept

dictatura a proletariatului dictatura taranimii, iar pe deaka parte ne invinuieste ca introducem razboiul civilla sate (noi consideram ca aceasta constituie un merital nostru), ca trimitem la sate detasamente de muncitoriinarmati care proclama deschis ca infaptuiesc dictaturaproletariatului si a taranimii sarace", o ajuti pe aceastadin urma, confisca de la speculanti si de la taranii bogattsurplusurile de cereale, pe care acestia le ascund in pofidalegii monopolului cerealelor.

Pe de o parte, teoreticianul nostru marxist militeazapentru demperatia pura si cere ca clasa revolutionara

conducatorul.celor ce muncesc si shit exploatatt sase supuna majontatii populatiei (inclusiv, deci, si exploa-tatorilor), iar pe de alta parte el invoca impotriva noas-tra inevitabilitatea caracterului burghez al revolutiei

burghez pentru ca taranimea, in totalitatea ei, sesttueaza pe terenul relatiilor sociale burgheze si inacelasi timp pretinde ca apara punctul de vedere marxist,proletar, de clasa !

www.dacoromanica.ro

kEVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL ICAUTSKY 321

In loc de analiza economica" a rezultat o harababurao confuzie nemaipomerate ; in loc de marxism

crimpeie de doctrine h berale propovaduirea unei an-tudini servile fava de burghezie si de chiaburi.

Problema pe care a incurcat-o Kautsky a fost pe deplinlamurita de bolsevici Inca in 1905. Da, revolutia noastraeste o revolutie burgheza atita timp cit mergem impreuniicu taranimea luata in intregul ei. De acest lucru noine-am dat seama cit se poate de clar, i incepind din1905 1-am spus de sute i mii de ori ; niciodata n-amincercat s sarim

i storicpeste aceasta treapta necesara a pro-

cesului sau s-o suprimam prin decrete. Sforcarilelui Kautsky de a demonstra" c noi am fi gresit tnacest punct nu fac decit sa demonstreze confuzia caredomneste in concepviile sale si teama sa de a-si amintide ceea ce a scris in 1905, cind nu era Inca renegat.

Dar in 1917, incepind din aprilie, deci cu mult inaintede Revolutia din Octombrie, inainte de a fi luat puterea,noi spuneam deschis i explicam poporului : acum revo-lucia nu se .va putea opri caci tara a mers inainte,a mers inainte capitalismul, ruina a atins proportiinemaipomenite, i aceasta va face sa fie imperios necesar(indiferent daca vrea cineva sau nu vrea acest lucru)se meargi inainte, spre socialism. Caci altfel nu se poatemerge inainte, altfel nu poate fi salvata taxa sfisiata derazboi, altfel nu pot fi u,surate chinurile celor ce mun-cesc i sint exploatavi.

Lucrurile s-au petrecut intocmai asa cum am spus noi.Mersul revoluciei a confirmat justevea racionamentuluinostru. Mai intli impreuna cu intreaga" taranime im-potriv a monarhiei, impotriva mosierilor, impotriva rin-duiehlor medievale (si in aceasta masura revolutia famineburgheza, burghezo-democratica). Apoi impreuna cu Ora-namea saraca, impreuna cu semiproletariatul, impreunacu toti exploatatii impotriva capitalismului, deci i im-potriva bogatasilor de la sate, a chiaburilor, a specu-lantilor, si in aceasta masura revolutia devineA incerca sa ridici in mod artificial un zid chinezescmtre una i cealalta, a incerca sa le desparti una de altaprin altceva decit prin gradul de pregatire a proletariatu-

si.si

alci,si

si

soctaltsta.

www.dacoromanica.ro

822 V. I. LENIN

lui §i prin gradul de realizare a unirii lui cu saracimeasatelor inseamna a denatura in mod flagrant marxismul,a-1 vulgariza, a-i substitui liberalismul. Aceasta ar insemnaca sub paravanul unor referiri pseudosavante la caracte-rul progresist al burgheziei in raport cu feudalismul sastrecon apararea reactionara a burgheziei in raport cuproletariatul socialist.

Tocmai de aceea, printre altele, reprezinta Sovietele oforma' §i un tip de democratie incomparabil superioare,pentru ca, unind.qi atragind in viata politica. masa munci-torilor ,si a Pramlor, ele constituie barometrul cel mai sen-sibil §i mai aproptat de popor" (in sensul in careMarx vorbea in 1871 despre o revolutie cu adevaratpopulara) 145 - al dezvoltat-ii §i creqterii maturitatii poli-tice, de clasa, a maselor. Constitutia sovietica nu a fostset-is k. dupa cutare sau cutare plan", n-a fost conceputain cabinete, n-a fost =pug maselor muncitoare de catrejuri§ti burghezi. Nu, aceastä Constitutie a izvorit dindezvoltarea luptei de clasii, pe masura ce se coceau con-tradictiile de clasa. Marturie in aceasta privinta stau toc-mai faptele pe care Kautsky e nevoit sa. le recunoasca.

La inceput Sovietele cuprindeau intreaga taramme.Lipsa de maturitate, starea mapoiata §i incultura taram-lor saraci au ficut ca conducerea sa se concentreze inmiinile chiaburilor, ale bogata§ilor, ale capitali§tilor §i aleintelectualilor mic-burghezi. Aceasta a fost perioada dedominatie a micii burghezii, a men§evicilor §1 a eserilor(§i numai rn§te natingi sau renegati de teapa lut Kautskyii pot considera social4ti pe unii §i pe ceilalti). Mica bur-ghezie oscila inevitabil intre dictatura burgheziei (Ke-renski, Kornilov, Savinkov) §i dictatura proletariatului,cam, in virtutea particularitWlor fundamentale ale st-tuattei ei economice, mica burghezie nu este capabila devreo actiune de sine seata'toare. In treacat fie zis, Kautskyse dezice intru totul de marxism atunci cind, analizindrevolutia rusi, el se multume§te cu noviunea jundia,formalà, de democratte", care serve§te burgheziei pen-tru ali distmula dornanatia §i pentru a in§ela .masele,uttind ca in fapt democratia" exprima uneort dictaturaburgheziei, iar alteori reformismul neputincios al micii

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 323

burghezii care se supune acestei dictaturi etc. DupaKautsky rezulta a intr-o vara capitahsta au existatpartide burgheze, a existat un partid proletar urmat demajoritatea proletariatului, de masa lui (bolsevicii), darnu au existat partide mic-burgheze ! Mensevicii si esernn-au avut radacini de clasa, radacini mic-burgheze !

Oscilarile micii burghezii, ale mensevicilor si ale eserilorau lamurit masele si au indepartat de acesti conduca-tori" majoritatea covirsitoare a acestor mase, toate paw-rile de )os", pe toti proletarii si semiproletarii. In Sovieteau dobmdit precumpanire bolsevicii (la Petrograd si laMoscova in preajma lunii octombrie 1917), iar krindurile eserilor si ale mensevicilor s-a adincit sciziunea.

Revolutia bolsevica victorioasa a ksemnat sfirsitul osci-larilor, a ksemnat lichidarea completa a monarhiei si aproprietavii funciare mosieresti (pink' la Revolutia dinOctombrie aceasta din urma nu fusese lichidata). Revo-lutia burgheza a fost dusa de noi pina /a capät. Tarani-rnea, in intregul ei, a mers impreuna cu noi. Antagonis-mul dintre ea si proletariatul socialist nu se puteamanifesta dintr-o data. Sovietele grupau taranimea ingeneral. Diferentierea de clasa in sinul taranimii nu secristalizase inca, nu iesise Inca la iveala.

Acest proces a avut loc in vara si toamna anului 1918.Rascoala contrarevolutionara a cehoslovacilor a trezitchiaburimea. Rusia a fost strabatuta de un val de ras-coale chiaburesti. Nu din carti sau din ziare, ci din vialaa invatat .sarkimea satelor a interesele ei nu se pot im-pka cu mteresele chiaburilor, ale bogatanilor, ale bur-gheziei satesti. Ca orice partid mic-burghez, eserii destinga" reflectau oscilarile maselor si de aceea in varaanului 1918 s-au scindat : o parte a trecut alaturi decehoslovaci (rascoala de la Moscova, cind Prosian, punindstapirure pe telegraf pentru o singura ora ! vesteaRusiei rasturnarea bolsevicilor, apoi a urmat tradarea luiMuraviev, comandantul-sef al armatei trimise impotrivacehoslovacilor 146 etc.) ; cealalta parte, de care am vorbitmai sus, a limas alaturi de bolsevici.

Accentuarea lipsei de alimente la orase punea tot maiacut problema introducerii monopolului cerealelor (pe

www.dacoromanica.ro

324 V. I. LENIN

care teoreticianul Kautsky a uitat-o" in analiza lui eco-nornica, plink' de idei invechite scoase acum zece ani dinscrierile lui Maslov !).

Statul vechi, mo§ieresc §i burghez, §i chiar cel demo-crat-republican trimitea la sate detasamente inarmiate carese aflau de fapt la dispozitia burgheziei. Acest lucrud-1 Kautsky nu-1 §tie ! In asta el nu vede dictatura bur-gheziei", doamne fere§te ! Asta e democratie purr, maiales dad s-ar fi facut cu aprobarea unui parlament bur-ghez ! Ca Avksentiev §i S. Maslov, in cird4ie cu aldeKerenski, Tereteli §i alti eseri §i men§evici de teapa lor,au patronat in vara §i toamna anului 1917 arestiri demembri ai comitetelor agrare astea &int lucruri desprecare Kautsky n-a auzit" nimic §i pe care le trece subtacere !

Totul este ea un stat burghez care exercita dictaturaburgheziei prin intermechul unei republici democraticenu poate sa marturiseasca in fata poporului ca el, statul,sluje§te burghezia ; el nu poate sa spura adevarul §i enevoit sa recurga la fatarnicie.

Un stat de tipul Comunei insa, Statul sovietic spunedeschis poporului adevarul, declarind ca el reprezinti dic-tatura proletariatului §i a taranimii sarace, chtigind departea sa, tocmai cu acest adevar, zeci §i zeci de mihoanede noi cetateni care in orice republica democratica sinttinuti in intuneric §i pe care Sovietele h antreneaza pefaga§ul politicii, al democratiei, ii atrag la conducerea sta-tului. Republica sovietica trimite la sate detasamente demuncitori inarmati, i in primul rind pe muncitorn ceimai inaintati, pe cei din capitale. Ace§ti muncitori ducsocialismul la sate, atrag de partea lor saracimea, o orga-nizeaza §i o lumineaza, o ajuta sit' infrinVi impotrivireaburgheziei.

Tovi oarnenii bine informati §i care au avut ocazia saviziteze satele spun ca abia acum, in vara §i toamna anu-lui 1918, satul nostru i§i face prppruz sa revolutie dinOctombrie" (adica revolutia proletara). Se produce ocotitura. Ridicarea saracimii §i extinderea comitetelorsaracimii" iau locul valului de rascoale chiabure§ti. Inarmata crwe numarul comisarilor, ofiterilor §i coman-

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 325

dancilor de divizii si armate iesici din rindurile munci-torilor. In timp ce prostanacul de Kautsky, speriat decriza din iulie (1918) 147 $i de urletele burgheziei, aleargãservil in urma acesteia si scrie o intreaga brosura pa-trunsa de convingerea ca bolsevicii se afla in ajunul ras-turnarii lor de catre caranime ; in timp ce prostanaculacesta vede in desprinderea eserilor de stinga o ingus-tare" (p. 37) a cercului celor care ti sprijina pe bolsevici,

adeviiratul cerc al partizanilor bolsevismului se largefteenorm, caci zeci si zeci de milioane de carani saraci setrezesc la viaca politica de sine stätatoare, eliberindu-sede sub tutela si influenca chiaburilor si a burghezieisatesti.

Am pierdut sute de eseri de stinga, de intelectuali lip-sici de caracter, de chiaburr, dar am cistigat milioane decarani saraci *.

La un an dupa revolucia proletara din capitale, cu aju-torul si sub influenca ei a fost infaptuita revolucia prole-tari pina si in cele mai indepartate colcuri de cara ; eaa intarit definitiv Puterea sovietica si bolsevismul, si adovedit definitiv ca in interiorul Orli nu exista forceimpotriva lui.

Proletariatul din Rusia, dupa ce a desavirsit, impreunacu intreaga carinime, revolucia burghezo-democratica, atrecut definitiv la revolucia socialista atunci cind a reusitsa scindeze satul, sa-si aliture pe proletarii si pe semi-proletarii satelor, sa-i uneasca impotriva chiaburilor si aburgheziei, inclusiv burghezia caraneasca.

Daca proletariatul bolsevic din capitale si din marilecentre industriale n-ar fi fost in stare sa uneasca in jurullui saracimea satelor impotriva caranimii bogate, aceastaar fi fost o dovada ea' Rusia nu e coapta" pentru revo-lucia sociahsta, caranimea ar fi ramas intreaga", adicaar fi ramas sub conduccrea cconomica, politica si spiri-tuala a chiaburilor, a bogatanilor, a burgheziei, iar revo-lucia n-ar fi depasit limitele revoluciei burghezo-demo-cratice. (Dar, in paranteza fie spus, nici prin aceasta nu

* La Congresul al VI-lea al Sovietelor (6-9.XL1918) au fost 967 de deputaticu vot dcliberativ, dintre carc 950 bolsevici, si 351 de deputati cu vot consultativ,dintre care 335 bolsevici. In total, deci, 97°,4 bollevici.

23 Lenin Opere complete, vol. 37www.dacoromanica.ro

326 V. I. LENIN

s-ar fi dovedit a proletariatul nu trebuia sa ia puterea,caci numai el a dus intr-adevar Oda' la capat revolutiaburghezo-democratica, numai el a facut ceva serios pen-tru grabirea revolutiei proletare mondiale, numai el acreat Statul sovietic, al doilea pas, dupa Comuna, in di-rectia fauririi unui stat socialist.)

Dad, pe de aka parte, fara a gtepta sa se producadiferentierea de clasa la sate §i fara 5-0 fi pregatit §i pro-movat, proletariatul bol§evic ar fi incercat indata, inoctombrie-noiembrie 1917, sa decreteze" razboiul civilsau introducerea socialismului" la sate, daca ar fi incer-cat si mearga inainte flea* .un bloc provizoriu (o aliantaproprie) cu intreaga taramme, fara o serie de concesiifacute taranimii mijloca§e etc., asta ar fi fost o dena-turare blanquista "8 a marxismului, o incercare a minori-tatii de ali impune vointa majoritatii, ar fi fost o absur-ditate teoretica, o dovada de neintelegere a faptului a orevolutie taraneasca generala este 'Inca o revolutie bur-gheza qi ca intr-o tara inapoiati ea poate fi transformatain revolutie socialista numai printr-o serie de tranzitii,de trepte intermediare.

Kautsky a incurcat toate datele acestei extrem de im-portante probleme politice i teoretice, iar in practicas-a dovedit a fi pur §i simplu un lacheu al burgheziei,care face zarva impotriva dictaturii proletariatului.

** *

0 confuzie similara, dad nu una §i mai mare, a creatKautsky intr-o aka problema extrem de importanta §ide mare interes, §i anume problema daca a fost justconceputa din punct de vedere principial §i apoi judiciosinfaptuita activitatea legislativa a Republicii sovietice indomeniul transformarii agrare aceasta extrem de difitcill i extrem de importanta transformare socialista. Notam fi nespus de recunoscatori oricarui marxist vest-european care, dupa ce va fi luat cuncwinta fie qi numaide cele mai importante documente, ar face o analizacritica a politicii noastre, caci prin aceasta ne-ar da un

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 327

mare ajutor i ar ajuta i revolutia care se maturizeaziin lumea intreaga. In loc de critica insa, Kautsky oferain domeniul teoriei o nemaipomenita confuzie de idei,care transforma marxismul in liberalism, Jar in domemulpracticii rauvoitoare atacuri filistine, lipsite de conti-nut, impotriva bolsevicilor. S lasam pe .cititor sa judece :

Datorità revolutiei, mentinerea marn proprietati fun-ciare devenise imposibil. Acest lucru era cit se poatede clar. Trecerea ei in miinile populatiei taranesti nu maiputea fi evitata..." (Inexact, domnule Kautsky : atitudimidiferitelor clase in aceasta problema d-ta ii substitui ceeace e clar" pentru d-ta ; istoria revolutiei a dovedit caguvernul de coalitie al burgheziei cu mica burghezie, cumensevicii i cu eserii a dus o politica de mentinere amarii proprietati funciare. Dovada in aceasta privintastau, indeosebi, legea lui S. Maslov i arestarile de membriai comitetelor agrare "9. Fara dictatura proletariatului,populatia taraneasca" nu 1-ar fi invins pe mosierul carese unise cu capitalistul.)

...Dar nu exista unitate de vederi in ceea ce privesteformele in care urma si fie infaptuita aceasta trecere.Erau posibile solutii diferite..." (Pe Kautsky ii preocupa,mai presus de orice, unitatea de vederi" a socialistilor",indiferent cine ar fi acela care s-ar intitula astfel. El uita

principalele clase ale societatii capitaliste trebuieajunga la solutii diferite.) ...Din punct de vedere socia-list, lucrul cel mai rational ar fi fost ca marile mosiitreaci in proprietatea statului i ca taranii care pink'atunci lucrasera pe ele ca muncitori salariati sa le lucrezede aci inamte in tovarasie. Dar aceasta solutie presupuneexistenta unei clase de muncitori agricoh, care lipsestein Rusia. 0 alta solutie ar fi putut sa fie trecerea marilorrnosu in proprietatea statului, urmati de impartirea lorin loturi mici care sa fie date in arenda taranilor cupanaint putin. In acest caz s-ar mai fi infaptuit ceva dinsocialism..."

Ca intotdeauna, Kautsky ocoleste fondul problemei,recurgind la faimoasa formula : pe de o parte nu putemsa nu recunoastem, iar pe de aka' parte trebuie sa admi-tern. El pune alaturi diferite solutii, fara pune intre-

23*

ck sk

si

www.dacoromanica.ro

328 V. I. LENIN

barea singura realista, singura judicioasa din punctde .vedere marxist care trebuie s'al fie treptele de tran-zwe de la capitalism la comunism in cutare i cutarecondivii speciftce. In Rusia exista muncitori agricoli sala-nap, dar numarul lor e mic, iar Kautsky n-a atins pro-blema pusä de Puterea sovietica cum sa se treacála lucrarea parnintului in cadrul comunelor si al intova-raprilor. Mai curios ca orice este insa faptul ca in aren-darea loturilor mici de pamint Kautsky vrea s vadaceva din socialism". Tn realitate, asta este o lozinc5mtc-burgheza, care n-are nimic socialist" in ea. Dad.statul" care da in arena' pamint nis va fi un stat detipul Comunei, ci o republica burgheza parlamentara(si tocmai pe ea o presupune mereu Kautsky), arendareaparnIntului in loturi mici va fi o ref orma tipic liberala.

Kautsky trece sub tacere faptul c Puterea sovieticaa desfiintat orice proprietate asupra parnintului. $i nunumai ath : el comite un fals grosolan, citind decretelePuterii sovietice in asa fel inch esentialul sa fie omis.

Dupi ce declara ca mica productie tinde la proprie-tatea privata deplina asupra mijloacelor de productie",

Adunarea constituanta ar fi fost singurul for cuautoritate" In msur s impiedice impartirea (afirmatiecare va sthni in Rusia hohote de ris, cad toata lumeastie C muncitorii i taranii recunosc numai autoritateaSovietelor si c Adunarea constituanta a devenit o lo-zinca a cehoslovacilor si a mosierilor), Kautsky continua :

Unul dintre primele decrete ale guvernului sovietic a stabilit1. Proprietatea mosiereasca asupra pämintului se desfiinteaza ime-diat, Rea nici o despagubire. 2. PIMinturile mosieresti, precumtoate domeniile coroanei, päminturile manästiresti 6 bisericesti, cutot inventarul kr viu i tnort, cu toate acareturile i accesoriilekr, tree la dispozitia cornitetelor agrare de plasa de pe linga So-vietele judetene de deputati ai taranilor, pina in momentul andAdunarea constituanta va rczolva problcma pamintului".

Citind numai aceste dotta puncte, Kautskyconchide :

Referirea la Adunarea constituanta a ramas litera moarta. Infapt, taranii din ficcare plasa puteau si faci ce voiau cu paMin-tul" (p. 47). J -11/.

ca

:

si

I

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA I RENEGATUL KAUTSKY 329

Iata mostre care ilustreaza critica" facuta de Kautsky !Iata o lucrare savanta" care seamana mai degraba cuun fals. Cititorului german i se sugereaza ideea c bol§e-vicii au capitulat in fata firanimii in problema proprie-tatii private asupra pamintului ! ca bol§evicii au lasat laaprecierea varanilor din fiecare unitate administrativa(din fiecare plasa") s faca ce vor !

in realitate insa, decretul citat de Kautsky primuldecret, publicat la 26 octombrie 1917 (stil vechi) *concine nu doua articole, ci cinci, p/us cele opt articoledin mandat", cu menviunea ca' acesta din urma tre-buie sa serveasca drept indreptar".

In articolul al treilea al decretului se spune c gospo-dariile trec in miinile poporului", ea." inven-tarierea exacta a intregii averi confiscate" §i asigurareacelei mai stricte paze revoluvionare" sint obligatorii. Iarin mandat se spune c

',dreptulde proprietate privael

asupra pamintului se desfiinteaza pentru totdeauna",terenurile cu culturi speciale" nu sint supuse impartirii",

',totinventarul agricol, viu §i mort, de pe paminturile

confiscate trece, fara despagubire, in folosinta exclusivaa statului sau a ob§tii, in funcvie de intinderea §i de im-portança acestor paminturi", ca tot pamintul intrI infondul agrar al intregului popor".

Mai departe : concomitent cu dizolvarea Adunarii con-stituante (5.1.1918), Congresul al III-lea al Sovietelor aadoptat Declaratia drepturilor poporului muncitor §iexploatat" **, care a intrat acum in Legea fundamentalaRepublicii sovietice. In articolul II, pt. 1, al acestei decla-ratil se spune c proprietatea privata asupra pamintuluieste desfiinvata" i c mo§iile §i fermele model sint de-clarate bunuri ale intregului popor".

Prin urmare, referirea la Adunarea constituanta nua ramas litera moarta, caci o alta instituvie popularareprezentativa, care se bucura de o autoritate incompa-rabil mai mare in rindurile varanilor, §i-a asumat sarcinarezolvarii problemei agrare.

* Vezi V. I. Lenin. Opera complete, vol. 35, Bucurqti, Editura politici, 1965,ed. a cicua, p. 24-28. Nota red.

** Op. cit., p. 231-233. Nota red.

a

c1

ci

www.dacoromanica.ro

330 V. I. LENIN

Mai departe. La 6 (19) februarie 1918 a fost publicatalegea cu privire la socializarea pamintului, lege care con-firma 'Inca o data desfiintarea oricarei proprietavi asuprapamintului §i pune la dispozivia autoritavilor sovietice,sub controlul orrnelor federale ale Puterii sovietice, atitpkmintul cit §i. mtregul inventar agricol aflat in pro-prietate privata ; in sarcina organelor care dispun depamint intra

dezvoltarea gospodariei colective mai avantajoase in sensuleconomisirii de munca si de produse pe seama gospodariilor in-dividuale in scopul trecerii la gospodäria socialistä" (art. 11,punctul e).

Introducind folosinva egalitara a pamintului, la princi-pala intrebare : cine are drept de folosinva asupra pa-mintului ?", aceasta lege thpunde :

(Art. 20) In cuprinsul Republicii Sovietice FederativeRsepot folosi terenuri, atit pentru nevoi obstesti cit si pentru nevuol

personale : A) In scopuri cultural-educative : 1) statul, prin orga-nele Puterii sovietice (federale, regionale, guberniale, judetene, deplasi si satesti) ; 2) organizatiile obstesti (sub controlul ii cu apro-barea organelor locale ale Puterii sovietice). B) Pentru indeletniciriagricole : 3) comunele agricole ; 4) intovarasirile agricole ; 5) aso-ciatiile agricole ; 6) diferite farniii si persoane..."

Dupa cum vede cititorul, Kautsky a denaturat cu desa-vigire lucrurile §i a prezentat cititorului german intr-olumina cu totul falsa politica agrara §i legislavia agraraa statului proletar din Rusia.

Cit prive§te problemele teoretice importante, funda-mentale, pe acestea Kautsky nici n-a §tiut sa le punk !

Aceste probleme sint urmatoarele :(1) folosinta egalitara a pamintului §i(2) navionalizarea pamintului, raportul dintre aceste

doui masuri §i socialism, in general, raportul dintre ele§i trecerea de la capitalism la comunism, in special.

(3) Lucrarea in comun a pamintului, ca trecere de laagricultura mica, farimitata, la marea agricultura colec-tiva ; corespunde oare cerinvelor socialismului modul cumaceasta problema este pusa in legislavia sovietica ?

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 331

In 1egItur5. cu prima problem 5. e necesar sI stabilim,inainte de toate, doua fapte esenviale : (a) semnificatiademocratic-progresisfa §i democratic-revolutionarl a lo-zincii folosirii egalitare a plmintului a fost subliniati debol§evici atit in analiza experienvei anului 1905 (m1 refer,de pildg, la lucrarea mea despre problema agrari inprima revolucie rus5.*), cit §i in 1917, inainte de Revo-lucia din Octombrie, cind am vorbit in termeni cit sepoate de categorici despre acest lucru (b). Adoptindlegea cu privire la socializarea pamintului, lege al clreisuflet" il constituie lozinca folosirii egalitare a pa*min-tului, bol§evicii au declarat cit se poate de precis §i decategoric : aceasta idee nu este a noastra, nu sintem deacord cu aceasta lozincl, dar considerlm c5. e de datorianoastri s-o infiptuim, pentru c5." aceasta este revendi-carea majoritatii covir§itoare a Oranilor. Or, cind e vorbade idei §i de revendicari ale majoritatii oamenilor muncii,trebuie s'a las'am ca ei inAsi sa se convinga' de insuficientalor ; asemenea revendiari nu pot fi nici suprimate" §inici nu se poate sari" peste ele. Noi, bol§evicii, vomajuta fafanimea s5. se convinga de insuficienta lozincilormic-burgheze §i sa treaca cit mai repede §i mai u§or lacele socialiste.

Un teoretician marxist care prin analiza sa tiintificIar fi vrut s5. ajute revoluvia muncitoreasa ar fi trebuits'a easpundl, in primul rind, la intrebarea clack' e adev5.-rat a ideea folosirii egalitare a pa.mintului are o semni-ficavie democratic-revolutionara, semnificatia unei lozincicare proc1am5, ducerea pin5. la cap5.t a revoluviei burghezo-democratice, iar in al doilea rind, la intrebarea daei justau procedat bol§evicii asigurind cu voturile lor adop-tarea legii mic-burgheze cu privire la folosirea egalitaria pamintului (i respectind-o in mod loial).

Kautsky n-a §tiut nici mkar sa observe care este, dinpunct de vedere teoretic, miezul problemei !

Kautsky nu va reu§i niciodatI sI demonstreze a ideeafolosirii egalitare a plmintului nu are o semnificavie pro-gresisti §i revoluvionari in revoluvia burghezo-democra-

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 16, Bucuresti, Editura politici., 1963,ed. a doua, p. 199-419. Nota red.

www.dacoromanica.ro

332 v. I. LENIN

tica. Mai departe nu poate sa mearga aceasta revoluvie.Dusä fiind pina la capat, ea dezvaluie cu atit mai lim-pede, inai repede §i mai ufor in fata maselor insufczenta soluviilor burghezo-democratice, necesitatea dea le depasi, de a trece la socialism.

Taranimea, dupa ce a rasturnat varismul si clasaviseaza la infaptuirea folosintei egalitare a pa.-

mintului, si nici o foga' nu s-ar putea pune in calea OA a-nilor care au scapat 5i de mosieri si de statul burghezo-parlamentar, republican. Proletarii spun caranilor :vom ajuta sa ajungeci la un capitalism ideal", 616 folo-six-ea egalitara a pamintului nu e decit idealizarea capi-talismului din punctul de vedere al micului producator,dar n acelasi timp v vom arata insuficiença acestei lo-zinci, necesitatea trecerii la lucrarea in comun a pa-mintului.

Ar fi interesant de vazut cum ar incerca Kautskydemonstreze injustetea unei asemenea conduceri de catreproletariat a luptei varanimii !

Kautsky a preferat sa ocoleasca problema...Apoi, Kautsky a inselat pur i simplu pe cititorii ger-

mani, ascunzindu-le ca in legea cu privire la pamint Pu-terea sovietica a dat o preferinva netii comunelor si in-tovarasirilor, punindu-le pe primul plan.

Impreunl cu caranimea pina la desavirisrea revolucieiburghezo-democratice, impreuna cu partea siraca,proletara i semiproletara a tarinimii, inainte, spre revo-lutia socialista Aceasta a fost politica bolsevicilor,aceasta era unica politica marxista.

Dar Kautsky se incurca, nefiind in stare sa puna nicimacar o singura problerna ! Pe de o parte, el nu se incit-meta' s. spuna ca proletariatul trebuie sa se desparta decaranime in problema folosirii egalitare a pamintului,caci el, Kautsky, ii d seama de absurditatea unei ase-menea desparviri (de altfel, in 1905, cind nu era inca

isrenegat, Kautsky s-a pronuncat clar categoric pentrualianya dintre muncitori i çrani ca o conditie a victo-riei revoluciei). Pe de aka parte insa, el citeaza aprobativplatitudinile liberale ale mensevicului Maslov, care .de-.monstreaza" caracterul utopic reaccionar al egaht4n

va

sa

i

mo-tierilor,

I Ii

www.dacoromanica.ro

REVOLUT1A PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 333

mic-burgheze din punctul de vedere al socialismului §itrece sub tacere caracterul progresist si revolutionar alluptei mic-burgheze pentru egalitate, pentru folosirea.egalitara a pamintului, din punctul de vedere al revolutzetburghezo-democratice.

Kautsky se incurca in contradictii fara sfirsit : cititoriiau retinut desigur ca. (in 1918) Kautsky inszsta asupracaracterului burghez al revolutiei ruse. El ccre (in 1918)nu depasiti cadrul acestei revolutii ! Si tot el vede cevadin socialism" (pentru revolutia burgheza) intr-o reformamic-burgheza ca aceea a arendarii de mici loturi de pa-mint taranilor saraci (adica in ceva care se apropie deinfaptuirea folosintei egalitare a pamintului) ! !

Inteleaga cine poate !In plus, Kautsky d dovada de o incapacitate filistina

de a vedea politica reala a unui anurnit partid. El citeazafrazele mensevicului Maslov, dar nu vrea sä vada politicareala a partidului rnensevic in 1917, cind acesta, incoakie" cu mosierii cu cadetii, a sustinut in faptre forma agrara liberala ,si politica de infekgere cu mo-perzi (dovada arestarile de membri ai comitetelor agrare

proiectul de lege al lui S. Maslov).Kautsky n-a observat ca frazele lui P. Maslov cu pri-

vire la caracterul reactionar i utopic al egalitatii mic-burgheze camufleaza de fapt politica mensevica de inte-legere a taranilor cu mosierii (adica de inselare a taranilorde catre mosieri) in locul rasturnarii revoligionare a mo-sierilor de catre tarani.

Bun rnarxist" e Kautsky, nimic de zis !In realitate, bolsevicii au fost aceia care au facut a

distinctie .neta intre revolutia burghezo-democraticacea socialista : ducind pina la capat pe cea dintii, ei audeschis drumul pentru trecerea la cea de-a doua. Aceastaeste singura politica revolutionara, singura politicamarxista !

Degeaba repeta Kautsky spiritele sarbede ale liberali-lor : Nicaieri i niciodata taranii cu gospodarie micn-au trecut la productie colectiva sub influenta unorconvingeri teoretice" (p. 50).

Foarte spiritual !

r.

:

p

si

ti

www.dacoromanica.ro

334 V. I. LENIN

niciodatal faranii cu gospodIrie mica ai uneifari mari n-au fost sub influenta unui stat proletar.

Niclieri §i niciodatI Varanii cu gospodarie mica: n-auajuns la faza luptei de clasI flti§e a faranilor graci im-potriva celor bogati, luptl care sI meargI pinI la rizboicivil intre ei, in conditii cind taranii saraci beneficiaza desprijmul propagandistic, politic, economic §i militar alputeru.de stat proletare.

Nickeri i niciodata imbogatirea speculantilor §i a bo-gaita§ilor de pe urma fazboiului nu luase asemenea pro-portii, in conditiile unei asemenea ruina'ri a maselortIrInimii.

Kautsky repea idei invechite §i rumegI argumenterIsuflate, temindu-se sI se gindeasci macar la noile sar-cini ale dictaturii proletariatului.

Dar atunci cind taranii, stimabile Kautsky, duc lipsade unelte pentru mica productie, iar statul proletar iiajuta sa'-§i procure ma§ini pentru lucrarea in comun apImintului, este oare asta o actiune de convingereteoretici" ?

trecem la problema naçionalizrii plmintului. Na-rodnicii no#ri, inclusiv eserii de stinga, sustin c mIsurainfIptuiti la noi nu inseamnal nationalizareaDin punct de vedere teoretic, ei n-au dreptate. Atitatimp cit rIminem in cadrul productiei de mIrfuri §i alcapitalismului, desfiintarea proprietItii private asupra pi-mintului inseamnI nationalizarea lui. Cuvintul sociali-zare" exprimi numai tendinta, dorinta, pregatirea tre-cerii la socialism.

Care trebuie sa. fie deci atitudinea marx4tilor faca denationalizarea palmintului ?

Kautsky nici aici nu se pricepe sa. puna' problema peplan teoretic sau ceea ce este i mai rIu cautI cubunk §tiintI s-o ocoleascal, de§i din publicistica rusI se§tie cl el cunoa§te vechile controverse ale marxqtilor ruiin problema naçionalizrii palmintului, in problema

(trecerea marilor mo§ii la dispozitia organelorlocale de autoadministrare) §i a impIrtirii lui..

0 adevIratI batjocurI la adresa marxismului este afir-,mavia lui Kautsky c trecerea marilor mo§ii in miinile

Niclieri i

SI

pdmintului.

-mum-

cipalizdrii

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA SI RENEGATUL KAUTSKY 335

statului si arendarea lor in loturi mici taranilor cu pa-mint putin ar infaptui ceva din socialism". Noi am ail-tat deja a aici nu e nici urma de socialism. Mai multchiar : aceasta nu inseamna nici macar revolutie burgbezotdemocratica dusa pina la capat. Marea nenorocire a luiKautsky este ca a dat crezare mensevicilor. De aici a re-zultat un lucru curios : Kautsky, care sustine ca revolutianoastra are un caracter burghez si care reproseaza bolse-vicilor ca si-au pus in gind sa mearga spre socialism, pre:zinta el insufi drept socialism o reforma liberala, feira saclued aceasta reforniä pina la lichidarea completa a tuturorrinduielilor medievale in relatiile de proprietate fun-ciara ! Ca §i sfatuitorii sai mensevici, Kautsky s-a dove-dit a fi un aparator al burgheziei liberale, care se temede revolt4ie, si nu un aparator al revolutiei burghezo-democratice consecvente.

Intr-adevar, de ce sa fie transformate in proprietatede stat numai marile mosii si nu toate paminturile ?Prin aceasta burghezia liberala asiguri, in limitelemaxime posibile, mentinerea rinduielilor vechi (adica mi-nimum de consecventa in revolutie) si inlesneste, in ma-sura maxima posibila, revenirea la vechea stare de lu-cruri. Burghezia radicala, adica aceea care duce pina lacapat revolutia burgheza, militeaza pentru nationalizareapamintului.

Kautsky, care in vremuri de mult trecute, acumaproape 20 de ant, a scris o excelenta lucrare marxistain problema agrara, nu poate sa nu stie ca Marx a aratatca nationalizarea pamintului nu este altceva deck o lo-zinca consecventa a burgheziei150. Kautsky nu poate sInu cunoasca poleinica lui Marx cu Rodbertus si admira-bilele explicatii date de Marx in teorii asupra plus-valorn", in care este aratata deosebit de convingator §isemnificatia revolutionara in sensul burghezo-demo-cram a nationahzarii pamintului.

Mensevicul P. Maslov, pe care Kautsky a avut proastainspiracie sa si-1 aleaga ca sfatuitor, contesta ca 0.raniirup ar putea accepta nationalizarea intregului pamint(inclusiv a celui taranesc). Intr-o anumita masura, aceasta.parere a lui Maslov se putea lega de originala" sa teorie

www.dacoromanica.ro

336 V. I. LENIN

(care repeta cele spuse de criticii burghezi ai lui Marx).anume : de negarea rentei absolute si de admiterea

legit" (sau, cum spunea Maslov, a faptului")xçii descresande a solului".

In realitate insa, Inca in revolutia din 1905 a iesit laiveala a imensa majoritate a taranilor din Rusia, atita celor care stapineau pamintul n obste, at si a celorcare-1 aveau in proprietate privata, Ant pentru natio-nalizarea tuturor piminturilor. Revolutia din 1917 aconfirmat acest lucru i, dupi trecerea puterii in miinileproletariatului, I-a i nfiptuit. Bolsevicii au limas fidelimarxismului i n-au incercat sa sari" peste revolutiaburghezo-democratica (contrar celor sustinute de Kautsky,care, fira a aduce vreo dovada, ne acuza de acest lucru).Bolsevicii mai intli de toate au ajutat pe cei mai radicali,pe cei mai revolutionari si mai apropiati de proletariatdintre toti ideologii burghezo-democrati ai taranimii,anume pe eserii de stinga, sa infaptuiasca ceea ce a fostde fapt o nationalizare a pamintului. In Rusia, proprie-tatea privata asupra pamintului este desfiintata dela 26.X.1917, adica din prima zi a revolutiei proletare,socialiste.

In felul acesta a fost creat un fundament care e celmai perfect din punctul de vedere al dezvoltarii capita-lismului (ceea ce Kautsky nu va putea s nege fara a orupc cu Marx) si in acelasi timp a fost faurit un sistemagrar care e cel mai elastic din punctul de vedere altrecerii la socialism. Pe linia transformarilor burghezo-democratice, taranimea revolutionari din Rusia nu maipoate sá mearei mai departe : nimic nu poate fi maiideal", din acest punct de vedere, decit nationalizareapimintului si folosinta lui egalitara, nimic nu poate ftmai radical" (din acelasi punct de vedere). Tocmai

numai ei, numai datorita victoriei revolutieiproletare, au ajutat taranimea sa duca intr-adevar pinila ca.* revolutia burghezo-democratica. Si numai astfelau facut ei maximum ce se poate face pentru inlesnireasi grabirea trecerii la revolutia socialista.

De aici se poat e vedea ce confuzie nemaipomenita,ofera Kautsky cititorului, el care acuza pe bolsevici ca

sifertili-

si

bol:sevicii, si

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 337

n-au inteles caracterul burghez al revolutiei, dar carecomite el insusi o atit de grava abatere de la marxism,inch trece sub acere nationalizarea pamintului si pre-zinta drept ceva din somalism" o reforma agrara libe-rall, prea putin revolutionara (din punct de vedereburghez) !

Am ajuns acum la cea de-a treia dintre problernelepuse mai sus, si anume : in ce masura a vinut searnadictatura proletara din Rusia de necesitatea trecerii lalucrarea in comun a pamintului ? Kautsky comite si aiciceva care seamana foarte mult cu un fals : el citeazanumai tezele" unui bolsevic in care se vorbeste de sar-ma trecerii la lucrarea in comun a pamintului ! Dupice a reprodus una dintre aceste teze, teoreticianul"nostru exclama triumfator :

Din pkate, proclamarea unei sarcini Inca nu Inseamna hide-plinirea ei. In Rusia, agricultura colectivä e condamnati sa raminideocamdata pe hIrtie. Nicaieri si niciodati taranii cu gospoclariemica n-au trecut la productia colectiva sub influença unor convin-geri teoretice" (p. 50).

Nicaieri si niciodata nu s-a comis Inca un fals de felulcelui la care s-a pretat Kautsky. El citeaza teze", tre-cind sub tacere legea adoptata de Puterea sovietica. Elvorbeste despre convingeri teoretice", trecind sub ta-cere faptul ca exista o putere de stat proletara care de-tine atit intreprinderile cit si marfurile ! RenegatulKautsky uita in 1918 tot ce marxistul Kautsky a scrisin 1899, in Problema agrarr, cu privire la mijloacelepe care le are statul proletar pentru a infaptui trecereatreptata a micii gospodarii taranesti pe fagasul socia-lismului.

Desigur, citeva sute de comune agricole si de gospo-darii sovietice sprijinite de stat (adica gospodarii mari incare pamintul e lucrat, pe socoteala statului, de asociavnmuncitoresti) inseamni prea putin. Dar poate fi numitaanaliza critica" ocolirea acestui fapt de catre Kautsky ?

Nationalizarea pamintului, pe care a infaptuit-o inRusia dictatura proletariatului, a asigurat in cel mai Maltgrad ducerea pina la capat a revolutiei burghezo-demo-

www.dacoromanica.ro

338 V. I. LENIN

cratice, chiar §i in eventualitatea ca o victorie a con-trarevoluviei ar face ca lucrurile sa evolueze in sens retro-gad, de la nationalizare la impartire (acest caz a fostin mod special analizat de mine in bropra consacrataprogramului agrar al marxi§tilor in revolutia din 1905)./n plus, navionalizarea pamintului a dat statului proletarcele mai mari posibilitavi de a trece la socialism inagriculturl.

In concluzie : pe plan teoretic, Kautsky ne-a oferitun talmq-balme§ nemaipomenit, care inseamna o totaladezicere de marxism, iar pe plan practic, o dovada deslugarnicie fati de burghezie i de reformismul ei. Bunicritica, nimic de zis 1

a

Analiza economica" a industriei incepe la Kautsky cuurmatorul ravionament :

In Rusia exista o mare industrie capitalista. N-ar puteaservi ea oare ca temelie pentru organizarea producvieisocialiste ? Asa s-ar putea crede, daca socialismul arinsemna ca muncitorii din fiecare fabrica si mina sa sile ia in proprietate" (textual : sa si le insuseasca), pentrua le gospodari separat pe fiecare dintre ele" (52). /ntim-plarea face ca tocmai astazi, 5 august, cind scriu acesterinduri adauga Kautsky , sa ni se comunice dinMoscova ca Lenin a rostit la 2 august o cuvintare incare, dupa cum se transmite, a declarat ca : *Muncitoriitin bine in miinile lor fabricile, iar varanii nu vor restituimo,ierilor pamintul* *. Lozinca : fabrica muncitorilor,pamintul taranilor a fost pina acum o lozinci anarho-sindicalista, §i nu social-democrata" (52-53).

Am reprodus in intregime rationamentul de mai sus,pentru ca muncitorii ru§i, care altadati il respectau peKautsky, §i-1 respectau pe buna dreptate, sa vada ei in§i§ila ce procedee recurge acest transfug care a trecut intabara burgheziei.

* Vezi volumul de fatS, p. 29. Nota red.

s

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA SI RENEGATUL KAUTSKY 339

Gindivi-va numai : la 5 august, cind existau deja nu-meroase decrete cu privire la navionalizarea fabricilorin Rusia, in condivii cind nici o fabrica nu a fost insu-sit'a" de muncitori, ci toate au fost trecute in proprie-tatea republicii, la 5 august, pe baza interpretani vaditfalse a unei fraze dintr-o cuvintare rostita de mine,Kautsky sugereaza cititorilor germani ideea ca in Rusiafabricile sint predate respectivelor colective de mum-

istori ! Si apoi se apuca sa rumege, de-a lungul a zecizeci de rinduri, ideea ca fabricile nu pot fi predateunor colective de muncitori !

Asta nu este o analiza critica, ci procedeul unui lacheual burgheziei, pe care capitalistii 1-au tocmit sa pone-greasca revolutia muncitoreascl.

Fabricile trebuie sa fie predate statului, comunitaciisau asociaviilor de consum scrie pentru a nu stiu citaoara Kautsky, si in incheiere adauga :

Pe aceasta cale au si incercat ei sa porneasca acumin Rusia..." Acum ! ! Dar ce vrea el sa spunk' ? Acum,adica in august ? Nu putea el sa ceara amicior sai $tein,Akselrod sau altor prieteni ai burgheziei ruse si-i tra-duca macar un singur decret cu privire la fabrici ?

...at de departe au mers ei pe aceasta cale este imposibil destabilit in momentul de fa0. Acest aspect al Republicii sovieticeprezinta pentru noi, in ofice caz, un interes deosebit de mare, darel ramine inca in intregime invaluit in ceava. Decrete sint cu du-iumul..." (si de aceea Kautsky ignoreaza conçinutul lor sau il as-cunde cititorilor sai 1), dar lipsesc informatii sigure despre efectelebor. Productia socialista nu este posibila fara o statistica atotcuprin-zatoare, detaliata, certa, care sa informeze rapid. Republica sovie-tica n-a reusit si creeze pina acum o astfel de statistica. Ceea ceaflam despre activitatea ei economica este foarte contradictoriu sinesusceptibil de verificare. Acesta este si el unul dintre rezultateledictaturii si ale inabusirii democraciei. Nu exista libertatea preseisi a cuvintului" (p. 53).

Asa se scrie istoria ! Din presa libera", a capitalistilorsi a dutovistilor, Kautsky ar fi putut, desigur, si aflestiri despre fabricile care au trecut in miinile muncitori-lor... E intr-adevar superb acest mare erudit" care sesitueaza deasupra claselor ! Adevarul insl este ca el nudoreste nici micar sa ia in considerare vreunul din nu-

www.dacoromanica.ro

310 Y. I. LENIN

meroasele fapte care atesti ca fabricile trec numai inproprietatea republicii i ca ele sint administrate de Con-siliul economic superior organ al Puterii sovietice,alcatuit, in majoritatea sa, din muncitori alesi de sindi-cate. Cu incapatinare, cu perseverenta unui om in cu-tie", el o tine una si buna : dati-mi o democratie pasnica,fãr razboi civil, fara dictatura, cu o statistica buna(Republica sovietica a creat un organ de statistica incare lucreaza cei mai buni statisticieni din Rusia, dareste de la sine inteles c o statistica ideala nu poate fiobtinuta atit de repede). Intr-un cuvint ; o revolutieflea revolutie, fara lupta inversunata, fara violenta,iata ce vrea Kautsky. Este ca si cum ai cere greve incare muncitorii si patronii sa se infrunte fara patima ininimi. /ncercati s stabiliti prin ce se deosebeste un ast-fel de socialist" de un birocrat liberal de duzina !

Si, sprijinindu-se pe un asemenea material faptic",adica ocolind cu buna tiin i cu un dispret total nu-meroasele fapte, Kautsky conchide" :

Este indoielnic a in Republica sovietia proletariatul rus aobvinut, in sensul cuceririlor practice reale, iar nu in cel al decre-telor, mai mult decit ar fi obtinut de la Adunarea constituana, incare, ca §i in Soviete, predominau socialilti, de§i de altI culoare"ip. 58).

Nu-i asa c e o adevarata perla ? Sfatuim pe admira-torii lui Kautsky s raspindeasca cit mai larg printremuncitorii rusi aceasta cugetare, caci un material maibun pentru aprecierea decaderii sale politice nu ne-arputea oferi Kautsky. Kerenski a fost si el socialist",tovarasi muncitori, dar de alta culoare" ! IstoriculKautsky se multumeste cu numele, cu titlul pe care si1-au Insusit" eserii de dreapta si mensevicii. IstoriculKautsky nici nu vrea s audi de faptele care aratasub guvernul Kerenski mensevicii i eserii de dreaptaau sprijinit politica imperialist i jafurile burgheziei ; eltrece discret sub tacere faptul c majoritatea Adunariiconstituante o alcatuiau acesti eroi ai razboiului imperia-

ta.

ca

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA SI RENEGATUL KAUTSKY 341

list si ai dictaturii burgheze. Si asta se numeste analizaeconomica" !...

In incheiere, nc o mostra de analiza cconomica" :

...Dupa nouã luni de existença, Republica sovietica, in loc saraspindeasca bunastarea generala, s-a vazut nevoita sa explice deunde provine mizeria generala" (41).

Cu asemenea rationamente ne-au obisnuit cadetii. InRusia toti lacheii burgheziei spun : dati-ne, dupi noua.luni, bunastarea generala, aceasta dupa patru anide razboi distrugator, n conditii chid capitalul strainsprijina in fel si chip sabotajul si rascoalele burghezieiin interiorul Orli. Nici o deosebire, nici urrna de deose-bire n-a mai ramas in fapt intre Kautsky si orice bur-ghez contrarevolutionar. Vorbele lui mieroase, cu falsalor coloratura socialista", repeta ceea cedutovistii si krasnovistii din Rusia spun Cu brutalitate,fara ocolisuri si fara inflorituri.

Rindurile de mai sus au fost scrise la 9 noiembrie 1918.In noaptea de 9 spre 10 noiernbrie s-au primit din Ger-mania stiri cu privire la revolutia victorioasa care aizbucrnt mai intli la Kiel si in alte porturi i orase dinnordul Germaniei, unde puterea a trecut in miinile So-vietelor de deputati ai muncitorilor i soldatilor, i apoila Berlin, unde putcrea de asemenea a trecut in miinileSovietelor 131.

Incheierea pe care intentionam s-o scriu la brosuradespre Kautsky i despre revolutta proletara devincsupertlua.

10 noiembrie 1918

24

N. Lernn

kornilovi5tii,

p

www.dacoromanica.ro

342 V. I. LENIN

Anexa I

TEZE CU PRIVIRE LA ADUNAREA CONSTITUANTA ne

Anexa II

0 NOUA CARTE A LUI VANDERVELDE DESPRE STAT

Abia dupa' lectura carvii lui Kautsky am avut prilejuls-o citesc pe aceea a lui Vandervelde intitulata Socia-lismul impotriva statului" (Paris, 1918). 0 comparatieintre aceste doua carvi se impune de la sine. Kautskyeste conducatorul ideologic al Internacionalei a II-a(1889-1914) ; Vandervelde este reprezentantul ei of icial,ca pre§edinte al Biroului socialist internavional. Amindoireprezinta falimentul total al Internavionalei a II-a iamindoi, cu iscusinva" §i abilitatea unor ziari§ti versavi,incearca sa camufleze sub paravanul unor cuvintele mar-xiste falimentul ei, sa-§i camufleze propriul lor faliment§i trecerea lor de partea burgheziei. Unul exprima inchip deosebit de graitor ceea ce este tipic in oportunis-mul german, greoi, teoretic, care falsifica grosolanmarxismul intaturind din el ceea ce nu este acceptabilpentru burghezie. Celalalt este exponentul tipic al va-riantei romanice intr-o anumita masura' se poatespune : al variantei vest-europene (in sensul ca. o gIstrnin varile situate la vest de Germania) a oportunismu-lui dominant, care e mai supla, mai putin greoaie i fal-sifica mai subtil marxismul cu ajutorul aceleigi metodede baza.

Amindoi denatureaza din radacina atit invava'tura luiMarx despre stat, cit §i. invacatura lui despre dictaturaproletariatului, cu deosebirea ca Vandervelde insista maimult asupra celei dintii, in timp ce Kautsky se ocupamai mutt de cea de-a doua. Amindoi disimuleaza legal-

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 343

tura strins'a, indisolubia dintre cele dou'a probleme. Invorbe ei sint amindoi revoluvionari si marxisti, dar infapt nu sint deck niste renegavi, care depun toate efor-turile pentru a justifica dezicerea lor de revolutie. Lanici unul dintre ei nu vevi ga'si nimic din ceea ce strThatede la un cap'at la altul toate scrierile lui Marx si Engels,nimic din ceea ce deosebeste socialismul autentic de cari-catura lui burgheza*, si anume : elucidarea sarcinilor revo-lutiei spre deosebire de sarcinile reformei, elucidarea tac-ticii revoluvionare spre deosebire de cea reformistI, eluci-darea rolului proletariatului in lichidarect sistemului sauordinii regimului robiei salariate, spre deosebire de rolulproletariatului marilor" puteri, care imparte cu burghe-zia o Orticiel din supraprada si din supraprofiturile eiimperialiste.

In sprijinul acestei aprecieri, reproducem mai jos citevaconsideravii esen;iale din argumentarea lui Vandervelde.

Asemenea lui Kautsky, Vandervelde ii citeazi extremde zelos pe Marx si pe Engels. $i, tot asemenea luiKautsky, el citeaz51 din Marx si Engels tot ce vrevi, inafara de ceea ce e cu des'avirsire inacceptabil pentru bur-ghezie, de ceea ce 11 deosebeste pe revoluvionar de refor-mist. Despre cucerirea puterii politice de cltre proleta-riat el vorbeste la fiecare pas, pentru a practica a siingeadit-o intr-un cadru strict parlamentar. In schimb,insa", nu vevi g'asi in cartea lui nici un cuvint desprefaptul a, dupI experienta Comunei, Marx si Engels ausocotit necesar s'a completeze Manifestul Comunist",pe alocuri invechit, cu constatarea adeva'rului cl clasamuncitoare nu poate s5: punsi pur si simplu seipinire pemasina de stat existenfa, ci trebuie s-o sfarime ! Asemenealui Kautsky, si parc a. s-ar fi inteles cu el, Vanderveldetrece sub cea mai deplinI eicere tocmai ceea ce esteesential in experienta revolutiei proletare, tocmai ceea cedeosebeste revolutia proletariatului de reformele bur-gheziei.

Asemenea lui Kautsky, Vandervelde vorbeste despredictatura proletariatului numai pentru a se dezice de ea.Kautsky se dezice de ea cu ajutorul unor falsifiari gro-solane. Vandervelde face acelasi lucru, dar cu mijloace

24*www.dacoromanica.ro

344 V. I. LENIN

mai subtile. In paragraful respectiv, paragraful 4 referi-tor la cucerirea puterii politice de catre proletariat",el consacra alineatul b" problemei dictaturii colectivea proletariatului", citeazi" pe Marx si Engels (repet :omitind tocmai ceea ce se refera la esenta problemei, lasfarimarea masinii de stat vechi, burghezo-democraticc)si conchide :

...In cercurile socialiste, revolutia sociala este de obicei con-ceputa astfel : o noua Comuni, de asta data victorioasa, si nu nu-mai intr-un singur loc, ci in principalele centre ale lumii capi-taliste.

0 ipoteza, dar o ipoteza care n-are in ea nimic neverosimil intr-ovreme cind devine evident cal In mai multe vari perioada postbe-ha' va fi marcata de antagonisme de clasa i convulsii sociale faraprecedent.

Dar claci esecul Comunei din Paris fara sa mai vorbim degreutatile revolutiei ruse dovedeste ceva, aceasta este tocmai im-posibilitatea de a termina cu orinduirea capitalista atita timp cttproletariatul nu este indeajuns de bine pregatit pentru a folosi pu-terea care, datorità imprejurarilor, ar putea revinii" (p. 73).

Si nimic altceva cu privire la miezul problemei !pe conducatorii i reprezentancii Internavionalei

a II-a ! In 1912 ei semneall Manifestul de la Basel, incare se vorbeste in mod expres despre legatura dintrerazboiul imment, care a si izbucnit apoi in 1914, si re-volucia proletati ; ei amenin01 fatis cu revolutia prole-tara. Dar cind izbucnita razboiul si s-a creat o situa0erevolutionara, ei, acesti Kautsky i Vandervelde, incepsa invoce tot felul de pretexte pentru a se dezice derevolutie. 0 revolutie de tipul Comunei, pretind ei, estenumai o ipotezi care nu e neverosimila ! Asta se asea-mana intru totul cu ceea ce spune Kautsky despre rolulposibil al Sovietelor in Europa.

Dar asa judeca orice liberal cult, care acum va fi, faraindoiala, de acord c o noua. Comuna. nu este nevero-simila", ca Sovietelor le va reveni un rol important etc.Revolutionarul proletar se deosebeste de liberal prin aceeaca el, ca teoretician, analizeaza tocmai noua semnificaviede stat a Comunei si a Sovietelor. Vandervelde trece subtacere tot ce au spus arnanuntit in legatura cu aceasta

sa-i

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA SI RENEGATUL KAUTSKY 345

tema Marx §i Engels atunci cind au analizat experientaComunei.

Ca practician, ca om politic, un marxist ar trebui siarate ca numai tridatorii socialismului ar putea sa. seeschiveze acum de la sarcina de a lamuri necesitatea re-voluviei proletare (de tipul Comunei, de tipul Sovietelorsau, si zicem, de un oarecare al treilea tip), de a larnurtnecesitatea pregatirii in vederea et, de a propaga in maseideea revolutiei, de a combate prejudecatile mic-burghezeimpotriva revolutiei etc.

Nimic din toate acestea nu fac nici Kautsky, niciVandervelde §i n-o fac tocmai pentru ca sint ei in§4ini§te tradatori ai socialismului care vor sali pastrezeprintre muncitori reputatia de socialiti §i marxqtt.

Priviti cum pun ei problema pe plan teoretic.Nici in republica democratica statul nu este altceva

decit o ma,ina pentru reprimarea unei clase de catre alta.Kautsky cunoage, recunowe §i impart4qte acest ade-var, dar... ocolqte problema fundamentala care anume eclasa pe care trebuie s-o reprime proletariatul cind vacuceri statul proletar, de ce §i prin ce mijloace trebuteel s-o reprime.

Vandervelde cunoa§te, recunowe, impartamte §i ci-teaza aceasta tez a. fundamentala a marxismului (p. 72 dincartea sa), dar... nu spune absolut nimic in legatura cutema neplacuta" (pentru domnii capital4ti) a reprimaritlmpotrivirii exploatatorilor !!

Asemenea lui Kautsky, Vandervelde a ocolit cu de-savirsire aceasta tema neplacuta". Si tocmai in aceastaconsta renegarea lor.

Asemenea lui Kautsky, Vandervelde este un mare me--ter in substituirea dialecticii prin eclectism. Pe de o partenu putem sa. nu recunowem, iar pe de alta parte trebutesi admitem. Pe de o parte notiunea de stat poate aveaintelesul de totalitate a natiunii" (vezi dictionarul Lime

lucrare savanta, nimic de zis §i p. 87 din cartealui Vandervelde), iar pe de aka' parte acee4 notiunepoate avea intelesul de guvern" (ibid.). Aceasta arhisa-vanta platitudine este reprodusa de Vandervelde, in ter-mem aprobativi, alaturi de o serie de citate din Marx.

www.dacoromanica.ro

346 V. I. LENIN

Sensul marxist al cuvintului stat" se deosebe§te decel obi§nuit scrie Vandervelde. De aceea se pot creaconfuzii". La Marx §i Engels, statul nu este statul inacceptia larga a cuvintului, nu este statul ca organ deconducere, ca reprezentant al intereselor generale alesocietatii (interets g6néraux de la societé). El este statul-putere, statul-organ al autoritatii, statul-instrument dedommatie a unei clase asupra alteia" (p. 75-76 din cartealui Vandervelde).

Marx §i Engels vorbesc despre desfiintarea statului nu-mai .in acest din urma sens. ...Afirmatiile prea absolutear risca sa fie imprecise. Intre statul capitalist, bazat pedominatia exclusiva a unei clase, i statul proletar, careare drept scop desfiintarea claselor, sint multe trepteintermediare" (p. 156).

Aceasta este maniera" lui Vandervelde, care nu sedeosebe§te decit prea putin de maniera lui Kautsky, iarin fond coincide cu ea. Dialectica, care afirma trecereacontrarillor unul in altul §i rolul crizelor in istorie, neagaexistenta unor adevaruri absolute. Eclecticul se ferqte deafirmatii prea absolute", pentru putea camufla ast-fel dorinta mic-burgheza, filistina de a inlocui revolutiaprin trepte intermediare".

Despre faptul c treapta intermediara dintre statulorgan de dominatie a clasei capitaliste i statul organ dedominatie a proletariatului o constituie tocmai revolutia,care consta in rasturnarea burgheziei §i in sfarimarea,distrugerea m4nii ei de stat, despre acest f apt oa-menii de teapa lui Kautsky i Vandervelde nu sufl a. niciun cuvint.

dictatura burgheziei trebuie sa fie inlocuita cu dic-tatura unei singure clase proletariatul, ca dupa trep-tele intermediare" ale revolutiei vor urma treptele in-termediare" ale disparitiei treptate a statului proletar,

despre aceasta Kautsky §i Vandervelde nu spunabsolut nimic.

Si tocmai in aceasta consta renegarea lorTocmai in aceasta consta, din punct de vedere teore-

tic, filozofic, inlocuirea dialecticii prin eclectism §i so-

a-si

Ca

politica.

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 347

fisticl. Dialectica este concreel §i. revoluvionarsa ; ea facedistincvie intre trecerea" de la dictatura unei clase ladictatura altei clase si trecerea" statului democratic pro-letar la non-stat (disparivia treptatl a statului"). Eclec-tica si sofistica celor de teapa lui Kautsky si Vanderveldesterg, in interesul burgheziei, tot ce e concret si precisin lupta de clas`a, punind in loc noviunea genericl atrecerii", sub care poti ascunde (iar noua' zecimi dinsocial-democratii oficiali ai epocii noastre ascund) dezi-cerea de revoluvie !

Vandervelde, ca eclectic si sofist, este mai abil, maisubtil decit Kautsky, ca'ci cu ajutorul frazei : trecereade la statul in sensul ingust la statul in sensul larg alcuvintului" pot fi ocolite toate problemele revoluviei,oricare ar fi ele, poate fi ocolifl toat a. deosebirea dintrerevoluvie si reform5., si chiar deosebirea dintre unmarxist si un liberal. Cad earui burghez cult din Europaii va trece prin gind si nege in general" treptele in-termediare" intr-un sens atit de general" ?

Sint de acord cu Guesde scrie Vandervelde a social-zarea mijloacelor de productie §i de schimb nu este posibila fleaindeplinirea prealabill a urmatoarelor doua conditii :

1. Transformarea statului actual, organ de dominatie a uneiclase asupra alteia, in ceea ce Menger nume§te statul popular almuncii, prin cucerirea puterii politice de catre proletariat.

2. Separarea statului-organ al autoritatii de statul-organ al con-ducerii, sau, ca sa folosim o expresie a lui Saint-Simon, separareaguvernarii oamenilor de administrarea lucrurilor" (89).

Vandervelde scrie asta cu litere cursive, subliniind inmod expres insemnsitatea acestor teze. Dar aceasta esteun talmes-balmes eclectic de cea mai pull spet'i, oruptur5, total'a cu marxismul ! Caci statul popular almuncii" nu este decit o parafrazare a vechiului statpopular liber", de care fIceau paradi social-democratiigermani in perioada 1870-1880 si pe care Engels 1-acalificat drept inepvie 153. Expresia statul popular almuncii" este o frazI demni de un democrat mic-burghez(de felul eserilor de stinga de la noi), o fraz1 care in-

www.dacoromanica.ro

348 V. L LENIN

locuieste notiunile de clasa cu notiuni din afara claselor.Vandervelde pune alaturi cucerirea puterii de stat decatre proletariat (de catre o singura clasa) §i statulpopular", lira a observa ca de aici rezulta un talmes-balmes. La Kautsky cu a sa democratie purr rezultaacelasi talrnes-balrnes, aceeasi ignorare antirevolutionarl sirnic-burgheza a sarcinilor revolutiei de clasa, ale dictaturiide clasa, proletare, ale statului de clasa (proletar).

Mai departe. Guvernarea oamenilor va disparea si vaface loc administrarii lucrurilor numai atunci cind vadisparea orice stat. Acest viitor relativ indepartat iiserveste lui Vandervelde pentru a ocoli si pune in umbrasarcina zilei de miine : rasturnarea burgheziei.

Un asemenea procedeu echivaleaza, in afara de aceasta,cu o incercare de a intra in gratiile burgheziei liberale.Liberalul n-are nimic impotriva sa sporovaiasca despreceea ce va fi atunci cind oamenii nu vor mai trebui sa.fie. guvernati: De ce sa nu ne lasam din cind in cind invoia unor visuri atit de inofensive ? Altceva este insareprimarea de catre proletariat a impotrivirii burghezieicare se opune exproprierii ei, asta este o problemape care trebuie s-o ocolim. Asa cer interesele de clasa aleburgheziei.

Socialismul impotriva statului". Asta este o pleckiunefacuta de Vandervelde in fata proletariatului. A facepleckiuni nu este greu ; orice om politic democrat"stie sa faca pleckiuni in fata alegatorilor sal.. Dar subparavanul pleckiunii" se propovaduieste un continutantirevolutionar, antiproletar.

Vandervelde povesteste amanuntit, dupa. Ostrogorski 154,cita minciuna, silnicie, coruptie, inselaciune, ipocrizie siimpilare a sara'cimii se ascund sub aparenta civilizata,dichisita si pomadata a democratiei burgheze contempo-rane. Dar el nu trage de aici nici o concluzie. El nuobserva ca democratia burgheza asupreste masa munci-toare si exploatata si ca democratia proletara va trebuisci reprime bargbezia. In aceasta privinta, Kautsky siVandervelde sint orbi. Interesul de clasa al burgheziei,

www.dacoromanica.ro

REX/011111A PROLETARA 51 RENEGATUL KAUTSKY 349,

In coada eareia se tifisc acesti tra'atori mic-burghezi airnarxismului, cere ocolirea acestei probleme, trecerea eisub eicere sau negarea direct i. a necesit4ii unei asemeneareprimain.

Eclectismul mic-burghez impotriva marxismului, so-fistica impotriva dialecticii, reformismul filistm Impotrivarevoluviei proletare iatI cum ar fi trebuit s fie inti-tulatI cartea lui Vandervelde.

www.dacoromanica.ro

3

PROJECT DE HOTARIRE CU PRIVIRELA FOLOSIREA CONTROLULUI DE STAT 155

In problema folosirii Controlului de stat n vedereareglemenfarli muncii §i a int5.ririi capacitsatii de ap'arare,majoritatea cominei se pronunvI pentru un control vo-lant, adici pentru trimiterea de echipe sau de comisii culargi imputermari in scopul revizuirii gestiunii diferitelorinstautii.

Se vor prezenta date numerice concrete, reale cu pri-vire la forcele de care dispunem (in primul rind membride partici, apoi nemembri de partid, dar oameni absolutcmstiti.) pentru efectuarea unui control eficient. NumIrulspecialqtilor din diferite ramuri ; numa'rul tovara'§ilorcu experientI in munca administrativa", in munca deconducere.

Controlul are o dublI sarcinsa :una mai simplI verificarea depozitelor,a produselor etc.§i o sarcin'a mai complexI verificarea justei

desfapir'ari a muncii ; lupta impotriva sabotajului, desco-perirea lui complefi ; verificarea sistemului de organizarea lucfarilor ; asigurarea unei cit mai mari productivitatia muncii etc.

Pe primul plan se pune problema imbun'ata'tirii munciila Comisariatul aproviziona'rii §i la Comisariatul cadorde comunicatie.

Scris la 3 decembrie 1918Publicat pentru prima oar3 in 1931, Se tip3reste dup3 manuscris

in Culegeri din Lenin`, vol. XVIII

www.dacoromanica.ro

351

IN LEGATURA CU PROIECTUL DE HOTARIREA C.C. AL P.C.(b) DIN RUSIA

CU PRIVIRE LA CONVOCAREA CONGRESULUIGENERAL AL FUNCTIONARILOR DE BANCA

DIN RUSIA

Sa se prevadI intrunirea imediati, in termen de 10 zile,a congresului functionarilor de bancl (din ambele sin-dicate), mstitumdu-se comisii paritare pentru convo-carea lui 156.

Comisii paritare identice vor fi instituite in vedereaverifialrii, descoperirii §i demascarii sabotajului.

Eclupe de luceitori de banal cu munci de rIspunderevor primi imediat ins'irodiri practice precise si cit sepoate de amlnuntite in cadrul lucrarilor pentru naviona-lizarea bancilor, fixindu-se termene scurte pentru in-dephnirea acestor ins5rcinsiri.

Scris6

nu mai arziu dedecembrie 1918

Publicat pentru prima oara in 1959,in Culegeri din Lenin', vol. XXXVI

Se apareite dupa manuscris

www.dacoromanica.ro

362

CUVINTAREROSTITA LA CONGRESUL SOVIETELOR,

AL COMITETELOR SARACIMIISI AL COMITETELOR RAIONALE P.C.(b)R.

DIN GUBERNIA MOSCOVA8 DECEMBRIE 1918

SCURTA RELATARE APARUTA IN PRESA

(R op o t e de a plauz e.) Evenimentele petrecutein ultimele saptarnini in Austria si in Germaniaincepe tovarasul Lenin cuvintarea au aratat ca 'inaprecierea situatiei internationale am avut dreptate atuncicind ne-am construit politica pe o justa, precisii si claraluare in considerare a tuturor urmarilor celor patru anide razboi, care dintr-un razboi al capitalistilor pentruimpartirea prazii s-a transformat intr-un razboi al aces-tora impotriva proletariatului din toate Greu afost pina sa inceapa revolutia in Europa occidentala, dar,odata inceputa, ea se dezvolta intr-un ritm mai rapid,cu pasi mai siguri §i in forme mai organizate deck la noi.

Vorbind despre miscarea muncitoreasea din celelaltetari, care ne vine in ajutor, tovatisul Lenin, facind apella incordarea tuturor fortelor, arata, totodata, ca fiecareluna de existenta a noastra, asigurata cu pretul unorgrele sacrificii, ne apropie de o victorie trainica.

Vorbind apoi despre sarcina la ordinea zilei alege-rile pentru Sovietele satesti si de plasa tovarasul Leninsubliniaza ca toate grcutatile pe care le prezinta organi-zarea de sine statatoare inceputa de jos a oarneni-lor muncii vor fi biruite atunci cind ci vor intelege caputerea trebuie sa se sprijine pe muncitori, pe taranimeasAraca pe tarinirnea mijlocasa, care, dupa p'a'rerea lui

tarile.

si

iai

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA CONGRESUL SOVIETELOR 353

Vladimir Ilici, nu ne este dusmana, ci doar oscileaza, iaro data cu consolidarea Puterii sovietice va trece de parteanoastra.

Am inceput o opera spune in incheiere tovarasulLenin pe care o vor duce [Ana la capat muncitoriidin lumea intreaga. (A pl a uz e in delun g at e.)

,,lzvestiia C.E.C. din Excite' nr. 271 Se tipareste dupe' textutdin 11 decembrie 1918 apiirut in ziar

www.dacoromanica.ro

Z54

CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL AL III-LEAAL COOPERATIEI MUNCITORESTI

9 DECEMBRIE 1918 157

(0 v a çii f ur t uno a s e.) Tovarasi, in fava coope-raviei muncitoresti stau acum sarcini extrem de impor-tante in domeniul economic, precum si in domeniulpolitic. Mit unele at si celelalte stnt acum indisolubilsi steins legate tntre ele in sensul luptei economice sipolitice. In legatura cu sarcinile imediate ale cooperatiei,as vrea si subliniez aici semnifica;ia politicii de intele-gere cu cooperatia". Politica de intelegere, despre cares-a vorbit atit de mult in presa 'in ultimul timp,se deosebeste in mod esential de notiunea de po-litica de intelegere cu burghezia, care Inseamna tra-<tare. Politica de intelegere despre care vorbim acumeste o politica de intelegere de un gen cu totul deosebit.Existi o mare deosebire intre politica de intelegere aguvernului sovietic cu Germania, care a dat anumiterezultate, si politica de conciliere a clasei muncitoare cuburghezia, care este extrem de daunatoare si funestapentru tarsi. MI refer la faptul ca sub paravanul acesteipolitici de conciliere se practical o tradare totall adt aluptei de clasa at si a principiilor fundamentale ale so-cialismului. Pentru socialistii care si-au propus ca sarcinaprecisa lupta tmpotriva burgheziei si lupta impotriva-capitalului, aceasta deosebire e de la sine inteleasa.

5tim cu tovii foarte bine ca, din punctul de vedereal luptei noastre de clasa, nu poate fi cleat una din doul :.ori recunoasterea puterii capitalului, ori recunoastereaputerii clasei muncitoare. 5tim ca toate incercarile parti-

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA CONGA. AL III-LEA AL COOPERATIEI MUNCIT. 355.

delor mic-burgheze de a elabora §i de a promova in callo politica proprie sint dinainte sortite unui e§ec total.Noi am asistat la o serie de incercari intreprmse dediverse partide i grupuri mic-burgheze care cautapromoveze o politica proprie, i acum vedem cã toateaceste incercari ale forcelor intermechare sint sortitee§ecului. In virtutea unor condicii bine determinate, nu-mai doua force centrale, situate la poli diametral opup,.10 pot exercita dominacia in Rusia 0 pot indruma desti-nele ei pe un fagaq sau altul. Mai mult, a spune chiarca. lumea intreaga este modelat i condusa de una sal.)alta dintre aceste doua force centrale. /n privinca Rusielse poate spune in mod categoric ca, datorita anumitorcondicii economice, numai una dintre ele se poate situa_in fruntea micrii. Forcele celelalte, intermediare, sintmulte, dar ele nu pot avea niciodata un rol hotaritorin viaca

In momentul de faca, Puterea sovietica trebuie sa-0propuna sa realizeze o incelegere intre ea §i cooperatie.In aprilie ne-am abatut de la celurile pe care ni le pro-pusesem 0 am facut o concesie. Fire§te c intr-o cariin care se desfiinceazi toate clasele nu trebuie sa existe-cooperacle de clasa, dar, repet, condiciile momentuluiimpuneau o oarecare temporizare, §i noi am realizat-o-sub forma unei aminari de citeva luni. Cu toate acesteainsa, §tim cu tocii c puterea de stat nu va ceda niciodatapoziciile pe care le decine acum in call. Am fost nevoici

facem aceasta concene, caci pe atunci eram singuri inlumea intreaga, i concesia facuta de noi se explica primgreutacile muncii noastre. In virtutea sarcinilor econo-mice pe care §i le asumase proletariatul, a trebuitcinem seama de anumite deprinderi ale paturilor mic-burgheze i sa le toleram. Aici este vorba mai ales de-f aptul c, indiferent pe ce cale, trebuie si se ajunga laindrumarea i coordonarea activitacii intregii mase acelor ce muncesc §i sint exploataci. Nu trebuie s uitamnici o clipa ce anume ne cere noua proletariatul. Putereapopulara trebuie s cina seama de faptul c diferitelepaturi ale rnicii burghezii se vor uni tot mai strins cu_clasa muncitoare aflata la putere atunci cind viaca le va_

s.

tarii.

sa

si

www.dacoromanica.ro

356 V. 1. LENIN

arata, in cele din urma, ca nu au alta alegere, ca toatesnerantele intr-o solutie de mijloc a problemei orinduiriide stat a tarii sint definitiv spulberate. Toate acele fru-moase lozinci vointa poporului, Adunarea consti-tuanta etc. menite sa camufleze toate jurnitatile demasura au fost imediat maturate atunci cind §i-a spuscuvintul adevarata vointa a poporului. Vedeti 5i voi ces-a intimplat, vedeti cum praful §i pulberea s-a ales dintoate aceste lozinci, lozinci ale jurnatavilor de masura. Inmomentul de fata vedem ca asta se intimpla nu numaiin Rusia, ci i pe scara intregii revolucii mondiale.

.A§ vrea sa stabilesc deosebirea dintre politica de conci-bere care §i-a atras ura atit de cumplita a intregii clasemuncitoare §i politica de intelegere pe care o precoruzamnoi acum politica de intelegere cu intreaga mica ta-ranime, cu intreaga mica burghezie. In perioada pacii dela Brest, cind am fost nevoiti sa acceptam grelcle conditiide pace care ni se impuneau, ni se spunea ca nu sintsperante de revolutie mondiala §i ca nici nu poate fivorba de a§a ceva. Noi erarn cu desavirke singuri inlumea intreaga. $tim ca din cauza pacii de la Brest multeparticle s-au indepartat atunci de noi au trecut departea burgheziei. In perioada aceea a trebuit sa trecemprmtr-o serie intreaga de grele incercari. Citeva luni maitirziu, viata a aratat ca nu este §i nu poate fi aka ale-gere, ca nu exista cale de mijloc.

Cind a izbucnit revolutia in Germania, a devenit in-deob§te clar ca revolutia se extinde in lumea intreaga,ca Anglia, Franta §i America se indreapta tot intr-acolo,ca merg pe drumul nostru ! Cind paturile democratemic-burghezc de la noi ii urmau pe protectorii lor, clenu intelegeau incotro le duc ace§tia, nu intelegeau ca leduc pe drumul capitalismului. Din exemplul revolutieigermane vedem acum ca acqti reprezentanti ai democra-tiei, acqti protectori ai ei, acqti domni Wilson & Co.impun unui popor invins tratatele lor, care sint mai reledecit cel ce ne-a fost impus noua la Brest. Vedem clarca acum, cind s-au produs evenimentele din Apus, cindsituatia s-a schimbat, demagogia internationala a ajunsin pragul falimentului. Acum s-a conturat clar fiziono-

si

www.dacoromanica.ro

CUNTINTARE LA CONGR. AL III-LEA AL COOPERATIEI MUNCIT. 357

mia fiecarei natiuni. Maqti le au fost smulse ; toate iluziiles-au naruit sub loviturile unui ciocan atit de greu cumeste cel al istoriei mondiale.

Fire§te ca, in conditiile existentei unor asemenea ele-mente §ovaielnice, care nu lipsesc niciodata in perioadede tranzivie, Puterea sovietica trebuie sa faca uz de in-treaga ei autoritate §i influenfa pentru a asigura infap-tuirea sarcinilor pe care le trasim acum §i prin careintelegem si sprijinim politica initiata de noi Inca inaprilie. Atunci am lasat pentru citva timp la o partevelurile pe care ni le propusesem ; atunci am facut inmod comtient §i fat4 o serie de concesii.

Aici s-a pus problema in ce punct al drumului neaflam noi acum. Intreaga Europa vede azi clar a asuprarevolutiei noastre nu se mai face nici un experiment, §iele, popoarele civilizate, si-au schimbat atitudinea fatade noi. Ele au inteles a In acest sens noi infiptuim onoua §i uria§ä opera, ca in infaptuirea acestei opere avemgreutati deosebit de mari, pentru ca aproape tot timpulam fostabsolut singuri §i cu desavir§ire uitati de intregulproletariat international. /n acest sens nu am putut evitamulte gre§eli serioase, pe care nu le ascundem citu§i deputin. Fire§te ca trebuie si tindem spre unirea intregnpopulatii, ca nu trebuia sa provocam nici o discordie.Daca n-am facut-o pina acum, cindva totu§i trebuie saincepem s-o facem. Am realizat deja fuzionarea cu nu-meroase organizatii. Acum trebuie infaptuita fuzionareacooperatiei muncitore§ti cu organizatiile create de So-viete. Din aprilie anul curent am trecut la organizare,pentru a incepe sa acvionam pe calea experientei, pentru afolosi fortele social-politice care s-au acumulat la noi.Am trecut la organizarea aprovizionarii §i a distribuiriiobiectelor de consum pentru intreaga populatie. Chibzu-ind cu grija fiecare pas al nostru, am procedat la aceastaorganizare, ceea ce este deosebit de greu de realizat intara noastra, inapoiata sub raport economic. Realizareaunei intelegeri cu cooperatia a fost inceputa de noi inaprilie §i decretul cu privire la fuzionare deplina §i laorganizarea aprovizionarii i distribuirii a fost intocmitpe aceeap baza. Stim ca fricOunile pe care le-a avut in

25 Lenin Opere complete, vol. 37www.dacoromanica.ro

368 V. I. LENIN

vedere vorbitorul dinaintea mea dnd s-a referit laPetersburg existi aproape pretutindeni. Sum ci acestefrictiuni smt absolut inevitabile, cIci ne aflim intr-unmoment dnd se intilnesc si se contopesc dou'l aparatecomplet diferite ; cu toate acestea insi, stim de asemeneaa acest lucru este de nelnliturat si ci trebuie sl trecemprin asta. Tot asa si dv. trebuie sl intelegeti a, prinImpotrivirea pe care a opus-o timp ath de indelungat,cooperatia muncitoreascl si-a atras, in cele din urml,o atitudine de neincredere din partea Puterii sovietice,de neincredere perfect legitimi.

Dv. spuneti : vrem independentl. Fireste a oricinevine cu asemenea lozinci poate trezi neincredere. DacIvl plingeti de frictiuni si vreti sl scIpati de ele, trebuiemai mai de toate sI abandonati ideea independentei,pentru cI oricine se situeazi pe acest punct de vedereIntr-un moment and toti dazuiesc spre contopire dince in ce mai deplinI este prin insusi acest f apt un adver-sar al Puterii sovietice. De indatl ce cooperatia munci-toreascI se va contopi cinstit si deschis cu Puterea so-vietici, aceste frictiuni vor incepe sa. dispari. $tiu foartebine c5., atunci and doul grupuri fuzioneazi spre aforma unul singur, la inceput se produc unele frictiuniIn munea ; cu. timpul insi, and grupul atras isi vaastiga increderea celui care I-a atras, toate aceste fric-tiuni vor displrea treptat. Pe and, in cazul dnd acestedoul grupuri fimin desp.artite, sint posibile permanentefrictiuni mterdepartamentale. Nu inteleg un lucru : cerost are aid independenta ? Implrasim doar cu totiipunctul de vedere ci intreaga societate trebuie si con-stituie, ath sub raportul aprovizionIrii ch si sub raportuldistribuirii, o singurI cooperativl comun5. Impareasimcu totii punctul de vedere csa cooperatia este una dintrecuceririle socialismului. In aceasta constl marea greutatea cuceririlor socialiste. In aceasta consti greutatea vic-toriei si sarcina a cIrei indeplinire o presupune ea. Ca-pitalismul a dezbinat dinadins piturile populatiei. Aceast5dezbinare trebuie si disparI definitiv si irevocabil, si in-treaga societate trebuie sI se transforme intr-o coopera-tivl unici a oamenilor muncii. Nu poate si nu trebuie

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA CONGA. AL HI-LEA AL COOPERATIEI =MIT. NB

sa fie vorba de nici un fel de independenta a vreunorgrupuri.

Despre aceasta cooperativa am spus eu acum a esteo sarcina a carei indeplinire o presupune victoria soma-lismului. Iata de ce spunem noi c, oricare ar fi diver-gentele noastre in probleme particulare, nu vom incheianici un fel de invelegere cu capitalismul, nu vom facenici un pas care sa ne abata de la principnle lupteinoastre. Invelegerea pe care sintem pe cale s-o reahzamacum cu anumite r)Ituri ale claselor sociale nu este ointelegere cu burghezia i cu capitalul, ci cu anumitedetapmente ale proletariatului i ale democratiei. N-avemde ce s ne temem de aceasta intelegere, caci toate disen-siunile dintre aceste paturi vor disparea cu dessivir0refocul revolutiei. Acum e nevoie de un singur lucru :existe nazuinta unaninfa de a veni cu inima deschisa tnaceasta cooperativa mondiala unica. Trebuie s contopimlaolalta ceea ce a realizat Puterea sovietica i ceea ce arealizat pn acum cooperatia. Acesta este continutulultimului decret al Puterii sovietice. Ap au procedat tnmulte locuri reprezentantii Puterii sovietice, fr saa§tepte decretele noastre. Marea opera realizata de coope-rape trebuie neaparat contopita cu marea opera ?dap-tuita de Puterea sovietica. Toate paturile populatiei carelupti pentru libertatea lor trebuie si se uneasci intr-o=gull organizavie puternica. $tim ca am facut multegre§eli, mai ales in primele luni de dupa Revol9ia dinOctombrie. De acum inainte ne vom stradui ca in rin-durile populatiei s existe deplina unitate i deplina in-telegere. Pentru aceasta insa e necesar ca totul sa. fiesubordonat Puterii sovietice §i ca toate iluziile cu privirela independenta" unor anumite pàturi sau a cooperatieimuncitore§ti sa fie cit mai repede lichidate. Aceasta spe-ranta de independenta" poate exista numai acolo undese mai poate mentine speranta intr-o revenire la vecheastare de lucruri.

Inainte vreme, popoarele din Occident ne priveau atitpe noi cit i intreaga noastra mi§care revolutionara cape o curiozitate. Ele spuneau : sa-i lasam sa zburde, savedem ce o sa iasa din toate astea... Ciudat mai e poporul

25*

in

www.dacoromanica.ro

360 V. I. LENIN

rus ! Si iata a acest ciudat popor rus" a aratat intregiilumi ce inseamna zburdaciunea" lui. (A plauz e.)

Acum, cind a inceput revolutia in Germania, unul&litre .consulii staini i-a spus lui Zinoviev : Nu se stieInca cine a profitat mai mult de pe urma plea de laBrest, noi sau voi".

El a spus asta pentru a o spune wall lumea. Toatalumea a vIzut c5. acesta este doar inceputul marii re-voluvii mondiale. Si acest inceput al marii revoluvii 1-amfacut noi, inapoiatul si ciudatul" popor rus... Este cazulsa spunem a ciudate sint caile istoriei : unei tari inapo-iate 1-a revenit cinstea de a plsi in fruntea marii miscarimondiale.. Iar burghezia din toate Wile vede aceastamiscare si-si di' seama care-i sint telurile.. Vilvitaia re-voluviei a cuprins tari ca Germania, Belgia, Elvetia siOlanda.

Pe zi ce trece se extinde tot mai mult aceasti miscare,pe zi ce trece creste si se intareste prestigiul guvernuluirevolutionar sovietic. Si de aceea burghezia a adoptatacum cu totul alta atitudine fati de aceste probleme. Deaceea, atunci cind capitalismul mondial se vede amenintaxde o primejdie de moarte, nici vorba nu poate fi .deindependenta vreunor partide. Exemplul cel mai edifi-cator ni-1 ofera America. America este una dintre celemai democratice OH, o mare republica sociala democra-tie& Unde, daca nu acolo, in aceasta vara care benefi-ciaza de toate drepturile electorale, de toate drepturileunui stat liber, trebuie sa-si gaseasca o dreapti rezolvaretoate problemele referitoare la drepturi ? Noi stim insace a path acolo, in aceastã republica democratica, unpreot : dupi ce 1-au uns cu pleura, 1-au biciuit pina cesingele i s-a amestecat cu pkura. Si asta s-a intimplatintr-o tail libera, intr-o republica democratica. Iarumanii", generosii" Wilsoni-tigri & Co. au putut toleraasa ceva. $i ce fac acum acesti Wilsoni cu o tari hiving,cu Germania ? Iata cum se desfasoara in fava noastratabloul relaviilor mondiale. Tabloul din care vedem citse poate de clar ce propun in fond prietenilor l or udomnWilsoni este de un milion, de un trilion de ori maiconvingator. Wilsonii ar duce repede la capat actiunea

www.dacoromanica.ro

CUV1NTARE LA CONGR. AL III-LEA AL COOPERATIEI MUNCIT. 361

intreprinsa de noi. Acesti domni liberii miliardari,oamenii cei mai umani" din lume si-ar dezvata re-pede prietenii sa vorbeasca de independentr, si nunumai atit : i-ar dezvata pink' si si se gindeasca la ea.Ei v-ar fi pus net si categoric in f ata urmatoarei alter-native : ori sinteti pentru orinduirea capitalista, oH sin-teti pentru Soviete. Ei ar fi spus : voi trebuie s procedatiasa, pentru c asta v-o spunem noi, prietenii vostrienglezii, americanii de teapa lui Wilson si francezh, prie-teni, ai lui Clemenceau.

De aceea nu puteti avea nici o speranç c ar putea fipastrati o cit de mica independenta. Acest lucru e cuneputinti i e zadarnic s te gindesti la el. Atunci cind,pe de o parte, s-a pus net problema mentinerii proprie-tatii, iar pe de alta parte proletariatul gasit fagasulsau nu mai poate exista cale de mijloc. Viata trebuiese impleteasca strins ori cu capitalul, oH si mai strins cuRepublica sovietica. Este absolut limpede pentru toatalumea ca socialismul a intrat in epoca infaptuirii lui.Oricine intelege ca apararea sau pastrarea principiilormic-bureleze ar fi cu desavirsire linposibill daca s-aracorda intregii populatii drept de vot. Poate Ca domniiWilsoni nutresc asemenea sperante, adica nu nutresc spe-rante, ci, in dorinta de a-si infrumuseta telurile proprii,seamana asemenea iluzii, dar trebuie sa va spun ca nuyeti gasi acum prea multi oameni care sa dea crezareacestor povesti ; chiar claca au mai ramas astfel de oa-meni, ei sint o raritate istorica, o curiozitate, care-si arelocul la muzeu. (A pl a uz e.)

Trebuie sa spun cl divergentele care s-au ivit la voide la bun inceput in legatura cu pastrarea independen-tei" cooperatiei nu sint decit simple incercari care tre-buie sa se incheie fara vreo speranta de rezolvare pozi-tiva. Este o lupta neserioasa, care contravine principiilordemocratiei. Acest din urma lucru nu trebuie sa provoacemirare, caci Wilsonii sint i ei democrati". Ei spun canu le-a mai ramas decit sa realizeze o singura uniunc,pentru ca au atit de multi dolari, inch vor cumpara cuei intreaga Rusie, intreaga Indie si chiar intreaga lume./n fruntea clicii lor se afla Wilson, buzunarele le sint

sasi-a

www.dacoromanica.ro

862 V. I. LENIN

pline .de dolari si de aceea pot vorbi despre cumparareaRusiet, si a Inchei, si a intregii lumi. Ei uita ins c peplan international problemele fundamentale se rezolvacu totul altfel, c argumentele lor pot face impresie nu-mai intr-un anumit mediu, numai in rindurile uneianumite paturi. Ei uit cä rezolutiile pe care le adoptain fiecarezi clasa cea mai puternica din lume i pe care,flea indoiall, le va adopta in unanimitate i congresulnostru salmi dictatura exclusiva a proletariatului in in-treaga lume. Adoptind aceasta rezolutie, congresul nostruva porni pe un drum pe care n-a mai ramas i nici nupoate sa ramina vreo punte care sa' duel la indepen-denta" despre care se vorbeste astazi aici. Dv. stiti caKarl Liebknecht a luat o atitudine de opozitie hotaritanu numai faca de taranimea mic-burgheza, ci i fata decooperatie. $titi ca din acest motiv Scheidemann & Co.1-au calificat drept visator si fanatic, si totusi chiar dv. i-atiadresat un mesaj de salut, la fel cum ati adresat un mesajde salut si lui Maclean. Exprimindu-va solidaritatea cumarii conducatori internationali, ati ars in urma voastratoate puntile. Trebuie sa ramineti ferm pe yozitiilevoastre, deoarece in momentul de fata va aparap nunumai pe voi, aparati nu numai drepturile voastre, ci sidrepturile lui Liebknecht si ale lui Maclean. Nu o datai-am auzit pe mensevicii rusi condamnind politica deintelegere, tunind i fulgerind impotriva acelora care in-cheiau intelegeri cu lacheii kaiserului. $i nu numai men-evicii au pacatuit in aceasta privinta. Lumea intreaga

ne arata cu degetul, aruncindu-ne cu asprime epitetul deconciliatori". Acum insa, cind a inceput revolutia mon-diaK cind ei trebuie sa trateze cu alde Haase si Kautsky,acum avem tot dreptul s spunem, caracterizindu-nesituatia cu o inteleapta vorba din batrini : toamna senumara bobocii"...

Noi ne cunoastem lipsurile, si nu e greu le araticu degetul. Privite insa din afara, toate acestea par altfeldecit sint in realitate. $titi ea' a fost un moment cind incelelalte partide nu era om care sa nu fi condamnat com-portarea noastra si politica noastra ; acum insà cunoastempartide intregi care au venit la noi, care vor s lucreze

rusi

SI

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA CONGR. AL III-LEA AL COOPERATIEI MUNCIT. 36.3

impreuni cu noi 158. Roata miscarii revoluvionare mon-diale s-a intors acum In asa fel, inch n-avem de ce sane temem de nici o politica de invelegere. Eu cred ca sicongresul nostru va gasi iesirea justa din situavia cares-a creat. Si aceasta iesire nu poate fi deck una singura :contopirea cooperatiei cu Puterea sovietica. Stivi ca An-glia, Franca, America, Spania vedeau in acciunile noastresimple experimente, pe cind acum ele vad cu totul altfellucrurile : ele se intreaba daca in propriile kr state etotul In regula. Desigur, din punct de vedere fizic, ma-terial, financiar, ele sint mult mai puternice deck noi,dar, cu toata stralucirea kr aparenta, stim ca pe dinaun-tru sint putrede ; ele sint azi mai puternice deck noi prinaceeasi foria si putere care constituia taria Germaniei inmomentul incheierii pacii de la Brest. $i ce vedem acum ?In perioada pacii de la Brest se indepartase de noi absoluttoata lumea. Acum 'Mg., cu fiecare luna de lupta pentruintarirea Republicii sovietice, ne aparam nu numai penoi, ci si opera inceputa. de Liebknecht si de Maclean, sivedem a Anglia, Franca, America si Spania se molipsescde aceeasi boall, Ant cuprinse de acelasi foc care a cu-prins si Germania focul luptei generale si mondiale aclasei muncitoare impotriva imperialismului. (A plauzeindelungate.)

0 mind dare de mita a apdrutla 10 decembrie 1918 in ziarul

zoestiia C.E.C. din Rusie nr. 270

Publkat in intregime in 1919,in brosura Cuvintdrile rostite de

V. 7. Lenin, V. Miliutin li V. bloghin iaCongressel al lll-lea al cooperatiei

muncitoreor

Se tiplreite dupd textalapdrut in brosurd,

cooly-swat cm stenovama

www.dacoromanica.ro

364

CUV/NTARE ROSTITA LA PRIMUL CONGRESGENERAL AL SECTIILOR AGRARE,

COMITETELOR SARACIMII SI COMUNELORAGRICOLE DIN RUSIA11 DECEMBRIE 1918 159

(Aplauze furtunoase, care se trans-forma in ovatii. Intreaga asistenta seridica in picioar e.) Tovarasi, socot ca insasicomponenta congresului de fata arata schimbarea serioasasi marele pas inainte pe care 1-am fkut noi, Republicasovietica, in opera .de construire a socialismului, in specialin domemul relatillor agrare, care sint cele mai impor-tante pentru tam noastra. Congresul de fata reuneste pereprezentantii sectidor agrare, ai comitetelor sarkimii siai comunelor agricole, si asta arata 6' intr-un timp scurt,intr-un singur an, revolutia noastra a reusit sa faci unmare pas inamte in domeniul transformarii unor relatiia caror prefacere este extrem de anevoioasa, care in toaterevolutide anterioare au frinat cel mai mult cauza so-cialismului si care trebuie reconstruite at mai radical,pentru a asigura victoria socialismului.

Primul stadiu, prima faza a dezvoltarii revolutieinoastre dupa Octombrie a fost consacrata mai ales asigu-earii victoriei asupra dusmanului comun al intregii ta-rammi, victoriei asupra mosierilor.

Stiti cu totii foarte bine, tovarasi, ca inca revolutia dinfebruarie revolutia burgheziei, revolutia conciliatoritor

a promis taranilor aceasta victorie asupra mosierilorsi ca ea nu si-a indeplinit promisiunea. Numai Revolutiadin Octombrie, numai victoria clasei muncitoare la orase,numai Puterea sovietica a dat posibilitatea de a izbaviefectiv intreaga Rusie, de la un capit la altul, de plagavechii mosteniri iobagiste, a vechii exploatari iobagiste,

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA PRIMUL CONGR. GENERAL AL SECTIILOR AGRARE 365

de proprietatea funciara mosiereasca si de povara juguluimosieresc, care apasa intreaga tarinime, pe toti tarannark' deosebire.

La aceasta lupta impotriva mosierilor nu puteau sa nuse ridice si s-au ridicat intr-adevar too tarann.Aceasta lupta a unit taranimea muncitoare saraca, carenu traieste din exploatarea muncii alttua. Aceasti luptaa unit, de asemenea, partea mai instal-di i chiar parteacea mai bogata a taranimii, care nu se poate dispensa demunca salariata.

Atha timp at revolutia noastra mai era ocupati curezolvarea acestei sarcini, atita timp at mai eram ne-voiti s ne 'incordam toate fortele pentru ca miscarea desine statatoare a taranilor, sprijinita de miscarea munci-torilor de la orase, si m ature efectiv sa lichideze de-finitiv puterea mosierilor, revolutia continua sa fie arevolutie general-taraneasca si de aceea nu putea depasicadrul burghez.

Ea nu se atinsese inca de dusmanul mai puternic si maimodern al tuturor oamenilor muncii capitalul. Deaceea exista pericolul ca ea sa se opreasca la jumatateadrumului, asemenea majoritatii revolutulor din Europaoccidentala, unde, datorita aliantei vrernelnice dintremuncitorimea oràeneasc i ntreaga taranime, a pututfi maturata monarhia, au putut fi maturate ramakelemedievale, a putut fi lichidata, mai mult sau mai putincomplet, proprietatea funciarl mosiereasca sau putereamosiereasca, dar .nu au putut fi subminate niciodatasesi bazele putern

Iata 'Irma a, din vara i toamna acestui an, revolutianoastra a inceput sa tread la realizarea acestei sarcinimult mai importante si mult mai anevoioase. Valulrascoalelor contrarevolutionare izbucnite n vara acestuian, cind interventiei =blare a imperialistilor vest-euro-peni impotriva Rune', luptei armate a mercenarilor lor

cehoslovacii i s-au alaturat toate elementele exploa-tatoare i asupritoare dinauntrul Rusiei, acest val agenerat la sate noi tendinte, a trezit la o viata noua satul.

Toate aceste rascoale au unit in practica, n luptaversunata impotriva Puterii sovietice, atit pe imperialitii

in-

si

in-capitalului.

www.dacoromanica.ro

366 V. I. LENIN

din .Europa dt §i pe mercenarii lor cehoslovacii ,ca p pe toti aceia care in Rusia mai rsima'seserI de parteamoperilor §i a capitali§tilor. In urma lor s-au ra'sculat §itoti chiaburii satelor.

Satul a incetat sa' fie unitar. In satul care a luptat caun singur om impotriva mosierilor au apgrut doua' tabere

tabgra. Orainimii muncitoare grace, care laolalta cumuncitorn a continuat ssi mearga ferm hotaritI pe caleaspre infaptuirea socialismului §i a trecut de la luptaimpotriva mosierilor la lupta impotriva capitalului, im-potriva puterii banului, impotriva folosirii de dtre chia-buri a marii reforme agrare, §i taba'ra faranilor maiinst5rivi. Aceast 5. 1upt5, indepirtind definitiv de revoluvieclasele avute, exploatatoare, a ficut ca revolutia noastrIs5. tread in intregime pe faggul socialist, pe care clasamuncitoare de la orase a vrut s-o indrepte ferm §i hotlritin Octombrie, dar pe care nu o va putea indrepta nici-odatI in mod victorios dad nu va glsi la sate un sprijincon§tient, ferm §i unit.

Iata care este semnificgia revoluviei produse in vara§i toamna acestui an in cele mai indepartate colturi aleRusiei satelor, revoluvie care s-a produs fara zgomot pnu a fost atit de concret vizibila §i atit de evidentapentru anti lumea ca Revolutia din Octombrie anultrecut, dar care are o semnificavie incomparabil maiprofunda' §i mai importanta.

Formarea comitetelor sairkimii la sate a fost un punctde cotitura i a afitat a clasa muncitoare de la orase,care in Octombrie se unise cu intreaga farinime pentrua infringe pe principalul dugnan al Rusiei libere, mun-citoare §i socialiste, pentru a infringe pe mo§ieri, a deAit

istoricqteaceast5 sarcina.' §i a trecut la una mult mai grea,superioar5. §i cu adevarat socialista' sarcina de a intro-duce §i la sate lupta socialistal con§tientl, de a trezi §ila sate con§tiinva maselor muncitoare. Marea transfor-mare revoluvionar5 agrar5 proclamarea in Octombriea desfiinvarii proprietIcii private asupra pimintului, pro-clamarea socializairii plmintului ar fi rImas inevitabilpe hirtie dad muncitorii de la orase n-ar fi trezit laviat5 proletariatul sgtesc, eirsicimea satelor, tIrInimea

www.dacoromanica.ro

CUV1NT. LA PRIMUL CONGR. GENERAL AL SECTIILOR AGRARE 367

muncitoare, care formeaza imensa majoritate, care deopo-triva cu varanimea mijlocasa nu exploateaza munca altuia,nu este interesati in menivnerea exploatarit si care deaceea poate pasi §i a pasit .acum mat departe, de la luptacomuna impotriva mosierilor la lupta general-proletaraimpotriva capitalului, impotriva dominaviei exploatatort-kr, care se sprijini pe puterea banulut, pe puterea bunu-rilor mobile, a pasit de la sfarimarea jugulut mosterescin Rusia la faurirea orinduirii socialiste.

Acest pas, tovarasi, a fost cel mai greu dintre toate.In privinva lui ne-au prezis un esec inevitabil tovi aceiacare se indoiau de caracterul socialist al revoluviei noas-tre, si de el depinde acum intreaga opera de construirea socialismului la sate. Formarea comitetelor saracimit,larga kr revea, care a cuprins toata Rusia, transformareakr care urmeaza sa fie intreprinsa acum si care inparte a si inceput in Soviete satesti investite cu puteridephne si menite sa infaptutasca la sate principule fun-damentale ale construcviei sovietice, ale puterii oamemlormuncii, iata ce constituie o chezaste sigura ca operanoastel nu s-a limitat la cadrul revoluviilor burghezo-democratice obisnuite din Wile vest-europene. Dupa ceam lichidat monarhia §i. puterea medievala a mosierilor,trecem acum la opera de constructie socialista propriu-zisà. Construirea sociahsmului la sate este cea mai grea,dar totodata si cea mai importanta dintre sarcini. Estemunca cea mai rodnici.. Daci am reusit si trezim la sateconstunça parvii muncttoare a varanimii, daca tocmaivalul rascoalelor capitaliste a facut ca aceasta parte sa sesepare definitiv de mteresele clasei capitalistilor, daca incadrul comitetelor saracimii si al Sovietelor in curs detransformare varanimea muncitoare se uneste din ce ince mai strins cu muncitoru de la orase toate acesteaconstitute pentru not unica .si totodata cea mai sigurachezaste ci opera de construire a socialismului in Rusiaare acum o temelie mai trainica. Ea a dobindit acum unreazem si in uriasa masa a populatiei agricole de la sate.

Este neindoielnic ca, intr-o vara cu caracter taranesccum este Rusia, construcvia socialista constituie o sarcini.extrem de dificila. Este neindoielnic ca un &man ca

www.dacoromanica.ro

368 V. I. LENIN

tarismul, ca puterea mosierilor, ca proprietatea funciaramosiereasca .a putut fi maturat relativ usor. La centru,aceasta sarcina a putut fi ndeplinit n citeva zile, iarin restul Ora n citeva saptamini. Dar sarcina la caretrecem acum este, prin insasi esenta ei, de asa natura,inc it poate indeplinita numai printr-o munca extremde perseverenta si de indelungati. Aici ne asteapta olupti in care .va trebui sa Maintain pas cu pas, centi-metru .cu centimetru ; va trebui si dobindim prin luptacuceririle Rusiei noi, socialiste, sa luptim pentru lucrareain comun a pamintului.

Si e de la sine inteles ca o asemenea transformare revo-lutionara trecerea de la micile gospodarii taranestiindividuale la lucrarea n comun a pimintului cereun timp indelungat, cal ea in nici un caz nu poate fiinfaptuita dintr-o data.

Stim foarte bine c n arile cu mica gospodarie Ora.-neasca trecerea la socialism nu e cu putintà fr o serieintreaga de treceri treptate prealabile. Constienta deacest lucru, Revolutia din Octombrie si-a pus ca primasarcina numai doborirea i lichidarea puterii moiseresti.Legea fundamentala din februarie cu privire la sociali-zarea pamintului, care, dupa cum stiti, a fost adoptatiprintr-o hotarire unanima a comunistilor si a acelor repre-zentanti ai Puterii sovietice care nu se situau pe punctulde vedere al comunistilor, aceasta lege este o expresie

vointei i constiintei imensei majoritati a faranilortotodata, o dovada a faptului c proletariatul, partidulcomunist muncitoresc, constienti de sarcinile kr, trezindcu perseverenç i rabdare, prmtr-o serie de treceri trep-tate, constiinta partii muncitoare a tarammu i mergindinainte numai pe masura trezirii efectiv : a acestei con-stiinte, numai pe masura organizarii de sine statatoarea taranimii, inainteaza pe calea constructiei noi, so-cialiste.

5tim foarte bine ca o asemenea mare transformarerevolutionara in viata a zeci de milioane de oameni cume trecerea de la mica gospodarie taraneasca individualala lucrarea in comun a pamintului, transformare careafecteaza temeliile cele mai adinci ale tramlui kr, ale

ft

a st,

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA PRIMUL CONGA. GENERAL AL SECTIILOR AGRARE 369

modului lor de viati, poate fi realizati numai printr-omunci indelungati. ci ea este in genere numaiatunci cind necesitatea ii sileste pe oamem sill trans-f orme viata.

$i dupi acest crincen i indelungat rizboi mondialvedem clar inceputul revolutiei socialiste in lumea in-treagi. MI5 si in *He mai inapoiate a devenit ea onecesitate, care, independent de once conceptii teoreticesau doctrine socialiste, arati tuturor cit se poate de con-vingitor ci nu se mai poate tri ca inainte.

Cind tara e intr-un asemenea hal de mini si se afliintr-o situatie atit de dezastruoasi, cind vedem ci acestdezastru se extinde in lumea intreagi, c acesti patru anide rizboi criminal, distrugitor i tulhiresc au mituratcucerinle culturii, stiintei i tehnicii, pe care omenireale-a dobinclit in decurs de secole, i ci nu numai Rusia,ci intreaga Europa se intoarce la starea de barbaric,in aceste conditii, masele cele mai largi, si in specialtirinimea, care a suferit poate cel mai mult de pe urmaacestui rizboi, ii dau clar seama c e nevoie de eforturiextraordmare, ci e nevoie de o incordare a tuturor forte-lor pentru a scipa de aceasti mostenire a blestematuluirizboi, care ne-a lisat numai ruin i sixicie. Nu se maipoate trii in chip vechi, asa cum s-a trait inainte derizboi, lar irosirea de forte omenesti si de munci, legatide mica gospodinefirineasci individuali, nu mai poatecontinua. Productivitatea muncii s-ar dubla i s-ar tripla,de doui si de trei ori mai multi munci omeneasci s-areconomisi in agricultur i in gospodiria omului dacide la aceasti mica gospodirie firimitati s-ar trece lagospodina obsteasci.

Ruina economici pe care ne-a lisat-o mostenire raz-boiul face pur i simplu imposibili refacerea acestei vechi

mici gospodini tirinesti. Razboiul nu numai ci a tre-nt masa tiraneasci i i-a aritat ce minuni ale tehniciiexistà in prezent, i-a aritat ca aceste minuni ale tehniciisint folosite pentru exterminarea oamenilor, dar el a su-gerat si ideea ca minunile tehnicii trebuie folosite in primulrind pentru transformarea ramurii de productie care inte-reseazi in cel mai inalt grad intregul popor, in care sint

realizabila

www.dacoromanica.ro

370 V. I. LENIN

ocupati cei mai multi oameni §i care este cea maiinapoiata dintre toate productia agricoll. $i nu numaia a fost trezitl aceasta con§tiinta, dar monstruoaselegroz5vii ale razboiului modern au avut darul sa arateoamenilor ce forte a creat tehnica moderna §i cum seirosesc ele in cel mai ingrozitor §i mai stupid dintrerIzboaie, §i a singurul mijloc de a sapa de aceste gro-zlvii il constituie chiar aceste forte create de tehnicl.Obligatia §i datoria noastra este de a le folosi in scopulde a transforma, de a aleza pe un lam nou productiacea mai inapoiatI productia agricoll, agricultura, dea o preface dintr-o indeletnicire rutinari, pe care oameniio practic 5. a§a cum au apucat din mcni-str5mo§i, intr-oincleletnicire bazatl pe §tiinti §i pe cucenrile tehnicii.RIzboiul a trezit aceastl congiinta intr-o masuri infinitmai mare decit i§i poate da seama oricare dintre noi.Dar, pe ling a a trezit aceast5 congiint5, elzboiul adistrus, de asemenea, odce posibilitate de a reface pro-ductia in vechile ei forme.

Gre§esc aceia care viseazi a dupI acest rsizboi va fiposibilI restabilirea situatiei dinainte de r5zboi, refacereasistemului de gospodirire §i a structurii gospodariei cupa'strarea vechilor metode, §i pe zi ce trece ei i§i va'ddin ce in ce mai clar greKala. RIzboiul a provocat ostare de ruin5 atit de inspIimintatoare, 'inch micile gos-pod5ni indwiduale de la noi nu au acum nici vite demunc5, nici inventar §i nici unelte. Aceastl irosire amuncii poporului nu mai poate continua. Tar5.nimeamuncitoare, grack care a facut cele mai mad sacrificupentru revolutie §i care a suferit cel mai mult de peurma r5zboiului, a luat plmintul de la mo§ieri nu pentruca el sl incapà in miinile noilor chiaburi. Viata ins4ipune acum stringent in fata acestei tarinimi muncitoareproblema trecerii la lucrarea in comun a pimintului,singurul mijloc de a reface cultura astlzi ruinati i dis-trusa de razboi, singurul mijloc de a ie§i din bezna incul-turii, din starea de asuprire §i de oprimare la care capi-talismul condamnase intreaga mas5 a populatiei de lasate: din bezna inculturii §i din starea de oprimare careau permis capitali§tilor sI Ora timp de patru ani in cies-

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA PRIMUL CONGR. GENERAL AL SECTIILOR AGRARE 371

tele razboiului intreaga omenire §i de care acum totioamenii muncii din toate Wile sint hotarivi sa se eli-bereze cu orice prey, acvionind in acest scop cu toataenergia 6 pasiunea revoluvionara.

Acestea sint, tovar16, condiviile care au trebuit sa secreeze in lumea intreaga pentru ca aceasta extrem dedificili 6, totodati, principala ref orma socralista, aceastaprincipali 6 radicals transformare socialista sa fie pusaca o problema la ordinea zilei, 6 in Rusia ea se afla.azi la ordinea zilei. Formarea comitetelor saracimii, ac-tualul congres comun al secviilor agrare, al comitetelorsaracimii §i al comunelor agricole toate acestea, privitein legatura cu lupta care s-a desfapirat inauntrul satuluiin vara 6 toarnna acestui an, ne arati ca con§tiinva celormai largi mase ale varanimii muncitoare s-a trezit 6 canazumva spre infaptuirea lucrarii in comun a pamintuluiexista in rindurile varanimii insi6, in rindurile majori-tatii taranimii muncitoare. E de la sine inveles ca aceastauriag transformare trebuie infiptuita, dupa cum am maispus, in mod treptat. Aici nimic nu se poate infaptui dela o zi la alta, dar trebuie sa va reamintesc ca. inca De-cretul asupra pamintului, care a fost adoptat a doua zidupa revolucia de la 25 octombrie, chiar in prima §e-dinca a primului organ al Puterii sovietice al II-leaCongres general al Sovietelor din Rusia , 6 care adeterminat cu anticipane convinutul legii fundamentalecu privire la socializarea pamintului, prevedea nu numaica propnetatea privata asupra pamintului se desfiinveazapentru totdeauna, ca proprietatea mo6ereasca este 6 fa-mine desfunvata, ci §i, printre altele, ca inventarul, vitelede munca 6 uneltele care trec in stapinirea poporului§i in stapinirea gospodariilor bazate pe munca proprietrebuie sa devina §i ele un bun ob§tesc, sa inceteze a fiproprietatea privata a diferitelor gospodarii. Iar in legeacu privire la socializarea parnintului, adoptata in februa-rie 1918, la problema fundamentala privind velurile pecare ni le propunem acum, sarcinile pe care vrem sa leinfiptuim pe linia exercitarii dreptului de a dispune depamint 6 masurile pe care le recomandam noi in aceastaprivinta partizanior Puterii sovietice, varanimii munci-

www.dacoromanica.ro

372 V. I. LENIN

toare, la aceasta problema legea cu privire la sociali-zarea pamintului cla ra'spuns in articolul 11, aratind caaceasta sarcina este : dezvoltarea gospodariei agricole co-lective care e mai avantajoasa in sensul economisiriide munca si de produse prin unirea gospodirillorindividuale, in scopul trecerii la gospodaria socialista.

Tovarasi, la adoptarea acestei legi n-a fost unanimitatedeplina si acord deplin intre comunisti si celelalte partide.Dimpotriva, noi am adoptat aceasta lege pe vremea cindguvernul sovietic era format din comunisti si din repre-zentanvi ai partidului socialistilor-revolutionari de stinga,care nu impartaseau concept'iile comuniste, si totusi amajuns la o hotarire unanimi, pe terenul careia noi seamsi astazi, tinind minte a aceasta trecere de la gospo-&rule individuale la lucrarea in comun a parnintului,repet, nu poate fi infaptuita de la o zi la alta, ci in luptadesfasurata la orase problema se pusese mai simplu. Acolo,in faça a o mie de muncitori se afla un singur capitalist,si maturarea lui nu cerea eforturi prea mari, pe cindlupta care s-a incins la sate a fost mult mai complicati.La inceput a avut loc asaltul general al taranilor impo-triva mosierilor ; la inceput a fost complet nimicita pu-terea mosiereasca, dar in asa fel inch si nu se mai poatireface vreodata ; apoi s-a incins lupta in sinul varanimii,unde in persoana chiaburilor, in persoana exploatatorilorsi a speculantilor, care foloseau surplusurile de cerealepentru a se imbogati pe seama partii infometate, cu ocu:pavti neagricole, a Rusiei, aparusera noi capttalisti. Alaavea si se dea o noua lupta, si stivi cu totii ca. in varaacestui an lupta asta a dus la izbucnirea unei serii intregide rascoale. In privinva chiaburului nu spunem ca tre-buie si i se ia intreaga proprietate, ca in cazul mosieruluisi al capitalistului. Noi spunem ca trebuie infanta impo-trivirea acestui chiabur fata de masurile necesare, cum e,de pilda, monopolul cerealelor, pe care el nu-I respecti,pentru ca vrea si se imbogateasca vinzind la preturi despecula surplusurile de cereale, in timp ce muncitorii sitarami din regiunile neagricole indura chinurile foamei ;si aici politica noastra a constat intotdeauna intr-o luptItot atit de necrutatoare ca si impotriva mosierilor li a

www.dacoromanica.ro

CUV1NT. LA PRIMUL CONGA. GENERAL AL SECTIILOR AGRARE 373

capitalistilor. Mai raminea insa problema relaviilor dintrepartea saraci a varinimii muncitoare si varinimea majlo-casi. Fa0 de varanimea mijlocasà, noi am dus.intotdeaunao politica de alianta cu ea. Ea nu este nicidecum undusman al rinduielilor sovietice, ea nu este un dusmanal proletariatului, un dusman al socialismului. Ea va Koval,desigur, si va consimti sa treack la socialism numai atuncicind va avea in fava un exemplu graitor, care s-o con:vinga in fapt ca aceasta trecere este necesarä. Aceasta.(6 ränime mijlocasi rill poate fi convinsa cu argumenteteoretice sau cu discursuri agitatorice noi nu contampe asa ceva , dar o va convinge exemplul si coeziuneapal-0i muncitoare a varanimii, o va convinge aliativa aces-tei virinimi muncitoare cu proletariatul, si aici contarnpe roadele pe care le va da o indelungata munca de con-vingere treptata, pe o serie de masuri tranzitorii indrep-tate spre realizarea unei invelegeri intre partea proletari,socialista a populatiei, intre comunisti care duc olupta hotarità impotriva capitalului sub toate formelelui si varanimea mijlocasà.

Iata de ce, tinind seama de aceasta situatie, tinindseama de faptul ca la sate avem de-a face cu o sarcinaincomparabil mai grea, noi punem problema asa cum afost ea pusa in legea cu privire la socializarea parnintului.Stiti ca aceasta lege a proclamat desfiincarea proprietatiiprivate asupra pamintului, a proclamat impartirea egali-tark a paminturilor, stivi ca tocmai in acest spirit a fostinceputa aplicarea prevederilor acestei legi si ca. ele aufost infiptuite in majoritatea regiunilor cu populatiecaraneasca. In acelasi timp insa, prin consensul unanimsi general al comunistilor si al tuturor celor care peatunci nu impartaseau inca conceptiile comuniste, a fostintrodus in aceasta lege articolul pe care vi I-am cititchiar acum si care declara ca sarcina noastra comuna,telul nostru comun este trecerea la gospodaria socialistl,la stapinirea colectiva a pamintului, la lucrarea lui incomun. Pe masura ce inainteaza perioada de construcvie.ant taranilor care si-au si luat in primire pamintul citsi .prizonierilor de razboi care cu sutele de mii si cumihoanele se intorc acum din captivitate storsi de

26 www.dacoromanica.ro

374 V. I. LENIN

vlaga. satui de chinuri le devin azi tot mai dare pro-portule gigantice ale operei pe care va trebui s-o inflp-tuim .pentru a reface economia, pentru a scoate definitivtaranimea din vechea ei stare de clasa oropsitl, tinutlfriu si in bezni, le devine tot mai clar c singuracale.intr-adevar sigurl si de natura sa apropie masa Ora-mmii de o viata civilizat, s-o puni efectiv intr-o situatieegala cu restul populatiei este calea lucririi k comun apimintului ; si spre aceasta lucrare tn comun a plink-tului tinde acum in mod sistematic, prin masuri treptate,Puterea sovieticl. in vederea lucrarii n comun a pimin-tului se creeaza comune agricole i gospodarii de stat.Insemnatatea acestui fel de gospodarii este aratati inlegea cu privire la socializarea pamintului. Acolo unde

aceasti lege se aratI cine poate beneficia de folosintapamintului vedem c printre persoanele i institutillerespective figureaza pe primul kc statul, pe locul al doi-lea organizatiile obstesti, apoi comunele agricole, iar pelocul al patrulea intovarasirile agricole. V atrag din nouatençia asupra faptului cI aceste principii fundamentaleale legii cu privire la socializarea pimintului au foststabilite intr-o vreme cind partidul comunist kdeplineanu numai propria sa vointa, dnd el ficea cu bun 5. stiintaconcesii acelora care intr-un fel sau altul exprimau con-stiinta i vointa àrnimii mijlocase. Noi am fkut ifacem asemenea concesii. Am incheiat i ncheiem ase-menea intelegeri pentru c trecerea la aceasti forma co-lectivl de stlpinire a pamintului, la lucrarea h comuna pamintului, la gospodlrii de stat i la comune agricolenu se poate face de la o zi la alta ; aici e nevoie de oinriurire perseverenti i tenace din partea Puterii sovie-tice, care a alocat un miliard de ruble pentru imbuna-tatirea agriculturii, cu conditia ca sa se treaca la lucrareain comun a pamintului. Aceastä lege arata a mai alesprin puterea exemplului, prin atragerea in masa a tam:nilor mijlocasi la imbunatitirea gospodariei vrem noi sa-iconvingem pe ei i ca numai pe efectul treptat al unorastfel de masuri contam noi in infaptuirea acestor pro-funde i extrem de importante transformari revolutio-nare in economia Rusiei agricole.

$i

in

in

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA PRIMUL CONGR. GENERAL AL SECTIILOR AGRAR.E 375

Unirea strinsa a comitetelor saracimii, a comuneloragricole 0 a sectiilor agricole, a carei expresie o consti-tuie congresul de fata, ne arata i ne insufla convin-gerea deplina c prin aceasta trecere la lucrareacomun a pamintului activitatea noastra este just tndru-mata, pe un fga cu adevarat socialist. Prin aceasta acti-vitate perseverent i sistematica trebuie sa fie obtinutaridicarea productivitatii muncii. In acest scop trebuieaplicam cele mai bune metode de cultivare a pamintului§i sa atragem cadrele agronomice ale Orli, in a§a felinch s putem folosi toate gospodariile cele mai bineorganizate, care pink' acum au fost doar o sursa de im-bogatire pentru unii, o sursa de reinviere a capitalisrnului,sursa unei noi aservrri, a unei noi inrobiri a muncitorilorsalarrati i .care acum, n conditiile create prin adoptarealegri cu.privire la socializare §i prin desfiintarea completaa proprretatii private asupra pamintului, trebuie s devinapentru rndioane de oameni ai muncii un izvor de cunoq-tinte agricole, de cultura §i de ridicare a productivitatii.Ahanta dintre muncitorii de la orase §i taranimea munci-toare, crearea .comitetelor saracimii transformarea kr

organe.sovretice constituie o chezasie ca Rusia agri-cola a papt acum pe calea pe care, mai tirziu deck noi,dar cu pa0 mai siguri, p4esc unul dupa altul statelevest-europene. Lor le-a fost mult mai greu s nceaparevolutia pentru c du§manul kr n-a fost un absolutismputred, ci o clasa capitalista deosebit de cult i unia ;dar §titi c aceasta revolutie a inceput, qtiti c revolutianu s-a limitat la cadrul Rusiei, c principala noastrasperanta, principalul nostru reazem este proletariatul vest-european, din virile mai avansate, ca. acest reazem princi-pal al revolutiei mondiale s-a pus in miKare, §i sin-tern ferm conving iar desfawrarea revolutiei germanedemonstreaza in fapt c trecerea la gospodaria socia-

folosirea unei tehnici agricole mai avansate, unireamai rapida a populatiei muncitoare de la sate se vor in-faptui acolo mai repede 0 mai lesne ca la noi.

In alianta cu muncitorii de la orge, in alianta cu. pro-letariatul socialist din lurnea intreaga, taranimea munci-

26*

in

siin

lista%

sa

www.dacoromanica.ro

376 V. I. LENIN

toare din Rusia poate fi sigura acum ca va birui toategreutacile, a va respmge toate atacurile imperialistilorsi va infaptui acea opera fara de care nu este cu putincaeliberarea oamenior muncii : lucrarea in comun a pa-mintului, trecerea treptata, dar neabatuta, de la micilegospodarii individuale la lucrarea in comun a pamintului.(Aplauze furtunoase si indelungate.)

Pravda nr. 272 Se tipiirette dupi tem ttdin 14 decembrie 1913 apiirnt in mar

www.dacoromanica.ro

377

CONCEPT DE DIRECTIVE CU PRIVIRELA CONDUCEREA INSTITUTIILOR SOVIETICE '6°

1

Discutarea si rezolvarea in colegii a tuturor probleme-lor de conducere in institutiile sovietice trebuie sã fieinsotita de stabilirea cit mai precisa a raspunderii f : e-carui lucrator din oHce institutie sovietica pentruindeplinirea unor sarcini si a unor munci practice binedefinite, clar si fara echivoc trasate.

Respectarea acestei reguli, fail de care nu sint posibileexercitarea unui control efectiv si selectionarea oamenilorcelor mai potriviti pentru fiecare functie 6 fiecare muncl,trebuie sa devina de acum inainte absolut obligatorze.

De aceea, fiecare colegiu sovietic si fiecare institutiesovietica, fira nici o exceptie, sint obligate :

in primul rind, sa adopte imediat o hotarire cu pri-vire la repartizarea precisi a muncii 6 a raspunderii intretoti membrii colegiului sau toti lucratorii ;

in al doilea rind, si stabileasca imediat si cit mai pre-cis raspunderea persoanelor care indeplinesc diferite in-sarcinari de oricenatura, si in special insarcinari pe liniacolectani si distribuirii rapide si rationale a materiilorprime si a produselor.

Respectarea acestei reguli este obligatorie pentru toateinstitutiile sovietice, si in special pentru consiliile econo-mice si sectiile economice ale comitetelor executive lo-cale, judetene, orasenesti etc. Aceste sectii si consilii eco-nomice sint obligate si stabileasca imediat cine anumeraspunde pentru colectarea rapida si rationala a fieca-r u i fel de materii prime si produse de care are nevoiepopulatia.

www.dacoromanica.ro

378 V. I. LENIN

Toate institutille sovietice conducitoare, cum sint : co-nutetele executive, Sovietele de deputati guberniale siorisenesti etc., sint obligate &Ili reorganizeze imediatmunca in asa fel, inch pe primul kc si fie pus controlulefectiv asupra indeplinirii reale a hotiririlor puterii cen-trale si ale institutiilor locale, urmind ca celelalte muncisi fie pe cit posibil trecute in atributia unor comisiiauxiliare, alcituite dintr-un mic numir de membri aiinstitutiei respective.

2

In vederea combaterii birocratismului si pentru a in-lesni descoperirea abuzurilor, precum si demascarea siinliturarea lucritorilor necinstiti care s-au strecurat ininstitutule sovietice,

se introduc urrnitoarele reguli :In fiecare institutie sovietici trebuie si fie afisate, nu

numai in interiorul clidirii, ci si in afarl, in asa fel inchsi fie accesibile tuturor flea nici un fel de permis deintrare, zilele si orele de primire a publicului. Incipereadestmati primirii publicului trebuie si fie neapirat inasa fel situati, inch accesul la ea si fie liber, firl niciun fel de permise de intrare.

In fiecare institutie sovietici trebuie infiintat un re-glstru in care si fie trecute, cit mai pe scurt, numelesolicitatorului, continutul cererii sale si stadiul in carese afli rezolvarea ei.

In zilele de duminici si de sirbi.toare trebuie si fiefixate ore de primire.

Lucritorii cu munci de rispundere la Controlul destat au dreptul A asiste la primirea publicului si sintobligati si viziteze din cind in cind institutiile in orelede primire, si verifice registrul si si intocmeasci unproces-verbal cu privire la vizita ficuti, la verificarearegistrului si la chestionarea publicului.

Comisariatul muncii, Comisariatul Controlului de statsi Comisariatul justitiei sint obligate si infiinteze pretu-tindeni aducind la cunostinta populatie: zilele si orelede primire birouri de informatii accesibile pentrutoati lumea, firi permise de intrare si fill nici o taxi ;

www.dacoromanica.ro

CONCEPT DE DIRECTIVE 379

primirea in aceste birouri se va face obligatoriu si inzilele de duminica. Birourile de informatii sint obligatenu numai sa dea, atit verbal cit si in scris, toate infor-maviile cerute, ci i sa intocmeasca fara plata petivii pen-tru cetatenii fàr tiinva de carte si pentru cei care nustiu sa-si formuleze clar cererea. La activitatea acestorbirouri de informatii vor fi neaparat atrasi atit repre-zentanti ai tuturor partidelor admise in Soviete, citreprezentanvi ai partidelor care nu fac parte din guvern,ca i ai unor organizavii de masa cum sint sindicatele i.

asociatiile de intelectuali.

3

Apararea Republicii sovietice cere in mod imperioso cit mai riguroasi economisire a fortelor i o cit maiproductiva folosire a muncii poporului.

In acest scop se stabilesc in primul rind pentrutoate instituviile de stat, urmind sa fie extinse apoi asu-pra tuturor intreprinderilor i colegiilor de orice felurmatoarele :

1. Fiecare secvie cit de cit de sine statatoare din cadruloricarei instituvii de stat, fara exceptie, trebuie sa pre-zinte in termen de trei zile comitetului executiv dinlocalitatea respectiva (iar la Moscova i Comisariatuluipoporului pentru justitie) date sumare in care si se arate :a) departamentul ; b) denumirea sectiei ; c) continutulactivitavii ei, descris cit rnai pe scurt ; d) numarul sub-secviilôr, birourilor sau al altor subdiviziuni, cu enume-rarea lor ; e) numarul functionarilor de sex masculinfeminin ; f) volumul activitatii, in masura in care poatefi exprimat, de pada, prin numarul de lucrari, prin vo-lumul corespondentei sau prin alte criterii similare.

