propedeutica - grile

99
CHIRURGIE OPERATOARE 1. INTERVENŢII CHIRURGICALE ÎN REGIUNEA OCULARĂ 9 Operaţia în plăgile pleoapelor 9 Operaţia în coloboma palpebrală 10 Operaţia în anchiloblefaron 10 Operaţia în simblefaron 10 Operaţia în blefarofimoză 11 Operaţia în entropio n 11 Operaţia în ectropion 12 Operaţia de extirpare a pleoapei a treia 13 Tarsorafia 14 Operaţia în encantis 14 Extirparea dermoidului 15 Extirparea globului ocular 15 Eviscera ţia cavităţii orbitare 16 Evisceraţia globului ocular şi pr otezarea ocular ă la câine 17 Extracţia cristalinului 18 Chestionar 19 2. DECORNAREA LA BOVINE 25 Decornarea viţeilor 25 Amputarea coarnelor la tineret 28 Decornarea bovinelor adulte 28 Amputarea coarnelor la oi şi capre 31 Chestionar 31 3. TRE PANAŢII 36

Upload: adina-patranoiu

Post on 02-Jan-2016

136 views

Category:

Documents


9 download

TRANSCRIPT

Page 1: PROPEDEUTICA - GRILE

CHIRURGIE OPERATOARE

1. INTERVENŢII CHIRURGICALE ÎN REGIUNEA OCULARĂ 9

Operaţia în plăgile pleoapelor 9

Operaţia în coloboma palpebrală 10

Operaţia în anchiloblefaron 10

Operaţia în simblefaron 10

Operaţia în blefarofimoză 11

Operaţia în entropion 11

Operaţia în ectropion 12

Operaţia de extirpare a pleoapei a treia 13

Tarsorafia 14

Operaţia în encantis 14

Extirparea dermoidului 15

Extirparea globului ocular 15

Evisceraţia cavităţii orbitare 16

Evisceraţia globului ocular şi protezarea oculară la câine 17

Extracţia cristalinului 18

Chestionar 19

2. DECORNAREA LA BOVINE 25

Decornarea viţeilor 25

Amputarea coarnelor la tineret 28

Decornarea bovinelor adulte 28

Amputarea coarnelor la oi şi capre 31

Chestionar 31

3. TREPANAŢII 36

Page 2: PROPEDEUTICA - GRILE

Trepanaţia sinusurilor paranazale 36

Trepanaţia cavităţilor nazale 37

Aplicarea inelului nazal la taur 38

Operaţia în cenuroză 39

Chestionar 41

4. CHIRURGIA BUCO-MAXILO-FACIALĂ 44

Operaţia în ticul suptului la bovine 44

Amputarea ciocului 46

Operaţii pe canalele şi glandele salivare 47

Rezecţia colţilor 50

Nivelarea neregularităţilor dentare 50

Extracţiile dentare 51

Chestionar 52

5. OPERAŢII PE URECHI 57

Amputarea pavilionului urechii 57

Rezecţia peretelui lateral al conductului auditiv extern 59

Operaţia în othematom 61

Chestionar 62

6. OPERAŢII PE COLOANA VERTEBRALĂ 66

Amputaţia cozii 66

Operaţia în hernia de disc 68

Rahicenteza 69

Chestionar 70

7. OPERAŢII PE REGIUNEA GÂTULUI 71

2

Page 3: PROPEDEUTICA - GRILE

Esofagotomia 71

Ingluviotomia 73

Traheotomia de urgenţă 73

Traheotomia provizorie 73

Traheotomia permanentă 74

Operaţia de afonizare la câine 75

Ligatura venei jugulare 77

Rezecţia venei jugulare 77

Operaţia în edemul cefei 78

Operaţia în flegmonul cefei 79

Chestionar 79

8. OPERAŢII PE TORACE 86

Operaţia în flegmonul greabănului la cal 86

Toracocenteza 86

Pericardocenteza 88

Puncţia cordului 89

Toracotomia 89

Pericardotomia la bovine 91

Chestionar 92

9. OPERAŢII PE ABDOMEN 95

Laparatomia 95

Chestionar 103

10. OPERAŢII Î N HERNIILE ABDOMINALE 107

Operaţia în hernia ombilicală 108

3

Page 4: PROPEDEUTICA - GRILE

Operaţia în hernia ventro-laterală 111

Operaţia în hernia inguinală 112

Operaţia în hernia perineală 117

Operaţia în hernia diafragmatică 119

Chestionar 120

11. OPERAŢII PE VISCERELE ABDOMINALE 134

Rumenotomia la bovine 134

Reticulotomia 136

Gastrotomia la carnivore 137

Abomasotomia la ovine 139

Operaţii în dislocarea abomasului 139

Enterotomia 142

Enterectomia 143

Operaţia în invaginaţie intestinală 146

Chestionar 147

12. OPERAŢII PE RECT ŞI ANUS 162

Operaţia în atreziile anorectale 162

Operaţia de extirpare a glandelor perianale la câine 163

Operaţia în prolapsul rectal 163

Chestionar 166

13. OPERAŢII PE OMBILIC 170

Operaţia în omfaloragie 170

Operaţia în omfalurie 170

Chestionar 171

4

Page 5: PROPEDEUTICA - GRILE

14. OPERAŢII PE PE APARATUL GENITAL FEMEL 172

Ovariectomia 172

Histerotomia 178

Histerectomia 183

Chestionar 186

15. OPERAŢII PE ORGANELE GENITALE LA MASCUL 197

Castrarea prin ablaţia testiculelor (orhidectomia) 198

Castrarea prin necrobioza testiculelor 199

Castrarea vierilor 200

Castrarea armăsarilor 204

Castrarea taurilor 207

Castrarea berbecilor şi a ţapilor 209

Castrarea câinelui 211

Castrarea cotoiului 212

Castrarea la iepuroi 213

Castrarea animalelor criptorhide 213

Accidente şi complicaţii în castrarea la masculi 215

Chestionar 215

16. OPERAŢII EFECTUATE PENTRU OBŢINEREA DE

MASCULI ÎNCERCĂTORI ŞI GENITO-STIMULATORI

225

Vazectomia la taur si berbec 225

Criptorhidia abdominală provocată 227

Operaţia de scurtare a penisului la vier 227

Operaţia de deviere a penisului 228

Chestionar 230

5

Page 6: PROPEDEUTICA - GRILE

17. OPERAŢII PE ORGANELE APARATULUI URO-GENITAL 233

Uretrotomia 233

Cistotomia la carnivore 235

Amputarea penisului 236

Chestionar 237

18. OPERAŢII PE GLANDA MAMARĂ 239

Operaţia în plăgile mamare 239

Operaţia în fistula de lapte 239

Ablaţia glandei mamare 240

Chestionar 241

20. OPERAŢII PE MEMBRE 242

Operaţia în bursita cronică 242

Tenotomia flexorului profund al falangelor 242

Operaţia în incastelura călcâielor 243

Operaţii în seime 244

Operaţia în javart cartilaginos 245

Operaţia în plăgi podale 247

Amputarea onglonului 248

Amputarea degetului 249

Chestionar 251

BIBLIOGRAFIE . . . . . . . .

6

Page 7: PROPEDEUTICA - GRILE

1.CHESTIONAR

1. Pentru intervenţii chirurgicale pe pleoapa superioară se poate face anestezie tronculară:

a) N. infratroclear. b) N. etmoidal c) N. frontal. d) N. zigomatic. e) N. maxilar.2. Pentru intervenţii pe pleoapa inferioară se face anestezia tronculară a) N. facial. b) N. oftalmic şi n. infratroclear. c) N. frontal şi n. oftalmic. d) N. etmoidal. e) N. alveolar.3. În plăgile pleoapelor se recomandă: a) Vivifierea cu excizie conservatoare a marginilor sclerale şi sutură. b) Vivifierea şi sutura în bursă. c) Excizie cu lambou conjunctival. d) Cantotomie şi sutura limbului sclero-cornean. e) Regularizarea marginilor plăgii cu excizie conservatoare.4. Sutura plăgilor pleoapelor se poate face: a) Monoplan sau bietajat tip Blendinger. b) Bietajat cu agrafe. metalice c) Monoplan cu agrafe Shädel.

7

Page 8: PROPEDEUTICA - GRILE

d) Monoplan sau bietajat în puncte separate. e) Sutura monoplană cu agrafe.5. La plăgile pleoapelor se poate face autoplastie: a) Este interzisă autoplastia. b) Se face autoplastie cutanată imediată sau secundară. c) Nu se poate realiza. d) Se pot realiza autogrefe. e) Se aplică proteze metalice.6. Sutura in plagile complete ale pleoapelor se face: a) Primul punct de sutură se aplică pe marginea liberă a pleoapei. b) Se sutureaza marginea liberă a plăgii. c) După extirparea m. orbicular şi a glandei lacrimale. d) După rezecţia nervului infratroclear. e) Evitând formarea nodurilor spre exterior.7. La sutura plăgilor palpebrale Vl. Căpăţână recomandă: a) Sutura trietajata. b) Sutura tarsului şi a mucoasei conjunctivale cu catgut. c) Scoaterea firelor după 7-8 zile. d) Sutura pielii în fir continuu. e) Sutura pielii în puncte separate.8. Coloboma palpebrală dobândită este: a) Consecinţa imperecherilor inrudite. b) Complicaţia unei plagi labiale. c) Ischemia carunculului lacrimal. d) Cantotomia. e) Consecinta unei plagi cicatrizate vicios.

9. Ankiloblefaronul se manifesta prin : a) Spasmul permanent al m. orbicular. b) Sudarea pleoapelor la globul ocular. c) Imposibilitatea deslipirii pleoapelor. d) Pareza pleoapei superioare. e) Aderenţa pleoapelor la cornee.10. Cum se numeşte aderenţa conjunctivei palpebrale la conjunctiva bulbară:

a) Blefarofimoza. b) Blefarospam. c) Anchiloblefaron. d) Simblefaron. e) Encantis.11. Ce este entropionul: a) Răsfrângerea marginii libere a pleoapei spre globul ocular. b) Iritaţia corneii. c) Hipersecreţia lacrimală. d) Răsfrângerea marginii libere a pleoapei spre exterior. e) Hipertrofia pleoapei a treia.12. După operaţia de entropion: a) Pleoapa nu mai păstrează contactul cu globul ocular. b) Pleoapa păstrează contactul cu globul ocular. c) Apare compresiunea pe cornee şi erodarea acesteia. d) Se micşorează fanta palpebrală. e) Se produce xeroza.

8

Page 9: PROPEDEUTICA - GRILE

13. La miei entropionul pleoapei inferioare se poate remedia prin:a) Formarea unui pliu cutanat la pleoapa inferioară şi menţinerea lui prin sutură în U sau cu agrafe Michel.

b) Lambou conjunctival secundar. c) Autoplastie cutanată cu lambou pediculat.

d) Excizia unui lambou în "felie de pepene" şi sutura cu catgut in puncte separate.e) Excizia unui lambou în formă de semilună sau felie de pepene si sutura in bursa.

14. Excizia unor lambouri cutanate în "felie de pepene" sau "semilună", asimetrice atât din pleoapa inferioară, câtşi din cea superioară la 5-6 mm de marginea tarsală, proporţional cu intensitatea afecţiunii se poate face în:

a) Ectropion parţial. b) Ectropion total. c) Entropion total.. d) Cataractă. e) Amauroză.15. Operaţia în entropion total se poate face prin metoda Schleich cu următorii timpi operatori:

a) Excizia unui lambou cutanat de forma vârfului de săgeată la unghiul nazal al ochiului urmat de sutură. b) Excizia unui lambou triunghiular la unghiul temporal al ochiului, urmat de sutură în puncte separate. c) Excizia unui lambou în formă de vârf de săgeată, urmată de sutură la unghiul temporal al ochiului. d) Rezecţia bilaterală a tarsului proportionala cu intensitatea afectiunii.

e) Cantotomie urmata de aplicarea unor fire tractoare pe ambele pleoape.16. Metoda Müller constă în excizia a trei lambouri cutanate în formă de felie de pepene: unul la pleoapa

inferioară, unul la pleoapa superioară şi al treilea în direcţie verticală în apropierea unghiului temporal, fără ase uni între ele. Se recomandă în:

a) Entropion total. b) Ectropion total. c) Tarsorafie. d) Encantis. e) Blefarofimoza.

17. În ectropionul moderat se face o incizie cutanată în formă de "V" în a cărui deschidere este cuprinsă toatăporţiunea afectată a pleoapei, urmată de:

a) Sutura plăgii în puncte separate. b) Excizia unui lambou triunghiular şi sutura cutanată. c) Decolarea pielii şi sutura plăgii în formă de "Y". d) Excizie cutanata in forma de “ Y “ si sutura in puncte separate. e) Sutura în puncte separate.18. În ectropionul total se practică metoda Diefenbach care constă în excizia unui lambou de formă triunghiulară la

unghiul temporal al ochiului urmată de:

a) Se îndepărtează pielea din interiorul triunghiului format. b) Se mobilizează pielea sub triunghiul denudat şi se tracţionează realizând o autoplastie cutanată prin

alunecare. c) Sutura cutanata în puncte separate începând cu unghiul superior. d) Se suturează pielea începând cu unghiul inferior. e) Se suturează pielea începând cu părţile laterale.19. Extirparea pleoapei a treia este indicată în: a) Hipertrofia marginii superioare. b) Ectropion. c) Scopuri estetice. d) Blefarospasm. e) Lagoftalmie.

9

Page 10: PROPEDEUTICA - GRILE

20. Extirparea pleoapei a treia se face: a) În jumătatea superioară. b) Fara paniculul adipos. c) Împreună cu carunculul lacrimal. d) De la bază .. e) Împreună cu sacul lacrimal.21. Hemostaza în extirparea pleoapei a treia se realizează prin: a) Sutură. b) Torsiune vasculară. c) Cauterizare chimică. d) Tamponament. e) Ligatură.22. Excizia incompletă a pleoapei a treia este urmată de: a) Supuraţie abundentă. b) Ptoza palpebrală. c) Recidivă. d) Hipersecreţie lacrimală. e) Epiforă.23. În lipsa unui tratament postoperator corect după extirparea pleoapei a treia, se pot produce complicaţii

a) Supuraţie. b) Entropion. c) Ectropion. d) Encantis. e) Glaucom.24. Tarsorafia este închiderea prin sutură a fantei palpebrale şi poate să fie:

a) Congenitala. b) Cicatriciala. c) Permanentă. d) Profunda. e) Recidivantă.25. Tarsorafia provizorie se realizează prin: a) Excizia marginilor tarsale şi sutura în "U". b) Excizia marginilor tarsale şi sutura în puncte separate. c) Puncte de sutură în "U", extramucoase . d) Se aplică puncte de sutură în "U" cu cilii spre interior. e) Sutura de înfundare tip Cushing.26. Tarsorafia permanentă este indicată după enucleerea globului ocular cu anexele sale şi se realizează prin:

a) Excizia marginilor palpebrale şi sutura. b) Sutura în puncte separate a marginilor tarsale puse în contact. c) Marginile plăgii se cauterizează. d) Sutura în puncte separate a fiecărei pleoape. e) Sutura bietajată.27. Extirparea carunculului lacrimal este recomandată în: a) Hipertrofia carunculului determinată de procese inflamatorii. b) Hipertrofia determinată de procese neoplazice maligne. c) Obstrucţia conductului lacrimo-nazal. d) Prolapsul pleoapei a treia. e) Glaucom.28. Extirparea carunculului lacrimal se face:

10

Page 11: PROPEDEUTICA - GRILE

a) Prin excizie. b) Cu polipotomul . c) Prin cauterizare chimică. d) Prin dilacerare. e) Prin avulsie.29. Hemostaza în operaţia de encantis se asigură prin: a) Forcipresură. b) Ligatură transfixică. c) Ligatură mediată. d) Tamponament sau torsiune. e) Electrocoagulare.30. Dermoidul corneean este o formaţiune piloasă: a) Congenitală. b) Dobândită. c) Localizată pe conjunctiva bulbară şi scleră. d) Localizată in camera anterioara. e) Cu localizare in camera posterioara.31. Tratamentul în dermoid este: a) Chirurgical şi medicamentos. b) Medicamentos. c) Numai chirurgical. d) Prin iradiere. e) Cu citostatice şi chirurgical.32. Extirparea dermoidului se face prin: a) Dilacerare. b) Excizie. c) Cauterizare. d) Avulsie. e) Torsiune.33. Extirparea globului ocular se recomandă în: a) Panoftalmie, avulsie. b) Plăgi corneene. c) Nistagmus. d) Amauroză. e) Cataractă diabetică.34. Pentru extirparea globului ocular se face anestezie: a) Generală şi retrobulbară. b) Tranchilizare. c) Cu miorelaxante. d) Prin infiltraţie subconjunctivală. e) Crioanalgezie.35. Extirparea globului ocular se poate face prin următoarele procedee: a) Cu ankiloblefaron. b) Fără pastrarea bureletului. c) Cu lambou conjunctival. d) Prin facoemulsificare . e) Prin metoda endoscopică.36. Prin enucleerea globului ocular fără ankiloblefaron, pleoapele se fixează:

a) Împreună cu două fire tractoare. b) Împreună prin sutură în surjet simplu.

11

Page 12: PROPEDEUTICA - GRILE

c) Separat prin câte două fire tractoare. d) Împreună prin sutură în puncte separate. e) Separat, cu pense hemostatice.37. Pentru enucleerea globului ocular fără ankiloblefaron mucoasa conjunctivală se incizează:

a) La 0,5 cm de marginea tarsală. b) La nivelul limbului sclerocorneean. c) În sacul conjunctival. d) Nu se incizează conjunctiva e) In forma de „ V „.38. Pentru enucleerea globului ocular fără ankiloblefaron, se vor secţiona muşchii:

a) Se torsioneaza. b) Intrinseci, cu foarfeca oculara. c) La inserţia lor pe globul ocular. d) La mică distanţă de inserţie pe capsula lui Tenon. e) Se dilacerează.39. Secţionarea muşchiului drept posterior, a nervului optic şi a vaselor de sânge pentru enucleerea globului ocular

fără ankiloblefaron se face:

a) Prin torsiune limitată. b) Prin torsiune nelimitată. c) Prin ligatură elastică. d) Ligatură transfixică. e) Cu foarfeca chirurgicală curbă.40. După enucleerea globului ocular fără ankiloblefaron hemoragia se opreşte cu:

a) Pense hemostatice şi torsiune. b) Ligatură mediată. c) Meşe de tifon care se ţin până la vindecare. d) Tampon compresiv din meşe de tifon care se ţin 48 de ore. e) Bureţi de colagen şi trombină.41. Pentru enucleerea globului ocular cu ankiloblefaron se trec 2-3 fire de sutură, prin marginile ambelor pleoape

care vor fi tracţionate de catre un ajutor şi apoi:

a) Se incizează pleoapele la 0,5 cm de margine interesând pielea, tarsul şi mucoasa conjunctivă.b) Se incizează pleoapele la 0,5 cm de margine interesând pielea şi tarsul până la mucoasa conjunctivală.

c) Se incizează mucoasa conjunctivală la 0,5 cm la marginea tarsală. d) Nu se incizează pleoapele.

e) Se incizează numai mucoasa conjunctivală la nivelul limbului sclero-corneean.

42. Pentru enucleerea globului ocular cu ankiloblefaron, mucoasa conjunctivală se desprinde astfel:

a) Se decolorează conjunctiva bulbară cu o spatulă. b) Se decolează conjunctiva palpebrală. c) Se dilacerează. d) Se păstrează raporturile anatomice. e) Se rezecă 30%.

43. Pentru enucleerea globului ocular cu ankiloblefaron operator, acesta se detaşează prin:

a) Secţionare cu foarfeca chirurgicală a muşchiului drept posterior, a nervului optic şi vaselor de sânge. b) Torsiune nelimitată cu o pensă hemostatică curba. c) Torsiune limitată. d) Avulsie. e) Strivire lineară.

12

Page 13: PROPEDEUTICA - GRILE

44. Cum se întrerupe funcţia glandei lacrimale după extirparea globului ocular cu ankiloblefaron?

a) Glanda lacrimală se menajează. b) Se sclerozează cu mijloace chimice. c) Se atrofiază prin inactivitate. d) Se extirpă. e) Se tumefiază.

45. După extirparea globului ocular prin metoda cu ankiloblefaron operator marginile pleoapelor:

a) Se suturează în puncte separate. b) Se sutureaza in puncte separate, cu cilii orientati spre exterior. c) Se suturează cu catgut în puncte separate. d) Se suturează cu catgut în fir continuu. e) Nu se suturează.

46. Pentru extirparea globului ocular prin metoda Ormrod se face sutura pleoapelor în fir continuu, se mobilizeazăglobul ocular ca în metoda clasică, iar pentru detaşarea lui din cavitatea orbitară se foloseşte:

a) O pensă hemostatică Kocher aplicată retrobulbar. b) O foarfecă chirurgicală dreaptă. c) O foarfecă chirurgicală curbă. d) O pensă hemostatică aplicată pe porţiunea suturată a celor două pleoape. e) O meşă de tifon lungă, plisată pentru hemostază.47. Ce este evisceraţia cavităţii orbitare? a) Îndepărtarea globului ocular. b) Îndepărtarea globului ocular împreună cu anexele sale. c) Se indeparteaza continutul globului ocular in totalitate.

d) Revărsarea conţinutului globului ocular în urma unor plăgi penetrante. e) Ruperea legăturilor musculare şi deşirarea nervului optic.48. În ce afecţiuni se recomandă evisceraţia cavităţii orbitare? a) Tumori maligne oculare. b) Panoftalmie. c) Conjunctivită purulentă. d) Irido-ciclo-coroidita. e) Cataractă bilaterală hipermatură.49. Ce este cantotomia? a) Incizia pleoapei superioare. b) Sectionarea ciocului. c) Incizia ambelor pleoape. d) Incizia în locul de unire a celor două pleoape. e) Deschiderea sacului herniar50. Ce este extracţia intracapsulară a cristalinului? a) Extracţia cristalinului împreună cu membrana cristaloidă. b) Extracţia cristalinului fără membrana cristaloidă. c) Luxatia cristalinului în camera anterioară. d) Luxatia cristalinului în camera posterioară. e) Extirparea cristalinului împreună cu capsula lui Tenon.51. Ce este extracţia extracapsulară a cristalinului?

a) Extirparea cristalinului împreună cu membrana cristaloidă daca aceasta este afectată.b) Extirparea cristalinului împreună cu membrana cristaloidă daca aceasta nu este afectata. c) Extirparea cristalinului fără membrana cristaloidă.

d) Luxatia cristalinului în camera anterioară.

13

Page 14: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Dispersarea cristalinului în camera posterioară.

2.CHESTIONAR1. Prevenirea creşterii coarnelor se poate face: a) În primele şase luni de viaţă. b) În primele 4-5 săptămâni de viaţă. c) Numai în prima săptămână. d) După înţărcare. e) Odată cu vaccinarea.2. Prin ce metode se previne creşterea coarnelor la viţei? a) Cauterizare. b) Cu clestele Hodge. c) Cu fierăstrăul Gigli. d) Prin autoplastie cutanata. e) Excizie cu foarfeca.3. Ce substanţe chimice se folosesc pentru cauterizarea mugurelui cornual?

a) Baze caustice: hidroxid de sodiu, hidroxid de potasiu. b) Acizi: acid cromic, acid arsenios, acid ascorbic, acid tricloracetic, acid salicilic.

c) Săruri: salicilat de sodiu, nitrat de argint. d) Pomada caustică Peugnet: triclorură de antimoniu 28%, acid salicilic 7%,alcool 65%.

e) Pomada caustică Vladutiu: acid salicilic 7%, hidroxid de sodiu 4%, acid tricloracetic 5%.

4. Cum se prezinta hidroxidul de sodiu folosit pentru distrugerea mugurelui cornual la viţei?

a) Soluţie apoasă 2%. b) Soluţie uleioasă 25%. c) Cristale dizolvate in eter. d) Batoane. e) Benzi adezive sterile.5. Ce anestezie se foloseşte pentru ecornare la viţei prin cauterizare chimică?

a) Infiltraţie subcutanată cu ketamina b) Infiltraţie subcutanată cu lidocaină 2%. c) Infiltraţie subcutanată cu acepromazină 1%. d) Blocaj troncular cu xilazină 2%. e) Tranchilizare cu combelen.6. După scarificarea tegumentului în dreptul mugurelui cornual, pentru ecornare se fricţionează cu batonul de sodă

caustică:

a) 20 minute. b) 15 minute. c) Până când apare un exudat cu striuri de sânge. d) Până la distrugerea membranei cheratogene. e) 1-2 secunde.

7. Pentru prevenirea scurgerii substanţei caustice spre globul ocular după ecornare:

a) Se va tunde părul din jur. b) Se badijonează cu tinctură de iod. c) Se aplică un pansament sicativ. d) Se va aplica un strat de vaselină în jurul porţiunii cauterizate. e) Se administrează antibiotice şi antiinflamatoare.

14

Page 15: PROPEDEUTICA - GRILE

8. Ce efecte are cauterizarea prea intensă a mugurelui cornual cu sodă caustică?

a) Deschiderea sinusului cornual. b) Deschiderea sinusului maxilar superior. c) Necroze profunde ale osului frontal. d) Catar auricular pe partea respectivă. e) Cresterea unor rudimente de corn.9. Ce efecte are cauterizarea insuficientă a mugurelui cornual? a) Întârzierea cicatrizării. b) Creşterea unor rudimente de corn. c) Sinuzită. d) Entropion. e) Cicatrice vicioasa.10. Cauterizarea mugurelui cornual cu acid tricloracetic se poate face: a) Dupa excizie cu bisturiul. b) Numai în prima săptămână de viaţă. c) După înţărcare. d) Prin pensulaţii zilnice. e) Lavaje la 12 ore.11. Unguentele caustice pentru ecornare se aplică: a) Direct, fără scarificare. b) După excizia mugurelui cornual. c) După intarcare. d) După cauterizare termică. e) Impreuna cu antiflogistice.12. Decornarea viţeilor prin cauterizare termică se face cu: a) Termocauterul simplu. b) Electrocauterul sau fierastraul electric. c) Laserul terapeutic. d) Decornatorul Barnes. e) Inele de cauciuc.13. Cum se face anestezia pentru decornarea viţeilor prin cauterizare termică?

a) Nu se face din cauza riscurilor. b) Nu este necesară. c) Este obligatorie infiltraţia circulară şi în unele cazuri este necesară tranchilizarea. d) Se recomandă narcoza pe cale parenterală. e) Este necesară narcoza pe cale inhalatorie.14. Cum se face ecornarea prin cauterizare termică? a) Cauterul încălzit se aplică o singură dată pe fiecare mugure cornual. b) Cauterul se aplică de mai multe ori câte 3-4 secunde. c) Se va realiza o cauterizare uniformă in jurul zonei de proiecţie a mugurelui cornual. d) Se menţine cauterul până la arderea completă a mugurelui cornual. e) Periostul se cauterizează parţial.15. Cum se face ecornarea prin cauterizare termică dacă s-a format pelicula cornoasă?

a) Cauterizarea se face mai uşor. b) Cauterizarea completă se face în doi timpi.

c) Se desprinde pelicula cornoasă cu decornatorul şi apoi se cauterizeaza membrana cheratogena.d) După formarea crustei se revine cu o nouă cauterizare pentru membrana cheratogenă.e) Mugurele cornual se desprinde chirurgical, iar hemostaza se face prin cauterizare.

15

Page 16: PROPEDEUTICA - GRILE

16. Decornarea viţeilor prin excizia mugurilor cornuali se poate face până la vârsta de:

a) 1-3 luni înaintea formării axului osos. b) 1-3 luni după formarea axului osos. c) 4-6 luni în funcţie de rasă. d) 5-7 luni , dupa formarea sinusului cornual. e) 4-7 luni înaintea formării sinusului cornual.17. Cu ce se poate face excizia mugurilor cornuali la viţei? a) Cu inele de cauciuc. b) Cu decornatorul Roberts. c) Cu fierastraul electric. d) Cu costotomul. e) Cu cleştele Hodge.18. După excizia mugurelui cornual la viţei: a) Plaga se suturează în puncte separate. b) Plaga se suturează cu fir neresorbabil. c) Plaga se cicatrizează fără sutură. d) Hemoragia este abundentă şi greu de controlat. e) Se administreaza ser antitetanic.19. Amputarea coarnelor la tineretul taurin se face la vârsta de: a) 1-3 săptămâni. b) 3-6 luni. c) 18 luni. d) Înainte de apariţia suportului osos. e) După formarea sinusului cornual.20. Pentru amputarea coarnelor la tineretul taurin: a) Inelul de cauciuc este aplicat cu un dispozitiv special ( elastrator ) . . b) Se deschide sinusul cornual. c) Se poate folosi clestele pentru ajustat copita. d) Sinusul frontal nu s-a format. e) Se îndepărtează numai ţesutul cornos .21. Amputarea coarnelor la tineretul taurin se poate face cu: a) Costotomul. b) Elastratorul. c) Bisturiul şi foarfeca. d) Termocauterul. e) Ecrasorul.22. Pentru amputarea coarnelor la tineretul taurin, cleştele de amputaţie se aplică:

a) La 1-2 cm deasupra bureletului. b) La 0,5 cm deasupra bureletului. c) La orice nivel. d) Sub burelet. e) La jumătatea cornului.

23. După detaşarea cornului, la tineretul taurin suprafaţa rămasă trebuie regularizată uniform, iar hemostaza seasigură:

a) Prin ligatură. b) Prin sutură hemostatică. c) Prin angiorafie. d) Mai întâi prin tamponament şi apoi prin torsiune cu vârful bisturiului

16

Page 17: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Cu pansament în "8".24. La ce nivel se poate face amputarea simpla a coarnelor la taurinele adulte? a) Sub burelet. b) La 1 cm deasupra bureletului. c) La bază cu excizia bureletului. d) Cu autoplastie cutanatat. e) La bază, deasupra sinusului cornual.

25. Ce anestezie se face pentru amputarea coarnelor la 1/3 de la vârf la taurinele adulte?

a) Tranchilizare şi anestezie locală. b) Este suficientă anestezia locală prin infiltraţie. c) Nu este necesară. d) N.L.A. e) Narcoza.26. În ce scop se face amputarea coarnelor la taurinele adulte? a) De diagnostic. b) Economic. c) Preventiv. d) Chirurgical. e) Zootehnic.27. Ce anestezie se face pentru amputarea simplă a coarnelor de la bază, la taurinele adulte?

a) Numai anestezie loco-regională. b) Blocajul nervului cornual şi a nervului recurent. c) Tranchilizare şi anestezie loco-regională. d) N.L.A si blocaj troncular cu xilazina. e) Narcoză cu stresnil + infiltraţie circulară la baza cornului.

28. Cum se închide sinusul cornual după amputarea simplă a coarnelor de la bază fără excizia bureletului?

a) Prin autoplastie cutanată. b) Prin ţesut cicatricial în 3-4 săptămâni. c) Prin ţesut cicatricial în 3-4 zile. d) Prin cauterizare. e) Prin avulsia cornului.

29. Cum se regenerează cornul după amputare de la bază cu excizia bureletului?

a) Nu se regenerează. b) Continuă să crească, mai ales la animalele tinere şi uneori necesită o nouă intervenţie după câţiva ani.

c) Continuă să crească mai ales la animalele tinere şi necesită o nouă intervenţie după 3-4 săptămâni. d) Plaga se acoperă cu păr în 2-3 săptămâni. e) Se regenerează numai membrana cheratogenă, fără corn.

30. Ce complicaţii pot să apară după amputarea simplă a coarnelor de la bază la taurinele adulte?

a) Nu se produc complicaţii. b) Sinuzite şi miaze. c) Sinuzite şi hemostază. d) Sinuzite şi tromboflebite. e) Hemoragie abundentă şi cauterizare.

31. Ce avantaje prezintă amputarea coarnelor la taurine cu excizia bureletului?

a) Nu mai creşte un rudiment de corn. b) Este mai rapidă.

17

Page 18: PROPEDEUTICA - GRILE

c) Este mai laborioasă. d) Asigură creşterea cornului. e) Nu prezintă avantaje.

32. Pentru amputarea coarnelor cu excizia bureletului la taurine pielea se incizează:

a) Circular în jurul bazei cornului la 0,5 cm de acesta. b) Circular în jurul bazei cornului la 2,5 cm. c) Nu se incizează. d) Este secţionată cu ecrasorul, pentru hemostază. e) În formă de semilună sau paralel cu bureletul .33. Ce avantaje prezintă amputarea coarnelor cu autoplastie cutanată? a) Este metoda cea mai laborioasă. b) Inchide complet sinusul cornual. c) Acoperă complet sinusul frontal. d) Păstrează integritatea cornului. e) Se poate realiza în condiţii de teren şi nu necesită anestezie generală.34. Cum se face detaşarea cornului pentru amputare cu autoplastie cutanată

a) Cu ferăstrăul sub burelet. b) Cu ferăstrăul deasupra bureletului. c) Cu ferăstrăul de sârmă la jumătate. d) Cu atenţie pentru a nu atinge osul. e) Cu electrocauterul pentru a preveni hemoragia.35. Pentru amputarea coarnelor la taurine prin metoda cu autoplastie cutanată, pielea se decolează împreună cu

ţesutul conjunctiv subcutanat descoperind baza cornului:

a) După desprinderea cornului. b) Cu lingura Volkman. c) Cu dificultate, pielea fiind aderenta la periost. d) Foarte uşor, pielea fiind aderentă la periost. e) Nu este necesară decolarea pielii.36. După amputarea cornului cu autoplastie cutanată, marginile plăgii: a) Se indeparteaza din cauza fibrelor elastice. b) Se suturează în puncte separate. c) Se cauterizează. d) Se lasă nesuturate pentru drenaj. e) Se excizează până la baza cornului.37. Ce avantaje prezintă decornarea prin constricţie elastică? a) Este o metodă simplă şi asigură închiderea sinusului cornual. b) Sângerarea este foarte redusă. c) Nu necesită anestezie. d) Este o metodă nesângeroasă. e) Nu este dureroasă.38. Ce dezavantaje prezintă amputarea coarnelor prin constricţie elastică? a) Opreşte procesele biologice în corn. b) Determină reacţie locală care asigură închiderea sinusului cornual. c) Produce durere de lungă durată şi disconfort. d) Nu afecteaza productia. e) Pot să rămână bonturi de corn cu tendinţă de creştere vicioasă.39. Ce anestezie se face pentru decornare prin constricţie elastică?

a) Trebuie asigurată analgezia si miorelaxarea mai ales în prima săptămână dupa amputarea coarnelor. b) Tranchilizare şi blocaj troncular cu anestezice de lungă durată.

