proprietatile amestecurilor de formare
TRANSCRIPT
![Page 1: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/1.jpg)
Proprietatile amestecurilor de
formare si determinarea lor
![Page 2: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/2.jpg)
Proprietatile amestecurilor de formare Pentru a realiza calitatea pieselor obtinute
prin turnare, amestecurile de formare trebuie sa aiba urmatoarele proprietati:
Refractaritate Rezistenta mecanica Permeabilitate Plasticitate Durabilitate
![Page 3: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/3.jpg)
Factorii cu ajutorul carora pot fi modificate aceste proprietati sunt:
Umiditatea Componenta levigabila Granulatia Gradul de indesare Compozitia chimica si mineralogica
![Page 4: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/4.jpg)
Proprietatile amestecurilor de formare la temperatura normala
Rezistenta mecanica Depinde de: Continutul si calitatea liantului-rezistenta la
compresiune si forfecare creste cu continutul de bentonita
Continutul de apa-se poate folosi numai daca se adauga o anumita cantitate de apa.
![Page 5: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/5.jpg)
Gradul de indesare Forma si marimea grauntilor-rezistenta
mai mare in cazul grauntilor mai mici.
![Page 6: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/6.jpg)
Permeabilitatea Depinde de: Forma si marimea grauntilor-cu cat
marimea porilor amestecului de formare este mai mare, permeabilitatea este mai mare.
Continutul de apa-permeabilitatea creste cu adaosul de apa, atinge un maxim iar apoi scade din nou.
![Page 7: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/7.jpg)
Componenta levigabila-elementul principal care o formeaza este argila, la care se adauga si praful continut in amestecul de formare. Permeabilitatea scade cu componenta levigabila.
Gradul de indesare-la cresterea gradului de indesare scade permeabilitatea.
![Page 8: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/8.jpg)
Plasticitatea Proprietatile plastice ale amestecurilor
sunt detereminate de continutul de argila si de apa precum si de alte materiale liante.
Pentru evaluarea plasticitatii se folosesc urmatoarele caracteristici:
Capacitatea de compactizare-o capacitate mica necesita o presiune marita la formare, dar formele au rezistenta mecanica mai mare.
![Page 9: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/9.jpg)
Friabilitatea-se determina prin valoarea fortelor de legatura dintre diferitele granule de nisip.
Viscozitatea Capacitatea de curgere Durabilitatea-la contactul cu aliajul lichid,
grauntii de nisip se sfarama datorita socului termic iar argila arsa pierde proprietatea de liere.
![Page 10: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/10.jpg)
Determinarea proprietatilor nisipurilor si a amestecurilor de formare la temperatura normala si a factorilor care influenteaza aceste proprietati
Peste 50% din piesele rebutate provin din cauza amestecurilor de formare
![Page 11: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/11.jpg)
Controlul calitatii amestecurilor de formare
Colectarea materialului pentru probeSe face cu ajutorul unei sonde.
Pregatirea probei mediiAmestecul de formare colectat se poate folosi pentru
incercari numai dupa o buna omogenizare prin amestecare cu ajutorul unui malaxor de laborator
![Page 12: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/12.jpg)
Cantarirea materialuluiSe face cu ajutorul unei balante
Determinarea umiditatii Metodele directe. Se bazeaza pe indepartarea apei din amestecul de formare si calculul
procentual al apei indepartateAparatul cu raze infrarosii. Este o lampa electrica prevazuta cu un bec care emite raze infrarosii si usuca
proba foarte rapid.
![Page 13: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/13.jpg)
Aparatul de uscare cu aer cald. In locul unui bec, acest aparat are o rezistenta electrica, peste care se sufla aer cu ajutorul unui ventilator.
Aparatul pentru determinarea umiditatii prin legarea chimica a apei cu CaC2. Prin reactie chimica.
![Page 14: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/14.jpg)
Metode indirecte pentru controlul umiditatii. Nu mai este necesara pregatirea unei probe, ceea ce permite automatizarea operatiei de determinare a umiditatii si reglarea ei automata.
Metodele electrice. Umidimetrul galvanic Umidimetrul conductometric Umidimetrul bazat pe masurarea proprietatilor
dielectrice ale amestecului de formare
Umidimetrele elctrofizice.
![Page 15: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/15.jpg)
Determinarea componentei levigabile
Determinarea componentei levigabile consta in uscarea, cantarirea si spalarea prin agitare a probei de nisip sau amestec de formare pana la indepartarea componentei levigabile, urmata de filtrarea, uscarea si cantarirea probei.
![Page 16: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/16.jpg)
Determinarea granulatiei
Consta in cernerea nisipului pe o serie de sapte site suprapuse si apoi cantarirea si calcularea procentului ramas pe fiecare sita.
Aparatul se numeste granulometru.
![Page 17: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/17.jpg)
Prepararea epruvetelor pentru permeabilitate si incercari mecanice. Epruvetele folosite pentru determinarea permeabilitatii, a rezistentei la compresiune si la forfecare au forma cilindrica cu diametrul de 50mm si inaltimea 50+/-0,8mm.
Epruvetele folosite la determinarea rezistentei la tractiune se efectueaza pe epruvete in forma de opt iar a rezistentei la incovoiere sub forma de bara patrata.
![Page 18: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/18.jpg)
Determinarea permeabilitatii.
Permeabilitatea este cantitatea de aer care trece printr-un cm3 de nisip cu sectiunea de 1 cm2 in timp de 1 minut cand intre fanta de intrare si cea de iesire este o diferenta de presiune de 1cmH2O.
![Page 19: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/19.jpg)
Determinarea rezistentelor mecanice.
Determinarea prin metode statice. Determinarea rezistentei la compresiune-se face pe epruvete cilindrice 50x50mm, confectionate la soneta. Se face cu ajutorul unui aparat ce functioneaza ca o presa hidraulica. Determinarea rezistentei la forfecare-se face de asemenea pe epruvete cilindrice, insa bacurile sunt in forma de semicerc, astfel ca epruveta se distruge prin forfecare.
![Page 20: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/20.jpg)
Determinarea rezistentei la tractiune-pe epruvete in forma de opt care se prind pe bacuri de forma corespunzatoare.
Determinarea rezistentei la incovoiere-pe epruvete sub forma de bara de sectiune patrata de 5cm2 si lungime de 17cm. Ea lucreaza ca o grinda sprijinita pe doua reazeme.
![Page 21: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/21.jpg)
Determinarea prin metode dinamice (la soc) a amestecurilor de formare.
Se face cu ajutorul aparatelor iar ca prinicipiu au aplicarea unor lovituri asupra epruvetei. La inceput apare o fisura insa aplicarea loviturilor se repeta pana la distrugerea epruvetei. Rezistenta mecanica se poate determina cu ajutorul lucrului mecanic consumat la distrugerea epruvetei.
![Page 22: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/22.jpg)
Determinarea rezistentei suprafetei amestecurilor de formare.
Metoda I-epruveta introdusa intr-o tuba cu peretii de sarma iar apoi se roteste.
Metoda II-dupa Roll-epruveta se fixeaza si se roteste iar pe suprafata ei cad alice de otel, provocand o eroziune.
![Page 23: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/23.jpg)
Determinarea duritatii suprafetei formelor si miezurilor.
Duritatea suprafetelor crude-se determina cu un aparat similar ca principiu ca si aparatul Brinell.
Duritatea suprafetelor formelor uscate-se determina cu durometrul.
![Page 24: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/24.jpg)
Determinarea proprietatilor plastice ale amestecurilor de formare.Determinarea capacitatii de curgere prin:
Coeficientul de rezistenta la taiere
Compactizarea dinamica prin scuturare, vibrare-epruveta are forma de con.
Determinarea greutatii amestecului de formare care curge printr-o deschidere circulara.
Masurarea deformatiei epruvetei este cea mai simpla si mai cunoscuta metoda.
![Page 25: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/25.jpg)
Determinarea friabilitatii-se face prin cernerea unei probe de 50g printr-o garnitura de site.
Friabilitate>70%-amestecul se muleaza bine la formare. Friabilitate<40%-slab.
![Page 26: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/26.jpg)
Proprietatile amestecurilor de formare la temperaturi ridicate si determinarea lor
RefractaritateaDepinde numai de compozitia chimica si
mineralogicaEx: cuartul si caolinul au refractaritate mare
iar feldspatii au refractaritate mica.
![Page 27: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/27.jpg)
Determinarea refractaritatii
Metoda 1:Cu ajutorul unui cuptor cu doua baghete de
silita cu rezistenta electrica reglabila si cu ajutorul unei nacele.
Metoda 2:Cu ajutorul unei epruvete uscate.
Metoda 3:Cu indicatori piroscopici.
![Page 28: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/28.jpg)
Proprietatile amestecurilor de formare de a nu forma aderente
Aderenta este o crusta nemetalica ce se mentine pe suprafata piesei brut turnate.
Dupa natura lor:
-termice-ca urmare a topirii amestecului de formare in contact cu aliajul lichid
-chimice-in urma reactiei chimice dintre oxizii bazici ai aliajului lichid si bioxidul de Si
-mecanice-in urma patrunderii aliajului intre grauntii de nisip mari
![Page 29: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/29.jpg)
Determinarea aderentelor termice-se determina cu ajutorul metodelor folosite la determinarea refractaritatii respectiv temperaturii de vitrificare
Determinarea aderentelor chimice
-se folosesc epruvete mici pentru a preveni formarea aderentelor mecanice in acelasi timp cu cele chimice.
![Page 30: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/30.jpg)
Determinarea aderentelor mecanice
-cele mai intalnite in practica
-se intalnesc mai ales la piesele masive turnate in forme cu granule mari si din aliaje cu fluiditate ridicata
![Page 31: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/31.jpg)
Proprietatile amestecurilor de formare de a degaja gaze la incalzire
Gazele pot proveni din:-evaporarea umiditatii si a solventilor-arderea diverselor materiale organice din forme si
miezuri.Pentru studiul formarii suflurilor in piesele turnate
trebuie sa se cunoasca:-volumul total al gazelor degajate-viteza de formare-temperatura gazelor
![Page 32: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/32.jpg)
Determinarea permeabilitatii amestecurilor de formare
Permeabilitatea scade in mod sensibil cu cresterea temperaturii gazelor.
Pentru determinarea permeabilitatii la temperaturi inalte se recurge fie la incalzirea epruvetei , fie la trecerea unui curent de aer cald prin epruveta.
![Page 33: Proprietatile Amestecurilor de Formare](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022061609/55cf98f0550346d0339a930b/html5/thumbnails/33.jpg)
Determinarea rezistentelor mecanice ale amestecurilor de formare la temperaturi inalte
Rezistentele mecanice ale amestecurilor de formare la temperatura inalta pot sa creasca in urma evaporarii solventului sau sa scada in urma arderii liantului.
Rezistenta la compresiune la temperaturi inalte se poate face ca un aparat special conceput in acest sens.