Comitetele executive locale (iar la Moscova Comi-tetul executiv al Sovietului de deputati, de comun cordcu Comisariatul poporului pentru justitie i cu Prezi-chul C.E.C.) sint obligate sa ia imediat (1) masuri pentrua se verifica daca dispozitia de mai sus a fost indeplinitaintocmai si la timp ; (2) masuri pentru a se elabora, intermen de o saptamina de la data prezentarii datelor

11

si

www.dacoromanica.ro

380 V. I. LENIN

mentionate, un plan de coordonare, unire i fuzionarea sectiilor cu atribuvii identice sau similare.

Comisiile pe care mstituviile aratate mai sus le vorinsarcina cu inflptuirea acestui plan trebuie sa. cuprindireprezentanvi ai departamentului afacerilor interne, jus-tiviei, Controlului de stat i ai departamentului muncii,iar n caz de necesitate i reprezentanvi ai altor depar-tamente ; aceste comisii sint obligate sa prezinte sdptarni-nal Consiliului Comisarilor Poporului i Prezidiului C.E.C.scurte dad de seama asupra rezultatelor obtinute pelinia fuzionarii secvnlor similare §i a economisirii muncii.

2. In fiecare oras in care exista sectii sau servicii simi-lare centrale, regionale, orasenesti, guberniale sau jude-vene trebuie sa fie create imediat, pe linga forul supe-rior, comisii pentru coordonarea i fuzionarea tuturoracestor institutii n vederea economisirii maxime a forte-lor ; activitatea acestor comisii se va desfasura in con-formitate cu prevederile art. 1 i cu respectarea terme-nelor indicate de el.

3. Aceleasi comisii (art. 1 si 2) si pe aceleasi baze sintinsarcinate sa ia de urgenta masuri in vederea inlocuiriibarbatilor cu femei in toate muncile in care acest lucrue posibil i in vederea intocmirii de liste cu barbatii carepot fi trimii sa presteze serviciu in armata sau pe lingaarmata, sau transferavi la alte munci, necancelariste,cu caracter operativ i practic.

4. Aceleasi comisii (art. 1 si 2) sint insarcinate ca,de comun acord cu organizatiile locale ale P.C. din Rusia,si efectueze o astfel de inlocuire de persoane, inch nu-mai in posturile de conducere si de raspundere sa raminamembri ai P.C. din Rusia (cu tin stagm de cel puvin2 ani), iar celelalte i3osturi sa fie ocupate de oameni farapartid sau de membri ai altor partide, spre a se eliberaastfel pentru alte munci un numar cit mai mare de mem-bri ai P.C. din Rusia.

Scris la 12 decembrie 1918

Publicist pentru prima oaril in 1928,VIIIin Culegeri din Lenin', vol.

Se tiplireste dupi manuscris

ci

www.dacoromanica.ro

381

PROIECT DE HOTARIREA C.C. AL P.C. (b) DIN RUSIA

Toate organizatiile P.C. din Rusia sint obligate ca. intermen de o saptimina de la publicarea prezentei hotariria C.C. al P.C. din Rusia, sa treaca in toate carnetele demembru §i in toate fi§ele date cu privire la momentul decind persoana respectiva face parte din partidul bolqevic.

In lipsa unor asemenea date §i in caz de imposibilitatede a le procura (qi verifica prin atestarea a cel putin3 membri ai P.C. din Rusia cu un stagiu de partid de2 ani), in carnetul de membru sau pe fi§a respectivatrebuie facuti mentiunea : Nu se §tie de cind este mem-bru de partid".

Toti membrii P.C. din Rusia care ocupa vreo functiede stat sint obligati sa treaca imediat in carnetele lor departid, cu atestarea pre§edintelui respectivei organizatiide partid sau a secretarului ei, date sumare din care sareiasa din ce partide a facut parte sau caror partide lis-a alaturat fiecare dintre ei in ultimii cinci ani.

Scris la 12 decembrie 1918

Publicat pentru prima oard in 1928,in Culegeri din Lenin', vol. VIII

Se tiparege dup3 manuseris

www.dacoromanica.ro

S82

CUVINTARE ROSTITA LA CONFERINTAMUNCITOREASCA DIN RAIONUL PRESNEA

14 DECEMBRIE 1918 161

TovarSsi, permiteti-mi es' abordez unele dintre pro-blemele programate pentru astIzi. Prima problemä esteaceea a situatiei internationale, iar cea de-a doua pro-blema atirudinii fatS de partidele democratice mic-burgheze.

A§ vrea sS spun citeva cuvinte despre situatia interna-tionalS. Stiti eä in mornentul de fata imperialismul anglo-franco-american a declansat o vastà campanie impotrivaRepublica Sovietice Ruse. In rindurile muncitorilor lor,imperiali§tii din aceste ;Sri fac agitatie impotriva Rusiei,acuzindu-i pe bol§evici ea.' se sprijinS pe minoritate sinedreptStesc majoritatea ; si, deoarece marea majoritatea organelor de pres1 din Franta §i Anglia se afla inmiinile burgheziei, minciunile indreptate impotriva guver-nului sovietic se umflk acolo repede si nestinjenit. Deaceea, nici nu se &I vreo atentie povestii stupicie si ridi-cole cum ca bolsevicii se sprijinS in Rusia pe minoritateapopulatiei poveste care nici nu meritS sS, fie dezmin-tita, atit de absurd5. este ea pentru oricine vede ce seintimpra la noi. Dar, cind rasfoiesti ziarele din Anglia,Franca si America in treacat fie zis, noui ne parvinexclusiv ziare burgheze vezi c51 acolo burghezia con-.tinuS s raspindeascS asemenea povesti.

La noi sint lipsiti de dreptul de vot si de dreptul dea participa la viata politica a tSrii §i de a o influentanumai exploatatorii, adica cei care nu traiesc din muncSproprie, ci exploateaz51 pe altii. In raport cu masa totalsa populatiei, ace§ti oameni reprezintä un numar infim.

www.dacoromanica.ro

CUV/NTARE LA CONF. MUNCIT. DIN RAIONIJL PRESNEA 383

V. puteti inchipui ca la orase nu se gasesc acum preamulti oameni care exploateaza munca salariata. Proprie-tatea privata asupra pamintului a fost desfiintata. Mo-sierilor li s-au luat mosiile, iar posesorilor de otruburi*,care Inca pe timpul lui Stolipin ii jecmaneau pe tarani,li s-au luat paminturile, asa inch si la sate numarul celorcare exploateaza munca altuia este foarte mic. DarPuterea sovietica nu le spune ca le ia dreptul de vot. Easpune : tuturor acelora care vor sa.' renunte la exploatareamuncii altuia, noi le recunoastem dreptul de a participala conducerea treburilor obstesti. Vreti sa fiti muncitorifiti bineveniti. Vreti sa fiti exploatatori atunci sa stitica nu numai ca nu va vom lasa sa participati la vot sinu va vom alege, dar nici nu vom tolera ca sa va hranitidin munca altora.

Si chiar numai din acest principiu fundamental alConstitutiei noastre se poate vedea ca Puterea sovieticIse sprijina pe cei ce muncesc, ca kr le cla ea dreptul dea orindui viata de stat, Ca ea se sprijina pe imensa, pecovksitoarea majoritate a populatiei. Fiecare congres alSovietelor au fost in total sase , fiecare congres nearata ca reprezentantii muncitorilor, taranilor si ostasilorArmatei Rosii, reprezentantii majoritatii populatiei, caretraieste din munca ei, si nu din munca altora, ca tocmaiei formeaza temelia din ce in ce mai trainica a Puteriisovietice. Primul Congres al Sovietelor a avut loc iniunie 1917, cind Rusia era o republica burgheza si duceaun razboi imperialist. Acest congres a avut loc in iunie1917, cind Kerenski mina trupele la ofensiva, jertfind inbatalii milioane de vieti omenesti. La acest congres, co-munistii sau bolsevicii reprezentau numai 13%, adica asaptea parte. La Congresul al II-lea al Sovietelor, care apus bazele puterii muncitoresti-taranesti, bolsevicii repre-zentau deja 510/s, adica jumatate, iar la Congresulal V-lea, care s-a tinut in iulie anul acesta, bolseviciireprezentau nu mai putin de 66%. Vazind cit de repede

* Omar lot de ',imam pe care In perioada 1906-1917 obstea era obli-gati si-1 dea in proprietate individuall siranilor care piriseau obstea. Acest sinewa fon practicat to scopul de a se crea o burghezie siteasci, ca reazem al abso-lutismului la sate. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

384 V. I. LENIN

creste si se dezvolta bol$evismul, eserii de stinga au luatcalea aventurn $1, ca urmare, s-au scindat definitiv. Dinaceasta sciziune au rezultat trei partide distincte, iar celmai recent dintre ele, partidul narodnicilor-comunisti, atrecut la bolsevici ; o serie intreaga de militanti de seama,ca, de pilda, Kolegaev, au trecut si ei la bolsevici.

La Congresul al VI-lea al Sovietelor, bolsevicii repre-zentau 970/0, ceea ce inseamna ca aproape toti delegniimuncitorilor $1 taranilor din intreaga Rusie erau bolsevici.Asta denota ca imensa majoritate a oamenilor muncii seunesc acum in jurul Puterii sovietice si ea: e pur si simpluridicola si absurda povestea mincinoasa si afirmatia bur-gheziei el bolsevicii se sprijinl pe minoritatea populatiei.Burghezia minte, pentru ea aliatii vor ca cele 17 miliardede ruble datorate de guvernul tarist capitalistilor, cele17 miliarde pe care noi le-am anulat si am refuzat sa leplatim (nici nu ne gindim sa platim pentru ei, pentruvechii cirmuitori, nu contestam ca au fost contractateaceste datorii, dar spunem : foarte bine, voi le-ati con-tractat, voi sa le platiti), aliatii vor sa arunce acestedatorii pe umerii nostri si sa restaureze puterea mosie-reasca, tarista. Noi stim ce au facut ei la Arhanghelsk,la Samara si in Siberia. Acolo, pina si menpvicii si eseriide dreapta, care dupa pacea de la Brest ne-au fostadversari $i care credeau 61 sperantele noastre in ceea cepriveqte izbucnirea revolutiei in Germania nu se vor im-plini, s-au convins ca ei insisi sint trimisi la plimbare siCa cu ajutorul trupelor engleze si cehoslovace se res-taureaza puterea mosierilor $i proprietatea privata.

In Anglia si in Franca, oricit ar cauta ziarele de acolosa ascunda adevarul, in prezent el 'hi croie$te, totust,drum. Muncitorii simt si inteleg ca revolutia din Rusiaeste revolutia kr, o revolutie muncitoreasca, socialista. $1.pina $i in Franta si in Anglia vedem ci se desfasoaraacum o miscare a muncitorimii sub lozincile Mara cutrupele din Rusia !", Criminal va fi acela care va mergela razboi impotriva Rusiei !" La Londra a avut loc decurind in sala Albert un miting socialist, si din stirile pecare le-am primit, in pofida tuturor sfortarilor guvernu-lui englez de a ascunde adevarul, din stirile primite reiese

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA CONK MUNCIT. DIN RAIONUL PRESNEA 385

ca' la acest miting a fost formulata revendicarea Afaracu trupele din Rusia !" si ca toti conducatorii munci-torimii au calificat politica guvernului englez drept opolitica de jaf si de silnicie. Si sintem informati ca., incele mai mari districte industriale din Anglia, Macleancare a fost invatator in Scotia i-a indemnat pe mun-citori sa declare greva, explicindu-le ca acest razboi esteun razboi tilharesc. Inca pe atunci a fost el aruncat ininchisoare. Acum a fost din nou intemnitat. Dar cind inEuropa a izbucnit miscarea revolutionara, Maclean a fosteliberat si propus candidat in alegerile parlamentare laGlasgow, unul dintre orasele cele mai mari din Angliade nord si din Scotia. Aceasta arata ca miscarea munci-toreasca engleza, cu revendicarile ei revolutionare, devinedin ce in ce mai puternica. Guvernul englez a fost nevoitsa-1 puna in libertate pe Maclean, cel mai inversunatdusman al lui, care isi zice bolsevic englez.

In Franca, unde muncitorii mai sint cuprinsi de sovi-nism, unde se crede ca razboiul nu are alt scop decitapararea patriei, starea de spirit revolutionara se accen-tueaza. Stiti ca acum, cind Anglia si Franca au invinsGermania, ele i-au impus conditii de o suta de ori maigrele decit cele ale pacii de la Brest. Revolutia devineacum o realitate in Europa. Aliatii, care se laudasera cavor scapa Germania de kaiser si de militarism, au decazutatit de jos, inch indeplinesc rolul pe care 1-au jucattrupele ruse pe vremea lui Nicolaie I, cind Rusia era otara inapoiata, cind Nicolaie I a trimis trupele ruse sainabuse revolutia din Ungaria. Aceasta s-a intimplat pevremea vechii orinduiri iobagiste, cu peste 60 de ani inurma. Iar acum, libera Anglie si alte tari libere au de-venit calai si cred ca sint in stare sa inabuse revolutia sisa puna calus adevarului ; dar adevarul va invinge toateobstacolele atit in Franca cit si in Anglia, si muncitoriiisi vor da seama ca au fost inselati si &hi in razboi nupentru libertatea Frantei sau Angliei, ci pentru jefuireaunei tad straine. Sintem informati ca in Franca, in rtn-durile partidului socialist 162, care pina acum se numaraprintre adeptii apararii patriei, se manifesta o calda sim-

www.dacoromanica.ro

886 V. I. LENIN

patie pentru Republica sovietica si se fac auzite voci deprotest impotriva interventiei armate in Rusia.

Pe de altà parte, imperialismul anglo-francez amenintasa atace Rusia si sprijina pe alde Krasnov si Dutov,sprijina restaurarea monarhiei in Rusia si vrea sa inseleun popor liber. $tim ca din punct de vedere militar im-perialistii sint mai puternici decit noi. Acest lucru 1-amstiut si 1-am spus de mult. Am chemat pe tovi in ajutorulArmatei Rosii, ca sa ne aparam si sa dam o ripostajefuitorilor si tilharilor. Iar cind ni se spune : Din mo-ment ce imperialismul anglo-francez este mai puternic,cauza noastra e pierduta", noi le raspundem acestoroameni : Amintiti-va de pacea de la Brest. Oare nu urlaatunci intreaga burghezie rusk' a bolsevicii au vindutgermanilor Rusia ? Oare nu tipau unii atunci ca bolse-vicii, contind pe revolutia germana, isi pun sperança in-tr-o himera, intr-o fantoma ?" Dar, in cele din urma., s-avazut ca imperialismul german, care a fost incomparabilmai puternic decit noi, care a avut posibilitatea deplinade a jefui Rusia, pentru a noi nu aveam armata, iarvechea armata nu putea si nu voia sa lupte, caci oameniierau atit de extenuavi de razboi inch nu mai erau instare sa lupte, si oricine stie ce s-a intimplat atunci stie,de asemenea, ca pe vremea aceea nu eram citusi de puvinin masura." sa ne aparam i ca, prin urmare, Rusia ar fiputut cadea pe de-a-ntregul sub puterea ttlharilor kaiseru-lui german, in cele din urma s-a vazut ca n-au trecutdecit citeva luni si germanii s-au impotmolit in asa hal*in Rusia, s-au lovit de o asemenea rezistenta, de o ase-menea agitatie In rindurile soldatilor germani, inch acum

dupi cum mi-a relatat Zinoviev, presedintele Comuneide nord din Petrograd , cind reprezentantii Germanieiau fugit din Rusia, consulul german a declarat : Da,acum e greu de spus cu precizie cine a cistigat mai mult,noi sau voi". El a vazut ca soldatii germani, care eraumult mai puternici decit noi, se molipsisera de bacilulbolsevismului. Germania este si ea cuprinsa acum de vil-vataia revolutiei, acolo se desfasoara o lupta pentruputerea Sovietelor. Pacea de la Brest, despre care sespunea ca inseamna falimentul total al bolsevicilor, s-a

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA CONF. MUNCIT. DIN RAIONUL PRESNEA 387

dovedit a nu fi decit o fail de trecere la situatia deacum, cind, dupa ce ne-am consolidat in Rusia, am in-ceput sa cream Armata Ro§ie ; trupele germane s-au mo-lipsit de bol§evism, iar victoriile lor aparente s-au dovedita nu fi decit un pas care a dus la prabuvrea totala aimperialismului german, s-au dovedit a fi o treapta detrecere spre extinderea §i cre§terea revolutiei mondiale.

In perioada pacii de la Brest eram singuri. IntreagaEuropa vedea in revolutia rusa un fenomen exceptional ;daca revolutia noastra, aceasta revolutie asiatica", ainceput atit de repede §i 1-a rasturnat pe tar, aceasta sedatora faptului ca Rusia era o tara inapoiata, §i tot da-torita inapoierii sale a trecut ea atit de repede la expro-priere, la revolutie socialista, a§a se credea in Europa ;ei uitau trig ca revolutia rusa a avut altä cauza : Rusieinu-i ramasese alta ie§ire. Razboiul provocase pretutindenio stare de ruina §i o foamete atit de cumplita, o atit deaccentuata slabire a poporului 4i armatei, care in cele dinunna §i-au dat seama ca au fost imelate atita amar devreme, inch Rusiei nu-i mai ramasese alta igire deckrevolutia.

Germanilor li se spunea ca trebuie sa se apere impo-triva invaziei ruse. Acum insa aceasta minciuna devinepe zi ce trece tot mai evidenta. Capitali§tii §i generaliiGermaniei §i-au trimis trupele impotriva Rusiei §i atuncicind ea a devenit o taxa socialistä. Si tocmai asta a facutca §i cel mai inapoiat soldat german sa vada clar ca intot cursul celor patru ani de razboi el a fost imelat §iminat la razboi penn-u a asigura capitali§tilor germaniposibilitatea de a jefui Rusia. Aceea§i cauza care a pro-vocat prabu§irea imperialismului german §i care a provocatrevolutia in Germania, aceeqi cauza face acum ca revo-lutia sa se apropie in ritm rapid in Franca, Anglia §i inalte tari. Noi am fost singuri, dar acum nu mai sintem.Acum e revolutie la Berlin, in Austria, in Ungaria ; pina§i. in Elvena, Olanda §i. Danemarca, in aceste OH liberecare n-au cunoscut razboiul, pink' §i in aceste taricre§te mi§carea. revolutionara ; acolo muncitorii au inceputsa ceara crearea de Soviete. Acum s-a vazut ca alta ie§irenu exista. Revolutia se maturizeaza in lumea intreaga.

www.dacoromanica.ro

388 V. I. LENIN

Noi am fost primii care am pornit pe aceastk cale, sisarcma noastra este sk apatim aceasti revolutie pinkcind ne vor veni in ajutor aliatii nostri, iar acesti aliatisint muncitorii din toate Wile europene. Acesti aliati vorvent cu atit mai aproape de noi, cu cit mai mult o vorlua razna guvernele kr.

Cind gerrnanii se credeau stkpini pe situatie, in perioadapkcii de la Brest, in realitate ei se aflau la un pas deprabusire. Iar acum, Franca si Anglia, care le-au impuslor condivii de pace mult mai grele si rnai rusinoase decitne-a impus nouk atunci Germania, acum ele au ajuns lamarginea präpastiei. Oricit ar minti, adev5.ru1 e ck ele seaflk acum la numai ckiva pasi de prkbusire. Ele se ternde aceastk präbusire ; minciunile lor devin pe zi ce trecetot mai evidente, iar noi spunem : oricit ar mimi acestiimperialisti in ziarele lor, situatia noastrk este trainick,mai trainick deck a kr, deoarece cauza noastrk se spri-jink pe constiinta maselor de muncitori din toate tkrile ;aceastk constiinta a izvorit din rkzboiul care timp depatru ani a inecat in singe lumea intreaga. Din acestfazboi, vechile guverne nu vor mai putea iesi la liman.Vechile guverne spun acum ca &int impotriva bolsevismu-.lui mondial. Muncitorii stiu ce se petrece in Rusia : etstiu ck aici sint reprirnati mosierii si capitalistii, carechearnk in ajutor mercenari, soldati strkini. Situatia esteacum limpede pentru toatk lumea. Muncitorii din toatetärile o inteleg. Si oricit de turbati ar fi imperialistii,oricit ar spumega ei de furie, noi pornim ark teamä lalupti impotriva lor si stim cI fiecare pas al lor peparnintul Rusiei ii va apropia de pieire si cá vor pkti lafel ca trupele germane, care, in loc sk scoati griu dinUcraina, au adus de acolo bolsevisrnul rus.

In Rusia, puterea se aflk in miinile oarnenilor muncii,si clack nu va fi in miinile kr, nimeni nu va fi in starea vindece vreodatk ranile pricinuite de acest greu si sin-geros razboi. A lasa puterea in miinile vechilor capitalistiinseamnk a arunca pe umerii clasei muncitoare toatkpovara rkzboiului, pentru ca ea sk plateascI tot tributulpentru acest fazboi.

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA CONF. MUNCIT. DIN RAIONUL PRESNEA 389

Anglia, America 0. Japonia s-au luat la harta acumpentru ca nu se inteleg asupra impartirii prazii dobinditeprin jaf. Totul e deja impartit. Wilson este presedintelecelei mai democratice republici din lume. $i ,ce spune el ?In aceast çar, pentru un singur cuvint in favoarea

cete de sovinisti impusca oameni in plina strada.Un preot care n-a fost niciodata revolutionar a fost tiritin strad i batut pita la singe numai pentru c propo-vaduia pacea. Iar acolo unde domneste cea rnai salbaticiteroare, armata serveste acum ca instrument de sugrurnarea revolutiei ; ei ameninta s foloseasca armata ca mijlocpentru reprimarea revolutiei din Germania. In Germania,unde revolutia a inceput de atit de putina vreme n-atrecut decit o luna de la izbucnirea ei problema ceamai acuta este : Adunare constituanta sau Puterea So-vietelor. Pentru Adunare constituanta se pronunta acolointreaga burghezie, precum toti socialistii care se baga-sera slugi la kaiser, care nu indraznisera s. inceapa.razboiul revolutionar. Intreaga Germanie s-a impartit indoua tabere. Acesti socialisti sint acum pentru Adunareconstituanta, in timp ge Liebknecht, care a stat trei aniIa inchisoare, conduce impreuna cu Rosa Luxemburgziarul Die Rote Fahne" 163. Ieri s-a primit la Moscovaun exemplar din acest ziar. A fost obtinut cu mari greu-tati i dupa multe peripetii. El contine o serie de articoledin care se poate vedea ca toti conducatorii revolutieiv orbesc in acest ziar despre inselarea poporului de catreburghezie. Vointa Germaniei a fost falsificati de capita-Usti. Ei ii tipareau numai ziarele lor, dar acum DieRote Fahne" declara cà numai masele muncitoare audreptul de a beneficia de bunurile poporului. In Ger-mania, desi n-a trecut decit o luna de la izbucnirea re-volutiei, intreaga tara e de pe acum impartita in doua ta-bere. Toti social-tradatorii tipa ca sint pentru Adunareconstituanta, iar adevarati, cinstiti

spun : Noi sintem cu totii pentru puterea muncito-rilor si a soldatilor". Ei nu spun : a taranilor", pentruea in Germania o mare parte din tarani angajeaz i eimuncitori, ci spun : a muncitorilor i soldatilor". Ei

27 Lenin Opere complete, vol. 37

§i

sociali§tii sociali§tii

www.dacoromanica.ro

390 V. I. LENIN

spun : a micilor ;5.rani". Puterea Sovietelor a si devenitacolo forma de guvernimint.

Puterea Sovietelor se va statornici in lumea intreaga.Ea vine sa ia locul vechiului stat burghez. Nu numaimonarhia, republica, clack' le lasl capitalistilor pro-prietatea fabricile, uzinele, bancile, tipografiile oastfel de republica este una dintre formele de jefuire apoporului de catre burghezie. Si bolsevicii aveau dreptatecind spuneau ca revolutia mondiala creste. In tari di-ferite, ea se dezvolta in chip diferit. Ea parcurge intot-deauna un drum lung si anevoios. Nu e bun socialistacela care ii inchipuie c. capitalitii vor renunta indatala drepturile lor. Nu. Asemenea capitalisti cumsecade Incanu s-au nascut in lume. Socialismul se poate dezvoltanumai in lupta impotriva capitalismului. Inca n-au fostin lume clase dominante care sa cedeze fara lupta.Capita1itii stiu ce este bolsevismul. Inainte ei spuneau :prostia rusa i inapoierea rusa fac acolo niste nazbitiidin care n-o sa iasa nimic. Acolo, in Rusia, ei aleargadupa niste fantome, dupa niste vedenii de pe lumea cea-lalta". Acum insa aceiasi domni capitalisti vad c. vilvataiaacestei revoluvii se intinde in lumea intreag i c. numaiputerea oamenilor muncii poate triumfa. La noi se treceacum la crearea comitetelor saracimii. In Germania ins5,muncitorii agricoli i taranii cu gospodarie mica alcatuiescmajoritatea covirsitoare. In Germania, faranii cu gospo-darie mare sint adesea un fel de mici mosieri.

Ieri guvernul elvetian a expulzat din Elve;ia pe repre-zentantul nostru in aceasta ;ara, i noi stim de ce afacut-o. Stim c pe imperialitii francezi i englezi ii ne-linistea faptul CI el ne trimitea zilnic telegrame i relataridespre mitingurile de la Londra, la care muncitorii engleziproclamau : Afara cu trupele britanice din Rusia !" Elne trimitea i tiri despre Franya. Se spune ca imperialitiiau dat un ultimatum reprezentamilor Rusiei. Ei au alun-gat si din Suedia pe reprezentamii Puterii sovietice, careacum vor trebui sa se intoarca in Rusia. Prea devremeinsa jubileaz5. imperialitii. Asta este o victorie ieftina.

ci i

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA CONF. MUNCIT. DIN RAIONUL PRESNEA 391

Pasul acesta nu duce nicaieri. Oricit ar ascunde aliatii"adevarul, oricit ar insela ei poporul, oricit s-ar straclui eisa scape de reprezentantii Rusiei Sovietice, pita laurm5, poporul tot va cunoaste intregul adevar.

$i noi va spunem : sa dam o riposta at mai energicaaliatilor" si sa sprijinim din toate puterile Armata Rosie !Este explicabil tot ce s-a petrecut la noi pe vremea cind-nu aveam inca Armata Rosie. Dar acum vedem ca ea seintareste si cucereste victorii. In fata armatei noastre seafli trupe engleze. Ea insa are ofiteri care abia ieri auvenit din rindurile clasei muncitoare, abia ieri au absolvitpentru prima oara cursuri de pregatire militara. Cindluam prizonieri, avem o serie de dovezi care arata ca,atunci cind citesc Constitutia republicii noastre tradusain limba engleza, ei isi zic : Am fost inselati. Rusia So-vietica nu este ce am crezut noi. Puterea sovietica esteputerea oamenilor muncii". Iar noi spunem : Da, to-varasi, noi luptam nu numai pentru Rusia Sovietica,luptam pentru puterea muncitorilor si a oamenilor munciidin lumea intreaga". In timp ce noi tinem piept asaltuluiimperialist, revolutia germana se intareste. Revolutia seintareste si in toate celelalte tari. Iata de ce, oricum ar fiea numita in Europa, aceasta revolutie mondiala s-a ivitin toata amploarea ei, si imperialismul mondial va pieri.Iar situatia noastra, oricit de grea ar fi ea, ne da certi-tudinea ca nu .numai noi luptam pentru cauza dreapta,dar ca avem st aliati : muncitorii din fiecare tara.

Tovaras:, dupa aceste observatii cu privire la situatianoastra internationala, vreau sa mai spun citeva cuvintein legatura cu alte probleme. Vreau sa vorbesc desprepartidele mic-burgheze. Aceste partide se considerau socia-liste. Dar nu sint. $tim foarte bine ca in societatea capi-talista astfel de institutii cum sint bancile, casele de asi-gurari sociale, societatile de ajutor reciproc se numescinstitutu de autoajutorare", dar toate aceste denumiri nuspun absolut nimic ; in realitate, sub ele se ascunde unjaf in toati puterea cuvintului. Si atunci cind clasa munci-toare rusa depunea eforturi ca sa respinga atacurile luiKrasnov (el fusese arestat de trupele noastre, dar, dinpacate, a fost pus in libertate, pentru ca cei din Petro-

27* www.dacoromanica.ro

392 V. I. LENIN

grad sint prea creduli), tocmai aceste partide, care sepretindeau a fi de partea poporului, tocmai ace§ti domnimensevici i socialisti-revolutionari de dreapta s-au situatde partea burgheziei. Aceste partide ale micii burgheziinu stiu niciodata de partea cui sa fie de partea capita-litilor de partea muncitorilor. Ele sint alcatuite dinoameni care traiesc cu speranta c o data i o data se vorimbogati. Acesti oameni vad mereu cà n jurul lor majori-tatea micilor producatori traiesc rau de tot, sint cu totiioameni ai muncii. $i atunci, partidele mic-burgheze, careslut imprastiate n lumea intreaga, au inceput sa oscileze.Asta nu e ceva nou. Asa a fost intotdeauna, asa setmplà si la noi. Cind a venit pacea de la Brest pe-rioada cea mai grea a revolutiei noastre, cind nu aveamarmata i trebuia sa incheiem pace, dar ne spuneam c. inschirnb nu vom sista nici o clipa constructia noastra so-cialitsa toate aceste partide s-au indepartat de noi.Ele au uitat ca Rusia face imense sacrificii pentru revo-lutia socialista si au trecut de partea constituantistilor.Au aparut constituanti§ti la Samara, in Siberia. Acum eisint izgoniti de acolo, ceea ce le arata ca nu poate fidecit una din doua : ori puterea mosierilor, ori putereabolsevicilor. Cale de mijloc nu exista. Ori puterea asu-pritilor, ori puterea asupritorilor. Numai pe noi ne poateurma intreaga taranime saraca. $i ea ne va urma numaiatunci and va vedea ca nu umblam cu manusi cu vechiulregim, ci facem totul pentru binele poporului. Numai oasemenea putere a Sovietelor a putut poporul ssa sprijinetimp de un an, in pofida conditiilor grele §i a foametei.Muncitorii i taranii stiu ca, oricit ar fi de greu razboiul,guvernul muncitoresciaranesc va face tot ce se poateimpotriva capitalistilor-exploatatori, pentru ca intreagapovara a razboiului sa cada pe umerii acestor domni, sinu pe umerii muncitorilor. Asa se explica de ce de maibine de un an poporul sprijina puterea muncitorilor §i ataranilor.

Acum, cind a izbucnit revolutia in Germania, s-aprodus o cotitura in rindurile mensevicilor si ale socia-listilor-revolutionari. Cei mai buni dintre ei nazuiau spresocialism. Dar ei credeau ca bolsevicii alearga dupa o

sau

,in-

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA CONF. MUNCIT. DIN RAIONUL PRESNEA 393

fantoma, dupa o himera. Acum Insa s-au convinsceea ce asteptau bolsevicii nu este o simpla fantezie, cio realitate vie, s-au convins c. aceasta revoluite mondialaa sosit si se extinde n lumea intreaga, iar cei mai burndintre mensevici i eseri incep s regrete ca au grew,incep sa inteleaga ca Puterea Sovietelor este putereamuncitorilor nu numai n Rusia, ci i in lumea intreaga,

ca nici un fel de Constituanta nu va aduce salvarea.Anglia, Franca si America stiu ca acum, cind a izbucnit

revolutia mondiala, dusmanul lor nu e dincolo de hotare.El se afla inauntrul fiecarei çri. Acum incepe o nouacotitura : mensevicii i eserii de dreapta au inceput saoscileze, iar cei mai buni dintre ei inchna spre partidulbolsevic i vad ca, orich s-ar jura ei c sint pentruAdunarea constituanta, adevarul e c shit de partea albi-lor. /n lumea intreaga, problema se pune acum astfel :ori Puterea Sovietelor, ori puterea tilharilor care au datrnorii zece milioane de oameni n acest razboi si auschilodit alte douazeci de milioane, iar acum continua sajefuiasca alte tari.

Aceasta este, tovarasi, problema care provoaca oscila-rile democratiei mic-burgheze. Noi stim ca aceste partideosoleaza intotdeauna, c ele vor oscila intotdeauna. Ma-joritatea oamenilor i formeaza convingerile pe bazaexperientei de viata, ei nu cred n carti si in vorbe. Noispunem taranului mijlocas : tu nu ne esti dusman. Pe eln-avem de ce sa-1 obijduim, iar daca pe alocuri vreunSoviet local va lovi aspru n taranul mijboca i acestav a avea de suferit, inseamna ca acel Soviet trebuie sa fieinlaturat, inseamna ca el .nu s tie sa procedeze asa cumtrebuie. Democratia de nujloc, democratia rnic-burgheza,va oscila intotdeauna. $i daca ea, asemenea unui pendul,a oscilat spre noi, trebuie s-o sprijinim. Noi spunem :Dacà ne veti pune bete-n roate, nu va vrem. Dar dacáne veti ajuta, fiti bineveniti". La mensevici exista diferitcgrupuri, exista grupul activistilor" (partizanii actiunii).Aceasta este o denumire latineasca, sub care se ascundeaucei care spuneau : Nu e de ajuns s criticam. Trebuie

ajutam cu fapta". Noi spuneam : vom lupta linpotrivacehoslovacilor i vom fi necrutatori cu cei care i ajuta.

ca

si

sa

www.dacoromanica.ro

394 V. I. LENIN

Dar, daca se gasesc oameni care-si dau seama ca au gresit,trebuie primim i s firn ingaduitori cu ei. Cei carestau la mijloc, intre muncitori i capitalisti, vor oscilaintotdeauna. credeau cà Puterea sovietica se va prabusicurind. In realitate insa nu s-a intimplat asa. Imperia-lismul european nu e in stare sa doboare puterea noastra.Revoluvia se dezvolta acum pe scara internaiionala. Iarastazi spunem : cei care au oscilat, dar acum si-au datseama si au vazut ca au gresit, sà vina la noi. Noi nu lirespingem. Trebuie s avem grip, in primul rind, caacesti oameni, orice ar fi fost ei inainte, fie ca au oscilatsau nu, daca sint sincer de partea noastra, sa vina la noi.Sintem acum destul de puternici ca sa nu ne temem denimeni. Pe toti ii vom asimila. Ei insa nu ne vor puteaasimila pe noi. Nu uitati c oscilarile acestor partide sintinevitabile. Astazi pendulul oscileaza intr-o parte, mlinein cealalta. Noi trebuie sa raminem partidul proletar almuncitorilor i asupriOlor. Dar noi conducem acum in-treaga Rusie, i dusman ne este numai acela care traiestedin munca altuia. Ceilalti nu ne sint dusmani. Ei nu facdecit sa oscileze. Dar a oscila nu inseamna inca a fidusman.

$i acum Inca o problema. Problema aprovizionarii.Stiti cu totii ca la noi situatia in domeniul aprovizionarn,care asta-toamna se imbunatavise intrucitva, incepe iarsa se infautateasca. Poporul flaminzeste iarài, i e depresupus ca primavara situatia se va inrautati si maimult. Transportul nostru feroviar este acum extrem dedezorganizat. /n plus, e supraaglomerat acum de puhoiulde prizonieri care se intorc in çara. Din Germania fugacum in Rusia 2 000 000 de oameni. Sint 2 000 000 deoameni storsi de vlag i satui de chinuri. Ei au flaminzitca nimeni altul ; nu mai sint oameni, ci niste umbre,niste schelete. Dezorganizarea transportului nostru esteagravata de razboiul intern. N-avem locomotive, n-avemvagoane. Si situavia aprovizionarii devine tot mai grea.In fata acestei grele situatii, Consiliul Comisarilor Po-porului si-a spus : daca avem acum o armat i o disci-plin a sprijinita pe celulele de partid care exista in fiecareregiment, iar acum majoritatea ofivrilor sint de pro-

sa-i

Ei

www.dacoromanica.ro

CUVINTARE LA CONF. MUNCIT. DIN RAIONUL PRESNEA 396

venienta muncitoreasca, si nu niste coconasi" ; clack eisint ofiteri care au inteles cl clasa muncitoare trebuie sàdea atit oameni care sa conduck statul, cit i ofiten pen-tru Armata Rosie, inseamn cä armata socialistä vafi o armata cu adevarat socialista, cu un corp ofiterescinnoit prin prezenta ofiterilor roii. Sum c5; acum s-aprodus o cotitura. Avem o armata. In aceasta armatadomneste o disciplina nouä. Disciplina e mentinuta decelule, de muncitorii i comisarn care cu sutele de mn aumers pe front si au explicat muncitorilor i faranilor caresint cauzele razboiului. Iata de ce s-a produs o cotiturain armata noastra. Iata de ce aceasta cotitura s-a facutatit de puternic simtita. Ziarele engleze spun CI Rusiaeste acum un adversar serios.

Stim foarte bine cit de slab e aparatul nostru de apro-vizionare. In acest aparat s-au strecurat anumite grupuride persoane care au inselat inainte si care si azi insala

prada. Sum cà, in masa feroviarilor, cei care duc greulrnuncii sint cu totii de partea Puterii Sovietice. Virfurilesint formate din partizani ai vechiului regirn : ori sabo:teaza, ori lucreaza fara tragere de inima. Tovarasi, stipica acest razboi este un razboi revolutionar. Pentru du-cerea lui trebuie puse la contributie toate fortele poporu-lui. Toata tara trebuie sa se transforme intr-o tabararevolutionara. Toti trebuie sa dea ajutor ! Iar ajutorulconsta nu numai in aceea ca toti s mearga pe front, cisi in aceea ca clasa sociala care duce spre eliberare in-tregul popor si care sprijina Puterea sovietica sa exerciteefectiv conducerea, pentru c numai ea are dreptul s-ofacl. Stim cit de greu este acest lucru, cind timp atit deindelungat clasa muncitoare nu numai ca a fost Impiedi-cat s participe la opera de guvernare, dar nu i s-a datnici posibilitatea de a invata carte, stim cit de greu

este sa invete totul dintr-o data. In domeniul militar,care e cel mai greu si mai legat de primejdii, clasa mun-citoare a facut totusi o cotitura. Muncitorii constientitrebuie sa ne ajute s facem o cotitura similara in dome-niul aprovizionarii si in transportul feroviar. Trebuie cafiecare feroviar i fiecare lucrator din domeniul aprovi-zionarii sa se considere soldat aflat la post. El trebuie sâ

i

ii

www.dacoromanica.ro

396 V. I. LENIN

tina minte ca duce razboi impotriva foametei. El trebuiesi se lase de vechile deprinderi birocratice. Zile le acesteaa fost adoptata la noi o hotarire cu privire la creareainspectiei muncitoresti in domeniul aprovizionarii 164. Noine spunem : pentru ca sa se produca o cotitura in activi-tatea aparatului feroviar, pentru a se putea face din elun fel de Armata Rosie, e nevoie de participarea mun-citorilor. Luati oameni din rindurile voastre, organizaticursuri, invatati-i, numiti-i comisari. Numai muncitorii,daca vor da lucratori din rindurile lor, ne pot ajuta cadin armata vechilor functionari sa obtinem in domeniulaprovizionarii un fel de Armata Rosie socialista, care safie condusa de muncitori si care sa nu lucreze din con-stringere, ci de bunavoie, la fel cum lupta si mor pe frontofiterii rosii, stiind ca mor pentru republica socialista.

0 scurta dare de seama a fonpublicata la 18 decembrie 1918

In ziarmi "Pravda nr. 275

Publicat in Intregtmepentris prima oaril in 1950, In editiaIV- a Operelor lui V. I. Lenin, vol. 28

Se tipireite dap3 stenogranul

www.dacoromanica.ro

397

IN AMINTIREA TOV. PRO$IAN

Am avut prilejul s'a-1 cunosc si s5.-1 apreciez petov. Prosian in perioada in care am lucrat impreunI laConsiliul Comisarilor Poporului, la sfirsitul anului trecutsi la inceputul anului curent, cind eserii de stinga ne-aufost aliaci. Prosian se distingea net prin devotamentul sauprofund fac5 de revolucie si facà de socialism. Nu despretoci eserii de stinga se putea spune cI sint socialisti, bachiar despre cei mai multi dintre ei nu se putea spuneasa ceva. Despre Prosian ins5 trebuia s-o spui, c5ci, desifidel ideologiei narodnicilor rusi, ideologie nesocialist5., elnutrea convingeri socialiste profunde. /n felul sat], nuprin intermediul marxismului si Fifa a porni de la ideileluptei de clas5. a proletariatului, a devenit el socialist, iarin cadrul muncii comune la Consiliul Comisarilor Po-porului nu o data' am avut eu prilejul sI v5d c5. tov.Prosian se situa ferm de partea bolsevicilor-comunisti,impotriva colegilor sal eseri de stinga atunci cind acestiadin urm5 exprimau punctul de vedere al micului pro-dueator si aveau o atitudine negativ5 fac5 de masurilecomuniste in domeniul agriculturii.

Mi-a limas deosebit de clar intip5rita in minte o con-vorbire pe care am avut-o cu tov. Prosian cu pucinivreme inainte de incheierea pkii de la Brest. Pe atuncise pkea c5. intre noi nu mai ram5seserI divergence cit decit esenciale. Prosian incepuse s5-mi vorbeasc5 desprenecesitatea fuzionkii partidelor noastre, despre faptul c5

www.dacoromanica.ro

398 V. I. LENIN

pina si eserii de stinga care fuseser5. foarte departe decomunism (pe atunci acest cuvint nu intrase Inca in uz)s-au apropiat de el in mod vizibil si extrem de mult intimpul activitatii comune depuse in cadrul ConsiliuluiComisarilor Poporului. Am avut o atitudine rezervatafata de propunerea lui Prosian, pe care am apreciat-o caprematura, dar nu am contestat citusi de putin apropiereaintervenita intre noi in cadrul muncii practice.

0 divergenta totara a provocat intre noi pacea de laBrest, si din aceasta divergenta, date fiind convingerilesi consecventa de revolutionar ale lui Prosian, nu puteasa nu decurga o lupta directa si chiar o lupta cu arma inmina. Trebuie sa marturisesc ca nu ma asteptam cituside putin ca lucrurile sa ajunga pina la rascoala sau pink'la asemenea fapte ca tradarea comandantuluilef eserulde stinga Muraviov. Dar exemplul lui Prosian mi-a ar5.-tat cit de adinc inradacinat e patriotismul pina si la ceimai sinceri si mai convinsi socialisti din rindul eserilor destinga si ca divergentele in ceea ce priveste principiilegenerale ale conceptiei despre lume s-au manifestat inmod necesar intr-un moment de grea cotitura a istoriei.Subiectivismul narodnicilor i-a dus la o greseall fatalachiar si pe cei mai buni dintre ei, care s-au lasat orbitide spectrul unei forte monstruoase, si anume aceea aimperialismului german. Din punctul de vedere al da-toriei de revolutionar parea de-a dreptul inadmisibilaonce alta forma de lupta impotriva acestui imperialism,in afara de cea insurectionala, si neaparat in momentulrespectiv, ark' a se tine chusi de putin seama de condi-tine obiective ale situatiei noastre si ale situatiei interna-tionale. Aici s-a manifestat aceeasi greseala care in 1907i-a determinat pe eseri a boicoteze" fara rezerve Dumalui Stolipin. Numai ca, in conditiile unor aprige lupterevolutionare, aceasta greseala s-a razbunat mai crunt,impingindu-1 pe Prosian pe calea luptei armate impotrivaPuterii sovietice.

www.dacoromanica.ro

IN AMINTIREA TOV. PRO$IAN 399

$i totusi Prosian a reusit sa faca pina in iulie 1918,pentru consolidarea Puterii sovietice, mai mult deck afacut din iulie 1918 pentru subminarea ei. Iar in situa0ainternmionala care s-a creat dupa revoluvia din Germaniao noua apropiere intre Prosian si comunism maitrainica decit pina atunci ar fi fost inevitabila daca.n-ar fi impiedicat-o moartea lui prematura.

N. Lenin

.Pravda nr. 277 Se tipareite dopa textuldin 20 decembrie 1918 aplrut in ziar

www.dacoromanica.ro

400

EROICA FAPTAA MUNCITORILOR DIN PRESNEA

Acum treisprezece ani proletarii din Moscova au ridicatsteagul insurectiei impotriva tarismului. Acesta a fostpunctul culminant al dezvolearii primei revolutii munci-torestt impotriva tarismului. Muncitorii au fost infrinti,st Presnea a fost udata cu singele muncitorilor.

Eroismul de neuitat al muncitorilor din Moscova a datun exemplu de lupta tuturor maselor muncitoare dinRusia. Dar aceste mase erau pe atunci prea putin evo-luate, prea dezbinate, si nu i-au sprijinit pe eroii dinPresnea si Moscova, care se ridicasera cu arma in miniimpotriva monarhiei tariste, mosieresti.

Dupa infringerea muncitorilor din Moscova a urmatin toata tam infringerea primei revolutii ruse. Doispre-zece ani lung' si grei de crunta reactiune mosiereasca s-auabatut asupra tuturor muncitorilor si taranilor de oricenationalitate din Rusia.

Fapta eroica a muncitorilor din Presnea nu a ramasfara adinci urmari. Jertfa lor n-a fost zadarnica. A fostficuta prima bresa in edificiul monarhiei tariste, siaceasei bresa a fost apoi treptat, dar necontenit largita,subminind rinduielile vechi, medievale. Fapta eroica amuncitorilor din Moscova a generat adinci framintari inmasele muncitoare de la orase si sate, framintari ale carorurme n-au mai disparut, in ciuda crincenei prigoane.

Pink* la insurectia armata din decembrie 1905, poporuldin Rusia n-a fost in stare sa duca cu arma in midi olupta de mas a. impotriva exploatatorilor. Dupa decem-brie, el n-a mai fost cel dinainte. Poporul renascuse, pri-

www.dacoromanica.ro

EROICA FAPTA A MUNCITORILOR DIN PRESNEA 401

rnise botezul focului, se calise in focul insurectiei. El apregatit apoi cohortele de luptatori care in 1917 aurepurtat victoria i care acum infruntind nenumarategreutati de necrezut, biruind chinurile foamei §i ale ruiniiprovocate de razboiul imperialist apara cauza victorieimondiale a socialismului.

Traiasca muncitorii din Presnea Ro§ie, deta§ament deavangarda al revolutiei muncitorqd mondiale !

Kommunarw nr. 63din 22 decernbrie 1918.

F1r2 semnaturaBednota nr. 222

1918.din 24 decembrieSemnat : N. Lenin

Se tigrelte dup8 textutapdrut in ziarul Bednota

www.dacoromanica.ro

402 V. I. LENIN

DESPRE DEMOCRATIE" SI DICTATURA

Putinele numere sosite la Moscova ale ziaruluiberlinez Die Rote Fahne" si ale ziarului vienez Week-ruf" organul de presa al Partidului Comunist dinAustria germana, ne arati c tradatorii socialismului,care au sprijinit razboiul rechinilor imperia1iti, totiacesti Scheidemann si Ebert, Austerlitz si Renner si ceide .teapa lor primesc riposta cuvenita din partea adeva-ratilor reprezentanti ai proletarilor revolutionari dinGermania si Austria. Salutam cu multa cildura amindouaaceste organe de presa, care demonstreazi vitalitatea 6cresterea Internationalei a III-a.

Dupa cit se pare, ath in Germania cit si in Austria,problema centrala a revolutiei este acum : Adunare con-stituanta sau puterea Sovietelor ? Toti reprezentantii f a-limentarei Internationale a II-a, incepind cu Scheidemann

sfirsind cu Kautsky, sint pentru Constituant i pretindpunctul kr de vedere inseamni apararea democra-

pm" (Kautsky a ajuns sa vorbeasca chiar de democratiepuri") in opozhie cu dictatura. Conceptiile lui Kautskyau fost amanuntit analizate de mine in brosura ,,Revolu-cia proletar i renegatul Kautsky" *, recent aparuta laMoscova si la Petrograd. Voi incerca s expun pe scurtescnta problemei controversate, care sepune acum practicla ordinea zilei in toate tarile capitaliste avansate.

Cei de teapa lui Scheidemann i Kautsky vorbesc despredemocratie pura" sau despre democratie" in general,

* Vezi volumul de fatI, p. 243-349. Nota red.

'",

si<I

www.dacoromanica.ro

DESPRE DEMOCRAT1E $1 DICTATURA 403

pentru c vor s insele masele i si le ascundi caracterulburghez al democratiei actuale. S lasam burghezta, spunei, sa plstreze in miinile ei intregul aparat al putern destat, s lasam manunchiul de exploatatori s foloseascamai departe vechea masina de stat burghezfl Alegertlecare se fac in aceste conditii burgheziei ii place, fireste, sile numeasca libere", democrance", alegert pe baza devot egal" si universal", caci asemenea cuvinte servescpentru a ascunde adevarul, pentru a ascunde faptul caproprietatea asupra mtjloacelor de productie st putereapolitica famin in miinile exploatatorilor, a de aceeaructvorba nu poate fi de o libertate reali, de o egalitatereali pentru cei exploatati, adica pentru marea majort7tate a populatiei. Burgheziei ii convine sa ascundaea trebuie s. assunda poporului caracterul burghezal democratiei actuale, s-o prezinte drept democratie ingeneral sau democratie pura", iar alde ScheidemannKautsky, tinindu-i isonul, abandoneaza in fapt punctulde vedere al proletariatului i tree de partea burgheziei.

Marx si Engels, in ultima prefata la Manifestul Co-murust", pe care au semnat-o impreuna (in 1872), auconsiderat necesar sa atraga in mod .special atentia mun-citortlor asupra faptului proletartatul nu poate sa lapur i simplu in stapinire masina de stat existenta (adicaburgheza.) i s-o foloseasca pentru propriile sale teluri,el trebuie s-o sfarime, s-o distruga. Renegatul Kautskya scris o intreaga brosuri despre Dictatura proletaria-tultu", ascunzind muncitorilor acest extrem de importantadevar marxist, denaturind complet marxismul, si de-sigur c laudele neprecupetite pe care domnii Scheide-mann & Co. le-au adus acestei brosuri erau pe deplinmentate, ca laude aduse de agenti ai burgheziei unui omcare trece de partea et.

A vorbi despre democratie pursi, despre democratie ingeneral, despre egalitate, libertate vot universal cindmuncltorn toti oamenti muncii sint flaminzi i goi,ruingi st storst de vlaga nu numai de pe urma robieisalarlate capitaliste, ci si de pe urma celor patru ani derazbot tilharesc, in timp ce capitalitii i speculantiicontinua sä stapineasca proprietatea" lor dobindita prin

si

si

c5

csa

sisi

www.dacoromanica.ro

404 V. I. LENIN

jaf i sa dispuna de aparatul existent" al puterii de statinseamna a-ti bate joc de cei ce muncesc i sint exploa-tati. Asta inseamna sa nesocotesti un adevar fundamentalal marxismului, care ii invata pe muncitori ca trebuiefoloseasca democratia burgheza, care in comparatie cufeudalismul reprezinta un mare progres istoric, dar sanu uite nici o clipa caracterul burghez al acestei de-rnocratu", caracterul ei istoriceste conditionat i limitat,sa nu impartiseasca credinta superstitioasa" in stat",sa nu uite c nu numai sub monarhie, ci chiar i in ceamai democratica republici statul nu este altceva decko masma pentru reprimarea unei clase de catre alta.

Burghezia este nevoit s recurga la ipocrizie i sanumeasca putere a intregului popor", sau democratie ingeneral, sau democratie pura, republica democratica(burgheza), care in realitate este o dictatura a burgheziei,dictatura exploatatorilor asupra maselor muncitoare.Scheidemann i Kautsky, Austerlitz si Renner si cei deteapa br (in prezent, din pacate, ajutati de FriedrichAdler) sprijina aceasta minciun i aceasta ipocrizie.Marxistii insa, comumstii, le demasca si spun muncitori-lor si maselor muncitoare adevarul gol-golut : republicademocratica, Adunarea constituanta, votul universal etc.inseamna in realitate dictatura burgheziei ; pentru elibe-rarea muncii de sub jugul capitalului nu exista alta caledeck inlocuirea acestei dictaturi prin dictatura proleta-natului. Numai dictatura proletariatului este in stare saelibereze omenirea de sub jugul capitalului, de minciuna,falsitatea i ipocrizia democratiei burgheze, care este odemocratie pentru cei bogati, numai ea este in stare sainstaureze democratia pentru cei saraci, adic5. sa Lea inasa fel ca binefacerile clemocratiei sa fie efectiv accesibilemuncitorilor si taranilor saraci, pe cita vreme acum(chiar 5i in cea mai democratica republica burgheza)ele sint in fapt inaccesibile marii majoritati a oamenilormuncii.

Sa luam, de pilda, libertatea intrunirilor i libertateapresei. Alde Scheidemann i Kautsky, Austerlitz si Rennercauta convinga pe muncitori c alegerile pentruAdunarea constituanta, care au bc in prezent in Ger-

si-i

sa

www.dacoromanica.ro

DESPRE DEMOCRATIV $1 DICTATURA 406.

mania si Austria, se desfasoara in mod democratic".Aceasta este o minciuna, caci in fapt capitalistii exploa-tatori, mosierii si speculantii detin 9ho din cele mai bunelocaluri care pot fi folosite pentru intrunin si 9/10 dinstocurile de hirtie, din tipografii etc. Muncitorii de laorase, argatii si zilerii de la sate sint in fapt exclusi de lademocratie adt de sacrul drept de proprietate" (aparatde domnii Kautsky si Renner, carora li s-a raliat, dinpacate, si Friedrich Adler), cit si de aparatul burghezal puterii de stat, adica de functionarii de stat burghezi,de judecatorii burghezi etc. In republica democratica"(burghezo-democratica) germana, actuala libertate atrunirilor si a presei" este o minciuna si o ipocrizie, cadinseamna in fapt libertatea pentru cei bogati de a cum-para si de a corupe presa, libertatea pentru cei bogati dea ameti poporul cu basamacul minciunilor presei bur-gheze, libertatea pentru cei bogati de a avea in pro-prietatea" lor casele boieresti, cele mai bune cladiri etc.Dictatura proletariatului va lua de la capitalisti si va dain folosinta oamenilor muncii casele boieresti, cele maibune clachn, tipografille, depozitele de Mrtie.

Dar aceasta va insemna inlocuirea democratiei intre-gului popor", a democratiei pure", cu dictatura uneisingure clase", tipa alde Scheidemann si Kautsky, Auster-litz si Renner (impreuna cu alde Gompers, Henderson,Renaudel si Vandervelde & Co., tovarasii lor de idei dinalte tar°.

Nu-i adevarat le raspundem noi. Aceasta va insemnainlocuirea dictaturii de fapt a burgheziei (dictatura fa-tarnica, camuflata sub diverse forme de republica de-rnocratica burgheza) prin dictatura proletariatului ; vainsemna inlocuirea democratiei pentru cei bogati cu de-mocratia pentru cei saraci ; va insemna inlocuirea liber-tatii intrunirilor si a presei pentru o minoritate, pentruexploatatori, prin libertatea intrururilor si a presei pen-tru majoritatea populatiei, pentru cei ce muncesc ; vainsemna o liirgire uria sa, istorica-mondiala,de importantaa democratiei, transformarea ei din minciuna in adevar,eliberarea omenirii de catusele capitalului, care denatu-reazd §i ciunteste oHce democratie burgheza, oricit de

28

in-

www.dacoromanica.ro

406 V. I. LENIN

democratica" si de republicana ar fi ea ; va insemnainlocuirea statului burghez prin statul proletar, inlocuirecare constituie singura cale spre disparivia statului ingeneral.

Darde ce nu am putea atinge acest scop Ufa dictaturaunei singure clase ? de ce nu am putea trece direct lademocratia pufa" ? intreaba favarnicii prieteni aiburgheziei sau naivii mic-burghezi i filistini prostitide ea.

Rispundem pentru ca in orice societate capitalistapoate avea un rol decisiv ori burghezia, ori proletariatul,pe cind micii producatori ramin inevitabil niste sovaiel-nici i neputinciosi visitori naivi, care nazuiesc spre de-mocratie purl", adica spre o democratie in afara claselorsau deasupra claselor. Pentru ca dintr-o societate in careo clasi asupreste pe alta nu se poate iei altfel decit prindictatura clasei asuprite. Pentru ca numai proletariatuleste in stare sa invinga burghezia, s-o rastoarne, cad eieste singura clasa' pe care a unit-o i scolit-o" capitalis-mul, singura clasa in stare sa antreneze dupa sine masasoviaelnica a oamenilor muncii care traiesc in conditiimic-burgheze, s-o antreneze sau s-o neutralizeze" celputin. Pentru c numai dulcegii mic-burghezi i filistinipot visa, inselindu-se pe ei pemuncitori cu visul absurd ca jugul capitalului ar puteafi doborit fara o indelungata i anevoioasa reprimare aimpotrivirii exploatatorilor. Li Germania si in Austria,aceasta impotrivire nu se manifesta 'Inca deschis, caci,deocamdata, n-a inceput inca exproprierea exploatatori-lor. Ei vor opune o impotrivire inversunata, turbati.atunci cind va incepe aceasta expropriere. Ascunzinaacest lucru i lor, i muncitorilor, alde Scheidemann siKautsky, Austerlitz si Renner tradeaza interesele prole-tariatului, trecind in momentul cel mai decisiv de pepozitia luptei de clasa si a doboririi jugului burgheziei pepozitia pkii sociale" sau a impicarii exploatatorilor cuexploatatii.

Revolutiile spunea Marx sint locomotiveleIn perioade de revolutie, oamenii se lumineaza.

rapid. Muncitorii de la orase i muncitorii agricoli dir

isto-riei166.

I

insisi si inselindu-i si

www.dacoromanica.ro

DESPRE ,,DEMOCRATIE` SI DICTATURA 407

satele Germaniei si Austriei vor intelege repede c5." aldeScheidemann si Kautsky, Austerlitz si Renner au trldatcauza socialismului. Proletariatul ii va inlatura pe acestisocial-tradatori", socialisti in vorbe, iar in fapt trada-tori ai socialismului, asa cum i-a inlaturat in Rusia peaceiasi mic-burghezi si filistini, pe mensevici si pe so-cialistii-revolutionari". Proletariatul se va convinge §ise va convinge cu atit mai repede cu cit dominatiaacestor conducatori" va fi mai deplina ca numaiinlocuirea statului burghez, chiar daca e o republicaburgheza dintre cele mai democratice, printr-un stat detipul Comunei din Paris (despre care a vorbit ark demutt Marx, a carui invatatura a fost denaturata si tea-data de alde Scheidemann si Kautsky) sau printr-un statde tipul Sovietelor poate si deschida drumul spre socia-lism. Dictatura proletariatului va izb.avi omenirea de-jugul capitalului si de razboaie.Moscova, 23.XII.1918

Pravda nr. 2 din 3 ianuatie 1919 Se tiparege dstpa manuscripSemnat : N. Lenin

28*

www.dacoromanica.ro

408

CUVINTARE ROSTITALA CEL DE-AL II-LEA CONGRES GENERALAL CONSILIILOR ECONOMICE DIN RUSIA

25 DECEMBRIE 1918 167

(0 v a ci i.) Tovarasi! Ingaduici-mi sa spun mai intiiciteva cuvinte despre situacia internacionala a Republiciisovietice. Stici, desigur, cu tocii ca in actuala situacieinternacionala problema principala este victoria imperia-lismului anglo-franco-american si incercarile acestuia dea pune definitiv stapinire pe intregul glob pamintesc siin special de a nimici Rusia Sovietica.

Stici ca la inceputul Revoluciei din Octombrie nu nu-mai majoritatea reprezentancilor burgheziei vest-euro-pene, ci si o anumita parte a burgheziei din Rusia con-sidera ca' la noi se face un fel de experiment socialist,care nu poate avea vreo semnificacie esenciala, serioasipe plan internacional. Reprezentancii deosebit de inso-lenci si de miopi ai burgheziei se exprimau adesea insensul ca experimentele comuniste din Rusia nu potconstitui altceva deck un prilej de satisfaccie pentruimperialismul german. Si, din pacate, s-au gasit oamenicare s-au lasat orbici de aceste iesiri si au apreciat dinacest punct de vedere, printre altele, si condiciile nespusde grele si de brutale ale pkii de la Brest. In fond, acestioameni ackau in mod constient si inconstient patriotis-mul mic-burghez de clasa, iar in aprecierea situaciei carese inrautacea porneau nu de la punctul de vedere alinsemnatacii ei internacionale, nu de la punctul de vedereal desfasurarii evenimentelor in lumea intreaga, ci de lapunctul de vedere el principalul dusman ar fi imperia-

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA AL II-LEA CONGRES AL CONSILIILOR ECONOMICE 409

lismul german §i. ca aceasta. silnica §i neru§inat de tilha-reasca pace ar insemna triumful imperiali§tilor germam.

Intr-adevar, daca privim evernmentele din acea pe-rioada prin prisma situatiei din Rusia, nici nu ne-amputea inchipui conditii mai funeste. Dar inconsistentatotala a concluziilor imperiali§tilor germani a ie§it laiveala dupa. citeva luni, cind ei, ocupind Ucraina, s-aulaudat N fata burgheziei germane, §i in special in fataproletariatului german, ca a sosit momentul de a se culegeroadele politicii imperialiste, ca din Ucraina vor scoateei tot ce ii trebuie Germaniei. Aceasta a fost o extremde obtuza §i mioapa apreciere a evenimentelor.

Curind s-a vazut insa ca aceia care au apreciat eveni-mentele din punctul de vedere al influentei lor asupradezvoltarii revolutiei mondiale au fost singurii care auavut dreptate. Tocmai exemplul Ucrainei, care trebuisesa indure nemaiauzite suferinte, a aratat ca. singura apre-ciere justa a evernmentelor a fost aceea care se baza pestudierea, pe observarea atenta a revolutiei proletareInternationale : imperialismul a fost sugrumat de maselemuncitoare, care fusesera puse in conditii insuportabilde grele. Si acum vedem ca episodul cu Ucraina a fostuna dintre verigile procesului de dezvoltare a revolutieimondiale.

Imperialistii germani au reusit sa scoata din Ucrainamult mai putine bunuri materiale deck scontasera ei. /nacelag timp insa, aceasta transformare a razboiului in-tr-un razboi de jaf vadit a subminat intreaga armatagermana, iar contactul cu Rusia Sovietic a. a introdus inaceasta arrnata de oameni ai muncii din Germania aceadescompunere care s-a facut simtita peste citeva luni.Iar acum, cind imperialismul anglo-american a devenit§i. mai insolent §i se considera ca un stapinitor caruiarnmeni nu-i poate opune impotrivire, noi nu inchidemochii asupra situatiei extrem de grele in fata careia neaflam. Puterile Antantei au depasit acum limita politiciicare e pe masura posibilitatilor burgheziei qi au intinsprea mult coarda, la fel cum au facut imperialistii ger-mani in februarie i in martie 1918, cind au incheiatpacea de la Brest. Aceea§i cauza care a dus la prabukea

www.dacoromanica.ro

410 V. I. LENIN

imperialismului german se contureaz'a clar n fata noastr5si imperialismuluiprivinta anglo-francez. Acesta dinurinI a impus Germaniei conditii de pace mult mai rele§i mai grele decit acelea pe care ni le-a impus Germaniala incheierea pkii de la Brest. Prin aceasta imperialismulanglo-francez a depa'sit acea limitI care mai tirziu ii vadeveni fata15.. Dincolo de aceast limit, imperialismul numai poate spera s vin 5. in ascultare masele muncitoare.

Cu toati zarva stirnitI de sovinisti in leg'iturà cu vic-toria repurtat i cu .nimicirea Germaruei cu toatein mod oficial rlzbonil nu s-a terminat inca, in Francasi in Anglia existi de pe acum indicii care denotI o cres-tere extrem de puternici a miscirii muncitoresti i oschimbare de pozitie la acei oameni politici care inaintese situau pe punctul de vedere sovinist, iar acum 'auatitudine impotriva guvernelor lor din cauza tentativelorde intervenpe in treburile Rusiei. $i dad privim inlumina acestor indicii stirile de presa din ultimul timpcu privire la inceputuri de fraternizare in rindurile sol-datilor anglo-americani, dael ne amintim ca' trupele im-perialiste slut aleatuite din cethiteni fat5. de care serecurge la insericiune si la amenintiri, putem consideraca' situavia Rusiei Sovietice este destul de trainici. Avindin vedere acest tablou general al rizboiului mondial sial revolutiei, sintem absolut privim cu toatiincrederea vutorul ; noi spunem ca. imperialismul anglo-francez a intins prea mult coarda, atit de mult, incit adepa'sit toate limitele unei pci realizabile pentru impe-rialiti si este amenintat de o prThusire totalL

Sugrumarea revolutiei, cotropirea i imp5Irtirea tuturorfirdor iat'a obiectivele pe care si le-au fixat puterileAntantei, care continua' razboiul imperialist. Dar cu toate

in comparatie cu Germania, Anglia si America aucunoscut in mult mai mic 5. m'asurI groz5viilecu toate c in aceste çri burghezia, organizatl in moddemocratic, este mult mai clarVailtoare decit cea ger-mani, imperialistii englezi i americani si-au pierdutcapul i, in virtutea conditiilor obiective, se va'd acumnevoiti asume o sarcina care le dep51seste puterile,

in

§i ca

linitii i

ca,razboiului,

sa-§i

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA AL II-LEA CONGRES AL CONSILIILOR ECONOMICE 411

se vid nevoivi si 06: trupe pentru actiuni de pacificaresi de mentinere a ordinii.

Nu-i mai putin adevirat insi ci condi;iile hi care neaflim azi ne obligl si ne incordim la maximum fortele.$i acum inci trebuie si pretuim fiecare luni mai multdecit zece ani de altidati, pentru ci infiptuim o operade o suti de ori mai importanti : noi nu numai CIapirim Republica rusi, dar si facem lucruri maH pentruproletariatul mondial. Trebuie si ne incordim la maxi-mum forvele, si depunem o munci vasti in vedereaintocmirii unui plan de organizare si a statornicirii re-latillor generale.

Trecind la problema sarcinilor noastre imediate, tre-buie si spun ci temelia a si fost pusi si ci in ristimpuldintre primul 168 Si cel de-al doilea congres general alconsiliilor economice a fost schivati principala formi deactivitate. Planul general de conducere a industriei, aIntreprinderilor nationalizate, a unor intregi ramuri in-dustriale a fost elaborat qi asezat pe o ball solidi cuparticiparea sindicatelor, si tin &I adaug ci toate tendin-vele sindicaliste, separatiste, de particularism local siregional, care aduc prejudicii cauzei, vor fi combitutesi pe viitor la fel cum au fost combitute pini acum.

Situatia militari ne impune o rispundere deosebit demare si pune in fata noastri sarcini grele. Conducereaprin colegii, cu participarea sindicatelor, e necesarl. Co-legiile sint necesare, dar conducerea prin intermediul lornu trebuie si se transforme intr-o frini a muncii prac-tice. $i oH de cite ori am avut acum prilejul si urmiresccum isi indeplinesc intreprinderile noastre sarcinile eco-nomice, rn-a izbit in mod deosebit faptul a latura exe-cutivä a muncii noastre, legati de discutarea in colegii,frineazi uneori indeplinirea hofiririlor. Aceasti trecerede la executarea prin colegii la rispundere personaliconstituie sarcina zilei.

Consiliilor economice, directiilor generale si centralelorle vom cere categoric ca sistemul conducerii prin colegiisi nu se rezume la intocmire de rezoligii si de planuri,

www.dacoromanica.ro

412 V. I. LENIN

sa nu dea loc la palavrageall §i la particularism regional.Asta e ceva inadmisibil *. Vom cere categoric ca fiecaredintre lucratorii consiliilor economice i ai directiilorgenerale s5. §tie pentru care ramura. economica strict de-lumtata raspunde el. Cind ni se comunic c existimaterie prima, dar ca nu se §tie cit anume, ca nu s-astabilit cantitatea, cind primim plingeri ca depozitele demarfuri stau sub lacat, in timp ce taranii cer §i cerpe buna dreptate schimb de marfuri, refuzind s deagrine pe bani depreciati, noi trebuie s tim care membru§i al carui anume colegiu se tine de taragineli, §i trebuie

declaram ca pentru taraganeala acest membru raspunde§i va fi tras la raspundere ca vinovat de subminareaapararii tarii, adica va fi arestat imediat i deferit tribu-nalului militar, chiar dark* ar fi reprezentantul celui maiimportant sindicat intr-o arhiimportanta directie gene-rala. Acest om trebuie sa raspundi pentru felul cum aufost infaptuite in practica sarcinile cele mai simple qimai elementare : evidenta produselor aflate in depozite

justa lor folosire. Tocmai pe linia infaptuirii acestorsarcini elementare ne impotmolim noi de cele maimulte ori.

Din punct de vedere istoric, acest fenomen nu e denaturà sa provoace temeri, pentru ca la crearea unorforme noi §i necunoscute in trecut e nevoie de un anumittimp pentru schitarea planului general de organizare, carese va preciza in procesul muncii. Dimpotriva, e de mi-

* In darea de seamS apIrutS in Ekonorniceskaia Jize nr. 42 din 26 decem-brie 1918, pasajul care incepe cu cuvintele Aceasti trecere si se incheie cu cu-vintele Asta e ceva inadmisibil este expus in felul urmItor : Sarcina zilet oconstituie trecerea de la rlspundere colectivi la rIspundere personali in dorneniulexecutarii. In momentul de fati asisam, dui:a cum just a spus tov. Krasin, lao Impotmolire generalk Prea mult timp se pierde la noi cu discutii sterile, Sndauna Intregii munci. De exemplu, scurte Imblanite avem azi intr-o cantitatesuficientS pentru a acoperi nu numai nevoile armatei, ci i pe cele ale feroviari-kr, care lucreazI in conditii insuportabil de grele, ;i totusi ei nu le capiriexclusiv din cauzI a nu sint organizate evidenta ;i transportarea.

De aci inainte vorn cere categoric consiliilor economice, directiilor generalegi centralelor ca sistemul conducerii prin colegii s5. nu degenereze in !Wiwi-

intocmire de rezolutii ;i planuri, manifesari de particularism regional.Guvernul cere categoric livrarea scurtelor irnblinite, iar din partea regiunilorse primesc rispunsuri pur formale in sensul cS aceasti chestiune a mai foss discu-tad acolo ;I cS ek au antas la pIrerea br. Asta e ceva inadmisibil".. Notared.

gead,

st

si

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA AL II-LEA CONGRES AL CONSILIILOR ECONOMICE 413

rare c n acest domeniu s-a facut atit de mult intr-urktimp atit de scurt. Dar din punct de vedere dinpunct de vedere socialist, cind proletanatul ne cere saldepunem toate eforturile ca sa fie pline i mbracamintecalda, ca muncitoni sa duel mai putina lipsa de incal-taminte, de produse alimentare etc., trebuie s facem cavolumul schimbului de marfuri sa fie de trei ori, de zeceori mai mare deck astazi. Aceasta latura a problemeitrebuie s constituie o sarcina imediata a consiliiloreconomice.

Ceea ce ne trebuie noul este activitatea practica a unoroameni care si raspunda de efectuarea schimbului degrine pe produse, de grabirea expedierii grinelor, de evi-denta materiilor prime in fiecare depozit, de luarea ma-surilor necesare pentru grabirea folosirii lor, de acordareaunui ajutor real 'in domeniul productiei.

Cit despre cooperative, este necesar si in ceea cele priveste abordam lucrurile din punct de vederepractic. Cind vad ca. unii membri ai consiliilor economiceafirm c cooperavia inseamna negustorie, ca. in coope-rative s-au cuibant mensevici, albgardi sti is ca. de aceeatrebuie sa ne tinem cit mai departe de ele, eu declaracesti .oameni dau dovada de o totala neintelegere alucrunlor. Ei nu inteleg citusi de putin sarcinile mo-mentului, deoarece, in loc s arate ca cooperatorii pH-cepuvi pot fi utili ca specialiti, ii prezinta ca pe nisteoameni care au legaturi cu albgardistii. Eu afirm c eise ocupsi de lucruri care nu-i privesc ; pentru prindereaalbgardistilor avem comisiile extraordinare, si in seamakr trebuie sa lasam indeplinirea acestei sarcini. Coopera-tivele reprezinta singurul aparat creat de societatea ca-pitalista pe care trebuie sa-1 folosim. De aceea, oHceincercare de a substitui actiunii practice rationamentecare constituie mostre de miopie, de crasa obtuzitatede ingimfare de intelectual va fi reprimata fara crutare,conform legilor din timp de razboi. (Aplauzefurtunoase.)

Daca pina acum, dupi un an de la cucerirea puterii,lucrurile nu merg Inca cum trebuie i dna, pusi in fata

militar,

casa'

ci

si

www.dacoromanica.ro

414 V. I. LENIN

unor sarcini practice, noi tot mai continuam sa discutamplanuri, k timp ce tara cere piine, kcalçaminte de pisla§i repartizarea la timp a materiilor prime, trebuie saspunem ci un asemenea birocratism §i un asemeneaamestec k treburi care sint de resortul altora nu potfi tolerate.

In aparatul nostru se gasesc uneori elemente careclink'. spre albgardwi, dar k conditiile controlului co-munist existent k toate institutiile noastre ace§ti oameninu pot dobindi o insemnatate politick' §i un rol condu-cator. Nici vorba nu poate fi de ap ceva. Noi insi avemnevoie de el ca practicieni, §i n-avem de ce sa ne tememde ei. Nu ma' kdoiesc a comuni§tii stilt oameni exce-lenti, a prmtre ei existi excelenti organizatori, darpentru a forma k numar mare asemenea organizatorie nevoie de ani de zile, in timp ce noi nu putem a§tepta.

Acum putem capata asemenea lucratori din mediul bur-gheziei, din mediul speciali§tilor §i al intelectualilor. $ipe tovi tovara§ii care lucreaza in consiliile economice iivorn intreba : ce-ati facut, domnilor, pentru a atragein munci oameni cu experiença, ce-ati facut pentru aatrage speciali§ti, pentru a atrage gestionari, cooperatoriburghezi pricepuci, care trebuie sa lucreze la noi la felde bine cum au lucrat la alde Kolupaev §i Razuvaev ?E timpul sk renunçam la vechile prejudecati §i sa atra-gem in munci pe tovi special4tli de care avem nevoie.Acest lucru trebuie sa-1 §tie toate colegiile noastre deconducere, toci lucratorii no§tri comuni§ti. Un asemeneamod de a proceda constituie chez5§ia succesului nostru.

Ajunge cu atita vorbi de clacI, a venit timpul sa setreaca la munca practica, care e in stare sa scoati tamdin clqtele in care o string imperiali§tii. Acesta epunctul de vedere pe care trebuie si-1 adopte ktregulaparat de stat, intregul aparat al cooperatiei. MuncIpractica §i iara§i munca practica iata ce ne trebuienoua ! Daca, dup l. ce a luat in miinile lui puterea, pro-letariatul nu va §ti sa faca uz de ea, daci nu va §ti sipuna §i sa rezolve in mod practic problema, el va pierde

in-

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA AL II-LEA CONGRES AL CONSILIILOR ECONOMICE 415,

foarte mult. E timpul si abandonim prejudecata ci.numai comunistii, printre care shit fir i. indoiali oamenifoarte destoinici, pot indeplini o anumiti munci. Etimpul si abandonim aceasti prejudecati : avem nevoiede practicieni si inci o dati de practicieni, si trebuiesi-i atragem la munci pe toti.

Capitalismul ne-a lisat o vasti mostenire, ne-a lisatpe marii sii specialisti, pe care trebuie neapirat si-i fo-losim, si-i folosim pe scari largi, in proporvii de masa',atrigindu-i la munci pe toti. Nu ne putem permite acumsi pierdem timp cu pregitirea de specialisti dintre co-munistii nostri, pentru ci astizi totul se rezumi la muncapractici, la rezultatele practice.

Treaba trebuie si fie organizati in asa fel, inch fiecaremembru al unui colegiu, fiecare membru al unei insti-tucii de rispundere si-si asume o anumiti munci, decare si rispundi in intregime. Este absolut necesar cafiecare lucritor care si-a asumat un anumit domeniu deactivitate si rispundi pentru tot : si pentru producvie,si pentru distribuirea produselor. Trebuie si vi spun cisituavia Republicii noastre sovietice e de asa naturi, inch,daci cerealele si celelalte produse vor fi distribuite himod rational, vom putea rezista multi, foarte multivreme. Dar pentru aceasta este necesar si ducern o po-litica' justi de lichidare totali a oricirui birocratism, siacvionim rapid si energic, si urmirim ca fiecare muncide rispundere si fie incredinvati unei anumite persoane,iar fiecare dintre aceste persoane si-si cunoasc i. precissarcina, si rispundi precis pentru indeplinirea ei, subsancciune penali care poate si meargi pink' la pedeapsacapitali. Aceasta este politica pe care o promovim atitin cadrul Consiliului Comisarilor Poporului, cit si incadrul Consiliului Apiririi 169, si acestei politici trebuiesi-i fie subordonati intreaga activitate a consiliilor eco-nomice si a cooperativelor. Iati calea pe care trebuie s-ourmeze politica proletariatului.

www.dacoromanica.ro

416 V. L LENIN

Lucrurile trebuie organizate in aqa fel, inch roataschimbului de marfuri sa functioneze la noi a§a cumtrebuie. Aceasta este in prezent intreaga sarcina. ;acest domeniu ne aqteapta.o munca vasta, qi, n ncheierea,expunerii mele, imi permit s v chem staruitor pe totila aceasta munca. (Aplauze care nu contenesctimp indelungat.)

Scurte dari de seanta au aparutla 26 dccembrie 1918, in ziarele

.,Izvestiia C.E.C. din Rusie nr. 284,ri Ekonomiceskaia Jizna nr. 42

Public:it in intregime pentruprima oara in 1919, in cartea :

,,Lucrarile celui de-al II-lea Congresgeneral al consiliilor economice din

Rusia.Dare de seama stenograficr

Se tiparefte dupa text,daparut in carte

in

www.dacoromanica.ro

417

INSTRUCTIUNI CU PRIVIRELA INTOCMIREA UNEI CARTI DE LECTURA

PENTRU MUNCITORI $1 TARANI

SarcinI : n termen de dou'l slpfamini trebuietuit o carte de lecturi pentru rani i muncitori.

Cartea trebuie s continI o serie de expuneri, decite 2-4 pagini de tipar, pe teme diferite, fiecare dintreaceste expuneri reprezentind un tot de sine stleator.

Ea trebuie si fie scrisI intr-un limbaj at mai accesibil,.pe intelesul t'aranului de rind. Numa'rul textelor va variaintre 50 §i 200 ; primul volum va cuprinde 50 de texte.

Temele : Construirea Statului sovietic, politica lui externI §i interna.. De exemplu : Ce este Puterea sovieticl ?Cum trebuie cirmuiti tam ? Legea agrar'l. Consiliileeconomice. Nationalizarea fabricilor. Disciplina in munch'.Imperialismul. Rizboiul imperialist. Tratatele secrete. Cefel de pace am propus noi ? Pentru ce 1upt5m acum ? Ceeste comunismul ? Separarea bisericii de stat etc.

In acest scop pot §i trebuie si fie folosite vechi foivolante bine scrise, pot §i trebuie s'a fie prelucrate vechiarticole.

Cartea de lecturi trebuie s ofere materiale pentruconferinte publice §i pentru lecturi individuali, precum.§i pentru tipIriri de texte selectionate §i pentru traduced(cu mici compleeari) n alte limbi.

Scris in decembrie 1918

Publicat1 iunie

pentru prima oars la1936, in ziarul ,.Pravde

nr. 149

Se tiptireste dup3 o topicdactilograisatl

aka"-

www.dacoromanica.ro

418

DESPRE SARCINILE SINDICATELOR 17°

In tezele pe care le-au prezentat Tomski, Radus-Zen-kovici i Noghin, fiecare dintre ei exprima punctul devedere al respectivului domeniu de specialitate", sianume al unui lucrator al sindicatelor, al comisariatului§i al cooperativelor de consum i caselor de asigurari.

De aceea, fiecare grup de teze pacatuieste prin aceeaca. subliniaza In mod unilateral una dintre laturile pro-blemei, estompind, lasind in umbra problemele princi-piale de baza.

Pentru a putea pune just aceste probleme principialeale miscarii sindicale de astazi si ale atitudinii ei fallde Puterea sovietica, trebuie inainte de toate s apreciemjust particularitatile momentului dat, actual al perioadeide trecere de la capitalism la socialism.

Aceasta latura esentiala a problemei n-a fost relevataindeajuns sau n-a fost relevata aproape de loc de nici-unul dintre cei trei autori.

II

Principala particularitate a momentului actual, dinpunctul de vedere care ne intereseaza, este urmatoarea :

Puterea sovietica, ca dictatura a proletariatului, avins si n rindurile maselor proletare la orase, i n lin-clurile taranimii grace la sate, dar nici pe departe n-acuprins inc n sfera propagandei comuniste si a muncii

organizare trainica nici toate profesiunile, nicitreaga masa a semiproletariatului.

I

in-

de in-

www.dacoromanica.ro

DESPRE SARCINILE SINDICATELOR 419

De aici rezulta ca in momentul actual este deosebit deimportant, extrem de important sa desfasur am mtensa.omunca propagandistica orgaruzatorica, pe de o partein scopul de a extinde influenta noastra asupra paturdorde muncitori i functionari cu atitudinea cea mat putinsovietica (adica sint mai putin ca oricare alpi inclmapsa recunoasca pe deplin platforma sovietica), de a sub-ordona aceste paturi miscarii generale a proletariatulm,,iar pe de aka' parte in scopul de a trezi si de a nclica.din punct de vedere ideologic, de a um pe plan orgarnza-toric cele mai putin evoluate paturi i elemente ale pro-letariatului i semiproletariatului, cum sint, de pilda,.muncitorii necalificap., apoi personalul casnic de la orase,sermproletarii de la sate etc.

Mai departe. A doua particularitate esentiala a mo-mentului actual consta in faptul c constructia societatiisocialiste in tam noastra a si intrat pe fagas, adica nunumai a ea s-a precizat ca sarcina si ca tel practic ime-that, dar au si fost create o serie de extrem de impor-tante organe ale acestei constructii (de pildi consiliileeconomice), au fost statornicite anumite uzante in relatiiledintre ele i organizatiile de masa (sindicatele, coopera-tivele), a fost clobinditi o anumita experienti practica.Pe de alta parte insa, constructia e departe de a fi fostdesavirsita, incheiata, mai sint foarte multe lacune, lu-crurile cele mai esentiale nu sint Inca asigurate (de pilda :colectarea i distribuirea rationala a cerealelor, productiade combustibil i distribuirea lui), iar participarea maseilargi de oameni ai muncii la aceasta constructie este inacu totul insuficienta.

III

Din aceasta situatie rezulta urmatoarele sarcini ale sin-dicatelor in momentul actual.

Nu poate fi vorba de nici un fel de neutralitate" a.sindicatelor. Orice propaganda in favoarea neutralitatiieste sau camuflarea ipocrita a unei atitudini contrarevo-lutionare, sau o dovada de inconstienta totala.

si

www.dacoromanica.ro

420 V. I. LENIN

Avem acum in nucleul de baza al mi§carii sindicale unreazem destul de puternic pentru a putea supune influen-tei noastre §i disciplinei general-proletare atit elementelemapoiate sau pasive, elementele necomuniste din rindu-rile sindicatelor, cit §i acele paturi de oameni ai muncii'care in unele privinte mai ramin inca mic-burgheze.

De aceea in prezent sarcina principala nu este aceeade a sfarima impotrivirea unui dusman puternic, caciun asemenea dusman nu mai exista acum in masele pro-letariatului i ale semiproletariatului din Rusia Sovietica,ci de a invinge printr-o staruitoare 0 perseverenta munca deluminare §i organizare, desfa§uratà pe scara mai larga, pre-judecatile anumitor paturi mic-burgheze ale proletariatului§i semiproletariatului, de a largi neincetat baza inca insu-ficient de larga a Puterii sovietice (adica de a spori nu-marul muncitorilor §i taranilor saraci care participa ne-mijlocit la activitatea de conducere a statului), de a lu-mina paturile muncitoare inapoiate (nu numai prin caryi..conferinte §i ziare, ci i prin atragerea lor la munca prac-tica de conducere), de a cauta §i gasi noi forme organiza-torice atit pentru aceste sarcini noi ale mi§carii sindicale ingeneral, cit i pentru atragerea unor mase incomparabilmai largi ale semiproletariatului, de pada ale taranimiigrace.

Trebuie, de pilda, sa atragem pe tori membrii sindica-telor la activitatea de conducere a statului, promovind'din rindurile lor comisari, oameni care sa faca parte dingrupurile volante de control etc. etc. Personalul casnictrebuie atras mai intii si participe la activitatea coope-cativelor, la aprovizionarea populatiei cu produse alimen-tare, la supravegherea productiei de asemenea produse etc.,iar apoi §i la munci de raspundere §i mai putin ,,in-guste", procedindu-se, bineinteles, in mod treptat.

Atragerea speciali§tilor" la munc a. in serviciul statului,alaturi de muncitori, §i supravegherea speciali§tilor.

Tinind seama de existenta formelor de tranzitie, ajun-gem la concluzia ca e nevoie de un nou cadru organiza-toric. De pilda, comitetele saracimii joaca la sate un rolimens. Avem motive sa ne temem ca fuzionarea lor cuSovietele va face ca pe alocuri masele semiproletare sl

www.dacoromanica.ro

DESPRE SARCINILE SINDICATELOR 421

ra.rnina in afara oricarei organizatii permanente. Organi-zarea taranilor saraci este o sarcina de la care nu neputem sustrage pe motivul c ei nu sint muncitori sala-riati. Putem si trebuie sa cautim mereu forme noi,creind, de pilda, uniuni ale saracimii (fie chiar aceleasicomitete ale saracimii) din care sa fad. parte praniisaraci, care ( a ) nu sint interesati k specularea cerealelorsi k existenta unor preturi ridicate la cereale, ( p ) tindsa-si imbunatateasca viata prin masuri comune pentrutoti, ( y ) tind s extinda lucrarea n comun a parnintului,(3 ) nazuiesc spre alianta permanenta cu muncitorii dela orase etc.

0 astfel de uniune a saracimii satelor ar putea constituio sectie speciala a Consiliului general al sindicatelor dinRusia, astfel inch ea sa nu poata coplesi elementele purproletare. Forma poate fi modificat i trebuie sa fieadaptata necesitatilor practice, noii sarcini de a cuprindetipuri sociale noi, de tranzitie (taranimea saraci nu ef ormata din proletari, iar acum nici macar din semi-proletari, ci din elementele care stau cel mai aproapede semiproletariat, intrucit capitalismul n-a murk Inca,si in acelasi timp din elementele care privesc cu cea maimare simpatie trecerea la socialism)... *

Scris in decembrie 1918prima Sumatate a lunii ianuarie 1919

Publicat pentru prima oarii in 1933,in Culegeri din Lenin", vol. XXIV

* Aica manuscrisul e intrerupe. Notes red.

29 Lenin Opere complete, vol. 37

Se tiparerte dupi manure,*

www.dacoromanica.ro

422

UN MIC TABLOUPENTRU LAMURIREA UNOR MARI PROBLEME 171

Tovarasul Sosnovski, redactorul ziarului Bednota" 172,mi-a adus o carte admirabila. Este o carte pe care trebuies-o cunoasca et mai multi muncitori i tarani. Dinlectura ei trebuie s scoatem inva'ciminte deosebit deserioase cu privire la problemele cele mai importante aleconstructiei socialiste, care sint aici excelent ilustrate CUexemple.vii. Este vorba de cartea tovarasului AleksandrTodorski : Un an de lupta cu arma i cu plugul", edi-tata in ofaselul Vesiegonsk, de catre comitetul executival acestui judet, cu prilejul aniversarii Revolutiei dinOctombrie.

Autorul descrie experienta acumulata in decursul unuian de activitate depusa de tovarasii cu munci de conducereAin opera de construire a Puterii sovietice in judetulVesiegonsk ; la inceput razboiul civil, rascoala chiaburilordin partea locului i reprimarea ei, apoi munca deconstructie pasnica". Autorul a reusit sa descrie atit desimplu i totodat51 atit de viu desfa'surarea revolutiei inacest judet indepartat, 'inch a parafraza aceasta descrierear insemna doar slabim efectul. Trebuiecit mai larg aceasea carte si ne exprinfim dormta ca unnum'ar cit mai mare dmtre lucrItorii care activeazI inmase §i care actioneaza impreuna cu ele, acolo unde viatapulseaza mai viu si mai puternic, sa se ocupe cu descriereaexperientei lor. Editarea citorva sute sau cel putin acitorva zeci de astfel de descrieri dintre cele mai bune,mai veridice, mai nemestesugite, mai bogate prin con-

sa-i sa raspindim

www.dacoromanica.ro

UN MIC TABLOU PENTRU LAMURIREA UNOR MARI PROBLEME 493

vinutul lor de fapte previoase ar fi infinit mai folositoarepentru cauza socialismului decit multe din materialelepe care le publica in =are, reviste si carvi literavii demeserie, pe care hirtia ii impiedica adesea sa vadiviaca reala.

Voi lua un mic exemplu din povestirea tov. A. Todor-ski. Era vorba de &area unor masuri pentru a nu lasafail lucru" bravele negustorilor", pentru a-i imboldipe acestia sa se apuce de lucru".

...In acest scop au fost chemati la comitetul executiv trei indus-triasi tineri, energici si foarte capabili E. E. Efremov, A. K. Lo-ghinov si N. M. Kozlov , care, sub amenintarea arestarii si aconfisclrii intregii lor averi, au acceptat sa participe la construireaunei fabrici de cherestea si a unei fabrici de piellrie, a caror utilarea si fost inceputa indata.

Reprezentantii Puterii sovietice nu au gresit in alegerea facuta,si industriasii, spre cinstea lor, au fost aproape cei dintli care auinteles ca nu au de-a face cu niste «musafiri ocazionali de doulsaptamini., ci cu adevaravii stapini, care au luat ferm puterea inmiinile lor.

Pe deplin Ilmuriti in aceasta privinta, ei au procedat energic laexecutarea dispozittilor comitetului executiv, si in momentul de fataVesiegonskul are o fabrica de cherestea in plink' functiune, caredeserveste toate nevoile populatiei locale si executa comenzi pentruo cale ferata in constructie.

Cit priveste fabrica de pielarie, localul e deja amenajat, si acumse instaleazi motorul, cilindrii si celelalte masini aduse de la Mos-cova, si peste cel mult 1h/2-2 luni Vesiegonskul va avea piele debox de fabricalie proprie.

Construirea acestor cloui fabrici sovietice cu ajutorul unor de-mente onesovieticew constituie un bun exemplu de felul cum tre-buie &I luptarn impotriva clasei care ne e dusmana.

A lovi in exploatatori, a-i face inofensivi sau a le «veni de Imo,inseamna a face treaba pe jumatate. Treaba va fi dusa la capitatunci cind li vom sill si munceasca §i cind cu realizarile obtinutecu ajutorul lor vom contribui la imbunitatirea vietii noi si la in-tarirea Puterii sovietice".

Acest excelent si extrem de just ravionament ar trebuigravat pe placi si expus la sediul fiecarui consilm eco-nomic, al fiecarui organ de aprovizionare, in fiecareuzina, in fiecare secvie agrara etc. Cici lucrul pe careI-au inveles tovarasii din indepartatul Vesiegonsk, de celemai multe ori nu vor sa-I inceleaga lucratorii sovieticidin capitale. Nu arareori se intimpla sa intilnesti cite un

29* www.dacoromanica.ro

424 V. I. LENIN

intelectual sovietic sau cite un muncitor, comunist carestrimba din nas cu dispret cind i se vorbe§te de coope-rative, declarind cu ifos §i cu nu mai putina prostie

acolo nu lucreaza oameni sovietici, ci burghezi, tara-bap', men§evici, ca in cutare timp §i in cutare loccooperatorii au camuflat prin operatiile lor financiareajutorul acordat albgardistilor, ca n republica noastrasocialista aparatul de aprovizionare §i distributie trebuiesa fie construit de miini curate, sovietice.

.Acest rationament este tipic in sensul c adevarulminciuna se amesteca aici in a§a fel, inch rezulta o pe-riculoasi denaturare a sarcinilor comunismului, denatu-rare care prejudiciaza enorm cauza noastra.

Da, cooperatia este un aparat al societatii burgheze,care, format in atmosfera de taraba", educat diri-guitorli in spiritul pohticii burgheze §i al conceptiilorburgheze, i de aceea cla un mare procent de albgard4tisau de complici ai albgardistilor. Acest lucru este incon-testabil. Dar nu este bine cind, printr-o interpretare sim-plista §i printr-o aplicare lipsita de discernamint, se tragdintr-un adevar incontestabil concluzii absurde. Noi nuputem construi comunismul altfel decit cu materialulcreat de capitalism, altfel cleat cu aparatul instruit cares-a format in ambianta burghez i care de aceea inmasura in care e vorba de materialul uman ca parte aunui aparat instruit nu poate sa nu fie imbibat depsiholoc,ia burgheza. In aceasta rezida greutatea construiriisocietatii comuniste, dar totodata i chez4ia posibilitatii§i a succesului construirii ei. Socialismul utopic vechi sedeosebe§te de marxism tocmai prin aceea ca el, socia-lismul utopic, a vrut sa. construiasca o societate noua nucu materialul uman de masa, creat de capitalismul sin-geros, murdar, tilharesc §i mercantil, ci cu oameni deose-bit de virtuosi, crescuti in sere §i pepiniere speciale.Aceasta idee ridicola e ridicol acum in ochii tuturor,§i toti au abandonat-o, dar nu toti vor sau nu toti §tiusà aprofundeze teza diametral opusi a marxismului,aprofundeze problema cum se poate construi (§i trebuieconstruit) comunismul cu materialul uman de masa, per-

ca.'

si

.si-a

sa

www.dacoromanica.ro

UN MIC TABLOU PENTRU LAMURIREA UNOR MARI PROBLEME 45

vertit de veacuri i milenii de sclavie, feudalism, capita-lism, de mica gospodarie farimitata, de razbolul tuturorimpotriva tuturor pentru un locsor pe plata, pentru unpret mai bun pe produse sau pe munca.

Cooperatia este un aparat burghez. De aici rezulta caea nu merita incredere politica, dar nicidecum ca e per-mis sl renunti la sarcina de a o folosi in scopuri .admi-nistrative si de constructie. Consecinta neincrederu poli-tice este ca posturile care implica raspundere polittai nupot fi incredintate unor oameni cu atitudine nesovietica.Consecinta acestei neincrederi este ea Ceka supravegheazaatent pe reprezentantii claselor, ai paturilor sau ai grupu-rilor care inclina spre albgardisti. (Dar, in paranteza fiezis, nu e de loc obligatoriu sa ajungi la absurditati defelul celei pe care a scris-o in revista Krasnii Terror" 173din Kazan tovarasul Latis, unul dintre cei mai bunimai incerca:ti comunisti, care a vrut s spuna ca te-roarea rope inseamna reprimarea prin violenta a exploa-tatorilor care incearca sa-si restaureze dominatia, dar inloc de aceasta a scris la pagina 2 din nr. 1 al revisteisale : nu cautati (! ! ?) in dosar indicii de vinovatie care

arate claci inculpatul s-a ridicat impotriva Sovietelorcu arma in mina sau cu vorba".)

Neincrederea politica in reprezentantii unui aparat bur-ghez e legitima i necesara. Refuzul de a-i folosi in muncaadministrativa si de constructie este o prostie colosala,care prejudiciaza enorm cauza comunismului. Acela cares-ar gindi sa recomande pe un mensevic drept socialistsau sa-1 propunk pentru un post de conducator politic,sau chiar si numai de sfatuitor politic ar savirsi o foartemare greseala, caci istoria revolutiei din Rusia a doveditdefinitiv ca mensevicii (si eserii) nu sint socialisti, ci demo-crati mic-burghezi, in stare sa treaca de partea burghezieiori de cite ori lupta de clasa dintre proletariat si burgheziese ascute in mod serios. Dar democratia mic-burghezanu este un fenomen politic intimplator, nu este o excep-tie, ci un produs necesar al capitalismului, iar furnizo-rul" acestei democratii nu este numai taranimea mijlo-casi veche, precapitalista, economiceste reactionarii, ci §i

sa

si

www.dacoromanica.ro

426 V. I. LENIN

intelectualitatea, cooperatia etc., aceste produse ale civi-lizatiei capitaliste, ale marelui capitalism etc. Pini §i inRusia inapoiafa, alituri de Kolupaevi i Razuvaevi, apl-ruseri capitali§ti care §tiau s pun'a n slujba lor intelec-tualltatea culea, men§evicl, eseristi, fãr partid. Se poates'a fim noi mai pro§ti decit ace§ti capitali§ti §i sI nu§tim cI folosim acest material de construcvie" pentruconstruirea Rusiei comuniste ?

Seri, la stir/hal anulgi 1918sass la inceputul anului 1919

Pub heat pentru prima oarala 7 noiembrie 1926. in ziarul

Pravda nr. 258

Se tiplrefte dapa manuscris

www.dacoromanica.ro

427

CUVINTARE ROSTITALA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA,

A SOVIETULUI DIN MOSCOVASI A CONGRESULUI GENERAL AL SINDICATELOR

DIN RUSIA17 IANUARIE 1919 174

(0 v a tii f ur tun o as e.) Tovarasi, permiteti-mi siincep printr-o scurta expunere a momentelor .principale

aale politicii noastre k domeniul Cred caaceasta expunere sumara ne va ajuta sa apreciem just nunumai importanta hotarirh pe care o supunem astaziaprobarii C.E.C. din Rusia, ci si intreaga noastrl politicade aprovizionare, precum si rolul care revine acum, cindincepe o perioada grea, reprezentantilor proletariatuluiorgarnzat avangarda si principalul reazem al RusieiSovietice si al revolutiei socialiste.

Tovarasi, politica noastra in domeniul aprovizionariise caracterizeaza prin trei acte prmcipale, care in ordinecronologica ni se kfatiseaza k felul urmator : primul

hotarirea cu privire la crearea comitetelor saracimiieste un pas care reprezinta temelia temeliilor politiciinoastre in domeniul aprovizionarii si totodati o cotiturade uriasi importanta k intregul mers al dezvoltarii re-volutlei noastre si in intreaga ei structura. Prin acest pas,noi am trecut hotarul care desparte revolutia burghezide cea sociahsta, 6.'6 numai victoria clasei muncitoarela orase si numai trecerea tuturor fabricilor k miinilestatului proletar n-ar fi fost in stare sa creeze si si con-solideze bazele orinduirii socialiste daca nu ne-am fi creati la sate nu un reazem generallaranesc, ci unul cu ade-

varat proletar. In Octombrie a trebuit sa ne limitam launirea proletariatului cu intreaga farinime in general,§i datorita acestei aliante am capatat posibilitatea de a

www.dacoromanica.ro

428 V. I. LENIN

desfiinva rapid proprietatea funciari mosiereasci si de ao sterge de pe fava pimintului. Dar numai atunci cindam trecut la organizarea virinimii sirace, a proletarilorsi semiproletarilor din rindurile virinimii, numai atunciam putut organiza trai nic alianta dintre masele munci-toare proletare de la orase si proletariatul de la sate.Nurnai atunci s-a putut desfisura cu adevirat rizboiulimpotriva chiaburimii si a burgheziei sitesti. Acest pasesenvial in politica noastri in domeniul aprovizioniriicontinua' si fie actul fundamental al intregii noastrepolitici in acest domeni u.

Al doilea pas, poate mai putin important, a fost deem.-tul cu privire la folosirea cooperaviei, decret adoptat dininiviativa si cu participarea reprezentanvilor nostri 175.Prin acest decret am stabilit a noi trebuie si folosiinaparatul pe care 1-a creat cooperavia si care este un pro-dus al intregii societivi capitaliste ; din motive lesne deinveles, in Rusia acest aparat era mai slab deck in virilevest-europene. In aceasti privinvi am sivirsit multe gre-seli si multe lucruri au rimas neficute, si aceasta nu nu-mai la sate, ci si la orase si in marile centre proletare.Aici ne lovim de lipsi de invelegere, de nepricepere, deprejudecivi si de tradivii care ne indepirteazi de coope-rape. Este foarte firesc ca printre virfurde cooperavieisi fie multe elemente neproletare ; not trebuie si luptimimpotriva acelora care sint in stare si treaci de parteaburgheziei impotriva elementelor contrarevoluvionaresi a tentativelor lor si totodati si pistrim acest apa-rat, aparatul cooperaviei care este tot o mostenire acapitalismului , aparatul de distribuvie care deservestemilioane de oameni si firl care socialismul nu poate ficonstruit cit de cit cu succes. In acest domeniu, Comi-sariatul aprovizionirii a trasat o politici justi, pe careinsi n-am desivirsit-o inci, si directivele pe care in nu-mele fracciunii comuniste le vom propune astizi Corm-tetului Executiv Central al Sovietelor din Rusia si care

asupra folosirii aparatului cooperatist reprezintiun nou pas inainte pe aceasfi cale. Trebuie si stim siducem lupta impotriva elementelor necorespunzitoaredin conducerea aparatului cooperaviei avem destuli

insisti

www.dacoromanica.ro

CUVINT. ROSTITA LA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 429

forcg §i putere pentru a face acest lucru, cki ar fi ridi-col si se creadg cg ni s-ar putea opune o impotrivireserioasg , trebuie sg qtim sg ducem aceastg. luptg §i. safolosim neapgrat aparatul cooperatist, astfel inch noi sanu ne impri§tiem forvele, aparatul acesta sg. rimin g. um:tar, iar comuni§tii sg.-§i poatg folosi forvele nu nurnaipentru munca politica', ci §i pentru cea orgaruzatorica,folosind sub raport tehnic aparatul anume preggtit pen-tru aceastg muncl aparatul cooperaviei.

Al treilea pas in politica noastrg de aprovizionare estecrearea organizaviilor muncitorqti de aprovizionare. Aici,tovarg§i lucrgtori in domeniul aproviziongrii, se pune infaca voastrg o sarcing de fispundere. Ca lea pe care ampornit este calea pe care trebuie s-o urm gm, i§ trebuiesä tindem ca in toate cornisariatele sg se porneascg peaceastg cale ; este vorba de o acciune importantg nu nu-mai din punctul de vedere al aproviziongrii, ci §i dinpunct de vedere general-social §i de clasg. Pentru catransformarea revoluvionarg socialist g. sg poatg fi trai-nick este necesar ca noua clasi al ia in miinile ei con-ducerea. Stim cg ping in 1861 mNierii lobig4ti au fostaceia care au devinut in Rusia puterea de stat. Stim cidupg aceea, in linii generale, burghezia, reprezentanviipIturilor instgrite au fost aceia care au devinut aceastgputere. Acum transformarea revoluvionarg socialista vafi trainicg numai in mgsura in care vom §ti sg. promo-vgm la conducere noua clasg proletariatul, sg facemin a§a fel inch proletariatul sg conducl Rusia. Trebuiesg facem in ap fel, inch aceasti activitate de conduceresg: preggteasci condivule care sg permiti ca tovi oameniimuncu, firg exceme, sg inveve arta de a conduce statul,s-.o inveve nu din cam, nu din ziare, nu din cuvintgri§i bro§uri, ci din practici, astfel inch fiecare sg-§i poatlincerca capacitatea de a indeplini aceastg munci.

Iatà, tovarg§i, principala etapg a politicii noastre deaprovizionare, care marcheazi totodatg insu5i caracterulstructurii acestei. politici. Trebuie sg spunem cg. in aceastiprivinvg tovargplor no§tri din domeniul aproviziongriile revine sarcina cea mai grea. Foametea este, fire§te,calamitatea cea mai cumplitg, cea mai ingrozitoare, iar

www.dacoromanica.ro

430 V. I. LENIN

masele manifesta o explicabila intoleranta, iritare si indig-nare fati de orice neorindmala In acest domeniu, fiindcaaceasta calamitate este pur si simplu insuportabila. Deaceea este lesne de inteles ca Comisariatului aprovizio-narii li revine sarcina cea mai grea. $titi foarte bine

si in special o stiu tovarasii din sindicate ce haos,ce dezordine domneste la noi in domeniul conduceriimarilor intreprinderi, 'in domeniul evidentei produseloracestor intreprinderi. $i asta e doar de o mie de orimai usor dech a tine evidenta produselor recoltate demilioane de tarani. Dar nu avem alta alegere. In ;arkexista in genere putine produse. Ele nu ajung pentru ahrani pe toata lumea.

Noi spunem ca unele produse de-abia ne ajung ; ceinsearnna aceasta ? Inseamna a, daca le-am distribui acumintregii populatii, claca fiecare Oran ar aduce toate pro-dusele, daca fiecare si-ar reduce consumul sub nivelulnecesar pentru a fi satul cad nu e cu putinta sa ma:nince pe saturate toti , clack' fiecare Oran ar consimtide bunavoie sa-si reduca consumul sub nivelul necesarpentru a fi satul, dind 'in intregune statului tot restul,si clack' am repartiza rational toate aceste produse,atunci am rezista cu hrana mai putina, hisa fail a indurafoame. Dar, dna am pune o astfel de sarcina, este clara pe scara intregului stat, in conditiile rumei economicecare domneste in tara si ale lipsei de pricepere a cadrelornoastre, aceasta pricepere se formeaza alma acuminainte nu aveam de unde s-o luam , .este clar caaceasta sarcina nu poate fi indephruta pe calk obisnuite.Daca nu avem destule alimente, asta inseamna.:. ceseamna asta ? Inseamna ca., clack' veti admite libertateacomertului in conditii eind nu avem In cantitate sufi-cienta produsele de care depmde viata sau moartea popu-latiei, yeti declansa o specula desantata, vet' face capreturile produselor alimentare sa creasca enorm si saatinga nivelul asa-numitelor preturi de monopol sau dintimp de foamete, si ca la aceste preturi exorbitante sa-sipoati satisface nevoile doar unele pkuri resttinse, alcaror venit depaseste considerabil nivelul mijlociu, in timpce marea masa a populatiei va continua sa flaminzeasca.

in-

www.dacoromanica.ro

CUVINT. ROSTITA LA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 431

Iata cum se prezinta lucrurile atunci cind n vara nusint destule produse alimentare, cind in vara bintuie foa-metea. Iar de cind imperiali§tii au pornit impotriva Ru-siei, ea se afla in cle§tele incercuiril.pot da pe faci planurile kr tilhare§ti, dar, dupi cumjust a aratat tov. Kamenev, asta nu inseamna ca inter-vencia kr a luat sfir§it. Sintem o vara asediata, o forta-reava asediati. In aceasta fortareava asediata, lipsurilesint inevitabile, §i de aceea sarcina Comisariatului apro-vizionarii este cea mai grea dintre sarcinile organizato-rice ale oricarui alt comisariat.

Dumanul nostru, daca e sa vorbim de cel intern, esteacum nu atit capitalistul §i mo§ierul pe ace§tia, carereprezinta minoritatea exploatatorilor, n-a fost greu si-iinvingem §i i-am invins dugnanul nostru este specu-lantul §i birocratul, §i speculant e prin inclinavie oricevaran care are posibilitatea de a se procopsi, de a tragefoloase de pe urma lipsurilor cumplite §i a foametei in-grozitoare care bintuie la ora§e §i, pe alocuri, la sate.

§tivi foarte bine indeosebi o §tiu tovara§ii de lasindicate c nazuinva, tendinva spre specula se observa§i in centrele industriale atunci cind lipsesc produse ali-mentare sau cind sint prea puvine, §i cà oricine punemina pe asemenea produse cauta sa le doseasc a. tragafoloase de pe urma kr. Daca s-ar admite libertatea co-rnertului, preturile ar cre§te acum enorm, atingind unnivel la care produsele respective ar deveni inaccesibilemarii majoritati a populapei.

Iata, tovara§i, care este situavia i iata de ce se observain masele inapoiate, in masele prea obosite, prea info-rnetate i prea situle de suferinve o tendinfa sau un sea-tirnent nedeslu§it de revolta, de indignare fata de tova-ra§ii care lucreaza in domeniul aprovizionarii. Este vorbade oameni care nu §tiu s gindeasca, care nu vad maideparte de virful nasului, carora li se pare ca poate existatotu§i vreo posibilitate de a procura produse. Cutare aauzit ca in cutare kc exista produse, a de acolo s-auprocurat produse, dar el nu este in stare si calculeze inansamblu, sa vadi claca ele ajung pentru 10 000 000 deoameni, sa socoteasca cite produse ar trebui procurate

Imperiali§tii nu-i

,Si

§i si

www.dacoromanica.ro

432 V. I. LENIN

acest scop. Lui i se pare ca i se pun piedici, ea to-varasu de la aprovizionare i pun oprelisti. Acesti oameninu inveleg ca. lucratorn din domeniul aprovizionarii pro-cedeaza ca niste gospodari chibzuivi i prevazatori cindspun :. daca vevi respecta cu cea mai mare stricteve dis-poziville in vigoare i vevi da dovada de maximum deorganizare, atunci in cazul cel mai bun, repet, in cazulcel mai bun vevi rezista cu o ravie care nu va ajungeca sa .mincavi pe saturate, dar nici nu va lasa praclaf camel. Aceasta este situavia in vari acum, cind accesulspre cele mai man regiuni furnizoare de produse ali-mentare Siberia, regiunea Donevului ne este taiat,cind taiat accesul spre regiunile producatoare decombustibil, de materii prime, spre regiunile care furni-zeaza toata pimea necesara atit populaviei, cit indus-triei fira care vara e nevoita si indure mari chinuri.

Lucratorii din domeniul aprovizionarii procedeaza caniste gospodari chibzuivi cind spun : trebuie s fim univi,numai asa vom putea rezista, combatind sistematic incer-canle de a acviona razlev i tendinva de a .pl ati nfira a vine seama de nimic, numai ca sa. fu satul. Nutrebuie sà gindim i s acvionam razlevivi, fiecare pentrusine, caci asta inseamna pieirea ; trebuie s combatemaceasta tendinva, aceste deprinderi pe care .ni le-a lisatnoua tuturora, milioanelor de oameni ai muncu, gospodanaprivata capitalista, sistemul de a lucra pentru playa. : eusà vind, eu s citig, cu cit voi cistiga mai mult, cu atitvoi flarninzi mai puvin si cu atit mai mult vor flaminzi

Iata blestemata mostenire pe care ne-a lasat-o pro-pnetatea privata si din cauza careia masele flaminzeauchiar i atunci cind in vara erau multe produse, iar ominoritate infima se imbogavea si de pe urma abun-denvei, si de pe urma saraciei, in timp ce poporul induramizerie varsa singele pe cimpul de lupta. Aceastaeste, tovarasi, situavia in care se af1 a. politica noastra deaprovizionare. Exista o lege economica care spune : lipsade produse genereaza o specula desanvata on de cite onse face un pas in direcvia asa-numitului comerv liber.De aceea toata vorbaria pe aceasta tema, Joate incerca-rile de a o sprijmi aduc man prejudicu i inseamni un

In

.ni-1

issi

alvii.

si-si

www.dacoromanica.ro

CUVINT. ROSTITA LA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 433

regres, un pas inapoi de la constructia .socialista pe careComisariatul aprovizion5rii o infaptuie§te in condituextrem de grele, luptind impotriva milioanelor de specu-land pe care ni i-au lasat capitalismul §i vechea regula aproprietarului mic-burghez : fiecare pentru sine, dum-nezeu pentru toti" ; §i. dad nu vom stirpi aceasta regula,nu vom putea construi socialismul.

Numai prin unire, numai printr-o unire cit mai strinsipe care viata de toate zilele trebuie s-o realizeze in

acest domeniu de activitate arhicotidiani, in care reali-zarea ei este mai anevoioasa ca oriunde : in problemaimpartirii unei bucati de pline, cind nu e piine indeajuns

poate fi construit efectiv socialismul. 5dm ca astanu se poate face intr-un an, ca oamenii, care au avutatitea de patimit de pe urma foametei, sint extrem denerabdatori §i cer ca mkar din cind in cind sa ne aba-tern de la aceasta unica politica de aprovizionare. 5i sin-tern nevoid sa ne abatem uneori, dar in linii generalenu ne vom indeparta §i nu ne vom abate de la politicanoastra.

Acestea ant, tovaraqi, imprejurarile in care acum ojumatate de an, cind criza de ahmente atinsese punctulculminant, chid nu aveam nici un fel de rezerve, iar suc-cesele cehoslovacilor ne rapisera o mare parte din re-giunea. Volgai, am fost nevoid sa. admitem aprovizio-narea mdividuala cu cite un pud §i jumatate de produseahmentare 176 Aceasta misura a fost rezultatul unei lupteincordate, al unei lupte inver§unate, in care ambele partise aflau intr-o situatie foarte grea. Lucratorii din dome-mul aprovizionarn spuneau : da, situatia este proasta,dar nu trebuie si lasam ca ea sal devina §i mai proasta.Pentru putini veti obtine poate o wurare pe timp de osaptamina, dar in schimb veti aduce pentru milioane deoameni o inrautatire a situatiei. Din partea cealalt a. sespunea : voi cered unui popor istovit i chinuit de foamesi dea dovada de organizare ideala, voi cereti imposibilul,

.trebuie sa-i acordati o u§urare, chiar dac . ea ar preju-dicia vremelnic politica generala. Aceasta masura ii vada un nou aflux de incredere, §i asta e principalul. Iatalin ce situatie ne aflam noi atunci cind am admis apro-

www.dacoromanica.ro

434 V. I. LENIN

vizionarea individuala cu cite un pud i jumatate. Aceastaera in principiu, in esenfa, situgia generala : cind a de-venit insuportabila, am f ost nevo4i sa cedam, pentru aaduce cel pupil o usurare temporara, pentru a salvgardaincrederea i taria sufleteasca. Aceeasi situavie se repetaacum, cind ne aflam la limita, cind, dupa ce am avutun semestru mai usor, incepe un semestru greu. Ca saVI ark clar cum stau lucrurile, va voi spune ci in pri-mul semestru al anului 1918 Comisariatul aprovizionariia colectat 28 000 000 de puduri, iar in cel de-al doilea67 000 000 de ptduri, adica de 21/2 ori mai mult. Aceastaeste situavia, din care puteci vedea clar c primul se-mestru este un semestru de lipsuri foarte acute, foartegrele, pe cind cel de-al doilea, datorita noii recolte, neda posibilitatea s ne redresam. Acum, in 1919, succesulpe care 1-au obvinut organizaviile noastre de aprovizio:nare, datorita, mai ales, comitetelor saracimii la sate siinspectiei muncitoresti a aprovizionarii la orase, este unmare succes, care ne-a dat posibilitatea s colectam dedoua on i jumatate mai multe produse. Dar acest succesdin primul an al muncii noastre, cind trebuia sa inalcamun edificiu nou, sa incercam metode noi, nu ne-a asigurat

nici nu putea s ne asigure alimente pentru tot anul ;el ne-a dat posibilitatea unui ragaz. Acest ragaz e pesfirsite, incepe al doilea semestru, cel mai greu, cel maianevoios, i trebuie sa facem uz de toate mijloacele pen-tru a aduce o usurare, pentru a da muncitorilor posibili-tatea unui mic ragaz, pentru a le imbunataci pe cit

situavia. $i este firesc c prezidiul Sovietului din Mos-cova i presedintele lui, Kamenev, staruie deosebit deenergic s aducem cit mai multi claritate in politicanoastra, in categorisirea produselor in produse monopo-lizate i nemonopolizate, ceea ce ne-ar permite s obvi-nem vremelnic rezultatele ingaduite de imprejurari, astfelincit muncitorii de la orase si din regiunile neagricolesa simta macar o mica' usurare, s simta un nou afluxde energie si de incredere, care sint deosebit de necesareacum, cind ne aflam in pragul unui semestru greu, daravem indicii c fortele taberei imperialiste slabesc, caslabesc atacurile ei impotriva noastra.

si

posi-bil

www.dacoromanica.ro

CUV1NT. ROSTITA LA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 435

Tov. Kamenev a infati§at aici, fail indoiala, nu numaisimple indicii, ci §i. fapte care dovedesc CI, in pofidagrelelor incercari §i infringeri pe care le-am suferit. laPerm, Armata RNie se organizeazi pe o baza trauma,ca ea poate si invingi §i va invinge. Dar semestrul actualeste cel mai greu. De aceea trebuie sa facem din capullocului tot ce e necesar §i posibil pentru a u§ura situavia,pentru a promova clar politica noastra in domemul apro-vizionarii ; aceasta este cea mai imperioasa dintre sarci-nile noastre. Intre noi, comum§tii, de asemenea s-a dato lupti in problema admiterii aprovizionarii cu cite unpud §i jumatate de produse ; aceasta lupti a luat uneoriforme ascuvite, dar .ea nu duce la o slabire, a ne deter-mina sa ne reexammam inca §iInca o data politica, cu

imult minutiozitate §i precautie, cu vehemente crawlreciproce, §i in cele din urma ajungem la o hotarire carese adopta repede §i in unanimitate ; in acest momentdificil, cind ne aflam in pragul unui nou semestru greu,aceasta hotarire ne cere sa avem mereu in vedere cauzelecare au dus la crearea acestei situatii, care ne impune sine incordarn din nou toate puterile, si depunem toateef orturile.

Am trecut printr-un an deosebit de greu, iar acum neweapta o jumatate de an care se anun i mai grea.Dar dupa revolutia din Germania, dupa framintarile careau inceput in Anglia .§i in Franca, fiecare jumatate de anne apropie de victoria revolutiei nu numai in Rusia, ci§i in lumea intreaga. Aceasta este situatia in fata careiane aflam, §i de aceea am hotarit sa prezentam un proiectde principii fundamentale ale politicii in domeniul apro-vizionarii §i sa rugam Comitetul Executiv Central alSovietelor din Rusia sa le aprobe, pentru ca pe baza krlucratorii de la Comisariatul aprovizionarii sa elaborezede indati decretele corespunzatoare, ceea ce ne va danoua reprezentantilor organelor centrale, muncitorilorde la ora§e §i din regiunile neagricole posibilitatea sane inzecim energia, caci numai aceasta energie constituieo. chezaqie a putem invinge, ca, fkind concesii vremel-nice, necesare in aceste conditii de oboseala §i de foa-

www.dacoromanica.ro

436 V. I. LENIN

mete. vom salvgarda bazele politicii noastre comunistein domeniul aprovizionarii si le vom pastra nestirbitepink' in zma victoriei depline a comumsmului in lumeaintreaga. $i acum va voi citi pe puncte propunerea pecare fractumea comunista a Comitetului Executiv Centralal Sovietelor din Rusia o prezinta acestui for :

Sedinta comuna a C.E.C. din Rusia, a Congresului general alsindicatelor din Rusia, a Sovietului din Moscova, a reprezentanti-lor comitetelor de intreprindere 6 ai sindicatelor din orasul Mos-cova adopta in problema aprovizionarii principiile fundamentalearatate mai jos si insarcineaza Comisariatul poporului pentru apro-vizionare si elaboreze de urgenta decretele corespunzatoare, calluzin-du-se dupa aceste principii :

1. Se confirma ca politica sovietica in domeniul aprovizionariieste justa si ramine nestirbita. Aceasta politica consta in urmt-toarele :

a) evidenta si distribuirea de catre stat dupa principiul de clasa ;b) monopolul asupra principalelor produse alimentare sic) trecerea aprovizionarii din miinile particularilor in miinile

statului.2. Fat-I infaptuirea consecventa a monopolului de stat asupra

principalelor produse alimentare (cereale, zahar, ceai, sare), mono-pol deja decretat, 6 fara masive colectari de stat cu preturifixe la alte produse alimentare de prima importanta (came,peste de mare, ulei de cinepa, de floarea-soarelui si de in, cartofist grasimi animale, cu exceptia untului) nu poate fi conceputa inconditiile actuale o rationala aprovizionare cu alimente a populatiei ;aceste colectari masive la preturi fixe nu sint decit o masura prega-titoare in vederea instituird monopolului de stat si asupra acestorproduse, monopol a carui infaptuire constituie o sarcina imediataa Comisariatului aprovizionarii.

Colectarea 6 transportarea tuturor produselor alimentare enume-tate la acest punct, cu exceptia cartofilor, nu sint ingaduite decitorganelor de stat insircinate cu aprovizionarea. Colectiri masivede cartofi, la preturile fixe stabilite, vor putea face, pe linga organelede stat, 6 organizatiile muncitoresti, si uniunile sindicale si coope-ratiste.

3. Cu titlu provizoriu se acorda organizatiilor muncitoresti 6 uniu-nilor cooperatiste dreptul de a colecta orice alte produse in afarade cele enumerate la punctul al 2-lea.

4. Organele locale de aprovizionare vor fi constrinse sa dea con-curs organizatiilor colectoare la exercitarea acestui drept".

Tovarasi, privita din punctul de vedere al vechilordeprinderi, al vechii vieci de stat, expresia vor fi con-strinse" sa aduca la indeplinire decretul ar putea sa va

www.dacoromanica.ro

CUVINT. ROSTITA LA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 437

surprinda. Va yeti intreba, poate, daca in Republica so-vietica' lucrurile stau atit de prost, inch pentru inde-plinirea voincei C.E.C. din Rusia e nevoie de constrin-gere. E nevoie, tovarasi, de constringere, si e mai bines-o spunem pe fava decit sal ne ascundem capul in nisipsi sa ne inchipuim ca totul merge bine. Recomand tova-rasilor reprezentantii C.E.C. din Rusia si delegavn laCongresul general al sindicatelor sa-si aminteasca cese spune intre patru ochi despre masura in care ei insistindeplinesc just tot ce s-a decretat de mult in domernulevidentei sistematice si al predarii integrale catre stat aproduselor care nu pot fi lasate pentru schimbul demarfuri ; dar fara schimb de marfuri taranii spun : nu,pe bumastile lui Kerenski n-o si va dam nimic. Or, dacIva yeti aminti toate aceste lucruri cind stati de vorbaintre patru ochi si vevi vedea cite dispozivii ale puteriicentrale ramin pe hirtie, vevi recunoaste si yeti fi deacord ca e mai bine sa spunem adevarul, si anume ciorganele noastre locale trebuie constrinse cu fermitate-si fara crigare. (A plauz e.) Tocmai aici, unde C.E.C.din Rusia, ca organ suprem, s-a intrunit laolalta cu orga-nele Congresului general al sindicatelor din Rusia, careau trimis cea mai numeroasa reprezentanta iar acumacesta este lucrul cel mai important , tocmai aiciacesti tovarasi ai nostri cu autoritate trebuie sa spunacu tarie si, plecind de aici, sa spuna pretutindeni eaorganele locale trebuie sa se obisnuiasca cu gindul ca levom constringe sa aplice in mod consecvent politica sta-bilita de centru. Asta e ceva foarte greu ; cind multemilioane de oameni s-au obisnuit sa vada in putereacentrala o tagma de jefuitori, mosieri si exploatatori, efiresc ca ei nu pot avea incredere in centru, si aceastaneincreclere trebuie invinsa, caci fara lichidarea ei nu eposibila construirea socialismului, adica construirea uneieconomii centralizate, a unei economii conduse de lacentru, si pe aceasta o poate infiptui numai proletariatul,pe care fabrica si viava 1-au educat in acest spirit si careeste singurul in stare sa construiasca o asemenea econo-

30www.dacoromanica.ro

438 V. I. LENIN

mie. E grea lupta impotriva patriotismului local, impo-triva deprinderilor de mic-proprietar. Noi stim c astanu se poate face dintr-o data, dar nu vom inceta nici-odata sa cerem reprezentanvilor proletariatului ca eirepete acest adevar i s5-1 transpun n viava, cki altfelnu e posibila construirea socialismului.

In continuare, punctul 4 precizeaza :

Transportarea i vinzarea pe piatä a acestor produse stilt de-clarate absolut libere. Nici un fel de detapmente pentru comba-terea speculei, nici un fcl de cordoane de pazI etc. nu au dreptul

impiedice libera transportare i libera vInzare n piete, din ca."-

rine etc. a produselor mentionate".

Tovarasi, acest punct este deosebit de important. Inaceasta privinva, tov. Kamenev ne-a semnalat multe lu-cruri pe care noi, fireste, n graba cu care lucram, nule-am indeplinit, caci Comisariatul nostru pentru apro-vizionare i celelalte comisariate grit nevoite sa Ingra-madeasca dispozitii peste dispozitii, din care cauza orga-nelor locale le vine foarte greu sa se descurce n toateacestea. Ni se reproeaz c decretele noastre se intoc-mesc in pripa ; dar ce sL facem cind sIntem nevoitine grabim din cauza imperialismului n ofensiva si eindne sileste s ne grabim un flagel cumplit, care intreceorice inchipuire flagelul lipsei de One si de combus-tibil. In aceasta situatie trebuie s facem uz de toatemijloacele pentru a lamuri sarcinile noastre, pentru adezvalui greselile de amanunt, si de aceea este atit deimportanta delimitarea precis i clara la care s-a ajunsacum prin aceasta lupta. Pentru a realiza acest lucruproporvii mult mai mari, trebuie sa obvinem acum canici un organ local sa nu-si Ingaduie interpretari arbi-trare, sa nu-si permita sa spuna ca adus aminte dedecretul de ieri si 1-a uitat pe cel de azi, ci sa stie citse poate de precis si de clar care produse alimentare stiltmonopolul statului si care pot fi transportate libervindute liber, adica toate produsele alimentare, cu.excepvia celor precis enumerate in punctele 1 si 2. Acest

in

at

sa

si-a

si

www.dacoromanica.ro

CUVINT. ROSTITA LA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 489

lucru trebuie adus la cuno§tinta generala ; tovara§ii carevor pleca acum acasa trebuie sa-1 Lea cunoscut in toatecolturile Orli, ei trebuie si faca. ceea ce le impune situatialor oficial a, respectivelesal ia cu ei decrete de indata cevor fi fost elaborate, pentru ca prevederile lor si fiepretunndeni aplicate §i respectate f 'Ira' abatere, hotaririleorganelor centrale si fie aplicate efectiv, iar incertitu-clinea de pina acum sa dispara. Urmeaza acum sfir§itulpunctului 4, in care se spune :

Noel. In ceea ce privqte oulle 0 untul, hotarirea de fata seaplica numai in regiunile in care Comisariatul aprovizionarii nuface colectari masive de ota g une.

Tovara§i, va' voi citi pe scurt §i celelalte puncte dindecret. Intrucit nu am posibilitatea sa ma opresc 'in modamlnuntit asupra lor §i nici nu consider necesar s-o fac,deoarece dupI mine vor mai lua cuvintul citiva tovar4i,printre care §i unii mai competenti, voi sublinia numaiceea ce mi se pare deosebit de important. VI voi citipe scurt principiile fundamentale pe care le supunemComitetului Executiv Central al Sovietelor din Rusia,cu recomandarea de a le adopta §i de a insarcina ConsiliulComisarilor Poporului §i toate celelalte organe ale Repu-blicii sovietice sl le transforme in decrete §i si le executecu maximum de strictete. (A plauz e.)

5. In vederea intensificarii colectarilor 0 indeplinirii mai efi-ciente a unor anumite sarcini se introduc principiul predlrii obli-gatorii a surplusurilor 0 al colectarii produselor nemonopolizate,precum §i un sistem de premiere pentru organizatiile cooperatiste 0pentru celelalte organizatii care colecteaz a. pentru stat atit produsemonopolizate, cit g produse nemonopolizate.