18

Page 19: PROPEDEUTICA - GRILE

c) Epidurala inalta.. d) Narcoza asociată cu infiltraţia locală. e) Nu necesită anestezie.40. Când se scot inelele folosite pentru decornare prin constricţie elastică? a) Se desprind odată cu cornul după 1-2 săptămâni. b) Cad odată cu cornul după 35-40 de zile. c) Cad singure după 10-12 zile. d) Se inlocuiesc saptamanal. e) Se recuperează la abator.41. Ce anestezie se face pentru amputarea coarnelor la oi şi capre? a) Este recomandabilă anestezia generală (N.L.A.). b) Nu este necesară anestezia. c) Narcoză şi blocaj troncular. d) Numai tranchilizare cu Domosedan. e) Se administrează sedative şi analgezice.42. Cum se asigură hemostaza în amputarea coarnelor prin metode sângeroase la oi şi capre?

a) Nu necesită hemostază b) Tamponament şi garotaj la baza cornului. c) Ligatură sau cauterizare .. d) Forcipresura. e) Prin dilacerare.

43. Cum se previn sinuzitele după amputarea coarnelor la oi şi capre prin metode sângeroase?

a) Nu necesită îngrijiri speciale, deoarece nu se deschide sinusul cornual. b) Oile şi caprele nu prezintă sinus cornual.

c) Este obligatorie menţinerea pansamentului până la vindecare completă (2-4 săptămâni). d) Hemostaza preventiva. e) Se asigură drenajul, se aspiră secreţiile din plagă şi se îndepărtează ţesuturile necrozate.

3.CHESTIONAR1. Ce este trepanaţia sinusurilor paranazale? a) Deschiderea accidentală a sinusurilor. b) Deschiderea chirurgicală a cavităţii nazale. c) Deschiderea cutiei craniene în operaţia de cenuroză. d) Deschiderea chirurgicală a sinusurilor paranazale. e) Desprinderea ţesuturilor moi de pe os.2. În ce scop se face trepanaţia sinusurilor paranazale? a) În scop preventiv. b) Cenuroza. c) Pentru extracţia prin respingere a molarilor. d) Pentru extracţia prin avulsie a molarilor. e) În sinuzite alergice.3. Locul de elecţie în trepanaţia sinusului frontal la cabaline pentru compartimentul superior este:

a) Pe linia care uneşte marginea superioară a arcadelor orbitare. b) Pe linia mediană a capului. c) Înapoia arcadei orbitare. d) Înaintea fosei temporale.

e) La mijlocul distanţei dintre unghiul intern al ochiului şi baza arcadei orbitare.4. Care este locul de elecţie pentru trepanaţia sinusului frontal la cabaline? a) Pe linia mediană a capului deasupra unghiului nazal al ochiului. b) Jumătatea distanţei dintre unghiul nazal al ochiului şi linia mediană.

19

Page 20: PROPEDEUTICA - GRILE

c) La 2-3 cm de planul median pe o linie care uneşte marginea superioară a arcadelor orbitare. d) La 2 cm sub arcada orbitară. e) Deasupra fosei temporale.5. Unde se găseşte locul de elecţie pentru trepanaţia sinusului frontal la carnivore?

a) Deasupra arcadei zigomatice. b) La marginea apofizei orbitare. c) Între rudimentul de apofiză orbitară şi linia mediană. d) La marginea caudala a fosei temporale . e) La baza spinei maxilare.6. Unde se poate face trepanaţia sinusului frontal la taurine? a). La jumătatea arcadei zigomatice. b) La jumătatea distanţei dintre baza arcadei orbitare şi baza urechii. c) În oricare punct, pe jumătatea corespunzătoare a regiunii frontale d) La baza arcadei zigomatice. e) Pe o linie care uneşte cele două spine orbitare.7. Care este locul de elecţie pentru trepanaţia sinusului maxilar superior la cabaline?

a) Mijlocul triunghiului format de pleoapa inferioară, unghiul nazal al ochiului şi linia mediană. b) Linia care uneşte spina maxilară cu creasta zigomatică.

c) Mijlocul triunghiului format de pleoapa inferioară, creasta zigomatică şi linia care uneşte unghiul intern alochiului cu vârful crestei zigomatice.

d) Vârful spinei maxilare. e) Apofiza bazilară.

8. La bovine, sinusul maxilar prezintă un singur compartiment şi poate fi trepanat:

a) La mijlocul crestei zigomatice. b) La nivelul tuberculului maxilar. c) În dreptul incizurii labiale. d) La 3 cm de baza cornului. e) La 0,5 cm sub creasta zigomatică.9. Instrumentarul pentru trepanaţia sinusurilor cuprinde şi: a) Traheotom Thompson. b) Lingura Volkmann. c) Trusa de ortopedica. d) Ansa Weber. e) Comprese sterile.10. Cum se închide plaga după trepanaţie? a) După evacuarea colecţiilor purulente, plaga se sutureaza b) Dacă nu au fost procese septice, plaga se suturează, aducând şi periostul în poziţie anatomică. c) După rezecţia periostului, plaga se suturează în puncte separate. d) Este interzisă închiderea prin sutură. e) Se recuperează rondela osoasă care se fixează cu agrafe metalice.11. Care este locul de elecţie în trepanaţia cavităţilor nazale? a) La 2-3 cm de planul median, pe o linie care uneşte mijlocul crestelor zigomatice. b) Pe linia mediană dorsală a nasului. c) Pe linia care uneşte unghiul nazal al ochiului cu spina maxilara. d) Pe linia care uneşte vârful spinei maxilare cu diverticulul nazal. e) La 2 cm de unghiul nazal al ochiului.12. Cum se asigură hemostaza în intervenţii pe corneţii nazali? a) Nu sunt necesare măsuri suplimentare de hemostază. b) Sunt necesare măsuri suplimentare de hemostază medicală şi chirurgicală.

20

Page 21: PROPEDEUTICA - GRILE

c) Nu se pot aplica metodele de hemostază chirurgicală. d) Hemostaza medicală este suficienta. e) Se face traheotomie de urgenţă13. Cum se previne aspiraţia pulmonară în operaţia de trepanaţie a cavităţiilor nazale?

a). Prin lavaje cu soluţii astringente. b) Asigurând un drenaj permanent. c) Prin traheotomie sau intubaţie traheală. d) Cu ajutorul laringoscopului. e) Prin scurtarea duratei operaţiei.14. Selectaţi timpii operatori care se regăsesc la trepanaţia cavităţilor nazale:

a. Se îndepărtează periostul cu dalta b) Se fac 2-3 trepanaţii bilaterale.

c) Se face o incizie de 6-8 cm, paralelă cu linia mediană a nasului şi se decolează periostul. d) Se asigură hemostaza şi se răsuceşte cu 1800 . e) Se suturează mucoasa nazală în puncte separate cu catgut.15. La cal, deschiderea cavităţii nazale se poate face şi la nivelul diverticulului nazal. În acest caz, locul de elecţie

este:

a) La 2 cm inaintea septului nazal. b) La 2 cm inapoia narinei. c) La comisura inferioară a narinei. d) Prin septul nazal. e) La varful cornetului nazal.16. Cum se poate introduce inelul nazal la taur? a) Cu acul Reverdin b) Cu ajutorul cleştelui Hodge. c) Cu ajutorul cleştelui Flessa. d) Are sistem propriu de fixare. e) Prin apasare cu mana.17. Cum se asigură hemostaza după aplicarea inelului nazal la taur? a). Ligatură şi cauterizare. b) Tamponament şi forcipresură. c) Hemoragia este redusă şi nu necesită îngrijiri speciale d) Pansament compresiv. e) Prin strângerea inelului nazal.18. Vezicula parazitară în cenuroza cerebrală se dezvoltă expansiv producând compresiunea şi dislocarea

structurilor nervoase, determinând manifestări clinice care permit localizarea acesteia:

a) Lobul frontal: ataxie gravă cu pierderea echilibrului b) Lobul frontal: dromomanie, mers în manej sprijin cu regiunea frontală şi retropulsie.

c) Lobul occipital: midriază, amauroză, imobilitate pupilară. d) Cerebel: Dromomanie, retropulsie şi amauroză. e) Emisferele cerebrale: Mers in manej, cu capul deviat spre partea afectată, timpanism.

19. Vezicula de Coenurus poate să determine ramolismentul compactei osoase care se deformează şi devine moalela palpare:

a). În localizările frontale. b) Numai la ovine în stadiul incipient al bolii. c) În localizările superficiale mai ales în zona parietală d) Veziculele multiple localizate profund. e) Localizarea în lobii temporali.

21

Page 22: PROPEDEUTICA - GRILE

20. Selectaţi timpii operatori care se regăsesc la operaţia în cenuroză la oaie:

a) Trepanaţia sclerei. b) Se incizează fascia epicraniana antero-posterior sau în cruce. c) Se explorează masa ţesutului nervos cu o sondă butonată în localizările profunde.

d) In localizarile profunde, se explorează masa ţesutului nervos cu un ac de seringă e) Se aspiră parţial lichidul cefalo-rahidian.

21. Pentru extragerea veziculei de coenurus, se succed următoarele manopere după reperarea acesteia cu un ac deseringă care se ţine pe loc ca reper:

a) Se introduce pe lângă ac o sonda canelata pentru crearea unei căi de acces în masa creerului.b) Se prinde vezicula într-o pensă anatomica şi se fac tracţiuni moderate cu altă pensă.

c) Se desprinde vezicula de ţesutul nervos prin dilacerare. d) Se fragmentează vezicula pentru a fi extrasă mai uşor.

e) Se extrage vezicula în totalitate prin tracţiuni moderate, deoarece este fragilă si se fixeaza la duramater.

22. Ruperea veziculei de coenurus şi revărsarea lichidului cu porţiuni din perete şi scolecşi în interiorul creeruluipoate să aibă următoarele consecinţe:

a). Supuraţie b) Focare metastatice. c) Recidiva. d) Nu are consecinţe. e) Se produc complicaţii neuronale.23. Operaţia în cenuroză prin decalotare prezintă următoarele avantaje: a) Necesită o dotare specială. b) Este mai laborioasă. c. Metoda este mai uşor de realizat în condiţii de teren

d) Se păstrează calota osoasă care se fixează în poziţie anatomică cu fire de sârmă V2A.e) Permite un acces mai lejer spre veziculă şi explorarea emisferelor cerebrale

4.CHESTIONAR

1. În ce scop se face rezecţia caninilor la porcine? a) Pentru prevenirea suptului. b) Pentru stimularea masticaţiei. c) Previne automutilarea. d) Reduce agresivitatea. e) Produc jenă în masticaţie.2. De ce se face rezecţia colţilor la purcei? a). În scop economic b) Creşterea este continuă şi tulbură masticaţia. c) Produc jenă în deglutiţie. d) La această specie nu se face rezecţia colţilor. e) Provoacă leziuni mamare la scroafă.3. Cu ce se face nivelarea neregularităţilor dentare? a) Cu dalta şi cu cleştele. b) Cu un cleşte special. c) Cu pila de rabotaj. d) Cu speculum bucal. e) Cu lingura Volkman.4. Cum se imobilizează calul pentru nivelarea neregularităţilor dentare?

22

Page 23: PROPEDEUTICA - GRILE

a) Decubit dorsal b) Poziţie patrupodală. c) Pe un pat de paie improvizat. d) Pe masa de operaţie. e) Se leagă în opt5. Ce anestezie se face pentru efectuarea extracţiilor dentare la animalele mari ?

a) Este suficientă tranchilizarea şi blocajul troncular al nervilor corespunzători. b) La animalele mici este necesară neuroleptanalgezia sau narcoza. c) În mod obişnuit nu se face anestezie. d) Înfiltraţie directă cu anestezice locale. e) Narcomiorelaxare.6. Prin ce metode se pot extrage dinţii la animale? a) Prin tamponament. b) Ablatie. c) Respingere. d) Împingere. e) În decubit lateral.7. Mobilizarea insuficientă a dintelui înainte de extracţia prin avulsie poate să favorizeze următoarele accidente:

a) Deşirarea coroanei. b) Fracturi ale alveolei urmate de hemoragie. c) Ruperea ligamentului alveolodentar. d) Deteriorarea dentinei. e) Ruperea pulpei dentare.8. După extragerea dintelui prin avulsie, hemostaza se realizează prin următoarele metode:

a)Tamponament. b) Ligatură vasculară. c) Angiotripsie. d) Torsiune limitată. e) Forcipresură.

9. În ce direcţie se trage dintele după mobilizare pentru extracţia prin avulsie?

a) Înainte. b) Înapoi. c) Lateral. d) În direcţia axului longitudinal. e) În toate direcţiile.

10. Dinţii de lapte sunt fragili şi se rup uşor. Ce se întâmplă cu resturile de rădăcină rămase?

a) Se resorb în 2-3 săptămâni. b) Se vor extrage obligatoriu. c) Se lasă pe loc. d) Cad singure după creşterea dintelui permanent. e) Se integrează în dentiţia permanentă.11. În ce afecţiuni se impune extracţia dintelui prin respingere? a) Abces alveolar. b) Fractura completă a coroanei dentare . c) Dinţi ectopici. d) În lipsa unui cleşte corespunzător. e) Stare de colaps.12. Ce instrumente sunt necesare în trusa pentru extracţia dintelui prin respingere?

23

Page 24: PROPEDEUTICA - GRILE

a) Bisturiu, foarfecă, trepan, speculum bucal departator trivalv. b) Lingura Volkmann, dălţi dentare, decolator de periost, trepan. c) Depărtătoare, cleşte dentar, broşă Kirschner. d) Sondă canelată, periostotom, speculum Polansky. e) Speculum bucal, trepan, clupe.

13. Care dintre timpii operatori enumeraţi se regăsesc la extragerea dinţilor prin respingere?

a) Incizia pielii şi a ţesuturilor subiacente si a osului b) Decolarea periostului şi trepanaţia în zona de proiecţie a rădăcinii dintelui. c) Extragerea dintelui prin mişcări de rotaţie şi avulsie. d) Extragerea dintelui în cavitatea bucală cu o pensa dreapta. e) Extracţia dintelui prin orificiul rămas după trepanaţie.

14. Prevenirea ticului suptului se poate face şi prin următoarele mijloace nechirurgicale:

a) Identificarea animalelor care prezintă ticul suptului. b) Evitarea aglomeraţiilor de animale în adăposturi şi legarea la jgheab, administrarea unor raţii echilibrate. c) Igiena corespunzătoare in adapost. d) Apexectomia parţială. e) Apexectomia totală.

15. Metodele chirurgicale de tratament în ticul suptului produc următoarele efecte:

a) Reduc mobilitatea limbii, afectand prehensiunea. b) Împiedică formarea jgheabului mandibular. c) Împiedică formarea vidului necesar suptului. d) Împiedică deglutiţia laptelui. e) Provoacă durere în timpul suptului.

16. Ce metode chirurgicale s-au experimentat pentru combaterea ticului suptului?

a) Apexectomia perpendiculara. b) Extirparea unui lambou transversal pe partea dorsală a limbii.

c) Extirparea unui lambou în felie de pepene pe faţa ventrală a limbii. d) Aplicarea unor puncte de foc penetrante pe faţa dorsala a limbii. e) Aplatizarea limbii cu clupe.

17. Ce metode de anestezie se pot folosi pentru operaţia de apexectomie în ticul suptului la vacă?

a). Nu este necesară anestezia. b) Narcoza. c) Tranchilizare şi anestezie epidurala. d) Tranchilizare şi blocaj troncular al nervilor lingual şi hipoglos e) Se face imobilizarea limbii si anestezie de contact.

18. Care sunt timpii operatori aplicaţi pentru apexectomia parţială metoda Berthet?

a) Se face sutură monoplana cu Dexon. b) Se excizează un lambou în felie de pepene pe faţa ventrală a limbii. c) Se excizează două lambouri în formă de "L" întors. d) Se excizeaza varful limbii in forma de V.

e) Se excizează jumătate din vârful limbii printr-o incizie în formă de "L" întors

19. Apexectomia parţială a limbii prin metoda Swenson se realizează prin :

a). Se excizeaza un lambou in forma de L. b) Sutură hemostatică.

24

Page 25: PROPEDEUTICA - GRILE

c) Extirparea vîrfului limbii în formă de "V". d) Extirparea oblica a varfului limbii.. e) Sutură aplicata în porţiunea cea mai groasă a limbii.

20. Apexectomia totală a limbii recomandată de Tadmor şi Ayalon se realizează prin :

a) Incizie oblică pornind de la 2-3 cm în partea stângă până la 10-12 cm în partea dreaptă.b) Se excizează o porţiune din vârful limbii printr-o sectiune transversala.

c) Se face o sutură monoplană în puncte separate cu catgut. d) Sectionare transversala cu pensa Burdizzo. e) Se face o sutură bietajată cu fir sintetic resorbabil.

21. Reducerea tensiunii pe firele de sutură după apexectomie totală se poate realiza prin:

a). Nu se suturează b) Se excizează 1 cm din grosimea limbii. c) Se folosesc fire de sutură mai groase. d) Se face sutură de rezistenţă.

e) Incizia oblică dorso-ventral până la jumătatea grosimii limbii şi apoi se continuă incizia vertical .

22. Radomir a experimentat extirparea a două lambouri paralele cu rafeul median după următoarea tehnică:

a) Extirparea a două lambouri din mucoasa şi submucoasa limbii. b) Extirparea a două lambouri din stratul muscular al limbii cu grosimea de 1 cm şi lungimea de 5 cm c) Extirparea a doua lambouri transversale pe partea ventrală a limbii. d) Sutura bietajată cu catgut în puncte separate. e) Sutura monoplană în puncte separate.

23. După intervenţia operatoare în ticul suptului pot să apară următoarele complicaţii:

a) Hemoragie. b) Glosită, gangrenă umedă. c) Hipersalivaţie şi gangrenă uscată. d) Reducerea mobilităţii limbii. e) Scăderea producţiei de lapte şi mamite.24. La ce vârstă se face amputarea ciocului (debecarea) la pui? a) Inainte de ecloziune.

b) La 8-12 săptămâni, concomitent cu alte acţiuni sanitar-veterinare sau zootehnice. c) Imediat după înţărcare. d) La vârsta de 165-170 de zile. e) Înainte de sacrificare.25. În ce scop se face debecarea la păsări? a). Afonizare b) Prevenirea şi combaterea stresului. c) Prevenirea şi combaterea canibalismului. d) Pentru creşterea gradului de utilizare a hranei. e) Se prelungeste sezonul de ouat.26. În funcţie de tehnologia de creştere, mijloacele folosite şi vârsta păsării, debecarea poate fi:

a) Uşoară - se îndepărtează numai valva superioară în totalitate. b) Uşoară - se îndepărtează 1/3 din valva inferioara. c) Severa- se îndepărtează 1/3 din valva superioară şi 2/3 din valva inferioară. d) Moderată - se îndepărtează 2/3 din valva superioară şi 1/3 din cea inferioară. e) Severă - amputarea interesează 3/3 din ambele valve ale ciocului.27. Prin ce mijloace se asigură hemostaza în operaţia de debecare? a) Angiotripsie.

25

Page 26: PROPEDEUTICA - GRILE

b) Cauterizare termica. c) Prin forcipresura. d) Compresiune digitală la baza ciocului. e) Hemostaza spontană.28. Cum se asigură furajarea păsărilor în următoarele 10 zile după debecare?

a) Se administrează furaje semilichide. b) Se hrănesc individual. c) Se suprimă apa deoarece mobilizează cheagul. d) Se asigură o dimensiune corespunzătoare a granulelor. e) Se asigură un strat mai gros al furajelor în jgheabul de alimentare.29. Chistul salivar sublingual cunoscut sub denumirea populară de "ranulă" sau "broscuţă" are evoluţie rapidă şi

dramatică, dislocând limba care este propulsată între tablele dentare. Ce canale glandulare sunt afectate?

a) Ale glandelor salivare monostomatice Rivinius, Bartholin. b) Canalul Stenon. c) Canalul glandei submandibulare. d) Canalul Wharton. e) Mandibulare.

30. Cum se face extirparea chistului salivar submandibular ?

a) Excizie longitudinală . b) Incizie longitudinală .

c) Se face disecţia chistului cu atenţie pentru a nu se sparge peretele care este foarte fragil. d) Se enucleează chistul şi se asigură hemostaza. e) se aspiră conţinutul cu un ac gros şi se aseptizează.31. Unde se formează chistul glandei submandibulare? a) La varful procesului stiloid b) În jgheabul esofagian c) In cavitatea bucala d) Pe traiectul canalului Wharton e) Pe aria de proiecţie a articulaţiei temporo-mandibulare32.La ce specie se intalneste mai frecvent chistul glandei submandibulare?

a) La cabalinele tinere. b) La cabalinele de tractiune. c) La carnivore. d) La pisica. e) La porcine

33. După extirparea chistului glandei submandibulare, aceasta se atrofiază dar pentru evitarea recidivelor şi chiar afistulei salivare, se recomandă:

a) Ligatură dublă pe canalul Wharton. b) Extirparea glandei salivare corespunzătoare. c) Refacerea canalului Wharton prin sutură. d) Deblocarea capătului aboral al canalului Wharton. e) Deschiderea canalului Wharton în faringe.

34. Fistula canalului Stenon se întâlneşte la cal şi la câine, având următoarele localizări mai frecvente:

a) Jgheabul mandibular la ambele specii. b) Incizura mandibulară la cal si faciala la caine. c) Regiunea parotidiana la cal si faciala la caine. d) Înapoia ramurii recurbate a mandibulei la ambele specii.

26

Page 27: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Cavitatea bucală în dreptul celui de-al treilea premolar.

35. Metoda terapeutică în fistula canalului parotidian se alege în funcţie de poziţia acesteia. Ce posibilităţi există?

a) Dacă fistula este situată în dreptul vestibulului lateral al cavităţii bucale se transformă fistula externăîntr-o fistulă bucală.

b) La nivelul incizurii vasculare a mandibulei sau în jgheabul mandibular se deschide la baza limbii în cavitateabucală.c) Dacă fistula este localizată la nivelul incizurii vasculare a mandibulei, pe traiectul canalului Stenon, se extirpa siglanda submadibulara.d) Se încearcă scoaterea din funcţie a glandei cu substante antisialagoge.

e) Se extirpă glanda parotidă şi canalul Stenon.

36. Pentru crearea unei fistule bucale a canalului Stenon se aseptizează orificiul fistulei faciale şi se perforeazăregiunea maseterină sau buccinatorie cu trocarul la nivelul acesteia. Ce se introduce prin orificiul canulei?

a) Soluţie de sulfatiazol sau Lügol zilnic pana la cicatrizare. b) Se lasă canula pe loc până la epitelizare. c) Stiletul trocarului.

d) O meşă de tifon îmbibată în soluţie de sulfatiazol sau Lügol, care se trece prin cavitatea bucală formând uninel prin legarea capetelor.

e) Un tub de dren.

37. Pentru crearea unei fistule bucale a canalului Stenon la cal, după izolarea capătului canalului salivar, urmează:

a). Extirparea acestuia b) Se introduce capătul canalului Stenon într-un tub subţire de material plastic care va conduce saliva spre

exterior. c) Se suturează pielea şi fascia în puncte separate. d) Se ligaturează canalul şi se sclerozează glanda. e) Introducerea acestuia într-un tub subţire de material plastic care va conduce saliva spre cavitatea

bucală

38. Dupa ligatura canalului Stenon în fistula salivară, Grigorescu recomanda :

a) Izolarea canalului şi introducerea unui ac bont în lumenul acestuia. b) Izolarea canalului şi introducerea unei sonde butonate în lumenul acestuia.

c) Trecerea unui fir de sutură în jurul canalului şi ligatura transfixica pentru fixarea sondei butonate. d) Atropinizare. e) Se injectează retrograd o soluţie iritantă.

5.CHESTIONAR

1. În ce scop se face amputarea pavilionului urechii? a) Paleativ. b) Terapeutic. c) Tehnologic. d) Zootehnic. e) Economic.2. Care este vârsta optimă pentru amputarea urechilor în scop estetic la câine?

a) 2-3 luni pentru rasele de talie mare. b) In functie de rasa, dupa incetarea cresterii. c) În prima săptămână de viaţă. d) După mărimea clupelor, indiferent de vârstă.

27

Page 28: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Numai la animalele adulte.3. La ce vârstă se poate face amputarea urechilor în scop terapeutic? a) La adulte b) După vaccinare c) După înţărcare d) La orice vârstă e) În prima săptămână de viaţă4. Ce anestezie se practică pentru cuparea urechilor? a). Crioanalgezie b) Anestezie generală de bază numai pentru imobilizare c) Tranchilizare şi anestezia nervului auricular profund. d) Anestezie de contact. e) N.L.A. sau narcoză.5. Care este locul de electie pentru anestezia nervului auricular profund in operatia de amputare a urechilor la

caine? a) La 1 cm de marginea anterioară, cu 1-2 ml de xilină 1%.

b) La jumătatea părţii externe (mediale) a pavilionului cu 3-4 ml de xilină 1% prin infiltraţie subcutanată. c )In partea posterioară a pavilionului cu 5 ml de xilină 1%. d) La baza cartilajului inelar.

e) La jumătatea distanţei dintre baza urechii şi unghiul extern al ochiului pentru toţi nervii auriculari.

6. Cum se stabileşte lungimea urechii la câine pentru cuparea în scop estetic?

a) În funcţie de talia animalului şi varsta. b) Lungimea marginii anterioare ajunge până la unghiul nazal al ochiului măsurat pe aceeaşi parte.

c) 3-4 cm la un Doberman de 3 luni d) 5-6 cm la câinele adult. e) 10-12 cm în prima săptămână de viaţă.7. Cum se stabileşte simetria urechilor pentru amputare în scop estetic? a) Prin masuratori si modul de aplicare a clupelor. b) Se stabileşte un reper la vârf, pentru ambele urechi, printr-o ciupitură cu foarfeca sau trecând un ac prin

ambele urechi la aceeaşi distanţă faţă de margine. c) Clupele auriculare se aplică pe aceeaşi parte, la distante egale. d) În funcţie de mărimea clupelor, la cererea proprietarului. e) În funcţie de forma dorită, in raport cu standardul rasei.8. Cum se poate asigura hemostaza în operaţia de amputare a urechilor? a) Prin angiotripsie. b) Ligatură vasculară. c) Torsiune. d) Pansament compresiv. e) Sutură vasculară.9. Prin cauterizare la amputarea urechilor se formează o cicatrice mai voluminoasă care se vindecă mai greu, dar

prezintă şi unele avantaje:

a) Necesită îngrijiri mai atente (masaj, redresare). b) Favorizează întărirea cartilajului. c) Stimulează imunitatea şi intarzie cicatrizarea. d) Împiedică formarea unor cicatrici retractile. e) Previne redresarea urechii.

10. După operaţia de cupare, urechile se menţin în poziţie verticală până la vindecare, cu benzi adezive, pansamentpe diferite suporturi etc. Cum se previne formarea cicatricilor retractile?

28

Page 29: PROPEDEUTICA - GRILE

a). Corticoterapie locală. b) Corticoterapie generală. c) Prin masaj d) Badijonaj cu tinctură de iod. e) Tratament chirurgical.11. Cum se tratează cicatricile vicioase după amputarea urechilor?

a) Bridele cicatriciale se rup prin tracţiune şi se asigură o proteză până la vindecare. b) Se îndepărtează ţesutul cicatricial (bridele) pe cale chirurgicală. c) Se face masaj cu substanţe emoliente. d) Se corectează poziţia vicioasă a urechii cu ajutorul unor proteze metalice. e) Sunt incurabile, nu se mai pot corecta.12. Cum se poate redresa poziţia vicioasă a urechii "căzute" spre exterior după intervenţia chirurgicală?

a) Cu implanturi rigidizante din silicon, ceramice, colodiu, atele, etc. b) Prin strângerea unui fir de Nylon, trecut în formă de "U" pe sub fascie în lungul urechii de la bază până aproape de

vârf. c) Prin strângerea unui fir de catgut în formă de "U" de la bază până aproape de vârf, peste locul unde se

flexează cartilajul.d) Se excizează un lambou triunghiular şi se suturează în puncte separate.

e) Excitante musculare şi masaj.

13. Cum se poate obţine redresarea pavilionului urechii orientat spre planul median ?

a). Se îndepărtează conductul auditiv extern b) Se strânge un fir de Nylon în formă de "U" în poziţie verticală la baza urechii.

c) Se strânge un fir de Nylon în formă de "U" plasat la vârful urechii. d) Se excizează un lambou în formă de semilună pe partea laterală a urechii.

e) Se strânge un fir de Nylon în formă de "U" plasat în poziţie orizontală la baza urechii.

14. Care este scopul operaţiei de rezecţie a peretelui lateral al conductului auditiv extern?

a). Creşterea acuităţii auditive. b) Îndepărtarea secreţiilor purulente. c) Îndepărtarea unor corpi străini pătrunşi accidental. d) Crearea unei căi de acces şi aerarea conductului auditiv extern e) Drenarea hematomului auricular.

15. Rezecţia peretelui lateral al conductului auditiv extern se poate realiza prin una din următoarele metode:

a) Hinzer. b) Olivkov. c) Szeligowski. d) Salvisberg. e) Grigorescu.16. Care este principiul metodei Hinz?

a) Deschiderea conductului auditiv,asigurarea hemostazei şi sutura planurilor anatomice. b) Rezecţia unui lambou de formă dreptunghiulară din conductul auditiv extern.

c) Rezecţia unui lambou triunghiular din tegumentul extern, cu vârful orientat în jos. d) Rezecţia unui lambou de formă triunghiulară din peretele lateral al conductului auditiv extern . e) Asigurarea unui drenaj corespunzător.17. Care din următorii timpi operatori se regăsesc la extirparea peretelui lateral al conductului auditiv extern prin

metoda Hinz?

a) Se face o excizie verticală in conductul auditiv extern. b) Se face o incizie în formă de "V" care interesează toate straturile conductului auditiv extern până la

29

Page 30: PROPEDEUTICA - GRILE

bază. c) Se excizează formatiunile rezultate, cu ajutorul penselor hemostatice.

d) Se trec fire de aţă chirurgicală pe sub pense prin toate straturile, paralel, la distanţă de 3-4 mm pentru a fi strânsedupă scoaterea pensei pe fiecare parte.

e) Se aplică pulberi cu antiseptice sub pansament protector care se schimbă cât mai des, apoi se lasă liberpentru aerare.

18. Ce dezavantaj prezintă metoda Hinz şi cum se previne acesta? a) Nu se pot îndepărta proliferările verucoase şi ulceraţiile b) Ţesutul cicatricial care se formează în partea de jos are tendinţa să formeze un buzunar în care se

acumulează secreţii c) Se face o degajare cât mai largă în partea de jos d) Se fac cauterizări repetate până la vindecare e) Necesita ingrijiri postoperatorii19. Care este principiul operator în metoda Zepp?

a) Se excizează un lambou triunghiular din peretele lateral care se suturează în puncte separate.b) Se excizează un lambou de formă dreptunghiulară din piele având în mijloc proiecţia orificiului porţiunii orizontale, iarcartilajul se răsfrânge spre exterior unde se suturează.c) Se excizează pielea şi cartilajul de formă dreptunghiulară, iar tegumentul intern se răsfrânge spre exterior unde sesuturează.

d) Se îndepărtează pielea, cartilajul şi tegumentul intern în formă dreptunghiulară şi se suturează margineaplăgii în puncte separate.

e) Se excizează un lambou cutanat de formă dreptunghiulară până la nivelul porţiunii orizontale a conductului auditiv, iarcartilajul se răsfrânge spre exterior unde se suturează.

20. Care sunt avantajele metodei Zepp faţă de metoda Hinz? a) Este mai rapidă. b) Este mai estetica. c) Asigură o deschidere mai largă în dreptul conductului auditiv extern.

d) Înlătură riscul formării unui ţesut cicatricial care să acopere porţiunea orizontală a conductului auditiv extern. e) Nu prezintă avantaje semnificative.21. Ce dezavantaje prezintă metoda Zepp? a). Tegumentul intern se necrozează, nefiind vascularizat. b) Este o metodă sigură, nu se produc complicaţii. c) Lamboul cartilaginos care se răsfrânge spre exterior se menţine greu, firele de sutură cedează şi apar

complicaţii locale d) Nu se poate asigura hemostaza. e) Prezinta riscul formării unui ţesut cicatricial.22. La metoda Zepp se regăsesc următorii timpi operatori:

a) Se excizează pielea din interiorul triunghiului şi se asigură hemostaza. b) Se fac două incizii paralele de sus în jos, care interesează cartilajul şi tegumentul intern, până la baza porţiunii

verticale. c) Se răsfrânge lamboul în afară şi se fixează în 1-2 puncte cu catgut. d) Se suturează marginile inciziilor verticale şi apoi ale lamboului dreptunghiular, peste zona denudată de

piele. e) În noua poziţie, cu tegumentul intern spre exterior, lamboul se menţine greu.

23. Prin ce se deosebeşte metoda Szeligowski faţă de metoda Zepp? a) Face excizia pielii şi a cartilajului peretelui lateral. b) Se indeparteaza toate straturile peretelui lateral. c) Creează un orificiu la baza conductului auditiv pentru drenaj. d) Face pansament compresiv pentru hemostază.

30

Page 31: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Reduce lamboul care se răsfrânge spre exterior la jumătate.24. Cum modifică Wynn-Jones metoda Zepp? a) Face sutura cu fir sintetic, resorbabil. b) Face sutura cu catgut.

c) Reduce lamboul care se răsfrânge spre exterior la jumătate, asigurând o mai bună rezistenţă după sutură. d) Asigură o hemostază perfectă prin ligaturi şi cauterizare. e) Excizează tot cartilajul inelar.25. În funcţie de circumstanţe, în othematom se poate opta pentru una din următoarele variante de tratament

chirurgical:

a) În hematoamele mici, se decupează o rondelă circulară de 3-4 mm în diametru sau se deschide cu un cauter înpunctul cel mai decliv pentru asigurarea drenajului.b) Hematoamele mici, stabilizate necesită incizia largă, dreaptă sau în "S" pe partea internă a conchiei, evacuareaconţinutului şi sutura tuturor straturilor în puncte separate, aşezate ca tabla de şah pentru menţinerea suprafeţelor încontact.c) Incizia dreaptă sau în "S" care interesează pielea ţesutul conjunctiv si tegumentul intern, evacuarea cheagului şi suturaîn puncte separate în "U", pe toată suprafaţa de proiecţie a hematomului, pentru a preveni recidiva.

d) Se face pansament compresiv care se menţine până la vindecare. e) Hematoamele mari stabilizate se pot vindeca şi fără tratament, dacă se asigură îndepărtarea cauzei.

6. CHESTIONAR

1. În ce scop se poate face amputarea cozii? a) Explorator. b) Economic. c) Facultativ. d) Fiziologic. e) Zootehnic.2. La ce varsta se face amputarea cozii la miei şi la purcei ?

a) Prin compresiune elastică urmată de gangrenă uscată. b) Cu inele elastice. c) In prima saptamana de viata. d) Dupa intarcare. e) Dupa constituirea loturilor, in functie de scopul urmarit .

3. La câini, codotomia se practică în scop estetic, în primele 2-3 săptămâni după naştere prin următoarele metode :

a) Chirurgical, formând două lambouri, unul dorsal şi altul ventral. b) Ligatura elastica la baza cozii. c) Dezarticulare intervertebrală cu codotomul. d) Cauterizare. e) Se face anestezie locala sau blocaj troncular.

