1. FARMACIA CA UNITATE SANITARĂ

Farmacia are ca obiect de activitate prepararea, conservarea, eliberarea medicamentelor şi a altor produse farmaceutice de uz uman, produse igienico-cosmetice şi tehnico-medicale.

– Farmacii publice (circuit deschis) – asigură asistenţa cu medicamente în ambulatoriu.

– Farmacii de circuit închis – asigură asistenţa cu medicamente a bolnavilor internaţi în instituţiile sanitare (spitale, sanatorii).

Obiectivele principale ale activităţii farmaceutice:

- Prepararea, păstrarea şi eliberarea medicamentelor de orice natură şi sub orice formă, în conformitate cu FR şi cu standardele internaţionale.

- Eliberarea medicamentelor, a celorlalte produse farmaceutice, tehnico-medicale, igienico-sanitare, parafarmaceutice autorizate şi/sau înregistrate de Ministerul Sănătăţii.

- Asigurarea informării corespunzătoare şi sfătuirea pacientului.

- Urmărirea efectelor medicamentelor în timpul tratamentului.

LOCALUL FARMACIEI

Aspect exterior

Accesibilitate pentru toţi pacienţii

Condiţii de securitate

Atmosferă profesională

Spaţiu corespunzător (compartimentare)

• OFICINA – spaţiul de primire a pacienţilor şi de eliberare a medicamentelor.

• spaţiu de confidenţialitate

• RECEPTURA – camera de preparare a medicamentelor magistrale, dotată cu mobilier şi ustensilele necesare – masă de analiză.

• LABORATORUL – cameră pentru prepararea unor cantită ţi mari de forme farmaceutice (elaborări) care vor fi divizate şi condiţionate în ambalaje corespunzătoare.

• COMPARTIMENTUL PENTRU PREPARATE STERILE (boxă sterilă)

– Destinat preparării de preparate oftalmice, preparate aplicate pe plăgi, arsuri, pielea sugarilor.

• ÎNCĂPEREA DE PREPARARE A APEI DISTILATE

– Suprafaţă cel puţin 2 x 2 m.

• DEPOZITUL – locul de păstrare a medicamentelor,

substanţelor farmaceutice

şi produselor parafarmaceutice aflate în stoc.

• Criterii de depozitare a medicamentelor:

• grupe terapeutice;

• forme farmaceutice;

• căi de administrare;

• caracteristici fizico-chimice;

• în ordinea seriilor de fabricaţie;

• ordine alfabetică.

MEDICAMENTUL

Definiţia OMS: “orice substanţă sau produs utilizat sau destinat a fi utilizat în vederea modificării sau explorării unui sistem fiziologic sau unei stări patologice, în interesul subiectului căruia îi este administrat”.

SUBSTANŢA MEDICAMENTOASĂ –substanţă cu structură chimică definită de origine naturală (minerală, vegetală, animală), semisinteză sau sinteză şi o anumită acţiune farmacodinamică.

- trebuie să corespundă condi ţiilor de calitate prevăzute de farmacopee, norme interne de fabricaţie, standarde

PRODUS VEGETAL (fitofarmaceutic) – parte dintr-o plantă medicinală care conţine una sau mai multe substanţe responsabile de efectul farmacodinamic – principii active.

PREPARAT FARMACEUTIC

(FORMA FARMACEUTICĂ) – SM şi substanţe auxiliare prelucrate printr-o operaţie farmaceutică în farmacie (medicament magistral) sau industrie (medicament industrial)

Denumirea comercială

(înregistrată)

Denumirea oficinalăDenumirea comună

internaţională

D.C.I.

Denumirea chimică (nomenclatura

chimică sistematică)

® (registered)

-este stabilită de compania (firma) producătoare.

-ex. Algocalmin®

- Prevăzută de farmacopee pt. SM, preparate farmaceutice, produse vegetale;

ex.

Kalii iodidum;

Beladonnae folium;

Solutio formaldehydi;

Compressi saccharini;

-Recomandată de OMS;

-ex.

-Cofeină

-Metamizol sodic.

-Structura chimică a SM, cu componentele structurale şi poziţiile relative.

-ex. 3,7-dihidro-1,3,7-trimetil-1 H purin-2,-dionă

Denumirea medicamentelor

Clasificarea medicamentelor după modul de formulare:

Medicamente industriale

Medicamente oficinale

Medicamente magistrale

1. MEDICAMENTE INDUSTRIALE (SPECIALITĂŢI FARMACEUTICE)

- Se prepară în industrie, sunt ambalate specific, au o anumită denumire.

- Fabricarea medicamentelor este condiţionată de obţinerea Autorizaţiei de Punere pe Piaţă (A.P.P.) a medicamentului de la ANM (Hot. nr. 5/1999; 8/1999).

- Fabricarea medicamentelor industriale se face conform unei fişe de fabricaţie şi cuprinde operaţii de producţie:

- Recunoaşterea materiilor prime;

- Prepararea formei farmaceutice

- Divizarea în recipiente (ambalarea primară)

- Etichetarea

- Ambalarea secundară

Lot – cantitate de materie primă presupusă a fi unitară, din care se obţin una sau mai multe serii de produse;

Serie- totalitatea unităţilor dintr-un produs obţinute în condiţii identice într-un singur ciclu de operaţii.