Masuri organizatorice in scopul primenirii organelor de apro-vizionare 0 al asigurarii unei mai largi participari a muncitorilor

i nspectiei:

a) folosirea pe scara larga a muncitoresti a aprovi-zionarii 0 extinderea atributiilor ei asupra controlului respectariidecretelor din 10/XII de catre organele de aprovizionare 0 al co-lectarilor de produse nemonopolizate ;

b) introducerea cit mai grabnica a inspectiei muncitore§ti in toateorganele locale de aprovizionare §i extinderea atributiilor ei asupra.sectiilor Comisariatului aprovizionárii, in scopul combaterii boa.-rite a birocratismului 0 a excesului de formalism ;

30* www.dacoromanica.ro

440 V. I. LENIN

c) intarirea legaturilor cu organizaçiile muncitoresti sindicatelesi cooperativele muncitoresti prin intärirea continua a organelorlocale, folosindu-se in acest scop force din rindurile activistilororganizatillor mentionate mai sus ;

d) introducerea sistemului stagiarilor-muncitori in toate organclesi institutiile centrale si locale, in scopul de a se pregati in domeniulaprovizionarii lucratori practicieni proveniti din mediul muncitoresccare sa poati ocupa posturi de raspundere.

6. Folosirea deplina a aparatului cooperatist in activitatea decolectare si distribuire. Introducerea in aparatele cooperatiste aunor reprezentanti cu munci de raspundere ai organelor de starpentru aprovizionare, care sa controleze activitatea organizatiilorcooperatiste 6 s-o pung in concordanta cu politica guvernului indomeniul aprovizionarii".

Aceasta este, de altfel, una dintre armele de lupta lin-potriva elementelor din conducerea organizatiilor coope-ratiste. Dar ar fi o mare greseaK ar fi pur si simplufunest pentru cauza noastra daca aci desconsidera intregulaparat cooperatist, dac a. l-aci da la o parte cu disprecsau cu preunsa mindrie, spunind : noi ne vom construiunul nou, asta nu e treaba lor, de asa ceva se pot ocupanumai comunistil. Trebuie sa folosim aparatul existent ;nu putem construi socialismul f ark' a folosi ceea ce aramas de la capitalism. Trebuie sa folosim tot ceea cecapitalismul a creat, ca valori culturale, impotriva noastra.Greutatea infiptuirii socialismului consta in aceea ca tre-buie sa-1 construim din materiale create de oameni straininoua, insa numai astfel este posibila infalptuirea socialis-mului, si teoretic o stim cu tocii, iar dupa cele traite inacest an ne-am convins din practica ca. socialismul poatefi construit numai din ceea ce capitalismul a creat impo-triva noastra si ca toate acestea trebuie folosite pentruconstruirea socialismului, pentru consolidarea lui.

Punctul urmator, al 7-lea, glasuieste :

7. Controlul respectarii regulilor privitoare la transportarea pro-duselor si al infaptuirii riguroase a monopolului cade in sarcinamuncitorilor, care-I vor exercita prin intermediul unor detasamcnteinarmate ce vor fi organizate de Comisariatul aprovizionarii.

Toate detasamentele pentru combaterea speculei cu alimente, cuexceptia detasamentelor Comisariatului aprovizionarii si a celor alecomitetelor guberniale pentru aprovizionare, se desfiinteaza imediat.Detasamentele Comisariatului aprovizionarii si cele ale comitetelor

www.dacoromanica.ro

CUV1NT. ROSTITA LA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 441

guberniale pentru aprovizionare se vor desfiinta pe ma'suri ce in lo-caliatile respective vor fi formate respectivele organe ale inspectieimuncitoregi".

Tovarasi, timpul ce mi-a fost acordat e pe sfirsite,si-mi voi mai ingadui doar sa arat ca aici, in ultimelepuncte, gasim principiile de baza a ceea ce constituiespiritul politicii noastre in domeniul aprovizionarii si alintregii politici sovietice. Am mai spus si repet ca auvenit vremuri grele, ca a inceput un semestru mai greu,a ragazul pe care 1-am avut in privinta aprovizionariia luat sfirsit si ca a inceput perioada cea mai grea. Oride cite ori Puterea sovietic a. se loveste de greutiti inopera neobisnuit de anevoioasa a construirii socialismu-lui, ea cunoaste numai un singur mijloc de lupta impo-triva lor : acela de a se adresa muncitorilor, de a seadresa de fiecare data unor paturi tot mai largi de munci-tori. Dupi cum am mai avut prilejul sa spun, socialismulva putea fi construit numai atunci cind mase de zece ori,de o sut5: de ori mai largi ca pina acum se vor apuca eleinsele sa" construiasca' statul si sa faureasca o viata econo-mical noua. Tovarasii nostri de la aprovizionare ne infor-meazi ca, in comitetele judetene de aprovizionare, mun-citorii, in majoritate muncitori din Petrograd, Moscovasi Ivanovo-Voznesensk floarea armatei noastre prole-tare , au ajuns sa reprezinte acum nu mai putin de otreime. E bine, dar e prea putin. Este necesar ca ei sareprezinte doua treimi, si in aceasta directie trebuiesa lucram neincetat. Dv. stiti ca. paturile inaintate alemuncitorilor s-au si apucat de munca de conducere astatului, de construire a unei vieti noi. Stim ea trebuiesa sonclim mai jos, mai adinc, sa atragem cu mai multcuraj noi si noi paturi. Ele nu au inca pregatirea necesarasi vor face inevitabil greseli, dar nu ne temem de asta.Noi stim ca in felul acesta vom dobindi cadre tinere,vom fi cu prisosinta rasplatiti prin faptul ca vom capatanumeroase forte tinere, mai proaspete. Din aka' parten-avem de unde lua forte. Trebuie sa mergem numaiinainte, si luam cu curaj muncitori tineri, sa. punem

www.dacoromanica.ro

442 V. I. LENIN

reprezentanti ai proletariatului k posturi de tot maimare raspundere.

Actuala criza de alimente se explica prin faptul ca amintrat k jumatatea mai grea a anului. Ea se explica si prinstarea in care se afla transporturile. Am mai spus ca ina doua jumatate a anului 1918 am colectat 67 500 000 depuduri. Dar din aceste 67 500 000 de puduri, 20 000 000n-au putut fi transportate la destinatie. Ultima criz5cumplita din Petrograd se explica prin faptul ca stocurilenoastre zac pe linia ferata Volga-Bugulma si nu pot fiaduse de acolo. Starea transporturilor este dezastruoasa.Uzura materialului rulant e de-a dreptul inspaiminta-toare, pentru ca nici o tara n-a trecut prin kcercari caacelea pe care le-a indurat Rusia, in conditiile inapoieriiei, si pentru ca in organizatia feroviara nu avem maseproletare atit de strins unite. Profitind de prilejul pecare ni-1 of era adunarea de fati, am vrea sa. va rugam,tovarasi, sa duceti k mase constiinta faptului ca. avemnevoie de noi si noi lucratori in dorneniul aprovizionariisi al transporturilor, care sa ne ajute cu propria lor expe-rienta. Puneti-i la treaba, ocupati-va de incepatori, siyeti vedea ca vor face mult mai mult decit organizatiiledin trecut. Totul pentru aprovizionare si transporturi !Fiecare organizatie de atelier, din orice ramura de pro-ductie, sa-si revizmasca efectivul si sa se intrebe : am datnoi oare destui oameni, am facut oare totul pentru atrimite din rindurile noastre comisari, asa cum trimitemcomisari k armafa. ? Muncitorii au ajuns la capatul pu-terilor, ei primesc prea putine alimente. Trebuie sa trimi-tern la aceasta munca pe cei mai buni dintre lucratori,si le incredintam tuturor posturi de raspundere in ar-mata, la aprovizionare si in transporturi. Aici poate lucraoricine, chiar data nu e specialist. In transporturi e ne-voie uneori de ajutorul unui tovar4 membru de partid,de inriurirea unui proletar cu nivel ideologic ridicat,care a trecut prin scoala luptei de clasa si care, princontrol si supraveghere, va reusi sa" influenteze paturilemai putin proletare ale functionarilor de la caile ferate.Tovarasi, repet Mel o data aceasta lozinca : Totul pen-

www.dacoromanica.ro

CUVINT. ROSTITA LA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 443

tru aprovizionare §i transporturi !". In aceasti privintItrebuie s'a facem ceea ce am ficut pentru armati, undeam trimis comisari .politici §i am obtinut ceea ce ne-ampropus. Sint incredmvat c'a in acest moment, in aceastlgrea jum'itate de an, vom reusi s nvingem nc o data'foametea §i ruina !

0 scurai dare de scamS a aplrutla 18 ianuarie 1919 in ziarele

Pravda nr. 12 si C.E.C.din Rusie ny. 12

Publicist pentru prima oarsin intregime in 1929,

n ediside 2-3 ale Operelor IuiV. I. Lenin, vol. XXIII

Se tipireste dospa stenograna

azvestiia

www.dacoromanica.ro

444

CUVINTARE ROSTITA LA SEDINTACONFERINTEI ORMENESTI A ORGANIZATIEI

DIN MOSCOVA A P.C. (b) DIN RUSIA18 IANUARIE 1919 177

SCURTA RELATARE APARUTA IN PRESA

In masura in care din cuprinsul rezolutiilor a spusLenin am putut lua cuno§tinta de cele doua proiecteprezentate in urma discutarii problemei relatiilor dintrecentru §i raioane, primul cu privire la imbunatatireaactivitatii Sovietelor, iar celalalt cu privire la reorga-nizarea completi a mecanismului lor , proiectul aldoilea, formulat in rezolutia unui grup de tovar4i, faceimpresia ca in el ceva nu e spus pina la capat, deoarecenu contine nici un temei concret pentru modificareamecanismului Sovietelor, a§a cum se propune in aceastarezolutie.

Du§manul nostru este acum birocratismul i specula.Din cauza ruinei economice nu vedem nici o imbunata-tire, dar ruina poate fi Echidna' numai prin centralizare,prin renuntare la interesele pur locale, care, dupa cit separe, au §i .provocat opozitia fata de principiul centra-lismului, prmcipiu care constituie totO singura igiredin situatia in care ne aflam. Grupul de tovari§i care apropus aceasta rezolutie se indeparteaza de centralism§i aluneca in mlatina patriotismului local.

Ni se spune ca raioanele sint nemultumite de faptulca unele hotariri ale organelor centrale ale Puterii sovie-tice sint adoptate fara consultarea raioanelor ; daca estea§a, acestea din urma au tot dreptul sa convoace consfa-tuiri la care sa poata fi discutate toate problemele ce leframinta. Pe noi ne roade plaga birocratismului, care efoarte greu de biruit. Trebuie sa ducem o lupta sustinuti

www.dacoromanica.ro

CUVINT. LA SEDINTA CONF. OR.ASENESTI A ORG. DIN MOSCOVA '445.

impotriva lui, trebuie sa" aducem in institutii cit maimulti muncitori. Dar cind lupta impotriva birocratismu-lui este indreptata in aka directie deck cea necesara, secreeaza o situatie foarte periculoasa, de pildi in ceea ce-i.priveste pe specialisti. Lucrurile stau prost la noi nu pen-tru ca avem multi specialisti, ci pentru ca n-avem o cen-tralizare riguroasa. Unele domenii de activitate a Sovietelor sufera, dimpotriva, de pe urma faptului ca nu audestui. specialisti. Trebuie sa aducem in institutii mai multimuncitori cu nivel mijlociu, care, lucrind cu specialistiisi insusindu-si munca, sa fie in stare sa-i inlocuiasca sisa duca singuri munca practica. Prin urmare, declaratov. Lenin in incheiere, in tezele propuse de tov. Ignatovnu s-a .spus, dupa cum se vede, ce vor in esenta acestitovarasi. Lupta este indreptata in aka' directie deck ceanecesara.

,Pravde nr. 19 Se tipiireite dupa text:ifdin 28 ianuarie 1919 apdrut In ziar

www.dacoromanica.ro

446

CUVINTARE ROSTITALA CEL DE-AL II-LEA CONGRES GENERAL

AL INVATATORILOR SI PROFESORILORINTERNATIONALISTI DIN RUSIA

18 IANUARIE 1919 178

(Aplauze furtunoase care se trans-f orm a in ova vi i.) Tovarasi, permiteci-mi sa aduc con-gresului vostru salutul Consiliului Comisarilor Poporului.Tovarasi, in fata cadrelor didactice stau astazi sarcinideosebit de importante, si sper ca, dupa experiença ulti-mului an, dupa lupta ce s-a dat in rindurile cadrelordidactice intre cei care de la bun inceput s-au situat departea Puterii sovietice, de partea luptei pentru revolutiasocialista, si cei care Oda acum au continuat sa stea peterenul vechior rinduieli, pe terenul vechilor prejudecati,considerind ca invatamintul poate sa ramina pe terenulacestor vechi rinduieli, cred ca acum, dupa un an delupta, dui:A schimbirile survenite in relatiile internatio-nale, aceasta lupta trebuie sa ia si va lua sfirsit. Este inafara de mice indoiali ca imensa majoritate a cadrelordidactice, care stau aproape de clasa muncitoare si departea muncitoare a faranimii, ca aceasta imensa majori-tate s-a convms acum cit de adinci sint radacinile revo-luvei socialiste, ca ea se extinde inevitabil in intreagalume, sicred 6 acum imensa majoritate a cadrelor didac-tice se situeaza si se va situa, lira indoiala, in mod sincerde partea puterii celor ce muncesc si sint exploatati, inlupta pentru revolutia socialista si in lupta impotrivaacelei parti a personalului didactic care, raminind peterenul vechilor prejudecati burgheze si al vechilor rin-duieli si ipocrizii, isi inchipuia pina acum ca poate sipastreze ceva din aceste rinduieli.

Una dintre aceste ipocrizii burgheze este parerea cascoala poate sa ramina in afara politicii. Stiti foarte bine

www.dacoromanica.ro

CUVINT. ROSTITA LA CEL DE-AL II-LEA CONGRES GENERAL 447

cit de falsa este aceasta parere. Insasi burghezia, carepropaga aceasta idee, punea la baza invatamintului pro-pria ei politica, politica burghezi, i cauta sa reduca_misiunea invitamintului la aceea de a dresa pentru bur-ghezie slujitori docili i ndeminatici, cauta sa reduc5'Ana i invatamintul general, de jos pink*. sus, la rolade furnizor de slujitori docili i ndeminatici, de robi a,capitalului i executori ai vointei lui, f Ira' a se preocupavreodata sa faca din scoala un instrument de formare-a personalitatii umane. $i acum este clar pentru toat5lumea ca asta o poate face numai scoala socialista, careare strinse legaturi cu toti cei ce muncesc i sint exploa-tati si care se situeaza chn convingere pe platformasovietica.

Transformarea scolii este, desigur, o treaba grea.is

Sidesigur ca in acest domeniu au fost se mai observaacum greseli i incercari de a rastalmaci principiul lega-tura =primadintre scoala si politica si de a-i un sens vul-gar, denaturat, incercari de a introduce in mod stingaciaceasta politica in mintile generatiei inca tinere, care mapare nevoie de pregatire. Si este neindoielnic c impotrivaacestei grosolane aplicari a principiului fundamental vatrebui sa luptam intotdeauna. Astazi insa principala sar-cina' a cadrelor diclactice care s-au situat pe pozitiileInternationalei, pe pozitiile Puterii sovietice, este de a sepreocupa de crearea unei mai largi i cit mai cuprinza-toare asociatii a corpului didactic.

Pentru vechea asociatie a corpului didactic, care aparaprejudecati burgheze, care a dat dovada de neintelegeresi care si-a aparat cu inversunare privilegiile timp multmai indelungat cluar decit alte asociatii privilegiate cares-au .format inca la inceputul revoluviei din 1917 si im-potriva carora am avut de luptat in toate domeniile

pentru aceasta asociatie nu este loci nternationalistilor.

in organi-zatia dv. asociatia Eu socot caasociatia dv., a internationalistilor, poate foarte bine s5se transforme intr-un sindicat unic al corpului didactic,care s5: se situeze, asemenea tuturor sindicateloracest lucru ni-1 arata deosebit de clar cel de-al II-leaCongres general al sindicatelor din Rusia pe plat-

viecu,

1

si

www.dacoromanica.ro

448 V. I. LENIN

forma Puterii sovietice. Sarcina care sta in fata cadrelordidactice este imensa. Aici trebuie sa luptam si impotrivaramasitelor de destramare i de dezbinare pe care ni le-alisat mostenire revolutia antermara.

Apoi, propaganda si agitatia. Fireste c acum datafiind nancrederea fata de cadrele didactice pe care ne-aulasat-o practica sabotajului si prejudecatile dascalimiiburgheze, care se obisnuise s creada ca adevaratul in-atimint e numai pentru cei bogati si c pentru majori-

tatea oamenilor muncii e suficient s li se dea o pregatirecare sa Lei din ei buni servitori i buni muncitori, darnu adevarati stapini ai vi etii in toate domeniile pro-pagandei si educatiei mai persista o anumita firimitare.Aceasta condamna o parte a cadrelor didactice sa" selimiteze la o sfera ingusta de activitate, la sfera unuicvasiinvatamint, si nu ne permite s cream un aparat pedeplin unitar, in care sa intre toate fortele stiintei 41 SIlucreze impreuna cu noi. Acest lucru va putea fi facutin masura in care vom rupe cu vechile prejudecati bur-gheze, 4i n aceasta privinta sarcina asociatiei voastre estede a atrage in familia voastra cele mai largi mase alecorpului didactic, de a educa cele mai inapoiate paturi aleei, de a le subordona politicii general-proletare si de a legrupa n cadrul unei organizatii unitare.

In situatia care s-a creat acum la noi, and toate pro-blemele razbomlui civil se precizeaz a. at se poate de clar

cind, prin forta lucrurilor, elementele democratice mic-burgheze sint nevoite s treaca de partea Puterii sovie-tice, deoarece s-au convi ns ca orice alta pozitie le im-pinge, fr voia lor, pe calea apararii albgardistilor si aimperialismului international, cadrelor didactice le revineo sarcini important n domeniul unirii pe linie pro-f esionala. Cind in lumea intreagi se pune o singura pro-blema principala, lucrurile stau asa : sau reactiunea ceamai neagra, adica dictatura militara i executii, iartirile primite de la Berlin sint edificatoare in aceasta

privinta ; repet : sau aceasta crincena reactiune a capita-litibor de turbare, care simt c acesti patru anide razboi nu pot sa nu aiba consecinte grave pentru ei

si

www.dacoromanica.ro

CUVINT ROSTITA LA CEL DE-AL II-LEA CONGRES GENERAL 449

§i de aceea sint gata la orice, sint gata sa continue a.inunda globul cu singele oamenilor muncii, sau vic-toria deplma a oamenilor muncii n revolutia socialista.In momentul prin care trecem nu poate fi cale de moloc.Iata de ce cadrele didactice care de la bun inceput s-ausituat pe pozitia Internationalei, care vad astazi limpede

adversarii lor din rindurile invatatorilor i .profesorilorgrupati in cealalta. tabara nu pot face o opozitie serioasa,trebuie sa-si desfasoare munca intr-un cadru mai larg.Din asociatia voastra trebuie sa ia na§tere acum un largsindicat al corpului didactic, care sa cuprinda marea masaa invatatorilor §i profesorilor, un sindicat care sa sesitueze in mod hotarit pe platforma sovietica, pe terenulluptei pentru socialism prin dictatura proletariatului.

Tocmai aceasta este formula adoptata de Congresulal II-lea al sindicatelor, care are loc acum. El cere catoti aceia care se incadreaza intr-o anumita profesiune,intr-.un anumit gen de activitate sa se uneasc a. intr-unsindicat umc, dar totodata declar c miscarea sindicalYnu se poate rupe de sarcinile fundamentale ale lupterpentru eliberarea muncii de sub jugul capitalului. Deaceea numai sindicatele care recunosc lupta revolutionarade clasa pentru socialism prin dictatura proletariatuluipot fi sindicate cu drepturi depline. Un astfel de sindicateste si asociatia voastra. Dac v situati pe aceasta po-zitie, va este asigurat succesul in actiunea de atragere amarii mase de invitatori i profesori si n stradaniilevoastre .ca. stiinta cultura inceteze a fi apanajul funor

inceteze .de a furniza materialul care con-sohdeazi pozitia bogatilor si a exploatatorilor i sa se.transforme intr-un instrument al eliberarii celor ce mun-cesc §i sint exploatati. Permiteti-mi, tovarasi, s v urez-tot succesul pe acest tarim.

0 attired dare de seam's' a ap:irutla 19 ianuarie 1919, in ziarul

azvestiia C.E.C. din Rusts nr. 13

Publicat in intregimepentru prima oarii in 1926.

in Operele lid N. Lenin (V. Ulianov),vol. XX, partea a 11-a

Se tipiirefie dupit stenograml

a

si saprivilegiati, sa

www.dacoromanica.ro

450

CUV/NTAREROSTITA LA MITINGUL DE PROTEST

IMPOTRIVA ASASINARII LUI KARL LIEBKNECHTSI A ROSEI LUXEMBURG

19 IANUARIE 1919 179

SCURTA RELATARE APARUTA IN PRESA

Astazi, la Berlin, burghezia si social-tradatorii jubi-leaza : ei au reusit sa asasineze pe K. Liebknecht si peR. Luxemburg. Ebert si Scheidemann, care timp de 4 aniau minat pe muncitori la macel de dragul unor interesede jaf, si-au asumat acum rolul de alai ai conducatorilorproletari. Exemplul revoluciei din Germania ne convinge.6. democracia" nu este decit un paravan pentru ca-muflarea jafului burghez si a celei mai brutale violence.

Moarte calailor !

Pravda nr. 14..ii hvestiia C.E.C.` ns. 14

din 21 ianuarie 1919

Se tiplrelte dull textrdPravda'aparut in

www.dacoromanica.ro

452

RAPORT PREZENTATLA CEL DE-AL II-LEA CONGRES GENERAL

AL SINDICATELOR DIN RUSIA20 IANUARIE 1919 1"

(Aplauze furtunoase si indelungate.)iTovarasi, o sa va rog mai intii sa. ma scuzati ca., dincauza unei usoare indispozitii, va trebui sa ma limitezastazi la o scurti expunere in legatura cu problema care-va st a. acum in fata. Este problema referitoare la sarcinilesindicatelor.

Rezolutia ce vi se propune a fost prezentata congresu-lui sindicatelor in numele fractiumi comuniste, care a_discutat-o sub toate aspectele. Deoarece intre timp a fosttiparita, presupun ca. toti cei de fata au luat cunostintitde continutul ei si imi voi ingadui sa ating doar doualpuncte principale, care, dupa parerea mea, reprezinta totce este mai esential din ceea ce, in general vorbind, cu-prinde aceasta rezolutie.

Mie mi se pare ca primul dintre aceste puncte, cu ca-racter, ca sa zic asa, negativ, 11 constituie declaratia inlegatura cu lozinca unitatii sau independentei miscariisindicale, lozinca despre care, in punctul al 3-lea al rezo-146., se spune ca in practica ea a dus grupurile care oaurmeaza la o lupth fatisa impotriva Puterii sovietice sica aceasta incercare le-a pus pe ele, adica pe aceste-grupuri, 'in afara rindurilor clasei muncitoare.

Eu, tovarasi, cred ca aceasta faimoasa lozinca a inde-pendentei merita atentie nu numai din punct de vedere-sindical. Cred ca intreaga lupta care se cli acum in toata-lumea si care se ascute vadit si neobisnuit de repede Iryjurul problemei : dictatura proletariatului sau dictatura.

www.dacoromanica.ro

452 V. I. LENIN

burgheziei, cred ea aceasta lupta poate fi just inteleasa§1 apreciata §1 poate da clasei muncitoare, reprezentanti-lor ei con§tienti, posibilitatea de a participa la ea in modjust numai atunci cind ne dam clar seama ce autoin§elare

m'upentru §1 ce in§elatorie pentru altii este aceasta lo-zinca a independentei. Mai intli de toate a§ vrea sa arat,fie §i pe scurt, cit de gre§ita este din punct de vedereteoretic aceasta lozinca, sa al-at ca din punct de vedereteoretic ea nu rezista nici unei critici.

Tovara§i, ultimul eveniment din Germania, asasinareabestiala, mi§eleasca a lui Karl Liebknecht i a RoseiLuxemburg, constituie nu numai evenimentul cel mai dra-matic §i mai tragic al revolutlei care incepe In Germania ;el arunca totodata o lumina vie asupra felului in careproblemele luptei contemporane se pun in actualelecurente de orientare politica diferita §i in actualele con-structii teoretice. Tocmai din Germania ne-a fost dat saauzim, mai mult ca de oriunde, tot felul de declaratudespre faimoasa democratie, de pilda, despre lozinca de-mocratiel in general, precum §i despre lozinca indepen-dentei clasei muncitoare fata de puterea de stat. Acestelozinci, care la prima vedere par a nu avea nici o lega-tura una cu alta, sint in realitate strins legate intre ele.Ele sint strins legate, deoarece ne arata cit de puternicecontinua sa fie pina in prezent, in pofida uriagei expe-nente a luptei de clasa a proletariatului, prejudecatilemic-burgheze ; deoarece ne arata ca pina in ziva de aziideea luptei de clasa este adesea recunoscuta, cum spunzermanii, numai din virful buzelor, fara ca ea sa pa-trundi efectiv nici in mintea, nici in inima celor carev orbesc despre ea. Intr-adevar, cum se poate vorbidaca ne amintim fie §i numai adevarurile elementare aleeconomiei politice, a§a cum ne-am insu§it-o din Calm-talul" lui Marx, &el ne amintim teoria luptei de clasa,pe ale carei pozitii ne situam ferm cu totii , cum sepoate vorbi despre democratie in general, sau cum sepoate vorbi despre independenta acum, cind lupta de,clasa s-a ascutit, luind o asemenea amploare, asemeneaproportii, cind e clar ca revolutia socialista s-a pus laordinea zile" in lumea intreaga, cind acest lucru relese

www.dacoromanica.ro

RAPORT LA AL II-LEA CONGRES GENERAL AL SINDICATELOR 453

clar din practica, din actiunile care se desfasoara pinain tarile cele mai democratice ? Cei care judeca in felulacesta daca e s vorbim din punctul de vedere alteoriei economiei politice dovedesc ca n-au inteles nicio iota din Capttalul" lui Marx, pe care jura azi totisocialistii din toate tarile, fara nici o exceptie.

In realitate insa, acum, and au ajuns in pragul lupteidecisive la care a dus Capitalul" lui Marx, ei, care jurape aceasta carte, abandoneaza lupta de clasa inchi-puie c ar putea exista o democratie in afara claselor saudeasupra claselor, ca in societatea actuala, atita timp citproprietatea ramine in miinile capitalistilor, democratiaar putea fi altceva decit o democratie burgheza, adicaaltceva decit o dictatura burgheza camuflata cu false simincinoase etichete dernocratice. Tocmai din Germaniane-a fost dat sa auzim de curind glasuri care afirmau cae probabil, ba chiar sigur c acolo dictatura proletariatu-1 ui nu va iesi din cadrul democratiei acolo democratiase va mentine. Tocmai acolo ne-a fost dat sa vedem câoameni de teapa lui Kautsky, care se pretindeau a fi ex-ponenti ai marxismului, care intre 1889 si 1914 au fostideologii intregii Internationale a II-a, au ridicat steaguldemocratiei, neintelegind c, atita timp cit proprietateafamine in miinile capitalistilor, democratia nu este decito masca fatarnica a dictaturii burgheziei i c. nici vorbanu poate fi de o rezolvare serioasa a problemei eliberariimuncii de sub jugul capitalului atita timp cit aceastamasca fatarnica nu va fi fost smulsa, atita timp cit nuvom pune problema asa cum ne-a invatat intotdeaunaMarx, cum ne-a invatat lupta de zi cu zi a proletariatu-lui, cum ne-a invatat fiecare greva, fiecare ascutire aluptei sindicale, i anume ca, atita timp cit proprietatearamine in miinile capitalistilor, mice democratie nu va fidecit o dictatura burgheza fatarnic deghizata. Toataorb'aria despre votul universal, despre vointa intregului

popor, despre egalitatea alegatorilor nu va fi decit o in-selatorie patenta, caci nu poate fi egalitate intre exploata-tor si exploatat, intre posesorul de capital si robul salariatdin zilele noastre.

31 Lenin Opere complete, vol. 37

si

si-si

\

www.dacoromanica.ro

454 V. I. LENIN

Din punct de vedere istoric, democratia burgheza re-prezinta, desigur, un mare progres n comparatie cucarismul, cu absolutismul, cu monarhia i cu diverseleramasite ale feudalismului. Si noi, fireste, trebuie s-o fo-losim, punind problema astfel : atita timp cit lupta claseimuncitoare pentru cucerirea intregii puteri nu este laordinea zilei, folosirea formelor democratiei burgheze esteobligatorie pentru noi. Dar vorba e ca tocmai la acestmoment decisiv al luptei am ajuns noi pe plan interna-tional. Acum se pune problema claca vor reusi capitalistiisa-si mentina stapinirea asupra mijloacelor de productie,si n primul rind proprietatea asupra uneltelor de pro-ductie. Or, aceasta inseamna c ei pregatesc noi razboaie.Razboiul imperialist ne-a aratat cit se poate de clar caproprietatea capitalista este legata de acest macel al po-poarelor, ca. ea este aceea care a dus in mod irezistibil

inevitabil la acest macel. $i daca asa stau lucrurile, eclar pentru oricine c toata vorbaria pe tema democra-tiei ca manifestare de vointa a intregului popor nu estedecit o mistificare, un simplu privilegiu al capitalistilorsi al bogatasilor de a prosti atit prin presa lor, carecontinua sa ramina in miinile celor avuti, cit i printoate celelalte mijloace de inriurire politica paturilecele mai inapoiate ale oamenilor muncii.

Asa i numai asa se pune problema. OH dictaturaburgheziei, camuflata prin adunari constituante, prin totfelul de scrutine, prin democratie i prin alte mistificariburgheze, care servesc spre a arunca praf in ochii prosti-lor i cu care pot face parada acum numai .niste oamenicare au renegat in intregime pe toati lima marxismul

socialismul, oH dictatura proletariatului, pentru aputea reprima cu mina de fier burghezia, care 401 ele-mentele cele mai inconstiente impotriva celor mai buniconducatori ai proletariatului mondial. Aceasta dictaturainseamna victoria proletariatului in vederea reprimariiburgheziei, care in prezent organizeaza cu atit mai febrilo extrem de inversunata rezistenta impotriva proletaria-tului, cu cit mai clar dat ea seama c aceasta pro-blema a fost pusa chiar de mase. Caci pina acum, inmarea majoritate a cazurilor, ea considera c framin-

i

si

si

www.dacoromanica.ro

RAPORT LA AL II-LEA CONGRES GENERAL AL SINDICATELOR 455

tarile i indignarea muncitorilor nu sint decit o expresievremelnica a nemultumirii bor. Pina si in ziva de azicapitalitii englezi, de pada', care sint, poate, cei .maiversati in materie de mistificare a muncitorilor,cei mai experimentati si mai organizati din punct devedere politic, pina si in ziva de azi ci, in marea lormajoritate, continua s. considere ca razboiul a provocat,desigur, o stare de nemultumire i ca aceasta genereaza

va genera inevitabil framintari in rindurile muncitori-lor, dar c s-ar pune acum problema cine s stea infruntea statului, in miinile cui sa fie puterea de statdaca proprietatea va ramine sau nu in miinile domnilorcapitalisti, asta inca n-au spus-o ei. Or, evenimenteleau aratat, incontestabil, ca tocmai aceasta problema a fostpusa hi ordinea zilei nu numai in Rusia, ci si intr-o serieintreaga de OH vest-europene, i chiar nu numai in celecare au participat la razboi, ci i in ri neutre, care auavut relativ mai putin de suferit, cum e cazul Elvetieial Olandei, de pilda.

Burghezia a fost educata i, la rindul ei, a educatmasele mai cu seama in spiritul parlamentarismului bur-ghez ; dar in rindurile acestora din urma s-a maturizat

acum acest lucru a devenit evident o miscarepentru creare de Soviete, o miscare pentru Puterea So-vietelor. Miscarea pentru creare de Soviete a incetat safie o forma rusa a puterii proletariatului ; ea a devenitpozitia proletariatului international in lupta lui pentruputere, ea a devenit al doilea pas in dezvoltarea revolu-

iei pe plan mondial. Primul pas a fost Comunadin Paris, care a aratat ca clasa muncitoare va ajunge lasocialism numai prin dictatura, pe calea reprimarii prinviolenta a exploatatorilor. Ceea ce a aratat in primulrind Comuna din Paris este ca clasa muncitoare nu vaputea merge spre socialism mentinind vechiul stat parla-mentar burghezo-democratic, ci numai creind un stat detip nou, care sa &rime din temelii parlamentarismulbirocratia.

Al doilea pas, din punctul de vedere al dezvoltariirevolutiei socialiste pe plan mondial, il constituie PutereaSovietelor. $i daca' la inceput Puterea Sovietelor a fost

31*

politica.

§i

§i

socialiste

www.dacoromanica.ro

456 V. I. LENIN

considerata iar daca ne mentinem pe terenul fapte-lor, putea ;i chiar trebuia sa fie considerata un feno-men pur rusesc, astazi evenimentele au aratat ca ea nueste un fenomen pur rusesc, ci o forma internationala delupta a proletariatului, ca razbeaiele, regrupind intr-unchip nou masele proletare ;i semiproletare, le-au dat onoua organizatie, vadit opusa imperialismului pradalnic,opusa clasei capitaliste cu profiturile ei nemaiauzite, faraprecedent in perioada antebelica ; razboaiele au creatpretutindeni aceste noi organizatii de lupta ale maselor,organizatii ale proletariatului in vederea rasturnariiputerii burgheziei.

CInd au aparut Sovietele, nu toata lumea si-a datseama ea' aceasta este semnificatia lor. Nici acum nutoata lumea isi cla seama de aceasta semnificatie. Nouainsä, care am vazut germenii acestor Soviete in 1905 sicare dupa revolutia din februarie 1917 am trecut printr-olunga perioada de qovaieli si oscilari intre organizareamaselor in Soviete ;i ideologia mic-burgheza, concilia-toare, tradatoare, noua tabloul ne este acum cit sepoate de clar. Noi il vedem ca in palma", si prin prismalui, prin prisma faptului ca lupta proletariatului pentruputere in stat, impotriva proprietatii capitaliste, s-adesfasurat si, pe zi ce trece, se desfasoark tot mai larg;i mai in adincime, abordam noi rezolvarea problemei.Din acest punct de vedere nu fac doi bani toate referi-rile la democratie si toate frazele despre independenta";i alte worbe de acest soi, care duc mereu spre nu stiuce pozitie in afara claselor, in pofida faptului 61, dupacum stim cu totii, in societatea capitalista domnesteburghezia, ca aceasta societate se naste din puterea bur-gheziei atit in sfera politica, cit ;i in cea economica.Ori puterea proletariatului, ori dictatura burghezieinici o solutie intermediara nu este posibila in problemecit de cit serioase, pentru un timp ceva mai indelungat.Iar cei care vorbesc despre independenta, cei care vor-besc despre democratic in general presupun, cu sau farastiinta lor, ceva intermediar, ceva situat intre clase,deasupra claselor. Aceasta este in toate cazurile o iluzie,o inselatorie, o camuflare a faptului ca, atita timp at

www.dacoromanica.ro

RAPORT LA AL II-LEA CONGRES GENERAL AL SINDICATELOR 457

puterea famine in miinile capitalistilor, atit timp cit inmiinile lor famine proprietatea asupra uneltelor de pro-ductie, democratia poate fi mai putin larga, poate mailarga, mai civilizata etc., dar in fapt se mentine dicta-tura burgheziei i cu atit mai clar, cu atit mai evidentse contureaza in fiecare contradictie mare amenintarearazboiului civil.

Cu cit sint mai aproape de democratie formele poli-tice din Franca, cu atit mai lesne a putut sa decurgãacolo, dintr-un caz ca afacerea Dreyfus, o stare de razboicivil. Cu cit mai largal este democratia in America, cuatit mai lesne se produc acolo cazuri de linsari de pro-letari, internationalisti i chiar de pacifisti pur si simplu,precum i izbucniri de razboi civil. Semnificatia acestuifapt ne este cu atit mai clara acum, cind in Germaniaprima saptamina de libertate i democratie burgheza adus la inversunate lupte cu caracter de razboi civil, muttmai violente si mai crincene deck la noi. $i cei care,apreciind aceste izbucniri, se intreaba daca tribunalulcare va judeca pe asasini va fi format din reprezentantia diverse partide, cei care judeca lucrurile numai dinpunctul de vedere ca Liebknecht si Luxemburg ar ficazut victima unui omor simplu, aceia dau dovada demiopie si de lasitate a gindirii, deoarece nu vor sa ince-leaga ca avem de-a face cu izbucniri ale unui razboicivil inexorabil, care decurge inevitabil din toate contra-dictiile capitalismului. Cale de mijloc nu exista si nupoate exista. Orice vorbarie pe tema independentei saua democratiei in general, indiferent in ce sosuri ar fiservita, este o minciuna patenta, o nerusinata tradare asocialismului. $1 daca propaganda teoretica desfasuratide bolsevici, care sint azi in fapt intemeietorii Interna-tionalei, daca propaganda lor teoretica cu privire larazboiul civil n-a putut patrunde prea departe, fiindzagazuita la tot pasul de rigorile cenzurii i de masurilerestrictive din timp de razboi ale statelor imperialiste,apoi acum nu propaganda, nu teoria, ci faptele razboiu-lui civil devin cu atit mai violente, cu cit e mai veche,cu cit dateaza de mai multa vreme democratia in statelevest-europene. Aceste fapte vor patrunde Ora si in min-

fi

www.dacoromanica.ro

458 V. I. LENIN

vile cele mai inapoiate, cele mai obtuze. Cei care vorbescacum despre democratie in general, despre independenvapot fi pe drept cuvint numivi fosile.

$i cu toate acestea, vinind seama de grelele condivii delupta in care abia de curind s-a nascut i s-a dezvoltatmiscarea sindicala din Rusia, iar acum s-a cristalizataproape definitiv, trebuie sa aruncani o cit de sumaraprivire inapoi, s. ne aducem aminte de ce a fost ieri.Dupi mine, o asemenea privire retrospectiva, o asemeneaevocare a trecutului este cu atit mai necesara cu cit, inepoca revoluviei socialiste mondiale care a inceput,miscarea sindicala, tocmai ca miscare sindicala, trebuiesâ faca o cotitura deosebit de brusca.

Aceasta miscare sindicala este mediul in care s-au stra-duit deosebit de mult ideologii burgheziei sa pescuiasca inapa tulbure. Ei au cautat sa separe lupta economica, careeste temelia miscarii sindicale, de lupta politic. In reali-tate insa, tocmai acum, mai ales dupa revolutiacare a dat proletariatului puterea, tocmai in acest moment,smdicatele, ca cea mai larga organizavie de clasa a pro-letariatului, trebuie sa aiba in fapt un rol deosebit deimportant, trebuie s stea in centrul activitavii politice,trebuie sâ devina, intr-un anumit sens al cuvintului,principalul organ politic, caci toate noviunile vechi, toatecategoriile vechi ale acestei politici au fost infirmate,rasturnate cu capul in jos de revolutia politica care adat proletariatului puterea. Vechiul stat, asa cum eraconstruit chiar i in cele mai avansate si mai democraticerepublici burgheze, n-a fost repet si nu poate finiciodata altceva decit o dictatura a burgheziei, adica aacelora care devin fabricile, uneltele de productie, pa-mintul, caile ferate, intr-un cuvint toate mijloacelemateriale, toate uneltele de munca, pe care, daca nu lestapineste, munca ramine inrobita.

Tocmai de aceea, atunci cind puterea politica a trecutin mlinile proletariatului, sindicatele au trebuit sa-siasume intr-o masuri mereu crescinda rolul de fauritoriai politicii clasei muncitoare, rolul de oameni a carororganizatie de clasa trebuie sa inlocuiasca vechea clasaexploatatoare, irastoarne toate vechile tradivii s pre-

politica

sa

www.dacoromanica.ro

RAPORT LA AL II-LEA CONGRES GENERA L AL. SitftW-faitila iN

judecati ale vechii stiinve, care prin gura unuia dintreoamenii invItati spunea proletariatuluy ocupaii-vI deproblemele voastre economice, iar de politicI se va ocupapartidul elementelor burgheze."1. ToatI aceastI propa-ganda s-a dovedit a fi in mimile clasei exploatatoare siale carailor ei nIimiti o arma nemijlocita pentru repri-.marea proletariatului, care trece pretutindem la insurectusi la luptI.

$i aici, tovarIsi, in munca lor de construire a statului,sindicatele trebuie sä-si punI o problemI cu desavirsirenckua problema etatizIrii" sindicatelor, cum estenumitI ea in rezolutia propusI de fractiunea comunisti-bor. Aici, sindicatele trebuie mai intli de toate sa reflec-teze temeinic asupra uneia dintre cele mai profundemai celebre teze ale intemeietorilor comunismului mo-dern : cu cit mai amplI si mai profundI e rasturnareacare are loc in societate, cu atit mai mare trebuie sI fienumIrul acelora care sIvirsesc aceastI fasturnare, caresint fauritorii acestei rIsturnIri in adevIratul in%eles alcuvintului" 182 SI lum societatea veche, societatea no-biliarâ Acolo rasturnarile au fost ridicol deusoare atita timp cit era vorba de smulgerea puterii dinmina unui mInunchi de nobili sau feudali i d.e trecereaei in mina altui mInunchi. Sä 1um societatea burghezI,care se faleste cu votul ei universal. In realitate insI,dup5. cum stim, acest vot universal, tot acest mecanismelectoral se transformI intr-o inselatorie, caci chiar i inkArile cele mai avansate, mai civilizate 6 mai democra-tice imensa majoritate a celor ce muncesc este oprimatI

tmutI in clungi, in chingile robiei capitaliste, asa inchde .fapt nu participa nici nu poate participa la viatapolttIcI.. Si acum incepe, pentru prima oath in istoriaomeruru, o revoluvie care poate s. ducI la victoria de-plina a socialismului, dar numai cu conditia ca noiunase mase asume in chip de sine stItItor sarcinade a conduce. Revolutia socialistI nu inseamnk schim-barea formei de stat, inlocuirea monarhiei prin republicasau un nou sistem electoral care presupune oameni abso-lut egali" si care in realitate nu reprezintI decit oiscusita estompare i camuflare a faptului c unii sint

feudalá.

igi

sisa-si

www.dacoromanica.ro

460 V. I. LENIN

bogati, iar altii saraci. Din punctul de vedere al repre-zentantilor societatii burgheze, din moment ce existademocratic" si din moment ce capitalistul si proletarulparticipa la vot, asta inseamna vointa poporului", in-seamnal egalitate", inseamna exprimarea vointei poporu-lui. Noi stim ce mirsava mistificare se ascunde subaceste vorbe, menite doar sa" acopere pe calaii i asasiniide teapa lui Ebert si Scheidemann. In societatea bur-gheza, masele muncitoare sint cirmuite de burghezie cuajutorul unor forme mai mult sau mai putin democratice,sint cirmuite de o minoritate, de cei avuti, care detinproprietatea capitalista st care transformi cultura sistiinta, bastionul trainic i floarea suprema a civilizatieicapitaliste, intr-un instrument de exploatare, intr-unmonopol, pentru a putea tine in robie imensa majoritatea oamenilor. Revolutia pe care am inceput-o, pe care dedoi ani de zile o infaptuim si pe care sintem ferm ho-tariti s-o ducem pina. la capat (a plauz e), aceastarevolutie este posibila si poate fi infaptuita numai dacaputerea trece in miinile noii clase, numai daca loculburgheziei, al sclavagistilor capitalisti, al intelectualilorburghezi, al reprezentantilor tuturor celor avuti, ai tu-turor proprietarilor, 11 ia in toate domeniile condu-cerii, in intreaga opera de construire a statului, in in-treaga munca de conducere a vietii noi, de jos pina susclasa cea noua. (A plauz e.)

Aceasta este sarcina care ne sea' azi in fata. Numaiatunci cind aceasta clasa noua se va educa din practicaactivitatii sale de conducere, i nu din brosuri, din mi-tinguri sau din cuvintari, numai atunci cind va atragela aceasta activitate cele mai largi mase de oameni aimuncii, numai atunci cind va elabora forme care sa oferetuturor oamenilor muncii posibilitatea de a-si insusi usormunca de conducere a statului si de faurire a ordinii destat, numai atunci va putea fi trainica revolutia socia-lista, numai cu aceasta conditie va fi asigurata trainiciaei. Daca va fi indeplinità aceasta conditie, revolutia so-cialistã reprezenta o forta in stare sa mature, ca peun pai, ca pe un fir de praf, capitalismul i toate rama-sitele lui.

va

www.dacoromanica.ro

RAPORT LA AL II-LEA CONGRES GENERAL AL SINDICATELOR 461

Iata sarcina care, din punct de vedere de clasa, ingeneral vorbind, sta in fata noastra ca o conditie a re-volutiei socialiste victorioase, sarcina care se imbina atitde steins si de nemijlocit cu aceea a organizatiilor carechiar i in cadrul societatii capitaliste tindeau spre o citmai larga lupta de masa pentru desfiintarea acestei so-cietati. Dar, dintre organizatiile de atunci, sindicateleerau cele mai larg cuprinzatoare, iar astazi, raminindformal organizatii de sine statatoare, ele pot si trebuie,cum glasuieste una dm tezele rezolutiei ce v-a fostpropus.1, sa participe in mod energic la activitatea Puteriisovietice, lucrind nemijlocit in toate organele de stat,organizind controlul maselor asupra activitatii acestororgane etc., creind noi organe de evident'a, control sireglementare a intregii productii i repartitii, organe caresa se sprijine pe activitatea organizata a maselor largide oameni ai muncii care sint interesate in aceasta.

In societatea capitalista, chiar si in cazul cel maibun, in Odle cele mai avansate, dupa decenii, iar uneorichiar dupb." secole de dezvoltare a civilizatiei si a culturii,in conditiile democratiei burgheze nu s-a intimplat nici-odata ca sindicatele sa cuprinda mai mult de o cincimedin numarul muncitorilor salariati. Numai virfurilemuncitorimii erau organizate in sindicate i numai oparte infima din aceste virfuri erau momite, corupte de

pentru ca in calitate de lideri ai muncitorilorsa ocupe posturi in societatea capitalista. Pe acesti lideri,socialitii americani i-au numit vatafi ai clasei capita-listilor in rindurile muncitorimii". In tam celei mai libere

burgheze, a celei mai democratice republiciburgheze, ei au putut vedea mai bine ca oriunde acestrol al reprezentantilor unei infime paturi de sus a prole-.tariatului, care de fapt au intrat in slujba burghezieinu fac deck sa-i %lila locul, fiind cumparati i corupti deea si alcatuind cadrele de social-patrioti i defensisti, aicaror eroi vor ramine intotdeauna Ebert si Scheidemann.

La noi, tovarasi, situatia este acum alta. Sindicatelepot incepe constructia economica de stat intr-un chipnou, sprijinindu-se pe tot ce a creat civilizatia capitalista,pe ceea ce a creat productia capitalista, construind so-

capitali§ti,

civilizatn

i

www.dacoromanica.ro

462 V. I. LENIN

cialismul tocmai din elementele acestei baze material;din .elementele marii productii, al carei jug apasa peumern no stri is care fusese creata Impotriva noastra,menita fimdsa serveasca la asuprirea neingradita a maselormuncitoresti, dar care le-a grupat, le-a unit in modul celmai strins i astf el a creat avangarda noii societati.Dupa Revolutia din Octombrie, dupa trecerea puterii inmiinile proletariatului, aceasta avangarda a pasit la in-deplinirea adevaratelor ei sarcini : educarea maselormuncitoare i exploatate, atragerea lor la conducereastatului, la conducerea productiei, fara cinovnici, faràburghezie, fr capitaliti. Iata de ce rezolutia care v-afost propusa respinge oHce plan burghez i toate acestevorbe demne de niste tradatori. Iata de ce aceasta re-zolutie spune c etatizarea sindicatelor este inevitabila.Ea inseamna totodata un pas inainte. Noi nu mai punempe plan pur teoretic problema acestei etatizari a sindi-catelor. Noi, slava domnului, am depasit stadiul in carene ocupam cu discutarea pur teoretica a acestei probleme.Ba se poate spune chiar ca am si uitat de acele vremuricind ne ocupam cu asemenea discutii libere pe teme purteoretice. Aceste vremuri au apus de mult, iar azi noipunem aceasta problema pe baza unui an de experientia sindicatelor, care in calitatea lor de organizatori aiproductiei au creat asemenea organizatii cum e ConsiliuTeconomic superior si care in aceasta munca neinchipuitde grea au comis o multime de greseli si continua, bine-inteles, s. comita greseli, fara a lua in seama rinjetelechicotelile burgheziei, care spune : s-au apucat proletariisa construiasca, i uite ce de greseli au facut.

Burghezia isi inchipuie ca atunci cind a inceput sapreia treburile din miinile tarului si ale nobililor n-acomis greseli. Ea ii inchipuie ca reforma din 1861, carecirpise edificiul iobagiei, lasind in miinile mosierilorputerea i o sumedenie de venituri, c. aceastä reforma s-adesfasurat lin si ca pe vremea ei, a burgheziei, n-a fostdecenii de-a rindul haos in Rusia. Nu exista tara in care

si

www.dacoromanica.ro

RAPORT LA AL II-LEA CONGRES GENERAL AL SINDICATELOR 463

domnii nobili sa nu-si fi batut joc de burghezii si razno-cintii * parveniti care se apucau sa conduca statul.

Fireste ca astazi toata floarea sau mai bine zis,floarea stearpa a intelectualitatii burgheze isi bate siea jo'c de fiecare greseala pe care o comae noua puterede stat, mai ales cind din cauza impotrivirii turbate aexploatatorilor, din cauza campaniei militare intreprinsede coalitia mondiala a exploatatorilor impotriva Riasiei

una dintre Virile cele mai slabe .si mai putm prega-tite , clasa cea noua, alianta celor ce muncesc atrebuit sa-si faca revolutia intr-un ritm vertiginos, inconditii cind trebuia sa ne gindim nu atit la asigurareaunei line desfasurari a acestei revolutii, ci cum sa re-zistam pina in momentul cind proletariatul vest-europeanva incepe sa se trezeasca. Aceasta sarcina noi am in-deplinit-o. In aceasta privinta, tovarasi, putem spune depe acum Ca sintem mult mai norocosi decit luptatoriirevolutiei franceze, care a fost infrinta de coalitia tarilormonarhice si inapoiate si care ca dominatie a paturilorde jos ale burgheziei de atunci s-a mentinut un singur an,fara a provoca imediat o miscare similara in alte tari,dar reusind totusi sa faca pentru burghezie, pentru de-mocratia burgheza atit de mult, inch toata dezvoltareaintregii omeniri civilizate in decursul secolului al XIX-leaporneste de la marea revolutie francezi si-i datorestetotul ei.

Noi sintem mult mai norocosi. Ceea ce militantii deatunci au facut intr-un an pentru dezvoltarea democra-poet burgheze, noi am reusit sa facem in acelasi intervalde timp in anul care s-a scurs in proportii multmai mari pentru noul regim proletar, am reusit si facemca de pe acum miscarea din Rusia, care a inceput nudatorita meritelor noastre, ci datorita unui concurs spe-cial de imprejurari si unor conditii speciale care puseseraRusia intre cei doi giganti imperialisti ai lumii civilizatede astazi, ca aceastä miscare si victoria Puterii sovie-tice si duca in acest an la rezultatul ca miscarea insasi

* raznocintii reprezentanti culti ai burgheziei liberate ti democratice,care nu proveneau din rindurile nobilimii, ci din rindurile clerului, ale micii bur-ghezii Liu ale OrInimii. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

464 V. I. LENIN

a devenit internavionala, ca a fost interneiata Internavio-nala Comunista, c lozincile i idealurile vechii demo-cratii burgheze au fost spulberate, i astazi nu exista inlumea intreaga om politic constient, indiferent din cepartid ar face parte, care A. poatâ ignora faptul carevoluia socralista internacionala a inceput, ca ea se aflain plina desfasurare. (A plauz e.)

Tovarasi, rn-am abatut putin de la subiect acolo unde,vorbind despre faptul ca am depasit cu mult stadiuldiscutarii teoretice a problemei, aratam c. azi trebuie s-orezolvarn in practica. Avem un an de experienta, care inceea ce priveste victoria proletariatului si a revoluciei salene-a adus de pe acum succese mcomparabil mai mari decitacelea pe care la sfirsitul secolului al XVIII-lea le-a adusanul de dictatura a democratiei burgheze in ceea ce pri-veste victoria acestei democra0i in lumea intreaga. Inafara de aceasta insa, noi am dobindit in cursul acestuian o vasta experienta practica, care ne permite, daci nusä calculam ou precizie fiecare pas al nostru, sà stabilirnin orice caz ritmul de dezvoltare, sa ne dam seama degreut4ile practice si sa luam masurile practice care inlupta pentru rasturnarea burgheziei vor duce de la ovictorie partiala la alta.

Aruncind o privire retrospectiva, vedem ce greseli avemde indreptat, vedem clar ce trebuie sâ construim i curntrebuie sa construim de aici inainte. heal de ce rezolutianoastra nu se limiteaza sa proclame etatizarea sindica-telor, sa proclame principial dictatura proletariatului, saconstate d noi mergem inevitabil spre contopirea or-ganizatiilor sindicale cu organele puterii de stat", curn sespune intr-un pasaj al rezolutiei, astea-s lucruri pe carele stirn si din teorie, pe care le-am prevazut Inca inaintede Octombrie si trebuia sa le prevedem si mai inainte.Dar asta nu e suficient. Pentru un partid care a pa.sit dinplin la construirea practica a socialismului, pentru sindi-catele noastre, care au si desemnat din rindurile lor organede conducere a industriei pe scara intregii Rusii, pe scaratntregului stat, care au creat deja Consiliul economic su-perior si care, invatind din mii de greseli, au dobindit o

www.dacoromanica.ro

RAPORT LA AL II-LEA CONGRES GENERAL AL SINDICATELOR 465

vasta experienta organizatorica proprie, miezul problemeieste altul acum.

Acum nu mai e suficient s ne 1imitm la proclamareadictaturii proletariatului. Etatizarea sindicatelor este ine-

precum tot inevitabile sInt contopirea br cuorganele puterii de stat, trecerea integrala in miinile lora operei de creare a marii productii. Dar toate acesteanu sint suficiente.

Pentru a putea aprecia momentul de fatal, momentulactual, trebuie sä tinem seama si de experienta nbastripractica. Iata care este acum pentru noi miezul pro-blemei. Si tocmai acest moment il are in vedere rezolutiaatunci cind spune ca, daca sindicatele ar incerca in pre-zent asume cu de la sine putere functille puteriide stat, rezultatul n-ar fi deck o harababura. Am suferitdestul de pe urma acestei harababuri. Am luptat multimpotriva ramasitelor blestematei orinduiri burgheze, irn-potriva tendintelor de mic proprietar parte anarhice,parte egoiste care sint adinc inradacinate si inmuncitori.

Muncitorul n-a fost despartit niciodata printr-un zidchinezesc de vechea societate. $i el a pastrat multe ele-mente din psihologia traditionall a societatii capitaliste.Muncitorii construiesc societatea noua fär s fi devenitinca oameni noi, frà sa se fi curatit de noroiul lurnii vechi,ci stind Inca Oda la genunchi n acest noroi. Deocamdatanu putem deck s visam ca va veni un timp cind ievom cur'ap de acest noroi. Ar fi cea mai mare utopie sicredem ca acest lucru poate fi facut imediat. Ar fi outopie care in practici n-ar face decit &à mute in ceruriimparatia socialismului.

Nu, nu asa pasim noi la construirea socialismului.Pasim la construirea lui pornind de la societatea capita-

luptind impotriva tuturor slabiciunilor i lipsurilorpe e.care le au si oamenii muncii si care trag in jostarratul. Avem de luptat impotriva multor obisnuintedeprinderi vechi, separatiste, de mic proprietar ; ncn-a disparut vechea lozinca fiecare pentru sine, sidumnezeu pentru toti". Aceste obisnuinte si deprinderis-au mamfestat cu prisosinta in fiecare sindicat, in fie-

sa-si

vitabil5

zi

www.dacoromanica.ro

466 V. I. LENIN

care fabrica, care adesea nu se gindeau decit la intereselelor, iar de rest sa se ingrijeasca bunul dumnezeu i sta-pinirea. Noi am vazut acest lucru, I-am simtit pe pieleanoastra, i asta ne-a costat atitea greseli, atitea gravegreseli, incit acum, tinind seama de experienta dobin-dita, spunem tovariaslor : v prevenim in modul cel maicategoric sa evitati in acest domeniu orice actiuni intre-prinse cu de la sine putere. Si adaugam : aceasta nu arinsemna construirea socialismului, ci ar insemna sa cedamcu totii slabiciunilor mostenite de la capitalism.

Am invatat acum sa tinem seama de intreaga dificul-tate a sarcinii care ne sta in fata. Noi ne aflam in cen-trul muncii de construire a socialismului, i prin prismaexperientei dobindite in centrul acestei munci ne pro-nuntam impotriva oricaror actiuni intreprinse cu de lasine putere in acest domeniu. Muncitorii constienti tre-buie pusi in garda impotriva unor asemenea actiuni.Trebuie s spunem : in momentul de .fata, dintr-o singuralovitura, nu putem contopi sindicatele cu organele puteriide stat. Aceasta ar fi o greseala. Nu asa se puneproblema.

Stim acum el din rindurile proletariatului s-au ridicatciteva mii, poate chiar citeva zeci de mii de proletaricare participa la munca de conducere a statului. Stimca noua clasa proletariatul hi are acum reprezen-tanti in fiecare domeniu de conducere a statului, infiecare sector din fiecare intreprindere socializata sau incurs de socializare, in fiecare sector al economiei. Prole-tariatul stie acest lucru. El s-a apucat de lucru in modpractic i vede acum Ca trebuie sa mergem mai departepe aceeasi cale, a mai avem de facut multi pasi pins

putem spune : organizatiile sindicale ale oamemlormuncii s-au contopit definitiv cu intregul aparat destat. Aceasta se va intimpla atunci cind muncitorii vorfi luat in intregime in miinile lor organele pentru repri-marea unei clase de catre alta. $i acest lucru se va in-timpla, stim ' ca se va intimpla.

Acum vrem sa va indreptam toata atentia asupra sar-cinilor practice imediate. Trebuie sa largim tot mai muttparticiparea oamenilor muncii la conducerea econotmei

si

www.dacoromanica.ro

RAPORT LA AL II-LEA CONGRES GENERAL AL SINDICATELOR 467

si la organizarea noii productii. Daca nu vom rezolvaaccasta sarcina, dacä nu vom transforma sindicatele inorgane care sa educe mase de zece ori mai largi decitacum in vederea participarii directe la conducerea sta-tului, nu vom putea duce pina la capat opera deconstruire a comunismului. Asta e cit se poate de clar.Asa se spune i in rezolutia noastra, i tocmai asupraacestei chestiuni a vrea sa v atrag in mod specialatentia.

0 data cu marea revolutie care s-a produs in istorie,chid proletariatul a luat in miinile sale puterea de stat,are loc o mare cotitura in intreaga activitate a sindicate-bor. Ele devin principalul fauritor al noii societati, de-oarece fiuritorii acestei societati nu pot fi decit maselede multe milioane. Asa cum in epoca feudalismului acestifauritori s-au numarat cu sutele, asa cum, in epoca capi-talismului, la construirea statului au participat mii sizeci de mii de oameni, tot asa acum revolutia socialistanu poate fi infaptuita decit prin participarea activa,directa, efectiva a zeci de milioane de oameni la conduce-rea statului. Pe aceasta cale am pornit, dar n-am atinsInca telul.

Sindicatele trebuie s tie ca, pe linga sarcinile caretn parte continua sa fie la ordinea zilei, iar In pane in-ceteaza de a mai fi actuale si in oHce caz, chiar dacase mentin, nu pot avea pentru noi decit o importantaredusa, pe linga aceste sarcini privind evidenta, nor-marea, unirea organizatiilor se pune o sarcina aimare si mai importanta, i anume aceea de a invatamasele s conduca, de a le invata nu din 'carti, nu princonferinte sou mitinguri, ci in mod practic, de a face inasa fel inch in locul paturii inaintate pe care proletaria-tul a promovat-o din rindurile sale, pe care el a pus-osa conduca i sa organizeze, sa vina in aceste organe deconducere un numar tot mai mare de muncitori, noinoi paturi de 'muncitori ; in locul acestei noi paturivina una de zece oH mai mare. Aceasta sarcina pareimens i grea. Dar, claci ne gindim cit de repede ne-adat experienta revolutiei posibilitatea de a indepliniimensele sarcini care s-au pus in fata noastra in perioada

sa

www.dacoromanica.ro

468 V. I. LENIN

de dupa Octombrie, cu Cita rivna s-au apucat de inva-tatura acele paturi de oameni ai muncii carora ea lefusese inainte inaccesibilà i nefolositoare, clack' negindim la toate acestea, sarcina amintita nu ne va maiplrea imensa.

Atunci vom vedea c putem indeplini aceasta sarcina,putem invata mase mult mai largi de oameni ai munciiconduca statul, s conduca industria, ca putem des-

fasura munca practic i putem stirpi daunatoarea pre-judecata de veacuri si decenii inradacinata in maselemuncitoresti cà conducerea statului ar fi apanajulunor privilegiati, ar fi o arta deosebita. Nu este adevarat.Vom face inevitabil greseli, dar din fiecare greseala vorinvata acum nu grupuri de studenti care urmeaza oroala teoretica de stiinte administrative, ci milioane deoameni ,ai muncii, care vor simti pe propria lor pieleconsecintele fiecarei greseli, care vor vedea eiau in fall sarcina urgenta a evidentei si distribuiriiproduselor, a ridicarii productivitatii muncii si care stiudin propria lor experienta c. puterea este in miinile lor,ca nu le va ajuta nimeni daci nu se vor ajuta ei

iata noua psihologie care se formeaza in rin-durile clasei muncitoare, iata noua sarcina, de o colosalaimportanta istorici, care sta in fata proletariatului si caretrebuie s patruncla cit mai adinc in constiinta sindicate-tor si a activistilor miscarii sindicale. Sindicatele nu sintnumai asociatii profesionale. Ele sint acum asociatiiprofesionale in masura in care sint organizate in singurulcadru posibil, preluat de la vechiul capitalism, si reunesccel mai mare numar de oameni ai muncii. Dar sarcinalor este aceea de a promova aceste milioane si zeci demilioane de oameni ai muncii de la o activitate maisimpla la una mai complexa, antrenind neincetat noipaturi din masa muncitoare si ridicindu-le neincetat laindeplinirea unor sarcini din ce in ce mai grele, de aeduca astfel o masa din ce in ce mai larga in vedereaparticipa'rii la activitatea de conducere a statului, de ase incadra in lupta proletariatului care a luat in miinilesale dictatura si o pastreaza in fata intregii lumi, atra-gind zi de zi, in toate çri1e, noi i noi detasamente de

ctst

in$i$i ca

www.dacoromanica.ro

RAPORT LA AL II-LEA CONGRES GENERAL AL SINDICATELOR 469

muncitori industriali $i de socialisti care ieri Inca mergeaula remorca social-tradatorilor si a social-defensistilor,dar care astazi se apropie tot mai mult de steagul comu-nismului si al Internationalei Comuniste.

Sa cinem sus acest steag, sporind totodata neincetatrindurile constructorilor socialismului, sa tinem minte c.sarcina sindicatelor este aceea de a fi constructori aiviecii noi, educatori a noi milioane i zeci de rnilioanede oameni, care din propria lor experienfa sa invetenu faca greseli, si se debaraseze de vechile prejudecati,

invete sá conduca statul ,si s conduca productia,iata unica chezasie sigur c socialismul va Invinge pedeplin, excluzind orice posibilitate de intoarcere

0 dare de seanaa aparut la 21 ianuarie 1919Ekonomiceskaia Jizn nr. 19

fi la 22, 24 2$ ianuarie 1919in ziarul Pravda nr. 1$, 16 fi 17

Publkat in 1921 in cartea"Al doilea Congres generalal sindicatelor din Rusia.Dare de mama stenograficr

32

Se tiparette dugs textstl aparutin carte, confruntat cu stenograma

cx textele azdrate in ziare

sa

si

inapoi.

Insi

$i

www.dacoromanica.ro

470

SCRISOARE CATREMUNCITORII DIN EUROPA $1 AMERICA 183

Tovarasi ! La sfirsitul scrisorii mele din 20 august 191Rcatre muncitorii americani scriam Ca, atita timp cit nune vor veni in ajutor alte armate ale revolutiei socialisteinternationale*, noi ne vom afla intr-o fortareata ase-diata. Muncitorii o rup cu social-tradatorii lor, cu aldeGompers si Renner, spuneam eu tot acolo. Muncitoriise apropie incet, dar fara abatere, de tactica comunista,bolsevica.

Au trecut mai putin de 5 luni de .cind au fost scriseaceste cuvinte, si trebuie sa spunem ca In acest intervalde timp maturizarea revolutiei proletare mondiale, da-torita trecerii la comunism si bolsevism a muncitorilordin diferite tari, s-a desfasurat intr-un ritm extraordinarde rapid. ,

Atunci, la 20 august 1918, partidul nostru, bolsevic,era singurul partid care rupsese definitiv cu vecheaInternationala, Internationala a II-a din anii 18891914, al carei rusinos faliment din timpul razboiuluiimperialist din 1914-1918 i'l cunoastem cu totii. Numaipartidul nostru trecuse in Intregime pe calea noua, dela socialismul si social-democratismul care se compromi-sesera prin alianta cu burghezia pradalnica la co-munism, de la reformismul si oportunismul mic-burghezde care erau si stilt pe de-a-ntregul patrunse partidelesocial-democrate si socialiste oficiale la o tactica cuadevarat .proletara, revolutionara.

* Vezi volumul de faa, p. 65. Nota red.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CAME MUNCITORII DIN EUROPA $1 AMERICA 471

Astazi, la 12 ianuarie 1919, vedem ca exista o serie in-treagi de partide proletare comuniste, si aceasta nu numaiin cuprinsul fostului imperiu tarist, de pilda in Letonia,Finlanda si Po Ionia, ci si in Europa occidentala, inAustria, Ungaria, Olanda si, in sfirsit, in Germania.Cind Uniunea Spartacus" . din Germania avind infrunte conducatori cunoscuti si. renumiti in lumea in-treaga, devotati cu trup si suflet clasei muncitoare, cumsint Liebknecht, Rosa .Luxemburg, Clara Zetkin si FranzMehring a rupt definitiv legkurile cu socialistii deteapa lui Scheidemann §i Siidekum, cu acesti social-so-vinisti (socialisti in .vorbe, sovinisti in fapte) care s-aucompromis pentru totdeauna prin alianta lor cu burghe-zia imperialista, pradalnica din Germania si cu Wilhelmal II-lea, clad Uniunea Spartacus" a adoptat denumireade partid comunist din Germania", interneierea uneia III-a Internationale, cu adevarat proletare, cu adevaratinternationaliste, cu adevarat revolutionare, ?intemeiereaInternarionalei Comuniste a devenit un fapt implinit.Din punct de vedere formal, aceasta intemeiere nu esteInca consfintita, dar in fapt Internationala a III-a existade pe acum.

Nici un muncitor constient, nici un socialist sincer nupoate sa nu vada acum cit de josnic au tradat socialis-mul cei care, asemenea mensevicilor si socialistilor-re-volutionari" din Rusia, asemenea celor de teapa luiScheidemann si Siidekum in Germania, Renaudel , si Van-dervelde in Franta, Henderson si Webb in Anglia,Gompers & Co. in America, au sprijinit propria" lotburghezie in razboiul din 1914-1913. Acest razboi s-ademascat complet ca un razboi imperialist, reactionar §itilharesc atit din partea Germaniei, eit si din parteacapitalistilor din Anglia, Franca, Italia si America, careacum incep sa se certe pentru impartirea prazii, pentruimpartirea Turciei si a Rusiei, pentru impartirea colo-niilor din Africa si Polinezia, a Balcanilor etc. Fatarni-cele fraze pe care Wilson §i wilsonistii" le debiteaza petema democratiei" si a unei ligi a natiunilor" sedemasca uimitor de repede acum, cind asistam la cotro-pirea malului sting al Rinului de catre burghezia fran-

32* www.dacoromanica.ro

472 V. I. LENIN

ceza, la cotropirea Turciei (Siria, Mesopotamia) si a uneiparti din Rusia (Siberia, Arhanghelsk, Baku, Krasno-vodsk, Ashabad etc.) de catre capita1itii francezi, englezi

americani, cind vedem ca impartirea prazii provoacao tot mai accentuata vrajba intre Italia si Franca, hareFranca si Anglia, Imre Anglia si America, intre America

Japonia.Si pe linga acesti socialisti" 1ai, inconsecventi,

pina-n maduva oaselor imbibati de prejudecatile demo-cratiei burgheze, care ieri aparau propriile" lor guverneimperialiste, iar astazi se limiteaza la proteste" plato-nice impotriva interventiei militare in Rusia, pelingi acestia, n tarile Antantei creste numarul celor caremerg pe drumul comunist, pe drumul unor oameni caMacLean, Debs, Loriot, Lazzari i Serrati, pe drumuJcelor care au inteles c numai rasturnarea burghezieisuprimarea parlamentelor burgheze, numai puterea Sovie-telor i dictatura proletariatului sint in stare sa zdro-beasca imperialismul, sa asigure victoria socialismului, saasigure o pace trainica.

Atunci, la 20 august 1918, revolutia proletara se li-mita la Rusia, iar puterea Sovietelor", adica orinduireade stat in care intreaga putere apartine Sovietelorde deputati ai muncitorilor, soldatilor si taranilor, pareainca (si era in fapt) o institutie exclusiv ruseasca.

Acum, la 12 ianuarie 1919, vedem o puternica miscaresovietica" nu numai in diferite parti ale fostului im-periu tarist, de pilda in Letonia, in Po Ionia, in Ucraina,dar si intr-o serie de tari vest-europene, atit in farineutre (Elvetia, Olanda, Norvegia), cit si n 0.'6 careau suferit de pe urma razboiului (Austria, Germania).Revolutia din Germania deosebit de importanta si desemnificativa, deoarece este vorba de una din tarile ca-pitaliste cele mai inaintate a luat dintr-o data formesovietice". Intreaga desfasurare a revolutiei germane siin special lupta spartachistilor", adica a singuriloradeväratilor reprezentanti ai proletariatului, impotrivaaliantei canaliilor i tradatorilor de teapa lui Scheide-mann 4i Siidekum cu burghezia, toate acestea arata

si

si

si

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE MUNCITORII DIN EUROPA SI AMERICA 473

limpede cum a pus istoria problema in privinta Ger-maniei :

Ori puterea Sovietelor", ori parlament burghez, indi-ferent sub ce firma (Adunare nationala" sau consti-tuanta", de pilda) s-ar camufla el.

Asa se pune problema pe plan istoric mondial. Acurnputem si trebuie sa spunem acest lucru fara teama deexagerare.

Puterea Sovietelor" este pe planul istoriei universaleal doilea pas sau a doua etapa in dezvoltarea dictaturiiproletariatului. Primul pas a fost Comuna din Paris.Geniala analiza a continutului si importantei acesteiComune facuta de Marx in lucrarea sa Razboiul civildin Franta" a aratat ca Comuna a creat un nou tip destat, statul proletar. Orice stat, inclusiv cea mai demo-cratica republica, nu este altceva deck o masina pentrureprimarea unei clase de catre alta. Statul proletar esteo masina pentru reprimarea burgheziei de catre prole-tariat, si aceasta reprimare este necesara din cauza im-potrivirii turbate, inversunate pe care o opun prin oricemijloace mosierii si capitalistii, intreaga burghezie si totiacolitii ei, toti exploatatorii, atunci cind incepe rastur-narea lor, cind incepe exproprierea expropriatorilor.

Parlamentul burghez, fie si cel mai democratic parla-ment din cea mai democratica republica in care se men-tine proprietatea capitalistilor si puterea lor, este o ma-sina pentru reprimarea milioanelor de oameni ai munciide catre un pumn de exploatatori. Socialistii, care luptapentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul expioa-tarii, au trebuit sa foloseasca parlamentele burgheze cao tribuni, ca o bail pentru propaganda, agitatie si or-ganizare, atita timp cit lupta noastra nudepafise cadrul orinduirii burgheze.Acum insa, cind in lumea intreaga istoria a pus la ordineazilei problema sfarimarii acestei orinduiri in intregul ei,problema rasturnarii si reprimarii exploatatorilor, a treceriide la capitalism la socialism, a te margini acum laparlamentarismul burghez, la democratia burgheza, a oprezenta in culori trandafirii drept democratie" in ge-neral, a estompa caracterul ei burghez, a uita ca, atita

www.dacoromanica.ro

474 V. I. LENIN

timp cit se mentine proprietatea capitalistilor, votul uni-versal este una dintre armele statului burghez inseamnIa trada in mod josnic proletariatul, a trece de parteadusmanului sau de clasa, de partea burgheziei, inseamnIa fi un tradator si un renegat.

Cele trei curente din socialismul mondial, despre care,incepind din 1915, vorbeste neincetat presa bolsevica,,apar acum deosebit de clar in lumina luptei singeroasesi a razboiului civil din Germania.

Numele lui Karl Liebknecht e bine cunoscut printremuncitorii tuturor tarilor. Pretutindeni, i indeosebi intarile Antantei, acest nume este simbolul conducatoruluidevotat intereselor proletariatului, simbolul devotamen-tului fata de revolutia socialista. Acest nume este simbolulluptei necrutatoare, realmente cinstit i plina de abne-gatie impotriva capitalismului. Acest nume este simbolulluptei neimpacate impotriva imperialismului, nu in vorbe,ci in fapte, simbolul luptei pline de abnegatie care nu in--ceteazi nici atunci cind propria" tara este cuprinsa debetia victoriilor imperialiste. Tot ce a limas cinstit i cuadevarat revolutionar in rindurile socialistilor din Ger-mania, tot ce-i mai bun si mai constient in rindurile pro-letariatului, toate masele exploatate, in care clocotesterevolta i creste hotarirea de a infaptui revolutia, Isurmeaza pe Liebknecht i pe spartachisti".

Impotriva lui Liebknecht se ridica Scheidemannii, Slide-kumii si toata aceasta banda de odico5i lachei ai kaiserului

ai burgheziei. Ei sint tradatori ai socialismului, trada-tori de aceeasi teapa cu Gompers si Victor Berger, Hen-derson si Webb, Renaudel si Vandervelde. Ei alcatuiescacea patura restrinsa de muncitori corupti de burghezie,pe care noi, bolevicii, ii numeam (referindu-ne la Siide-kumii rusi mensevicii) agenti ai burgheziei in miscareamuncitoreasca" si pe care cei mai buni socialisti dinAmerica i-au botezat cu o expresie admirabila prinplasticitatea si prin profunda ei justete : labor lieutenantsof the capitalist class", vatafii clasei capitaliste in rin-durile muncitorimii". Ei reprezinta tipul modern", celmai nou, de tradare a socialismului, caci in toate tarilecivilizate, avansate, burghezia jefuieste fie prin inro-

si

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE MUNCITORII DIN EUROPA $1 AMERICA 475

bire coloniala, fie prin stoarcere de avantaje" financiarede la popoarele slabe, formal independente o populatiede citeva ori mai numeroasa decit aceea din propria"ei tara. De aici rezultà pentru burghezia imperialistaposibilitatea economica de a obtine supraprofituri"de a folosi o parte din aceste supraprofituri pentru coru-perea unei anumite paturi restrinse a proletariatului,pentru transformarea acesteia intr-o mica burghezie re-formista, oportunista, care se teme de revolutie.

Intre spartachisti si scheidemannisti stau ovàielnicinestatornicii kautskisti", adeptii lui Kautsky, care in

vorbe se pretind independenti" dar in fapt depind inintregime, pe toata linia, azi de burghezie si de schei-demannisti, miine de spartachisti, in parte urmindu-i pecei dintii, iar in parte pe ceilalti ; shit oameni fara idet,fara caracter, fara politica, fara onoare i constiinta,oameni care sint intruchiparea vie a dezorientarii filistinesi care in vorbe se declara pentru revolutia socialista, darin fapt nu sint capabili s-o inteleaga atunci cind ea afnceput, si in virtutea pozitiei lor de renegati apara de-mocratia" in general, adica de fapt democratiaburghez a.

In fiecare tara. capitalista, mice muncitor luminatdistinge, intr-un cadru care difera in functie de con-ditiile nationale i istorice, tocmai aceste trei principalecurente atit in rindurile socialistilor cit si in rindurile

caci razboiul imperialist si inceputul revo-lutiei proletare mondiale genereaza in lumea intreagacurente ideologice-politice similare.

Rindurile de mai sus au fost scrise inainte de comi-terea bestialului j mirsavului asasinat caruia i-au cazutvictim-á Karl Liebknecht si Rosa Luxemburg i pe careI-a pus la cale guvernul Ebert-Scheidemann. Acesti calai,acesti lachei ai burgheziei, au ingaduit albgardistilorgermani, clinilor de paza ai sacrei proprietati capitaliste.sa linseze pe Rosa Luxemburg si sa-1 impuste pe la spate

§i

sindica14ti1or,

gi

^

www.dacoromanica.ro

476 V. I. LENIN

pe Karl Liebknecht, sub pretextul vadit fals cã ar fiincercat sa. fuga de sub escorta" (tarismul rus, inabu-sind in singe revolutia din 1905, a recurs de multe orila asemenea asasinate, sub acelasi fals pretext ca. arestatiiar fi incercat sä fuga de sub escorta"), si in acelasi timpacesti calai au acoperit pe albgardisti cu autoritatea unuiguvern care se pretinde complet nevinovat, care se pre-tinde situat deasupra claselor ! Nu gasesc cuvinte ca siark toata mirsavia si josnicia acestei odioase crime, sa-virsita de acesti pseudosocialisti. S-ar parea ca istoriaanume a ales aceasta cale, pentru ca, in indeplinirea ro-lului lor, vatafii clasei capitaliste in rindurile muncito-rimii" sa fie nevoiti sa mearga pina la ultima limita"a bestialitatii, josniciei si infamiei. Natingii de kautskistin-au decit sa vorbeasca in ziarul lor, in Freiheit" 184,despre un juriu" format din reprezentanti ai tuturor"partidelor socialiste" (acesti lachei din fire continua sinumeasca socialisti pe calaii de teapa lui Scheidemann) !Acesti eroi ai obtuzitatii filistine si ai lasitatii mic-bur-gheze nu inteleg ruci macar atita lucru, si anume cajustitia este un organ al puteril de stat, pe cita vreme

islupta razboiul civil din Germania nu au alt obiectivdecit acela de a decide in mlinile cui va fi puterea inmiinile burgheziei, pe care alde Scheidemann o vonservi" in calitate de calai si pogromisti, iar alde Kautskyin calitate de apologeti ai democratiei pure", sau inmiinile proletariatului, care va rasturna pe exploatatorii-capitalisti si va infringe impotrivirea bor.

Singele celor mai buni reprezentanti ai Internationaleiproletare mondiale, al neuitatilor conducatori ai revolutieisocialiste internationale, va call noi si noi mase de mun-citori pentru o lupta pe viata' si pe moarte. Si aceastalupta va duce la victorie. Noi, in Rusia, am cunoscutin vara anului 1917 zilele din iulie", cind mensevicii sieserii, acesti Scheidemanni rusi, au acoperit si ei cu au-toritatea statului" victoria" albgardistilor asupra bolse-vicilor, chid pe strazile Petrogradului cazacii 1-au linsatpe muncitorul Voinov pentru ca raspindea manifestebolsevice 185. Stim din experienta ca aceste victorii" aleburgheziei si ale slugilor ei vindeca foarte repede masele

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE MUNCITORII DIN EUROPA $1 AMERICA 477

de iluzia democratismului burghez, a votului univer-sal" etc.

In rindurile burgheziei i printre guvernele Antanteise observa acum oarecare ovieli. 0 parte a burghezieivede c trupele aliate din Rusia, care-i ajuta pe albgar-disti si care se pun astfel in slujba celei mai negre reac-tiuni monarhiste i mosieresti, incep sa se descompuna ;

prelungirea interventiei militare i ncercarile de avinge Rusia, incercari care necesita pentru un timpdelungat o arrnata de ocupatie cu un efectiv de milioanede oameni, constituie calea cea mai sigura pentru o citmai rapida transplantare a revolutiei proletare lAn tarileAntantei. Exemplul trupelor germane de ocupatie dinUcraina este indeajuns de convingator.

Cealalta parte a burgheziei din tarile Antantei conti-nua sa fie pentru interventie militara in Rusia, pentruincercuirea economica" (Clemenceau) i sugrumarea Re-publicii sovietice. Toate ziarele aflate in slujba acesteiburghezii, adica majoritatea cotidienelor engleze i fran-ceze corupte de capitalisti, prorocesc prabusirea apropiaa Puterii sovietice, etaleaza in fel si chip grozaviilefoametei din Rusia, publica tot felul de stiri mincinoasedespre dezordini" i despre subrezenia" guvernului so-vietic. Trupele albgardistilor, mosierilor i capitalistilor,pe care Antanta le ajuta I cu ofiteri, i cu munitii,cu bani, i cu detasamente auxiliare, taie legaturile dintrenordul i centrul Rusiei, unde bintuie foametea, i tinu-turile cele mai bogate in grine Siberia si regiuneaDonului.

Suferintele pe care le indurà muncitorii infometati dinPetrograd si Moscova, din Ivanovo-Voznesensk si dinalte centre muncitoresti sint intr-adevar de nedescris.Niciodata n-ar fi putut suporta masele muncitoresti ase-menea suferinfe, asemenea chinuri ale foamei, la care lecondamna interventia militara a Antantei (interventieadesea camuflata cu promisiunea facarnica de a nu tri-

*

cain-

si

in-

www.dacoromanica.ro

478 V. I. LENIN

mite trupe proprii", in timp ce continu a. sa fie trimisetrupe de culoare", precum si munitii, bani, ofiteri),masele n-ar fi putut suporta asemenea suferinte dac5muncitorii n-ar fi inteles ca ei apara cauza socialismuluiatit in Rusia cit si in lumea intreaga.

Trupele aliate" si albgardiste au ocupat Arhanghelskul,Permul, Orenburgul, Rostov pe Don, Baku, Ashabadul,dar rniscarea sovietic5." a cucerit Riga si Harkovul.Letonia si Ucraina devin Republici sovietice. Muncitoriivad ca imensele lor sacrificii nu sint zadarnice, el vic-toria puterii Sovietelor se extinde si se largeste, creste sise intareste in lumea intreaga. Fiecare luna de lupta greasi de mari jertfe consolideaza cauza puterii Sovietelor inlumea intreaga, slabeste pe dusmanii ei, pe exploatatori.

Exploatatorii mai au inca destula putere ca sa ucida sisa linseze pe cei mai buni conducatori ai revolutiei pro-letare mondiale, ca sa impuna muncitorilor din tarile siregiunile ocupate sau cucerite suferinte si jertfe si maimari. Dar exploatatorii din lumea intreaga nu vor aveadestula putere ca sa impiedice victoria revolutiei prole-tare mondiale, care va elibera omenirea de sub jugu 1capitalului, de vesnica primejdie a unor noi razboaieimperialiste. inevitabile in capitalism.

21 ianuarie 1919

"Pravda tn.. 16Rusia'1919

ii Izvestiia C.E.C. din nr. 16din 24 ianuarie

N. Lenin

Se tiparege dupi textulmanuscrisului, confruntat coo

cel aparut in ziarul Pravda'

www.dacoromanica.ro

479

CUVINTARE ROSTITALA CEA DE-A II-A CONSFATUIRE A SEFILOR

SUBSECTIILOR DE INVATAMINT EXTRA5COLARALE SECTIILOR GUBERNIALE

DE INVATAMINT PUBLIC24 IANUARIE 1919 ' S6

Tovarasi ! V-ati adunat aici in calitate de reprezen-tanti ai sectiilor locale de invatamint extrascolar aleSovietelor guberniale. Din pacate, nu cunosc indeaproapeactivitatea dv., asa ca ma voi limita la citeva observatii.Aduc salutul meu consfatuirii dv., a lucratorilor din in-vatamintul extrascolar, careia li revin sarcini atit deimportante !

In scolile noastre au mai ramas multe cadre didacticeeducate in vechile conditii, ceea ce creeaza dificultatiintr-o societate care trece de la orinduirea capitalista lasocialism. Oricit ar parea de ciudat, fapt este ca in lin-durile oamenilor culti indmpinam o rezistenta indirjita.Cei care s-au deprins sa priveasca vechiul aparat ca peo feudi a kr nu slujesc decit propriile lor interese siinteresele clasei avute.

Activitatea extrascolara se desfasoara in conditii maibune dech cea scolara.

La noi, in Consiliul Comisarilor Poporului, s-a pusproblema crearii unei comisii pentru unificarea unei seriiintregi de organizatii cultural-educative, azi farimitate.Invatamintul extrascolar este deosebit de important pen-tru opera de transformare a intregii vieti. Trebuie cautatecai noi.

Trebuie sa spunem ca, din lipsa de experienta. uniidintre noii reprezentanti ai Puterii sovietice folosesc ade-sea metode vechi, compromitind astfel puterea de stat.

Cred ca lucratorilor din invatamintul extrascolar lerevine o sarcina grea. In munca de partid am elaborat

NM

www.dacoromanica.ro

480 V. I. LENIN

metode proprii de larga inriurire a maselor, dar ele tre-buie imbinate cu metodele cultural-educative, in specialdin domeniul invacamintului scolar si mai ales al celuiextrascolar, ceea ce nu ne-a reusit intotdeauna.

Munca extrascolara va este inlesnita de masele munci-toare, de puternica lor nazuinca spre invacatura, si vãeste deci cu atit mai usor s gasili forme de contact cuele. Prin salturi nu se poate obtine mare lucru aici, maiales in rindurile maselor cu nivel cultural scazut. Tre-buie sa spre o apropiere de organizaviile departid, ca organe de propaganda, si s. atragevi masele ininvavamintul extrascolar. Daca iniviativa maselor va gasiinvelegerea cuvenita, puteNi conta pe rezultate dintre celemai bune. Permiteti-mi sa va aduc salutul meu 5i sa vaurez succes.

.,Vnegeolnoe Obrazovanie" nr. 2-3 Se tigreite dup3 textuldin februariemartie 1919 aparstt in revista

tindeti

www.dacoromanica.ro

481

CU TOTH LA MUNCA /N DOMENIULAPROVIZIONARII $1 AL TRANSPORTURILOR !

Am mai avut prilejul s arat, la ultima sedinta aC.E.C., ca pentru Republica sovietica a inceput o juma-tate de an deosebit de grea. In prima jumatate a anu-lui 1918 au fost colectate 28 000 000 de puduri de cereale,iar n cea de-a doua 67 000 000 de puduri. Primajumatate a anului 1919 va fi mai grea deck cea pre-cedenta.

Foametea se agraveaza mereu. Tifosul exantematic in-cepe s devina o primejdie amenintatoare. Se impuneforturi eroice, pe chid la noi se face prea putin hiaceasta directie.

Este posibila o salvare, o Indreptare a situatiei ?Fara indoiala ca da. Luarea Ufei si a Orenburgului,

victoriile din sud, precum i victoriile insurectiei sovie-tice din Ucraina 1" deschid perspective dintre cele maifavorabile.

Acum sintem in masurd sä procuram o cantitate multmai mare de cereale deck e nevoie pentru o ratie ali-mentara sub minimul strict necesar.

In regiunea rasariteana avem stocate milioane depuduri de cereale. Ele nu pot fi aduse din cauza stariiproaste a transporturilor. In sud, eliberarea Intregii gu-bernii Voronej si a unei parti din tinutul Donului desub ocupatia cazacilor lui Krasnov ne da posibilitateadeplina de a obtine, peste prevederile noastre anterioare,

www.dacoromanica.ro

482 V. I. LENIN

mari cantitati de cereale. In sfirsit, mari disponibilitatide cereale exista in Ucraina, i guvernul sovietic de acolone ofera ajutorul sau.

Putem acum nu numai s ne salvam de foamete, darhranim pe saturate populatia infometata din regiu-

nile neagricole ale Rusiei.Singurele piedici care ne stau in cale sint : starea

proasta a transporturilor si extrema lipsa de lucratori indomeniul aprovizionarii.

Trebuie sà ne incordam toate fortele, sa stimulam ne-incetat energia maselor muncitoresti. Trebuie sa ne smut-gem cu hotarlre din fagasul obisnuit al vietii cotidieneal muncii cotidiene. Trebuie sa ne dublarn eforturile.Trebuie sa trecem la mobilizarea revolutionara a lucra-torilor pentru munca in domeniul aprovizionarii si altransporturilor, fara a ne margini la cadrul munciicurente", ci depasindu-1, cautind mereu noi metode derecrutare si de atragere a unor forte suplimentare.

Avem acum toate motivele sa credem bazati pecalcule extrem de prudente" i chiar pesimiste Ca

lichidarea foametei si a tifosului in aceasta jumatate de an(lucru intru totul posibil) va insemna o adevarata cod-tura in directia imbunatatirii intregii situatii economice,caci legaturile cu Ucraina i cu Taskentul inlatura cauzeleprincipale i fundamentale ale penuriei i insuficientei dematerii prime.

$ tim, fireste, ca masele infometate au obosit ; uneoriaceasta oboseala depaseste puterile omenesti, dar o iesireexista, i o redresare a energiei maselor este totusi, fara

cu atit mai mult cu ct apropierea re-volutiei proletare in lumea intreaga devine tot mai evi-denta, promitindu-ne o imbunatatire radicala nu numaia situatiei noastre interne, ci si a situatiei noastre inter-nationale.

Trebuie sa ne dublam eforturile.Fiecare organizatie de partid, fiecare sindicat, fiecare

.grup de muncitori organizati pe linie sindicala sau chiar

§i

§i

indoiala, posibilh,

www.dacoromanica.ro

CU TOTH LA MUNCA 483

de muncitori care nu sint organizati, dar care vor sa"participe la batalia" impotriva foametei, fiecare grupde lucratori i cetateni sovietici in general trebuie sa-sipuna intrebarea :

Ce am putea face pentru largirea i intensificarealuptei intregului popor impotriva foametei ?

N-am putea folosi la lucru femei in loc de barbati,astfel inch tot mai multi barbati s5. devina disponibilipentru sarcinile deosebit de grele ale muncii in transpor-turi i pe linia aprovizionarii ?

N-am putea promova comisari pentru atelierele de re-paratii de locomotive si vagoane ?

N-am putea furniza lucratori de rind pentru armataaprovizionarii ?

Nu s-ar cuveni ca fiecare al zecelea sau al cincilea omdin rindurile noastre, din grupul nostru, din intreprin-derea noastra etc. sa fie trimis sa lucreze in armataaprovizionarii sau in atelierele cailor ferate, unde muncaeste azi mai grea si mai anevoioasa ca de obicei ?

Nu fac oare unii dintre noi, in aparatul de stat sau inalta parte, o munca pe care am putea s-o restringem sauchiar s-o sistam fara a periclita prin aceasta temeliilecele mai adinci ale statului ? Nu sintem noi datori samobilizam imediat pe acesti lucratori pentru munca indomeniul aprovizionarii si al transporturilor ?

ne ridicam din nou, in numar cit mai mare, lalupta impotriva blestematului principiu al societatii vechi,capitaliste, pe care 1-am mostenit de la aceasta societatesi care, intr-o masura mai mica sau mai mare, ne-amolipsit i ne-a pervertit pe fiecare dintre noi, i anumeprincipiul : fiecare pentru sine, dumnezeu pentru toti"Mai mult ca orice ne apasa, ne striveste, ne sugruma sine doboara aceasta mostenire a pradalnicului, mirsavului

singerosului capitalism. De ea nu putem scapa dintr-adata ; ci numai printr-o lupta neincetata ; impotriva eitrebuie s proclamam i sa pornim o noua cruciada,nu o data sau de doua ori, ci de mai multe ori in sir.

sa

si

si

www.dacoromanica.ro

484 V. I. LENIN

Avem toatl posibilitatea s'i salvOm din ghearele foa-metei si ale tifosului milioane si zeci de milioane deoameni, salvarea e aproape, flagelul foametei si altifosului poate fi pe deplin biruit si lichidat. Ar fiabsurd, stupid si rusinos si ne tasa'm cuprinsi de despe-rare. A fugi care incotro, care cum poate, asa incit fie-care sO se descurce" cumva singur, sa dea cumva la oparte pe cei mai slabi si sá le-o ia inainte, inseamnO adezerta, a pIrOsi pe tovarOsii bolnavi si obositi, a inrOu-tOvi situacia generalO.

Am creat o temelie solidi Armata Rosie , carebiruind greufaii farI seamOn si strapungind zidul de fieral trupelor mosierimii si burgheziei, sprijinite de cei maimari miliardari miliardarii anglo-francezi , a nizbitacum pink' la principalele surse de materii prime, 0n 5. laregiunile producOtoare de cereale, bumbac si cirbuneAm creat aceastI temelie printr-o muncO dus6 in chipnou, prin desfasurarea propagandei politice pe front,prin organizarea comunistilor din armata noastrO, prinorganizarea si lupta plinä de abnegaTie a celor mai bunioameni din rindurile masei muncitoresti.

Am obtinut o serie de victorii atit pe frontul extern,militar, cit si pe frontul intern, in lupta impotriva ex-ploatatorilor, in lupta impotriva sabotajului, in luptapentru calea grea, anevoioasO si spinoasO, dar justa aconstrucciei socialiste. Ne apropiem de o victorie deplinäsi decisivI nu numai in Rusia, ci si in lumea intreagO.

Inca citeva eforturi si ne vom smulge din ghearelede owl ale foametei.

Ceea ce am facut si continuOm sO facem pentru Ar-mata Rosie trebuie sO facem acum Inca o data, cu energiesporita, pentru inviorarea, largirea si intensificarea munciiin domeniul aprovizionOrii si al transporturilor. For;elecele mai bune trebuie s5. fie atrase la aceasta munci.Oricine vrea si poate si. munceascO va gasi aici un loc ;oricine, dacO va voi, va putea sa contribuie la biruireaorganizatO, pe scarà larga, a ruinei si a foametei ; oriceforcO activa, orice aptitudine, orice specialitate, mice

www.dacoromanica.ro

CU TOTH LA MUNCA 486

profesiune, orice om de inima poate i trebuie sa-si ga-seasci intrebuinvare n aceasta armata papica a lucra-torilor din domeniul aprovizionarii si al transporturilor

armata pasnica care, in vederea asigurarii victorieidepline, trebuie sà sprijine acum Armata Rosie, s conso-lideze si s foloseasca victoriile ei.

Cu tovii la munca tn domeniul aprovizionarii si altransporturilor !26 ianuarie 1919

"Pravda nr. 19 din 28 ianuarie 1919 Se tiparerte clupd manuscrirSemnat : N. Lenin

33 Lenin Opere complete, vol. 37www.dacoromanica.ro

486

PROIECT DE HOTARIREA CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI

CU PRIVIRE LA COOPERATIE 188

I. Se vor stringe date din care sa se poata vedea in cemasura aplica efectiv cooperativele linia fundamen-tala a politicii sovietice, care prevede :

(1) nu numai atragerea in cooperative a intregiipopulavii, ci §i asigurarea rolului precumpanitoral populatiei proletare §i semiproletare n desfa5u-rarea activitavii cooperatiste.(2) aprovizionarea i distribuirea trebuie sa fieorganizate n a§a fel, inch avantajele (marfuri etc.)de pe urma predarii catre stat a tuturor surplusu-rilor de cereale s revina intr-adevar saracimii

proletarii semiproletarii).ad. 1* secvia cooperatie din cadrul Consiliului eco-

nomic superior §i Comisariatul aprovizionarii sintinsarcinate sa stringa aceste date impreuna cuDirec;ia centrala de statistica. Raportul va fi pre-zentat n termen de doua saptamini.

II. Comisariatul aprovizionarii va intocmi instrucviunicu privire la reprezentantii Sovietelor in cooperative§i va desfa§ura o munca propagandistica §i organi-zatoric n vederea nfptuirii acestei masuri.

III. Cooperatia muncitoreasca va lua masuri ca in con-ducerea Uniunii centrale a cooperativelor de consummajoritatea sa fie formai din reprezentanvi aicooperaviei muncitore§ti §i va asigura posibilitatea

* la punctul I. Mga :rad.

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE HOTARIRE 487

de a se introduce acolo practicieni-comunif ti cuexperienta.

IV. Krestmski va lua masuri pentru Intocmirea unuiproiect de decret cu privire la comunele de consum.

Scris la 26' ianuarie 1919

Publicat pentru prima oara in 1931,in Culegeri din Lenin', vol. XVIII

Se tiparege dupa manuscris

www.dacoromanica.ro

488

CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA BIBLIOTECILORPROIECT DE HOTARIRE

A CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI w

Se vor lua masuri ca sectia biblioteci din cadrul C 0-misariatului poporului pentru invaça-mint sa publice lunar §i sa prezinte Consiliului Comi-sarilor Poporului date sumare concrete cu privire lainfaptuirea efectiva a hotaririlor C.C.P. din 7.V1.1918qi din 14.1.1919 §i la sporirea efectiva a numarului bi-bliotecilor §i salilor de lectura, precum §i la extindereadifuzarii cartii in rindurile populaviei.

Scris la 30 ianuarie 1919Publicat la 1 februarie 1919,

In ziarulzoestiia C.E.C. din Rusie nr. 23

Se tipareste dup0 manuscris

www.dacoromanica.ro

489

CU PRIVIRE LA MASURILEPENTRU TRECEREA DE LA APROVIZIONAREA

SI REPARTITIA BURGHEZO-COOPERATISTALA APROVIZIONAREA $1 REPARTITIA

PROLETAR-COMUNISTA In

Problema cooperativelor §i a comunelor de consum,discutata de curind in Consiliul Comisarilor Poponilui(vezi Izvestiia" din 2 februarie), pune la ordinea zilei,ca sarcinei centrala, elaborarea unor masuri de tranzitiede la cooperatia burgheza /a asocierea comunista a intregiipopulavii in domeniul consumului §i al producviei.

SI admitem ca cooperatia grupeazi 98°/o din populatie.La sate se intimpla sã fie ga.

Inseamna oare ca prin insu§i faptul acesta cooperaviadevine o comuna ?

Nu, nu devine, daca aceasta cooperacie (1) ofera avan-taje (dividende la parvile sociale etc.) unui grup apartede cooperatori ; (2) dacii 1§i pastreaza aparatul sau special,fara a atrage in el populavia in general §i in primul rindpe proletari §i semiproletari ; (3) dacii la repartitia pro-duselor nu avantajeaza pe semiproletari in comparatie cumijloca§ii, §1 pe mijloca§i in comparatie cu bogatalii ;(4) dacei la luarea produselor nu ridica toate surplusurilemai hail de la cei boga;i. §i pe urma de la mijloca§i, §idna' in aceasta actiune nu se sprijina pe proletari §isemiproletari etc. etc.

Toata greutatea sarcinii (§i tot continutul acestei sarciniactuale care se pune acum in fata noastra) consta in elabo-rarea unui sistem de masuri practice in vedereatrecerii de la vechea cooperatie (care e necesarmenteburgheza, deoarece in cadrul ei se separa patura deli-natorilor de parti sociale, care alcatuie§te o minoritate a

www.dacoromanica.ro

490 V. I. LENIN

populgiei, precum si din alte motive) la comuna nou5adevarat5. m5suri in vederea trecerii de la aprovizio-narea i repartitia burghezo-cooperatistl la aproviziona-rea i repartitia proletar-comunist5.

Este necesar ca(1) aceastl problemi si fie dezb5tuti in coloanele

presei ;(2) n vederea ndeplinirii acestei sarcini s5 fie chemate

la intrecere toate instituviile centrale si locale ale Puteriisovietice (indeosebi Consiliul economic superior si con-siliile economice locale, Comisariatul aprovizion5riiorganele de aprovizionare, Directia centra1 5 de statistic5

Comisariatul poporului pentru agricultur5) ;(3) secvia cooperatie din cadrul Consiliului economic

superior i toate instituvide mencionate la § 2 sint insHr-cinate s elaboreze un program de asemenea m5.'suriintocmeasc5 un formular pentru stringerea datelor ref e-ritoare la m5suri de acest fel si la fapte de natura"ing5duie argirea acestor misuri ;

(4) se va institui un premiu pentru cel mai bun pro-gram relativ la aceste m5suri, pentru programul cel maipractic, pentru formularul cel mai potrivit si mai putincomplicat i pentru cea mai potrivit5 si mai lesnicioas5 me-toda de stringere a datelor in leg5tura cu aceasta.

Scris la 2 februarie 1919Publicat pentru prima oartl in 1931,

in Culegeri din Lenin", vol. XVIIISe sipirege dupl manuscris

si

i s5

0i

0i

sa

www.dacoromanica.ro

491

CU PRIVIRE LA CONCESIONAREA CONSTRUIRIIMARII CAI FERATE DE NORD 19'

PROIECT DE HOTARIREA CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI

1) Consiliul Comisarilor Poporului considera accepta-bile traseul caii ferate si planul ei general ;

2) considera a acordarea de concesii reprezentantilorcapitalului strain este in genere, din punct de vedereprincipial, admisibila in interesul dezvoltarn fortelor deproductie ;

3) considera a acordarea concesiei de fata este dedorit, iar realizarea ei in practica o necesitate ;

4) pentru a grabi rezolvarea practica si definitiva aacestei chestiuni se va cere initiatorilor sa prezinte dovezicare sa confirme afirmatille lor ca. au legaturi cu firmecapitahste serioase, capabile sa duel treaba la capat si saaduca materialele necesare ;

-5) o comisie speciala va fi insarcinata sa prezinte intermen de doua saptamini un proiect de contract informa definitiva ;

6) se va cere Comisariatului poporului pentru pro-blemele militare ca in termen de doui sa'ptamini sa-si deaavizul din punct de vedere strategic si militar.

Scris la 4 lebruarie 1919Publicat pentru prima oarii in

vol.1933,

in Culegeri din Lenin', XXIVSe tipareite dupd manuscris

INI

www.dacoromanica.ro

492

CATRE COMISARIATUL POPORULUIPENTRU INVATAMINT 192

Va rog si transmitevi secviilor dv. care indrumeazaactivitatea bibliotecilor (atit secviei de invavamint extra-Kolar, cit §i secviei biblioteci de stat etc.) urmatoareleconsideratii suplimentare pe marginea problemei recentdiscutate in Consiliul Comisarilor Poporului §i si-mi co-municavi avizul dv. (§i al secviilor respective) in legaturacu problema in discuvie.

** *

Pentru bunul mers al activitavii bibliotecilor, inclusiv,desigur, casele de citit", salile de lecturi de orice fel etc.,e nevoie in primul rind de organizarea unei intreceriintre diferitele gubernii, grupe, sali de lectura etc. etc.

0 bunä organizare a evidentei, asa cum o cere acumConsiliul Comisarior Poporului, este menita sa serveascaurmatoarelor trei veluri :

1) informarea fidela §i multilaterala atit a Puterii so-.vietice cit §i a tuturor cetavenilor asupra activitaviadesfa§urate in acest domeniu ;

2) atragerea populatiei inseii la aceasta activitate ;3) organizarea unei intreceri intre bibliotecari.In acest scop este necesar sa fie imediat elaborate for-

mulare §i forme de evidença care sa corespunda acestorobjective.

Dupa parerea mea, formularele de evidenta trebuie safie intocmite la centru, iar apoi multiplicate in fiecare

www.dacoromanica.ro

[493

di& cyfr:

sayo 4Cu_e_,,, ..7;;Z 0.grecC,,,,Itz,5r.474fric 4 -ZePer,;. X' -)/ceve..-e467.

..k.4/22-7

9t;.107ef-relves-i-c<-;64-e-e,o 42p-A ,.....7,49-d4

4-7A,e

il f.,4v-c. .atf

e6 c,a4.1h. t r

,xers,_

4 et.3

2/z, A.01:0 ,-.W,ert,fryeaa 6' -ve*,

erAyr-ney,ix-I 4,44 e.,,,...tfe6

e4,

4). 41 e^,",ers""-', `,?..4:44

Prima pagini a manuscrisului lui V. I. LeninClue Comisariatul poporului pentru tnv-

mine. Februarie 1919Mitiorat

5.1,49-e-7

4ft:a '41-7" 'el2".(e4:'

.,--fe-Ziai,e-euz ed-.X.hilfreteit,,o-A..

el

1441(2

AG4Z4-4. h V, 5, To.

cie;tr. frpx

e..

"toe

7.3zree),A-7.6

4-1

ee-4247,4.<71.1

/44 .?"''..57 fi'3674:7

-7H Mev Fq#7-1-7elkee

"--0-ropen.0.3, "t0=2-4-Arufer," 4.7 ,44:dricar

cre,c7..46e.a.

Ca'k

Ibeftee5'eigkc.41.5#cire,

)1""./C-sr-eS

*rot.go.W-

ere'-

oe-sos.A

-eer.

fr/rez.747,4,,

01,4Woestqlw14p7;,4ve.,

Jr0e4.4, 1:714e-ef1c

www.dacoromanica.ro

CATRE COMISARIATUL POPORULUI PENTRU INVATAMINT 495

gubernie §i trimise tuturor sectiilor de invitamint publicsi tuturor bibliotecilor, salilor de lectura, cluburi-lor etc.

In aceste formulare trebuie sa fie scoase in relief (siimprimate, sa zicem, cu caractere grase) intrebarileobligatorii ; responsabilii de biblioteci etc. care nu vorraspunde la aceste intrebari vor fi deferiti justitiei. Laintrebarile obligatorii se vor adauga foarte multe in-trebari neobligatorii (in sensul ca faptul de a nu raspundela ele nu atrage neaparat trimiterea in judecata).

Printre paragrafele obligatorii ale formularului trebuiesi figureze, de pilda, adresa bibliotecii (sau a salii delectura etc.), numele responsabilului si ale membrilorconducerii, cu adresele lor, numarul cartilor si al ziare-lor, orarul etc. (de la bibliotecile mari sa se ceara si alteinformatii).

Printre paragrafele neobligatorii trebuie sa figurezeintrebari referitoare la toate imbunatatirile introdusein Elvetia si in America (si in alte tari), spre a face po-sibila stimularea (prin acordare de premii constind ineditii de lux, colectii de ziare etc.) celor care au introduscel mai mare numar de imbunatatiri si le-au aplicat celmai bine.

De exemplu : 1) puteti clovedi cu date precise crestereacirculatiei cartilor in biblioteca pe care o conduceti ? sau2) numarul cititorilor care frecventeaza sala de lecturape care o conduceti ? sau 3) schimbul de carti si ziarecu alte biblioteci si sali de lectura ? sau 4) intocmireaunui catalog central ? sau 5) folosirea zilelor de dumi-nica ? sau 6) folosirea orelor de seara ? sau 7) atragereaunor noi categorii de cititori femei, copii, cititori deaka' nationalitate deck cea rusa etc. ? sau 8) in ce masurasatisfaceti cerintele cititorilor in materie de documen-tare ? sau 9) metode simple si practice pentru depozi-tarea cartilor si a ziarelor ? pentru pastrarea lor ? folo-sirea unor dispozitive mecanice pentru inlesnirea lecturiiziarelor si a punerii lor la loc ? sau 10) imprumutarea decarti la domiciliu ? sau 11) simplificarea formalitatilor

www.dacoromanica.ro

496 V. I. LENIN

pentru 'imprumutul carcilor la domiciliu ? sau 12) pentrutrimiterea lor prin posta ?

e t c. e t c. e t c.

Pentru cele mai bune dari de seama si pentru succeseIn activitatea depusa se vor acorda premii.

In &rile de seama pe care secOa biblioteci a Comisa-riatului poporului pentru invavamint le prezinta Consi-liului Comisarilor Poporului trebuie sä se indice in modobligatoriu cite dari de searna se primesc lunar si la careintrebari se primesc raspunsuri ; concluzii.

Scris nu mai devreme de8 februarie 1919

Publicat pentru prima oath' in 1933,in Culegeri dm Lenin`, vol. XXIV

Se tipdreite dup3 manuscris

www.dacoromanica.ro

07

RASPUNS LA INTREBAREA UNUI TARAN "3

In Izvestiia C.E.C." din 2 februarie a aparut o scri-soare primità de la caranul G. Gulov, care intreabi careeste atitudinea guvernului nostru muncitoresc-caranescfaca de caranii mijlocasi i spune ca circula zvonun caLenin nu s-ar incelege cu Trocki, c ntre ei ar existaman divergence, i tocmai n ceea ce-1 priveste pe caranulmijlocas.

In Scrisoare catre caranii mijlocasi", publicata tnIzvestiia C.E.C." din 7 februarie, tovarasul Trocki a sidat raspunsul sau. In aceasta scrisoare, tovarasul Trockidezmmte zvonurile c intre mine si el ar exista diver-gence si declara c ele zvonurile nu sint decitminciuni sfruntate pe care le raspindesc mosierii

sau complicii lor constienci sau inconstienci. Larindul meu, confirm intru totul declaracia tovarisuluiTrocki. Imre noi nu exista nici un fel de divergence, iarin ceea ce-i priveste pe caranii mijlocasi nu exista diver-gence nu numai intre mine si Trocki, dar nici in general

partidul comunist, din care facem parte amindoi.In scrisoarea sa, tovarasul Trocki a explicat limpede

amanuncit de ce partidul comunistilor i actualul guvernmuncitoresc-caranesc, ales de Soviete i aparcinind acestuipartid, nu considera c caranul mijlocas le e dusman. Eusemnez cu amindou'i mtinile ceea ce a spus tov. Trocki 194.

Nu exista decret (lege) sau hofirire a Puterii sovieticein care sal nu se faca distinccie intre principalele treigrupuri ale caranimii : primul grup sarkimea (pro-

si capi-talistu

insi

www.dacoromanica.ro

498 V. I. LENIN

letarii i semiproletarii, cum se obi§nuie§te sa se spunain §tiinva economica). Acest grup este foarte numeros.Cind puterea se afla in miinile mo§ierilor §i ale capitali§:tilor,. toata povara jugului lor apasa mai ales pe umernsaracimn. In toate Virile din lume, reazemul cel maitrainic al adevaratei mi§cari socialiste ii

iconstituie munci-

toni § varanimea saraca care sprijina. Al doilea grupii constituie chiaburii, adica taranii bogati, care exploa-teaza munca altora, fie tocmind lucratori, fie dind banicu camata etc. Acest grup trage spre mo§ieri §i capitali§ti

du§manii Puterii sovietice. Al treilea grupil constituietdranii mijloca§i. Ace§tia nu sint dugnani Puterii so-vietice. Ei ii pot fi prieteni, §i noi tocmai asta urmarim§i vom izbuti s obvinem. Toçi dascalii socialismului auconsiderat intotdeauna ca, pentru a putea infaptui so-cialismul, muncitorii vor trebui s rastoarne pe mo§ieri

pe capitali§ti, dar cu varanii mijloca0 este posibila §inecesara o incelegere.

Sub domnia mo§ierilor §i a capitali§tilor, numai foarteputini varani mijloca6 poate unul dintr-o sutareu§esc asigure o bunastare trainica, §i aceasta numaiintrind in rindul chiaburilor, urcindu-se pe grumazulsaracimii, in timp ce majoritatea covir§itoare a varanimiirnijloca§e indura inevitabil mad lipsuri §i se afla la che-remul celor bogavi. Aqa stau lucrurile in toate tarilecapitaliste.

In socialism este posibila o bunastare deplina §i trainicaatit pentru tovi muncitorii cit §i pentru tovi taranii mij-loca§i, Fara vreo jecmanire a muncii altora. Nici unbo4evic, nici un comunist, nici un socialist rezonabiln-a admis vreodata, nici macar in gind, folosirea violcnteiimpotriva varanului mijloca§. Toti sociali§tii au vorbitintotdeauna despre o invelegere cu taranii mijloc4,despre trecerea lor treptata §i liber consimtita la socialism.

Ca urmare a celor patru ani de razboi criminal purtatde capitali§ti, vara noastra a fost ruinata intr-o masuramai mare deck alte fari. Pretutindern domne§te ruma§i dezorganizarea, nu sint marfuri, la ora§e §i in guber-

ii

al

si

sa-§i

www.dacoromanica.ro

RASPUNS LA INTREBAREA UNUI TARAN 499

niile neagricole bintuie o foamete cumplita, chinuitoare.Trebuie sa ne incordam toate fortele pentru a invingeruina si foametea, pentru a invinge trupele moiserilor siale capitalistilor, care vor sa restaureze vechea putere

puterea tarului si a bogatanilor, a exploatatorilor. Insud, atit pe Don cit si in Ucraina, albgardistn au fostinfrinti, iar drumul spre regiunile producatoare de corn-bustibil (carbune) si de grine va fi in curind libel% Incaciteva ultime eforturi si vom reusi sa ne salvam de lafoamete. Dar ruina pe care a lasat-o razboml este maresi numai munca indelungata si plina de abnegatie a tutu-ror oamenilor muncii va fi in stare sa aduci tara noastrape calea unei bunastari trainice.

Dintre plingerile ce se fac auzite in rindurile taranilormijlocasi trebuie sa mentionam doua feluri de plingeri.In primul rind, pe cele indreptate impotriva comportariiexcesiv de autoritare", nedemocratice, iar uneori de-adreptul scandaloase a autorifatilor locale, mai ales insatele indepartate. Nu incape indoiala ca la sate este maigreu sa se organizeze un control si o supraveghere efi-cienta a activitatii autoritatilor locale, ca uneori se stre-coara printre comunisti elernente dintre cele mai rele,oameni de rea credinta. Impotriva unor asemenea oa-mem, care, in pofida legilor emise de Puterea sovietica,alpha' tara'nimii un tratament vitreg, trebuie sa ducemo lupta necrutatoare ; ei trebuie sa fie destituiti imediat,deferiti justitiei si judecati cu cea mai mare asprime.Toate eforturile muncitorilor si taranilor cinstiti sintindreptate spre curatirea Rusiei de asemenea urmasi"al modului de \riga' mosieresc si capitalist, care isi in-giduie sa faca pe sefu", in timp ce, dupa legile repu-blicii noastre muncitoresti-taranesti, ei trebuie sa fie aleside catre Soviete si sa dea exemplu de corectitudine si derespectare riguroasa a legilor. Puterea sovietica a impus-cat nu putini slujbasi de acestia, care au fost prinsi, depilda, luind mita, iar lupta impotriva unor asemeneaticalosi va fi dusa pina la capat.

Cea de-a doua categorie de plingeri se refera la ridi-carea surplusurilor de cereale, la interzicerea riguroasI

www.dacoromanica.ro

600 V. I. LENIN

a comertului liber de cereale. Impotriva samavolniciei §ia incalcarii legii guvernul nostru duce o lupta necruta-toare. Dar poate oare fi ingiduita libertatea comertuluide cereale ? Intr-o çar k. ruinata, grinele sint in cantitateinsuficienti sau strict necesara, iar pe deasupra caile fe-rate sint in a§a misura distruse de rizboi, inch aducereagrinelor este extrem de anevoioasa.

Cind grinele sint in cantitate insuficienta, libertateacomertului de cereale inseamni specula de§intata §i cre§-terea preturilor pina la citeva sute de ruble pudul, cadomul flamind va da totul pentru o bucata de piine.Libertatea comertului de cereale intr-o tarsi infometatainseamni imbogatirea scandaloasa a chiaburilor, a neru-0natilor de bogatani, care 'hi umplu punga speculindnevoia §i foametea care s-au abitut asupra poporului.Libertatea comertului de cereale intr-o tara infometatainseamna victoria bogatilor asupra celor saraci, cad bo-gatii cumpara piinea chiar 0 la preturi exorbitante, ne-bune§ti, in timp ce saracii ramin cu mina goall. Liber-tatea comertului de cereale inseamni pentru bogatilibertatea de a se imbogati §i mai mult, iar pentru saracilibertatea de a muri de foame. Libertatea comertului decereale inseamna o intoarcere indarat, la dominatia §iatotputernicia capitali§tilor.

Nu. Noi nu vrem si mergem 0 nu vom merge indarat,spre restaurarea puterii capitali§tilor, a puterii banului,spre libertatea de imbogatire. Noi vrem sa mergeminainte spre socialism, spre distribuirea rationala a piiniiintre toti oamenii muncii. Toate surplusurile de cerealetrebuie sa fie predate Statului sovietic la un pret echitabil,iar statul trebuie sa le distribuie in mod egal intre oa-menii muncii. Acest lucru nu poate fi obtinut de indata ;statornicirea unei asemenea rinduieli juste, socialiste, nueste u§or de realizat. Trebuie sa depunem o munca in-tensa, indelungati, sa faurim o severa disciplina tovar--pawl in rindurile muncitorilor 0 ale *minor, pentrua stirpi din ra'dacina libertatea veche, capitalista, a co-

www.dacoromanica.ro

RASPUNS LA INTREBAREA UNUI TARAN 601

mervului, libertatea de imbogsavire, libertatea gituirii se-menului, libertatea asupririi, care a inundat cu singeintregul glob.

De aceasti muna anevoioasi s-au apucat 'Mei acummilioane §i milioane de muncitori §i de Omni. FiecareOran §i muncitor cinstit, con§tiincios, a inteles impor-tança socialismului §i luptI cu perseverenO pentru in-fIptuirea lui.

In toatI lumea cre§te revoluvia socialistl. Putereacapitali§tilor, libertatea comertului" nu se vor maiintoarce. Socialismul va invinge.

14 februarie 1919

Pravda nr. 35fi dzvestiia C.E.C. din Rusia` nr. 35

din 1$ februarie 1919

34

N. Lenin

Se tipareste dispel manmscris

www.dacoromanica.ro

602

PROIECT DE RADIOGRAMAA COMISARULUI POPORULUI

PENTRU AFACERILE EXTERNE 195

Ca raspuns la radiograma dv. din cutare data, magrabesc sa VI comunic ca, desi consideram ca Conferinvade la Berna nu este nici socialista si nici nu reprezintacitusi de putin clasa muncitoare, acordam totusi comisieila care va referivi permisiunea de a veni in Rusia si-igarantam posibilitatea de a se informa in toate privintele,la fel cum vom permite venirea oricarei comisii burghczecare hi propune sa se informeze si care este, direct sauindirect, legata de indiferent ce guvern burghez, chiardaca acesta savirseste o agresiune armata impotriva Re-publicii sovietice. Consimtind necondivionat la venireacomisiei aratate in radiograma dv., am dori sa stim daciguvernul dv. democratic, precum si guvernele celorlaltecari democratice ai caror cetateni fac parte din comisie arconsimvi sa acorde unei comisii din partea noastra, dinpartea Republicii sovietice, permisiunea de a veni inaceste OH.

Scris la 19 februarie 1919Publicat la 20 februarie 1919in ziavele Piavde n7. 39

,si Izvestiia C.E.C. din Rusia nr. 39

Se tipareste dupIi manuscris

www.dacoromanica.ro

503

CU PR1VIRELA SUSPENDAREA UNUI ZIAR MENSEVIC

CARE SUBMINEAZA APARAREA TARIIPROIECT DE REZOLUTIE A C.E.C. DIN RUSIA m

Avind in vedere1) ck in numkrul din 20.11.1919, in articolul Incetati

rizboiul civil", ziarul men§evic Vsegda Vpered" qi-adovedit definitiv orientarea contrarevolutionark ;

2) ck lozinca jos rkzboiul civil" pe care acest ziaro lanseazI deschis intr-un moment in care trupele mo-perilor qi ale capitalimlor, comandate de Kolceak, ocupknu numai Siberia, ci 6 Permul echivaleazi cu unsprijin acordat lui Kolceak §i cu o incercare de a im-piedica pe muncitorii §i taranii din Rusia sk duck pinkla victorie rkzboiul impotriva lui Kolceak ;

3) ci in felul acesta memevicii care in rezolutia consfi:tuirii lor de partid au condamnat pozitia majorititiimembrilor partidului lor, care se aliaserk cu clasele avute

adici cu mo§ierii §i. capitali§tii in Siberia, la Arhan-ghelsk, in regiunea Volgli, in Gruzia §i in sud, incepacum sk duck in f apt aceea§i politick, dezicindu-se de ea,in mod f5.tarnic, in vorbe ;

4) ck aceia dintre men§evici care nu sint fktarnici, carenmopernu se aliazI cu §i cu capitah§tii, manifestk din

nou §ovkieli §i lipsk de statornicie, mergind pink acoloincit si-i aduck servicii lui Kolceak ;

5) a in.momentul in care lupta armati impotriva tru-pelor moperimii 6 burOeziei se af15 in faza ei finalk,decisivk qi extrem de incordatk, Puterea sovietick nupoate tolera pe teritoriul ei ni§te oameni care nu vor sisuporte, impreunk cu muncitorii O. taranii care luptl

34*www.dacoromanica.ro

504 V. I. LENIN

pentru cauza lor dreapti, privaviunile grele impuse desituatie ;

6) cl simpatiile acestor oameni se indreapti iara'si §iiari§i spre democravia kolceakovisti, in care burgheziea§i acohtilor ei le merge adt de bine,

C.E.C. hoeira'ste :a) ziarul Vsegda Vpered" se suspena pin 5. cind men-

sevicii nu-si vor fi dovedit prin fapte hotldrea de a rupedefinitiv cu Kolceak si de a se .situa cu fermitate pepozitia ap'ara'rii si sprijinirii Putern sovietice ;

b) se vor face toate preparativele necesare pentru camensevicii care incearcl s'l impiedice victoria muncitori-bor si .faranilor asupra lui Kolceak si fie expulzavi peteritorml democratiei kolceakoviste.

Scris la 22 februarie 1919Publicat pentru prima oara in 1945,

in ,,Cmlegeri din Lenin", vol. XXXVSe tipiirefte dupZ manuscris

www.dacoromanica.ro

605

PE MARGINEA APELULUIINDEPENDENTILOR GERMANI 197

Rareori ne parvin acum k Rusia ziare strIine : blocadacu care ne-au incercuit democraticii capitalisti" ai An-tantei pare si fie eficienel. Ei se tern ca nu cumvamuncitorii culvi din America, Anglia, Franca s5 afle cevrea incultul si barbarul bolsevism, se tern ca nu curnvak vara acestui bolsevism barbar sl devinl cunoscutesuccesele lui din Occident.

Dar, oridt de zelos ar lucra jandarmeria noii SfinteAlianve", adev5rul nu poate fi ascuns !

Zilele acestea am avut prilejul si rIsfoiesc dteva nu-mere din ziarul berlinez Die Freiheit", organul de presIal asa-numitei social-democratii germane independente".Pe prima paginI a numlrului 74 (din 11.11.1919) estepublicati o lungi chemare intitulatI : Cltre proletaria-tul revoluvionar din Germania", semnati de comitetulcentral al acestui partid si de fracviunea sa din Consti-tuanta germara. Ideile sau mai bine zis lipsa de idei

din aceast5 chemare stilt atit de caracteristice nunumai pentru miscarea muncitoreascl german5, ci §i

pentru miscarea muncitoreascI mondial5, inch merit5 s5ne oprim asupra bor.

Mai Intii insa, imi voi Ing5dui o digresiune legat5 deuncle amintiri personale. Printre semnIturile membrilorfracviunii independenvilor am indlnit numele deputatilorSeger si Laukant si mi-am amintit de lucruri intimplate

www.dacoromanica.ro

606 V. I. LENIN

cu trei ani in urma, cind am avut prilejul sa-1 intilnescpe Laukant la Consfatuirea de la Berna a zimmerwaldie-nilor 198 Acest pare-se influent muncitor berlinezproducea o dubla unpresie : pe de o parte, desfasura oserioasa munci revoluvionara in mase, iar pe de altaparte &idea dovada de o surprinzatoare lipsa de * teore-tice si de o miopie de necrezut. Desi ii displaceau atacu-rile mele vehemente impotriva lui Kautsky (conducato-rul" ideologic al independentilor sau exponentul lipseikr de idei), el n-a refuzat sa ma ajute, atunci cind,neincrezator in slabele mele cunostinve de limbi germana,i-am aratat textul unei scurte cuvintari ** pe care o scri-sesem in limba germana' si in care citam declaratia luiEugen Debs, acest ,Bebel al Americii", cal mai degrabas-ar rasa impuscat deck sa consimta sa voteze creditepentru rIzboml imperialist si ei n-ar consimti sl luptedeck intr-un razboi al muncitorilor impotriva capitali--tilor. Pe de aka' parte, cind, indignat la culme, i-amaratat lui Laukant un pasaj dintr-un articol al lui Kaut-sky in care acest domn califica drept aventura 199 iesireain strada a muncitorilor (si aceasta sub Wilhelm al II-lea),el a dat din umeri si mi-a raspuns cu un calm care mascotea din sarite : La noi muncitorii nu citesc asta chiarcu atita atentie ! Si parca sint obligat sa fiu de acordcu fiecare rind scris de Kautsky ?"

Scris in a doua jumatatea lunii februarie 1919

Publicat pentru prima oara in 1933.in Culegcri din Lenin', vol. XXIV

Se tiparette dupa manuscris

* In manuscris a fost probabil ornis cuvintul interese" sau cunNtinre'.Nola red.

**Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 27, Bucurelti, Editura politicl,1964, ed. a doua, p. 239-240. Nota red.

www.dacoromanica.ro

607

PRIMUL CONGRESAL INTERNATIONALE1 COMUNISTE 20°

2-6 MART1E 1919

Cuvintarea rostitli la cleschiderea congresu-ha, releratul 1i cuvintul de inchidere aulost publicate pentru prima oarii in 1920,in cartea Der I. Kongress der Kommun-nistischen Internationale, Protokoll'. Petro-

grad

ln limba rusii au lost publicate pentruprima oath' in 1921, in cartea "PrimaCongres al Internationalei Comuniste.

Procese-vcrbale. Petrograd

Tezcle cu privire la democratia burgheziti Ia dictatura proletariatului au lostpublicate IP 6 martie 1919 in ziarelePravda nr. 51 ti Izvestiia C.E.C. dinRusia" nr. 51, la 1 mai 1919 in revistaanternationala Coniunistie nr. 1, in 1920ti 1921 in ediaile germani ji rusi aleProceselor-verbale ; rezolutia la acesteteze a lost publicati la 11 martie 1919in ziarul Pravda' nr. 54 ti la 1 mai 1919in sevista Internationala Comuniste nr. 1

Se tiparette dupii textul apirntin editia rusa a cartii, confain-tat est cel din editia germanii

Se a/9,1).We dupii textul apiirutin revista Internationala Co-munista", confruntat cu ccl api-

rut in ziarul Pravda'

www.dacoromanica.ro

509

1

CUVINTARE ROSTITALA DESCHIDEREA CONGRESULUI

2 MARTIE

Din insarcinarea Comitetului Central al Partidului Co-munist din Rusia, declar deschis primul congres comunistinternational. Mai intii de toate rog asistenta sa pastrezeun moment de reculegere in memoria celor mai bunireprezentanti ai Internationalei a III-a : Karl Liebknechtsi Rosa Luxemburg. (Intreaga asistenta se ri-dica in picioare.)

Tovarasi ! Congresul nostru are o mare importanta, oimportanta istorica mondiala. El dovedeste falimentultuturor iluziilor democratiei burgheze. Caci nu numai inRusia, ci si in cele mai dezvoltate tari capitaliste dinEuropa, in Germania de pilda, razboiul civil a devenito realitate.