4. În caz de gangrenă sau osteomielită, locul de elecţie pentru codotomie este:

a) La baza cozii, indiferent de specie. b) La nivelul locului afectat. c) Se îndepărtaeză şi 1-2 vertebre sănătoase pentru siguranţă.

31

Page 32: PROPEDEUTICA - GRILE

d) În caz de cangrenă umeda, porţiunea afectată se detaşează singură. e) Locul se alege astfel încât să permita aplicarea pansamentului.5. Ce anestezie este necesară pentru operaţia de hernie de disc? a) Tranchilizare şi anestezie locală. b) Anestezie epidurală înaltă. c) Narcoză inhalatorie cu relaxare musculară. d) Nu se face anestezie, deoarece animalul este paralizat. e) Blocaj troncular.6. Cum se face contenţia pentru operaţia de hernie de disc? a) Decubit sterno-abdominal pe masa de operaţie. b) Decubit dorsal. c) În staţiune patrupodală. d) Travaliu. e) Decubit dorso-lombar cu extensia forţată a coloanei vertebrale.7. Care este scopul operaţiei în hernia de disc? a) Reducerea compresiunii medulare b) Reducerea durerii prin eliberarea coarnelor ventrale ale măduvei. c) Reducerea paraliziei prin deblocarea coarnelor dorsale. d) Descoperirea măduvei spinării pentru refacerea continuităţii acesteia e) Descoperirea corpului vertebral

pentru osteosinteză.8. Care este locul de elecţie în operaţia de hernie de disc?

a) Se alege o direcţie care să asigure drenajul şi protecţia antibacteriană.b) Pe linia mediană dorsală, pe o lungime care să depăşească nivelul celor două corpuri vertebrale adiacente şi adiscurilor . c) La nivelul proceselor articulare care se rezecă până la corpul vertebral.

d) Regiunea dorsală sau lombară după localizare foarte exactă prin radiografie, tomografie saumielografie.

e) La nivelul arcului neural posterior.

7.CHESTIONAR1. Când este considerată esofagotomia o urgenţă chirurgicală? a) Timpanism ruminal acut. b) În procese tumorale mediastinale. c) În ulceraţii şi diverticuli esofagieni. d) Tromboflebită hemoragică. e) La rumegătoare, din cauza întreruperii eructaţiei 2. Care este locul de elecţie în esofagotomie? a) Jgheabul jugular stang, deasupra venei jugulare.

b) La animalele mici, este recomandat accesul paramedian ventral pe sub muşchiul sternomandibular stâng. c) Înapoia ultimei coaste, paramedian stâng. d) Jgheabul mandibular. e) Perpendicular pe jgheabul jugular pentru a asigura drenajul.3. Ce anestezie se face pentru operaţia de esofagotomie? a) La animalele mici, narcoza cu Xilazina b) La animalele mari, tranchilizare cu Barbiturice. c) Nu este necesară anestezie, deoarece esofagul nu are inervaţie senzitivă. d) La animalele mici. narcoză sau N.L.A. e) Anestezie epidurala.4. Ce sutură se face la nivelul esofagului în operaţia de esofagotomie? a) Monoplana.

32

Page 33: PROPEDEUTICA - GRILE

b) Mucoasa se suturează cu fir neresorbabil sau sintetic resorbabil, iar musculoasa şi seroasa, cu fir resorbabil.c) Mucoasa se suturează cu fir neresorbabil sau sintetic resorbabil, iar musculoasa cu fir resorbabil.

d) Trietajata in puncte separate e) Sutura trietajată la animalele mari şi monoplană la animalele mici.5. Ce riscuri prezinta o incizie prea mica în operaţia de esofagotomie? a). Complicatii septice severe b) Aspiraţia salivei şi a secreţiilor. c) Nu se poate face xtragerea corpului străin din esofag . d) Sutura esofagului se face cu dificultate. e) Desirarea peretelui esofagian.6. Ce indicaţii are ingluviotomia? a). Fistula b) Ulcer acut al guşii. c) Indigestia ingluvială cronică. d) Plăgi penetrante ale guşii. e) Inflamaţia catarală a guşii.7. Ce sutură se face în operaţia de ingluviotomie? a) Sutura monoplană a peretelui guşii cu fir neresorbabil b) Sutură de afrontare tip surjet cu catgut. c) Sutura bietajată la nivelul guşii, iar pielea se suturează în puncte separate cu catgut. d) Sutura monoplană la piele e) Sutură de rezistenţă bietajată.8. Traheotomia poate sa fie : a) De necesitate. b) Obligatorie. c) Permanentă. d) Relativă. e) La libera alegere.9. Traheotomia de urgenţă are urmatoarele indicatii : a) Ablatia laringelui b) Pneumotorax de acomodare c) Obstructia cailor respiratorii anterioare. d) Rezecţia eliptică a două semiinele traheale. e) Rezecţia dreptunghiulară a două semiinele traheale.10. Care este locul de elecţie în traheotomia de urgenţă? a). La nivelul intr cartilajul tiroid si aritenoid b) La limita dintre treimea mijlocie şi inferioară a gâtului. c) În treimea inferioara a gâtului. d) Între primele două semiinele traheale.

e) În plan median ventral, la limita dintre treimea superioară şi mijlocie a gâtului.11. În ce scop se face traheotomia de urgenţă? a) Obstrucţia căilor respiratorii anterioare b) Narcoză pe cale inhalatorie c) Esofagotomie de urgenţă d) Bronhopneumonie ab ingestis e) Intervenţii chirurgicale pe căile respiratorii anterioare12. În ce scop se face traheotomia provizorie? a) Intervenţii chirurgicale pe căile respiratorii. b) Cancer laringian. c) Edem glotic.

33

Page 34: PROPEDEUTICA - GRILE

d) Obstrucţii ale căilor respiratorii profunde. e) Bronhopneumonie ab ingestis.13. Cum se face traheotomia de urgenta? a) La animalele mari se face rezectia a doua semiinele traheale b) La animalele mijlocii sau mici, se face rezectia eliptica a doua inele . c) Sectionarea ligamentului interinelar. d) Prin introducerea unei canule traheale. e) Se introduce traheotomul Thompson pe cale endoscopica.14. Care este timpul operator cel mai important al operaţiei de traheotomie provizorie?

a). Secţionarea ligamentului interinelar b) Stabilirea corectă a locului de elecţie. c) Asigurarea hemostazei. d) Deschiderea traheii.,., e) Menţinerea deschiderii traheale.15. Cum se poate face deschiderea traheii în traheotomia provizorie? a) Cu traheotomul Thompson. b) Rezecţia parţială a două semiinele traheale realizând un orificiu de formă eliptică. c) Incizia ligamentului interinelar. d) Cu ajutorul canulei bivalve. e) Cu ajutorul unui tub de cauciuc.16. După depăşirea timpului necesar intervenţiei care a impus efectuarea traheotomiei provizorii, canula se scoate

şi se face toaleta plăgii. Cum se închide plaga?

a) Se lasă deschisă urmând să se cicatrizeze prin înmugurire. b) Se suturează numai pielea în puncte separate.

c) Se suturează mucoasa traheală cu fir sintetic resorbabil şi pielea cu fir neresorbabil. d) Se aplică un pansament compresiv în jurul gâtului. e) Se face o sutură în bloc.17. Ce avantaj prezintă canula bivalvă faţă de alte canule traheale? a). Nu se acoperă cu secreţii. b) Se poate face un orificiu mai mic. c) Se fixează singură, nu necesită fixarea cu alte mijloace

d) Asigură şi hemostaza prin compresiunea exercitată în lumenul traheii. e) Permite evacuarea secreţiilor din interior.18. În ce afecţiuni este indicată traheotomia permanentă? a) Cornaj laringian. b) Ablatia laringelui. c) Când nu se poate păstra mucoasa traheală. d) În operaţia de afonizare la câine. e) Corpi străini în trahee.19. Cum se mai numeşte traheotomia permanentă? a). Traheotomie de urgenţă b) Traheosondă. c) Traheotub. d) Traheostomă. e) Traheita.20. Prin ce se deosebeşte traheostoma de traheotomia provizorie? a). Nu sunt deosebiri esenţiale. b) Se menţine sonda de intubaţie mai mult timp. c) Necesită ventilaţie pulmonară. d) Se păstrează mucoasa traheală care se suturează la piele

34

Page 35: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Permite pătrunderea aerului de la exterior, direct în căile respiratorii.21. Prin ce se deosebeşte metoda Voskresenski de traheostoma clasică? a). Se menţine toată viaţa animalului b) Nu mai este necesară canula traheală. c) Se păstrează ligamentul interinelar d) Nu necesită îngrijiri postoperatorii. e) Hemostaza este mai sigură.22. Cum se asigură menţinerea orificiului în traheotomia permanentă? a). Prin pastrarea mucoasei traheale b) Se introduce o canulă traheală care se schimbă la 2-3 zile cu una sterilă. c) Prin rezecţia semiinelelor traheale. d) Prin crearea unui orificiu mai larg. e) Prin obliterarea capătului traheal după ablaţia laringelui.23. Ce complicaţii pot să apară în traheotomia permanentă? a) Hemoragie. b) Patrunderea sangelui in caile respiratorii. c) Necroza inelelor traheale. d) Laringita cronica. e) Bronhopneumonie ab ingestis.24. În ce scop se face operaţia de afonizare la câine? a). Emfizem pulmonar b) Paralizia nervilor laringieni c) Obstrucţii ale laringelui prin corpi străini. d) Suprimarea lătratului. e) Dispnee cronică.25. Prin ce metode se poate face afonizarea la câine? a) Rezecţia nervilor laringieni caudali. b) Cordectomia prin acces bucal. c) Cordotomia prin acces endoscopic. d) Prin traheotomie. e) Prin acces parietal.26. La ce vârstă se poate face operaţia de afonizare la câine? a). La cererea proprietarului b) Numai la adulţi. c) La 2-3 săptămâni. d) La orice vârstă. e) În funcţie de scopul urmărit.27.Cum se face vizualizarea corzilor vocale in operaţia de afonizare la caine? a) Translaringian. b) Prin colpotomie. c) Prin cordectomie. d) Prin afonizare. e) Prin suprimarea tranzitului laringian28. Care este locul de elecţie pentru afonizare prin rezecţia nervilor laringieni craniali?

a) Marginea ventrală a laringelui pe o distanţă de 5-6 cm. b) Pe aria de proiecţie a laringelui. c) În funcţie de vârsta câinelui, pe o linie care uneşte baza urechii şi aripa atlasului. d) Marginea dorsală a laringelui pe o distanţă de 5-6 cm. e) Regiunea parotidiană şi retromandibulară începând de la marginea ventrală a parotidei până deasupra

laringelui

35

Page 36: PROPEDEUTICA - GRILE

29. Câţi nervi laringieni cranieni sunt rezecaţi pentru afonizare la câine? a) Doi nervi laringieni: anterior şi posterior. b) Nervii laringieni craniali. c) Toţi cei patru nervi laringieni craniali. d) Numai cei posteriori e) Oricare din nervii laringieni pentru afonizare de scurtă durată.30. Cum se face vizualizarea corzilor vocale pentru rezecţia lor? a). Prin cordectomie b) Prin fanta epiglotica. c) Prin fanta glotică. d) Prin traheotomie. e) Cu ajutorul laserului.31. Cu ce instrument se poate realiza rezecţia corzilor vocale? a). Cu bisturiul Graefe b) Foarfeca chirurgicală ascuţită la vârf. c) Cu un forceps special. d) Cleştele priboi sau aligator. e) Cu polipotomul.32. Cum se realizează hemostaza după rezecţia corzilor vocale? a) Prin tramponament cu o soluţie astringentă sau vasoconstrictoare. b) Prin compresiune manuală de la exterior. c) Nu este necesară hemostaza. d) Ligatură vasculară cu catgut fin. e) Cu anticoagulante.33. Cum se vizualizează corzile vocale pentru rezecţie prin procedeul translaringian?

a) Prin deschiderea laringelui. b) Cu ajutorul endoscopului. c) Cu un laringoscop special. d) Prin fanta glotică. e) Printr-o canulă traheală.

34. Care este locul de elecţie pentru cordectomie prin procedeul translaringian?

a). Prin traversul glotei. b) Linia mediană ventrală prin ligamentul crico-tiroidian c) Partea laterală a laringelui prin ligamentul crico-tiroidian d) Primele două semiinele traheale. e) Ligamentul interinelar.35. Cum se face excizia corzilor vocale prin procedeul translaringian? a) Se incizează transversal. b) Pe cale endoscopică. c) Cu ajutorul laringoscopului. d) Se chiuretează şi se aplică pansament compresiv. e) Se excizează direct, la vedere, asigurând hemostaza.36. În ce afecţiuni se recomandă ligatura venei jugulare? a) Plăgi intepate. b) Tromboflebită hemoragică. c) Flebocenteză. d) Tromboflebită supurativă. e) Plăgi înţepate penetrante.37. În ce fel de plăgi ale venei jugulare se poate aplica ligatura laterală?

36

Page 37: PROPEDEUTICA - GRILE

a) Plăgile perforante. b) Plăgile nepenetrante. c) Plăgile transversale. d) Plăgile tăiate longitudinale. e) Tromboflebita hemoragica.38. Ce consecinţe imediate are ligatura venei jugulare? a). Ischemie cerebrala b) Abatere profundă, pierderea echilibrului. c) Împiedică masticaţia şi deglutiţia. d) Complicaţii septice locale şi generale. e) Edemul de stază.39. Care este locul de elecţie pentru operaţia de ligatură a venei jugulare?

a). Înaintea confluentului jugular. b) Treimea mijlocie a gâtului. c)Treimea inferioară a gâtului. d) Jgheabul jugular la nivelul plăgii e) Pe aria de proiecţie a muşchiului omohioidian.

40. Cum se ligatureaza capatul periferic venei jugulare secţionate accidental?

a) Se aplica două ligaturi mediate. b) O ligatură mediată cu fir gros pe capătul central al venei. c) Ligaturi mediate duble şi se secţionează între ele. d) Ligaturi transfixice pe ambele capete. e) Sutură hemostatică.41. În ce afecţiuni se recomandă rezecţia venei jugulare? a) Tromboflebită supurativă,. b) Tromboflebită supurativă, tromboflebită adezivă. c) Tromboflebită hemoragică. d) Plăgi înţepate. e) Plagă cumpletă transversală.42. În tromboflebita supurativă, tratamentul chirurgical este: a) Recomandat pentru refacerea venei.

b) Contraindicat deoarece sectorul respectiv de venă este alterat ireversibil, iar circulaţia venoasă esteîntreruptă la acest nivel.c)Recomandat deoarece peretele alterat al venei este fragil şi se poate rupe, transformându-se în tromboflebităhemoragică.d) Contraindicat deoarece se pot produce embolii şi chiar focare metastatice prin desprinderea şi pătrunderea în torentul circulator al fragmentelor de trobus infectate.

e) Este costisitor.43. Ce anestezie se recomandă pentru operaţia de rezecţie a venei jugulare?

a). Anestezie locoregională b) Tranchilizare şi infiltraţie locală. c) Blocaj troncular. d) Generală. e) Nu este necesară anestezia, dar se asigură drenajul.44. Ce contenţie se foloseşte pentru rezecţia venei jugulare? a) În travaliu b) Decubit lateral cu capul şi gâtul în extensie forţată. c) Decubit dorsal. d) Decubit lateral cu capul şi gâtul flexate. e) Decubit sterno-abdominal.

37

Page 38: PROPEDEUTICA - GRILE

45. Pentru rezecţia jugularei, înaintea disecţiei venei se aplică ligaturi duble pe porţiuni sănătoase. Care este scopulacestor ligaturi?

a) Evită accidentele şi previne diseminarea infecţiei prin desprinderea trombuşilor. b) Favorizează resorbţia cheagurilor. c) Orientează drenajul. d) Pentru siguranţă. e) Se poate renunţa la ligaturi, deoarece vena este fibrozată în porţiunea afectată.46. Pentru rezecţia venei jugulare, ligaturile duble sunt distanţate la 3 cm, vena secţionându-se între ele. Ce se

întâmplă cu ligaturile?

a). Se resorb în câteva zile prin hidroliză enzimatică b) Cad singure după vindecare. c) Se scot după asigurarea hemostazei. d) Ligaturile care vor rămâne pe venă, în porţiunea sănătoasă, vor fi ancorate la ţesutul perivenos, iar celelalte se vor

îndepărta împreună cu vena trombozată. e) Se resorb prin proteoliză enzimatică în 2-3 săptămâni.

47. Prin ce se deosebeşte metoda Cebotarev de rezecţie a venei jugulare? a). Recomandă sutura de rezistenţă şi drenaj. b) Recomandă asigurarea drenajului. c) Recomandă păstrarea continuităţii cutanate din loc în loc d) Vena este rezecată din loc în loc. e) Vena este izolată prin tunelizare, fără incizie cutanată.48. Sunt necesare îngrijiri postoperatorii suplimentare după rezecţia venei jugulare faţă de ligatura venei jugulare?

a) Animalul nu se mai foloseste la tractiune b) Se asigură drenaj şi antibioticoterapie. c) Nu se administrează furaje fibroase. d) Animalul se ţine în repaus. e) Se hrăneşte numai cu furaje de buna calitate.49. La ce animale se întâlneşte bătătura de jug? a) La taurinele folosite la tracţiune. b) La catâri cu harnaşamente neajustate. c) La caii de samar. d) În îngrăşătorii, când frontul de furajare este prea mic. e) La boii de muncă foarte bătrâni, cahectici.50. Care este scopul operaţiei în edemul cefei? a) Drenarea colecţiei care infiltrează spaţiile conjunctive. b) Asanarea focarului purulent. c) Întreruperea circulaţiei limfatice. d) Prevenirea complicaţiilor septice. e) Îndepărtarea tumefacţiei şi a formaţiunilor edematoase.51. Ce sutură se recomandă după intervenţia chirurgicală în edemul cefei? a). Sutură cu agrafe la piele şi catgut în profunzime b) Sutură în puncte separate. c) Sutură în "U", asigurând drenajul. d) Sutură bietajată. e) Nu se suturează.52. Ce anestezie se face pentru operaţia de flegmon al cefei? a) Narcoza. b) Tranchilizare şi infiltratie locala. c) Infiltraţie locală.

38

Page 39: PROPEDEUTICA - GRILE

d) Nu este necesară anestezie, fiind ţesuturi necrozate. e) Anestezie de contact.53. Cum se procedează cu ţesuturile necrozate în flegmonul cefei? a) Se elimină prin supuraţie. b) Se asigură drenajul şi se aşteaptă eliminarea lor pe cale naturală. c) Se aerează şi se plombează cu antibiotice. d) Se excizează în totalitate.. e) Se resorb în urma afluxului leucocitar

8.CHESTIONAR

1. Care sunt spaţiile conjunctive afectate în flegmonul greabănului la cal, din care poate să difuzeze infecţia?

a) Scapular, subromboidal, dinţato-spinal b).Subscapular, toracal, rahidian c) Prescapular, dintato-spinal. d) Prepectoral, prescapular, subromboidal. e) Rahidian, subscapular.

2. Prin ce metode se asigură hemostaza definitivă în operaţia de flegmon al greabănului?

a) Astringente, angiotripsie b) Cauterizare, torsiune vasculară, forcipresură. c) Compresiune, torsiune, pansament compresiv. d) Coagulante, sutură hemostatică. e) Cauterizare, coagulare, ligatură..

3. Ce tip de cicatrizare se realizează după operaţia de flegmon al greabănului?

a). Sub crustă b) Adeziune. c) Per primam. d) Înmugurire. e) Mixtă.4. În ce scop se face toracocenteza? a) Evacuator: pneumotorax, hidrotorax, hemotorax, piotorax. b) Explorator, pentru acomodare c) Terapeutic, pentru precizarea diagnosticului. d) Ventilaţie pulmonară artificială. e) Ventilaţie pulmonară multisistem.5. Care este locul de elecţie pentru toracocenteză la bovine?

a) Partea inferioară a spaţiului intercostal 6-7 pe dreapta şi 7-8 pe stânga, deasupra venei toracice externe. b) Numai pe stânga în spaţiul intercostal 3-6 sub vena toracica.

c) Se poate face pe dreapta în spaţiul 6-7 si pe stanga in spatiul 5-6 intercostal. d) Lângă apendicele xifoid, sub rebordul costal. e) La 2 cm de apendicele tranşelian, in spatiul intercostal 6-7.6. Care este locul de elecţie pentru toracocenteză la cabaline? a) Spaţiul intercostal 7- 8 pe partea stângă sau 6-7 pe partea dreapta. b) Spaţiul intercostal 6-7 pe partea dreaptă sub vena pintenului. c) Spaţiul costal 3-4 pe stânga şi 6-7 pe dreapta.

d) Se poate face numai pe partea dreaptă, deoarece mediastinul nu separă complet cele două spaţii pleurale. e) Lângă apendicele xifoid, pe partea stanga sau dreapta.7. Care este locul de elecţie pentru pericardocenteză la cal ? a) Spaţiul intercostal 7-8 pe partea dreaptă.

39

Page 40: PROPEDEUTICA - GRILE

b) La bovine, spaţiul 5 intercostal stâng. c) La bovine, pentru accesul paraxifoidian, bisectoarea unghiului format de linia albă şi hipocondrul stâng. d) Spaţiul intercostal 5 sau 6 pe partea stânga. e) Spatiul intercostal 7-9 pe partea stanga.8. Cum se închide plaga cutanată după pericardocenteză? a) Se închide spontan. b) Se suturează. c) Se menţine deschisă pentru evacuarea completă a colecţiei. d) Se aplică un tub de dren până la pericard care se menţine câteva zile. e) Se cauterizează.9. În pericardocenteză, pe lângă spălăturile pericardice zilnice, tratamentul postoperator mai include:

a) Antibioticoterapia generală şi locală. b) Tonice, diuretice si repaus absolut. c) Analgezice centrale şi miorelaxante. d) Antihemoragice şi antitrombotice. e) Antipiretice şi cortizonice.10. Care este locul de elecţie pentru cardocenteză la bovine, ovine si porcine?

a) La cal, spaţiul intercostal 5 sau 6, la 3-4 cm deasupra venei pintenului, pe partea stângă. b) Deasupra sternului, în spaţiul 4 intercostal stâng. c) La câine şi pisică, în spaţiul intercostal 3, deasupra sternului . d) Pe lângă manubriul sternal, la 2-3 cm de acesta.

e) La cal, spaţiul intercostal 8-10, unde se percep contracţiile cardiace, deplasând membrul stâng anteriorînaintea liniei de aplomb.

11. În ce direcţie se pătrunde cu acul de venisecţie pentru cardocenteză? a). Oblic de jos în sus b) Oblic de sus în jos. c) Perpendicular spre cord. d) Oblic, la marginea cranială a coastei. e) În contact cu marginea caudală a coastei.12. Prin ce semne este marcată pătrunderea muşchiului cardiac cu acul de venisecţie?

a) Se percepe zgomotul caracteristic de aspiratie. b) Apare un jet sacadat de sânge. c) Animalul prezintă convulsii din cauza durerii. d) Animalul este speriat. e) Soluţia pătrunde uşor, nu întâmpină rezistenţă.13. Ce anestezie se recomandă pentru operaţia de toracotomie la taurine? a) Pentru animale mici, narcoză, asigurând ventilaţia pulmonară. b) Tranchilizare şi anestezia nervilor intercostali. c) Narcoza inhalatorie. d) Narcoza cu cloral hidrat e) Electronarcoza.

14. La animalele mici, toracotomia se face fără rezecţie de coastă, în spaţiile 4, 5, 6 sau 7 intercostale. Ce sutură seface la terminarea operaţiei?

a) Trietajată. b) Se suturează numaipleura cu fascia endotoracică c) Surjet sau puncte separate cu fir resorbabil. d) Puncte separate tip Hartman. e) Sutură monoplană cu fir sintetic resorbabil.

40

Page 41: PROPEDEUTICA - GRILE

15. În toracotomie la animalele mici, ţinând cont de asigurarea ventilaţiei pulmonare artificiale, ce precauţiirecomandaţi pentru reducerea pneumotoraxului la sfârşitul intervenţiei?

a) Fascia endotoracică şi pleura se incizează în timpul unei expiraţii pentru a nu leza pulmonul.b) Ultimul punct de sutură pentru închiderea plăgii pleurale se strânge în timpul unei inspiraţii forţate.

c) Se folosesc depărtătoare adecvate. d) Se aspiră secreţiile şi cheagurile de sânge. e) Se face sutură etanşă şi se asigură drenajul.

16. Care din următorii timpi operatori se regăsesc în operaţia de pericardotomie la bovine?

a) Pericardopexia şi omentopexia. b) Rezectia de coastei a 9-a pe partea stanga. c) Rezecţia coastei a 5-a pe partea stângă. d) Explorarea cavităţii abdominale şi pericardocenteza. e) Pericardocenteza.17. Cum se poate evita pneumotoraxul în operaţia de pericardotomie la bovine? a) Da, dacă se asigură narcoză pe cale inhalatorie. b) Nu se poate evita, spaţiul fiind prea mare. c) Se poate evita dacă se asigură evacuarea colecţiilor prin aspiraţie. d) Prin ventilaţie pulmonară artificială. e) Se face pericardopexia înaintea inciziei fasciei endotoracice.18. Ce avantaje prezintă pericardotomia fără pneumotorax la bovine? a) Vindecarea este mai rapida. b) Riscul unor complicaţii se reduce. c) Se asigură un drenaj mai eficient. d) Metoda este mai simplă,. e) Plaga se închide spontan fără sutură.

9.CHESTIONAR

1. Intervenţiile pe cavitatea abdominală impun măsuri suplimentare de protecţie şi acurateţe tehnică. Cum motivaţiaceasta?

a) Se lucrează numai cu instrumente sterile pe toată durata operaţiei. b) Asepsia este severă mai ales în operaţiile cu timpi operatori septici, deoarece infecţia este mai greu de

controlat. c) Operaţiile septice se efectuează numai la sfârşitul zilei de lucru.

d) La operaţiile septice se folosesc antibiotice in aplicatie locala si generala. e) Operaţiile septice se efectuează în alte săli.2. Daţi exemple de operaţii cu timpi septici pe cavitatea abdominală: a) Reticulotomia, operaţia în deplasarea abomasului, uretrotomia. b) Esofagotomia, pericardotomia. c) Rumenotomia, castrarea animalelor criptorhide, fistula de lapte. d) Gastrotomie, enterotomie, enterectomie. e) Hernia ombilicală, hernia inguino-scrotală cronică.3. De ce este necesară dieta alimentară în intervenţii pe cavitatea abdominală?

a) Modifica topografia viscerelor. b) Reduce traumatismul operator.

41

Page 42: PROPEDEUTICA - GRILE

c) Mareste presiunea asupra plăgii suturate. d) Stimulează imunitatea şi fenomenele reparatorii. e) Împiedică formarea aderenţelor şi a peritonitei.

4. De ce se recomandă anestezie cu relaxare musculară în intervenţii pe cavitatea abdominală?

a) Se asigură imobilizarea animalului b) Reduce presiunea viscerelor asupra peretelui abdominal micşorând traumatismul acestora.

c) Reduce presiunea peretelui abdominal asupra viscerelor, asigurând linişte operatorie.. d) Se poate stabili cu exactitate locul de elecţie. e) Metoda de anestezie se alege în funcţie de amploarea operaţiei.5. Cum se alege locul de elecţie pentru intervenţii pe cavitatea abdominală?

a). Se asigură declivitate şi drenaj b) Este stabilit pentru fiecare operaţie. c) Astfel încât să permită accesul direct la organul asupra căruia se face intervenţia propriu-zisă. d) Evităm secţionarea vaselor de sânge şi a nervilor. e) Sunt evitate inciziile transversale sau perpendiculare pe liniile de tracţiune viscerale.

6. Cum se stabileşte mărimea plăgii abdominale în intervenţii pe viscere la acest nivel în medicina veterinară?

a). În legătură nemijlocită cu metoda de anestezie. b) Cât mai largă, pentru acces lejer. c) Cât mai mică, pentru a evita complicaţiile postoperatorii (evisceraţie, infecţie etc.). d) În funcţie de modalităţile de contenţie, decubitală sau patrupodală. e) În strânsă corelaţie cu amploarea manoperelor care urmează, evitând tracţiunile şi traumatismele inutile

7. De ce este interzisă traumatizarea viscerelor, a vaselor de sânge şi a peritoneului în intervenţii pe cavitateaabdominală?

a) Prin deşirarea ligamentelor, se schimbă topografia viscerelor abdominale b) Se produce ileus paralitic. c) Favorizează aderenţele şi peritonita.. d) Se modifică raporturile topografice. e) Se produc eventraţii.

8. Ce faceţi dacă se prelungeşte operaţia, iar viscerele abdominale sunt expuse mai mult timp la acţiunea aerului?

a) Se introduc in cavitatea abdominala. b) Se umectează cu apă distilată sterilă. c) Se aspersează soluţie de glucoză 5%. d) Se umectează cu ser fiziologic uşor încălzit. e) Animalul se perfuzează suplimentar.

9. Ce înţelegeţi prin folosirea judicioasă a materialelor de sutură în laparotomii?

a) .Alegerea unor materiale ieftine. b) Este evitată folosirea unor materiale de sutură. c) A nu face risipă care măreşte preţul operaţiei. d) Sunt evitate nodurile prea mari, inutile, iritante, nesterile e) Se înlocuiesc materialele de sutură cu tehnici moderne.10. Laparotomia mediană ventrală (pe linia albă) poate să fie: a) Prepubiană (între ombilic şi vena mamara anterioara). b) Preombilicală (între ombilic şi xifoid). c) Ombilicală ( paralel cu linia mediana ). d) Paramediană ventrală - între ombilic şi apendicele xifoid. e) Inguinală - prin acces inguinal în hernii.

42

Page 43: PROPEDEUTICA - GRILE

11. La ce animale se practică laparotomia paramediană ventrală? a) Pentru crearea de masculi genitostimulatori. b) Pentru operaţia cezariană la vacă. c) În hernia inguino-scrotală acută la armăsar. d) La masculii rumegătoarelor mici, canidelor şi porcinelor. e) În fistula de lapte.12. Care sunt locurile de elecţie pentru laparotomia laterală (în flanc)? a) Intre vena mamara si inelul inguinal inferior. b) Transcostală pentru reticulotomie. c) Golul flancului. d) Fundul de sac vaginal dorsal. e) Fosa ischio-caudală.13. Care este locul de elecţie pentru laparotomia ventro-laterală? a) Prin coarda flancului. b) Între lanţul mamar şi linia albă. c) Între pliul iei şi coarda flancului. d) Între vena mamară anterioară şi pliul iei. e) La 5-6 cm înapoia ultimei coaste, paralel cu aceasta.14. Cum se poate realiza laparotomia prin acces pelvian? a) Transrectală. b) Prepubian. c) Transcostal. d) Pe cale vaginală e) Pe cale endoscopică.15. Ce avantaje prezintă laparotomia mediană ventrală? a) Ţesutul cicatricial se formează greu.

b) Ţesutul conjunctiv fibros din care este formată linia alba este puţin vascularizat şi inervat, rezistent pentru sutură.c) La carnivore, în zona ombilicală se găseşte un panicul adipos, favorabil cicatrizării.

d) Se pot folosi adezivi tisulari. e) Se poate realiza sutura monoplană.16. Care sunt nervii importanţi ai peretelui abdominal a) Plexul solar. b) Ultimul toracic si primele două perechi lombare c) Nervul obturator. d) Nervii pudenzi şi hemoroidali. e) Nervii vag şi recurent.17. În laparotomia mediană ventrală se regăsesc următorii timpi operatori:

a) Incizia pielii şi a ţesutului conjunctiv subcutanat paralel cu linia alba. b) Incizia liniei albe pe o lungime cu 1-2 cm mai mare decât lungimea inciziei cutanate, la ambele capete.

c) Incizia liniei albe pe o lungime cu 1-2 cm mai mică la ambele capete, în raport cu incizia cutanată. d) Secţionarea peritoneului împreună cu fascia transversă şi cu epiploonul pe aceeaşi lungime. e) Dilacerarea peritoneului împreună cu fascia transversă.

18. Ce procedee se pot folosi pentru deschiderea cavităţii abdominale pe linia albă fără a leza viscerele?

a) Se incizează toate straturile, apoi se face o butonieră prin care se introduce o sondă butonata si apoi sedeschide cavitatea abdominala.

b) Se recomanda chirurgia endoscopica. c) Se incizează linia albă împreună cu peritoneul şi fascia transversă sub protecţie digitală după efectuarea unei

butoniere. d) Incizia tuturor ţesuturilor strat cu strat, iar peritoneul se dilacerează e) Toate straturile anatomice sunt

43

Page 44: PROPEDEUTICA - GRILE

pătrunse prin dilacerare.

19. Ce tip de sutură recomandaţi după laparotomie mediană ventrală?

a) Sutura tip Schmieden. b) Sutura bietajată. c) Sutura monoplană. d) Sutura de înfundare. e) Sutura cu agrafe metalice.

20. Ce straturi anatomice grupaţi în sutura trietajată a peretelui abdominal după laparotomie paramedianăventrală?

a) 1 - Peritoneu + fascie transversă ; 2 - teaca internă a muşchiului drept abdominal ; 3 - pielea.b) 1 - Muşchiul drept abdominal + tunica abdominală ; 2.- muschiul oblic extern ; 3 - pielea

c) 1 - Linia alba ; 2 – muschiul drept abdominal ; 3 - pielea. d) 1 - Muşchiul drept abdominal ; 2 - oblicul intern, tunica abdominală şi ţesutul adipos.

e) 1 – Peritoneu + fascie traversa + teaca interna a muschiului drept abdominal ; 2 – muschiul drept abdominal + teacaexterna si tunica abdominala ; 3 – pielea.

21. Care este locul de elecţie în laparotomia ventro-laterală pentru operaţia cezariană la vacă?

a) Jumătatea distanţei dintre pliul iei şi vena mamară anterioară, asigurând declivitatea, pe partea dreapta. b) Flancul drept, între pliul iei şi vena mamară anterioară. c) Teşitura flancului stâng, deasupra pliului iei. d) Panta flancului stâng pe o direcţie oblică antero-posterior. e) Jumătatea distanţei dintre pliul iei şi vena mamară anterioară, pe o direcţie oblică dorso-ventral, pe partea stanga.

22. Ce indicaţii are laparotomia in flancul stang? a) Rumenotomie, deplasarea abomasului, colotomie. b) Rumenotomie, reticulotomie, castrare la căţea. c) Abomasotomie, invaginaţie intestinală, cistotomie. d) Uretrotomie, ulcer ombilical. e) Hernie diafragmatică, cecotomie, eventraţie ventro-laterală.23. Ce indicaţii are laparotomia transcostală? a) Invaginaţie intestinală, volvulus. b) Claponaj, hidronefroză, invaginaţie intestinală. c) Obstrucţie esofagiană intratoracică, corpi străini în stomac. d) Ovariectomie la căţea şi pisică, reticulotomie. e) Hipertrofie de prostată.24. Ce indicaţii are laparotomia inguinală? a) Ovariectomie la scroafa. b) Criptorhidectomie abdominală prin procedeul belgian. c) Castrare la armasar. d) Hernie perianală. e) Histerectomie la vaca.