Termen de valabilitate al medicamentului industrial: 1-5 ani.

Elementele de pe ambalajul medicamentelor industriale:

Denumirea comercială Denumirea comună internaţională Forma farmaceutică Conţinutul în masă, volum, unităţi de administrare Compoziţia calitativă şi cantitativă pe unitate de

administrare sau funcţie de forma farmaceutică, pe volum sau greutate;

Lista excipienţilor Modul de administrare (sau calea de administrare) Menţiuni speciale “A nu se lăsa la îndemâna copiilor!”;

“A se agita!” Numărul lotului Data fabricaţiei/data expirării; Modul de îndepărtare al medicamentului rămas

neconsumat sau a produşilor de degradare; Indicaţii terapeutice (pt. medicamentele OTC) Menţiunea “adulţi”, sugari”, “copii” dacă există mai

multe concentraţii la aceeaşi formă farmaceutică; Nr. Autorizaţiei de Punere pe Piaţă (APP). Numele şi adresa fabricantului /simboluri, pictograme

Pe ambalajul tip blister (ambalare primară): Denumirea medicamentului; Numele fabricii; Nr. lot Data expirării

Soluţie injectabilă

Solutie

Spray nazal

Sirop, dropsuri, tinctură, soluţie,extract lichid, suspensie

ŞamponSpray

Granule

Drajeuri, comprimate filmate

Unguent, cremă, gel, pastă

Sachet (pliculeţ)Comprimate efervescente

Pudră/ pentru uz extern Capsule gelatinoase moi

Pulbere pentru uz intern Capsule gelatinoase tari

SupozitoareComprimate

SUPOZITOARE CU GLICERINA pentru adultiCOMPOZITIE: Un supozitor contine 2085,6 mg glicerol si excipienti: stearina, carbonat de sodiu anhidru.GRUPA FARMACOTERAPEUTICA: alte laxative.INDICATII TERAPEUTICE:• tratamentul simptomatic al constipatiei;• usurarea defecatiei in cazul scaunelor dure, hemoroizilor, fisurilor anale, rectitelor, dupa interventiile

chirurgicale sau inaintea rectoscopiei;• evitarea efortului de defecatie in timpul sarcinii si alaptarii.CONTRAINDICATII: Nu s-au semnalat.PRECAUTII: Administrarea supozitoarelor nu necesita precautii speciale.INTERACTIUNI: Pana in prezent, nu s-au raportat interactiuni.

ATENTIONARI SPECIALE:• Sarcina si alaptarea: Nu exista studii controlate privind efectele administrarii produsului la femeile

insarcinate.Totusi, supozitoarele cu glicerina pot fi utilizate in timpul sarcinii si alaptarii.• Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje: Medicamentul nu influenteaza capacitatea

de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

DOZE Sl MOD DE ADMINISTRARE:Se administreaza intrarectal, cate un supozitor la nevoie.REACTII ADVERSE: Foarte rar, utilizarea timp indelungat poate provoca iritatii ano-rectale.SUPRADOZAJ: Pana in prezent, nu s-au semnalat cazuri de supradozaj.PASTRARE:• A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj.• A se pastra la temperaturi sub 25°C, in ambalajul original.• A nu se lasa la indemana copiilor.AMBALAJ: Cutie cu 2 folii termosudate a cate 3 supozitoare.PRODUCATOR:ANTIBIOTICE S.A. RomaniaDETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA:• 'ANTIBIOTICE S.A.,Str. Valea Lupului, nr. 1, lasi 707410, RomaniaDATA ULTIMEI VERIFICARI A PROSPECTULUI: Decembrie, 2002• Orice reclamatie va fi insotita de cutia cu datele de identificare ale produsului

2. MEDICAMENTE OFICINALE

- sunt medicamente care prezintă monografie în farmacopee.

a. Preparate oficinale - preparate în farmacie după indicaţiile

farmacopeei- sunt alcătuite din una sau mai multe

componente, au o singură denumire oficinală;

- Sunt eliberate pacienţilor ca atare sau asociate cu alte SM.

- Termen de valabilitate: sub 1 an.

b. Preparate oficinale divizatemedicamente simple şi preparate stabile descrise de farmacopee şi preparate în industrie.

Termen de valabilitate: 1-5 ani.

Solutio camphorae spirituosa 10 %Soluţie alcoolică de camfor 10 %

Sinonim: spirt camforat.Preparare:Camphora 10 g.Alcoholum 70 g.Aqua destillata q.s.ad.100 g

Compressi metamizoli natriciComprimate de metamizol sodic

Comprimatele de metamizol sodic conţin 500 mg. metamizol sodic pe comprimat.

Unguentum clotrimazoli 1 %Unguent cu clotrimazol 1 %

Unguentul cu clotrimazol conţine clotrimazol dispersat într-o bază de unguent potrivită; conţine un conservant antimicrobian potrivit.