Burghezia e cuprinsa de o frica cumplita in fata miscariirevolutionare crescinde a proletariatului. Acest lucru de-vine.explicabil daca luam in consideratie faptul ca mersulevernmentelor dupa razbonil imperialist favorizeaza me-vitabil miscarea revolutionara a proletariatului, a

i nternationalarevo-

lutia mondiala incepe si se intensifica intoate tarile.

Poporul isi da searna de maretia si insemnatatea lupteicare se desfasoara in momentul de fati. Trebuie gisitadoar forma practica care sa dea proletariatului posibili-tatea de a-si exercita dominatia. Aceasta forma o consti-tuie sistemul Sovietelor cu dictatura proletariatului. Dic-tatura proletariatului ! Oda: acum aceste cuvinte eraupentru mase o expresie latineasca neinteleasa. Datorita

www.dacoromanica.ro

510 V. I. LENIN

raspindirii sistemului Sovietelor in lumea intreaga,aceasta expresie latineasca a fost tradusa in toate limbilemoderne ; forma concreta a dictaturii a fost gasita demasele muncitore§ti. Ea a devenit acum pentru marilemase ale muncitorimii un lucru pe inteles datorita Puteriisovietice din Rusia, datorita spartachi§tilor din Germania§i organizatiilor similare din alte tari, ca, de pilda, Shop-Stewards Committees din Anglia 201 Toate acestea do-vedesc a forma revolutionara a dictaturii proletare afost gasita, a proletariatul este acum in stare sali exer-cite in mod practic dominatia.

Tovar4i ! Cred CI dupa evenimentele din Rusia, dupaluptele din ianuarie din Germania, este deosebit de im-portant si constatam ca g in alte tari prinde radacini §iincepe sa predomine cea mai noua forma de mi§care aproletariatului. Astazi, de pada, am citit intr-un ziarantisocialist o §tire telegrafica in care se arata ca guvernulenglez a prima pe membrii Sovietului de deputati aimuncitorilor din Birmingham §i a declarat ca este gatasa recunoasca aceste Soviete ca organizatii care reprezintainterese economice 202. Sistemul Sovietelor a invins nunumai in Rusia inapoiata, ci §i in cea mai dezvoltata taradin Europa in Germania, precum §i in cea mai vechetall capitalista in Anglia.

Burghezia poate sali mai Lea de cap, poate si 'maiucida mil de muncitori, dar victoria va fi a noastra,victoria revolutiei comuniste mondiale este asigurata.

Tovara§i ! Salutindu-va din toati inima in numele Co-mitetului Central al Partidului Comunist din Rusia,propun sa trecem la alegerea prezidiului. 171 rog sa facetipropuneri.

www.dacoromanica.ro

PRIMUL CONGRES AL INTERNATIONALEI COMUNISTE 511

2

TEZE SI REFERATASUPRA DEMOCRATIEI BURGHEZESI DICTATURII PROLETARIATULUI

4 MARTIE

1. Cre§terea mi§carii revolutionare a proletariatului tntoate tarile a determinat burghezia i pe agentii eiorganizatiile muncitorqti s caute cu desperare argu-mente ideologice-politice n favoarea dominatiei exploa-tatorilor. Printre aceste argumente ocupi un loc defrunte condamnarea dictaturii i apararea democratiei.Falsitatea §i ipocrizia acestui argument, repetat n nenu-marate variante tn presa capitalista §i la Conferinta dela Berna din februarie 1919 a Internationalei galbene, sintevidente pentru oricine nu vrea s trideze principiilefundamentale ale socialismului.

2. Acest argument opereaza mai ales cu notiunile de-mocratie in general" §i dictatura in general" fara sapunk' problema despre care anume clasa este vorba. Acestmod de a pune problema in afara claselor sau deasupraclaselor, chipurile din punctul de vedere al intreguluipopor, este pur i simplu o batjocura la adresa teoriei debaza a socialismului teoria luptei de clasi, pe caresociali§tii care au trecut de partea burgheziei o recunosc

vorbe, dar tn fapt o dau uitarii. Caci n nici ocapitalista civilizata nu exista democratie in general",ci exista numai o democratie burgheza, i nu este vorbade dictatura in general", ci de dictatura clasei asuprite,adica a proletariatului, asupra asupritorilor §i exploatato-rilor, adica asupra burgheziei, n vederea sfarimarii im-potrivirii pe care o opun exploatatorii n lupta pentrudominatia lor.

hi

in tara

www.dacoromanica.ro

612 V. I. LENIN

3. Istoria ne invaci a nici o clasI asupriti n-a ajuns§i nu putea ajunge vreodatl sI domine fall si treadprintr-o perioad1 de dictaturl, adia de cucerire a puterhpohtice §i de reprimare prin violent5 a impotrivirii ex-trem de crincene, extrem de inver§unate pe care, flea ase da in raturi de la nici o crim5, au opus-o intotdeaunaexploatatorii. In 0:rile inaintate, burghezia, a earei domi-natie o ap5r5 acum sociali§tii care se pronunti impotrivadictaturii in general" §i care pledeazi cu inflicirarepentru democratie in general", §i-a cucerit puterea cupretul unei serii intregi de insurectii §i de rlzboaie civile,cu pretul reprimIrii prin violentI a regilor, a feudalilor,a stipinilor de sclavi §i a incerearilor lor de restaurare.De mil §i milioane de ori au explicat poporului sociali§tiidin toate Wile, in artile §i in bro§urile lor, in rezolu-pile congreselor lor, in cuvint5ri1e lor agitatorice, carac-terul de clas5; al acestor revolutii burgheze, al acesteidictaturi burgheze. De aceea actuala ap5rare a democratieiburgheze, camuflat5 sub paravanul vorb5.riei despre de-mocratie in general", §i. actualele atacuri furibunde im-potriva dictaturii proletariatului, camuflate sub paravanultipetelor impotriva dictaturii in general", inseamni pur§i. simplu teadarea socialismului, inseamni in fapt trecereade partea burgheziei, negarea dreptului proletariatului larevolutia sa, proletar5, ap5rarea reformismului burghezintr-un moment istoric dud acesta a dat faliment inlumea intreagi §i dnd r5zboiul a creat o situatie re-volutionarl.

4. Toti sociali§tii, elucidind caracterul de clasl al civi-lizatiei burgheze, al democratiei burgheze, al parlamen-tarismului burghez, au enuntat ideea, pe care Marx qiEngels au formulat-o cu maximum de precizie tiintific,ci cea mai democraticl republicl burghezI nu este alt-ceva deck o ma4in5. pentru reprimarea clasei muncitoarede eatre burghezie, pentru reprimarea maselor munci-toare de cltre un m5nunchi de capitali§ti 203 Printre ceicare se pronuntI asazi impotriva dictaturii §i in favoareademocratiei nu exist 5. nici un revolutionar, nici unmarxist care s5 nu se fi jurat in fata muncitorilor ci

www.dacoromanica.ro

PRIMUL CONGRES AL INTERNATIONALEI COMUNISTE 513

recunoa§te acest adevar fundamental al socialismului ; iaracum, cind proletariatul revoluvionar e cuprins de fra-mintare §i se pune in mi§care hotarit sa distruga aceastama§ina de oprzmare §i sa cucereascl dictatura proletara,ace§ti tradatori ai socialismului prezinta lucrurile in a§afel, ca §i cum burghezia ar fi daruit oamenilor munciidemocravia pure, ca §i cum burghezia ar firenunvat laimpotrivire §i ar fi gata sa se supuna majoritavii oame-nilor muncii, ca §i cum in republica democratica nu arfi existat §i nu exista o =Oda de stat pentru oprimareamuncii de catre capital.

5. Comuna din Paris, pe care in vorbe o ridica inslava toti doritorii de a trece drept sociali§ti, pentru ca.'§tiu ca masele muncitore§ti nutresc pentru ea o simpatiesincera §i fierbinte, a aratat foarte clar caracterul istori-ce§te concliOonat al parlamentarismului burghez §i aldemocratiei burgheze §i valoarea lor limitata ca institutufoarte progresiste in comparavie cu rinduielile medievale,dar care in epoca revolutiei proletare necesita neaparato schimbare radicala. Analizind Comuna, Marx, care a§tiut mai bine decit oricare altul si-i aprecieze semnifi-capa istorica, a aratat caracterul exploatator al democra-tiei burgheze §i al parlamentarismului burghez, in cadrulcarora clasele asuprite capata dreptul de a hotari o datala civiva ani care reprezentant al claselor avute sa re-prezinte §i sa calce in picioare" (ver- und zertreten)poporul in parlament 2". $i tocmai acum, cind mi§careapentru Soviete, cuprinzind intreaga lume, continua invazultuturor opera Comunei, tradatorii socialismului uitaexperier4a concreta §i invkamintele concrete ale Comuneidin Paris §i repeta vechile palavre burgheze despre de-mocravie in general". Comuna n-a fost o instituvieparlamentara.

6. trisemnatatea Comunei consta apoi in faptul ca eaa incercat sa sfarime, sa darime din temelii aparatul destat burghez, aparatul birocratic, judecatoresc, militar §ipolitienesc, inlocuindu-1 cu o organizavie de masa a mun-citorilor care se conducea singura, care nu cuno§tea se-pararea puterii legislative de cea executiva. Toate repu-blicile burghezo-democratice contemporane, inclusiv cea

www.dacoromanica.ro

614 V. I. LENIN

germana, pe care, in disprevul adevarului, tradatorii so-cialismului o numesc proletara, pastreaza acest aparat destat. Se confirma deci Inca §i Inca o data, cit se poatede graitor, a urletele aparatorilor democratiei in ge-neral" inseamna in realitate apararea burgheziei §i a pri-vilegiilor ei de clasa exploatatoare.

7. Libertatea intrunirilor" poate fi luata ca modelde revendicare proprie democratiei pure". Orice munci-tor con§tient care nu a rupt cu clasa sa va intelege indataca ar fi stupid sa se promita exploatatorilor libertateaintrunirilor intr-o perioada §i in conditii in care exploa-tatorii opun impotrivire rasturnarii kr §i 'hi apara pri-vilegiile. Pe vremea cind era revolutionara, burghezia n-aacordat nici in Anglia, in 1649, nici in Franca, in 1793,libertatea intrunirilor" pentru monarh4ti §i. nobili, carechemau in tara armate stra'ine §i care se intruneau"pentru a organiza incercari de restaurare. Daca burghe-zia de astazi, care a devenit de mult reacvionara, cereproletariatului sa garanteze dinainte exploatatorilor li-bertatea intrunirilor", indiferent de impotrivirea pe carecapitah§tii o vor opune exproprierii kr, muncitorii vorride doar de ipocrizia burgheziei.

Pe de aka parte, muncitorii §tiu foarte bine ci chiar§i. in cea mai democratica republica burgheza libertateaintrunirilor" este o vorba goall, caci cei bogati dispunde cele mai bune cladiri publice §i particulare, precum §ide suficient timp liber pentru adunari, beneficiind tot-odati de protecvia aparatului burghez al puterii. Prole-tarii de la ora§e §i sate §i micii firani, adic a. imensamajoritate a populaciei, nu au nimic din toate acestea.Atita timp cit lucrurile stau astfel, egalitatea", adicademocravia pura", este o in§elatorie. Pentru a cuceriadevarata egalitate, pentru a infaptui efectiv democraviapentru cei ce muncesc, trebuie mai intii sa li se ia exploa-tatorilor toate cladirile publice §i toate cladirile particularesomptuoase, sa li se dea oamenilor muncii posibilitateade a avea timp liber, iar libertatea intrunirilor kr si fieprotejata de muncitori inarmati, §i nu de odrasle denobili sau de ofiteri de origine burgheza care au sub co-manda lor soldati abrutizati.

www.dacoromanica.ro

PRIMUL CONGRES AL INTERNATIONALE! COMUNISTE 616

Numai dupa o astfel de schimbare poti vorbi de fiber-.tatea intrunirilor, de egalitate, fara ca prin aceastabati joc de rnuncitori, de oamenii muncii, de cei saraci.Aceasta schimbare nu o poate inflptui ins decit avan-garda oamenilor muncii, proletariatul, care rastoarna peexploatatori, rastoarna burghezia.

8. Libertatea presei" este §i ea una dintre principalelelozinci ale democraviei pure". $i in acest caz muncitorii§tiu, iar sociali§tii din toate farile au spus-o de milioanede or c aceasta libertate este o mistificare atita timpcit in miinile capitali§tilor se afli cele mai bune tipo-grafii i marile stocuri de hirtie §i atita timp cit se men-tine puterea capitalului asupra presei, putere care inlumea intreaga se manifesta cu atit mai pregnant, maifav4 §i mai cinic, cu cit democratismul i regimul repu-blican sint mai dezvoltate, cum este cazul, de pild'a, inAmerica. Pentru a cuceri o egalitate real i o democraviereala pentru oamenii muncii, pentru muncitori i varani,trebuie mai intii sa i se ia capitalului posibilitatea de atocmi scriitori, de a cumpara edituri §i de a corupe ziare,iar pentru aceasta trebuie doborit jugul capitalului, tre-buie rasturnavi exploatatorii, trebuie reprimata impotri-virea bor. Capita li§tii au numit i numesc intotdeaunalibertate" libertatea pentru cei bogavi de a se imbogavi,libertatea pentru muncitori de a muri de foame. Pentrucapitali§ti libertatea presei inseamda libertatea pentru ceibogati de a corupe presa, libertatea de a folosi bogItiaca mijloc pentru fabricarea §i falsificarea ap-zisei opiniipublice. Aparatorii democraviei pure" se dovedesc iara§ia fi in fapt aparatorii arhimurdarului i arhivenaluluisistem de dominatie a celor bogavi asupra mijloacelor deluminare a maselor, se dovedesc a fi ni§te demagogi, carecu fraze frumoase, bine ticluite i pe de-a-ntregul minci-noase cauta s abata atenvia poporului de la sarcina isto-rica concreta a eliberarii presei din catwele aservirii fava'de capital. 0 libertate real i o egalitate reall va aduceorinduirea pe care o construiesc comuni§tii §i in carenu va fi posibila imbogatirea pe spinarea altuia, nu vaexista posibilitatea obiectiva de a subordona presa, nicidirect §i nici indirect, puterii banului, i nimic nu va

sill

www.dacoromanica.ro

516 V. I. LENIN

impiedica pe orice om al muncii (sau grup de oameni aimuncu, indiferent de numarul lor) sa aibi si si exercitedreptul egal de a folosi tipografiile proprietate obsteascasi hirtia proprietate obsteasca.

9. Istoria secolelor al XIX-lea si al XX-lea ne-a aratatInca inainte de razboi ce este in realitate faimoasa demo-cratie pura" in conditiile capitalismului. Marxistii au spusintotdeauna ca, cu cit democratia este mai dezvoltata, maipurl", cu atit mai fatisa, mai apriga si mai necrutatoaredevine lupta de clasa, cu atit mai pura" este forma incare se manifesta jugul capitalului si dictatura burgheziei.Afacerea Dreyfus in Franca republicana, nenumaratelecazuri de singeroasa reprimare a grevistilor cu ajutorulunor detasamente de naimiti, inarmati de capitalisti, inhbera si democrata republici a Americii, acestea simii de alte fapte asemanatoare ne arati adevarul, pe carezadarnic incearci sa-1 ascunda burghezia, ca in cele maidemocratice republici domnesc in fapt teroarea si dic-tatura burgheziei, acestea manifestindu-se fatis ori de citeori exploatatorilor incepe sa li se para ca puterea capita-lului se clatina.

10. Razboiul imperialist din 1914-1918 a dezvaluit pedeplin, chiar si muncitorilor inapoiati, adevaratul carac-ter pe care-I are democratia burgheza pina si in celemai libere republici, caracterul ei de dictatura a burghe-ziei. Pentru imbogatirea unui grup de milionari sau mi-liardari germani sau englezi au fost macelariti zeci demilioane de oameni, iar in cele mai libere republici a fostinstaurata dictatura militara a burgheziei. Aceasta dic-tatura militara dainuie in tarile Antantei si dupl. infrin-gerea Gerrnaniei. Tocmai razboiul a deschis cel mai multochii oamenilor muncii, a smuls zorzoanele democratieiburgheze, a aratat poporului proportiile fabuloase alespeculei si imbogatirii din timpul razboiului si de peurma razboiului. In numele libertatii si egalitatii" a dusburghezia acest razboi, in numele libertatii si egalitatii"s-au imbogatit in mod scandalos furnizorii de materialde razboi. Oricit s-ar stradui Internationala galbena de laBerna, ea nu va putea ascunde maselor caracterul exploa-

www.dacoromanica.ro

PRIMUL CONGRES AL INTERNATIONALEI COMUNISTE 517

tator, azi definitiv demascat, al libereivii burgheze, alegalitkii burgheze, al democraviei burgheze.

11. In Germania, cea mai dezvoltata vara capitalista depe continentul Europei, chiar primele luni de libertaterepublicana deplina, adusi de infringerea Germaniei im-perialiste, au arkat muncitorilor germani si lumii intregiin ce consta adevarata esentI de clasa a republicii de-mocratice burgheze. Asasinarea lui Karl Liebknecht si aRosei Luxemburg este un eveniment de insemnatate isto-rica mondiala nu numai pentru ca au pierit in mod tragiccei mai buni oameni si conduckori ai InternationaleiComuniste, cu adevarat proletare, ci si pentru ca aceststat european avansat se poate spune lira exagerare :avansat pe plan mondial si-a dezvaluit pe deplinesenta sa de clasa. Daca intr-o taxa cu guvern format dinsocial-patrioti, niste oameni arestavi, adica luati de putereade stat sub paza ei, au putut fi ucisi fka teama depedeapsa de ofiteri st de capitalisti, inseamna ca. re-publica democratica in care a fost cu putinca un asemenealucru este o dictatura a burgheziei. Cei care se declar'lindignavi de asasinarea lui Karl Liebknecht si a RoseiLuxemburg, dar nu inteleg acest adeva'r, dau dovad'a saude prostie, sau de ipocrizie. /ntr-o republicl dintre celemai libere si mai avansate din lume, in republica ger-gada, libertatea" inseamda libertatea de a ucide nepe-depsit ve conduckorii arestavi ai proletariatului. $i atitatimp cit se mentine capitalismul nici nu poate s'a fiealtfel, cad dezvoltarea democratismului nu atenueaza, ciascute lupta de clasi, care, datorita tuturor rezultatelor,influenteror si urmarilor razboiului, a atins punctul defierbere.

In toata lumea civilizata bolsevicii Ant azi expulzati,prigoniti, intemnivati ca in Elvetia, de pilda, care esteuna dintre cele mai libere republici burgheze, sau inAmerica, unde au loc pogromuri impotriva bolsevici-lor etc. Din punctul de vedere al democraviei in ge-neral" sau al democratiei pure", este de-a dreptulridicol ca ta'ri avansate, civilizate, democratice, inarrnatepina-n dinvi, se tem de prezenta dtorva zeci de oamenidin Rusia mapoiata, infometata, ruinata, pe care ziarele

35 Lenin Opere complete, Irol. 37

www.dacoromanica.ro

618 V. I. LENIN

burgheze, care apar n zeci de milioane de exemplare,o numesc barbara, crimmala etc. E clar ca situatia socialacare a putut da na§tere unei asemenea contradictii fla-grante este in fapt o dictatura a burgheziei.

12. In aceasta stare de lucruri, dictatura proletariatuluieste nu numai pe deplin indreptatita, ca mijloc derasturnare a exploatatorilor §i de reprimare a impotriviriilor, el i absolut necesara pentru intreaga masa munci-toare, ca unicul mijloc de aparare impotriva dictaturiiburgheziei, care a dus la razboi §i care pregate§te noirazboaie.

Lucrul principal pe care nu-1 inteleg sociali§tii §i a caruineintelegere vade§te miopia lor teoretica, vade§te ca sintprizonierii prejudecacilor burgheze §i ca au tradat dinpunct de vedere politic proletariatul este ca in societateacapitalista, atunci cind se produce o ascutire cit de citserloasa a luptei de clasa care sta la baza acestei societati,nu poate fi nimic intermediar intre dictatura burgheziei§i dictatura proletariatului. Orice visuri despre ceva in-termediar nu sint decit reactionare lamentari de mic-burghez. Marturie in aceasta privinta stau atit experientamai mult deck seculara a dezvoltarii democratiei bur-gheze §i a mi§carii muncitorqti in toate tarile avansate,cit §i, indeosebi, experienta ultimilor cinci ani. Ace la§ilucru reiese §i din intreaga §tiinta a economiei politice,din intregul continut al marxismului, care demonstreazaca in once economie bazata pe productie de marf uriexista necesitatea economica a dictaturii burgheziei, alcarei loc poate fi luat numai de clasa pe care o dezvolta,o inmulte§te, o une§te §i o intare§te insa§i dezvoltareacapitalismului, adica de clasa proletarilor.

13. 0 alta gre§eala teoretica §i politica' a sociali§tilorconsta in neintelegerea faptului ca formele democratiei,incepind cu germenii ei din antichitate, s-au schimbatinevitabil in decursul mileniilor, paralel cu inlocuireaunei clase dominante prin alta. In republicile antice dinGrecia, in ora§ele din evul mediu, in tarile capitalisteavansate, democratia are forme diferite i se aplica tiimasura diferita. Ar fi pur §i simplu stupid sa se creadica cea mai profunda revolutie din istoria omenirii, in

www.dacoromanica.ro

PRIMUL CONGRES AL INTERNATIONALEI COMUNISTE 619

care pentru prima oara in lume puterea a trecut dinminile minoritatii exploatatoare in minule majoritatnexploatate, se poate infaptui in vechiul cadru al de:mocratiei parlamentare vechi, burgheze, fira cotituriradicale, fara crearea unor noi forme de democratie, aunor noi institutii, care sa intruchipeze noile conditii aleaplicarii ei etc.

14. Dictatura proletariatului se aseamana. cu. dictatura.altor Clase prin aceea ca, asemenea oridrei dictaturt, .eaeste generata de necesitatea_ de a reprima prm vaolentaimpotrivirea clasei care-si pierde dominnia politica. De-osebirea fundamentala dintre dictatura proletariatuluidictatura altor clase dictatura mosierilor in evulmediu, dictatura burgheziei in toate tarile capitaliste civi-lizate consta in faptul ca dictatura mosierilor si aburgheziei a insemnat reprimarea prin violença a impo-trivirii imensei majoritati a populatiei, i anume a celorce muncesc, in timp ce dictatura prolaYriatului inseamna,dimpotriva, reprimarea prin violenta a impotrivirii ex-ploatatorilor, a mosierilor si a capitalistilor, adica a uneiinfime minoritati a populatiei.

De aici, la rindul sau, reiese c dictatura proletariatuluiva aduce cu sine in mod inevitabil nu numai o schimbarein general a formelor i institutiilor democratiei, ci oschimbare care inseamna o extindere, fira precedent inlume, a folosirii efective a democratismului de catre ceiasupriti in capitalism, de catre clasele de oameni aimuncu.

Intr-adevar, forma de dictatura a proletariatului carea si fost creati efectiv, adica Puterea sovietica in Rusia,Rate-System * in Germania, Shop Stewards Committees

alte institutii sovietice analoge in alte toateacestea reprezint i creeaza tocmai pentru clasele deoameni ai muncii, adica pentru imensa majoritate apopulatiei, o asemenea posibiitate efectiva de folosirea drepturilor i libereatilor democratice cum nu a existatniciodata, nici pe departe, in cele mai avansate si maidemocratice republici burgheze.

* sistemul Sovietelor. Note trad.

35*

si

tari,

www.dacoromanica.ro

620 V. I. LENIN

Esenta Puterii sovietice const n faptul ca tocmaiorganizavia de masa a claselor care erau asuprite de ca-pitalism, adica organizatia de masa a muncitorilorsemiproletarilor (a varanilor care nu exploateaza muncaaltuia si care Ant in permanenca nevoiti vinda celpucin o parte din força lor de muncl), formeaza bazapermanent i unica a intregii puteri de stat, a intreguluiaparat de stat. Tocmai acele mase care chiar i n celemai democratice republici burgheze, fiind dupa legeegale n drepturi, n fapt insa erau impiedicate prinmii de procedee i tertipuri s participe la viaca po-litica A sa uzeze de drepturile i libertatile democratice,sint acum atrase la o participare permanenta, neaparataA totodata hotaritoare n conducerea democratica astatului.

15. Egalitatea cetatenilor, indiferent de sex, religie,rasa si nationalitate, pe care democravia burgheza a pro-mis-o intotdeauna i pretutindeni, dar pe care n-a in-faptuit-o nicaieri i data fiind dominatia capitalismului

nici nu putea s-o infaptuiasca, Puterea sovietica, saudictatura proletariatului, o infiptuieste imediat si integral,caci numai puterea muncitorilor, care nu Ant interesati

mentinerea propriefavii private asupra .mijloacelor deproductie A in lupta pentru imparvirea i reimparvirealor, este in stare sa infaptuiasca o astfel de egalitate.

16. Democravia veche, adica burghezi, i parlamenta-rismul erau organizate in asa fel, incit tocmai masele deoameni ai muncii erau tinute cit mai departe de aparatulde conducere. Puterea sovietica, adica dictatura proleta-riatului, este, dimpotrivl, in asa el construita, incitapropie masele de oameni ai muncii de aparatul de con-ducere. Aceluigi scop ii servesc imbinarea puterii legis-lative A a celei executive in cadrul organizaviei de statsovietice i inlocuirea circumscripviilor electorale terito-riale prin unitavi de productie, cum sint uzina, fabrica.

17. Armata a fost un aparat de oprimare nu numai incadrul monarhiei. Ea si-a pastrat acest caracter si intoate republicile burgheze, chiar i in cele mai democra-tice. Numai Puterea sovietica, ca organizgie de statpermanenta a claselor care erau asuprite de capitalism,

sf-si

in

sl

www.dacoromanica.ro

PRIMUL CONGRES AL INTERNATIONALEI COMUNISTE 621

este in stare sa anihileze subordonarea armatei fava decornandamentul burghez i sa contopeasca efectiv prole-tariatul cu armata, sl infaptinasca efectiv inarmareaproletariatului i dezarmarea burgheziei, lucru farä carenu este posibila victoria socialismului.

18. Organizarea sovietica a statului este adaptata larolul conducator al proletariatului, ca clasi pe care capi-talismul a concentrat-o si a instruit-o cel mai mult.Experiença tuturor revoluviilor i a tuturor miscarilorclaselor asuprite, experiença miscarii socialiste mondialene invaç c numai proletariatul e in stare sa uneascasa duck' dupa sine paturile farimivate i inapoiate alepopulaviei muncitoare i exploatate.

19. Numai organizarea sovietica a statului poate in-tr-adevar sã sfarime dintr-o data si s distruga definitivaparatul birocratic si judecatoresc vechi, adica burghez,care in condiviile capitalismului s-a menvinut si nu puteasa nu se mencina chiar i in republicile cele mai demo-cratice, deoarece este in f apt cel mai mare obstacol incalea infptuirii efective a democratismului pentru mun-citori i pentru ceilalçi oameni ai muncu. Comuna dinParis a facut primul pas de insemnitate istorica mon-diala pe aceasta cale, Puterea sovietica al doilea pas.

20. Desfuncarea puterii de stat este un scop pe caresi I-au propus tovi socialitii, printre care Marx in primulrind. Atita timp cit acest scop nu va fi fost inaptuit,adevaratul democratism adica egalitatea i libertatea

este irealizabil. Spre acest scop duce insa in practicanumai democravia sovietica, sau proletara, deoarece, atra-gind organizavule de masa ale oamenilor muncii la oparticipare perrnanent i neaparati la conducerea statu-lui, ea incepe de indata sa pregateasca disparivia completaa oricarui stat.

21. Falimentul total al socialistilor care s-au intrunitla Berna, totala lor incapacitate de a invelege democratianoui, adica proletara, reies in chip deosebit de clar dinurmatoarele fapte : la 10 februarie 1919 Branting adeclarat inchisa Conferima internavionala de la Berna aInternacionalei galbene. La 11 februarie 1919 a fost publi-cat la Berlin, in ziarul Die Freiheit" al participantilor

§i

www.dacoromanica.ro

522 V. I. LENIN

la aceasta conferinva, un apel al partidului independen-vilor" catre proletariat. In acest apel se recunoaste ca-racterul burghez al guvernului Scheidemann, reprosin-du-i-se ca vrea sa desfiinceze Sovietele, care sint denumiteTrager und Schiitzer der Revolution purtatoare siocrotitoare ale revoluciei si se face propunerea caSovietele sa' fie legalizate, aco;dindu-li-se totodata drepturide organe de stat, dreptul de veto asupra hotaririlor Adu-narii navionale, si urmind ca, in caz de divergenta, pro-blerna in discutie sa fie supusa unui referendum popular.

Aceasta propunere vadeste falimentul ideologic totalal teoreticienilor care au aparat democravia lira sa in-teleaga caracterul ei burghez. Incercarea ridicola de aimbina sistemul Sovietelor, adica dictatura proletariatului,cu Adunarea navionala, adica cu dictatura burgheziei,demasca pink' la capat atit saracia intelectual 5. a socialis-tilor si social-democravilor galbeni, cit si reacvionarismullor politic de mic-burghezi, precum si lasele lor concesiifacute forlei in navalnica crestere a democraviei noi,proletare.

22. Condamnind bolsevismul, rnajoritatea Internacio-nalei galbene de la Berna, care, de teama maselor munci-toresti, nu s-a incumetat sa adopte formal o rezoluvie inacest sens, a procedat logic din punct de vedere de clasa.Cki aceasta majoritate este intru totul solidara cu men-sevicii si cu eserii din Rusia, ca si cu Scheidemannii dinGermania. Mensevicii si eserii din Rusia, lamentindu-seca bolsevicii iau impotriva lor masuri de urmarire, in-cearca sa ascunda a aceste masuri sint provocate defaptul ca ei, mensevicii si eserii, participa la razboiulcivil de partea burgheziei, impotriva proletariatului. Totasa in Germania, Scheidemannii si partidul lor au doveditdeja ca participa la razboiul civil de partea burgheziei,impotriva muncitorilor.

Este deci foarte firesc ca majoritatea participanvilor laInternavionala galbena de la Berna s-au pronunvat pentrucondamnarea bolsevicilor. In aceasta si-a gasit expresianu apararea democratiei pure", ci autoapararea unor

www.dacoromanica.ro

PRIMUL CONGRES AL INTERNATIONALEI COMUNISTE 623

oameni care stiu 51 simt ca tn razboiul civil ei se situeazade partea burgheziei, tmpotriva proletariatulm.

Iata de ce nu putem sa nu recunoastem ca, dm punctde vedere de clasa, hotarhea majoritavii Internavionaleigalbene este intru totul logica. Proletariatul nu trebuiesa se teama de adevar ; el trebuie sa-1 priveasca in fava.si sa traga de aici toate concluziile politice.

Tovarlsi, a§ vrea sa mai adaug cheva cuvinte :in le-gatura cu ultimele doua puncte. Cred a tovara'sii careurmeaza sa ne prezinte un raport asupra Conferinvei dela Berna vor vorbi mai amanunvit despre aceastachestiune.

In tot cursul Conferinvei de la Berna nu s-a spus niciun cuvint despre hisemnatatea Puterii sovietice. De doiani discutam noi aceasta problema hi Rusia. Inca laConferinva din aprilie 1917 a partidului nostru am puspe plan teoretic §i politic problema : Ce este Putereasovietica, care este convinutul ei, care este hisemnatateaei istorica ?" De aproape doi ani discutam noi aceastaproblema', iar la congresul partidului nostru am adoptato rezoluvie hi aceasta privinva 205

Ziarul berlinez Die Freiheit" a publicat la 11 februa-rie un apel catre proletariatul german, semnat nu numaide conducitorii social-democravilor independenvi din Ger-mania, ci si de toti membrii fracviunii independenvilor.In august 1918, Kautsky, cel mai de seama teoreticianal acestor independenvi, scria hi bro§ura sa Dictaturaproletariatului" ca el este partizanul democra0ei ii al or-ganelor sovietice, dar a Sovietele trebuie sa aiba un rol

ispur economic sa nu fie nicidecum recunoscute caorganizavii de stat. Aceeasi idee a fost repetata de el hinumerele din 11 si 12 noiembrie ale ziarului Die Frei-heit". La 9 februarie apare un articol semnat de RudolfHilferding, care este si el considerat a fi unul dintreteoreticienii cei mai de seama §i mai cu autoritate aiInternavionalei a II-a. El propune ca sistemul Sovietelorsi fie imbinat pe cale juridica, printr-o lege de stat, cuAdunarea navionala. Aceasta a fost la 9 februarie. La11 februarie aceasta propunere a fost adoptata de hitregulpartid al independenvilor si publicata sub forma.' de apel.

www.dacoromanica.ro

624 V. I. LENIN

Cu toate c5. Adunarea nationalI exist deja, chiar sidup5 ce democratia purr a devenit realitate, dup5 ceteoreticienii cei mai de seardi ai social-democratilor in-dependenti au declarat c Sovietele nu trebuie s5 fieorganizatii de stat, dup5 toate acestea iarasi oscirari !Asta dovedeste ca" acesti domni nu au inteles intr-adevIrnimic din noua miscare si din conditiile in care se des-fisoarl lupta ei. Dar asta mai dovedeste i altceva,anume c trebuie s existe condiçii, cauze care provoacaaceste oscilãri ! Cind dupI toate aceste everumente, dupIaproape doi ani de revolutie victorioas n Rusia, ni sepropun rezolutii de felul celor adoptate la Conferintade la Berna, in care nu se spune nimic despre Soviete

despre rolul kr, cind la aceasel conferintà nici undelegat, n zuci o cuvintare, n-a suflat o vorb 5. despreacest lucru, avem tot dreptul s afirmam c toti acestidomni, ca socialisti teoreticieni, nu mai existI pen-tru

Din punct de vedere practic insi, din punct de vederepolitic, aceasta dovedeste, tovarhi, c n mase se produceo mare deplasare, din moment ce acesti independenti,care pe plan teoretic i principial se pronuntaser5potriva acestor organizatii de stat, 1anseaz5. acum dinsenin stupida idee a imbin5rii pasnice" a Adun5rii na-tionale cu sistemul Sovietelor, adicI propun imbinareadictaturii burgheziei cu dictatura proletariatului. Noivedem c ei toti au dat faliment ca socialisti i ca teore-ticieni, dar in acelasi timp vedem c5, in mase se produceo uriag schimbare. Masele inapoiate ale proletariatuluigerman yin la noi, ele au si venit la noi ! Din punct devedere teoretic si socialist, insemratatea Partidului inde-pendent al social-democratilor germani, partea cea maiburil a Conferintei de la Berna, este, asadar, egara cuzero ; o anumità insemnatate ns i r5rnine, si ea const5in faptul c aceste elemente sovaielnice sint pentru noiun barometru al stlrii de spirit a pIrtn inapoiate a pro-letariatului. Tocmai in aceasta const5, dupl convingereamea, marea insemn5tate istoricl a acestei conferinte. Noiam cunoscut ceva asem5n5tor n cursul revolutiei noastre.Mensevicii nostri au parcurs aproape exact aceeasi cale

is

si

sinoi.

im-

www.dacoromanica.ro

PRIMUL CONGRES AL INTERNATIONALEI COMUNISTE 625

de dezvoltare ca §i teoreticienii independentilor dinGermania. La Inceput, chid au avut majoritatea in So-viete, ei au fost pentru Soviete. Pe atunci nu se auzeadecilt : Tegiasel Sovietele !", Pentru Soviete !", Sovie-tele sint democratia revolutionari I". Cind insa majori-tatea in Soviete am dobindit-o noi, bol§evicii, ei ..auschimbat placa, declarind 6 Sovietele nu trebuie .sI fun-teze paralel cu Adunarea constituanta, iar diver§i teore-ticieni men§evici au fkut propuneri aproape identice cucele ale independentilor germani, preconizind trnbinareasistemului Sovietelor cu Adunarea constituantI §i mclu-derea acestora in organizatia de stat. Aici iese Inca adata' la iveali a mersul general al revolutiei proletare-este acela§i In lumea intreag.a. Intii formarea spontanIa Sovietelor, dupi aceea extinderea §i dezvoltarea lor,apoi ivirea in practia a problemei : ori Soviete, onAdunare nationall, Adunare constituanfa, parlamentarismburghez ; dezorientare totalI in rindurile liderilor §i, insfir§it, revolutia proletarl. Eu insi socot el dupI aproapedoi ani de revolutie nu trebuie si punem problema astfel,a trebuie si adopeim hotIritri concrete, deoarece extin-derea sistemului Sovietelor este pentru noi, §i Indeosebipentru majoritatea farilor vest-europene, cea mai im-portanta' dintre sarcini.

A§ vrea si citez aici numai una dintre rezolutiile men-§evicilor. Il rugasem pe tov. Obolenski s-o traducI ingermana'. El .mi-a promis s-o fack dar, din pkate, nu seaflI aici. Vol incerca s-o reproduc din memorie, deoarecenu am la indemInI textul Integral al acestei rezolutii.

Until strain care n-a auzit nimic despre bol§evism iieste foarte greu sail faca o p'arere proprie despre pro-blemele noastre controversate. Men§evicii contestal tot ceafirmI bol§evicii, §i viceversa. Desigur, In focul lupteima nu poate fi altfel, §i tocmai de aceea este foarteImportant ca ultima conferinta a partidului men§evic,din decembrie 1918, a adoptat o rezolutie ampla, ama-nuntitk care a fost in intregime publicata In ziarulmen§evic..Gazeta Peceatnikov" 206 In aceasel rezolutiemen§evicu In§i§i fac o expunere sumara a istoriei lupteide clag § i a fizbolului civil. In ea se spune ca partidul

www.dacoromanica.ro

626 V. I. LENIN

mensevic condamna acele grupuri de mensevici care s-aualiat cu clasele avute in Ural, in sud, in Crimeea si inGruzia, si se enumera toate aceste regiuni. Grupurilede mensevici care, in alianta cu clasele avute, au mersimpotriva Puterii sovietice sint acum condamnateaceasta rezolutie, iar ultimul punct condamn i pe ceicare au trecut de partea comunistilor. De aici rezulta

rnensevicii sint nevoiti sa recunoasca faptul ca inpartidul lor nu exista unitate i Ca. ei se situeaz a. sau departea burgheziei, sau de partea proletariatului. Cei maimulti dintre mensevici au trecut de partea burgheziei,si in timpul razboiului civil au luptat impotriva noastra.Noi, fireste, luàm masuri de urmarire impotriva mense-vIcilor i i condamnam chiar la moarte prin impuscareatunci cind ei, n razboiul impotriva noastra, lupta im-potriva Armatei noastre Rosii i executa pe ofiterii nostrirosii. La razboiul burgheziei am raspuns cu razboiulproletariatului ; aka solutie nu exista. Din punct devedere politic, asadar, toate astea nu sint deck ipocriziemensevica. Din punctul de vedere al faptelor istorice insa,este de neinteles cum de au putut niste oameni care nusint oficial declarati nebuni sa vorbeasca la Conferintade la Berna, din insarcinarea mensevicilor si a eserilor,despre lupta bolsevicilor impotriva acestora i s treacasub tacere propria lor lupta, n alianta cu burghezia,impotriva proletariatului.

Ei toti ne ataca cu inversunare pe motivul c luamimpotriva lor masuri de urmarire. Asta e adevarat. Darei se feresc ca de foc s arate de partea cui au participatla razboiul civil ! Cred c va trebui sa prezint, spre a fiinclus n procesul-verbal, textul integral al acestei rezo-lutii ki rog pe tovarasii din strainatate dea atentiacuvemta, deoarece ea reprezinta un document istoriccare problema e just pusa si care ofera cel mai bun ma-terial pentru aprecierea controversei dintre curentelesocialiste" din Rusia. Intre proletariat si burghezie maiexista o clasa de oameni care inclina cind intr-o parte,cind in cealalta ; asa a fost intotdeauna 6 in toate re-volutiile, si este cu desavirsire imposibil ca n societateacapitalista, in care proletariatul i burghezia formeazi

sa-i

in

ea

j

in

www.dacoromanica.ro

PRIMUL CONGRES AL 1NTERNATIONALEI COMUNISTE 627

doui tabere adverse, sa nu existe paturi intermediare.Existenta lor este istoriceste inevitabila si, din pkate,asemenea elemente sovaielnice, care nu stm ele departea cui vor lupta miine, vor mai exista vreme destulde indelungata.

Vreau sa fac o propunere practica, si anume : propunsa se adopte o rezolutie in care sa fie in mod expresspecificate urmatoarele trei puncte.

In primul rind : una dintre cele mai importante sarciniale tovarasilor din tarile vest-europene este aceea .de aexplica maselor semnificatia, irnportanta necesitateasistemului Sovietelor. In aceasta privinta se observa oinsuficienta intelegere a lucrurilor. Chiar daca Kautskysi Hilferding au dat faliment in calitate de teoreticieni,ultimele articole din Freiheit" dovedesc totusi c eioglindesc just starea de spirit a partii inapoiate a pro-letariatului german. La noi s-a intimplat acelasi lucru :in primele opt luni de revolutie rusa, problema organi-zatiei sovietice a fost foarte mult dezbatuta, si muncitori,-lor nu le era clar in ce consfa noul sistem i daci Sovie-tele pot deveni un aparat de stat. /n revolutia noastra noiam mers inainte nu pe cale teoretica, ci pe cale practica.Problema Adunarii constituante, de pilda, noi inainte n-opuneam pe plan teoretic si nu spuneam ca nu recunoas-tem Adunarea constituanta. Abia mai tirziu, dupa ceorganizatiile sovietice s-au raspindit in toata tara i dupice am cucerit puterea politic, abia atunci am hotaritdizolvarn Adunarea constituanta. Acum vedem ca inUngaria si in Elvetia problema se pune mult maiacut 207. Pe de o parte, e foarte bine ca se intimpla asa :asta ne intareste convingerea ca in tarile vest-europenerevolutia inainteaza intr-un ritrn mai rapid si ne vaaduce mari victorii. Pe de alta parte insa, asta ascundeo anumita primejdie, anume ca lupta sa fie atit deimpetuoasa, inch constunta maselor muncitoresti sa nureuseasca sa mearga in pas cu o asemenea dezvoltare.Semnificatia sistemului Sovietelor nu ii e nici astazi claramarii mase a muncitorilor germani politiceste culti, pen-tru ca este educata in spiritul parlamentarismului si alprejudecavilor burgheze.

nici

si

sI

i

www.dacoromanica.ro

628 V. I. LENIN

In al doilea rind : extinderea sistemului Sovietelor.Cind auzim cit de repede se rIspindeste ideea Sovietelorin Germania si chiar in Anglia, asta constituie pentru noicea mai importantl dovad c revolutia proletarl vainvinge. Desfasurarea ei poate fi numai pentru scurt timp

Altceva este insi cind tovar5sii Albert siPlatten ne declarl ca, in satele din t5rile lor, printremuncitorii agricoli i faranii cu gospod5rie mica aproapeci nu exist5. Soviete. Am citit in Rote Fahne" un arti-col indreptat impotriva cre5rii de Soviete Orinesti, darcare militeazI i foarte just pentru crearea deSoviete ale muncitorilor agricoli si ale sIrkimii sate-lor "8. Burghezia i lacheii ei, alde Scheidemann & Co.,s-au i gr5bit s lanseze lozinca : Soviete tlfanesti. Darnoi avem nevoie numai de Soviete ale muncitorilor agri-coli si ale s'arkimii satelor. Din picate ins5, vedem dinrapoartele tovar5silor Albert, Platten si ale altoracu exceptia Ungariei, se face foarte putin pentru extin-derea sistemului Sovietelor la sate. Aceasta mai prezintl,poate, sub aspectul luptei practice o primejdie destul demare pentru victoria sigur 5. a proletariatului german.Numai atunci se va putea considera ea victoria este asi-guratl, cind vor fi fost organizati nu numai muncitoriide 1a orase, ci i proletarii de la sate, dar nu asa cainainte, adic5 in sindicate i cooperative, ci in Soviete.Nou5 ne-a fost mai usor s obtinem victoria, pentruin octombrie 1917 am mers cu t5.ranimea, cu intreagafieinime. In acest sens revolutia noastrI a avut pe atunciun caracter burghez. Primul pas al guvernului nostruproletar a constat in a recunoaste printr-o lege pro-mulgata de el la 26 octombrie (stil vechi) 1917, a doua zidup5 revolutie vechile revendieari ale intregii far5-nimi, pe care Sovietele si adun5ri1e t5ra.nesti le formula-seri inca pe vremea lui Kerenski. Acesta a fost izvorulfortei noastre j tocmai de aceea ne-a fost atit de usorsa. cucerim o majoritate zdrobitoare. La sate, revolutianoastr5 a continuat s alba' un caracter burghez, i abiamai tirziu, dup5 o jum5tate de an, am fost nevoitideclanslm pe linia organizatiei de stat lupta declasl la sate, s5 instituim in fiecare sat comitete ale sI-

intirziata.

ca

sa

www.dacoromanica.ro

PRIMUL CONGRES AL INTERNATIONALEI COMUNISTE 529

racimii, ale semiproletarilor, §i sa. ducem o lupta sistema-tica impotriva burgheziel sate§ti. La noi acest lucru af ost inevitabil din cauza starii inapoiate a Rune'. InEuropa apuseana lucrurile vor decurge altfel, §1 tocmaide aceea trebuie sa sublmiem ca extinderea in formecorespunzatoare, poate noi, a sistemului Sovietelor §1. inrindurile populatiei rurale este absolut necesara.

In al treilea rind : trebuie sa declaram ca. cucerireaunei majoritati comuniste in Soviete constituie principalasarcina in toate tarile in care Puterea sovietica n-a in-vins Inca. Comisia noastra pentru elaborarea rezolutiilora discutat ieri aceasta problema. Poate ca alti tovaraqi sevor mai pronunta asupra acestei chestiuni, dar eu a§ vreasa propun congresului sa adopte aceste trei puncte incadrul unei rezolutii speciale. Noi nu sintem, desigur, instare sa prescriem calea de dezvoltare. Este foarte pro-babil ca in multe tari vest-europene revolutia va incepefoarte curind, dar noi, ca parte organizata a clasei mun-citoare, ca partid, tindem qi trebuie sa tindem sa. dobin-dim majoritatea in Soviete. Atunci victoria noastra va fiasigurata, §i nici o forta nu va fi in stare sa' intreprindaceva impotriva revolutiei comuniste. Altminteri victorianu ...va fi obtinuta atit de u§or §i nu va fi de lungi du-rata. De aceea a§ vrea sa propun ca aceste trei punctesa fie adoptate in cadrul unei rezolutii speciale.

www.dacoromanica.ro

630 V. I. LENIN

3

REZOLUTIE LA TEZELECU PRIVIRE LA DEMOCRATIA BURGHEZA.

$1 DICTATURA PROLETARIATULUI

Pe baza acestor teze §i a rapoartelor prezentate dedelegati din diferite tari, congresul Internavionalei Co-muniste declara ca, in toate tarile in care Sovietele n-aucucerit 'Inca puterea, principala sarcina a partidelor co-muniste este :

1) S. explice maselor largi ale clasei muncitoare in-semnatatea istorica, necesitatea politica §i istorica a de-mocratiei noi, proletare, care trebuie sa fie pusa in loculdemocratiei burgheze §i al parlamentarismului.

2) Sa lupte pentru extinderea §i organizarea Soviete-lor in rindurile muncitorilor din toate ramurile industriei§i in rindurile soldatilor din armata §i flota, precum §iin rindurile muncitorilor agricoli §i ale taranilor saraci.

3) S. creeze in sinul Sovietelor o trainica majoritatecomunista.

www.dacoromanica.ro

PRIMUL CONGRES AL INTERNATIONALEI COMUNISTE 631

4

CUV1NTARE ROSTITALA 1NCHIDEREA CONGRESULUI

6 MARTIE

Daca in pofida tuturor piedicilor i persecutiilor poli-tiene§ti am reu§it totu§i sa ne intrunim, dad. lira diver-genre serioase am reupt s adoptam in scurt timpimportante hotariri in toate problemele arzatoare aleepocii revolutionare contemporane, aceasta se datore§tefaptului ca, prin aciiunile lor, masele proletare din lumeaintreaga au pus in mod practic la ordinea zilei toateaceste probleme §i au inceput sa le rezolve in practica.

Noi aici n-am facut decit s inregistram ceea ce maseleau §i cucerit in lupta lor revolutionari.

Atit in varile Europei rasaritene cit §i in cele dinEuropa apuseana, atit in tarile invinse cit §i in cele in-vingatoare in Anglia de pita.' se extinde tot maimult mi§carea in favoarea Sovietelor, i aceasta mi§carenu are alt scop deck acela de a crea o democratie noua,proletara ; ea este cel mai important pas inainte spredictatura proletariatului, spre victoria deplina a comu-nismului.

Oricit §i-ar mai face de cap burghezia din lumea in-treaga, oricit ar expulza, intemnita §i chiar ucide sparta-chi§ti §i bol§evici, nimic nu-i va mai ajuta. Toate acesteanu vor servi deck la lummarea maselor, la elibe-rarea lor de vechile prejudecati burghezo-democratice §ila calirea lor in luptl. Victoria revolu;iei proletaretn lumea intreaga este asigurati. Va veni momentul in-temeierii Republicii sovietice internationale. (A plauzefurtunoase.)

0 scura relatare a apIrtala 7 martie 1919 in ziarul

azvettila C. E. C. din Ratio nr. 52

www.dacoromanica.ro

632

CELE CUCERITE SI INSCRISE

Trainic in revolutie este numai ceea ce a fost cuceritde masele proletariatului. Merita sa fie inscris numaiceea ce a fost realmente trainic cucerit.

Intemeierea Internationalei a III-a, Comuniste, laMoscova, in ziva de 2 martie 1919, a fost o inregistrarta celor cucerite nu numai de masele proletare ruse, demasele proletare din Rusia, ci §i de cele germane, austriece,ungare, finlandeze §i elvetiene, intr-un cuvint, demasele proletare internationale.

$i tocmai de aceea intemeierea Interna0onalei a III-a,Comuniste, este o opera trainica.

Cu numai patru luni in urma Inca nu se putea afirma caPuterea sovietica, forma de stat sovietica, este o cucerirede insemnatate internationala. Ea continea ceva 0chiar ceva esenvial care aparvinea nu numai Rusiei,ci tuturor farilor capitaliste. Dar pina la o verificare infapt inca nu se putea spune ce schimbari va aduce dez-voltarea ulterioara a revolutiei mondiale, cit de profundeqi de importante vor fi ele.

Revoluvia germana a adus o astfel de verificare. 0tara capitalista avansata dupa una dintre cele maiinapoiate a infiti§at lumii intregi, intr-un termenscurt, in numai o suta §i citeva zile, nu numai acelea0forte fundamentale ale revolutiei, nu numai aceea0directie principala a ei, ci §i aceea0 forma fundamen-tala a democratiei noi, proletare : Sovietele.

www.dacoromanica.ro

CELE CUCERITE 5! INSCRISE 633

Iar paralel cu aceasta, in Anglia, tara invingatoare,tara cu cele mai multe colonii 0 care, vreme mai inde-lungata decit oricare alta, a fost 0 s-a bucurat de faimade a fi un model de pace sociala", in aceasta tara acelui mai vechi capitalism vedem ca are loc o larga §iirezistibila, puternica §i impetuoasa dezvoltare a Soviete-lor §i a noilor forme sovietice de lupta proletara demasa Shop Stewards Committees", comitetele dedelegavi ai intreprinderilor.

/n America, cea mai puternica §i mai tinara vara capi-talista, masele muncitore0i manifesta profunde simpatiifata de Soviete.

Torentul a pornit.Sovietele au invins in lumea intreaga.Ele au invins mai intii de toate §i mai ales in sensul

ca. au ci0igat simpatia maselor proletare. Acesta estelucrul cel mai important. Nici un fel de atrocitati aleburgheziei imperialiste, nici un fel de prigoniri 0 deasasinari de bol§evici nu pot smulge maselor aceastacucerire. Cu cit mai crunta va fi teroarea dezlantuita deburghezia democrata", cu atit mai trainic se vor inra-clacina aceste cuceriri in sufletul maselor proletare, instarea lor de spirit, in constiinta lor, in eroica lorhotarire de lupta.

Torentul a pornit.Si tocmai de aceea lucrarile Conferintei internavionale

de la Moscova a comun4tilor, care a intemeiat Interna-Oonala a III-a, s-au desfa§urat atit de u§or, atit dearmonios, intr-un spirit de hotarire calma §i ferma.

Noi am inscris ceea ce e deja cucerit. Am pus pe hirtieceea ce e trainic inradacinat in constiinva maselor. Tovi§tiau, ba mai mult : toti vedeau, simveau 0 10 dadeauseama, fiecare din experiença propriei sale tari, ca s-apornit o mi§care proletara noua, de o forta §i de o pro-funzime fara precedent in lume, ca ea nu se incadreazatn nici un fel de forme vechi, ca ea nu va putea fi za-gazuita de marii mae§tri ai politicianismului meschin,nici de arhiversavii §i arhiiscusivii Lloyd-Georgi §i Wil-soni ai democraticului" capitalism anglo-american 0 nici

36www.dacoromanica.ro

634 V. I. LENIN

de Hendersonii, Renaudelii, Brantingii §i toci ceilalci eroi,trecuci prin ciur i prin dirmon, ai

In pofida tuturor §ovarelilor, in pofida crincenelor in-fringeri §1 a nemaipomenitului i nemaivazutului haosrusesc" (dad se judeca dupa aparence, privind lucru-rile de departe), noua mi§care inainteaza spre dictaturaproletariatului, spre instaurarea puterii Sovietelor, inain-teaza cu forca torentului milioanelor $i a zecilor demilioane de proletari care matura totul din calea sa.

Toate acestea noi le-am inscris. In rezoluciile, tezele,rapoartele §i cuvintarile noastre sint consemnate cuceri-rile deja obcinute.

In lumina vie a noii i bogatei experience universalvalabile a muncitorilor revolucionari din lumea intreaga,teoria marxista ne-a ajutat s. incelegem pe deplin carac-terul legic al evenimentelor in curs. Ea va ajuta prole-tarilor din lumea intreaga, care lupta pentru doborirearobiei salariate capitaliste, s inceleaga mai clar celurileluptei lor, s pa§easca mai ferm pe drurnul deja trasat,sà cucereasca mai sigur §i mai trainic victoria §1. s-oconsolideze.

Intemeierea Internacionalei a III-a, Comuniste, estepreludiul republicii internacionale a Sovietelor, al victo-riei internacionale a comunismului.5 martie 1919

Pravda nr. 11 din 6 martie 1919 Se tipdreiteapiirnt

dupdin

textulSemnat : N. Lenin ziar

social-sovinismului.

www.dacoromanica.ro

635

CU PRIVIRE LA INTEMEIEREAINTERNATIONALEI COMUNISTE

CUVINTARE ROSTITA LA SEDINTA FESTIVA COMUNAA C.E.C. DIN RUSIA, A SOVIETULUI DIN MOSCOVA,

A COMITETULUI DIN MOSCOVA AL P.C. (b) DIN RUSIA,A CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN RUSIA,A SINDICATELOR SI A COMITETELOR DE INTREPRINDERE

DIN ORASUL MOSCOVA, INCHINATA SARBATORIRIIINTEMEIERII INTERNATIONALEI COMUNISTE

6 MARTIE 1919

(0 v a tii f urtuno as e.) Tovarasi, noi n-am reusitadunam la primul Congres al Internationalei Comu-

niste reprezentanti din toate tarile unde aceasta organi-zatie are prieteni devotati, unde exista muncitori a carorsimpatie se indreapta in intregime spre noi. De aceea

sa incep cu un scurt citat, care va va arataca in realitate avem mult mai multi prieteni deck cei pecare ii vedem, pe care li stim, pe care i-am putut adunaaici, la Moscova, in pofida tuturor persecutiilor, in po-fida intregii coalitii aparent atotputernice a bur-gheziei din lumea intreaga. In aceste persecutii, ea a mersatit de departe, inch a incercat s ne inconjure cu unadevarat zid chinezesc si a recurs la expulzarea a zeci

zeci de bolsevici din republicile cele mai libere dinlume, ca si cum s-ar teme cä o duzina de bolsevici arputea contamina intreaga lume ; noi insa stim ca este oteama ridicola, caci bolsevicii au si contaminat lumeaintreaga, iar lupta muncitorilor rusi a facut ca maselemuncitoresti din toate farile sa stie c. aici, in Rusia, sehotaraste soarta revolutiei mondiale generale.

Tovarasi, am aici un exemplar din L'Humanite" 209,ziar francez a carui orientare corespunde cel mai multorientarii mensevicilor sau a eserilor de dreapta de lanoi. In timpul razboiului, acest ziar a dus o apriga cam-panie de atitari impotriva acelora care imbratisau punc-tul nostru de vedere. In prezent el apara pe cei care intimpul razboiului au mers alaturi de burghezia din ;kik

36*

si

ingacluki-mi

si

www.dacoromanica.ro

636 V. I. LENIN

bor. Ei bin; in numarul sau din 13 ianuarie 1919, ziarulacesta relateaza ca la Paris a avut loc, dupa cum recu-noaste chiar ziarul, o mare adunare a activului de partidsi a sindicatelor muncitoresti ale federatiei Sena, adicaale departamentului pe al carui teritoriu se afla Parisulsi care este centrul miscarii muncitoresti, centrul intregiivieti politice a Frantei. Primul a luat cuvintul la aceastaadunare Bracke, un socialist care in tot cursul razboiuluia impartasit punctul de vedere al tnensevicilor si al de-fensistilor de dreapta de la noi. Acum el s-a facut micde tot. Nici un cuvint despre nici una dintre problemelenevralgice ! A incheiat declarind ca e impotriva inter-ventiei guvernului francez in lupta proletariatului dinalte tari. Aceste cuvinte au fost acoperite de aplauze. Aluat apoi cuvintul unul dintre tovarasii sai de idei, unoarecare Pierre Laval. El a vorbit despre demobilizare,problema cea mai nevralgica a Frantei de astazi, taracare in acest razboi criminal a avut de suferit, fara in-doiala, mai mult decit oricare alta. $i acum ea vede cademobilizarea este taraganata, frinata, c. guvernul nicinu se gindeste s-o decreteze, ci pregateste un nou razboi,care va impune, evident, muncitorilor francezi noi jertfepentru a se decide cit de mare va fi prada pe care covor capata in plus capitalistii francezi sau cei englezi.$i ziarul relateaza ca discursul lui Pierre Laval a fostascultat de multime, dar cal declaratiile sale indreptateimpotriva bolsevismului au provocat proteste atit de ve-hemente, o iritare atit de mare, inch adunarea n-a maiputut continua. Dupa aceasta, cetateanul Pierre Renaudeln-a mai putut lua cuvintul, i adunarea s-a incheiatcu o scurta interventie a cetateanului Pericat. Acestadin urma este unul dintre putinii reprezentanti ai

muncitoresti din Franca care in linii generale sinrsolidari cu noi. Asadar, ziarul a fost nevoit sâ recunoasca.ca, de indata ce un orator a inceput s vorbeasca im-potriva bolsevicilor, adunarea nu 1-a mai lasat sa continue.

Tovarasi, in momentul de fata n-a putut veni aicidirect din Franca nici un delegat ; cu mare greutate aputut razbate un singur francez tov. Guilbeaux-(A p 1 auz e fur tun oa s e.) El va lua cuvintul astazi-

mis-carii

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA INTEMEIEREA INTERNATIONALEI COMUNISTE 637

El a stat luni de-a rindul in inchisorile din Elvetia, dinaceasta republica liber., acuzat fiind ca ar avea legaturicu Lenin si c ar pregati o revolutie in Elvetia. In timpultraversarii teritoriului Germaniei a fost escortat de jan-darmi i ofiteri, deoarece ei se temeau, probabil, ca el satiu scape cumva un chibrit care sa le aprinda tara. DarGermania arde i fara un asemenea chibrit. In Franca,dupa cum vedem, de asemenea exisd oameni care sim-patizeaza cu miscarea bolsevica. Despre masele din Frantase poate spune ca sint dintre cele mai experimentatepoliticeste mai educate, mai active, mai receptive. Ele nuingaduie unui orator la o adunare populara sa ia vreonota falsa ; ii opresc imediat. Si in cazul de fad a scapatInca ieftin ; cu temperamentul francezilor, nu era marelucru sa-1 fi dat jos de pe tribuna ! De aceea, cind unziar care ne este ostil recunoaste ceea ce s-a petrecut laaceasta mare adunare, noi spunem : proletariatul francezeste de partea noastra.

vrea s Val mai citez citeva rinduri dintr-un ziaritalian. Burghezia depune atitea stradanii ca s. ne izolezede restul lumii, incit primirea unor ziare socialiste dinalte tari este la noi o adevarata raritate. Ca o astfel deraritate ne-a parvenit un numar al ziarului italianAvanti !" 210, organul Partidului socialist italian, care aparticipat la Conferinta de la Zimmerwald, a luptatimpotriva razboiului, iar acum a hotarit sa nu participela Congresul de la Berna al galbenilor, acest congres alvechii Internationale, la care participa cei care, alaturide guvernele lor, au ajutat la prelungirea acestui razboicriminal. Ziarul Avanti 1" continua sa apara sub regi-mul unei cenzuri severe. Dar in acest numar, care ne-aparvenit din intimplare, citesc o corespondenta despreviata de partid dintr-un tirgusor oarecare, Cavriago

localitate foarte mica probabil, caci nu poate fi gasitape hard aflu c, intruniti in cadrul unei adunari,muncitorii de acolo au adoptat o rezolutie prin care ex-prima ziarului lor toati simpatia pentru atitudinea saintransigenta §i declara c aproba pozitia spartachi§tilorgermani urmeaza apoi cuvintele Sovietisti russi",care, de§i scrise in italiene§te, sint tnsa pe intelesul tuturor

As

si

www.dacoromanica.ro

638 V. I. LENIN

in lumea intreaga saluta pe sovietistii" rusi i ri§iexprima dorinta ca programul revolutionarilor rusigermani sa fie adoptat in lumea intreag i sa serveascala ducerea pina la capat a luptei impotriva burghezieisi a dominatiei militare. Ei bine, cind citim o astfel derezolutie dintr-un necunoscut tirgusor italian avem totdreptul sa ne spunem : masele din Italia sint cu noiele au inteles ce vor sovietistii" rusi, ce contine progra-mul sovietistilor" rusi si al spartachistilor germani. Inrealitate ins5., noi nici nu aveam pe atunci un astfel deprogram ! Nu aveam nici un program comun cu sparta-chistii germani. Dar muncitorii italieni dau in laturi totce au citit in presa lor burgheza, care, corupta de mi-lionari i miliardari, raspindeste in milioane de exem-plare calomnii la adresa noastra. Pe muncitorii italieniea n-a reusit insele. Muncitorii italieni au inteles cevor spartachistii i sovietistii" si au declarat c simpa-tizeaza cu programul lor, desi in realitate acest programnici nu exista pe atunci. Iata de ce a fost atit de usoarasarcina noastra la acest congres. Noua nu ne ramasesedecit sa inregistram, ca program, ceea ce era deja inti-parit in constiinta i in inimile muncitorilor, chiar si aleunor muncitori dintr-o mica localitate necunoscuta, pecare ii despart de noi nenumarate cordoane politienesti similitare. Iata de ce am ajuns atit de usor, intr-un consensatit de deplin, la o hotarire unanima in toate problemeleimportante i sintem ferm convinsi ca aceste hotariri voravea un puternic rasunet in rindurile proletariatului dintoate tarile.

Miscarea pentru Soviete iata, tovarasi, acea formacare in Rusia a fost cucerita, care se extinde astazi inlumea intreaga si care, prin insasi denumirea ei, oferamuncitorilor un intreg program. Sper, tovarasi, cà noi,care am avut marea fericire de a dezvolta pina la vic-torie forma sovietica, nu vom ajunge in situatia unoroameni despre care sa se poata spune ca s-au ingimfat.

Noi, tovarasi, stim foarte bine ca am fost in situatiade a participa cei dintii la revolutia proletara sovieticànu pentru ca am fi fost tot atit de pregatiti sau chiarmai bine pregatiti deck alti muncitori, ci tocmai pentru

sa-i

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA INTEMEIEREA INTERNATIONALEI COMUNISTE 639

ca eram mai prost pregativi. Tocmai aceasta imprejurarea facut sa ne aflarn in fata celui mai salbatic §i maiputred dugnan, tocmai ea a determinat amploarea exte-rioara a revoluviei. $tim insa tot atit de bine ca Sovieteleexista la noi pina In ziva de azi, ca ele lupta cu imensegreutati datorate insuficientei nivelului de cultura §icumplitei poveri care de mai bine de un an de zile apasape umerii nomi, care stam singuri la postul nostru, in-tr-o perioada and sintem din toate partile inconjurati dedugnani §i cind o §tivi foarte bine asupra noastras-au abatut chinuri nemaipomenite, flagelul cumplit alfoametei §i suferinte de nedescris.

Tovar4i, cei care trec direct sau indirect de parteaburgheziei incearca adesea sa se adreseze muncitorilor §i.sa le stirneasca indignarea, aratindu-le ce suferinve greleau de indurat acum muncitorii. Noi insa le spunem :da, din suferinve grele §i nu cautam sa vi le ascundem.A§a le spunem noi muncitorilor, §i. ei o §tiu bine dinpropria lor - experiema. Voi vedeti ci noi luptam nunumai pentru victoria socialismului la noi, nu numaipentru ca copiii no§tri sa-§i aminteasca de capitali§ti §ide mo§ieri ca de ni§te mon§tri preistorici, noi luptampentru ca o data cu noi sa invinga muncitorii din lumeaIntreaga.

$i acest prim Congres al Internationalei Comuniste,care a constatat Ca Sovietele i§i ci§tiga simpatia munci-torilor in lumea intreaga, ne arata ca victoria revolutieicomuniste internationale este asigurata. (A plauz e.)Burghezia 4i va mai face de cap intr-un §ir de tari,acolo ea abia incepe sa puna la cale exterminarea celormai buni oameni, a celor mai buni reprezentanvi ai so-cialismului, cum ne-o dovedqte asasinarea bestiala aRosei Luxemburg §i a lui Karl Liebknecht de catre alb-gardi§ti. Asemenea jertfe sint inevitabile. Noi nu cautamo Intelegere cu burghezia, ci pornim la lupta finall qi

decisiva impotriva ei ; dar §tim ca, dupa suferinvele,chinurile §i calamitatile razboiului, cind masele din lumeaintreaga lupta pentru demobilizare, cind ele se simt in-selate §i i§i dau seama cit de neinchipuit de apasatoaresint impozitele cu care le-au impovarat capitali§tii, care

www.dacoromanica.ro

540 V. I. LENIN

au trimis la macel zeci de milioane de oameni pentru ase decide cine sa aiba profituri mai mari, stim Ca, vre-murile dominatiei acestor tilhari au apus pentru tot-deauna !

Acum, cind Soviet" a devenit un cuvint pe intelesultuturor, victoria revolutiei comuniste este asigurata. To-varasii prezenti in aceasta sala au fost martorii inte-meierii primei Republici sovietice, ei shit azi martorii inte-meierii Internacionalei a III-a, Comuniste (a p la u z e),si vor fi cu totii martorii intemeierii Republicii Federa-tive Mondiale a Sovietelor. (A plauz e.)Ddri de seamti au apdrut la 7 martte1919 in ziarele Pravda nr. 52 siIzvestiia C.E.C. din Ruske' nr. 52

Publicat in intregime pentru primaoard in mai 1919, in bropira Sedintafestivii comma a C,E.C. din Rusia, aSovietului de deputafi ai muncitorslorfi ostasilor rofii din Moscova, a Comi-tetului din Moscova al P.C. din Rusia,a Consiliului central al sindicatelor dinRusia si a comitetelor de intreprinderedin orasul Moscova, inchinatd arbii-toririi intemeierii Internationalei co-

muniste

Se tipdreste dupd stenogramd,confruntatii cii textul aparut

in brosuri

www.dacoromanica.ro

541

CUVINTARE ROSTITALA CURSURILE DE AGITATORI ALE SECTIEI

OCROTIREA MAMEI SI COPILULUI"DIN CADRUL COMISARIATULUI POPORULUI

PENTRU PREVEDERI SOCIALE8 MARTIE 1919

Tov. Lenin si-a inceput cuvintarea cu ultima fraza dinscrisoarea cursantelor, cerindu-le sa-si tina. cuvintul dat

contribuie la intarirea spatelui frontului 211 Numaicu ajutorul femeii, al chibzuinvei i con§tiin%ei ei, poatefi consolidat5. opera de construire a noii societati ; tot-odata, el a aratat C. dezvoltarea revolutiilor anterioarea fost frinata de nivelul de constiinta redus al mariimase a femeilor.

Publicat In 1919, in broturaComisariatul poporulai pentru peeve-deri sociale. Darea de seamii a sectiei

.0crotirea rnamei copilului.pe perioada 1 mai 1918 I mai 1919'

Se tipiirefte dup41 textmlsplint 'in brolua

sH

www.dacoromanica.ro

542

IN LEGATURA CU PROIECTUL DE HOTARIREA C.C. AL P.C. (b) DIN RUSIA CU PRIVIRE

LA PREDAREA OBLIGATORIE A SURPLUSURILORDE PRODUSE AGRICOLE IN UCRAINA 212

Dind o astfel de directiva, C.C. al P.C. din Rusia re-comanda sa se ;ink' seama de principiul stabilit : de la va-ranul sarac nimic, de la mijloca o cantitate mo-derata, de la taranul bogat mult.

Recomandam ca cuantumul surplusurilor sa fie stabilitla o cifra maxima, de pilda' la 500 000 000 de puduripentru toata Ucraina, iar pentru repartizarea sarcinilorde predare obligatorie sa se ia o cincime sau o zecime.

Seri: la 19 februarie 1919Publicat pentru prima oara in 1933

in Culegeri din Lenin', vol. XXIV Se tiparege dupa manuscrit

www.dacoromanica.ro

643

MATERIALEPREGATITOARE

www.dacoromanica.ro

646

PLANUL CUVINTARII ROSTITELA SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA,

A SOVIETULUI DIN MOSCOVA,A COMITETELOR DE INTREPRINDERESI A SINDICATELOR DIN MOSCOVA*

I. Perioada dinaintea noii recoltea revoluviei.Punctul culminant al crizei.

II. Situavia militarr s-a precizat :cehoslovacii (15 milioane) 213 +MurmanAlekseev [la Tihorevkaia]Baku (da§nacii + englezii)Turkestan (englezii).

III. Incercuirea" de cItre imperiali§tii anglo-francezi.Cercul". Au corupt §i au cumpIrat burghezia, sintin aliantI cu ea.

IV. Aprovizionarea. SI taie comunicaciile cu regiunileproducItoare de cereale.

V. Rlscoalele chiaburqti".Caracterul de clasI este cit se poate de clar :proletariatul + sIrkimea satelorversus ** chiaburii §i burgheziaosciarile sociali§tilor-revoluvionari de stinga.

VI. Oboseala de pe urma rIzboiului(Simbirsk: gubernie tIrIneascI)+ trIdIrile §efilor (a§a cum s-a intimplat in marearevoluvie francezI).

perioadI critia

albgardi§tiimo§ieriicapitali§tii

* Veal Tolumul de façl, p. 1-19. Note red.4* contra. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

546 V. I. LENIN

VII. Hotaritoare este insa situatia militara, hotaritoreste razboiul (civil).Toate fortele si fie consacrate razboiului !Toate fortele la lupta impotriva cehoslovacilor.Tradarea socialistilor-revoluvionari de stinga.

VIII. Pentru ce se duce lupta ? Ce este pus in joc ?a) Restaurarea puterii mosierilor si a capitalistilor.b) Restabilirea frontului, adica s a ne tirasca

in razboiul imperialist

Frontul cehoslovac (15 milioane de ruble).MurmanAlekseevBaku

a Turkestan.Situavia de clasa : rascoalele chiaburesti ; lupta decisiva

b impotriva burgheziei. Saracimea si oamenii munciiversus burghezia.Proletariatul si saracimea : cine va reusi sa atragade partea sa.... Aprovizion area ...

Oboseala de pe urma razboiului : tradarile sefilor ;predarea Sirnbirskului (exemple asemanatoare ne ofera

C marea revolutie franceza : nu avem motive sa ne lasamcuprinsi de desperare).

d Situavia militara : decide deznodamintul rizboiului.e A restabili frontul : a subordona imperialistilor

intreaga tara.cc) Puterea mosierilor si a capitalistilor.p) SI ne tirasca cu forca in rizboiul imperia-

list si in robia imperialista.

Scat in a doua jumitate a luna iulie1918,

nu mai tirziu de 29 ale luniiPublicat pentru prima oars In 1959,

Sn ..Culegeri din Lenin% vol. XXXVISe tiplireite dupl manuscris

www.dacoromanica.ro

547

PLANUL CUVINTARII ROSTITE LA PRIMULCONGRES GENERAL AL INVATAMINTULUI

DIN RUSIA *

1. Unul din cele mai critice momente in maturizarearevolutiei mondiale.

2. Razboiul a istovit sia imbogavit... etc. etc.

3. Drept model poate servi Rusia...Iconstitutiapamintulfabricile

4. Capitalul nu dispune de forte interne (in Rusia)...in afara ei...

GermaniaAnglia + Franta.

5. (Anglia -I- Franca) intind la maximum coarda, care epe punctul de a se rupe

f Austria si Italia ajunul revolutiei1 Germania greve de masa, descompunerea armatei,

tradari in rindurile soldatilorf Franta demonstratii impotriva interventiei1 Anglia ruperea pacii civile".

6. Noi luptam nu numai pentru victoria socialismului inRusia, ci si pentru victoria lui in lumea intreaga.

* Vezi volumul de fatl, p. 76-110. Nora red.

www.dacoromanica.ro

648 V. I. LENIN

7. In aceasta lupta invatamintul public are o importantadeosebit de mare...

8. = o parte a acestei lupte.9. Instruirea poporului in societatea capitalista :

lachei stilatislugi priceputeslujitori servili

10. In socialism : ... ca cei pe care capitalismul ii con-damna la cea mai neagra asuprire §i abrutizare §ipe care el ii tinea in bezna inculturii,

ca ei 'infifi sa conduca intreaga industrie, in-treaga productie...

11. Lupta dintre clase : sabotajul...folosesc puterea giintei ca pe un monopol al celor

bogati impotriva oamenilor muncii.Acest sabotaj a §i fost (in cea mai mare parte) infant.

12. A merge in popor" ... Alianta intre tiinta §i mun-citori"...

Scris la 27-28 august 1918eablicat pentru prima oars in 1933,in Culegeri din Lenin'. vol. XXI

Se tiplreste dupS manuscris

www.dacoromanica.ro

549

MATERIALE PENTRU $EDINTA COMUNAA C.E.C. DIN RUSIA, A SOVIETULUI

DIN MOSCOVA, A COMITETELORDE INTREPRINDERE1 A SINDICATELOR*

1

PLANUL RAPORTULUI

1. (a) Niciodatl nu am fost atit de aproape de revoluviaproletarà mondiala

(P) §i niciodatI nu am fost Intr-o situavie atit deprimejdioask".

2. Ad** cc Bulgaria.AustriaGermania 214La Paris, un miting la care au participat2 000 de oameni (§i citirea scrisorii lui Sadoulla congres 215)Anglia : partidele 216Spania : mesaje de salut 217.

3. Ad P : Sfir§itul eigazului".Nu mai grit dou'a force, ci numai unasinguel 218

Burghezia germani oscileafa, dar, dupi p'irerea mea,linia principala o constituie incelegerea cu An-tanta impotriva noastrI...Planul ei 'in Ucraina... sI plece pentru a face locenglezilor...+ Burghezia Orilor ocupate...

* Vezi volumul de fati,Nota

p. 113-131. Note red.** La punctul, trad.

37 Lenin Opere complete, vol. 37

-

www.dacoromanica.ro

550 V. I. LENIN

4. Noi am devenit mai puternicimai putermci a devenit impotrivirea burghezieieuropene.

5. Prin Dardanele si prin Romania. Sudul.5. bis : Ucraina specialiter *.6. Cotitura survenitl in constiinta Armatei Rosii in-

diciul unei cotituri In tntreaga noastrI viatI.7. SI inzecim 219. De cu iarni sI ne pregItim pentru

varI.

* in special. Note trad.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE PENTRU SEDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA 651

2

SCHITA PROIECTULUI DE REZOLUTIE

1. Succesele revolutiei proletare internationale provoacio crestere a impotrivirii contrarevolutionare a burghezieiinternationale in frunte cu Antanta...

2. Germania cauta si ajunga la ointelegere directa cu Antanta impo-triva revolutiei proletariatului si aPuterii sovietice din Rusia, iar cittimp nu reuseste si incheie o astfelde intelegere, o parte a burgheziei + burgheziagermane incearca s-o realizeze indirect tuturor regiu-(si nu formal), aducind servicii Antan- nilor ocupatetei si straduindu-se sa intre in gratiileei, luptind impotriva bolsevicilor.

3. Aceasta situatie specifica determina o ascutire aprimejdiei care ameninta Puterea sovieticl ; se contureaza

intr-un viitor foarte apropiat posibilitatea unuiatac al Antantei impotriva sudului Rusiei prin Dardanelesi Marea Neagra, sau prin Bulgaria §i Romlnia, scontin-du-se, probabil, cà trupele germane din Ucraina vor pleca(in urma unei intelegeri exprese sau tacite cu burgheziagermana) numai in momentul sosirii trupelor engleze,spre a impiedica victoria, altfel inevitabila, a munci-torilor si taranilor ucraineni si crearea de catre ei a unuiguvern muncitoresc si taranesc ucrainean.

4. Data fiind aceasta stare de lucruri si incetarea echili-brului (fie si aproximativ) dintre cele doua grupuri beli-gerante ale imperialismului international, Puterea sovie-

37*

www.dacoromanica.ro

652 V. I. LENIN

tic5 trebuie si depuni si mai multe eforturi pentru a-sim5ri armata si a-si spori potentialul =limn Acest lucrutrebuie pus pe primul plan.

5. Acest lucru poate si trebuie s5. fie ficut numai pecale revolutionar5, prin intarirea coeziunii elementelorproletare (si semiproletare) ; cotitura survenitI in con-stiinva armatei oferi posibilitatea deplinI de a face acestlucru.

Toate organizatiile proletariatului si ale tafinimii s5-race, toate institutille sovietice si toate fortele trebuieInca o dat5. si intens mobilizate in acest scop.

6. Con stiinta omarilor succese obvinute de Putereavietic5; din Rusia in ceea ce priveste trezirea simpatiei,a solidarit5tii maselor muncitoresti vest-europene si cis-tigarea sprijinului lor trebuie s5 ne intIreasc 5. in muncanoastri si s5 ne ajute s-o ducem pin5 la victoria revolu;ieiproletare Internationale.

+ Sarcinile in Ucraina220.Scris nu mai tirzin

dc 22 octombrie 1918Publicat pentru prima oarii

in 1962, in revista,,Voprosi 1storii Kns- nr. 2

Se tipireite dupti mansiscris

www.dacoromanica.ro

553

PLANUL CUVINTARII CU PRIVIRELA ANIVERSAREA REVOLUTIEI DIN OCTOMBRIE,

ROSTITA LA CEL DE-AL VI-LEA CONGRESGENERAL AL SOVIETELOR DIN RUSIA 221

1

1) De la controlul muncitoresc la conducerea de eltremunatori a producviei.

2) De la lupta intregii varanimi impotriva mosierilor lalupta proletarilor de la sate impotriva oricarei bur-ghezii.

3) De la lipsa de aparare la crearea Armatei Rosii.4) De la izolare la o serie de republici create de revolucie.

E = Puterea sovietica (si Constituvia sovietica) cadictaturl a proletariatului

[Clasa dominantr]

2

1. Importanca revoluciei din Octombrie :pina la ea : imperialismul

inselarea maselorcamuflarea acestei inselari sub paravanulpseudo-socialismului mic-burghez.

2. Iesirea din razboiul imperialist (publicarea tratatelorsecrete), puterea proletariatului.lnceputul revolupiei socialisteCresterea ei anevoioasa :

Impotrivirea turbata a tuturor imperialistilor, a in-tregii burghezii, atit a celei ruse cit si a celei inter-nationale.Cresterea clasei muncitoare.

www.dacoromanica.ro

564 V. I. LENIN

3. De la controlul muncitoresc la conducerea muncito-reasea.

4. De la lupta Intregii tsieinimi impotriva mo§ierilor ladeclamarea luptei de clasi proletare la sate.

5. De la lipsI de apsarare la crearea armatei (ArmataRo§ie)...

6. De 1a primii pa§i independenti pe calea organifiriiSovietelor la consolidarea lor pe scara intregului stat§i la promulgarea Constitutiei sovietice.

7. De la izolare la alianta internationalI a revolutieicare a inceput...

Scris nu mai tirziude 6 noiembrie 1918

Publicat pentru prima oars in 1933,in Culegeri din Lenin', vol. XXI

Se tipeireite dupli manuscris

www.dacoromanica.ro

666

PROPUNERI CU PRIVIRELA ACTIVITATEA CEKAI 222

In frunte trebuie sa se afle membri de partid cu ovechime de cel putin doi ani in partid 223

Reg,ulamentul sectiei feroviare a Cekai trebuie sa fiemodificat 224.

Dreptul organizaviilor sindicale si de partid dea lua pe garantie trebuie s'a fie confirmat.

Cei vinovavi de denunçare mincinoasi trebuie si fieurmarivi cu mai multi severitate si pedepsivi cu moarteaprin tmpuscare.

Dreptul de a lua pe garantie trebuie sa fie acordatcomisarilor poporului, iar adeverinta respectiva va ficontrasemnata de doi membri ai colegiului.

Dreptul de a participa la ancheta se acorda 225 etc.

La introducerea evidentei cadrelor de tehnicieni, pre-cum si a cadrelor de intelectuali 'in general, se va atrageatentia ca cei care nu se inregistreaza pierd dreptul de aprimi adeverinve de luare pe garantie. .

SI se ia de indata masuri pentru a largi 'in cadrulCekai centrale secvia de reclamatii si sesizari pentru acce-lerarea cercetarilor.

Scris la 3 decembrie 1918

Psiblicat pentru prima oarl in 1933,in Culegeri din Lenin', vol. XXI

Se tipiireite dup3 manuscris

www.dacoromanica.ro

556

PE MARGINEA PROIECTULUIDE HOTARIRE CU PRIVIRE LA

ORGANIZAREA INSPECTIEI MUNCITORESTI/N DOMENIUL APROVIZIONARII" 226

1

SCHITA DE HOTARIREA CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI

1) Verificarea sistematica a cazurilor concrete de inde-plinire rapida a unor sarcini bine precizate ale Comi-sariatului aprovizionarii §i ale organelor de aprovi-zionare ;

2) stabilirea unor legaturi sistematice cu masele de mun-citori §i de oameni ai muncii §i atragerea sistematicaa .acestora la transportarea O. distribuirea produseloralimentare, la inceput ca martori asistenvi, iar apoica membri ai inspecciei ;

3) obligavia tuturor organelor inspectiei muncitore§tide a prezenta organelor locale §i centrale ale sindicate-lor dari de seama saptaminale asupra activitavii kr ;

4) cu vot consultativ...*

2

OBSERVATII PE MARGINEAPROIECTULUI DE HOTARIRE"

Prezentul proiect trebuie modificat in sensul ca se vaarata cu precizie ca : (1) sarcina inspecciei muncitore§tiin domeniul aprovizionarii este nu numai aceea de averifica scriptele, ci §i in special de a verifica efectiv ca-zuri concrete din activitatea organelor de aprovizionarein ceea ce privqte colectarea, transportarea §i. distribuireaproduselor ;

* Aid manuscrisul se tntrerupe. Nota red.

www.dacoromanica.ro

Pr. MARGINEA PROIECTULUI DE HOTAIURE` E57

apoi (2) inspectia muncitoreasca in domeniul apro-vizionarii are obligatia de a stabili legaturi intre politicade aprovizionare si masele de muncaori si oameni aimuncii si de a-i atrage pe toti acestia, fill exceptie (lainceput ca martori asistent1), la conducerea activitatii deaprovizionare.

(3) inspectia muncitoreasca in domeniul aprovi-zionani este obligata s5. prezinte dari de seama saptarni-nale in fata maselor largi ale clasei muncitoare si alepopulatiei muncitoare, in primul rind prin intermediulsindicatelor.

Scris la 5 decembrie 1918Publicat pentru prima oarli in 1931,lu Culegeri din Lenin". vol. XVIII

Se tipareste dupI manuscris

www.dacoromanica.ro

658

INSEMNARICU PRIVIRE LA $ISTURI

Geologul Gubkin (de la sectia combustibili)$isturi se ga'sesc la Sizran

si in gubernia Kazansi in parte din judetul Iamburg

care ne apartme noua30 de milioane

de rubleTvantigheringiner din Petrograd

((e inca aici)), (plus ?)practicienii ; spun acelasi lucru.

(100 de miliarde de puduri)

Seri s in a doua jumistatea ann1ui 1918 sau in 1919

Publicat pentru prima oara in 1945,In ,,Culegeri din Lenin". vol. XX XV

Se tipiireite dapa mansscrie

www.dacoromanica.ro

559

PLAN SI SCHITE DE TEZECU PRIVIRE LA DEMOCRATIA BURGHEZA

SI DICTATURA PROLETARIATULUI *

1. Principalul argument" : was ist's ? **2. Un mod de a pune problema nu de pe pozitii de

chg.3. Istoria ne invatl cl intotdeauna a fost dictatura%4. 0 ma§idi pentru oprimare.

Continuarea mintal5. a liniei obisnuite §i a ritmuluiobisnuit de dezvoltare.

Neintelegerea (sau intelegerea dogmaticl") a faptuluia republica burghezo-democraticI este si ea o masinapentru reprimarea proletariatului de eatre burghezie.

Lege" : cu at o democratie este mai dezvoltael, cuatit mai aproape este ea la oHce ascutire a luptei declasl dintre principalii antagonisti de pogromuri saude ra'zboi civil (Rusia in timpul lui Kerenski... Elvetia

greve si demonstratii ; America versus negrii, versusinternationalistii ; Germania... I. 1919).

Libertatea intrunirilor si libertatea presei ca model dereventheiri dintre cele mai importante : cum se prezintIele in fapt.

Egalitate"... intre exploatat si exploatator.Libertate"... pentru exploatator.Dezvoltarea in zig-zag in mod concret:

criza economicIruinarea maselorimboOtirea scandaloasi a burghezieibrutalele cotropiri imperialiste g ner4natul jafimperialist

* Vezi volumul de faa, p. 511-523. Nora red.** ce reprezinti el ? Nota ttad.

www.dacoromanica.ro

660 V. I. LENIN

demascarea totala a lui Wilhelm al II-lea, iar acumsi a Antanteischimbarea moravurilor in cei patru ani de razboisalbaticire : totul prin violenviminunile tehructi : in ce scop ? si munvi de ca-davre.

Povara crizei : pe umerii cui.Votul in conditiile atotputerniciei burghezieiau toci votanvii invelegerea" necesara sau voteall invirtutea rutinei ?ver- und zertreten" !*Aparatul adrninistratiei burgheze.ZZ ** =-- dictatura burgheziei,rfacarnic camuflati sub paravanul unor lozinci general-tnavionaleDictatura proletariatului > reprimarea obligatorie a

impotrivirii burgheziei...> democratie pentru masele de oameni ai muncii...--> majoritatea poporului"...

1. Republica democratica = masina pentru reprimare.2. Ver- und zertreten.3. Rupere de mase.4. Aparatul burghez.5. Libertatea" intrunirilor (libertate pentru exploa-

tatori).6. Egalitatea"... presa (pentru exploatatori).6 bis : democratia si razboiul civil inainte de razboi.7. Largirea = reformism, ceea ce burghezia vrea sa

substituie socialismului.8. Revolucia = lupta de clasa ascutita.9. Razboiul si urmarile lui.

10. Germania I. 1919.

Scris in februarie 1919

Publicat pentru prima (ma in 1958,in revista

Voprosi lstorii KPSS nr. 4

Se tiparefte dupa manascrir

* a represents ei a Wes in picioare I Nota tra.** Total. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

661

PE MARGINEAPROIECTULUI DE DECRET CU PRIVIRE

LA REORGANIZAREA CONTROLULUI DE STAT 227

1

1NSEMNARI CU PRIVIRELA REORGANIZAREA CONTROLULUI DE STAT

1) Organ muncitoresc sau organ cu participare munci-toreasca, la centru i in provincie.

2) Martorii asistenti, ca sistem.2 bis : /n mod obligatoriu 2/3 femei.3) Sarcinile practice imediate :

(a) controale inopinate, in urma reclamatiilor fcute de cetateni

(p) combaterea birocratismului(y) masuri revolutionare pentru combaterea abu-

zurilor i a birocratismului(a) transportul(E) ridicarea productivitatii muncii

sporirea cantitatii de produse.

2

CATRE I. V. STALIN

Socot ca in decretul cu privire la Control trebuieadaugat :

1) Crearea unui organ central (si a unor organe lo-cale) cu participare muncitoreasca.2) Introducerea prin lege a participarii sistematice a

martorilor asistenti din rindurile populatiei proletare ;va fi prevazuta participarea obligatorie a femeilor inproportie de pink' la 2/3.

(E;)

www.dacoromanica.ro

662 V. I. LENIN

3) Pe primul plan trebuie puse de indati ca sarciniimediate :

(cc) controale inopinate, in urma reclamaviilor ficutede cet4eni

(p) lupta impotriva birocratismului(y) nfasuri revoluvionare pentru combaterea abuzurilor

§i a birocratismului(a) o atencie deosebiti ridicIrii productivitIvii

muncii §i(e) sporirii cantifivii de produse etc.

Scris la 8 magie 1919Publicat pentru rima oars's' :insemarile sn 1928, in

Culegeri din Lenin", vol. VIII ;docssmentul al 2-lea la 7 noiembrie

1928, in Krasnaia Gazete(Leningrad) nr. 260

Se tiplrege dupd manuscris

www.dacoromanica.ro

663

LISTA LUCRARILOR LUIV. I. LENIN

CARE N-AU FOST GASITE

ADNOTARI

INDICI

DATE DINVIATA SI ACTIVITATEA LUI

V. I. LENIN

www.dacoromanica.ro

665

LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENINNEGASITE PINA IN PREZENT

(29 iulie 19 18-12 martie 1919)

1 9 1 8

SCRISOARE CATRE E. B. BO$

Scrisoarea catre E. B. Bos a fost scrisa. de Lenin intre 12 si18 august 1918. Dupa cum rezultä din amintirile Evgheniei Bos,in aceasta scrisoare, Lenin, adresindu-se tuturor comunistilor dinPenza, demonstra necesitatea «de a reprima fara crutare* rascoalachiabureasca din cele cinci plalsi, sublinia cl aceastä actiune edictati de interesul eintregii revolutii*, «cad acum se di Iuptafinala si decisiva" impotriva chiaburimii*, recomanda ca pentruaceasta actiune sa fie gasiti oameni «cit mai energici* si ruga sai se confirme telegrafic eprimirea prezentei si aducerea ei la inde-plinire*. Scrisoarea avea caracterul unui sfat tovirasesc si erasemnata doar : wAl dv., Lenin*" (E. B. Bos. Intilniri si convor-biri cu Vladimir Ilici (1915-1918)". Proletarskaia Revoliutiia"nr. 3, 1924, P. 169). La 18 august, Bos i-a confirmat telegrafic luiLenin primirea scrisorii (Arhiva centrala de stat a Revolutiei dinOctombrie).

SCRISOARE CATRE M. S. KEDROV

Indicatii cu privire la aceastä scrisoare, scrisi dupa 12 august 1918,se gasesc in amintirile lui M. S. Kedrov. Este o scrisoare prin careV. I. Lenin ii recomanda pe S. G. Uralov si A. P. Nogtev, carefusesera insarcinati sa plece la Kotlas si in regiunea Dvinei de nordpentru a face pregatirile necesare in vederea aruncarii in aer adepozitelor de munitii in ultimul moment, in cazul intrarii inami-cului in Kotlas" (M. S. Kedrov. In apararea Nordului sovietic",Leningrad, 1927, p. 147).

BILET CATRE I. M. LARIN

Acest bilet catre I. M. Larin a fost scris in timpul unei sedintea Consiliului Comisarilor Poporului, in a doua jumatate a luniiaugust 1918 (vezi Culegeri din Lenin", vol. XXI, p. 180).

38 www.dacoromanica.ro

566 LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENIN CARE N-AU FOST GASITE

SCRISOARE CATRE A. I. BALABANOVA

Indicatii cu privire la aceasta scrisoare, scrisä la 27 sau 28 au-gust 1918, se gasesc in articolul lui V. S. Smirnov Amintiridespre V. I. Lenin" ; este vorba de o scrisoare in care Balabanovaera solicitati si lucreze la Biroul de presa. din Stockholm (veziProletarskaia Revoliuviia", 1926, nr. 1, p. 34).

SCRISOARE CATRE I. M. LARIN

Aceasta scrisoare, care a fost scris 5. inainte de 18 septembrie 1918si prin care I. M. Larin era insircinat sa scrie o brosura despreRepublica sovietica in general... pentru a face cunoscut inauntrultärii si peste hotare ce am realizat intr-un an", este pomenita deLarin intr-o scrisoare acre L. A. Fotieva (vezi Culegeri din Lenin",vol. XXI, p. 135).

SCRISOARE CATRE H. GORTER

Aceasta scrisoare este pomenita in scrisoarea de raspuns pe careG. Gorter a trimis-o lui V. I. Lenin la 24 octombrie 1918 (Arhivacentrali de partid a Institutului de marxism-leninism de pe lingaC.C. al P.C.U.S.).

SCRISOARE CATRE N. P. GORBUNOV

Pe marginea scrisorii pe care N. P. Gorbunov a trimis-o luiV. I. Lenin la 28 noiembrie 1918 si in care se vorbeste desprestarea de spirit a oamenilor de stiinti, despre trecerea lor lacolaborare cu Puterea sovieticg, Lenin noteaza : S-a rispuns la29.XI.1918" (Arhiva Centrall de partid a Institutului de marxism-leninism de pe lingi C.C. al P.C.U.S.).

TELEGRAMA CATRE COMISARUL EXTRAORDINARAL GUBERNIEI NI JNI NOVGOROD

Intr-o telegrama din 3 decembrie 1918 a comisarului extraordi-nar al guberniei Nijni Novgorod este mentionata aceasta telegrami,cu nr. 1 174, in care Lenin intreba de ce a fost arestata familiaNemeralov (Arhiva Centrall de partid a Institutului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.).

BILET CATRE L. B. KAMENEV

Acest bilet al lui V. I. Lenin clue L. B. Kamenev a fost scrisin timpul sedintei Consiliului Comisarilor Poporului din 10 de-cembrie 1918 in legatura cu discutarea propunerii de a se permite

www.dacoromanica.ro

LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENIN CARE N-AU FOST GASITE 567

organizatiilor din Moscova sa achizitioneze pe cont propriu pro-160.duse nerationalizate (vezi Culegeri din Lenin, vol. XVIII, p.

DOCUMENTE TRANSMISE PRIN FIR DIRECT

In Arhiva centrala de stat a Revolutiei din Octombrie sepastrezi jurnalul de aparat din 1918, cu urmatoarele menviuni re-feritoare la transmiterea prin fir direct a unor documente semnatede V. I. Lenin :

31 iulie la Vologda7 august la Petrograd, lui I. M. Sverdlov

10 august la Astrahan27 august la Reazan26 noiembrie la Kursk, lui V. N. Zatonski

9 decembrie lui $midt

1 9 1 9

SCRISOARE CATRE G. M. KRJIJANOVSKI

Intr-un registru de iesire al registraturii Consiliului ComisarilorPoporului figureazi urmitoarea insemnare facuta sub nr. 100 din24 ianuarie 1919 : tovarasului Krjijanovski ; scrisoare din parteatov. Lenin" (Arhiva centrala de stat a Revoluviei din Octombrie).

TELEGRAMA CATRE A. A. IOFFE

Indicatii cu privire la aceasta telegrama se gasesc intr-o scri-soare datata 15 .februarie 1919, pe care A. A. Ioffe a trimis-o dinVilno lui V. I. Lenin (Arhiva centrall de partid a Institutului demarxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.).

SCRISOARE CATRE A. RUDNYANSZKI

Scrisoarea catre comunistul maghiar A. RudnyAnszki a fostscrisä de Lenin intre 21 si 25 februarie 1919. Ea este mentionatiIntr-o scrisoare pe care A. Rudnyinszki a trimis-o la 25 februarielui V. I. Lenin : Am primit scrisoarea dv., dar adeverinta pentrutov. Eckert e Inca la mine" (Arhiva centrala de partid a Institu-tului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.).

SCRISOARE CATRE ALFEROV

Intr-un registru de iesire al registraturii Consiliului ComisarilorPoporului figureaza urmatoarea Insemnare facuta sub nr. 271 din

38*

www.dacoromanica.ro

668 LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENIN CARE N-AU FOST GASITE

27 februarie 1919 : Scrisoarea catre Al ferov din partea lui VI. II.'(Arhiva central 5. de stat a Revolutiei din Octombrie).

SCRISOARE CATRE GALKIN

Intr-un registru de iesire al registraturii Consiliului ComisarilorPoporului figureaza urmatoarea insemnare facuta sub nr. 287 din3 martie 1919 : Scrisoare catre Galkin din partea lui VI. Il.`(Arhiva centrall de stat a Revolutiei din Octombrie).

www.dacoromanica.ro

669

LISTA DOCUMENTELORLA A CAROR REDACTARE A PARTICIPAT

V. I. LENIN

DECRETE SI HOTARIRI ALE C.E.C. DIN RUSIA,ALE CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI SI

ALE CONSILIULUI APARARII MUNCITORESTI-TARANESTI

HOTARIREA CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LATRECEREARIATULUI

ATELIERELOR ,,PARATSKIE SUB ADMINISTRATIA COMISA-POPORULUI PENTRU MARINA. 30 iulie 1918.

DECRETUL CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LACONDITIILE DE ADMITERE IN INSTITUTIILE DE INVATAMINT SUPE-RIOR. 2 august 1918.

DECRETUL CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LAALOCAREA DE FONDURI LA DISPOZITIA COMISARIATULUI POPORULUIPENTRU PROBLEMELE MUNCII IN VEDEREA RETRIBUIRII SUPLIMENTAREA CROITORESELOR. 2 august 1918.

HOTARIREA CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LAPASTRAREA LOCULUI DE MUNCA $1 A SALARIULUI MIJLOCIU AL MUN-CITORILOR VOLUNTARI CARE PLEACA PE FRONT $1 IN DETA$AMEN-TELE DE APROVIZIONARE. 3 august 1918.

DECRETUL CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LAOBLIGATIVITATEA SCHIMBULUI DE MARFURI IN REGIUNILE CEREA-LIERE. 5 august 1918.

REGULAMENTUL FONDULUI PENTRU ASIGURAREA FAMILIILOR OS-TASILOR ARMATEI RO5II. 14 august 1918.

COMPLETARI LA DECRETUL CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUIDIN 28 IUNIE 1918 CU PRIVIRE LA NATIONALIZAREA INTREPRINDERI-LOR INDUSTRIALE. 19 august 1918.

DECRETUL CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LACONCENTRAREA EVIDENTEI $1 REPARTIZARII METALELOR LA SUBSEC-TIA DE EVIDENTA, REPARTIZARE $1 DESFACERE A MINEREURILORGRELE $1 A METALELOR DE PE LINGA SECTIA METALELOR DIN CON-SILIUL ECONOMIC SUPERIOR. 27 august 1918.

HOTARIREA CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LAALOCAREA SUMEI DE 5 000 000 DE RUBLE PENTRU CONSILIUL ECONOMICSUPERIOR, LA DISPOZITIA COMISIEI EXTRAORDINARE PENTRU PRO-DUCTIA DE MATERIAL DE RAZBOL 23 septembrie 1918.

HOTARIREA CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LAALOCAREA SUMEI DE 1 000 000 DE RUBLE LA DISPOZITIA DIRECTIEI SIL-VICE. 15 octombrie 1918.

DECRETUL CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LAINFIINTAREA CONSULATELOR. 18 octombrie 1918.

www.dacoromanica.ro

670 LISTA DOCUMENTELOR

HOTARIREA CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LAORGANIZAREA. DEPOZITELOR DE STAT PENTRU TESATURI SI CONFECTII.2 noiembrie 1918.

DECRETUL CONSILIULUIAPROVIZIONARII.

COMISARILOR POPOR.ULUI CU PRIVIRE LAORGANIZAREA 21 noiembrie 1918.

FIOTARIREA CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI PRIN CARECONSILIUL MILITAR-REVOLUTIONAR AL REPUBLICII ESTE AUTORIZATSA CHELTUIASCA 50 000 000 DE RUBLE DIN FONDUL EXTRAORDINAR.21 noiembrie 1918.

HOTARIREA CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI PENTRU RE-GLEMENTAREA PREZENTARH LA TELEGRAF A TELEGRAMELOR CIRCU-LARE ALE INSTITUTHLOR SOVIETICE. 21 noiembrie 1918.

FIOTARIREASUSPENDAREA

CONSILIULUICONCEDIULUI

COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LADE DOUA SAPTAMINI AL MUNCITORILOR

CARE LUCREAZA IN CONDITII DEOSEBIT DE VATAMATOARE. 10 decembrie 1918.

DECRETUL CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LA.INTERZICEREA ORGANIZARII DE LOTERII. 19 decembrie 1918.

HOTARIREA CONSILIULUI APARARII CU PRIVIRE LA MASURILEPENTRU PREVENIREA INZAPEZIRILOR SI INLATURAREA URMARILORLOR. 25 decembrie 1918.

HOTARIREAINFIINTAREA DIRECTIEI

CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LAGENERALE A SILVICULTURIL 27 decembrie 1918.

DECRETUL CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LANATIONALIZAREA FARMACIILOR. 28 decembrie 1918.

DECRETULSCUTIREA DE

CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LARELIGIOASE.SERVICIUL MILITAR PENTRU CONVINGERI

4 ianuarie 1919.

DECRETUL CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRE LACOLECTAREA PRODUSELOR ALIMENTARE. 21 ianuarie 1919.

DECRETUL CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRELA MASURILE PENTRU COMBATEREA TIFOSULUI EXANTEMAT1C.18 lanuarie 1919.

DECRETUL CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRELA INFIINTAREA CONSILIULUI PENTRU OCROTIREA COPIILOR-4 februarie 1919.

DECRETUL CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRELA ORGANIZAREA DE GOSPODARII SOVIETICE DE CATRE INSTITU-TIILE $1 UNIUNILE PROLETARIATULUI INDUSTRIAL. 15 februarie 1919.

HOTARIREA CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRELA COMISIA CENTRALA A REPARATHLOR DE MATERIAL RULANT ALCAILOR FEB.ATE. 15 febroutrie 1919.

DECRETUL COMITETULUI EXECUTIV CENTRAL AL SOVIETELORDIN RUSIA $1 AL CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRI-VIRE LA MAJORAREA SALARIILOR. lnainte de 21 februarie 1919.

HOTARIREA CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI IN LEGA-TURA CU RAPORTUL COMITETULUI INSAM1NTARILOR. 4 martie 1919.

DECRETUL CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI Cu PRIVIRELA CONSILIUL STIINTIFIC DE STAT. 4 martie 1919.

HOTARIREA CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIVIRELA REORGANIZAREA CONTROLULUI DE STAT. 8 martie 1919.

www.dacoromanica.ro

LISTA DOCUMENTELOR 671.

HOTARIREA CONSILIULUIHIRTIEL 8

COMISARILORmartie 1919.

POPORULUI CU PRIVIRElA REPARTIZAREA

HOTARIREASUSPENDAREA

CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI CU PRIV1RE LACIRCULATIEI TRENURILOR DE CALATORI. 8 manic 1919.

In Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leninismde pe iinga C.C. al P.C.U.S. se pastreaza proiectele sus-mentiona-telor decrete si hotariri cu modificarile ficute de V. I. Lenin,precum i propunerile i completarile scrise de el la unele din aceste

.clecrete i hotariri ; in materialele pregatitoare pentru intocmireadecretului cu privire la conditiile de admitere in institutiile de in--vatamint superior figureazi urmatoarea insetnnare facuti de secre-tar : Parma de la sfirsit e redactata de V. I." Unele dintre.aceste materiale au fost publicate (Vezi Culegeri din Lenin",vol. XVIII, p. 135-139, 276-280 ; vol. XXI, p. 134, 138, 190192 ; vol. XXIV, p. 42, 117, 161, 187).

TELEGRAMECATRE M. K. LEMKE, DIRECTORUL MONETARIEI STATULUI. lulie 1918.

CATRE COMISARUL FLOTILEI DE TORPILOARE DIN MINSK.:23 august 1918.

CATRE B. P. POZERN, COMISARUL DISTRICTULUI MILITAR PETRO-CRAD. 29 august 1918.

CATRE CONSILIUL MIL1TAR AL FRONTULUI DE LA TARITIN. 19 sep-.tembere 1918.

CATRE ORGANELE PUTERII LOCALE. 2 noiembrie 1918.

CATRE TOATE ORGANELE GUBERNIALE PENTRU PROBLEMELE REFU-CIATILOR $1 ALE PRIZONIERILOR DE RAZBOI $1 CATRE TOATE SOVIE-TELE DE DEPUTATI. 23 noiembrie 1918.

CATRE M. K. VLADIMIROV, COMISARUL EXTRAORDINAR AL CAILORFERATE DE PE FRONTUL DE SUD. 25 decembrie 1918.

CATRE COMITETUL EXECUTIV AL GUBERNIEI NIJNI NOVGOROD.26 decembrie 1918.

PRESEDINTELUI CEKAI DIN PETROGRAD. 29 decembrie 1918.

CATRE CONSILIUL ECONOMIC GUBERNIAL NIJNI NOVGOROD. 27 ia-nuarie 1919.

CATRE IVANOV, COMISAR AL MUNCII. PETROGRAD. 31 ianuarie 1919.CATRE C. G. RACOVSKI, PRE$EDINTELE CONSILIULUI COMISARILOR

POPORULUI AL REPUBLICII SOVIETICE UCRAINENE. 18 februarie 1919.

In Arhiva centrall de partid a Institutului de marxism-leninismde pe ling C.C. al P.C.U.S. se pastreazi textele sus-mentionatelortelegrame cu modificarile facute de V. I. Lenin. Unele dintre eleau fost publicate (Vezi Culegeri din Lenin", vol. XXI, p. 179,273 ; vol. XXXIV, p. 74, 97-98 ; vol. XXXV, p. 56 ;vol. XXXVI, p. 62).

www.dacoromanica.ro

672 LISTA DOCUMENTELOR

CHEMAREA IN INTIMPINAREA PRIMULUI CONGRESAL INTERNATIONALEI COMUNISTE"

In Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leninismde pe linga C.C. al P.C.U.S. se pastreazà proiectul acestei chemari,cu observatiile si modificarile facute de V. I. Lenin. Chemarea a.fost publicata in ziarul Pravda" nr. 16 din 24 ianuarie 1919.

HOTARIRE CU PRIVIRE LA ORGANIZAREASOCIALISTA A TERITORIULUI $1 LA MASURILE

PENTRU TRECEREA LA AGRICULTURA SOCIALISTA

In Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leninismde pe linga C.C. al P.C.U.S. se pastreaza un exemplar al Proiec-tului de hotarire cu privire la lucrarea in comun a pamintului",elaborat de o comisie a Comisariatului poporului pentru agricul-tura, cu observatiile facute de V. I. Lenin pe marginile filelor ;proiectul a fost modificat de colegiul Comisariatului poporului pen-tru agriculturl in spiritul observatiilor facute de Lenin si, subtitlul Cu privire la lucrarea in comun a pamintului", a fost inclusca un capitol aparte, capitolul VIII, in Hotirirea cu privire laorganizarea socialista a teritoriului si la masurile de trecere laagricultura socialista" (vezi Culegeri din Lenin", vol. XXIV,p. 39-41 ; Politica agrari a Puterii sovietice (1917-1918)",Moscova, 1954, p. 426-431).

Despre participarea sa la activitatea Comisiei C.E.C. din Rusiapentru redactarea Hotaririi", comisie aleasa la 10 februarie 1919,Lenin a vorbit in ziva de 13 martie 1919 la primul congres almuncitorilor agricoli din gubernia Petrograd, raspunzind la intre-barile puse de unii delegati (Vezi Opere, vol. 29, Bucuresti, Edi-tura politica, 1959, p. 26).

Hotarirea" a fost publicati la 14 februarie 1919 in ziarulPravda" nr. 34.

www.dacoromanica.ro

573

ADNOTARI

1 5edinta comunii din 29 iulie 1918 a C.E.C. din Rusia, a So-vietului din Moscova, a comitetelor de intreprindere fi a sindi-catelor din Moscova a fost convocata in legatura cu greauasituatie militarl i conomica a Republicii sovietice, alecarei comunicatii cu principalele regiuni producatoare de cc-reale, materii prime si combustibil fusesera taiate ca urmare ainterventiei militare straine si a rebeliunilor albgardiste. Inaceasta sedinta, la care au participat circa 2 000 de persoane,a fost adoptata in unanimitate, in urma cuvintarii ltnV. I. Lenin, rezolutia propusa de fractiunea comunista. Re-zolutia declara patria socialista in primejdie i cerea ca acti-vitatea tuturor organizatiilor oamenilor muncii sa fie subordo-nata sarcinilor apararii Republicii sovietice, sublinia necesitateade a se desfasura in masele muncitoresti o larga munca deagitatie pentru explicarea situatiei create, necesitatea de aintari vigilenta fata de burghezia contrarevolutionara, reco-manda ca o serie de lucratori cu munci de raspundere sal fietrimisi la munca in armatà si in domeniul aprovizionariicerea sal se duel o lup:a energica pentru cereale.

In sectiunea Materiale pregatitoare" din volumul de failse publica planul acestei cuvintari scris de V. I. Lenin. 1.

2 Este vorba de rebeliunea armata contrarevolutionara a corpuluide armata cehoslovac, organizata de imperialistii Antantei cuparticiparea activä a mensevicilor si a eserilor. Corpul dearmata cehoslovac, alcatuit din prizonieri de razboi cehislovaci, a fost organizat in Rusia Inca inaintea victoriei MariiRevolutii Socialiste din Octombrie. In vara anului 1918, elnumara peste 60 000 de oameni (in Rusia se aflau pe atunciaproape 200 000 de prizonieri cehi i slovaci). Dupi instaurareaPuterii sovietice, finantarea acestui corp de armata a fostpreluata de puterile Antantei, care hotarisera foloseasca inlupta impotriva Republicii sovietice. Th. Masaryk, liderul na-tionalistilor burghezi cehi i presedintele Consiliului nationalcehoslovac, a declarat corpul cehoslovac parte integranta a

si

www.dacoromanica.ro

574 ADNOTARI

armatei franceze, iar reprezentantii Antantei au pus problemaevacuirii lui in Franca. Guvernul sovietic a consimtit laevacuarea cehoslovacilor, punind insk conditia ca soldatii rusiaflati in Franta s'a fie repatriati. Printr-un acord intervenitla 26 martie 1918, corpului cehoslovac i-a fost acordati posi-bilitatea de a para'si Rusia prin Vladivostok, cu conditia dea preda armamentul. Dar comandamentul contrarevolutionar alcorpului cehoslovac a incilcat cu perfidie acordul incheiat cuguvernul sovietic in ceea ce priveste predarea armamentuluila ordinul imperialistilor Antantei, a declansat, la sfirsitullunii mai, o rebeliune armatä. Guvernele S.U.A., AnglieiFrantei au pornit pe calea sprijinirii fitise i multilaterale arebeliunii ; la ea au participat nemijlocit i ofiteri francezi.Actionind in strinsl legIturä cu albgardistii i cu chiaburimea,rebelii cehoslovaci au ocupat o bunä parte din Ural, regiuneaVolgii si Siberia, restaurind pretutindeni puterea burgheziei.In regiunile ocupate de rebelii cehoslovaci au fost formate, cuparticiparea mensevicilor si a eserilor, guverne albgardiste : laOmsk guvernul" Siberiei, la Samara Comitetul membri-lor Adunarii constituante etc.

Curind dup5. izbucnirea rebeliunii, la 11 iunie, Cornitetulexecutiv central al grupurilor comuniste cehoslovace din Rusiaa adresat soldatilor corpului cehoslovac un apel in care de-masca caracterul ei contrarevolutionar i chema pe muncitorii

täranii cehi i slovaci sà-i pudã capät i si se inroleze inunitatile cehoslovace ale Armatei Roii. Majoritatea prizonieri-lor scehi i slovaci nutreau simpatii fatä de Puterea sovieticisi nu s-au 15.sat influentati de propaganda antisovieticI a cliciireactionare din fruntea corpului cehoslovac. Dindu-si seama clau fost ine1aci, multi soldati 1-au parksit, refuzind si lupteimpotriva Rusiei Sovietice. Circa 12 000 de cehi i slovaci auluptat in rindurile Armatei

Regiunea Volgii a fost eliberatä de Armata Rosie in toamnaanului 1918. Cehii albi au fost definitiv infrinti o data culichidarea aventurii lui Kolceak. /.

3 Prüleopnik Svobody" organul central al grupurilor comu-niste cehoslovace din Rusia Sovieticl Ziarul a fost infiintat inbaza unei hotäriri a Congresului comunistilor cehoslovaci dinRusia, care a avut loc la Moscova intre 25 qi 27 mai 1918,prin fuzionarea celor dou'l organe de presi cehoslovace careapäreau in Rusia Sovietick : Pritkopnik" ziarul comunisti-lor cehoslovaci i Svoboda", ziarul social-democratilor destinga cehoslovaci. A apa'rut slptäminal la Moscova de la7 i.unie 1918 pina la 1 mai 1919. In total au apirut 42 denumere. Priikopnik Svobody" propaga ideile comuniste inrindurile fostilor prizonieri de rizboi cehoslovaci din Rusia,demasca politica reactionarà a Sectiei din Rusia a Consiliuluinational cehoslovac si a comandamentului corpului cehoslovac,indemna pe muncitorii cehi i slovaci sa se inroleze

si,

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 675

in Armata Rosie pentru a participa la apirarea Republiciisovietice impotriva interventionistilor si a albgarchsttlor.

V. I. Lenin se refer 5. la articolul Milioanele franceze,aplrut in acest ziar la 28 iunie 1918 ; articolul a fost repro-dus in aceeasi zi in ziarul Pravda" si partial in IzvestiiaC.E.C. din Rusia". 2.

4 V. I. Lenin se referä la rebeliunea contrarevo1utionar5 organi-zati de eserii de stinga la Moscova (6-7 iulie 1918), in timpul1ucr5ri1or celui de-al V-lea Congres general al Sovietelor.

Eserii de stinga partidul socialistilor-revolutionari destinga, constituit in mod oficial la primul silt Congres general,care a avut loc in noiembrie 1917. Pini la acest congres,eserii de stinga au militat in cadrul partidului eserilor, alcItuindaripa lui sting5, care a inceput s'a se formeze in anii rizboiuluiimperialist mondial si in fruntea eareia au stat M. A. Spirido-nova, B. D. Kamkov §i M. A. Natanson (Bobrov). La celde-al doilea Congres general al Sovietelor din Rusia, eserii destinga au alcItuit majoritatea fractiunii eserilor, care se scin-daserl in problema particip5rii la congres : eserii de dreapta,conformindu-se indicatiei date de C.C. al partidului lor, aup5r5sit congresul, in timp ce eserii de stinga au participat lalucrarile lui si in principalele probleme de pe ordinea de zi auvotat araturi de bolsevici, respingind insä propunerea acestorade a intra 'In guvernul sovictic.

Dup5 multe soviieli, cautind si-si plstreze influenta inrindurile tarànimii, eserii de stinga au ajuns la intelegere cubolsevicii ; reprezentantii lor au fost inclusi in Consiliul Comi-sarilor Poporului. Desi au acceptat s5." colaboreze cu bolsevicii,eserii de stinga erau in divergenti cu ei in problemele funda-mentale ale revolutiei socialiste si se pronuntau impotrivadictaturii proletariatului. In ianuarie-februarie 1918, C.C. alpartidului eserilor de stinga a pornit o luptl activ5 impo-triva incheierii tratatului de pace de la Brest-Litovsk, iar dup5semnarea si ratificarea lui la cel de-al IV-lea Congres al So-vietelor, in martie 1918, eserii de stinga au iesit din guvern,continuind insI si ramin 5. in colegiile cornisariatelor poporuluist in organele locale ale puterii. 0 dati cu desfIsurarea revo-lutiei socialiste la sate, in rindurile eserilor de stinga au in-ceput s5. se accentueze tendintele antisovictice.

La 24 iunie C.C. al eserilor de stinga a hotlrit sideclanseze o rebeliune impotriva Puterii sovietice. Infrinti laCongresul al V-lea al Sovietelor, eserii de stinga, urmlrind s5torpileze tratatul de pace de la Brest si II tirasci Tara So-vietelor intr-un räzboi cu Germania, au asasinat la 6 iulie, laMoscova, pe contele Mirbach, ambasadorul Germaniei, si imediatdupi aceasta au declansat o rebeliune armatä, a clrei princi-pall fortà o constituia un detasament comandat de eserul destinga D. I. Popov, colaborator al Celai. Rebelii au bombardat

www.dacoromanica.ro

676 ADNOTARI

Kremlinul cu artileria, au ocupat centrala telefonica si tele-graful, pe care le-au pastrat timp de doul ore, transmitind innumele C.C. al eserilor de stinga citeva apeluri, buletine 6 te-legrame provocatoare, in care afirmau a puterea s-ar afla inmiinile eserilor de stinga si ca. actiunile lor ar fi salutate deintreaga populatie.

Congresul al V-lea al Sovietelor a dat guvernului directivade a lichida imediat rebeliunea. Mernbrii fractiunii eserilor destinga au fost arestati. Datorita masurilor energice ale guver-nului sovietic si actiunilor unite ale muncitorimii si garni-zoanei din Moscova, rebeliunea a fost inabusita in termen de24 de ore ; ultimele ei focare de rezistenta au fost lichidatein dupa-amiaza zilei de 7 iulie. Aceast a. rebeliune constituiao parte integranta a ofensivei generale a contrarevolutiei in-terne si a imperialistilor Antantei impotriva Republicii sovie-tice ; rebelii se bucurau de sprijinul ocult al unor misiunidiplomatice straine.

Eserii de stinga au incercat sa declanseze rebeliuni la Petro-grad, la Vologda 6 in alte orase.

Dup5. lichidarea rebeliunii, Congresul al V-lea generalal Sovietelor din Rusia a hotarit ca toti eserii de stinga careimpartaseau linia aventurista a conducerii lor sa fie exclusi dinSoviete. Din toate colturile ;aril congresul a primit numeroasetelegrame in care, aprobind actiunile intreprinse pentru repri-marea rebelilor, muncitorii si taranii isi exprimau hotarirea dea apara cu arma in mina Puterea sovietica. 4.

5 Dainaktutiun partid nationalist armean, creat la inceputulultimului deceniu al secolului al XIX-lea in scopul de a eliberade sub jugul sultanului pe armenii din Turcia. Alaturi deburghezie, au avut in acest partid un rol insemnat intelectuali-tatea nationala si mica burghezie ; din el au flcut parte sitarani si muncitori care s-au lisat inselati de frazeologia nationa-lista si socialista. In perioada revolutiei din 1905-1907, partidulDasnaktutiun s-a apropiat de partidul eserilor. /ii 1907, con-gresul partidului a adoptat oficial un program socialist" cucaracter narodnic.

Dup5. revoIutia burghezo-democratica din februarie 1917,dasnacii au sprijinit politica guvernului provizoriu burghez ;dupa. Revolutia Socialista din Octombrie au Incheiat un bloccontrarevolutionar cu mensevicii, eserii si musavatistii im-potriva Puterii sovietice. In 1918-1920 dasnacii au condusguvernul contrarevolutionar burghezo-nationalist al Armeniei ;toate actiunile lor contribuiau la transformarea Armeniei intr-ocolonie a imperialistilor straini si intr-un punct de sprijin alinterventionistilor anglo-francezi si albgardistilor rusi in luptaimpotriva Republicii sovietice. In noiembrie 1920, oameniimuncii din Armenia, sub conducerea partidului bolsevic si cusprijinul Armatei Rosii, au risturnat guvernul dasnacilor. 0

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 677

data cu victoria Puterii sovietice, organizatiile partidului D as-naktutiun din Transcaucazia au fost dizolvate. 4.

6 In sedinca extraordinarl din 25 iulie 1918 a Sovietului dinBaku a fost dezbatuta problema situatiei politice i militaredin Baku, in legatura cu ofensiva trupelor turcesti. Sub pre-textul apararii orasului Baku, mensevicu, dasnacii i eserii aucerut sa fie chemate in ajutor" trupele engleze. Membrii bol-sevici ai Consiliului Comisarilor Poporului din Baku (S.G. Sau-mian, M. A. Azizbekov, P. A. Djaparidze, I. D. Zevin si al cii)s-au ridicat categoric impotriva acestor propuneri tradatoare.Ei au declarat ca invitarea" la Baku a interventionistilor en-glezi ar insemna o trädare a Republicii sovietice si au prezen-tat un proiect de rezolutie in care insistau sa. se ia masuriurgente pentru apararea orasului Baku cu force proprii. Inpofida eforturilor depuse de bolsevici, a fost adoptata, cu oneinsemnata ma joritate de voturi, o rezolutie prin care trupeleen gleze erau chemate sa vina. la Baku.

Ramasi in minoritate, membrii bolsevici ai Consiliului Co-misarilor Poporului din Baku au declarat cá demisioneaza dinguvern. Curind insa bolsevicii din Baku si-au dat seama ca, incondiciile create, ar fi o greseall sa demisioneze i cã, dimpo-triva, trebuie sã ramini la putere i si foloseasca toate posi-bilitçiIe pentru a izola i infringe pe conciliatori i tradatori.La o sedinta extraordinari a Comitetului executiv al Sovietuluidin Baku s-a hotarit ca, pina la rezolvarea definitiva' a proble-mei puterii, toti comisarii poporului sa ramina la posturile lorCon ferinta orlseneasca din 27 iulie a bolsevicilor din Baku ahotarit ca puterea sa. nu fie cedata fàr lupta ; totodati s- ahotarit si se organizeze de urgenta apararea orasului Baku sub.conducerea Consiliului Comisarilor Poporului, si se decretezemobilizarea eneralä i sa se adreseze muncitorilor apelul dea se ridica in apararea orasului si a Puterii sovietice. In in-deplinirea acestei hotariri, Consiliul Comisarilor Poporului dinBaku a luat o serie de masuri : a decretat in oras starea derazboi, a insa'rcinat Ceka sa curme agitatia contrarevolutionaraa chemat pe muncitorii din Baku sa formeze detasamente inar-mate si s. apere orasul pina la ultima posibilitate.

Dar eforturile eroice ale comunistilor din Azerbaidjan si al e-partii inaintate a proletariatului din Baku au fost zadarnicitede tradarea dasnacilor, a eserilor i mensevicilor. Unitatile-dasnace' au paräsit frontul, iar in bresa formata au pltruns.trupele turcesti. La 31 iulie, sub presiunea interventionistilorstrain i si a agenturii lor, Puterea sovietica din Baku a cazutvremelnic. Pe linga intervencia straina au fost i alte cauze careau contribuit la caderea Puterii sovietice din Baku, si anume :organiza till e de partid din Azerbaidjan i Consiliul ComisarilorPoporului din Baku nu asiguraseri o alianta trainica intreproletariatul din Baku si taranimea muncitoare din Azerbaidjan,lar in plus au comis o serie de greseli in problema nationali,

www.dacoromanica.ro

678 ADNOTARI

lucru de care musavatistii, dasnacii si. ceilalvi contrarevolutionariau profitat pentru a insela masele.

Agentura Antantei eserii, mensevicii si dasnacii auformat un guvern contrarevoluvionar, asa-numita dictaturia Caspicii centrale". Conducltorii Puterii sovietice din Azer-baidjan au fost arestati. In noaptea de 19 spre 20 septembrie,26 de comisari din Baku (S. G. $aumian, M. A. Azizbekov,P. A. Djaparidze, I. T. Fiolctov, I. D. Zevin, G. N. Korganov,M. G. Vezirov si alvii) au fost in mod bestial asasingi de in-tervenvionistii englezi, cu participarea directi a eserilor si men-sevicilor. 6.

7 Marea Revolutie Socialisti din Octombrie a influentat puternicdezvoltarea miscirii revolutionare din Germania, a intirit pozi-vide politice ale grupului Spartacus", care lupta in ilegalitate. Ininimile oamenilor muncii din Germania, Decretul leninist asu-pra picii trezise speranvi si bucurie ; ei urmireau cu simpatielupta consecventi a guvernului sovietic pentru o pace demo-cratici. Pretenviile exagerate formulate de guvernul german latratativele de pace cu delegatia Rusiei Sovietice la Brest-Litovskau stirnit indignarea muncitorilor germani si au fost una dintreprincipalele cauze ale grevei politice generale de la sfirsitullunii ianuarie si inceputul lunii februarie 1918.

La 28 ianuarie, la chemarea grupului Spartacus", sute demii de muncitori §i muncitoare din Berlin au incetat lucrulsi au ales Soviete muncitoresti. In prima sa sedinvi, Sovietulmuncitoresc al Marelui Berlin a cerut incheierea grabnici apicii, flea anexiuni si contributii, potrivit principiilor formulatede guvernul sovietic la tratativele de la Brest-Litovsk, parti-ciparea unor reprezentanvi ai muncitorilor din toate virile latratativele de pace, imbunitivirea aprovizionirii cu alimente,ridicarea stirii de asediu si introducerea libertivilor democra-tice, eliberarea celor condamnavi sau arestati pentru activitatepolitick' etc.

Greva a cuprins 39 de orase din Germania (Bremen, Mün-chen, Hamburg, Jena, Magdeburg, Manheim, Düsseldorf, Bran-denburg, Köln, Dresden, Munster, Lubeck, Niirenberg si altele) ;la ea au participat peste 1 500 000 de muncitori. In multelocalitivi au fost alese Soviete muncitoresti, care, la rindul kr,au creat comitete de acviune.

Guvernul kaiserului a folosit impotriva grevistilor toate for.tele de care dispunea puterea de stat. La 31 lanuarie a tostdecretati la Berlin starea exceptionali, iar fortele polivienestilocale au fost inthite cu 5 000 de politisti adusi din alte orase.Patru corpuri de armati au primit ordinul de a fi gata delupti impotriva grevistilor. In decurs de citeva zile, 50 000 demuncitori berlinezi au fost chemati sub arme. Comandamentulmilitar a cerut ca in dimineava zilei de 4 februarie muncitoriisi se prezinte la lucru. Impotriva demonstrantilor au fost trt-mise unititi militare inzestrate cu mitraliere. Cu ajutorul tru-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 679

pelor g al politiei, precum si cu complicitatea liderilor social-democrati, guvernul kaiserului a reusit sa inabuse miscarea.Multi muncitori au cazut victima represiunilor. Desi s-a incheiatcu infringerea muncitorilor, greva a avut o mare insemnitate.V. I. Lenin a apreciat-o ca un punct de cotitura in starea despirit a proletariatului german" (Opere complete, vol. 36, Bucu-resti, Editura politica, 1965, ed. a doua, p. 564). 9.