25. Ce avantaje prezintă pătrunderea în cavitatea abdominală prin dilacerare?

a) Cicatrizare mai rapida. b) Traumatism mai mic. c) Afrontare mai bună. d) Traumatism mai mare. e) Acces mai lejer în cavitatea abdominală26. Ce indicaţii are laparotomia prin acces pelvian? a) Cistotomie la carnivore.

44

Page 45: PROPEDEUTICA - GRILE

b) Hernie diafragmatica. c) Histerectomie pe cale vaginala. d) Ovariectomie la iapă şi vacă prin colpotomie. e) Amputarea rectului.27. Cum se obturează cavitatea pelviană după laparotomie la acest nivel? a) Se aplica o tesătură textilă rezistentă. b) Sutură bietajată interesând peritoneul şi fascia transversă.

c) Sutură bietajată sau trietajată prin ligamentul sacro-ischiatic, muşchiul suspensor al rectului, gluteul superficial, fără casutura să intersecteze glandele perianale.

d) Se foloseşte muşchiul obturator şi gluteul superficial, fără a atinge filetele nervoase. e) Animalul se ţine pe un plan înclinat.28. Prin ce procedeu se închide plaga vaginală după colpotomie? a) Prin înmugurire. b) Animalul se ţine pe un plan înclinat cu trenul posterior mai ridicat. c) Se pot aplica 2-3 puncte de sutură d) Sutură bietajată. e) Substante adezive29. Cum se poate realiza anestezia fundului de sac vaginal pentru colpotomie? a) Anestezie de contact. b) Anestezie epidurală. c) Infiltraţie locală. d) Tranchilizare. e) Blocaj troncular.

30. Locul de elecţie reprezintă un criteriu de clasificare în laparotomii. Cum se stabileşte acesta?

a). În funcţie de vârstă şi talia animalului. b) În funcţie de scopul urmărit, mijloacele de contenţie, instrumentar şi personalul existent.

c) În funcţie de urgenţă, anotimp, friguros sau cald, dotări. d) În funcţie de specie, tipul intervenţiei, topografia organului de operat şi scopul urmărit e) Metoda de anestezie reprezintă criteriul principal în alegerea locului de elecţie.

10.CHESTIONAR1. Ce este o hernie? a) Reprezintă deplasarea unui organ din cavitatea în care se află în mod normal, printr-un orificiu natural sau

accidental.b) Deplasarea unui organ din cavitatea în care se află în mod normal fără a mai păstra legătura cu cavitatea de origine.c) Ieşirea unui organ din cavitatea abdominală printr-un orificiu natural sau artificial care comunică cu exteriorul.

d) Modificarea raporturilor topografice ale unui organ sau ţesut din motive traumatice. e) Ieşirea viscerelor la exterior printr-o plagă chirurgicală.2. Care sunt elementele definitorii ale unei hernii abdominale? a) Inelul herniar. b) Sacul herniar. c) Conţinutul sacului herniar. d) Plaga abdominală. e) Manifestările clinice.3. Ce elemente se iau în consideraţie pentru denumirea unei hernii? a) Locul producerii: ombilicală, inguinală, perianală etc. b) Conţinutul sacului herniar: enterocel, epiplocel, histerocel etc.

c) Raporturile existente între componentele herniei: reductibilă, nereductibilă. d) Evoluţie: acută, cronică.

45

Page 46: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Integritatea cutanată.4. Cum se numesc metodele de reducere a herniilor fără deschiderea sacului herniar?

a) Nereductibile. b) Intraperitoneale. c) Extraperitoneale. d) Nechirurgicale. e) Nesângeroase.5. Cum se numeşte deschiderea sacului herniar? a) Kelotomie. b) Ketotomie. c) Cantotomie. d) Metoda Wolf. e) Metoda Donati.6. Ce anestezie este necesară pentru operaţia de hernie ombilicală? a) La animalele mari şi la adulte se face anestezie generală.

b) La nou-născuţi se face anestezie locală prin infiltraţie pe linia de incizie şi la baza inelului (sacului) herniar. c) Anestezie de contact. d) Anestezie tronculară. e) Anestezie locală asociată cu N.L.A. sau narcoză.7. Ce contenţie se face în operaţia de hernie ombilicală?

a) Decubit dorsal, cu membrele posterioare fixate spre înapoi, iar cele anterioare spre înainte. b) Pe masa de operaţie cu membrele posterioare flexate spre înainte pentru a mări presiunea abdominală. c) La animalele mari se face contenţie în travaliu sau în decubit costo- abdominal. d) Sternoabdominal, cu trenul posterior mai ridicat. e) Animalele mici se ţin suspendate de membrele posterioare.8. Prin ce se caracterizează hernia ombilicală reductibilă, cu sac mic? a) Inelul herniar este mic, dar se simte la palpare.

b) Sacul herniar se poate cuprinde în palmă, iar viscerele se aduc uşor în cavitatea abdominală prin taxis. c) Inelul herniar este mic şi nu se poate identifica prin palpare.

d) Conţinutul sacului herniar se poate observa direct prin transparenţa acestuia. e) Sacul herniar se poate identifica numai prin examene speciale.9. În operaţia de hernie ombilicală reductibilă cu sac mic se pot identifica următorii timpi operatori:

a) Incizia cutanată de formă liniară sau "felie de pepene". b) Se izolează sacul herniar până la bază, fără a-l deschide. c) Repunerea conţinutului sacului herniar în cavitatea abdominală şi înfundarea sacului fibros. d) Excizia sacului herniar şi desfacerea aderenţelor. e) Îndepărtarea anselor intestinale necrozate şi închiderea inelului herniar prin sutură.

10. Cum se face sutura inelului herniar în hernia ombilicală reductibilă cu inel mic?

a) Se suturează cu fir rezistent, în puncte separate simple, în "U" sau în bursă.b) Se recomandă operaţia după vârsta de 4 luni când peretele abdominal este mai rezistent.c) Se suturează mai întâi peritoneul cu fascia transversă în fir continuu şi apoi pielea în puncte separate.

d) Se suturează numai pielea, inelul herniar fiind mic. e) Se aplică puncte de sutură penetrante după scarificarea marginilor inelului inguinal.

11. Cum se asigură hemostaza în hernia ombilicală nereductibilă cu sac mic dacă este necesară excizia acestuia?

a) Ligatură transfixică la baza sacului. b) Torsiune. c) Sutură deasă. d) Cauterizare.

46

Page 47: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Se renunţă la excizie dacă este vascularizat.12. Ce precauţii sunt necesare în operaţia de hernie ombilicală cu sac mare la vieruş?

a) Inciziile cutanate ocolesc orificiului prepuţial care se găseşte pe suprafaţa sacului herniar. b) Incizia se orientează paramedian ventral, evitând linia albă. c) Animalul se scoate de la reproducţie, boala fiind congenitală. d) Se asigură drenajul şi antibioticoterapia postoperator. e) Seroprevenţia antitetanică.

13. Ce timpi operatori recunoaşteţi pentru operaţia de hernie ombilicală cu inelul mic şi sac mare?

a) Se izolează sacul herniar până la inel.b) Se prinde fundul sacului herniar într-o pensă sau cu mâna şi se torsionează. Cu cealaltă mână se dirijează pătrundereaviscerelor în cavitatea abdominală.c) La baza sacului torsionat se aplică o ligatură transfixică cu fir rezistent.

d) Se excizează sacul herniar şi apoi se suturează în bursă. e) Se excizează sacul herniar la 2-3 cm deasupra ligaturii.

14. Care sunt elementele distincte în hernia ombilicală cu inel mare şi sac voluminos, ce influenţează desfăşurareaoperaţiei?

a) Marginile inelului herniar sunt apropiate. b) Marginile inelului herniar sunt depărtate în toate direcţiile. c) Marginle inelului herniar sunt franjurate. d) Sacul herniar este fals, reprezentat de un diverticul prepuţial. e)Este recidiva unei hernii mai vechi operate defectuos.

15. Ce avantaje prezintă reducerea treptată şi simetrică a inelului herniar în herniile ombilicale cu inel mare?

a) Împiedică ieşirea viscerelor din cavitatea abdominală în timpul operaţiei. b) Hemoragia este controlată mai uşor prin sutură hemostatică în concordanţă cu incizia. c) Foloseşte mai judicios materialul de sutură. d) Se poate asigura hemostaza preventivă. e) Recidivele sunt mai rare.

16. Ce sutură se recomandă pentru peretele abdominal în operaţia de hernie ombilicală cu inel mare şi marginileapropiate?

a) Sutură hemostatică în "U" cu firul trecut prin toate straturile profunde (muşchi, aponevroze, fascii, peritoneu) sau "U"tip Lembert.

b) Sutura monoplană tip Schmieden. c) Sutura bietajată cu catgut. d) Sutura încolăcită. e) Se pot folosi adezivi tisulari.17. Ce material foloseşte Olivkov pentru obturarea inelului herniar? a) Sacul herniar ca tampon biologic. b) Nylon. c) Fir sintetic resorbabil. d) Plasă textilă pe care se fixează epiploonul. e) Tunica abdominală şi epiploonul.18. Prin ce se caracterizează hernia ombilicală nereductibilă cu sac mare? a) Se formează aderenţe între viscerele herniate şi între acestea şi sacul herniar. b) Viscerele herniate sunt strangulate într-un inel herniar prea mic. c) Viscerele herniate sunt necrozate.

d) Conţinutul sacului herniar este sclerozat şi formează o masă uniformă. e) Este congenitală.

47

Page 48: PROPEDEUTICA - GRILE

19. Cum se desfac bridele conjunctive sau aderenţele fibrinoase în operaţia de hernie nereductibilă?

a) Aderenţele fibrinoase sunt desprinse manual. b) Aderenţele fibroase sunt secţionate cu foarfeca sau bisturiul între ligaturi. c) Se lărgeşte inelul herniar (kelotomia) şi apoi se introduc fără a se desface. d) Se desfac toate aderenţele, iar hemostaza se asigură cu bisturiul electric. e) Se folosesc enzime proteolitice (tripsina, alfachimotripsina).20. Prin ce se caracterizează hernia ventro-laterală? a) Marginile inelului herniar sunt neregulate şi puternic infiltrate.

b) În multe cazuri, peritoneul se rupe, iar viscerele herniate se angajează printre straturile musculare şi fascii putândajunge până la ombilic.

c) Deformarea este simetrică, bilaterală. d) Concomitent se dezvoltă şi hernia inguinală în gestaţii. e) Apare insuficienţa respiratorie din cauza compresiunii pe diafragm.21. Care este locul de elecţie în operaţia de hernie ventro-laterală? a) Panta flancului, deasupra locului breşei abdominale, pe o direcţie oblică depăşind la ambele capete

comisurile acesteia.b) Paralel cu breşa abdominală, identificată prin palpare, la 4-5 cm sub ea.

c) Pe o direcţie opusă breşei abdominale, având o lungime mai mică decât aceasta. d) În dreptul breşei abdominale pe direcţie verticală.

e) Cât mai anterior, spre ombilic pentru a asigura declivitatea necesară drenajului.

22. Cum se face închiderea inelului herniar în operaţia de hernie ventro-laterală?

a) Se încearcă reconstrucţia peretelui abdominal pe straturi prin aplicarea unor puncte de rezistenţă, distanţate mai multfaţă de marginea plăgii.

b) Se face sutură în bloc a tuturor straturilor cu nylon pentru închiderea spaţiilor neoformate. c) Pe o direcţie opusă breşei abdominale, având o lungime mai mică decât aceasta. d) În dreptul breşei abdominale pe direcţie verticală.

e) Cât mai anterior, spre ombilic pentru a asigura declivitatea necesară drenajului.

22. Cum se face închiderea inelului herniar în operaţia de hernie ventro-laterală?

a) Se încearcă reconstrucţia peretelui abdominal pe straturi prin aplicarea unor puncte de rezistenţă, distanţate mai multfaţă de marginea plăgii.

b) Se face sutură în bloc a tuturor straturilor cu nylon pentru închiderea spaţiilor neoformate. c) Se face numai sutură cutanată deoarece straturile musculare sunt numai dilacerate. d) Se face sutură hemostatică.

e) Sutură de înfundare după fiecare strat muscular şi în puncte separate la piele.

23. Ce este hernia inguinală? a) Reprezintă angajarea viscerelor abdominale prin traiectul inguinal. b) Reprezintă angajarea viscerelor abdominale prin traiectul inguinal deşirat şi necrozat. c) Angajarea viscerelor abdominale prin plaga de castrare. d) Ieşirea viscerelor abdominale la exterior printr-o plagă inguinală.

e) Reprezintă trecerea lichidelor peritoneale în teaca vaginală printr-un inel inguinal lărgit.

24. La ce animale se întâlneşte mai des hernia inguinală? a) La mascul (porc, cal), din cauza prezenţei cordonului testicular şi a tecii vaginale.

b) La căţea, datorită existenţei unui traiect inguinal şi a unui rudiment de ligament testicular care păstrează legătura cuuterul.

c) Se întâlneşte numai la masculii necastraţi din cauza prezenţei tecii vaginale. d) La masculii cu inel inguinal larg. e) La masculii cu inel inguinal larg, din cauza aplicării greşite a tehnicii de castrare.

48

Page 49: PROPEDEUTICA - GRILE

25. Prin ce este reprezentat conţinutul sacului herniar în hernia inguinală la căţea?

a) Unul sau ambele coarne uterine, anse intestinale, epiploon, vezica urinară etc. b) Epiploon, testicul, cordon testicular, mezenter. c) Vezică urinară, prostată, intestinul subţire, splina. d) Colon, splină, stomac, duoden. e) Uter, ficat, stomac, duoden, epiploon.26. Ce conţine în mod obişnuit sacul herniar în hernia inguino-scrotală? a) Pe lângă testicul, anse intestinale, epiploon şi o cantitate variabilă de lichid transvazat. b) Lichid peritoneal, limpede sau serohemoragic. c) Intestin, cheaguri de sânge şi fibrină. d) Cordon testicular, vezica urinară şi prostata. e) Testicul, cordon testicular şi lichid peritoneal.27. De câte feluri poate să fie din punct de vedere clinic hernia inguinală sau inguinoscrotală?

a) Acută sau cronică. b) Unilaterală sau bilaterală. c) Reductibilă sau nereductibilă. d) Congenitală sau dobândită. e) Prin presiune sau relaxare musculară.28. Ce complicaţii pot să apară în hernia inguinală la căţea? a) Piometru. b) Strangularea viscerelor angajate. c) Hematoame, aderenţe, scleroze. d) Disconfort, asimetrie, dificultăţi în deplasare. e) Tulburări de tranzit intestinal, infertilitate.29. Ce timpi operatori recunoaşteţi în operaţia de hernie inguinală la căţea?

a) Incizie liniară sau în "felie de pepene" pe direcţia inelului inguinal inferior.b) Izolarea completă a sacului herniar şi îndepărtarea porţiunilor cutanate care depăşesc necesarul unei bune afrontări.c) Lichidele transvazate se evacuează în totalitate, iar prezenţa uterului în sacul herniar recomandă ovariohisterectomie.d) Răsucirea sacului herniar împreună cu cordonul testicular şi ancorarea acestuia la inelul herniar.

e) Seroprevenţia antitetanică.

30. Se poate face ovariohisterectomie totală în hernia inguinală la căţea prin acces inguinal?

a) Ovariohisterectomia totală este cea mai recomandabilă şi se poate realiza prin lărgirea inelului inguinal în unghiulantero-lateral prin dilacerare sau secţionare cu herniotomul.

b) Se poate face numai histerectomie parţială (cornul uterin herniat). c) Nu este recomandabilă din cauza traumatismului inutil.

d) Nu este necesară, aceasta făcându-se ulterior printr-o nouă intervenţie după vindecarea completă a primei operaţii. e) Se poate face numai în caz de piometru cu suplimentarea anesteziei.31. La ce vârstă se recomandă operaţia în hernia inguino-scrotală la vier? a) La orice vârstă, odată cu operaţia de castrare, animalele respective fiind scoase de la reproducţie. b) Imediat după naştere. c) După vârsta de 4 luni, când ţesuturile sunt suficient de rezistente. d) Se aşteaptă până la vârsta de 6 luni când se poate remedia pe cale nechirurgicală. e) Cu 30 de zile înainte de sacrificare, când se face şi castrarea.32. Care este locul de elecţie în operaţia de hernie inguino-scrotală la vier?

a) Regiunea inguinală pe convexitatea maximă a sacului herniar, cât mai departe de triunghiul femural. b) Regiunea perineală, ca pentru castrare. c) Cât mai aproape de coapsă pentru a evita hemoragia. d) Aproape de linia mediană, evitând lanţul mamar.

49

Page 50: PROPEDEUTICA - GRILE

e) În triunghiul lui Scarpa, pe o direcţie oblică dorso-ventral.33. Ce anestezie este necesară în operaţia de hernie inguino-scrotală la vier?

a) Tranchilizare şi anestezie locală sau N.L.A. b) Narcoză cu miorelaxare. c) Anestezia flancului. d) Anestezie epidurală. e) Anestezie de contact.

34. Ce contenţie este necesară pentru operaţia de hernie inguino-scrotală la vier?

a) Decubit dorsal cu membrele posterioare în extensie, descoperind regiunea inguinală.b) Poziţia declivă a trenului anterior avantajează readucerea viscerelor în cavitatea abdominală.c) La vieruş, contenţia este asigurată de un singur ajutor aşezat pe scaun, cu antebraţele sprijinite pe genunchi, iar cumâinile fixează separat coapsele animalui care este susţinut cu capul în jos şi strâns între gambe.

d) Decubit dorsal cu membrele strânse în bipede laterale. e) Decubit dorsal cu membrele posterioare flexate spre înainte.

35. Ce componente ale sacului herniar sunt incizate la operaţia de hernie inguino-scrotală la vier?

a) Pielea şi ţesutul conjunctiv subcutanat în dreptul inelului inguinal inferior. b) Piele, scrotum şi teaca fibroasă.

c) Dacă este reductibilă, se incizează toate straturile şi se repun viscerele prin taxis. d) Se deschide inclusiv teaca vaginală şi se face proba viabilităţii anselor. e) Sunt secţionate toate straturile, asigurând drenajul.

36. Cum se realizează repunerea viscerelor în cavitatea abdominală în operaţia de hernie inguino-scrotală la vier?

a) Se prinde testiculul cu o mână şi se fixează în fundul tecii vaginale după care se răsuceşte împreună cu aceasta, iarorganele herniate sunt dirijate prin taxis.

b) Viscerele se introduc în ordine spre cavitatea abdominală după kelotomie. c) Se introduc prin taxis după îndepărtarea porţiunilor necrozate. d) Prin declivitate şi torsiune, aşezându-le în poziţia lor topografică.

e) Se reface integritatea viscerelor care se introduc începând cu cele mai apropiate de inelul herniar.

37. Ce se face cu lichidul transvazat în teaca vaginală în hernia inguino-scrotală la vier?

a) Se evacuează printr-o butonieră făcută cu bisturiul, cu foarfeca sau prin aspirare. b) Este refulat odată cu viscerele în cavitatea abdominală. c) Se resoarbe singur. d) Se evacuează parţial. e) Se recoltează pentru analize de laborator.

38. Cum se procedează dacă viscerele herniate nu se pot repune prin taxis şi declivitate în hernia inguino-scrotalăla vier?

a) Se face kelotomia şi debridarea inelului herniar (traiectul inguinal) cu herniotomul, sub control digital. b) Se debridează traiectul inguinal fără kelotomie.

c) Se deschide sacul herniar şi apoi se forţează pătrunderea viscerelor în cavitatea abdominală. d) Se introduc mai întâi viscerele mici şi apoi cele voluminoase. e) Se renunţă la operaţie, traumatismul fiind prea mare.

39. Cum se face ancorarea bontului rămas după rezecţia sacului herniar în hernia inguino-scrotală la vier?

a) Fiecare capăt al ligaturii transfixice a bontului răsucit se trece prin câte o buză a inelului herniar, medial şi lateralşi apoi se leagă între ele.

b) Se face ligatură transfixică pe cordon care se păstrează ca tampon biologic. c) Se face ligatură dublă pe bontul rămas pentru a preveni recidivele.

50

Page 51: PROPEDEUTICA - GRILE

d) Se face ligatură cu fir rezistent, cu rol hemostatic şi de siguranţă. e) Bontul se introduce complet în cavitatea abdominală şi apoi se închide inelul în puncte separate.

40. Ce rol are "bontul" rămas după rezecţia sacului herniar în traiectul inguinal?

a) Ocupă spaţiul rămas după introducerea viscerelor. b) Obliterează inelul herniar ca un tampon biologic care împiedică recidivele. c) Previne hemoragia şi şocul. d) Asigură şi orientează drenajul. e) Împiedică formarea aderenţelor.

41. Cum se procedează cu testiculul congener în operaţia de hernie inguino-scrotală la vier?

a) Se castrează în mod obişnuit, iar dacă se constată un inel mai larg, se recomandă aplicarea unei ligaturi transfixice,ancorate pentru siguranţă.

b) Se castrează în mod obişnuit. c) Se castrează peste 30 de zile după vindecarea completă a primei operaţii.

d) Se procedează în mod asemănător cu prima operaţie pentru a nu risca o evisceraţie. e) Este mai bine să nu se opereze.

42. Ce este hernia extravaginală?a) Se produce prin deşirarea tecii vaginale la bază şi angajarea viscerelor în afara acesteia, printre straturile musculare şifascii.

b) Prezintă inel herniar propriu în afara traiectului inguinal. c) Teaca vaginală este fibrozată. d) Se găseşte în afara vaginului. e) Teaca vaginală este divizată.43. Cum se face reducerea conţinutului herniar din diverticulul ventral în hernia extravaginală?

a) Prin dilacerare, cu excizia porţiunilor de epiploon modificate sau încărcate cu bride conjunctive sau fibrinoase, apoise constituie o masă comună cu aceea din teaca vaginală.

b) Prin disecţie, asigurând hemostaza. c) Se izolează separat, ca o hernie propriu-zisă. d) Se tratează diferenţiat, refularea făcându-se printr-o breşă proprie. e) Se reconstituie teaca vaginală şi apoi se procedează ca în metoda clasică.44. Din punct de vedere etiopatogenetic se deosebesc trei forme de hernie inguino-scrotală acută. Care sunt

acestea?

a) Strangularea progresivă. b) Strangularea regresivă. c) Strangularea elastică. d) Strangularea prin acumularea materiilor fecale. e) Strangularea retrogradă.45. Cum se produce strangularea elastică în hernia acută la armăsar?

a) Inelul inguinal strânge progresiv ansele intestinale coborâte în bursele testiculare.b) Ansa intestinală pătrunsă în traiectul inguinal relaxat, în timpul unui efort excesiv, este reţinută la acest nivel deinelul inguinal superior care se contractă în mod reflex şi se comportă ca un inel rigid.c) Presiunea abdominală este mai puternică decât elasticitatea inelului inguinal pentru a păstra viscerele în cavitate.d) Ansa intestinală herniată capătă consistenţă elastică din cauza stazei venoase.

e) Inelul inguinal devine elastic şi permite intrarea şi ieşirea lejeră a anselor intestinale.46. Ce consecinţe are strangularea elastică în hernia inguinală acută la armăsar?

a) Colică violentă manifestată prin tendinţa de trântire şi de răsturnare. b) După 5-6 ore de la debut, starea animalului se ameliorează, dar leziunile continuă să se agraveze. c) După 5-6 ore de la debut, se produc modificări ireversibile în ansa herniată şi apare edemul burselor testiculare pe

51

Page 52: PROPEDEUTICA - GRILE

partea respectivă. d) După 12 ore, edemul se extinde pe coapsă şi furou, iar animalul devine imobil, intră într-o stare de prostraţie şi

hipotermie. e) După 3-4 ore de la debut, animalul prezintă febră intensă, diaree şi vomă, după care devine imobil şi moare

prin epuizare totală.

47. Cum se produce strangularea prin acumularea materiilor fecale în hernia acută la armăsar?

a) Într-o hernie cronică, prin încetinirea tranzitului în ansa herniată, aceasta se dilată până când începe compresiunea peinelul inguinal superior care se contractă. Lichidele şi gazele intestinale continuă să pătrundă, mărind şi mai mult compresia.

b) Ansa intestinală dilatată permite acumularea materiilor fecale oprind tranzitul care determină colică violentă.c) Ansa intestinală strangulată este paralizată şi nu permite deplasarea conţinutului intestinal.

d) Din cauza strangulării, se acumulează materiile fecale în partea anterioară. e) Strangularea este cronică, dar se acutizează prin oprirea tranzitului intestinal.

48. Dintre toate formele de strangulare în hernia inguino-scrotală acută la armăsar, care credeţi că are evoluţia ceamai rapidă?

a) Strangularea progresivă. b) Strangularea regresivă. c) Strangularea elastică. d) Strangularea retrogradă. e) Strangularea prin acumularea materiilor fecale.49. Ce este strangularea retrogradă în hernia inguinală acută la armăsar?

a) Presupune existenţa a două anse intestinale angajate simultan sau consecutiv într-un inel inguinal larg. A doua ansăherniată declanşează mecanismul strangulării, afectând şi ansa intermediară, neangajată în inel.

b) Strangularea se produce într-o porţiune terminală a intestinului c) Afecţiunea se produce lent şi este dominată de manifestările unui sindrom ocluziv. d) O ansă intestinală pătrunde în cea precedentă, oprind tranzitul intestinal. e) Se produce într-un traiect inguinal larg, la animale bătrâne, fără să afecteze tranzitul intestinal.

50. Strangularea retrogradă are consecinţe mai grave decât în celelalte forme de hernie acută la armăsar. De ce?

a) Din cauza ansei intestinale intermediare rămase în cavitatea abdominală şi care suferă acelaşi proces deinfarctizare.

b) Din cauza celor două anse intestinale infarctizate care necesită două enterectomii dacă modificările sunt ireversibile.c) Una din cele două anse intestinale strangulate poate să treacă neobservată.d) Intervenţia este mult mai laborioasă şi animalul nu rezistă la operaţie.e) Debutează lent, cu semne discrete, iar când apare colica, este deja prea târziu pentru intervenţia chirurgicală.

51. La masculul castrat este posibilă oricare formă de hernie inguino-scrotală dar incidenţa este scăzută. De ce?

a) Ţesutul cicatricial şi scleroza cordonului testicular duc la dispariţia tecii vaginale şi a condiţiilor de producere a herniei. b) Animalul este mai liniştit după castrare.

c) Castrarea micşorează forţa musculară şi tendinţa de cabrare a animalului. d) Dispare virilitatea şi animalele nu se mai luptă între ele. e) Castrarea nu influenţează incidenţa herniei inguino-scrotale.

52. Ce anestezie este necesară pentru operaţia de hernie inguino-scrotală acută la armăsar?

a) Narcoză sau N.L.A. b) Urgenţa intervenţiei nu permite efectuarea anesteziei. c) Anestezie locală pe linia de incizie. d) Anestezie loco-regională. e) Tranchilizare pentru operaţie în poziţie patrupodală.

52

Page 53: PROPEDEUTICA - GRILE

53. Ce contenţie este necesară pentru operaţia de hernie inguino-scrotală acută la armăsar?

a) Decubit dorsal pe patul de operaţie, cu descoperirea largă a regiunii inguinale. În acest scop, membrul posterior pepartea herniei se duce în extensie şi abducţie.b) Decubit dorsal pe patul de operaţie cu descoperirea largă a regiunii inguinale. În acest scop, membrul posterior peaceeaşi parte se flexează spre înainte, iar cel opus se ţine în extensie.

c) Decubit lateral cu partea afectată deasupra şi cu membrele flexate. d) Staţiune patrupodală în travaliu. e) Pe patul mobil cu picioarele suspendate.

54. Care din următorii timpi operatori se regăsesc în operaţia de hernie inguino-scrotală acută la armăsar?

a) Incizie cutanată largă pe direcţia inelului inguinal şi continuată paralel cu rafeul median.b) Torsiunea sacului herniar şi introducerea lui în cavitatea abdominală prin taxis.

c) Izolarea sacului herniar în totalitate prin dilacerare cu mâna, cu foarfeca boantă sau cu o spatulă începând de lainelul inguinal.

d) Se deschide sacul herniar pentru examinarea ansei herniate şi evacuarea lichidului sero-sanguinolentacumulat.e) Dacă se observă modificări ale ansei intestinale herniate, se face proba viabilităţii cu clorură de sodiu chimic pură saucu soluţie de clorură de sodiu 10%.

55. Ce elemente se vor lua în consideraţie pentru stabilirea oportunităţii rezecţiei intestinale în herniainguino-scrotală acută la armăsar?

a) Schimbarea culorii din cianotic spre roşu purpuriu la aspersarea soluţiei clorurosodice.b) Dacă ansa rămâne inertă la excitarea cu soluţie clorurosodică 10% se încearcă alte metode pentru revitalizare.

c) Dacă ansa intestinală rămâne inertă, se recurge la enterectomie după ce s-a exteriorizat o porţiune mai marede intestin.

d) Dacă inelul herniar este prea strâmt şi ansa herniată este dilatată. e) Dacă traiectul inguinal este prea lung şi nu se poate debrida.

56. De ce este necesară debridarea traiectului inguinal în operaţia de hernie inguinală strangulată?

a) Pentru a mări accesul spre cavitatea abdominală şi a uşura. exteriorizarea intestinului din vecinătatea ansei herniatespre ambele capete ale acesteia.

b) Pentru asigurarea hemostazei definitive. c) Pentru crearea unui spaţiu de acces dacă se impune castrarea. d) Pentru enterotomie în cazul retenţiei de materii fecale. e) Pentru că unele tehnici chirurgicale prevăd această manoperă.

57. Prin ce manopere se realizează debridarea traiectului inguinal în hernia inguino-scrotală acută la armăsar?

a) Sacul fibros se incizează până la inelul herniar. b) Operatorul introduce degetul arătător al mâinii stângi în traiectul inguinal, pe lângă cordonul testicular, în unghiul

antero-lateral, forţând spre exterior până ajunge în cavitate abdominală cu vârful degetului.c) Se introduce un herniotom pe lângă deget, se secţionează gâtul tecii vaginale a inelului herniar care apoi sedebridează uşor antero-lateral atât cât este necesar.d) Repunerea anselor intestinale herniate dacă nu au suferit modificări ireversibile.

e) Rezecţia intestinală (enterectomia) a porţiunii necrozate şi apoi repunerea organelor sănătoase în cavitateaabdominală.

58. În hernia inguino-scrotală acută la armăsar, dacă se operează în primele şase ore de la producere ansa herniatăstrangulată se poate repune direct prin torsiunea sacului herniar ca în hernia inguino-scrotală cronică?

a) Da, modificările ireversibile instalându-se abia după şase ore de la producere.b) Este posibilă, dar poate să fie riscantă prin creşterea presiunii pe ansa dilatată şi fragilă.c) Este posibil, dar se pot produce hematoame pe vasele mezenterice sau chiar deşirări ale peretelui intestinal.

53

Page 54: PROPEDEUTICA - GRILE

d) Este modul obişnuit de repunere a anselor intestinale deoarece torsiunea sacului herniar este obligatorieşi în hernia acută.

e) Nu este posibil deoarece sacul herniar este mare, conţine şi testiculul corespunzător, iar inelul este mic.

59. Cum se produce hernia perineală?a) Prin deşirarea peritoneului pelvin şi a fasciei în fundul de sac Douglas ca urmare a tenesmelor.b) Prin deşirarea peritoneului, viscerele abdominale ajung în contact cu fascia şi pielea din jurul anusului, unilateral saubilateral, deformând fosa ischiocaudală.c) În urma constipaţiilor rebele, se mobilizează rectul care alunecă înapoi pe direcţia axei longitudinale.d) Hipertrofia prostatei dislocă ţesutul conjunctiv şi afectează tranzitul intestinal, având un rol important în patogenezaherniei perineale.e) Coprostaza cronică determină megacolon şi dilatarea ampulei rectale.

60. Ce organe se pot angaja producând hernia perianală (perineală)? a) Anse intestinale, producând coprostaza.

b) Vezica urinară, producând glob vezical perineal, evoluând rapid spre intoxicaţie uremică. c) Uterul urmat de piometru. d) Epiploonul, duodenul şi mezenterul. e) Cecumul care, în urma torsiunii, se necrozează.61. Ce anestezie este necesară pentru operaţia de hernie perineală? a) N.L.A. sau narcoză. b) Pentru metoda Grigorescu se poate face tranchilizare asociată cu anestezie epidurală sacrală. c) Anestezie locală pe linia de incizie. d) Anestezie cu miorelaxare. e) Anestezie de contact sau crioanalgezie.62. Cum se face contenţia pentru operaţia de hernie perineală?

a) Decubit sterno-abdominal cu trenul posterior mai ridicat pe o pernă sau un rulou, coada în extensie spreînainte, iar membrele posterioare se trag în jos la marginea mesei.

b) Decubit sterno-abdominal cu membrele posterioare flexate. c) Decubit dorsal cu membrele posterioare flexate spre înainte, iar coada se trage în jos la marginea mesei (metoda

Grigorescu). d) Decubit lateral cu membrele flexate şi coada în extensie forţată (metoda Ionescu). e) Patrupodală cu trenul posterior mai ridicat.63. Care este locul de elecţie în operaţia de hernie perineală? a) Fosa ischio-caudală pe o singură parte sau bilateral. b) Mijlocul triunghiului format de baza cozii, anus şi punctul fesei. c) Paralel cu orificiul anal, evitând secţionarea glandelor perineale. d) La 3 cm de sfincterul anal pe o circumferinţă care depăşeşte limita arcadei ischiatice. e) Între pubis şi fosa ischio-caudală unilateral sau bilateral în funcţie de aspectul anatomo-clinic.

64. Cum se readuce vezica urinară în poziţie anatomică dacă s-a produs glob vezical şi intoxicaţie uremică în herniaperineală?

a) Se va face o puncţie cu evacuarea parţială a urinei, iar vezica se aduce uşor în poziţie anatomică prin apăsare sauprin propria greutate a lichidului rămas.

b) Prin presiune manuală, moderată, efectuată de la exterior. c) Se face mai întâi cateterismul pentru evacuarea urinei şi apoi readucerea vezicii se face relativ uşor prin taxis.

d) Se face cistotomie şi eventual extirparea prostatei, dacă este hipertrofiată. e) Vezica urinară are dimensiuni reduse şi nu are mobilitate foarte mare pentru a ajunge în regiunea perineală.

65. Ce recomandări aveţi pentru operaţia de hernie perianală, dacă s-a constatat glob vezical cu intoxicaţieuremică: vomă, cianoză, hipotermie?

a) Se amână operaţia până când starea generală a animalului se ameliorează, făcând tratament pentru

54

Page 55: PROPEDEUTICA - GRILE

dezintoxicare uremică. b) Se evacuează urina intraoperator şi se face perfuzie continuă. c) Se administrează diuretice, cortizonice şi lichide perfuzabile în cantităţi mari. d) Se evacuează urina prin cateterism uretral şi apoi se face operaţia, evitând recidivele.

e) Operaţia este tardivă, animalul nu se mai poate redresa din intoxicaţia uremică.