FARMACIA................

Sirop de Balsam de Tolu

D.s. intern, 1 l x 3 /ziData prep. 3.10.2009

INTERN Semnătura,

3. MEDICAMENTE MAGISTRALE

- medicamente preparate ex tempore în farmacie conform unei prescripţii medicale, sunt destinate unui anumit bolnav.

- după preparare, formula este înscrisă în registrul farmaciei.

- numărul de ordine din registru se trece pe etichetă;

- termen de valabilitate redus; utilizare imediată.

Judeţul..............................................

Localitatea.......................................

Unitatea sanitară...............................

Numele....... Prenumele..... Sex.......

Vârsta..... Domiciliul: Jud..............Str..............

Nr. fişă obs........................................

DIAGNOSTIC......psoriazis

Rp/ Eritromicină 3 g;

Acid salicilic 3 g;

Alcool 70º....q.s.ad. 100 g.

M.f. loţiune

D.s. extern, aplicaţii pe pielea capului

Semnătura şi parafa medicului,

Data....

Ştampila farmaciei

FARMACIA................

Rp/120

Aplicaţii pe pielea capului, de 2 ori/zi

A SE AGITA!

Data prep. 3.10.2009

EXTERN Semnătura,

• Legea privind asigurarea sănătăţii populaţiei prevede că medicii pot recomanda şi folosi numai medicamente şi produse biologice cuprinse în Nomenclatorul de medicamente şi produse de uz uman, elaborat de Comisia Medicamentului.

• Medicamentele sunt clasificate după sistemul ATC.

Criteriul chimic (identitatea chimică a medicamentului)

Criteriul terapeutic (tipul de acţiune al medicamentului)

Criteriul anatomic (locul de acţiune al medicamentulul)

-4. Clasa chimică

(majuscule latine)

- 5.Subclasa chimică –numele SM.

(cifre arabe)

ex. Diazepam

N05BA01

1. N –sistem nervos

2. N05 psihotrope

3. N05B- psihotrope anxiolitice;

4. N05BA –derivaţi benzodiazepinici

5. N05BA01- diazepam

-2. Grupa terapeutică principală (cifre arabe)

-3.Subgrupa terapeutică

(majuscule latine)

ex. Metformina

A10BA02

1. A tract digestiv

2. A10- medicamente antidiabetice

3. A10B- hipoglicemiante orale;

4. A10BA – biguanide

5. A10BA02- metformina

-1. Formaţiunea anatomică (majuscule latine)

14 grupe:

-A- tract digestiv şi metabolism;

-B- sânge şi organe hematopoetice;

-C- sistem cardiovascular;

-D- preparate dermatologice;

-G- aparat genito-urinar şi hormoni sexuali;

-H- preparate hormonale sistemice;

-J – antiinfecţioase sistemice;

-L – antiinfecţioase şi imunomodulatoare;

-M- sistem musculo-scheletic;

-N- sistem nervos;

-P- produse antiparazitare;

-R- aparat respirator;

-S- organe senzitive;

-V- varia.

Texte legislative

• Legea Sanitară din 1930 – directive juridice şi organizatorice ale farmaciei româneşti;

- Legea 3/1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei

• Legea 305/2004, privind exercitarea profesieide farmacist, precum şi organizarea şifuncţionarea Colegiului Farmaciştilor din România;

• Legea Farmaciei – 266/2008.

• Legea 360/2003 privind regimul substanţelorşi preparatelor chimice periculoase;

• Ordinul 95/2003 pentru aprobarea HotărâriiConsiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 7 din 17 ianuarie 2003 referitoare la modificarea încadrării unorpreparate farmaceutice în categoriaSeparanda sau Venena, din FarmacopeeaRomână, ediţia a X-a

• Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumuluiilicit de droguri

FARMACOPEEA- Codul oficial al normativelor care asigură calitatea medicamentului (gr. pharmakon =

medicament; poein = a face)- denumirea, prepararea, controlul şi conservarea medicamentului.- “Prevederile Farmacopeei sunt obligatorii pentru toate unităţile care produc, controlează,

depozitează şi distribuie medicamente şi se aplică tuturor produselor realizate în ţară”- Farmacopeea Română Ed. a X-a şi 4 suplimente (2001, 2002, 2004, 2006 – texte

traduse şi adaptate după Ph.Eur.).- FRX – 13 capitole.

Cap. VI – Prevederi generale: Titlul monografiilor, Sinonime, Formule chimice, Nomenclatura chimică sistematică, Mase atomice relative, Mase moleculare relative, Concentraţie, Proba luată în lucru, Temperatura, Presiune, Solvenţi, Conservare, Control.Preparate farmaceutice – prevederi despre substanţe active, substanţe auxiliare, picător normal, modul de administrare pe cale orală.Contaminare, Stabilitate, Perioadă de valabilitate, Conservare.

Cap. VIII. Monografii- Monografii individuale pentru substanţe, produse vegetale, preparate farmaceutice.- Monografii generale pentru preparate farmaceutice

Cap. XII. Tabele: - Tabele alcoolmetrice, - Tabele cu dozele terapeutice uzuale şi maxime, - Tabel cu nr. de picături/g. pentru unele lichide şi preparate farmaceutice lichide, - Tabelele Separanda, Venena, - Tabel cu mărimi şi unităţi de măsură.

• Monografii de substanţe– Substanţe medicamentoase dar şi

auxiliare (solvenţi, vehicule, excipienţi, adjuvanţi)

Monografii ale produselor vegetale

Suplimentele FRXSupliment 2000:

Materiale utilizate la fabricarea recipientelor de uz farmaceutic; Recipiente de uz farmaceutic Reactivi şi soluţii etalon Index de reactivi.

Supliment 2001: Capitole generale: Metode analitice, Metode fizico-chimice, Metode farmacotehnice

(Dezagregarea comprimatelor şi capsulelor, etc.) Reactivi Texte generale Monografii individuale (Apă purificată, Apă pentru preparate injectabile) Monografii generale (Produse vegetale medicinale) Index de reactivi şi alfabetic

România a aderat la Convenţia privind elaborarea Farmacopeei Europene, din cadrul Consiliului Europei şi a devenit membru cu drepturi depline (24.09.2003.)

Supliment 2004 – texte traduse şi armonizate după Ph.Eur.IV Prevederi generale

Monografii forme farmaceutice Texte revizuite şi suprimate Termeni standard româneşti Index de reactivi

Supliment 2006 - texte traduse şi armonizate după Ph.Eur.V Metode de analiza. Index de reactivi. Reactivi. Texte generale. Monografii generale (Preparate homeopate) Termeni standard românesti noi si revizuiti. Texte revizuite

ELIBERAREA MEDICAMENTELOR- În farmaciile cu circuit deschis- reţetă medicală sau la

cerere (OTC)- În farmaciile de spital: condici de prescripţii medicale pt.

bolnavii spitalizaţi; condici de aparat (pt. aparatele sau trusele de urgenţă ale secţiilor).

PĂRŢILE REŢETEI:1. Superscriptio (lat. super =deasupra, + scriptio, -onis =

scriere)– antetul tipărit, în care medicul completează

informaţiile referitoare la: tipul de reţetă (gratuit, compensat, gradul de compensare), unitatea sanitară emitentă (cabinet medical/spital); localitate, judeţ.

2. Inscriptio (lat. inscriptio, -onis = înscriere)– date despre pacient: nume-prenume, vârsta,

domiciliul, nr. fişei de observaţie, diagnostic.3. Invocatio

– invocaţia este adresarea medicului către farmacist, prin cuvântul “Recipe” Rp. (de la recipio, -ere, = a lua, a primi);

4. Prescriptio– cuprinde medicamentele prescrise de medic ce

urmeaza a fi eliberate de farmacist (medic→farmacist→pacient);

– medicamentele pot fi prescrise ca:• Preparate oficinale (ex. tinctura de iod);• Preparate industriale (denumirea comercială

sau DCI);• Preparate magistrale.

– concentratia preparatelor este stabilită de medicul prescriptor

Reţeta – indicaţia scrisă prin care se cere prepararea sau eliberarea medicamentelor şi prin care se arată modul şi durata de tratament.

5. Instructio – instrucţiuni date de medic către farmacist:– M.f. sol. (misce fiat solutio)- amestecă să fie soluţie;– D.t.d. (detur tales doses) – fă asemenea doze;– Div.d.eq.- divide în doze egale– D.S. (detur signetur) – dă şi semnează;– Calea de administrare: intern, extern– Cantitatea de medicament şi numărul de administrări

(ex. D.S. Intern, 2 linguriţe x 3 /zi)6. Subscriptio

– Ultima parte a reţetei completată de medic: semnătura şi parafa medicului,data emiterii, stampila unităţii sanitare.

7. Adnotatio (Adde)– Ultima parte a reţetei completată de farmacist;– Cuprinde:

• Data eliberării;• Ştampila farmaciei;• Preţul calculat după sistemul de taxare în

vigoare;• Numărul de înregistrare al reţetei (în sistemul

de eliberare CNAS sau din Registrul de copiere al reţetelor magistrale);

• O serie de modificări impuse de modul de preparare (Rp. magistrale)

– Corectarea dozelor terapeutice maxime depăşite;

– Denumirea excipienţilor folosiţi, dacă nu au fost precizaţi de medic;

– Specificarea substanţelor auxiliare introduse în formulă (agenţi de emulsionare, de suspendare, conservanţi antimicrobieni, corectori de pH etc.)

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

CĂI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

- Funcţie de calea de administrare, SM evoluează diferit în organism, suferă modificări metabolice care influenţează acţiunea farmacodinamică.

- Alegerea căii de administrare se face funcţie de:

locul şi viteza de instalare a acţiunii dorite,

starea bolnavului,

proprietăţile fizico-chimice ale medicamentului.

Principalele căi de administrare:

Calea orală, internă (per os, medicamentele sunt înghiţite);

Calea parenterală (injectabilă, perfuzabilă);

Calea externă (topică, administrare pe piele sau mucoase).

Acţiuni generale (sistemice) – se instalează după absorbţia SM din preparatele administrate

Acţiuni locale (topice).

Administrarea pe cale orală

- Cale enterală (enteron - intestin, per os, p.o.) – administrare prin ingestie, acţiune generală.

- există şi medicamente administrate p.o. pentru acţiune topică: absorbante, neutralizante, protectoare gastrice, antiseptice intestinale, laxative.

Forme farmaceutice:

- Preparate lichide:soluţii, siropuri, suspensii, infuzii (ceaiuri);

- Preparate solide: pulberi, capsule, granule, comprimate.

☻Riscul degradării SM în segmentele tubului digestiv;

☻Iritarea mucoasei tractului gastro-intestinal;

☻Necesitatea corectării gustului /mirosului (la preparatele lichide).

☺Comoditate: calea naturală, fiziologică.

☺Posibilităţi de administrare: nu necesită condiţii speciale.

Dezavantajele administrării oraleAvantajele administrării orale

ADMINISTRAREA PE CĂILE PARENTERALE

• parenteral - (gr. para- + gr. enteron – pe lângă intestin)- cale de administrare generală a unui medicament alta decât cea digestivă, printr-un procedeu care lezează ţesuturile.

- acţiune sistemică

• Administrare injectabilă• Administrare perfuzabilă- administrarea de volum mare de preparate (soluţii) cu ajutorul unui dispozitiv (perfuzor),picătură cu picătură.

Căi parenterale: Intradermic (i.d.) – medicamentul este injectat în straturile de

suprafaţă ale pielii (la limita dintre epiderm şi derm); scop: diagnostic, imunoterapie.

Subcutanat (s.c.) – medicamentul este injectat în mai profund în piele (ţesut conjunctiv din hipoderm)

Intravenos (i.v.) – medicamentul este injectat direct în torentul sanguin (prin abordarea unei vene).- Instalarea rapidă a acţiunii; absorbţie completă.

Intramuscular (i.m.)-medicamentul este injectat în ţesutul muscular profund; SM difuzează prin fibrele musculare, traversează peretele capilarelor şi ajunge în circulaţia generală.

i.v.

s.c.

i.d.

i.m.

Intraarterial (i.a.) – abordarea unei artere.

Intrarahidian (i.r.) – injectarea în spaţiul dintre măduva spinării şi coloana vertebrală.

Intraarticular, periarticular: injectarea de preparate cu acţiune locală (antiinflamatoare)

Avantajele administrării parenterale:

☺ Dozaj exact al SM;

☺ Rapiditate de acţiune (efect instant la calea iv.)

☺ Cale utilă pentru SM care nu traversează mucoasa gastrointestinală sau care sunt degradate la acest nivel;

☺ Dirijarea tipului de acţiune al medicamentului injectat funcţie de calea de administrare şi gradul de dispersie al SM;

☺ Alimentarea organismului pe cale artificială (perfuzii nutritive);

☺ Evitarea unor efecte nedorite ce pot apărea după administrarea orală;

Dezavantaje:

☻ Necesită lucru aseptic şi sterilizare;

☻ Necesită personal calificat;

☻ Complianţa scăzută a pacienţilor: durere la locul de injectare, etc.

☻ Efect ireversibil.

Preparate injectabile:- lichide (soluţii, emulsii, suspensii);- solide: pulberi pt. soluţii sau suspensii injectabile

Preparate perfuzabile:- soluţii şi emulsii.

ADMINISTRAREA PE PIELE ŞI MUCOASE

- Administrarea cutanată

acţiune locală în afecţiuni dermatologice, în diverse straturi ale pielii.

acţiune sistemică, după traversarea pielii şi trecerea SM. în microcirculaţia dermică

- Evitarea pasajului hepatic (metabolizării medicamentului prin ficat);

- Efect de rezervor prin acumularea medicamentului pe tegument.

Forme farmaceutice: lichide:loţiuni, linimente (emulsii topice); semisolide: unguente, spume; solide: pudre, cataplasme; forme adezive cutanate: emplastre, pansamente adezive

medicamentoase, dispozitive transdermice (plasturi)

☻Pielea prezintă permeabilitate selectivă pt. anumite SM;

☻În cazul lezării pielii pot apărea reacţii secundare nedorite prin absorbţia crescută a unor SM.

☺Medicamentele sunt aplicate direct la locul afectat în vederea unei acţiuni locale;

☺Evitarea pasajului hepatic în cazul unei absorbţii sistemice.

DezavantajeAvantaje

ADMINISTRAREA PE MUCOASE• mucoasele- ţesuturi care delimitează cavităţile

organismului; sunt deschise spre exterior (exc. mucoasa gastro-intestinală);

• Se urmăreşte o acţiune locală în principal, dar şi acţiune sistemică (mucoasele prezintă o vascularizaţie bogată, permiţănd unor SM să fie absorbite direct în torentul sanguin).

• SM sunt etalate pe mucoasa respectivă prin forme farmaceutice adecvate.

Mucoasa bucală, bucofaringiană

- acţiune locală: (antiseptice, antiinflamatoare, etc.), mai rar o acţiune generală (forme muco-adezive, care aderă de mucoasa orală şi cedează treptat SM.)

Mucoasa sublinguală

– Acţiune generală, sistemică: anumite SM pot traversa direct mucoasa sublinguală bogat vascularizată, pătrund în fluxul sanguin şi sunt transportate la organele ţintă.

– este utilizată când se urmăreşte rapiditate în acţiune.

– ex. nitroglicerina utilizată în angina pectorală

Forme farmaceutice:

• lichide: soluţii pt. gargară (gargarisme, ape de gură), pensulaţii bucale.

• solide: comprimate de supt, lozengi, comprimate gingivale, comprimate mucoadezive, granule, comprimate orodispersabile, gume medicamentoase.

Forme farmaceutice:

• comprimate sublinguale, soluţii în picături, aerosoli (spray) sublingual

Mucoasa oftalmică- Se urmăreşte o acţiune locală prin plasarea

medicamentului direct la nivelul ochiului.

- acţiune sistemică: inserte plasate în sacul conjunctival pentru eliberarea treptată a SM.

- Medicamentele trebuie să fie obligatoriu sterile;

Forme farmaceutice:

- lichide: picături pt. ochi (colire),

băi oculare;

- semisolide: unguente oftalmice,

- solide: inserte oftalmice.

Mucoasa nazală- Se urmăreşte o acţiune locală (tratamentul

afecţiunilor de la nivelul nasului - endonazal)

- Mucoasa nazală este bogat vascularizată, unele SM se pot absorbi şi sistemic (ex. unele SM hormonale: calcitonină, etc.)

Forme farmaceutice:

- lichide: picături pentru nas (erine), soluţii pt lavaj nazal, spray nazal.

- semisolide: unguente nazale;

- solide: pulberi mucoadezive, creioane.

Calea pulmonarăAdministrarea medicamentelor pe cale pulmonară (epiteliu bronşic, alveole pulmonare) se face prin inhalarea preparatelor (gaze, vapori, aerosoli)

Calea pulmonară este indicată pt. administrarea de: SM puternic active care acţionează la nivelul plămânilor (bronhodilatatoare); SM care sunt absorbite mai greu din tractul gastro intestinal; SM care suferă transformări masive la trecerea prin ficat (primul pasaj hepatic).

− Efect local asupra mucoasei− Efect sistemic

Forme farmaceutice: - lichide: aerosoli lichizi;- solide: pulberi inhalatorii, fumigaţii.

Marea majoritate se administreazăcu dispozitive speciale

Calea auriculară (otică)- Efect local

Forme farmaceutice:- lichide: picături pentru ureche, băi auriculare- semisolide: unguente auriculare;- solide: otoconuri.

Calea rectală

Acţiune locală (antihemoroidală, antiparazitară, laxativă) Acţiune sistemică

Calea vaginală Acţiune locală

Forme farmaceutice: - lichide: soluţii, suspensii, spume- semisolide: unguente vaginale- solide: supozitoare (ovule), capsule, comprimate vaginale, inserte vaginale.

☻Iritaţii ale mucoasei rectale de către unele substanţe

☺Posibilităţi de absorbţie similare căii orale;

☺Evitarea primului pasaj hepatic;

☺Posibilităţi de tratament la sugari, copii;

Dezavantajele administrării rectale

Avantajele administrării rectale

Forme farmaceutice: •lichide: clisme•semisolide: unguente rectale•solide: supozitoare, capsule rectale.

1. Faza biofarmaceutică- Eliberarea SM din forma farmaceutică şi trecerea

ei în soluţie.

- Cantitatea de SM eliberată la locul de absorbţie –DISPONIBILITATE FARMACEUTICĂ

Descrierea evoluţiei substanţei medicamentoase în organism - parametri matematici:

Biodisponibilitatea (BD) – cantitatea de SM nemodificată care ajunge în circulaţia generală;

Vd - (volumul de distribuţie) - volumul în care SM este distribuită uniform la o concentraţie egală cu cea plasmatică;

T1/2 –(timpul de înjumătăţire) – timpul în care ½ din cantitatea de SM a dispărut din organism.

Cl (clearance-ul) - ritmul eliminării SM în relaţie cu concentraţia în lichidele biologice.

ELIMINAREA

Are loc pe diferite căi (renală, digestivă); se elimină atât medicamentul, cât şi metaboliţii

săi.

METABOLIZAREAModificarea moleculei iniţiale

Metaboliţi

DISTRIBUŢIA

Vehicularea SM de către sânge în tot arborele circulator

ABSORBŢIA

Trecerea SM de la locul de administrare în sânge

2. Faza farmacocinetică

TRANSFORMĂRILE MEDICAMENTELOR ÎN ORGANISM

3. Faza farmacodinamică

- Faza în care are loc acţiunea medicamentului.

- Eficienţa unei SM depinde de cantitatea care ajunge la locul de acţiune şi de duratamenţinerii unei concentraţii corespunzătoare.

- Intensitatea răspunsului biologic depinde în general de concentraţia SM în plasmă.

T0-T2 – timpul necesar atingerii concentraţiei maxime;

T1-T3- timpul de acţiune al medicamentului

Cmax – maximul concentraţiei medicamentoase plasmatice- corespunde efectului terapeutic maxim.

ABSORBŢIE

DEZINTEGRARE DEZAGREGARECOMPRIMAT

DIZOLVARE

SM DIZOLVATĂ ÎN FLUIDUL GASTRO INTESTINAL

Faza biofarmaceutică

DISTRIBUŢIEMETABOLIZAREELIMINARE

Faza farmacodinamică

Răspuns terapeutic

Faza farmacocinetică

MEDICAMENT. ACTIVITATE, TOXICITATE, POSOLOGIE

Substanţe medicamentoase- activitate:

Anodine (obişnuite): etichete scris negru pe fond alb.

Puternic active- Separanda - etichete scris roşu pe fond alb;

Toxice şi stupefiante – Venena – etichete scris alb pe fond negru; emblema cap de mort.

CALCII CARBONAS

IODUM

ATROPINI SULFAS

Toxicitate – manifestări nedorite consecutive administrării unei anumite SM la un organism viu.

Reacţii adverse

Stări patologice induse de medicamente

Intoxicaţii acute medicamentoase

Dependenţa

Reacţii adverse la medicamente:- apar la doze folosite obişnuit la om în scop profilactic sau curativ sau pentru diagnostic.

– Reacţii adverse de tip toxic – funcţie de medicament sau de bolnav dozele obişnuite au efecte toxice (tulburări funcţionale, leziuni; efecte dismorfogene, mutagene, cancerigene)

– Reacţii adverse de intoleranţă (idiosincrazice)- reacţii neobişnuite diferite calitativ faţă de cele de la populaţia majoritară.

– Reacţii adverse alergice: au la bază mecanism imunitar.

Stările patologice induse de medicamente – îmbracă caracter de boală (ex. nefrotoxicitatea unor antibiotice).

Intoxicaţii acute medicamentoase: apar la scurt timp după administrarea unor doze superioare celor maxim admise în terapie (ex. intoxicaţia cu fenobarbital).

Dependenţa – stare de intoxicaţie cronică: necesitatea constrângătoare de folosire a unor toxice sau medicamente (dependenţă psihică, toleranţă, dependenţă fizică, psihotoxicitate).

DOZA – cantitatea de medicament care produce un anumit răspuns din partea organismului.

La instituirea tratamentului, stabilirea dozei este foarte importantă.

Posologia – totalitatea datelor referitoare la dozajul unui medicament (vârstă, greutatea bolnavului, mod de administrare, durata tratamentului).

FRX:

Doză terapeutică uzuală: cantitatea de medicament care este de aşteptat să producă efectul terapeutic sau profilactic recunoscut pt. produsul respectiv.

serveşte ca ghid; diferă funcţie de diagnostic, pacient.

Doză terapeutică maximă: cantitatea maximă dintr-o substanţă care poate produce efecte terapeutice fără apariţia celor toxice: doză terapeutică maximă pt. 1 dată; doză terapeutică maximă pt. 24 ore.

TOXICITATE DOZĂ

• ex. rădăcina de Ipeca (Ipecacuanhae radix) – la un individ sănătos are efect emetic (provoacă vărsături, ameţeli); la un individ bolnav, cu simptome de ameţeli, vărsături - în doze infinitezimale, are efect antiemetic.

REMEDII HOMEOPATE

- Sunt prezente în Ph.Eur VI (2008) ca monografie (Preparate homeopate); Supliment IV al FRX (2008)

- Există ~ 2000 de remedii homeopate, cu diverse origini:- vegetale – se utilizează păr ţi din planta proaspătă, cu care se prepară tincturi – mamă.

- animale- organe, secreţii, alte părţi animale (Thyroidinum, Lachesis muta);

- minerale: metale, săruri naturale anorganice (Arsenicum album, Natrium muriaticum).

Prepararea remediilor:

materiile prime sunt macerate în alcool pt. obţinerea tincturilor-mamă.

ulterior, tincturile mamă se diluează succesiv (ex. diluţii decimale – D; diluţii centezimale –hahnemanniene x 100 – C, CH).

- ex. diluţie 2CH – diluarea tincturii mamă 1/100, după care produsul diluat se diluează de încă 100 ori.

între diluări, flaconul este agitat energic pentru creşterea puterii terapeutice - dinamizare

Forme farmaceutice ca remedii homeopate: monoremediu

poliremediu

- lichide: soluţii buvabile (picături), siropuri.

- Semisolide: unguente.

- solide: pulberi, granule, comprimate, supozitoare

PREPARAREA MEDICAMENTELOR

Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor.o Materie primă – orice material brut (produs natural sau semifabricat) destinat

prelucrării în vederea fabricării unui produs finit.

Materiile prime – produse naturale, de semisinteză sau sinteză: principii active, substanţe auxiliare.

Principiul activ - substanţa responsabilă de efectul farmacodinamic al unui produs.

1. Materii prime naturale

a. Materii prime vegetale

Produse vegetale ca atare: - Părţi din plante prelucrate ca ceaiuri medicinale (specii).

- flori (floare de tei – Tiliae flos, floare de muşeţel, Chamomilae flos).- frunze (frunză de izmă bună – Menthae folium).- rădăcină (rădăcină de Valeriană- Valerianae radix, rădăcină de ciuboţica cucului –

Primula radix)- Produse exsudate din plante (gume, rezine): guma arabică, balsamul de tolu.

Produse vegetale ca pulberi – se obţin după uscarea şi pulverizarea părţilor de plantă. Conţinutul în principiul activ va fi dozat (determinat exact).

- ex. pulbere de frunză de mătrăgună; pulbere de rădăcină de Ipeca.

- se pot prelucra ca forme farmaceutice compacte: capsule, comprimate.

Produse vegetale prelucrate prin extracţie: SM izolate în stare pură din plante cu ajutorul unor solvenţi (apă, alcool, eter, etc.) Se obţin:

- soluţii extractive apoase – preparate magistrale.

- tincturi preparate industriale - fitocomplex

- extracte

Substanţe active izolate în stare pură din plante.

- ex. digitalina, digoxina (substanţe cardiotonice) izolate din specii de Digitalis

- chinina (antimalaric, antitermic), izolată din scoarţa arborelui de China

- Uneori fitocomplexul are acţiune mai puternică decât substanţa izolată.

b. Materii prime de origine animală

- organe, extracte din organe şi ţesuturi sau substanţe pure extrase.

- Terapia cu organe şi ţesuturi – opoterapie; preparatele utilizate – opoterapeutice.

- ex. extract hidrolizat din creier porcin (ex. Cerebrolysin fiole)

- pulbere de hipofiză posterioară;

- bila de bou prelucrată prin extracţie, purificată şi uscată (Fel tauri siccum).

- Enzime obţinute prin extracţie:- pancreatina: produs obţinut din pancreasul de mamifere;- pepsina: obţinută din mucoasa gastrică de porcine sau bovine.

- Hormoni utilizaţi în terapeutică:- ACTH (hormonul adrenocorticotrop);- calcitonina- insulina O serie de componente de origine animală se obţin actualmente prin biotehnologii.

- Materii prime de origine microbiologică- microorganisme: vaccinuri; bacili (lactobacil)- produse elaborate de microorganisme: antibiotice.

Conservarea materiilor prime şi a produselor opoterapeutice se face la rece (2-8ºC).

c. Materii prime de origine minerală: servesc mai mult ca substanţe auxiliare (excipienţi)- talc, oxid de magneziu, caolin;- ulei de parafină.

2. Materii prime de sinteză şi semisinteză

- SM naturale izolate, purificate şi caracterizate fizico-chimic au servit ca modele pentru sinteză sau ca materii prime pt. semisinteză.

Moleculele SM cu structură simplă au fost reproduse prin sinteză (ex. acid acetil salicilic).

Pe baza relaţiilor structură chimică- activitate farmacodinamică se pot sintetiza molecule noi .

Părţi din molecula SM responsabile de activitatea farmacodinamică – grupări farmacofore

Medicamentele sintetizate după modelul farmacoforilor nu mai prezintă unele din efectele nedorite ale substanţelor naturale.

În cazul semisintezei, moleculele naturale furnizează nucleul de bază sau o parte a st ructurii dorite pentru SM.

- Semisinteza se utilizează atunci când molecula iniţială are o structură f. complexă, sau când procesul este prea costisitor sau ineficient pt. a putea fi produsă prin sinteză totală.

ex. SM. artemether (antimalaric) - derivat semisintetic din substanţa naturală artemisinin (instabilă prin gruparea lactonică; aceasta este înlocuită prin semisinteză cu o grupare acetal). ex. camfor, terpinhidrat, vitamina A.

SUBSTANŢE FARMACEUTICE AUXILIARE Produse naturale, semisintetice sau sintetice, fără acţiune proprie, care intră în compoziţia formelor

farmaceutice alături de SM.

Indispensabile realizării formelor farmaceutice.

Excipienţi: substanţe auxiliare de consistenţă solidă (pulberi, comprimate, capsule) sau semisolidă (unguente).

Vehicule: substanţe auxiliare lichide- permit dizolvarea sau dispersarea SM. (susp ensii, picături pt. ochi, ureche, etc.)

Solvenţi: substanţe auxiliare lichide utilizate pentru dizolvarea SM.

• uneori, solvenţii sunt utilizaţi în fazele intermediare

ale preparării unui medicament, nu se mai regăsesc în produsul final.

(ex. alcool, pt. extracte uscate).

• Există substanţe auxiliare care se utilizează în cantităţi mici (adjuvanţi): asigură stabilitatea fizică, chimică, microbiologică a fomelor farmaceutice (conservanţi, antioxidanţi,

corectori de gust, miros, etc.)

• FRX: Prevederi generale: condiţii pt. substanţele auxiliare.