8 Este vorba de rebeliunea albgardistilor de la Iaroslavl, izbuc-nità la 6 iulie 1918. Räscoala a fost organizata de organizatiacontrarevolutionara Uniunea pentru apararea patriei si a li-bertatii", al cirei conducator era eserul de dreapta B. V. Sa-vinkov. Ca g celelalte rebeliuni contrarevolutionare care auizbucnit pe vremea aceea in Rusia Sovietica, cea de la Iaros-lavl a fost pregatita de imperialistii Antantei, cu participareaactivi a mensevicilor si eserilor. Imperialistii din tarile Antan-tei au pus la dispozitia Uniunii" lui Savinkov insemnate fon-duri banesti. Organizarea acestei rebeliuni facea parte din pla-nul general al interventiei in Rusia, plan care prevedea caactiunea armati de la Iaroslavl sa fie declansati concomitent curebeliunea eserilor de stinga" de la Moscova (vezi adnotarea4). Simultan urmau si inceapa rebeliuni la Murom, Kostroma,Ribinsk si in alte orase din regiunea Volgai oi din centrul Rusiei.

In ajunul rebeliunii s-au concentrat la Iaroslavl numerosieseri si mensevici, precum si ofiteri albgardisti. Eserii de stinga,care aveau la Iaroslavl o influenta considerabila, detineau aicio serie de posturi de conducere. La 6 iulie, rebelii au ocupatcentrul orasului, arsenalul, posta, telegraful si alte institutii. Ainceput o singeroasi rlfuiala cu activistii de partid g de stat.Rebelii au incercat sa ocupe si periferiile muncitoresti ale ora-sului, dar acolo au intimpinat indati o rezistenta energica siclink% Organizatiile de partid din intreprinderi au unit in ju-rul lor masele si au chemat pe muncitori si inabuse rebeliunea.Muncitorii inarmati si subunitati ale Armatei Rosii au intratin lupti cu rebelii. Guvernul sovietic a trimis in ajutorul mun-citorilor din Iaroslavl o serie de unitati militare si detasamentede muncitori inarmati din Moscova, Petrograd, Ivanovo-Voz-nesensk, Kostroma, Vologda si Ribinsk. La 21 iulie 1918 re-beliunea a fost inabusitä. 10.

9 V. I. Lenin se referl la decretul Cu privire la organizarea a-reicimii satelor ii aprovizionarea ei cu cereale, obiecte de primanecesitate li unelte agricole", adoptat de C.E.C. al Sovietelordin Rusia la 11 iunie 1918. Decretul a consfintit practica creariicomitetelor saracimii din initiativa maselor. El prevedea el insarcina acestor comitete intra : evidenta rezervelor de pro-duse alimentare ale gospodariilor ta.ranesti, stabilirea rezerve-lor si a surplusurilor de produse alimentare ale gospodariilorchiaburesti, acordarea de ajutor organelor sovietice de apro-vizionare la confiscarea acestor surplusuri ; paza cerealelor con-

www.dacoromanica.ro

.580 ADNOTARI

fiscate i transportarea lor la centrele de receptie ale statului ;aprovizionarea srcimii cu produse alimentare confiscate dela gospodgriile . chiaburesti, distribuirea uneltelor agricole si amirfurilor industriale ; organizarea campaniei de insimintgrisi de recoltare, paza seminiturilor ; lupta impotriva desgga-rilor 6 impotriva speculei cu cereale. Sub conducerea partidu-lui comunist, ping in toamna anului 1918 au fost create intoati taxa peste 80 000 de comitete ale sirkcimii, care au devenitpuncte de sprijin, organe ale dictaturii proletariatului la sate ;organizarea acestor comitete a marcat desasurarea revolutieisocialiste la sate. Comitetele sgrIcimii au avut un rol deosebitde mare in reprimarea contrarevolutiei chiaburesti, in submi-narea puterii economice a chiaburimii, prin exproprierea ei

Intr-o perioadg relativ scurtg, comitetele sgracimiiau luat de la chiaburi si au dat tgranilor sgraci i mijlocasi50 000 000 ha de pamint, au confiscat de la chiaburi o bungparte din mijloacele lor de productie, pe care le-au pus ladispozitia tgranilor sgraci si a mijlocasilor neavuti. Deosebit demare a fost meritul acestor comitete in desgvirsirea lichidriiproprietatii funciare mosieresti si in aprovizionarea centrelormuncitoresti infometate si a Armatei Roii. Comitetele sàrã-cimii au participat activ la organizarea intreprinderilor agricolecolective arteluri i comune agricole , care impreung cusovhozurile au constituit primele nuclee ale sectorului socialistla sate ; din momentul organizgrii comitetelor sgrIcimii, nu-mgrul artelurilor si al comunelor agricole a inceput sä creascl,ridicindu-se de la 240 la 1 600 dupà date incompleteacre sfirsitul anului 1918. Din initiativa comitetelor sgrgci-mii au fost create detasamente i regimente de . voluntaripentru Armata Rosie, formate din tgrani sgraci. Comitetele sirk-cimii au adus o contributie esentialä la intirirea Sovietelorlocale 6 la curgtirea lor de elemente chiaburesti.

Activitatea desfasuratã de comitetele sgrAcimii a avut o mareInsemnItate pentru intarirea aliantei dintre clasa muncitoare;i targnime, pentru atragerea tgranului mijlocas de parteaPuterii sovietice. Lenin a subliniat in repetate rinduri CI or-ganizarea i activitatea comitetelor srcimii trebuie indrumatein asa fel, inch sg se Ong seama nu numai de interesele

ci si de cele ale tgranului mijlocas. Comitetele sgrici-mii au contribuit la preggtirea terenului pentru trecerea de lapolitica de neutralizare a tgranului mijlocas la politica dealianç g. trainicà cu el.

In scurtul fastimp de la infiintarea lor si pin g. in toamnaanului 1918, comitetele sgricimii, care au avut un rol istoricin desfgsurarea revolutiei socialiste, au rezolvat cu succes sar-cinile care le-au fost trasate. Concomitent cu aceasta, cu aju-torul comitetelor saracimii si al retelei de celule de partid carese extinsese la sate, Sovietele sgtesti se intgriserg considerabil.Pornind de la acest fapt i avind in vedere necesitatea de adesIvirsi construirea aparatului de stat prin unificarea organi-

partiall.

Ara-cimii,

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 581

zarii Sovietelor pe intregul teritoriu al Republicii sovietice",cel de-al VI-lea Congres general extraordinar al Sovietelor dinRusia, care a avut loc in noiembrie 1918, a adoptat o hotarireprivind fuzionarea comitetelor saracimii cu Sovietele de plasi

satesti. 11.

10 V. I. Lenin se refera' la tratatul de pace dintre Rusia Sovie-tic i puterile Cvadruplei aliante (Germania, Austro-Ungaria,Bulgaria si Turcia), sernnat la 3 martie 1918 la Brest-Litovsk

ratificat la 15 martie de cel de-al IV-lea Congres generalextraordinar al Sovietelor din Rusia. irnpuse RusieiSovietice au fost extrem de grele. Potrivit tratatului, Po Ionia,aproape intreaga regiune baltic i o parte din Bielorusia ur-mau s ramina sub controlul Germaniel si al Austro-Ungariei.Ucraina se separa de Rusia Sovietic a. si se transforma intr-unstat dependent de Germania. Sub stapinirea Turciei urmau satreaci orasele Kars, Batum i Ardagan. /n august 1918, Ger-mania a impus Rusiei Sovietice un acord suplimentar i unacord financiar care contineau noi conditii, extrem de impo-Vara:mare.

Incheierea picii de la Brest a fost precedati de o luptainversunata dusa impotriva lui Trotki si a grupului antiparti-nic al comunistilor de stinga". Numai datorità eforturiloruriase depuse de V. I. Lenin a fost semnat tratatul de pacecu Germania. Pacea de la Brest a fost un exemplu care ilustrain chip viu incelepciunea i elasticitatea tactich leniniste, pri-ceperea de a elabora in conditii extrem de complicate unicapolitica justa in problema razboiului i pacii. Incheierea paciide la Brest a fost un compromis politic rezonabil. Tratatul dela Brest a dat Statului sovietic un ragaz de pace, i-a permis

demobilizeze armata veche, care se descompusese,creeze una noul Armata Rosie, sa desfasoare constructiasocialista i sa acumuleze forte pentru viitoarele bttii impo-triva contrarevolutiei interne si a interventionistilor strami.Aceastl pohtica a contribuit la intensificarea lurei pentru pace,la cresterea starii de spirit revolutionare in rindurile trupelorsi ale maselor largi populare din toate tarile beligerante. Dupirevolutia din noiernbrie 1918 din Germania, care a rasturnatregirnul monarhic; C.E.C. al Sovietelor din Rusia a anulat la13 noiembrie tilharescul tratat de la Brest. In legatura cutratatul de la Brest, cu necesitatea incheierii lui i insemnatatealui, vezi volumul de fati, p. 52, 72, 157-159, 159-160, 195-196,205, 217-219, 356, 386-387, 408, 409-410 13.

11 V. I. Lenin se refera la istoricul decret din 28 iunie 1918 alConsiliului Comisarilor Poporului cu privire la nationalizareamarilor intreprinderi industriale (publicat la 30 iunie 1918 innr. 134 al ziarului Izvestiia C.E.C. din Rusia"). Potrivit pla-nului stabilit mai de mult scria Lenin in legaturi cu acestdecret la 28 iunie, dupl o indelungati muncl de pregatire,

39 Lenin Opere complete, vol. 31

Conditiile

sa si sa

,www.dacoromanica.ro

b82 ADNOTARI

a fost, in sfirsit, aprobat decretul a carui aparitie era asteptaticu nerlbdare de masele populare din Rusia..." (Culegeri dinLenin", vol. XXXV, p. 27). Prin acest decret au fost natio-nalizate toate marile intreprinderi industriale cu un capital fixde la 200 000 de ruble in sus.

Decretul din 28 iunie, care desavirsea socializarea socia-lista a principalelor mijloace de productie, a fost precedat demasuri pentru nationalizarea bancilor, a marilor uzine meta-lurgice, a industriei zaharului, petrolului i carbunelui, a trans-portului fluvial si maritim etc. Proclamind trecerea marilorintreprinderi industriale in proprietatea statului, Consiliul Comisa-rilor Poporului a hotarit ca, pina la preluarca lor de catreorganele economice sovietice, intreprinderile nationalizate saramina temporar, cu titlu de arenda gratuita, in folosinta fos-tilor proprietari", care au fost declarati raspunzatori pentruintegritatea intreprinderilor i pentru asigurarea activitatii lornormale. Intregul personal muncitoresc i tehnic, precumdirectorii uzinelor au fost trecuti in serviciul Republicii so-victice. Decretul obliga Consiliul economic superior sa elaborezede urgentâ i sa trimita in toate intreprinderile nationalizateinstructiuni amanuntite cu privire la organizarea conduceriiacestor intreprinderi. Datorità muncii organizatorice a parti-dului comunist i activitatii maselor muncitoresti, in pofidamarilor dificulti, nationalizarea a fost infaiptuità intr-un ter-men scurt. Pita la 31 august au fost nationalizate peste 3 000de intreprinderi.

Prin acelasi decret au fost nationalizate toate caile ferateparticulare precum intreprinderile comunale (alimentarea cuapa, uzinele de pz, tramvaiele etc.), care au fost trecute inadministrarea Sovietelor locale. 13.

12 Congresul prefedinglor de Soviete guberniale a avut loc inzilele de 30 iulie-1 august 1918, la Moscova. La congres auparticipat 122 de delegati, dintre care 120 comunisti. Congresula ascultat si a discutat raportul prezentat de G. I. Petrovski,comisarul poporului pentru afacerile interne al R.S.F.S.R., cuprivire la activitatea Comisariatului afacerilor interne si sarci-nile lui imediate, rapoartele cu privire la organizarea munciiSovietelor locale, cu privire la caracterul, sarcinile i formclede organizare a militiei sovietice, cu privire la problema lo-cuintelor etc. V. I. Lenin a rostit o cuvintare in sedinta dinseara zilei de 30 iulie. In hotaririle adoptate, congresul a reco-mandat masuri pentru imbunatatirea activitatii aparatului de stat,a subliniat necesitatea unei conlucrari armonioase intre toatepartite lui, a unei strinse legaturi intre ele i organele centrale,in deplin acord cu prevederile Constitutiei. Congresul a adresatmuncitorilor i taranilor din Republica chemarea de a se ri-dica cu arma in minà intru apararea patrici socialiste. 20.

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 583

13 Constitutia (Legea fundamentala) a Republacii Sovietice Federa-tive Socialiste Ruse a fost adoptatä la cel de-al V-lea Congresgeneral al Sovietelor din Rusia.

Hotärirea cu privire la elaborarea proiectului de Constituviea R.S.F.S.R. a fost adoptata in ianuarie 1918 de cel de-al III-leaCongres general al Sovietelor din Rusia. Dar lucrkile de elaborarepropriu-zisä a proiectului de Constitucie au putut fi inceputede guvernul sovietic numai dupi cucerirea rägazului de ..pace.Rolul hotiritor in elaborarea textului primei Constituvn so-vietice 1-a avut V. I. Lenin. Proiectul a fost intocmit de oComisie pentru elaborarea Constitutiei, numita de C.E.C. alSovietelor din Rusia la 1 aprilie 1918. In conformitate cu ho-tarirea Congresului al III-lea al Sovietelor, la baza lucrarilorComisiei au stat Dec1ara0a drepturilor poporului muncitor

exploatat", scrisi de Lenin (vezi Opere complete, vol. 35,Bucuresti, Editura politica, 1965, ed. a doua, p. 231-233), sirezoluvia Cu privire la institutiile federale ale Republicii Ruse",ambele adoptate de congres.

Cu elaborarea definitiva a proiectului de Constitutie, invederea prezentkii lui la Congresul al V-lea al Sovietelor, afost Insarcinati o cornisie speciall a C.C. al P.C.(b) din Rusia,in frunte cu V. I. Lenin. La 3 iulie, comisia C.C., prezidatide Lenin, a examinat doua proiecte de Constituiie sovietica :proiectul Comisiei pentru elaborarea Constituçiei, numità deC.E.C. al Sovietelor din Rusia, i proiectul propus de Comi-sariatul poporului pentru justiyie. Comisia C.C. al P.C.(b) dinRusia a pus la baza Constitutiei proiectul comisiei C.E.C. dinRusia, introducind in acest proiect unele prevederi din proiectulComisariatului poporului pentru justivie i facind unele corn-pletari i modificari cu caracter principial. Totodata, la propu-nerea lui Lenin, in textul Constituviei R.S.F.S.R. a fostcu titlu de preambul, Declaratia drepturilor poporului mun-citor i exploatat", a fost adaugat un articol cu privire la ega-btatea In drepturi a nationalitatilor i raselor in Republica so-vietica, au fost formulate articolele prin care se acorda drepturipolitice strainilor care locuiesc i muncesc pe teritoriul R.S.F.S.R.

drept de azil tuturor strainilor urmarivi pentru convingerileMr politice i religioase. Proiectul elaborat de comisia C.C. alP.C.(b) din Rusia a fost prezentat spre aprobare Congresuluial V-lea al Sovietelor.

Chiar in prima zi a lucrarilor congresului, la 4 iulie, afost numiti o comisie, formati din reprezentanti ai diferitelorfraqium, care si examineze proiectul de Constituvie i sa pre-=rue congresultu un raport asupra acestui proiect. Comisianumità de congres a adus proiectului de Constituvie unele mo-(Vicki redactionale, a completat cu o serie de articole sec-punea consacrata drepturilor in materie bugetara §i a introduso secviune noui cu privire la sterna si la drapelul R.S.F.S.RLa 10 .iulte, in ultima sa sedin;a, congresul a ascultat raportulconnsiet cu privire la proiectul de Constitutie, dupa care a

39.

inclusä,

www.dacoromanica.ro

584 ADNOTARI

aprobat in unanimitate Constitutia R.S.F.S.R. si a insarcinatnoul Comitet Executiv Central s-o redacteze in forma definitiva.

La 19 iulie 1918, Constitutia Republicii Sovietice Federa-tive Socialiste Ruse a fost publicati ca Lege fundamentali,care a intrat in vigoare din momentul publickii ei. 21.

14 Regimentul revolutionar Varsovia", care numara circa 16 000de oameni, era format din voluntari polonezi si a participatin repetate rinduri la luptele duse impotriva trupelor albgar-diste. In ziva de vineri 2 august 1918, inainte de plecarea pefront a acestui regiment, in cladirea fostului Institut corner-cial (in prezent Institutul de stiinte economice G. V. Plehanov"din Moscova), a avut loc un miting la care a participat intregulregiment si in cadrul caruia a luat cuvintul V. I. Lenin. La or-ganizarea mitingului a participat cunoscutul militant al rniscariimuncitoresti poloneze J. Marchlewsky. 24.

16 Cornitetul din Moscova al P.C. (b) din Rusia organiza inraioanele Moscovei saptaminal, vinerea, mad mitinguri alemuncitorilor si ostasilor rosii. La propunerea lui V. I. Lenin,s-a hotkit ca la aceste mitingun sa ia cuvintul in modregulat membri ai Comitetului Central si lucratori cu muncide raspundere. Lenin lua adeseori cuvintul la aceste mitinguri,uneori de 3-4 od pe zi, si cerea ca nici un lucritor cumunca -de raspundere si nu se eschiveze de la obligatia dea vorbi in fata muncitorilor. El urmarea cu multi atentie stareade spirit a adunkilor muncitoresti fi cerea A i se comunicece intrebari li se pun vorbitorilor, ce propuneri fac muncitorii.

In ziva de 2 august 1918, cuvintarile rostite in cadrul mi-tingurilor au avut ca tema : Republica sovietick in pen-col". 27.

16 Mitingul de la Hodinka (azi Okteabrskoe pole) al ostasilorrosii care se pregateau si plece pe front a avut loc la clubulKukuska". Dupa cum isi aminteste F. Solodov, pe atunci mi-tralior in Regimentul 4 puscasi Moscova, cuvintarea lui Lenina durat 25-30 de minute (vezi Munca politica de partid inArmata sovietica si in Flora maritima militara", 1960, nr. 3,p. 19). 30.

17 Tezele cu privire la problema aprovizionarii" au fost scrisede V. I. Lenin intr-un moment cind aprovizionarea populatieise afla intr-o situatie extrem de critica si cind tam ducea olupta incordati impotriva fortelor interventionistilor striini siale contrarevolutiei interne.

Pe baza tezelor lui Lenin au fost elaborate, iar apoi discu-tate si adoptate, in sedintele din 3, 4, 5 si 6 august 1918 aleConsiliului Comisarilor Poporului, urmitoarele decrete in pro-blema aprovizionärii : Cu privire la participarea organiza-tiilor muncitoresti la colectirile de cereale", Decret cu privirela detasamentele de recoltare si la detasamentele de recoltaresi rechizitionare", Hotkire cu privire la detasamentele de

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 585

aprovizionare, control si rechizitionare care actioneaza pe caileterm si fluviale", Decret cu pi-wire la obligativitatea schim-bului de marfuri in regiunile producatoare de cereale", Cuprivire la stabilirea preturilor fixe pentru cerealele din recoltaanului 1918", precum si apelul La lupti pentru piine", adre-sat de Consiliul Comisarilor Poporului tuturor oamenilormuncii. La 6 si 8 august, toate decretele adoptate au fostpublicate in Izvestiia C.E.C. din Rusia".

Vezi in Culegeri din Lenin", vol. XVIII, p. 119-141,materialele leniniste referitoare la elaborarea, pe baza acestorteze, a respectivelor proiecte de decret in sedintele ConsiliuluiComisarilor Poporului (planuri, insemnari etc.).

Decretul cu privire la introducerea impozitului in natura,despre care se vorbeste in punctul 8 al Tezelor", a fostelaborat mai tirziu si adoptat de Consiliul Comisarilor Po-porului la 26 octombrie 1918 (in legatura cu acest decret veziadnotarea 39). 31.

18 Proiectul de hotarire scris de V. I. Lenin a fost aprobat deConsiliul Comisarilor Poporului la 2 august 1918 in legaturäcu adoptarea decretului cu privire la conditiile de admitere ininstitutille de invatamint superior din R.S.F.S.R. Decretuldeschidea larg portile scolii superioare tuturor doritorilor de ainvata care au implinit 16 ani, anula obligativitatea prezentariiunei diplome sau adeverinte de absolvire a scolii medii, des-fiinta examenele de admitere si taxele universitare. Hotarireasi decretul au fost publicate la 6 august in Izvestiia C.E.C.din Rusia". 35.

19 Scrisoarea catre muncitorii dm Elet" contine raspunsul luiLenin la darea de Rama asupra sedintei organizatiei din Ele;a partidului eserilor de stinga, publicata in numarul din31 iulie 1918 al ziarului Sovetskaia Gazeta" din Elet. Acestnumar de ziar i-a fost adus lui V. I. Lenin de K. Grodner,reprezentantul organizatiei din Ele; a P.C. (b) din Rusia, carefusese trimis la Moscova cu scopul de a obtine o infirmarea nascocirilor calomnioase ale eserului de stinga Kriukov, men-;ionate in scrisoarea lui Lenin. La 11 august SovetskaiaGazeta" a publicat aceasta scrisoare a lui Lenin, insotita de odeclaratie a lui K. Grodner, in care se arata, pe baza con-vorbirilor avute cu I. M. Sverdlov, V. A. Avanesov siV. D. Bonci-Bruevici, ca. acestia din urma n-au afirmat nimicdin ceea ce le atribuise Kriukov.

Sovetskaia Gazeta" organ al Comitetului executiv aljudetului Elet, gubernia Orel ; a aparut de la 16 mai 1918pini la 2 martie 1919. 36.

20 Aici este vorba de Decretul asupra pamintului, adoptat la26 octombrie (8 noiembrie) 1917 de catre cel de-al doileaCongres general al Sovietelor din Rusia. Acest decret a desfiin-

www.dacoromanica.ro

5% ADNOTARI

tat proprietatea funciara privata si a proclamat nationalizareapamintului. In acelasi timp, Mandatul tiranilor cu privirc lapamint, care face parte integranta din Decretul asupra pa-mintului, prevedea ca pamintul va fi repartizat intre oameniimuncii dupà norma de munca sau de consum" si promovaideea socializarii pamintului. In ceea ce priveste caracterizareafacuta de Lenin navionalizarii pamintului si folosirii luiegalitare" vezi volumul de fata, p. 328-338. 37.

21 V. I. Lenin se refera la orasele si regiunile care fusesera ocu-pate de cehii albi si in care au fost formate guverne albgar-diste cu participarea mensevicilor si a eserilor, guvernecare au dezlantuit singeroase represiuni impotriva oamenilormuncii. 41.

22 Este vorba de hotarirea din 6 august 1918 a Consiliului Co-misarilor Poporului Cu privire la stabilirea preturilor fixepentru cerealele din recolta anului 1918", prin care preturilede colectare a cerealelor au fost triplate. Problema majorariipreturilor de colectare a fost pusa de V. 1. Lenin in Tezelecu privire la problema aprovizionarii", scrise de el la 2 august(vezi volumul de fava, p. 31-34). La 8 august, hotarirea Con-siliului Comisarilor Poporului a fost publicata in IzvestiiaC.E.C. din Rusia". 42.

23 Cuvintarea lui V. I. Lenin la mitingul de masa al oamenilormuncii din raionul Sokolniki, orasul Moscova, din seara zileide vineri 9 august 1918, a fost rostita in parcul Sokolniki(azi parcul de culturl si odihna Sokolniki"). La mitinguriledin acea zi, cuvintarile au avut drept tema : Al cincilea ande macel mondial". 44.

24 Acest proiect de telegrama a fost scris de V. I. Lenin in urmastirilor primite din ;ark' ca unele organe de stat si de partiddenatureazi linia partidului comunist si a guvernului sovieticin ceea ce priveste organizarea comitetelor saracimii. In unclelocuri, lozinca organizarii comitetelor saracimii a fost gresitinterpretata, in sensul ca saracimea trebuie sa fie opusa restuluipopulaviei taranesti atit chiaburilor notorii cit si numeroaseipaturi a taranimii mijlocase ; taranii mijlocasi nu erau atrasisa participe la alegerea comitetelor saracimii, iar in unelecazuri aceste comitete nu se alegeau, ci se numeau printr-ohotarire a Sovietelor de plasa. Proiectul ce se publica in volu-mul de fati a stat la baza telegramei trimise la 17 august 1918,sub semnatura lui V. I. Lenin si a Iui A. D. Tiurupa, comi-sarul poporului pentru aprovizionare, tuturor Sovietelor gu-berniale si tuturor comitetelor gubernialc de aprovizionare sipublicate la 18 august in Izvestiia C.E.C. din Rusia". 46.

, 25 E vorba de hotarirea Consiliului Comisarilor Poporului din6 august 1918 cu privire la majorarea preturilor fixe la colec-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 5d7

tarile de cereale (vezi adnotarea 22) si decretul Cu privirela inzestrarea agriculturii cu unelte de produc;ie i produsemetalice". Proiectul acestui decret, prezentat spre aprobareConsiliului Comisarilor Poporului, fusese completat de V. I. Le-nin (vezi Opere complete, vol. 36, Bucuresti, Editura1965, ed. a doua p. 250) ; in forma definitiva, el a lostadoptat de Consiliul Comisarilor Poporului la 24 aprilie 1918

publicat la 27 aprilie in Izvestiia C.E.C. din Rusia". 46.

26 Din initiativa lui V. I. Lenin, in sedinta din 16 august 1918a Comitetului din Moscova al P.C. (b) din Rusia a fost pusiproblema organizarii grupelor de simpatizanti. Crearea lor de-venise necesara in legatura cu sarcina de a atrage in P.C. (b)din Rusia noi force din rindurile partii mai inaintate si maiconstiente a maselor muncitoare. In sedinta la care a fostdezbatuta aceasta problema, Lenin a luat de doui ori cuvintul.In urma propunerilor facute de el, s-a hotarit sa se procedezela crearea de grupe de simpatizanti i sa se elaboreze unstatut al acestei organizatii.

La 22 august, ziarele Pravda" si Izvestiia C.E.C. dinRusia" au publicat statutul organizatiei de simpatizanti, adoptatde Comisia executiva a Comitetului din Moscova al P.C. (b)din Rusia, statut care stabilea normele de primire in grupelede simpatizanti, precum 6 drepturile 6 indatoririle membriloracestor grupe. La 31 august, acest statut a fost aprobat deConferinta orlseneasca a organizatiei Moscova a P.C. (b) dinRusia, care, cu o majoritate covirsitoare de voturi, s-a pro-nuntat pentru organizarea grupelor de simpatizanti. Creareaacestor grupe a intim legaturile dintre partid 6 mase si aantrenat in viata politica a tarii noi i largi paturi de oameniai muncii. Ulterior, grupele de simpatizanyi au fost desfiintate,iar in locul apartenentei la aceste grupe a fost introdus stagiulde candidat. 47.

27 Organizarea expedierii in S.U.A. a Scrisorii care muncitortiamericani" asumat-o bolsevicul M. M. Borodin, care sosisenu de mult din America. In conditiile interventiei militarestraine si ale blocadei impotriva Rusiei Sovietice, expediereaacestei scrisori era legati de mari dificultati. Sarcina de a oduce in S.U.A. a fost indeplinita de P. I. Travin (Sletov).(Vezi in legatura cu aceasta amintirile lui Travin in nr. 4 din1958 al revistei Ogoniok" si in nr. 13 din 1960 al revisteiNovoe Vremea"). 0 data cu Scrisoarea" au fost aduse inS.U.A. Constitutia R.S.F.S.R. i textul notei pe care guvernulsovietic a adresat-o presedintelui Wilson, cerindu-i s punk'capit interventiei ; cu participarea activi a cunoscutului ziaristsocialist american John Reed, aceste documente au fost publi-cate in ziarele americane.

Cu uncle prescurtari, Scrisoarea catre muncitorii americani"a fost publicati in limba engleza, in decembrie 1918, in

politica,

si

si-a

www.dacoromanica.ro

588 ADNOTA RI

organele aripii stingi a Partidului socialist american revistaThe Class Struggle", care aparea la New York, si sal:lamina-lul The Revolutionary Age", care aparea la Boston, cu parti-ciparea lui John Reed si a lui Sen Kataiama. Interesulcititorilor fata de scrisoarea lui Lenin a fost atit de mare,incit ea a trebuit sa. fie editati, intr-un tiraj mare, ca extrasdin revista The Class Struggle". Ulterior, scrisoarea lui Lenina fost in repetate rinduri publicata in presa burgheza si so-cialista din S.U.A. si din Europa occidentala : in nr. 28-29din 1918 al revistei socialiste franceze Demain", parvial innr. 138 al ziarului The Call", organul Partidului socialistbritanic, in nr. 51-52 din 1918 al revistei berlineze DieAktion" etc. In 1934, textul integral al Scrisorii" a aparutintr-o brosura editati la New York.

Scrisoarea catre muncitorii americani" a fost larg folositàde socialistii de stinga din America ; ea a avut un roldeosebit de mare in dezvoltarea miscarii comuniste si munci-toresti din S.U.A. si din Europa si a ajutat pe muncitoriiinaintgi sa fnveleaga esença imperialismului si sa-si dea seamade marile transforma'ri revolutionare inliptuite de Putereasovictica. Apelul lui Lenin catre muncitorii americani a contri-buit la intensificarea in S.U.A. a miscarii de protest Impo-triva intervenviei armate in Rusia Sovietica. 49.

28 In aprilie 1898, imperialistii americani, cautind sa foloseascain scopurile lor miscarea de eliberare nationall din Cuba sidin insulele Filipine, indreptata impotriva colonialistilor spa-nioli, au declarat razboi Spaniei. Sub pretextul ajutorarii"poporului filipinez, care proclamase Republica filipineza in-dependenta, ei au debarcat in Filipine trupe americane. Printratatul de pace incheiat la 10 decembrie 1898 la Paris, Spaniainvinsi a renuntat la Filipine in favoarea S.U.A. In februa-rie 1899, imperialistii americani au inceput in mod perfidactiuni militare impotriva Republicii filipineze. /ntimpinind orezistenta dirza, trupele S.U.A. au dezlinvuit o campanie deexecutii in masa si de bestiala torturare a locuitorilor pasnici:Cu toata superioritatea lor numerica si desi incomparabil maibine inarmati, interventionistilor nu le-a fost usor sa-i supunape filipinezi. In Filipine se desfasura un larg razboi de guerillimpotriva cotropitorilor. Pentru a-si atinge scopul, imperialistiiamericani au folosit divcrgentele din rindurile filipinezilor.Clica burghezo-moOereasca, speriatA de faprul ca taranii imbi-nau lupta pentru independenta cu lupta pentru pamint si pen-tni imbunatatirea situaviei lor, au cazut la invelegere cu impe-rialistii. In 1901 miscarea de eliberare nationala din Filipinea fost inabusita, iar Filipinele au ajuns in stare de dependenticoloniall fata de S.U.A. 50.

29 In recenzia sa la cartea economistului american H. C. Carey :Scrisori de economie politica catre presedintele Statelor Unite

www.dacoromanica.ro

A DNOTARI 589'

ale Americii", N. G. Cernisevski scria : Drumul istoriei nue trotuarul de pe Nevski prospekt ; el trece numai .pesteogoare cind prafuite, cind noroioase, numai prin mlastmihatisuri. Cine se teme sa se urnple de praf murda-reasca cizmele, acela g nu se apuce de activitate obsteasca".(N. G. Cernisevski. Opere complete in 15 volume, vol. VII,Moscova, 1950, p. 923). 57.

30 Appeal to Reason' ziar al socialistilor arnericani ; fondatin 1895 in orasul Jirard, statul Kansas (S.U.A.). Ziarul propagaideile socialiste si se bucura de mare popularitate printre mun-citori. In anii razboiului imperialist mondial a avut o pozhieinternavionalista.

Articolul lui E. Debs a fost publicat in acest ziar la 11 sep-tembrie 1915. Titlul articolului, chat probabil din memorie deV. I. Lenin, era When I shall fight (Cind voi lupta"). 59.

31 In ziva de 23 august 1918, V. I. Lenin a luat cuvintul insala Muzeului politehnic la un miting al oamenilor munciidin raionul Gorodskoi, orasul Moscova ; tema cuvintarii saleera : Pentru ce lupg comunistii (bolsevicii)". Intr-o informareasupra felului cum s-a desfasurat acest miting, comitetul ra-ional de partid Gorodskoi arka : Mitingul de ieri s-a desfa-surat intr-un fel cu totul deosebit : de mult n-am mai avuzasemenea mitinguri. Sala Muzeului politehnic era arhiplina...Oamenii presimvisera parca instinctiv c va vorbi Lenin si audat navalr. 67.

32 In primavara i vara anului 1917, in rindurile trupelor frau-ceze luase o mare extindere miscarea de protest impotrivacontinuarii razboiului imperialist. Starea de spirit a armateiera considerabil influentag de cresterea miscarii revolthionareantirazboinice a oamenilor muncii francezi, care fusese puternicimpulsionatä. de revolutia burOezo-democratica din februariedin Rusia. La cresterea frimingrilor din rindurile trupelorfranceze a contribuit si prezenta in Franca a soldatilor armateiruse pe care guvernul carist ii trimisese acolo in 1916. Dupirevolutia din februarie, in unitatile militare rusesti aflate inFranca s-au constituit Soviete de deputati ai soldatilor, carecontrolau activitatea comandamentului. Majoritatea soldatilorau refuzat sa lupte si au cerut guvernului provizoriu sä fiereadusi in patrie. Exemplul soldatilor rusi a molipsit i uni-tätile franceze. La mijlocul lunii mai, dupa esecul ofensiveitrupelor franceze, in timpul careia au pierit inutil zeci de miide soldati, in rindurile armatei se isca o miscare revolutionara,care a durat pint la sfirsitul lunii iunie. Extenugi de greleleconditii ald vietii de pe front, soldatii refuzau s intre intransee, organizau mitinguri, cereau sa se ia masuri pentruimbunatatirea situatiei lor i g se puna capat rizboiului im-perialist. Dupi date oficiale, miscarea cuprinsese 75 cle regi-

si

www.dacoromanica.ro

590 ADNOTARI

mente de infanterie, 23 de batalioane de puscasi si 12 regi-mente de artilerie. In unele cazuri, soldatii rasculati nu selimitau la refuzul de a executa ordinele superiorilor, ci siintorccau armele impotriva guvernului lor. Deoarece insi pevremea aceea nu exista in Franta un partid revolutionar alclasei muncitoare, precum si din alte cauze, rasculatii s-audovedit a nu fi indeajuns de pregatiti pentru actiuni revolu-tionare consecvente impotriva razboiului imperialist. Cu ajutorulliderilor social-sovinisti si anarho-sindicalisti, guvernul franceza reusit sa inabuse miscarea revolutionar a. din armata.

Dupa inabusirea miscarii, L. J. Ma Ivy, ministrul de interneal Frantei, a fast acuzat de carentI in combaterca defetismu-lue si deferit justitiei. 70.

33 V. I. Lenin se refera la preotul G. A. Gapon, agent al ohranei,care, in scopuri provocatoare, organizase la 9 ianuarie 1905procesiunea pasnica a muncitorilor spre Palatul de iarna, pen-tru a prezenta tarului o petitie. Din ordinul tarului, armataa tras in muncitorii neinarmati, in sotiile si copiii lor : peste1 000 de oameni au fost ucisi, aproximativ 5 000 au fost ra-niti. In aceeasi zi au apIrut pe strazile Petrogradului baricadesi s-au produs ciocniri armate intre muncitori si politic, insprijinul careia fusesera aduse trupe. Ziva de 9 ianuarie amarcat inceputul prirnei revolutii ruse (1905-1907). 72.

34 Primul Congres general al inviitmintului din Rusia a avutloc intre 26 august si 4 septembrie 1918, la Moscova, inlocalul Scolii superioare pentru femei (azi Institutul pedagogiccle stat V. I. Lenin" din Moscova). La lucrarile congresuluiau participat delegati ai sectiilor de invatimint public, invata.-cod, activisti ai organizatiilor cultural-educative. In total auparticipat la congres peste 700 de delegati. Congresul 1-a alespe V. I. Lenin presedinte de onoare si I-a invitat sI participela lucrarile lui. Raportul de activitate al Comisariatului po-porului pentru invatimintul public a fost prezentat deA. V. Lunacearski. Congresul a ascultat, de asemenea, rapoar--tele prezentate de : N. K. Krupskaia cu privire la invati-mintul extrascolar, M. N. Pokrovski cu privire la reformainvatamintului superior, P. N. Lepesinski cu privire laprincipiile fundamentale ale reformei scolare, V. M. Poznercu privire la Koala unica a muncii, D. A. Lazurkina cuprivire la educatia prescolara, V. P. Potemkin cu privirela starea de spirit a cadrelor didactice din Rusia si altele.Lenin a luat cuvintul in ziva a treia a lucrarilor congresului,la 28 august. Congresul a dezbItut hotirirea cu privire la in-troducerea in R.S.F.S.R. a scolii unice a muncii, care a fostulterior aprobati de C.E.C. din Rusia si publicata la 16 oc-tombrie 1918 in ziarul Izvestiia C.E.C. din Rusia". Hotarireaa avut o mare insemnatate pentru faurirea scolii sovietice.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 691

In legatura cu Iodiosul atentat la viata lui V. I. Lenin,savirsit la 30 august 1918 de catre terorista esera F. Kaplan,congresul, intrunit la 31 august in sedinta plenark extraordi-nari, a adoptat o rezolutie in care isi exprima simpatiafierbinte fata de V. I. Lenin si N. K. Krupskaia si incredereafermi in victoria cauzei revolutiei.

In sectiunea Materiale pregatitoare" din volumul de fallse publica planul cuvintarii rostite de V. I. Lenin la acestcongres. 76.

35 Hotirirea Consiliului Comisarilor Poporului cu privire la &rilede seama ale comisariatelor poporului a fost adoptata la qe-dinta din 29 august 1918 a Consiliului Comisarilor Poporului ;a fost scrisl de V. I. Lenin, dupa cit se parte, chiar in timpulsedintei. 81.

36 La invitatia Comitetului organizatiei din Moscova a P.C. (b)din Rusia, V. I. Lenin a luat cuvintul la mitingul oamenilormuncii din raionul Basmannii, orasul Moscova, care a avutloc in localul Bursei de cereale din piata Gavrikov (azi Piga.Spartak, Casa pionierilor din raionul Bauman) ; tema cuvin-aril : Doul puteri (dictatura proletariatului si dictaturaburgheziei)". 83.

37 Mitingul de la uzina fosta Michelson" (azi uzina VladimirIlici") din raionul Zamoskvorecie a avut loc intr-una dincladirile acestei uzine. V. I. Lenin a venit aici direct dinraionul Basmannii, unde participase la un miting similar, si,luind cuvintul in fata muncitorilor, a vorbit pe tema Douaputeri (dictatura proletariatului si dictatura burgheziei)". Laiesirea lui Lenin din cladirea in care se tinea Olitingul, laora 19 si 30 minute, el a fost victima unui odios atentat :terorista esera F. Kaplan a tras asupra Iui cu un revolverincarcat cu gloante otravite, pricinuindu-i doui rani grele.

Stirea ranirii lui V. I. Lenin a srirnit in marl tara o ade-Varafa furtunsi de indignare. Oamenii muncii cereau pedepsireaexemplara a teroristilor si zdrobirea necrutitoare a contrarevo-lutiei burghezo-mosieresti, jurau ca nu-si vor precupeti fortelepentru infringerea dusmanului. Ostasii Armatei Rosii mergeaula lupti plini de nera'bdare si razbune atentatul la viata luiLenin. Oamenii sovietici s-au unit si mai str'ins in jurul parti-dului comunist si al guvernului sovietic, au intensificat ajutoruldat frontului.

In numarul din 4 septembrie 1918 al ziarului IzvestiiaC.E.C. din Rusia" a fost 'publicat un comunicat in care searata ci, printr-o sentinti a Comisiei extraordinare (Ceka) dinRusia, terorista Kaplan a fost condamnati la , moarte prinimpuscare si cà sentinta a fost executati. 85.

www.dacoromanica.ro

592 ADNOTARI

38 Scrisoarea adresatii prezidiului conferintei organizatillor cul-tural-educative proletare" a fost trimisä de V. I. Lenin caraspuns la adresa de salut primita de ' el din partea conferintei.

Prima Conferinta generala a organizatillor cultural-educativeproletare din Rusia ' a avut loc intre 15 §i 20 septembrie 1918,la Moscova. Dupa datele comisiei de validare, la aceasta con-ferinta au participat 330 de delegati. Scrisoarea lui Lenin afost citita in §edinta a cincea, din 19 septembrie. La conferintiau rostit cuvintari §i au prezentat rapoarte N. K. Krupskaia,M. N. Pokrovski i conducatorii Proletcultului : A. A. Bogda-uov, P. I. Lebedev-Poleanski, F. I. Kalinin §i altii.

Rezolutiile conferintei reflectau orientarea grqita a con-ducltorilor Proletcultului : incercarea de a ocoli sarcinilemuncii cultural-educative de masa', tendinta de a crea, in afararealitatii vii, izolat de masele largi ale oamenilor muncii, ocultura proletari" aparte, fàrà legituri cu cultura premerga-Ware etc.

Relatind imprejurarile in care a scris Lenin documentul defatà, N. K. Krupskaia spune in arnintirile ei : Pe vrerneaaceea Proletcultul se bucura de o puternica. influenta. Weiconsidera ca deficienta Proletcultului consta in faptullega prea putin activitatea de sarcinile politice generale aleluptei, contribuia in prea mica masura la ridicarea conttiinteiImaselor, la promovarca muncitorilor, la pregatirea lor pcntruumnducerea statului prin Soviete. In scrisoarea de salut adre-sati conferintei, el se referea tocrnai la sarcinile politice cereveneau Proletcultului" (N. K. Krupskaia. Amintiri despreLenin", Bucure§ti, Editura politica, 1960, p. 405). 89.

39 Problema introducerii impozitului in natura a fost pusa deV. I. Lenin in Tezele cu privire la problema aprovizionarii",scrise la 2 august 1918 (vezi volumul de fata, p. 31-34).Pentru prima oara proiectul de decret cu privire la impunereain natura a gospodariilor agricole a fost discutat in edintadin 4 septembrie a Consiliului Comisarilor Poporului, care astabilit ca proiectul sa fie transruis unei comisii formate dinreprezentanti ai comisariatelor finantelor, aprovizionarii, agri-culturii, controlului de stat 4i afacerilor interne. Celelalte co-misariate aveau dreptul sa participe la lucrarile comisiei.

Proiectul de decret a fost din nou dezbatut in §edinta din21 septembrie a Consiliului Comisarilor Poporului. Se pare cachiar in timpul §edintei Consiliului Comisarilor Poporului ascris Lenin Principiile fundamentale ale decretului" i obser-vatiile pe marginea proiectului de decret. (In ceea ce privgtedocumentele scrise de Lenin in legatura cu elaborarea decretu-lui in aceasta §edinta a Consiliului Comisarilor Poporului,precum §i in alte ;Mince insemnari, calcule, planul cuvin-tarii rostite in §edinta Consiliului Comisarilor PoporulUi etc.vezi §i Culegeri din Lenin", vol. XVIII, p. 147-151.) In

ca-si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 5 9 3.

sedinta din 21 septembrie, Consiliul Comisarilor Poporului aadoptat hotarirea de a insarcina comisia, completataP. I. Popov, reprezentantul Directiei centrale de statistica,prelucreze proiectul de decret in spiritul principiilor formulatede Lenin.

In forma sa definitiva, decretul a fost adoptat de ConsiliulComisarilor Poporului la 26 octombrie, aprobat de C.E.C. la30 octombrie i publicat in Izvestiia C.E.C. din Rusia" la14 noiembrie 1918. Introducerea efectiv a. a impozitului in na-tural a fost impiedicata de extinderea interventiei militare strainesi a razboiului civil, care a impus concentrarea tuturor forte-lor i mijloacelor in scopul apararii republicii, introducerea pre-därii obligatorii a surplusurilor de produse, precum i altemisuri exceptionale. Experienta dobindita in pregatirea intro-ducerii acestui impozit a fost folosità in anii urrnaltori. Prin-cipiile leniniste ale impozitului in natural pe venit, elaborate in1918, au fost dezvoltate multilateral si si-au gasit o expresiepractica in impozitul in natural instituit in primivara anului1921, care dupà terminarea razboiului civil a marcat trecereala constructia economica pasnicl pe baza noii politici econo-mice. Decretul din octombrie 1918 cu privire la introducereaimpozitului in natural a fost amintit de Lenin in raportul deactivitate al C.C. prezentat la Congresul al X-lea al partidului,in legatura cu explicarea necesitatii de a se renunta la predareaobligatorie a surplusurilor de cereale si de a o inlocui prinimpozitul in natural (vezi Opere, vol. 32, Bucuresti, E.S.P.L.P.1956, p. 178). 95.

40 Continutul articolului 12 din Legea fundamentala cu privirela socializarea pamintului", aprobata la 18 (31) ianuarie 1918de cel de-al III-lea Congres general al Sovietelor i adoptatain forma definitiva la sedinta din 27 ianuarie (9 februarie) aComitetului Executiv Central, este urnialtorul.: Repartizareapamintului intre oamenii muncii trebuie a se fug pe bazeegalitare i dupa criteriul capacitacii de munca, in asa fel inchnorma de munca si de consum, aplicatà intr-un anumit raionla sistemul de folosintà funciara istoriceste format, si nu de-p*asc5. capacitatea de munca a forcelor existente in fiecaregospodarie i sa ofere totodata familiei agricultorului posibili-tatea unei existence indestulate. In articolul 17 al acestei legise spunea : Surplusul de venit obtinut de pe urmanaturale a terenurilor mai bune sau de pe urma pozitiei lormai avantajoase in raport cu piecele de desfacere va fi folositpentru nevoile obstesti si in acest scop va intra la dispozitiaorganelor Puterii sovietice" (Decretele Puterii sovietice", vol. I,Moscova, 1957, p. 408-409). 95.

41 Orasul Simbirsk a fost eliberat de sub stapinirea trupeloralbgardiste i cehoslovace la 12 septembrie 1918, in urma lupte-

cu,

fertilickii

www.dacoromanica.ro

594 ADNOTAR I

lor duse de unitati ale Armatei Rosii care se aflau sub co-manda lui M. N. Tuhacevski.

Curind dupà eliberarea Simbirskului, la un miting prezidatde V. V. Kuibisev, ostasii Armatei Rosii au hotärit sa trimitalui V. I. Lenin o telegrama cu urmitorul cuprins : DragVladimir Ilici ! Luarea orasului dv. natal este rispunsul nostrula una din ranile care v-au fost pricinuite, iar raspunsul lacea de-a doua va fi Samara !"

Telegrama ce se publica in volumul de fail este raspunsullui Lenin la mesajul de salut al ostasilor Armatei Roii. 97.

42 Scrisoarea lui V. I. Lenin catre ostasii Armatei Rosii care auparticipat la eliberarea Kazanului a fost adusal la cunostintagarnizoanei orasului Sviajsk. 98.

43 Scrisoarea de fati a fost citita in sedinta comuni din 3 oc-tombrie 1918 a Comitetului Executiv Central al Sovietelor dinRusia si a Sovietului din Moscova cu reprezentantii comitete-lor de intreprindere 4i ai sindicatelor, convocata la propunerealui V. I. Lenin in legatura cu criza politica. din Germania. Laaceasta sedinta a fost adoptata o rezolutie in care au fostincluse principalele teze din scrisoarea lui Lenin. 99.

44 The Socialist Review' revista lunara, organ al Partiduluilaburist independent din Anglia, partid reformist ; a aparutla Londra din 1908 "Ana in 1934. In anii razboiului imperialistmondial au colaborat la aceasta. revista R. MacDonald,Ph. Snowden, A. Lee i altii. 103.

45 V. I. Lenin se referl la membrii Societatii fabienilor or-ganizatie reformista engleza intemeiata in 1884, denumitaastfel dupa numele generalului roman din secolul al III-leai.e.n. Fabius Maximus, poreclit Cunctator" (Temporizatorul")din cauza tacticii lui de expectativi, de evitare a bitaliilordecisive in razboiul cu Hannibal. Membrii Societatii fabienilor aufost in marea lor majoritate reprezentanti ai intelectualitatii bur-gheze oameni de stiinta, scriitori, oameni politici (S. siB. Webb, R. MacDonald, B. Shaw si ; ei negau necesi-tatea luptei de clask a proletariatului si a revolutiei socialistc

afirmau ca trecerea de la capitalism la socialism e posibillnumai prin reforme marunte, prin transformari treptatc alesocietatii. V. I. Lenin a calificat fabianismul drept un curental oportunismului extrem" (Opere complete, vol. 16, Bucuresti,Editura politica', 1963, ed. a doua, p. 344). In 1900 Societateafabienilor a intrat in partidul laburist. Socialismul fabian"este unul dintre izvoarele ideologiei Iaburistilor.

Caracterizarea fabienilor a fost flank de V. I. Lenin inarticolul Pacifismul englez i aversiunea englezilor fata deceories (Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editura politica,1964, ed. a doua, p. 266-272). 105.

altii)

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 595

46 Independentii membrii Partidului laburist independent (In-dependent Labour Party) din Anglia, organizatie reformistacreata de conducatorii noilor trade-unionuri" in 1893, in con-ditiile inviorarii luptei greviste 0 ale intensificarii miscariipentru independenta clasei muncitoare engleze fata de partideleburgheze. Din P.L.I. faceau parte membrii noilor trade-unio-nuri" ;i ai unor sindicate mai vechi, precum si reprezentantiai intelectualitatii 0 ai micii burghezii, aflati sub influentafabienilor. In fruntea partidului se aflau Keir-Hardie siR. MacDonald. Din momentul infiintarii sale, P.L.I. s-a situatpc pozitii burghezo-reformiste, punind in centrul atentiei luptaparlamentara si acordurile parlamentare cu partidul liberal.Caracterizind Partidul laburist independent, Lenin scria ca. estein realitate un partid oportunist, dependent intotdeauna deburghezie" (Opere, vol. 29, Bucuresti, Editura politica, 1959,p. 479). 105.

47 Este vorba de afirmatiile acute de K. Marx in scrisoarea sadin 12 aprilie 1871 catre L. Kugelmann (vezi K. Marx, F. En-gels, V. I. Lenin. Despre internationalismul proletar", Bucu-resti, Editura politica', 1959, p. 118) ;i in cuvintarea sa cuprivire la Congresul de la Haga, rostita la mitingul din8 septembrie 1872 de la Amsterdam (vezi K. Marx 0 F. Engels,Opere, vol. 18, Bucurelti, Editura politica, 1964, p. 163-164).Vezi, de asemenea, prefata lui F. Engels la editia engleza avolumului I al Capitalului" de K. Marx (K. Marx. Capita lul",vol. I, Bucuresti, Editura politica, 1960, ed. a IV-a, p. 64-65).

Scrisoarea lui K. Marx clue L. Kugelmann a fost folositide Lenin in lucrarea sa Statul 0 revolutia" (vezi Opere com-plete, vol. 33, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua,p. 37). 106.

48 Vezi K. Marx ;i F. Engels. Despre sindicate, Bucuresti, Editurapolitica, 1961, p. 292. 106.

49 Vezi Marx-Engels, Ausgewahlte Briefe, Dietz Verlag, Berlin, 1953,p. 292. 108.

50 Vezi K. Marx ;i F. Engels. Opere, vol. 20, Bucuresti, Editurapolitica, 1964, p. 179. 108.

51 Zimmerwaldienii" membrii uniunii create la prima Con-ferinta socialista internationall de la Zimmerwald (5-8 sep-tembrie 1915). Lenin a definit aceasta conferinta ca un primpas in dezvoltarea miscarii internationale impotriva razboiului.La lucrarile ei au participat 38 de delegati din partea unorpartide si organizatii din 11 tad europene. C.C. al P.M.S.D. (b)din Rusia a fost reprezentat prin V. I. Lenin si G. E. Zinoviev.Au participat de asemenea P. B. Axelrod 0 L. Martov (dinpartea Comitetului de organizare mensevic al P.M.S.D.R.). Caorgan de conducere al Uniunii zimmerwaldiene a fost aleasa

www.dacoromanica.ro

696 ADNOTARI

la conferinta o comisie denumita. Comisia socialista interna-tionala. In cadrul Uniunii s-a desfasurat o lupta apriga intre stingazimmerwaldiana, condusi de bolsevici, i majoritatea centristakautskista (asa-numita dreapta zimmerwaldiana). Centristii mi-htau pentru o conciliere cu pentru reconsti-tuirea Internationalei a II-a. Stinga zimmerwaldiana cerea oruptura definitiva cu desfasurarea luptei revo-lutionare impotriva razboiului imperialist si intemeierea unei In-ternationale proletare noi, revolutionare. Dupa. Conferinta de laKiental (1916), dreapta zimmerwaldiana a trecut pe poziçiilesociallovinismului fatis. In legatura cu aceasta, Lenin a indemnatpe adeptii stingii zimmerwaldiene sa rupa cu majoritatea dedreapta a Uniunii zimmerwaldiene i sa intreprinda masuri prac-tice pentru crearea Internationalei a III-a Internationala Co-munista.

In septembrie 1917 a avut loc la Stockholm cea de-a III-aConferinta zimmerwaldiana. La aceastä conferinta a participatsi I. C. Frimu din partea micärii socialiste române. In numeleC.C. si al Biroului din strainitate al C.C. al P.M.S.D.(b) dinRusia si al social-democratiei poloneze a vorbit la conferintaV. V. Vorovski. Intr-o vehementa cuvintare demascatoare, el acerut conferintei sa-si precizeze atitudinea fati de menseviciirusi, care, desi faceau parte din Uniunea zimmerwaldiana, auacceptat sa delege reprezentanti de-ai for in guvernul lui Ke-renski, acest Cavaignac al Rusiei, i purtau intreaga raspun-dere pentru introducerea pedepsei cu moartea in armata, pentruofensiva din iunie pe front, pentru suprimarea ziarelor bol-sevice, reprimarea singeroasi a demonstratiei din iulie, arestareaconducatorilor partidului bolscvic etc. Bolsevicii au fost sprijinitila conferintl de o serie de delegati, dar majoritatea, in fruntecu H. Haase, a refuzat sa adopte o hotarire in aceasta pro-blema. Compozitia pestrita a conferintei a determinat caracte-rul conciliator al rezolutiilor ei. Cea de-a III-a Conferintazimmerwaldiani a confirmat pe deplin concluzia lui Lenin cuprivire la falimentul Uniunii zimmerwaldiene si la necesitateade a rupe imediat cu ea g de a crea Internationala a III-a,Comunista.

Congresul I al Internationalei Comuniste, care a avut locin martie 1919, a hotarit si considere lichidata Uniunea zim-merwaldiana. 109.

62 Sedinta comunif din 22 octombrie 1918 a C.E.C. din Rusia, aSovietului din Moscova, a comitetelor de lntreprindere fi asindicatelor a avut loc in sala coloanelor din Casa sindicatelor.Pe ordinea de zi a sedintei figurau urmatoarele probleme : si-tuatia internationala, convocarea celui de-al 6-lea Congres ge-neral extraordinar al Sovietelor din Rusia i trimiterea pe fronta 300 de royal-4i dintre participantii la sedinta. Raportul asu-pra situatiei internationale a fost prezentat de V. I. Lenin, carea luat cuvintul pentru prima oara dupa insanatosirea sa.

gsociallovini5cii

1

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 697

P. G. Smidovici 5i I. M. Sverdlov au adresat cuvinte de sa-lut tovarasilor care plecau pe front. La aceasta sedinta a fostadoptata o rezolutie scrisa de Lenin (vezi volumul de fatl,p. 129-131), care, cu neinsemnate modificari, a fost apoi apro-bata de Congresul al VI-lea al Sovietelor, in urma raportuluilui Lenin asupra situatiei Internationale. A fost adoptata inunanimitate o hotarire cu privire la convocarea celui de-al VI-leaCongres general extraordinar al Sovietelor si a fost aprobataordinea de zi a congresului.

In sectiunea Materiale pregatitoare" din volumul de fatase publica planul raportului si schita proiectului de rezolutie.

113.

53 Partidul social-democrat independent din Germania partidcentrist creat in aprilie 1917 la Congresul de constituire de laGotha. Camuflindu-se sub paravanul unei frazeologii centriste,independentii" propagau unitatea cu social-sovinistii, se si-tuau pe pozitii care in fond insemnau renuntarea la lupta declasa. Nucleul acestui partid il constituia organizatia kautskistaArbeiterverein" din Reichstag.

0 vreme, din partidul independentilor" a facut parte grupulSpartacus", care si-a pastrat insa independenta organizatoricasi politica si a continuat sa activeze si sa lupte in ilegalitatepentru eliberarea muncitorilor social-democrati de sub influentaliderilor centristi. In 1918 Uniunea Spartacus" s-a retras dinPartidul social-democrat independent si a devenit nucleul injurul caruia s-a format Partidul Comunist din Germania.

In octombrie 1920, la Congresul sau de la Halle, Partidulsocial-democrat independent s-a scindat. 0 parte considerabiladin membrii lui s-au alaturat in decembrie 1920 Partidului Co-munist din Germania, in timp ce elementele , de dreapta au for-mat un partid separat, care, sub vechea denumire de Partidsocial-democrat independent din Germania, a existat pink' in1922. 114.

54 Partidul socialist italian a fost infiintat in 1892. Chiar dinmomentul infiinta'rii lui s-a desfasurat in rindurile sale o ascu-vita lupti ideologic a. intre curentul oportunist si cel revolutio-nar, care erau in divergenta in problemele politicii si tacticiipartidului. In 1912, la Congresul de la Reggio-Emilia, sub pre-siunea elementelor de stinga, reformistii cei mai inveteratipartizani ai razboiului si ai colaboririi cu guvernul si cu bur-ghezia (Bonomi, Bissolati 6 al6i) au fost exclusi din partid.De la izbucnirea rizboiului imperialist mondial si pina la in-trarea Italiei in rizboi, Partidul socialist italian a militat im-potriva razboiului si a propagat lozinca Impotriva razboiului,pentru neutralitate I". In decembrie 1914 a fost exclus din partidun grup de renegati (Mussolini si altii), care sustineau politicaimperialisa a burgheziei si se ,pronuntau pentru intrare inrazboi. In urma intrarii Italiei in razboi de partea Antantei

40 www.dacoromanica.ro

598 ADNOTARI

(mai 1915), in Partidul socialist italian s-au conturat net treicurente : 1) dreapta, care ajuta burghezia si duel razboiul ;2) centrul, care grupa majoritatea membrilor partidului si pro-paga lozinca : Nici nu participam la razboi, nici nu-1 sabo-tam", si 3) stinga, care se situa pe pozitii antirazboinicenet pronuntate, dar care nu a stiut sa organizeze o lupta con-secventl impotriva razboiului. Cei de stinga nu intelegeau ne-cesitatea transformarii razboiului imperialist in ràzboi civil,necesitatea unei rupturi definitive cu reformistii, care colabo-rau cu burghezia. Socialistii italieni au organizat la Lugano (1914)o conferinti comuna cu socialistii elvetieni, au participat laconferintele socialiste internationale de la Zimmerwald (1915)si Kiental (1916), unde au aderat la majoritatea centrista.

Dupl Revolutia Socialista din Octombrie, in rindurile Parti-dului socialist italian s-a intarit aripa de stinga. In 1920 re-prezentanti ai acestui partid au participat la lucrarile Congre-sului al II-lea al Internationalei Comuniste. 115.

55 La Congresul Partidului socialist francez care a avut loc intre6 si 11 octombrie 1918 la Paris, J. Longuet, unul dintre lideriiacestui partid, a dat citire unei scrisori primite de R. Rollanddin partea capitanului J. Sadoul, membru al misiunii miitarefranceze in Rusia, in care acesta infiera actiunile intreprinse deAntantä in Rusia impotriva revolutiei ruse. Potrivit relatariicorespondentului de la Geneva al ziarului Pravda" (nr. 221din 13 octombrie), aceasta scrisoare a produs o impresie co-losali. De pe bancile stingii s-a strigat : «Traiasci Republicasovietica !*". 115.

56 E vorba de urmatoarele trei partide engleze : Partidul socia-inde-list britanic, Partidul laburist socialist si Partidul laburist

pendent.

Particlul socialist britanic (British Socialist Party) a fost creatin 1911 la Manchester, prin fuzionarea partidului social-de-mocrat cu alte grupuri socialiste. P.S.B. a desfasurat agitatiein spiritul ideilor marxismului ; Lenin 1-a caracterizat ca partidcare nu e oportunist, ci e intr-adevar independent fata deliberali" (V. I. Lenin. Opere complete, vol. 23, Bucuresti, Edi-tura politica, 1964, ed. a doua, p. 365). Dar faptul ca numarulmembrilor sai era prea mic si ca legaturile lui cu masele erauprea slabe i-au imprimat un caracter oarecum sectar. In timpulrazboiului imperialist mondial s-a desfasurat in acest partid olupta inversunati intre curentul internationalist (W. Gallacher,A. Inkpin, J. Maclean, F. Rotstein si altii) g curentul social-sovin in frunte cu Hyndman. In rindurile curentului interna-tionalist erau §i. elemente inconsecvente, care intr-o serie deprobleme se situau pe pozitii centriste. In februarie 1916, ungrup de militanti ai P.S.B. au fondat ziarul The Call", carea avut un rol important in stringerea rindurilor internationa-listilor. Conferinta anuala din aprilie 1916 a P.S.B., care a avut

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 699

loc la Salford, a condamnat pozitia sociallovina a lui Hynd-man §i a adeptilor lui ; in consecinta, ace§tia s-au retras dinpartid.

Partidul socialist britanic a salutat Marea Revolutie Socialistadin Octombrie. Membrii lui au jucat un rol insemnat in nu§-carea oamenilor muncii englezi pentru apararea Rusiei Sovie-tice impotriva interventiei straine. In 1919, majornatea orga-nizatiilor acestui partid (98 contra 4) s-au pronuntat pentruintrarea in Internationala Comunista. Alaturi de Grupul comu-nist al unitatii, P.S.B. a avut un rol de frunte in creareaPartidului Comunist din Marea Britanie. La primul congres (deunificare) din 1920, majoritatea covirqitoare a organizatiilor lo-cale ale P.S.B. au intrat in partidul comunist.

Partidul laburist socialist (Socialist Labour Party) orga-nizatie marxista revolutionara ; a fost creata in 1903, in Sco-tia, de un grup de social-democrati de stinga, in majoritateformat din scotieni, care se despartise de Federatia social-demo-crati. Principalul organ de presa al partidului a fost The So-cialist", care aparea lunar. In primii ani de dupi infiintareapartidului, activitatea lui a avut mai mult un caracter propa-gandistic : apoi insa, pe misura intensificarii luptei greviste,P.L.S. a participat activ la aceasta lupta. In anii razboiuluiimperialist mondial, numerNi membri ai partidului au desfapirato energica agitatie antirkboinica, iar partidul a avut un rol im-portant in organizarea mi§carii Shop Stewards Committees"(Comitetele delegatilor de intreprindere") (vezi adnotarea 201).P.L.S. a privit cu simpatie Revolutia Socialista din Octombric0 a actionat in sprijinul Rusiei Sovietice. In activitatea sa po-litica', P.L.S. a avut grewli cu caracter sectar, pronuntindu-seimpotriva propunerii de a intra ca membru colectiv in parti-dul laburist, care grupa in rindurile sale trade-unionurile, pre-cum i o serie de organizatii §i grupuri socialiste. In lucrareasa aStingismul* boala copilariei comunismului", V. I. Lenina analizat in spirit critic gre§elile acestui partid §i ale altorstingi§ti" (vezi Opere, vol. 31, Bucurqti, E.S.P.L.P. 1956,p. 60-72). Membrii inaintaci ai Partidului laburist socialist(A. MacManus, T. Bell qi altii) au participat activ la creareain 1920 a Partidului Comunist din Marea Britanie.

Partidul laburist independent (Independent Labour Party)vezi adnotarea 46. 115.

57 E vorba de rezolutia adoptata in unanimitate de Congresulla VIII-lea, din octombrie 1918, al muncitorilor spanioli cuprivire la trimiterea unui mesaj de salut Republicii sovietice.

116.

58 Este vorba de cotidianul parizian La Victoire", care a aplrut cuincepere din 1916 sub redactia lui G. Hervé, in locul ziaruluiLa guerre sociale", pe care tot el 11 editase in perioada 1906

404 www.dacoromanica.ro

600 ADNOTARI

1916. In anii razboiului imperialist mondial, ziarul s-a situat pepozitii social-sovine net declarate. A avut o atitudine ostilfata de Rusia Sovietici (rubrica rusa a ziarului era condusi deemigrantul alb V. L. Burley), a aparat interesele marii bur-ghezii comerciale i industriale. 120.

59 V. I. Lenin se refera probabil la Sovietul revolutionar care f u-sese creat in rindurile armatei germane din est §i care scoteaziarul Der rote Soldat". 123.

60 Pe baza raportului prezentat de D. I. Kurski, comisarul poporu-lui pentru justitie, la 8 noiembrie 1918, cel de-al VI-lea Con-gres general extraordinar al Sovietelor din Rusia a adoptat ohotarire cu privire la legalitatea revolutionara, intocmiti pebaza tezelor lui V. I. Lenin aprobate de Comitetul Central alpartidului. Hotarirea a fost publicata in ziarul Pravda" din10 noiembrie. 133.

61 $edinta festiva a Consiliului central al sindicatelor din Rusiasi a Consiliului sindicatelor din Moscova consacrata aniversiriiMarii Revolutii Socialiste din Octombrie a avut loc la 6 noiem-brie 1918, la Moscova, in sala coloanelor din Casa sindicate-kr. La sedinta au participat numerosi reprezentanti ai tuturoruniunilor sindicale. Au luat cuvintul reprezentanti ai C.C. alP.C.(b) din Rusia, ai C.E.C. din Rusia, ai Consiliului sindica-telor din Moscova etc. 135 .

62 Al VI-lea Congres general extraordinar al Sovietelor de de-putafi ai muncitorilor, taranilor, cazacilor ostasilor ArmateiRosti a avut loc la Moscova, in sala Teatrului Mare, intre 6 si9 noiembrie 1918 ; inceputul lucrarilor congresului a coincis cusarbatorirea primei aniversari a Revolutiei Socialiste din Oc-tombrie. La congres au participat 1 296 de delegati (963 cu votdeliberativ si 333 cu vot consultativ), dintre care 1 260 co-munisti. Pe ordinea de zi a congresului au figurat urmatoareleprobleme aniversarea Revolutiei din Octombrie, situatia inter-nationala, situatia militarà, construirea Puterii sovietice la cen-tru, comitetele saracimii i Sovietele locale. V. I. Lenin a fostales presedinte de onoare al congresului. Dupa cuvintarea ros-del de Lenin in legit-neà cu aniversarea Revolutiei, in primasa sedinta, din 6 noiembrie, congresul a adresat Un mesaj desalut muncitorilor, taranilor i soldatilor care lupta pentru pacesi socialism si conducatorilor lor din toate tarile si a trimis unsalut fierbinte Armatei Rosii, care apara cu eroism cuceririlerevolutiei socialiste. La propunerea lui I. M. Sverdlov, congre.-sul a adresat guvernelor aflate in razboi impotriva Rusiei So-vietice propunerea de a incepe tratative de pace. Date fiindvictoriile Armatei Rosii i intarirea Puterii sovietice, congresula adoptat o hotarire cu privire la amnistie.

In sedinta a doua a congresului, din 8 noiembrie, Lenin arostit o cuvintare cu privire la situatia internationali. Con-

si

www.dacoromanica.ro

Al3NOTARI 601

gresul a aprobat in unanimitate rezolutia scrisi de Lenin siadoptati la 22 octombrie 1918 in sedinta comuni a Comae-tului Executiv Central al Sovietelor din Rusia, a Sovietului dinMoscova, a Comitetelor de intreprindere si a sindicatelor (yenvolumul de faa, p. 129-131). In aceeasi zi, pe baza raportultuprezentat de D. I. Kurski, comisarul poporului pentru justitie,congresul a adoptat o hotirire cu privire la legalitatea revolu-tionari, intocmiti pe baza tezelor lui Lenin (vezi volumul defati, p. 132-133). In ultima sedinti, din 9 noiembrie, congresula examinat problemele referitoare la situatia militari si con-structia sovietici si a adoptat rezolutii corespunzitoare. Con-gresul a hotirit ca comitetele siricimii, care ii indeplintserimisiunea ce le fusese trasati., s fuzioneze cu Sovietele de plask

sitesti. Delegatii la congres au primit cu multi insufletire stireaci in Germania a izbucnit revolutia i si-au exprimat solidart-tatea cu muncitorii, soldatii i marinarii germani risculati.

Congresul a ales un nou C.E.C., format din 207 membrisi 39 de membri supleanti. Congresul Sovietelor a ficut bilantulprincipalelor rezultate ale primului an de existenti a Puteriisovietice si a trasat programul de activitate al guvernului sovieticin perioada urnatoare.

In sectiunea Materiale pregititoare" din volumul de fatise publici planul cuvintirii rostite de V. I. Lenin cu prilejulaniversirii revolutiei. 139.

63 Congresul regional al comitetelor saracimii din Regiunea denord a avut loc intre 3 si 6 noiembrie 1918 la Petrograd. La

congresului au participat peste 15 000 (dupi unele date18 000-20 000) de reprezentanti ai comitetelor siricimii dincele 8 gubernii ale Regiunii de nord (Arhanghelsk, Vologda,Novgorod, Olonet, Petrograd, Pskov, Dvina de nord i Cere-povet) si din alte citcva gubernii. Sub conducerea unui Birouorganizatoric, in frunte cu S.P. Voskov, comisarul poporuluipentru aprovizionare al Regiunii de nord, organizatiile de partidst de stat din Petrograd si din Regiunea de nord desfasuraserio amplä munci pregititoare pentru convocarea congresului. Peordinea lut .de zi au figurat urmitoarele probleme : momentulactual, comitetele siricimii i Sovietele locale, aprovizionarea

distribuirea produselor, Armata Rosie, invatimintul la sate,posta i telegraful la sate. Congresul a adoptat o rezolutie cuprivire la organizarea de regimente model din rindurile

satelor (la propunerea congresului, o rezolutie similari afost adoptati apoi si de eel de-al VI-lea Congres general alSovietelor din Rusia), rezolutii cu privire la fuzionarea comi-tetelor sgracimii cu Sovietele locale, cu privire la politica Pu-terii sovietice in domeniul aprovizionirii, cu privire la sarcinilelnvitimintului public si altele.

Congresul comitetelor siricimii din Regiunea de nord a avutmare insemnitate politicà pentru intirirea aliantei clasei mun-citoare cu masele muncitoare ale tirinimii. Acest congres

lucririle

gi

sari-arnii

www.dacoromanica.ro

602 ADNOTARI

a spus V. I. Lenin in cuvintarea rostiti in ziva de 8 noiembrie1918 la Consfatuirea delegatilor comitetelor saracimii din gu-berniile centrale a aratat ca razboiul civil a fost just lige-les la sate : saracimea se ungte li lupti in rinduri strinse im-potriva chiaburilor, bogatanilor i lipitorilor satului" (vezivolumul de fata, p. 185). 148.

64 Este vorba de radiograma semnata de V. I. Lenin, I. M. Sver-dlov §i G. V. Cicerin, comisarul poporului pentru afacerileexterne, §i trimisa la 5 noiembrie 1918 Tuturor comisarilormilitari, conducatorilor militari, comandantilor de armate, tu-turor Sovietelor de deputati" in legatura cu faptul ca guvernulgerman rupsese relatiile diplomatice cu Rusia Sovietica. Ra-diograma a fost publicata la 6 noiembrie in ziarele Pravda" ;i.Izvestiia C.E.C. din Rusia". 155.

65 V. I. Lenin se refera la Apelul guvernului german clue po-porul german" din 4 noiembrie 1918, publicat in nr. 305 din5 noiembrie 1918 al ziarului Vorwarts". 160.

66 Este vorba de trimiterea de trupe ruse de catre tarul Nicolae Iin ajutorul imparatului Austriei pentru inibu§irea revolutieidin 1848-1849 din Ungaria. 166.

67 Este vorba de inabuqirea de catre trupele tariste a rascoalei dinPolonia din anii 1863-4864. 166.

68 The Times" cotidian fondat in 1785 la Londra ; unul dintrecele mai mari ziare conservatoare ale burgheziei engleze. 167.

69 Este vorba de refuzul subit al guvernului olandez de a permiteintrarea in Olanda a reprezentantului plenipotenciar al R.S.F.S.R.,aflat deja in drum, cu toate ca acesta obtinuse de la consululolandez din Moscova viza necesara, insotita de o scrisoare incare i se facea cunoscut ca guvernul olandez ii recunowe cali-tatea de reprezentant plenipotentiar al R.S.F.S.R. la Haga. 168.

70 L'Echo de Paris" ziar burghez ultrareactionar ; a aparutla Paris din 1884 pina in 1938. 169.

71 Ill-eme Internationale" organul de presa al grupului comu-ni§tilor francezi din Rusia Sovietica ; a aparut la Moscova.Primul numar a aplrut la 20 octombrie 1918. Printre colabora-torii lui se numarau J. Sadoul, I. F. Armand (E. Blonina) fialtii. A incetat si apara in martie 1919. 170.

72 V. I. Lenin se refera la imprumuturile acordate de imperialiftiidin Anglia, Franta, S.U.A. qi din alte tari guvernelor yariste figuvernului provizoriu burghez. Suma totala a datoriei externe aRusiei, rezultata din imprumuturile contractate de prism ci deguvernul provizoriu (inclusiv investitiile de capital strain in in-dustria rusa), trecea de 16 miliarde de ruble de aur. Prin de-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 603

cretul sau din 21 ianuarie (3 februarie) 1918, C.E.C. al Sovie-telor din Rusia a anulat toate imprumuturile contractate instrainitate de guvernele tariste si de guvernul provizoriu. 170.

73 Mancbester Guardian" ziar burghezo-liberal, unul dintre celemai räspindite si mai influente ziare burgheze din Anglia. A fostfondat in 1821, ca gazetä saptaminall (din 1857 apare zilnic).In primii ani de dupa Revoluvia Socialistä din Octombrie, ziarulinfatisa mai mult sau mai putin obiectiv situatia din Rusia ;ulterior s-a dedat la calornnii impotriva U.R.S.S.

In cele ce urmeaza, V. I. Lenin citeaz5.' articolul Aliatii siRusia", aparut in numarul din 23 octombrie 1918 al acestuiziar. 170.

74 Consfrituirea delegatilor comitetelor saracimii din gubernulecentrale, la care in ziva de 8 noiembrie 1918 V. I. Lenin si-aroscit cuvintarea cu privire la sarcinile saracimii satelor inrevolutie, a fost convocata de redactia ziarului Bednota" si aavut loc la Moscova, in clidirea Institutului comercial (azi In-stitutul de stiinte economice G. V. Plehanov"). La aceastaconsFatuire au participat peste 450 de delegati ai comitetelorsaracimii din guberniile Moscova, Tula, Orel, Kaluga, Vladimir,Tver, Smolensk, Reazan, Nijni Novgorod, Ivanovo-Voznesensk,Simbirsk, Tambov, Kostroma, Cernigov si altele. In ceea cepriveste ziarul Bednota", vezi adnotarea 172. 179.

75 Primul Congres general al muncitoarelor din Rusia, convocatde C.C. al P.C.(b) din Rusia, a avut loc la Moscova, in Casasindicatelor, intre 16 si 21 noiembrie 1918. La congres au par-ticipat 1 147 de delegate din partea fabricilor, uzinelor si asaracimii satelor. Lenin a luat cuvintul in ziva a 4-a a lucrarilorcongresului, la 19 noiembrie. Dupa cuvintarea lui Lenin, con-gresul a adoptat o rezoluvie in care se declara ca muncitoarelesi tarancele din Republica sovietica vor sti sa indreptateascasperantele guvernului sovietic .0 ale poporului muncitor in ceeace priveste participarea femetlor la construirea vietii noi, co-muniste. In sedintele congresului si ale comisiilor lui au rostitcuvintari i au prezentat referate : A. I. Ulianova-Elizarova,V. P. Noghin, E. M. Iaroslavski, I. F. Armand, A. M. Kollon-tai, K. N. Samoilova, L. N. Stal si altii. Congresul a chematfemeile muncitoare si sprijine Puterea sovietica si a adoptathotariri concrete in problemele referitoare la munca in rindurilefemeilor, si anume hotariri cu privire la usurarea situatieifemeilor prin dezvoltarea diferitelor forme de deservireobsteasca, cu privire la atragerea femeilor in viata obsteasel,cu privire la educatia copiilor, ocrotirea muncii minorilor etc.

Congresul a pus bazele organizarii muncitoarelor si a ta-rancelor. El s-a pronuntat pentru crearca pe linga comitetelede partid a unor comisii pentru munca in rindurile femeilor,

www.dacoromanica.ro

604 ADNOTA RI

comisii a caror sarcinl principall sa. fie educarea politica amuncitoarelor 0 atragerea lor la activitate obsteasca. 190.

76 Scrisoarea lui Pitirim Sorokin este citata de V. I. Lenin dupaziarul Pravda" (nr. 251 din 20 noiembrie 1918), unde publi-catia in care aparuse aceasta scrisoare este gregt denumitaIzvestiia Comitetului executiv al guberniei Dvina de nord".In realitate, ziarul Comitetului executiv al guberniei Dvinade nord, in care a fost publicata aceasta scrisoare (nr. 75 din29 octombrie 1918), se numea Krestianskie i Rabocie Ducar.

193.

77 V. I. Lenin se refera la motiunea adoptata la 16 noiembrie 1918de Congresul extraordinar al actionarilor Bancii populare dinMoscova, in care acestia s-au pronuntat impotriva proiectateinationalizari a acestei band. Declaratia facuta de Lenin uneidelegatii a acestui congres si pe care el o reproduce maijos a fost publicati 6 in revista Narodnoe Hozeaistve aConsiliului economic superior. Dupa. cum relateaza. revista,Lenin a spus urmatoarele : Au trecut opt luni de cind Putereasovietica a pl§it pe calea unei intelegeri cu cooperatia. tntr-operioada in care puterea de stat n-a incheiat acorduri cu ni-meni, ea a itgeles si faci o exceptie pentru cooperatie, de-oarece recunoaste utilitatea ei. Intelegerea cu cooperatia repre-zinta pentru puterea de stat o necesitate nu numai pentru aea, cooperatia, pose& un aparat economic exceb-nt organizat,ci §i pentru ca reprezinta masa farammii mijlocase, pe caretrebuie si se sprijine 0 puterea de stat. La nationalizare insinu poate sa renunte Puterea sovietica. Daca' cooperatia nuvede posibilitatea unei colaborari, se creeaza o situatie inac-ceptabila pentru puterea de stat" (Narodnoe Hozeaistvenr. 12, 1918, p. 59). Congresul insa nu si-a schimbat in fondpozitia, aprobind proiectul de creare a unei Uniuni centralede credit, ale carei sarcini In ceea ce privelte finantarea si unireacooperativelor erau 0 mai largi deck acelea ale Bancii popularedin Moscova. Banca populara. din Moscova a fost nationalizataprin decretul din 2 decembrie 1918 al Consiliului ComisarilorPoporului, iar intregul ei activ si pasiv au fost trecute asupraBancii Poporului a R.S.F.S.R. Organul de conducere al BanciiPopulare din Moscova a fost transformat in sectie cooperatistaa Directiei centrale a Bancii Poporului a R.S.F.S.R. 201.

78 Adunarea din 20 noiernbrie 1918, organizata de Comitetul dinMoscova 0 de Comitetul raional Presnea al P.C. (b) dinRusia a avut loc in sala cinematografului Ars" (Arteazi Teatrul de drama K. S. Stanislavski"). Adunarea a fostconsacrata sarbatoririi lui V. I. Lenin. La adunare au fostascultate referatele : V. I. Lenin conducatorul PartiduluiComunist din Rusia" 0 V. I. Lenin luptator pentru Inter-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 606

nationala a III-a". Dupl cuvintarea lui Lenin, a fost prezentatfilmul Särbitorirea Revolgiei din Octombrie la Moscova". 204.

79 Volea Narode cotidian, organ al aripii de dreapta apartidului socialist-revolgionar. A apärut la Petrograd cu in-cepere de la 29 aprilie 1917. Interzis in noiembrie 1917, areaplrut sub denumirile : Volea", Volea Volnaia", VoleaNarodnaia", Volea Svobodnaia", Volea Strani". A fost de-finitiv interzis in februarie 1918. 204.

80 Ziva of icerului rosu" a fost organizati de Directia inv45.-mintului militar a Marelui stat-major al armatei cu scopul dea populariza in masele largi opera de creare si educare acadrelor de comandà sovietice. In ziva de 24 noiembrie 1918,la orele 14, a avut loc in Piga Rosie o paradi a elevilorscolilor militare, la care au participat cursantii $colilor nr. 1

si 2 de cadre de comandi sovietice pentru infanterie, ai $coliide cadre de comandI de la Zamoskvorecie, ai $colii nr. 1 decadre de comandl pentru cavalerie etc. Dup l. paradà, cursantiis-au indreptat spre Piga Sovietelor, unde V. I. Lenin a rostitdin balconul Sovietului din Moscova o cuvintare de salut.In seara zilei de 24 noiembrie, la Casa sindicatelor, la $coalanr. 1 de cadre de comandl pentru infanterie, la Institutulcomercial (azi Institutul de stiige economice G. V. Ple-hanov") 6 in sala Teatrului muncitoresc din Taganka au avutloc mitinguri-concerte la care au vorbit I. M. Sverdlov,N. I. Podvoiski, N. V. Krilenko, A. M. Kollontai si altilualtori cu munci de räspundere. Ziva ofiterului rose afost organizata: 6 in alte orge din Republica sovieticl :Petrograd, Saratov, Orel, Tver. 206.

81 Adunarea imputernicitilor cooperativei muncitorefti centrale dinMoscova a avut kc in zilele de 26 si 27 noiembrie 1918.Adunarea a ascultat 6 a discutat d'arile de seaml prezentatede consiliul de conducere si de comisia de revizie, o dare deseamk asupra distribuirii produselor alimentare la Moscova sia ales un nou consiliu de conducere al cooperativei. In pofidaopozitiei mensevicilor g a eserilor, noul consiliu de conducerea fost ales in componenta propusI de fractiunea comunisti.V. 1. Lenin a luat cuvintul in prima zi a lucririlor adurarii,la sfirsitul sedintei de seark si a vorbit despre rolul organiza-tiilor cooperatiste in sistemul economiei socialiste. 207.

82 E vorba de apelul, publicat la 26 noiembrie 1918 in ziarulPravda", in care C.C. al mensevicilor cerea sI se porneascio campanie impotriva interventiei strgine in treburile revolutieiruse. Siliti de succesele Puterii sovietice si de avintul misciriirevolutionare din apusul Europei sä fad aceastl cotiturI" inaprecierea interventiei imperialistilor Antantei in Rusia Sovie-tick mensevicii se declarau totodatà pentru amestecul Interna-tionalei a II-a in treburile revolgiei ruse. Cotitura" fäcutä

www.dacoromanica.ro

606 ADNOTARI

de liderii mensevici in aprecierea interventiei armate favise astatelor imperialiste n-a fost inst decit un act pur formal. Inrealitate, ei ramasesera dusmani neimpkavi ai dictaturii prole-tariatului, sprijinind efectiv in diferite regiuni ale Orli (Caucaz,Ucraina, Siberia etc.) politica imperialistilor straini si a alb-gardistilor rusi in lupta lor impotriva Republicii sovietice.

Critica poziviei mensevicilor in aceasta perioadi a fost flcutide V. I. Lenin in proiectul ski de rezolutie a ComitetuluiExecutiv Central Cu privire la suspendarea unui ziar men-sevic care submineaza apkarea ;aril" (vezi volumul de fata,p. 503-504), precum i in alte lucrki. 209.

83 V. I. Lenin se refera' la discutiile care au avut loc in sedintaConsiliului Comisarilor Poporului in jurul proiectului de decretcu privire la cooperativele de consum. Varianta iniçial a aces-tui decret a fost scrisa de Lenin (vezi Opere complete, vol. 35,Bucuresti, Editura politica', 1965, ed. a doua, p. 216-220) sielaborati in amanunte de Comisariatul poporului pentru apro-vizionare. La 19 ianuarie 1918, el a fost publicat in IzvestiiaC.E.C. din Rusia". Proiectul a stirnit impotrivirea inversunatIa cooperatorilor burghezi, care se situau pe pozi;ia indepen-dentei cooperatiei fatal de organele Puterii sovietice. Considerindnecesarà folosirea aparatului cooperatist pentru organizareacomertului si a distribuirii produselor in rindurile populatiei,Consiliul Comisarilor Poporului a ga'sit cu cale s facI uncleconcesii cooperatorilor. In urma convorbirilor care au avut locin martie i la inceputul lunii aprilie 1918 intre reprezentantiai Consiliului economic superior, ai cooperatiei i ai organi-zaviilor de aprovizionare, a fost elaborat un proiect de decretcare a fost apoi discutat intr-o serie de sedinte ale ConsiliuluiComisarilor Poporului. Cu completarile i modifickile ficutede Lenin, proiectul a fost adoptat de Consiliul ComisarilorPoporului (vezi Decretele Puterii sovietice", vol. II, Moscova,1959, p. 86-91). La 11 aprilie decretul a fost aprobat deC.E.C. din Rusia, iar la 13 aprilie textul lui a apkut inziarul Pravda".

Analiza acestui decret a fost fkutä de Lenin in lucrareaSarcinile imediate ale Puterii sovietice" (vezi Opere complete,vol. 36, Bucuresti, Editura politicl, 1965, ed. a doua,p. 197-198). 210.

84 Este vorba de decretul Cu privire la organizarea aprovizio-Proiectul acestui decret a fost discutat in sedinta din

12 noiembrie 1918 a Consiliului Comisarilor Poporului si a fostdefinitiv aprobat de el la 21 noiembrie. La 24 noiembrietextul lui a apkut in Izvestiia C.E.C. din Rusia". V. II. Lenina participat nemijlocit la elaborarea acestui decret, fkind incuprinsul lui o serie de modificki i completki (vezi Culegeridin Lenin", vol. XVIII, p. 276-280). 211.

Weir

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 607

85 In 1918, C.C. al P.C. (b) din Rusia a organizat o serie deadunari ale activului de partid consacrate discutarii principale-lor probleme de politica. curenta. La 27 noiembrie 1918, adu-narea activistilor de partid din Moscova a fost consacrati pro-blemei atitudinii proletariatului fata de democratia mic-burghezi,in legatura cu faptul ci, in conditille ce se creasera in toamnaanului 1918, aceastä democratie a facut o cotitura spre Putereasovietica. Raportul cu privire la aceastä problema a fost pre-zentat de V. I. Lenin si a admit discutii insufletite. In cuvintulde incheiere, Lenin a ficut bilantul discutiilor. 213.

86 Articolul lui F. Engels Problema faraneascii in Franca ,i inGermania" a fost publicat in numarul din noiembrie 1894 alrevistei Die Neue Zeit" (vezi K. Marx si F. Engels. Opere,vol. 22, Bucuresti, Editura politica, 1965, P. 480-501). In 1904articolul a aparut in limba rusa, intr-o brosura editata laGeneva.

Motivul nemijlocit care 1-a determinat pe Engels sa scrieacest articol a fost cuvintarea pe care G. Vollmar, unul dintreliderii aripii de dreapta a Partidului social-democrat din Ger-mania, a rostit-o in problema agrara la Congresul din 1894 alacestui partid si in care au fost denaturate In spirit oportunistvederile lui Engels asupra atitudinii fati de taranul cu gospo-darie mica. Intr-o scrisoare adresata redactiei ziarului Vor-warts", Engels a infirmat elucubratiile lui Vollmar si a comu-nicat ci plinuieste sa scrie un articol in care isi va expune sifundamenta punctul sail de vedere in problema agrara (veziK. Marx si F. Engels. Opere, vol. 22, Bucuresti, Editura poli-tica, 1965, p. 477-478).

Congresul de la Frankfurt a ales o comisie cu insarcinareaspeciala de a elabora pentru congresul urmator programulagrar al partidului. Proiectul programului agrar elaborat decomisie a fost discutat la Congresul de la Breslau al Parti-dului social-democrat din Germania in octombrie 1895, duplmoartea lui Engels. Fiind intocmit in spirit revizionist, proiec-tul n-a obtinut majoritate de voturi si a fost respins de con-gres. Congresul a adoptat o hotarire in care se arata ca trebuiecontinuata studierea legilor dezvoltarii agriculturii. 214.

87 Vezi F. Engels. Problema taraneasca in Franta si in Germa-nia" (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 22, Bucuresti, Editurapolitica, 1965, P. 495, 496). 214.

88 Vezi F. Engels. Problema taraneasca in Franta si in Germania"(K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 22, Bucuresti, Editura po-litica, 1965, p. 499). 215.

89 Dula toate probabilitatile, este vorba de faptul ca, sub pre-siunea ministrului plenipotentiar al S.U.A., guvernul elvetianexpulzase din Elvetia personalul reprezentantei diplomatice so-

www.dacoromanica.ro

608 ADNOTARI

vietice, in frunte cu I. A. Berzin. $tiri referitoare la aceasuiexpulzare au fost publicate in ziarele Pravda" 6 IzvestiiaC.E.C. din Rusia" (din 13 si 20 noiembrie 1918) ; imprejura-rile in care a decurs ea au fost relatate in raportul cu privirela activitatea reprezentantei diplomatice a R.S.F.S.R. in Elve-Oa prezentat de I. A. Berzin in sedinta din 25 noiembrie 1918a C.E.C. al Sovietelor din Rusia.

In ceea ce priveste refuzul guvernului olandez de apermite intrarea in Olanda a reprezentantului plenipotentiaral R.S.F.S.R., despre care vorbeste mai jos V. I. Lenin, veziadnotarea 69. 222.

90 Vezi F. Engels. Problema taraneasca in Franta 6 in Germa-nia" (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 22, Bucuresti, Editurapolitica, 1965, p. 499). 227.

91 Vezi K. Marx. Razboiul civil din Franca" (K. Marx siF. Engels. Opere, vol. 17, Bucuresti, Editura politica, 1963,p. 357-358). 229.

92 Vezi F. Engels. Problema taraneasca. in Franca 6 in Ger-mania" (K. Marx 6 F. Engels. Opere, vol. 22, Bucuresti,Editura politica, 1965, p. 495). 230.

93 Vezi Marx-Engels. Ausgewahlte Briefe, Dietz Verlag, Berlin,1953, p. 469, 479. 232.

94 Este vorba de memoriul Consiliului general al sindicatelor defunctionari din Rusia catre Consiliul Comisarilor Poporului,publicat in nr. 11-12 din 1918 al revistei Vestnik Slujas-cego". In acest memoriu, Comitetul executiv al Consiliuluigeneral al sindicatelor de functionari din Rusia sublinia ne-cesitatea de a atrage pe membrii sindicatelor de functionari laactivitatea de organizare a aprovizionarii, desfasurad de Co-misariatul poporului pentru aprovizionare in baza decretuluidin 21 noiembrie 1918 al Consiliului Comisarilor PoporuluiCu privire la organizarea aprovizionarii" (vezi adno-tarea 84). 239.

95 V. I. Lenin a inceput sa lucreze la cartea Revolutia prole-tara 0 renegatul Kautsky" pe la inceputul lunii octombrie 1918,indata dup a. ce a luat cunoltintä de continutul brosurii luiK. Kautsky Dictatura proletariatului", in care conducatorulideologic al Internationalei a II-a denatura si vulgariza in felsi chip teoria marxista a revolutiei proletare 0 se deda lacalomnii impotriva Statului sovietic.

Lenin acorda o importanta deosebit de mare demascariiconceptillor oportuniste ale lui Kautsky in problema revolutieisocialism o a dictaturii proletariatului. in august 1918 aparusein revista Sozialistische Auslandspolitik" un articol semnat deKautsky, in care acesta chema partidele social-democrate la

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 609

lupta impotriva bolsevicilor. Citind in Pravda" din 20 sep-tembrie 1918 extrase din acest articol, Lenin scris luiV. V. Vorovski la Stockholm : Ineptide incalificabile, bliguie-lile puerile ale lui Kautsky i oportunismul lui trivial suscitaurmatoarea intrebare : de ce nu facem nimic spre a combatetrivializarea teoretica a marxismului de clue Kautsky ?"(Opere, vol. 35, Bucuresti, E.S.P.L.P. 1958, p. 339).

Lenin 11 ruga pe Vorovski, pe atunci reprezentant pleni-potentiar al Republicii sovietice in *Ile scandinave, sa-itrimitä sus-mentionata brosura a lui Kautsky de indati ce vaaparea de sub tipar, precum i toate articolele acestuia desprebolsevici.

V. D. Bonci-Bruevici scrie in amintirile lui ca. VladimirIlici era in intregime absorbit de munca sa la cartea Revolutiaproletara i renegatul Kautsky", c literalmente fierbea deminie", zile intregi scria el pini noaptea tirziu aceasta lucrareimpresionanta prin puterea ei de convingere...". Inca Inaintede a o fi terminat, Lenin a scris la 9 octombne articolulRevolutia proletar i renegatul Kautsky", care la 11 octom-brie a fost publicat in Pravda°. La 10 octombrie, intr-unbilet adresat lui G. V. Cicerin, comisarul poporului pentruafacerile texterne, sau adjunctului sau L. M. Karahan, Leninruga ca acest articol sa fie trimis la Berlin cu indicatia de afi transmis lui A. A. Ioffe, I. A. Berzin si V. V. Vorovski,impreuna cu o scrisoare in care se spunea : Dragi tovarasi !Imi dau prea bine seama de neajunsurile mult prea scurtuluimen articol impotriva lui Kautsky. Dar trebuie totusi sa adop-tam cit mai grabnic o pozitie, si ne spunem cit mai grabnicparerea. va rog foarte mult sa-1 traduceti i sl-1 publicatiin foaie volanta" (Culegeri din Lenin", vol. XXXVI, p. 6162). Articolul Revolutia proletarl i renegatul Kautsky" a fostpublicat in limba germana la Berna in 1918 si la Vienain 1919 ; in acelasi an, el a fost publicat la Milano in limbaitaliana.

Brosura lui Lenin Revolutia proletara i renegatul Kautsky°a aparut in 1919 in Anglia, Franta si Germania. 243.

96 Sotial-Demokrat" ziar ilegal, Organul Central al P.M.S.D.R. ;a aparut din februarie 1908 gra in ianuarie 1917. Primulnumar a apirut in Rusia, apoi editarea lui a fost mutata: instrainatate ; numerele 2-32 (februarie 1909decembrie 1913)au aparut la Paris, numerele 33-58 (noiembrie 1914ianua-ne 1917) la Geneva. Au aparut in total 58 de numere, dintrecare 5 cu suplimente. Din decembrie 1911 ziarul Sotial-De-mokrat" a fost redactat de V. I. Lenin. In ziar au fost publi-cate peste 80 de articole si note ale lui Lenin.

In anii primului razboi mondial, Sotial-Demokrat" a jucatun rol important in lupta impotriva oportunismului interna-tional, impotriva naitonalismului si a sovinismului, in propa-garea lozincilor bolsevice, in trezirea clasei muncitoare si a

i-a

www.dacoromanica.ro

610 ADNOTARI

maselor muncitoare la lupta impotriva razboiului imperialist sia initiatorilor lui. In paginile ziarului a fost publicat articolullui V. I. Lenin In jurul lozincii State lor Unite ale Europe',in care el a formulat pentru prima oara concluzia posibilitiivictoriei socialismului la inceput intr-o singura tara. Raspindireaziarului Sotial-Demokrat" in Rusia, reproducerea articolelorimportante in ziarele bolsevice locale au contribuit la luminareapolitica si la educarea internationalista a proletariatului rus, lapregatirea maselor pentru revolutie.

Sotial-Demokrat" a avut un rol important in unirea ele-mentelor internationaliste din rindurile social-democratiei inter-nationale. Biruind toate obstacolele create de starea de razboi,ziarul croit drum in multe tari.

Apreciind in mod deosebit meritele ziarului Sotial-Demo-krat" in timpul primului razboi mondial, V. I. Lenin scria maitirziu cà orice muncitor constient care doreste s'c't inteleagadezvoltarea ideilor revolutiei socialiste internationale si a pri-mei sale victorii de la 25 octombrie 1917" trebuie neaparatsa cunoasca articolele aparute in el (Opere complete, vol. 36,Bucuresti, Editura politica, 1965, ed. a doua, p. 135). - 245.

97 Kommunist" revista a carei aparitie a fost organizata deV. I. Lenin. A fost editata de redactia ziarului Sotial-Demo-krat" impreunal cu G. L. Peatakov si E. B. Bos, care au fi-nantat editarea ei (din redactie facea parte si N. I. Buharin).A apärut un singur numar (dublu, in septembrie 1915), in careau fost publicate trei articole ale lui Lenin : FalimentulInternationalei a II-a", Glasul unui socialist francez cinstit"

Imperialismul i socialismul in Italia" (vezi Opere com-plete, vol. 26, Bucuresti, Editura politicã, 1964, ed. a doua,p. 209-265 ; vol. 27, p. 5-13 si 14-23).

Lenin urmarea sa faca din Kommunist" un organ de presainternational al social-democratilor de stinga. Dar chiar in cursulpregatirii nr. 1-2 au aparut serioase divergente intre redactiaziarului Sotial-Demokrat", de o parte, si Buharin, PeatakovBos, de alt a. parte, divergente care s-au agravat dupa aparitiarevistel. Avind in vedere comportarea antipartinica a acestuigrup, la propunerea lui Lenin, redactia ziarului Sotial-Demo-krat" a declarat c socoteste imposibili continuarea editariiacestei reviste. 245.

98 Este vorba de brosura Socialismul fi razboiul (AtitudineaP.M.S.D.R. fata de riaboi)". Brosura a fost conceputa deV. I. Lenin in cadrul pregatirilor in vederea primei conferintesocialiste internationale. La aceast a. brosura a lucrat si G. E. Zi-noviev, dar in cea mai mare parte ea a fost scrisa. deV. I. Lenin. Tot el a redactat intregul text al brosurii. LucrareaSocialismul t razboiul" a fost numita de Lenin un comentariula rezolutiile partidului nostru".

si-a

si

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 611

Aceasta lucrare a fost publicati in ajunul Con ferintei de laZimmerwald din septembrie 1915, intr-o brolura aparuta inlimbile rus a. si germana, si a fost distribuita participantilor laconferinta. Dupa Conferinta de la Zimmerwald a fost editatain limba francezl, intr-o brosura apiruta in Franta. Tradusain limba norvegiani, lucrarea Socialismul si razboiul" a aparutintegral in organul social-democratilor norvegieni de stinga. Totatunci a intreprins V. I. Lenin repetate incercari de a o editain America in limba engleza, ceea ce insi nu a putut fi realizatin acea perioada.

V. I. Lenin considera ca este deosebit de important ca lu-crarea Socialismul si razboiul" el capete o raspindire cit mailarga. Dupa revolutia din februarie 1917, el a cerut staruitorca ea sa fie reeditata la Petrograd.

Lucrarea Socialismul si razboiul (Atitudinea P.M.S.D.R. fatade razboi)" a aparut in brosura la Petrograd in 1918, editatafiind de Sovietul de deputati ai muncitorilor si ostasilor rosiidin Petrograd. Ea a cunoscut o larga raspindire. Brosura a fosttiparita in diferite editii in numeroase limbi. 245.

99 Manifestul de la Basel manifestul cu privire la razboi a dop-tat de Congresul socialist international extraordinar care s-atinut la Basel in zilele de 24 si 25 noiembrie 1912. Manifestulpunea in garda popoarele impotriva pericolului iminent alrizboiului imperialist mondial, dezvaluia scopurile de jaf aleacestui razboi si chema pe muncitorii din toate Wile sa ducao lupt a. energicl pentru pace, si opuna imperialismului capi-talist forta solidaritatii internationale a proletariatului". InManifestul de la Basel a fost inclus punctul din rezolutiaCongresului de la Stuttgart (1907) formulat de V. I. Leninin care se spunea ca, in cazul izbucnirii unui razboi imperialist,socialistii trebuie sa foloseasca criza economica si politica p ro-vocata de razboi in vederea luptei pentru revolutia socialistä.

246.

100 Citatul e reprodus din lucrarea lui K. Marx Critica Programu-lui de la Gotha" (vezi K. Marx $i F, Engels. Opere, vol. 19,Bucuresti, Editura politica, 1964, p. 29-30). 250.

101 Vezi scrisoarea lui F. Engels catreAusgewahlte

A. Bebel din 18-28 mar-tie 1875 (Marx-Engels. Briefe, Dietz Verlag, Berlin,1953, p. 347). 255.

102 Aceasta idee a fost enuntata de Engels in Introducerea" lalucrarea lui K. Marx Rizboiul civil din Franta" (vezi K. Marxsi F. Engels. Opere, vol. 22, Bucuresti, Editura politica, 1965,p. 189). 257.

103 Lenin citeazi articolul lui F. Engels Despre autoritate" (veziK. Marx si F. Engels. Opere, vol. 18, Bucurelti, Editura politick1964, 2. 312). 258.

www.dacoromanica.ro

612 ADNOTAM

104 Vezi scrisoarea lui K. Marx catre L. Kugelmann din 12 apri-lie 1871 (Marx-Engels. Ausgewählte Bride, Dietz Verlag, Berlin,1953, P. 307), lucrarea lui Marx Rizboiul civil din Franca"(Opere, vol. 17, Bucuresti, Editura politick', 1963, P. 353, 357359) si Introducerea" lui F. Engels la Razboiul civil dinFranca", scrisa in 1891 (Opere, vol. 22, Bucuresti, Editura poli-tica, 1965, p. 192). 258.

105 Este vorba de prefata lui K. Marx si F. Engels la editia ger-maul din 1872 a Manifestului Partidului Comunist" (veziOpere, vol. 18, Bucuresti, Editura politica, 1964, p. 193). 258.

106 Vezi F. Engels. Originea familiei, a proprietatii private si astatului" (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 21, Bucuresti,Editura politica, 1965, p. 167). 261.

107 Marx-Engels. Ausgewählte Briefe, Dietz Verlag, Berlin, 1953p. 347-348. 261.

108 K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 22, Bucuresti, Editura politica,1965, p. 192. 261.

109 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 21, Bucuresti, Editurapolitica, 1965, p. 168. 261.

110 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 17, Bucuresti, Editurapolitica, 1963, p. 356, 357. 261.

111 Whigii ii toryi partide politice din Anglia, aparute inpenultimele dou a. decenii ale secolului al XVII-lea. Partidulwhigilor exprima interesele cercurilor financiare si ale burghezieicomerciale, precum si ale unei parti a aristocratiei imburghezite.Din acest partid s-a format mai tirziu partidul liberal. Partidultorylor reprezenta interesele marii proprieta'ti funciare si aleinaltului cler anglican, apara traditiile trecutului feudal si corn-batea revendicarile liberale si progresiste ; din el s-a formatmai tirziu partidul conservator. Partidele whigilor si torylors-au succedat alternativ la putere. 262.

112 V. I. Lenin se refera la procesul inscenat in 1894 de cercurilereactionare si monarhiste ale clicii militare din Franta impotrivaofiterului de stat-major Dreyfus, de origine evreu, care fusesepe nedrept acuzat de spionaj si inalta tradare. Condamnarea luiDreyfus la detentiune pe viata, inspirata de clica militarg reac-tionara, a fost folosita de cercurile reactionare din Franta pentruatitarea antisemitismului si pentru o ofensiva impotriva regimu-lui republican si a libertatilor democratice. In 1898, cind soda-listii si reprezentantii progresisti ai democratiei burgheze (printrecare si E. Zola, J. Jaurès, A. France si altii) au pornit o cam-panie pentru revizuirea procesului Dreyfus, acest proces a luatun caracter politic pronuntat si a impartit ;am in doul tabere :

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 613

republicanii si democratii, de o parte, si blocul monarhistilor,clericalilor, antisemitilor si nationalistilor, de cealalta parte. In1899, sub presiunea opiniei publice, Dreyfus a fost gratiat ; in1906, printr-o hotarire a Curtii de casatie, el a fost declaratnevinovat si reintegrat in armata. 263.

113 Este vorba de singeroasa reprimare a rascoalei irlandeze din1916, care avea drept scop eliberarea, tirii de sub dominatiaengleza. In Europa... s-a rasculat Irlanda, pe care englezii cei4dubitori de libertate*... au reprimat-o prin execute, scriaLenin in 1916 (Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editurapolitica, 1964, ed. a doua, p. 53).

Ulster partea de nord-vest a Irlandei ; populatia lui eformata in majoritate din englezi ; trupele din Ulster auparticipat alaturi de cele engleze la inabusirea rascoalei po-porului irlandez. 263.

114 Vezi articolul lui K. Marx Indiferentismul politic" (K. Marxsi F. Engels. Opere, vol. 18, Bucuresti, Editura politica, 1964,p. 304). 269.

115 K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 18, Bucuresti, Editura poli-tica, 1964, p. 312, 305. 270.

116 Marx-Engels. Ausgewahlte Briefe, Dietz Verlag, Berlin, 1953,p. 347-348. 270.

117 Este vorba de Tezele din aprilie (vezi Opere complete, vol. 31,Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 115-120).

277.

118 K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Bucurelti, Editura poli-tick*, 1963, ed. a II-a, p. 487. 279.

110 V. I. Lenin se refera la Introducerea" lui F. Engels la lu-crarea lui K. Marx Razboiul civil din Franta" (vezi K. Marxsi F. Engels. Opere, vol. 22, Bucuresti, Editura politica, 1965,p. 192). 279.

120 Brosura lui V. I. Lenin Partidele politice din Rusia si sar-cinile proletariatului" a fost publicati in limba englezi innumarul din 15 ianuarie 1918 al ziarului The Evening Post"si in nr. 4, din noiembrie-decembrie 1917, al revistei TheClass Struggle", organ al aripii de stinga a Partidului socia-list din America, precum si in editie separata.

The Evening Post' ziar burghez american. A aparutla New York cu incepere din 1801 ; in anii 1801-1832 s-anumit The New York Evening Post". Timp indelungat a avuto orientare liberala. Dupi Marea Revolutie Socialista din Oc-tombrie, ziarul a publicat tratatele secrete dintre aliati si gu-vernul tarist. Ulterior a devenit organul de presa al celor

41 Lenin Opere complete, vol. 37

www.dacoromanica.ro

614 ADNOTARI

mai reactionare cercuri imperialiste din S.U.A. In prezent aparesub denumirea de The New York Post". 284.

121 V. I. Lenin se refera la rezolutia cu privire la revizuirea pro-gramului partidului, adoptata la cea de-a VII-a Conferincagenerala (din aprilie) a P.M.S.D. (b) din Rusia (vezi Rezolu-tiile i hotaririle congreselor, conferintelor P.C.U.S. si ale ple-narelor C.C.", partea I, Bucuresti, E.P.L.P. 1954, P. 363).Textul acestor rezolutii a fost scris de Lenin. (Vezi Operecomplete, vol. 31, Bucuresti, Editura politick 1964, ed. a doua,p. 419-420). 284.

122 Vezi Marx-Engels. AusgewThlte Briefe, Dietz Verlag, Berlin,1953, p. 347-348. 286.

123 La 14 (27) iunie 1917, guvernul provizoriu a adoptat o hota-rire prin care se stabilea c alegerile pentru Adunarea consti-tuanta vor avea loc la 17 (30) septembrie 1917. In august,guvernul provizoriu a aminat la 12 (25) noiembrie data tineriialegerilor.

Alegerile pentru Adunarea constituanta au avut loc dupavictoria Revolutiei Socialiste din Octombrie, la termenul fixat,adica la 12 (25) noiembrie. Ele s-au efectuat pe baza listelordepuse inainte de Revolutia din Octombrie, in conformitate culegea electorala aprobata de guvernul provizoriu, i s-au des-fasurat in conditii cind o parte considerabill a poporului nuintelesese 'Inca adevarata semnificatie a revolutiei socialiste. Deacest lucru au profitat eserii de dreapta, care in guberniileregiunile departate de capitala si de centrele industriale aureusit si obtina majoritatea voturilor. Adunarea constituantaa fost convocata de guvernul sovietic i s-a intrunit la 5 (18)ianuarie 1918 la Petrograd. Deoarece majoritatea contrarevo-lutionarl a Adunarii constituante a respins Declaratia dreptu-rilor poporului muncitor i exploatat" ce i-a fost prezentata deC.E.C. si a refuzat sa aprobe decretele celui de-al doilea Con-gres al Sovietelor cu privire la pace, la pamint, la trecereaputerii in miinile Sovietelor, Adunarea a fost dizolvati la6 (19) ianuarie printr-un decret al C.E.C. 286.

124 Cons fatuirea democratiai din Rusia a fost convocata in sep-tembrie 1917 la Petrograd, de catre Comitetul Executiv Cen-tral al Sovietelor, in majoritate format din eseri i mensevici,pentru a lua o hotarire in problema puterii. Dar adevaratulscop pe care-1 urmareau organizatorii acestei consfatuiri eraacela de a abate atentia maselor populare de la revolutia inplinl crestere. La conslatuire au participat peste 1 500 depersoane. Liderii mensevicilor i eserilor au luat toate masu-rile pentru a restringe reprezentarea Sovietelor de deputati aimuncitorilor si taranilor la aceasta consfatuire i pentru a !talinumarul delegatilor din partea diferitelor organizatii burgheze

mic-burgheze, asigurindu-si astfel majoritatea de voturi.

si

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 615

Asa, de pilda, largi drepturi de reprezentare au fost acordatemunicipalitatilor, care au capitat 300 de locurt ; zemstvele aucapitat 200 de locuri ; cooperativele, care se aflau .in minulemensevicilor g ale eserilor, au capatat 120 de locurt, in tunpce Sovietelor de deputati ai muncitorilor i .soldattlor, carereprezentau majoritatea covirsitoare a poporulm, ii s-au acor-dat numai 230 de locuri. Bolsevicii au participat la consfatuirecu scopul de a o folosi ca tribuna pentru demascarea mense-vicilor si a eserilor.

Consfatuirea democratica a hotarit sa se procedeze la creareaunui preparlament (Consiliu provizoriu al republicii), menitsä dea rinduielilor din Rusia aparenta unui regim parlamentar.In realitate insa, potrivit hotaririi adoptate de guvernul pro-vizoriu, preparlamentul urma &I fie un organ pur consultativpe linga guvern. Lenin a insistat in mod categoric asupranecesitatii de a boicota preparlamentul, deoarece raminerea incadrul lui ar fi semanat iluzia cà aceasta institutie ar fiIn masura sa rezolve sarcinile revolutiei. Comitetul Centralal partidului a discutat propunerea lui Lenin si, in pofidaopozitiei lui Kamenev si a altor capitulanti, care se pronuntaupentru participare la lucrarile preparlamentului, a hotaritca bolsevicii sa se retraga din el. La 7 (20) octombrie, in zivadeschiderii preparlamentului, bolsevicii, dupa ce au dat citireunei declaratii, au parasit sala de sedinta.

In legatura cu Consfatuirea democratica si cu preparlamen-tul vezi lucrarile lui V. I. Lenin Bolsevicii trebuie sa ia pu-terea", Marxismul i insurectia", Eroii falsului i greselilebolsevicilor", Din jurnalul unui publicist. Greselile partiduluinostrum etc. (Opere complete, vol. 34, Bucuresti, Editura1965, ed. a doua, P. 252-277). 290.

125 Primul Congres general al Sovietelor de deputafi ai muncito-rilor i soldatilor din Rusia s-a tinut la Petrograd intre 3 si 24iunie (16 iunie-7 iulie) 1917. La congres au participat 1 090de delegati. Bolsevicii, care pe vremea aceea erau in minori-tate in Soviete, aveau 105 delegati. Majoritatea covirsitoarea delegatilor apartineau blocului esero-mensevic i micilor gru-pari care-1 sprijineau.

V. I. Lenin a luat cuvintul la congres in ziva de 4 (17)iunie, vorbind despre atitudinea fall de guvernul provizoriu,si in ziva de 9 (22) iunie, dud a vorbit despre problema raz-boiului (vezi Opere complete, vol. 32, Bucuresti, Editura po-litica, 1964, ed. a doua, p. 279-309). Bolsevicii au folosit dinplin tribuna congresului pentru a demasca politica imperialistaa guvernultn provizoriu i tactica conciliatoristä a mensevicilorst eserilor, cerind ca intreaga putere si treaci in miinile So-vietelor. Et au prezentat g au sustinut rezolutii proprii in toateproblemele principale. In cuvintarile lor, bolsevicii se adresaunu numai delegatilor la congres, ci si maselor largi ale poporu-lui muncitorilor, faranilor, soldatilor.

41*

I

politicl,

www.dacoromanica.ro

616 ADNOTARI

In rezolutiile adoptate, majoritatea esero-menpvica a con-gresului s-a situat pe pozitia sprijiruni guvernului provizoriu,a incuviintat hotarirea lui de a incepe o ofensivi pe front §is-a pronumat impotriva trecerii puterii in miinile Sovietelor.Congresul a ales un Comitet Executiv Central (C.E.C.), carea fiintat pina la Congresul al II-lea al Sovietelor 0 in careeserii §i menpvicii dispuneau de o mare majoritate.

Apreciind insemnitatea congtesului, V. I. Lenin scria elacesta a aratat deosebit de clar" ca liderii eserilor 0 aimenpvicilor s-au indepartat de revolutie (vezi Opere complete,vol. 32, Bucure§ti, Editura politick 1964, cd. a doua, p. 329).

290.

126 Al doilea Congres general al Sovietelor de deputag ai 'nun-citorilor fi soldafilor din Rusia a avut loc la Petrograd inzilele de 25 §i 26 octombrie (7 §i 8 noiembrie) 1917. La con-gres au participat 0 delegati at unor Soviete guberniale 0judetene de deputati ai firanilor. Potrivit datelor comisiei deverificare a mandatelor, in momentul deschiderii congresuluierau prezenti 649 de delegati, dintre care 390 bolpvici, 160 eseri,72 menpvici 0 14 mensevici-internationalisti. Delegatii au con-tinuat sa soseasca §i dup a. deschiderea congresului.

Congresul s-a deschis la 25 octombrie, ora 22 0 40 de mi-nute, la Smolnii. In acest timp, detaqamentele Garzii ro0i,marinarii §i partea revolutionara a garnizoanei din Petrogradcontinuau asaltul impotriva Palatului de iarna, unde, sub pro-tectia iuncherilor 0 a batalioanelor de pc", se refugiase gu-vernul provizoriu. Fund ocupat cu conducerea insurectlei,V. I. Lenin nu a luat parte la prima pdintä a congre..ului.Liderii menpvicilor 0 ai aripii de dreapta a eserilor au cerutsi se inceapi negocieri cu guvernul provizoriu in vederea for-marii unui guvern de coalitie, calificind drept complot revo-lucia socialista in curs de desfaprare. Convingindu-se ca ma-joritatea congresului ii sprijini pe bolpvici, menpvicii, eseriide dreapta 0 bundi0ii au para0t congresul. La 26 octombrie(8 noiembrie), ora 4 dimineata, congresul a ascultat o comunicarecu privire la ocuparea Palatului de iarna 0 arestarea guver-nului provizoriu, §i a adoptat apelul Catre muncitori, soldati0 ;Irani !", scris de Lenin, in care se proclama trecerea intregiiputeri in mlinile Sovietelor de deputati ai muncitorilor, sol-clatilor 0 taranilor. 5edinta s-a incheiat la ora sase dimineata.

Sedinta a doua a congresului s-a deschis la 26 octombrie(8 noiembrie), ora 20 §i 40 de minute. Lenin a prezentat ra-poartele asupra pacii 0 asupra pamintului. Congresul a adoptatistoricele decrete asupra pacii 0 asupra pamintului, scrise deLenin. El a numit un guvern muncnoresc-Oranesc Consi-liul Comisarilor Poporului. in frunte cu V. I. Lenin. In Co-mitetul Executiv Central din Rusia au fost ale0 la congres62 bolpvici, 29 eseri de stinga, 6 mensevici-internationalisti,3 reprezentanti ai Partidului socialist ucrainean §i 1 reprezen-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 617

tant al eserilor-maximalisti. Congresul a hotarit, de asemenea,ci C.E.C. al Sovietelor din Rusia poate fi completat cu repre-zentanti ai Sovietelor de deputati ai taranilor §i ai organizatiilordin armati, precum si cu reprezentanti ai grupurilor care auparäsit congresul. Congresul §t-a incheiat lucrarile la ura 6dimineaça. 290.

127 Al treilea Congres general al Sovietelor de deputati ai munci-torilor, soldafilor §i pranilor din Rusia a avut loc intre 10 si18 (23 §i 31) ianuarie 1918, la Petrograd. La congres au fostreprezentate 317 Soviete de deputati ai muncitorilor, soldatilorsi taranilor si 110 comitete de armata, comitete de corp dearmata §i. de divizie. La inceputul lucrarilor congresului aufost prezenti 707 delegati, dintre care 441 bolsevici. La 13 (26)ianuarie s-au alaturat congresului participantii la cel de-al III-leaCongres general al Sovietelor de deputati ai taranilor dinRusia. In afara de aceasta, numarul delegatilor a continuat sicreasca pe masura ce soseau delegatii care intirziasera la deschi-derea congresului. La sedinta de inchidere a lucririlor con-gresului au participat 1 587 de delegati. Congresul a fost sa-lutat §i de o delegatie romana.

Congresul a discutat raportul de activitate al G.E.C. dinRusia, prezentat de I. M. Sverdlov. V. I. Lenin a prezentatla congres raportul de activitate al Consiliului ComisarilorPoporului. La discutarea acestor rapoarte, mensevicii si eserii dedreapta au luat atitudine impotriva politicii interne si externea Puterii sovietice. Critica pozitiei lor a fost ficuti de Leninin cuvintul de incheiere la raportul de activitate al Consiliu-lui Comisarilor Poporului. Congresul a aprobat Declaratiadrepturilor poporului muncitor si exploatat", scrisa de Lenin,care ulterior a stat la baza Constitutiei Statului sovietic. Intr-orezolutie adoptata de congres a fost in intregime aprobatapolitica promovata de C.E.C. din; Rusia si de Consiliul Co-misarilor Poporului, exprimindu-li-se incredere deplinl.

Congresul a adoptat o hotarire in care se stabilea ca Re-publica Socialista Rusii se constituie, pe baza unirii libere apopoarelor din Rusia, ca federatie de republici sovietice. Tot-odata, el a aprobat politica Puterii sovietice in problema na-tionall.

Congresul a aprobat principiile fundamentale ale Legii CuDecretuluiprivire la socializarea pimintului, elaborata pe baza

asupra pamintului.In Comitetul Executiv Central ales de congres au intrat 160

bolsevici, 125 eseri de stinga, 2 memevici-internationalisti,3 anarhi§ti-comuni§ti, 7 eseri-maximalisti, 7 eseri de dreapta§i 2 men§evici. 290.

128 Congresul al 1V-lea general extraordinar al Sovietelor dinRusia, convocat pentru a se pronunta asupra ratificarii tra-tatului de pace de la Brest, a avut loc la Moscova intre 14 si

www.dacoromanica.ro

618 ADNOTARI

16 martie 1918. La congres au participat, dupI datele &arilde seaml stenografice, 1 232 de delegasi cu vot deliberativ, dincare 795 bolsevici, 283 eseri de stinga, 25 eseri de cen-tru, 21 mensevici, 11 mensevici-internasionalisti si altii.Dupg ce G. V. Cicerin, locsiitor al comisarului poporuluipentru afacerile externe, a prezentat congresului o informareasupra tratatului de pace, raportul cu privire la aceasta pro-bleml a fost prezentat de V. I. Lenin in numele ComitetuluiExecutiv Central al Sovietelor din Rusia, iar coraportul dinpartea fracsiunii eserilor de stinga, impotriva ratificirii tra-tatului de pace, a fost prezentat de B. D. Kamkov. Impotrivaratificirii tratatului de la Brest au fa:cut front comun men-sevicii, eserii de dreapta si de stinga, maximalistii, anarhistiisi altii. Dupg dezbateri furtunoase, congresul a adoptat prin votnominal, cu o majoritate covirsitoare, rezolusia cu privire laratificarea tratatului de pace, prezentatl de Lenin ; pentruadoptarea ei au votat 784 de delegasi, contra 261, iar 115 s-auabsinut.

Congresul a adoptat o hotIrire cu privire la mutarea capitaleiStatului sovietic la Moscova si a ales un nou Comitet ExecutivCentral, format din 200 de membri. 291.

129 Al V-lea Congres general al Sovietelor din Rusia si-a inceputlucririle la 4 iulie 1918, la Moscova, in sala Teatrului mare.La congres au participat 1 164 de delegasi cu vot deliberativ,dintre care 773 bolsevici, 353 eseri de stinga, 17 maximalisti,4 anarhisti, 4 mensevici-internacionalisti, 3 membri ai altorparticle, 10 delegasi flea partid.

Raportul de activitate al C.E.C. din Rusia a fost prezentatde I. M. Sverdlov, iar raportul de activitate al Consiliului Co-misarilor Poporului de V. I. Lenin. Dup 5. dezbateri furtunoasepe marginea acestor rapoarte a fost adoptati cu majoritatede voturi rezolusia propusi de fractiunea comunisti, in carese spunea cl congresul aprobI in intregime politica intern5. 5iexternA a guvernului sovietic". Congresul a respins rezolusiaprezentat 5. de eserii de stinga, in care i se cerea sl dea un votde nelncredere in guvernul sovietic, si denunte tratatul de pacede la Brest si si schimbe orientarea politicii interne si externea Puterii sovietice.

InfrInsi la congres, eserii de stinga au trecut la acsiune ar-mat5 f5sis5, declansind la 6 iulie o rebeliune contrarevolutio-nazi. la Moscova. Datoritl acestui fapt, congresul si-a intre-rupt lucrärile. Ele au fost reluate la 9 iulie, cind, dup5 ce aascultat comunicatul guvernului cu privire la evenimentele dinzilele de 6 si 7 iulie, congresul a aprobat intru totul acsiunileenergice intreprinse de guvern in vederea lichidIrii aventuriicriminale a eserilor de stinga si a arltat a aceia dintre eicare implrfasesc vederile clicii lor conducitoare nu au cecluta in Sovietele de deputasi ai muncitorilor si saranilor".

In rezolusia adoptatl pe baza raportului cu privire la pro-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 619

blema aprovizionarii, prezentat de A. D. Tiurupa, comisarulpoporului pentru aprovizionare, congresul a confirmat ca po-litica bazati pe monopolul cerealelor ramine nestirbita, a subli-niat necesitatea unei reprimari hotarite a impotrivirii chiaburi-mii si a aprobat organizarea comitetelor saracimii.

La 10 iulie, in sedinta sa finall, congresul a ascultat ra-portul cu privire la organizarea Armatei Rosii si a adoptatin unanimitate rezolutia propusa de fractiunea comunista, incare erau trasate o serie de importante masuri pentru organi-zarea si intarirea Armatei Rosii pe baza serviciului militarobligatoriu pentru oamenii muncii.

Congresul a adoptat prima Constitutie a R.S.F.S.R., carea consfintit cuceririle oamenilor muncii din Tara Sovietelor.

291.

130 V. I. Lenin se referl la articolul sau Sarcinile imediate alePuterii sovietice", publicat 1 la 28 aprilie 1918 in ziarele Pravda"si Izvestiia C.E.C. din Rusia", precum si in brosura separati(vezi Opere complete, vol. 36, Bucuresti, Editura politica, 1965,ed. a doua, p. 175-220). 295.

131 La 14 iunie 1918, C.E.C. al Sovietelor din Rusia a adoptaturmatoarea hotarire : Avind in vedere : I) ca Puterea so-vietica trece printr-un moment deosebit de greu, nevoita fiindsa reziste simultan atit atacurilor imperialismului internationalpe toate fronturile cit 0 celor ale aliatilor lui din interiorul tarii,care in lupta lor impotriva guvernului muncitoresc-tarinescnu se clan in laturi de la nici un fel de mijloace, de la ca-lomnia cea mai ordinara pini la complot si rascoall armata ;2) ca prezenta in organizatiile sovietice a reprezentantilor unorpartide care cauta in mod vidit sa discrediteze si sa defaimezeputerea Sovietelor este cu totul inadmisibill ; 3) ca atit dindocumentele publicate anterior, cit si din cele prezentate insedinta de fata reiese clar ca reprezentantii partidului eserilor(de dreapta si de centru) si ai partidului muncitoresc social-de-mocrat (mensevic) din Rusia, inclusiv reprezentanti cu functiide mare räspundere, participa, in alianta cu contrarevolutionarinotorii, la organizarea de actiuni armate impotriva muncito-rilor si taranilor, si anume : pe Don in alianta cu Kaledinsi Kornilov, in Ural cu Dutov, in Siberia cu Semenov,Horvat si Kolceak si, in sfirsit, in ultimele zile, cu cehoslovaciisi cu ultrareactionarii care li s-au alaturat, Comitetul ExecutivCentral al Sovietelor hotaraste : reprezentantii partidului eserilor(de dreapta si de centru) si ai partidului muncitoresc social-democrat (mensevic) din Rusia sint si ramin exclusi din C.E.C.al Sovietelor din Rusia ; se recomandi tuturor Sovietelor dedeputati ai muncitorilor, soldatilor, täranilor si cazacilor siinlature din sinul lor pe reprezentantii acestor fractiuni". 296.

132 Liberdanii porecla ironica data liderilor mensevici Libersi Dan, precum si partizanilor lor, in urma aparitiei unui

www.dacoromanica.ro

620 ADNOTARI

foileton al lui D. Bednii, intitulat Liberdan", in ziarul bol-sevic Sotial-Demokrat" nr. 141 din 25 august (7 septembrie)1917. 296.

133 ActiviFti" denutnire data grupului de mensevici care dinprimele zile ale Revolutiei Socialiste din Octombrie au pornitpe calea luptei armate impotriva Puterii sovietice 5i a parti-dului bolsevic. Mensevicii-activisti au ficut parte din dtferiteorganizatii complotiste contrarevolutionare, au acordat sprijinlui Kornilov i Kaledin, Radei burghezo-nationaliste dinUcraina, au participat activ la rebeliunea cehilor albi si s-aualiat cu trupele interventionistilor straini. In 1918, cu sprijinulpartidului mensevic, sub pretextul discutarii situatiei alimen-tare, activistii" au reusit sà organizeze citeva conferintemuncitoresti" i adunari de imputerniciti la care s-a cerut defapt lichidarea Sovietelor. 296.

134 Lenin se refera la cuvintarea rostita de A. Bebel in ziva de20 scptembrie 1910 la Congresul de la Magdeburg al Partidu-lui social-democrat din Germania. In legatura cu acest con-gres vezi articolul lui V. I. Lenin Doua lumi" (Opere com-plete, vol. 20, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua,p. 10-19). 297.

135 Frankfurter Zeitung" cotidian, organ de presa al mariifinance din Germania ; a aparut la Frankfurt pe Main din1856 pina in 1943. A reaparut in 1949 sub denumirea deFrankfurter Allgemeine Zeitung" ; e purtatorul de cuvint almonopolistilor vest-germani. 298.

136 Este vorba de articolul de fond Dictatura sau democratie ?",publicat in nr. 290 din 21 octombrie 1918 al ziarului Vor-warts".