66. În operaţia de hernie perianală se recomandă şi castrarea animalului? a) Se recomandă castrarea dacă se constată hipertrofie de prostată. b) Castrarea este obligatorie dacă s-a făcut şi ablaţia prostatei. c) Castrarea nu are legătură cu hernia perineală. d) Castrarea este obligatorie pentru liniştirea animalului. e) Castrarea se poate face la cererea proprietarului.67. Care dintre următorii timpi operatori se regăsesc la operaţia de hernie perineală?

a) Incizia cutanată în arc de cerc, la 3-4 cm de orificiul anal, pe toată convexitatea sacului herniar.b) Extirparea formaţiunilor patologice: prostată, hematoame, îngroşări epiploice etc.

c) Cistotomia, hemostaza şi obturarea pelvină. d) Repunerea viscerelor prin taxis, după desprinderea aderenţelor dacă există.

e) Obturarea breşei pelvine prin sutură etajată cu fir rezistent.

68. Ce precauţii se impun la deschiderea sacului herniar în operaţia de hernie perineală?

a) Incizia se face cu atenţie deosebită, deoarece viscerele se află în contact nemijlocit cu pielea şi pot fi secţionateuşor.

b) Se face o butonieră, se evacuează lichidul transvazat şi apoi se măreşte incizia pe o sondă canelată sau subprotecţie digitală.

c) Nu se incizează glandele perianale. Dacă s-au deschis din neatenţie, se vor extirpa, suplimentând măsurile deantisepsie.

d) Evacuarea materiilor fecale şi a secreţiilor purulente din plagă. e) Extirparea formaţiunilor patologice: prostată, tumori, hematoame.69. Cum se face obturarea breşei pelvine în operaţia de hernie perianală? a) Se face sutură în două straturi profunde şi unul cutanat în puncte separate. b) Mai întâi, punctele de sutură trec prin ligamentul sacro-ischiatic, ligamentul suspensor al rectului şi

muşchiul coccigian lateral. c) Al doilea strat de sutură cuprinde muşchiul sfincter anal, fascia perineală, putându-se mobiliza şi

muşchiul gluteu superficial.d) Dacă s-a făcut şi extirparea parţială sau totală a prostatei, se asigură drenaj şi cateterizarea vezicii urinare.

e) Se face sutura anusului în bursă, preoperator.

70. Cum se poate evita implicarea glandei perianale în desfăşurarea operaţiei pentru hernia perianală?

a) Nu se incizează glandele perianale. Dacă s-au deschis din neatenţie, se vor extirpa suplimentând măsurile deantisepsie.

b) Glanda perianală nu trebuie să fie înţepată sau strangulată în sutură c) Operaţia începe cu identificarea şi extirparea glandelor perianale.

d) Nu se poate ajunge la glanda perianală care este situată foarte aproape de anus. e) În mod obişnuit glanda perianală este extirpată împreună cu celelalte formaţiuni patologice din sacul herniar.

71. Prin ce mecanisme se poate produce hernie diafragmatică (transdiafragmatică)?

a) Căderi de la înălţimi, traumatisme puternice sau accidente de stradă care măresc exagerat presiuneaabdominală.b) Pătrunderea viscerelor spre cavitatea toracică este agravată prin creşterea presiunii intraabdominale în gestaţieavansată, tenesme, efort etc.

c) La unele animale poate să existe o deschidere toraco-abdominală largă.

55

Page 56: PROPEDEUTICA - GRILE

d) Torsiunea gastrică măreşte hiatusul esofagian şi permite angajarea viscerelor în timpul acceselor de vomă.e) Poate să se producă după operaţia de esofagotomie transdiafragmatică.

72. Care este locul de elecţie pentru operaţie în hernia diafragmatică? a) Spaţiul 7, 8 sau 9 intercostal, b) Laparatomie retrocostală, c) Laparatomie mediană ventrală preombilicală, d) Pe cale endoscopică, e) Toracotomie transsternală,73. Ce anestezie se recomandă în operaţia de hernie transdiafragmatică? a) Narcoză inhalatorie. b) N.L.A. c) Tranchilizare şi anestezie epidurală. d) Electronarcoză. e) Narcoză cu toxicitate dispersată sau balansată.74. Identificaţi timpii operatori care se regăsesc la operaţia de hernie diafragmatică prin acces transcostal:

a) Toracotomie intercostală pe partea afectată. b) Mărirea spaţiului de acces prin aplicarea depărtătoarelor. c) Readucerea organelor herniate în cavitatea abdominală. d) Omentopexia diafragmatică. e) Sutura peretelui abdominal.

75. Recunoaşteţi timpii operatori care se regăsesc în operaţia de hernie diafragmatică prin acces abdominal:

a) Laparatomia retrocostală pe partea stângă şi uneori pe dreapta. b) Explorarea breşei diafragmatice pentru evaluarea formei, mărimii şi raporturilor acesteia cu organele herniate.

c) Readucerea viscerelor herniate şi poziţionarea lor prin tracţiuni moderate. d) Extirparea uterului gestant, dacă este cazul. e) Închiderea peretelui toracal prin sutură trietajată.

76. În cazul operaţiei de hernie inguino-scrotală acută la armăsar, pentru testiculul congener se impune untratament special?

a) Dacă nu se impune castrarea din alte motive, celălalt testicul poate să rămână pe loc mai ales, dacă se apreciază cătraumatismul a fost deja prea mare.

b) De obicei hernia este bilaterală, deci se impune acelaşi tratament. c) Este obligatorie castrarea concomitent cu operaţia de hernie. d) Ambele testicule se pot păstra, nefiind necesară castrarea dacă animalul este de mare valoare. e) Se castrează cu pensa Burdizzo pentru a reduce traumatismul.

11. CHESTIONAR1. În ce afecţiuni este indicată rumenotomia la bovine? a) Reticulită şi reticuloperitonită traumatică. b) Indigestie spumoasă, corpi străini. c) Supraîncărcarea rumenului. d) Indigestie gazoasă. e) Deplasarea abomasului în stânga.2. Ce instrumente sunt necesare pentru efectuarea operaţiei de rumenotomie la bovine?

a) Pentru diereză, hemostază şi sutură. b) Pense ovale sau în "T", depărtătoare, manşon de cauciuc. c) Dispozitiv pentru fixarea buzelor plăgii ruminale, Weingart sau Kulczinski, agrafe pentru câmpuri. d) Pense cu gheare, pense forceps, ecrasor Cassaignac. e) Comprese sterile, câmpuri de operaţie, dezinfectante.

56

Page 57: PROPEDEUTICA - GRILE

3. Ce anestezie este necesară pentru efectuarea operaţiei de rumenotomie la bovine?

a) Tranchilizare şi anestezie locală prin infiltraţie. b) Tranchilizare şi blocaj troncular al nervilor flancului. c) N.L.A. d) Narcoză. e) Electronarcoză.4. Care este locul de elecţie în operaţia de rumenotomie?

a) Flancul stâng, la 3-4 cm înapoia ultimei coaste, pe o lungime de 20-25 cm începând de la 4-5 cm sub proceseletransverse lombare.b) Flancul stâng sau drept la 3-4 cm înapoia ultimei coaste, pe o lungime de 20-25 cm începând de la 4-5 cm subprocesele transverse lombare

c) Teşitura flancului stâng la 3-4 cm deasupra venei mamare. d) Golul flancului stâng sau drept, pe o lungime suficient de mare pentru introducerea lejeră a mâinii în cavitatea

abdominală. e) Pentru laparatomie ventrolaterală.5. Este necesară dieta alimentară înaintea operaţiei de rumenotomie? a) Se recomandă dietă alimentară de 12-24 de ore. b) În timpanism ruminal, urgenţa intervenţiei nu permite efectuarea dietei preoperatorii. c) Nu este necesară dieta, deoarece conţinutul ruminal se evacuează intraoperator. d) Dieta micşorează rezistenţa organismului. e) Se face numai dietă hidrică şi se administrează purgative.

6. Pentru ce este necesară explorarea cavităţii abdominale înainte de deschiderea rumenului?

a) Pentru a depista eventuale aderenţe, abcese etc., care ar face inutilă continuarea operaţiei. b) Pentru precizarea diagnosticului. c) Pentru poziţionarea corectă a sacului ruminal dorsal. d) Pentru identificarea corpului străin. e) Pentru evacuarea colecţiilor de la acest nivel.

7. Ce porţiune a rumenului se exteriorizează depăşind nivelul plăgii abdominale formând un diverticul spre exterior?

a) O porţiune din peretele sacului dorsal. b) O porţiune din sacul ventral. c) Se alege o porţiune mijlocie, mai puţin vascularizată. d) Paralel cu inserţia epiploonului. e) Cât mai aproape de reţea.8. Ce este rumenopexia? a) Fixarea porţiunii exteriorizate a rumenului prin sutură la marginile plăgii abdominale.

b) Fixarea porţiunii exteriorizate a rumenuui la marginile plăgii abdominale cu ajutorul unor cârlige speciale. c) Fixarea plăgii ruminale la piele cu ajutorul penselor în "T". d) Fixarea plăgii ruminale pe plaga abdominală cu ajutorul unui manşon de cauciuc. e) Fixarea rumenului la peretele abdominal pentru a preveni recidivele.9. Cum se realizează rumenopexia?

a) Firele de sutură se trec prin seroasa şi musculoasa peretelui ruminal şi prin marginile plăgii abdominale în surjet saupuncte separate cât mai etanş.

b) După efectuarea inciziei ruminale, se face toaleta, se asigură hemostaza şi apoi se suturează marginile plăgii lapiele, cât mai etanş.

c) Se prind marginile plăgii ruminale cu pense în "T" care se fixează la piele. d) Se fixează marginile plăgii ruminale cu dispozitivul Weingart sau Kulczinski. e) După terminarea operaţiei se scot firele utilizate pentru fixarea rumenului.

10. Pentru ce se recomandă ruminopexia în operaţia de ruminotomie?57

Page 58: PROPEDEUTICA - GRILE

a) Pentru a împiedica revărsarea conţinutului ruminal în cavitatea abdominală. b) Pentru a evita traumatizarea plăgii ruminale. c) Pentru a preveni deşirarea plăgii ruminale.

d) Pentru a împiedica deplasarea rumenului după evacuarea conţinutului. e) Pentru a menţine plaga ruminală deschisă pe toată durata operaţiei.11. Care sunt timpii septici în operaţia de rumenotomie? a) Incizia rumenului. b) Fixarea marginilor. c) Rumenopexia. d) Evacuarea parţială a conţinutului ruminal.

e) Explorarea cavităţii ruminale şi a reţelei, extragerea corpilor străini, sutura de afrontare a plăgii ruminale.

12. Cum se asigură hemostaza plăgii ruminale? a) Cu ajutorul penselor hemostatice ovale sau în "T". b) Prin rumenopexie. c) Cu ajutorul manşonului de cauciuc. d) Ligaturi vasculare şi cauterizare. e) Cu astringente, compresiuni şi tamponament.13. În ce scop se introduce un manşon de pânză cauciucată în deschiderea plăgii ruminale?

a) Este o măsură de protecţie a peretelui ruminal la locul de trecere a mâinii pentru extragerea conţinutului ruminal şial reţelei.

b) Pentru a împiedica revărsarea conţinutului ruminal în cavitatea abdominală. c) Pentru a menţine contactul rumenului cu peretele abdominal. d) Asigură hemostaza provizorie. e) Previne hemoragia secundară.

14. Pentru ce este necesară evacuarea parţială a conţinutului ruminal în operaţia de rumenotomie?

a) În indigestia prin supraîncărcare ruminală reprezintă scopul operaţiei. b) Pentru uşurarea pătrunderii mâinii spre reţea. c) Conţinutul ruminal este toxic şi poate compromite operaţia. d) Pentru micşorarea presiunii asupra plăgii ruminale după sutură. e) Se previne revărsarea acestuia în cavitatea abdominală.

15. Cum se pregăteşte mâna pentru explorarea cavităţii rumenale şi a reţelei în operaţia de ruminotomie?

a) Se acoperă mâna cu o mănuşă obstetricală. b) Se aplică un strat uniform de vaselină până la umăr. c) Se spală insistent cu apă caldă şi săpun. d) Se taie unghiile scurt şi se dezinfectează. e) Se spală cu săpun şi se dezinfectează cu alcool.16. Cum se drenează eventualele abcese descoperite în peretele reţelei? a) După extragerea corpilor străini, abcesele din peretele reţelei se drenează cu bisturiul în lumenul

acesteia. b) Se deschid cu bisturiul şi se drenează la exterior. c) Se drenează printr-o altă laparatomie. d) După extragerea corpilor străini, abcesele se fibrozează. e) Dacă se descoperă abcese, animalul se trimite la abator.17. Care este ultimul timp septic în operaţia de rumenotomie? a) Sutura de afrontare a plăgii ruminale. b) Toaleta plăgii ruminale. c) Toaleta plăgii abdominale. d) Ruminorafia.

58

Page 59: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Extragerea corpilor străini din reţea.18. Ce tip de sutură recomandaţi pentru ruminorafie? a) Sutură bietajată. b) Sutura totală de afrontare tip Schmieden sau surjet se face cu fir natural sau sintetic neresorbabil. c) Sutura de înfundare tip Lembert sau Blendinger cu catgur nr. 1 d) Sutura monoplană eversată. e) Sutura monoplană extramucoasă.19. După efectuarea suturii ruminale pexia se păstrează? a) Se îndepărtează pexia ruminală cu atenţie pentru a nu deşira peretele ruminal. b) Se menţine pexia pentru a proteja sutura peretelui ruminal. c) Se îndepărtează parţial pentru a iniţia o peritonită localizată. d) Firele de sutură cad singure după două săptămâni. e) Se folosesc fire resorbabile care nu necesită extragerea lor.

20. Ce tip de sutură se poate aplica la peretele abdominal în operaţia de rumenotomie?

a) Monoplan, bietajat sau trietajat. b) Sutură tip Schmieden cu fir neresorbabil. c) Sutura tip Moser cu catgut nr. 0. d) Sutura tip Lecène cu catgut nr. 0. e) Sutură de înfundare tip Lembert.

21. Cum se realizează sutura bietajată a peretelui abdominal după ruminotomie?

a) Se suturează straturile profunde în puncte separate cu catgut Dexon, Vicryl, aţă chirurgicală sau Nylon. Se poateaplica sutura tip Moser la acest nivel (Moser modificat).

b) Pielea se suturază în puncte separate simple sau în "U". c) Se face sutură de afrontare cu aţă chirurgicală şi sutură de înfundare cu catgut.

d) Sutură cu agrafe a straturilor profunde şi cu Nylon la piele în puncte separate de rezistenţă. e) Se face sutură parţială şi se asigură drenajul.

22. Ce avantaje prezintă sutura trietajată a peretelui abdominal după ruminotomie?

a) Este mai laborioasă. b) Este sigură şi realizează o cicatrice suplă fără aderenţe. c) Asigură o bună închidere a peretelui abdominal. d) Previne supuraţia şi peritonita. e) Asigură mobilitatea peretelui abdominal şi previne eventraţia.

23. Ce straturi anatomice sunt interesate în sutura trietajată a peretelui abdominal după ruminotomie?

a) Primul strat de sutură interesează peritoneul cu fascia transversă. b) Stratul al doilea cuprinde musculatura cu fasciile şi aponevroza. c) Pielea reprezintă stratul al treilea de sutură.

d) Primul strat este reprezentat de peritoneu şi muşchi, apoi se suturează tunica abdominală, iar la sfârşit pieleaîmpreună cu muşchiul pielos.

e) Prima sutură o reprezintă rumenopexia, apoi musculatura cu aponevroza şi la sfârşit pielea în puncte separate.

24. Ce tip de sutură se aplică fiecărui strat al peretelui abdominal în sutura trietajată după ruminotomie?

a) Primul strat se suturează cu catgut nr. 1 sau 0 în fir continuu. b) Stratul al doilea se suturează în puncte separate simple cu fir resorbabil.

c) Pielea se suturează în puncte separate cu fir gros neresorbabil. d) Primul şi al doilea strat se suturează cu fir natural neresorbabil tip surjet întretăiat.

e) Pielea se suturează totdeauna în puncte separate tip Lecène sau Moser.

25. Ce tratament postoperator indicaţi în operaţia de ruminotomie la bovine?

59

Page 60: PROPEDEUTICA - GRILE

a) Tratament general cu antibiotice 5-6 zile şi toaleta zilnică a plăgii abdominale. b) Dietă absolută în prima zi şi apoi alimente semilichide. c) Se revine treptat la regimul normal după 5-6 zile.

d) Animalul se hrăneşte pe cale parenterală în prima săptămână şi apoi se revine treptat la regimul normal.e) Se asigură un aport nutritiv sporit cu furaje concentrate şi suculente imediat după operaţie.

26. Ce avantaje prezintă reticulotomia faţă de ruminotomie? a) Explorare mai eficientă a reţelei şi a organelor învecinate. b) Evaluarea corectă a gravităţii leziunilor existente. c) Se poate efectua pe animalul contenţionat în poziţie patrupodală. d) Nu prezintă avantaje şi nu a intrat în practică. e) Sutura este mai sigură, deoarece reţeaua are perete mai gros decât rumenul şi se poate face drenaj direct.

27. Ce contenţie se recomandă pentru operaţia de reticulotomie? a) În travaliu sau lângă un perete.

b) În mod excepţional se poate face operaţia pe animalul contenţionat în decubit lateral drept. c) Decubit dorsal, pe masa de operaţie. d) Decubit lateral cu trenul anterior mai coborât. e) Decubit costo-abdominal pe partea stângă.28. Ce anestezie se recomandă pentru operaţia de reticulotomie?

a) Tranchilizare completată cu blocaj troncular al nervilor intercostali 8, 9 şi 10, infiltraţie subcutanată în dreptul coasteia noua şi a nervului toracal ventral.

b) Narcoză sau N.L.A. c) Electronarcoză. d) Narcoză inhalatorie. e) Narcoză cu toxicitate dispersată sau balansată.29. Care este locul de elecţie pentru operaţia de reticulotomie? a) Treimea inferioară a coastei a noua, la 10 cm de articulaţia condrocostală, pe partea stângă, pe o lungime de

15-20 cm.b) Treimea inferioară a hipocondrului stâng până la apendicele xifoidian

c) Linia mediană ventrală preombilical. d) Paramedian ventral, preombilical, pe partea stângă. e) Pentru laparotomie transversă pe sub hipocondrul drept.30. Ce timpi operatori recunoaşteţi pentru operaţia de reticulotomie? a) Rezecţia coastei a noua. b) Toracotomia cu rezecţie de coastă. c) Laparotomia transcostală. d) Incizia epiploonului şi explorarea cavităţii abdominale. e) Reticulopexia.

31. Ce suturi provizorii se practică în operaţia de reticulotomie?

a) Sutura epiploonului în surjet cu catgut. b) Sutura mucoasei reţelei în puncte separate, cu nodurile inversate spre lumen, cu fir neresorbabil. c) Sutura mucoasei reţelei în puncte separate, cu nodurile inversate spre lumen, cu fir resorbabil. d) Reticulopexia. e) Sutura trietajată a peretelui abdominal.

32. Ce straturi interesează sutura peretelui abdominal în operaţia de reticulotomie?

a) Sutura peritoneului împreună cu diafragma si muschiul drept abdominal. b) Sutura muşchilor intercostali, cu fascia, reducând cît mai mult spaţiul rămas prin rezecţia de coastă . c) Sutura cutanată tip surjet cu aţă chirurgicală. d) Sutura monoplană tip Moser sau Lecène.

60

Page 61: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Sutura trietajată cu catgut în puncte separate.33. Ce indicaţii are operaţia de gastrotomie la carnivore? a) Corpi străini în stomac , volvulus, torsbiune gastrica. b) Ulcer gastric, stenoză sau în scop chirurgical. c) Indigestie acută, intoxicatii, afectiuni tumorale. d) Corpi straini in portiunea intratoracica a esofagului. e) Gastrită sau invaginaţie intestinală.34. Care este locul de elecţie în gastrotomie la carnivore? a) Pentru laparatomie retrocostală stângă.

b) Paramedian stânga între ombilic şi pubis pe o distanţă de 10-15 cm proporţional cu talia animalului. c) Laparotomie mediana ventrala, preombilicala d) Pentru laparatomie, lateral, dreapta. e) Pentru laparatomie în flancul stâng.

35. Ce anestezie se recomandă pentru operaţia de gastrotomie la carnivore?

a Blocaj troncular şi anestezie de contact. b) Tranchilizare şi blocaj troncular. c) Anestezie locală prin infiltraţie. d) ) N.L.A. sau narcoză. e) Analgezie loco-regională.36. Ce contenţie este necesară pentru operaţia de gastrotomie? a) Decubit lateral pe partea stângă. b) Decubit dorsal cu membrele fixate în bipede laterale. c) Decubit lateral pe partea dreaptă. d) Decubit dorsal, pe masa de operaţie. e) Poziţia animalului se stabileşte în funcţie de scopul operaţiei.37. Care este locul unde se face incizia stomacului în operaţia de gastrotomie la carnivore?

a) Paralel cu vasele mezenterice b) Perpendicular pe marea curbură . c) Pe marea curbură a stomacului într-o zonă mai puţin vascularizată. d) Pe mica curbură a stomacului între vasele gastrosplenice. e) În apropierea orificiului cardia pentru acces mai lejer spre esofag.38. Care sunt timpii septici în operaţia de gastrotomie? a) Izolarea stomacului cu al doilea câmp operator. b) Aducerea corpului străin într-o zonă mai puţin vascularizată. c) Incizia stomacului şi extragerea corpului străin. d) Sutura bietajată a stomacului. e) Sutura de infundare a plăgii stomacale.39. Cum se stabileşte lungimea inciziei stomacale? a) Incizia este proporţională cu talia animalului. b) Cât mai mare, atât cât permite stomacul. c) Incizia va fi cît mai mică pentru a nu risca fenomene de necroză marginală. d) In funcţie de mărimea corpului străin. e) Mărimea inciziei nu contează deoarece corpul străin se poate diviza.40. Cum se previne revărsarea conţinutului stomacal în plagă şi cavitatea abdominală în operaţia de gastrotomie?

a) Se aplică pense de baraj. b) Prin izolare cu mâna de către un ajutor. c) Se asigură dietă preoperatorie de 12-24 de ore. d) Se provoacă voma sau se face tubaj gastric. e) Se administrează purgative saline.

61

Page 62: PROPEDEUTICA - GRILE

41. Ce rol are aplicarea celui de al doilea câmp operator în operaţia de gastrotomie?

a) Împiedică alunecarea stomacului. b) Previne revărsarea conţinutului gastric. c) Împiedică deplasarea viscerelor in cavitatea abdominală. d) Previne contaminarea celorlalte viscere şi a cavităţii abdominale. e) Se poate schimba mai uşor dacă se murdăreşte.

42. Cum se apreciază o sutură corectă, de afrontare a peretelui stomacal în operaţia de gastrotomie?

a) Să nu se folosească material de sutură în exces. b) Ascunde in totalitate firul de sutura . c) Se folosesc materiale rezistente şi maleabile. d) Ascunde în totalitate mucoasa. e) Nodurile sunt plasate spre lumenul organului.

43. Care este primul timp operator care marchează revenirea la timpii aseptici în operaţia de gastrotomie?

a) Sutura de înfundare. b) Sutura de afrontare, care se realizează cu fir neresorbabil steril. c) Sutura stomacului care se poate face monoplan, bietajat sau trietajat. d) Sutura peretelui abdominal. e) Toaleta şi aseptizarea marginilor plăgii.

44. În ce afectiuni nu se poate asigura dieta preoperatorie pentru operaţia de gastrotomie?

a) Ingerarea unor corpuri nealimentare. b) Dilataţie gastrică, indigestie, torsiune. c) Operaţii experimentale. d) Dacă animalul este slăbit. e) La animalele parazitate sau obeze.

45. Ce tratament postoperator se recomandă în operaţia de gastrotomie la carnivore?

a) Plimbarea zilnică a animalului pentru prevenirea constipatiei. b) Antibioticoterapie, dieta absoluta 5-6 zile şi protejarea plăgii cu pansament.

c) Dietă hidrică şi alimentară cu revenirea la regimul normal în 5-6 zile. d) Stimularea imunităţii specifice şi nespecifice, protejarea plagii stomacale cu pansament.

e) Prevenirea vomei şi a hemoragiei46. În ce afecţiuni este recomandată abomasotomia la ovine? a) Spasm piloric, invaginatie. b) Parazitisme şi ocluzii intestinale. c) Gastro-enterită necrozantă. d) Indigestia prin supraîncărcare e) Obstrucţie esofagiană în porţiunea intratoracică, volvulus.47. Ce anestezie se face pentru operaţia de abomasotomie la ovine? a) Anestezie epidurală. b) Tranchilizare cu rompun sau cu ketamină. c) Anestezie locală prin infiltraţie. d) Narco-miorelaxare. e) N.L.A. sau narcoză.48. Care este locul de elecţie pentru incizia abomasului la ovine? a) În apropierea jgheabului esofagian. b) Pe mica curbură, nefiind vase gastro-splenice. c) Pe marea curbură, paralel cu vasele de sange.

62

Page 63: PROPEDEUTICA - GRILE

d) Pe marea curbură sau paralel cu aceasta într-o zonă mai puţin vascularizată. e) Între foios şi jgheabul esofagian, pe linia mediană.49. Care este scopul operaţiei în dislocarea abomasului? a) Evacuarea gazelor si readucerea abomasului în poziţie anatomică. b) Fixarea abomasului la peretele stomacal pentru prevenirea recidivelor.

c) Evacuarea gazelor si fixarea abomasului la epiploon pentru prevenirea recidivelor. d) Evacuarea conţinutului stomacal şi oprirea fermentaţiilor. e) Asigurarea eructaţiei şi a tranzitului intestinal.50. Care este locul de elecţie pentru operaţie în dislocarea abomasului în stânga?

a) Pentru laparatomie paramediană dreapta sau pentru laparatomie în flancul stâng. b) Pentru laparatomie mediană ventrală preombilicală. c) Pentru laparatomie în flancul stâng sau drept. d) Pentru laparatomie în flancul drept. e) Pentru laparatomie paramediană ventrală pe partea stângă.51. Ce anestezie se recomandă pentru operaţie în dislocarea abomasului? a) Anestezie locală prin infiltraţie. b) Narcoză inhalatorie. c) Narcoză cu miorelaxare. d) Tranchilizare şi anestezie loco-regională. e) Anestezie epidurală.52. Ce contenţie este necesară pentru operaţie în dislocarea abomasului? a) Decubit lateral stâng cu trenul posterior mai ridicat. b) Decubit dorsal sau dorsolateral stâng pentru acces prin flanc. c) Decubit lateral stang cu trenul anterior mai ridicat. d) Patrupodală pentru accesul prin flancul stâng. e) Decubit sternoabdominal.53. Recunoaşteţi timpii operatori care aparţin operaţiei prin flancul stâng în dislocarea abomasului în stânga:

a) Deschiderea cavităţii abdominale la 4-5 cm înapoia ultimei coaste în treimea mijlocie a flancului drept pe o lungimede 12-15 cm.

b) Evacuarea continutului abomasului. c) Reducerea torsiunii abomasului. d) Toaleta plăgii ruminale. e) Abomasopexia.

54. Cum se face evacuarea gazelor acumulate la nivelul abomasului în dislocaţia acestuia?

a) Se face puncţia acestuia cu un trocar b) Se face puncţia cu un ac de seringă prelungit spre exterior cu un tub de plastic (ex. acul si tubul de perfuzor).

c) Se face puncţia cu un bisturiu. d) Evacuarea gazelor se face după abomasopexie. e) Evacuarea gazelor se face după omentopexie.

55. Cum se face închiderea orificiului punctiform după evacuarea gazelor şi retragerea acului în dislocareaabomasului?

a) Se face o sutură în bursă în jurul acului prin seromusculoasă cu catgut b) Sutură bietajată de infundare c) Se suturează orificiul odată cu abomasopexia. d) Orificiul este punctiform şi nu se poate face sutură. e) Nu este necesară sutura.56. Cum se previn recidivele după operaţia în dislocarea abomasului? a) Se face abomasotomie.

63

Page 64: PROPEDEUTICA - GRILE

b) Se face omentopexie. c) Se scurtează epiploonul. d) Se schimbă dieta alimentară. e) Se interzic furajele concentrate.57. Cum se fixează abomasul la peretele abdominal în operaţia de dislocare cu acces prin flanc?

a) Se suturează la plaga abdominală cu fir resorbabil. b) Se suturează în puncte separate la peretele abdominal ventral, prin plaga existentă.

c) După ce se trece firul prin peretele abomasului sau prin epiploon, capetele acestuia se scot la exterior prin pereteleabdominal şi se leagă între ele.

d) Se aplică sutura cu fir neresorbabil în puncte separate care se scot după şapte zile. e) Se îndepărtează peritoneul la locul de contact pentru formarea aderenţelor.

58. Care sunt timpii operatori în operaţia din dislocarea abomasului, prin laparatomie ventrală?

a) Laparatomie paramediană in flanc. b) Explorarea cavităţii abdominale şi aducerea abomasului şi a epiploonului în poziţie anatomică. c) Abomasotomia într-o porţiune mai puţin vascularizată. d) Omentorafia. e) Sutura peretelui stomacal.

59. Cum se previn recidivele în operaţia de dislocare a abomasului prin laparatomie paramediană ventrală?

a) Se face sutură bietajată. b) Epiploonul se prinde în sutura peritoneului împreună cu fascia . transversă c) Este suficientă sutura de înfundare. d) Se face sutură în bursă cu fir neresorbabil.

e) Se face scarificarea peritoneului şi a seroasei abomasului la locul de contact.

60. De ce are evoluţie mai gravă dislocarea abomasului în dreapta? a ) Apare insuficienţa respiratorie din cauza gazelor acumulate. b) Necesită evacuarea gazelor cu un trocar mai gros. c) Pe lângă acumularea de gaze, se evacuează şi lichidele din abomas. d) Pe lângă deplasarea laterală, abomasul se răsuceşte şi în jurul axei longitudinale cu 180-3600. e) Se produc hemoragii şi comă.

61. Cum este stimulată reluarea motricităţii cheagului hipoton după operaţia în dislocarea acestuia pe dreapta cutorsiune?

a) Se administrează doze mici de parasimpaticomimetice. b) Se face atropinizare. c) Se fac masaje. d) Se face proba viabilităţii cu clorură de sodiu. e) Se urmăreşte evacuarea gazelor prin eructaţie.62. Care este locul de elecţie pentru enterotomie la cal ? a) Linia albă sau paramedian ventral. b) Flancul drept pentru rumegătoare.

c) Sub coarda flancului stâng pentru ansele 2 şi 3 ale colonului descendent d) Flancul drept pentru ansele 1-4 ale colonului ascendent şi cecum e) Flancul stang la rumegătoare.63. Ce anestezie este recomandata pentru operaţia de enterotomie la bovine? a) N.L.A. sau narcoză. b) Tranchilizare cu rompun şi anestezia flancului prin blocaj troncular. c) Anestezie locală prin infiltraţie. d) Anestezie cu cloral hidrat.

64

Page 65: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Anestezie cu relaxante musculare.64. Ce contenţie este necesară pentru operaţia de enterotomie la bovine? a) Decubitală dorsală la carnivore. b) Sterno-abdominală. c) In travaliu. d) La cabaline se recomandă decubit lateral e) La porcine se face contenţia pe o scară.65. Cum se face oprirea tranzitului intestinal în operaţiade enterotomie la cal?

a) Se îndepărtează prin taxis conţinutul intestinal din vecinătatea corpului obstruant şi se aplică pense hemostatice maripe intestin.

b) Se îndepărtează prin taxis conţinutul intestinal din vecinătatea corpului obstruant şi se aplică pensele de baraj. c) Este recomandabilă compresiunea digitală la animalele mici. d) Se evacuează conţinutul intestinal prin clismă. e) Se aplică ligaturi bilaterale care se îndepărtează odată cu ansa rezecată.

66. Care este locul de elecţie pentru incizia intestinului?a) Pe mica curbură, incizia se face longitudinal având ca suport corpul străin obstruant.b) Dacă lumenul intestinal este mare, se poate face o incizie transversală, pe o distanţă mai mică decât jumătateacircumferinţei şi fără să atingă mica curbură.

c) Valvula ileocecală, în direcţie longitudinală depăşind cu 1-2 cm diametrul corpului obstruant. d) Pe mica curbură, ocolind vasele de sânge. e) Paralel cu bandeletele longitudinale pentru intestinul subţire.67. Care sunt timpii septici în operaţia de enterotomie? a) Izolarea cavităţii abdominale cu alte câmpuri sterile. b) Oprirea tranzitului intestinal. c) Incizia intestinului şi extragerea corpului străin obstruant. d) Ligatura vaselor mezenterice e) Enterorafia.68. Ce tip de sutură recomandăm pentru enterorafie la animalele mari? a) Sutura bietajată in puncte separate cu catgut .. b) Sutura bietajată sau trietajată. c) Sutura monoplană cu catgut la animalele mici. d) Sutură eversată la animalele mici. e) Sutura bietajata, eversata , obliteranta .

69. Ce materiale de sutură se pot folosi pentru eterorafie? a) Sutura bietajată se realizează printr-o sutură totală de afrontare tip Schmieden sau surjet b) Pentru sutura bietajată ambele suturi se pot realiza cu fir sintetic resorbabil diferit pentru fiecare. c) Pentru sutura trietajată se face sutură mucomucoasă cu catgut. d) Musculo-musculoasa şi sero-seroasa se suturează cu fir neresorbabil.

e) Musculo-musculoasa şi sero-seroasa în sutura bietajata se suturează cu fir resorbabil.

70. Ce indicaţii are enterectomia? a). Coprostaza. b) Perforaţii externe sau interne, fara necroze. c) Hernie inguinoscrotala cronica . d) Megacolon, hernie perianală. e) Infarctizare sau necroză determinată de hernie strangulată, evisceraţie, invaginaţie, volvulus 71. Ce obiective se urmăresc în operaţia de enterectomie? a) Indepartarea porţiunii de intestin afectate. b) Refacerea continuităţii intestinale prin sutura trietajata.

65

Page 66: PROPEDEUTICA - GRILE

c) Prevenirea recidivelor. d) Intreruperea tranzitului intestinal în porţiunea afectată. e) Respectarea timpilor septici.72. Cum se asigură hemostaza pe vasele mezenterice în operaţia de enterectomie?

a) Forcipresură. b) Compresiune digitală şi apoi sutură hemostatică. c) Se aplică ligaturi vasculare d) Torsiune limitată şi nelimitată. e) Angiorafie.