Vorwarts" cotidian, organ central al Partidului social-democrat din Germania ; a inceput sa apara la Berlin in 1891sub denumirea de Vorwarts. Berliner Volksblatt", in bazaunei hotariri a Congresului de la Halle al partidului ; era ocontinuare a ziarului Berliner Volksblatt", care aparusedin 1884. In coloanele acestui ziar, F. Engels a combatut di-versele manifestari ale oportunismului. Incepind din a douajumatate a ultimului deceniu al secolului trecut, dupa moartealui Engels, redactia ziarului Vorwärts" a ajuns pe miinilearipii de dreapta a partidului si a inceput sa publice sistematicarticole scrise de oportunisti. In perioada razboiului imperialistmondial, Vorwarts" s-a situat pe pozitiile social-sovinismului ;dupa Marea Revolutie Socialista din Occombrie a destasuratpropaganda antisovietica. A aparut la Berlin pita in 193,3_ 298.

137 V. I. Lenin se refera la cuvintarea rostita de G. V. Plehanovla Congresul al doilea al P.M.S.D.R., in cadrul discutarii pro-gramului partidului in ziva de 30 iulie (12 august) 1903.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 621

Proletariatul revolutionar spunea Plehanov ar puteaingradi drepturile politice ale claselor de sus, asa cum claselede sus i le-a ingridit cindva pe ale lui. Oportunitatea uneiasemenea masuri trebuie apreciata numai din punctul de vedereal principiului : salus revolutionis suprema lex (binele revo-lucid e legea suprema. Nota trad.). Pe acelasi punct devedere trebuie si ne situam si in ceea ce priveste durataparlamentelor. Daca poporul, in avintul entuziasmului sau re-volutionar, ar alege un parlament foarte bun un fel dechambre introuvable , atunci noi va trebui A facem inasa fel inch el sa." devira o reeditare a parlamentului celutlung ; claci insa alegerile nu ar fi incununate de succes, atuncinoi ar trebui sa clutam sa-I dizolvam nu dui:4 2 ani, ci,daca se poate, dupa doui saptimini" (Congresul al II-leaal P.M.S.D.R. Procese-verbale", Moscova, 1959, p. 182).

In lucrarile sale, Lenin s-a referit de repetate ori la acestecuvinte ale lui Plehanov (vezi, de pilda, lucrarea Un pasinainte, doi pasi inapoi" g articolul Plehanov despre teroare",pentru prima oara inclus in Opere. Opere complete, vol. 8,Bucuresti, Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 212-213 ;vol. 35, 1965, p. 193-195). 300.

138 Grupul stingii zimmerwaldiene a fost creat din initiativa luiV. I. Lenin la Conferinta socialista internationali de la Zimmer-wald din septembrie 1915. Din el au facut parte 8 delegati,reprezentind C.C. al P.M.S.D.R., precum si pe social-democratiide stinga din Suedia, Norvegia, Elvetia, Germania, opozitiasocial-democrati poloneza si. social-democratia din Tinutul leton.Grupul stingii zimmerwaldiene, condus de V. I. Lenin, a luptatimpotriva majoritatii centriste a conferintei si a prezentat unproiect de rezolutie si un proiect de manifest care condamnaurazboiul imperialist, demascau tradarea sociallovinistilor sisubliniau necesitatea unei lupte active impotriva razboiului.Aceste proiecte au fost respinse de majoritatea centristi a con-ferintei. Dar stinga zimmerwaldianl a reusit sa obtini ca inmanifestul adoptat de conferinta ea' fie incluse o serie de impor-tante teze care figurau in proiectul ei de rezolutie. Apreciindmanifestul ca un prim pas in lupta impotriva razboiului im-perialist, stinga zimmerwaldiana a votat pentru el, aratind intr-odeclaratie separata deficientele §i inconsecventa manifestului,precum si motivele pentru care 1-a votat. In acelasi timp, stingazimmerwaldiana a declarat ci, raminind in cadrul Uniuniiziramerwaldiene, ea isi va propaga concepciile proprii si vaactiva independent pe plan international. Ea a ales un organ deconducere un birou din care faceau parte V. I. Lenin,G. E. Zinoviev si K. Radek. Stinga zimmerwaldian a. a editatin limba germana un organ propriu revista Vorbote" incare au fost publicate o serie de articole ale lui Lenin.

Porta conducitoare in grupul stingii zimmerwaldiene o con-stituiau bolsevicii, singurii care se situau pe pozitii consecvente

www.dacoromanica.ro

622 ADNOTARI

internationaliste. Lenin a combatut oscilarile oportuniste ale luiRadek ;i a criticat gre;elile altor elemente de stinga. In jurulstingii zimmerwaldiene au inceput sà se grupeze elementele inter-nationaliste ale social-democratiei internationale. La cea de-adoua Conferinta socialistâ internationall, care a avut loc in.aprilie 1916 la Kiental (in apropiere de Berna), grupul stingiizimmerwaldiene numara 12 din cei 43 de delegati la conferinti,iar intr-o serie de probleme propunerile lui au intrunit aproapejumatate din numarul total al voturilor. Social-democratii destinga dintr-o serie de ;Id, aderenti ai grupului stingii zimmer-waldiene, au desfawrat o ampla activitate revolutionari g au.avut un rol important in crearea partidelor comuniste inàrile lor.Cu privire la grupul stingii zimmerwaldiene vezi articolele

lui V. I. Lenin Un prim pas" ;i Marxi;tii revolutionari laConferinta socialista internationall din 5-8 septembrie 1915"(Opere complete, vol. 27, Bucure;ti, Editura politica, 1964,ed. a doua, p. 37-43, 44-48). 303.

139 V. I. Lenin citeaza Introducerea" lui F. Engels la lucrarea luiK. Marx Razboiul civil din Franta" (vezi K. Marx ;i F. Engels.Opere, vol. 22, Bucure;ti, Editura politica, 1965, p. 183-184).

304.

140 Vezi K. Marx ;i F. Engels. Opere, vol. 17, Bucure;ti, Editurapolitica, 1963, p. 356. 305.

141 Spartachigii membri ai organizatiei revolutionare a social-democratilor de stinga din Germania ; grupul Spartacus" aluat fiinti la inceputul razboiului imperialist mondial, fiind creatae K. Liebknecht, R. Luxemburg, F. Mehring, C. Zetkin,J. Marchlewsky, L. Ioghihes (Tyszka) i W. Pieck.

In aprilie 1915, R. Luxemburg si F. Mehring au fondat re-vista Die Internationale", in jurul càreia s-a unit principalulgrup al social-democratilor de stinga din Germania. Din 1916,cind grupul Die Internationale" a inceput sa editeze i sarispindeasca in ilegalitate Scrisori politice" semnate Spartacus",el a inceput sa se numeasca grupul Spartacus". Spartachi;tiiau desfawrat o activitate de propaganda revolutionara in mase,au organizat actiuni de masa impotriva razboiului, au conduso serie de greve, au demascat caracterul imperialist al razboiuluimondial 6 tradarea comisä de liderii oportunilti ai social-de-mocratiei. In acelali timp insa, spartachistii au avut grgeli se-rioase intr-o serie de probleme teoretice i politice : ei contestauposibilitatea razboaielor de eliberare nationala in epoca imperia-Iismului, dadeau dovada de inconsecventa in ceea ce prive;telozinca trans formarii razboiului imperialist in razboi civil,subapreciau rolul partidului proletar ca avangardi a clasei mun-citoare, subapreciau taranimea ca aliat al proletariatului, setemeau de o ruptura definitiva cu oportunistii. Lenin a criticatin repetate rinduri aceste greFli ale social-democratilor de stinga

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 623

din Germania, a jutindu-i sa adopte o pozitie justa (vezi, depilda, lucrarile Brosura lui Junius"pespre o caricatura demarxism i despre «economismul imperialists". Opere com-plete, vol. 30, Bucureiti, Editura politica, 1964, ed. a doua,2. 1-16, 79-132).

In aprilie 1917, spartachistii au intrat in Partidul social-de-mocrat independent din Germania, de orientare centrista, pastrin-du-si insa independenta organizatoricl. In noiembrie 1918, intimpul revolutiei din Germania, spartachistii au constituitUniunea Spartacus" i, publicind la 14 decembrie 1918 unprogram propriu, au rupt cu independentii". La Congresul deconstituire, care a avut loc intre 30 decembrie 1918 si 1 ianua-rie 1919, spa rtachistii au creat Partidul Comunist din Ger-mania. 312.

142 Este vorba de articolul lui Kautsley Forte le motrice 1i perspec-tivele revolutiei ruse". In limba rusk' a fost publicat in decem-brie 1906, intr-o brosura redactati i prefatata de V. I. Lenin(vezi Opere complete, vol. 14, Bucuresti, Editura politica, 1963,ed. a doua, p. 227-233). 316.

143 Vezi articolul lui K. Marx Burghezia i contrarevolutia°(K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 6, Bucuresti, Editura1959, p. 117-119). 317.

144 Desprinderea din partidul eserilor de stinga a doua noi partidenarodnicii comunisti" i comunistii revolutionari" s-a

rodus dupa asasinarea ambasadorului german Mirbach, savirsitàin scopuri provocatoare de catre eserii de stinga, i dupa re-beliunea din 6-7 iulie 1918 a eserilor de stinga.

Narodnicii comunisti", condamnind activitatea antisovieticaa eserilor de stinga, au format la conferinta lor din septem-brie 1918 un partid propriu. Manifestul"-program al na-rodnicilor comunisti" fuscse publicat 'Inca la 21 august in ziarulZnamea Trudovoi Kommuni". Narodnicii comunisti" aprobauorientarea partidului bollevic spre o aliantà cu taranimeamijlocasa. Multi dintre ei au facut parte din diferite organe destat, din Comitctul Executiv Central al Sovietelor din Rusia(de exemplu, G. D. Zaks). La 6 noiembrie 1918, congresulextraordinar al acestui partid a adoptat in unanimitate hotarireade a se dizolva si de a fuziona cu P.C. (b) din Rusia.

Partidul comunismului revolutionar" s-a constituit oficial lacongresul eserilor de stinga grupati in jurul ziarului VoleaTruda", congres care a avut loc la Moscova intre 25 si 30 sep-tembrie 1918. Primul numar al acestui ziar a aparut la 14 sep-tembrie, cuprinzind platforma elaborata spre a fi discutata faacest congres. Platforma condamna actiunile teroriste ale eserilorde stinga §i 1ncercIrile lor de a torpila pacea de la Brest-Congresul de constituire s-a pronuntat pentru o tactia de

politick,

www.dacoromanica.ro

624 ADNOTARI

colaborare cu bollevicii g a recunoscut necesitatea sprijiniriiPuterii sovietice. Programul comunistilor revolutionari" eraextrem de contradictoriu. Recunoscind ck. Puterea sovietick.creeazi premisele necesare pentru instaurarea orinduirii socia-list; comunistii revolutionari" negau totodati necesitatea dicta-.turii proletariatului in perioada de trecere de la capitalism lasocialism. Dupl ce Congresul al II-lea al Internationalei Co-muniste a hotärit ci in fiecare ;ark' nu poate fi decit un singurpartid comunist, in septembrie 1920 partidul comunistilor re-volutionari a adoptat hotkrirea ca membrii si s5. intre inP.C. (b) din Rusia. In octombrie acelasi an, Comitetul Centralal P.C. (b) din Rusia a dat indicatii organizatiilor de partidsk primeasck pe membrii fostului partid al comunistilor revo-lutionari". 317.

145 Vezi Marx-Engels. Ausgewahlte Briefe, Dietz Verlag, Berlin,1953, p. 307-308. 322.

146 TrIdarea lui M. A. Muraviev, comandantul trupelor sovieticede pe Frontul de est, a fost sIvirsit5 in string legIturi curebeliunea eserilor de stinga din iulie 1918. Potrivit planuluirebelilor, Muraviev urma sk ridice trupele de pe Frontul de estimpotriva Puterii sovietice i, unindu-se cu cehii albi, s5." por-neasci asupra Moscovei. La 10 iulie, in ziva sosirii sale laSimbirsk, Muraviev a declarat a nu recunoaste pacea de laBrest si ck declark rizboi Germaniei. Unitätile inselate de elau bcupat posta, telegraful, postul de radio si au incercuit sediulComitetului executiv si al comandamentului Grupului de trupede la Simbirsk. Printr-o radiogramk emisi de postul de radiodin localitate, Muraviev a chemat pe albgardisti i interventio-nisti, de la Samara pink la Vladivostok, sk porneasck ofensivaasupra Moscovei.

Guvernul sovietic a luat nisuri urgente pentru lichidareaaventurii lui Muraviev. Comunistii din Simbirsk au desfisurato ampli mina' de limurire printre soldati si in rindurilepopulatiei orasului. Unit 5tile militare care 11 sprijiniserk peMuraviev si-au afirmat hotkrirea de a lupta impotriva rebelilor.Invitat 55 participe la sedinta din seara zilei de 11 iulie aComitetului executiv din Simbirsk, Muraviev a interpretataceastä invitatie ca o dovadi de capitulare din partea Comite-tului executiv. Cind in sedintà au fost infltisate telegramele princare Muraviev ordonase incetarea actiunilor militare impotrivainterventionistilor i albgardistilor, comunistii au cerut 0, fiearestat. Muraviev a incercat sk opunk rezistenti si a fost ucispe loc ; complicii lui au fost arestati. 323.

147 Criza din iulie rebeliunile contrarevolutionare chiaburesticare izbucniser5 in vara anului 1918 in guberniile centrale, inregiunea Volggi, in Ural si in Siberia si care fuseser5 organizatede mensevici si de eseri cu sprijinul interventionistilor strkini.

325.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 626

148 Blanquism curent din miscarea socialista franceza, in frun-tea clruia se afla Louis-Auguste Blanqui (1805-1881), eminentrevolutionar, reprezentant de searna al comunismului utopicfrancez. Blanquistii alteptau salvarea omenirii din robia salariatanu prin lupta de clasa a proletariatului, ci printr-un comploturzit de o infima minoritate de intelectuali" (V. I. Lenin. Operecomplete, vol. 13, Bucureiti, Editura politica, 1962, ed. a doua,p. 75). Substituind activitatii partidului revolutionar actiunileunui manunchi de complotilti care urzesc din umbra, ei nutineau seama de situatia concreta necesara pentru victoria insu-rectiei §i subapreciau importanta legaturii cu masele. 326.

149 Este vorba de proiectul de lege eserist pe care S. L. Maslov,ministrul agriculturii, 1-a prezentat guvernului provizoriu cuciteva zile inainte de Revolutia Socialista din Octombrie. Subtitlul Norme privind reglementarea relatiilor agrare prin inter-mediul comitetelor agrare", el a fost publicat partial in numaruldin 18 (31) octombrie 1917 al ziarului Delo Naroda", editatde Comitetul Central al partidului socialipilor-revolutionari.

Proiectul de lege al d-lui S. L. Maslov scria Lenineste o tradare totala a faranilor de catre partidul socialist-revolutionar, el inseamna trecerea definitiva a acestui partidde partea mosierilor" (vezi articolul Partidul socialist-revo-lutionar Imola din nou pe tarani". Opere complete, vol. 34,Bucuresti, Editura politica, 1965, ed. a doua, p. 448-449).Proiectul prevedea crearea pe linga comitetele agrare a unuifond special de arendare, constituit din parninturile statului $idin cele manastire1ti. Proprietatea moliereasca asupra pamin-tului era mentinuti. Din paminturile mosieresti treceau lafondul de arendare numai terenurile care fusesera arendate $iInainte, iar arenda platita de tarani urma sa.' intre in buzunarulmosierilor.

Arestarile de membri ai comitetelor agrare se efectuau dinordinul guvernului provizoriu ca raspuns la rascoalele Ora-ne$tt $1 la ocuparea de catre ;Irani a paminturilor mosieresti.

327.

150 Vezi K. Marx. Teorii asupra plusvalorii (volumul al IV-leaal «Capitaluluiw)", partea a II-a, Bucuresti, Editura politica,1960, p. 30. 335.

161 Cauzele imediate ale revolugei din noiembrie 1918 din Ger-mania au fost : infringerea Germaniei in razboiul mondial,dezorganizarea economiei tarii, calamitatile indurate de maselepopulare $i de trupele de pe front, care cereau incetarearizboiului. Asupra desfAurarii evenimentelor revolutionare dinGermania a avut o mare influenta Revolutia Socialistä dinOctombrie din Rusia.

Revolutia din Germania a inceput cu rascoala din 3 noiem-brie 1918 a marinarilor flotei militare din Kiel, care refuza-serf sa execute ordinul comandamentului de a scoate in larg

www.dacoromanica.ro

626 ADNOTARI

navele spre a muri cu cinste" in lupta cu flota englezi. Larascoal a. s-au alaturat pe rind orasele de pe litoral : Bruns-biittel, Wilhelmshaven, Kuxhaven si altele. Pe nave, in cazarmili in intreprinderi au inceput sa fie create primele Sovieteale soldatilor g muncitorilor. Dup a. ce a cuprins intreagaGermanic de nord, revolutia s-a extins repede in regiunilecentrale si de sud ale ;aril. La 9 noiembrie, la chemareaspartachistilor, a inceput la Berlin o greva generall, care inscurt timp s-a transformat intr-o insurectie armatá. Muncitornau ocupat sediul directiei politiei, pasta, comandatura. Deasupraprimariei, Reichstagului g portii Brandenburg au fost inaltatesteaguri rosii. Ca urmare a insurectiei populare, monarhiaiunchero-burghez 5. a lui Wilhelm al II-lea a fost rasturnata,iar el a fost nevoit sa. abdice de la tron.

Liderii social-democratilor de dreapta si ai Partidului so-cial-democrat independent din Germania, partid de orientarecentristä, au depus toate eforturile pentru a salva orinduireacapitalistl. In tele mai multe Soviete, social-democratii dedreapta g centristii au reusit sa acapareze majoritatea locuri-kr. Guvernul provizoriu, format in sedinta plenara din 10 no-iembrie a Sovietului din Berlin, era alcatuit din social-demo-crati de dreapta (F. Ebert, F. Scheidemann, 0. Landsberg) sisocial-democrati independenti" (G. Haase si altii), careulterior s-au retras din guvern. Programul guvernului se re-zuma la reforme sociale in cadrul orinduirii burgheze. Laprimul Congres general al Sovietelor din Germania, care aavut loc la Berlin intre 16 g 21 decembrie 1918, liderii so-cial-democratilor de dreapta au reusit sl strecoare o rezolutiecu privire la trecerea puterii legislative si executive in miinileguvernului g organizarea de alegeri pentru Adunarea consti-tuanta, ceea ce a insemnat in fapt lichidarea Sovietelor.

Experienta luptei revolutionare a clasei muncitoare germanei-a convins pe spartachisti de necesitatea unei rupturi definitivecu Partidul social-democrat independent din Germania si aconstituirii unui partid revolutionar combativ al clasei munci-toare. La Congresul de constituire, care s-a deschis la 30 de-cembrie 1918, adevaratii reprezentanti ai clasei muncitoaregermane au creat Partidul Comunist din Germania. Indatadupa inchiderea lucrarilor Congresului de constituire, tinarulPartid Comunist din Germania a avut de facut fata unor se-rioase incercari. Pentru a da o lovitura decisiva partiduluicomunist si a zdrobi avangarda clasei muncitoare, burgheziagermana a hotarit sa-i provoace pe muncitori la o insurectiearmata prematurà. Conducerea insurectiei, care incepuse inziva de 6 ianuarie la Berlin, a incIput pe miinile indepen-denitlor", care n-au organizat de la bun inceput o ofensivacapida g decisivä impotriva dusmanului, iar in cele din tiringau tradat insurectia, initiind tratative cu guvernul. Detasamen-tele contrarevolutionare conduse de ministrul de razboi, social-democratul de dreapta G. Noske, au reprimat cu nemaipomenità

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 627

cruzime lupta proletariatului berlinez. La 15 ianuarie, bandeinarrnate au arestat si au ucis in mod bestial pe conducItoriiclasei muncitoare germane K. Liebknecht si R. Luxemburg.Dup 5. ce a infrint insurectia din ianuarie si a ucis pe cei maibuni conducitori ai muncitorinni germane, burghezia germansa reusit s5. asigure victoria partidelor ei in alegerile pentruAdunarea constituanta, care au avut loc la 19 ianuarie 1919.

Cu toate c revolutia din Germania nu s-a transformat inrevolutie proletara i n-a reusit sà rezolve sarcinile eliberariinationale 6 sociale a poporului german, ea a avut o mareinsemnItate progresistl. Ca urmare a revolutiei burghezo-de-mocratice din noiembrie, care intr-o anumitI misurl a fostinfaptuitl prin metode i mijloace proletare, in Germania afost fasturnatl monarhia i creatl o republica burghezo-demo-craticI, care a asigurat libertitile burghezo-democratice elemen-tare si a legiferat ziva de munca de 8 ore. Revolutia dinnoiernbrie din Germania a insernnat un ajutor substantialpentru Rusia Sovietica, careia i-a dat posibilitate sä anulezetilbarescul tratat de pace de la Brest. 341.

152 Tezele cu privire /a Adunarea constituanta" sint publicate irsOperele complete ale lui V. I. Lenin, vol. 35, 33ucure6i,Editura politica', 1965, ed. a doua, p. 170-175. In cartea lusLenin Revolutia pro1etar i renegatul Kautsky", apiruti in1918, Tezele" au fost incluse cu urmItorul subtitlu : Publicatein 4Pravda*, Petrograd, miercuri 26.XII.1917". 342..

153 Vezi Marx-Engels. AusgewThlte Briefe, Dietz Verlag, Berlin,1953, p. 307-308. 347.

154 Este vorba de cartea : Ostrogorski, M. La D6mocratie et lesPartis Politiques". Editia I a aparut la Paris in 1903. Inlimba rusä primul volum a aplrut in 1927, al doilea in 1930.Cartea contine un bogat material faptic din istoria Angliei

S.U.A., care demasci falsitatea i ipocrizia democratieiburgheze. 348.

155 Proiectul de hotartre cu privire la folosirea controlului de stata fost prezentat de V. I. Lenin in sedinta din 3 decembrie 191Sa comisiei pentru problemele controlului efectiv, care fusesecrearI de Consiliul Apararii (cu privire la Consiliul Apãràriivezi adnotarea 168) in scopul reglemenfarii institu-tiilor sovietice 6 al ridicirii capacititii de apIrare a republicii.Proiectul propus de Lenin a stat la baza hotrtrii adoptate decomisie. 350.

156 Este vorba de crearea unor comisii paritare in vederea con-vocIrii unui congres al functionarilor de banc . care urmacreeze in locul celor clod. sindicate existente SindicatullucrItorilor din institutiile de credit (Banktrud) i Sindicatullucritorilor Bancii poporului a R.S.F.S.R. (Bankosotrud) ua

si

activitatii

s5

,

www.dacoromanica.ro

628 ADNOTARI

sindicat unic al lucrItorilor din institutiile bancare. La 2 de-cembrie 1918 problema relatiilor dintre cele doui sindicate alefunctionarilor de bancI si a convocasii congresului a fostdiscutad intr-o consfituire speciall condus5. de V. I. Lenin.Congresul functionarilor de banca s-a tinut la inceputul luniiianuarie 1919. 351.

157 Congresul al 111-lea al cooperatiei muncitoregi s-a tinut intre6 si 11 decembrie 1918, la Moscova. La congres au participat208 delegati cu vot deliberativ si 98 cu vot consultativ. Dintredelegatii cu vot deliberativ, 121 erau comunisti sau simpati-zanti ai partidului comunist ; 87 de voturi deliberative aparti-neau partizanilor asa-zisei cooperatii independente", adicirnensevicilor si eserilor de dreapta care militau sub acest steag.Cuvintarea cu privire la sarcinile cooperatiei muncitoresti afost rostità de V. I. Lenin in sedinta din seara zilei de 9 de-cembrie. Rapoartele cu privire la problemele activitItii coope-ratiei au fost prezentate de V. P. Noghin, V. P. Miliutin sialtii. Mensevicii si eserii au militat la congres pentru inde-pendenca" cooperatiei faci de Puterea sovietici. Cu toatiopozitia lor, congresul a condamnat teza antisovieticl aindependentei" cooperatiei qi a stabilit cI toate fortele coope-ratiei muncitoresti trebuie folosite pentru a organiza, laolalta.cu respectivele organe sovietice, aprovizionarea cu mlrfuri apopulatiei. Din cei 15 membri ai Consiliului general al coope-ratiei muncitoresti din Rusia alesi la congres, 10 erau comunisti(V. P. Noghin, V. P. Miliutin, I. I. Skvortov-Stepanov sialtii). 354.

158 Este vorba de partidul narodnicilor comunisti" §i de partidulcomunistilor revolutionari", care se desprinseseil din partiduleserilor de stinga (vezi adnotarea 144). 363.

159 Primal Congres general al sectiilor agrare, comitetelor saracindig comunelor agricole din Rusia a avut loc intre 11 si 20 de-cembrie 1918, la Moscova, in Casa sindicatelor. La congres auparticipat 550 de delegati din 38 de gubernii (dintre care389 comunisti). V. I. Lenin a luat cuvintul in sedinta dinseara zilei de 11 decembrie, ziva deschiderii congresului. Inaceeasi sedintä I. M. Sverdlov a adus congresului salutul C.E.C.al Sovietelor ; S. P. Sereda, comisarul poporului pentru agri-culturl, a prezentat un raport cu privire la sarcinile pbliticiiagrare, iar V. P. Miliutin un raport despre sarcinile agricul-turii in cadrul sarcinilor fundamentale ale intregii economiinationale. In zilele urmãtoare, lucearile congresului au continuatin comisiile pentru : organizarea teritoriului, gospodlrii colec-tivt §i de stat, agriculturl, silviculturl si organizatorici-finan-ciarI. In sedintele plenare din 17-20 decembrie, congresul aascultat si a discutat rapoartele prezentate de comisii.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 629

In rapoartele ;i rezolutiile sale, congresul a ficut bilancultransformarii revolutionare a satului .0 a indicat calea dezvol-tarii agriculturii, a trecerii de la mtcile gospodgrii individualela lucrarea in comun a pamintului. Principala sarcini a po-liticii agrare se arata intr-o rezolutie a congresului esteaceea de a promova in mod consecvent i neabitut organt-zarea pe scari larga a comunelor agricole, a gospodariilorcomuniste sovietice qi a lucrarii in comun a pamintului".

Hotgririle primului Congres al secviilor agrare, comitetelorsaracimii i comunelor agricole au stat la baza Hotiririi cuprivire la organizarea socialisti a teritoriului 0 la misurilede trecere la agricultura socialista", adoptata ulterior de C.E.C.al Sovietelor din Rusia. La elaborarea acestei Hotäriri"participat nemijlocit V. I. Lenin (observatiile facute de Leninpe 4narginea proiectului de hotgrire cu privire la lucrarea incomun a pimintului au fost publicate in Culegeri din Lenin',vol. XXIV, P. 39-41). Lenin a fost raportorul comisiei nu-mite de C.E.C. al Sovietelor pentru redactarea definitiva a.,Hotaririi" aratate mai sus. Ea a fost publicati la 14 februa-rie 1919 in Izvestiia C.E.C. din Rusia". 364.

160 Conceptul de directive cu privire la conducerea insitutiilor so-vietice" urma sa fie discutat in cadrul Consiliului Aparirii (inceea ce prive;te Consiliul Apärgrii vezi adnotarea 169). Lenina intocmit totodata lista persoanelor carora urma sa le fietrims acest document. Pe aceasti lista figurau : L. B. Krasin,N. N. Krestinski, G. I. Petrovski, D. I. Kurski, I. M. Sverdlov,V. A. Avanesov, I. V. Stalin ;i K. I. Lander. Intr-un biletanexat la document, Lenin scria : Rog cititi acest concept,care va fi dezbatut in cadrul Consiliului Apargrii, aratati-1tovara01or i discutati-1 pina simbiti 14/XII ; e de dorit capropunerile de modificgri sa fie facute ping simbata, in scris.12.XII.1918". 377.

161 Conferinta muncitoreascâ din raionul Presnea al orasului Mos-cova, convocata de Comitetul raional Presnea al P.C. (b) dinRusia impreung. cu Sovietul de deputati ai muncitorilor i sol-datilor din acest raion, a avut loc intre 14 0 16 decembrie1918 in Casa poporului Alekseev". La aceasti conferinta auparticipat circa 1 400 de reprezentanti ai intreprinderilor indus-triale i ai unitatilor Armatei Ro0i. V. I. Lenin a luat cuvintulin prima zi a lucrarilor conferintei, vorbind despre situatia in-terna;ional i despre atitudinea fata de democratia mic-bur-gheza. 382.

162 Partidul socialist francez a fost creat in 1905 prin fuzionareaPartidului socialist din Franca (guesdi;tii) cu Partidul socialistfrancez (jaurisi;tii). In fruntea partidului unificat au ajuns re-formi;tii. De la inceputul rgzboiului imperialist mondial, con-ducerea partidului a trecut pe pozi0a sociallovinismului, a spri-

42

a

www.dacoromanica.ro

630 ADNOTARI

jinirii fatise a razboiului imperialist si s-a pronuntat pentru in-trarea socialistilor in guvernul burghez. in acest pallid a existato grupare centristä, in frunte cu J. Longuet, care se situa pepozitii social-pacifiste si promova o politica de conciliere cu so-cial-sovinistii. In P.S.F. a existat de asemenea o aripa stingi,revolutionara, care se situa pe pozitii internationaliste si careera formati in majoritate din membri de rind ai partidului.

Dupa Revolutia Socialistä din Octombrie s-a desfasurat inP.S.F. o lupta apriga intre reformistii declarati si centristi, deo parte, si aripa de stinga, revolutionara, care se intarise prinmtrarea masiva in partid a muncitorilor de rind de aka'parte. La Congresul de la Tours, din decembrie 1920, al P.S.F.,aripa revolutionara a obtinut majoritatea. Congresul a adoptathotirirea de a adera la Internationala Comunista si a infiintatPartidul Comunist Francez. Minoritatea reformista-centrista s-adespartit de partid si a creat un partid aparte, pastrind vecheadenumire de Partid socialist francez. 385.

163 Die Rote Fahne" ziar fondat de K. Liebknecht si R. Luxem-burg ca organ central al Uniunii Spartacus" ; ulterior a de-venit organul central al Partidului Comunist din Germania.Ziarul a aparut la Berlin cu incepere de la 9 noiembrie 1918 ;a fost deseori sanctionat si suspendat de autoritatile germane.Caracterizind lupta ziarului impotriva liderilor reactionari aisocial-democratiei germane, V. I. Lenin scria in octombrie 1919 :Lupta eroica dusi de «Rote Fahnex., ziarul comunistilor dinBerlin, stirneste toata. admiratia" (Opere, vol. 30, Bucuresti,E.S.P.L.P. 1956, P. 36).

Die Rote Fahne" a jucat un rol important in lupta pentrutransformarea Partidului Comunist din Germania intr-un partidproletar revolutionar de masa si pentru curatirea lui de elemen-tele oportuniste. Ziarul a desfasurat o lupta energica impo-triva militarizirii tarii, pentru unitatea de actiune a claseimuncitoare in lupta impotriva fascismului. La acest ziar a co-laborat activ E. Thalmann, presedintele C.C. al Partidului Co-munist din Germania. Dupi instaurarea dictaturii fasciste inGermania, Die Rote Fahne" a fost interzis, dar a continuatsa apara ilegal, luptind cu hotirire impotriva regimului fascist.In 1935 editarea ziarului a fost mutata la Praga (Cehoslovacia) ;din octombrie 1936 pita in toamna anului 1939 ziarul DieRote Fahne" a fost editat la Bruxelles (Be/gia). 389.

164 Este vorba de Hotiirirea cu privire la organizarea inspecgeimuncitoreiti in domeniul aprovizionarii", inspectie care fusesetread pe linga Comisariatul poporului pentru aprovizionare.Hotarirea" a fost adoptata de Consiliul Comisarilor Poporuluila 5 decembrie 1918 si publicata la 7 decembrie in IzvestiiaC.E.C. din Rusia". In sectiunea Materiale pregatitoare" din vo-lumal de fata se publici schita de hotärire a Cosiliului Comi-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 631

sarilor Poporului in legatura cu aceasta problem i observa-lui Lenin pe marginea proiectului de Hotarire". 396.

155 Der .Wecleruf organ central al Partidului Comunist dinAustria. germana. ; a apárut la Viena din noiembrie 1918 pinala 11 ianuarie 1919. De la 15 ianuarie 1919, ziarul a inceputsa apara sub denumirea Die Soziale Revolution", iar de la26 iulie 1919 sub denumirea Die Rote Fahne" (Oda la 13 oc-tombrie 1920 ziarul a continuat sa apara ca organ central alPartidului Comunist din Austria germana, iar de la 14 octom-brie acelasi an ca organ central al Partidului Comunist dinAustria). Dupa ce a fost interzis de guvern in iulie 1933, acontinuat sa apara ilegal. Din august 1945, organul central alPartidului Comunist din Austria a aparut sub denumirea deOsterreichische Volksstimme", iar de la 21 februarie 1957 aparesub denumirea de Volksstimme". 402.

166 Vezi K. Marx, Luptele de clasa in Franta (1848-1850)"(K. Marx i F. Engels, Opere, vol. 7, Bucuresti, Editura poli-tica, 1960, p. 88). 406.

167 Al II-lea Congres general al consiliilor econornice din Rusiaa a vut loc la Moscova intre 19 si 27 decembrie 1918. La con-gres au participat 216 delegati, dintre care 112 cu vot delibe-rativ. 175 de delegati erau membri ai partidului comunist sausimpatizanti ai acestuia. Congresul a facut bilantul realizarilorConsiliului economic superior si ale consiliilor economice inprimul lor an de activitate. La congres au fost prezentate ra-poarte : cu privire la situatia economica mondiala si situatiaeconomica. a Rusiei Sovietice raportor V. P. Miliutin, cuprivire la aprovizionarea Armatei Rosii raportor L. B. Kra-sin, cu privire la nationalizarea comertului sorganizareatribuirii produselor raportor Larin (M. A. Lurie), cu privirela situacia aprovizionarii raportor N. P. Briuhanov, cu pri-vire la transportul feroviar raportor V. I. Nevski si altele.In cadrul congresului au functionat comisiile : organizatorica,pentru organizarea conducerii intreprinderilor nationalizate,pentru finantarea industriei, cooperatist-comunal i omisiacontrolului muncitoresc si de stat.

V. I. Lenin a luat cuvintul in ziva a sasea a lucrarilorcongresului, la 25 decembrie. In rezolutia adoptat a. in unani:mitate la raportul lui Lenin si-a gasit expresie propunerea luide a se trece de la raspunderea colectiva la raspunderea per:sonala. a conducatorilor pentru activitatea intreprinderilororganelor in fruntea carora se afla el. In hotaririle sale, con:gresul a adoptat i alte recomandari facute in raportul luiLenin : recomandarea ca sindicatele sa participe mai activ laconducerea nemijlocitl a industriei, ca organizatiile cooperatistesa fie atrase la efectuarea achizitiilor de stat i la distribuirea.produselor etc.

42'

8i

si

www.dacoromanica.ro

632 ADNOTARI

Congresul a adoptat o hotarire cu privire la Consiliul eco-nomic superior si la consiliile economice guberniale, declarindtotodata necesara desfiintarea consiliilor economice regionaleca organe intermediare Imre centru si consiliile economice lo-cale, organe care complicau sistemul general al conducerii eco-nomiei. Congresul a indicat principalele metode si tipuri deorganizare a productiei : a declarat necesara o mai accentuatacentralizare a conducerii industriei, a consfintit crearea direc-tiilor generale ca organe centrale de conducere a diferitelorramuri ale industriei. Congresul a adoptat hotiriri cu privirela controlul muncitoresc si de scat, aprovizionarea ArmateiRosii, finantarea economiei, dezvoltarea cooperatiei agricole,organizarea industriei mestesugaresti etc. Congresul a trimismesaje de salut proletariatului german si ostasilor ArmateiRosii. 408.

168 Primul Congres general al consiliilor economice a avut loc ?ti-tre 26 mai g 4 iunie 1918, la Moscova ; au participat 252 dedelegati, reprezentind 5 consilii economice regionale, 30 de con-silii economice guberniale si un numar considerabil de consiliieconomice judetene, precum si diferite sectii ale Consiliului eco-nomic superior, organizatii sindicale si comitete de intreprin-dere.

Lenin a participat nemijlocit la pregatirea congresului. Insedinta din 23 mai a Consiliului economic superior, care s-atinut la Kremlin si la care a participat si V. I. Lenin, au fostexaminate amanuntit problemele legate de desfasurarea lucra-rilor congresului, a fost stabilita ordinea de zi si au fost apro-bate, cu unele modificlri si completari, tezele formulate intr-oserie de rapoarte. Pe ordinea de zi a congresului au fost in-scrise urmatoarele probleme : consecintele economice ale trata-tului de la Brest ; situatia economica generala a Rusiei si politicaeconomica ; activitatea Consiliului economic superior ; situatiafinanciara a Rusiei ; bugetul de stat ; comerol exterior ; cuprivire la Comitetul de stat pentru constructii ; rapoartele con-siliilor economice locale. 0 parte din aceste probleme au fostdiscutate in cadrul comisiilor : pentru organizarea productiei,organizarea muncii, schimburi de marfuri, agricultura.

Congresul a fost deschis de V. I. Lenin, care in cuvintareasa a schitat sarcinile imediate ale constructiei economice. Im-potriva planului leninist de organizare a productiei socialiste sia conducerii economiei pe baza principiului centralismului de-mocratic s-au pronuntat la congres comunistii de stinga", anar-ho-sindicalistii, mensevicii si eserii de stinga. Comunistii destinga" au avut intr-o serie de probleme raportori desemnatide ei si au prezentat rezolutii proprii. Sub presiunea comu-nistilor de stinga", comisia pentru organizarea productiei aadoptat un proiect de Hotarire cu privire la conducerea in-treprinderilor nationalizate", care contravenea orientarii parti-dului sore introducerea principiului conducerii unice si centra-

www.dacoromanica.ro

ADNOTAR I 633

lizarea conducerii economiei nationalizate. In observatille salepe marginea acestui project de Hotarire", Lenin a dezvaluitesenta lui anarho-sindicalistã. Sub indrumarca lui Lenin a fostelaborata o noul Hotirire", ..care a fost apoi aprobara decongres. Pornind de la indicatule de principiu date de Lenin,congresul a adoptat i o serie de alte hotariri importante, dintrecare mentionam : hotarirea cu privire la necesitatea continuariinationalizarii socialiste, cea referitoarc la schimbul de marfuriintre oras si sat, la reorganizarea Consiliului economic superioretc. ; el a elaborat o serie de masuri pentru intarirea discipli-nei in munci i ridicarea productivitavii muncii, a declarat pro-ductia de masini i unelte agricole chestiune de interes primor-dial pentru stat. 411.

169 Consiliul Apararii (Consiliul Apararii Muncitorefti Tard-neiti) a fost creat printr-o hotarire a Comitetului Executiv Cen-tral al Sovietelor din Rusia la 30 noiembrie 1918. In aceastihotarlre se arkta ca sarcina Consiliului Aparärii este aceea dea traduce in fapt decretul C.E.C. din 2 septembrie 1918, princare Republica sovietici a fost declarata taba'ri militara. Con-siliul Apararii era un organ extraordinar al Statului sovietic,organ a carui creare a fost dictata de situatia exceptional de greain care se afla tam. El dispunea de puteri depline in tor ce pri-vege mobilizarea fortelor i resurselor tirii in interesulPresedinte al Consiliului Apararii a fost numit V. I. Lenin.

Hotaririle Consiliului Atilt-aril erau obligatorii pentru toatedepartamentele i institutiile centrale si locale, pentru toçi ce-tatenii Republicii sovietice. El a fost principalul organ centralmilitar, economic si de planificare al Republicii in perioadainterventiei straine 4i a razboiului civil. Sub controlul perma-nent al Consiliului Apararii a fost pusa activitatea Consiliuluimiliyar-revolutionar si a altor organe militare. Intre I decembrie1918 si 27 februarie 1920, Consiliul Apararii a tinut 101 se-dirge, la care au fost discutate circa 2 300 de probleme legatede organizarea apararii tärii. Toate sedintele, in afara de doul,au fost prezidate de Lenin. Intreaga sa activitate, ConsiliulApararii a desfasurat-o prin intermediul membrilor si, precum

prin intermediul unor comisii speciale, create pentru exami-narea problemelor mai importante legate de apararea republicii.Pentru rezolvarea problemelor urgente pe teren, ConsiliulApararii delega ca imputerniciti ai si membri ai C.A.,militanti de seama as partidului comunist i ai Statului sovictic.

La inceputul lunii aprilie 1920, Consiliul Apararii Muncito-resti 6 Taranesti a fost reorganizat si a capatat denumirea dcConsiliu al Muncii i Apararii (C.M.A.). Printr-o hotarire a celuide-al VIH-lea Congres general al Sovietelor, in decembrie 1920Consiliul Muncii i Apararii a fost transformat intr-o comisiea Consiliului Comisarilor Poporului, a carei sarcma principalsera coordonarea activitatii tuturor departamentelor in domeniulconstructiei economice ; a functionat pini in 1937. 415.

ii

apiririi.

si

www.dacoromanica.ro

634 ADNOTARI

170 Aceste teze au fost scrise de V. I. Lenin in legatura cu dez-baterea desfa§urata in jurul sarcinilor ce revin sindicatelor, dez-batere care a avut loc in decembrie 1918 inceputul anului1919, cu putin inainte de deschiderea celui de-al II-lea Con-gres general al sindicatelor (vezi adnotarea 180). La sfiriitutlunii decembrie aceasta problerna a fost discutata intr-o con-sfatuire largitg a membrilor fractiunii comuniste a ComicetuluiExecutiv Central, la care a luat cuvintul Lenin.

Materialele pregatitoare pentru tezele cc se publica in volumnide 641 au fost incluse in Culegeri din Lenin", vol. XXIV,p. 105-107. 418.

171 Ceea ce 1-a determinat pe V. I. Lenin sa scrie articolul Unmic .tablou pentru limurirea unor mari probleme" a fostaparitra cartii lui A. I. Todorski Un an de lupta cu arma i cisplugul", editata. in 1918 de Cornitetul executiv al judetuluiVesiegonsk, gubernia Tver. Cartea a fost scrisa de A. I. To-dorski, redactorul ziarului judetean, ca o dare de seami asupraactivitatii organelor sovietice ale acestui judet in decurs de un.an, prezentati Comitetului de partid al guberniei Tver cu pri-lejul aniversarii Revolutiei din Octombrie. Ea a fost totodata.

o dare de seama a Sovietului din Vesiegonsk in fata oame-nilor muncii din judet. Intr-o forma populara §i cu exempledin viata reara, cartea descria lupta dusa impotriva dumanu-lui de clasa, primii pa0 ai constructiei socialiste in acest judet.Ea a fost scoasa intr-un tiraj de 1 000 de exemplare i di±u-zat in toate satele judetului ; in cadrul schimbului de publi-catii §i de .experienta, a fost trimis i redactiilor ziarelor cen-trale §i din guberniile vecine.

La aceastg carte a lui A. I. Todorski, V. I. Lenin s-a referit0 ulterior (vezi planul articolului Insemnarile unui publicist",in Culegeri din Lenin", vol. XXXVI, p. 414-418, §i Irapor-tul politic al C.C. al P.C.(b) din Rusia la Congresul al XI-lea alpartidului, in Opere, vol. 33, Bucure§ti, E.S.P.L.P. 1957,p. 281-282). In 1958 cartea lui Todorski a aparut in EdituraSovetskaia Rossiia", cu o prefata scrisa de autor (A. I. To-dorski. Un an de lupta cu arma cu plugul", Moscova, 1958).

422.

172 Bednote ziar pentru tarani ; a apgrut la Moscova, zilnicde la 27 martie 1918 ping' la 31 ianuarie 1931. Ziarul a fostinfiintat, in baza unei hotariri a C.C. al P.C. (b) din Rusia,in locul ziarelor Derevenskaia Bednota", Derevenskaia Pravda°

Soldatskaia Pravda". El a militat activ pentru intIrirea alian-tei clasei muncitoare cu taranimea, pentru organizarea i unireamaselor de ;Irani sgraci §i mijloca0 in jurul partidului comunist0 al Puterii sovietice. Bednota" a jucat un rol important ineducarea politica §i ridicarea culturall a paturilor muncitoare aletarinimii, in promovarea de activigi pe tarim oNtesc din rin-durile grace 0 mijlocar, in educarea unei nume-

si

Orinimii

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 635

roase armate de corespondenti ;Irani. La 1 februarie 1931 Bed-nota" a fuzionat cu ziarul Sotialisticeskoe Zemledelie". 422.

173 Numarul din revista Krasnii Terror" despre care este vorbaaici a aparut la 1 noiembrie 1918, la Kazan. Aceasta revistia fost editati de Comisia extraordinara (Ceka) de pe Frontulde est : ea cuprindea indeosebi materiale oficiale instruc-tiuni, rapoarte etc. 425.

174 $edinta comuna din 17 ianuarie 1919 a C.E.C. din Rusia, aSovietului din Moscova fi a Congresului general al sindicatelora fost convocata in legatura cu greaua situatie alimentara cese crease in tara. Sedinta s-a tinut la Teatrul mare. V. I. Lenina luat cuvintul in numele fractiunii comuniste a C.E.C. dinRusia. /n cuvintarea sa, el a explicat amanuntit proiectul prin-cipiilor fundamentale ale politicii de aprovizionare pe careI-a prezentat in numele fractiunii. Acest proiect a fost apro-bat in unanimitate. Rezolutia adoptata in sedinta comuna a re-cunoscut justetea politicii de aprovizionare bazati pe instituirearnonopolului de stat asupra principalelor produse alimentare :pline, ceai, sare si zahar. Cit priveste produsele care, data fiindinsuficienta aparatului de aprovizionare, au fost deocamdataexceptate de la monopolizare (came, peste de mare etc.), se-dinta comuna a hotarit ca ele, continuind ea riming nemono-polizate, si fie totusi achizitionate exclusiv de organele Comi-sariatului poporului pentru aprovizionare si numai la preturifixe. Principiile fundamentale ale rezolutiei adoptate in aceastäsedinta au fost incluse in decretul Cu privire la colectareaproduselor alimentare", care a fost aprobat de Consiliul Comi-sarilor Poporului la 21 ianuarie 1919 si publicat la 24 ianuariein Izvestiia C.E.C. din Rusie. Masurile aplicate de Statulsovietic in problema aprovizionarii constituiau o parte inte-granta a sistemului de masuri care a fost numit politica co-munismului de razboi. 427.

175 Este vorba de decretul Consiliului Comisarilor Poporului Cuprivire /a obligativitatea schimbului de marfuri in regiunileproducatoare de cereale", care prevedea ca schimbul de marfurise efectueazi prin intermediul organizatillor cooperatiste. De-cretul a fost publicat in Izvestiia C.E.C. din Rusia" nr. 168din 8 august 1918. In ceea ce priveste folosirea cooperatiei inorganizarea aprovizionarii populatiei vezi, de asemenea, decretuldin 21 noiembrie 1918 al Consiliului Comisai ilor Poporului inproblema organizarii aprovizionarii (Directivele P.C.U.S. si aleguvernului sovietic in problemele economice", vol. 1, Moscova,1957, P. 91-96). 428.

176 Lenin se refera la decizia din 24 august a Sovietului din Mos-cova si la cea din 5 septembrie 1918 a Sovietului din Petro-grad, prin care se acorda muncitorilor din Moscova si Petrograddreptul de libera transportare a unei cantitäti de cel mult un

www.dacoromanica.ro

636 ADNOTARI

pud si jumHtate de produse alimentare, exclusiv pentru consu-mul propriu. Aceastk misuri fusese determinati de situatia ali-mentarl deosebit de grea din aceste dou'l orase si a fost adop-tatä prin derogare de la hotirirea Consiliului Comisarilor Po-por ului cu privire la introducerea monopolului cerealelor. Prin-tr-o dispozitie a Consiliului Comisarilor Poporului, valabilita-tca sus-menponatelor decizii a fost limitati, stabilindu-se c5. eleexpirà la 1 octombrie 1918. 433.

177 Conferinta orliseneascii a Organizatiei din Moscova a P.C.(b)din Rusia a fost convocatä la 18 ianuarie 1919 pentru a dis-cuta problema relatiilor dintre institutiile sovietice centralecele raionale, dintre partid si fractiunile comuniste ale soviete-lor. Din partea Conutetului din Moscova a luat cuvintul laconferintà I. V. Tivtivadze. In proiectul de rezolutie prezentatde el se declara cl este necesar sà se ia mIsuri pentru imbu-nitItirea activieatii practice a Sovietelor si se respingeau cere-rile formulate in proiectul de rezolutie prezentat de grupulantipartinic in frunte cu E. N. Ignatov, care prevedea des-fiintarea Consiliului Comisarilor Poporului i modificarea ra-dicali a Constitutiei sovietice. Lenin a criticat cu asprime pro-iectul de rezolutie prezentat de Ignatov. Conferinta a a doptatcu majoritate de voturi rezolutia propusl de Comitetul dinMoscova. Conferinta s-a pronuntat impotriva incerciriloi delimitare a drepturilor partidului de a indruma si conduce frac-Punile din Soviete. 444.

178 Al 11-lea Congres general al inva"torilor pro fesorilor inter-nationaligi s-a tinut la Moscova intre 12 §i 19 ianuarie 1919.Asociatia invItatorilor i profesorilor internationalisti a fostcreatã curind dupI infiintarea Comisariatului poporului pentruinvämintul .public si a contribuit in mare masuri la bunadesfasurare a activitItii lui. AceastI asociatie a avut un rolimportant in lupta impotriva vechii Asociatii a invät5torilor

profesorilor din Rusia (dizolvati in decembrie 1918), a clreiconducere, formati din eseri si cadeti, adoptase o pozitie con-trarevolutionar5, ostill Puterii sovietice. Asociatia invitItorilor

profesorilor internationalisti grupa in rindurile sale acea partea dIscalimii care propaga ideile socialismului i lupta activimpotriva cadrelor didactice cu conceptii retrograde, care con-siderau cà scoala trebuie sl rIming in afara politicii i sä fiesepatati de stat.

In cuvintarea sa de salut, V. I. Lenin a trasat sarcina reriiunei mai largi i cit mai cuprinzHtoare" asociatii a corpuluididactic. In rezolutia adoptati de congres s-a stabilit cx. estenecesarl crearea unui Sindicat al luceatorilor din inv5..i5.mintsi din domeniul culturii socialiste". Congresul a ascultat citevarapoarte cu privire la Koala unici a muncii si a elahorat oserie de misuri pentru imbunItItirea activitItii cultural-educativein A rmata Rosie. 446.

Ii

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 637

179 La 15 ianuarie 1919, K. Liebknecht si R. Luxemburg au lostasasinati de ofiteri din unitatile contrarevolukionare aflate insubordinea lui Noske ; asasinatul a fost corms cu virea gu-vernului, in fruntea caruia se aflau social-democratii de dreaptaF. Ebert V Scheidemann. Prima vire in legatura cu acest asa-sinat a fost primita la Moscova in ziva de 17 ianuarie i Inaceeasi zi I. M. Sverdlov a adus-o la cunostinta participantilorla sedinta comuna a C.E.C. al Sovietelor din Rusia, a So-vietului din Moscova V a Congresului general al sindicatelordin Rusia. La 18 ianuarie a apirut in Izvestiia C.E.C. dinRusia" i In Pravda" un apel Catre toate Sovietele dinGermania, catre intreaga clasa muncitoare", semnat de Sverdlovin numele tuturor participantilor la sedinta comuni. CornitetulCentral al partidului i Comitetul Executiv Central al Sovie-telor din Rusia au adresat tuturor organizatiilor de partidtuturor Sovietelor chemarea de a organiza pretutindeni de-monstratii i mitinguri de protest. La 19 ianuarie a avut loc laMoscova, in Piga Sovietelor, un miting de protest la care auparticipat, cu steaguri indoliate, muncitorii de la intreprinderiledin capital i unitatile militate din garnizoana localà.De la balconul clàdirii Sovietului din Moscova au vorbit infata demonstrantilor Lenin, Sverdlov, Lunacearski i altii. 450.

I SO Al 11-lea Congres general al sindicatelor din Rusia a avut locintre 16 §i 25 ianuarie 1919 la Moscova, in Casa sindicatelor.In momentul convocarii congresului, sindicatele numarau 4 420 000de membri. La congres au participat 648 de delegati cu vot de-liberativ, dintre care 449 comunisti i simpatizanti ai partiduluicomunist ; restul delegatilor era format din mensevici, eseri destinga, bundisti i membri ai grupului mensevic de stinga so-cial-democratii internationalisti".

Pe ordinea de zi a congresului au figurat raportul deactivitate al Consiliului central al sindicatelor din Rusia, pro-blema sarcinilor care revin sindicatelor i o serie de problemeorganizatorice.

Lenin a luat cuvintul in cea de-a treia sedinta plenara acongresului, In seara zilei de 20 ianuarie, cind a fost discutataproblema centrala de pe ordinea de zi, aceea a sarcinilor carerevin sindicatelor. In cursul dezbaterilor care au urmat, men-sevicii, sprijiniti de reprezentantii celorlalte partide mic-bur-gheze, au incercat s impuni congresului o rezolutie care pro-clama independenta" miscarii sindicale fa ta. de organele Puteriisovietice. Congresul a adoptat cu o majoritate de 430 de voturirezolutia propusa de fractiunea comunista, in care se arata caincercarea de a opune clasa muncitoare organelor Puterii so-vietice, intreprinsa sub steagul ,,unitàçii i independentermiscarii sindicale, a dus grupurile care sprijina aceasta lozincaIa lupta impotriva Puterii sovietice i le-a pus in afaraclasei rnuncitoare". /n aceeasi rezolutie, congresul a declarat cä

si

:

facisi

www.dacoromanica.ro

638 ADNOTARI

respinge i pretentille anarho-sindicaliste de a se acorda sindi-catelor functii ale puterii de stat.

Congresul a elaborat masuri menite sa inlature paralelismuldin activitatea Comisariatului poporului pentru problemele mun-cii 6 aceea a sindicatelor. Organizatiilor sindicale li s-a trasatsarcina de a da o atentie deosebitä ridicarii productivitatiimuncii i intàririi disciplinei in munci. Congresul a recoman-dat ca la baza sistemului tarifar si fie pus principiul salarizariiin acord premial, cu tin spor de retributie precis stabilit pentrudeplsiri de norma. Congrcsul a acordat o mare atentie orga-nizarii prevederilor sociale i protectiei muncii, tntririi roluluisindicatelor in pregatirea cadrelor calificate. Cel de-al doileaCongres general a hotarit ca sindicatele si fie organizate dupacriteriul locului de munci (pink' atunci, muncitorii i functio-narii aceleiasi intreprinderi faceau parte din sindicate diferite).Congresul a subliniat necesitatea de a cuprinde in sindicatemasele proletare i semiproletare Inca neorganizate 6 de a leatrage la opera de construire a socialismului. 451.

181 V. I. Lenin se refera, probabil, la urmatorul pasaj din mani-festul economistilor", cunoscut sub denumirea de Credo" :Pentru marxistul rus nu existl decit o singuri ieire : el par-ticipe, adic s contribuie la lupta economicã a proletariatului

sa participe la activitatea opozitionista liberall". TextulCredo"-ului a fost citat i criticat de Lenin in Protestul so-cial-democratilor din Rusia" (vezi Opere complete, vol. 4,Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 162). Ulterior,in lucrarea Ce-i de facut ?", Lenin scria Faimosul 4Credo .

dobindit o celebritate bine meritata tocmai pentru ca ...adivulgat tendinta politica fundamentala a economismului* :muncitorii s duel lupta economica (mai exact ar fi s se sputa' :lupta trade-unionista, caci aceasta cuprinde 6 politica specificmuncitoreasca), iar intelectualii marxisti si se contopeasca culiberalii in vederea «luptei* politice". (Opere complete, vol. 6,Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 17). 459.

182 Citatul e luat din capitolul al VI-lea al lucrarii lui K. Marxsi F. Engels Sfinta familie, sau critica criticii critice" (veziOpere, vol. 2, Bucuresti, Editura politica, 1962, ed. a II-a,p. 91). 459.

183 Scrisoarea ctitre muncitorii din Europa America' prezintamulti asemanare cu Scrisoarea clue muncitorii americani`(vezi volumul de fati, P. 49-66).

Apelul lui Lenin catre muncitorii din Europa si America aindrumat elementele proletare inaintate pe fagasul unirii injurul partidelor comuniste, al unirii fortelor in lupta impo-triva imperialismului international.

In presa straini, scrisoarea a fost publicata in numarul dinmartie al revistei Die Aktion" si in numarul din aprilie al

si-a

fi

www.dacoromanica.ro

ADNOTAM 639

revistei Der Arbeiter-Rat", care apäreau la Berlin in 1919.Ea a fost, de asemenea, publicatI intr-o brosurl in limba en-glezk. 470.

184 Die Freibeie cotidian, organ al Partidului social-democratindependent din Germania ; a apirut la Berlin de la 15 no-iembrie 1918 pini la 30 septembrie 1922. 476.

185 V. I. Lenin se referà la bestiala asasinare a bolsevicului I.A. Voi-nov, muncitor la tipografia Pravda" si corespondent activ alacestui ziar, comisä la 6 (19) iulie 1917. Dupi devastarea decitre iuncheri a redacviei ziarului Pravda" din Petrograd,Voinov a participat la scoaterea ziarului Listok 4(Pravdi*"si a fost ucis in timpul difuz5rii lui pe strada Spalernaia (azi-strada Voinov). 476.

186 A II-a Consfatuire a iefilor subsectillor de inviitamint extra-golar ale sectiilor guberniale de invatamint public a avut locla Moscova intre 24 si 28 ianuarie 1919. Principala problemidiscutati a fost aceea a activititii Consiliilor invljamintuluipublic. Cuvintul introductiv la acest punct de pe ordinea de zia fost rostit de N. K. Krupskaia. La lucrárile consfituirii aparticipat A. V. Lunacearski. Materialele conslatuirii au fostpublicate in revista Vneskolnoe Obrazovanie" nr. 2-3 dinfebruarie-martie 1919. 479.

187 Insurecfia muncitorilor fi giranilor ucraineni impotriva ocu-pantilor germani si a marionetei lor, hatmanul Skoropadski, aavut loc in noiembrie-decembrie 1918. La 14 decembrie hat-manul Skoropadski a fugit din Kiev ; la 3 ianuarie 1919 Ar-mata Rosie a luat Harkovul, iar la 5 februarie a intrat incapitala Ucrainei orasul Kiev. 481.

188 Proiectul de hotarire a Consiliului Comisarilor Poporului cuprivire la cooperatie a fost prezentat de Lenin si, cu micimodificIri, adoptat in sedinta din 28 ianuarie 1919 a Consi-liului Comisarilor Poporului. La 2 februarie, intr-o noti infor-mativl cu privire la lucrIrile Consiliului Comisarilor Poporului,ziarul Izvestiia C.E.C. din Rusia" a reprodus prima partea acestei hofariri.

Proiectul de decret cu privire la comunele de consum, men-;ionat la punctul patru, a fost adoptat de Consiliul Comisari-lor Poporului la 16 martie si publicat in nr. 60 din 20 martieal ziarului Izvestiia C.E.C. din Rusia".

Completarea la punctul 1 a fost scrisl de V. I. Lenin pemarginea din stinga, allturi de acest punct, probabil duplintocmirea proiectului de hothire in ansamblu. In hot5rireadin 28 ianuarie a Consiliului Comisarilor Poporului, ince-putul punctului 1 a fost redactat astfel :

Sectia cooperatie din Consiliul economic superior si Comi-sariatul poporului pentru aprovizionare sint insIrcinate ca im-

www.dacoromanica.ro

640 ADNOTARI

preuni cu Direcvia centrall de statistic a. sa stringi in cel maiscurt timp date din care si se poati vedea in ce masura coope-rativele aplica efectiv linia fundamentall a politicii sovietice.

486.

189 Proiectul de hotarire scris de Lenin a fost adoptat in sedintadin 30 ianuarie 1919 a Consiliului Comisarilor Poporului si.

publicat in nr. 23 din 1 februarie al ziarului Izvestiia C.E.C.din Rusia".

In anii 1918-1919, Lenin a ridicat de multe ori in Con-siliul Comisarilor Poporului problema activitaçii bibliotecilor.Astfel, la 26 aprilie 1918, Consiliul Comisarilor Poporului acreat o comisie pe care a insarcinat-o sa elaboreze un proiectamanuntit pentru organizarea unei Direclii centrale a arhivelor,si indeosebi un proiect de reorganizare a intregii activitaçi abibliotecilor dupi sistemul elveçiano-american". Deoarece co-misia numita lucra prea incet, la 7 iunie, in timpul discutiriiin C.C.P. a Hotaririi cu privire la infiintarea Academiei so-cialiste de stiinve sociale", Comisariatului poporului pentru in-vatamint i s-a atras atentia ca nu se preocupa indeajuns debuna organizare a activitatii bibliotecior in Rusia" si i s-atrasat sarcina de a lua cele mai energice masuri pentru centrali-zarea retelei de biblioteci. In sedinva din 14 ianuarie 1919 aConsiliului Comisarilor Poporului s-a decis publicarea hotäririiC.C.P. din 7 iunie, fail indicarea datei. Aceasta hotarire afost publicata in numarul din 17 ianuarie 1919 al ziaruluiIzvestiia C.E.C. din Rusia". 488.

190 Potrivit indicatiei date de Lenin, aceasta scrisoare a tost tri-misa comisariatelor poporului pentru aprovizionare si finanye,precum si Consiliului economic superior. In numarul din 2 fe-bruarie al ziarului Izvestiia C.E.C. din Rusia", mentionat deLenin, aparuse o noel informativa cu privire la lucrarile Con-siliului Comisarilor Poporului, in care a fost reprodusi primaparte a hotaririi din 28 ianuarie 1919 a Consiliului Comisari-lor Poporului cu privire la cooperatie (vezi volumul de faca,p. 486-487). Indicatiile lui Lenin cu privire la masurile de tre-cere de la aprovizionarea si repartitia burghezo-cooperatist a. laaprovizionarea si repartitia proletar-comunista" si-au gLit ex-presie in decretul Consiliului Comisarilor Poporului Cu privirela comunele de consum", care a fost adoptat la 16 martie 1919.

489.

191 Problema concesiodarii construirii Marii di ferate de nord"a fost dezbatuta in sedinta din 4 februarie 1919 a ConsiliuluiComisarilor Poporului. Proiectul de hotarire propus de V. I. Le-nin a fost adoptat cu uncle completari. Ultima frazi dinmanuscris a fost scrisii pe textul proiectului si eliael de Lenin,probabil, inainte de a preda manuscrisul la secretariatul Con-siliului Comisarilor Poporului.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 641

In conformitate cu proiectul intocmit de initiatorii conce-siunii, A. Borisov si cetateanul norvegian Edvard Hannevig,traseul noii cal ferate urma sa lege fluviul Obi cu Petrogradulsi cu Murmanskul, prin Kotlas. Concesionarea construirii cIiiferate de nord a limas nerealizata. 491.

192 Scrisoarea de fata, dupa cum relateaza N. K. Krupskaia, a fosttrimisa de V. I. Lenin in februarie 1919 subsectiei biblioteci asectiei de invatamint extrascolar din cadrul Comisariatuluipoporului pentru invatamint. In aceasta scrisoare, Lenin afacut o serie de recomandari concrete cu privire la sistemulde evidenta' in activitatea bibliotecilor, completind astfel pre-vederile hotaririi din 30 ianuarie 1919 a Consiliului Comisa-rilor Poporului (vezi volumul de faci, p. 488). 492.

193 Acest articol a fost scris de V. I. Lenin ca raspuns la scrisoareaostasului rosu G. Gulov, publicati in nr. 24 din 2 februarie1919 al ziarului Izvestiia C.E.C. din Rusia". Pornind de laconvorbiri avute cu mai multi tarani mijlocasi, Gulov scria camijlocasului nu-i este nici astazi clara situatia sa si atitudineape care o are fata de el partidul comunist". Gulov il ruga peV. I. Lenin sa explice tovarasilor comunisti ce se intelegeprin Oran mijlocas si ce ajutor poate da el guvernului nostrusocialist dad. rolul caranilor mijlocasi va fi just inteles".

Politica partidului fata de taranimea mijlocasa a fost derepetate oH explicata de Lenin ; vezi in aceasta privinti Seri-soarea catre muncitorii din Elet", Proiectul de telegrama catretoate Sovietele de deputati cu privire la alianta dintre munci-tori si ;Irani", articolul Pretioasele marturisiri ale lui PitirimSorokin", referatul Cu privire la atitudinea proletariatuluifata de democratia mic-burgheza", prezentat la adunarea din27 noiembrie 1918 a activistilor de partid din Moscova, ra-portul asupra muncii la tara, prezentat in ziva de 23 martie1919 la cel de-al VIII-lea Congres al P.C. (b) din Rusia, §irezolutia acestui congres cu privire la atitudinea fata de cara-nimea mijlocasi (vezi volumul de fata, p. 36-38, 46, 193-203,213-231 ; Opere, vol. 29, Bucuresti, Editura politica, 1959, p.182-199, 201-204). 497.

194 DupI victoria Revolutiei Socialiste din Octombrie, o vremeTrotki s-a declarat formal de acord cu politica partidului inproblema caraneasca. Un asemenea caracter formal il avea siscrisoarea lui Trotki catre cIranii miilocasi, amintitI deV. T. Lenin mai sus. Declarind ca intre el si Trocki nu existadivergence in problema taraneasca in domeniul politicii curente,in articolul sau, V. I. Lenin nu atinge divergentele dintre el0 Trocki in problemele principiale, fundamentale, ale revo-lutiei socialiste si construirii socialisrnului, divergence legate deteoria trotkista a revolutiei permanente", teorie esentialmenregresita si politiceste daunitoare. In timp ce Lenin si partidul

www.dacoromanica.ro

642 ADNOTARI

porneau de la ideca ca in conditiile unei politici juste fata detaranimea mijlocasa pe baza aliantei tramice &nue clasamuncitoare i taranime in Rusia poate fi construit51 societateasocialista, Trotki nega posibilitatea victoriei socialismului intr-osinguri susvinea c sint inevitabile conflicte intre pro-letariat g taranime. In 1923, in tezele pregatite penn-u Con-gresul al XII-lea al P.C. (b) din Rusia, Trotki a formulatlozinca instaurärii dictaturii industriei", intelegind prin aceastadezvoltarea industriei pe seama exploatirii tiranimu. Aceastapolitica ar fi dus in realitate la ruperea aliantei dintre clasamuncitoare si tarinime, la pieirea Statului sovietic. In anii ur-matori, Trotki a luat atitudine fatisa impotriva programuluileninist de construire a socialismului in U.R.S.S., impotrivapoliticii partidului, pornind pe calea luptei contrarevolutionarefitise impotriva Puterii sovietice. Partidul comunist a zdrobittrotkismul i celelalte teorii capitularde, a asigurat alianta trai-nici a proletariatului i taranimit si a dus poporul sovietic lavictoria socialismului. 497.

195 Acest proiect a fost scris de V. I. Lenin ca raspuns la radio-grama din 19 februarie 1919 a Ministerului Afacerilor Externeal Gerrnaniei, prin care se aducea la cunostinta. c5.' Conferintasocialist a. de la Berna solicita sa se acorde unei comisii speciale,numit a. de ea, permisiunea de a intra in Rusia. La proiectulde radiograma intocmit de Lenin, comisarul poporulut pentruafacerile externe G. V. Cicerin a adaugat urmatoarele Ru-gam sa ni se comunice precis data sosirii comisiei, pentru ca,de comun acord cu Republicile sovietice Lituanian i Bielorusi,sa putem lua toate masurile pentru inlesnirea calatoriei". Textultelegramei, semnat de Cicerin, a fost transmis prin radio.

Conferinta de la Berna prima conferintä postbelica a parti-delor sociallovine i centriste, convocata in vederea reconsti-tuirit Internationalei a 11-a, a avut loc la Berna intre 3 si 10februarie 1919.

Una din principalele probleme discutate la aceasta conferintaa fost aceea a democratiei i dictaturii. In teferatul prezentatpe aceasta terni, centristul H. Branting a incercat sa demon-streze c revolutia socialist i dictatura proletariatului nu vorduce la socialism. Luind cuvintul la dezbateri, K. Kautsky

E. Bernstein au cerut conferintei s condamne bolsevismulrevolutia socialista din Rusia. Branting a prezentat o rezolutiocare, dupa ce declara cu fatarnicie ca saluta revolutiile dinRusta, Austro-Ungaria g Germania, in fapt insa condamnadictatura proletariatului i aducea elogii democratiei burgheze.Tmind seama de simpatia profunda pe care masele proletare onutreau fata de Rusia Sovietica, autorii rezolutiei au recursla formulari voalate si nu s-au incumetat sa numeasca in modexpres Republica sovietica. Conferinta s-a eschivat sa discuteproblema Sovietelor de deputati ai muncitortlor. Un grup declelegati, in frunte cu F. Adler i J. Longuct, a prezentat

si

ar i

:

si go

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 643

o rezolutie in care se aräta ca, data- fiind lipsa deinformani asupra starii de lucrun din Rusia Sovietica, confe-rinta trebuie sa se abtina de la once adoptare de atitudinefata de aceasta arà. Cel mai mare numar de voturi 1-a obti-nut rezolutia prezentata de Branting.

Conferinta a hotarit si trimità in Rusia Sovietica o comisiepentru studierea situatiei economice i politice a tarii i si in-scrie problema bol§evismului pe ordinea de zi a congresuluiurmator. Din comisie faceau parte F. Adler, K. Kautsky,R.. Hilferding consimtimintul la venirea.acestei comisii, guvernul sovietic a pus problema ca guverneletarilor ai caror reprezentanti participa la comisia de la Bernasä permita ca in respectivele tan sa vita' o comisie a Republi-cii sovietice. Aceasta propunere a ramas fara xispuns. Comisiainaltilor revizori de la Berna", cum i-a numit Lenin pe membriiei, n-a mai venit in Rusia.

Primul congres al Internationalei Comuniste a adoptat arezolutie specialä, intitulata Cu privire la atitudinea fata decurentele socialiste i fail de Conferinta de la Berna", in,care a criticat hotaririle acestei conferinte 0 a condamnat in-cercarile liderilor sociali§ti de dreapta de a o determina s adopt&o hotarire prin care Internationala a II-a sa justifice interventiaarmata. a imperiali§tilor impotriva Rusiei Sovietice. 502.

196 Acest proiect de rezolutie a fost scris de V. I. Lenin in lega-tura cu discutarea de clue C.E.C. din Rusia a problemeiziarului menqevic Vsegda Vpered". (A apärut la Moscovain 1918 a aparut un singur numar ; in 1919 a aparut de la22 ianuarie ptnà la 25 februarie).

Printre hirtiile anexate la procesul-verbal al §edintei din 22 fe-bruarie 1919 a Consiliului Comisarilor Poporului se aflä 1111,

bilet din partea lui V. A. Avanesov, secretar al C.E.C. dinRusia, catre Lenin, in care primul intreabl Ati primit rezo-lutia cu privire la mewvici ?" Probabil ca Lenin §i-a scrisproiectul de rezolutie dupl ce a chit vreo varianti preliminaraa acestei rezolutii.

La 25 februarie 1919, Prezidiul C.E.C. din Rusia a hotaritsa suspende ziarul Vsegda Vpered" ; la 26 februarie, §edintaplena fa' a C.E.C. din Rusia a aprobat aceasta hotarire 0 aadoptat in unanimitate o rezolutie ampla, in care au fost in-cluse principalele considerente din proiectul scris de Lenin.Sub semnaturile lui I. M. Sverdlov 0 V. A. Avanesov,.aceasta rezolutie a fost publicata in nr. 45 din 27 februa-ne 1919 al ziarului Izvestiia C.E.C. din Rusia". 503.

1 9 7 Articolul neterminat Pe marginea apelului independentilotgermani" a fost scris de V. I. Lenin in a doua jumitate alunii februarie 1919. Critica acestui apel al independentilor"germani a fost facuta de V. I. Lenin in § 21 al tezelor sale-cu privire la democratia burgheza i dictatura proletariatului(vezi volumul de fata, p. 521-522). 505.

www.dacoromanica.ro

644 ADNOTARI

198 V. I. Lenin se refera la Consfatuirea Comisiei socialiste in-ternationale largite (Internationale Sozialistische Kommission)care a avut loc la Berna intre 5 0 9 februarie 1916. Laconsfatuire au participat 22 de reprezentanti din partea in-ternationalistilor dintr-o serie de tari : Germania, Rusia, Italia,Norvegia, Austria, Polonia, Elvetia, Bulgaria, Romania.

Lenin a participat activ la Inez-It-He consfatuirii : el a scrisProiectul de hotarire cu privire la convocarea celei de-a douaconferinte socialiste" i Propunerea din partea unei delegatecu privire la conditiile de reprezentare la aceasta conferinta(vezi Opere complete, vol. 27, Bucuresti, Editura politica, 1964,p. 234, 235-236) ; el a prezentat amendamente la proiectul deapel al conferintei socialiste internationale Catre toate partidele

grupurile aderente", iar in numele bol;evicilor ;i al conduceriiSocial-democratiei din Regatul Poloniei si din Lituania a pre-zentat o declaratie impotriva invitrii lui Kautsky, Haase 0Bernstein la ce-a de-a doua conferinti socialistä internationall.

Consfatuirea a adoptat apelul Cltre toate partidele i gru-purile aderente", care condamna participarea socialiltilor laguverne burgheze, lozinca aparirii patriei" in rizboiul im-perialist ;i votarea creditelor de razboi, sublinia necesitatca dea sprijini mi;carea muncitoreasca ;i de a pregati actiuni revo-lutionare de masa' impotriva razboiului imperialist. In acelasitimp insl, el picatuia prin inconsecventa, cleoarece nu spunearumic despre necesitatea unci rupturi cu sociallovinismul i cuoportunismul. Votind pentru textul apelului, reprezentantlistingii zimmerwaldiene au declarat la consfatuire ca, de0 nuconsidera satisfacatoare toate tezele apelului, voteaza tottqipentru adoptarea lui, deoarece vad in el un pas inainte incomparatie cu hotaririle primei Conferinte socialiste interna-tionale de la Zimmerwald. Consfatuirea a stabilit data convo-carii celei de-a doua conferinte socialiste internationale. 506.

199 E vorba de articolul lui K. Kautsky Fraktion und Partei"(Fractiune i partid"), aparut in revista Die Neue Zeit" nr. 9din 26 noiembrie 1915. 506.

200 Primul Congres al Internationalei Comuniste a avut loc intre2 0 6 martie 1919 la Moscova.

Problema crearii unei Internationale noi, prolctare, eliberatede balastut oportunismului, a fost pusi de Lenin in tezeleintitulate Sarcinile social-democratici revolutionare in razbondeuropean" ;i in manifestul Razboiul i social-democratia dinRusia", scrise in august-septembrie 1914. In anii rizboiului im-perialist mondial, Lenin, bol;evicii au desfaiurat o ampla activi-tate in vederea unirii fortelor de stinga, cu adevarat revolu-tionare, din miwarea muncitoreasca internationall. Un rolimportant in lupta pentru infiintarea Internationalei Comunisteau avut elementele internationaliste grupate in cadrul stingiizimmerwaldiene.

p

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 645

Marea Revolutie Socialista din Octombrie $i cresterea im-petuoasa sub influenta ei directa a miscarii revolutionaredin multe tari au creat conditii favorabile pentru intemeiereaefectiva a Internationalei a III-a, Comunista. La 24 ianua-rie 1918 s-a tinut ,la Petrograd o consfituire a socialistilor destinga in problema pregatirii unei conferinte pentru infiintareaInternationalei Comuniste. Consfatuirea a ales un Birou pentrupregatirea conferintei.

La sfirsitul lunii decembrie 1918, V. I. Lenin a schitatmasurile concrete pentru convocarea unei conferinte interna-tionale in vederea intemeierii Internationalei Comuniste. El aaratat ca la baza platformei Internationalei a III-a pot stateoria si practica bolsevismului" si programul Uniunii Sparta-cus" din Germania.

Cu participarea nemijlocita a lui Lenin a fost elaborat pro-iectul de chemare In intimpinarea primului Congres al Interna-tionalei Comuniste", prezentat de Lenin in ianuarie 1919, laconsfatuirea reprezentantilor unor partide comuniste si grupurisocialiste de stinga, in problema crearii Internationalei a I1I-a,Comunista. Dupl discutarea lui, proiectul de chemare a fonadoptat ; chemarea a fost publicata in numele C.C. alP.C. (b) din Rusia, al birourilor din strainatate ale PartiduluiMuncitoresc Comunist Polonez, Partidului Comunist Ungar siPartidului Comunist din Austria germana, in numele Birouluidin Rusia al C.C. al Partidului Comunist Leton, in numeleC.C. al Partidului Comunist din Finlanda, al Comitetului exe-cutiv al Federatiei social-democratice revolutionare din Balcanisi al Partidului muncitoresc socialist din America.

Ca raspuns la aceasta chemare, la sfirsitul lunii februarie' ausosit la Moscova delegati din numeroase firi. La 1 martie aavut loc, sub conducerea lui Lenin, o consfatuire preliminarapentru stabilirea ordinii de zi a congresului.

La 2 martie 1919 si-a inceput lucrarile Conferinta comunistainternationali. La lucrarile ei au participat 52 de delegati(V. I. Lenin, V. V. Vorovski, G. V. Cicerin, H. Eberlein(M. Albert), 0. V. Kuusinen, F. Platten, B. Reinstein,I. S. Unsliht (Iurovski), I. Sirola, N. A. Skripnik, S. I. Gop-ner, K. Steinhard (I. Gruber), I. Fineberg, J. Sadoul etc.),dintre care 34 cu vot deliberativ si 18 cu vot consultativ. Aufost reprezentate urmatoarele partide, grupuri si organizatiicomuniste si socialiste : partidele comuniste din Rusia, Ger-mania, Austria germana', Ungaria, Polonia, Finlanda, Ucraina,Letonia, Lituania si Bielorusia, Estonia, Armenia, Regiuneagermanior de pe Volga, Partidul social-democrat de stingadin Suedia, Partidul social-democrat din Norvegia, Partidulsocial-democrat (opozitia) din Elvetia, Federatia social-demo-crati revolutionari din Balcani, grupul unit al popoarelororientate din Rusia, aripa stingi zimmerwaldiana din Franta,grupurile comuniste ceh, bulgar, iugoslav, englez, francez si

43 Lenin Opere complete, vol. 37www.dacoromanica.ro

646 ADNOTARI

elvetian, grupul social-democrat olandez, Liga pentru propa-ganda' socialisti din America, Partidul muncitoresc socialistdin America, Partidul muncitoresc socialist chmez, Uniuneamuncitoreasci coreeana', sectiile turkestani, turd, gruzina,azerbaidjana i persani ale Biroului central al popoarelor dinOrient, Comisia zimmerwaldiana.

In prima sedin;1 a fost adoptata hotarirea de a se consti-tui in conferinti comunista internationall" st a fost aprobataurmatoarea ordine de zi : 1) constituirea conferintei, 2) ra-poartele, 3) platforma conferintei comuniste internationale,4) democratia burghez i dictatura proletariatului, 5) Con-ferinta de la Berna 6 atitudinea faci de curentele socialiste,6) situatia internationall si politica Antantei, 7) Manifestul,8) teroarea alba, 9) alegerea biroului 6 diferite problemeorganizatorice.

In centrul lucrarilor conferintei au stat tezele 6 referatullui Lenin asupra democraviei burgheze i dictaturii proletaria-tului. Textul tezelor in limbile rus i germara a fost inprealabil impar;it delegatilor. In sedinta a treia, din 4 mar-tie, la cererea delegatilor, Lenin a dat citire tezelor i apoia fundamentat in referatul su ultimele doua puncte ale te-zelor. Conferinta a aprobat in unanimitate tezele lui Leninsi a hotarh ca ele sa fie transmise biroului in vederea uneilargi difuzari in diverse tari. In completarea tezelor, confe-rima a adoptat de asemenea rezolu;ia prezentata de Lenin(vezi volumul de fava, p. 530).

La 4 martie, dupa adoptarea tezelor si a rezolutiei la re-feratul lui V. I. Lenin, dat fiind a la Moscova sosisera 2ntretimp noi delegati, a fost din nou pusa problema creariiInternationalei Comuniste. La propunerea unor delegati dinpartea Partidului Comunist din Austria germans, a Partiduluisocial-democrat de stinga din Suedia, a Federatiei social-de-mocrate revolutionare din Balcani si a Partidului ComunistUngar, conferinta a hotarit sa se constituie ca Internationalaa III-a si sá adopte denumirea de Internalionala Comunistr.In aceeasi zi a fost adoptati in unanimitate hotlrirea de aconsidera lichidat Uniunea zimmerwaldiana. Tot la 4 martiea .fost aprobata platforma Internationalei Comuniste, ale careipincipale teze se reduc la urrnatoarele : I) inevitabilitatcamlocuirii orinduirii sociale capitaliste printr-o orinduire so-cialà 2) necesitatea luptei revolutionare a proleta-natului pentru rasturnarea guvernelor burgheze, 3) desfiinvareastatului burghez i inlocuirea lui printr-un stat de tip noustatul proletar de tipul Sovietelor, care va asigura trecerca lasocietatea comunista.

Dmtre documentele congresului menvionam ca deosebit deimportant Manifestul atm proletarii din lumea intreaga, incare se arata cà Internationala Comunistä este continuatoarea!dolor lilt Marx 6 Engels expuse in Manifestul Partidului

comunistä,

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 647

Comunist". Congresul chema pe muncitorii din toate tarile sasprijine Rusia Sovietica, cerea incetarea amestecului Antanteiin treburile interne ale Republicii Sovietelor, retragerea trupelorinterventioniste de pe teritoriul Rusiei, recunoasterea Statuluisovietic, ridicarea blocadei economice si restabilirea relatiilorcomerciale.

In rezolutia Cu privire la atitudinea fata de curenteIe«socialiste* si fati de Conferinta de la Berna", congresul acondamnat incercarile de a reconstitui Internationala a II-a,care n-a fost decit o unealt a. in mina burgheziei", declarindtotodata ca proletariatul revolutionar nu are nimic comun cuaceasta conferinta.

Crearea Internationalei a III-a, Comunista, a avut un rolimens in demascarea oportunismului din rindurile miscariimuncitoresti, in restabilirea legaturilor dintre oamenii muncii dindiferite firi, in crearea si intarirea partidelor comuniste. 507.

201 Shop-Stewards Committees (comitetele delegatilor de intre-prindere) organe muncitoresti elective care au existat inMarea Britacie intr-o serie de ramuri ale industriei si care aucunoscut o larga raspindire in timpul primului razboi mon-dial. In opozhie cu trade-unionurile conciliatoriste, care pro-movau o politica de pace civill" si de renuntare la luptagrevista, comitetele s-au ridicat in apärarea intereselor si re-vendicarilor maselor muncitoresti, au condus greve declaratede muncitori si au deslasurat propaganda impotriva razboiului.Delegatii formau comitete de intreprindere, raionale si orise-nesti. In 1916 a fost creata Organizatia nationala a delegatilorde intreprindere si a comitetelor muncitoresti.

Dupa victoria Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, inperioada interventiei militare straine impotriva Republicii so-vietice, comitetele delegatilor de intreprindere au acordat unsprijm activ Rusei Sovietice. 0 serie de militanti ai comitete-lor delegatilor de intreprindere (W. Gallacher, H. Pol lit,A. Mac Manus si altii) au intrat in Partidul Comunist dinAnglia. 510.

202 Este posibil ca in ziarul pe care I-a chit V. I. Lenin sa se fistrecurat o inexactitate. Mai probabil ca orice e ca aici nuera vorba de un Soviet de deputati ai muncitorilor din Bir-mingham, ci de comitetul delegatilor de intreprindere dinacest oras. Vorbind la 3 martie 1919 la primul Congres al In-ternationalei Comuniste, I. Fineberg, delegat din partea grupu-lui comunist englez, a spus : In regiunile industriale au fostcreate comitete muncitoresti locale, din care fac parte repre-zentanti ai Shop-Stewards Committees ; asa, de pilda, au fostcreate : Comitetul muncitoresc din Clyde, Comitetul munci-toresc din Londra, Comitetul muncitoresc din SheffieldAceste comitete au devenit centre de organizare a muncitorimu

43*

etc:

www.dacoromanica.ro

648 ADNOTARI

§i adevaratii reprezentanti ai muncitorilor organizgi din lo-calitavile respective. Un timp, patronii §i guvernul au refuzatsa recunoasca Shop-Stewards Committees, dar in cele dinurma au fost nevoivi &I inceapa tratative cu aceste comitete«neoficiale*. Faptul el Lloyd George a consim;it sa recunoasciComitetul din Birmingham ca organizavie economica dovedeiteel Shop-Stewards Committees devenisera un factor permanental mi§carii britanice. In Shop-Stewards Commitees, in comite-tele muncitorwi §i in conferintele navionale ale Shop-StewardsCommittees avem deja organizgii asemanatoare cu acelea pecare se bazeaza Republica sovietica". (Primul Congres al In-ternationalei Comuniste. Procese-verbale", Moscova, 1933,p. 63). 510.

203 Vezi Introducerea" lui F. Engels la lucrarea lui K. MarxRazboiul civil din Frame (K. Marx ;i F. Engels. Opere,vol. 22, Bucure§ti, Editura politick 1965, p. 192-193). 512.

204 Vezi K. Marx Razboiul civil din Franca" (K. Marx §i F. En-gels. Opere, vol. 17, Bucuresti, Editura politick 1963, p. 357).

513.

205 Este vorba de rezolu;ia adoptati de Congresul al VII-leaal P.C. (b) din Rusia cu privire la schimbarea denumirii parti-dului §i la modificarea programului sat' (vezi V. I. Lenin.Opere complete, vol. 36, Bucure§ti, Editura politick 1965,ed. a doua, p. 63-64.). 523.

206 Gazeta Peceatnikoe publicatie a sindicatului muncitorilortipografi din Moscova ; a inceput sa apara la 8 decembrie 1918.Pe vremea aceea sindicatul se afla sub influenta memevicilor.A fost interzisi in martie 1919, pentru agitavie antisovietick 525.

207 In noaptea de 30 spre 31 octombrie 1918 in Ungaria a avut loco revolu;ie burghezo-democratica in urma careia puterea atrecut in mina burgheziei liberale, coalizata cu partidul so-cial-democrat. Noul guvern n-a ficut absolut nimic pentruimbunatkirea situatiei clasei muncitoare §i a taranimii. Aceastaa stirnit nemultumirea maselor muncitoare, care au inceputsa-§i creeze propriile lor organe revolucionare ale puteriiSoviete de deputavi ai muncitorilor, varanilor §i soldacilor. So-vietele s-au bucurat de o mare popularitate, iar in multe re-giuni din Ungaria au inlocuit de fapt organele guvernamen-tale. La 16 noiembrie, Ungaria a fost proclamati republica.Vechiul parlament a fost dizolvat. Partidele burgheze au in-ceput sa desfa§oare o ampla agitavie pentru convocarea uneiAdunari constituante.

Partidul Comunist din Ungaria, care se constituise din punctde vedere organizatoric la 20 noiembrie 1918, a lansat lozincaToata puterea in mina Sovietelor !" Prestigiul 0 popularitateapartidului comunist cre5teau vizind cu ochii. Treptat au in-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 649

ceput sa treaca de partea lui si Sovietele in care inainte pre-dominaser5. social-democratii. Sub conducerea partidului comu-nist, la sfirsitul anului 1918 inceputul anului 1919 au avutloc o serie de importante actiuni ale proletariatului ungar.Incercind si stivileasca cresterea revolutiei, burghezia a trecutla represiuni impotriva partidului comunist. In semn de pro-test, s-a produs in tall un val de greve muncitoresti §i deactiuni ale faranimii. In Ungaria se crel o situatie revolutionara.La 20 martie, guvernul Karoly este nevoit si demisioneze.Comunistii cer proclamarea Republicii sovietice, nationalizareaindustriei, confiscarea paminturilor mosieresti si incheierea uneialiante cu Rusia Sovietica. Oamenii muncii din Ungaria ausprijinit cu caldura lozincile lansate de partidul comunist. La21 martie, muncitorii din Budapesta au ocupat punctele stra-tegice si au dezarmat politia. Ungaria a fost proclamata Republicasovietica.

Sub influenta Revolutiei Socialiste din Octombrie, in anii1917-1919 s-a produs in Elvetia o puternica crestere a miscariimuncitoresti. La 15 noiembrie 1917 a avut loc la Zurich unmiting consacrat revolutiei ruse. Dupa miting, muncitorii,scandind lozinca Nu mai avem munitii pentru puterile beli-gerante 1" si cintind Internationala", s-au indreptat spre douiuzine de armament li au obtinut ca ele sa. fie inchise. La17 noiernbrie s-a produs o ciocnire intre muncitorii care cereaueliberarea tovarasilor lor arestati §i politie. Muncitorii incepurasa ridice baricade. Unitatile militare chemate de guvern traserain multime. In oras fu declarati starea de razboi.

Represiunile dezlantuite de guvern n-au putst stavili mis-carea revolutionara. In 1918 grevele economice impotriva urcariipreturilor la produsele alimentare luara un caracter de masi.Lupta duel mai multe luni. In noiembrie 1918 a fost declaratiin Elvetia o greva politica generala in sprijinul RusieiSovietice.

Elementele de stinga, revolutionare, din Partidul socialistelvetian alcatuiri un grup comunist. In manifestele §i in brosu-rile lor, ei chemau masele muncitoare si creeze Soviete dedeputati ai muncitorilor qi faranilor. In cuvintarea rostita laprimul Congres al Internationalei Comuniste, delegatul grupuluicomunist elvetian a vorbit despre formarea Sovietului de de-putati ai muncitorilor din Zurich, care a adoptat ca platformiprogramul comunist" (vezi Primul Congres al InternationaleiComuniste. Procesele-verbale, Moscova, 1933, p. 40). 527.

208 Lenin se refera la articolul Rosei Luxemburg Der Anfang"(Inceputul"), publicat in nr. 3 din 18 noiembrie 1918 al zia-rului Die Rote Fahne. 528.

209 L'Humanite" cotidian ; a fost fondat de J. Jaurês in 1904,ca organ de presä al Partidului socialist francez. In timpul

www.dacoromanica.ro

650 ADNOTARI

primului razboi mondial, aflindu-se in miinile aripii de extremadreapta. a Partidului socialist francez, ziarul a avut o pozitiesociallovina.

In 1918 conducerea ziarului a fost preluati de MarcelCachin, eminent militant al miscarii muncitoresti franceze siinternationale. In 1918-1920 ziarul a luat atitudine impotrivapoliticii imperialiste a guvernului francez, care trimisese trupesa lupte impotriva Republicii sovietice. Din decembrie 1920,dupa scindarea Partidului socialist francez si infiintarea Patti-dului Comunist Francez, ziarul a devenit organul centralal acestuia din urma. 535.

210 Avanti !" cotidian, organ central al Partidului socialistitalian, fondat in decembrie 1896 la Roma. In anii prirnuluirazboi mondial a avut o pozitie internationalista inconsecventa,lirä a rupe legaturile cu reformistii. In 1926 a fost interzisde guvernul fascist italian, dar a continuat sl apara in straina-tate ; din 1943 reapare in Italia. 537.

211 Relatarea cuvintarii rostite de V. I. Lenin la cursurile de agita-tori ale sectiei Ocrotirea mamei si copilului" din cadrul Co-misariatului poporului pentru prevederi sociale a fost publicatain brosura Comisariatul poporului pentru prevederi sociale.Darea de seama a sectiei «Ocrotirea mamei si copilului* peperioada 1 mai 1918-1 mai 1919" (Moscova, 1919). In aceastäbrosuri se arata c5, la absolvirea cursurilor, cursantele i-autrimis lui Lenin o scrisoare cu rugamintea de a lua cuvintulin fata bor. Ele isi incheiau scrisoarea cu promisiunea de a lualocul sotilor, fratilor si fiilor plecati in Armata Rosie. 541.

212 Acest document a fost aproape in intregime inclus in hotarireadin 19 februarie 1919 a C.C. al P.C. (b) din Rusia. In Arhivacentrala de partid a Institutului de marxism-leninism sepastreaza textul acestei hotariri, scris de I. M. Sverdlov. Inhotarirea sa, C.C. al P.C. (b) din Rusia recomanda guvernuluiUcrainei sa desfasoare o ampla agitatie in rindurile taranimii,pentru a explica necesitatea introducerii predarii obligatorii asurplusurilor de produse agricole. C.C. obliga Comisariatul po-porului pentru aprovizionare din Ucraina sà stabileasca canti-tatile de cereale care urmeaza sa fie colectate in fiecare locali-tate si centrele de recepvie la care vor fi trimise cerealelecolectate. Totodati se arata a trebuie create comitete de aju-torare frateasca a Rusiei Sovietice infometate.

La 11 martie 1919, C.C. a adoptat o hotarire noul, maiampla, cu privire la politica alimentara. in Ucraina. In aceastähotarire se arata ca Cornisariatul poporului pentru aprovizio-nare din Ucraina este singurul organ in drept sa dispuna detoate stocurile de produse alimentare din Ucraina. Hotarirea

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 651

C.C. obliga Comisariatul poporului pentru aprovizionare dinUcraina ca pita la 1 iunie sN. livreze Nordului 50 000 000 depuduri de cereale". In Arhiva centrall de partid a Insdtutuluide marxism-leninism se p5streazi textul dactilografiat al acesteihotifiri a C.C. al P.C. (b) din Rusia, avind pe una din fileurmitoarea insemnare facutk de V. I. Lenin : Aprobatla 11.111 de Biroul C.C. al P.C. din Rusia, ca directivipentru P.C. din Ucraina 6 pentru guvernul sovietic ucrainean.11.111.1919. Lenin". Pe verso scrie : O foarte impor-tan ta botarire a C.C. cu privire la Ucraine ; nu s-a pututstabili cine a scris aceste cuvinte. 542.

213 Este vorba de banii primid de liderii Consiliului nationalcehoslovac de la guvernele Frantei §i Angliei pentru organi-zarea rebeliunii contrarevolutionare a corpului cehoslovac (vezivolumul de favi, p. 2). 545.

214 in raportul sku, V. I. Lenin face o caracterizare a mildriirevolutionare din aceste tin (volumul de fatà, p. 114-115).

549.

215 in ceea ce prive§te scrisoarea lui J. Sadoul, vezi adnotarca55. 549.

216 E vorba de pozida partidelor socialiste din Anglia fat'a deRepublica sovietici (vezi p. 115) ; douà din ele (Partidulsocialist britanic 0 Partidul muncitoresc socialist) se pronun-Taserl impotriva interventiei in Rusia Sovietici. 549.

217 Vezi adnotarea 57. 549.

218 E vorba de faptul cl, in urma infringerii Germaniei in primulrIzboi mondial, raportul de forte dintre cele doul grupa..ri destate imperialiste se schimbase in favoarea Orilor Antantei. 549.

219 in raportul lui Lenin se vorbe!te de necesitatea ca forta Ar-matei Rolii sá fie inzecia, 0 mai mult decit inzecità"(p. 127). 550.

220 Acest punct, pe care V. I. Lenin I-a actlugat deasupra textuluidupg ce intregul document fusese deja scris, 0-a gIsit expresia6 in raport. Vorbind despre situada din Ucraina 0 despreemterea stirii de spirit revolutionare in rindurile soldatilortrupelor germane de ocupatie, Lenin a formulat sarcinile co-muniltilor ucraineni (p. 122-124). 552.

221 Cuvintarea cu privire la aniversarea Revolutiei din Octombriea fost rostiti de V. I. Lenin la 6 noiembrie 1918 (vezi volumulde fati, p. 141-156). Conceptul planului acestei cuvintiri a fostscris de Lenin cu creionul, iar redactarea definitivi a planuluia fost Pima cu cerneall, pe aceeali fila. 553.

www.dacoromanica.ro

652 ADNOTARI

222 In sedinta din 1 decembrie 1918 a Consiliului Apararii, in cadruldiscutarii activitatii transporturilor, a fost creata o comisiepentru problemele legate de activitatea Celtai in transporturi.Prima sedinta a comisiei s-a tinut la 3 decembrie, sub prese-di:10a lui V. I. Lenin. Probabil a in timpul acestei sedinteLenin a schitat prezentele propuneri cu privire la activitateaCelcai. Toate punctele documentului de fata, cu exceptia ulti-melor doug, au fost ulterior taiate de Lenin. Hotaririle comi-siei au fost formulate pe baza propunerilor lui Lenin. 555.

223 E vorba de conducerea prin colegii a organelor guberniale siferoviare ale Cek IL 555.

224 Pe baza propunerilor lui V. I. Lenin, comisia a hotarit sa in-sgrcineze Comisariatul cailor de comunicatie ca, impreuna cuun reprezentant al Cekai, sg refaca hotgrirea cu privire la sectiaferoviara a Cekai, in sensul ca aceasta din urm a. nu are dreptulde a se amesteca in functiile tehnice-organizatorice ale Comi-sariatului calor de comunicatie. In legatura cu problema rela-tiilor dintre Ceka, sectia feroviara a Cekai 6 Comisariatulcailor de comunicatie, vezi hotärirea Consiliului Apirarii(Culegeri din Lenin", vol. XXIV, p. 54-55). 555.

225 Printr-o hotarire a comisiei, s-a acordat comisariatelor poporu-lui si comitetelor de partid ale P.C. (b) din Rusia dreptul dea participa la ancheta prin delegati desemnati de ele. 555.

226 In sedinta din 5 decembrie 1918 a Consiliului ComisarilorPoporului a fost discutat proiectul de Hotarire cu privire laorganizarea inspectiei muncitoresti in domeniul aprovizionirii",prezentat de N. P. Briuhanov (vezi adnotarea 164). Probabilca, In timpul discutarii acestei probleme, V. I. Lenin a scrisschita de hotarire a C.C.P. In legatura cu Hotarirea" aratatimai sus si observatiile pe marginea acestui proiect de Hotg.-rire". Ambele ciorne au fost apoi sterse de Lenin, dar modifi-carile adoptate in sedinta si introduse in proiect coincid cuprevederile acestor ciorne. 556.

227 Insemnarile de fata si biletul catre I. V. Stalin au fost scrisede V. I. Lenin, probabil, in sedinta din 8 martie 1919 a Consi-liului Comisarilor Poporului, in timpul dezbaterii problemeireorganizarii Controlului de stat. Indicatiile lui Lenin au statla baza hotiririi Consiliului Comisarilor Poporului cu privirela reorganizarea Controlului de stat. In aceasta hotarire se arataca respectivul proiect de decret urmeazg a fi complctat cuurmatoarele puncte :

a) Participarea sistematica a organizatillor muncitoresti.b) Participarea sistematica a martorilor-asistenti din rindurile

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 653

elementelor proletare. c) Introducerea reviziei inopinate ;i aaltor rrasuri revolucionare pentru lichidarea birocratismului.d) Stabiirea precisi a drepturilor §i. obligatiilor fafa de cele-lalte comisariate. e) Delimitarea riguroasI a functillor de revizie§i control de cele de inspeccie, acestea din urnia urmind sXeiminl in atribuvia comisariatelor respective".

Decretul reficut, cu modificlrile propuse de V. I. Lenin,a fost aprobat in sedinta din 2 aprilie 1919 a C.E.C. §i publicatla 12 aprilie in ziarul Izvestiia C.E.C. din Rusia" nr. 79. 561.

www.dacoromanica.ro

654

INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARECITATE SAU MENTIONATE

DE V. I. LENIN

Adunarea extraordinarii din 27 iulie a organizatiei din Rig a parti-dului eserilor de stinga. Sovetskaia Gazeta", Elet, 1918,nr. 63, 31 iulie, P. 3-4, la rubrica : Viata locali. Sub titlulcomun : In organizatiile de partid. 36.

Apelul Comitetului Central al menievicilor. Pravda", Moscova,1918, nr. 256, 26 noiembrie, p. 3-4. Semnat : C.C. al P.M.S.D.(mensevic) din Rusia. 209, 210, 221.

Bednota", Moscova. 422.

1918, nr. 185, 10 noiembrie, p. 3-4. 215.

Catre Comisariatul poporului pentru afacerile externe, Moscova.[RadiogramI trimisi de Ministerul Afacerilor Externe al Ger-maniei. 19 februarie 1919]. Izvestiia C.E.C. al Sovietelorde deputati ai muncitorilor, faranilor, cazacilor i ostasilor rosiidin Rusia si a Sovietului de deputati ai muncitorilor i ostasi-lor rosii din Moscova", 1919, nr. 39 (591), 20 februarie, P. 3.Sub titlul comun Conferinça de la Berna i Rusia. 502.

Cehov, A. P. Omul in cutie. 59, 340.

Cernigvski, N. G. fRecenzie la cartea I Scrisori de economiepoliticã ditre prefedintele Statelor Unite' de H. C. Carey.

57.

iCongresul al doilea ordinar al P.M.S.D.R. Textul integral al pro-ceselor-verbale. Editat de C.C. Geneve, tip. partidului, [1904],397, II p. (P.M.S.D.R.). 300.

* Cu asterisc stilt notate cIrvile, articolele i documentele pe care se afliInsemari ficute de V. I. Lemn care se pIstreazi In Arhiva centrali departid a Institutului de maraism-leninism de pe lIngS C.C. al P.C.U.S.

:

i

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRAM $1 IZVOARE 655

Cons fatuirea soc.-dem. - Gazeta Peceatnikov", Moscova, 1919,nr. 11, 6 ianuarie, p. 4. - 503, 525-526.

Constitutia (Legea f undamentala) a Republicii Sovietice FederativeSocialiste Ruse. Hofirtrea celui de-al 5-lea Congres generalal Sovietelor, adoptata la §edinta din 10 iulie 1918. IzvestiiaC.E.C. al Sovietelor de deputati ai firanilor, muncitorilor, sol-datilor §i. cazacilor din Rusia §i a Sovietului de deputati aimuncitorilor qi osta§ilor roii din Moscova", 1918, nr. 151 (415),19 iulie, p. 3. - 21, 22, 64, 78, 81, 142, 151, 293, 297, 298,322, 329, 383, 547, 553, 554.

Culegere de documente secrete din arhiva f ostului M inister al Afa-cerilor Externe. Nr. 1-7. Editat de Comisariatul poporuluipentru afacerile externe. Petrograd, tip. Corn. pentru afacerileexterne, decembrie 1917-februarie 1918, 7 bro§uri. - 52,68-69, 110, 158, 553.

De claratia drepturilor poporului munci tor fi exploatat. - IzvestiiaC.E.C. al Sovietelor de deputati ai caranilor, muncitorilor §i.

soldatilor §i a Sovietului de deputati ai muncitorilor §i solda-tilor din Petrograd", 1918, nr. 14 (278), 19 ianuarie, p. 5.Sub titlul comun : Hofaririle adoptate de Congresul generalal deputatilor muncitorilor, soldatilor, taranilor §i cazacilor dinRusia. - 329-330.

Decretul (C.C.P.] cu privire la cooperativele de consum. [11 apri-lie 1918]. - Pravda", Moscova, 1918, nr. 71, 13 aprilie(31 manic), p. 1, la rubrica : Actele §i dispozitiile C.E.C. dinRusia, ale C.C.P. §i Sovietelor de deputati ai muncitorilortiranilor. - 210, 234, 238, 357 .

Decretul X.C.P.J cu privire la inzestrarea agriculturii cu unelte deproductie fi produse metalice. [24 aprilie 1918]. - IzvestiiaC.E.C. al Sovietelor de deputati ai taranilor, muncitorilor, sol-datilor §i cazacilor din Rusia §i a Sovietului de deputati aimuncitorilor §i osta§ilor r(*.i din Moscova", 1918, nr. 84 (348),27 aprilie, p. 3, la rubrica : Actele §i dispozitiile guvernu-lui. - 46.

Decretul Consiliului Comisarilor Poporului [cu privire la nationali-zarea marilor intreprinderi industriale 1 . 28 iunie 1918. - Iz-vestiia C.E.C. al Sovietelor de deputati ai Oranilor, muncitori-lor, soldatilor §i cazacilor din Rusia §i a Sovietului de deputatiai muncitorilor §i osta§ilor ro§ii din Moscova", 1918, nr. 134(398), 30 iunie, p. 3, la rubrica : Actele §i dispozitiile guver-nului. - 13.

Decretul /C.C.P.1 cu privire la obligativitatea schimbului de marfuriin regiunile cerealiere. 7 august 1918. - Izvestiia C.E.C. al

www.dacoromanica.ro

666 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

Sovietelor de deputgi ai viranilor, muncitorilor, soldavilorcazacilor din Rusia si a Sovietului de deputavi ai muncitorilor

ostasilor rosii din Moscova", 1918, nr. 168 (432), 8 august,p. 3-4, la rubrica : Actele i dispoziviile guvernului. 428.

Decretul Consiliului Comisarilor Poporului cu privire la organizareaaprovizionarii. 21 noiembrie 1918. Izvestiia C.E.C. al So-vietelor de deputavi ai firanilor, muncitorilor, cazacilorostasilor Armatei Rosii din Rusia 6 a Sovietului de deputatiai muncitorilor i ostasilor rosii din Moscova", 1918, nr. 257(521), 24 noiembrie, p. 4, la rubrica : Actele 6 dispoziçiileguvernului. 210-211, 237, 238, 239, 359.

Decretul fC.C.P. fi al C.E.C. din Rusia] cu privire la casatoriacivila, regimul juridic al copiilor finerea registrelor de starecivila. [18 decembrie 1917]. Gazeta Vremennogo Rabocegoi Krestianskogo Pravitelstva", Petrograd, 1917, nr. 37, 20 de-cembrie (2 ianuarie), p. 1, la rubrica : Actele guvernului.190-191.

Decretul (C.C.P. si al C.E.C. din Rusia] cu privire la desfacereacdsätoriei [16 (29) decembrie 1917]. Gazeta VremennogoRabocego i Krestianskogo Pravitelstva", Petrograd, 1917, nr. 36,19 decernbrie (1 ianuarie), p. 1, la rubrica : Actele guvernu-lui. 190.

Decretul [C.C.P. si al C.E.C. din Rusiaj cu privire la organizareasaracimii satelor si aprovizionarea ei, adoptat de ComitetulExecutiv Central al Sovietelor de deputafi ai muncitorilor,

jilor i cazacilor din Rusia n edinta din 11 iunie 1918.Izvestiia C.E.C. al Sovietelor de deputavi ai tiranilor, munci-torilor, soldatilor i cazacilor din Rusia", Moscova, 1918,nr. 119 (383), 12 iunie, p. 3, la rubrica : Actele i dispozitiileguvernului. 11-12, 427.

,,Delo Naroda", Petrograd, 1917, nr. 183, 18 octombrie, p. 4.327, 333.

Engels, F. Anti-Da/3ring. Domnul Eugen Daring revolu;ioneazistiinva. Septembrie 1876iulie 1878. 108.

Despre autoritate. Octombrie 1872martie 1873. 258,270, 273.lntroducere la lucrarea lui Karl Marx Razboiul civil dinFranta". 18 martie 1891. 255, 257-258, 261, 279, 294, 304305, 343-344, 512.Originea familiei, a proprietajii private si a statului. In legl-turi cu cercetirile lui Lewis H. Morgan. Scris la sfirsitul luniimartie-26 mai 1884. 261.

si

sol-

si

pi

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 657

Prefasa la edisia engleza [a carsii lui K. Marx Capita lul",vol. 11. 5 noiembrie 1886. 106.

Problema saraneasca in Fransa si in Germania. Scris intre15 si 22 noiembrie 1894. 214-215, 230.Problema sardneasca in Fransa si in Germania. Traducere dinlimba germanI in limba rusä de V. Perova. RedactatI si pre-fatatk de G. Plehanov. Editat de P.M.S.D.R. Geneva, tip. parti-dului, 1904. 40 p. (P.M.S.D.R.). 214-215, 227.Scrisoare catre Bebel. 18-28 martie 1875. 106, 255, 261,270, 286, 347.Scrisoare catre F. A. Sorge. 29 noiembrie 1886. 232.

Scrisoare ciltre F. Kelley-Wischnewetzky. 27 ianuarie 1887.232.

Fransa. Longuet despre interventia aliatilor. Pravda", Moscova,1918, nr. 221, 13 octombrie, p. 2, la rubrica : Telegrame.

115.

Gazeta Peceatnikov", Moscova, 1919, nr. 11, 6 ianuarie, p. 4.503, 525-526.

Gazeta Vremennogo Rabocego i Krestianskogo Pravitelstva", Petro-grad, 1917, nr. 36, 19 decembrie (1 ianuarie), p. 1. 190.

1917, nr. 37, 20 decembrie (2 ianuarie), p. 1. 190-191.

Gogol, N. V. Revizorul. 325.

Suflete moarte. 292.

Griboedov, A. S. Prea multa minte stria. 110.

Gulov, G. Scrisoarea unui saran. [28 ianuarie 1919] IzvestiiaC.E.C. al Sovietelor de deputati ai muncitorilor, tAranilor,cazacilor i ostasilor rosii din Rusia si a Sovietului de deputatiai muncitorilor i ostasilor rosii din Moscova", 1919, nr. 24(576), 2 februarie, p. 1. 497.

Hotarire cu privire la organizarea inspecsiei muncitoresti in do-meniul aprovizionarii. 5 decembrie 1918. Izvestiia C.E.C.al Sovietelor de deputati ai muncitorilor, faranilor, cazacilorostasilor rosii din Rusia si a Sovietului de deputati ai munci-torilor i ostasilor rosii din Moscova", 1918, nr. 268 (532), 7 de-cembrie, p. 3, la rubrica : Actele i dispozitiile guvernului.

396.

Hotarirea IC.E.C. din Rusia si a C.C.P.J cu privire la controlulmuncitoresc [14 (27) noiembrie 1917]. Izvestiia C.E.C.

--si

www.dacoromanica.ro

658 INDICE DE LIJCRARI SI IZVOARE

a Sovietului de deputati ai muncitorilor i soldatilor din Petro-grad", 1917, nr. 227, 16 noiembrie, p. 6, la rubrica : Acteleguvernului. - 143-144.

Hotarirea [C.C.P. fi a C.E.S.1 cu privire la stabilirea prefurilor fixepentru cerealele din recolta anului 1918. [6 august 1918] - Iz-vestiia C.E.C. al Sovietelor de deputati ai taranilor, munci-torilor, soldatilor i cazacilor din Rusia si a Sovietului de depu-tati ai muncitorilor i ostasilor rosii din Moscova", 1918, nr. 168(432), 8 august, p. 3, la rubrica : Actele i dispozitiile guver-nului. - 42, 46.

Hotarirea Consiliului Comisarilor Poporului jcu privire la organi-zarea bibliotecilor] din 14 ianuarie 1919. - IzvestiiaC.E.C. al Sovietelor de deputati ai muncitorilor, taranilor,cazacilor i ostasilor rosii din Rusia si a Sovietului de deputatiai muncitorilor i ostasilor rosii din Moscova", 1919, nr. 11(563), 17 ianuarie, P. 4, la rubrica : Actele i dispozitiile gu-vernului. - 488.

In Consiliul Comisarilor Poporului. - Izvestiia C.E.C. al Sovie-telor de deputati ai muncitorilor, tlranilor, cazacilor i ostasilorrosii din Rusia si a Sovietului de deputati ai muncitorilorostasilor rosii din Moscova", 1919, nr. 24 (576), 2 februarie,g. 2. Semnat : K. - 489.

Italia. Muncitorii italieni ti trimit la plimbare pe social-patriotiiamericani. - Pravda", Moscova, 1918, nr. 205, 24 septem-brie, P. 2, la rubrica : Telegrame. - 115.

Italia. Agitatia desasuratl de Gompers impotriva socialistilor. -Pravda", Moscova, 1918, nr. 226, 19 octombrie, p. 2, la ru-brica : Telegrame. - 115.

lzvestiia C.E.C. fi a Sovietului de deputa ;I ai muncitorilor fi sol-dafilor din Petrograd', 1917, nr. 208, 27 octombrie, p. 1. - 52.

- 1917, nr. 209, 28 octombrie, p. 1. - 37, 63, 146, 328, 329,336, 337, 366-367, 371, 528.

- 1917, nr. 227, 16 noiembrie, p. 6. - 143-144.Izvestiia C.E.C. al Sovietelor de deputali ai fáranilor, muncitori-

kr fi soldafilor ;I. a Sovietului de deputafi ai muncitorilor fisoldafilor din Petrograd', 1918, nr. 14 (278), 19 ianuarie, p. 5.- 329-330.

- 1918, nr. 28 (292), 19 (6) februarie, p. 3. - 42, 45, 95, 146-147, 183, 330-331, 332, 368, 371-372, 373-375.

lzvestiia C.E.C. al Sovietelor de deputafi ai giranilor, muncitorilor,soldafilor cazacilor din Rusia", Moscova, 1918, nr. 84 (348),27 aprilie, p. 3. - 46.

- 1918, nr. 119 (383), 12 iunie, P. 3. - 11-12, 427.

ji

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 6 5 4

Izvestiia C.E.C. al Sovietelor de deputati ai giranilor, muncitori-lor, soldatilor fi cazacilor din Rusia fi a Sovietului de deputafiai muncitorilor ,si ostafilor rofii din Moscova", 1918, nr. 132(396), 28 iunie, p. 3. 2.

1918, nr. 134 (398), 30 iunie, p. 3. 13.

1918, nr. 151 (415), 19 iulie, p. 3. 21, 22, 64, 78, 81, 142,151, 293, 297, 298, 322, 329, 383, 547, 553, 554.1918, nr. 164 (428), 3 august, p. 5. 338.

1918, nr. 168 (432), 8 august, p. 3-4. 42, 46, 428.1918, nr. 182 (446), 24 august, p. 1-2. 233; 549.

Izvestiia C.E.C. al Sovietelor de deputa# ai laranilor, muncitori-lor, cazacilor li ostafilor rolii din Rusia li a Sovietului dedeputati ai muncitorilor fi ostafilor rofii din Moscove, 1918,nr. 243 (507), 6 noiembrie, p. 11. 155.

1918, nr. 257 (521), 24 noiembrie, p. 4. 210-211, 237, 238,239, 359.

Izvestiia C.E.C. al Sovietelor de deputati ai muncitorilor, girani-lor, cazacilor ii ostafilor rofii din Rusia fi a Sovietului dedeputafi ai muncitorilor fi ostafilor rofii din Moscova", 1918,nr. 268 (532), 7 decembrie, p. 3. 396.

1919, nr. 11 (563), 17 ianuarie, p. 4. 488.

1919, nr. 24 (576), 2 februarie, p. 1, 2. 489, 197.

1919, nr. 28 (580), 7 februarie, p. 1. 497.

1919, nr. 39 (591), 20 februarie, p. 3. 502.

Izvestiia Sovietului de deputati ai giranilor din Rusie, Petrograd,1917, nr. 88, 19 august, p. 3-4. 146.

Kommunise, Geneva, 1915, nr. 1-2. 196 p. 245.

Krasnii Terror", Kazan, 1918, nr. 1, 1 noiembrie, p. 1-2. 425.

Krestianskie i Rabocie Dumi" Velikii-Ustiug, 1918, nr. 75, 29 oc-tombrie, p. 4. 193.

Lalis, M. I. Teroarea rolie. Krasnli Terror", Kazan, 1918, nr. 1,1 noiembrie, p. 1-2. 425.

Lege fundamentald cu privire la socializarea piimintului. [27 ianua-rie (9 februarie) 1918]. Izvestiia C.E.C. al Sovietelor dedeputati ai taranilor, muncitorilor si soldatilor g a Sovietuluide deputati ai muncitorilor g soldatilor din Petrograd", 1918,

www.dacoromanica.ro

660 INDICE DE LUCRARI 51 IZVOARE

nr. 28 (292), 19 (6) februarie, p. 3, la rubrica : Acteleguvernului. 42, 46, 95, 146-147, 183, 330-331,

332, 368, 371-372, 373-375.

Lenin, V. I. Cu privire la darile de seama ale comisariatelor poporului.Hotarire a Consiliului Comisarilor Poporului. [29 august 1918].

82.

Cu privire la revizuirea programului partidului. [Rezolutieadoptata la Conferinta a saptea generala (din aprilie)a P.M.S.D. (b) din Rusia. 1917]. Soldatskaia Pravda",Petrograd, 1917, nr. 13, 16 (3) mai. Supliment la ziarul Sol-datskaia Pravda", p. 4. Sub titlul comun : Rezolutiile Confe-rintei generale a Partidului muncitoresc social-democrat dinRusia, care a avut loc intre 24 0. 29 aprilie 1917. 277,284-285.Cuvintare rostita cu prilejul aniversarii revolutiei [la cel de-alVI-lea Congres general extraordinar al Sovietelor de deputatiai muncitorilor, taranilor, cazacilor ostafilor ro,sii din Rusia].6 noiernbrie 11918]. 157.

Cuvintare rostita de tov. Lenin in lam delegatilor corniteteloisaracimii satelor. [Cu privire la sarcinile salracimii satelor inrevolutia noastra]. Bednota", Moscova, 1918, nr. 185,10 noiembrie, p. 3-4. 215.

Cuvintare rostita la cons fatuirea delegatilor comitetelor sard-cimii din guberniile centrale. 8 noiembrie 1918 veziLenin, V. I. Cuvintare rostita in fata delegatilor comitetelorsaracimii satelor.Cuvintare rostita la mitingul international de la Berna din8 februarie 1916 vezi Lenin, V. I. Lenin-Russland.Cuvintare rostita la mitingul din raionul Butirki. 2 august1918 vezi Lenin V. I. Cuvintarea tov. Lenin.Cuvintare rostita la fedinta comuna a C.E.C. din Rusia, a So-vietului din Moscova a Congresului general al sindicatelordin Rusia. 17 ianuarie 1919. 481.

Cuvintarea toy. Lenin. Izvestiia C.E.C. al Sovietelor dedeputavi ai taranilor, muncitorilor, soldatilor i cazacilor dinRusia si a Sovietului de deputati ai muncitorilor i ostasilorrosii din Moscova", 1918, nr. 164 (428), 3 august, p. 5. Subtitlul comun : Mitinguri. 338.

Decret asupra pacii, adoptat in unanimitate la fedinta din26 octombrie 1917 a Congresului general al Sovietelor dedeputafi ai muncitorilor, soldatilor fi taranilor din Rusia.Izvestiia C.E.C. si a Sovietului de deputavi ai muncitorilor sisoldOlor din Petrograd", 1917, nr. 208, 27 octombrie, p. 1.

52.

si dis-pozitille

3i

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 661

Decret asupra pamintului, adoptat de Congresul Sovietelor dedeputafi ai muncitorilor soldatilor. (Adoptat in sedinça din26 octombrie, ora 2 noaptea). Izvestiia C.E.C. si a Sovie-tului de deputati ai muncitorilor i soldatilor din Petrograd",1917, nr. 209, 28 octombrie, p. 1. 52, 63, 146, 328, 329,336, 337, 366-367, 371, 528.Despre sarcinile proletariatului in actuala revolutie. Pravda",Petrograd, 1917, nr. 26, 7 aprilie, p. 1-2. Semnat : N. Lenin.

277-278, 283-285.Doug tactici ale social-democratiei in revolutia democratica.Editat de C.C. al P.M.S.D.R. Geneva, tip. partidului, 1905.VIII, 108 p. (P.M.S.D.R.). Inaintea titlului autor : N. Lenin.

316.

* Douii tactici ale social-democratiei in revolutia democraticii.In : [Lenin, V. I.] In 12 ani. Culegere de articole. Vol. I.Dona orienthi in marxismul rus §i in social-democratia rusa.Petersburg, tip. Bezobrazov, [1907], p. 387-469. Inaintea titlu-lui autor : Vl. Ilin. Pe copert i pe coperta interioara figureazaanul aparitiei : 1908. 316.

* Imperialismul, cea mai noua etapl a capitalismului. (Expunerepopulara). Petrograd, Jizn i Znanie", 1917. [3], 130 p.Inaintea titlului autor : N. Lenin (VI. IIin. 246-247.In 12 ani. Culegere de articole. Vol. I. Dona orientari inmarxismul rus si in social-democratia rusa. Petersburg, tip.Bezobrazov, [1907], XII, 471 p. Inaintea titlului autor :VI. Ilin. Pe coperta i pe coperta interioara figureazi anul apari-tiei : 1908. 316.

Partidele politice din Rusia sarcinile proletariatului. Peters-burg, Jizn i Znanie", 1917. 29 p. (Biblioteca populara. Nr. 111).Inaintea titlului autor : N. Lenin. 284.

Programul agrar al social-democratiei in prima revolutie rusa,din 1905-1907. Noiembrie-decembrie 1907. 331.

Programul agrar al social-democratiei in prima revolutie rusa,din 1905-1907. Petrograd, Jizn i Znanie", 1917. VII, 271 p.(Biblioteca §tiintelor sociale. Nr. 39). Inaintea titlului autor :V. Ilin (N. Lenin). 331, 337.Raport asupra luptei impotriva foametei, [prezentat in tedintacomunii a C.E.C. din Rusia, a Sovietului de deputati ai munci-torilor, taranilor fi ostafilor rotii din Moscova ti a sindicatelor]4 iunie 1918. 62.

* Revolutia proletara renegatul Kautsky. Moscova-Petrograd,Kommunist", 1918. 135 p. [P.C. ()) din Rusia]. Inaintea titlu-lui autor : N. Lenin (VI. Ulianov). 402.

44

si

--

fi

96

www.dacoromanica.ro

662 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

Rezolufie cu privire la schimbarea denumirii partidului Fi lamodificarea programului sass, adoptarci de Congresul al VII-leaal P.C. (b) din Rusia la 8 martie 19181 Pravda", Petro-grad, 1918, nr. 45 (271), 9 martie (24 februarie), p. 2. Subtitlul comun : Congresul partidului. .523.

Sarcinile imediate ale Puterii sovietice. Situatia internavional5.a Republicii Sovietice Ruse si sarcinile fundamentale ale re-volutiei socialiste. Pravda", Moscova, 1918, nr. 83, 28 (15)aprilie, p. 3-5. Semnat : N. Lenin. 295.

Scrisoare catre muncitorii americani. Pravda", Moscova,1918, nr. 178, 22 august, p. 2-3. Semnat : N. Lenin.309, 470.Statul revolt:Oa. InvItItura marxistk despre stat i sarcinileproletariatului in revoluçie. Partea I. Petrograd, Jizn i Zna-nie", 1918. 115 p. (Biblioteca stiintelor sociale. Nr. 40). Inainteatitlului autor : V. Ilin (N. Lenin). 105-106, 247, 274..edinFa comuna" din 22 octombrie 1918 a C.E.C. din Ruria,a Sovietului din Moscova, a comitetelor de intreprindere fi asindicatelor. 168.

Teze cu privire la Adunarea constituantii. In : Lenin, V. I.Revolutia proletari i renegatul Kautsky. Moscova-Petrograd,Kommunist", 1918, P. 121-126. (P.C. (b) din Rusia). Inainteatitlului autor : N. Lenin (VI. Ulianov). 286-288.Teze cu privire la Adunarea constituana. Pravda", Petro-grad, 1917, nr. 213 (114), 26 (13) decembrie, p. 3. 282284, 285-286.Tezele din 4 aprilie 1917 vezi Lenin, V. I. Despre sarcinileproletariatului in actuala revolutie.

(Lenin, V. I. Fi Zinoviev, G. E.J. Impotriva curentului. Culegerede articole apirute in Sotial-Demokrat", Kommuntst"Sbornik icSotial-Demokrata»". Editat de Sovietul de deputatiai muncitorilor i soldavilor din Petrograd. Petrograd, tip. Ra-bocee Delo", 1918. XVI, 550 p. ; 2 file cu portrete. Inainteatitlului autori : G. Zinoviev si N. Lenin. 245.

* Socialismul fi razboiul. (Atitudinea P.M.S.D.R. fati de elzboi.)Editat de redacçia ziarului Sotial-Demokrat". Geneva, Chaul-montet, 1915. 48 p. (P.M.S.D.R.). Inaintea titlului autori :G. Zinoviev si N. Lenin. 245-246.

Mandat model. Intocmit pe baza a 242 de mandate prezentate dedeputatii la primul Congres general al Sovietelor de deputatiai Oranilor din Rusia, care a avut loc la Petrograd in 1917.Izvestiia Sovietului de deputati ai caranilor din Rusia",Petrograd, 1917, nr. 88, 19 august, p. 3-4. 146.

* li

st

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 663

Manifestul de la Basel vezi Manifest der Internationale zurgegenwärtigen Lage.

Marx, K. Burghezia fi contrarevolutia. 9, 11, 15 si 29 decem-brie 1848. 317.

Capitalul. Critica economiei politice, vol. IIII. 1867-1894.452-453.

Critica Programului de la Gotha. Aprilieinceputul lunii mai1875. 249-251, 255, 258-259.Cu privire la Congresul de la Haga. Cuvintare rostiti la 8 sep-tembrie 1872 la mitingul de la Amsterdam. Insemniri fIcute deun corespondent. 106.

lndiferentismul politic. Ianuarie 1873. 269-271.Luptele de clasl in Franta. 1848-1850. Ianuarie-1 noiem-brie 1850. 406.

Ktizboiul civil din Franta. Adresa Consiliului General al Aso-ciatiei Internationale a Muncitorilor. Apriliemai 1871. 229,255, 261, 286, 294, 304-305, 343-344, 473, 513.Scrisoare catre Kugelmann. 13 decembrie 1870. 108.

Scrisoare ciitre Kugelmann. 12 aprilie 1871. 106, 257-258,294, 322, 343-344.Teorii asupra plusvalorii. (Volumul al IV-lea al Capitalului").lanuarie 1862iulie 1863. 335.

Marx, K. Engels, F. Manifestul Partidului Comunist. Decembrie1847ianuarie 1848. 279, 343.Sfinta familie, sau critica criticii critice. Impotriva lui BrunoBauer et Co. Septembrienoiembrie 1844. 459.

Plaslov, S. LI Norme privind reglementarea relatiilor agrare prinintermediul cotniteteler agrare. Delo Naroda", Petrograd,1917, nr. 183, 18 octombrie, p. 4. 327.

Memoriul Consiliului general al sindicatelor de functionari din Rusia.Catre Consiliul Comisarilor Poporului. Vestnik Slujascego",Moscova, 1918, nr. 11-12, noiembriedecembrie, p. 15-17.Semnat Comitetul executiv al Consiliului general. 239-240.

Milioanele franceze" . Izvestiia C.E.C. al Sovietelor de deputatiai taranilor, muncitorilor, soldatilor i cazacilor din Rusiaa Sovietului de deputati ai muncitorilor si ostasilor rosii dinMoscova", 1918, nr. 132 (396), 28 iunie, p. 3. Sub titlul comun :Ultimele tiri. 2.

Milioanele franceze. Pravda", Moscova, 1918, nr. 130, 28 (15)iunie, p. 2. 2.

44*

,ci

:

si

-

www.dacoromanica.ro

664 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

p otiune adoptata la 16 noiembrie 1918 de Con gresul extraordinaral actionarilor Bancii populare din Moscoval . NarodnoeHozeaistvo", Moscova, 1918, nr. 12, p. 59, in articolul : Con-gresul extraordinar al actionarilor Bàncii populare din Mos-cova. 201.