73. Porţiunea de intestin care urmează a fi rezecată este delimitată prin câte două pense de baraj distanţate la 3 cmuna de alta aşezate într-o zonă lipsită de procese inflamatorii sau necrotice. Ce rol au aceste pense?

a) Nu au rol important putând fi înlocuite cu pense hemostatice b) Pensele mai apropiate, de fiecare parte, opresc tranzitul intestinal. c) Delimitează manoperele septice de cele aseptice. d) Asigură hemostaza provizorie.

e) Pensele mai apropiate de porţiunea necrozată se ridică împreună cu aceasta având rolul de a opri revărsareaconţinutului.

74. Ce este enteroanastomoza? a) Reluarea tranzitului intestinal. b) Restabilirea comunicării între cele două capete intestinale c) Instalarea circulaţiei sanguine în porţiunea infarctizată. d) Închiderea prin sutură a porţiunii de intestin afectată. e) Îndepărtarea porţiunilor necrozate de intestin.75. Ce metode de enteroanastomoză se folosesc mai frecvent la cal ? a). Termino-laterală. b) Latero-laterală. c) Termino-terminală d) În "rachetă". e) Prin telescopare.76. Când este preferată enteroanastomoza termino-terminală?

a) Este obligatorie cand nu sunt diferenţe ale circumferinţelor secţionate. b) La animalele mici, deoarece intestinul subţire este foarte mobil c) Când spaţiul de lucru este redus şi nu se pot aplica alte metode mai laborioase.

d) La intestinele cu diametru mare, fiind metoda cea mai simplă, anatomică şi expeditivă. e) Numai atunci când una dintre ansele secţionate are calibru foarte redus.

77. Cum se face sutura intestinală în enteroanastomoza termino-terminală?

a) Sutură bietajată începând de la mica curbură . b) Se recomandă sutura tip Schmieden sau în puncte separate cu nodurile inversate, pentru infundare.

c) Sutura de înfundare tip Hrtman .. d) Ambele suturi se pot face cu fir sintetic resorbabil ţinând cont de faptul că prima sutură este un timp septic, iar sutura

de înfundare se face cu alt fir, eventual mai subţire. e) Se poate face sutură bietajată cu acelaşi fir sintetic resorbabil şi un singur nod terminal la mica curbură.

78. Dacă spaţiul nu permite întoarcerea lejeră a anselor pe ambele părţi, se poate recurge la următoarea tehnică deentero-anastomoză. Capetele intestinului secţionat se apropie unul de altul cu ajutorul penselor de baraj cudeschiderile orientate în aceeaşi direcţie. În această poziţie se suturează cu catgut începând de la mica curburăcei doi pereţi care se ating, trecând firul prin seroasă şi musculoasă, până la marea curbură unde se lasă liber.Care este urmatorul timp operator?

66

Page 67: PROPEDEUTICA - GRILE

a) Se asigura hemostaza . b) Se continua sutura de înfundare pe semicircumferinţa rămasă

c) Se face sutura marginilor inciziei mezenterice în surjet sau în puncte separate cu catgut. d) Se închide plaga abdominală prin sutură bietajată sau trietajată. e) Sutura de afrontare .

79. Care sunt timpii septici în enteroanastomoza termino-terminală? a) Indepartarea continutului intestinal prin taxis. b) Sutura de afrontare. c) Sutura mezenterului. d) Sutura de înfundare. e) Schimbarea câmpurilor operatorii contaminate.80. Ce trebuie să se verifice după terminarea suturii intestinale în enteroanastomoză?

a) Închiderea completă a breşei mezenterice. b) Grosimea firelor de sutura. c) Poziţionarea corectă a anselor intestinale. d) Permeabilitatea intestinală (reluarea tranzitului). e) Viabilitatea porţiunii intestinale rămase.81. Ce este enteroanastomoza latero-laterală? a) Capetele intestinale rezecate se consolidează prin suturi laterale. b) Capetele intestinale rezecate comunica prin partile laterale.

c) Se asigură comunicarea largă a celor două capete intestinale detaşate.d) Refacerea continuităţii tranzitului intestinal se realizează prin deschideri laterale în apropierea capetelorrămase după rezecţie.

e) Se suturează mezenterul astfel încât să închidă complet breşele laterale.

82. Ce avantaje prezintă enteroanastomoza latero-laterală faţă de cea termino-terminală?

a) Asigură comunicare mai largă b) Este mai rezistentă. c) Se intercalează mai mulţi timpi septici cu timpi aseptici.

d) Capetele intestinale rămase nu se mai suturează între ele şi se închide fiecare prin sutură ca un deget de mănuşă. e) Se poate realiza o sutură mai etanşă.83. Cum se poate face închiderea capetelor intestinale secţionate pentru enteroanastomoză latero-laterală?

a) Sutură în bursă prin seromusculoasă cu întoarcerea marginilor spre lumenul intestinal, urmată de suturăde înfundare tip Cushing.

b) Sutura tip Schmieden a marginilor aplatizate prin aplicarea pensei de baraj şi apoi sutura de înfundare. c) Sutura tip Cushing pe sub braţele pensei de baraj.

d) Sutura trietajată a peretelui intestinal, urmată de înfundarea capetelor. e) Capetele intestinale se suturează în bloc cu acelaşi fir, formând un singur nod terminal.

84. Cum se aşază ansele intestinale în poziţie izoperistaltică după înfundarea capetelor ca degetul de mănuşă?

a) Se aşază capetele intestinale în aceeasi direcţie apropiindu-se între ele, observând să nu fie torsionate.b) Capetele intestinale se apropie la acelaşi nivel, astfel încât mezenterul să nu se suprapună.c) Ansele intestinale se apropie într-o zonă mai puţin vascularizată (pe marea curbură).d) Ansele intestinale orientate in directii opuse, se apropie prin părţile laterale .e) Capetele intestinului păstrează unda peristaltică dacă sutura nu este stenozantă.

85. Ce timpi operatori recunoaşteţi pentru enteroanastomoza latero-laterală?

a) La locul de atingere a celor două capete intestinale se face o sutură care menţine ansele apropiate pe o distanţă de8-10 cm, iar capătul firului se prinde într-o pensă fără nod terminal.

b) Sutura de afrontare se face pe toată circumferinţa anselor pe capetele apropiate.c) Incizia celor două capete se face la mică distanţă, paralel cu sutura. Cele două incizii sunt simetrice realizand inchide

67

Page 68: PROPEDEUTICA - GRILE

rea completa.d) Sutura de afrontare a marginilor începe din acelasi loc şi se continuă pana la capat.

e) Se reia sutura de înfundare prin toate straturile realizând o comunicare largă între cele două capete.

86. Când se recomandă enteroanastomoza latero-terminală? a) După rezecţii intestinale la animale mici. b) În rezecţiile de colon la animalele mari. c) În cazul existenţei unei diferenţe mari de calibru între ansele care urmează a fi anastomozate d) Numai dacă poziţia anselor rezecate permite această comunicare.

e) Dacă nu s-au făcut rezecţii largi şi ansele rămase au asigurată vascularizaţia corespunzătoare.

87. Cum se realizează enteroanastomoza latero-terminală? a) Capătul intestinal cu diametru mai mare se anastomozează în poziţie terminală.

b) Capătul intestinal cu diametru mai mic se anastomozează in pozitie terminala c) Se incizează cele două capete intestinale paralel cu sutura.

d) Se închide capătul ansei de calibru mai mare prin sutură bietajată.e) Se incizează capătul ansei cu diametru mai mic pe marea curbură, pe o lungime egală cu jumătate din diamatrul anseicu calibru mai mare, asigurând comunicarea dintre cele două deschideri prin sutură bietajată.

88. Ce alte modalităţi se pot folosi pentru ajustarea diferenţelor de calibru dintre două anse intestinale pentruenteroanastomoză?

a) Se modifică afrontarea mărind cu 1-2 cm fiecare interval dintre punctele de sutură la ansa cu diametrumai mare.

b) Secţionând oblic capătul cu diametrul mai mare. c) Micşorând calibrul capătului cu diametru mai mare formând "racheta" până la egalizarea celor două diametre.

d) Se aşază capetele astfel încât să formeze un unghi drept între ele. e) Se face numai sutură monoplană cu fir sintetic resorbabil.89. Ce este invaginaţia intestinală? a) Exteriorizarea ansei intestinale care se prezintă ca un tub rigid b) Pătrunderea unei anse intestinale prin ansa imediat următoare c) Întoarcerea unei anse intestinale pe axul longitudinal.

d) Răsucirea unei anse intestinale în jurul axei longitudinale urmate de întreruperea circulaţiei sanguine şi infarctizare. e) Se mai numeşte hernie intraabdominală şi constă în pătrunderea unei anse intestinale într-un hiat natural sau

accidental.

90. Care este locul de elecţie pentru operaţia de invaginaţie intestinală?a) Coarda flancului, pe partea stângă sau dreapta în funcţie de localizarea afecţiunii.

b) Regiunea inguinală. c) Fosa ischio-caudală. d) Golul flancului stâng la rumegătoare. e) Flancul sau linia albă în funcţie de specie.

91. Ce anestezie se recomandă pentru operaţie în invaginaţia intestinală? a) Se poate aplica orice metoda.

b) Tranchilizare şi anestezie locoregională pentru bovine. c) Anestezie locală pentru animalele mari. d) Dacă se poate reduce prin taxis, se renunţă la anestezia generală. e) Narcoză cu relaxare musculară la toate speciile.

92. Selectaţi timpii operatori care aparţin numai operaţiei în invaginaţie intestinală:

a) Izolarea anselor invaginate prin taxis b) Devaginarea manuală prin tracţiuni moderate, eventual făcând şi incizii longitudinale de slăbire pe ansa exterioară.

c) Aprecierea viabilităţii ansei intestinale a cărei culoare nu este inca modificată.

68

Page 69: PROPEDEUTICA - GRILE

d) Închiderea peretelui abdominal e) Se asigură drenajul şi tratamentul postoperator.

93. În invaginaţie intestinală, rezecţia se poate decide chiar înainte de devaginare totală dacă se constată modificărigrave, cu încarcerări şi necroze. Cum se realizează?

a) Se secţionează transversal ansa posterioară iar capatul anterior va fi sectionat inaintea locului din care incepmodificarile ireversibile .

b) Capătul posterior va fi secţionat înaintea locului din care încep modificările structurale ireversibile aleansei invaginate.

c) Se rezeca ansa afectată, asigurând vascularizaţie corespunzătoare pe capetele care urmează a fi anastomozate. d) Se suturează porţiunea de mezenter afectată de rezecţie. e) Închiderea peretelui abdominal.

12.CHESTIONAR1. Care sunt anomaliile congenitale întâlnite în regiunea anală şi rectală? a) Împerforarea anusului. b) Hernia perianală. c) Prolapsul rectal. d) Fistula uretrala. e) Fistula perianala.2. Cum se face intervenţia în imperforarea anusului? a) Este situaţia cea mai favorabilă în care orificiul anal este prezent, dar persistă membrana fibroasă care

opreşte comunicarea la exterior. b) Membrana se găseşte aproape de orificiul anal. c) Se perforează membrana cu o pensă hemostatică sau cu o sondă.

d) Se decupează o rondelă circulară cu foarfeca în locul unde se apreciază că există amprenta anală. e) Se face o incizie în cruce şi apoi se excizează lambourile rezultate, formând un orificiu anal artificial.

3. Ce este atrezia anală? a) Persistenţa unui cordon fibros în locul anusului. b) Lipsa de comunicare a rectului cu exteriorul. c) Lipsa congenitală a anusului. d) Obstrucţia parţială a rectului şi anusului.

e) Micşorarea sau dispariţia anusului ca urmare a unor tulburări circulatorii sau cicatrici.

4. Ce este atrezia anală şi rectală? a) Este o anomalie congenitală în care anusul şi rectul lipsesc şi sunt înlocuite cu un cordon fibros. b) Este o anomalie congenitală gravă în care anusul şi rectul sunt deplasate având alte repere topografice.

c) Reprezintă înlocuirea totală sau parţială a anusului şi rectului pe cale chirurgicala . d) Se mai numeste fistula stercorala

e) Este o anomalie congenitală gravă care constă în atrofia parţială sau totală a anusului şi rectului determinatăde tulburări trofice la acest nivel.

5. Recunoaşteţi timpii operatori care se regăsesc în operaţia de atrezie anală:

a) Se decupează o rondelă circulară cu bisturiul sau cu foarfeca în dreptul amprentei rectale.b) Se observă capătul rectului neperforat care se prinde cu o pensă, se exteriorizează prin tracţiune moderată şi seexcizează cu foarfeca.

c) Se suturează rectul la piele în puncte separate cu fir resorbabil.

69

Page 70: PROPEDEUTICA - GRILE

d) Se retrage capătul rectului în cavitatea abdominală. e) Se prinde o porţiune a rectului şi se exteriorizează în plaga abdominală unde se formează o fistulă stercorală.

6. Recunoaşteţi timpii operatori din operaţia de atrezie anală şi rectală veche (după prima săptămână de viaţă)?

a) Laparatomie mediană in flancul stang. b) Evidenţierea unei porţiuni de rect în plagă, din partea cea mai declivă a acestuia.

c) Colotaxia în surjet cu fir sintetic resorbabil trecut prin toată grosimea plăgii abdominale. d) Rezecţia unui lambou eliptic din peretele colonului şi sutura marginii deschiderii intestinale la piele în puncte

separate. e) Sutura trietajată a plăgii abdominale.

7. În ce afecţiuni se recomandă operaţia de extirpare a glandelor perianale la câine?

a) Pentru prevenirea complicaţiilor septice. b) Hernie perianala. c) În scop estetic. d) Supuraţii cronice fistulizate, tumori perianale. e) În caz de prolaps rectal.

8. Ce anestezie se face pentru operaţia de extirpare a glandelor perianale la câine?

a) Narcoză cu toxicitate dispersată sau balansată. b) Narcoză cu miorelaxare. c) Narcoză pe cale digestivă. d) Tranchilizare şi anestezie epidurală joasă. e) Infiltraţie locală.

9. Care este locul de elecţie pentru operaţia de extirpare a glandelor perianale la câine?

a) Între baza cozii şi orificiul anal. b) Jumătatea fosei ischio-caudale. c) La 2 cm în jurul anusului pe o direcţie semicirculară. d) Regiunea perianală, ventro-lateral e) Regiunea perianală şi perineală.

10. Cum se face contenţia pentru operaţia de extirpare a glandelor perianale la câine?

a) Decubit lateral pe masa de operaţie. b) Decubit sterno-abdominal pe masa de operaţie c) Decubit dorso-lateral d) Staţiune patrupodală. e) Decubit dorsal pe masa de operaţie cu trenul posterior mai coborât

11. Cum se face disecţia glandei perianale la câine? a) Se face o incizie cutanată pe direcţia sondei butonate care se menţine pe loc după explorarea glandei.

b) Se prinde într-o pensă fundul glandei şi se disecă cu o foarfecă bine ascuţită la vârf, asigurând hemostaza princoagulare, torsiune sau ligatură.

c) Canalul glandei în lungime de 3-4 mm nu se disecă d) Se videază şi se aseptizează glanda perianală. e) Se face sutură hemostatică la piele.12. La ce specii se întâlneşte mai frecvent prolapsul rectal? a) La păsări, galinacee şi palmipede. b) La taurine, ovine şi porcine. c) La porcine, carnivore şi cabaline. d) La animale sălbatice ţinute în captivitate. e) La animale foarte tinere.

70

Page 71: PROPEDEUTICA - GRILE

13. De câte feluri poate să fie prolapsul rectal? a) Total când mucoasa rectală se angajează la exterior prin anus şi suferă modificări structurale. b) Total când se exteriorizează prin anus întregul perete rectal. c) Complet când se exteriorizează prin anus tot rectul care pierde contactul cu cavitatea pelvină. d) Sfacelat când mucoasa rectală este necrozată, iar procesul se extinde la stratul muscular. e) Gangrenat dacă necroza afectează toate straturile peretelui rectal.14. Ce anestezie se recomandă pentru operaţia de prolaps rectal la cal ? a) N.L.A. sau narcoză la carnivore. b) Neuroplegie şi anestezie epidurală joasă. c) Narcoză cu miorelaxare. d) În formele necomplicate nu este necesară anestezia. e) Anestezie de contact pe masa prolabată.15. Care este tratamentul conservator în prolapsul rectal ? a) Se recomanda in formele recente fără sfacelări sau gangrene. b) Chirurgical în formele complicate. c) Amputarea rectului. d) Repunerea prin taxis şi sutura în bursă. e) Amputarea rectului şi sutura în bursă.16. Cum se asigură tratamentul în prolapsul rectal total, nereductibil?

a) Se repune prin taxis porţiunea prolabată şi se face o sutură în bursă în jurul anusului. b) Amputare. c) Se fac incizii longitudinale pentru reducerea edemului şi apoi se repune prin taxis. d) Se înfăşoară toată formaţiunea prolabată într-o bandă elastică şi apoi se împinge uşor în cavitatea pelvină. e) Se repune prin taxis şi se ţine animalul cu trenul posterior mai ridicat pentru a preveni recidivele.

17. Ce sutura se face în jurul anusului după repunerea ansei prolabate?

a) Strângerea firului se face moderat lăsând loc pentru defecare. b) Nodul se strânge moderat, lateral sau dorsal . c) Sutura în bursă cu aţă chirurgicală groasă. d) Sutura dubla cu fir gros . e) Prof. Grigorescu recomanda sutura bietajata

18. Când este indicată operaţia în prolapsul rectal parţial? a) Prolaps rectal consecutiv herniei perianale. b) Prolaps rectal parţial, nereductibil. c) Prolaps rectal asociat cu invaginaţie. d) Daca exista leziuni necrotice şi sfacelări e) După recidivă.19. Recunoaşteţi timpii operatori din operaţia de prolaps rectal parţial:

a) Amputarea rectului şi asigurarea hemostazei rezultând o plagă circulară sau în "felie de pepene". b) Sutura în puncte separate a plăgii rămase după amputare.

c) Porţiunea suturată, precum şi restul de mucoasă rectală prolabată se introduc prin taxis după ce s-a aplicat opomadă cu antibiotice sau sulfamide.

d) Tratament postoperator cu antibiotice, antispastice şi supozitoare e) Dietă alimentară şi se previn tulburările digestive.20. Când este indicată operaţia în prolapsul rectal total? a) Tumori ano-rectale localizate, maligne. b) Prezinta sfacelări sau necroze. c) Ectazii venoase inoperabile d) Invaginaţie intestinală în porţiunea terminală a intestinului. e) Hernie perineală şi coprostază.

71

Page 72: PROPEDEUTICA - GRILE

21. Care este scopul operaţiei în prolapsul rectal total? a) Amputarea porţiunii rectale necrozate sau sfacelate. b) Prevenirea complicaţiilor septice ascendente. c) Reluarea tranzitului intestinal. d) Readucerea rectului în cavitatea pelvină. e) Prevenirea automutilării şi canibalismului.

22. Recunoaşteţi timpii operatori din metoda Bayer-Müller-Frick de amputare a rectului:

a) Se trec două fire tractoare groase "în cruce" la 1 cm înapoia anusului, în acelaşi plan transversal prin seroasasi musculoasa rectului . b) Secţionarea transversală a rectului la 1 cm înaintea firelor.

c) Se prinde mijlocul firelor în interiorul rectului cu o pensă şi se exteriorizează, continuand sutura bietajata . d) Secţionarea firelor tractoare la mijloc rezultând patru fire care se leagă formând patru puncte de sutură. Secompletează sutura cu fire neresorbabile care se trec prin toate straturile, tot în puncte separate.e) Se scot firele tractoare, se asigură hemostaza şi se completează sutura.

23. În operaţia de amputare a rectului, firele tractoare pot fi înlocuite cu două ace lungi drepte având acelaşi rol,dar care se scot după efectuarea suturii. Cum se face sutura?

a) După amputare, se asigură hemostaza provizorie prin forcipresură şi apoi se face sutura în bloc, urmărind caaceasta să fie şi hemostatică.

b) Se face sutură bietajată respectând timpii septici. c) Se suturează numai mucoasa cu fir neresorbabil.

d) Bontul circular suturat se introduce în cavitatea pelvină după ce se curăţă din nou şi se aplică o pomadă cu antibiotic. e) Firele se scot după 8-10 zile exteriorizându-se pe rând.

13.CHESTIONAR1. Ce cauze pot să producă omfaloragia? a) Persistenta canalului urac. b) Tulburări de coagulare a sângelui. c) Naşterea prematură. d) Monta naturală. e) Distociile de origine fetala.2. Care este tratamentul chirurgical în omfaloragie? a) Se dezinfectează cordonul ombilical şi pielea din jurul acestuia cu tinctură de iod. b) Cauterizare sau sutură în bursă în jurul ombilicului. c) Se incizează bursa ombilicală şi se identifică vasele . d) Perfuzii cu soluţii electrolitice sau maternohemotransfuzie. e) În caz de hemofilie, se sacrifică animalul.3. Ce este omfaluria? a). Inflamaţia ombilicului determinată de aşternutul îmbibat în urină. b) Este o fistulă uretrală congenitală. c) Incontinenţă urinară observată imediat după naştere. d) Persistenţa canalului urac e) Incontinenţă urinară determinată de omfaloflebite.4. Care este scopul operaţiei în omfalurie? a) Întreruperea incontinenţei urinare pe cale chirurgicală. b) Permeabilizarea uretrei prin cateterism sau pe cale chirurgicală. c) Combaterea uremiei şi asigurarea unei diureze corespunzătoare.

d) Dacă omfaluria este diagnosticată imediat după naştere, iar uretra este permeabilă, se poate face ligatura cordonuluiombilical la bază în condiţii de asepsie şi cateterism uretral.

e) Extirparea canalului urac,după asigurarea permeabilităţii uretrale.

72

Page 73: PROPEDEUTICA - GRILE

5. Ce anestezie se recomandă pentru operaţie în omfalurie? a) Anestezie locală prin infiltraţie. b) Anestezie regională. c) Narcoză sau N.L.A. d) Anestezie cu toxicitate dispersată sau balansată. e) Narcomiorelaxare.6. Care este locul de elecţie pentru operaţie în omfalurie? a) Proiecţia inelului inguinal la masculi şi linia albă la femele. b) Regiunea ombilicală. c) Regiunea perineală. d) Linia albă între ombilic şi pubis. e) Arcada ischiatică şi pubisul.7. Recunoaşteţi timpii operatori care aparţin operaţiei în omfalurie. a) Laparotomie ombilicala.

b) Deschiderea cavităţii abdominale pe linia albă sau paramedian până în apropierea pubisului. c) Rezecţia uretrei afectate. d) Uretrostoma ischiatică. e) Castrarea animalului .

14. CHESTIONAR1. În ce scop se practică ovariectomia? a) În scop economic la animalele de sport. b) În scop terapeutic la boii de munca c) Pentru reducerea suprapopulaţiei la unele specii d) La animalele destinate pentru tracţiune în scopul creşterii forţei musculare. e) În distocii de origine maternala.2. La ce vârstă se castrează scrofiţele supuse îngrăşării? a) Cu 30 de zile înainte de sacrificare . b) Scroafele reformate se castrează la orice vârstă. c) La vârsta de 4-6 luni. d) Odată cu înţărcarea şi formarea loturilor pentru îngrăşătorie. e) La animalele sălbatice, imediat după sacrificare.3. Ce efect produce castrarea la scrofiţele supuse îngrăşării? a) Liniştirea animalelor. b) Intreruperea caldurilor. c) Eliminarea mirosului specific. d) Îmbunătăţira calităţii cărnii . e) Scoaterea de la reproducţie a animalelor care nu corespund standardului rasei.

4. În ce scop se face ovariectomia la iapă? a) La animalele de tracţiune pentru a creşte forţa musculară. b) La animalele de sport şi pentru dresaj. c) Nimfomanie, retivitate, tumori ovariene.

d) Pentru a scoate de la reproducţie animalele cu defecte de conformaţie. e) Pentru modificarea unor tulburări de comportament.5. Care este locul de elecţie pentru operaţia de ovariectomie la iapă? a) Între pliul iei şi vena mamară anterioara. b) Golul flancului stâng. c) Golul flancului drept. d) Coarda flancului bilateral.

73

Page 74: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Teşitura flancului bilateral sau fundul de sac dorsal al vaginului.6. Ce anestezie se recomandă pentru ovariectomie la iapă? a) Anestezie locoregională. b) N.L.A c) Narcoză pe cale parenterală. d) Narco-miorelaxare. e) Anestezie epidurala inalta.7. Care timpi operatori se regasesc in ovariectomie la iapă prin flanc? a) Laparatomie retrocostală. b) Laparotomie în teşitura flancului. c) Exteriorizarea ovarului in plaga abdominala . d) Extirparea ovarului prin torsiune limitata e) Închiderea peretelui vaginal prin 2-3 puncte de sutură cu catgut.

8. Care este locul de elecţie pentru ovariectomie pe cale vaginală la iapă? a) Fundul de sac dorsal al vaginului. b) Fundul de sac ventral al vaginului. c) Baza coarnelor uterine pentru fiecare ovar. d) Vârful coarnelor uterine pentru fiecare ovar. e) Peretele lateral al vaginului, bilateral.9. Care sunt manoperele realizate pentru colpotomie în operaţia de ovariectomie la iapă?

a) Aseptizarea vaginului prin lavaj cu soluţii anestezice. b) Se deschide fundul de sac ventral al vaginului în plan median . c) Prinderea ovarului în regiunea sublombară şi aducerea lui cât mai aproape de plaga vaginală. d) Extirparea ovarului prin ligatura

e) Aşezarea animalului pe un plan înclinat cu trenul posterior mai ridicat pentru a preveni evisceraţia.

10. Cum se identifică ovarele în cavitatea abdominală pentru ovariectomie la iapă?

a) Sunt localizate în regiunea pelvina, au suprafaţa netedă şi se poate identifica prin palpare, fosa de ovulaţie. b) Ovarele sunt flotante în cavitatea abdominală şi suspendate, cu ligamentele ovariene de 10-15 cm. c) Ligamentele ovariene nu permit aducerea ovarelor la nivelul plăgii vaginale. d) Se palpeaza ligamentul ovarian in apropierea inelului inguinal . e) Se urmăreşte traiectul coarnelor uterine şi bursa ovariană.11. În ce afecţiuni este recomandată castrarea la vacă? a) La animalele folosite pentru tracţiune. b) Pentru scoaterea de la reproducţie a animalelor reformate. c) Pentru realizarea unui randament superior la sacrificare. d) Tumori ovariene . e) Pentru reducerea agresivităţii şi a altor tulburări de comportament.12. Care este locul de elecţie pentru ovariectomie la vacă prin colpotomie? a) Flancul drept sau stâng pentru acces abdominal. b) Fundurile de sac dorsal sau ventral ale vaginului. c) Laparotomie ventro-laterală. d) Baza coarnelor uterine . e) Fosa ischio-caudala.13. Ce anestezie se poate face pentru ovariectomie prin colpotomie la vacă? a) N.L.A sau narcoza b) Anestezie epidurală joasă. c) Anestezie loco-regionala. d) Tranchilizare si anestezie de contact. e) Anestezie locală prin infiltraţie.

74

Page 75: PROPEDEUTICA - GRILE

14. Care este locul de electie pentru extirparea ambelor ovare la vacă printr-o singura laparotomie?

a) Colpotomie . b) Laparotomie în golul flancului c) Laparotomie în flancul drept

d) Ovarul stâng se extirpă cu ecrasorul în interiorul cavităţii abdominale.e) În lipsa ecrasorului, ovarul stâng se extirpă printr-o nouă intervenţie peste 3-4 săptămâni în flancul stâng.

15. Unde se extirpa ovarele in ovariectomia prin colpotomie la vacă? a) In cavitatea abdominala. b) In cavitatea pelvina. c) In cavitatea vaginală. d) In cavitatea uterina. e) Asemănător cu cel de la iapă .

16. Ce indicaţii are castrarea la scroafă? a) Tumori ovariene. b) În scop economic la scrofiţe de 4-6 luni sau la scroafele reformate imediat după înţărcare. c) Piometru. d) Abcese sau necroze ovariene. e) În scop zootehnic pentru eliminarea de la reproducţie a animalelor cu defecte de conformaţie sau care nu

corespund standardului rasei.

17. Ce contraindicaţii are castrarea la scroafe? a) Intarcarea. b) Gestatie. c) Proestru. d) Anestru. e) Primăvara şi vara.18. Care este locul de elecţie pentru ovariectomie la scrofite? a) Laparotomie în flanc, bilateral, corespunzător fiecărui ovar b) Flancul stâng sau drept înapoia ultimei coaste. c) Linia albă, la 5 cm inaintea pubisului.

d) La scroafele adulte, incizia peretelui abdominal se face cu 2-3 cm mai inainte si mai jos . e) Flancul stâng sau drept, la 4-5 cm sub unghiul extern al iliumului.19. Ce anestezie se poate face pentru ovariectomie la scroafă? a) N.L.A. b) Tranchilizare. c) În general, nu se face anestezie la porc din cauza riscurilor şi a costului ridicat. d) Anestezie de contact. e) Anestezia epidurala direct pe scara.20. Cum se patrunde in cavitatea abdominala pentru castrare la scroafă?

a) Decolare . b) Dilacerare. c) Debridare. d) Cu sonda canelata . e) Cu sonda butonata.21. Ce contenţie recomandaţi pentru ovariectomie la scroafă? a) Decubit lateral pe un plan înclinat cu trenul posterior mai ridicat. b) Decubit dorsal pe masa de operaţie. c) Într-un jgheab, cu trenul posterior mai ridicat. d) Pe un pat improvizat de paie, acoperit cu o prelată.

75

Page 76: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Decubit dorsal, cu membrele posterioare în extensie pentru a descoperi linia albă.

22. Cum se identifică ovarele în cavitatea abdominală la scroafă, pentru ovariectomie?

a) Se caută ovarul în regiunea sublombară în dreptul paletei iliace . b) Este de mărimea unei migdale, cu suprafaţa neregulată . c) Consistenta crescuta, de marimea unei migdale si culoare uniforma d) Consistenţa elastică şi suprafata neteda. e) Se exteriorizează ambele ovare în plagă şi apoi se face extirparea.23. Cum se exteriorizează ovarele pentru ovariectomie la scroafă?

a) Dacă s-a prins ovarul, acesta se aduce prin alunecare fără a-l traumatiza şi se extirpa împreună cu pedicululovarian .

b) Se aduce mai întâi ovarul de pe partea inciziei abdominale, care se identifică primul, direct sau prin depănareacornului uterin spre vârf.

c) Al doilea ovar se poate prinde direct la scrofiţe sau se aduce prin depănarea coarnelor uterine pana la bifurcatie .d) Este recomandabil să se păstreze în plagă o porţiune cât mai mare din cornul uterin în timpul căutării celui de-aldoilea ovar.e) Pe măsură ce se exteriorizează o porţiune din cornul uterin, cealaltă parte se fixeaza pe un camp operator.

24. Ce consecinţe poate să aibă spargerea unui folicul ovarian în timpul operaţiei de ovariectomie la scroafă?

a) Hemoragie internă care poate să ducă la colaps circulator sau şoc traumatic. b) Poate să determine formarea unor chişti prin grefarea celulelor foliculare desprinse. c) Hematoame urmate de aderenţe peritoneale. d) Hemoragia este redusă şi nu are urmări locale sau generale. e) Durerea este mai mare, viscerele nefiind anesteziate.

25. Cum se deosebeşte cornul uterin faţă de o ansă intestinală în timpul explorării cavităţii abdominale pentruovariectomie la scroafă?

a) Este uniform calibrat şi congestionat b) Consistenţa este mai crescută şi se subţiază spre vârf. c) Prezintă mişcări peristaltice la atingerea cu vârful degetelor. d) Se poate exterioriza numai prin tracţiune în timp ce ansele intestinale forţează singure breşa abdominală. e) Ansele intestinale sunt mai lungi şi se găsesc mai uşor, ocupând mai mult loc în cavitatea abdominală.

26. Prin ce mijloace se poate asigura hemostaza pediculului ovarian în ovariectomie la scroafă?

a) Fotocoagulare. b) Torsiune limitată. c) Sutura hemostatica. d) Forcipresura. e) Forcipresură şi compresiune.

27. Cum se verifică introducerea completă a uterului în cavitatea abdominală după extirparea celui de-al doileaovar în castrare la scroafă?

a) Se retrag singure după castrare. b) Se face o incizie mai largă, favorabilă pătrunderii lejere a coarnelor uterine.

c). Se face o mişcare de rotaţie cu degetul arătător în contact cu peritoneuld) Se evită dilacerarea straturilor musculare şi crearea spaţiilor în timpul laparatomiei.

e) Forma conică a coarnelor uterine favorizează alunecarea lor în cavitatea abdominală.

28. Cum se face închiderea peretelui abdominal în operaţia de ovariectomie la scroafă daca s-au incizat straturilemusculare?

a) Dacă s-a pătruns prin dilacerarea straturilor musculare şi plaga este mică, se aplică numai 3-4 puncte de sutură cuaţă chirurgicală la piele.

76

Page 77: PROPEDEUTICA - GRILE

b) Se suturează planurile profunde cu fir resorbabil, iar pielea se suturează în puncte separate cu aţăchirurgicală.

c) Se aplică sutură monoplană cu fir neresorbabil. d) Firele de sutură se scot după 8-10 zile. e) Firele de sutură cad singure după 10-14 zile.

29. Ce recomandări faceţi în cadrul tratamentului post-operator după ovariectomie la scroafă?

a) Dietă absolută în prima săptămână. b) Nu se introduc animale castrate în boxe cu animale neoperate c) Animalele operate se introduc în boxe individuale. d) Miscare zilnica . e) Antibioticoterapie 5-6 zile postoperator.

30. În ce scop se face castrarea la căţea şi la pisică? a) La cererea proprietarilor pentru înlăturarea mirosului neplăcut . b) În scop economic. c) Controlul natalităţii şi reducerea incidenţei tumorilor mamare. d) În canise pentru prevenirea transmiterii unor boli veneriene. e) La femelele bătrâne.31. Care este locul de elecţie pentru castrare la căţea şi pisică? a) Pentru laparotomie transcostală b) Pentru laparotomie mediană ventrală preombilicală. c) Regiunea inguinală, bilateral. d) Linia albă înapoia ombilicului sau ambele flancuri în funcţie de metoda aleasă pentru operaţie.. e) Laparotomie transversa.32. Ce anestezie se face pentru ovariectomie la căţea şi pisică? a) Anestezie locoregională. b) Anestezie locală prin infiltraţie. c) N.L.A. sau narcoză. d) Narcomiorelaxare. e) Narcoză cu toxicitate dispersată sau balansată.33. Cum se identifică ovarele la pisică pentru ovariectomie?

a) Ovarul nu se poate palpa direct fiind acoperit în întregime de bursa ovariană, dar se exteriorizează prin tracţiunipe mezou şi se observă fanta de ovulaţie.

b) Se poate palpa direct şi se vizualizează uşor, putându-se exterioriza. c) Se exteriorizează mai întâi coarnele uterine în totalitate şi apoi ovarele. d) Ovarele au consistenţă elastică şi se contractă la atingere. e) Se palpează mezourile şi apoi pediculul ovarian.34. Cum se deschide cavitatea abdominala pentru castrare la căţea şi la pisică prin laparatomie în flanc?

a) Incizia cutanată în golul flancului pe o lungime de 2-3 cm înapoia ultimei coaste, oblic de sus în jos şi dinainteînapoi.

b) Prin colpotomie. c) Prin dilacerare cu o pensă hemostatică. d) Laparotomie transcostala e) Laparotomie ventro-laterala.