Narodnoe Hozeaistvo" , Moscova, 1918, nr. 12, p. 59. 201.

Nota d-lui Hauschild, consulul general al Germaniei, adresata comi-sarului poporului pentru a f acerile externe, G. V. Cicerin.Moscova, 5 noiembrie 1918. Pravda', 1918, nr. 242, 9 no-iembrie, p. 1-2. 152-154, 155 .

Pericolul mondial al bol; evismului. Pravda', Moscova, 1918,nr. 258, 28 noiembrie, p. 2, la rubrica : De peste hotare. 233.

Plehanov, G. V. lnca o data despre razboi. (11.'ispuns tovar5.§u1uiNV). In : RzboiuL. Culegere de articole. In colaborarecu I. Akselrod §.a. [Paris, Ideal", 1915], p. 11-48. 196.

Pleskov, A. Inceta ;i razboiul civil 1 Vsegda Vpered 1", Moscova,1919, nr. 11, 20 februarie, p. 1. 503.

Pravda', Petrograd-Moscova. 103.

Petrograd, 1917, nr. 26, 7 aprilie, p. 1-2. 277-278 ,283-285.1917, nr. 213 (114), 26 (13) decembrie, p. 3. 283-284,285-286.1918, nr. 45 (271), 9 martie (24 februarie), p. 2. 523.

Moscova, 1918, nr. 71, 13 aprilie (31 martie), p. 1. 210,234, 238-239, 357 .1918, nr. 83, 28 (15) aprilie, p. 3-5. 295 .

1918, nr. 119, 15 (2) iunie, p. 2. 296.

1918, nr. 130, 28 (15) iunie, p. 2. 2.

1918, nr. 178, 22 august, p. 2-3. 309, 470.

1918, nr. 205, 24 septembrie, p. 2. 115.

1918, nr. 221, 13 octombrie, p. 2. 115.

1918, nr. 226, 19 octombrie, p. 2. 115 .

1918, nr. 227, 20 octombrie, p. 2. 116, 549.

1918, nr. 242, 9 noiembrie, p. 1-2. 152-154, 155 .

1918, nr. 251, 20 noiembrie, p. 3. 193-194, 198, 204-205.1918, nr. 256, 26 noiembrie. p. 3-4. 209-210, 221.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 665

1918, nr. 258, 28 noiembrie, p. 2. 233.

Primul Congres al Internafionalei Comuniste. Procesele-verbale alesedintelor vinute la Moscova intre 2 si [6] martie 1919. Petro-grad, 1921. 196 p. 528, 534.

Primul Congres general al sindicatelor din Rusia. 7-14 ianuarie1918. Dare de seami stenografici completà, cu o prefati deM. Tomski. Editat de C.C.S. din Rusia. Moscova, 1918. XI,382 p. 277-278, 280-281.

Programul Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia adoptatla Congresul al II-lea al partidulut. In Congresul al doileaordinar al P.M.S.D.R. Textul integral al proceselor-verbaleEditat de C.C. Geneve, tip. partidului, [1904], p. 1-6(P.M.S.D.R.). 299-301.

,Renegarea' lui Pitirim Sorokin. Pravda", Moscova, 1918, nr. 251,20 noiembrie, p. 3, la rubrica : Stiri din tarl. 193-194, 198,204-205.

Rezolutia Comitetului central al functionarilor vezi MemoriulConsiliului general al sindicatelor de functionari din Rusia.

Rezolufia prezentata de men,levici vezi Conslatuirea soc.-dem.

Rezolutie [cu privire la excluderea din Soviete a reprezentantilorpartidului eserilor de dreapta fi ai partidului menfevic, adoptatain iedinta din 14 iunie 1918 a C.E.C. din Rusia]. Pravda",Moscova, 1918, nr. 119, 15 (2) iunie, p. 2. Sub titlul comun :Comitetul Executiv Central al Sovietelor. Sedinta din 14 iu-nie. 296.

ISadoul, J.] Catre Cetateanul Romain Rolland. [Scrisoare trimis5la 14 iunie 1918]. Izvestiia C.E.C. al Sovietelor de deputatiai varanilor, muncitorilor, soldatilor si cazacilor din Rusia si aSovietului de deputati ai muncitorilor g ostasilor rosii dinMoscova", 1918, nr. 182 (446), 24 august, p. 1-2. Sub titlulcomun : Un document interesant. 233, 549.

Saltikov-Redrin, M. E. lnmormintare. 327-328, 345,Jurnalul unui provincial la Petersburg. 327-328, 345.

Sarcinile sindicatelor. [Rezolutie prezentatl de fractiunea comunistàla cel de-al doilea Congres general al sindicatelor in ziva de21. I. 1919]. In : Al doilea Congres general al sindicatelordin Rusia. 16-25 ianuarie 1919. Dare de seaml stenografici.I. (Sedintele plenare). Moscova, Editura de stat, 1921, p. 96-97.451, 459, 461, 462, 464, 465, 467.

Shakespeare, W. Neguratorul din Venefia. 268, 269.

www.dacoromanica.ro

666 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

Soldatskaia Pravda", Petrograd, 1917, nr. 13, 16 (3) mai. Suplimentla ziarul Soldatskaia Pravda", p. 4. 277-278, 287-288.

Sorokin, P. A. Scrisoare ciitre redactie. Krestianskie i R.abocieDumi", VelikiiUstiug, 1918, nr. 75, 29 octombrie, P. 4. Sem-nat : Pitirim Sorokin. 193.

Sotial-Demokrat", [VilnoPetersburgParisGeneva]. 245.

Sovetskaia Gazette, Elet, 1918, nr. 63, 31 iulie, p. 3-4. 36_

Spania. Congresul muncitorilor saluel Republica SovieticI Rusà.Pravda", Moscova, 1918, nr. 227, 20 octombrie, P. 2, la ru-brica : Telegrame. 115, 549.

*Todorslei, A. Un an de luptii cu arma fi cu plugul. Editat deComitetul executiv al judetului Vesiegonsk. Vesiegonsk, 1918.79 p. 422-423.

Tratatul de pace intre Rusia, de o parte, si Germania, Austro-Unga-ria, Bulgaria fi Turcia, de altei parte. Moscova, tip. Sovietuluide deputati ai muncitorilor g soldatilor din Moscova, 1918.150 p. ; 1 fill hIrti. 158-159, 209, 408-409.

Trotlei, L. D. Scrisoare care reiranii mijlocasi. Din partea comisaruluipoporului pentru treburile militare si maritime. [6 februarie1919]. Izvestiia C.E.C. al Sovietelor de deputati ai munci-torilor, tiranilor, cazacilor §i ostasilor rosii din Rusia si aSovietului de deputati ai muncitorilor si ostasilor rosii din Mos-cova", 1919, nr. 28 (580), 7 februarie, p. 1. 497.

Tuturor comisarilor militari, conduciltorilor militari, cornandanfilorde armate, tuturor Sovietelor de deputati. Radiogrami din 5 no-iembrie 1918. Izvestiia C.E.C. al Sovietelor de deputati aifiranilor, muncitorilor, cazacilor si ostasilor rosii din Rusia si aSovietului de deputati ai muncitorilor si ostasilor rosii din Mos-cova", 1918, nr. 243 (507), 6 noiembrie, P. 11, la rubrica :Ultimele stiri si telegrame. 155.

Vestnik Slujascego", Moscova, 1918, nr. 11-12, noiembriedecem-brie, p. 15-17. 239-240.

Volea Naroda", Petrograd. 204.

Vsegda Vpered I", Moscova. 503, 504.

1919, nr. 11, 20 februarie, p. 1. 503.

The Allies and Russia. The Manchester Guardian', 1918, No. 22,530, October 23, p. 4. 170.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LTJCRAR1 $1 IZVOARE 667

An das revolutionare Proletariat Deutsch lands! Die Freiheit".Morgen-Ausgabe, Berlin, 1919, Nr. 74, 11. Februar, S. 1.505, 521-522, 523.

*Appeal to Reason", Girard, Cansas, 1915, No. 1,032, September11, p. 1. 59, 506.

Aufruf der deutschen Regierung. An das deutsche Volk I Vor-warts", Berlin, 1918, Nr. 305, 5. November, S. 1. 160.

Avanti!", Milano. 537.

1919, N. 12, 12 gennaio, p. 3. 537-538.

Bericht iiber den Grandungsparteitag der Kommunistischen ParteiDeutschlands (Spartakusbund) vom 30. Dezember 1918 bis. 1.Januar 1919. Hrsg. von der Kommunistischen Partei Deutschlands(Spartakusbund). [Berlin, 1918]. 56 S. 471.

Berner Tagwacht", 1916, Nr. 33, 9. Februar, S. 1. 59-60, 506.

Bernstein, E. Die Voraussetzungen des Sozialismus und die Aufga-ben der Sozialdemokratie. Stuttgart, Dietz, 1899, X, 188 S.

103.

The Class Struggle", New York, 1917, No. 4, NovemberDecem-ber, p. 49-63. 284.

Clausewitz, K. Hinterlassene Werke iiber Krieg und Kriegfiihrung.Bd. 1, T. 1. Vom Kriege. Berlin, Diimmler, 1832, XXVIII,371 S. 302.

Confessions of a Capitalist. The Socialist Review", [London],1918, JulySeptember, p. 249-258. Semnat : A Capi-talist. 103.

*Debs, E. When 1 shall Fight. Appeal to Reason', Girard,Cansas, 1915, No. 1,032, September 11, p. 1. 59, 506.

Diktatur oder Demokratie? Vorwarts", Berlin, 1918, Nr. 290,21. Oktober, S. 1-2. 298.

L'Echo de Paris'. 169.

The Evening Post", New York, 1918, January 15, p. 9. 284.

Francouzské miliony, Pritkopnik Svobody", Moskva, 1918.Zislo 4, 28. Cervna, s. 1. 2.

- --

---- -

--

--

-- --

- ---

- -- -

www.dacoromanica.ro

668 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

Frankfurt, 22. Oktober.M., 1918,

Frankfurter Zeitung", Abendblatt,Frankfurt a. Nr. 293, 22. Oktober, S. 1. 298.

Frankfurter Zeitung". Abendblatt, Frankfurt a. M., 1918, Nr. 293,22. Oktober, S. 1. 298.

Die Freiheit", Berlin. 505.

Morgen-Ausgabe, Berlin, 1919, Nr. 30, 17. Januar, S. 2. 476.

1919, Nr. 71, 9. Februar, S. 1. 523, 524, 525, 527.

1919, Nr. 74, 11. Februar, S. 1. 505, 521-522, 523.

Hilferding, R. Die Einigung des Proletariats. Die Freiheit".Morgen-Ausgabe, Berlin, 1919, Nr. 71, 9. Februar, S. 1. 52.3,524, 525, 527.

L'Humanite", Paris. 535, 537.1919, N 5384, 13 janvier, p. 2. 535-536, 537.

Internationale Socialistische Kommission. Nachrichtendiense, Stock-holm, 1918, Nr. 41, 12. Juni, S. 1-12. 337.

*Kautsky, K. Die Agrarfrage. Eine Obersicht Uber die Tendenzender modernen Landwirtschaft und die Agrarpolitik der Sozial-demokratie. Stuttgart, Dietz, 1899. VIII, 451 S. 335, 337.Consumvereine and .Arbeiterbewegung. Wien, Brand, 1897, 31 S.

237.

* Die Diktatur des Proletariats. Wien, Brand, 1918. 63 S.103-105, 106, 107-111, 247, 248-341, 342-343, 344-345,346, 347, 402, 403-404, 523.

* Fraktion und Partei. Die Neue Zeit", Stuttgart, 1915,Jg. 34, Bd. 1, Nr. 9, 26. November, S. 269-276. 506.

* Der lmperialismus. Die Neue Zeit", Stuttgart, 1914, Jg. 32,Bd. 2, Nr. 21, 11. September, S. 908-922. 246-247.

Die Soziale Revolution. I. Sozialreform und soziale Revolution.Berlin, Exped. der Buchh. Vorwärts, 1902. 56 S. 310.

Triebkrafte and Aussichten der russischen Revolution. DieNeue Zeit", Stuttgart, 1906-1907, Jg. 25., Bd. 1., Nr. 9, S.284-290 ; Nr. 10, S. 324-333. 316-317, 321, 332.

Der Weg zur Macht. Politische Betrachtungen iiber das Hinein-wachsen in die Revolution. Berlin, Buchh. Vorwirts, 1909. 104S. 246, 281, 303, 310.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 669

[Lenin, W. I.] Lenin-Russland. Berner Tagwacht", 1916, Nr. 33,9. Februar, S. 1. Sub titlul comun : Der Krieg und die Pflichtender Arbeiterschaft. 59-60, 506.Lenine on Political Parties in Russia. The Evening Post',New York, 1918, January 15, p. 9. 284.

Political Parties in Russia. The Class Struggled, New York,1917, No. 4, NovemberDecember, p. 49-63. Dup g. titluautor : N. Lenin. 284.

[Lenine, V. I. et Zinowieff, G. E.] Le Socialisme et la Guesre.(Point de vue du PSDO de Russie sur la guerre). Geneve, laRedaction du Social-Démocrate", 1916. 77 p. (Parti Social De-mocrate Ouvrier de Russie). 245.

Sozialismus und Krieg. (Stellung der S.-D. A.-P. Russlandszum Kriege). F. 1., 1915. 36 S. (S.-D. A.-P. Russlands). Dup5.'titlu autori : G. Zinowjew u. N. Lenin. 245.

Luxemburg, R. Der Anfang. Die Rote Fahne, Berlin, 1918,Nr. 3, 18. November, S. 1-2. 528.

The Manchester Guardian", 1918, No. 22,530, October 23, p. 4.170.

Manifest der Internationale zur gegenwärtigen Lage, [angenommenauf dem Ausserordentlichen Internationalen Sozialistenkongresszu Basel]. In : Ausserordentlicher Internationaler Sozialisten-kongress zu Basel am 24. und 25. November 1912. Berlin, Buchh.Vorwirts", 1912, S. 23-27. 246, 303, 305-307, 310, 344.

Marx, K. u. Engels, F. Das Kornmunistische Manifest. Neue Ausgabemit einem Vorwort der Verfasser. Leipzig, Exped. des Volks-staat", 1872, 27 S. 257-259, 403.Vorwort fzur Arbeit : Das Kommunistische Manifest". 24. Juni1872]. In : Marx, K. u. Engels, F. Das Kommunistische Ma-nifest. Neue Ausgabe mit einem Vorwort der Verfasser. Leipzig,Exped. des Volksstaat", 1872, S. 3-4. 257-259, 403.

Masslow, P. Die Agrarfrage in Russland. Die bauerliche Wirtschafts-form und die landlichen Arbeiter. Autorisierte Obersetzung vonM. Nachimson. Stuttgart, Dietz, 1907. XIII, 265 S. 104,316, 318, 324, 332-333, 335.

Le meeting de la fidftation de la Seine. L'Humanit?, Paris,1919, N 5384, 13 janvier, p. 2. Sub titlul comun : Pour la&mobilisation. 535-536, 537.

p,Die Neue Zeit, Stuttgart, 1906-1907, Jg. 25, Bd. 1, Nr. 9, S.284-290 ; Nr 10, S. 324--333. 316, 321, 332.

www.dacoromanica.ro

670 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

- 1914, Jg. 32, Bd. 2, Nr. 21, 11. September, S. 908-922. - 247.- 1915, Jg. 34, Bd. 1, Nr. 9, 26. November, S. 269-276. - 506.

Ostrogorskij, M. La democratic et les partis politiques. Nouvelle ed.,refondue. Paris, Calmann-Levy, 1912. XVI, 728 p. - 348.

Protokoll fiber die Verhandlungen des Parteitages der Sozialdemo-kratischen Partei Deutsch lands. Abgehalten zu Breslau vom 6.bis 12. Oktober 1895. Berlin, Exped. des Vorwirts", 1895.223 S. - 214

Protokoll fiber die Verhandlungen des Parteitages der Sozialdemo-kratischen Partei Deutsch lands. Abgehalten in Magdeburg vom18. bis 24. September 1910. Berlin, Buchh. Vorwärts", 1910.507 S. - 297.

Prtikopnik Svobody", Moskva, 1918, Zis lo 4, 28. &rvna, s. 1. - 2.

Richter, E. Sozialdemokratische Zukunftsbilder. Frei nach Bebel.Berlin, Fortschritt", Dezember 1891. 48 S. - 297-298.

Die Rote Fahne", Berlin. - 389, 402.- 1918, Nr. 3, 18. November, S. 1-2. - 508.

»Der Rote Soldat", Wien. - 123.

The Socialist Review', London. - 103.- 1918, July-September, p. 249-258. - 103.

Statistile des Deutschen Reichs. Bd. 212. Berufs- und Betriebszah-lung vom 12. Juni 1907. Landwirtschaftliche Betriebsstatistik.Hrsg. vom Kaiser lichen Statistischen Amte. Teil la, lb, 2a. Berlin,[1909-1910]. 3 Bde. - 293-294.

Thesen fiber die sozialistische Revolution und die Aufgaben desProletariats wiihrend seiner Diktatur in Russ land. - Inter-nationale Socialistische Kommission. Nachrichtendienst", Stock-holm, 1918, Nr. 41, 12. Juni, S. 1-12. - 337.

The Times`, London. - 167.III-me Internationale, Moscou, 1918, N 1, 20 octobre, p. 4.

- 170.

Un aveu sur Pintervention des allies en Siberie. - III-me Inter-nationale", Moscou, 1918, N 1, 20 octobre, p. 4, la rubrica :Revue de la presse frangaise. - 170.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 671

Die Untersuchung. Die Freiheit. Morgen-Ausgabe, Berlin, 1919,Nr. 30, 17. Januar, S. 2. 476.

Vandervelde, E. Le socialisme contre l'Etat. Paris-Nancy, Berger-Levrault, 1918. LVI, 174 p. (Problemes d'apres guerre).342-349.

La Victoire, Paris. 120.

Vita del partito. Avanti I", Milano, 1919, N. 12, 12 gennaio,p. 3, la rubrica : Cronache Italiane. 537-538.

Vorwarts", Berlin, 1918, Nr. 290, 21. Oktober, S. 1-2. 298

1918, Nr. 305, 5. November, S. 1. 160.

Der Weclerur, 'Wien. 402.

www.dacoromanica.ro

672

INDICE DE NUME

A

Adler, Friedrich (1879-1960) lider al aripii de dreapta asocial-democratiei austriece. La 21 octombrie 1916 a comis un actterorist, impuscindu-1 mortal pe primul ministru al Austriei con-tele Stiirgkh. Dupa revolutia din 1918 din Austria a trecut in tabaracontrarevolutiei. V. I. Lenin 1-a caracterizat pe Adler in acea pe-rioada drept unul dintre cei mai infami tradatori ai socialisrnului.Adler a fost unul dintre organizatorii Internationalei a 111/2, cen-triste (1921-1923), iar dupa aceea unul dintre liderii asa-numiteiInternationale muncitoresti socialiste". 28, 134, 143, 216,404-405.

Akselrod, P. B. (1850-1928) unul dintre liderii mensevismului.In anii reactiunii si ai noului avint revolutionar a fost lichidator.In timpul primului razboi mondial, camuflindu-se sub paravanulunei frazeologii centriste, s-a situat de fapt pe pozitii social-sovine.Dupi revolutia burghezo-democratici din februarie 1917 a fostmembru al Comitetului executiv al Sovietului din Petrograd ; asprijinit guvernul provizoriu burghez. Fata de Revolutia Socialistadin Octombrie a avut o atitudine ostila ; in emigratie a facut pro-paganda pentru interventie arrnata impotriva Rusiei Sovietice.277, 284, 285, 339.

Albert, M. vezi Eberlein Hugo.

Aleleseev, M. V. (1857-1918) general in armata tarista, duparevolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fost comandantsuprem, apoi, un timp, §ef al statului-major al comandantului supremKerenski. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a luptat impo-triva Puterii sovietice, a fost in fruntea armatei de voluntari" alb-gardiste, organizata in Caucazul de nord. 3-4, 28, 545, 546.

Andrieu muncitor francez, secretar al sindicatului metalurgis-tilor din departamentul Loire. A participat activ la miscarea sindi-calismului revolutionar. La sfirsitul anului 1917 a fost arestat deautoritatile franceze pentru propaganda defetista" si trimis pe front.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 673

Curind insa, protestul muncitorilor §i al unitatilor militare din zonaLoarei a silit guvernul francez sa-1 recheme de pe front. In sep-ternbrie 1919 a fost delegat la congresul federmiei metalurgistilor,care a adoptat o rezolutie de protest impotriva interventiei dinRusia. 72.

Austerlitz, Friedrich (1862-1931) unul dintre liderii Parti-dului social-democrat austriac, redactor-sef al ziarului Arbeiter-Zeitung", organul central al acestui partid ; deputat de Viena. Intimpul primului razboi mondial s-a situat pe pozivii sociallovine.

402, 404-405, 406-407.

Avanesov, V. A. (1884-1930) om de stat sovietic ; mem-bru al P.M.S.D.R. din 1903. A participat activ la prima revolutierusi din 1905-1907. Din 1907 pina in 1913 a stat in Elvevia ; afost secretarul Grupului unit al P.M.S.D.R. In 1914 s-a intors inRusia, unde a aderat la bolsevici. Dupa revoluvia burghezo-demo-craticl din februarie 1917 a fost membru al fractiunii bolsevice aSovietului din Moscova si membru al prezidiului acestuia. in Oc-tombrie 1917 a fost membru al Comitetului militar-revolutionar dinPetrograd. In anii 1917-1919 secretar g membru al PrezidiuluiC.E.C. din Rusia. Din 1920 ping. in 1924 a fost membru al colegiu-lui Comisiei extraordinare din Rusia, loctiitor al comisarului poporu-lui pentru Inspecvia muncitoreascalaraneasca, apoi loctiitor al co-misarului poporului pentru comertul exterior. Din 1925 membrual prezidiului Consiliului economic superior din Rusia. In anii1922-1927 membru al C.E.C. al U.R.S.S. 36.

Avksentiev, N. D. (1878-1943) unul dintre liderii partiduluisocialist-revoluvionar, membru al Comitetului Central al acestuipartid. Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 afost presedinte al Comitetului executiv al Sovietului de deputavi aiViranilor din Rusia ; ministru de interne in cel de-al doilea guvernprovizoriu de coalitie, prezidat de Kerenski, iar mai tirziu presedinteal Consiliului provizoriu al Republicii ruse" (Preparlarnent), insti-tutie contrarevoluvionarà. Dupa Revokia Socialista din Octombriea participat la organizarea unor rebeliuni contrarevolutionare. In1918 a fost presedinte al asa-numitului Directorat de la Ufa", apoia emigrat in sträinatate, unde a continuat sa lupte activ impotrivaPuterii sovietice. 185, 324.

B

Bauer, Otto (Weber Heinrich) (1882-1938) unul dintre lideriisocial-democraviei austriece §i ai Internationalei a II-a, ideolog alasa-numitului austro-marxism". A avut o atitudine ostill fava deRevoluvia Socialista din Octombrie. 100, 320.

Bebel, August (1840-1913) unul dintre rnilitantii de seamiai social-democratiei germane si ai miscarii muncitoresti interna-

www.dacoromanica.ro

674 INDICE DE NUME

.tionale. A fost membru al Internationalei I. In 1869 a intemeiat,impreuni cu W. Liebknecht, Partidul muncitoresc social-democrat dinGermania (eisenachienii) ; a fost ales in repetate rinduri deputatin Reichstag. La sfirsitul secolului trecut si la inceputul acestuisecol a luat atitudine impotriva reformismului si revizionismuluidin rindurile social-democraviei germane. Cuvintarile rostite de elimpotriva bernsteinienilor au fost apreciate de V. I. Lenin ca unmodel de aparare a concepciilor marxiste si de lupta pentru carac-tcrul cu adevirat socialist al partidului muncitoresc" (Opere com-plete, vol. 23, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 392).

261, 286, 293, 297, 308, 506.

Berger, Victor Louis (1860-1929) socialist american, unul din-tre organizatorii si conducitorii Partidului socialist din America,partid reformist. In anii primului razboi mondial s-a situat pe pozitiipacifiste. A fost ales de citeva oH membru al Congresului ; a fostImpotriva recunoasterii Rusiei Sovietice de catre guvernul S.U.A.

474.

Bernstein, Eduard (1850-1932) unul dintre conducatorii so-oial-democraviei reformiste germane, teoretician al revizionismului sireformismului, lider al aripii de dreapta a Internationalei a II-a.Sub pretextul dezvoltarii creatoare a marxismului", a trecut la re--vizuirea teoriei marxiste, la golirea marxismului de continutul sailrevoluyionar. A negat sau a denaturat principalele teze ale marxis-mului. Bernstein a lansat lozinca : Ielul final nu reprezinta nimic,miscarea este totul", propagind codismul, ploconirea in fata spon-taneitaçii miscarii muncitoresti si reducind progresul social exclusivla reforme in cadrul capitalismului. El preconiza armonia de inte-rese dintre proletariat si burghezie, se pronunva impotriva teorieimarxiste despre lupta de clasg, nega necesitatea revolutiei socialiste,a dictaturii proraariatului. In economia politica, el nega teoria mar-xista a plusvalorii, legile acumutarii capitaliste. In filozofie s-a ridicatimpotriva materialismului dialectic, incercind sa substituie filozofieimarxiste filozofia idealistà kantiana g hegelianl. In perioada primuluirazboi mondial s-a situat pe pozitii centriste, sociallovine. V. I. Lenina demascat temeinic si in mod necrutator concepviile revizioniste alelui Bernstein, a caror consecinta practica directa a fost sprijinireaimperialismului german. 103, 110, 248, 259, 300.

Bismarck, Otto Eduard Leopold (1815-1898) om de stat sidiplomat al Prusiei si Germaniei. Din 1862 prim-ministru si mi-nistru de externe al Prusiei. A imprimat politicii interne si externeo orientare corespunzatoare intereselor iuncherimii si marii burghezii.In 1871 a reusit ca prin razboaie de cotropire (prin fier si singe")si prin abile aciiuni diplomatice sa realizeze unificarea Germanieisub hegemonia Prusiei ; a decinut postul de cancelar al Imperiuluigerman. A ajutat burghezia contrarevolutionara din Franca (pe ver-s aillezi) sa inabuse in singe Comuna din Paris. In 1890, dupg o

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NOME 676

serie de esecuri suferite in politica intern 5. si extern5, a fost demis.292-293.

Blanc, Louis (1811-1882) istoric francez, reprezentant al so-cialismului mic-burghez, participant la revolutia din 1848. Prin con-ceptille si activitatea sa, Louis Blanc s-a situat pe pozitia concilieriicu burghezia. A elaborat un plan utopic de rezolvare a contradic-tiilor dintre capital si munci cu ajutorul statului capitalist. 257.

Bonci-Bruevici, V. D. (1873-1955) om de stat sovietic, mili-tant pe tirim social ; revoluvionar de profesie. A participat lamiscarea revolutionarl cu incepere din ultimii ani ai deceniuluial 9-lea al secolului trecut ; in 1896 a emigrat in Elvetia. In strii-ratate a participat la activitatea grupului Eliberarea muncii", acolaborat la Iskra", a luat parte activä la organizarea aparitieiunor ziare si reviste bolsevice si la organizarea editurilor de partid.A fost prigonit de autoritAile tariste. Dup 5. revolutia burghezo-de-mocratici din februarie 1917 a fost membru al redactiei ziaruluiIzvestiia Sovietului din Petrograd" (pita' in mai 1917) ; dupi aceeaa redactat ziarul bolsevic Rabocii i Soldat". A participat activ lainsurectia armatà din Octombrie la Petrograd. Dup5. Revolutia So-cialisti din Octombrie a fost director al treburilor Consiliului Co-misarilor Poporului (ping in occombrie 1920), redactor-lef al edituriiJizn i Znanie". Incepind din 1930 a fost director al Muzeului deliteraturl din Moscova, organizat de el, iar din 1946 director alMuzeului de istorie a religiei si ateismului din Leningrad, de pelingi Academia de *time a U.R.S.S. A scris amintiri despreV. I. Lenin. 36.

Borodin (Gruzenberg), M. M. (1884-1951) membru al parti-dului bolsevic din 1903. In 1905 a fost secretar al Comitetului dinRiga al P.M.S.D. (b) din Rusia. In anii 1907-1918 s-a aflat inemigratie in America. Din 1918 pin5 in 1922 a lucrat la Comisa-riatul poporului pentru afacerile externe al R.S.F.S.R. si in aparatulInternationalei Comuniste. In anii 1923-1927 a fost consilier al luiSun Iat-sen si al guvernului national (de la Canton) al Chinei. Din1927 a lucrat in domeniul economic si la agentia TASS, la Consi-hul economic superior si in alte organizatii. 49.

Bracke, Alexandre-Marie Derousseau (1861-1955) unul dintreliderii Partidului socialist francez, secretar pentru relatiile externeal acestui partid. Din 1900 a colaborat la o serie de publicatii pe-riodice ale P.S.F. ; a fost redactor la ziarul L'Humanité" ; in re-perate rinduri a fost ales in Camera deputation In timpul pri-mului rlzboi mondial s-a situat pe pozitii sociallovine. S-a pronuntatImpotriva afilierii socialistilor francezi la Internationala a III-a. In-cepind din 1923 a reprezentat Partidul socialist francez in asa-numitaInternational5 muncitoreascl socialisti". 536.

Branting, Karl Hjalmar (1860-1925) lider reformist al Parti-dului social-democrat suedez, unul dintre conducitorii Internationalei

www.dacoromanica.ro

676 INDICE DE NUME

a II-a. In anii primului razboi mondial s-a situat pe pozitiile social-§ovinismului. Imre anii 1920 6 1925 a fost, in mod succesiv, §eful ci-torva guverne social-democrate. 521-522, 534.

Brentano, Lujo (1844-1931) economist burghez german, din1896 profesor de economie politick' la Universitatea din München ;unul dintre principalii reprezentanti ai socialismului de catedra.",care propaga renuntarea la lupta de clasa §i ideea a prin organi-zarea de sindicate reformiste g reglementarea prin lege a relatiilotdintre patroni §i muncitori pot fi rezolvate contradictiile sociale dinsocietatea burgheza, pot fi impacate interesele muncitorilor §i celeale capitali§tilor. In problema agrara a fost un adept al teoriei"reactionare a träiniciei micii gospodarii in agricultura 6 al legiipseudo§tiintifice a fertilitatii descrescinde a solului". In ultimii aniai vietii, el a fost un apologet declarat al imperialismului.245-246.

C

Cernilevski, N. G. (1828-1889) mare democrat-revolutio-nar §i socialist-utopist rus, om de §tiinta, scriitor §i critic literar ;unul dintre precursorii de seami ai social-democratiei ruse. Cerni-§evski a fost inspiratorul 6 conducatorul ideologic al mi§carii de-mocrat-revolutionare din perioada 1860-1870 din Rusia. RevistaSovremennik", redactata de el, a exprimat aspiratiile §i nizuintelefortelor revolutionare din Rusia. Cerni§evski a demascat cu vehe-menta caracterul iobagist al reformei tarane§ti" din 1861 6 a chematFe Otani la fiscoalà. In 1862 a fost arestat de guvernul tarist §iintemnitat in fortarega Petropavlovskaia, unde a stat aproape2 ani, iar dupa aceea a fost condamnat la 7 ani munca silnica. §ila deportare pe viata in Siberia. Cernhevski a stat in deportare peste20 de ani. Pini in ultima clipa, el a limas un luptator in flacaratimpotriva inegalitatii sociale, impotriva oricaror manifestari ae asu-prire politica §i economica. 57.

Cernov, V. M. (1876-1952) unul dintre liderii 6 teoreticieniipartidului eserilor. Din mai pita in august 1917 a fost ministru alagriculturii in guvernul provizoriu burghez ; a promovat o politicade crunte represiuni impotriva taranilor care trecusera la ocupareapaminturilor mo§iere§ti. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie afost unul dintre organizatorii rebeliunilor antisovietice. In 1920 aemigrat in strainatate, unde a continuat &à desfa§oare activitateantisovietica. 85, 123.

Cicerin, G. V. (1872-1936) om de stat sovietic, diplomateminent. In anii 1904-1917 s-a aflat in emigratie, unde, in 1905,a intrat in P.M.S.D.R. In perioada reactiunii a fost adept al men-§evismului ; in anii primului razboi mondial s-a situat pe pozitii in-ternationaliste ; la sfir§itul anului 1917 a trecut pe pozitiile bol§e-vismului §i in 1918 a intrat in P.C. (b) din Rusia. Din 1918 pink'

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 677

2n 1930 a fost cornisar al poporului pentru afacerile externe, acondus delegatiile sovietice la conferintele internationale de la Ge-nova si Lausanne. A fost membru al C.E.C. din Rusia si al C.E.C.al U.R.S.S. La Congresele al XIV-lea si al XV-lea ale partiduluia fast ales membru al C.C. 189.

Clemenceau, Georges Benjamin (1841-1929) om de statom politic reactionar francez ; unul dintre liderii partidului radical.Din 1876 membru al Camerei deputatilor din Franta. Intre anii1906 si 1909 a fost seful guvernului francez. Aparind interesele ma-a-dui capital, a promovat o politica de crunte represiuni impotrivaclasei muncitoare. In timpul primului rizboi mondial s-a manifestatca un sovinist inveterat. Din noiembrie 1917, Clemenceau a venitdin nou in fruntea guvernului francez, instaurind in çarà un regirnde dictatural militara. A fost unul dintre organizatorii i inspiratorninterventiei armate impotriva Rusiei Sovietice i Ungariei Sovietice ;s-a straduit sa. rcalizeze incercuirea econornice a Republicii sovre-tice. El a fost unul dintre autorii tratatului de pace de la Versailles(1919). Fiind infrint in alegerile prezidentiale din 1920, s-a retrasdin viata politicL 263, 306, 361, 477.

Dan (Gurvici), F. I. (1871-1947) unul dintre liderii mew-vicilor. In anii reactiunii i ai noului avint revolutionar a condusin strainItate, un grup de lichidatori. In timpul primului razboimondial s-a situat pe pozitii sociallovine. Dupi revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fost membru al Comitetului exe-cutiv al Sovietului din Petrograd si a facut parte din PrezidiulComitetului Executiv Central in prima legislatura ; a sprijinit gu-vernul provizoriu burghez. Dupa Revolutia Socialista din Octom-brie a luptat impotriva Puterii sovietice. La inceputul anului 1922a fost expulzat din tall ca dusman al Statului sovietic. 108,296.

David, Eduard (1863-1930) unul dintre liderii aripii dedreapta a social-democratiei germane, revizionist, de profesiuneeconomist. A fost unul dintre fondatorii revistei SozialistischeNonatshefte", organ al oportunistilor germani. In 1903 a publicato carte intitulata Socialismul i agricultura", pe care V. I. Lenin acalificat-o drept principala lucrare a revizionismului in problemaagrara". Incepind din 1903 a fost deputat in Reichstag. In timpulpriroului rázboi mondial s-a situat pe pozitii social-sovine. In 1919a facia parte din primul guvern de coalitie al Republicii germane.In anii 1919-1920 a fost ministru de interne, iar in anii 19221927 reprezentant al guvernului la Hessen. A sprijinit tendintelerevansarde ale imperialismului german g a avut o atitudine ostillfata de U.R.S.S. 105.

45 Lenin Opere complete, vol 37

81

www.dacoromanica.ro

678 INDICE DE NUME

Debs, Eugene Victor (1855-1926) militant de seam a. al mi;cariimuncitore;ti din S.U.A., unul dintre organizatorii partidului social-democrat, care a alcatuit apoi nucleul principal al Partidului socialist,format in anii 1900-1901. A condus aripa stingi a acestui partid.In timpul primului razboi mondial s-a situat pe pozitii internationa-liste, a condamnat trädarea comisä de sociallovini1ti, a militat im-potriva inträrii S.U.A. in razboi. Debs a salutat victoria RevolutieiSocialiste din Octombrie. In 1918 a fost condamnat la 10 ani inchi-soare pentru propaganda antiimperialista, dar in 1921 a fost am-nistiat. 59, 108, 472, 506.

Dreyfus, Alfred (1859-1935) ofiter al Marelui stat-major alarmatei franceze, evreu de origine. In 1894, in urma unei false acu-zatii de malti tradare, a fost condamnat pe nedrept la munca silnicape viatä. Datoriti acyiunii intreprinse in favoarea lui de clue clasamuncitoare ;i intelectualitatea progresista, Dreyfus a fost graviat in1899, iar in 1906 a fost reabilitat. 108, 263, 457, 516.

Dutov, A. I. (1864-1921) colonel in armata tarista, ataman aloastei cazacilor din Orenburg ; unul dintre conducitorii contrarevo-lutiei cazacelti. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie, impreunacu memevicii 0 cu eserii, a organizat la Orenburg Comitetul salvarilpatriei 0 revolutiei", care la mijlocul lunii noiembrie a pus mina peputere. La 18 (31) ianuarie 1918, Dutov a fost izgonit din Orenburgde acre detasamentele Garzii ro0i. In anii 1918-1919, el a co-mandat armata de cazaci care lupta sub ordinele lui Kolceak. Dupazdrobirea trupelor lui Kolceak, in manic 1920, Dutov, impreunacu ramasi;ele unitatilor sale, a trecut granita chineza. 28, 108,223, 385-386.

E

Eberlein, Hugo (Albert, M.) (1887-1944) comunist german.A fost unul dintre conducatorii Uniunii Spartacus" 0 membrual C.C. al Partidului Comunist din Germania. Delegat la congreseleI, al IV-lea 0 al VII-lea ale Internationalei Comuniste ; in anii1935-1937 a fost membru al Comisici internationale de control aComitetului Executiv al Internationalei Comuniste. 384, 528.

Ebert, Friedrich (1871-1925) unul dintre liderii aripii dedreapta a social-democraviei germane. In timpul primului razboimondial a condus aripa social-loving a social-democraviei germane,a fost unul dintre principalii organizatori ai colaborarii acesteia cuguvernul kaiserului. La inceputul revolutiei din noiembrie 1918 dinGermania a fost cancelar al Reichului §i s-a aflat in fruntea ala-numitului Consiliu al imputernicitilor poporului, care camufla defapt puterea burgheziei. Din februarie 1919 a fost prgedinte alGermaniei. Sub conducerea sa, guvernele de coalitie formate dinreprezentanyi ai partidului social-democrat 1i ai partidelor burgheze

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 679

au inabusit cu cruzime actiunile revolutionare ale proletariatuluigerman. - 189, 402, 450, 460, 461, 475.

Engels, Friedrich (1820-1895) - unul dintre intemeietorii co-munismului stiintific, conducator si invatitor al proletariatului in-ternational, prieten si tovarls de lupti al lui K. Marx (vezi arti-colul lui V. I. Lenin Friedrich Engels" in Opere complete, vol. 2,Bucuresti, Editura politick', 1963, ed. a doua, p. 1-14). - 105, 106,109, 173-174, 214, 227, 229, 250, 258-259, 270, 273, 275, 286,299, 308, 343-344, 347, 403, 512.

G

Gapon, G. A. (1870-1906) - preot ; agent al ohranei tariste.A pus la cale, in scopuri provocatoare, procesiunea de la 9 ianuarie1905 a muncitorilor din Petersburg, care urma si inmineze taruluio petitie si care a fost inabusita in singe. Ulterior a fost demascatde eseri ca provocator g omorit. - 72.

Gompers, Samuel (1850-1924) - fruntas al miscarii sindicaleamericane. A fost unul dintre interneietorii Federatiei americane amuncii (A.F.L.) ; din 1895 a fost presedinte inamovibil al A.F.L. Apromovat o politick' de colaborare de clasa cu capitalistii si a fostadversar al luptei revolutionare a clasei muncitoare. In timpul pri-mului razboi mondial s-a situat pe pozitii social-lovine. A avut oatitudine ostila fata. de Revolutia Socialista din Octombrie si fata. deStatul sovietic. - 66, 115, 307, 405, 470, 471, 474.

Graber, Ernest Paul (n. 1875) - social-democrat elvetian. A fostmembru al conducerii Partidului social-democrat din Elvetia. Lainceputul primului razboi mondial s-a alaturat internationalistilor,a luat parte la activitatea social-democratilor de stinga elvetieni. Lainceputul anului 1917 s-a situat pe pozitii centrist-pacifiste, iar in1918 a trecut definitiv de partea aripii de dreapta a social-democra-tiei elvetiene. Incepind din 1919 a fost secretar al Partidului social-democrat din Elvetia. S-a pronuntat impotriva afilierii acestuipartid la Internationala Comunista, a participat la interneierea In-ternationalei a IP/2, centriste. - 301.

Grimm, Robert (1881-1958) - unul dintre liderii Partiduluisocial-democrat din Elvetia. In anii 1909-1918 a fost secretar alacestui partid 6 redactor-sef al ziarului Berner Tagwacht". In-cepind din 1911 a fost deputat in parlamentul elvetian. In aniiprimului razboi mondial s-a situat pe pozitii centriste ; presedinteal Comisiei socialiste internationale. A fost unul dintre organiza-torii Internationalei a IP/2, centriste. In 1945-1946 a fost pre-sedinte al Consiliului national al Elvetiei. - 301.

Gublein, I. M. (1871-1939) - eminent geolog sovietic, acade-mician ; membru al partidului comunist din 1921. A participat activ

45*

www.dacoromanica.ro

680 INDICE DE NUMB

la organizarea cercetarilor miniere 0 geologice in Rusia Sovietica ;in anii 1919-1924 a fost presedinte al Comitetului pentru exploa-tarea sisturilor, apoi sef al Directiei industriei sisturilor ; a fostpresedinte al Comisiei speciale pentru studierea anomaliei magne-tice de la Kursk, comisie creata din initiativa lui V. I. Lenin ; acondus o serie de institutii de cercetari stiintifice in domeniul pe-trolului. 558.

Gucikov, A. I. (1862-1936) mare capitalist, organizator silider al partidului octombristilor. In timpul primului razboi mondiala fost presedinte al Comitetului central pentru industria de razboisi membru al Comisiei speciale pentru problemele apararii. Duparevolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fost ministrude razboi 0 ministru al marinei in primul guvern provizoriu bur-ghez. In august 1917 a participat la organizarea rebeliunii lui Kor-nilov. Dupl. Revolutia Socialista din Octombrie a luptat impotrivaPuterii sovictice ; emigrant alb. 83, 85.

Guilbeaux, Henri (1885-1938) socialist francez, ziarist. Intimpul primului rizboi mondial a editat revista Demain", a mihtatpentru restabilirea legaturilor internationale. In 1916 a participat laConferinta de la Kienthal. In primii ani ai deceniului al 3-lea atrait in Germania, unde era corespondent al ziarului L'Huma-nité". A participat la prirnul Congres al Internationalei Comunisteca delegat din partea stingii zimmerwaldiene din Franca.

Ulterior a trecut pe pozitii trotkiste, a avut o atitudine ostilafati de U.R.S.S. 536-537.

Gulov, G. ostas rosu de origine tiraneasca. A participat laRevolutia Socialista din Octombrie (la Moscova). 497.

H

Haase, Hugo (1863-1919) unul dintre liderii social-democra-tiei germane, oportunist. In 1911 a fost ales presedinte al condu-cerii Partidului social-democrat german. Deputat in Reichstag inanii 1897-1907 si 1912-1918. In timpul primului räzboi mondials-a situat pe pozitii centriste. In aprilie 1917 a fost unul dintreintemeietorii Particlului social-democrat independent din Germania.Lenin il califica pe Haase 0 pe alti lideri ai partidului indepen-dentilor" germani drept lachei, demagogi, lasi, complici lipsiti devoinfa ai burgheziei si reformisti in fapt" (Opere, vol. 29, Bucu-resti, Editura politica, 1959, p. 548). In timpul revolutiei din noiem-brie 1918 din Germania, Haase a facut parte din asa-numitul Con-siliu al imputernicitilor poporului, care a dus o political de ilia-busire a miscarii revolutionare. 209, 302, 308, 362.

Henderson, Arthur (1863-1935) unul dintre liderii partiduluilaburist si ai miscarii sindicale engleze. In anii 1908-1910 si1914-1917 presedinte al fractiunii parlamentare laburiste. In

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 681

timpul primului rizboi mondial s-a situat pe pozivii social-sovine.Dupi revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 s-a dus inRusia pentru a desfasura agitatie in favoarea continuarii razboiuluiimperialist. In 1919 a fost unul dintre organizatorii Internationaleia II-a de la Berna, iar din 1923 presedinte al Comitetului execu-tiv al asa-numitei Internationale muncitoresti socialiste". A ficutparte in repetate rinduri din guvernele burgheze ale Angliei.66, 99, 111-112, 262, 298, 313, 405, 471, 474, 533.

Herve, Gustave (1871-1944) socialist francez, publicist siavocat. In 1906 a fondat ziarul La Guerre Sociale", in coloanelecaruia a propagat un program semianarhist de lupti impotriva mi-litarismului. Intr-o serie de lucrari ale sale, V. I. Lenin a dezvaluitcaracterul mic-burghez al hervéismului. In timpul primului razboimondial, Herve s-a situat pe poziçii social-sovine. Dupà RevolutiaSocialista din Octombrie a adoptat o atitudine ostili Statului so-vietic. In 1918 a fost exclus din Partidul socialist francez. Dupainstaurarea fascismului in Germania a fost adept al unei apropieriintre Fran;a si Germania fascista. 120.

Hilferding, Rudolf (1877-1941) unul dintre liderii social-democratiei germane si ai Internationalei a II-a ; teoretician al asa-numitului austro-marxism". Din 1907 pink' in 1915 a fost redactoral ziarului Vorwarts", organ central al Partidului social-democratdin Germania. Principala sa lucrare, Capitalul financiar" (1910), afost apreciata de V. I. Lenin, care a criticat insa definitia gresitidata capitalului si o serie de alte greseli teoretice comise de autor:In anii prirnului razboi mondial, Hilferding s-a situat pe pozithcentriste, a aparat unitatea cu Dupa razboi alansat teoria capitalismului organizat", devenind un apologet alcapitalismului monopolist de stat. Din 1917 lider al Partiduluisocial-democrat independent din Germania, dusman declarat al Pu-terii sovietice si al dictaturii proletariatului. A fost in repetate rin-duri membru al guvernului burghez al Republicii de la Weimar.Dup l. instaurarea fascismului a emigrat in Franta. 523, 527.

Hinciuk, L. M. (1868-1944) pina in 1919 mensevic, mem-bru al C.C. al mensevicilor ; din 1920 membru al partidului bol-sevic. In anii 1917-1920 a facut pane din conducerea Cooperativeimuncitoresti din Moscova, iar in anii 1921-1926 a fost presedinteal consiliului de conducere al Uniunii centrale a cooperativelor deconsum. Din 1927 reprezentant comercial al U.R.S.S. in Anglia,apoi in Germania. Din 1934 comisar al poporului pentru comer-tul interior al R.S.F.S.R. 234, 235, 236, 237, 238, 239.

Hmelnitlei, A. I. (1889-1919) membru al partidului bolsevicdin 1917. Dupà revolutia burghezo-democratica din februarie a Ilanparte din Comitetul executiv al Sovietului din Odesa. Dupi Re-volutia Socialista din Octombrie secretar al Comitetului gu-bernial Odesa al P.M.S.D. (b) din Rusia. De la mijlocul anului 1918

jurisconsult la Consiliul Comisarilor Poporului al R.S.F.S.R.

social-imperialistii.

www.dacoromanica.ro

682 INDICE DE NUME

Ulterior membru al Prezidiului C.E.C. al Sovietelor din Ucraina.236.

Hoffmann, Adolf (1858-1930) social-democrat german. Din1908 pia. in 1918 a fost membru al landtagului prusian. In timpulprimului razboi- mondial s-a situat pe pozi;ii centriste. Din 1917 af ost membru al Partidului social-democrat independent din Germa-nia. In 1920 a aderat la P.C.G. fi a fost ales in C.C. al acestuipartid. Curind insi a revenit in rindurile P.S.D.G. Ulterior n-a maiavut nici un rol politic. 188.

I

lgnatov, E. N. (1890-1938) membru al partidului bol§evicdin 1912. In 1917 a facut parte din comitetul executiv i din pre-zidiul Sovietului din Moscova. Dupa Revolutia Socialista din Oc-tombrie a activat ca membru al Comitetului organizatiei de partidMoscova. In timpul discaiei cu privire la sindicate (1920-1921) afost unul dintre liderii opoziviei muncitorwi" §i s-a aflat in frun-tea grupului aa-numitilor ignatov4ti". Dupa Congresul al X-leaal P.C. (b) din Rusia s-a indepartat de opozitie, a lucrat la Co-mitetul gubernial de partid Vitebsk, a fost pre§edinte al comitetuluiexecutiv al Sovietului din aceasta gubernie. Din 1929 director alScorn superioare de constructie de stat de pe linga C.E.C. al U.R.S.S.

444-445.

loffe, A. A. (1883-1927) diplomat sovietic de seama. A intratSn mi§carea social-democrata la sfigitul ultimului deceniu al secoluluitrecut ; la Congresul al VI-lea al P.M.S.D. (b) din Rusia a fost pri-mit, impreuna cu interraion4tii, in partidul bohevic, fund totodataales membru al C.C. In zilele din octombrie 1917 a ficut parte dinComitetul militar-revolaionar din Petrograd. In 1918 s-a situat pepozitiile comuni§tilor de stinga". In timpul tratativelor de pace dela Brest a facut parte din delegatia sovietica. Din aprilie pina innoiembrie 1918 a fost reprezentant plenipotemiar al R.S.F.S.R. laBerlin. In anii urmitori a participat la tratativele dintre Rusia So-vietica 0 guvernele unor taxi capitaliste. In anii 1925-1927 a aderatla opozitia trockista. 188.

K

Kamenev (Rozenfeld), L. B. (1883-1936) membru al partiduluibol§evic din 1901. A facut parte din redactia ziarelor Proletarii" §iPravda". La Conferinta a VI1-a generalà (din aprilie) a P.M.S.D. (b)din Rusia a fost ales in C.C. al partidului. Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 s-a ridicat impotriva liniei leninistea partidului, oriental spre revolutia socialistà. In octombrie 1917 apublicat in ziarul semimengvic Novaia Jizn", in numele sail §i. allui Zinoviev, o declaraie de dezavuare a rezolutiei Comitetului Cen-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 683

tral cu privire la insurectia armaa, ceea ce insemna divulgarea uneihoariri secrete a partidului, trädarea revolutiei.

Dupi Revolutia Socialisa din Octombrie a fost presedinte al So-vietului din Moscova, vicepresedinte al Consiliului Comisarilor Po-porului, membru in Biroul Politic al C.C. In repetate rinduri s-aridicat impotriva politicii leniniste a partidului : in noiembrie 1917s-a pronuntat pentru crearea unui guvern de coalitie in care sa. intre

mensevicii i eserii, in 1925 a fost unul dintre organizatorii noiiopozitii", iar in 1926 unul dintre liderii blocului antipartinic trot-kisto-zinovievist. In 1927, Congresul al XV-lea al P.C. (b) al U.R.S.S.1-a exclus din partid ca militant activ al opozitiei trotkiste. In 1928a declarat a-si recunoaqte greFlile fi a fost reprimit in partid, dar,intruch nu si-a incetat activitatea antipartinia, in 1932 a fost dinnou exclus din P.C. (b) al U.R.S.S. In 1933 a fost pentru a douaoaa reprimit in partid. in 1934, pentru activitate antipartinia, afost pentru a treia oaa exclus din partid. 431, 434, 438.

Kamkov (Kat), B. D. (1885-1938) eser, unul dintre organi-zatorii i liderii partidului eserilor de stinga. S-a pronuntat impo-triva incheierii pkii de la Brest, a fost unul dintre iniiatorii asa-sinIrii ambasadorului german Mirbach i unul dintre organizatoriirebeliunii eserilor de stinga din Moscova. Pentru activitatea sa con-trarevolutionaa a fost arestat, judecat i condamnat de Tribunalulmilitar. Ulterior a lucrat in domeniul statisticii. 18.

Kautsky, Karl (1854-1938) unul dintre liderii social-democra-tiei germane si ai Internationalei a II-a ; la inceput marxist, maitirziu renegat al marxismului, ideolog al centrismului (kautskismu-lui), una dintre cele mai periculoase si mai diunitoare varianteale oportunismului. A fost redactorul revistei Die Neue Zeit", pu-blicatie teoretia a social-democratiei germane.

In miscarea socialisa a intrat in 1874. Conceptiile sale din accavreme reprezentau un amestec de lassalleanism i anarhism. In 1881a ficut cunostinti cu K. Marx si F. Engels i, sub influenta lor, aaderat la marxism. In aceasa perioadi a activiatii sale, el a pu-blicat o serie de lucari valoroase, ca Doctrina economia a luiKarl Marx" (1887), Problema agraa" (1899) s.a., contribuind lapopularizarea teoriei marxiste in Germania g in alte tiri. Dar Inape vremea aceea, el a dat dovadi de inconsecventi ideologia, afacut concesii revizionismului. La inceputul secolului al XX-lea, in-consecventa ideologica a lui Kautsky s-a accentuat pe linia renun-farii treptate la esenta revolutionaa a marxismului. El a devenitideologul centrismului. In timpul primului azboi mondial s-a situatin esenta pe poziiile sociallovinismului. A formulat teoria anti-marxista a ultraimperialismului", care estompa contradictiile im-perialismului.

In 1918, Kautsky a luat atitudine impotriva revolutiei din Ger-mania. Dupa victoria Revolutiei Socialiste din Octombrie, Kautskya negat necesitatea dictaturii proletariatului, opunindu-i teoria uto-pia, nestiin;ifica a democraviei pure% situati deasupra claselor.

5i

www.dacoromanica.ro

684 INDICE DE NUME

Conceptiile antimarxiste ale lui Kautsky au fost combatute deEngels, ca si de fruntasii aripii de stinga a social-democratiei ger-mane, si supuse unei aspre critici de atm V. I. Lenin, mai ales inlucrarea Revolutia proletari si renegatul Kautsky" (1918). -100, 103-112, 177, 243-246, 362, 402-407, 475, 506, 523, 527.

Kerenski, A. F. (n. 1881) - eser. In anii primului razboi mondiala fost un social-lovinist inveterat. Dupà revolutia burghezo-demo-cratica din februarie 1917 a fost ministru al justitiei, ministru derlzboi si ministru al marinei, iar apoi prim-ministru in guvernulprovizoriu burghez si comandant suprem al armatei. Dupa Revo-lutia Socialista din Octombrie a luptat impotriva Puterii sovietice ;in 1918 a fugit peste granita. In prezent traieste in S.U.A., undedesfasoara propaganda antisovietica. - 14, 41, 58, 85, 110, 125,143, 158, 185, 292, 302, 305, 322, 324, 340, 383, 528, 559.

Kolb, Wilhelm (1870-1918) - social-democrat german, ultra-oportunist si revizionist. In timpul primului razboi mondial s-asituat pe pozitii social-sovine. - 105, 30.

Kolceak, A. V. (1873-1920) - amiral al flotei tariste, monarhist,unul dintre principalii conducatori ai contrarevolutiei ruse in anii1918-1919, protejatul Antantei. Dupa Revolutia Socialista din Oc-tombrie, cu sprijinul imperialistilor din S.U.A., Anglia si Franta, s-aproclamat cirmuitor suprem al Rusiei si a trecut in fruntea dictaturiimilitare burghezo-mosieresti din Ural, Siberia si Extremul Orient.Loviturile date de Armata Rosie si cresterea miscarii partizanilorrevolutionari au grabit sfirsitul dictaturii lui Kolceak. Luat prizonier,la 7 februarie 1920 el a fost impuscat in baza unei hotariri a Co-mitetului revolutionar din Irkutsk. - 503, 504.

Kolegaev, A. L. (1887-1937) - membru al partidului eserilor din1906. Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a ade-rat la aripa stinga a acestui partid. In decembrie 1917 a facut partedin Consiliul Comisarilor Poporului in calitate de comisar al po-porului pentru agricultura. In martie 1918, in urma semnarii trata-tului de pace de la Brest, a demisionat din guvern. Dupa inabusirearebeliunii eserilor de stinfa a rupt legaturile cu acest partid si innoiembrie 1918 a intrat in P.C. (b) din Rusia. A fost seful servi-cittlui de aprovizionare al Frontului de sud g membru al Consi-liului militar-revolutionar al acestui front. In 1920 a foss membrual colegiului Comisariatului poporului pentru caile de comunicatie ;din 1921 a lucrat in domeniul economic. - 36, 37, 317, 384.

Kornilov, L. G. (1870-1918) - general in armata prink mo-narhist. In iulie-august 1917 a fost comandant suprem al armateiruse. In august a organizat o rebeliune in scopul zdrobirii fortelorrevolutionare. Dupa victoria Marii Revolutii Socialiste din Octom-brie a fost unul dintre organizatorii armatei contrarevolutionare careactiona in sudul farii. A fost ucis in timpul luptelor de link' Eka-terinodar (azi Krasnodar). - 322.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 685

Krasin, L. B. (1870-1926) eminent om de stat sovietic. Aintrat in miscarea social-democratà in ultimul deceniu al secoluluial XIX-Iea. Dui:4 Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. a aderat labollevici. A participat activ la prima revolutie rusa. La congreseleal III-lea si al IV-lea ale P.M.S.D.R. a fost ales membru al C.C.,iar la Congresul al V-lea membru supleant al C.C. al P.M.S.D.R.In 1908 a emigrat. Citva timp a acut parte din grupul antipartinicVpered" ; ulterior s-a retras din viata politica ;i a lucrat ca inginerin strainatate ;i in Rusia. Dupa Revolutia Socialista din Octombriea fost unul dintre organizatorii aprovizionärii Armatei Ro;ii, mem,bru al prezidiului Consiliului economic superior, comisar al popory-lui pentru comer; fi industrie, pentru caile de comunicatie. In 1919a intrat in diplomatie. In 1921 a fost numit comisar al poporuluipentru comertul exterior. In 1924 a fost trimis ca reprezentant ple-nipotentiar al tU.R.S.S. in Franta, iar in 1925 in Anglia. 412.

Krasnov, P. N. (1869-1947) general in armata ;arise& parti-cipant activ la rebeliunea lui Kornilov din august 1917. La sfirsi-tul lunii octombrie 1917 a comandat detalamentele de cazaci trimisede Kerenski impotriva Petrogradului in timpul rebeliunii antisovie-tire organizate de el. In 1918-1919 a condus armata albgardista acazacilor de pe Don. In 1919 a fugit in strainatate, unde ;i-a con-tinuat activitatea antisovietica ; ulterior a colaborat cu hitleri;tii. Afost luat prizonier, judecat g condamnat la moarte printr-o sentintaa Colegiului militar al Tribunalului Suprem al U.R.S.S. 108,124, 223, 296-297, 386, 391.

Krestinski, N. N. (1883-1938) a intrat in miscarea social-democrati in 1903 ; in 1905 a aderat la bol;evici. In 1917 a fostpre;edinte al comitetelor regionale Ekaterinburg si Ural aleP.M.S.D. (b) din Rusia. In anii 1918-1921 a fost comisar al po-porului pentru finante al R.S.F.S.R., secretar al C.C. al P.C. (b) dinRusia. Ulterior a fost reprezentant plenipotentiar al U.R.S.S. inGermania ;i loctiitor al comisarului poporului pentru afacerileexterne. In 1918 s-a pronuntat, impreuni cu comunwii de stinga",impotriva incheierii pacii de la Brest. In timpul discutiei cu privirela sindicate (1920-1921) a fost partizan al platformei lui Trotki.In 1937 a fost exclus din partid pentru activitate antipartinica.

487.

Kriukov pe vremea aceea membru provizoriu al comite-tului organizatiei din Ele; a partidului eserilor de stinga. 36.

Krupp familie de industriag care se afla in fruntea mareluiconcern german cu acelaqi nume unul dintre principalele arsenaleale imperialismului german. Conducatorii lui au participat activ lapregatirea primului g a celui de-al doilea rlzboi mondial, de pe urmacarora au realizat profituri uriaie. Conform hotaririlor din 1945 dela Ialta ;i Potsdarn, uzinele de rizboi ale concernului urmau sa fie

www.dacoromanica.ro

386 INDICE DE NUME

lichidate. In Germania occidentall, aceste hotiriri n-au fost aduse laindeplinire, si uzinele familiei Krupp continui sl produci armament,pentru armata revansarcil a R. F. Germane. 262.

L

Latis, M. I. (Sudrabs, I. F.) (1888-1938) activist de partid 6kcle stat, membru al partidului bolsevic din 1905. In 1917 a fost mem-bru al Comitetului din Petersburg al P.M.S.D. (b) din Rusia ; intimpul evenimentelor din octombrie a ficut parte din Comitetul mi-litar-revolutionar din Petrograd. Dup5. Revolutia Socialist5. din Oc-tombrie a fost membru al colegiului Comisiei extraordinare (Ceka)din Rusia si al colegiului Comisariatului poporului pentru afacerileinterne ; a fost presedinte al Comisiei extraordinare (Ceka) si al Tri-bunalului militar al Armatei a 5-a de pe Frontul de est. Ulterior alucrat in industria minieri si la Comisariatul poporului pentru agri-culturl al R.S.F.S.R. ; in anii 1932-1937 a fost director al Institu-tului de stiinte economice G. V. Plehanov" din Moscova. 425.

Laukant, Gustav (n. 1869) social-democrat german. Din 1917unul dintre liderii Partidului social-democrat independent din

Germania (P.S.D.I.G.). In 1919-1920 membru al Adunirii natio-nale. In 1922, impreuni cu aripa de dreapta care s-a desprins dinP.S.D.I.G. el a revenit in rinclurile Partidului social-democrat dinGermania, iar curind dupi aceea s-a retras din viaca politica'.505-506.

Laval, Pierre (1883-1945) om politic reactionar francez. Mem-bru al Camerei deputatilor din 1914, social-sovinist inveterat. Incepinddin 1925 a ficut parte in repetate rinduri din guvern si a fost prim-ministru. A fost unul dintre inspiratorii politicii antinationale pro-fasciste care in 1940 a dus Franta la capitulare in fata Germanieihitleriste. In anii 1942-1944 a fost prim-ministru in guvernul pro-hitlerist de la Vichy. Dupl eliberarea Frantei de sub ocupatia ger-rnani (1944) a fost judecat, condamnat pentru inalti trIclare siemerittat. 536.

Lazzari, Constantino (1857-1927) militant de seamI al mis-arii muncitoresti din Italia, unul dintre fondatorii Partidului socia-1st italian, membru al C.C. al acestui partid. In anii 1912-1919 aJetinut functia de secretar general al Partidului socialist italian. Intimpul primului rlzboi mondial a fost unul dintre conducitoriicurentului maximalist (centrist) din partid. Dupl Revolutia So-cialist5. din Octombrie a militat pentru sprijinirea Rusiei So-vietice, a participat la lucrIrile congreselor al II-lea si al III-lea aleInternationalei Comuniste. In 1922 s-a despIrtit din punct de vedereorganizatoric de reformisti, dar n-a fost in stare s-o rupi definitivcu ei. In 1926 a fost arestat ; a murit curind dupi eliberarea sa dininchisoare. 472.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 687

Liber (Goldman), M. I. (1880-1937) unul dintre liderii Bun-dului. In perioada primului rizboi mondial s-a situat pe pozitii so-ciallovine. Dup a. revolutia burghezo-democratick din februarie 1917a fost membru al Comitetului executiv al Sovietului de deputati aimuncitorilor si soldatilor din Petrograd si al Prezidiului C.E.C. inprima legislatura ; s-a situat pe pozitii mensevice si s-a pronuntat pen-tru un guvern de coalitie. Fata de Revolutia Socialista din Octom-brie a avut o atitudine ostili. Ulterior a lucrat in xlomeniul eco-nomic. 296.

Liebknecht, Karl (1871-1919) militant de seama al miscariimuncitoresti germane si internationale ; unul dintre conducatorii aripiide stinga a social-democratiei germane, fiul lui Wilhelm Liebknecht.A luptat activ imk.otriva oportunismului si militarismului. In 1912 afost ales deputat in Reichstag. In anii primului rizboi mondial s-asituat pe pozitii internationaliste-revolutionare. K. Liebknecht a fastunul dintre organizatorii si conducatorii grupului Die Internationale",care ulterior si-a schimbat denumirea in Spartacus", iar mai tirziu inUniunea Spartacus". Pentru propaganda antimilitarista desfasuratade el, in 1916 a fost condamnat la munca silnica. In timpul revo-lutiei din noiembrie 1918 din Germania s-a aflat, impreuna cuR. Luxemburg, in fruntea avangarzii revolutionare a munzitorilorfermani. A fost redactor al ziarului Die Rote Fahne" si unul dintretntemeietorii Partidului Comunist din Germania si dintre conducktoriiinsurectiei muncitorilor berlinezi din ianuarie 1919. Dupa in'ab4reainsurectiei a fost ucis in mod bestial de catre contrarevolutionari.108, 143, 154, 155, 209, 312, 362, 389, 452, 471, 474, 475, 476, 509,517, 539.

Littre, Emile (1801-1881) filozof eclectic burghez francez. Au-torul lucrarii Dictionnaire de la langue frangaise", a carei primaeditie a aparut in anii 1863-1877. 345.

Lloyd George, David (1863-1945) om de stat si om politicenglez, lider al partidului liberal. Din 1890 membru al parlamen-tului. In anii 1905-1908 a fost ministru al comertului, iar in anii1908-1915 ministru de finante. Prin maguleli, minciuni, precumi prin figaduieli facute muncitorilor, a incercat si impiedice crearea

in Anglia a unui partid revolutionar al clasei muncitoare. Leninscria a Lloyd George slujeste burghezia in mod admirabil si o slu-.jeste tocmai in rindul muncitorilor, promoveazi influenta ei tocmarin rindurile proletariatului, acolo unde este cel mai necesar si cellmai greu sill subordonezi din punct de vedere moral masele" (Opere .complete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua,.p. 177). In anii 1916-1922, in calitate de prim-ministru, a cau-tat sà consolideze pozitiile imperialismului englez in Orientul Apro-piat si Mijlociu, precum si in Balcani ; a reprimat cu cruzirne mis-carea de eliberare nationali din colonii si din Wile dependente..Dupi Revolutia Socialista din Octombrie a fost unul dintro inspi-ratorii si organizatorii interventiei armate si ai blocadei impotrivarStatului sovietic. 533. .

www.dacoromanica.ro

i688 INDICE DE NUME

Longuet, Jean (1876-1938) unul dintre liderii Partidului so-cialist francez si ai Internationalei a II-a, publicist ; fiul lui CharlesLonguet si al lui Jenny Marx. In anii primului razboi mondial acondus minoritatea centrista-pacifista a Partidului socialist francez. Afost unul dintre fondatorii 0 redactorii ziarului Le Populaire",organ al centristilor francezi. Longuet a condamnat interventia mi-litara impotriva Rusiei Sovietice. A fost impotriva afilierii P.S.F.la Internationala Comunista si a crearii Partidului Comunist Fran-cez. Din 1921 a fost membru al Comitetului executiv al Interna-;ionalei de la Viena (a II1/2), iar din 1923 unul dintre conduca.toriiasa-numitei Internationale socialiste muncitoresti".

In deceniul al 4-lea s-a pronuntat pentru unitatea de actiune asocialistilor si comunistilor impotriva fascismului, a facut parte dinorganizatii Internationale de luptl impotriva fascismului fi razboiu-lui. 69, 262, 298, 299, 301, 313, 320.

Loriot, Ferdinand (1870-1930) socialist francez. In anii primuluirazboi mondial s-a situat pe pozi;ii internationaliste ; la Conferintade la Kiental (1916) a aclerat la stinga zimmerwaldiana. In anii1920-1927 a facut parte din Partidul Comunist Francez. A fostdelegat la Congresul al III-lea al Internationalei Comuniste.

In 1927 a fost exclus din partidul comunist ca oportunist dedreapta. 472.

Lubersac, Jean ofiter in armata francezi, conte, monarhist ;membru al unei misiuni militare franceze care s-a aflat in Rusiafn anii 1917-1918. 56-57.

Luxemburg, Rosa (1871-1919) militanta de seama a miscariirnuncitoresti internationale, unul dintre liderii aripii de stinga a In-ternationalei a II-a. A fost unul dintre intemeietorii si conducatoriiPartidului social-democrat din Polonia. Incepind din 1897 a parti-cipat activ la miscarea social-democrata germana, a luptat impotrivabernsteinismului si a millerandismului. A luat parte la prima re-volutie rusk' (la Varsovia).

De la inceputul primului razboi mondial s-a situat pe pozi;iiinternationaliste. A fost unul dintre iniviatorii crearii in Germaniaa grupului Die Internationale", care ulterior si-a schimbat denu-mirea in Spartacus", iar mai tirziu in Uniunea Spartacus". Intimpul revolutiei din noiembrie 1918 din Germania a fost unul dintreconducktorii avangarzii revolutionare a muncitorilor germani. Aparticipat la Congresul de constituire a Partidului Comunist dinGermania, congres la care a avut un rol conducator. In ianuarie1919 a fost arestati si in mod bestial ucisa de contrarevolutionari.

258, 389, 450, 452, 457, 471, 475, 509, 517, 539.

M

MacDonald, James Ramsay (1866-1937) om politic englez,unul dintre fondatorii si liderii Partidului laburist independent si aiPartidului laburist. A promovat o politica ultraoportunista, a pro-

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 689

pagat tcoria colaborarii intre clase fi a integiarii treptate a capita-lismului in socialism. La inceputul primultu razboi mondial s-a situatpc pozitii pacifiste, iar apoi a pornit pe calea fati§e aburgheziei imperialiste. In ami 1918-1920 a incercat s impiedicelupta muncitorilor englezi, care se ridicasera impotriva interventieiantisovietice. In anii 1924 §i 1929-1931 a detinut postul de prim-ministru. Guvernul laburist MacDonald a promovat o politica anti-muncitoreasca, a reprimat miKarea de eliberare nationala din colo-niile engleze. In anii 1931-1935, MacDonald s-a aflat in frunteaaa-numitului guvern national", a carui politica o stabileau con-servatorii. 103, 298, 299, 301, 313, 320.

Maclean, John (1879-1923) militant de seama al mi4carii mun-citore0i engleze, de profesiune invatator. A desfiwrat activitate re-volutionara in rindurile muncitorilor scotieni. Inainte de primulrazboi mondial s-a alaturat aripii de stinga a Partidului socialistbritanic 0 a devenit unul dintre liderii acestui partid in Scotia. Intimpul razboiului s-a situat pe pozitii internationaliste, a desfapirato sustinuti propaganda revolutionara i antifizboinica, a fost unuldintre organizatorii i conducitorii unor demonstratii de masa 6greve ale muncitorilor (inclusiv in fabricile de armament), fapt pentrucare a fost in repetate rinduri pus sub urmarire de catre guvernulenglez. /n aprilie 1916 a fost ales hi conducerea Partidului socialistbritanic. In ultimii ani ai vietii a parasit activitatea politica.108, 362, 363, 383-384, 472.

Malesimov, K. G. (1894-1939) membru al partidului bohevicdin 1914. In 1917 a fost membru al prezidiului Sovietului din Mos-cova §i unul dintre conducatorii fractiunii lui bo4evice. A participatactiv la Revolutia Socialista din Octombrie la Moscova. In anii1918-1920 a fost presedinte al sectiei aprovizionare a Sovietului dinMoscova, apoi membru al Consiliului militar-revolutionar al Fron-tului de est §i imputernicit extraordinar pentru aprovizionarea arma-telor lui. Din 1920 pina in 1922 a lucrat in domeniul economic inUral 0 Donbass. Ulterior a fost pre§edinte al Consiliului economicsuperior al Ucrainei, membru al Prezidiului Consiliului economicsuperior al U.R.S.S., loctiitor al comisarului poporului pentru comelal U.R.S.S. 234, 237, 238, 239, 240.

Malvy, Jean-Louis (1875-1949) om politic francez, radical-socialist. In anii 1914-1917 a fost ministru de interne. La cerereacercurilor §oviniste din Franta a fost judecat i condamnat, pentrutolerarea" propagandei antimilitariste, la expulzare pe termen de5 ani. In 1924 a fost reabilitat. In anii urmatori a fost pre§edinteal fractiunii parlamentare radical-socialiste, a detinut o serie defunctii guvernamentale ; a fost impotriva crearii Frontului popular.

70.

Martov, L. (Tederbaum, I. 0.) (1873-1923) unul dintre lideriimen§evismului. In anii reactiunii 6 ai noului avint revolutionar afost lichidator. In perioada primului razboi mondial s-a situat pepozitii centriste. In 1917 s-a aflat in fruntea grupului men§evicilor-

sprijinirii

www.dacoromanica.ro

690 INDICE DE NUME

internationalilti. Dui:4 Revolutia Socialisd din Octombrie a luatatitudine impotriva Puterii sovietice. In 1920 a emigrat in Ger-mania ; a editat la Berlin revista menlevid contrarevolutionadSotialisticeskii Vestnik". - 8, 277, 278, 281, 282.

Marx, Karl (1818-1883) - intemeietor al comunismului stiin-;ific, ginditor genial, conducitor §i. invItator al proletariatului in-ternational (vezi articolul lui V. I. Lenin Karl Marx (Saudschitl blograficI §1 expunere a marxismului)". Opere complete,vol. 26, Bucuresti, Editura politick 1964, ed. a doua, p. 43-92). -105-106, 108-109, 173, 174, 178, 232, 248-256, 257-261, 269-271, 279, 299, 304, 311, 322, 336, 342, 343-344, 403, 452-453, 512,513, 521.

Maslov, P. P. (1867-1946) - economist, social-democrat, autor alunei serii de scrieri in problema agrark in care a incercat sI revi-zuiascI principalele teze ale economiei politice marxiste. Din 1903pini in 1917 - menlevic. La Congresul al IV-lea al P.M.S.D.R.(1906) a sustinut programul menlevic de municipalizare a pImintului.DupI Revolutia Socialistl din Octombrie s-a retras din viata politid

a deslasurat o activitate pedagogid si quintificI. Din 1929 a fostmembru al Acaderniei de Stiinte a U.R.S.S. - 104, 316, 318, 324,332-333, 336.

Maslov, S. L. (n. 1873) - eser de dreapta. In 1917 a fost mem-bru al comitetului executiv al Sovietului de deputati ai tIranilor dinRusia, in septembrie-octombrie - ministru al agriculturii in guver-nul provizoriu burghez. Deli inainte se pronuntase pentru socializareapImintului, in 1917 Maslov a prezentat un proiect de lege care pre-vedea nu numai mentinerea propriedtii funciare mosieresti, ci st CIsumele plItite de ;Irani pentru terenurile luate in arendl" dup.& ojuste evaluare trebuie sä intre in patrimoniul mosierilor.

DupI Revolutia Socialisti din Octombrie, Maslov a lucrat indiverse organizatii economice si institutii stiintifice. - 324, 327, 333.

Max de Baden (1867-1929) - ultimul cancelar al Germaniei kai-serilor. De la 3 octombrie Ora la 9 noiembrie 1918 a stat in frunteaasa-numitului guvern democratic", format de clica guvernand cuparticiparea liderilor social-democrati de dreapta in scopul preintim-pinIrii revolutiei si al mentinerii monarhiei. Acest guvern a fost els-turnat de revolutia din noiembrie 1918. - 189.

Mehring, Franz (1846-1919) - militant al mildrii muncitoreltigermane 1i internationale, teoretician de seamI .al marxismului. Afost unul dintre redactorii revistei Die Neue Zeit", organul teoretical partidului, iar mai tirziu redactor al ziarului" Leipziger Volkszet:Tung". Mehring a dus o lupd sustinud impotriva oportunismultu sirevizionismului din rindurile Internationalei a II-a 11 a condamnatkautskismul. In anii primului rlzboi mondial s-a situat pe pozitu in-ternationaliste. A fost unul dintre conducItorii grupultn Die Inter-nationale, care ulterior si-a schimbat denumirea in Spartacus", tar

si

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 691

mai tirziu in Uniunea Spartacus". A salutat Revolutia Socialista dinOctombrie. A avut un rol de seamg in crearea Partidului Comunistdin Germania. 471.

Miliuleov, P. N. (1859-1943) lider al partidului cadet, ideologal burgheziei imperialiste ruse, istoric si publicist. In octombrie 1905a fost unul dintre intemeietorii partidului cadet, iar apoi presedinteal Comitetului Central al acestui partid si redactor al ziarului Reci",organul central al cadetilor. In 1917 a fost ministru de externe inprimul guvern provizoriu burghez ; a promovat politica de conti-nuare a rizboiului imperialist ping la victoria finalr. Dupg Re-volutia Socialistg din Octombrie a participat la organizarea interven-tiei militare strgine impotriva Rusiei Sovietice ; militant activ al emi-gratiei albe. 18, 83, 104, 205, 292.

Mocenov in perioada la care se referg volumul de fall, membruprovizoriu al comitetului organizatiei din Me; a eserilor de stinga.

36.

Muraviev, M. A. (1880-1918) ofiter in armata taristl. DupgRevolutia din Octombrie a aderat la eserii de stinga. In iulie 1918,fiind comandant al trupelor de pe Frontul de est, a tridat Putereasovieticg si a incercat sg provoace o rebeliune in armatI. Aceastiprovocare a fost descoperitä g lichidatg. In timpul arestgrii, Mu-raviev a opus rezistenca g a fost ucis. 323-324, 398.

N

Naine, Charles (1874-1926) unul dintre liderii Partidului so-cial-democrat din Elvetia, de profesiune avocat. A fost redactor alziarclor social-democrate elvetiene La Sentinelle" si Droit doPeuple", membru al conducerii Partidului social-democrat din El-vetia. La inceputul primului rlzboi mondial s-a allturat interna-tionalistilor. In 1917 a devenit centrist si curind a trecut definitiv departea aripii de dreapta a social-democratiei elvetiene. In 1919 s-apronuntat pentru refacerea Internationalei a II-a. In anii 19191921 a participat la intemeierea Internationalei a IP/2, centriste.

301.

Napoleon 1 (Bonaparte) (1769-1821) impgrat al francezilorin anii 1804-1814 si in 1815. 109.

Nicolaie 1 (Ronzanov) (1796-1855) impIrat al Rusiei (18251855). 202, 385.

Nicolaie al 11-lea (Rornanov) (1868-1918) ultimul impiratal Rusiei ; a domnit din 1894 ping la revolutia burghezo-democra-tici din februarie 1917. La 17 iulie 1918 a fost executat la Ekate-rinburg (Sverdlovsk), in baza unei hotgriri a Sovietului regional dedeputati ai muncitorilor si soldatilor din Ural. 154, 156, 302.

www.dacoromanica.ro

692 INDICE DE NUMB

Nicolaie Romanov vezi Nicolaie al II-lea (Romanov).

Nobs, Ernst (1886-1957) unul dintre liderii Partidului so-cial-democrat din Elvetia. Din 1915 a fost redactorlef al organuluide presä al acestui partid, ziarul Volksrecht". In timpul primuluirizboi mondial a aderat mai intii la internationali5d. In 1917 s-asituat pe pozitii centrist-pacifiste. In deceniul al 3-lea a trecut departea aripii de dreapta a social-democratiei elveviene, a luat ad-tudine impotriva mi5carii comuniste din Elvetia g a mi§carii comu-niste internationale. In anii 1919-1943 a fast membru al Consiliuluinational, iar in anii 1943-1951 membru al Consiliului federal.In 1949 pre5edinte al Elvetiei. 301.

Noghin, V. P. (1878-1924) membru al P.M.S.D.R. din 1898,revoluPonar de profesie, bohevic. Dupi victoria Revoludei Socialistedin Octombrie a flcut parte din Consiliul Comisarilor Poporuluiin calitate de comisar al poporului pentru comer; 5i industrie. Innoiembrie 1917 s-a pronuntat pentru formarea unui guvern de coa-lide la care sa participe men5evicii 5i eserii 5i, nefiind de acord cupolitica partidului, a demisionat din C.C. 6 din guvern. Ulteriorfi-a recunoscut gre5e1i1e ; a avut munci de easpundere in aparatulde stat 5i in organizatii economice. 418.

0Obolenski, V.V. vezi Osinski, N.

Osinski, N. (Obolenski, V.V.) (1887-1938) membru al parti-dului bolsevic din 1907. Dupa revolutia burghezo-democratica dinfebruarie 1917 a lucrat in Biroul regional din Moscova alP.M.S.D. (b) din Rusia, a facut parte din redactia ziarului bol-5evic Sodal-Demokrat".

Dupi Revolutia Socialisti din Octombrie a activat in diferite or-ganizadi economice. In 1918 a fost unul dintre autorii platformeicomuni5ti1or de stinga", platformi publicata in revista Kommu-nist". In anii 1918-1919 a lucrat in redactia ziarului Pravda" Sila sectia de propaganda a C.E.C. din Rusia ; delegat la primulCongres al Internationalei Comuniste. In anii 1920-1921 a fostmem cm activ al grupului antipartinic al centralismului democratic".Ulterior a aderat la opozitia trotkisti. In anii 1921-1923 a fostlocpitor al comisarului poporului pentru agricultural, in 1925membru al Prezidiului Comisiei de stat a planificarii din U.R.S.S.La Congresul al XIV-lea al partidului a fost ales membru supleantal C.C. al P.C. (b) al Uniunii Sovietice. In anii 1926-1928 a con-dus Directia centrali de statistica a U.R.S.S. In 1929 a fost vice-pre5edinte al Consiliului economic superior al U.R.S.S. In anii ur-mitori a avut munci de conducere in domeniul economic. 525.

Ostrogorski, M.I. (n.de

1854)stat.

publicist burghezo-liberal, jurist,rnembru al Dumei I Autorul circa La democratic et les

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME C93

partis politiques", in care a strins din istoria Angliei si S.U.A. unvast material faptic, care dezv5luie adevärata esenci a democracieiburgheze. 348.

P

Pericat, Raymond secretar al Federaciei muncitorilor construe-tori din Franca. In timpul primului fazboi mondial s-a situat pepozicii internacionaliste. A avut o atitudine de simpatie facl de Re-volucia Socialistä din Octombrie, faci de Puterea sovietici. In 1919

fondator si redactor al ziarului L'Internationale", membru al Co-mitetului din Franca al Internacionalei a III-a. 536.

Platten, Friedrich (Fritz) (1883-1942) social-democrat destinga, apoi comunist elvecian. In timpul primei revolutii ruse din1905-1907 a desfisurat activitate revolucionarl la Riga. In anii1912-1918 a fost secretar al Partidului social-democrat din Elve-cia. In timpul primului rizboi mondial s-a situat pe pozicii interna-cionaliste, a participat la conferincele de la Zimmerwald si Kiental ;adept al stingii zimmerwaldiene. In aprilie 1917 a organizat WI-toria lui V. I. Lenin din Elvecia in Rusia. In 1919 a participat lacrearea Internacionalei a III-a ; membru in Biroul InternacionaleiComuniste. A colaborat la revista Kommunisticeskii Internacional".A fost unul dintre organizatorii Partidului Comunist din Elvecia ;in anii 1921-1923 secretar al acestui partid. In 1923 a condusin U.R.S.S. o comun5 agrico1 5. format 5. din muncitori elvecieni, apoia lucrat la Institutul agrar internacional si la Institutul pedagogicde limbi strIine din Moscova. 528.

Plehanov, G. V. (1856-1918) revolucionar si teoreticianmarxist rus, fondatorul miscirii social-democrate din Rusia. La in-ceputul activieacii sale a condus pe rind organizaciile narodruceZemlea i volea" si Ciornii peredel". In 1880 a fost nevoit sicmigreze in Elvecia, unde a rImas pinI in 1917. In contact cu mi--carea muncitoreasci din Apus, a aprofundat operele lui K. Marx siF. Engels 6 s-a eliberat treptat de sub influenta narodnicismului. Ina doua perioadI a activiticii sale (1883-1903), el s-a afirmat caunul dintre cei mai eminenci teoreticieni marxisti. In 1883 a infiin-cat la Geneva grupul Eliberarea muncii". Plehanov a dezvoltatcreator marxismul in opere ca : Socialismul si lupta politici"(1883), Divergentele noastre" (1894), Contribucii la problema dez-voltirii concepciei moniste a istoriei" (1895), Contribucii la isto-ria materialismului" (1896), Despre concepcia materialisti a isto-riei" (1897), Rolul personalitkii in istorie" (1898) etc. El a aduscontributii importante indeosebi in problema corelgiei complexe aformelor ideohliei, a rolului istoric al maselor 6 personaliticii 6 arolului ideilor in dczvoltarea socialI. Plehanov a dezvoltat concep-cia marxisti despre area, a opus cu fermitate realismul concepciilordecadente ale esteticii burgheze si a adus contributii precioase lavalorificarea mostenirii culturale progresiste a literaturii ruse 6 um-

46

--

www.dacoromanica.ro

694 INDICE DE NUMB

-versale. Plehanov a luptat impotriva revizionismului in miscareamuncitoreascI internationall. El a fäcut parte din redactia ziaruluiIskra" si a revistei Zarea". Dar, inci in aceastl perioadl, el ainceput sI manifeste greseli serioase, care au constituit germenul con-ceptiilor sale mensevice de mai tirziu. Dupi Congresul al II-lea alP.M.S.D.R., Plehanov s-a situat pe o pozitie imp5ciuitorist 5. fati deoportunism, iar mai tirziu s-a allturat mensevicilor. In revolutiarusk din 1905-1907, el s-a situat in toate problemele fundamentalepe pozitii mensevice. In anii reactiunii si ai noului avint revolutio-nar, Plehanov a luat atitudine impotriva revizuirii marxismului dedue machisti si impotriva lichidatorismului, situindu-se in frunteagrupului mensevicilor-partiiti. In timpul primului rizboi mondial atrecut pe pozitii sociallovine.

Criticind in mod principial greselile oportuniste ale lui Plehanov,V.I. Lenin a dat o malt 5. apreciere lucearilor sale filozofice, consi-derind cl acestea trebuie incluse printre manualele obligatorii alecomunismului". 196, 246, 286, 300, 316.

Potresov, A.N. (1869-1934) unul dintre liderii mensevismului.In anii reactiunii si ai noului avint revolutionar s-a manifestat caideolog al lichidatorismului. In timpul primului rlzboi mondial s-asituat pe pozitii social-sovine. In 1917 a redactat ziarul Den",care a dus o campanie furibundl impotriva bolsevicilor. Dui:4 Re-volutia Socialist5. din Octombrie a emigrat ; in striinitate a cola-borat la Dni", s'apt5minalu1 lui Kerenski, in coloanele ciruia s-adedat la atacurt impotriva Rusiei Sovietice. 104, 296.

Pro,cian, P.P. (1883-1918) membru al partidului eserilor. Afost in repetate rinduri victiml a represiunilor guvernului tarist sia emigrat. Inapoiat in Rusia dupI revolutia burghezo-democraticIdin februarie 1917, a editat la Helsingfors ziarul Sotialist-Revolu-tioner", a aderat la aripa de stinga a partidului eserilor, iar dupIconstituirea partidului eserilor de stinga a ficut parte din Comitetulsiu Central. Membru al C.E.C. din Rusia in a doua legislaturl. Indecembrie 1917 a fost numit comisar al poporului pentru post5 6telegraf. In martie 1918, nefiind de acord cu semnarea pica de laBrest, s-a retras din Consiliul Comisarilor Poporului ; a participatla rebeliunea eserilor de stinga de la Moscova, iar dupl aceea s-aretras din viata politica%

V.I. Lenin 1-a caracterizat pe Prosian in articolul eau In amin-tirca tov. Prosian" (vezi volumul de fatä, p. 397-399). 323,397-398.

R

Radus-Zenkovici, V.A. (n. 1877) membru al P.C.U.S. din1.898, revolutionar de profesie. A participat activ la Revolutia So-ciilist5 din Octombrie (la Saratov). A detinut diferite functii inaparatul cooperatist si de stat. La congresele al XII-lea, al XIH-lea,

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 696

al XIV-lea si al XV-lea ale partidului a fost ales in Comisia Cen-trail de Control a P.C. (b) al Uniunii Sovietice. Din 1940 pink' in1956 a lucrat la Institutul de marxism-leninism de pe lingi C.C. alP.C.U.S. 418.

Renaudel, Pierre (1871-1935) unul dintre liderii reformisti aiPartidului socialist francez. In anii 1902-1914 a fost redactor alziarului Le Peuple", iar in anii 1914-1920 redactor al ziaruluiL'Hurnanite".; in anii 1914-1919 si 1924 a fost membru al Ca-rnerei deputattlor. In timpul primului rizboi mondial s-a situat pe

m social-bovine. In 1927 s-a retras din conducerea partiduluisocialist, iar in 1933 a fost exclus din partid. Mai tirziu a organizato mica grupare nesocialistä. 66, 99, 112, 262, 307, 313, 404405, 471, 474, 533, 536.

Renner, Karl (1870-1950) om politic austriac, lider si teore-tician al social-democratilor de dreapta din Austria. Unul dintreideologu asa-nunutului austro-marxism" fi autorii teorici burghezo-nationaliste a autonomiei cultural-nationale". In perioada primuluirazboi mondial s-a situat pe pozitii sociallovine. In anii 19191920 a fost cancelarul Austriei, iar in anii 1945-1950 presedin-tele ei. 66, 402, 404-405, 470.

Richter, Eugen (1838-1906) unul dintre liderii partiduluiliber-cugetatorilor" din Germania, care exprima conceptiile bur-gheziei liberale ; clusinan inversunat al socialismului, a propagatideea posibilitatii concilierii intereselor de clasi ale proletariatuluicu cele ale burgheziei. Autor al unui pamflet : SozialdemokratischeZukunftsbilder", indreptat impotriva social-democratilor. In aceasticarte, ticluind povestea unei cusatorese Agnes cea econoama",

care a pus ceva bani deoparte, Richter a incercat sl demon-streze cg exista egalitate intre oamenii muncii si burghezie. 297.

Rodbertus-Jagetzow, Johann Karl (1805-1875) economist vul-gar german, ideolog al iuncherimii prusiene imburghezite. Teoreti-cian al socialismului de stat", propovIduit de iuncherii prusieni.Rodbertus considera ca contradictiile dintre muncl si capital pot firezolvate printr-o serie de reforme efectuate de statul prusac aliuncherilor. Neintelegind originea plusvalorii si esenta contradictietfundamentale a capitalismului, Rodbertus vedea cauza crizelor eco-nomice in subconsumul maselor muncitoare. Existenta rentes fun-ciare era explicata de el prin absenta in agriculturi a cheltuielilorpentru materii prime. 335.

Romanovii dinastia tarilor si imparatilor rusi care au domnitdin 1613 pita in 1917. 71.

Rudakov membru al organizaciei din Elet a eserilor de stinga.36.

4 6*

www.dacoromanica.ro

696 INDICE DE NUME

Sadoul, Jacques (1881-1956) ofiver in armata franceza,.membru al Partidului socialist francez, s-a situat pe pozitii social-sovme. In 1917 a fost trimis in Rusia ca membru al unei misiunimilitare franceze. Sub influenta Revolutiei Socialiste din Octombriea devenit adept al ideilor comuniste, a intrat in sectia francezi aP.C. (b) din Rusia i s-a inrolat voluntar in Armata Rosie. A pro-testat energic in presa impotriva interventiei imperialistilor din ;a--rile Antantei in Rusia Sovietica, a desfasurat o munca de propagandarevolutionara in rindurile trupelor franceze care ocupasera suduIUcrainei. A participat la primul Congres al Internationalei Comu-niste. Pentru activitatea sa revolutionara a fost judecat in contu-macie de un tribunal militar din Franta, care I-a condamnat Iamoarte, dar la intoarcerea in tail (1924) a fost achitat. lin anii ur-matori a fost un luptator activ pentru pace si prietenie intre po-poare. 56, 233, 549.

Savinkov, B.V. (1879-1925) unul dintre conducatorii partidu-lui eserilor. Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie1917 a fost adjunct al ministrului de razboi, iar apoi guvernatorgeneral militar al Petrogradului. Dupa Revolutia Socialistä din Oc-tombrie a participat la organizarea mai multor rebeliuni contrare-volutionare, a sprijinit interventia militara impotriva Republicii so-vietice ; emigrant alb. In 1924 a venit clandestin in U.R.S.S. si afost arestat. Colegiul militar al Tribunalului Suprem al U.R.S.S. I-acondamnat la moarte prin impuscare, dar printr-o hotirire a C.E.C.al U.R.S.S. pedeapsa capitala i-a fost comutata in inchisoare petimp de 10 ani. S-a sinucis in inchisoare. 37, 104, 108, 296, 322.

Scheidemann, Philipp (1865-1939) unul dintre liderii aripiioportuniste de extrema dreapta a social-democraviei germane. Intimpul revolutiei din noiembrie 1918 din Germania a facut partedin asa-zisul Consiliu al imputernicitilor poporului, a carui activi-tate era determinata de interesele burgheziei. Din februarie pinã iniunie 1919 s-a aflat in fruntea guvernului de coalitie al Republiciide la Weimar ; a fost unul dintre organizatorii reprimarii singeroasea miscarii muncitoresti germane din anii 1918-1921. Ulterior s-aretras din viata politicà. 66, 99, 112, 209, 298, 301, 305-307,312-314, 402-407, 450, 460, 461, 474, 521-522, 528.

Serrati, Giacinto Menotti (1872-1926) militant de seama atmiscarii muncitoresti italiene, unul dintre conducatorii Partiduluisocialist italian. In anii 1915-1923 a fost director al ziaruluiAvanti 1, organul central al partidului socialist. In .timpul primu-lui razboi mondial s-a situat pe pozitii internationaliste. A parti-cipat la conferinvele de la Zimmerwald si Kiental. Dupa internetereaInternationalei Comuniste a insistat ca Partidul socialist italiani se aliture. A fost seful delegatiei italiene la Congresul al II-leaal Internationalei Comuniste, unde s-a pronuntat impotriva rupturntotale cu reformiltii. Ulterior si-a lichidat greselile centriste si in

sä

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 697

1924, impreuna cu fractiunea adeptilor Internationalei a III-a",aflata sub conducerea sa, a intrat in Partidul Comunist Italian, undea activat intens pink' la sfirsitul vietii. 472.

Sorokin, P.A. (n. 1889) eser. Pink' in 1917 a fost docent laUniversitatea din Petrograd. In anii 1919-1922 a predat sociologiain institutii de invatamint superior din Petrograd. Din cauza acti-vitatii sale contrarevolutionare, a fost expulzat ; un timp a ;inutcursuri la Universitatea din Praga ; din 1923 traieste in S.U.A.193-194, 196-197, 198, 204-205.

Sosnovski, L.S. (1886-1937) membru al partidului bollevicdin 1904. In anii 1918-1924 a fost, cu uncle intreruperi, redactoral ziarului Bednota". /n titnpul discutiei cu privire la sindicate(1920-1921) a sprijinit platforma lui Trotki. In 1927, la Congresulal XV-lea al P.C. (b) al Uniunii Sovietice a fost exclus din partidca militant activ al opozitiei trotkiste. In 19i5 a fost reprimit, iarin 1936 a fost din nou exclus pentru activitate antipartinica. 422.

Spartacus (m. 71 i.e.n) conducatorul uneia dintre cele maiman rascoale ale sclavilor din Roma andel räscoala din anii 7371 i.e.n. ; a repurtat o serie de victorii stralucite asupra trupelorstapinilor de sclavi. Numele lui Spartacus a ramas in istorie caunul dintre cele mai strilucite exemple de vitejie, generozitate si ne-iarmurit devotament faci de popor, un exemplu de lupta necru-¶atoare a celor asupriti impotriva asupritorilor. 67.

Spiridonova, M.A. (1884-1941) unul dintre organizatorii siliderii partidului eserilor de stinga. A militat impotriva incheieriipicii de la Brest si a luat parte activa la rebeliunea contrarevolu-ponara a eserilor de stinga din iulie 1918. Dupi inabusirea rebe-liunii a continuat si desfiloare o activitate ostila Puterii sovietice.Ulterior s-a retras din viaça politica. 13, 18.

Steklov, I.M. (1873-1941) a activat in miscarea social-demo-crati incepind din 1893. Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. aaderat la bolsevici. In anii reactiunii si ai noului avint revolutionara colaborat Ia ziarul Sotial-Demokrat", Organul Central alP.M.S.D.R., precum si la ziarele bolsevice Zvezda" si Pravda".Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 s-a situatpe pozitiile defensismului revolutionar" ; ulterior a trecut la bol-sevici. Dupl Revolutia Socialista din Octombrie a fost membru alC.E.C. al Sovietelor din Rusia, redactor al ziarului IzvestiiaC.E.C. din Rusia", al revistei Sovetskoe Stroitelstvo", iar din 1929

vicepresedinte al Comitetului pentru problemele stiintifice de pelinga C.E.C. al U.R.S.S. A scris o serie de lucrari in legatura cu

istoria miscarii revoluvionare. 232, 237.

Stolipin, P.A. (1862-1911) om de stat din Rusia tarista,mare mosier. In anii 1906-1911 a fost presedinte al Consiliuluide Ministri si ministru de interne. De numele lui este legal peri-

www.dacoromanica.ro

698 INDICE DE NUME

oada de crunta reactiune politica in care pedeapsa cu moartea afost larg folositi ca mijloc de inabusire a miscarii revolutionare(reactiunea stoltpinista din anii 1907-1910). Stolipin a efectuato reforma agrari cu scopul de a intari chiaburimea si de a o trans-forma intr-un reazem al absolutismului tarist la sate. In 1911, Sto-lipin a fost asasinat la Kiev de eserul Bogrov, agent al ohranei.

383.

Ströbel, Heinrich (1869-1945) social-democrat german, cen-trist. In anii 1905-1916 a fost membru al redactiei ziarului Vor-warts", organul central al social-democratiei germane. In anii1900-1918 deputat in landtagul Prusiei. La inceputul primuluirazboi mondial, Strobel a luat atitudine impotriva sociallovinismu-lui si a razboiului imperialist ; a aderat la grupul Die Internatio-nale", reprezentind in cadrul lui un curent care oscila spre kauts-kism. In 1916 a trecut definitiv pe pozitiile kautskismului ; in 1917a fost unul dintre organizatorii Partidului social-democrat indepen-dent din Germania. Din 1922 a fost deputat in Reichstagul german.S-a dedat la atacuri vehemente impotriva partidului bolsevic si aStatului sovietic. 110.

Struve, P.B. (1870-1944) economist §i publicist burghez, unuldintre liderii partidului cadet. In ultimul deceniu al secolului trecuta fost unul dintre reprezentantii de seama ai marxismului legal",a procedat la o completare" si la o revizuire critici" a teorieieconomice si filozofice a lui K. Marx, a cäutat sa adapteze mar-xismul si miscarea muncitoreasci la interesele burgheziei. Struve afost unul dintre teoreticienii si organizatorii organizatiei monar-histe-liberale Uniunea eliberarii" (1903-1905). 0 data cu infiin-;area, in 1905, a partidului cadet, el devine membru al ComitetuluiCentral al acestui partid. Struve a fost unul dintre ideologii impe-rialismului rus. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a fost undusman inveterat al Puterii sovietice, membru al guvernului contra-revolutionar al lui Vranghel, iar apoi emigrant alb. 422, 423.

Sverdlov, 1.M. (1885-1919) militant de seama al partiduluicomunist si al Statului sovietic. Membru de partid din 1901. A des-fisurat activitate revolutionara la Nijni Novgorod, Sormovo, Kos-troma, Kazan, Moscova, Petersburg si in alte orase din Rusia. Intimpul revolutiei din 1905-1907 a condus organizatiile bolsevicedin Ural. Dupa Conferinta a VI-a (de la Praga) a P.M.S.D.R. cia-nuarie 1912) a fost cooptat ca membru al C.C. al P.M.S.D.R. si aficut parte din Biroul din Rusia al C.C. Colaborator al redactieiziarului Pravda". Pentru activitatea sa revolutionara a fost in re:petatela inchisoare

rinduri victima a persecutiilor guvernului tarist, stind 12 amsi in deportare. Dupi revolutia burghezo-democratica

din februarie 1917 a fost unul dintre conducatorii organizatiei departid din Ural. La Conferinta- a VII-a generali (din aprilie) a fostales membru al C.C. al P.M.S.D. (b) din Rusia ; a condus secreta-riatul C.C. Sverdlov a participat activ la pregatirea si infaptuirea.Revolutiei Socialiste din Octombrie. A fost membru al Comitetului

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 699

snilitar-revolutionar din Petrograd si al Centrului militar-revolutio-mar pentru conducerea insurectiei creat de Comitetul Central alpartidului. La 8 (21) noiembrie 1917 a fost ales presedinte alC.E.C. din Rusia. V.I. Lenin I-a caracterizat pe I.M. Sverdlov caun organizator talentat al maselor §i eminent revolutionar proletar<vezi V. I. Lenin. Opere, vol. 29, Bucuresti, Editura politica', 1959,p. 71-76, 77). 36, 142.

$

$midt, V. V. (1886-1940) membru al partidului bolsevic din1905. A dus munci de partid la Petersburg si Ekaterinoslay. In anii1914-1917 a fost secretar al Sindicatului metalurgistilor din Petro-

grad g al Comitetului din Petersburg al P.M.S.D. (b) din Rusia.Dupi revolutia burghezo-democratici din februarie 1917 a fost se-cretar al Consiliului sindical din Petrograd. In anii 1918-1928 afost secretar al Consiliului Central al Sindicatelor, apoi comisar alpoporului pentru problemele muncii. Din 1928 vicepresedinte alConsiliului Comisarilor Poporului al U.R.S.S. A fost un timp adeptal opozitiei de dreapta din P.C. (b) al U.R.S.S., dar s-a indepirtatde ea curind. La congresele al VII-lea, al XIV-lea si al XV-lea alepartidului a fost ales membru in C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. 236.

$tein (Rubinitein), A (1881-1948) mensevic. In 1906 a emi-grat din Rusia in Germania. La inceputul pranului rizboi mondiala editat impreunl cu Kautsky si Bernstein sIptIminalul Sozialis-tische Auslandspolitik". In 1917 a intrat in Partidul social-democratindependent din Germania, a fost redactor al organului lui central

ziarul Die Freiheit". A participat activ la campania de calomniia centristilor germani impotriva Revolutiei Socialiste din Octombrie,Impotriva bolsevicilor. 277, 285, 339.

T

Thomas, Albert (1878-1932) om politic francez, socialist dedreapta. Din 1910 a fost unul dintre liderii fractiunii parlamentarea partidului socialist. In timpul primului rizboi mondial s-a situatpe pozicii social-sovine. A fost ministru al armamentului intr-unuldin guvernele burgheze ale Frantei. Dupi revolutia burghezo-demo-crati din februarie 1917 a venit in Rusia pentru a face agitatie infavoarea continuarii razboiului. In 1919 a fost unul dintre orga-nizatorii Internationalei (a II-a) de la Berna. In anii 1919-1932a condus Biroul international al muncii de pe lingi Liga Natiu-nilor. 99.

Todorski, A.1. (n. 1894) membru al P.C.U.S. din 1918. In1918-1919 a ficut parte din Comitetul executiv al judetului Ve-siegonsk, gubernia Tver ; a colaborat la ziarele Izvestiia Sovietuluide deputati din Vesiegonsk" si Krasnii Vesiegonsle. A participat

www.dacoromanica.ro

700 INDICE DE NUMB

activ la rkzboiul civil, in rindurile Armatei Rosii, in calitate decomandant de brigada si de divizie ; in anii urmktori a detinutinalte posturi de comandi intr-o serie de institutii militare. Din1955 general-locotenent in rezervk ; publicist. 422, 423.

Tomski, M.P. (1880-1936) membru al partidului bolsevic din1904. In anii reactiunii si ai noului avint revolutionar a avut oatitudine impkciuitoristi fati de lichidatori, otzovilti si trotkisti. In1917 a fAcut parte din Comisia executivi a Comitetului din Peters-burg al P.M.S.D. (b) din Rusia. Dupl Revolutia Socialistä dinOctombrie a fost presedinte al Consiliului sindical din Moscova ;din 1919 presedinte al prezidiului Consiliului Central al Sindi-catelor. La Congresul al VIII-lea al partidului a fost ales membrual C.C. al P.C. (b) din Rusia, iar la Congresul al XI-lea membrual Biroului Politic al C.C. In repetate rinduri s-a ridicat impotrivapoliticii leniniste a partidului. In 1928, impreunk cu Buharin siRikov, a fost in fruntea devierii de dreapta din P.C. (b) alU.R.S.S. 418.

Trotki (Bronitein), L.D. (1879-1940) membru al P.M.S.D.R.din 1897, mensevic. In anii reactiunii si ai noului avint revolutionar,camuflindu-se sub masca nefractionismului", s-a situat in fapt pepozitiile lichidatorilor. In 1912 a organizat Blocul antipartinic dirkaugust. In perioada prirnului rlzboi mondial s-a situat pe pozitucentriste. Inapoindu-se din emigratie dupi revolutia burghezo-de-mocratick din februarie 1917, a aderat la grupul interraionistilor si,impreunk cu ei, la Congresul al VI-lea al P.M.S.D. (b) din Rusia,a fost primit in partidul bolsevic. In realitate insk, Trotki nu trecusepe pozitiile bolsevismului si a continuat sk duck o lupt5 atisk sk

camuflatä impotriva leninismului, impotriva politicik partidului.Dupk Revolutia Socialisti din Octombrie a fost comisar al po-

porului pentru afacerile externe, comisar al poporului pentru pro-blemele militare si maritime, presedinte al Consiliului militar-revo-lutionar al Republicii, membru in Biroul Politic al C.C. si membruin Comitetul Executiv al Internationalei Comuniste. In 1918 a fostimpotriva liniei leniniste in problema incheierii picii de la Brest ;in 1920-1921 s-a situat in fruntea opozitiei in discutia cu privirela sindicate, iar incepind din 1923 a dus o inversunatk luptk frac-tionisti impotriva liniei generale a partidului, impotriva progra-mului leninist de construire a socialismului ; a sustinut teoria capi-tulanta a imposibilitatii victoriei socialismului in U.R.S.S. Partidulcomunist, demascind trotkismul ca o deviere mic-burghez i. in partid,I-a zdrobit din punct de vedere ideologic si organizatoric. In 1927Trotki a fost exclus din partid ; in 1929 a fost expulzat dinU.R.S.S. pentru activitate antisovietick, iar in 1932 i s-a retras cc-fatenia sovietic5. In strIinkate, Trotki, dusman inealt al leninismu-lui, a continuat lupta impotriva Statului sovietic si a partidului co-munist, impotriva miscirii comuniste internationale. 88, 115, 149,169, 497.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 701

Turati, Filippo (1857-1932) militant al miscarii muncitorestiitaliene, unul dintre organizatorii Partidului socialist italian i lideral aripii lui de dreapta. In perioada primului dzboi mondial s-asituat pe poziii centriste. Fati de Revolutia Socialista din Octom-brie a avut o atitudine ostilI. Dupa scindarea Partidului socialistitalian (in 1922) a trecut in fruntea Partidului socialist unitar, deorientare reformista. In 1926 a emigrat din Italia fascista, stabi-4indu-se in Franca. 111, 301, 305, 306, 307.

Tereteli, I. G. (1882-1959) unul dintre liderii mensevismului.Dupa revolucia burghezo-democratica din februarie 1917 a fostmembru al Comitetului executiv al Sovietului din Petrograd si mem-bru al C.E.C. al Sovietelor in prima legislatura. In mai 1917 a fa-cut parte din guvernul provizoriu burghez ca ministru al postelor

telegrafului, iar dupa evenimentele din iulie a fast ministru deinterne, unul dintre inspiratorii acicarilor pogromiste impotrivabolsevicilor. Ulterior, Tereteli a fost unul dintre conducitorii gu-vernului mensevic contrarevolucionar din Gruzia. Dupa. instaurareaPuterii sovietice in Gruzia emigrant alb. 123, 324.

Tvankher, B.V. (1885-1952) inginer energetician ; din 1905pink' in 1918 eser, ulterior fara partid. In 1917 a ficut partedin Biroul executiv al Comitetului combustibilului de pe ling So-vietul din Petrograd. Dupa. Revolucia Socialisti din Octombrie afost membru al colegiului Comitetului pentru exploatarea sisturilordin Regiunea de nord ; in anii 1919-1925 vicepresedinte 0 con-ducator tehnic al Comitetului pentru exploatarea sisturilor de peling Consiliul economic superior, apoi director adjunct la Direcciaindustriei sisturilor. Ulterior a activat pe drim stiincific si peda-gogic. 558.

V

Vandervelde, Emile (1866-1938) lider al Partidului muncito-resc din Belgia, presedinte al Biroului socialist international al Inter-nationalei a II-a ; ultraoportunist. In timpul primului räzboi mondials-a manifestat ca sociallovinist ; a fa'cut parte din guvernul bur-ghez. A avut o atitudine ostila faci de Revolucia Socialisti dinOctombrie, a sprijinit organizarea intervenciei militare impotrivaRusiei Sovietice. In anii 1925-1927 a fost ministru de externe alBelgiei ; a participat la incheierea acordurilor de la Locarno (1925),indreptate impotriva U.R.S.S. A luptat activ impotriva crearii Fron-tului unic antifascist al comunistilor i socialistilor. 342-348,405, 471, 474.

Vaptis, 1. I. (1873-1938) marcanta personalitate railitara so-vieticl, in trecut ofiter in armata tarista. Dug Revolucia Socialista

I

si

www.dacoromanica.ro

'702 INDICE DE NUME

din Octombrie a servit in fortele armate ale Republicii sovietice ;a fost comandant al unui corp de pu;ca0, loctiitor al comandantuluisuprem. A participat la inabugrea rebelitmii eserilor de stinga dela Moscova, in calitate de comandant al Diviziei de pu;casi letoni.Ulterior, comandant al Frontului de est. Din septembrie 1918 pinain iulie 1919 a fost comandant suprem al forvelor armate aleR.S.F.S.R. Din 1922 profesor la Academia militara M. V.Frunze". 242.

Voinov, I. A. (1884-1917) membru al P.M.S.D.R. din 1909,bol;evic, colaborator 0 corespondent activ al ziarelor Zvezda"Pravda". Fiu de taran sarac din gubernia Iaroslavl, a venit incautare de lucru la Petersburg ; aici a lucrat in diferite intreprinderi,precum i la linia ferata Nicolaevskaia (azi Okteabrskaia), unde aintrat in legaturä cu organizatia bohevica de la caile ferate. A fostin repetate rinduri arestat i expulzat din ora;. Dupa revolutiaburghezo-democratica din februarie 1917 a revenit la Petrograd, alucrat la tipografia Trud", unde se tiparea Pravda", a scris cores-pondente la acest ziar. La 6 (19) iulie a fost asasinat de cazaci

iuncheri pe strada 5palernaia (astazi strada Voinov), in timp cedifuza ziarul Listok 4,Pravdi,". 476.

Webb, Sidney (1859-1947) cunoscut frunta; al vietii publicedin Anglia, reformist. A scris impreun a. cu sotia sa, Beatrice Webb,o serie de lucrari de istorie i teorie a miKarii muncitorelti engleze.Ideolog al micii burghezii g al aristocratiei muncitoresti, in lucra-rile sale Sidney Webb a cautat sa demonstreze c problema mun-citoreasca poate fi rezolvata in mod pamic in cadrul societatii ca-pitaliste. El a fost unul dintre intemeietorii organizatiei reformisteSocietatea fabienilor. In anii primului razboi mondial s-a situat pepozitii sociallovine ; a flan parte din primul ;i din cel de-al doi-lea guvern laburist (1924 ;i 1929-1931). Webb a avut o atitudinede simpatie fata de Uniunea Sovietica. 99, 112, 262, 471, 474.

Weber Heinrich vezi Bauer, Otto.

Weitling, Wilhelm (1808-1871) militant de frunte al mi;cariimuncitoretti germane la inceputurile ei, unul dintre teoreticieniiutopicului comunism egalitar ; de meserie croitor. Membru activ alLigii celor drepti". Dupa revolutia din 1848-1849 din Germania,Weitling a emigrat in S.U.A., unde a editat intre 1850 0 1855 re-vista Republik der Arbeiter". Ulterior s-a indepartat de mi;careamuncitoreasca. 260.

Wilhelm al II-lea (Hohenzollern) (1859-1941) imparat al Ger-maniei ;i rege al Prusiei (1888-1918). 111, 114, 152, 164-165,189, 306, 506, 560.

;i

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME '703

Wilson, Woodrow (1856-1924) om de stat american. In 1913a fost ales presedinte al S.U.A. din partea partidului democrat fi adetinut acest post ping in 1921. In interiorul Orli a promovat opolitici de reprimare cruntg a mi§cgrii muncitoresti. Politica externala guvernului Wilson a avut un caracter prgdalnic, expansionist, maiales in ceea ce privqte tank Americii Latin; in ale ciror treburis-a amestecat in repetate rinduri, folosind forta armati. Aparindinteresele miliardarilor americani, Wilson a contribuit la atragereaStatelor Unite ale Americii in rgzboiul imperialist mondial de parteaAntantei.

Dupg victoria Revolutiei Socialiste din Octombrie, Wilson a pro-pus un plan de dezmernbrare a Rusiei, a fost unul dintre orga-nizatorii interventiei militare a S.U.A. impotriva Rusiei Sovietice.In 1918 a propus un program imperialist de pace (cele paisprezecepuncte") care urmgrea instaurarea dominatiei mondiale a S.U.A.A condus delegatia americana la Conferinta de pace de la Paris(1919-1920). Infrint in alegerile prezidentiale din 1920, s-a retrasdin viata politicg. 60, 111, 121, 122, 197-198, 356, 360-362,471, 533.

Zetkin, Clara (1857-1933) militanta de seama a miscariimuncitoresti i comuniste germane si internationale, scriitoare detalent, orator g tribun inflacarat. Impreung. cu R. Luxemburg,F. Mehring si K. Liebknecht a participat activ la lupta impotrivalui Bernstein si a celorlalti oportunisti. In timpul primului räzboimondial s-a situat pe pozitiile internationalismului revolutionar g aluptat impotriva sociallovinismului. In 1916 a intrat in grupul DieInternationale", care in curind si-a schimbat denumirea in Spar-tacus", iar apoi in Uniunea Spartacus". A fost unul dintre fonda-torii Partidului Comunist din Germania. La Congresul al III-lea alInternationalei Comuniste a fost aleasg in Comitetul Executiv alInternationalei, in cadrul cgruia a condus Secretariatul internationalpentru problemele femeilor. Din 1924 ping. la sfirsitul vietii a fostpreledinta a Comitetului Executiv al Organizatiei internationalepentru ajutorarea luptatorilor revolutiei (Ajutorul Rosu). 471.

www.dacoromanica.ro

704

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEALUI V. I. LENIN

(29 iulie 1918-12 martie 1919)

1918

lulie, 29 Lenin roste§te o cuvintare in §edinta comunI aC.E.C. din Rusia, a Sovietului din Moscova, acomitetelor de intreprindere §i a sindicatelor dinMoscova.

Intr-o telegrami adresatà lui S. G. $aumian, co-misar extraordinar al Caucazului §i pre§edinteal Consiliului Comisarilor Poporului din Baku,Lenin arati cl oHce actiuni ale dalnacilor dinBaku impotriva Puterii sovietice centrale vor ficonsiderate rebeliune §i promite a se vor luamIsuri pentru trimiterea de trupe la Baku.Lenin prezideaz1 §edinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuta proiectele de de-cret cu privire la evidenta persoanelor supuserecrutHrii, cu privire la chemarea sub arme afo§tilor ofiteri, a medicilor, felcerilor, subchi-rurgilor etc., cu privire la transferarea citre Co-misariatul poporului pentru problemele militarea bunurilor de stat care pot fi folosite in scopurimilitare, problema alocIrii unei sume de300 000 000 de ruble pentru cheltuielile militarein vederea luptei impotriva rebeliunii cehoslova-cilor albi §i a interventiei anglo-franceze, precum§i alte probleme.

Julie, 30 Lenin discua cu ziaristul social-democrat fin-landez I. K. Latukka despre situatia din Fin-landa.

Lenin roste§te o cuvintare la primul Congres alpre§edintilor de Soviete guberniale §i. al §efilorde sectii administrative ale comitetelor execu-tive guberniale. Lenin prezideazi §edinta Consi-liului Comisarilor Poporului ; face compleari §i

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 705

modificari in proiectul de hotarire cu privire latrecerea atelierclor Paratskie" (gubernia Kazan)sub administrarea Comisariatului marinei, in ve-derea utilrii navelor flotilei militare de peVolga. in aceeasi sedinta se discuti i o listade monumente care urmeaza a fi ridicate inamintirea marilor reprezentanti ai socialismului,ai tiinçei, literaturii i artei ; proiectul dedecret cu privire la asigurarile sociale ale fero-viarilor, precum i alte probleme.

lulie, 31 Lenin elibereaza comunistului finlandez Eino Ra-hia, de profesie muncitor, o dovadi in carearati cà tl cunoaste personal si, ca vechimembru de partid, este demn de toata incre-derea".

Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; prezinta spre aprobare proiectul deapel al Consiliului Comisarilor Poporului Catremasele muncitoare din Franta, Anglia, America,Italia i Japonia" in legaturl cu intervencia in-ceputa impotriva Rusiei Sovietice. In aceeasi se-dinta se discuta problema alocarii de fonduripentru exploatarea i valorificarea sisturilor corn-bustibile din gubernia Petrograd, proiectul dedecret pentru asigurarea materialului lemnosnecesar cailor ferate, problema procurarii cerea-lelor prin intermediul cooperativelor i altele.

Sfirfitul lunii Intr-o scrisoare adresati lui I. M. Larin, membruiulieinceputul al prezidiului Consiliului economic superior, Le-lunii august nm i insarcineaza sa scrie o brosura de popu-

larizare despre caracterul activitatii Consiliuluieconomic superior si despre participarea organi-zapilor muncitoresti la aceastä activitate.

lnceputul Lenin are o convorbire cu un grup de comu-lunii august nisti din Petrograd care plead. pe Frontul de est.

Intr-un bilet adresat lui I. M. Larin, V. I. Leninsubliniaza necesitatea de a se pregati de urgentlmodelele noilor bani sovietici.

August, 1 Intr-o scrisoare atm P. A. Kobozev, K. H. Dani-sevski, K. A. Mehanosin si F. F. Raskolnikov,membri ai Consiliului militar-revolutionar alFrontului de est, Lenin ii roaga sa-i dea refe-rime despre activitatea lui I. I. Vatetis, coman-dantul frontului, i despre activitatea altor co-mandanti, subliniaza cit de important e a fierapid inlbusita rebeliunea corpului cehoslovac.

www.dacoromanica.ro

706 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

August, 2

August, 3

Lenin discutI cu comisarul poporului pentru afa-cerile externe, G. V. Cicerin, problernele ridicatede reprezentantul plenipotenviar al R.S.F.S.R. laBerlin, A. A. Ioffe, in telegrama sa cu privirela relatiile cu Germania.

Lenin lucreazi la formularea tezelor in pro-blema aprovizion'arii, schiteazi doui variante aleplanului tezelor, scrie tezele, le revede dupidactilograficre si face unele modificiri, apoi letrirnite la comisariatele poporului pentru apro-vizionare, agriculturl, fmante, comer; si indus-trie, precum si la Consiliul economic superiorcu indicatia de a le discuta de urgentI si de aelabora in aminuntime" mäsurile preconizate inaceste teze, pentru ca in zilele de 2 si 3 augustsi poatal fi discutate in Consiliul ComisarilorPoporului.

Lenin ia cuvintul in Lta agitatorilor trimisi deConsiliul sindicatelor din Moscova pe Frontulde est, urindu-le succes in mund.Lenin ia cuvintul la mitingurile de la regitnentulrevoltgionar Varsovia", din raioanele Zamosk-vorecie si Butirki, precum si la mitingul ostasilorrosii de la Hodinka, vorbind despre : Repu-blica sovietici in pericol".Lenin prezideazi sedima Consiliului Comisa-rilor Poporului ; expune tezele elaborate de elin problema aprovizionirii ; scrie un proiect dehothire in legIturl cu discutarea proiectului dedecret cu privire la regulile de adinitere in in-stitutiile de invkIrnint superior din R.S.F.S.R.In aceeasi sedinca se discutä g problema alocIriide fonduri la dispoziiia Comisariatului marineipentru echiparea si dotarea Flotilei militare depe Volga si pentru finanyarea opera;iilor ei,proiectul de decret cu privire la chemarea subarme a fostilor subofiteri precum si alte pro-bleme.

Lenin discuti cu arhitectul N. D. Vinogradov, iiincredinteazi sarcina de a conduce lucririle pen-tru inliturarea monurnentelor inchinate ;arilorsi slujitorilor lor si ridicarea unor monurnenteinchinate poporului revolutionar si eroilor sir".Lenin adreseazi lui A. A. Ioffe o scrisoare cuprivire la politica guvernului sovietic favi devirile Antantei.

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 707

August, 4

August, 5

Lenin prezideazi sedinva Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discud proiectele de de-cret cu privire la pastrarea locului de mundsi a chrigului mediu al muncitorilor care pleadpe front, cu privire la atragerea organizaviilormuncitoresti la colectarile de cereale (pe bazatezelor lui Lenin), precum si alte probleme.

In timpul sedinvei, Lenin are un schimb debilevele cu I. E. Gukovski, locviitor al comisa-rului poporului pentru finance, in legatura cuactivitatea comisiei financiare a C.E.C. din Rusinsi cu necesitatea de a intari cu cadre Comisa-riatul poporului pentru finance, precum si cuA. D. Tiurupa, comisar al poporului pentruaprovizionare, in problema asigurarii aprovizio-narii orasului Moscova si a guberniilor info-metate.

Lenin dispune arestarea lucrátorilor comisaria-tului civil din Serpuhov vinovavi de luare demita.

Lenin prezidead sedinva Consiliului ComisarilorPoporului, in care continua discutarea decrete-lor elaborate de Comisariatul aprovizionarii pebaza tezelor lui Lenin : decretul cu privire ladetasamentele de recoltare si la detasamentele derecoltare si rechizivionare, precum si hotarirea.cu privire la detasamentele de control si rechi-zivie pe dile ferate si pe dile de navigavie.

Intr-o convorbire cu K. Grodner, reprezentantal organizaviei de partid din orasul Ele; (guber-nia Orel), Lenin discuta politica fava de eseriide stinga, se interesead de starea recoltei dinjudeol Ele; 0 de planurile pentru stringerea sidistribuirea ei ; in incheierea convorbirii pro-mite si scrie o scrisoare catre muncitorii dinElev.

Lenin prezidead sedinva Consiliului ComisarilorPoporului ; face compledri si modificari redac-vionale in textul proiectului de decret cu privirela obligativitatea schimbului de märfuri 'in re-giunile cerealiere ; scrie observatii pe marginea.raportului lui A. D. Tiurupa cu privire la sta-bilirea previnilor fixe la cereale. In aceeasi se-dind se discuti 6 rapoartele cu privire la or-ganizarea si activitatea comunelor agricole si laintensificarea actividvii detasamentelor de apro-vizionare din judevul Elev.

www.dacoromanica.ro

708 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

August, 6 Lenin scrie Scrisoare catre muncitorii din Eler.Lenin prezideazi sedinta Consiliului Comisarilorpoporului, In care continua discutarea prcnecte-lor de decret In problema aprovizionarii. Inaceeasi sedinti se discuta §i o serie de alteprobleme.

Prima juma-tate Lenin scrie chemarea Tovarasi muncitori ! Por-a lunii august, nim la lupta finala, hotaritoare !"mai tirziu de6 ale lunii Lenin II primeste pe K. H. Danisevski, membru

al Consiliului militar-revolutionar al Frontului deest, care li prezinta un raport asupra cauzelorciderii orasului Kazan.

August, 7 Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuta proiectele de decretpentru asigurarea nevoilor ostasilor Armatei Ro-sii si ale familiilor lor, cu privire la drepturile§i. obligatiile Societatii de Cruce Rosie din Ru:sia, cu privire la normele de aplicare o hotarirhreferitoare la asigurarea pentru caz de somaj stde boali, hotarirea Consiliului economic supe-rior prin care se interzice supunerea intreprin-derilor nationalizate si a institutiilor sovietice laimpozite exceptionale de orice fel, normele pen-tru Intocmirea ordinii de zi a sedintelor Con-siliului Comisarilor Poporului, precum si alteprobleme.

August, 8 Intr-un bilet catre A. D. Tiurupa, Lenin facepropuneri pentru organizarea si intensificarea ac-tivitatii detasamentelor de recoltare.Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuti proiectul de hota-rire cu privire la Consiliul economic superior,precum si alte probleme.

August, Intr-o scrisoare catre N. P. Briuhanov, loctiitoruldupti 8 comisarului poporului pentru aprovizionare, si

clue alti membri ai colegiului acestui comisa-riat in legatura cu aplicarea decretelor in pro-blema aprovizionarii, Lenin arati ca principalasarcina a Comisariatului poporului pentru apro-vizionare este aceea de a mobiliza masele mun-citoare la lupta pentru cereale.

August, 9 Lenin discuta cu I. H. Peters, presedintele Comi-siei Extraordinare (Ceka) din Rusia, situatia dinNijni Novgorod in legatura cu informatiile caIn acest oras se urzeste un complot contrarevo-

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 709

August, 10

lutionar ; intr-o scrisoare adresata Sovietului dinNijni Novgorod, el indicã sa. se ia masuri excep-tionale impotriva rascoalei in curs de pregame.Lenin are o convorbire cu M. S. Kedrov, condu-catorul comisiei Consiliului Comisarilor Poporu-lui pentru Regiunea de nord, si cu A. V. Eiduk,membru al acestei comisii, care vetusera de laVologda sa ceara ajutor pentru Frontul de laArhanghelsk ; pe raportul lui Eiduk cu privirela nevoile frontului, Lenin pune o rezolutie incare recomanda Consiliului militar superior sa sa-tisfaca neintirziat cererile formulate in acestraport.Lenin telegrafiazi la Vologda lucratorilor cumunci de raspundere in Comitetul executiv alguberniei Arhanghelsk (A. D. Metelev si altii),aratindu-le el trebuie si ramina pe loc pentrua pregati apararea orasului si a duce lupta im-potriva contrarevolutiei.Lenin ia cuvintul la un miting din raionul So-kolniki, vorbind despre Al cincilea an de ma-cel mondial".Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului in care se discuta problema spoririiram] ahmentare pentru copii in regiunile info-metate, precum qi masurde luate de sectia corn-bustibil a Consihului economic superior pentrumstituirea unui control riguros asupra pregatiriilemnelor de foc necesare Comisariatului poporuluipentru caile de comunicatii si altele.

Intr-o telegrama adresata lui V. V. Kuraev, mem-bru al Comitetului gubernial Penza al P.C.(b)din Rusia, Lenin cere sa se ia misuri cit maienergice pentru reprimarea rapida §i necruti-toare a rebeliunii chiaburefti din gubernia Penza.Lenin prezideazi fedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; prezinta spre discutare raportul Co-mitetului provizoriu pentru organizarea uzinelorconstructoare de masini. In aceeasi ;edinta sediscuta si proiectul de decret pentru infiintareaunui Institut politehnic la Ivanovo-Voznesensk,precum si alte probleme.

In timpul sedintei, Lenin are cu A. D. 'fin-rupa un schimb de biletele cu privire la masurdenecesare pentru asigurarea eficientei colectari-lor de cereale.

47 Lenin Opere complete, vol. 87www.dacoromanica.ro

710 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

August, 11 Lenin semneazi o directivi. clue Consiliul mi-litar superior cu privire la intarirea Frontuluide est.