35. Care sunt avantajele ovariectomiei la căţea prin laparotomie mediană ventrală?

a) Se previne eventraţia şi evisceraţia. b) Evită tracţiunile de mezouri. c) Operaţia este mai rapidă şi sigură. d) Se pot observa eventuale modificări uterine

77

Page 78: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Consumul de materiale este mai redus.36. Care sunt avantajele ovariectomiei prin laparotomie în flanc la căţea? a) Operaţia este simpla dar mai putin sigură. b) Evită tracţiunile pe mezouri. c) Evită riscul complicatiilor. d) Se pot observa eventuale modificări uterine. e) Necesită laparatomie bilaterală care se efectuează rapid, cu aceeaşi anestezie.

37. Ce accidente se pot produce în operaţia de castrare la femele? a). Evisceraţia, peritonita b) Ruperea coarnelor uterine, supuratia plagii. c) Hemoragia internă, perforarea intestinului,. d) Prolaps rectal, ocluzie intestinală, eventraţie. e) Chişti foliculari, tetanos, gangrena gazoasă, erizipel.38. Ce complicaţii pot să apară după operaţia de castrare la femele? a) Perforarea intestinului, torsiunea uterină, volvulus. b) Decolarea peritoneului, chiştii foliculari, tetanosul. c) Hemoraţia internă, deşirarea mezourilor, şocul. d)Tromboza vaselor mezenterice, limfangite, funiculite. e) Eventraţia, evisceraţia, peritonita 39. Ce este histerotomia?

a) Operaţia se efectueaza numai după epuizarea celorlalte mijloace nechirurgicale. b) Este operaţia prin care se salvează fetusul in distocii. c) Operaţia mai este cunoscută sub denumirea de cezariană.

d) În medicina veterinară, operaţia se face numai în scop economic, chiar şi fără motivaţie medicală. e) Este intervenţia prin care se extrage fetusul din uter pe cale chirurgicală.

40. Care este scopul operaţiei în cezariană la vacă? a) Operaţia se practică în cazul distociilor. b) Salvarea femelei şi a fetusului. c) Salvarea femelei şi prevenirea complicaţiilor septice. d) Salvarea femelei, dacă s-au produs rupturi uterine, cu hemoragie internă şi desmorexie.

e) Extragerea fetusului din uter în cazul distociilor prin monstruozităţi fetale.41. Ce anestezie se poate folosi pentru histerotomie la vacă?

a) Sunt preferate preparatele morfinice care nu traversează bariera placentară b) Numai anestezie loco-regională în flanc. c) Anestezie intravasculara.

d) Narcoză, N.L.A. sau tranchilizare asociată cu analgezie loco-regională.. e) Narco-mio-relaxarea asociată cu infiltraţia pe linia de incizie.42. Cum se aleg metodele de anestezie şi substanţele anestezice în operaţia cezariană la vacă?

a) Sunt acceptate metodele de anestezie folosite şi pentru alte intervenţii chirurgicale.b) Nu se folosesc substanţe anestezice care traversează bariera hemato-encefalică.c) Sunt interzise substanţele anestezice care nu trec bariera placentară şi produc dificultăţi respiratorii la făt.

d) Nu există substanţe anestezice interzise în mod explicit la rumegătoare.e) Metodele de anestezie, substanţele anestezice şi dozele se stabilesc în funcţie de tehnica chirurgicală în concordanţăcu metoda de contenţie, sincronizate, astfel încât să nu producă tulburări cardio-pulmonare la făt dacă acesta este viabil.

43. Care este locul de elecţie pentru histerotomie prin laparatomie ventro-laterală la vacă?

a) La un lat de palmă deasupra pliului iei, paralel cu vena mamară anterioară. b) Teşitura flancului pe o direcţie oblică dorso-ventral, cranio-caudal. c) Teşitura flancului, pe o direcţie oblică dorso-ventral, caudo-cranial.

78

Page 79: PROPEDEUTICA - GRILE

d) Sub pliul iei, la un lat de palmă de vena mamară anterioară. e) Locul de elecţie este proporţional cu talia animalului, pe partea stângă asigurând declivitate pentru drenaj.

44. După deschiderea cavităţii abdominale pentru histerotomie la vacă prin laparotomie ventro-laterală seevidenţiază epiploonul. Cum se procedează cu acesta?

a) Se incizează pe o lungime corespunzătoare plăgii abdominale. b) Se ridică deasupra plăgii abdominale.

c) Se prinde marginea cranială a epiploonului şi se împinge până când depăşeşte comisura posterioară a plăgiiabdominale.

d) Se prinde marginea lui caudală şi se trage înainte depăşind marginea cranială a plăgii abdominale. e) Se deşiră manual, hemoragia fiind mai redusă.

45. În ce scop se face explorarea cavităţii abdominale înainte de exteriorizarea uterului şi continuarea histerotomieila vacă?

a) Pentru a observa eventuale modificări ale colului uterin. b) Pentru a observa eventuale cheaguri de sânge sau lichide fetale. c) Pentru a stabili poziţia viţelului în uter. d) Pentru a determina numărul fetuşilor. e) Pentru a stabili viabilitatea fetusului în uter.

46. Ce porţiune a cornului uterin gestant se exteriorizează pentru histerotomie la vacă prin laparotomieventro-laterală?

a) Se evidenţiază porţiunea cea mai apropiată de plaga abdominală. b) Mijlocul cornului uterin gestant pentru a avea un acces mai lejer. c) Baza cornului uterin gestant. d) Vârful cornului uterin gestant. e) O porţiune în care placentoamele sunt mai rare pentru a nu fi secţionate.

47. Cum se incizează uterul în operaţia cezariană la vacă prin laparotomie ventro-laterală?

a). Învelitorile fetale se incizează cu foarfeca. b) Dacă a fost secţionat un caruncul uterin, hemoragia este importantă şi se aplică imediat o ligatură la baza acestuia.

c) Marginile plăgii uterine se prind în pense hemostatice (ovale sau în T) şi se ţin de către un ajutor în afara plăgii abdominale.

d) Longitudinal, pe marea curbură, evitând secţionarea placentoamelor e) Se urmăreşte scurgerea lichidelor fetale în afara cavităţii abdominale.

48. Cum se face extragerea fetusului din cavitatea uterină în operaţia cezariană prin laparatomieventro-laterală?

a) Se prinde un onglon în podul palmei, se flexează membrul respectiv şi apoi se exteriorizează. Se procedează la fel şicu membrul opus.

b) În prezentările posterioare se exteriorizează imediat şi capul viţelului şi apoi se extrage tracţionându-l demembre.

c) Membrele prezentate în plagă se leagă cu frângiuţe şi se tracţionează.d) Se rupe cordonul ombilical, se ligaturează şi se înlătură mucozităţile nazale ale viţelului.

e) Viţelul se extrage fără a deşira peretele uterin.49. Cum se face sutura peretelui uterin în operaţia cezariană la vacă?

a) Dacă fetusul este mort şi conţinutul uterin este septic se face sutură trietajată, cu fir neresorbabil.b) Anexele fetale se elimină pe cale vaginală, deoarece desprinderea placentoamelor necesită mult timp şi nu conferăavantaje manoperelor care urmează.c) Dacă fetusul a fost mort şi conţinutul uterin este septic se va îndepărta şi placenta împreună cu lichidele rămase.

d) Cavitatea uterină se aseptizează prin lavaje abundente cu ser fiziologic călduţ şi soluţii antiseptice. e) Bietajat, cu fir resorbabil extramucos.

79

Page 80: PROPEDEUTICA - GRILE

50. Cum se face sutura peretelui abdominal în operaţia de cezariană la vacă prin laparotomie ventro-laterală?

a) Se aplică sutură monoplană Moser sau Lecène. b) Trietajat cu fir rezistent.

c) Peritoneul împreună cu fascia transversă si pielea se suturează în fir continuu simplu sau întretăiat.d) Stratul musculo-aponevrotic se suturează în puncte separate simple sau de rezistenţă cu burdoneti.

e) Pielea se suturează cu aţă chirurgicală groasă în "U" tip Cuneo.51. În ce scop se face histerotomia la rumegătoarele mici? a) În scop terapeutic (timpanism). b) În scop economic pentru obţinerea unor hibrizi de mare productivitate. c) În scop zootehnic pentru îmbunătăţirea standardului rasei. d) În scop economic e) În scop experimental ( Transfer de embrioni ).52. Ce indicaţii are histerotomia la scroafă? a) Primipare, exces de volum, animale prea grase. b) Pentru obţinerea de produşi S.P.F: în laboratoare sau ferme speciale. c) Necroze uterine, d) Hernii intraabdominale. e) La animale bătrâne, epuizate.53. Care este locul de elecţie pentru histerotomie la scroafă? a) Linia albă. b) Jumătatea superioară a flancului stâng. c) Jumătatea inferioară a flancului stâng. d) Sub pliul iei, paralel cu lanţul mamar. e) Golul flancului drept.54. Recunoaşteţi timpii operatori din operaţia cezariană la scroafă: a) Laparotomie în golul flancului stâng. b) Exteriorizarea varfului cornului uterin

c) Incizia cornului uterin stâng, în apropierea bifurcaţiei, pe o lungime de 10-15 cm. d) Incizia placentelor pentru extragerea fetusilor.

e) Incizia cornului uterin congener şi extragerea fetuşilor împreună cu anexele fetale.55. Care este locul de elecţie pentru operaţia cezariană la căţea şi la pisică? a) Linia albă înapoia ombilicului. b) Linia albă preombilical. c) Jumătatea superioară a flancului stâng. d) Jumătatea inferioară a flancului drept. e) Flancul drept.56. Cum se face extragerea fetuşilor din cavitatea uterină în operaţia cezariană la căţea şi la pisică?

a) Fetuşii se prind cu o pensă forceps şi se extrag pe rând, fără anexele fetale.b) Se extrag fara anexele fetale fiind aduşi în dreptul plăgii uterine prin compresiuni manuale prin traversul pereteluiuterin.

c) Lichidele fetale se revarsă în afara cavităţii abdominale. d) În ordinea aşezării lor in uter

e) Se aseptizează cavitatea uterină, se permeabilizează cervixul şi apoi se suturează plaga.

57. Ce indicaţii are histerotomia la iapă? a) Fătări gemelare. b) Distocii prin atonie uterina . c) Torsiune uterină, prezentare transversală, moartea fetusului. d) Scurgerea prematură a lichidelor fetale. e) Gestaţie toxică.

80

Page 81: PROPEDEUTICA - GRILE

58. Care este locul de elecţie pentru operaţia cezariană la iapă? a) Jumătatea superioară a flancului drept. b) Jumătatea inferioară a flancului drept. c) Teşitura flancului stâng. d) Linia albă. e) Golul flancului drept sau stâng.59. Ce anestezie se face pentru operaţia cezariană la iapă? a) Anestezie epidurală lombară. b) Tranchilizare şi anestezie loco-regională. c) Narcoză sau N.L.A. d) Blocaj troncular. e) Anestezie epidurală înaltă.60. Cum se indeparteaza placenta în operaţia cezariană la iapa? a) Pe cale naturala. b) Prin dilacerare. c) Desprindere manuala. d) Se introduc bujiuri spumante. e) Lavaje uterine cu substante antiseptice.61. Care sunt cauzele complicaţiilor uterine după histerotomie? a) Acumularea secreţiilor puerperale. b) Materiale şi instrumente sterile. c) Lipsa de supraveghere şi tratamentul post-operator necorespunzător. d) Tehnica operatorie defectuoasă, manevre brutale. e) Dieta preoperatorie.62. Cum se asigură hemostaza în ovariectomie la căţea şi pisică? a) Toessiune nelimitata. b) Torsiune limitată. c) Forcipresură şi sutură hemostatică. d) Tamponament şi preparate hemostatice. e) Prin ligatură .63. Ce este histerectomia?

a) Deschiderea uterului pentru extragerea conţinutului (fetuşi, formaţiuni tumorale, secreţii purulente). b) Deschiderea uterului pentru introducerea unor produse biologice, transfer de embrioni etc. c) Extirparea uterului. d) Scoaterea din funcţie a aparatului genital femel. e) Suprimarea activităţii uterine.64. După calea de acces operator histerectomia poate sa fie : a) In flanc. b) Vaginală. c) Prin ligatura elastica. d) Mediana ventrala. e) Paramediană ventrală.65. Cum se numeşte histerectomia când exprimă şi mărimea porţiunii de uter extirpată?

a) Totală - se îndepărtează ambele coarne uterine. b) Subtotală - se îndepărtează numai coarnele uterine. c) Parţială - interesează numai uterul, fara anexe. d) Ovariohisterectomie - se extirpă şi ovarele. e) Histerectomie totală lărgită – se extirpa si ovarele.

66. Ce indicaţii are histerectomia abdominală la carnivore?

81

Page 82: PROPEDEUTICA - GRILE

a) Prevenirea tumorilor mamare. b) Prolaps uterin nereductibil, metrite hemoragice. c) Nimfomanie, tumori vaginale. d) Piometru. e) Pentru evitarea sângerărilor în călduri la animalele de apartament.67. Care este locul de elecţie pentru histerectomia abdominală la carnivore?

a). Mijlocul flancului drept. b) Traiectul inguinal. c) Mijlocul flancului stâng. d) Linia albă e) Fosa ischio-caudală.68. Ce anestezie este necesară pentru operaţia de histerectomie abdominală la carnivore?

a) Blocaj troncular. b) Narcoză cu miorelaxante. c) Anestezie loco-regională. d) N.L.A. sau Narcoză e) Tranchilizare asociată cu anestezie locală.69. Ce contenţie este necesară pentru operaţia de histerectomie abdominală la scroafa?

a) Decubit dorsal pe masa de operaţie. b) Decubit dorsal pe o scara . c) Decubit lateral. d) Decubit sterno-abdominal. e) Statiune patrupodala cu trenul posterior mai ridicat.

70. Cum se realizează ligatura oviductului şi a vaselor de sânge ovariene pentru histerectomie pe cale abdominalăla căţea şi pisică?

a) Se ligaturează mai întâi pediculul ovarian cu fir sintetic resorbabil şi apoi vârful cornului uterin. b) Se aplică o pensă hemostatică la vârful cornului uterin şi apoi o ligatură cu fir sintetic resorbabil la 1 cm

spre ovar, cuprinzând şi vasele sanguine provenite din artera uterină medie şi venele satelite. c) Se ligaturează fiecare vas de sânge, inclusiv anastomozele utero- ovariene. d) Se poate face sutură hemostatică la vârful cornului uterin. e) Se ligaturează numai artera uterină medie.

71. Cum se asigură hemostaza vaselor uterine în histerectomia abdominală la căţea?

a) Se aplică o singură ligatură la baza cornului uterin. b) Se aplică pense hemostatice pentru hemostază preventivă şi apoi sutură de înfundare pe bontul rămas. c) Se face ligatură mediată a vaselor uterine cu fir resorbabil pe fiecare parte .

d) Se aplică ligaturi duble pe pedicul şi la vârful cornului uterin după care se face secţionarea între ligaturi. e) Se folosesc pense hemostatice mari, care se menţin pe toată durata operaţiei.

72.Cum se detaşează uterul în operaţia de histerectomie abdominală la carnivore?

a) Se aplică ligaturi duble la 3 cm una de alta şi se face o secţiune cu bisturiul la baza. b) Se face sutura hemostatică tip Keller şi apoi se secţionează cu bisturiul deasupra ligaturilor.

c) Se aplică două pense hemostatice la distanţă de 3 cm una de alta pe uter, după ce s-a golit de conţinut prin taxisporţiunea respectivă, apoi se face secţionarea între ele.d) După asigurarea hemostazei, prin compresiune se îndepărtează uterul prin excizie cu foarfeca chirurgicală.e) Se aplică o ligatură transfixică la nivelul cervixului, iar bontul rămas se înfundă printr-o sutură în bursă.

73. Ce importanţă are sutura de înfundare a bontului restant după extirparea uterului prin laparotomie la căţea saupisică?

82

Page 83: PROPEDEUTICA - GRILE

a) .Împiedică împerecherile nedorite după operaţie. b) Permite comunicarea cavităţii abdominale cu exteriorul c) Previne hemoragia secundară.

d) Are importanţă deosebită mai ales în infecţii uterine, fiind una din cauzele peritonitei septice, cu evoluţie gravă cândnu se realizează corect

e) Asigură o vindecare mai rapidă.74. Cum se realizează înfundarea bontului restant după detaşarea uterului în histerectomia pe cale abdominală daca

nu au fost procese septice?

a) Deasupra pensei se face o sutură bietajată extramucoasă, ex. sutura Cushing, peste care se mai aplică o sutură deînfundare.b) Pentru siguranţă, înainte de sutură se chiuretează mucoasa uterină rămasă deasupra ligaturii, se pensulează cu tincturăde iod şi apoi se închide complet.c) Se face o ligatură transfixică dublă, urmată de înfundarea marginilor cu unul din capetele firului trecut de câteva oriprin grosimea lor .d) În mod obişnuit se aplică o ligatură transfixică dublă la distanţă de 3cm pentru siguranţă.e) Dacă au fost procese septice, se suplimentează doza de antibiotic şi se asigură drenajul pe cale vaginală până lavindecare completă.

75. La căţea, recomandăm şi extirparea ovarelor împreună cu uterul (ovariohisterectomie). Cum se motiveazăaceasta?

a) Prezenţa ovarelor după histerectomie determină reacţii peritoneale b) Ovarele restante sunt funcţionale, animalul intră în călduri, manifestă sângerări vaginale, se împerechează . c) Operaţia se simplifică, fiind necesare mai puţine ligaturi. d) Evoluţia postoperatorie este mai favorabilă în lipsa estrogenilor. e) Nu sunt avantaje, în absenţa estrogenilor se manifestă tulburări de comportament.76. Ce indicaţii are histerectomia pe cale vaginală? a) Prolaps vaginal total . b) La animalele bătrâne cu atonie uterină şi vaginală . c) Prolaps uterin total, nereductibil d) La cererea proprietarului, neavând indicaţii speciale. e) Este mai simplă, evitându-se deschiderea cavităţii abdominale.77. La ce nivel se face sectionarea uterului pentru histerectomie pe cale vaginală? a) Intre cervix si bifurcatia uterina .

b) La animalele mari, se extirpa numai cervixul si mucoasa uterina necrozata . c) Intre cervix si meatul urinar. d) Inapoia ovarelor . e) La 3 cm inaintea ligaturii .78. Ce procedee cunoaşteţi pentru histerectomie pe cale vaginală? a) Histerectomie cu clupe. b) Ovariohisterectomie unilaterală. c) Histerectomie inguinală. d) Histerectomie prin ligatură elastică. e) Histerectomie totala.79. Ce se face cu bontul restant dupa extirparea uterului ?

a) Se introduce un cateter până în vezica urinară. b) Se aplică un garou care se strânge puternic în 3-4 ture.

c) Se face o incizie circulară a mucoasei vaginale între cervix şi meatul urinar d) Se face amputarea uterului la 5 cm de ligatură la vacă şi la 3 cm la speciile mici şi mijlocii. e) Sutura şi înfundarea acestuia în cavitatea pelvină.80. Cum se face detasarea uterului in histerectomia prin sutura?

83

Page 84: PROPEDEUTICA - GRILE

a) Se aplatizeaza cu o pensă. b) Se face o sutură dublă tip curelar (Keller), ischemiantă, dar şi hemostatică, cu fir gros.

c) Printr-o secţiune transversală la 2 cm înapoia suturii. d) Se face o sectiune transversala la 2 cm inaintea suturii e) Se detaseaza spontan prin necrobioza .81. Ce indicaţii are histerectomia inguinală? a) Hernie inguinala. b) Prolaps uterin total, nereductibil. c) Piometru cu cervix deschis. d) La căţea şi pisică, dacă nu sunt modificări uterine. e) Nu se recomanda.

15. CHESTIONAR

1. Cum se poate suprima funcţia testiculară la animale? a) Prin inhibare neuronala . b) Prin necroliza . c) Prin ablaţie testiculara d) Prin cancerizare. e) Prin epuizare fizică şi senilitate.2. Scoaterea din funcţie a testiculelor (castrarea) produce modificări importante în comportamentul şi conformaţia

animalelor. În ce scop se face castrarea la masculi?

a) Economic (masculi incercatori ). b) Terapeutic (afectiuni tumorale ). c) Zootehnic ( standardizare ). d) Preventiv ( boli transmisibile ) . e) Pentru selecţie ( performante sportive ).3. Care sunt efectele scontate la castrarea masculilor în scop economic? a) Scade forta musculara şi se reduce agresivitatea . b) Creste raportul grasime/carne in carcasa . c) Carnea obţinută prezintă calităţi organoleptice superioare (este mai fragedă şi fără miros specific la vier sau

berbec). d) Se opreşte creşterea şi animalul consumă hrană mai puţină. e) Se elimină de la reproducţie animalele care nu se încadrează în standardul rasei.

4. În ce afecţiuni se face castrarea la masculi? a) Orhite traumatice. b) Inflamaţii ale furoului şi penisului. c) Gangrenă gazoasă şi tetanos. d) Tumori testiculare, hipertrofii de prostată. e) Hernii inguinale .5. Pentru ce se castrează masculii în scop zootehnic? a Pentru obtinerea de animale azoosperme . b) Sunt scoase de la reproducţie animalele care prezintă boli cu transmitere prin împerechere naturală. c) Pentru înlocuirea montei naturale cu însămânţarea artificială în fermele de selecţie. d) Se elimină de la reproducţie animalele care prezintă defecte de conformaţie sau care nu se încadrează în

standardul rasei. e) Pentru reducerea agresivităţii

6. Cum se alege varsta optima pentru castrare la porc ?

a) Uneori operaţia are caracter de urgenţă şi se execută imediat, dacă nu sunt restricţii de altă natură (boli febrile,carantină etc.).

84

Page 85: PROPEDEUTICA - GRILE

b) Se castrează la o vârstă care asigura consolidarea osaturii şi a masei musculare. c) Se castrează numai animale sănătoase, evitându-se perioadele cu temperaturi excesive (prea frig sau prea cald).

d) Se recomandă castrările grupate, programate dimineaţa, înaintea altor acţiuni sanitar-veterinare.e) Se recomandă castrarea timpurie sau imediat după reformare de la reproducţie.

7. Când se efectuează castrarea în scop zootehnic la masculi? a) După încheierea perioadei de reproducţie.

b) Castrările pentru dirijarea natalităţii se fac înaintea constituirii turmelor pentru păşune sau a loturilor pentru stabulaţieliberă.

c) Când se formează loturile în fermele de îngrăşare. d) Înainte de maturitatea sexuală, indiferent de destinaţia ulterioară a animalului. e) Când se constată că sperma nu mai întruneşte condiţiile de calitate pentru însămânţări artificiale sau pentru montă.

8. Care sunt metodele de castrare prin ablaţia testiculelor în funcţie de bursele testiculare incizate?

a) Cu testicul acoperit: se incizează scrotumul şi dartosul iar teaca vaginala se dilacereaza. b) Cu testicul descoperit: se incizează scrotumul, dartosul şi fibroasa .

c) Castrarea cu excizia burselor testiculare se pretează la rumegătoarele mici. d) Castrarea cu clupe se pretează la animalele cu inel inguinal larg. e) Castrarea cu acces inguinal

9. Ce avantaje prezintă castrarea cu testicul acoperit? a) Se poate aplica mai uşor pensa de castrare. b) Dilacerarea este mai uşoară dacă se foloseşte un câmp steril, iar testiculul se prinde într-o pensă cu

gheare.c) O bună anestezie cu relaxarea muşchiului cremaster uşurează dilacerarea testiculului.d) Se închide complet comunicarea cu cavitatea abdominală, reducând riscul peritonitei şi al evisceraţiei

e) Se poate asigura un drenaj mai bun al plăgii de castrare.10. Care sunt dezavantajele castrării cu testicul acoperit? a) Testiculul şi cordonul rămân acoperite în teaca vaginală care se izolează prin dilacerare până la inelul inguinal

inferior.b) Manopera este traumatizantă şi necesită un efort deosebit, mai ales la animalele adulte, cu testicul voluminos şicremaster puternic (vier, armăsar).

c) Nu se produc funiculite de castraţie. d) Se previne edemul burselor şi al furoului după operaţie. e) Prezintă avantajul reducerii riscului contaminării plăgii de castrare.11. Care sunt avantajele castrării cu testicul descoperit? a) Pensa de castrare se aplică direct pe cordon, iar teaca vaginală şi fibroasa rămân neizolate.

b) Se realizeaza un drenaj mai bun datorită unei reţele limfatice bogate în teaca fibroasă. c) Operaţia este mai rapidă, testiculul se eliberează spontan, fără efort din partea operatorului. d) Traiectul inguinal rămâne deschis, favorizând drenajul. e) Reduce riscul funiculitei şi al peritonitei.12. Ce avantaj prezintă castrarea cu ablaţia burselor testiculare? a) Este mai expeditivă. b) Se poate aplica orice metodă pentru hemostază. c) Se pot asigura mai uşor îngrijirile postoperatorii. d) Reduce riscul contaminării plăgii de castrare . e) Traumatismul operator este mai mic.13. Unul din cele mai mari riscuri în castrarea prin ablaţia testiculelor îl reprezintă hemoragia, astfel încât

hemostaza reprezintă un obiectiv principal în desfăşurarea operaţiei. Care sunt mijloacele uzuale de realizare ahemostazei în castrare la masculi?

a) Forcipresura.

85

Page 86: PROPEDEUTICA - GRILE

b) Ligatura canalului ependimar. c) Angiorafia. d) Angiotripsia. e) Strivirea liniară.14. Prin ce mijloace se realizează angiotripsia în castrare la masculi? a) Ligatura transfixica. b) Cu ajutorul inelelor elastice. c) Cu ajutorul penselor hemostatice. d) Cu ajutorul emasculatoarelor. e) Cu pensa Flessa.15. Ce fel de ligatură se aplică în castrare la mascul? a) Ligatură elastică. b) Ligatură mediată pe cordonul testicular. c) Limitata, cu doua pense hemostatice. d) Ligatură transfixică. e) Ligatură trietajată.16. La ce animale este indicată torsiunea limitată în castrare la mascul? a) La animale mici . b) La rumegătoare. c) La animalele care prezintă cordon testicular lung. d) La animale tinere. e) La animalele bătrâne.17. Cum se face castrarea prin necrobioza testiculelor? a) Strivirea cordonului testicular prin traversul pielii b). Prin torsiunea limitată . c) Cu ajutorul clupelor. d) Cu ajutorul agrafelor de castrare. e) Prin constricţie elastică.18. În ce scop se face în mod obişnuit castrarea vierilor?

a) La vierii adulţi, castrarea este obligatorie, fiind interzisă sacrificarea animalelor necastrate. b) În scop economic. c) La mistreţ, castrarea se face imediat după sacrificare, pentru îndepărtarea mirosului specific. d) Pentru prevenirea montei naturale. e) Pentru combaterea unor boli cu transmitere sexuala.19. La ce vârstă se castrează in mod obisnuit purceii? a) Cu cel puţin 30 de zile înainte de sacrificare. b) În scop terapeutic, castrarea se face la orice vârstă . c) Inainte de înţărcare (2-3 saptamani ). d) Dupa intarcare, la 3-4 luni. e) Imediat după naştere.

20. Care este metoda de castrare obişnuită folosită la vier? a) Prin ligatura cordoanelor testiculare b) Cu testicul descoperit. c) Cu ablaţia burselor. d) Cu testicul acoperit.. e) Cu pensa Burdizzo.21. Cum se face contenţia purceilor pentru castrare? a) Decubit dorsal, în bipede anterior şi posterior.

b) Pe o masă, animalul fiind ţinut de catre un ajutor în poziţie dorsală, fixând membrele în bipede laterale c) Într-un jgheab, cu membrele fixate individual.

86

Page 87: PROPEDEUTICA - GRILE

d) Pe o scară, cu membrele posterioare legate separat. e) Decubit dorsal, intr-un dispozitiv metalic basculant.22. Ce anestezie se face pentru castrarea purceilor înainte de înţărcare? a) Nu este necesara. b) Narcoză sau N.L.A. c) Tranchilizare şi blocaj pe cordonul testicular. d) Locală pe liniile de incizie şi pe cordoanele testiculare. e) Electronarcoză.23. Care este metoda uzuală de extirpare a testiculelor pentru castrare la purcei?

a) Ligatură transfixică. b) Torsiune nelimitată. c) Cu pensa Reimers. d) Cu emasculatorul simplu sau prin torsiune limitată. e) Cu pensa Burdizzo.24. Cum se face exteriorizarea testiculelor in castrare la vieruşi ?

a) Incizia scroto-dartoică, la 1-2 cm de rafeul median b) Apăsare la bază şi dilacerare. c) Strivirea cordonului testicular şi secţionarea acestuia. d) Exteriorizarea se face spontan prin apasare la baza. e) Tractiuni moderate .25. Cum se face strivirea cordonului testicular pentru hemostază în castrare la vieruşi?

a) Se aplică pensa de castrare cât mai aproape de testicul . b) Emasculatorul este strâns de catre un ajutor deasupra ganglionului testicular. c) Extirparea testiculelor se poate face şi prin torsiune limitată . d) Ligatura transfixica. e) Forcipresura.26. Ce dificultăţi suplimentare prezintă castrarea vierilor adulţi în comparaţie cu tineretul porcin?

a) Testiculele sunt voluminoase, iar muşchiul cremaster este puternic. b) Teaca vaginala este aderenta la fibroasa . c) Ganglionul testicular este gros şi nu se poate rupe cu mâna. d) Testiculele sunt mari, iar cordonul testicular este mai lung e) Prin torsiunea cordonului testicular se poate asigura hemostaza.27. De ce este necesara torsiunea cordonului testicular la castrarea vierilor adulţi? a) Cordonul testicular se rasuceste cu 180 grade b) Se poate face torsiune limitata. c) Nu este necesara. d) Se aduce conul vascular in partea posterioara. e) Pentru izolare completa.28. Cum se realizează contenţia pentru castrarea vierilor adulţi? a) Pe masa de operatie, cu trenul posterior mai ridicat .

b) Decubit dorsal, membrele fiind imobilizate cu frânghii în bipede, în "buchet" sau individual. c) Imobilizare in bipede laterale . d) Nu există reguli prestabilite pentru contenţie în castrare la vier. e) Decubit dorsal, cu membrele fixate individual pe scara .

29. Ce metode se folosesc pentru castrarea vierilor adulţi? a) Castrarea prin acces median. b) Castrarea cu ablatia burselor. c) Castrarea prin ablaţie cu testicul acoperit.

87

Page 88: PROPEDEUTICA - GRILE

d) Castrarea prin ablatie cu testicul descoperit. e) Castrarea prin incizie transversală pe rafeul median.30. Cum se strange pensa pentru castrarea vierilor adulţi ?

a) Dupa izolarea testiculului. b) Dupa torsiunea cordonului testicular. c) Dupa aplicarea pe cordon . d) Printr-o singura apasare . e) Prin apasare in doi timpi.

31. Cum se izolează testiculul dacă s-a incizat şi teaca vaginală din neatenţie la castrarea vierului prin metoda cutesticul acoperit?

a) Sacul vaginal (teaca fibroasă) se suturează in puncte separate cu fir resorbabil şi apoi se izoleaza.b) Se prind marginile inciziei tecii fibroase cu două pense hemostatice care se încrucişează şi apoi se dilacerează.

c) Se continuă operaţia pentru castrare cu testicul descoperit. d) Se izoleaza separat teaca fibroasă. e) Se indeparteaza odata ci testiculul .

32. Pentru ce se face torsiunea cordonului testicular cu 1800 în castrare la vier?

a) Se izolează mai bine cordonul testicular. b) Pentru a se putea aplica pensa de castrare. c) Pentru a preveni eventraţia şi evisceraţia.

d) Pentru aducerea conului vascular în partea posterioară unde braţele pensei de castrare strâng mai bine. e) Se poate observa plexul pampinform şi ganglionul testicular.33. Cum se aplică pensa de castrare pe cordonul testicular la vier? a) Pensa de castrare se menţine 3-5 minute pe fiecare cordon.

b) Dacă nu s-a aşezat corect, se deschide, se reaşază în altă poziţie şi se strânge. c) Se aşază corect pe cordon şi se strânge printr-o singură apăsare continuă a braţelor care se fixează în

cremalieră.d) Dacă se folosesc două pense de castrare aplicate câte una pe fiecare cordon, se scurtează durata operaţiei.e) Se strange progresiv, deasupra ganglionului testicular si apoi se completeaza strangerea printr-o noua aplicare .

34. Ce avantaje prezintă castrarea vierilor de talie mare prin metoda cu sutura burselor?

a) Sutura burselor previne evisceraţia. b) Se pot folosi pensele de castrare. c) Împiedică pătrunderea microbilor spre cavitatea abdominală. d) Operaţia se desfăşoară mai repede şi reduce perioada de vindecare. e) Metoda se aplică în cazul herniei inguino-scrotale.35. Care este principiul metodei de castrare cu sutura burselor la vierii de talie foarte mare?

a) Se aplică la vierii criptorhizi. b) Se face castrarea în mod obişnuit, dar se suturează bursele pentru a preveni supuraţia. c) Se fixează cordonul testicular prin sutură la traiectul inguinal. d) Se face castrarea cu testicul descoperit, urmată de sutura burselor. e) Este o metodă simplă sigură şi rapidă.36. Ce avantaj prezintă castrarea vierilor prin acces inguinal? a) Este mai rapidă şi sigură. b) Este singura metodă care se poate aplica în hernia inguino-scrotală. c) Se asigură un control mai riguros al hemostazei.

d) Se asigură o protecţie mai bună a plăgii fără contact cu aşternutul sau pardoseala, când animalul se culcă. e) Nu necesită instrumente speciale.37. In ce scop se face castrarea armasarilor ?

88

Page 89: PROPEDEUTICA - GRILE

a) In scop economic . b) Pentru valorificare prin abator. c) Pentru sport. d) Asimileaza mai bine hrana. e) Pentru scoaterea de la reproductie.38. Cum se face contenţia pentru castrarea armăsarilor în poziţie culcată?

a) Animalul este aşezat în poziţie decubitală pe partea stângă cu membrul drept posterior legat separat .b) Decubit costo-abdominal cu trenul posterior mai ridicat, iar membrele posterioare se leagă separat.

c) Membrele anterioare se leagă împreună cu o frânghie, iar cele posterioare, separat.d) În funcţie de metoda aleasă pentru trântire, membrele posterioare se leagă separat, iar cele anterioare seleaga in „ 8 „.e) După trântire, membrele posterioare se leagă astfel încât să descopere regiunea inguinală separat, pentru fiecaretesticul.

39. Cum se face imobilizarea testiculelor în burse pentru castrarea armăsarului în poziţie culcată?

a) Testiculele se imobilizează succesiv şi apoi se îndepărtează. b) Se împing testiculele dinainte spre înapoi cu o mână şi se fixează cu cealaltă.

c) Se poate folosi un dispozitiv special pentru imobilizarea testiculului şi fixarea cordonului. d) Se strânge scrotul cu o singură mână la bază, iar testiculele sunt împinse în fundul sacului scrotal. e) Testiculele se împing împreună de un ajutor spre înainte în partea cea mai declivă a sacului scrotal şi se

exteriorizează pe rând.

40. Unde se face incizia sacului scroto-dartoic pentru castrare la armăsar în poziţie culcată?

a) Se prinde bisturiul în mâna dreaptă ca un arcuş de vioară, făcând sprijin cu degetul mare pe testiculul de deasupra. b) Paralel cu rafeul median

c) Din poziţie dorsala se efectuează şi a doua incizie după care începe izolarea testiculelor şi a cordoanelor.d) Se poate face o singură incizie transversala pentru ambele testicule urmată de izolarea acestora pe rând.

e) Deasupra rafeului madian.41. Cum se face izolarea testiculului pentru castrarea armăsarului în poziţie culcată? a) Se prinde mai întâi testiculul de dedesubt si se dilacereaza cu mana b) Se dilacerează printr-o apăsare fermă, folosind un câmp de operaţie . c) Se izolează testiculele pe rând, mai întâi cel de deasupra şi se extirpă în aceeaşi ordine. d) Se recomandă izolarea ambelor cordoane testiculare şi se aplică o singură pensă de castrare . e) Testiculele se îndepărtează pe rând, parcurgând toţi timpii operatori: incizie, izolare, ablaţie, pentru a evita

incidentele intraoperatorii, începând cu testiculul de deasupra.

42. Cum se aplică emasculatorul în operaţia de castrare în poziţie culcată la armăsar?

a) Operatorul prinde testiculul stâng în mâna dreaptă (animalul fiind contenţionat pe partea stângă) şi îl răsuceşte cu1800

b) Cordonul testicular este trecut printre degetele arătător şi mijlociu ale mâinii stângi care apasă plaga scrotală spreinelul inguinal inferior.

c) Un ajutor aplică pensa de castrare cât mai sus pe cordon, fără să strivească alte ţesuturi între braţele pensei.d) Se aplică mai intai o pensă de castrare pe cordonul de deasupra si apoi pe cel stang. e) Dacă nu avem pense de castrare se poate face ligatură pe cordon cu fir gros rezistent.

43. Cum se procedează dacă se constată existenţa unui lichid în teaca vaginală la armăsar, când se castrează înpoziţie decubitală?

a) Pensa de castrare se ţine mai mult (10-15 minute). b) Se aplică o ligatură pe cordon, cu ata chirurgicala groasa care se ancorează la marginea inelului inguinal .

c) Cordonul testicular alunecă uşor dintre braţele pensei pentru a nu produce hemoragie. d) Animalul se plimbă zilnic pentru reducerea edemului.

89

Page 90: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Animalul se ţine în repaus, pe aşternut curat şi se hrăneşte cu furaje de bună calitate.

44. Ce avantaje prezintă castrarea armăsarilor în poziţie patrupodală?

a) Anestezia este sigură chiar dacă prezintă costuri mai ridicate b) Nu mai este necesara supravegherea postoperatorie . c) Se previne hemoragia şi complicaţiile septice. d) Se elimină traumatismele şi riscurile de contenţie . e) Cordoanele testiculare sunt relaxate şi se poate face castrarea cu testicul descoperit.

45. Ce formule anestezice compatibile cu staţiunea patrupodală se pot folosi pentru castrare la armăsar în poziţiepatrupodală?

a). Cloral Hidrat + Epontol b) Combelen + Ketamină + Tiopental. c) Xilaxină + Domosedan + Ketamină . d) Rompun + Acepromazină + Xilazina. e) Equinthesin + Avertină.

46. Cum se incizeaza bursele testiculare pentru castrarea armăsarilor în poziţie patrupodală?

a) Se prind bursele testiculare cu mâna stângă şi se strâng. Testiculele sunt forţate să întindă scrotumul care seorientează cu partea cea mai declivă spre operator.b) Se face incizia completă a învelitorilor, inclusiv teaca vaginală succesiv pentru ambele testicule .c) După incizia burselor, testiculul cade sub nivelul inciziei scrotale ( testicul acoperit ) fără a fi tracţionat.

d) Se incizeaza pe rand, paralel cu rafeul median si apoi se excizeaza . e) Se face o butoniera care se largeste pe sonda canelata.

47. Cum se face contenţia pentru castrarea armăsarilor în poziţie patrupodală?

a) În travaliu sau lângă un perete. b) Membrul stâng posterior este prins într-o platlonjă la jumătatea metatarsului şi se trage uşor înaintea liniei de

aplomb .c) În travaliu, imobilizat în chingi pentru a nu se ridica în timpul operaţiei.

d) Pe masa de operatie, cu membrele imobilizate cu platlonje . e) Animalul este contenţionat în picioare scoţând din sprijin membrul stâng posterior.

48. În ce scop se castrează taurii? a) În scop economic. b) Terapeutic, pentru prevenirea bolilor cu transmitere prin montă.

c) Zootehnic, înainte de constituirea turmelor, pentru cresterea productiei de carne si pentru eliminarea de lareproducţie a celor care nu corespund standardului rasei.d) În îngrăşătorii, la tăuraşii destinaţi producţiei de carne pentru eliminarea mirosului specific.

e) La taurii reformaţi, destinaţi producţiei de carne.49. Prin ce metode nesangeroase putem face castrarea taurilor? a) Cu excizia burselor testiculare. b) Prin ablaţia testiculelor cu pensa Reimers. c) Strivirea percutanată a cordonului testicular cu pensa Burdizzo

d) Prin extirpara unei porţiuni din canalul deferent sau din coada epididimului. e) Prin criptorhidie abdominală provocată.50. Ce anestezie este necesară pentru castrarea taurilor prin strivirea percutanată a cordonului testicular?

a.) NLA si tranchilizare cu blocaj pe cordon deasupra locului de strivire si infiltratie subcutanata pe locurile de aplicare apensei .b) NLA sau tranchilizare cu blocaj pe cordon deasupra locului de strivire şi infiltraţie subcutanată pe locurile de aplicarea pensei

90

Page 91: PROPEDEUTICA - GRILE

c) Narcoză cu miorelaxare. d) Tranchilizare şi anestezie locală pe linia de incizie. e) Contenţie chimică şi tranchilizare.51. Ce contenţie se face pentru castrarea taurilor cu pensa Burdizzo?

a) Decubit lateral, cu membrele posterioare aduse spre înainte şi legate separat cu frânghii. b) În sprijin patrupodal, cu membrele posterioare puţin depărtate. c) Decubit dorsal cu membrele posterioare depărtate lateral. d) Decubit lateral cu membrele posterioare imobilizate caudal. e) Poziţie patrupodală cu trenul posterior mai ridicat.52. Cum se realizează prinderea cordonului testicular pentru castrare cu pensa Burdizzo?

a) Un ajutor strânge braţele pensei Burdizzo la locul indicat de operator după ce verifică dacă toate componentelecordonului sunt cuprinse între braţele de strivire ale pensei.

b) Cu mâna şi se fixează într-un pliu cutanat lateral. c) După strângere, pensa este ţinută pe loc si se verifică dacă s-a aplicat corect, prin palpare.

d) Se prinde automat printr-un dispozitiv numit stop-cordon . e) La taurii mai in varsta se poate folosi clestele stop-cordon.

53. Cum se aplică pensa Burdizzo pe cordonul testicular congener la taur? a) Cat mai aproape de inelul inguinal superior. b) Pensa Burdizzo se poate aplica o singură dată pe ambele cordoane testiculare. c) La alte niveluri, lăsând la mijloc o zonă cutanată fără strivire . d) Cat mai aproape de inelul inguinal inferior. e) La acelasi nivel.

54. Ce avantaje prezintă castrarea taurilor prin ablaţia testiculelor faţă de strivirea percutanată a cordonului?

a) Riscul evisceraţiei este mai redus datorită unui inel inguinal superior mai mic. b) Efectul este mai sigur.

c) În cazul unor procese patologice testiculare (tumori, orhiepididimite), rămâne singura modalitate detratament recomandat.

d) Metoda este mai laborioasă, dar se poate aplica în condiţii de teren. e) Efort redus si riscuri minime .

55.Cum se face contenţia pentru castrare prin ablaţia testiculelor la tauri?

a) .Poziţie patrupodală, cu membrele posterioare depărtate. b) Membrul posterior situat dedesubt nu se flexează . c) Decubit dorsal, cu membrele posterioare în extensie. d) Decubit lateral drept cu membrul posterior de deasupra adus înainte e) Decubit lateral, cu membrele prinse în bipede laterale .

56. Cat timp se mentine pensa Burdizzo aplicata pe cordon in castrare la taur?

a) Zece minute . b) 10-12 minute la taurii adulti . c) 3-4 secunde. d) 20-30 de secunde. e) 1-2 secunde.57. La taur, este mai avantajoasă castrarea prin ablaţie cu testicul descoperit faţă de metoda cu testicul acoperit.

Cum se poate face incizia corectă care asigura un bun drenaj?

a) Excizia burselor testiculare . b) Incizia pe partea anterioară la jumătatea pungii scrotale .

c) O singură incizie perpendiculară pe cordon pentru ambele testicule, în punctul cel mai decliv.

91

Page 92: PROPEDEUTICA - GRILE

d) Incizia paralelă cu rafeul median pentru fiecare testicul la partea cea mai declivă. e) Ablaţia burselor testiculare.58. În ce scop se face castrarea berbecilor şi ţapilor? a). În scop economic la mieii şi iezii supuşi îngrăşării. b) La masculii reformaţi castrarea se face in scop zootehnic c) În scop economic pentru îmbunătăţirea producţiei de lână si de carne

d) În fermele mari, batalizarea se face pentru a nu compromite selecţia naturală.e) În gospodăriile ţărăneşti, batalizarea este obligatorie dacă nu se asigură însămânţările artificiale la oi.

59. Ce metode se pot folosi pentru castrarea berbecilor şi ţapilor? a) Castrarea prin ligatura pe cordonul testicular . b) Castrarea prin ablaţia testiculelor. c) Castrarea cu inele elastice (Elastrator). d) Castrarea prin ligatură pe cordon. e) Castrarea cu clupe.60. Ce riscuri suplimentare atrage castrarea berbecilor şi ţapilor în comparaţie cu taurii?

a) Riscurile unor complicaţii septice sunt mai mici. b) Sunt mai frecvente accidentele prin şoc traumatic sau anestezic. c) Oasele sunt mai fragile şi se pot produce fracturi. d) Eşecurile sunt mai frecvente. e) Se produce mai uşor necroza burselor urmată de moartea animalului.61. Cum se face contenţia pentru castrarea berbecilor şi ţapilor cu pensa Burdizzo?

a) Decubit dorsal cu membrele ţinute de catre un ajutor în bipede laterale.b) Se ridică animalul cu antebraţele şi se sprijină cu trenul posterior pe sol, iar ajutorul stând pe scaun, ţine corpulanimalului între genunchi.

c) Într-un jgheab, cu trenul posterior mai ridicat. d) Pe o scară aşezată la o înălţime convenabilă. e) Cu sprijin pe sol, în poziţie patrupodală cu membrele posterioare mai depărtate.

62. Castrarea berbecilor şi ţapilor prin ablaţia testiculelor se face prin metoda cu testicul acoperit, iar secţionareacordonului se face cât mai aproape de inelul inguinal inferior. Cum se evidenţiaza testiculele?

a) Prin secţionarea pungilor scrotale în partea cea mai declivă, paralel cu rafeul median.b) Prin secţionarea burselor pe partea anterioară pe direcţia cordonului care este întins prin fixarea testiculului în fundulsacului scrotal.

c) Acoperite de teaca vaginala . d) Incizia transversală, perpendiculară pe rafeul median, continuată pe părţile laterale până în apropierea

inelului inguinal inferior.e) Prin incizia burselor vertical, pe partea posterioară pe direcţia cordoanelor testiculare.

63. Ce indicaţii are castrarea la câine? a) Orhite, plăgi .. b) Hipertrofii de prostată, după extirparea prostatei, criptorhidie. c) Controlul reproducţiei, dresaj. d) Creşterea forţei musculare la animalele de tracţiune (sanie). e) Îmbunătăţirea aptitudinilor fizice.64. Prin ce manopera se face izolarea testiculului in operaţia de castrare la câine?

a) Incizia scroto-dartoică paralelă cu rafeul median pentru fiecare testicul sau o singură incizie cutanată medianăprescrotală urmată de incizia dartosului separat pentru fiecare testicul.

b) Evidenţierea testiculului din burse, prin dilacerare. c) Ligatura cordonului testicular, transfixic, cu fir sintetic resorbabil sau catgut cromat şi extirparea testiculelor. d) Izolare cu doua pense hemostatice.

92

Page 93: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Prin disectie cu foarfeca.

65. Ce indicatii are castrarea cotoiului? a) În scop terapeutic ( litiaza urinara ). b) Tumori ale prostatei. c) La cererea proprietarului . d) Pentru îmbunătăţirea aspectului exterior. e) Pentru prevenirea căderii părului.66. Prin ce metode se poate realiza hemostaza vaselor spermatice în castrare la cotoi?

a) Ligatura cordonului testicular cu torsiune limitata . b) Până la vârsta de un an , nu este necesara hemostaza . c) Înnodarea cordonului testicular . d) Angiotripsie pe fiecare cordon. e) Forcipresură.67. Ce accidente se pot produce intraoperator în castrare la masculi? a) Fracturi ale membrelor hemoragii secundare . b) Hemoragii, eventratii funiculoite acute . c) Prolaps rectal, contuzii. d) Escoriaţii, plăgi decubitale . e) Glaucom, ulcer podal, higrome .68. Ce complicaţii se pot produce după operaţia de castrare la masculi?

a) Contuzii, luxaţii, hernii musculare. b) Gangrenă traumatică, peritonită, fracturi. c) Edem traumatic, omfaloflebită.. d) Edem traumatic, funiculită, supuraţia plăgii. e) Furbură, miopatie,.

16.CHESTIONAR1. Ce este vazectomia?

a) Întreruperea funcţiei de reproducere prin modificarea căilor de eliminare a spermei. b) Întreruperea chirurgicală a continuităţii canalului epididimar sau deferent . c) Extirparea canalului deferent. d) Extirparea epididimului şi a canalului deferent. e) Castrarea parţială cu scopul modificării funcţiei testiculare.2. Ce neajunsuri poate să creeze vazectomia la taur şi la berbec?

a) Descopera femelele in calduri, deoarece actul montei se produce normal. b) Se pot transmite boli parazitare sau infecţioase . c) Se produc accidente prin salturile efectuate de masculi. d) Animalele sunt stresate de prezenţa masculilor necastraţi care îşi manifestă intens instinctul genezic.

e) După vazectomie, taurii sunt mai agresivi din cauza creşterii nivelului de testosteron.

3. Prin ce metode se poate realiza vazectomia la taur şi la berbec? a) Rezecţia unei porţiuni din capul epididimului. b) Rezecţia canalelor deferente la origine . c) Rezecţia cordonului testicular la origine. d) Modificarea topografiei testiculelor. e) Modificarea poziţiei penisului.4. Cum se face exteriorizarea cozii epididimului în operaţia de vazectomie?

a) Se face câte o incizie de 1,5-2 cm care interesează toate pungile. testiculare în dreptul cozii epididimului paralelcu rafeul median.

93

Page 94: PROPEDEUTICA - GRILE

b) Se strânge testiculului într-o mână. c) Se excizează cu foarfeca o porţiune de mărimea unui bob de porumb din coada epididimului. d) Se tractioneaza cu o pensa hemostatica. e) Se prinde numai albugineea cu o pensa anatomica .

5. Cum se exteriorizeaza canalul deferent pentru rezecţie la origine?a) Se face câte o incizie verticală sau oblică în fundul sacului scrotal si se tractioneaza cu o pensa anatomica .

b) Prin apăsare sau se trage cu un cârlig. c) Prin apasare cu degetul si sectionare cu foarfeca chirurgicala . d) Se strange testiculul intr-o mana . e) Incizie cutanatăsi dilacerare .6. La ce distanta de testicul se face rezectia unei portiuni din canalele deferente?

a) La 5-6 cm deasupra testiculului . b) La 2 - 3 cm de canalul deferent c) Aproape de coada epididimului. d) Pe toata lungimea . e) In traiectul inguinal .7. La ce animale se realizează criptorhidia abdominală provocată? a) La câine şi la cotoi. b) La solipede. c) Numai la iepuroi. d) La vieri şi la berbeci. e) La rumegătoarele mari .8. Ce efect are criptorhidia abdominală provocată?

a) Spermatogeneza încetează b) Testiculul ectopic se cancerizează. c) Testiculele suferă un proces de necrobioză. d) Spermatogeneza se reduce cantitativ. e) Nu se produc efecte ireversibile

9. Cum se procedeaza cu testiculul in operaţia de criptorhidie abdominală provocată?

a) Se izoleaza testiculul si se torsioneaza la 180 de grade . b) Se debridează traiectul inguinal în unghiul antero-lateral. c) Se introduce testiculul în cavitatea abdominală împreună cu teaca vaginală, fără a fi răsucit. d) Se introduce testiculul în cavitatea abdominală fără teaca vaginala . e) Se exteriorizeaza testiculul ectopic si se indeparteaza .10. Care este scopul operaţiei de scurtare a penisului? a) Eradicarea unor boli infectioase cu transmitere prin montă. b) Suprimarea montei la animale care nu corespund din punct de vedere economic.

c) În scop zootehnic pentru scoaterea de la reproducţie a animalelor care nu se încadrează în standardul rasei. d) Împiedicarea copulaţiei la masculii încercători sau genitostimulatori e) Prevenirea transmiterii unor boli congenitale.11. Cum se face operaţia de scurtare a penisului la vier?

a) Incizia furoului în plan median pe o lungime de 8-10 cm pornind din partea posterioară şi exteriorizareapenisului formând o buclă in U cu înălţimea de 8-10 cm si fixarea acesteia prin sutura .

b) Extirparea unei porţiuni de 5-6 cm din corpii cavernoşi la baza penisului şi sutura albugineii pentrurefacerea continuităţii acestuia.

c) Se formeaza o bucla în "U" care se rasuceste cu 1800 formand o bucla circulara cu diametrul de 7-8 cm care sefixeaza prin sutura.d) Sutura penisului la locul de atingere cu furoul . Se aplică 1- 2 puncte de sutură cu fir rezistent şi bine tolerat, fără aproduce hematoame.

94

Page 95: PROPEDEUTICA - GRILE

e) Incizia furoului pe linia mediana, evidentierea penisului si fixarea lui in patru puncte de sutura cu fir sintetic, resorbabil.12. Care este scopul operaţiei de deviere a penisului? a) .Previne accidentele provocate de actul montei. b) Permite recoltarea spermei . c) Împiedică transmiterea unor boli prin montă. d) Întrerupe spermatogeneza şi monta naturală. e) Deplasarea penisului împreună cu furoul lateral, într-un unghi care să împiedice intromisiunea

13. Cum se face separarea furoului de peretele abdominal in operatia de deviere a penisului prin metoda Rommel?

a) Se face o incizie cutanată circulară cu o rază de 3 cm în jurul orificiului prepuţial şi una mediană de la scrotum pânăla incizia circulară.

b) Prin secţionarea muşchilor protractori şi a ligamentului suspensor. c) Se tunelizeaza cu o spatula, pe sub piele, spre scrot, formandu-se un traiect .

d) Se patrunde in traiect cu o pensa forceps si se prinde extremitatea furoului cu orificiul preputial.e) Se tunelizează cu o spatulă pe sub piele şi se trage penisul împreună cu furoul în noul traiect.

14. Prin ce se deosebeşte metoda Sik-Marlot de deviere a penisului faţă de metoda Rommel?

a) Detaşează furoul şi penisul de peretele abdominal . b) Face incizia cutanată mediană numai în apropierea bazei scrotumului pregătind un traiect subcutanat. c) Creează un nou traiect subcutanat prin tunelizare. d) Trage preputul in noul traiect unde il fixeaza prin sutura .

e) Trage penisul împreună cu furoul în noul traiect unde le fixează prin sutură.15. Prin ce se caracterizeaza metoda Sipilov de deviere a penisului ?

a) Incizie cutanată în formă de "U" în jurul orificiului prepuţial şi paralel cu furoul în lungime de 10 cm. b) Desprinderea furoului şi a penisului de peretele abdominal. c) Incizia cutanată în direcţie oblică ce se uneşte cu incizia anterioară la capătul dinspre baza penisului.

d) Realizeaza devierea penisului tot in partea dreapta dar la un unghi de 65 de grade .

e) Incizie prescrotala de 10 cm , tunelizare cu o spatula de embriotomie si introducerea penisului impreuna cu furoul, innoul traiect .

16. Prin ce se caracterizeaza operaţia de deviere a penisului prin metoda Addis-Colombo?

a) Se decolează pielea împreună cu muşchiul cutanat şi furoul care se deplasează apoi peste o zona denudată deformă aproximativ triunghiulară unde se fixează prin sutură.

b) Se face o incizie pe linia mediana de la extremitatea dreaptă a arcului de cerc până la 10 cm de baza scrotului.c) Se face o incizie dreapta pornind de la 15-20 cm din partea dreaptă a inciziei în formă de arc de cerc şi se desprindelamboul cutanat.d) Autoplastie cutanata printr-o incizie în arc de cerc la 30 cm cranial faţă de ombilic. Incizia are o lungime de 60 cm şise plasează simetric, cu extremităţile la distanţă egală faţă de linia mediană.

e) Tunelizarea se face dinspre baza penisului spre noul orificiu .

17.CHESTIONAR

1. Ce indicaţii are uretrotomia? a) Cateterism uretral. b) Calculoză vezicală, polipi, hematurie. c) Obstrucţii uretrale, stenoze cicatriciale. d) Amputări de penis, extirpări de prostată. e) Prevenirea calculozei uretrale.

95

Page 96: PROPEDEUTICA - GRILE

2. Care este locul de elecţie pentru uretrotomie la taurine?a) Arcada ischiatică, "S"-ul penian sau procesul uretral şi mai rar la baza porţiunii libere a penisului.

b) Arcada ischiatică şi mai rar la baza porţiunii libere a penisului. c) Procesul uretral, la nivelul "S"-ului penian sau la arcada ischiatică. d) Regiunea perineală înapoia scrotului şi mai rar prescrotal.

e) La baza osului penian şi mai rar pe traiectul porţiunii extrapelvine a uretrei sau la arcada ischiatică.

3. Cum se deschide uretra pentru uretrotomia ischiatică?a) Se face o incizie cutanată, a fasciei perineale şi a uretrei în plan median după efectuarea unui cateterism uretral .

b) Se prinde uretra cu o pensă anatomică şi se incizeaza transversal . c) Se dilacereaza cu o spatula si se extragcalculii care se desprind cu grijă fără a deşira mucoasa uretrală.

d) Pe o sonda canelata sau butonata, longitudinal, in plan median. e) Transversal sub arcada ischiatica sau deasupra acesteia .4. Ce este şi cum se realizează uretrostoma?

a).Este o metoda prin care se reface continuitatea uretrei după uretrotomie.b) Este o anomalie congenitală prin care uretra comunică cu exteriorul în afara meatului uretral.

c) Este o fistula uretrala realizata după extragerea calculilor uretrali. d) Se produce accidental prin sectionarea uretrei .

e) Uretrostoma este un orificiu de comunicare permanentă a uretrei cu exteriorul, pe traiectul acesteia, realizat pecale chirurgicală

5. Unde se deschide uretra pentru uretrotomia bazopeniană la câine?

a) Inaintea scrotului dupa descoperirea completă a penisului prin tracţionare spre înainte cu o compresă sterilă, prepuţulfiind împins înapoi, după care se introduce o sondă butonată metalică până la baza penisului unde se opreşte din cauzacalculilor.

b) Se incizează uretra 1-2 cm pe calculi sau pe vârful sondei butonate. c) Se fac mai multe incizii longitudinale avand ca suport fiecare calcul care se îndepărtează cu sonda canelată sau cu o

pensă. d) In interiorul furoului . e) Inapoia furoului pe o lungime de 1-2 cm .

6. Prin ce se deosebeşte uretrotomia prescrotală de aceea bazopeniană la câine?

a) Deschiderea uretrei se face înapoia furoului prin incizia pielii, a fasciei şi a uretrei . b) Furoul nu se mai incizeaza c) Calculii se localizează la baza osului penian. d) Se asigură hemostaza prin sutura. e) Plaga rămâne deschisă sau se face sutură etajată extramucoasă.7. Cum se exteriorizeaza vezica urinara pentru cistotomie la carnivore?

a) Se face laparotomie mediană ventrală prepubiană la femele sau paramediană ventrală la mascul pe o lungime de 5-12cm proporţional cu talia animalului.

b) Se rastoarna, aducandu-se cu partea dorsală spre operator. c) Se incizează peretele dorsal al vezicii, se extrag calculii şi se verifică permeabilitatea uretrei prin cateterism

sau injectând ser fiziologic prin meatul urinar.d) Se aduce prin tractiuni moderate in plaga abdominala , dupa evacuarea continutului.e) Se prezinta in afara cavitatii abdominale pentru cistotomie la polul anterior care este mai accesibil.

8. Ce indicaţii are amputarea penisului la cal? a) Se poate face doar amputarea procesului uretral în caz de gangrenă. b) Inflamaţii ale furoului, plăgi decubitale, pareze ale trenului posterior. c) Balanopostite rebele la tratament, micoze. d) Paralizia penisului, tumori, gangrene. e) După fracturi ale acestuia pentru a preveni automutilarea.

96

Page 97: PROPEDEUTICA - GRILE

9. Prin ce metoda se asigura hemostaza dupa sectionarea corpilor cavernosi in amputarea penisului la cal? a) Cauterizare si sutura vasculara. b) Sutura vasculara.

c) Hemostaza preventiva prin ligatura arterelor şi venelor dorsale ale penisului bilateral. d) Sutura hemostatică. e) Prin aplicarea garoului la nivelul bureletului preputial.

18. CHESTIONAR1. Ce indicatii are operaţia în fistula de lapte la femelele lactante? a) Se introduce o sondă butonată prin canalul papilar şi se explorează până la parenchimul glandular. b) Se introduce o sondă mamară prin canalul papilar şi se fixează. c) Se vivifiază marginile fistulei formând o plagă de formă alungită. d) Se recomanda asteptarea perioadei de repaus mamar. e) Se opereaza imediat pentru a nu risca infectii ascendente.2. Cum se face sutura în fistula de lapte prin procedeul Wolf? a) Se realizează o sutură bietajată în "U". b) Sutura profundă în "U"iar la piele se face sutura monoplana .

c) Afrontarea plăgii cutanate se face printr-o sutură în "U" cu firele trecute la distanţă mai mare de marginea plagii .d) Se face o sutură în "U" care afrontează planurile profunde şi în puncte separate simple pentru piele.

e) Se face sutură monoplană în puncte separate în "U".3. Cum se face sutura în fistula de lapte prin procedeul Moussu?

a) Sutura în bursă cu catgut subţire a ţesutului musculoerectil si in puncte separate la piele. b) Sutura în bursa, cu nylon la piele. c) Sutura monoplana cu fir resorbabil. d) Sutura trietajata in puncte separate. e) Sutura in bursa a planurilor profunde si cu agrafe la piele.4. Cum se face sutura în fistula de lapte prin procedeul Götze? a) Sutura trietajata in surjet simplu b) Se suturează mai întâi ţesutul musculo-erectil şi apoi pielea. c) Se aplică la plăgile mai mari de 1,5 cm. d) Este o sutură bietajată în fir continuu întretăiat. e) Sutura monoplana cu fir sintetic resorbabil .

5. Cum se face sutura în fistula mamară prin procedeul Berthelon şi Tournut?

a) Submucoasa canalului papilar se sutureaza in puncte separate . b) Sutura trietajată în surjet cu acelaşi fir, sintetic, resorbabil.

c) Ţesutul musculo-erectil se sutureaza in bursa iar pielea in puncte separate. d) Se recomanda sutura monoplana, in bloc . e) Se sutureaza bietajat, in puncte separate.6. Ce indicaţii are ablaţia glandei mamare la rumegatoarele mici? a) Neoplasme mamare. b) Actinobaciloză. c) Mamită gangrenoasă. d) Tuberculoză, leucoză. e) Anomalii congenitale.

19.CHESTIONAR

1. Care este scopul operaţiei în forma hiperplastica a bursitei cronice?

97

Page 98: PROPEDEUTICA - GRILE

a) Reducerea fenomenelor inflamatorii şi protejarea regiunii împotriva traumatismelor b) Drenarea lichidului acumulat şi prevenirea recidivelor. c) Îndepărtarea ţesutului fibros, indurat.. d) Eliminarea ţesuturilor necrozate şi asigurarea drenajului.

e) Îndepărtarea formaţiunii tumorale şi aplicarea unui pansament compresiv.

2. Ce indicaţii are tenotomia flexorului profund la cal? a) Javart tendinos, cheloid. b) Plăgi accidentale incomplete. c) Furbura acuta, arcare . d) Buletură gravă, retracţii tendinoase, spasm muscular cronic la cal. e) Exostoze ale jaretului.3. Ce este incastelura călcâielor?

a) Este o modificare patologică a formei copitei care se manifestă si prin atrofia falangetei. b) Este cea mai gravă formă de incastelură care, pe lângă apropierea călcâielor, produce şi compresiune asupra

aparatului de amortizare.c) Creşterea excesivă a cutiei de corn care devine casantă şi nu se mai poate aplica potcoava.d) Creşterea excesivă a cornului copitei la animalele potcovite defectuos.

e) Creşterea neuniformă a peretelui cutiei de corn la cabalinele nepotcovite.

4. Prin ce metode se poate reda elasticitatea peretelui lateral al cutiei de corn în incastelura călcâielor?

a) Subţierea uniformă a cutiei de corn până la "peliculă" şi aplicarea unui unguent de copită.b) Metoda Collin, se realizează prin cinci renuri, dintre care două sunt paralele cu marginea coronară, iar trei suntverticale ajungând până în talpă.c) Metoda Habacher prin trei renuri, care descriu o formă de trapez cu baza mare spre coroană.d) Metoda Jolly - se fac trei renuri paralele orientate oblic de sus în jos şi dinainte spre înapoi.

e) Se fac renuri divergente care se unesc sub burelet.5. În seimele superficiale complete se efectuează diverse renuri cu scopul decompresării membranei cheratogene şi

stoparea progresiei spre ţesuturile vii. Ce metode se folosesc în acest scop?

a) Metoda renurilor paralele. Se subţiază marginile seimei şi apoi se fac renuri paralele pe direcţia seimei.b) Metoda Fischer - se fac renuri perpendiculare pe seimă, paralele cu marginea coronară la 2 cm de aceasta. Renurilesunt distanţate la 2 cm între ele şi au lungimea de 2 cm.c) Metoda renurilor divergente - se fac două renuri oblice plecând de la coroană din apropierea seimei şi se termină lapelicula, la 2-3 cm de seimă în formă de "V".

d) Metoda Messler - se aseamănă cu metoda de la punctul c), la care se mai adaugă o renură orizontală lajumătatea seimei în forma literei "A" rasturnat .

e) Subţierea uniformă a cornului copitei sau aplicarea unor agrafe metalice.6. Care este scopul operaţiei în seimele profunde, complicate?

a) Crearea unor condiţii de anaerobioză în plagă pentru stoparea dezvoltării germenilor Gram-negativi. b) Indepartarea tesuturilor necrozate si rezectia seimei. c) Oprirea progresiei seimei în profunzime. d) Îndepărtarea secreţiilor purulente. e) Aerarea ţesuturilor infectate si indepărtarea zonelor de necroză.7. Prin ce manopera se indeparteaza cornul copitei în seima profundă complicată? a) Avulsie. b) Avulsia cornului copitei în dreptul seimei împreună cu bureletul adiacent. c) Se desprinde cornul copitei din apropierea seimei, cu foaia de jales. d) Raclaj. e) Rezectie.8. Cum se extirpa fibrocartilajul in operatia de javart cartilaginos, prin acces coronar?

a) Incizie liniară la 2 cm deasupra bureletului pe toată lungimea fibrocartilajului prinzand marginea superioara.

98

Page 99: PROPEDEUTICA - GRILE

b) Se face o incizie cutanată verticală, la jumătatea celei orizontale,deasupra bureletului, în "T" răsturnat şi se decoleazăcele două lambouri pentru extractia fibrocartilajului.c) Cu chiureta sau cuţitul Buss, ţinând copita în extensie pentru a nu deschide fundul de sac articular.

d) Se dilacereaza de sus in jos cu foaia de jales. e) Se dilacereaza de jos in sus cu foaia de jales.9. Ce avantaj prezinta rezecţia fibrocartilajului complementar prin metoda Müller Frick ?

a) Permite efectuarea unui tratament corect postoperator. b) Permite aerarea plagii. c) Asigura un drenaj foarte bun. d) Necesita un efort mai mic si atentie deosebita. e) Se simplifica tratamentul postoperator.

10. Cum se face rezecţia fibrocartilajelor complementare prin metoda Bayer ?

a) Prin acces parietal b) Prin acces coronar . c) Prin acces parieto-coronar. d) Prin rezectia peretelui lateral al cutiei de corn. e) Prin avulsia furcutei

11. Ce indicaţii are operaţia în plăgi podale? a) Empiem al micii teci sesamoidiene. b) Necroza ţesutului velutos, a cuzinetului plantar. c) Necroza aponevrozei plantare, osteita falangetei. d) Fractura falangetei . e) Luxaţii podale, furbură cronică, javart cartilaginos.12. Care este scopul operaţiei în plăgi podale ?

a) Indepartarea corpului strain si a cuzinetului plantar. b) Avulsia furcuţei şi barelor începând de la vârf. c) Rezecţia vârfului cuzinetului plantar. d) Excizia aponevrozei plantare. e) Drenarea micii teci sesamoidiene

13. Cum se face indepartarea onglonului prin metoda Bercoff?

a) Secţionarea onglonului cu. ferăstrăul . b) Se îndepărtează eminenţa piramidală si se chiuretează cartilajul. c) Se face o renura paralela cu bureletul . d) Prin dezarticulare cu foaia de jales. e) Prin sectionare oblica cu ferastraul.14. Prin ce se caracterizeaza amputarea unui deget la bovine prin metoda Bercoff ? a) Amputarea unui deget cu pastrarea bureletului . b) Amputarea degetului fara pastrarea bureletului.

c) Amputarea degetului se face prin dezarticularea falangei a II-a de prima.d) Secţionarea falangei I cu ferăstrăul oblic de sus în jos şi dinafară spre înăuntru.

e) Amputarea falangei I cu ferastraul.

99