August, 12 Intr:o telegraml clue A. E. Minkin, pre§edinteleprezidiului Sovietului gubernial Penza, Lenin re-comandI ca reprimarea rebeliunii chiabure§tifie folositi ca prilej pentru confiscarea cereale-lor dqinute de chiaburi i pentru intarirea pu-terii saricimii in zona frontului.Intr-o telegrami adresaa lui M. S. Kedrov, laVologda, Lenin dispune si se ia mIsuri pentruapIrarea cu orice prey a orgului Kotlas.Lenin prezideaz1 §edinta. Consiliului ComisarilorPoporului ; informeazI despre moartea eroicI alui I. Iudin, comandantul unui grup de trupede pe frontul de luptI impotriva cehoslovacilor.In aceeaqi §edinta se discuti i raportul de acti-vitate al comisiei pentru descongestionarea no-dului feroviar Moscova, proiectul de contract-tip pentru acordare de concesiuni strkiniloralte probleme.

August, 12 sau 13 Intr-o telegramI adresaa lui V. V. Kuraev, laPenza, Lenin roag s i se comunice ce nfasurise iau impotriva eserilor de stinga ; subliniaz1

e extrem de important a se adune i si sepublice date faptice privind participarea eserilorde stinga la riscoala chiaburilor".

August, 14 Lenin prezideazI qedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuti problema aproba-rii imputernicirilor Comitetului pentru ajutorareavictimelor rebeliunii albgardiste din Iaroslavl,cererea de a se aloca Comisariatului poporuluipentru afacerile interne fondurile necesare pentrucombaterea holerei, proiectele de decret privindfondurile bkne§ti §i cheltuielile Sovietelor locale,contribucia obligatorie a intreprinderilor la fon-dul pentru asigurarea familiilor de osta§i aiArmatei Ro5ii, problema comercului exterior etc.

August, 15 Lenin prezideaz1 sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuti proiectele de de-cret pentru chernarea sub arme a unor contin-gent; pentru mobilizarea unor uzine in interesulasigurIrii nevoilor frontului i alte probleme.

August, 16 /ntr-opentru

telegramI adresatI comisarului poporuluiagriculturi, S. P. Sereda, la Elev, Lenin

câ

si

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 711

August, 17

August, 19

47*

scrie cg. e necesar ca treaba a fie in asa felorganizatä, inch stringerea i expedierea tuturorsurplusurilor de cereale sa se efectueze neintre-rupt, cuprinzind o plasi dupg. alta".Lenin scrie conceptul de telegrarra clue toateSovietele de deputati cu privire la alianta dintremuncitori i Omni.Lenin particip g. la sedinta Comitetului din Mos-cova a P.C.(b) din Rusia, ia cuvintul in pro-blema tipririi i difuzarii ziarelor Pravda" siIzvestiia C.E.C." si a organizgrii grupelor desimpatizanti.

Lenin prezideazg sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discutg problema comisieipentru schimbul de mgrfuri cu Ucraina, proiec-tul de hotgrire cu privire la sectia stiiritificl-tehnici de pe Iing Consiliul economic superior

alte probleme.

Lenin discuti cu A. M. Ignatiev despre dispozi-tivul inventat de acesta pentru corectarea tiruluiimpotriva avioanelor indruml la seful sec-;iei operative a Comisariatului poporului pentrutreburile militaro-maritime, S. I. Aralov, cu unbilet in care roagg. s i se asigure lui Ignatievconditii de lucru.Intr-o telegramg trimisg la Zadonsk (guberniaVoronej) atre M. F. Boldirev, presedintele co-mitetului executiv, Lenin dispune si se ia celemai energice rdasuri pentru reprimarea rebeliunnchiaburesti.

Lenin discutg cu comunista francez5 Jeanne La-bourbe problema cregrii unei organizatii a co-munistilor englezi i francezi i sarcinile acesteiape teritoriul Rusiei Sovietice.Lenin sta de vorbi cu ziaristul american R. Mi-nor, apoi ii trimite la G. V. Cicerin cu unbilet in care-1 roag s examineze cererea luiMinor de a i se permite s fug, impreung. cuziaristul englez F. Price, o vizit pe Frontulde est.Intr-o telegramg trimisi la Zdorovet (guberniaOrel), Lenin arat ci reprimarea necrutatoare arebeliunii esero-chiaburesti trebuie imbinat g. cuconfiscarea tuturor cantititilor de cereale deti-nute de chiaburi.

$i-1

www.dacoromanica.ro

712 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Lenin prezideaza. ledinla Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuti problernele generaleale politica de aprovizionare, proiectul de de-cret cu privire la unificarea tuturor fortelor ar-mate ale republicii sub conducerea Comisariatuluipoporului pentru treburile militare, problema aju-torarii victimelor terorii dezlantuite de albgardisti0 interventionigi, proiectul de decret pentru corn-pletarea decretului Consiliului Cornisarilor Po-porului din 28 iunie 1918 cu privire la nagonali-zarea intreprinderilor industriale, precum ;i alteprobleme.

August, nu mai Lenin discuti cu E. B. Bel, pre;edinta comitetu-devreme de 19 lui gubernial de partid Penza, situaga din aceastäfi nu mai tirziu gubernie g de pe frontul Armatei I, da indicagide 21 ale lunii unor comisariate ale poporului si satisfaci ne-

voile guberniei Penza.

August, 20 Lenin scrie Scrisoare catre muncitorii ameri-cani". Intr-o telegrami catre comitetul executival judecului Livensk (gubernia Orel), Lenin sa-luta masurile energice luate pentru reprimarearebeliunii chiaburelti din acest judet, subliniazinecesitatea organizarii saracimii satelor ;i a con-fiscarii cerealelor si celorlalte bunuri ale chia-burilor rasculag.

August, 21 Lenin st a. de vorba cu reprezentangi C.E.C. dinTurkestan, apoi ti trimite la Consiliul militarsuperior cu un bilet in care recomandi si fieexaminata cererea lor de ajutor militar.Intr-o telegrama clue comitetul executiv al gu-berniei Astrahan, Lenin cere sa se ia misuripentru organizarea apararii Astrahanului.Intr-o telegrama trimisk la Saratov comisaruluipoporului V. N. Harlov, Lenin cere sa se stringadate mai precise despre cuantumul surplusuri-lor de cereale g sa fie premiate acele plase careau strins toate surplusurile.Lenin prezideaza. ledinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuta Hotarirea cu pri-vire la organizarea miligei sovietice, problemaacordirii de fonduri la dispoziga Comisariatuluipoporului pentru ocrotirea sanatagi in vedereacombaterii epiderniilor g la dispoziga Comisa-riatului poporului pentru comer; ;i industrie invederea achizigonarii de marfuri, raportul de

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 713

activitate al Centrului auto, precum si alte pro-bleme.

August, 22 Lenin are o convorbire cu internationalistul ger-man Jacob Eckert.Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; scrie un proiect de hotarire cu pri-vire la precut cartofilor.

August, 13 Intr-o telegrama trimisa la Dmitrov comisaruluicivil Tokmakov, Lenin roaga sa i se comuniceamanuntit cum a fost reprimata rebeliunea chia-bureasca de la Rogacevo si cere sa se ia ma-suri pentru confiscarea averii chiaburilor rascu-lati si organizarea comitetelor saricimii.Lenin ia cuvintul la doul mitinguri (unul in ra-ionul Gorodskoi, iar celalalt in raionul Presnea)vorbind pe tema : Pentru ce lupti comunistii(bolsevicii) ?"

Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuta proiectul de decretcu privire la cartile de munca, rapoartele cuprivire la masurile luate de Directia centrala destatisticl in vederea asigurarii evidentei recolteide cartofi, cu privire la masurile luate de Co-misariatul aprovizionarii in vederea urgentariiachizitiilor de cartofi, propunerile Consiliuluieconomic superior pentru stabilirea preturilor ofi-ciale, proiectul de decret pentru instituirea uneitaxe de 5010 asupra intreprinderilor comerciale,mersul nationalizarii stocurilor de manufacturaexistente in R.S.F.S.R., precum si alte probleme.

August, 25 Lenin il primeste pe K. A. Peterson, comisarulsau 26 diviziei de puscasi letoni, care ii comunica pla-

nurile participantilor la complotul antisovietic infruntea caruia se afla reprezentantul diplomatical Marii Britanii, R. Lokkart.

August, 26 Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; propune sa se aprobe cererea luiS. P. Natarenus, comisarul extraordinar al tinu-tului Murmansk-Marea Alba., de a i se acordaun concediu de doul siptamini. In aceeasi se-dinta se discuti problema completarii Consiliuluimilitar-revolutionar al republicii, proiectul dedecret pentru mobilizarea in annul a muncito-rilor din guberniile Ivanovo-Voznesensk si Kos-troma care au servit inainte in artilerie, in tru-

www.dacoromanica.ro

714 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

August, 27

August, 27sau 28

August, 28

August, 29

pele tehnice si de geniu, proiectul de hot5rireprin care se stabilea cä agitatorii plecati volun-tar pe front ist pistreaz1 dreptul asupra loculuide munci i asupra cistigului mediu, proiectulde decret pentru reducerea tarifelor la transpor-turile de cereale, precum i alte probleme.

Intr-o telegramI adresati lui S. P. Sereda, comi-sarul poporului pentru agriculturl, Lenin reco-man& sl se organizeze trimiterea in judetulVet a unor detasamente de muncitori din Mos-cova, care sã ajute la treierat.Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, propune o serie de modificari in pro-iectul de decret cu privire la evidenta i repar-tizarea metalelor. In aceeasi sedinta se discuti

proiectul de decret pentru chemarea sub armea marinarilor, problema acordarii de ajutormilitar orasului Groznii, finantarea aprovizio-nirii cu lemne de foc etc.Lenin discuti cu V. M. Smirnov problemele le-gate de apropiata lui plecare la Stockholm pen-tru a lucra in biroul de pres1 de pe linglreprezentanta plenipotentiarä a R.S.F.S.R.

Lenin ia cuvintul la primul Congres general alinvaamintului din Rusia.

Lenin discut 5. cu muncitorul finlandez G. Roviodespre situatia din Finlanda.Intr-o scrisoare adresati lui V. M. Altfater la sta-tul-major al fortelor maritime militare, Lenincere s i se comunice clar g precis in ce stadiuau ajuns pregatirile pentru trimiterea submari-nelor pe Volga g pe Marea CaspicI.Lenin prezideaz1 sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, face o expunere in problema intoc-mirii rapoartelor de activitate ale comisariatelorpoporului pentru perioada de dupI 25 octom-brie (7 noiembrie) 1917 si prezintà proiectul dehoarire scris de el in legaturl cu aceasta. Inaceeasi sedinti se discut i raportul Comisieipentru schimbul de märfuri cu Ucraina, proiectulde hotleire privind contopirea Directiei sanitarea armatei cu Comisariatul poporului pentru ocro-tirea proiectul de decret cu privire Iamobilizarea medicilor, stomatologilor i medi-cilor veterinari, subchirurgilor, felcerilor si far-

§i

sanitätii,

1

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 715

lnainte de30 august

August, 30

Septembrie, 8

Septembrie, 11

Septembrie, 16

Septembrie,nu mai devremede 16 ale lunii

Septembrie, 17

macistilor, raportul Comisariatului aprovizionariicu privire la colectarea cartofilor, precum 0 alteprobleme.

Intr-o scrisoare adresata comisarilor poporului,Lenin da instructiuni asupra felului in care tre-buie s5. fie intocmite rapoartele de activitate alecomisariatelor poporului pentru perioada dedupa 25 octombrie (7 noiembrie) 1917.

Lenin are o convorbire cu 0. V. Kuusinen siI. Sirola despre crearea Partidului Comunist dinFinlanda.

Lenin ia cuvintul la mitingul din raionul Bas-mannii, vorbind despre Doua puteri (dictaturaproletariatului §i dictatura burgheziei)".Lenin ia cuvintul la mitingul din raionul Zarnos-kvorecie (la fosta uzini Michelson), vorbinddespre Doul puteri (dictatura proletariatuluisi dictatura burgheziei)". La iesirea din uzina,Lenin este rank de terorista esera F. Kaplan.

Primind de la statul-major al Armatei a 5-a depe Frontul de est o telegrami cu urari de grab-nica insanatosire, intr-o telegrama de rispuns Le-nin mulcurneste pentru urarile trimise si isi ex-prima convingerea ca actiunile antisovietice alecorpului cehoslovac, ale albgardistilor si chiaburi-lor vor fi inibusite.

Lenin adreseaza comandamentului si trupelorFrontului de est un mesaj de salut cu prilejulluarii orasului Kazan.

Pentru prima oara dupa convalescenta, Leninparticipa la o sedinva a C.C. al P.C.(b) din Ru-sia in care se discuta problemele privind Sin-dicatul general al lucratorilor din institutiile decredit (Banktrud), Conferinta organizatiei regio-nate Moscova a P.C.(b) din Rusia, sedinva C.E.C.,componenta prezidiului Consiliului economic su-perior etc.

Lenin are o convorbire cu membrii Biroului cen-tral al organizaviilor comuniste din regiunileocupate, in cadrul careia subliniazà necesitateade a se desfasura mai larg munca de agita;ie inrindurile trupelor de ocupa;ie.

Lenin scrie o scrisoare prezidiului conferintei or-ganizatiilor cultural-educative proletare.

www.dacoromanica.ro

716 DATE DIN VIATA 51 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Pentru prima oarl dupl convalesce*, Leninprezideazi ;edinta Consiliului Comisarilor Po-porului, in care se discuti raportul comisiei pen-tru anchetarea gestiunii secciei de aprovizionarea agricuhurii cu unelte de produccie, contestaciaControlului de stat impotriva aplicirii noiischeme de salarizare a militarilor activi ailaprobarea prealabilà a Consiliului ComisarilorPoporului, precum ci alte probleme.

In timpul qedincei, Lenin are cu N. N. Kres-tinski, comisarul poporului pentru finance, unschimb de bilecele 'iri legiturg cu activitatea co-misiei pentru elaborarea proiectului de decretcu privire la impozitul in naturg.

Septembrie, 18 Pe buletinul oficial referitor la starea sinitIciisale, Lenin face urmitoarea insemnare : Pe bazaacestui buletin qi dat fiind ci ma simt foartebine, rog insistent ca doctorii sa nu fie deran-jaci cu telefoane 0 intrebari".Lenin scrie un mesaj de salut clue cei 400 demuncitori absolvenci ai ;cola de cadre de co-man& din Petrograd.Intr-o telegrama trimisa la Petrograd luiA. V. Lunacearski, comisarul poporului pentruinvkamint, Lenin 10 exprimi indignarea facide inactivitatea celor rispunzitori de executareaplanului propagandei prin monumente.Lenin primeste in audiencl pe M. N. Sanaev,prgedintele comitetului judecean Sergaci al P.C. (b)din Rusia, discuta cu el despre situacia de lasate 0-1 trimite la redaccia Pravdei" cu oscrisoare in care roagi si se ia noel de cele co-municate de el, spre a fi tiOrite in ziar.

Septembrie, 19 Intr-o convorbire cu A. P. Spunde, membru alSovietului din Ural 0 al comitetului organizacieidin Ural a P.C. (b) din Rusia, Lenin se inte-reseazi de activitatea lui V. R. Bliicher 0 deeroicul mars al detacamentelor de muncitori dinUral de sub comanda lui.Lenin prezideaza fedi* Consiiului Comisari-lor Poporului, in care se discuta proiectul dehotarire cu privire la executarea acordului fi-nanciar de la 27 august 1918 cu Germania, pre-cum 0 procedura nationalizarii ;i lichiclIrii in-stituciilor de credit etc.

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 717

lnainte de Lenin discuta cu A. G. Sleapnikov situatia din20 septembrie Caucazul de nord.

Septembrie, 20 In Pravda" nr. 202 apare articolul lui LeninDespre caracterul ziarelor noastre".

Lenin scrie scrisoarea acre tovarlsii feroviaride la calea feratà Moscova-Kiev-Voronej".Lenin scrie lui V. V. Vorovski la Stockholm, luiA. A. Ioffe la Berlin si I. A. Berzin la Bernascrisori cu privire la necesitatea luptei impotrivavulgarizIrii teoretice a marxismului de clueK. Kautsky.

Septembrie, 21 Lenin prezideazi sedinta Consiliului Comisari.-lor Poporului ; in timpul dezbaterii problemeiimpozitului in naturl, Lenin face o serie decalcule, scrie planul cuvintirii sale, observgiipe marginea proiectului i principiile fundamen-tale ale decretului. In aceeasi sedinti au fostdezlAtute i problemele privind denuntarea tra-tatelor guvernului fostultu Imperiu rus i prelun-girea termenului de renuntare la cetitenia rusa.

Septembrie, 22 Ca rIspuns la comunicarea cu privire la luareaorasului Simbirsk, in numele tuturor oameni-lor muncii V. I. Lenin felicità Armata I de peFrontul de est.Lenin scrie scrisoarea acre ostasii rosii careau participat la luarea orasului Kazan".

Septembrie, 23 Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; ia cuvintul in legaturi cu &rile deseaml ale comisariatelor poporului. In aceeasisedinti se discuti i proiectul de decret cu privirela fondul de alimentatie al copiilor, problemaaloarii de fonduri la dispozitia Consiliului eco-nomic superior pentru satisfacerea nevoilor ur-gente ale uzinelor care lucreazi pentru front,proiectul decretului cu privire la zilele de sirbi-toare legali i alte probleme.

Septembrie, Lenin plead la odihni in imprejurimile MoscoveL24 sau 25

Dupl. 25 Intr-o convorbire cu comunistul olandez S. Rud-septernbrie gers, de profesie inginer, care sosise din S.U.A.

prin Japonia i Siberia, Lenin discuti despre mis-carea muncitoreasci si socialistä din America, Ja-ponia i Olanda.

www.dacoromanica.ro

718 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Septembrie

Octombrie, 1

Octombrie, 2

Inainte de9 octombrie

Octombrie, 9

Octombrie, 10

Ockobrie, 12

Lenin discuti cu A. M. Gorki.

Intr-o scrisoare catre 1. M. Sverdlov siL. D. Trotki, V. I. Lenin propune sa se convoaceo sedinta comuna a C.E.C. din Rusia si a So-vietului din Moscova, impreuna cu So-vietele raionale si cu sindicatele, in legatura cuavintul miscarii revolutionare din Germania.Lenin formuleaza punctele esenviale ale rezolu-;iei ce urmeazi a fi propusa in aceasta sedinta.

Lenin adreseaza o scrisoare sedintei comune aC.E.C. din Rusia §i a Sovietului din Moscovacu reprezentantii comitetelor de intreprindere siai sindicatelor.

Lenin incepe s5. luareze la brosura Revoluviaproletarä si renegatul Kautsky".

Lenin scrie articolul Revolutia proletarl si re-negatul Kautsky".

Intr-un bilet adresat lui G. V. Cicerin, comisa-rul poporului pentru afacerile externe, sau loc-tiitorului sau L. M. Karahan, Lenin maga sa setrimita la Berlin (pentru A. A. Ioffe, V. V. Vo-rovski si I. A. Berzin) 12 exemplare din artico-lul Revoluvia proletara si renegatul Kautsky",aparut in Pravda", impreuni cu o scrisoare dinpartea lui si cu rugamintea de a se lua masuripentru traducerea articolului si publicarea lui.

Intr-o scrisoare catre G. V. Cicerin si L. M. Ka-rahan, Lenin sprijina propunerea lor de a se tri-mite presedintelui S.U.A., W. Wilson, o noel cuprivire la rolul S.U.A. in organizarca interven-tiei antisovietice si atitarea razboiului civil inRusia Sovietica, formulind totodata punctelc esen-tiale ale acestei note.

Intr-o scrisoare adresata prezidiului Sovietuluidin Moscova, Lenin isi exprima indignarea fetade hotarirea acestuia de a-si decline rispundereapentru actiunea de infrumusevare a Moscovei cumonumente ale militantilor miscarii revolutio-nare, actiune intreprinsa in vederea aniversariiRevolutiei din Octombrie.

Nu ma: drziu Lenin se intoarce la Moscova.sit. 15 ,actombrie

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 719

Octombrie, 15 Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; scrie propuneri in vederea unei ho-tariri pentru alocare de fonduri la dispontiaComisariatului aprovizionarii pentru retribuireamembrilor comitetelor saracimii i un proiect dehotirire pe marginea unui raport cu privire laactivitatea exploatarilor forestiere. In aceeali se-dinta se discut i alte probleme.

Octombrie, 16 Lenin tine o consfatuire cu delegatii la con-gresul al II-lea al Partidului Comunist (bolle-vie) din Ucraina, in ajunul deschiderii acestuiala Moscova.

Octombrie, 17 Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, ia cuvintul la discutiile pe margineadecretului cu privire la coloniftii germani dinregiunea Volgai.

Octombrie, 18 Lenin adreseaza membrilor grupului Spartacus"o scrisoare in care exprima cele mai bune uririsocial-democratilor internationalisti germani.

Lenin prezideazi sedinca Consiliului ComisarilorPoporului in care se discuta proiectul de decretcu privire Ia infiintarea de consulate, problernascutirii de serviciul militar a unor categorii demuncitori de la minele de carbuni si de la ex-ploatarile forestiere, acordul cu Gerrnania inproblema cetateniei persoanelor originare dinKurlanda, Estlanda, Liflanda i Lituania etc.

Octombrie, 19 Lenin discuta cu S. S. Pestkovski, loctiitorul co-misarului poporului pentru problemele nationa-litatilor, problemele referitoare la munca de partidin teritoriile ocupate de germani.Lenin prezideaza sedinta Consiliului comisarilorpoporului, in care se discuta problema impune-ru in natura a gospodariilor agricole prin pre-levarea unei parti din produsele agricole, precum§i raportul comisiei pentru problema colonistilorgermani i alte probleme.

Octombrie, 20 Lenin trimite lui I. I. Vatetis, comandantul-sefal fortelor armate ale republicii, o telegrama incare ii cere sa ia cele mai energice misuri pen-tru grabirea recuceririi uzinei Votkinski" 1i acelei din Ijevsk.

lntre 15 ,ci 22 Intr-o petitie adresati comitetului sindicatului zia-octombrie riltilor .sovietici, Lenin cere sa fie inscris printre

membrit acestui sindicat.

www.dacoromanica.ro

720 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Octombrie, 22 Lenin participa la sedinta C.C. al P.C. (b) dinRusia *. In legatura cu apropiata convocare a con-gresului Sovietelor, Lenin e insarcinat si prezinteraportul cu privire la aniversarea Puterii sovieticesi raportul cu privire la situatia internationall.In aceeasi sedinta au fost discutate si alte pro-bleme.

Lenin prezinta un raport la sedinta comuna aC.E.C. din Rusia si a Sovietului din Moscovacu reprezentançii comitetelor de intreprindere 6ai sindicatelor ; la sedinfa se adopta rezoluviascrisi de Lenin.Lenin scrie prefava

politicela editia a II-a a brosurii sale

Partidele din Rusia si sarcinile prole-tariatulur.Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; isi face insemnari pentru sedintaurmatoare a consiiului. In aceasta sedinta se dis-cuta proiectele de decret 6 de hotärire cu privirela impozitul revolutionar exceptional, proiec-tul de decret pentru organizarea sectiilor finan-ciare ale comitetelor executive ale Sovietelor gu-berniale si judetene, precum si alte probleme.

Octombrie, 23 Lenin discuta cu I. V. Stalin, care sosise de laTarkin, situatia de pe Frontul de sud.In numele Comitetului Central al P.C. (b) dinRusia, Lenin scrie textul unei radiograme catreA. A. Ioffe, la Berlin, cu rugamintea de a trans-mite un salut fierbinte lui Karl Liebknecht cuocazia eliberarii lui din inchisoare.

Octombrie, 24 Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuta proiectul de decretpentru inlocuirea armei de 7,62 mm aflati in do-tarea trupelor subordonate comisariatelor po-porului (cu exceptia celui pentru treburile mi-litare), precum si a detasamentelor de paza si aaltor detasamente cu pusti de alte modele ; inaceeasi sedinta se discuta si situatia de la caileferate si relatiile dintre Comisariatul poporuluipentru caile de comunicatie si celelalte comisa-riate ale republicii etc.

* Materialele din aceastS perioadi de activitate a C.C. al P.C.(b) din RtIsilnu s-au plstrat In intregime. In procesele-verbale referitoare la aceasti sedinti sila cele urrnitoare (din 22 i 25 octombrie, 17 gi 19 decembrie 1918, 16 ianuarie,4 ti 5 februarie

de1919) lipsesc listele de prezenti. Dar din cuprinsul proceselor-

verbale sedint8participat la

ale C.C. si al altor documente reiese ci, cu unele rare exceptii,Lenin a toate sedintele C.C. al P.C.(b) din Rusia.

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 721

Octombrie, 25

Octombrie, 26

Octombrie, 27

Octomh ie, 28

Octombrie, 29

Lenin participa la o sedinta. a C.C. al P.C. (b)din Rusia in care se discuta munca organizatiilorde partid din armata, problema Ucramei etc.

Lenin sta.' de vorba cu delegatii organizatiilordin Moscova care nu reusisera sa achizitionezecereale in termenul stabilit prin hotarirea So-vietului din Moscova cu privire la libera trans-portare a cite 1 pud i jumatate de alimente defiecare persoana ; apoi ii indruma la N..P. Brni-hanov, adjunctul comisarului poporuhn pentruaprovizionare, cu un bilet in care-I maga sa ledea tot ajutorul posibil.

Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; in legatura cu discutarea raportuluslui V. I. Nevski cu privire la situatia de laeagle ferate ii face insemnari pentru o hotarirein aceasta probleml. In aceeasi sedmta se dis-cut i problema anularii titlurilor purtatoare dedobincla emise de stat, proiectul de decret cuprivire la instituirea unui impozit exceptional,un referat in problema impunerii in naturi agospodariilor agricole, precum i alte probleme.

Lenin sea de vorba cu un grup de muncitori dinraionul Viborg (Petrograd) trimisi in delegatiepe Frontul de sud, care i s-au prins de birocra-tismul de la Sovietul din Moscova ; ii indru-meaza la acest Soviet cu un bilet in care roagael fie primiti imediat i sa se ia masuri pentrulichidarea excesului de formalitati la primireasolicitatorilor.

Lenin semneaza o telegrama adresata : Perm,Consiliului economic Ural, cu indicatia ca direc-

Uzinei din Berezniki sa inceapa imediat lu-crarile pentru organizarea productiei de radiu.

Lenin sea* de vorbi cu delegatii la primul Con-gres al Uniunii incretului Comunist din Rusia ;intr-un bilet adresat lui I. M. Sverdlov, ii magasa acorde Uniunii tincretului un ajutor material.Lenin discuta cu A. I. Sviderski, membru al co-legiului Comisariatului aprovizionarii, problemaorganizarii inspectiei de control si rechizitieposibilitatea de a folosi in acest scop muncitoride la organele de colectare.

Lenin prezideaza. sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuta proiectul de de-

si

www.dacoromanica.ro

722 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

cret cu privire la predarea tuturor armelor de-tinute de populatie i proiectul de hotirire pen-tru infiintarea de sectii de repartizare a forteide muncl pe lingI Comisariatul poporglui pen-tru problemele muncii, precum i probrema im-pozitelor revolutionare exceptionale introduse deSovietele locale 5i alocarea de fonduri la dispo-zitia Consiliului economic superior pentru aco-perirea cheltuielilor necesitate de productia deglucoz5 din cartofi etc.

Octombrie, 31 Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuti proiectul de deer&pentru organizarea sectiilor financiare ale co-mitetelor executive guberniale si judetene aleSovietelor, proiectul de hotirire cu privire laasigurarile sociale ale oamenilor muncii, proicc-tul de decret cu privire la fuzionarea adrninis-tratillor financiare cu institutille po-porului, proiectul de decret pentru infiintareaComisiei extraordinare a transporturilor si alteprobleme.

lunii Lenin semneag mesajul C.C. al P.C. (b) dinoctombrie Rusia atre grupul «Spartacus* din Germania

catre Partidul Comunist din Austria ger-mank".

Noiembrie, 1 Intr-o scrisoare adresati lui I. A. Berzin inElvetia, Lenin il informeaz 5. i-a trimis oparte din textul brosurii Revolutia proletari

renegatul Kautsky", rugindu-1 totodati s-o deacit mai repede la tradus, iar in editia francezia cirtii Statul Si revolutia", in prefata din par-tea editorului, s fact o critici a conceptiilor luiK. Kautsky 5i E. Vandervelde.

Noiembrie, 2 Lenin scrie schita de teze pentru o hotirire cupnvire la respectarea riguroasi a legilor, pro-punind totodatl ca C.C. al P.C. (b) din Rusiasä aprobe in principiu tezele si si insircinezeComisariatul poporului pentru justitie s'a.' le re-dacteze sub formi de decret.Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; face in afara ordinii de zi o deck-ratie in legiturl cu apelul C.E.C. si al C.C.P.acre oarnenii muncii din Austro-Ungaria ; incursul discuarii problemei depozitelor de statpentru tesituri 5i confectii, el isi noteazi o seriede puncte in legituri cu aceastä problemi

Bãncii

S fi r fit ul

ca

si

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 723

face modificIri si complefari in textul proiec-tului de hotIrire. In aceeali sedinfa au fost dis-cutate si problema alocirii de fonduri la dispo-zitia Consiliului economic superior pentruinflptuirea monopolului de stat asupra tesIturi-lor, normele pentru intocmirea si executareabugetului ieneral de venituri 6 cheltuieli aleR.S.F.S.R. in primul semestru al anului 1919,bugetul de venituri si cheltuieli pe semestrul IIal anului 1918, decretul cu privire la creareaunui fond special destinat finanfarii misurilorpentru dezvoltarea agriculturii, raportul cu pri-vire la combustibil 6 alte probleme.

Noiembrie, intre Lenin discutl cu F. Price, corespondentul zia-2 ,ci 6 rului englez The Manchester Guardian", despre

situatia internationalà a Republicii sovietice.

Noiembrie, 3 Din balconul Sovietului din Moscova, Lenin ros-teste o cuvintare la demonstratia organizatä incinstea revolutiei austro-ungare.

lnainte de 5 Lenin are o convorbire cu S. I. Gusev, mem-noiembrie bru al Consiliului militar-revolutionar al Ar-

matei a II-a a Frontului de est, 11 magi sltransmiti ostasilor Armatei a II-a el de zivaaniverslrii Revolutiei din Octombrie asteaptà sii se raporteze a Ijevskul a fost cucerit.

Noiembrie, 5 Lenin semneaz1 o radiogrami cStre toti co-mandantii, conducitorii militari si comandantiide armati, cltre toate Sovietele de deputati, incare se anuntS a Germania a rupt relatiile di-plomatice cu Rusia Sovieticl.Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discutl normele privindpublicarea decretelor si hotäririlor ConsiliuluiComisarilor Poporului in Izvestiia C.E.C.", pro-blema fuzionirii publicatiilor unor comisanate,problema fondului pentru alimentatia copiilor etc.

Noiembrie, 6 In prima sedintl a celui de-al VI-lea Congresgeneral al Sovietelor de deputati ai muncitorilor,firanilor, cazacilor si ostasilor rolii, Lenin ros-teste o cuvintare despre aniversarea Revolutieidin Octombrie.Lenin ia cuvintul in sedinta festivi a ConsiliuluiCentral al Sindicatelor din Rusia si a Consi-liului sindicatelor din Moscova, precum si la osears literati organizad de Proletkultul din

www.dacoromanica.ro

724 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Moscova, vorbindOctombrie.

despre aniversarea Revolutieidin

Noiembrie,sau 7

6 Lenin rosteste ouzina

cuvintare la mitingul muncito-rilor de la fosta Michelson.

Noiembrie, 7 Lenin ia cuvintul la dezvelirea monumentuluilui K. Marx si F. Engels, in Piga R.evoluOei ;dezveleste in Piga Rosie placa comemorativiinchinata luptatorilor Revolutiei din Octombriesi rosteste o cuvintare cu acest prilej.Lenintorilor

ia cuvintul la mitingul-concert aldin

lucia-Comisiei extraordinare (Ceka) Rusia.

Intr-o telegrama, de raspuns adresata comandan-tului Armatei a II-a, Lenin salmi pe ostasiirosii cu prilejul luarii Ijevskului si ii felicita cuprilejul aniversarii Revolutiei din Octombrie.

Noiembrie, 8 In sedinta a doua a celui de-al VI-lea Congresgeneral al Sovietelor din Rusia, Lenin rosteste ocuvintare despre situa;ia internationala.Lenin ia cuvintul

saracimiila consfatuirea

guberniiledelegavilorcentrale.

co-mitetelor din

In noaptea de 9 Intr-o telegrama urgenta adresata comitetelorsp re ID noiembrie executive si comitetelor de partid din guberniile

Orel si Kursk, Lenin le informeazi despre in-ceperea revolutiei in Germania si luarea puteriide clue muncitori si soldati, si subliniazi a enecesar sa se ia toate masurile pentru ca acesteevenimente sa fie aduse la cunostinta soldatilorgermani din Ucraina.

Noiembrie, 10 Lenin scrie Telegrama circulara catre toate So-vietele de deputati" 6 o telefonogrami la Pe-trograd, in care comunica stirile primite in noap-tea precedenta cu privire la victoria revolutieiin Germania si roaga sa se ia toate misurilepentru ca acest eveniment sa fie adus la cunos-tinta populatiei 6 a soldatilor germani la toatepunctele de frontiera. Intr-o radiograma acretoate Sovietele de deputati din zona de frontiera,Lenin le informeazi asupra mersului revolutieidin Germania si le traseaza sarcina sa uzeze detoate mijloacele ce le stau la dispoz4ie pentrua aduce aceste fapte la cunostinta soldatilor ger-mani. Lenin termina de scris brosura Revoluviaproletara si renegatul Kautsky'.

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 725

La inaugurarea clubului Revolutia din Octom-brie° din raionul Hamovniki, Lenin roste5te ocuvintare despre momentul actual.

Mai tirziu de 10 Lenin scrie anexa II la bropra Revolutia pro-noiembrie letari i renegatul Kautsky" O noui carte

a lui Vandervelde despre stat".Lenin acordä un interviu ziaristului americanR. Minor, inaintea pleclrii acestuia in Ger-mania.

Noiembiie, 11 Lenin ia cuvintul la festivalul organizat de co-muni5tii din Moscova la Teatrul Mare, vorbinddespre situatia internaiionall.Lenin prezideazI 5edinva Consiliului ComisarilorPoporului ; ia cuvintul g face o expunere asupraevenimentelor revolutionare din Germania. Inaceegi 5edinci se discutl problema alocirii defonduri la dispozivia Comisariatului marinei pen-tru organizarea lucrlrilor la uzinele Ijorskie"5i Obuhov" etc.

Noiembrie, 12 Lenin stä de vorbI cu 0. M. Le5cinski g A. I. Ia-kovlev, care sosiserk la cel de-al VI-lea Congresgeneral al Sovietelor din Rusia ca delegati dinpartea Armatei a 1.1-a din Caucazul de nord,care cer si se acorde acestei armate munitii 5iechipament ; se intereseala de G. K. Ordjo-nikidze, le promite cI chiar in aceeali zi vapune problema lor in 5edinta C.C. al partidului.Lenin prezideazi 5edinta Consiliului ComisarilorPoporului ; in timpul discuarii proiectului dedecret cu privire la organizarea aprovizionsini,el scrie punctul a" 5i, in citeva variante, ciornapunctului b" ale hotaririi. In aceeasi 5edinta sediscuti qi raportul de activitate al Celai, proiec-tele de decret cu privire la chemarea sub armea medicilor, plata salariilor cuvenite muncitori-lor 5i functionarilor (din intreprinderile parts-culare, navionalizate 0 de stat) care au stat vre-melnic in teritoriile ocupate, precum 5i alte pro-bleme.

Noiembrie, 13 Intr-o telegrami adresati lui Ivanov, pre5edin-tele organizayiei de partid din Unecea (gub.Cernigov), Lenin multume§te pentru mesajele pecare i le-au trimis reprezentanvii soldatilor ger-mani revoluvionari, deleggii Sovietului din Lii-cicensk, organizatia de partid din Unecea 0

48 www.dacoromanica.ro

726 DATE DIN VIATA I ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

N. A. $ciors, comandantul regimentului Bo-gun" ; totodata el exprima dczideratul ca

germani sa participe la eliberarea Ucrainei.Intr-o telegrami adresati Comitetului gubernialOrel al P.C. (b) din Rusia, Lenin ii cere s co-munice in toate localitatile de frontiera cuUcraina continutul telegramei de salut primitedin Unecea din partea soldatilor germani revo-lutionari i sã adreseze soldatilor germani ape-.lul de a ajuta la eliberarea Ucrainei.

Noiembrie, 14 In Pravda" nr. 246 apare hotarirea C.E.C. 'dinRusia cu privire la anularea tratatului de laBrest-Litovsk, semnati de Lenin si de Sverdlov.Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; prezinta o informare cu privire lasituatia internavionall. Xn aceeasi sedinvi se dis-cuti problerna alocarii unei surne de 500 000 000 deruble la dispozitia Comisiei extraordinare pentruaprovizionarea Armatei Rosii si 100 000 000 deruble la dispozivia Comisariatului poporului pen-tru comer; i industrie in vederea achizitio-aril de marfuri de prima necesitate din strai-natate etc.

Noiembrie, 15 Intr-o telegrama adresata la Serpuhov coman-dantului-sef I. I. Vatetis, Lenin magi si fiefavorabil solutionat" proiectul Biroului centralal organizaviilor comuniste din regiunile ocupatede pe lingi C.C. al P.C. (b) din Rusia referi-tor la formarea a doua batalioane de soc unulpolonez i altul lituanian.

Noiembrie, 16 Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; in timpul discutarii raportului cuprivire la descarcarea trenurilor sosite la Mos-cova, scrie un bilet cane L. B. Kamenev, pre-sedintele Sovietului din Moscova, in care ii diindicatia sa mobilizeze pe toata lumea §i

descarce manual vagoanele". In aceeasi sedintase discutä i bugetul de venituri i cbeltuieli alestatului pe perioada iulie-decernbrie 1918, proiec-nil de decret cu privire la bugetul pe perioadaiulie-decembrie 1918, raportul cu privire la re-partizarea hirtiei i reducerea tirajului ziarelor,problema alocarii de fonduri la dispozivia coope-rativei muncitoresti centrale din Moscova pentruorganizarea de centre de desfacere pentru os-tasii Armatei Rosii pe fronturi etc.

sol-devil

si

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA 51 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 727

Nu mai devremede 16 $i nu maitirziu de 18noiembrie

Noiembrie,

Lenin primeste o delegatie a Congresului repre-zentantilor cooperatiei de credit actionari aiBincii populare (cooperatiste) din Moscova.

19 Lenin rosteste o cuvintare la primul Congresgeneral al muncitoarelor din Rusia.Luind cunostin t.5. de propunerea comisaruluisucursalei din Regiunea de nord a BAncii po-porului, de a se sarbItori prima aniversare adecretului pentru nationalizarea bincilor parti-culare, Lenin scrie pe aceastä propunere : Etimpul, cred, s'a se termine cu sArbatoririle. Ar ficeva ridicol! «Si sIrbItorim* ziva de 14 de-cembrie printr-o judicioasI, reusiti, abilI si rapidifuzionare a Bincii cooperatiste cu Banca deStat".Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; scrie un proiect de hotirire prin carese respinge proiectul de decret prezentat de Co-misariatul poporului pentru prevederi sociale sicare prevedea cI Casele copilului" vor_rAmine inadministrarea acestui comisariat. In aceeasi sedintise discuti de asemenea problema municipalizIriisi nationaliz'arii comertului particular, un proiectde hotirire cu privire la incet irea aparitiei unorziare in scopul economisirii hirtiei, precum si alteprobleme.

Lenin scrie articolul Pretioasele mirturisiri alelui Pitirim Sorokin".Lenin ia cuvintul la adunarea organizati de Co-mitetul oräsenesc Moscova si de Comitetul raionalPresnea ale P.C. (13) din Rusia pentru sIrbito-rirea lui in calitate de conducitor al P.C. (b)din Rusia si al guvernului sovietic.

Lenin 11 primeste pe M. S. Kedrov, care 11 in-formeazi asupra mersului lucririlor de descon-gestionare a nodului feroviar Moscova.

Lenin prezideaz1 sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; face completgri la proiectul de decretCu privire la organizarea aprovizionirii popu-latiei cu toate produsele si obiectele de consurnpersonal si de uz casnic" si o modificare inproiectul de decret prin care Consiliul militar-revolutionar este autorizat sl cheltuiasci 50 000 000

Noiembrie, 20

Dupa 20noiembrie

Noiembrie, 21

48* www.dacoromanica.ro

128 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

de ruble pentru luarea masurilor irnpuse de im-prejurarile militare exceptionale din Lituania,Bielorusia 6 Po Ionia. In aceea0 ediritä se discutl.problema asigurarii cu autovehicule a ArmateiRo0i, proiectele de decret cu privire la serviciulde popi 0 telegraf, precum 0 alte probleme.

Noiembrie, 23 Lenin stà de vorbi cu delegatia indiana care aadus un mesaj de salut adresat Rusiei Sovieticedin partea popoarelor Indiei.

Lenin prezideazi §edinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuta activitatea Cole-giului central pentru problemele prizonierilor 0refugiatilor, proiectul de hotarire cu privire lareluarea activitatii de aprovizionare in localita--tile eliberate de sub ocupatie, proiectele de de-cret cu privire la zilele de sarbatoare legarlin Republica sovietica, cu privire la reorgani-zarea asigurarilor in Rusia 6 alte probleme.

Noiembrie, 24 Lenin ia cuvintul la un miring al feroviarilordin Moscova.Lenin ia cuvintul la mitingul

rope.organizat cu pri-

lejul Zilei ofiteruluiNu mai devreme Lenin primege pe delegatii fractiunii comunistede 24 noiembrie a secttet aprovizionare din cadrul Sovietului din

Moscova.

Noiembrie, 26 Lenin ia cuvintul la adunarea imputernicitilorCooperative' muncitorepi eentrale din Moscova.Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuti problema infiintariiunei comisii superioare a comunicatiilor tele-grafice, decretul prin care operele piintifice,literare, muzicale 0 artistice sint declarate patri-moniul statului, regulamentul general al rechizi-Iiilor, problema realizarii unui impozit de 10 mi-liarde etc.

Noiembrie, 27 /n cadrul unei adunari a activigilor de partiddin Moscova, Lenin face o expunere despre ati-tudinea proletariatului fata de democrapa mic-burgheza 0 rostepe cuvintul de incheiere laaceasta expunere.

Noiembrie, 28 Lenin prezideaza edinta Consiliului ComisarilorPoporului ; in legaturi cu discutarea situatieiserviciului sanitar al armatei, examineaza untabel tu nurnarul paturilor la centrele de eva-

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 729

Voiembrie, 29

Noiembrie, 30

Toamna

Decembrie, 1

Decembrie, 2

cuare, face pe marginea lui o serie de calculeinsemn5ri. In aceeasi sedinfa se discutà si pro-blema declarärii sarii de rizboi la caile ferateale republicii, problema amestecului autoriatilormilitare in operatiile de colectare etc.

Lenin semneazI o serie de telegrame adresate laNijru Novgorod sectiei guberniale de aprovizio-nare, conusarului militar al guberniei i consiliu-lui economic local, cu indicatia de a aprovizionalaboratorul de radio din Nijni Novgorod cualimente 6 materiale de constructii.Lenin stl de vorbl cu Lau Siu-djau 6 CianIn-ciun, reprezentantii muncitorilor chinezi dinRusia.

Lenin vorbeste prin fir direct cu B. M. Volin,presedintele Comitetului executiv gubernialmembru al Comitetului gubernial Orel al P.C. (b)din Rusia, dindu-i indicatii asupra atitudinii pecare trebuie s-o adopte fat5 de Congresul Sovie-telor de deputati ai soldatilor armatei germanedin Ucraina, care urma si se intruneascl laGomel.

Lenin completeaz i semneaz5 telegrama adre-satk comandantului-sef I. I. Vatetis, in care searat cä trupele Armatei Rosii trebuie s5.' spri-jine guvernele sovietice de pe teritoriul Letomei,Estlandei, Ucrainei i Lituaniei.

Lenin semneazI hotlrirea C.E.C. din Rusia cuprivire la constituirea Consiliului Apirkrii Mun-citoresti i Tirinesti.

Lenin viziteaz5: atelierele de reparatii de va-goane ale cid ferate Moscova-Kursk, sea' de vorbicu muncitorii, apoi ia cuvintul la mitingul fero-viarilor.

Lenin prezideaz 5. prima sedint5 a ConsiliuluiMuncitoresti 6 Tätinesti ; in cadrul dis-

cuarii problemelor referitoare la activitatea trans-portidui 6 la aprovizionarea cu combustibil secreeaza comisii ale Consiliului AparIrii, subpresedintia lui Lenin. In aceeasi sedinfa se dis-cutä i problema aprovizionirii, cea .a

cadrelor tehnice, a inspectiei militare su-perioare etc.

Leninblemei

participi la o consfituireSindicatul

consacrati pro-relatiilor dintre general al lu-

si

si

AO-rarii

mobili-zarii

www.dacoromanica.ro

730 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LIJI V. I. LENIN

Decembrie, 3

Decembrie, 4

cratorilor din institutiile de credit din Rusia.(Banktrud) si Sindicatul lucratorilor Bancii po-porului (Banksotrud), precum si problemei con-vocarii congresului de constituire a unui sindicarunic al functionarilor de bancl.Lenin prezideaza sedinta comisiei combustibilu-lui din cadrul Consiiului Apararii, formuleaza.observatii pe marginea problemelor discutate siipropune o serie de masuri practice pentru procu-rarea de combustibil, scrie proiecte de hotaririin problemele organizatorice si cu privire laexploatarile forestiere.Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuta proiectele de decrerpentru organizarea unei sectii de propaganda in-ternationala pe lingi C.E.C. al Sovietelor dirkRusia, pentru stabilirea zilelor de sarbitoare le-gala, pentru nationalizarea Bancii populare (co-operatiste), pentru acordarea de credite coope-ratiei, problema nationalizarii bancilor straine etc.

Lenin prezideazi sedinta comisiei Consiliului AO-rlrii insarcinata cu problema controlului efee-tiv, ia cuvintul la dezbateri, scric un conceptde proiect si un proiect de hotarire cu privirela folosirea Controlului de stat.Lenin prezideaza sedinta comisiei ConsiliuluiApararii pentru problemele activitatii Cekai intransporturi, scrie propuneri pentru un proiectde hotarire.Lenin prezideaza sedinta Consiliului Comisar:lorPoporului, in care se discuta urmatoarele ches-tiuni : trecerea tuturor navelor comerciale subadministrarea Directiei generale a transporturilorpe api, editarea unei crestomatii populare con-sacrate Constitutiei si legislatiei R.S.F.S.R., trans-formarea in muzeu a marelui palat al Kremli-nului, decretul cu privire la fondurile banesti sicheltuielile Sovietelor locale si altele.

Intr-o scrisoare adresata lui G. M. Serrati, lideral Partiduhki socialist italian, Lenin isi exprimisperanta ca in Italia, ca si in alte tari ale An-tantei, se apropie revolutia proletara.Lenin prezideazi sedinta Consiliului Apararii ;scrie propuneri in problema intensificarii ritmu-lui si a sporirii volumului colectarilor de pro-duse alimentare. In aceeasi sedinta au fost dis-

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA 51 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 731

cutate i problema trecerii fabricilor de cartwe0 de armament din Tula la lucrul in trei schim-buri, màsuri pentru instituirea unui control efec-tiv asupra consumului de cartuse pe fronturi,necesitatea mobilizrii tuturor persoanelor capa-bile siti ocupe posturi de comandi etc.

Decembrie, 5 Lenin prezideaza Fdinta comisiei ConsiliuluiApäririi pentru productia de cartuse, ia de maimulte ofi cuvintul, 10 face insemniri cu privirela situatia de la fabrica de cartu;e din Tula,scrie un concept de hotirire cu privire la spo-rirea productiei de cartu;e, o schitä de planpe anul 1919.Lenin prezideazg ;edinta Consiliului ComisarilorPoporului ; in legaturl cu discutarea Hotlririicu privire la organizarea inspectiei muncitore;tiin domeniul aprovizionärii", scrie un concept dedecizie a Consiliului Comisarilor Poporului inaceasti problem i formuleaza observacii pemarginea proiectului de Hotifire". In aceea0rdin ta. se discuta. ;i proiectele de hotlriri cuprivire la comandantul unei armate care faceparte dintr-un front, cu privire la comandantulfrontului 0 la comandantullef al tuturor fortelorarmate ale republicii, decretul cu privire la des-fiintarea taxelor vamale la produsele alimentareimportate, problema organiz5.rii unui recensimintal industriei etc.

Nu mai tirziu Lenin face insemniri pe marginea proiectuluide 6 decembrie de hotIrire a C.C. al P.C. (b) din Rusia cu

privire la convocarea Congresului general alfuncvionarilor de banci din Rusia.

Decembrie, 7 Lenin prezideafa ;edinta Consiliului ComisarilorPoporului ; propune &I fie numit un corespon-dent special care sI pregiteascl pentru .presimaterialele referitoare la activitatea ConszliuluiComisarilor Poporului. In aceea0 ;edintä se dis-cut i proiectele de decret pentru mobilizareafo;tilor ofiteri in Armata Ro0e, pentru recunoa;-terea independentei Republicii Sovietice Estlanda,precum i alte probleme.

Decembrie, 8 Lenin rostege o cuvintare la Congresul Sovie-telor, al comitetelor siticimii 0 al comitetelorraionale de partid din gubernia Moscova.Lenin prezideaza." ;edinta Consiliului Apàrärii ;prezintl o informare asupra rezultatelor unei

www.dacoromanica.ro

732 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Decembrie, 9

Decembrie, 10

Decembrie, 11

inspectii acute la depozitul din Hodinka al Co-mitetului de aprovizionare din regiunea Mos-cova ; ii face insemnäri in problemainarmarii ;i aprovizionarii a zece divizii in cursde formare. In aceeag sedinta se discuta un ra-port cu privire la asigurarea cu alimente a uzi-nelor din Tula, proiectul de hotarire impotrivaregionalismului si a birocratismului, problemamobilizrii populatiei pentru lucriri silvice etc.

Lenin rostote o cuvintare la sedinta de searia celui de-al III-lea Congres al coopergiei mun-citoregti.

Lenin prezideaza lucrarile comisiei ConsiliuluiAO:x.16i insarcinati cu problema controluluiefectiv, ia de trei oH cuvintul la discutarea ra-portului asupra indeplinirii hotaririi din 3 de-cembrie a comisiei.Lenin prezideaza Fdinta Consiliului CornisarilorPoporului ; face o comunicare in legatura cumemoriul din 3 decembrie al Comitetului execu-tiv al guberniei Ivanovo-Voznesensk cu privirela situatia alimentark grea a acestei gubernii. Inaceeasi rdinta se discuti i cererea unor orga-nizatii muncitoroti din Moscova de a li seaproba sk facâ pe cont propriu achizitii deproduse nerationalizate, precum ;i problema inclu-derii in Comisariatul aprovizionarii a unor re-prezentanti ai muncitonlor din Petrograd ;iMoscova, alocarea de fonduri pentru propagandain rindurile prizonierilor capturati in luptele cutrupele interventioniste, proiectul de decret pen-tru mobilizarea ;tiutorilor de carte si organi-zarea popularizarii realizarilor orinduirii sovie-tice etc.

Lenin ia cuvintul la primul Congres general alsecciilor agrare, comitetelor saricimii ;i comu-nelor agricole din Rusia.Lenin ii trimite lui V. D. Bonci-Bruevici textulunei brosuri continind hotarirea Congresuluial VI-lea al Sovietelor in problema aplicáriilegilor, rugindu-1 sa-i dea un titlu cit mai clarsi mai sugestiv" i sa-1 editeze cit mai repede inbrosura.

Lenin prezideazi sedinta Consiliului Apararii ;face o comunicare in legatura cu formularele dedelegatie pentru membrii grupelor de control Fi

echipirii,

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 733

revizie, i CU privire la adoptarea unor masuriurgente pentru imbunitatirea aprovizionarii. Inaceeasi sedinta au fost discutate problema re-glementlrii transporturilor pe calea ferata, ra-poartele cu privire la introducerea sistemului desalarizare in acord premial la calk ferate, cuprivire la aprovizionarea unor categorii de mun-citori cu alimente i obiecte de prima necesitate,precum i alte probleme.

Decembrie, 12 Lenin scrie Schita de directive cu privire laconducerea institutilior sovietice".Lenin scrie proiectul de hotärire a C.C. alP.C. (b) din Rusia in problema evidentei mem-brilor de partid.Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; scrie un concept de hotirire i iacuvintul pe marginea raportului cu privire lainfiptuirea prevederior decretului pentru msti-tuirea unui impozit exceptional de 10 miliarde

. a impozitului in natura ; ia cuvintul la discutiilepe marginea problemei elaborarii unui tarif unicla transporturile de pasageri. In aceeasi sedintaau fost discutate i alte probleme.

Decembrie, 13 Intr-o telegrama adresata lui L. D. Trotki, pre-sedintele Consiliului militar-revolutionar al re-publicii, Lenin ii aduce la cunostinta el orasulPerm se aflä intr-o situatie deosebit de grea, in-dica sa se trimita acolo intariri i sa se atragiatentia Consiliului militar-revolutionar al Fron-tului de est asupra marii insemnatati a pastrariiraionului Kizel, care aprovizioneazi cu carbuneuzinele i calea ferata din Ural.

Nu mai tirziu Lenin discuta cu reprezentantii Sindicatuluide 14 decembrie functionarilor din industrie si comer; problema

municipalizarii comertului.

Decembrie, 14 Lenin ia cuvintul la o conferinta muncitoreascidin raionul Presnea.Lenin prezideazi sedinta Consiiului ComisarilorPoporului ; ia de doua ori cuvintul la dezba-terile in jurul desfiinOrii prejurilor fixe lacartofi ; scrie un proiect de hotarire in problemafinanfarii Centralei textilelor. In aceeasi sedinyise discuti problema organizirii de gospodiriiagricole de clue Sovietele orl§eneiti g mire-prinderile industriale etc.

:

www.dacoromanica.ro

'734 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Decembrie, 15 Lenin prezideazi sedinta Consiliului Apiririi incare se discuti problema rezervelor de cerealepe ciile ferate 0 in silozuri, agitatia politick' sitrimiterea de comisari in diviziile in curs deformare, rapoartele cu privire la activitatea fa-bricilor de cartuse din Simbirsk si Sormovo, cuprivire la repartizarea stocurilor de petrol, pre-cum 0 alte probleme.

Decembrie, 16 Lenin di lui G. I. Petrovski, comisarul poporuluipentru afacerile interne, indicatia de a instiniiimediat o anchet i. sever i. in legituri cu recla-matia Oranilor din satul Budilovo, judetul Liu-bim, gubernia Iaroslavl, impotriva presedinteluicomitetului siricimii din acel sat.

Inainte de 17 Lenin scrie § 3 Cum punea problema Marxdecembrie in 1852" al capitolului al II-lea din cartea

Statul si revolutia".Decembrie, 17 Lenin scrie prefaça la editia a doua a cirtii

Statul si revolutia".Lenin trimite comunistului finlandez 0. S. Pukketextul completirilor ficute la editia a II-a acirtii Statul g revolutia", pentru editia fin-landezi a acestei cirti.Lenin participi la sedinta Biroului C.C. alP.C. (b) din Rusia in care se discuti proble-mele legate de apropiata convocare a congre-sului partidului, activitatea comisiei pentruelaborarea programului partidului, rezolutiilecongresului sectiilor agrare, problemele munciiin Siberia, despre congresul sindicatelor etc.

Nu mai tirziu Lenin il primeste pe I. I. Hodorovski, membrude 18 decem- al Consiliului militar-revolutionar al Frontuluibrie de sud, care 11 informeazi asupra situatiei de pe

front ; apoi 11 chearni prin fir direct pe G. E.Zinoviev, presedintele Comitetului apirlrii dinPetrograd, cerindu-i si trimiti intiriri pe Fron-tul de sud.

Decembrie, 18 Lenin prezideazi sedinta Consiliului Apiririi ;ia cuvintul in problema stabilirii efectivului ar-matei corespunzitor cu resursele tirii, precum0 la discutarea cererii Comisiei centrale deevacuare in legituri cu inventarierea materia-lului de rizboi aflat in posesiunea ei (scrie unproiect de hotirire in aceasti problemi) si pemarginea raportului cu privire la Uzinele Sor-movo. In aceeasi sedinti se discuti si problema

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIV1TATEA LUI V. I. LENIN 735.

Decembrie, 19

situatiei sanitare a trupelor Frontului de sud,.protectele de decret pentru rechizitionarea cailornecesari armatei i pentru asigurarea cu clädiria armatei, problema armuririilor, repartizareastocurilor de petrol, construirea unei mari fa-brici de tunuri la Taricin etc.

Lenin participl la sedinta Biroului C.C. al P.C..(b) din Rusia in care se discuti problemele pri-vind controlul militar, munca politic pe front,organizarea inspectiei militate, munca comunis-tilor pe front etc.Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului in care se discutà proiectul de decretcu privire la luarea in evidenti si mobilizareacadrelor tehnice din R.S.F.S.R., acordarea deinlesniri la plata impozitului in natura pentrutuncle localitIci, iucràrile comisiei interdeparta-mentale de pe lingH Comisariatul finantelor pen-tru infiptuirea unitatii serviciului de casierieetc.

Decembrie, 20 In Pravda" nr. 277 apare articolul lui LeninIn memoria tov. Prosian".

Decembrie, 21 Intr-un bilet adresat lui N.N. Krestinski, comi-sarul poporului pentru finance, Lenin cerese ia mOsuri pentru descoperirea si judecareafunctionarului vinovat de neglijentO la efectua-rea unui transfer de bani de la sucursala dinMoscova a Bincii poporului la Colegiul silvic alConsiliului economic superior, urmind a i se co-munica apoi daci a fost &it vinovatul, cineeste el si cind au fost plàtii banii.Lenin prezideazI sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; ia cuvintul in problema incelegeriiintervenite intre Consiliul economic superior siDirectia centrali de statistica pentru .publicareaunei hotOriri cu privire la statistica IndustriallcurentI. In aceeasi sedintl se discuti i proiec-tul de decret cu privire la recunoasterea Re-publicilor Sovietice Estlanda, Letonia i Lituania,precum i alte probleme.

Decembrie, 22 Scrisoarea lui Lenin Cltre muncitorii din Kras-naia Presnea", scris. in legIturO cu a 13-a ani-versare a insurectiei armate de la Moscova dindecembrie 1905, apare in ziarul Kommunar"nr. 63. (In ziarul Bednota" nr. 222 din 24 de-

si

www.dacoromanica.ro

'36 DATE DIN VIATA I ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

cembrie 1918 apare sub titlul Eroica fapta amuncitorilor din Presnea".)Lenin prezideaza sedinta Consiliului Apararii ;ia cuvintul la discutarea raportului privitor lacantitatile de cereale in curs de trausportare pecaile ferate i scrie un concept de rezolutie inaceasta problem/ ; scrie conceptul unui proiectde rezolutie in problema echipamentului pentrurnuncitorii feroviari. In aceeasi sedinta se dis-cuta i raportul lui L. B. Krasin cu privire lauzinele din Simbirsk i Iievsk si la trecereaUzinei din Tula la lucrul in 3 schimburi.

Decembrie, 23 Lenin scrie articolul Despre 4dernocratie*dictatura".

Lenin semneaza o telefonograma in care se cerecomandantuluilef I. 1. Vatetis sä raporteze cumse desfasoara luptele in raionul Balasov, säarate de ce nu a fost executat ordinul coman-dantului-sef cu privire la luarea Orenburgului

ce masuri s-au luat pentru consolidarea situa-tiei in raionul Perm.

Decernbrie, 24 Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuti proiectele de decretpentru lichidarea bancilor particulare de creditfunciar, pentru asigurarea nevoilor familiilor deostasi ai Armatei Roii, precum i alte probleme.

Decembrie, 25 Lenin ia cuvintul la cel de-al II-lea Congresgeneral al consiliilor economice din Rusia.Intr-o scrisoare adresati lui D. A. Bulatov, pre-sedintele Comitetului executiv al gubernieiTver, Lenin 11 insarcineaza si cerceteze stareade lucruri din plasa Pervitinsk i s ia masurilenecesare pentru indreptarea situatiei aratate inreclamavia invatatoarei V. S. Ivanova, care s-aplins de faptul a in comitetul sräcimii s-auacivat elemente ostile Puterii sovietice.Intr-o telegrami adresati Consiliului comuneloragricole din Regiunea de nord, Lenin cerese ia imediat misuri pentru curmarea oricarorincercari de incalcare i eludare a decretuluiC.C.P. din 21 noiembrie cu privire la organi-zarea aprovizionarii, s se redeschida cooperati-vele inchise i nationalizate, sa li se restituiemarfurile, dispunindu-se totodati ca ele sa fieincluse in reteaua de distributie.

§i

sã

si

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA I ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 737

Mai tirziu de25 decembrie

Decembrie, 26

Intr-o convorbire cu Vereaskin, delegatul Comi-tetului judewan Melekes al P.C. (b) din Rusia(gubernia Samara), Lenin se intereseaza de stocu-rile de cereale din sectorul Melekes-Bugulma alciii ferate Volga-Bugulma i arata ci ele trebuieexpediate cit mai repede cu putinta.Lenin prezideaza sedinta Consiliului Apararii ; in-formeaza Consiliul a din partea lui M. K. Vladi-mirov, comisarul extraordinar al cailor ferate dinspatele Frontului de sud, s-a primit o telegrami incare se cere sa se dea Sovietelor locale indicatiiin sensul ca ele sà punk' la dispozitie foga demunca necesara pentru deszapezirea liniilor decale ferata ; ia cuvintul in problema introduceriisalarizarii in acord pentru lucrarile ce se efec-tuezzI la caile ferate. In aceeasi sedinç a. se dis-cut i raportul Directiei sanitare generale aarmatei asupra circulatiei vagoanelor cu incarca-tura sanitar a. asupra numarului medicilorcare sosesc pe front, raportul Directiei generalea artileriei cu privire la asigurarea ArmateiRosii cu piese de artilerie, problema reglernentaritrelatiilor dintre Departamentul militar i institu-;Hie feroviare, raspunsul comandantuluilef I. I.Vatetis la intrebarile presedintelui ConsiliuluiApararii, precum i alte probleme.

Lenin are o convorbire cu E. Fuchs, membru alConsiliului Central al Uniunii Spartacus", careii transmite o scrisoare din partea Rosei Luxem-burg.

Lenin sta de vorba cu scriitorul A. I. Kuprin sicu ziaristul 0. L. Leonidov, care ii propusesera'editarea unui ziar pentruIntr-o telegrama trimisa la Rodniki (guberniaIvanovo-Voznesensk), Lenin cere Comitetuluiexecutiv sa comunice motivele rechizitionariibibliotecii personale a lui P. I. Surkov, lostmembru al fractiunii social-democrate din-Duma a III-a de stat.Lenin prezideaza. sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; ia cuvintul in problema extinderiidreptului de a achizitiona "produse nerationali-zate asupra organizatiilor grupate in cadrulCooperativei militare unite si in problemainfiintarii unei Directii silvice generale si aorganizarii transporturilor de lemne de focface o serie de modificari i completari la pro-

i

;

www.dacoromanica.ro

'738 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Dccembrie, 27.sau 28

Decembrie, 28

Decembrie, 29

Decembrie, 30

iectul de hotaz-ire cu privire la infiintarea uneiDirectii silvice generale pe Una' Consiliul eco-nomic superior. In aceea§i qedinta au fost dezbl-tute i alte probleme.

Lenin ii scrie lui G. V. Cicerin o scrisoare cuprivire la problemele legate de pregatirea creariiInternationalei a III-a.

Lenin prezideaza vdinta Consiliului ComisarilorPoporului in care se discuti proiectele de de-cret cu privire la mobilizarea personalului me-dical 6 la nationalizarea farmaciilor, rapoar-tele cu privire la perceperca impozitului in na-tura §i la organizarea congresului comitetelorsaracimii, precum §i alte probleme.

In timpul §edintei, Lenin are cu N. P. Briu-hanov, loctiitorul comisarului poporului pentruaprovizionare, un schimb de biletele in problemaaprovizionarii Petrogradului §i a expedierii ce-realelor destinate jud. Veazniki (guberaia Vla-dimir).

Ca raspuns la scrisoarea prin care muncitorii dela Fabrica din Iuje (jud. Veazniki, guberniaVladimir) cerusera sà li se trimità cereale, intr-otelegrama adresata directiei acestei fabrici, Le-nin comunica el a dat Comisariatului aprovi-zionarii dispozitia de a trimite de urgenta ce-reale la centrul de distribuire Veazniki ; sfatu-ieste si fie trimis cineva la Nijni Novgorodpentru a grabi incarcarea.

Lenin prezideaza qedinta Consiliului Apararii, incare se discuti planul transporturilor militare

cel al transporturilor de produse alimentare,deplasarea intaririlor pentru Frontul de est,scutirile i inlesnirile acordate familiilor de ostaiai Armatei Ro §ii impo-in legatura cu aplicareazitului exceptional, salarizarea in acord la in-treprinderile Departamentului marinei, necesita-tea ridicarii capacitatii de tranzit a caii ferateVolga-Bugulma, aprovizionarea cu alimente aFabricii de explozivi din Ohta etc.

Intr-o convorbire cu Prokofiev, reprezentantulComitetului executiv al Sovietului din Rodniki,Lenin discuta problema bibliotecii ramase de laP. I. Surkov ; indrumindu-1 pe Prokofiev lasectia biblioteci a Comisariatului poporului pen-tru invatamint, ii dà totodata un bilet in care

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 739,

Decembrie, 31

Sfirfittd luniidecembrie

Decembrie

Decembrieprimajumatate a luniijanuarie 1919

A doua jumiltatea anului 1918sau 1919

Sfirfitul anului1918 sau inceputulanului 1919

lanuarie, 2

roaga sa. fietot

primit iajutorul

sà sepentru

dea tovarasilor dinRodniki extinderea biblio-tecii lor".Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuti rapoartele cu pri-vire la politica economici i financiara generall

la acordarea unor imprumuturi guvernelorsovietice din Estonia §i Letonia.

Lenin il primeste pe G. I. Ciumak, care, din in-sarcinarea guvernului sovietic al Ucrainei, or-ganizase trimiterea unui tren cu zahar laMoscova.

Lenin ia cuvhitul la o consfatuire largita amembrilor fractiunii bolsevice a C.E.C. inproblema sarcinilor care revin sindicatelor.

Lenin organizeazi o consfatuire de publicistiin problema editarii literaturii de popularizare,.consfituire la care participa V. A. Karpinski,,N. I. Buharin, N. Osinski, L. S. SosnovskiB. M. Volin ; scrie instructiuni cu privire la al-cituirea unei dill de lectura pentru muncitori

;Iran?.Lenin prezideazi consfituirea Comisiei extraor-dinare pentru aprovizionarea Armatei Rosh,.

Lenin scrie articolul Despre sarcinile sindica-telor".

Lenin scrie Insemnari despre sisturi".

Lenin citeste cartea Un an de lupta cu arma.cu plugul" de A. I. Todorski ; in legaturä cia

materialele din aceasta carte scrie Un mictablou pentru limurirea unor mari probleme".

1 9 1 9

Lenin prezideazi sedinta Consiliului Apararii, ttcare se discuta contestatia Sindicatului generalal feroviarilor i'mpotriva introducerii salarizariiin acord premial la cane ferate, cererea munci-torilor de la minele din Borovicii de a li seaproba sa facl achizitii de produse nerationali-

si

si

si

fI

www.dacoromanica.ro

740 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

zate, problema crearii unui Consiliu al Apiririila Astrahan etc.Lenin prezideazg. qedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; pune in discutie organizarea activi-titii bibliotecilor ; face insemniri in problemaachizitiilor de in. In aceea§i §edintg. se discuti0 instructiunile cu privire la asigurarea de aju-toare §i locuinte pentru familiile de ostali aiArmatei Ro§ii, problema finantgrii industriei dinUcraina §i din gubernia Ufa, retribuirea munciispecia14tilor etc.

lanuarie, 3 Intr-o telegramg adresatl lui L. D. Trotki, pre-edintele Consiliului militar-revolutionar al re-

publicii, Lenin ii cere si duel ping la capktofensiva general g. impotriva trupelor lui Krasnov.

lanuarie, 4 Lenin prezideazg sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuti proiectul de decretcu privire la scutirea de serviciul militar dinmotive religioase, proiectul de hotgrire cu privirela statistica industriall curenti, problema aloca-tiilor pentru intretinerea §colilor g a institutiilorde invitimint extraqcolar de pe ling intreprin-derile nationalizate etc.

lanuarie, 6 Lenin stg.' de vorbg cu I. Dergunov reprezen-tantul delegatilor organizatiilor muncitoreqti carefuseser g. trimi§i la Rostov (gubernia Iaroslavl)pentru achizitiongri de produse nerationalizate ;apoi il indrumg la A. I. Sviderski, membru al co-legiului Comisariatului aproviziongrii, cu rugg-mintea de a-I primi in audientg.Lenin vorbqte prin fir direct cu Artem (F. ASergheev) despre candidatura la postul de coman-dant al Frontului de sud g despre necesitateaca Uzina de locomotive din Harkov si treacila lucrul in trei schimburi.Intr-o telegramg. cltre Comitetul de aprovi-zionare din gubernia Simbirsk, Lenin dispune sise ia mg.suri urgente pentru ajutorarea muncito-rilor infometati din Moscova g Petrograd.

Zanuarie, 8 Pe o scrisoare primit g. de la I. V. Stalin §i F.E. Dzerjinski cu privire la mgsurile pentru in-tirirea Armatei a III-a de la Perm, Lenin scrieci este de acord cu propunerile cuprinse inaceastg scrisoare g cg. le transmite spre exe-curare autoritgtilor militare, cu indicatia ci tre-buie considerate drept dispozitii ale C.C.

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 741

Lenin prezideaza ;edinta Consiliului Apararii,in care se discuta rapoartele privind starea co-municatillor telegrafice militare, activitatea de-tasamentelor de control, organizarea de cursuride artileristi i mobilizarea ofiterilor de artile-

incheierea de contracte cu cooperatia pentruachizitii de produse alimentare, precum si alteprobleme.

lanuarie, 9 Lenin prezideaza Fdinta Consiliului Comisari-lor Poporului, in care se discuta problema alo-carii de fonduri pentru nevoile exceptionale aleConsiliului revolutionar al frontului Caspico-Caucazian, raportul cu privire la schimbul demarfuri pe in, precum i alte probleme.

lanuarie, 10 Intr-o telegrama adresata lui G. E. Zinoviev,presedintele Sovietului din Petrograd, Lenin diindicatii cu privire la reorganizarea aparatuluide stat la Petrograd.

lanuarie, 11 Lenin prezideaza. ;edinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuta proiectul de de-cret pentru stabilirea cantitatilor de cereale ;ifuraje pe care guberniile producatoare urmeazisa le predea statului, problema impozitului ex-ceptional, cea a relatiilor cu noile republici so-vietice etc.

Ianuarie, 12 Intr-o telegrama catre Comitetul executiv alguberniei Reazan, Lenin intrealla ce rnisuri s-auluat in legaturi cu specula descoperitl de con-trolul de stat in intreprinderile de alimentatiepublica din aceasta. gubernie.Lenin prezideaza ;edinta Consiliului Apararii,in care se discuta un raport al Directiei sanitaregenerale a armatei, situatia uzinei din Ijevsk sia uzinei Votkinski", situatia din tinutul Peciora

problema trimiterii unei expeditii in acest tinutetc.

lanuarie, 13 /ntr-o telegrama trimisa la Petrograd lui A. P.Kudreavtev, ;eful sectiei biblioteci din cadrulComisariatului poporului pentru invatamint,Lenin dispune sa se ia masuri pentru a asiguraintegritatea bibliotecii lui P. B. Struve, volu-=le deosebit de pretioase urmind a fi predateBibliotecii publice, iar restul sa fie lasat la In-stitutul politehnic.

49 Lenin Opere complete, vol. 37

rie,

§i

www.dacoromanica.ro

742 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

lanuarie, 14

lanuarie, 16

lanuarie, 17

Luind cunostin t5. de continutul documentului in-titulat Scull raport prelirninar cu privire lamersul anchetei asupra cauzelor cderii orasuluiPerm", intocmit de F. E. Dzerjinski 6 I. V.Stalin, Lenin ii insaIrcineazi pe ei s conducipersonal, la fata locului, intiptuirea misurilortrasate pentru indreptarea situatiei in sectorulArmatei a III-a.Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discutal situatia bibliotecilor,reglementarea salarizarii in institutiile de spate aledepartamentului militar i uniformizarea salari-zirii in diferite departamente in general etc.

Lenin particip 5. la sedinta C.C. al P.C. (b) dinRusia. Cu prilejul discutlrii problemei aprovi-zionirii, Lenin este insärcinat sä prezinte unraport la sedinta comung a C.E.C., a Sovietu-lui din Moscova §i a Congresului general al sin-dicatelor din Rusia ; in legalturl cu discutareaproblemei sindicatelor, Lenin este insarcinatprezinte la congresul sindicatelor un referat asu-pra sarcinilor misclrii sindicale. In aceeasi se-dinta se discut i probleme privind Ucraina siBielorusia, problema transportului, convocareacongresului comitetelor executive de plasi, des-pre Centrala editurilor", crearea Biroului orga-nizatoric al C.C. al P.C. (b) din Rusia etc.Intr-o convorbire cu N. N. Podiapolski, repre-zentantul Comitetului executiv al gubernieiAstrahan, Lenin discutl despre organizarea pro-tectiei naturii, in special in tinutul Astrahan,aprobi initiativa astrahanienilor de a crea re-zervatii, ii propune lui Podiapolski sà intoc-measci un proiect de decret pentru protectianaturii.Lenin prezideaz5 sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; ia cuvintul in problema retribuiriimuncii specialistilor. In aceeasi sedinfi se discuti

problema alocalrii de fonduri la dispozitiaDirectiei generale a zahirului pentru aducereazahalrului din Ucraina, necesitatea reduceriicheltuielilor in bugetele diferitelor departamenteetc.

Lenin rosteste o cuvintare in Sedinta comuna' aC.E.C. din Rusia, a Sovietului din Moscova sia Congresului general al sindicatelor din Rusia-

sal

si

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 743

lanuarie, 18

I anuarie, 19

lanuarie, 20

lanuarie, 21

49*

Lenin prezideazi sedinta Consiliului Apararii,in care se discutà starea comunicaviilor tele-grafice, reglementarea transporturilor de incarcl-turi militare, raportul cu privire la asigurareacombustibilului pentru c5.'i1e ferate, precum sialte probleme.

Lenin ia cuvintul in sedinta Conferinvei orase-nesti Moscova a P.C. (b) din Rusia.Lenin ia cuvintul la cel de-al II-lea Congresgeneral al invavatorilor si profesorilor interna-vionalisti din Rusia.Lenin semneaza o decizie prin care se stabi-leste ca directorul treburilor Consiliului Comisa-rilor Poporului este obligat sa-i aduca imediatla cunostmta toate cazurile de reclamaçii impo-triva unor instituvii guvernamentale sau a unorlucratori ai lor, si anume : reclamatiile scrisein termen de 24 de ore, iar cele verbale intermen de 48 de ore, sa Ora o evidenca a recla-maviilor primite si sa organizeze urmärirea mi-nu;ioasa a indeplinirii rezoluviilor puse de Le-nin pe aceste reclamatii.Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuta completarea la ho-tarirea C.C.P. cu privire la respectarea unitIviiserviciului de casierie si la decontarile dintre in-stitutiile sovietice, raportul Comisariatului apro-vizionarii §i al Direcviei economice generale aarmatei cu privire la aprovizionarea ostaplorrosii cu produse nerationalizate, situatia combus-tibilului si situavia aprovizionlrii la uzinele con-structoare de ma§ini etc.

Lenin ia cuvintul la mitingul de protest impo-triva asasinarii Rosei Luxemburg si a lui KarlLiebknecht.

Lenin pleaci la Koala silvica din Sokolniki sprea o vizita pe N. K. Krupskaia, care se aflaacolo la odihni. Pe drum e atacat de bandi;i.Lenin participa la serbarea copiilor de la Koalasilvid din Sokolniki.

Lenin prezinta un raport la cel de-al III-leaCongres general al sindicatelor din Rusia.

Lenin scrie documentul intitulat Scrisoare catremuncitorii din Europa si America".

www.dacoromanica.ro

744 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discut 5. programul ckilorferate pe anii 1919-1920, decretul cu privirela colectkrile de produse alimentare, problemauniformiarii salarizkrii specialistilor In toatedepartamentele, ajutorarea populatiei osetine rui-nate din satul Vladirnirskoe, regiunea Terek,circumscriptia Vladikavkaz, precum si alte pro-bleme.

lanuarie, 22 Lenin prezideazg sedinta Consiliului Apirkrii ;scrie un concept de hotärtre in problema Infiin-;Ara unui organ special pentru conducerea co-municatiilor telegrafice militare ; noteazi pescurt continutul hotlririlor cu privire la trimi-terea de muncitori din capitalä la uzina dinIjevsk si la uzina Votkinski", cu privire la re-glementarea transporturilor militare, cu privirela mersul pregItirii militare a populatiei munci-toare. In aceeasi sedintl se discutk si raportulcu privire la detasamentele de control, stareadezastruoask a cailor ferate din spatele Frontu-lui de est, aprovizionarea cu combustibil a intre-prinderilor industriale din Petrograd, problemacentralei electrice de stat Electroperedacea",asigurarea cu alimente a intreprinderilor de ex-tragere a turbei etc.

Nude

mai devremeianuarie

La aflarea primelor stiri privind initiativa pre-22 sedintelui S.U.A., W. Wilson, de a convoca pe

insula Prinkipo o conferintà a tuturor guverne-lor existente pe teritoriul Rusiei, Lenin discutkaceastä chestiune cu lucritori ai Comisariatuluipoporului pentru afacerile externe, este de pk-rere ca guvernul sovietic si fack tkrilor Antanteipropuneri proprii.

lanuarie, 23 Intr-o scrisoare adresati lui K. Lander, co-misarul poporului pentru controlul de star, Leninll InsIrcineazi si verifice indeplinirea hotkrtriidin 18 ianuarie a Consiliului Comisarilor Po-porului cu privire la situatia aprovizionkrii cucombustibil si alimente la uzinele constructoarede masini.Lenin prezideazI sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discutk proiectul de decretcu privire la operatiile de decontare dintre in-stitutiile sovietice si Intreprinderile aflate Inadministrarea sau sub controlul unor organizatiisovietice, precum si alte problerne.

I.

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 745

Inainte de Lenin conduce o consfituire a reprezentantilor24 ianuarie partidelor si grupurilor comuniste si socialiste

de stinga dintr-o serte de tari ; redacteazi si,impreuni cu alti participanti la consfituire,semneaza apelul In intimpmarea primului Con-gres al Internationalei Comuniste".

lanuarie, 24 Lenin rosteste o cuvintare la cea de-a II-a con-sfatuire a sefilor subsectiilor de inVatImint extra-scolar ale sectiilor guberniale de invicamintpublic.

Intr-o scrisoare adresata lui L. D. Trotki, prese-dintele Consiliului militar-revolutionar al repu-blicii, Lenin il incunostinteaza ca. se planuiesteconvocarea unei conferinte pe insula Prinkipo siarata cà in legatura cu aceasta este necesar sise incordeze toate fortele pentru a recuceri indecurs de o luta' Rostovul, Celeabinskul siOmskul.

lanuarie, 25 Lenin prezideaza. sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; face comunicari in legatur a. cu intir-zierea descarcarii vagoanelor cu carbune si inproblema cooperatiei. In aceea§i edinç a. se dis-cuti si proiectul de hotarire privind impunereacetatenilor straini la plata impozitului revolu-tionar exceptional, propunerea Consiliului mili-tar-revolutionar al Frontului de est cu privire laincarcarile de cereale in zona Frontului de est,proiectul de decret cu privire la infiintarea Con-siliului pentru ocrotirea copiilor, problema evi-dentei fortelor agronomice si a mobilizarii spe-cialistilor din agricultura etc.

Nu mai devreme Citind in Voennii biuleten" publicatie ade 25 ianuarie Agentiei telegrafice ruse din 25 ianuarie 1919

informatii de pe front care nu erau destinatepublicitatii, intr-o scrisoare adresata Consiliuluimilitar-revolutionar al republicii Lenin intreabice masuri s-au luat pentru asigurarea pastrariisecretului militar.

lanuarie, 26 Lenin scrie apelul Toti la munci in domeniulaprovizionarii g al transporturilor !"

lanuarie, 27 Intr-o telegrama adresata. Comitetului executival guberniei Samara, Lenin cere sa i se comu-nice motivele arestarii fostului primar al orasuluiSamara, eserul de dreapta A. M. Smirnov, si sise verifice sinceritatea declaratiei lui a vrea si

www.dacoromanica.ro

746 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

lanuarie, 28

lanuarie, 29

lanuarie, 30

colaboreze cu Puterea sovietica impotriva luiKolceak.

Lenin prezideaza sedinta Consiliului Apararii incare se discuta propunerea de a se aduce mul-cumin muncitorilor de la uzina din Ijevsk pen-tru sporirea productiei de pusti la 1 000 de bucatipe zi, problema combustibilului, propunerea dea trimite la Harkov lucratori pentru punereain functiune a uzinei de locomotive, precum sio serie de alte probleme ca : greaua situatie ali-mentara din Serpuhov, rezervele de cereale dinUcraina, starea cailor ferate din spatele Fron-tului de sud, cumpararea de echipament pentruarmata. etc.Lenin semneaza o telegrama catre muncitorii dela Uzina din Ijevsk, in care, in numele Consi-liului Apararii, le aduce multumiri pentru spo-rirea productiei de pusti.

Lenin semneaza o decizie prin care K. I. Lander,comisarul poporului pentru controlul de stat,este obligat sa instituie o ancheta severa asupracauzelor pentru care Consiliul aprovizionärii dinMoscova nu a folosit la timp ordinele de repar-tizare a produselor alimentare pentru populatie,numind neaparat in comisia de anchetä, peling a. un revizor de nadejde, un muncitor co-munist.

Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; scrie proiectul de hotarire cu pri-vire la folosirea aparatului cooperatiei. In aceeasisedinta se discuta 6 proiectele de decret pentrucombaterea tifosului exantematic, pentru extin-derea suprafetelor cultivate, precum si alteprobleme.

Intr-o scrisoare adresata cunoscutului istoricmensevic N. A. Rojkov, Lenin arata care slutsarcinile intelectualitatii ruse in construirea so-cietatii noi, socialiste.

Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; scrie un proiect de hotarire in pro-blema activitatii bibliotecilor. In aceeasi sedintise discuta 6 un raport asupra stadiului lucra-rilor pentru intocmirea unei crestomatii populare,problema descongestionarii nodului feroviar Mos-cova etc.

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA V ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 747

lanuarie, 31 Lenin prezideaza sedinta Consiliului Apararii ;scrie proiectul de hotirire pe marginea raportu-lui Directiei cailor de navigatie cu privire lapregktirea navigatiei de primivark si la lucri-rile de reparatie a navelor. In aceeasi sedintase discut i problema trimiterii de muncitoridin capitals la uzina din Ijevsk si la uzinaVotkinski", problema ridicarii i transportariicerealelor colectate de Comitetul de aprovizio-nare din gubernia Samara etc.

lanuarie Lenin scrie observatii pe marginea proiectuluide hotirire cu privire la lucrarea in comun a

elaborat de o comisie a Comisaria-tului poporului pentru agricultura.

lanuarie- Luind cunoltinta de raportul lui V. I. Jastrzgbskifebruarie acre L. B. Krasin, comisarul poporului pentru

comert i industrie, asupra rezultatelor callto-riei intreprinse in Polonia cu scopul de a elucidaposibilitatile pentru stabilirea de relatii corner-ciale intre Republica Sovietic i Polonia, intr-unbilet adresat lui Krasin, Lenin ii cere acestuiask vegheze ca aceasta politica si fie inflp-tuita energtc i neablitut".

Februarie, 2 Intr-o scrisoare catre V. P. Miliutin, A. I. Rikov,N. N. Krestinski si N. P. Briuhanov, Lenin seocupa de masurile pentru trecerea de la apro-vizionarea i repartitia burghezà-cooperatista laaprovizionarea i repartitia proletar-comunista.

Lenin inforrneaza pe V. P. Miliutin, N. N. Kres-tinski 6 D. I. Kurski asupra rnasinatiunilor spe-culative ale conducatorilor cooperatiei burgheze,cere ski se instituie o ancheta pentru stabilireavinovatiilor.

Fcbruarie, 4 Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; scrie proiectul de hotärire cu privirela concesionarea construirii Marii cai feratede nord" unui grup de capitalisti straini. Inaceeasi sedinta se discut i proiectele de decretpentru majorarea salariilor, pentru infiinoreaConsiliului de ocrotire a copiilor, pentru pu-nerea in circulatie a sernnelor monetare de tipsimplificat in valoare de 1, 2 6 3 ruble, pre-cum si alte problerne.

Februarie, 4-5 Lenin participa la sedintele C.C. al P.C.(b) dinRusia la care se discuti problemele privind co-rnisiile extraordinare, activitatea Marelui stat-

pinnineoloc

www.dacoromanica.ro

748 DATE DIN VIATA V ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

major, unificarea editurilor, convocarea Comi-siei pentru reorganizarea controlului etc.

Februarie, 5 Lenin acordi un interviu corespondentului zia-rului burghez francez Le Temps", LouisNaudot.Lenin prezideaz5. sedinta Consiliului Apararii,in care se discuti problemele privind infiinlareaunui organ special pentru conducerea comuni-catillor telegrafice militare, aprovizionarea cualimente a intreprinderilor pentru exploatareaturbei si altele.

Februarie, 6 Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; ia cuvintul la discutarea proiectuluide decret pentru majorarea salariilor. In aceeasisedinfi se discuta si problema modului de re-partizare a impozitului de 10 miliarde ruble etc.

Februarie, 8 Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuta proiectul de hotal-rire pentru completarea prevederilor decretuluiC.C.P. din 21 ianuarie cu privire la colecta' rilede produse alimentare, problema aprovizionairiicu alimente a Uzinelor unite de construcvii demasini (G.O.M.Z.), repara;iile de locomotive etc.

Nu mai devreme Intr-o bcrisoare adresati Comisariatului poporu-de 8 februarie lui pentru invalcarnint, Lenin face recomandiri

pentru buna organizare a evidemei in activi-tatea bibliotecilor.

Februarie, 10 Lenin prezideail sedinta Consiliului ApIrarii, incare se discuti problemele privind folosirea ra-vionali a trenurilor sanitare, recoltarea inului,activitatea Directiei generale a navigatiei, repar-tizarea metalelor, situatia aprovizionlni cu corn-bustibil a ailor ferate, ridicarea §i transportareabumbacului din Saratov, strimutarea muncitorilordin Kolomna la uzina din Ijevsk etc.

/titre 10 si Lenin conduce lucrairile comisiei alese de C.E.C.14 februarie la 10 februarie pentru redactarea Hot5ririi CU

privire la organizarea socialistal a teritoriului sila misurile pentru trecerea la agricultura socia-lista", prezint5 un raport in legAturi cu aceastàchestiune.

Februarie, 13 Intr-un bilet adresat lui G. I. Petrovski, comisa-nil poporului pentru afacerile interne, Lenindispune sa se instituie o anchea in gubernia

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LW V. I. LENIN 749

Nu mai tirziude 14 februarie

Februarie, 14

Februarie, 15

Februarie, 17

Kursk spre a se verifica sesizarile referitoare laincalcarea legalitatii de catre organele locale sila slabiciunea organiz-atiilor de partid din aceastagubernic.

Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; scrie punctele esentiale ale hotaririipentru repartizare de gospoclarii agricole intre-prinderilor industriale. In aceeasi sedinta se dis-cuti i problema crearii unui organ unic care sacoordoneze lucrarile de descarcare pe linia decentura a orasului Moscova etc.

Lenin discuta cu comandantul sef I. I. Vaterissituatia creata pe Frontul de est in urma retra-gerii Armatei a II-a.

Lenin scrie articolul Rispuns la intrebarea unuiOran'.Intr-o telegrama adresata Consiliului militar-revo-lutionar al Frontului de est, Lenin intreaba cemasuri se iau in legaturi cu retragerea Armateia II-a si care este situatia aprovizionarii.Lenin discuti cu ziaristul englez Arthur Ransomdespre situatia i perspectivele miscarii muncito-resti din Anglia, despre insemnatatea internatio-nala a Sovietelor etc.

Lenin prezideaza sedinta Consiliului Apararii,in care se discuta problemele privind chemareasub arme a fostilor ofiteri din institutiile de in-vafamint militar superior, asigurarea pastrariilocului de munca al muncitorilor trimisi la re-facerea podurilor si a altor constructii feroviare,aprovizionarea cu combustibil a cailor ferate,situatia fabricii de cartuse din Lugansk etc.Lenin prezideaza sedinta Consiliului ComisarilorPoporului ; prezinta un raport cu privire laproiectul de Decret cu privire la organizareade sovhozuri de catre institutiile proletariatuluiindustrial" si redacteaza proiectul. In acceasisedinta se discuta i hotarirea cu privire laComisia centrala a intretinerii transportului fe-roviar, precum i alte probleme.

Intr-un bilet adresat lui N. P. Briuhanov, Leninii recomanda ia masuri drastice" pentru in-tensificarea colectarilor in districtele HoperUst-Medvedetkaia, intreaba ce rezultate a obti-

,

sasi

www.dacoromanica.ro

'750 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Februarie, 18

Februarie, 19

Tebruarie, 20

nut pink acum i cc-1i propune s realizeze deaici inainte.Lenin prezideazI sedinta Consiliului Apkrkrii ;sole principalele prevederi ale hotiririi adop-tate la rapoartele privind colectarile de produsealimentare i extractia de cIrbune in Ucraina,organizarea de trenuri marsrutizate pentru trans-portarea cerealelor 4i a ckrbunelui din Ucraina.In aceeasi sedinta se discut i problemele pri-vind criza alimentarl din regiunea Breansk, du-blarea ratiei ostasesti in ziva aniversarii ArmateiRosit, adoptarea unor mIsurt urgente pentrurefacerea podului peste riul Kalitva etc.

/ntr-o convorbire telefonick cu V. N. Podbelski,comisarul poporului pentru postk si telegraf,Lenin se intereseazi de cauzele intirzierii punernin functiune a noului post de radio la Moscova,apoi scrie un bilet lui G. V. Cicerin in aceeast.chestiune.

Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuti problemele prt-vind organizarea statisticii in Ucraina, comba-terea epidemiei de tifos exantematic, proiectulde hotErire cu privire la Biroul central al ca-drelor tehnice, precurn i alte probleme.

Lenin scrie conceptul unei radiograme a comisa-rului poporului pentru afacerile externe cktreMinisterul Afacerilor Externe al Germaniei inproblema intrkrii in Rusia Sovietick a comisieitrimise de Conferinta de la Berna a Internatio-nalei a II-a.Lenin face o cornpletare la proiectul de hotk-rire a C.C. al P.C.(b) din Rusia cu privire lapredarea obligatorie a surplusului de produseagricole in Ucraina.Intr-o telegrami cktre S. I. Gusev, membru alConsiliului militar-revolutionar al Frontului deest, Lenin aprobk pozitia lui in tratativele cureprezentantii guvernului Baskiriei.

Lenin primeste in audientl pe socialitii norve-gieni M. Punterwald g E. Stang, are cu ei oconvorbire despre situatia de pe fronturile rkzbo-iului civil, despre atitudinea diferitelor pkturiale tkeinimii fatk de Puterea sovietick, desprelegile luptei de clask etc.

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 761

Lenin prezideazg sedinta Consiliului ComisarilorPoporului in care se discutl proiectul de hod"-rire cu privire la finantarea industriei, problemaaplicrii decretului pentru centralizarea condu-cerii transporturilor auto etc.

Februarie, 22 Lenin scrie proiectul de rezolutie a C.E.C. dinRusia cu privire la interzicerea ziarului mense-vic Vsegda Vpered".Lenin prezideazi sedinta Consiliului ComisarilorPoporului in care se discutä raportul cu privirela situatia productiei de sIpun, proiectul de ho-farire cu privire la Comitetulproiectul de decret pentru amnistierea unor ca-tegorii de infractiuni slvirsite de ostasi ai Ar-matei Roii, precum i alte probleme.

Inainte de Lenin lucreazi la proiectul de program al23 februarie P.C.(b) din Rusia : scrie Ciorna proiectului de

program al P.C. din Rusia" (planul programu-lui i proiectul lui teoretice generale) siproiectele punctelor de program in domeniul re-latiilor nationale, al politicii fatl de religieal invalamintului public, in domeniul economic

agrar ; pe baza acestor materiale scrie Sarci-nile fundamentale ale dictaturii proletariatuluiin Rusia" proiect de program in domeniilepolitic, economic §i agrar.

Februarie, 23-25 Lenin conduce lucearile comisiei pentru elabo-rarea proiectului de program al P.C.(b) din Ru-sia ; pe baza Ciornei proiectului de program"intocmeste Proiectul de program al P.C. (bolse-vic) din Rusia" (partea teoretia generali aproiectului) ; scrie proiectul punctului de pro-gram in domeniul relatiilor nationale, apoi refaceproiectul lui N. I. Buharin ; ii reface proiectulpunctului de program in domeniul politicii fatàde religie ; scrie partea introductiVa la punctulde program in domeniul militar ; ii reface pro-iectul punctelor de program in domeniul eco-nomic si agrar.

Februarie, 24 Lenin primeste in audienti pe reprezentantii ma-nufacturii Danilovskaia, care li ceruseri aprobareade a da muncitorilor o ratie de produse tex-

insamincirilor,

pIrtii

si

si

www.dacoromanica.ro

752 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

lnainte de26 februarie

Februarie, 26

Februarie, 27

Februarie, 28

tile ; le arata ca hotarirea In aceastä problem5a fost luata de prezidiul C.E.C. si ca de aceeanici Consiliul Comisarilor Poporului, nici pre-sedintele lui nu are caderea sa schimbe hotarireaadoptati ; le di o adeverin;1 ci au fost inaudienta la el.

Lenin prezideaza sedinta Consiliului Apararii,in care se discuti proiectul de decret pentruacordarea dreptului la o ravie egala cu cea aostasilor Armatei Rosii, problema echivallrii bri-gazilor de locomotivã si a muncitorilor de laatelierele cailor ferate din punctul de vedereal ratiei alimentare cu ostasii Armatei Rosii,problema repargiilor de locomotive, a caii fe-rate Murmansk, a repartizarii de specialisti pentruformarea de unitati feroviare militare etc.

Lenin sta de vorba cu taranul Ivanov din plasaMilinovo, judetul Sudogda, gubernia Vladimir.

Lenin dispune el se organizeze la Kremlin ca-zarea delegavilor la primul Congres al Interna-vionalei Comuniste.

Lenin prezideaza sedinva Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuti problema reparti-zarii sarcinilor de predare obligatorie a surplu-surilor de produse agricole, proiectul Normelorprovizorii pentru acordarea concediilor in anul1919", proiectele de decret cu privire la ma-rirea soldei ostasilor rosii si la relaiiile cu coope-ratia muncitoreasca, proiectul de hotarire cm

privire la detasamentele muncitoresti de apro-vizionare, precum si alte probleme.

Lenin participa la o consfatuire cu V. I. Nevski,comisarul poporului pentru cal de comunicavie,si F.E. Dzerjinski, presedintele Cekai, scrie sipune de acord cu ei un proiect de hotarire aConsiliului Apararii cu privire la reglementarearelatiilor dintre Comisia extraordinara (Ceka)din Rusia, Comisia extraordinara (Ceka) dintransporturi si Comisariatul poporului pentrucai de comunicajie ; dupl consfituire, scrie unbilet catre membrii Consiliului Apararii, cu ru-

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 753

A doua jumatatea lunii februarie

Februarie

Sfirfitul luniifebruarie-martie,I sax 2Martie, 1

lnainte de2 martie

Martie, 2

lntre 2 fi6 manic.

gamintea de a semna acordul elaborat la con-sfatuire, spre a-1 putea pune imediat in vigoare.

Lenin scrie articolul Pe marginea chemarii in-dependentilor germani" (articolul nu a fost ter-minat).

Lenin primeste in audienta pe muncitorul Bor-zov, reprezentantul organizatiei bolsevice dinsatul Iuje, judetul Veazniki, gubernia Vladimir,cu care discuta situatia de la Fabrica de textiledin Iuje, si-i promite tot concursul pentru or-ganizarea unui ajutor in alimente.tntr-o convorbire cu S. V. Malisev, imputernicital Comisariatului aprovizionärii, care sosise laMoscova, Lenin se intereseazi de situatia dinregiunea Volgai, de mersul colectarilor de pro-duse agricole, de starea de spirit a taranilor.Lenin intocmeste o lista de probleme care ur-meaza a fi propuse pentru ordinea de zi aCongresului I al Internationalei Comuniste.

Lenin lucreaza la tezele Despre democratia bur-gheza si dictatura proletariatului" : scrie planulsi ciorna tezelor, definitiveaza textul bor.

Lenin conduce consfatuirea preliminara a unuigrup de delegati la Congresul I al InternationaleiComuniste, convocata pentru dezbaterea proble-melor organizatorice.

Lenin st a. de vorba cu H. Eberlein (M. Albert),delegat al Partidului Comunist din Germania laCongresul I al Internationalei Comuniste, se in-tereseaza de situatia din P.C.G.Lenin scrie observatii la tezele raportului Des-pre Internationala Comunistl", pe care G. E. Zi-noviev urrneazi sa-1 prezinte la Congresulal VIII-lea al P.C.(b) din Rusia.

Lenin deschide lucrarile primului Congres alInternationalei Comuniste ; este ales membru per-manent al prezidiului congresului ; prezideazaprima sedintl

Lenin viziteaza cladirea in care sint cazati dele-gatii la Congresul I al Internationalci Comu-niste, discuta cu delegatii, printre altele, si pro-

www.dacoromanica.ro

'754 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

blema taraneasca, roaga pe fiecare sa fack inscris o expunere asupra aspectelor problemeiagrare in tara sa.

Martie, 3 Lenin prezideaza §edinta a doua a CongresuluiI al Internationalei Comuniste.Lenin prezideaza Fdinta Consiliului Apararii, incare se discuta problemele privind mijloacelede traversare a Volgai, organizarea de trenurimargutizate pentru transportul cerealelor §i car-bunelui, chemarea sub arme a fcqtilor ofiteri§i a fo§tilor functionari militari absolventi aiAcademiei de administratie, combaterea dezer-tarilor, greaua situatie alimentara a Armatelora 12-a i a 11-a etc.

Martie, 3 saw 4 Lenin scrie rezolutia Congresului I al Interna-tionalei Comuniste la tezele despre democratiaburgheza §i dictatura proletariatului.

Martie, 4 Lenin deschide §i prezideaza Fdinta a treia aCongresului I al Internationalei Comuniste ; pre-zinti raportul cu privire la democratia burgheza§i dictatura proletariatului ; voteaz a. pentru apro-barea Platformei Internationalei Comuniste" §i

constituirea Internationalei Comuniste ; semneazadeclaratia cu privire la lichidarea Uniunii zim-merwaldiene §i predarea arhivei ei ComitetuluiExecutiv al Internationalei a III-a.Lenin prezideaza pdinta Consiliului ComisarilorPoporului ; scrie punctele c" §i d" ale rezo-lutiei la raportul comitetului insamintarilor. Inaceea§i Fdinta se discuti §i proiectele de hota-rire cu privire la organizarea colectarii de pro-duse alimentare, produse furajere §i obiecte deprima necesitate in zona de front, decretele cuprivire la finantarea intreprinderilor de stat §i

lichidarea obligatiilor intreprinderilor de star, cuprivire la infiintarea Consiliului §tiintific de stat,cu privire la infiintarea pe linga Comisariatulconstructiilor de stat a unui Consiliu central pen-tru electrotehnica, cu privire la predarea obli-gatorie a inului.

Intre 4 ,si Pe o scrisoare a C.C. al P.P.S. catre C.C. al24 martie P.C.(b) din Rusia cu privire la pozitia P.P.S.

in problema relatiilor dintre Rusia Sovietica ;i

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 755

Martie, $

Martie, 6

Nu mai tirziude 7 martie

Martie, 7

Republica Po lot* scrisoare in care se propuneaorganizarea unui referendum in regiunile liti-gioase pentru rezolvarea problemei frontierelor,Lenin scrie recomandarea de a se trimite guver-nului Poloniei o noel in care sI se declare dsintem intru totul de acord, i anume yr= caaceasel chestiune s'a. fie rezolvael printr-un votal oamenilor muncii, vrem un acord pe aceastibazg., sintem de acord sà facem concesii in pro-bleme de amanunt etc."

Lenin scrie articolul Cele cucerite i inscrise".

Lenin deschide si prezideazI sedinta a patra aCongresului I al Internacionalei Comuniste.

Lenin deschide i prezideazi sedinta a cincea aCongresului I al Internationalei Comuniste ; ros-teste cuvintul de incheiere la inchiderea con-gresului.

Din insIrcinarea delegatiei P.C.(b) din Rusia,Lenin semneaz1 Manifestul Internationalei Co-muniste dtre proletarii din lumea intreaga".

La sedinta festivl comuni a C.E.C. din Rusia,a Sovietului din Moscova, a Comitetului dinMoscova al P.C.(b) din Rusia, a ConsiliuluiCentral al Sindicatelor din Rusia, a sindicatelorsi a comitetelor de intreprindere din Moscova,Lenin rosteste o cuvintare despre 1ntemeierea.Internationalei Comuniste.

Lenin prezideaz'a sedinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuti problemele privindsuspendarea circulatiei trenurilor de dlitori cuincepere de la 15 martie i revizuirea hotrtriiSovietului din Moscova cu privire la instituireaunui organ unic de distribuire.

Lenin face unele adlugiri i modifidri n textulinitial al proiectului de decret al Consiliului Co-misarilor Poporului cu privire la comunele deconsum.

Lenin 11 primeste pe ziaristul englez Arthur Ran-som, cu care discut 5. propunerile de pace facutede guvernul sovietic tàrilor Antantei, perspecti-

www.dacoromanica.ro

756 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Martie, 8

Intre 8 fi12 martie

Martie, 10

vele rni5carii socialiste din tarile capitaliste, si-tuatia din Rusia Sovietica.Lenin prezideaza 5edinta Consiliului ComisarilorPoporului, in care se discuta problema coope-ratiei ; se adopta hotarirea ca la baza decretu-lui s stea proiectul cu modificarile i comple-tàrile facute de Lenin.

Lenin roste5te o cuvintare in lava primei pro-motii a cursurilor de agitatori i organizatori aisectiei Ocrotirea rnarnei i copilului" din cadrulComisariatului poporului pentru prevederi so-ciale.

Lenin prezideaza 5edinta Consiliului ComisarilorPoporului ; scrie ciorna unei hotariri in pro-blema suspenclarii circulatiei trenurilor de call-ton 51 punctul al VI-lea al Informarii asupranumarului de locomotive care vor deveni dis-ponibile datorita reducerii circulatiei trenurilorde calatori, in patru variante" ; in timpul discu-Orli raportului cu privire la reorganizarea Con-trolului de stat, face o serie de insemnariscrie un bilet lui I. V. Stalin in legatura cuaceasta problema, propune completari la decre-tul pentru reorganizarea Controlului de stat. Inaceea5i 5edinta se discut i un proiect de ho-tarire pentru repartizarea hirtiei.

Lenin participa la intocmirea Textului proiec-tului propunerilor de pace ale tarilor aliateasociate, elaborat de reprezentantul guvernuluiS.U.A., Bullit, 5i de guvernul R.S.F.S.R." ; pri-melte in audienta pe W. Bullit i discuta cu elpropunerile prezentate de acesta din partea gu-vernelor S.U.A. 5i ale tarilor Antantei referitorla incetarea razboiului civil pe teritoriul Rusiei.

Lenin prezideaza 5edinta Consiliului Apararii, incare se discuta problema asigurarii cu alimentea muncitorilor feroviari, problema lichidarii pa:ralelismului in domeniul organizarii de unitapmilitare feroviare, proiectul de hotärire cu pri-vire la prestatii de munca pentru pregatireacombustibilului, problema crearii unor tribunalemilitare speciale pentru judecarea dezertori-lor etc.

si

si

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA WI V. I. LENIN 757

Manic, 12

50

Lenin primeste delegatia de carani din judetulSarapol, gubernia Veatka, care au insotit va-goanele cu cereale trimise in dar Moscovei siPetrogradului, stä de vorbal cu ei, ii roagi sitransmita multumiri si salutari taranilor din Sa-rapol, apoi ii indrumeaza la Sovietul din Mos-cova, dindu-le un bilet clue L. B. Kamenev, incare scrie ca aceasta este o fapti admirabila,care merita sä fie salutata intr-un mod cu totuldeosebit".

www.dacoromanica.ro

759

CUPRINS

Prefata ... VIIXXVIII1918

*CUVINTARE ROSTITA LA SEDINTA COMUNA AC.E.C. DIN RUSIA, A SOVIETULUI DIN MOSCOVA,A COMITETELOR DE INTREPRINDERE $1 A SINDI-CATELOR DIN MOSCOVA. 29 IULIE 1918 . . . 1-19*CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL PRE$EDIN-TILOR DE SOVIETE GUBERNIALE. 30 IULIE 1918Dare de searta apdrutii in prefii 20-23

*CUVINTARE ROSTITA LA MITINGUL REGIMENTU-LUI REVOLUTIONAR VARSOVIA". 2 AUGUST 1918Dare de mama aparuta in presa 24-26

*CUVINTARE ROSTITA LA MITINGUL DIN RAIONULBUTIRKI. 2 AUGUST 1918. Dare de seatna aparuta inpresa 27-29

*CUVINTARE ROSTITA LA MITINGUL OSTASILORR0511 DE LA HODINKA. 2 AUGUST 1918. Scurtti rela-tare apdrutd in presd 30

*TEZE CU PRIVIRE LA PROBLEMA APROVIZIO-NARII 31-34

* Cu asterisc slot notate titlurile date de Institutul de marxism-leoinismde pc linga C. C. al P.C.U.S.

50*

. . . . . . .

. . ..... . . . . . .

www.dacoromanica.ro

160 CUPRINS

*CU PRIVIRE LA CONDITIILE DE ADMITERE IN IN-STITUTIILE DE INVATAMINT SUPERIOR DINR.S.F.S.R. Proiect de hotarire a Consiliului Cornisarilor Po-porului . . . 35

SCRISOARE CATRE MUNCITORII DIN ELET . 36-3g

TOVARASI MUNCITORI ! PORNIM LA LUPTA FI-NALA, HOTARITOARE ! . . . . . . . 39-43CUVINTARE ROSTITA LA MITINGUL DIN RAIO-NUL SOKOLNIKI. 9 AUGUST 1918. Scurta dare de seanaaparuta in presd . . . . . . . . . . . 44-45

*PROIECT DE TELEGRAMA CATRE TOATE SOVIE-TELE DE DEPUTATI CU PRIVIRE LA ALIANTA DIN-TRE MUNCITORI $1 TARANI 46

*CUVINTARI ROSTITE LA SEDINTA COMITETULUIDE PARTID DIN MOSCOVA IN LEGATURA CU OR-GANIZAREA GRUPELOR DE SIMPATIZANTI. 16 AU-GUST 1918. Din procesul-verbal . . 47-48

*1 47

*2 .

SCRISOARE CATRE MUNCITORII AMERICANI . 49-66

CUVINTARE ROSTITA LA MITINGUL DE LA MU-ZEUL POLITEHNIC. 23 AUGUST 1918 . . . 67-72

*CUVINTARE ROSTITA LA MITINGUL DE LA CASAPOPORULUI ALEKSEEV". 23 AUGUST 1918. Scurtiirelatare apiiruta in presa . . . . . . . . . 73-75*CUVINTARE ROSTITA LA PRIMUL CONGRES GE-NERAL AL INVATAMINTULUI DIN RUSIA.28 AUGUST 1918 . . . . . . . . . . . 76-80

*CU PRIVIRE LA DARILE DE SEAMA ALE COMISA-RIATELOR POPORULUI . . . . . . . . 81-82

*1. HOTARIRE A CONSILIULUI COMISARILOR PO-PORULUI . . 81

*2. SCRISOARE CATRE COMISARII POPORULUI 82

. . .

. .

. .

. . . . . . .

. . . . .

.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 761

*CUVINTARE ROSTITA LA MITINGUL DIN RAIO-NUL BASMANNII. 30 AUGUST 1918. Seurat' relataredaparuta in presa 83-84

*CUVINTARE ROSTITA LA MITINGUL DE LA UZINAFOSTA MICHELSON. 30 AUGUST 1918. Scurta relatare.aparutii in presa 85-87

*MESAJ DE SALUT ADRESAT ARMATEI ROSH CUPRILE JUL LUARII ORASULUI KAZAN . . . . . 88

*SCRISOARE ADRESATA PREZIDIULUI CONFERIN-TEI ORGANIZATIILOR CULTURAL-EDUCATIVE PRO-LETARE 89

*TELEGRAMA ADRESATA $COLII DE CADRE DECOMANDA DIN PETROGRAD 90

DESPRE CARACTERUL ZIARELOR NOASTRE . 91-93

CATRE TOVARASII FEROVIARI DE LA CALEA FE-RATA MOSCOVA-KIEV-VORONEJ 94

IN LEGATURA CU DECRETUL PENTRU IMPU-IVEREA 1N NATURA A GOSPODARIILOR TARANESTI 95-96

*1. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DECRE-TULUI 95

*2. OBSERVATII PE MARGINEA PROIECTULUIDE DECRET . . . . . ..... 96

TELEGRAMA ADRESATA COMITETULUI EXECUTIVAL GUBERNIEI PENZA 51 CONSILIULUI MILITAR-REVOLUTIONAR AL ARMATEI I 97

SCRISOARE ADRESATA OSTA$ILOR ARMATEI RO$IICARE AU PARTICIPAT LA LUAREA ORA$ULUIKAZAN 98

*SCRISOARE ADRESATA SEDINTEI COMUNE A C.E.C.DIN RUSIA $1 A SOVIETULUI DIN MOSCOVA CUREPREZENTANTII COMITETELOR DE INTREPRIN-DERE $1 AI SINDICATELOR. 3 OCTOMBRIE 1918 99-102

REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 103-112

. . ......

. . . . . .

. . .

www.dacoromanica.ro

762 CUPRINS

*$EDINTA COMUNA A C.E.C. DIN RUSIA, A SOVIE-TULUI DIN MOSCOVA, A COMITETELOR DE 1NTRE-PRINDERE $1 A SINDICATELOR. 22 OCTOM-BRIE 1918 113-131

*1. RAPORT 113

*2. REZOLUTIE 129

*SCHITA DE TEZE PENTRU 0 HOTARIRE CU PM-VIRE LA RESPECTAREA RIGUROASA A LEGILOR . 132-133.

*CUVINTARE ROSTITA LA DEMONSTRATIA ORGA-NIZATA IN CINSTEA REVOLUTIEI DIN AUSTRO-UNGARIA. 3 NOIEMBRIE 1918. Sawa' relatare aparuCiiin presti 134

*CUVINTARE ROSTITA LA SEDINTA FESTIVA ACONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DINRUSIA $1 A CONSILIULUI SINDICATELOR DIN MOS-COVA. 6 NOIEMBRIE 1918. Relatare aparuta' in preth . 135-137

*CONGRESUL AL VI-LEA GENERAL, EXTRAORDI-NAR AL SOVIETELOR DE DEPUTATI Al MUNCITO-RILOR, TARANILOR, CAZACILOR $1 OSTARLORRO$11 DIN RUSIA. 6-9 noiembrie 1918 . . 139-172

*1. CUVINTARE ROSTITA CU PRILEJUL ANIVER-SARII REVOLUTIEL 6 NOIEMBRIE . . . 141

*2. CUVINTARE CU PRIVIRE LA SITUATIA IN-TERNATIONALA. 8 NOIEMBRIE . . . . 157

*CUVINTARE ROSTITA LA DEZVELIREA MONU-MENTULUI LUI MARX $1 ENGELS. 7 NOIEM-BRIE 1918 . . . . . . . . . . 173-174

*CUVINTARE ROSTITA LA DEZVELIREA PLACIICOMEMORATIVE INCHINATE LUPTATORILOR RE-VOLUTIEI DIN OCTOMBRIE. 7 NOIEMBRIE 1918 . 175-176

*CUVINTARE ROSTITA LA MITINGUL-CONCERTAL LUCRATORILOR COMISIEI EXTRAORDINARE(CEKA) DIN RUSIA. 7 NOIEMBRIE 1918 . . 177-178

. . . . . ..... . .

. .

. .

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 763

CUVINTARE ROSTITA LA CONSFATUIREA DELE-GATILOR COMITETELOR SARACIMI1 DIN GUBER-NIILE CENTRALE. 8 NOIEMBRIE 1918 . . . . 179-187

TELE GRAMA CIRCULARA CATRE TOATE SOVIE-TELE DE DEPUTAT1 . . . . . . 188

RADIOGRAMA DIN MOSCOVA CATRE INTREAGAPOPULATIE A TARII . . . . ...... 1894 CUV/NTARE ROSTITA LA PRIMUL CONGRES GE-NERAL AL MUNCITOARELOR DIN RUSIA. 19 NO-IEMBRIE 1918 ..... . . . . . . 190-192

PRETIOASELE MARTURISIRI ALE LUI PITIRIM SO-ROKIN ...... . . .. ... 193-2034 CUVI N TARE ROSTITA LA ADUNAREA DIN20 NOIEMBRIE 1918 CONSACRATA SARBATORIRIILUI V. I. LENIN. Seurat' relatare aparutii in presa . . 204-205

CUVINTARE ROSTITA CU PRILE JUL ZILEI OFITE-RULUI RO$U". 24 NOIEMBRIE 1918 . . . 206

CUVII\ TARE ROSTITA LA ADUNAREA IMPUTERNI-CITILOR COOPERATIVE! MUNCITORE$TI CEN-TRALE DIN MOSCOVA. 26 NOIEMBRIE 1918 . . 207-212

*ADUNAREA ACTIVISTILOR DE PARTID DIN MOS-COVA. 27 noiembrie 1918 213-241

1. REFERAT CU PRIVIRE LA ATITUDINEA PRO-LETARIATULUI FATA DE DEMOCRATIA MIC-BURGHEZA ...... . . . . 213

*2. CUVINT DE INCHEIERE LA RAPORTUL CUPRIVIRE LA ATITUDINEA PROLETARIATULUI

FATA DE DEMOCRATIA M1C-BURGHEZA . . 232

TELEGRAMA CATRE COMANDANTUL-$EF I. I. VA-TETIS ... ..... 242REVOLUTIA PROLETARA $1 RENEGATUL KAUTSKY 243-349

Fref all 245

. . .

. .

...... . .

www.dacoromanica.ro

764 CUPRINS

Cum I-a transformat Kautsky pe Marx intr-un li-beral de duzini . . 248

Democratie burghezi si democratie proletarg . 259

Poate fi egalitate intre exploatat si exploatator ? 268Sovietelor nu le este ingicluit sl se transforme in or-ganizatii de stat ...... 276

Adunarea constituantI si Republica sovietici 282Constitutia sovieticI . . . 291Ce este internationalismul ? 3010 incercare de a intra in gratiile burgheziei cu aju-torul unei analize economice" . . . . 315

Anexa I. Teze cu privire la Adunarea constituantà . 342

Anexa II. 0 noui carte a lui Vandervelde despre stat

*PROIECT DE HOTARIRE CU PRIVIRE LA FOLO-SIREA CONTROLULUI DE STAT

-353

*IN LEGATURA CU PROIECTUL DE HOTARIRE AC.C. AL P.C. (6) DIN RUSIA CU PRIVIRE LA CON-VOCAREA CONGRESULUI GENERAL AL FUNCTIO-NARILOR DE BANCA DIN RUSIA . . . . . 351

*CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL SOVIETE-LOR, AL COMITETELOR SARACIMII $1 AL COMITE-TELOR RAIONALE P.C. (b) R. DIN GUBERNIA MOS-COVA. 8 DECEMBRIE 1918. Scurta relatare apiiruta inpresil . . .. 352-353*CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL AL III-LEAAL COOPERATIEI MUNCITORESTI. 9 DECEM-BRIE 1918 . . . . . . . . . . . . 354-363

CUVINTARE ROSTITA LA PRIMUL CONGRES GE-NERAL AL SECTIILOR AGRARE, COMITETELOR SA-RACIMII $1 COMUNELOR AGRICOLE DIN RUSIA.11 DECEMBRIE 1918 . . . . . . . . . 364-376

*CONCEPT DE DIRECTIVE CU PRIVIRE LA CON-DUCEREA INSTITUTIILOR SOVIETICE . . . . 377-380

. .

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 765

1 . . 377

2 . 378

3 379

*PROIECT DE HOTARIRE A C.C. AL P.C. (b) DINRUSIA . . . . . . . ...... 381*CUVINTARE ROSTITA LA CONFER1NTA MUNCITO-REASCA DIN RAIONUL PRESNEA. 14 DECEM-BRIE 1918 382-396

/N AMINTIREA TOV. PROSIAN . . . . 397-399

EROICA FAPTA A MUNCITORILOR DIN PRESNEA 400-401

DESPRE DEMOCRATIE" 51 DICTATURA . . . 402-407

*CUVINTARE ROSTITA LA CEL DE-AL II-LEA CON-GRES GENERAL AL CONSILIILOR ECONOMICE DINRUSIA. 25 DECEMBRIE 1918 . . . . . . . 408-416

INSTRUCTIUNI CU PRIVIRE LA INTOCMIREA UNEICARTI DE LECTURA PENTRU MUNCITORI 51 TA-RANI 417

*DESPRE SARCINILE SINDICATELOR . 418-421

I 418

II

III . .. .. .. 419

UN MIC TABLOU PENTRU LAMURIREA UNOR MARIPROBLEME 422-426

1919

*CUVINTARE ROSTITA LA $EDINTA COMUNA AC.E.C. DIN RUSIA, A SOVIETULUI DIN MOSCOVA51 A CONGRESULUI GENERAL AL SINDICATELORDIN RUSIA. 17 IANUARIE 1919 427-443

. ......... . . . .

. .

. . . . . .

www.dacoromanica.ro

766 CUPRINS

*CUVINTARE ROSTITA LA SEDINTA CONFERINTEIORA$ENESTI A ORGANIZATIEI DIN MOSCOVA AP.C. (b) DIN RUSIA. 18 IANUARIE 1919. Soma rela-tare aparutii in presii . . . . . . . . . . 444-445

*CUVINTARE ROSTITA LA CEL DE-AL II-LEA CON-GRES GENERAL AL INVATATORILOR $1 PROFESO-RILOR INTERNATIONALISTI DIN RUSIA. 18 IA-NUARIE 1919 446-449

*CUVINTARE ROSTITA LA MITINGUL DE PROTESTIMPOTRIVA ASASINARII LUI KARL LIEBKNECHT$1 A ROSEI LUXEMBURG. 19 IANUARIE 1919. Scuredrelatare apärutii in presit 450

*RAPORT PREZENTAT LA CEL DE-AL II-LEA CON-GRES GENERAL AL SINDICATELOR DIN RUSIA.20 IANUARIE 1919 451-469

SCRISOARE CATRE MUNCITORII DIN EUROPA $1AMERICA 470-478

*CUVINTARE ROSTITA LA CEA DE-A II-A CONSFA-TUIRE A $EF1LOR SUBSECTIILOR DE INVATAMINTEXTRASCOLAR ALE SECTIILOR GUBERNIALE DEINVATAMINT PUBLIC. 24 IANUARIE 1919 . . 479-480

CU TOTH LA MUNCA IN DOMENIUL APROVIZIO-NARII SI AL TRANSPORTURILOR 1 481-485

*PROIECT DE HOTARIRE A CONSILIULUI COMISA-RILOR POPORULUI CU PRIVIRE LA COOPERATIE 486-487

*CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA BIBLIOTECILOR.Proiect de hotarire a Consiliului Comisarilor Poporului . 488

*CU PRIVIRE LA MASURILE PENTRU TRECEREADE LA APROVIZIONAREA $1 REPARTITIA BUR-GHEZO-COOPERATISTA LA APROVIZIONAREA $1REPARTITIA PROLETAR-COMUNISTA . . . . 489-490

*CU PRIVIRE LA CONCESIONAREA CONSTRUIRIIMARII CAI FERATE DE NORD. Proiect de hotarire aConciliului Comisarilor Poporului 491

..... . . . . . .

. . . . . . . . . .

....... . . . . .

. . . . . .

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 767

CATRE COMISARTATUL POPORULUI PENTRU IN-VATAMINT 492-496

RASPUNS LA INTREBAREA UNUI TARAN . . . 497-501

*PROIECT IDE RADIOGRAMA A COMISARULUI PO-PORULUI PENTRU AFACERILE EXTERNE . . . 502

*CU PRIVIRE LA SUSPENDAREA UNUI ZIAR MEN-$EV1C CARE SUBMINEAZA APARAREA TARIL Proiectde rezolutie a C.E.C. din Rusia . . . . . . . 503-504

*PE MARGINEA APELULUI INDEPENDENTILORGERMANI 505-506

*PR1MUL CONGRES AL INTERNATIONALEI COMU-NISTE. 2-6 martie 1919 . . ...... 507-531

*1. CUVINTARE ROSTITA LA DESCHIDEREACONGRESULUI. 2 MARTIE 509

*2. TEZE $1 REFERAT ASUPRA DEMOCRATIEIBURGHEZE $1 DICTATURII PROLETARIATU-LUI. 4 MARTIE

*3. REZOLUTIE LA TEZELE CU PRIVIRE LA DE-MOCRATIA BURGHEZA $1 DICTATURA PRO-LETARIATULUI

511

530

*4. CUVINTARE ROSTITA LA INCHIDEREA CON-GRESULUI. 6 MARTIE 531

CELE CUCERITE $1 INSCRISE 532-534

*CU PRIVIRE LA INTEMEIEREA INTERNATIONALEICOMUNISTE. Cuvintare rostita la sedinta festivii comunaa C.E.C. din Rusia, a Sovietului din Moscova, a Comitietu-lui din Moscova al P.C. (b) din Rusia, a Consiliului centralal sindicatelor din Rusia, a sindicatelor li a comitetelor deintreprindere din oraml Moscova, inchinatd sarbätoririi in-temeierii Internationalei Cornuniste. 6 martie 1919 . . 535-540

www.dacoromanica.ro

768 CUPRINS

CUVINTARE ROSTITA LA CURSURILE DE AGITA-TORI ALE SECTIEI OCROTIREA MAMEI $1 COPILU-LUI" DIN CADRUL COMISARIATULUI POPORULUIPENTRU PREVEDERI SOCIALE. 8 MARTIE 1919 . . 541

*IN LEGATURA CU PROIECTUL DE HOTARIRE AC.C. AL P.C. (b) DIN RUSIA CU PRIVIRE LA PRE-DAREA OBLIGATORIE A SURPLUSURILOR DE PRO-DUSE AGRICOLE IN UCRAINA

MATERIALE PREGATITOARE

542

*PLANUL CUVINTARII ROSTITE LA SEDINTA CO-IvIUNA A C.E.C. DIN RUSIA, A SOVIETULUI DINIvIOSCOVA, A COMITETELOR DE INTREPRINDERE$1 A SINDICATELOR DIN MOSCOVA . . . . 545-546

*PLANUL CUVINTARII ROSTITE LA PRIMUL CON-GRES GENERAL AL INVATAMINTULUI DIN RUSIA 547-548

*MATERIALE PENTRU SEDINTA COMUNA A C.E.C.DIN RUSIA, A SOVIETULUI DIN MOSCOVA, A CO-MITETELOR DE INTREPRINDERE 51 A SINDICATE-LOR . . . . . . . . . . . . . . 549-552

*1. PLANUL RAPORTULUI 549

*2. SCHITA PROIECTULUI DE REZOLUTIE . . 551

*PLANUL CUVINTARII CU PRIVIRE LA ANIVER-SAREA REVOLUTIEI DIN OCTOMBRIE, ROSTITA LACEL DE-AL VI-LEA CONGRES GENERAL AL SO-VIETELOR DIN RUSIA 553-554

1 553

2. . .

*PROPUNERI CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA CEKAI 555

*PE MARGINEA PROIECTULUI DE HOTAR1RE CUPRIVIRE LA ORGANIZAREA INSPECTIEI MUNCITO-RE5TI IN DOMENIUL APROVIZIONARII" . . . 556-557

*1. SCHITA DE HOTARIRE A CONSILIULUI CO-MISARILOR POPORULUI 556

. . . . .

. . . . . . .

. . . . . .

www.dacoromanica.ro

CUP RINS 769

*2. OBSERVATII PE MARGINEA PROIECTULUI DEHOTARIRE" 556

INSEMNARI CU PRIVIRE LA $1STURI . . . 558

*PLAN $1 SCHITE DE TEZE CU PRIVIRE LA DE-MOCRATIA BURGHEZA $1 DICTATURA PROLETA-RIATULUI 559-560

*PE MARGINEA PROIECTULUI DE DECRET CU PRI-VIRE LA REORGANIZAREA CONTROLULUI DESTAT 561-562

*1. INSEMNARI CU PRIVIRE LA REORGANI-ZAREA CONTROLULUI DE STAT . . . . 561

*2. CATRE I. V. STALIN . . ... -

Lista luctirilor lui V. I. Lenin nega'site pina in prezent(29 iulie 1918-12 manic 1919) 565-568

Lista documentelor la a c'aror redactare a participatV. I. Lenin 569-572

Adnotari 573-651Indice de lualri si izvoare citate sau menvionate deV. I. Lenin ... . 654-671

Indice de nume .. . 672-703Date din viata g activitatea lui V. I. Lenin . . 704-757

ILUSTRATII

Portretul lui V. I. Lenin. Octombrie 1918 . XXVIII-1

Prima paginI a manuscrisului lui V. I. Lenin Tovarasimuncitori ! Pornim la lupta finalä, hothitoare !" Primajunatate a lunii august 1918 40-41

Pagina a patra din manuscrisul lui V. I. Lenin Scrisoarecatre muncitorii americani". 20 august 1918 . . 53

. . ...... . . . . .

. . . . . . .

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

770 CUPRINS

Prima pagina a manuscrisului lui V. I. Lenin SchiCa deteze pentru o hotIrlre cu privire la respectarea riguroasIa legilor". 2 noiembrie 1918 132-133

Coperta arca Revoluvia proletarl §i renegatul Kautsky"cu insenmIri acute de V. I. Lenin. 1918 . . . . 244-245

Prima pagini a manuscrisului lui V. I. Lenin atre Comi-sariatul poporului pentru Inv4ImInt". Februarie 1919 493

. . . . .

www.dacoromanica.ro

Dat la cules 09.07.1965. Bun de tipar 21.10.1965. Apärut1965. Hirtie tipar inalt tip A de 63 gum', 540 X840 16. Cotteditoriale 47,53. Coll de tipar 50. 2 planse tipo + 2 pianse

offset. A. 9565 1965. C.Z. pentru bibliotect 3C23=R.

Tiparul executat sub cornanda nr. 50566 6002 la CornbinatulPoligrafic Casa Scfnteii", Piata Scinteii nr. 1, Bucuresti

Repubhca Socialisti Romfinia.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro