psi ho diagnostic note de curs, prof nicu ionel sava

8/16/2019 Psi Ho Diagnostic note de curs, prof Nicu Ionel Sava

http://slidepdf.com/reader/full/psi-ho-diagnostic-note-de-curs-prof-nicu-ionel-sava 1/63

NOTE DE CURS

PSIHODIAGNOSTIC 2

1



5.1. Constanţa "ormei............................................................................................................25.2.Per$eperea 4etaliilor.......................................................................................................25.3. Analiz# Per$eptual# Comple#..................................................................................25

&. 'aluarea aptitudinii spa ialeț ............................................................................................25&.1. Orientare spa ial#ț ........................................................................................................2&&.2. -magini mintale ( trans"orm#ri...................................................................................2&.3. enerare de imagini...................................................................................................2

. 'aluarea a!ilit#ţi "un$ţion#re6ti......................................................................................277. 'aluarea a!ilit# i de pro$esare a in"orma ieiț ț ...................................................................30*. 'aluarea $apa$it# ii de$izionaleț ......................................................................................3210. 'aluarea personalit# ii% autonomie personal# i optimismț ș ...........................................33

10.1. 'aluarea autonomiei personale.............................................................................3310.2. 'aluarea optimismului..........................................................................................3&

11. 'aluarea personalit# ii dup# modelul 8ig(9ie i modelul alternatiț ș ...............................3711.1. 9ie(9a$tor Personalit: -nentor:..............................................................................3711.2. Chestionarul de Personalitate $u 5 9a$tori...................................................................011.3. 'aluarea personalit# ii dup# modelul alternati $u $in$i "a$toriț ................................1

12. 'aluarea personalit# ii $u instrumente noner!aleț ......................................................3

1. Noner!al Personalit: ;uestionnaire <NP;=....................................................................32. 9ie(9a$tor Noner!al Personalit: ;uestionnaire <99NP;=...........................................3

12.1. 4es$rierea NP;...........................................................................................................12.2. 4es$rierea 99(NP;......................................................................................................512.3. 'aluarea intereselor o$a ionaleț ................................................................................&

13. 'aluarea aniet# iiț .............................................................................................................713.1.S$alele 'ndler de 'aluare /ultidimensional# a Aniet#ţii <'/AS=..........................713.2. State(Trait Aniet: -nentor: <STA-=..........................................................................5113.3. 'aluarea inteligen ei emo ionaleț ț ................................................................................52

-nentarul 4e 'aluare A -nteligenţei 'moţionale <';(-=.......................................................521. 'aluarea personalit# ii prin teste proie$tieț ......................................................................5

1.1.Testul Copa$ului...........................................................................................................51.2. Testul 9amilia...............................................................................................................5*1.3. 4esenul Casei...............................................................................................................&0

1.Psihodiagnoza inteligenei1.1.!rgu"ente #rivind a$ordarea di%ereniat&

!#titudinile sunt componente instrumental-opera ionale aleț

personalită ii, ele putând fi intelectuale, psihomotorii, mnezice, senzorial-ț

perceptive.C,nd se "a$e re"erin # la aptitudinile intele$tuale> se are )n edere deț

regul#> inteligen aț .Cele mai multe teste au aut $a o!ie$ti de m#surare a$est gen de

aptitudini i mai ales presupunș calcularea coe%icientului de inteligen & '(I sauț

I().

3



n a"ar# de testele de inteligen #> )n pra$ti$a psihodiagnosti$# se reg#se teț ș

i $ategoria testelor sau !ateriilor de aptitudini> $are sunt "olosite mai ales )nș

a$tiit# ile de sele$ ie pro"esional#. Cu a?utorul a$estor !aterii se pot e"e$tuaț ț

eamene de sele$ ie pentru di"erite $ategorii de pro"esiuni. @nele dintre eleț

soli$it# mai mult aptitudinile er!ale> altele> pe $ele priind $oordonarea motorie

i deteritatea manual# et$.ș4esigur> #entru o anu"it& #ro%esiune vo" reg&si o co"$ina ieț

s#eci%ic& a acestor %actori.4epartamentul de Psihologie de la @niersitatea 8u$ure ti trateaz#ș

psihodiagnosti$ul modular%

• 8azele teoreti$e ale psihodiagnosti$ului• Psihodiagnoza inteligen ei i aptitudinilorț ș

• Psihodiagnoz# personalit# iiț

•

Tehni$i proie$tie• Psihodiagnoza $opilului• Psihodiagnosti$ $lini$.

Organizarea pe module presupune i impune> totodat#> spe$ializarea iș ș

apro"undarea. 4a$#> )n $eea $e prie te partea teoreti$#> putem aea in"orma iiș ț

priind ori$e $ategorie de teste> )n $eea $e prie te partea pra$ti$#> apli$ati#>ș

spe$ializarea i eperien a dire$t# $u testele ) i spun serios $u,ntul.ș ț ș

1.*. Scurt istoric al #sihodiagnozeiAnul de na tere al psihodiagnozei este $onsiderat a "i 17*0> atun$i $,ndș

Bame /$een Cattell a pu!li$at )n reista /ind> arti$olul DTestele mentale iș

m#surareaE> dar> preo$up#ri )n $eea $e prie te psihometria se )ntre#d )nainteș

de s",r itul se$olului al F-F G lea i )n$eputul se$olului FF.ș ș

Printre autorii $are i(au adus $ontri!u ia la $rearea domeniului putem s#ș ț

amintim pe 9r. alton> 'rnst He!er> usta 9e$hner> Ierman Ielmoltz i al ii.ș ț

Nu tre!uie uitat Hilhelm Hundt $are a )n"iin at primul Ja!orator de psihologieț

eperimental# la Jeipzig> )n 17* i $are "olose te pentru prima dat# no iunea deș ș ț psihometrie> )n arti$olul D'perimente psihometri$eE din reista 8rain.

n +om,nia de dup# 1*7*> psihologia a "ost repus# )n "oarte mare m#sur#)n drepturile ei "ire ti. Se$ iile de psihologie din $adrul uniersit# ilor au "ostș ț ț

re)n"iin ate la "el i -nstitutul de psihologie> au ap#rut lu$r#ri de aloare> reisteț ș

et$.A ap#rut +nv& &",ntul #rivatț sporind num#rul a!solen ilor )nț

psihologie $are dores$ s# a$tieze $a spe$iali ti )n $oli> $lini$i> "irme> !#n$i>ș ș

armat#> transporturi> peniten$iare et$. Peste tot )n a$este domenii i nu numaiș



tre$uie s& %ie utilizate instrumente psihodiagnosti$e> printre $are i testele deș

aptitudini i de inteligen #.ș ț

4esigur $# p,n# la a!solire studen ii "oloses$ testele pentruț realizareadi%eritelor lucr&ri> in$lusi pentru lu$rarea de diplom# i pentru dizerta ia de laș ț

masterat i nu )n ultimul r,nd pentru $ei $are "a$ tot "elul de inestiga ii> pentruș ț

ela!orarea tezei de do$torat.Odat# $u re$unoa terea neoii so$iet# ii rom,ne ti de spe$iali ti )nș ț ș ș

domeniul psihologiei au ap#rut i o serie deș #ro$le"e legate de utilizareainstru"entarului 'testelor) ne$esar a$estor spe$iali ti.ș n a$est sens situa ia aț

"ost analizat# )n "un$ ie de $,teaț as#ecte-1. Starea echipamentului testului;2. Modul de aplicare a testelor;3. Comercializarea testelor.

Starea echipamentului testului.4e o importan # deose!it# $u e"e$t asupra a$urate ei ealu#riiț ț

psihodiagnosti$e este starea )n $are se a"l# testul. @nele teste sunt vechi iș

%oarte vechi> "olosite> multipli$ate> degradate )n $are in"orma ia este a"e$tat# deț

multipli "a$tori.'ist# teste %&r& "anual> "#r# ni$i o surs# priind istori$ul lor> priind

$ara$teristi$ile psihometri$e> aloarea lor psihodiagnosti$#. /ai sunt pra$ti$ieni

$are utilizeaz# ast"el de instrumente ris$,nd ast"el a$tul psihologi$ prin psihodiagnosti$ul apli$at.Salarea $ondi iei "izi$e a testului poate "i realizat# prin transpunerea unor ț

teste pe $al$ulator dar a$est lu$ru nu $ondu$e la modernizarea a$estora>deoare$e> mult mai important> el tre!uie s# "ie supus unei serioase reizuiritiin i"i$e.ș ț

Modul de aplicare a testelor Ja noi )n ar# lu$rurile nu au stat to$mai )n ordine> testele erau apli$ate deț

ori$ine> "#r# ni$i o restri$ ie i nimeni nu s(a sim it deran?at de a$est a$tț ș țnepro"esional. Pro!a!il $# printre inoa i se a"lau in$lusi psihologii $are auț

l#sat $a a$este instrumente s# a?ung# )n m,na $elor "#r# preg#tirea ne$esar#.n alte #riț activitatea de aplicare a testelor este "oarte !ine reglemantat#>

iar gri?a pentru men inerea prestigiului tiin i"i$ al psihologului este permanent#ț ș ț >"apt $are ar tre!ui s# $onstituie o preo$upare i pentru pra$ti$ienii din araș ț

noastr#. n prezent se "a$ e"orturi pentru $a a$tiitatea de apli$are a testelor s#"ie !ine reglementat#> iar gri?a pentru men inerea prestigiului tiin i"i$ alț ș ț

psihologului s# "ie permanent#. Ast"el> COPS- prin $omisia de metodologie a

5



reglementat utilizarea instrumentelor psihologi$e> eist,nd o preo$upare pentruutilizarea unui instrumentar adaptat i etalonat pe popula ia rom,neas$#ș ț .

Comercializarea testelor 4e unde se pro$ur# testeleK Cine se o$up# )n ara noastr# deț

$omer$ializarea testelorKCOPS- a a $um am amintit se o$up# de eri"i$area instrumentelor ș

psihodiagnosti$e i aizeaz# $omer$ializarea lor dup# $e a$estea )ntrunes$ș

$ondi iile de )nto$mire a lor.ț

!u %ost +n%iin ateț %ir"e care se ocu#& de ada#tarea i etalonareaș

instru"entelor vechi #recu" i a celor #reluate din alte &ri. !ceste %ir"eș ț

tre$uie s& res#ecte anu"ite reguli de distri$uire o%erind solicitan ilor careț

satis%ac cerin ele de %or"are i s#ecializareț ș treininguri #rivind a#licarea

testelor culegerea datelor #relucrarea i inter#retarea lorș ./ai sunt $azuri )n $are> a!solen ii de psihologieț ) iș pro$ur# prinmultipli$are $,tea teste din "a$ultate> urm,nd $a dup# a!solire s#( i pro$ureș

instrumentar psihodiagnosti$ alid de la "irmele spe$ializate> sau s#( iș

$onstruias$# propriile instrumente respe$t,nd $erin ele de )nto$mire a a$estora.ț

A a $um am amintit eist#ș "irme impli$ate )n $omer$ializarea unor teste>mai ales dup# $e ele sunt puse pe $al$ulator. Se )nregistreaz# progrese )ndomeniul teoreti$ i pra$ti$ al psihodiagnozei> )n general> i al psihodiagnozeiș ș

aptitudinilor i inteligen ei> )n spe$ial.ș țPreo$up#ri priind domeniul psihodiagnozei%a. Pu!li$area unor lu$r#ri rom,ne ti de aloare>ș

!. Sta!ilirea unor leg#turi $u spe$iali ti din alte #riș ț

$. 9ormarea unor spe$iali ti tineri )n alte uniersit# i ale lumiiș ț

d. 'talonarea unor teste pe popula ie rom,neas$#ț

e. Construirea unor noi !aterii de teste <8TPAC> CAS=". P#trunderea )n +om,nia a unor noi teste> moderne> $are sunt

"olosite )n uniersit# i )n s$opul de "amiliarizare i de "ormare a psihologilorț șg. 9ormarea unor spe$iali ti )n $adrul programelor de masterat iș ș

do$torat.

1./. Teste de gru# #entru "&surarea inteligen ei-ț

0atricile Progresive Raven ( "ormeaz# o pro!# per$epti# neer!al#utilizat# pentru eaminarea inteligenţei generale. Toate $ele trei ariante aletestului inten ionează să măsoare abilitatea de a face rela ii i corela iiț ț ș ț . 'le sunt

destinate unor su!ie$ i $u ,rste di"erite i $u parti$ularit# i di"erite.ț ș ț

&



Scurt istoric Autorul prin$ipal este B.C. +aen. Titlul este generi$>deoare$e> $on$ret> eist# trei ariante%

1= Testul D/atri$elor Progresie StandardE <Standard Progresie/atri$es=> setul A> 8> C> 4 6i '> ela!orat )n 1*37 de B.C. +aen )n $ola!orare $uJ.S. Penrose> reizuit )n 1* 6i 1*5&> este un test omogen de inteligenţ#

general#. /atri$ele Progresie Standard <sau /atri$ele Progresie +aen sau+aen ne$olorat> seriile A> 8> C> 4 6i '= sunt $onstruite ast"el )n$,t s# Da$opereEniele ariate <sla! ( mi?lo$iu ( !un= ale a!ilit#ţilor mintale 6i s# "ie apli$a!ile latoate ,rstele <$opii> adulţi> !#tr,ni=> indi"erent de nielul de 6$olarizare>naţionalitate sau $ondiţie "izi$#./atri$ile Progresie Standard <SP/=> pu!li$ate)n 1*37> reizuite )n 1*5&

2= n 1* B.C. +aen $onstruie6te D/atri$ele Progresie ColorateE<The Coloured Progresie /atri$es> set A> A! and 8=> pu!li$ate )n 1**>

reizuite )n 1*5&> destinate eamin#rii inteligenţei generale a $opiilor <)ntre 5ani 6i ?um#tate 6i 11 ani= 6i !#tr,nilor <)ntre &5 6i 75 de ani=.3= n pra$ti$a eamin#rii inteligenţei generale a ap#rut )ns# ne$esitatea

ela!or#rii unui test "idel 6i sensi!il de e"i$ienţ# mintal#> apli$a!il la persoanele$u $apa$it#ţi intele$tuale !une 6i "oarte !une> )n ederea sta!ilirii di"erenţelor interindiiduale )ntre persoane $u aptitudini superioare. Testul “Matricele

Progresive Avansate” (Advanced Progresive Matrices, set I, II ela!orat de$#tre +aen <1*1(1*3> reizuit )n $ola!orare $u .A. 9oulds> am!ele serii )n

1* 6i numai seria a --(a )n 1*&2=> sere6te a$estui s$op pra$ti$ 6i poate "iapli$at )n$ep,nd de la ,rsta de 11 ani.Con inut-ț

0atricile Progresive Standard 'SP0) $uprind un num#r de &0 deitemi> distri!ui i )n 5 seturi a $,te 12 itemi "ie$are> $e sunt dispu i )n ordineaț ș

$res$,nd# a di"i$ult# ii. 9ie$are item este prezentat pe o pagin# separat# iț ș

$onst#> )n prin$ipiu> dintr(o "igur# sau o stru$tur# logi$# de "iguri a!stra$te orisim!oluri din $are lipse te o parte.ș 4edesuptul a$estora se a"l# un num#r de

ase sau opt alternatie de r#spuns> sar$ina su!ie$tului "iind a$eea de a identi"i$aș pe $el $e $ompleteaz# logi$ "igura sau stru$tura.9ie$are dintre $ele $in$i seturi dezolt# o tem# di"erit#%( Seria !% sta!ilire de rela ii )n stru$tura matri$ei $ontinueț

( Seria 2% analogii )ntre pere$hile de "iguri ale matri$ei> $are serealizeaz# prin di"eren ierea treptat# a elementelorț

Seria C% s$him!#ri progresie )n "igurile matri$ei "ie$are matri$ese $ompune din nou# elemente

Seria D- permut#ri> adi$# regrup#ri de "iguri )n interiorul matri$ei Seria E- des$ompuneri )n elemente ale "igurilor metri$ei.



!d"inistrare i scorareș G SP/> pot "i administrate indiidual> )n grupsau pot "i autoadministrate> ne$esit# )n ?ur de 0 de minute> nu eist# limit# detimp impus#> iar $el $are administreaz# testul nu tre!uie s# ai!# o preg#tirespe$ial#

0atricile #rogresive avansate <AP/= $on in dou# seturi de itemi> Setul -ț

$are $uprinde 12 itemi i Setul -- $are $uprindeș 7 de itemi. n prin$ipiu itemiisunt similari $u $ei apar in,nd SP/> dar sunt mult mai di"i$ili> iar alternatieleț

r#spunsului sunt )n num#r de 7.Pentru AP/ se apli$# mai )nt,i setul -> pentru a determina rapid da$#

su!ie$tul se a"l# su! medie )n $eea $e prie te "un$ ionarea intele$tual#. Setul --ș ț

se apli$# numai )n $azul su!ie$ ilor $are sunt la nielul mediei sau peste medie.ț

4i"i$ultatea itemilor $re6te $ontinuu. n ederea ealu#rii $apa$it#ţii intele$tuale( at,t de o!seraţie $,t 6i de g,ndire ( seria a --(a se administreaz# "#r#

)ntrerupere 6i )n timp nelimitat <maimum o or#=. Pentru ealuarea e"i$ienţeiintele$tuale seria a --(a se apli$# $u timp limitat $a ori$e test de itez# <durataoptim# este de 0 de minute=. 4a$# nu eist# limit# de timp> apli$area testuluidureaz# )ntre &0 i *0 de minute> depinz,nd> desigur> i de "aptul da$# sunt sauș ș

nu utilizate am!ele seturi.0atricile #rogresive colorate <CP/= $on in 3& de itemi> diiza i )n treiț ț

seturi% A> A!> i 8. 'iș pot "i prezenta i )ntr(o $arte sau pot "i $onstrui i de $#treț ț

eaminator pe $artona e> respe$t,nd stri$t instru$ iunile din /anual.ș ț A$este

matri$e au "ost ela!orate pentru testarea $opiilor $u ,rsta )ntre 5>5 i 11 ani>ș put,nd "i utilizat# i pe adul i de"i$ien i mental sau $u un intele$t deteriorat.ș ț ț

Totu i> testul /PC este destinat s# ealueze $laritatea $apa$it# ii de o!sera ie>ș ț ț

g,ndirea $lar# i nielul dezolt#rii intele$tuale a $opilului> mai ales.ș CP/ $areurm#res$ )n prin$ipal s# determine claritatea prezentă a observa iei uneiț

persoane i nivelul dezvoltării intelectualeș da$# sunt )n "orm# de $arte pot "iadministrate indiidual> )n grup sau pot "i autoadministrate> su!ie$ ii a,ndț

,rsta mai mare de 5>5 ani> iar timpul ne$esar pentru a r#spunde la itemi "iind )n

?ur de 15 G 30 de minute. n "orm# de $artona e> CP/ sunt mai u or deș șadministrat pentru $opii mai mi$i i pentru retarda ii mental.ș ț

Scorare G r#spunsul su!ie$tului se ealueaz# $a "iind $ore$t sau in$ore$t. Num#rul total al r#spunsurilor $ore$te reprezint# s$orul !rut. A$esta este> apoi$onertit )n s$oruri $entile.

-nterpretarea rezultatelor se poate "a$e )n "un$ ie de apartenen aț ț

su!ie$tului eaminat la urm#toarele $ategorii%( Peste $entila *5% superior intele$tual

( ntre $entilele 5 i *5% sigur peste medieș( ntre 25 i 5% mediaș

7



( ntre 5 i 25 sigur su! medieș

( Su! 5% retardat intele$tualCota total# realizat# de su!ie$t poate "i interpretat# i )n termeni deș

$oe"i$ient de inteligen # ;-> )ntru$,t "ie$are per"orman # $orespunde unei aloriț ț

de"inite ;- <a$este alori se pot o! ine din ta!ele=. Pe !aza ;- ast"el o! inutț ț

su!ie$tul este in$lus )n unul dintre nielurile de inteligen #.ț

n $on$luzie /atri$ile Progresie +aen s(au impus )n pra$ti$a psihodiagnosti$# drept unul dintre instru"entele #o#ulare> a,nd aanta?ul dea "i "oarte u or de administrat i s$orat.ș ș

*.Evaluarea a#titudinilor cognitive a$ilitatea general& de +nv&are

'aluarea a!ilit#ţilor $ognitie porne6te de la o analiz# detaliat# a potenţialului general de operare $u in"ormaţie al indiidului.

bilită!ile evaluate pentru descoperirea poten ialului "eneral de operareț

cu informa iiț #mpărtă$esc do!" caracteristici eseniale-a= sunt a$ilit&i e#ec!tive , care $res!$!n o$erarea activ" c! coninuturi

in%or"aionale #entru rezolvarea unor sarcini cognitive. Procesarea activ&a in%or"aiei se $on$retizeaz# )n a$ilit&i de stocare 3i activare < Memorie de

lucru%, aten%ie selectiv" &i ignorare a in%or"aiilor irelevante < &nhibi!ieco"nitivă%, co'!tare aten%ional" ntre di%erite di"ensiuni relevante ale

*



sarcinii <Comutare a aten!iei%. Pe l,ng# a$este a!ilit#ţi ee$utie "undamentale> pro$esul de rezolare de pro!leme re$lam# utilizarea unor #rocedee co"#le4ede o#erare cu in%or"aie> pre$um identi%icarea si"ilarit&ilor +ntreas#ectecheie ale sarcinii <'ransfer analo"ic% $i co')inarea siste'atic" a

datelor din $re'ise $entr! a o)%ine noi in%or"aii < (a!ionament analitic%.

!= sunt a$ilit&i generale utiliza$ile trans*conte#t!al+4e6i sunt in"luenţate de domeniul de $uno6tinţe $u $are se opereaz#>a$este a!ilit#ţi ee$utie nu sunt spe$i"i$e a$estor $ontete in"ormaţionale> "iindtrans"era!ile )ntre dierse $ontete de )n#ţare. A$easta deoare$e ele reprezint#a!ilit#ţi de $ontrol al "un$ţion#rii $ognitie generale 6i de management al"luului de in"ormaţie ne$esar unei sar$ini $ognitie <8urgess> 1**=.

!naliza %actorial& sur#rinde gru#area acestor a$ilit&i +n dou&co"#onente %unda"entale- una o#eratoriu"nezic& <relaţion,nd trans"erulanalogi$> raţionamentul analiti$ 6i memoria de lu$ru= 6i una de atenie selectiv&<inhi!iţie 6i $omutare atenţional#=.I"#ortana evalu&rii a$ilit&ii generale de +nv&are 5 evaluarea A)ilit"%ii

generale de nv"%are este o co"#onent& esenial& a #rocesului de evaluare aa#titudinilor cognitive di"ensiunile incluse +n acest do"eniu <memorie delu$ru> inhi!iţie> $omutare atenţional#> raţionament> trans"er analogi$=>re#rezent,nd PREDICTORI ESEN6I!LI !I C!P!CIT76II DE8N976!RE :I RE;OL9!RE DE PRO2LE0E.

-maginea de ansam!lu o"erit# de analiza rezultatelor la ealuarea bilită!ilor "enerale de #nvă!are re$reint" !n indicator al ca#acit&ii sale dea gestiona #ro#riile resurse cognitive #entru rezolvarea unor sarcinico"#le4e. Un nivel su#erior al a)ilit"%ii generale de nv"%are reprezintă un

predictor pentru func!ionarea optim# a indiidului> %iind relaionate cu-succesul 3colar <4iamond> 2001= sau cu co"#etena social& <+iggs 6i $ola!.>200& Ciairano> isu(Petra 6i Settanni> 200=.

2.1. Raiona"entul analitic!tunci c,nd o #ersoan& trage o $on$luzie dintr(un set de premise> pe !aza legilor logi$ii> spunem $# este impli$at# )ntr(o sar$in# de raţionament.Tot raţionamentul interine> )ns#> 6i )n situaţiile )n $are rezol#m un re!us> ne"a$em planuri pentru a $ump#ra o $as# nou# sau )n$er$#m s# ne d#m seama $areeste $el mai aanta?os drum pentru a a?unge dintr(un ora6 )n altul.

n termeni generali> se poate spune $# raiona"entul este o #rocedur&#rin care se o$in in%or"aii noi din co"$inarea celor de<a e4istente.

10



Raiona"entul recla"& deci o trecere dincolo de in%or"aia dat& o#roducere de noi cuno3tine din cele de<a e4istente <Stern!erg> 1*=.

+aţionamentul> )n general> impli$# in"erenţe etrase din prin$ipii 6idoezi> prin $are indiidul "ie in"ereaz# noi $on$luzii> "ie ealueaz# soluţiile

propuse> pe !aza a $eea $e se 6tie de?a <Bohnson(Jaird 6i 8:rne> 1**3> $it. )n

Christou 6i Apageorgiou> 200=.E4ist& dou& ti#uri "ari de raiona"ent> 6i anume% inductiv 3ideductiv. 4a$#>

raiona"entul deductiv este pro$esul prin $are dintr ( un set de premise

generale se a?unge la $on$luzii logi$e alide> raiona"entul inductiv este pro$esul prin $are se a?unge la o $on$luzie

general#> pornind de la premise spe$i"i$e.n literatura psihologi$#> se "a$e adesea distin$ţia )ntre raţionamentul "ormal>

de$ontetualizat 6i raţionamentul in"ormal> imersat )n $ontetul ieţii $otidiene.n primul $az> $eea $e $onteaz# este "orma unui argument> se pune

a$$entul pe ade#ruri logi$e> pe $onsistenţa logi$# dintre premise 6i $on$luzii.Raiona"entul in%or"al de zi cu zi este conte4tualizat> se re"er# la unanumit aspe$t al lumii> iar s$opul indiidului este a$ela de a o!ţine oreprezentare a realit#ţii )n$on?ur#toare. Cuno6tinţele $u $are se opereaz# $ore$tdepinde de aliditatea a$estor $uno6tinţe. Raiona"entul in%or"al secaracterizeaz& adesea #rin incertitudine +n validitatea concluziei 6i lipsa

unei $antit#ţi su"i$iente de in"ormaţie. Se )nt,mpl# uneori s# eiste mai multer#spunsuri a$$epta!ile> iar $on$luzia "inal# este pro!a!il#> nu $ert#.Lin,nd $ont de a$este $onsiderente> sa o#tat #entru construirea unor

sarcini care s& res#ecte #rinci#iile raiona"entului %or"al. n a$est "el>m#sur#m "oarte a$urat $apa$itatea de raţionament a su!ie$tului> indi"erent de$uno6tinţele de $are el dispune la un moment dat.

Raiona"entul inductiv v&zut ca o a$ilitate cognitiv& a %ostconsiderat una dintre caracteristicile i"#ortante ale inteligenei u"ane%

$er$et#torii au $onsiderat raţionamentul indu$ti una dintre a!ilit#ţile mentale de !az# $are "ormeaz# $omportamentele inteligente <Selst> 2003=.Pellegrino 6i laster <$it. )n Iarert: 6i $ola!.> 2000> p. 250= au sugerat

"aptul $# raiona"entul inductiv #oate %i e4tras din "a<oritatea testelor deinteligen& 3i de a#titudini 3i este considerat un $un #redictor al#er%or"anei acade"ice.

4e asemenea> $er$et#rile au ar#tat $# raiona"entul inductiv este un%actor se"ni%icativ #entru rezolvarea de #ro$le"e +nv&area conce#telor

#er%or"ana "ate"atic& 3i dezvoltarea e4#ertizei.

11



4atele de $er$etare a$tuale indi$# "aptul $# raiona"entul deductiv <oac& unrol esenial +n activit&ile #ro%esionale 3i e4tra#ro%esionale cotidienere#rezent,nd a$ilitatea cognitiv& esenial& #entru activit&i de #lani%icaredecizie argu"entare et$. <8:rne 6i $ola!.> 1**5=.

+aţionamentul indu$ti "a$e parte din multe teste de inteligenţ#> )n $adrul

$#rora se $onsider# $# a$esta ?oa$# un rol hot#r,tor. A$est "apt este eprimat dema?oritatea teoriilor psihometri$e moderne $are doedes$ leg&tura str,ns&dintre raiona"entul inductiv 3i %actorul g al inteligen%ei <SnoM> 1*70/arshale$ 6i $ola!.> 1*73 Carrol> 1**3=.

Evaluarea raiona"entului analitic este o co"#onent& i"#ortant&at,t a $ateriilor de evaluare a a#titudinilor c,t 3i a evalu&rii inteligenei.!$ilitatea de a realiza raiona"ente <oac& un rol deose$it +n #ro%esiile care#resu#un rezolvarea unor #ro$le"e co"#le4e 'inginer +n construcii

"anager) realizarea unor in%erene #e $aza unor in%or"aii date 'avocat"edic etc).Sco#ul ealu#rii r a!ionamentului analitic este acela de a '"s!ra

ca$acitatea individului de a desco#eri reguli 3i de a utiliza aceste reguli#entru a rezolva #ro$le"e de raiona"ent.

Do'enii de a$licare- do'eni!l ed!ca%ional, $si.ologia '!ncii+

Constructele ra%iona'ent!l!i analitic

4eoare$e> a6a $um am mai ar#tat> raţionamentele pot "i )mp#rţite )n dou#

mari $ategorii> indu$tie 6i dedu$tie> testul /a%iona'ent analitic cu#rindedou& su$scale $orespunz#toare "ie$#ruia dintre a$este tipuri.a% Subscala de ra%iona'ent ind!ctiv (/a%iona'ent A* $onst# )n

produ$erea unor $uno6tinţe generale pe !aza unor date parti$ulare. Se punea$$ent pe $ompararea sele$ti#. ntr(o pro!lem# tipi$# se prezint# un 6ir de literesau $i"re> iar )ntre a$estea se poate identi"i$a o serie de relaţii.

4i"i$ultatea pro!lemei $onst# )n o!s$uritatea regulii. n $azul )n $are maimulte reguli se potries$ 6irului> $ea mai !un# regul# este $ea mai spe$i"i$#

<Johman> 2005=.Sarcina #artici#anilor este aceea de a desco#eri 3i a generaliza acestereguli ast%el +nc,t s& #oat& decide care dintre cele #atru o#iuni #rezentateeste varianta corect& de r&s#uns.a% Subscala de ra%iona'ent ind!ctiv (/a%iona'ent A

+aţionamentul indu$ti $onst# )n produ$erea unor $uno6tinţe generale pe !aza unor date parti$ulare. Se pune a$$ent pe $ompararea sele$ti#. ntr(o pro!lem# tipi$# se prezint# un 6ir de litere sau $i"re> iar )ntre a$estea se poate

identi"i$a o serie de relaţii.

12



4i"i$ultatea pro!lemei $onst# )n o!s$uritatea regulii. n $azul )n $are maimulte reguli se potries$ 6irului> $ea mai !un# regul# este $ea mai spe$i"i$#<Johman> 2005=.

Sarcina #artici#anilor este aceea de a desco#eri 3i a generaliza acestereguli ast%el +nc,t s& #oat& decide care dintre cele #atru o#iuni #rezentate

este varianta corect& de r&s#uns. S!)scala de ra%iona'ent ded!ctiv (/a%iona'ent 0

-n"erenţa dedu$ti# $onst# )ntr(o serie de $al$ule guernate de reguli dededu$ţie> ast"el )n$,t> din anumite premise> o $on$luzie deri# $u ne$esitatelogi$#.

Teoria modelelor mentale a!ordeaz# pro!lema $uanti"i$atorilor logi$i detipul toţiE sau uniiE 6i a operatorilor logi$i <negaţie> a"irmaţie=. /odul de$om!inare a operatorilor 6i a $uanti"i$atorilor determin# gradul de di"i$ultate al

unei dedu$ţii prin a$tiarea unui anumit num#r de modele mentale<Bohnson(Jaird> 1***=.n sar$inile de raţionament dedu$ti> di"i$ultatea nu $onst# )n en$odarea

sau $ompararea sele$ti# a termenilor pro!lemei> $i )n identi"i$area modului )n$are termenii pot "i $om!inaţi.

Su!s$ala (a!ionament con!ine două tipuri de itemi) $iruri de litere 6i6iruri de imagini.

Sar$ina su!ie$tului este de a identi"i$a regulile de "ormare a 6irurilor 6i de

a sele$ta pe !aza lor a$ea ariant# de r#spuns $are permite o $ontinuare $ore$t# aa$estuia.n $adrul su!s$alei (a!ionament *, persoanei e+aminate #i sunt prezentate

premisele su! "orma unor situaţii 6i patru $on$luzii> dintre $are tre!uie s# oaleag# pe a$eea $are de$urge $u ne$esitate din a"irmaţiile anterioare ei.spun#da$# a r#spuns $ore$t sau gre it la un anumit item.ș

Inter#retarea rezultatelor

Un scor ridicat la testul /a%iona'ent analitic (nivel 1 indic" o$apa$itate $res$ut# a persoanei de a identi"i$a reguli logi$e 6i de a apli$a a$estereguli la situaţii pro!lemati$e at,t )n $ontete !ine spe$i"i$ate> $,t 6i )n $ondiţiide iaţ# 6i pro"esionale mai puţin stru$turate.

O per"ormanţ# $res$ut# indi$#> de asemenea> u6urinţa de a $om!inain"ormaţia din premise pentru a a?unge la $on$luzia alid#.

Un scor sc&zut la testul /a%iona'ent analitic (nivel indic" o

$apa$itate s$#zut# a persoanei testate )n sar$inile sau situaţiile $are impli$#

identi"i$area de reguli 6i utilizarea a$estora pentru a rezola pro!leme.

13



O persoan# $u un s$or s$#zut a aea> de asemenea> di"i$ult#ţi )n a$om!ina )n mod ade$at in"ormaţiile $are i se o"er# pentru a a?unge la $on$luziialide.

n a$est $az> se re$omand# utilizarea 6i a altor teste $are ealueaz#a!ilitatea persoanei de a realiza raţionamente.

+ezultatele la a$est test> $oro!ororate $u rezultatele la alte m#suri ale unor $onstru$te relaţionate> $um ar "i trans"erul analogi$ 6i raţionamentul matemati$> pot o"eri o imagine mai $lar# asupra nielului de dezoltare a a$estei a!ilit#ţi.

*.*. Trans%er !nalogic'timologi$> termenul de analogie este de origine gre$eas$# 6i sensul s#u

originar se re"er# la un raport> mai pre$is la o stru$tur# relaţional# )ntre dou#lu$ruri <Buthe> 2005=.

4e"init# )n sens general> analogia este a!ilitatea de a raţionag,ndi $u pattern(uri relaţionate. A!ilitatea de a dete$ta pattern(uri> de a identi"i$arepetarea lor )n $iuda ariaţiei unor elemente $are o $ompun> de a etrage

pattern(uri 6i de a le transmite este una dintre per"ormanţele de !az# aleindiidului <entner> Iol:oa 6i oino> 2001> $it. )n 'nglish> 200> p. 22=.

Trans"erul analogi$ este o $omponent# $heie a inteligenţei <Sten!erg>1*=> a raţionamentului indu$ti <Iol:oa 6i Thagard> 1**=> a )n#ţ#rii> a)nţelegerii mediului 6i a gener#rii unor idei noi <4um!ar 6i 8lan$hette> 2001

Iol:oa> 2005=.Capa$itatea de trans"er $onstituie o dimensiune important# pentru mediulmun$ii.

'ste etrem de important $a $inea s# trans"ere e"i$ient $uno6tinţeleasimilate )ntr(un $ontet <de eemplu> la un $urs= )n situaţii noi <Salomon 6iPerins> 1**7=.

Ja niel !azal> putem spune $# trans"erul este un pro$es general> impli$atmai ales )n meseriile nestandardizate> $are pun mereu anga?aţii )n situaţii noi%

analist programator> pro"esor> medi$> pre$um 6i "un$ţiile de $ondu$ere aledierselor meserii.ntre a!ilitatea general# de )n#ţare 6i $apa$itatea de trans"er eist# o

leg#tur# str,ns# $u $,t su!ie$tul pro"it# din $uno6tinţe mai puţine 6i $u $,t estemai e"i$ient )n a le trans"era )n situaţii noi> $u at,t se apre$iaz# $# are aptitudini$ognitie mai dezoltate> se poate spune $# este mai inteligent.

Studiile re$ente priind inteligenţa #d $apa$itatea de trans"er $a o$omponent# important# a a$esteia <Stern!erg> 1*=.

4e"i$ienţii mintal 6i persoanele $u inteligenţ# de limit# pot asimila noi$uno6tinţe aproape )n a$ela6i timp 6i $u a$eea6i per"ormanţ# $a persoanele $u

1



inteligenţ# normal#> dar a$$esi!ilitatea a$estor $uno6tinţe> adi$# reamintirea 6iapli$area lor este mult s$#zut# )n $azul de"i$ienţilor mintali.

'aluarea trans"erului analogi$ este o $omponent# important# at,t a !ateriilor de ealuare a aptitudinilor> $,t 6i a ealu#rii inteligenţei.

S$opul ealu#rii este a$ela de a m#sura $apa$itatea unei persoane de a

apli$a )n situaţii noi $uno6tinţe asimilate anterior. A6a $um am menţionat de?a>trans"erul analogi$ izeaz# a$ele pro$ese $are ne o"er# posi!ilitatea rezol#rii de pro!leme noi pe !aza similitudinii $u pro!leme de?a rezolate <Single: 6iAnderson> 1*7*=.

Do'enii de a$licare- do'eni!l ed!ca%ional+

Constructele Trans3er!l!i analogic

Coninuturi ver$ale 3i %igurale. Cuno6tinţele de$laratie suntreprezentate de $uno6tinţe u6or er!aliza!ile 6i u6or a$$esi!ile $on6tiinţei.

'ransferul se referă la modul #n care cuno$tin!ele declarative asimilate)ntr(un $ontet pot "a$ilita asimilarea unor noi inputuri de$laratie.4e eemplu> $unos$,nd noţiunile de !az# legate de un triunghi <latur#>

unghi et$.=> se )naţ# mai u6or $uno6tinţele despre p#trat.Inter#retarea rezultatelorPer"ormanţa unei persoane eaminate> eprimat# prin s$orul !rut> se

raporteaz# la etalon.Un scor "ic la test 'clasele 1 3i *) indic& de%iciene la nivelul

identi"i$#rii similarit#ţii dintre dou# situaţii 6i al utiliz#rii $uno6tinţelor )n sar$ininoi> )n $onse$inţ# o $apa$itate de trans"er redus#. A$este persoane or utilizaresurse $ognitie mai multe pentru a rezola o situaţie nou#> deoare$e nusurprind similitudinea $u situaţiile anterioare 6i nu pro"it# $ogniti din$unoa6terea a$estora.

Un scor "are la test 'clasele = 3i >) ne indic& %a#tul c& #ersoana are$apa$itatea de a g#si $riterii releante de $lasi"i$are 6i de a le apli$a )n situaţiinoi> identi"i$,nd similitudinile dintre situaţia a$tual# 6i situaţiile anterioare.

A$east# a!ilitate este una etrem de important# )n a$tiit#ţile $u $are persoananu s(a $on"runtat. Adesea> mediul este )n $ontinu# s$him!are> iar $apa$itateaunei persoane de a g#si similaritatea dintre situaţia nou# 6i una $unos$ut# la $areare soluţie este etrem de important# )n e$onomia 6i $alitatea rezol#rii noiisituaţii.

*./. Inhi$i iaț cognitiv&Capa$itatea de a ignora in"ormaţiile ireleante din mediu pentru

rezolarea unei pro!leme sau pentru atingerea unui s$op ( denumit# $apa$itatede inhi!iţie $ogniti# ( este o $erinţ# esenţial# pentru un spe$tru larg de o$upaţii.

15



'a este impli$at# )n atingerea unor per"ormanţe superioare a$olo unde esteneoie de $on$entrare 6i sele$ţie optim# a in"ormaţiilor releante pentruadoptarea unor de$izii ade$ate <de eemplu> ?ude$#torie> administraţie>operarea la ta!louri de $omand# $omplee> $u mulţi parametri et$.=.

A )n#ţa> )n general> )nseamn# nu doar asimilarea de noi in"ormaţii> $i 6i

ignorarea> suprimarea a$elor in"ormaţii $are sunt de?a )n mintea noastr#> dar $ares(au doedit a "i dep#6ite> )ne$hite.A6adar> ca#acitatea de +nv&are de#inde +n "are "&sur& de

ca#acitatea de inhi$iie cognitiv&.+e$ent> o serie de autori au ar#tat $# inhi!iţia $ogniti# nu tre!uie priit#

$a un $onstru$t unitar <singular=> $i mai degra!# $a o "amilie de "un$ţii<9riedman 6i /i:ae> 200 Nigg> 2000=.

4elimitarea prin$ipalelor "un$ţii inhi!itorii a "ost realizat# $omprehensi

de Nigg <2000=> $are a analizat $er$et#rile eistente la a$ea dat# re"eritoare la pro$esele de inhi!iţie 6i inter"erenţ# $ogniti#.A$east# prim# sistematizare a "ost reluat# 6i ra"inat# ulterior <9riedman 6i

/i:ae> 200=> iar )n urma a$estei analize> autorii au sugerat c& e4ist& trei%uncii inhi$itorii potenţial separa!ile% inhi$area unui r&s#uns #re#otent>rezistena la inter%erena generat& de distractori 6i rezistena la inter%erena#roactiv&.

& nhibarea unui răspuns prepotent reprezintă abilitatea de a suprima un

r#spuns automat> dominant. (ezisten!a la interferen!a "enerată de distractori este abilitatea de aignora sau de a minimiza inter"erenţa generat# de in"ormaţia ireleant# proenit#din mediul eterior.

(ezisten!a la interferen!a proactivă este abilitatea de a i"norainforma!iile din memorie, $are au "ost la un moment dat releante pentru sar$in#>dar $are> )ntre timp> au deenit ireleante.

I"#ortana evalu&rii inhi$iiei cognitive

Cer$et#rile eperimentale arat# $# inhi!iţia $ogniti# are urm#toarele$ara$teristi$i <4aid 6i 8roMn> 2003 4empster 6i 8rainerd> 1**5 olding 6i/$Jeod> 1**7=% $oreleaz# poziti $u $oe"i$ientul de inteligenţ#

este $omponent# a $apa$it#ţii de )n#ţare. A )n#ţa e"i$ient )nseamn# a

uita $uno6tinţele dep#6ite din memorie> pentru a putea asimila noi$uno6tinţe

ariaz# )n raport $u ,rsta% este mai sla!# la $opii> $re6te la ,rsta adult# 6i

se deterioreaz# la ,rsta a treia

1&



are alori "oarte s$#zute pentru pa$ienţii $u tul!ur#ri

o!sesi($ompulsie.Testul m#soar# inhi!iţia $ogniti# )n arianta de inhi!are a unui r#spuns

prepotent.

Do"enii de a#licare- do"eniul educaional al #sihologiei "uncii clinic.

Inter#retarea rezultatelor

4a$# s$orul !rut al persoanei eaminate la testul &nhibi!ie co"nitivă sesitueaz# )n clasa?nivelul > aceasta +nsea"n& c& #ersoana e4a"inat& are unscor de inhi$iie cognitiv& %oarte $un "ai $un dec,t @//A din populaţie.

4a$# s$orul !rut al persoanei eaminate la testul &nhibi!ie co"nitivă sesitueaz# )n clasa?nivelul 1 aceasta +nsea"n& c& #ersoana e4a"inat& are uns$or de inhi$iie cognitiv& %oarte sla$ a%l,nduse +ntre cei cu per"ormanţe maisla!e de$,t &>Q din populaţie.

*.=. 0e"oria de lucru/emoria de lu$ru </J= este de"init# $a "iind capacitatea sistemului

co"nitiv uman de a stoca, pe o durată scurtă de timp, informa!ii relevante din punctul de vedere al sarcinii% $i de a opera #n paralel cu aceste informa!ii.

n $onse$inţ#> memoria de lu$ru are dou# $omponente% a= stocare #eter"en scurt 6i != #rocesare a in%or"aiei <8addele: 6i Iit$h> 1* 8addele:>200=.

/emoria de lu$ru </J= este de"init# $a "iind capacitatea sistemuluico"nitiv uman de a stoca, pe o durată scurtă de timp, informa!ii relevante din

punctul de vedere al sarcinii% $i de a opera #n paralel cu aceste informa!ii.n $onse$inţ#> memoria de lu$ru are dou# $omponente% a= stocare #e

ter"en scurt 6i != #rocesare a in%or"aiei <8addele: 6i Iit$h> 1* 8addele:>200=.

I"#ortana evalu&rii "e"oriei de lucruCapacitatea memoriei de lucru este predictivă pentru o "amă variată de

activită!i co"nitive, de la #n!ele"ere până la ra!ionament, rezolvare de probleme sau pro"ramareplanificare *addlele, 2//0; 1aneman $i Merile, 445; 6n"le, 2//2%.

vând #n vedere aceste procese care implică intens memoria de lu$ru> putem $on$luziona $# a$easta ?oa$# un rol deose!it )n% pro"esiile $are impun)n#ţarea unor noi lim!a?e> pre$um a$eea de programator de so"turi <ather$ole6i 8addele:> 1**0= pro"esiile $are presupun luarea unor de$izii sau g#sirea unor

1



$are ne$esit# realizarea mai multor sar$ini )n paralel> $um ar "i operatorii detra"i$ aerian> $ondu$#torii auto et$.

4e asemenea> poate "i utilizat 6i )n $adrul ealu#rilor tul!ur#rilor generatede leziuni )n zona lo!ilor "rontali.

'aluarea $omut#rii atenţiei are )n edere $apa$itatea su!ie$tului de a(6i

s$him!a "lei!il setul mental <de a(6i $omuta atenţia= de la o sar$in# la alta.Prin set mental se )nţelege o anumit# stare psihologi$#> iar prins$him!area setului mental se )nţelege )nlo$uirea a$elei st#ri mentale $u alta.

S$him!area "lei!il# a setului mental presupune alternarea rapid# )ntredi"erite st#ri mentale> a$easta $onstituind un indi$ator alid al "lei!ilit#ţii$ognitie.

Do'enii de a$licare- do'eni!l ed!ca%ional, al $si.ologiei '!ncii &i al#sihologiei clinice.

Constru$tul ealuat poate fi definit ca a!ilitatea de a alterna "lei!il 6ioluntar )ntre di"eriţi stimuli sau seturi de r#spuns <He$er> ramer> Iallam 6i4elis> 2005=.

Trecerea %le4i$il& de la un set "ental la altul sau de la o regul& la altaeste un indicator al %le4i$ilit&ii cognitive.

Inter#retareUn scor ridicat la testul de co"utare a ateniei 'nivel >) indic& o

per"ormanţ# $res$ut# <a$urateţe 6i itez#= a persoanei testate )n sar$ini $are

presupun operarea simultan# $u mai multe tipuri de in"ormaţii <$al$ul> plani"i$are et$.= sau )n sar$ini $are presupun ealuarea mai multor alternatie <deeemplu> de$izie=.

Un scor sc&zut la testul de co"utare a ateniei 'nivel 1) indic& o per"ormanţ# sla!# <a$urateţe 6i itez#= a persoanei testate )n sar$inile $areimpli$# operarea )n paralel $u mai multe dimensiuni )n s$opul rezol#rii uneisar$ini $omplee.

/. !$ilitatea ver$al&/.1.9oca$ular

A!ilitatea de o$a!ular este o a!ilitate er!al# !azal#> $are reprezint#)n elegerea sensurilor $uintelor eprimate oral isau $itite i operarea $ore$t#ț ș ș

$u sensurile a$estora.@na dintre $omponentele de !az# ale a!ilit# ii de o$a!ular o reprezint#ț

recunoa terea ra#id& i acurat& a cuvintelorș ș > $are ulterior permiteidenti%icarea sensului corect> pre$um iș utilizarea corect& a acestuia +n li"$a

vor$it& <Ouellette> 200&=.

1*



Pro$esul integr#rii in"orma iei etrase dintr(o propozi ie )n urm#toareaț ț

este ne$esar sta!ilirii $oeren ei lo$ale a tetului> )n timp $e in"eren ele "#$uteț ț

despre eenimente> a$ iuni> st#ri> persona?e et$. sunt importante pentru o! inereaț ț

$oeren ei tetului $a )ntreg <Jong i Chong> 2001=ț ș

Sco#ul i utilitatea evalu&rii a$ilit& ii de voca$ularș ț

'alueaz# a!ilit# ile de o$a!ular> apel,nd la modul )n $are su!ie$tulțreu e te s# opereze $u sensurile $uintelor> pentru a sta!ili gradul lor deș ș

apropiere sau dep#rtare semanti$#.Evaluarea #oate %i utilizat& +n do"eniul educa ional i +n do"eniulț ș

"uncii.Constructe ale a$ilit& ii deț voca$ular4in pun$t de edere lingisti$> semni"i$a ia termenului de o$a!ular esteț

delimitat# de lei$.

8e când le+icul cuprinde toate unită ile semnificative ale unei limbi,ț vocabularul este rezervat vorbirii, discursului <4oron i Parot> 1***> p. 72=ș

'aluarea a!ilit# ii de o$a!ularț impli$# ealuarea rela iilor de sinonimieț >respe$ti antonimie i surprinde elementele esen iale ale a!ilit# ii de o$a!ular.ș ț ț

Prin de"ini ie>ț sinonimiile sunt cuvinte sau e+presii cu formă diferită iș

#n eles identic sau asemănător ț .'. z#pad# G nea G om#tCuintele i epresiile $u )n eles identi$ sau asem#n#tor se situeaz# pe oș ț

a# <s$al#= semanti$#. Pe a$east# a#> distan a dintre "ie$are $u,nt i $u,ntulț ș$#utat este hot#r,toare )n eiden ierea di"eren elor de nuan # dintre ele.ț ț ț

Ast"el> $,nd )n pro!ele de sinonimie se $ere alegerea $u,ntului $u sensul$el mai apropiat din setul de $uinte dat> se izeaz# ea$t aspe$tul des$ris maisus.'. A a$$elera

a. A g#si !. A gr#!i

$. A "ugid. A antrena

A doua pro!# se !azeaz# pe $on$eptul antonimiei> su!ie$tul tre!uie s#identi"i$e> din patru ariante de r#spuns> pe a$eea $u un sens opus "a # deț

$u,ntul dat.Antonimia desemneaz# opozi ia de sensuriț . A$east# rela ie )nseamn# $#>ț

pentru a "i antonime> dou# $uinte tre!uie s# "ie similare su! toate aspe$tele $u

e$ep ia unuia singur ț <Hillners> 2001=

20



Su!ie$tului i se $ere s# aleag# dintre $ele patru ariante pe a$eea $are aresensul $el mai )ndep#rtat de sensul $u,ntului su!liniat.'. A!sent

a. A!andonat !. Presat

$. Prezentd. 'istent4in totalul $elor 30 de itemi <sinonome R antonime=> $ei mai mul i $on inț ț

ad?e$tie.Per%or"ana sla$& la testul de o$a!ular )nseamn# $# su!ie$tul prezint#

di"i$ult#ţi )n a identi"i$a 6i a opera $ore$t $u sensurile proprii 6i $u $ele "igurateale $uintelor> a sta!ili di"erenţele de nuanţ# dintre a$estea. A$este di"i$ult#ţi setradu$ la nielul intera$ţiunilor $otidiene 6i pro"esionale prin di"i$ult#ţi )n

$omuni$area pre$is# 6i e"i$ient#.Per%or"ana ridicat& la a$est test indi$# "aptul $# su!ie$tul este $apa!ils# surprind# di"erenţele de nuanţ# )ntre sensurile proprii 6i $ele "igurate ale$uintelor> a$est "apt reprezent,nd garanţia unei $omuni$#ri e"i$iente 6i ea$te )na$tiit#ţile pro"esionale 6i so$iale )n general.

/.*. 8nelegerea te4telorSco#ul i utilitateaș eval!"rii a)ilit" ii de n%elegere a te#telor ț

1e evaluare a abilită iiț subiec!ilor de a deriva sensul adecvat al unor cuvinte sau e+presii din te+tele citite $i de a combina informa!iile din te+t sub

formă de inferen!e con$tiente sau incon$tiente. Pe s$urt> ealuarea $apa$it# iiț su!ie$tului de(a $onstrui sensul 6i de a

genera in"erenţe.Evaluarea #oate %i %olosit& +n do"eniul educaional.Constructul a$ilit& ii deț n%elegere a te#telor

1efinirea constructului #n!ele"erea te+telor $i dimensiunile acestuia

nţelegerea tetelor izeaz# a$ele operaţii mentale la $are re$urge un$ititor pentru a(6i "a$e o reprezentare $,t mai $oerent# a unui mesa? s$ris .

n general> $er$et#torii $are analizeaz# pro$esul de )nţelegere pornes$ dela asumpţia potriit $#reia un tet este pro$esat simultan at,t in$on6tient<respe$ti automatizat=> $,t 6i $on6tient <a$ti=> iar $ititorul ela!oreaz# un model mental al te+tului.

nţelegerea nu depinde> a6adar> doar de propriet#ţile lo$ale ale tetului> $ieste $on"erit# $u pre$#dere de modul )n $are sunt asam!lateE propoziţiile )n

s$hema tetului $a )ntreg.

21



bilitatea de #n!ele"ere a te+telor este un $onstru$t teoreti$. Ca ori$e alt$onstru$t> ealuarea lui se poate "a$e prin operaţionalizarea sa printr(o mulţimede itemi o!sera!ili 6i m#sura!ili. A$e6ti itemi des$riu "ie pro$eduri de

prelu$rare a in"ormaţiei> "ie $omportamente.n $onse$inţ#> s(a pro$edat la o ealuare a $onstru$tului B+nelegere prin

m#surarea re"erenţilor $omportamentali 6i $ognitii pe $are(i su!)ntinde.n "inal> au "ost sele$tate urm#toarele $ategorii de in"erenţe pentru a "i in$luse )ntest% surprinderea reprezent#rii topogra"i$e a unor relaţii deriate din $onstru$ţiamodelului spaţial al relat#rii "ormularea de impli$aţii pornind de la datele din tet sta!ilirea unor relaţii $auz#(e"e$t e"e$tuarea de dedu$ţii logi$e

$om!inarea simpl# a unor in"ormaţii din tet> pe !aza $#reia s# "ie induse unelein"erenţe ana"ori$e <de pild#> relaţii )ntre pronume 6i re"erentul s#u= argumentarea unor a"irmaţii pe !aza stru$turii interne a tetului sele$tarea $ore$t# a unor in"ormaţii din tet pentru a r#spunde unor )ntre!#ri"a$tuale.

=.!#titudinea nu"eric&I"#ortan a evalu&rii a#titudinii nu"ericeț

'ste o $omponent# important# at,t a !ateriilor de ealuare a aptitudinilor>$,t i a !ateriilor de ealuare a inteligen ei.ș ț

Studiile de metaanaliz# au identi"i$at dou# $omponente releante aleaptitudinii numeri$e%

( A!ilitatea de $al$ul matemati$( Capa$itatea de ra ionament matemati$.ț

=.1.Ra iona"ent "ate"aticț

'alueaz# raţionamentul matemati$ ( abilitatea de a #n!ele"e $i or"anizadatele unei probleme matematice $i de a selecta metodaformula matematicăadecvată pentru rezolvarea ei <9leishman> ;uaintan$e 6i 8roedling> 1*7=.

Sco#ul evalu&rii este a$ela de a măsura ra!ionamentul matematicopera!ionalizat prin capacitatea de a identifica rela!iile matematice dintrenumerele unui $ir ordonat $i de a utiliza aceste rela!ii pentru completarea

$irului.Do"enii de a#licare% domeniul edu$aţional> psihologia mun$ii.

Constructule raiona"entului "ate"atic

22



n mod tradiţional> raţionamentul matemati$ era #zut $a "iind odeprindere analiti$# 6i $omputaţional# superioar# <Sten!erg> 1***=> )ns# studiire$ente )l des$riu $a un pro$es $are impli$# adunare )n sensul de $ole$tareE dedate> analiza datelor> realiz#ri de $on?e$turi> $onstruirea de argumente> realizarea6i alidarea unor $on$luzii logi$e> pre$um 6i o"erirea de aserţiuni </allo:> 1***

NCT/> 2000 Peressini 6i He!!> 1***=. Noua a!ordare a $on$eptului de raţionament matemati$ impli$# 6i parteade "ormare a generaliz#rilor re"eritoare la idei a!stra$te 6i relaţii multiple<NCT/> 2000 Peressini 6i He!!> 1*** +ussell> 1*** Sti"" 6i Cur$io> 1***=.n momentul de "aţ#> se re$unoa6te $# raţionamentul este "undamental pentru)nţelegerea 6i apli$area matemati$ii> iar raţionamentul matemati$ ar tre!ui s# "ie$a un p#rinte adoptiE> impli$,nd eleii )n inestigaţii> reprezent#ri> $on?e$turi<ipotez#> prezumţie=> epli$aţii 6i ?usti"i$#ri matemati$e <8arood:> 1**7

Clements> Sarama> 6i 4i8iase> 2003 NCT/> 2000 +ussell> 1*** Sti""> 1***=.Copiii realizeaz# raţionamente matemati$e )ntr(o arietate de situaţii. Natura raţionamentului matemati$ a "ost des$ris# )n dierse "eluri )n literatura despe$ialitate.

Cel mai adesea> acesta este considerat ca %iind a$ilitatea de a #erce#eatri$ute de $az& ale o$iectelor sau ale si"$olurilor ori atri$ute asociate sau +nrudite cu acestea dar 3i a$ilitatea de a recunoa3te 3i utiliza #atternuri 3icone4iuni +ntre diverse o$iecte si"$oluri sau conce#te <8arood:> 1**7

'nglish 6i Ial"ord> 1**5 9uson> 1**2 +esni$> 1**1 Sophian> 1*** H:nn>1**2=. Per3or'an%a ridicat"

Persoanele $u o $apa$itate superioar# de raţionament matemati$ pot o!ţine per"ormanţe !une )n o$upaţii $are presupun sar$ini saturate )n aptitudinea deraţionament matemati$> $um ar "i ingineria> arhite$tura> statisti$a> matemati$a.

Per3or'an%a sc"!t" la a$est test eprim# "aptul $# su!ie$tul nu reu6e6te s#realizeze o analiz# "lei!il# a datelor numeri$e. Capa$itatea redus# de

raţionament matemati$ "a$e $a a$este persoane s# )nt,mpine di"i$ult#ţi )nrealizarea sar$inilor pro"esionale $are ne$esit# analiza $omple# a datelor numeri$e.

=.*. Calcul 0ate"aticCalculul "ate"atic este conce#tualizat ca re#rezent,nd +n "are

"&sur& ca#acitatea de #relucrare a cuno3tinelor "ate"atice achiziionate</andele> noe"el 6i Al!ert> 1**=.

'aluarea calculului matematic <CM = $uprinde eer$iţii de $al$ule

matemati$e de adunare> s$#dere> )nmulţire 6i )mp#rţire.

23



Sco#ul evalu&rii este acela de a "&sura a#titudinea nu"eric&o#eraionalizat& #rin ra#iditatea 3i corectitudinea de realizare a calculelor"ate"atice si"#le.

Do'enii de a$licare- domeniul edu$aţional> psihologia mun$iiConstructul a#titudinii calcul "ate"atic

Prin$ipalele metode de ealuare a a!ilit#ţii de $al$ul matemati$ sunt% Calculul "ate"atic e4act <9'*= G unde sar$ina su!ie$tului este de a

e"e$tua dierse operaţii matemati$e simple 6i de a alege r#spunsul ea$tdintre mai multe ariante date.

Esti"&rile <S' = G sar$ina su!ie$tului este de a realiza un $al$ul

estimati 6i a alege dintre mai multe ariante de r#spuns $ea mai !un#aproimare a r#spunsului $ore$t.

!dun&rile succesive <:MS-(> He$hsler> 1*7&= G pro!# )n $are su!ie$tul

are sar$ina de a realiza adun#ri su$$esie $u a$ela6i num#r. A$este pro!esunt utilizate )n spe$ial pentru a pune )n eidenţ# nielul deterior#rii$ognitie la dierse $ategorii de persoane> a!ilitatea de $al$ul "iind unadintre $omponentele importante ale $ogniţiei <spre eemplu> la persoane$u Alzheimer G +oselli> 1**7=.Per%or"ana ridicat& la a$est test indi$# "aptul $# su!ie$tul deţine solide

$uno6tinţe de$laratie> pro$edurale 6i $on$eptuale de $al$ul matemati$ 6ireu6e6te s# le a$tieze $u rapiditate 6i ea$titate )n $ontetul e"e$tu#rii

operaţiilor matemati$e simple de% adunare> s$#dere> )nmulţire> )mp#rţire.Per%or"ana sc&zut& la a$est test eprim# "aptul $# su!ie$tul nu deţine

sau nu reu6e6te s# rea$tualizeze $uno6tinţele de$laratie> pro$edurale 6i$on$eptuale releante pentru realizarea $al$ulelor matemati$e simple.Ast"el> sar$inile de mun$# saturate )n aptitudinea de $al$ul matemati$ or "irealizate $u di"i$ultate de a$este persoane.

>. !#titudinea de #erce#ie a %or"ei>.1. Constana %or"ei

Aptitudinea de Per$epţie a "ormei> see"er# la $apa$itatea su!ie$ţilor de per$epere a "ormelor prezentate )n plan. A$easta $onţine trei a!ilit#ţi%

• Constanţa "ormei ( se re"er# la a!ilitatea de re$unoa6tere a tr#s#turilor

dominante ale unor "iguri sau "orme ţint#> atun$i $,nd )n $adrul a$estoranu apar modi"i$#ri de m#rime sau poziţie

•

4is$riminarea "igur#("ond ( se re"er# la a!ilitatea de identi"i$are a unor"iguri in$luse )ntr(un $ontet per$epti general

2



• Poziţia )n spaţiu G se re"er# la a!ilitatea de identi"i$are a "igurilor )ntoarse

sau rotite.C,nd or!im de Constanţa "ormei ne re"erim )n prin$ipal la a!ilitatea de

dete$ţie a $onstanţei "ormei> dar 6i pe a$eea de identi"i$are a poziţiei )n spaţiu a"igurilor.

Constru$tul operaţionalizat se re"er# la dis$riminarea izual# la niel )nalt>$are "a$e posi!il# re$unoa6terea o!ie$telor> a "igurilor a,nd a$eea6i "orm#> $hiar 6i )n $ondiţiile )n $are se modi"i$# m#rimea sau poziţia a$estora.

Constr!ct!l '"s!rat este $on$eptualizat $a "iind a!ilitatea $are se re"er# ladis$riminarea izual# la niel )nalt> $are "a$e posi!il# re$unoa6terea unor "iguri$a a,nd a$eea6i "orm#> $hiar 6i )n $ondiţiile )n $are se modi"i$# m#rimea sau

poziţia a$estora.Sco#ul este de a evalua nivelul de dezvoltare al a$ilit&ii de #erce#ere

a constanei %or"ei o$iectelor. Do'enii de a$licare% domeniul edu$aţional> al psihologiei mun$ii. Do'enii de a$licare% domeniul edu$aţional> al psihologiei mun$ii.Inter#retareO #er%or"an& sc&zut& la a$est test indi$# eistenţa unor de"i$ienţe la

nielul a!ilit#ţii per$eptie de a re$unoa6te $# dou# "iguri au a$eea6i "orm#>$hiar 6i )n $ondiţiile )n $are se modi"i$# m#rimea 6i poziţia uneia dintre ele.

O #er%or"an& ridicat& la test indi$# "aptul $# persoana are a!ilit#ţi

per$eptie ridi$ate de a re$unoa6te $# dou# "iguri au a$eea6i "orm#> $hiar 6i )n$ondiţiile )n $are se modi"i$# m#rimea 6i poziţia uneia dintre ele.Persoana respe$ti# a aea per"ormanţe ridi$ate )n pro"esii $are presupunoperaţii de $omparare a "ormei o!ie$telor <de eemplu> designer> arhite$t>inginer et$.=.

>.*.Perce#erea Detaliilor Perce$erea detaliilor > este $on$eptualizat# $a "iind a!ilitatea de a per$epe

detaliile pertinente din o!ie$te sau materiale gra"i$e> "iind un "oarte !un

predi$tor pentru per"ormanţ# )n di"erite o$upaţii $are ne$esit# a!ilit#ţi per$eptie.

Sco#ul este de a evalua nivelul a$ilit&ii de #erce#ere a detaliilor. Do'enii de a$licare% domeniul edu$aţional> al psihologiei mun$ii.Per%or"ana ridicat& indi$# "aptul $# persoana are a!ilit#ţi per$eptie

ridi$ate de a identi"i$a detaliile prezente )n materiale gra"i$e sau imagini. Oast"el de persoan# a putea $ompara $u u6urinţ# detaliile dierselor o!ie$te>identi"i$,nd ast"el aspe$tele identi$e sau di"erite ale a$estora.

Per%or"ana sc&zut& indi$# de"i$ienţe la nielul identi"i$#rii detaliilor prezente )n dierse materiale gra"i$e sau imagini.

25



>./. !naliz& Perce#tual& Co"#le4&

Analia $erce$t!al" co'$le#" este $on$eptualizat# $a "iind a!ilitatea de are$unoa6te anumite "iguri> numite ţinteE> )n $azul apariţiei a$estora printre

"iguri $u alte "orme> numite distra$tori.Sco#ul este de a evalua nivelul de dezvoltare al a$ilit&ii de

discri"inare %igur&%ond.Per%or"ana ridicat& indi$# "aptul $# persoana are a!ilit#ţi ridi$ate de

dis$riminare a unor "iguri gra"i$e> indi"erent de $ontetele )n $are apar. 4easemenea> o ast"el de persoan# a putea urm#ri stimuli gra"i$i> "#r# a "i distras#de elemente nesemni"i$atie ale $,mpului per$epti. A$estor persoane li se potindi$a meserii $are ne$esit# un niel $res$ut al a!ilit#ţii de dis$riminare

"igur#"ond.Per%or"ana sc&zut& indi$# prezenţa unor de"i$ienţe la nielul

dis$rimin#rii unor "iguri gra"i$e in$luse )n anumite $ontete. S$orul s$#zutindi$# "aptul $# persoana are di"i$ult#ţi )n per$eperea "ormelor> reu6ind s#realizeze doar operaţii simple de dis$riminare "igur#("ond.

. Evaluarea a#titudinii s#a ialeț

De%inirea a$ilit&ii s#aiale 3i co"#onentele acesteia ( impli$# des$operirea> reţinerea 6i trans"ormarea in"ormaţiei izuale )n $ontetspaţial <Ialpern> 2000=.( reprezentarea> trans"ormarea> generarea 6i reamintirea in"ormaţiilor sim!oli$e>noner!aleE <Jinn and Petersen> 1*75=

Cer$et#torii au des$ompus $on$eptul de a!ilit#ţi spaţiale )n mai mulţi"a$tori spe$i"i$i $are s# $ontri!uie la o mai !un# )nţelegere a a$estuia.

Cei mai mulţi autori au identi"i$at )n $adrul a!ilit#ţii spaţiale dou#

$omponente ma?ore% relaţii spaţiale 6i izualizare spaţial#.Johman <1*7=> indi$# "aptul $# aptitudinea spaţial# poate "i diizat# )n

urm#toarele $omponente <Johman> 1*7> Horman 6i CaldMell 200=%+elaţii spaţiale G a$east# $omponent# este $el mai !ine pus# )n eidenţ# )n

sar$inile $are ne$esit# trans"ormarea imaginilor. Sarcinile de rotire satis"a$a$east# $ondiţie.

Orientare spaţial# G a$east# $omponent# se re"er# la $apa$itatea unei persoane de a(6i imagina $um ar ar#ta un $,mp per$epti dintr(o alt#

2&



perspe$ti#. n sar$inile de orientare spa!ială> su!ie$tul e soli$itat s# analizezedi"erite aspe$te ale unui spaţiu s$him!,ndu(6i pun$tul de edere.

izualizare spaţial# ( generarea de imagini mintale prin$ompunerea altora. A$east# $omponent# impli$# analiza unui $,mp per$epti$omple 6i $om!inarea imaginilor mintale ast"el o!ţinute.

.1. Orientare s#a ial&ț

Orientare s$a%ial" ( capacitatea unei persoane de a analiza un câmp de stimuli dintr-o perspectivă dată $i de a oferi informa!ii despre acel câmp pornind de la o nouă perspectivă cerută. Do'enii de a$licare% domeniul edu$aţional> psihologia mun$ii.

Constructul o#era ionalizatț .rientarea spa!ială m#soar# $apa$itatea unei persoane de a analiza un

$,mp de stimuli dintr(o perspe$ti# dat# 6i de a o"eri in"ormaţii despre a$el $,mp pornind de la o nou# perspe$ti# $erut#.

rientarea spa!ială este un "a$tor important )n predi$ţia su$$esului )n$arier#> mai ales pentru domeniile inginere6ti> )n pilota? 6i naigare.

Testele $are ealueaz# a$east# aptitudine s(au doedit a "i $uni #redictori#entru succesul +n "unc& <'gan> 1*71=.

4e asemenea> a$este teste $oreleaz# !ine $u per"ormanţa a$ademi$# ladis$iplinele reale> )n spe$ial matemati$# 6i "izi$# <Smith> 1*&=.

Ca o $omponent# a aptitudinii spaţiale> orientarea spaţial# este utilizat# )n !ateriile de teste "olosite pentru $onsilierea o$aţional#.Un scor "are la a$est test indi$# "aptul $# persoana respe$ti# reu6e6te s#

analizeze relaţiile spaţiale $are eist# )ntre di"erite elemente ale unui $,mp> s# )6i"ormeze o imagine mintal# ade$at# a a$estuia 6i apoi s# re$unoas$# spaţiulrespe$ti dintr(o alt# perspe$ti#. Testul a "i un predi$tor !un pentru

per"ormanţa )n a$tiit#ţile $are ne$esit# orientare spaţial#% arhite$ţi> medi$i$hirurgi> ingineri et$.

Persoanele $are au un scor "ic la a$est test au di"i$ult#ţi )n $onstruireamintal# a relaţiilor $are eist# )ntre elementele unui spaţiu ast"el> nu le)n$ura?#m opţiunea pentru meserii $are "a$ apel la orientare spaţial#.

n $azul )n $are o persoan# o!ţine un s$or mi$ la a$est test> #re$omand#m> pentru a aea o imagine $ore$t#> ealuarea a$esteia 6i $u testeledin aptitudinea de per$epţie a "ormei.

.*. I"agini "intale trans%or"&ri

Sco#ul- este a$ela de a ealua $apa$itatea unei persoane de a trans"ormareprezent#rile imagisti$e> )n parti$ular prin rotire.

2



F. Evaluarea a$ilit&i %uncion&re3tiIntroduceren ultimii ani> studiul priind ne$esitatea realiz#rii unor teste de aptitudini

indiidualizate pentru "ie$are posto$upant al postului )n parte este una dintremarile preo$up#ri ale domeniului psihologiei.

Aanta?ele utiliz#rii testelor psihometri$e de$urg> )n prin$ipal> din "aptul$# a$estea <1= sunt standardizate> o"erind $ontete de ealuare similare

persoanelor testate> indi"erent de $el $are "a$e ealuarea> 6i <2= permit$ompararea per"ormanţelor persoanelor ealuate $u per"ormanţele grupului> prinutilizarea s$orurilor standard.

n a$east# a!ilitate sunt impli$ate trei pro$ese $ognitie prin$ipale> dup#$um urmeaz#% A!ilitatea de a per$epe detalii spe$i"i$e <grupuri litere> $i"re= din materiale

s$rise> ta!ele A!ilitatea de a $ore$ta $uintele gre6ite dintr(un tet A!ilitatea de a identi"i$a di"erenţele )ntre ariante gre6ite ale a$eluia6i tet

I"#ortana evalu&rii a$ilit&ilor %uncion&re3ti'aluarea a!ilit#ţilor "un$ţion#re6ti este o $omponent# important# at,t a

!ateriilor de ealuare a aptitudinilor> $,t 6i a ealu#rii inteligenţei. A)ilit"%ile 3!nc%ion"re&ti sunt $on$eptualizate $a "iind a!ilitatea de a

opera $u detalii er!ale 6i numeri$e din !aze de date 6i materiale s$rise> pre$um

6i modul )n $are a$easta urmeaz# 6i respe$t# anumite reguli )n organizarea 6irealizarea unor ast"el de a$tiit#ţi.

Sco#ul este de a ealua $apa$it#ţile persoanei de a identi"i$a detaliisemni"i$atie 6i gre6eli din materiale s$rise 6i ta!ele. Opţiunea pentru a$east#m#sur# a a!ilit#ţilor "un$ţion#re6ti este susţinut# de rezultatele studiilor eistente)n literatura de spe$ialitate.

Do'enii de a$licare% domeniul edu$aţional> al psihologiei mun$ii<seri$ii de sele$ţie> ealuare> re$rutare de personal> orientare )n $arier#=.

Constructul "&surat- abilită!i func!ionăre$ti> $are izeaz# a!ilit#ţi per$eptie re"eritoare la materiale er!ale 6i numeri$e.

!s#ecte evaluate-< 8erceperea detaliilor specifice din materiale scrise $i tabele ( presupune doar identi"i$area per$epti# a anumitor grupuri de litere $u sau "#r# sens sau $i"re< &dentificarea $i corectarea cuvintelor "re$ite G presupune $ompararea unor $uinte $u sens $uprinse )n ta!ele di"erite< &dentificarea diferen!elor dintre copie $i ori"inal G presupune $ompararea

tuturor literelor sau a $i"relor de pe un anumit r,nd sau de pe o anumit# $oloan#din $ele dou# ta!ele.

2*



Numeroase studii )n domeniu au pre$izat 6i alte pro$ese $ognitie $a "iindimportante )n realizarea a$tiit#ţilor "un$ţion#re6ti% atenţia $on$entrat# 6i persistenţa )n sar$ini inhi!iţia $ogniti# $apa$itatea de ignorare a stimulilor nereleanţi din tete sau ta!ele

ad,n$imea pro$es#rii rapiditatea )n rea$ţiiAst"el> abilită!ile func!ionăre$ti sunt un concept umbrelăE> $are ne$esit#

impli$area mai multor pro$ese> sar$ini $ognitie )n rezolarea a$tiit#ţilor dindomeniul "un$ţion#res$ 6i administrati.

Persoanele cu o ca#acitate su#erioar& )n abilită!ile func!ionăre$ti poto!ţine per"ormanţe !une )n o$upaţii $are presupun sar$ini de per$epere adetaliilor pertinente din materiale er!ale 6i din ta!ele> a!ilitate $are impli$#

iteza de lu$ru drept $omponent# prin$ipal#. Printre meseriile $are au la !aza a!ilit#ţile "un$ţion#re6ti sunt% administratorii> se$retarii> operatorii pe$al$ulator> arhii6tii> da$tilogra"ii> stenogra"ii> $asierii> !i!liote$arii>magazionerii> 6e"ii de depozit> re$epţionerii mar"#> ,nz#torii> $onta!ilii>la!oranţii> gre"ierii et$.eemplu> designer> arhite$t> inginer et$.=.Per"ormanţa s$#zut# la a$est test eprim# "aptul $# su!ie$tul nu reu6e6te s#realizeze o analiz# rapid# a in"ormaţiei er!ale 6i numeri$e> prezentate )n "ormatta!elar.

Ca#acitatea redus& )n $adrul abilită!ilor func!ionăre$ti "a$e $a a$este persoane s# )nt,mpine di"i$ult#ţi )n realizarea sar$inilor pro"esionale $arene$esit# identi"i$area> $ompararea 6i $ore$tarea rapid# 6i pre$is# a erorilor dinmateriale er!ale 6i numeri$e.

G. Evaluarea a$ilit& i de #rocesare a in%or"a ieiț ț

IntroducereA!ilitatea $ogniti#> "re$ent su!stituit# prin $on$eptul de inteligenţ#

general#> )n realitate $ir$ums$rie un set etins de a!ilit#ţi spe$i"i$e 6i generale>)n ansam!lul $#rora inteligenţa o$up# un lo$ priilegiat.

+elaţia dintre iteza de prelu$rare a in"ormaţiei <P-= 6i a!ilit#ţile$ognitie a "ost intens inestigat#. Studii sistemati$e au demonstrat $# P- poate"i eidenţiat# prin timpul de rea$ţie <T+=> )nregistrat )n sar$ini $ognitieelementare <sar$ini $are antreneaz# predominant pro$es#ri per$eptuale=.

30



singur stimul 6i r#spunsul motor o"erit de su!ie$t> $a doad# a identi"i$#riia$estuia.

2. Ti"# de Reacie +n !legeri 'TR!) reprezint# o etensie aT+S> )n $are su!ie$tul este $on"runtat $u doi sau mai mulţi stimuli 6i>respe$ti> dou# sau mai multe modalit#ţi de r#spuns.

3. Ti"# de Reacie +n !ccesarea 0e"oriei 'TR0) 5 seealueaz# timpul ne$esar s$an#rii de $#tre su!ie$t a $onţinutului memorieide s$urt# durat#> pentru a de$ide da$# un stimul re$ent epus a aparţinutsau nu unui set de mai multe elemente prezentat anterior.Testele de ti"# de reacie "&soar& viteza #relucr&rii in%or"aiilor.n general> a$est parametru este $onsiderat a "i un indi$ator "idel )n

ealuarea a!ilit#ţilor $ognitie 6i impli$it un !un predi$tor al per"ormanţelor )n pro"esii sensi!il dependente de rapiditatea pro$es#rii in"ormaţiilor.

Un scor "are sugereaz# $# persoana are un $oe"i$ient de inteligenţ#ridi$at 6i> )n a$ela6i timp> $# posed# alori $res$ute la o serie de alte a!ilit#ţi>

pre$um $ele spaţiale> er!ale> logi$o(matemati$e et$. Prin urmare> a$est rezultatre$omand# persoana pentru o serie de pro"esii )n $are per"ormanţele superioaresunt $ondiţionate de rapiditatea prelu$r#rii in"ormaţiilor 6i> impli$it> de o"erireaunui r#spuns ade$at.

Un scor "ic rele# nieluri s$#zute ale $oe"i$ientului de inteligenţ#> pre$um 6i ale altor a!ilit#ţi $ognitie <spaţiale> er!ale> logi$o(matemati$e= prinurmare> rezultatul $ontraindi$# persoana pentru pro"esii )n $are per"ormanţa estedependent# de alori ridi$ate ale a$estor a!ilit#ţi. 'ist# pro!a!ilitatea $a )nasemenea situaţii s# aem de a "a$e $u tul!ur#ri neurologi$e $u grade di"erite deseeritate. 4in a$est moti> pentru a$east# $ategorie re$omand#m soli$itareaunei diagnoze mult mai detaliate> realizat# de $#tre un psiholog spe$ialist sauneuropsiholog.

@. Evaluarea ca#acit& ii decizionaleț

Juarea unei de$izii $onst# )ntr(o se$enţ# de prelu$r#ri $ognitie $are du$la alegerea unei alternatie dintr(o mulţime de ariante disponi!ile.

O!ie$tiul este ealuarea raţionalit#ţii de$identului. Prin a$easta se)nţelege o sensi!ilitate redus# la !ias#rile de$izionale eidenţiate de $er$et#rileempiri$e $are au a!ordat pro!lemati$a raţionalit#ţii limitate a de$identului uman.

@n $onstru$t di"erit $are este ealuat )l reprezint# gradul de inde$izie alde$identului. Prin a$easta se )nţelege m#sura )n $are de$identul nu poate s#aleag# una dintre alternatiele disponi!ile <6i opteaz# pentru alternatia% d= Nu

m# pot de$ide.= sau> $u alte $uinte> eit# s# ia o de$izie "erm# )ntr(o situaţie )n$are alternatiele sunt $unos$ute.

32



Un scor "ic indi$# "aptul $# persoana respe$ti# este "oarte sensi!il# la$ele mai $omune euristi$i 6i !ias#ri de$izionale. A$este persoane sunt maidegra!# )n$linate s# omit# in"ormaţii releante )n situaţiile )n $are tre!uie s# ia ode$izie. 'le se !azeaz# mai degra!# pe intuiţie de$,t pe o analiz# raţional# asituaţiei de$izionale. Adesea in"ormaţiile releante pentru luarea unei de$izii

optime sunt tre$ute $u ederea 6i se ignor# argumentele disponi!ile pentru"ie$are alternati#. Sunt "oarte pro!a!il )n$linate spre a realiza generaliz#ri> pornind de la un singur $az sau pornind de la date insu"i$iente sau la$unare.A$east# analiz# super"i$ial# a in"ormaţiilor 6i a argumentelor disponi!ile )ntr(osituaţie de de$izie nu le re$omand# pentru o$uparea unor posturi $are impli$#atri!uţii de$izionale $u impli$aţii ma?ore.

1.Evaluarea #ersonalit& ii- autono"ie #ersonal& iț ș

o#ti"is"

1.1. Evaluarea autono"iei #ersonaleAutonomia personal# s$#zut# poate "i o cauz& a #er%or"anelor 3colare

sau #ro%esionale reduse 6i a unor tul$ur&ri de co"#orta"ent. 6 aluarea are )n edere #atru di"ensiuni ale autono"iei #ersonale%

autonomia co"nitivă, autonomia comportamentală, autonomia emo!ională $i

autonomia valorică.'aluarea poate "i "olosit# pentru diagnoza #ersonalit&ii> )n domeniuleducaional> )n domeniul clinic 6i al #sihologiei s&n&t&ii.

A!tono'ia $ersonal" este o trăsătură a personalită!ii care constă, pe deo parte, #n capacitatea de autodeterminare a individului, #n abilitatea sa de alua sin"ur decizii cu privire la propria via!ă $i #n capacitatea sa de a duce la#ndeplinire aceste decizii, prin ini!ierea, or"anizarea, supervizarea $i revizuireaac!iunilor proprii fără a fi controlat de for!e e+terne sau de constrân"eri,

evaluând op!iunile e+istente $i luând #n considerare propriile interese, nevoi $ivalori> iar pe de altă parte, #n sentimentul pe care #l are persoana că dispuneatât de abilitatea de a face ale"eri cu privire la direc!ia ac!iunilor sale, cât $i delibertatea de a duce la #ndeplinire aceste ale"eri.

Sau> pe s$urt% autonomia personală constă #n capacitatea de a controla propria via!ă #mpreună cu sentimentul că e+istă posibilitatea de a e+ercita acest control.

A,nd )n edere elementele in$luse )n de"iniţia autonomiei personale>

$omentate mai sus> se poate a"irma c& un individ care #osed& autono"ie#ersonal& are a$ilitatea s& "onitorizeze cu succes nevoi 3i valori 3i s&

3



iniieze s& organizeze 3i s& direcioneze aciuni #entru satis%acerea nevoilorsale.

Di"ensiunile autono"iei #ersonale/a?oritatea autorilor $are s(au o$upat de autono"ia #ersonal& au

conce#tualizato ca un construct "ultidi"ensional. ns# nu s(a a?uns la un

$onsens )n priinţa dimensiunilor sale.4i"er#> de la un autor la altul> at,t num#rul de dimensiuni> $,t 6isemni"i$aţia a$estora.

4es$rierea urm#toare> a $,tora dimensiuni ale autonomiei personale> estesemni"i$ati# )n a$est sens.

A!tono'ia atit!dinal" este de"init# )n mod asem#n#tor de mai mulţiautori. 4e eemplu% utonomia atitudinală =se re"er# la pro$esul $ogniti de luare )n $onsiderare a

posi!ilit#ţilor 6i de a alege )ntre dierse opţiuniE <8e:ers 6i $ola!.> 2003=. utonomia atitudinală se re"er# la pro$esul $ogniti de a "a$e alegeri 6i de asta!ili un s$opE> ea este a!ilitatea de a "ormula mai multe opţiuni> de a lua ode$izie 6i de a sta!ili un s$opE. !utono"ia atitudinal& const& +n general +na$ilitatea de a g,ndi +nainte de a aciona <Noom> 4eoi$ 6i /eeus> 2001=.

A!tono'ia cognitiv" $onst# )n $apa$itatea de a raţiona independent> de alua de$izii "#r# a $#uta )n mod e$esi alidarea so$ial#> )ntr(un simţ#m,nt de)n$redere )n propria persoan# 6i )n $redinţa $# ai posi!ilitatea de a alegeE

<immer(em!e$> 2001=.Con"orm a$estei de"iniţii> autonomia atitudinal# este o $omponent# aautonomiei $ognitie> al#turi de )n$rederea )n $apa$it#ţile proprii.

A!tono'ia n g4ndire> )n sensul de"iniţiei propuse de Jipman <1**5>apud 9ai$iu$> 200$=> se $ara$terizeaz# prin )ndeplinirea urm#toarelor opt$riterii% eprimarea u6oar# a propriilor idei> "#r# inhi!iţii er!ale> $ontrolul timidit#ţii "ormarea propriilor opinii> s$rierea 6i ?usti"i$area lor

$apa$itatea de g,ndire $riti$# a!ilitatea de a pune )ntre!#ri> $uriozitatea dorinţa de a )m!un#t#ţi propria $unoa6tere 6i de a $#uta in"ormaţie> adi$# $eea$e se nume6te neoia de $unoa6tere a!ilitatea de a lua de$izii> "#r# $a a$estea s#(i "i "ost in$ul$ate $apa$itatea personal# de auto(ealuare> de analiz# a $auzelor e6e$ului 6isu$$esului $apa$itatea de a a$ţiona de unul singur> "#r# a?utor> semn 6i al responsa!ilit#ţii.

Se pot o!sera $u u6urinţ# suprapunerile dintre autonomia )n g,ndire 6iautonomia

35



inde$enden%" <9ran 6i $ola!.> 1*77= 6i control $ersonal <9lammer> 1**1=<Noom> 4eoi$> /eeus> 2001=.

A!tono'ia valorilor $onst# )n a aea atitudini 3i credineinde#endente legate de s#iritualitate #olitic& 3i "oral& <+ussell 6i 8aen>2002> apud +ussell 6i 8aen la adresa http%MMM.ianrpu!s.unl.edu

epu!li$lieg1*!uildg1*.pd"= sau )n a deine Bun set inde#endent decredine 3i #rinci#ii rezistente la #resiunea celorlaliChestionarul 8 ealueaz# patru dimensiuni ale autonomiei personale> de"initeast"el%

A!tono'ia cognitiv" constă #n) capacitatea de a ra!iona independent, de a-!i forma propriile opinii $i de a luadecizii; capacitatea de a "ândi critic;

dorin!a de #mbo"ă!ire $i #mbunătă!ire a cuno$tin!elor dorin!a de informare%; capacitatea de auto-evaluare; un sentiment de #ncredere #n propria persoană; credin!a că po!i ale"e ce să faci.

A!tono'ia co'$orta'ental" reprezintă auto-diri>areacomportamentului $i ac!ionarea conform deciziilor proprii.

A!tono'ia e'o%ional" #nseamnă independen!a formării $i a e+primării sentimentelor.

A!tono'ia valoric" se e+primă #n constituirea unui set propriu deconvin"eri $i principii, rezistente la presiunea celorlal!i.

1.*. Evaluarea o#ti"is"ului( destinat# identi"i$#rii stilului epli$ati <optimist vs pesimist=.

Poate "i utilizat pentru diagnoza #ersonalit&ii> )n do"eniuleducaional +n do"eniul clinic 3i al #sihologiei s&n&t&ii.

Constructul "&surat

/a?oritatea de"iniţiilor asociaz& cuv,ntului o$ti'is' orientarea c&treas#ectele #ozitive ale vieii. 'le susţin ideea $#> indi"erent de $eea $e li se)nt,mpl#> o#ti"i3tii +3i concentreaz& atenia doar asu#ra lucrurilor #l&cute%avora$ile lor trec,nd cu vederea eveni"entele negative 3i nereu3itele.

O interpretare puţin di"erit# o propune /. Seligman <200=. n $on$epţiasa> modul de a g,ndi al optimi6tilor nu este a$ela6i )n situaţii "aora!ile 6i )nsituaţii ne"aora!ile.

Seligman <200= $onsider# o#ti"is"ul 6i opusul a$estuia> #esi"is"ul>

$a "iind etremit#ţile unui $onstru$t !ipolar pe $are l(a denumit Bstil

3



e4#licativ. Prin stil e#$licativ al unei persoane> el )nţelege modul o!i6nuit ala$esteia de a epli$a eenimentele pozitie 6i negatie.

4up# opinia sa> optimi6tii se deose!es$ de pesimi6ti prin "elul )n $are per$ep $auzele situaţiilor. Persoanele $are se situeaz# la polul optimist al stiluluiepli$ati <optimi6tii= $red $# eenimentele pl#$ute sunt "re$ente> de durat#

mare> au $auze generale 6i sunt datorate )n prin$ipal unor "a$tori $are ţin de$alit#ţi ale propriei persoane> $um sunt inteligenţa sau unele aptitudini.n s$him!> eenimentele nepl#$ute sunt priite de optimi6ti $a "iind rare>

de durat# redus#> legate de dierse situaţii parti$ulare 6i $auzate de "a$torieterni> pre$um )nt,mplarea sau alte persoane.

Cer$et#rile e"e$tuate au releat "aptul $# eist# dou& stiluri e4#licative%unul pentru eenimente pl#$ute <pozitie=> $are se modi"i$# )n timp> 6i altul

pentru eenimente nepl#$ute <negatie=> $are s(a doedit a "i sta!il pe o perioad#

de peste 50 de ani <Seligman> 200=.Am!ele stiluri epli$atie sunt priite de Seligman $a a,nd urm#toareletrei di"ensiuni- $er'anen%a> $are se re"er# la durata $auzelor eenimentelor <$auzele pot "i

permanente sau tranzitorii= $!terea de r"s$4ndire sau generaliarea> $are se re"er# la sta!ilitatea $auzelor eenimentelor )n raport $u dierse $ontete <$auzele pot "i generale> ala!ile

pentru $ondiţii "oarte dierse> sau spe$i"i$e> legate de anumite situaţii=

$ersonaliarea> $are se re"er# la atri!uirea "#$ut# de o persoan# su$$eselor 6ie6e$urilor sale <de in#E pentru produ$erea eenimentelor pl#$utenepl#$uteeste $hiar persoana )n $auz# sau inoateE sunt alte persoane ori dierse situaţiieterioare persoanei=.Primele dou# dimensiuni <permanenţa 6i puterea de r#sp,ndire= sunt puse deSeligman )n leg#tur# $u eistenţa speranţei.

Persoanele $are au speranţ# g#ses$ nenoro$irilor $auze temporare 6ispe$i"i$e.

Cele disperate <lipsite de speranţ#= au o!i$eiul de a des$operi pentrune"eri$ire $auze permanente 6i generale.Inter#retareSe reco"and& ca atunci c,nd un su$iect o$ine #er%or"an e "iciț s& i

se ad"inistreze o scal& #entru evaluarea sti"ei de sine #entru c& este dea3te#tat ca el s& ai$& 3i o sti"& de sine redus&.

n $azul eleilor $u rezultate 6$olare sla!e> eist# o pro!a!ilitate destul demare $a #ersoanele s& %ie #esi"iste 3i cu o con3tiinciozitate sc&zut&.

37



11. Evaluarea #ersonalit& ii du#& "odelul 2igJive iț ș

"odelul alternativ11.1. JiveJactor PersonalitK InventorK

<Chestionarul ??8& = ealueaz# $ei $in$i supra"a$tori din modelul 8ig 9ie%1. 6+traversiunea < 6 =>2. mabilitatea < =>3. Con$tiinciozitatea <C =>. Stabilitatea emo!ională <S = 6i5. utonomia < 1=.

'l a "ost proie$tat $u s$opul de a "i utilizat at,t pentru autoealuare> $,t 6i pentru ealuarea su!ie$tului de $#tre persoane $are )l $unos$ !ine.

??8& poate "i utilizat pentru diagnoza personalit#ţii> )n domeniuledu$aţional> )n domeniul $lini$ 6i al psihologiei s#n#t#ţii.

Constructele "&surate

Ni$i )n teza de do$torat a prin$ipalei autoare a $hestionarului ??8& <Iendris> 1**= 6i ni$i )n Manualul ??8& <Iendris> Io"stee> de +aad>Angleitner> 1**&= nu "igureaz# de"iniţii ale supra"a$torilor ealuaţi de ??8& 6inu sunt propuse interpret#ri ale s$orurilor s$alelor.

Pentru a dedu$e semni"i$aţia supra"a$torilor> au "ost prelu$rate prinanaliz# "a$torial#> pentru "ie$are s$al# )n parte> r#spunsurile date la itemi de 115studenţi. Au "ost grupaţi itemii $are aeau $ea mai mare saturaţie )n a$ela6i"a$tor 6i apoi s(a analizat $onţinutul "ie$#rei grupe.S(a a?uns ast"el la urm#toarele interpret#ri ale s$orurilor s$alelor% pentru s$ala E4traversiune%Scor mare%Se simte !ine )n so$ietate. Parti$ip# a$ti la distra$ţii. i pla$e s# or!eas$#.Sta!ile6te $u u6urinţ# $onta$te $u alţii.Scor mic%Se izoleaz# de $eilalţi. 'ste t#$ut.

pentru s$ala !"a$ilitate%Scor mare%/ani"est# interes pentru $ei din ?ur. +espe$t# p#rerile 6i drepturile $elorlalţi.n$ear$# s# se a"le )n relaţii !une $u $eilalţi.Scor mic%l intereseaz# doar propria persoan#. Se str#duie6te s# atrag# atenţia asupra sa.rea s#(6i impun# pun$tul de edere. i deran?eaz# pe $ei din ?ur. pentru s$ala Con3tiinciozitate%

Scor mare%

3*



+espe$t# normele 6i regulile. 'ste ordonat. 6i plani"i$# a$ţiunile. Se str#duie6tes# "a$# totul !ine. 'ste o persoan# de )n$redere.Scor mic%'ste non$on"ormist. n$epe a$ţiuni "#r# a se g,ndi la $e seres$ 6i $um se or termina. Nu se )n$adreaz# )n termenele "iate.

pentru s$ala Sta$ilitate e"oional&%Scor mare%,nde6te poziti. 'ste optimist. 6i $ontroleaz# emoţiile. Are )n$redere )n "orţele

proprii.Scor mic%6i "a$e gri?i pentru ori$e. 'ste mereu nelini6tit. n situaţii stresante se pierde. pentru s$ala !utono"ie%Scor mare%

A$ţioneaz# alt"el de$,t $eilalţi. 'ste $reati. Nu se las# $ondus de alţii.Scor mic% Nu are p#reri proprii. A$$ept# ori$e i se spune. Poate "i manerat $u u6urinţ#.

!da#tarea chestionarului 55PI +n Ro",niaPrin$ipalul autor al $hestionarului ??8& > A.A.B. Iendris> l(a o"erit pentru

a "i tradus 6i adaptat )n lim!a rom,n#.Tradu$erea a "ost realizat# de /. Al!u 6i -. Czitrom> "olosind ersiunile )n

lim!ile englez# 6i german#. 'a a "ost aizat# de autorii $hestionarului> dup# $e

dou# persoane originare din +om,nia 6i sta!ilite )n Olanda> alese de a$e6tia> aue"e$tuat retroersiunea itemilor )n lim!a olandez#.Adaptarea $hestionarului ??8& )n lim!a rom,n# a "ost realizat# de /oni$a Al!u.

arianta )n lim!a rom,n# a $hestionarului ??8& #oate %i %olosit& #entrudiagnoza #ersonalit&ii> s$alele sale a,nd o !un# aliditate relati# la$onstru$t 6i o $onsistenţ# intern# ridi$at#. Nu au "ost e"e$tuate studii de alidare

pentru utilizarea sa )n s$op de predi$ţie.Inter#retare

Atun$i $,nd un su!ie$t o!ţine s$oruri mari <sau s$oruri mi$i= la mai multes$ale ale $hestionarului ??8& se re$omand# s# i se administreze $hestionarulC8@? > $are m#soar#> de asemenea> supra"a$torii modelului 8ig 9ie> dar $onţine6i o s$al# de ealuare a tendinţei su!ie$tului de a r#spunde la itemi )n sensuldezira!ilit#ţii so$iale.

n $azul )n $are su!ie$tul o!ţine s$oruri mari sau s$oruri mi$i la s$ala 1ezirabilitate socială din C8@? ori da$# nu eist# $on$ordanţ# )ntre s$oruriles$alelor $u a$ela6i nume din $ele dou# $hestionare se a renunţa la interpretarea

s$orurilor s$alelor.

0



11.*. Chestionarul de Personalitate cu > Jactori<Chestionarul C8@? = este destinat ealu#rii $elor $in$i supra"a$tori ai

modelului 8ig 9ie <'traersiune> Sta!ilitate emoţional#> Con6tiin$iozitate>Ama!ilitate 6i Autonomie=.

'l poate "i utilizat pentru diagnoza #ersonalit&ii +n do"eniul

educaional +n do"eniul clinic 3i al #sihologiei s&n&t&iiConinutul chestionarului CP15

Chestionarul C8@? $onţine 130 de itemi> grupaţi )n 6ase s$ale% 6+traversiune% 23 de itemi mabilitate% 2 de itemi Con$tiinciozitate% 25 de itemi Stabilitate emo!ională% 21 de itemi utonomie% 22 de itemi

1ezirabilitate socială% 15 itemi.Chestionarul C8@? este destinat ealu#rii $elor $in$i supra"a$tori ai

modelului 8ig 9ie <'traersiune> Sta!ilitate emoţional#> Con6tiin$iozitate>Ama!ilitate 6i Autonomie=.

'l $onţine 6ase s$ale% $,te una pentru "ie$are supra"a$tor <al $#rui nume$oin$ide $u $el al supra"a$torului pe $are )l m#soar#= 6i o s$al# <denumit#

1ezirabilitate socială= pentru identi"i$area persoanelor ale $#ror r#spunsuri nusunt $on"orme realit#ţii> "ie pentru $# a$estea dores$ s#(6i $reeze o imagine

"aora!il#> "ie pentru $# r#spund la )nt,mplare sau or s# par# alt"el de$,t restuloamenilor.Chestionarul C8@? poate "i "olosit pentru diagnoza personalit#ţii.4in $auza "aptului $# s$orurile s$alei 1ezirabilitate socială $oreleaz#

liniar dire$t $u s$orurile s$alelor Con$tiinciozitate> mabilitate 6i Stabilitateemo!ională tre!uie mani"estat# prudenţ# la interpretarea s$orurilor a$estor s$ale

pentru su!ie$ţii $are la s$ala 1ezirabilitate socială au o!ţinut un s$or mi$ sauunul mare.

11./. Evaluarea #ersonalit& ii du#& "odelul alternativ cu cinciț

%actoriChestionarul AB8 < Aucerman-Buhlman 8ersonalit uestionnaire=

este destinat ealu#rii a $in$i "a$tori $are $onstituie dimensiunile Modeluluialternativ cu cinci factori <the lternative ?ive-?actor Model G ??M =%c&utarea i"#ulsiv& de senzaii socia$ilitatea neuroticis"ulan4ietateaagresivitateaostilitatea 3i activitatea.

/odelul ??M <u$erman> 2002 u$erman> uhlman> Boireman> Teta6i ra"t> 1**3= a rezultat dintr(o serie de analize "a$toriale e"e$tuate asupra unor

1



s$ale $are ealueaz# dimensiuni "undamentale ale personalit#ţii sau aletemperamentului> "olosite )n $er$et#ri de psiho!iologie<http%MMM.zpU.$omprin$ipaling.htm=.

Spre deose!ire de a!ordarea lei$al# a personalit#ţii> a$est model punea$$entul pe $ara$teristi$ile temperamentale ale personalit#ţii> a$ord,nd

importanţ# aspe$telor psiho!iologi$e.Chestionarul AB8 poate "i utilizat pentru diagnoza #ersonalit&ii +ndo"eniul educaional +n do"eniul clinic 3i al #sihologiei s&n&t&ii .

Spre deose!ire de Modelul *i" ?ive> Modelul alternativ cu cinci factori< ??M = m#soar# $on$epte $are au o $az& $iologic&evoluionist& 6i permit$ompararea $omportamentelor )ntre spe$ii> pre$um "resivitatea <)n lo$ de

mabilitate= sau Căutarea impulsivă de senza!ii <)n lo$ de Con$tiinciozitate=. n$er$,nd s# identi"i$e dimensiunile a$estui model> /. u$erman s(a oprit

iniţial asupra a nou# "a$tori% so$ia!ilitate> neuroti$ism> anietate> ostilitate>so$ializare> $#utarea de senzaţii> impulsiitate> a$tiitate 6i dezira!ilitate so$ial#.O serie de $er$et#ri> pe $are le(a realizat ulterior> utiliz,nd sute de su!ie$ţi>

$u a?utorul unor s$ale $are m#surau a$e6ti "a$tori> au $ondus doar la $in$idimensiuni> pe $are le(a denumit%

( Căutare impulsivă de senza!ii>( Sociabilitate>( Deuroticism-an+ietate>

( "resivitate-ostilitate 6i( ctivitate.A$estea $onstituie dimensiunile Modelulului alternativ cu cinci factori.

'le sunt ealuate de s$alele $hestionarului AB8. Constructele "asurate de chestionarul 6$7

S$ala C"!tarea i'$!lsiv" de sena%ii $onţine dou# grup#ri de itemi> $arem#soar# dou# $onstru$te% Constru$tul I'$!lsivitate se re"er# la lipsa unei plani"i$#ri 6i la tendinţa de a

a$ţiona rapid> din impuls> "#r# a re"le$ta )n preala!il. Constru$tul C"!tare de sena%ii des$rie neoia general# de e$itare 6i agitaţie> pre"erinţa pentru situaţii nepre#zute 6i prieteni $u $omportament impredi$ti!il> pre$um 6i neoia de s$him!are 6i noutate.

S$ala nu $onţine itemi re"eritori la a$tiit#ţi spe$i"i$e> $um ar "i% $onsumulde al$ool 6isau droguri> pra$ti$area a$tiit#ţii seuale sau a sporturilor $areimpli$# ris$uri $res$ute.

S$ala Ne!roticis' * an#ietate reune6te itemi $are se re"er# la sup#r#ri>

tensiuni emoţionale> )ngri?or#ri> di"i$ultatea de a lua de$izii> lipsa )n$rederii )nsine 6i la sensi!ilitatea la $riti$i.

2



S$ala Agresivitate * ostilitate m#soar# dou# $onstru$te% -temii $are ealueaz# Agresivitatea des$riu predispoziţia $#tre eprimareaagresiit#ţii> mai ales su! "orm# er!al#. -temii $are m#soar# Ostilitatea se re"er# la impoliteţe> $omportamentantiso$ial> r#z!unare 6i du6m#nie> la un temperament ul$ani$ 6i la ner#!darea

mani"estat# )nrelaţiile interpersonale.S$ala Socia)ilitate $onţine dou# grup#ri de itemi%

Prima grupare m#soar# $onstru$tul Atrac%ia 3a%" de $etreceri &i $rieteni . -temiise re"er# la pl#$erea su!ie$tului de a lua parte la petre$eri mari> de a intera$ţiona$u alţii 6i de a aea mulţi prieteni. A doua grupare de itemi ealueaz# $onstru$tul Intoleran%a la iolarea social".n $azul persoanelor introertite> m#soar# pre"erinţa pentru a$tiit#ţi solitare> iar

)n $azul persoanelor etraertite> intoleranţa la izolare so$ial#.S$ala Activitate ealueaz# dou# $onstru$te% Primul este Nevoia de activitate. 'l este m#surat prin itemi re"eritori la neoiade a "i mereu )n a$tiitate> la ner#!darea 6i nelini6tea resimţite atun$i $,nd nueste nimi$ de "#$ut. Al doilea $onstru$t> Nevoia de a de$!ne e3ort > eprim# pre"erinţa pentru omun$# proo$atoare 6i di"i$il# 6i $onsumarea unei mari $antit#ţi de energie )nmun$# 6i )n e"e$tuarea altor sar$ini.

Se a mani"esta prudenţ# la interpretarea s$orurilor s$alelor atun$i $,ndun su!ie$t a o!ţinut la s$ala 1ezirabilitate socială un s$or mare> )ntru$,t este posi!il $a el s# nu "i r#spuns sin$er> $i )n$er$,nd s# )6i $reeze o imagine"aora!il#.

Pentru o mai !un# $unoa6tere a personalit#ţii unui su!ie$t> se re$omand#administrarea> al#turi de $hestionarul AB8> a altor $hestionare de ealuare a

personalit#ţii> de eemplu a $hestionarului C8@? > $are m#soar# supra"a$toriimodelului 8ig 9ie < 6+traversiunea> Stabilitatea emo!ională> Con$tiinciozitatea>

mabilitatea 6i utonomia=.

1*. Evaluarea #ersonalit& ii cu instru"enteț

nonver$ale

3



1. Noner!al Personalit: ;uestionnaire <NP;=2. 9ie(9a$tor Noner!al Personalit: ;uestionnaire <99NP;=Chestionarul noner!al de personalitate <NP;= pre$um i $hestionarulș

9ie(9a$tor Noner!al Personalit: ;uestionnaire <99(NP;= sunt dou#$hestionare dezoltate pentru a m#sura $onstru$te ale personalit# ii umaneț

normale. Cele dou# instrumente se )ns$riu )n r,ndul a!ord#rilor $lasi$e )nealuarea personalit# ii> !az,ndu(se am!ele pe $onstru$te> teorii i modeleț ș

$lasi$e din personologie. 'le se )ns$riu )n a!ordarea personalit# ii $a un sistemț

de tr#s#turi> a!ordare $are a generat $ele mai multe instrumente psihometri$e dem#surare i ealuare a personalit# ii. /ai mult 99(NP; se )ns$rie )n $adrulș ț

a!ord#rii 8ig 9ie a personalit# ii $are )m!in# o a!ordare lingisti$# i analizaț ș

"a$torial# )ntr(un model de de"inire )n $in$i mari super"a$tori sau dimensiuni ale personalit# ii umane.ț

NP; este un instrument de 13& de itemi> $are a "ost $onstruit pentru am#sura un num#r de 1& dintre tr#s#turile de personalitate des$rise de /urra:<1*3&= )n teoria sa sistemi$# dedi$at# neoilor umane. Ast"el> NP; se adreseaz#

prin itemii s#i unor constructe "oarte !ine delimitate pre$um%( +eu it#ș

( A"iliere( Agresiune( Autonomie( 4ominan #ț

( +ezisten #ț

( 'hi!i ieț

( C#utarea aenturii( -mpulsiitate( Altruism( Ordine( Boa$#( Senzorialitate( +e$unoa tere so$ial#ș

( Neoia de a?utorare( n elegere.ț

4e asemenea $hestionarul $on ine o s$al# de aliditate denumit#ț

4eian #> $are a "ost generat# pentru a dete$ta r#spunsurile aleatorii.ț

Descriere JJNP(% este o ersiune mai s$urt#> de &0 de itemi> a NP;>destinat# m#sur#rii $elor $in$i "a$tori generali de personalitate $uprin i )nș

modelul ig 9ie al personalit# ii umane%ț

( 'traersie



( Agrea!ilitate( Con tiin$iozitateș

( Nerotism( 4es$hidere $#tre eperien #.ț

A$este $hestionare putem spune $# sunt uni$e> a$est $ara$ter este dat de

"aptul $# sunt $hestionare noner!ale> itemii lor nu sunt stimuli er!ali>a"irma ii> )ntre!#ri sau ad?e$tie> a a $um este tipi$ pentru mai toate $elelalteț ș

instrumente psihometri$e de ealuare a personalit# ii. 4impotri#> itemii a$estor ț

instrumente sunt ilustra ii> de$i stimuli izuali. 'ist# i alte instrumente deț ș

ealuare a personalit# ii ale $#ror itemi sunt noner!ali> izuali> "igurali> pre$umț

testele proie$tie. Ceea $e le deose!e te de a$este instrumente noner!ale esteș

$# a$este $hestionare sunt m#suri stru$turate. A$easta )nsemn,nd $#respondentul nu tre!uie s# ai!# rea$ ii spontane la itemi> $i tre!uie s#( iț ș

sele$teze rea$ ia la "ie$are item noner!al dintr(o serie de alternatie sau op iuniț țde r#spuns. n plus ele sunt instrumente psihometri$e> $eea $e o"er# un plus deo!ie$tiitate )n ealuare> pre$um i posi!ilitatea de a "a$e raport#ri la di"eriteș

$ategorii de popula ie. Alteț avanta<e de luat )n seam# ale a$estor instrumentesunt%

( Nu este ne$esar un trening spe$ializat> $ostisitor i de lung# durat#ș

pentru ealuarea rea$ iilor su!ie$tului la stimulii $hestionaruluiț

( Pot "i "olosite pe alte $ategorii de responden i pre$um $ei $are auț

pro!leme )n $itirea sau )n elegerea itemilor er!ali. /ai pot "i "olositeț$u su$$es )n ealu#rile trans$ulturale> permi ,nd $ompara ii )ntreț ț

su!ie$ i i grupuri apar in,nd unor spa ii $ulturale di"eriteț ș ț ț

( Se pot utiliza de la ,rste mult s$#zute merg,nd $hiar p,n# la aniCele dou& instru"ente se #ot %olosi +n-

( Consiliere i psihoterapieș

( Orientare o$a ional# i $onsultan # )n $ariera#ț ș ț

( Psihologia organiza ional#.ț

1*.1. Descrierea NP('ste un instrument omni!uz> stru$turat> noner!al> $entrat pe m#surareaunor tr#s#turi de personalitate. 'ste s$orat pe un num#r total de 1& s$ale> la $arese adaug# o s$al# de aliditate. 9ie$are din $ele 1 s$ale $on ine un num#r de 7ț

itemi> $eea $e totalizeaz# pentru )ntregul $hestionar un num#r de 13& de itemi.-temii sunt ilustra ii naie )n $reion> "ie$are ilustra ie surprinde un persona?ț ț

prin$ipal> a"lat )ntr(o anumit# situa ie sau mani"est,nd un anumit $omportament.ț

Persona?ul prin$ipal este de "ie$are dat# singurul persona? din imagine $u p#r.

Su!ie$tul tre!uie s# prieas$# "ie$are din a$este 13& de imagini> s# )n eleag#țsemni"i$a ia situa iei sau a $omportamentului ilustrate i s# ealueze pe o s$al#ț ț ș

5



Jiert de trepte pro!a!ilitatea de se impli$a )ntr(un $omportament similar.S$ala semni"i$# prin pun$ta?e mi$i pro!a!ilit# i mi$i> iar prin pun$ta?e mariț

pro!a!ilit# i mari> de impli$are a su!ie$tului )n respe$tiele $omportamente sauț

situa ii.ț

Inter#retare

S$orurile unui pro"il NP; pot "i )mp#r ite teoreti$ )ntr(una din $ele treiț$lase simple% s$oruri s$#zute <su! per$entila 0=> s$oruri medii <)ntre per$entilele0 iu &0= i s$oruri )nalte <peste per$entila &0=.ș ș

S$orurile medii nu au semni"i$a ie pentru interpretarea pro"ilelor ț

indiiduale. 'le de"ines$ normalitatea statisti$# la nielul popula iei dar nu neț

permit s# tragem $on$luzii mai deose!ite despre indiid.S$orurile $u relean # pentru interpretare sunt $ele $are ies din medie> respe$tiț

$ele su! medie i $ele peste medie. A$estea sunt s$orurile $are ne spun $um esteș

o persoan#> ne dau in"orma ii despre modul ei parti$ular de a "i> $are o de"ines$ț$a personalitate. 9ie$are s$al# a testului reprezint# o latur# sau o "a et# aț

personalit# ii $are este ealuat# la su!ie$t.ț

-nterpretarea propriu(zis# a pro"ilului dep# e te a!ordarea psihometri$# iș ș ș

intr# )n zona a!ilit# ilor psihologului de utilizare nuan at# i $u "ine e aț ț ș ț

in"orma iilor re$oltate de la su!ie$t. -nterpretarea pro"ilului )nseamn# a daț

semni"i$a ie psihologi$# i $ontetual# datelor re$oltate de la su!ie$t prinț ș

$hestionar. 'ste or!a de o $ara$terizare psihologi$# des$ripti# a personalit# iiț

su!ie$tului i sta!ilirea unor $on$luzii )n raport $u s$opurile i $ontetulș șealu#rii> eentual )nso ite de unele de$izii i re$omand#ri.ț ș

1*.*. Descrierea JJNP('ste un instrument omni!uz> stru$turat> noner!al> $entrat pe m#surarea

$elor $in$i supra("a$tori de personalitate $are $onstituie !aza modelului 8ig9ie% N <Nerotism> Neuroti$ism= ' <'traersie= O <4es$hidere $#treeperien #=> A <Agrea!ilitate=> C <Con tiin$iozitate=.ț ș

4e i a$est 99(NP; m#soar# $onstru$te di"erite de $ele m#surate de NP;>ș

itemii noner!ali reprezint# )n mare m#sur# un su!set al instrumentului mai larg>"iind o ersiune s$urt# a NP;. Numai 10 dintre $ei &0 de itemi 99(NP; )i suntspe$i"i$i> restul reg#sindu(se i )n NP;.ș

Cei &0 de itemi sunt ilustra ii naie> )n $reion> "ie$are a,nd aproimatiț

m#rimea de &* $entimetri. Cara$teristi$ile ilustra iilor sunt a adar similare $uț ș

$ele ale NP;% "ie$are item $onst# )ntr(un desen $u un persona? $entral> $are pune)n ?o$ un $omportament releant pentru personalitate. Su!ie$tul tre!uie s#ealueze pro!a!ilitatea de a se impli$a )ntr(un $omportament pre$um $el ilustrat

)n imagine. 'aluarea se "a$e pe o s$al# Jiert )n trepte> 1 )nsemn,nd etremde impro!a!il iar etrem de pro!a!il.

&



Adaptarea 99(NP; N +om,nia a de!utat )n 200> $u un studiu $orela ionalț

)ntre s$alele a$estui $hestionar i s$alele N'O(P-(+.ș

1*./. Evaluarea intereselor voca ionaleț

Teoria $orespondenţei persoan#(mediu ela!orat# de Iolland <1*5*> 1*3>

1**= este una dintre $ele mai in"luente )n domeniul psihologiei o$aţionale.Con$eptele $are deri# din a$east# teorie au "ost pra$ti$ asimilate )n o$a!ularul>metodele 6i pra$ti$ile generale de asistenţ# a $arierei. Iolland <1**= )6i des$rieteoria $a "iind una stru$tural# 6i intera$ti#.

Putem spune $# este o teorie stru$tural#> pentru $# )n$ear$# s# organizezein"ormaţia ast# despre oameni 6i o$upaţii 6i este intera$ti#> deoare$e $onsider#$omportamentul uman 6i $ariera $a "iind rezultatul intera$ţiunii permanentedintre persoan# 6i mediu.

Asumpţiile de !az# ale teoriei pot "i prezentate ast"el%1. Persoanele 6i mediile de mun$# pot "i $ategorizate )n & tipuri% realist>inestigati> artisti$> so$ial> entreprenorial <antreprenorial sau )ntreprinz#tor= 6i$onenţional <+-AS'C=.2. Persoanele tind s# $aute medii de mun$# $e le or permite implementarea$ara$teristi$ilor personalit#ţii lor o$aţionale.3. Comportamentul o$aţional este rezultatul intera$ţiunii dintre tipurile de

personalitate 6i mediu.

Tipologia propus# de Iolland> de6i similar# $u a lui Adler <1*3*=> Bung<1*33= 6i> mai t,rziu> $u a lui ordon <1*5= sau Helsh <1*5=> este inspirat# )nspe$ial de literatura o$aţional#> iar stru$tura tipologiei> simetri$# 6i paralel#>este oare$um parti$ular#. Simetria este dat# de "orma heagonal# a tipologiei> iar

paralelismul V de tratarea tipurilor )n relaţie $u mediile de mun$#.Chestionarul de ealuare a intereselor <C'-= este destinat ealu#rii

intereselor unei persoane> adi$# a pre"erinţelor a$esteia pentru o anumit#a$tiitate sau domenii de $uno6tinţe. 'l poate "i "olosit )n domeniul $onsilierii 6i

orient#rii )n $arier#> dar 6i )n domeniul psihologiei mun$ii.Constructul "&surat de C8I

Chestionarul C6& ealueaz# interesele unei persoane> adi$# pre"erinţele$ristalizate ale a$esteia pentru anumite domenii de $uno6tinţe sau de a$tiitate.'le $onstituie "a$tori motiaţionali esenţiali )n alegerea $arierei 6i determin#gradul de satis"a$ţie 6i per"ormanţ# pe $are le realizeaz# persoana )n a$tiit#ţile

pe $are le des"#6oar#.Cea mai simpl# modalitate de a grupa 6i identi"i$a tipurile de interese este

modelul heagonal propus de Iolland <1**=. Cele & tipuri de interese sunt



determinate )n "un$ţie de o!ie$tul a$tiit#ţilor pre"erate% date> idei> lu$ruri sau persoane. Ast"el%

Interesele realiste (/ se mani"est# prin tendinţa de a se )ndrepta spre a$tiit#ţi$are presupun manipularea o!ie$telor> a ma6inilor 6i a instrumentelor.

Interesele investigative (I presupun o atra$ţie pentru $er$etare> inestigare su!

dierse "orme 6i )n $ele mai dierse domenii <!iologi$> "izi$> so$ial> $ulturalet$.=. Interesele artistice (A se mani"est# prin atra$ţie spre a$tiit#ţile mai puţin

stru$turate> $are presupun o rezolare $reati# 6i o"er# posi!ilitatea deautoepresie <poezie> pi$tur#> muzi$#> design=.

Interesele sociale (S impli$# orientarea spre a$tiit#ţi $are ne$esit# relaţionareinterpersonal# <pre"erinţa pentru predare sau pentru a a?uta oamenii s#(6i rezoledierse pro!leme=.

Interesele antre$renoriale se mani"est# prin pre"erinţa pentru a$tiit#ţi $are

permit iniţiati# 6i posi!ilitate de $oordonare a propriei a$tiit#ţi sau a a$tiit#ţiiunui grup.

Interesele de ti$ conven%ional (C presupun pre"erinţa pentru a$tiit#ţi $arene$esit# manipularea sistemati$# 6i ordonat# a unor date sau o!ie$te )ntr(un$adru !ine organizat 6i de"init.

Chestionarul de evaluare a intereselor a "ost $on$eput pentru a seri o$ategorie larg# de populaţie% de la 1& la &2 de ani. C6& este un instrument util

pentru $onsilierea 6i orientarea )n $arier# 6i poate "i utilizat $u su$$es at,t de

$#tre psiholog> $,t 6i de $#tre persoanele $are dores$ s#(6i identi"i$e interesele pro"esionale.

'ste un $hestionar u6or de apli$at 6i de s$orat. O"er# posi!ilitateaeplor#rii unui larg $,mp al posi!ilit#ţilor o$upaţionale. C6& poate "i utilizat

pentru urm#toarele situaţii% pentru persoanele $are se a"l# )n perioada pro$esuluide luare a de$iziei pentru o anumit# $arier# sau dire$ţie de studiu pentru

persoanele $are au terminat 6$oala dar $are $aut# un lo$ de mun$#> $u s$opul dea le a?uta a lua o de$izie )n leg#tur# $u s$him!area o$upaţiei a$tuale sau de a le

a?uta s# identi"i$e $are o$upaţii $orespund intereselor lor pentru persoanele $aredores$ s# se orienteze spre anumite $ursuri de "ormare pentru elei 6i studenţi$are dores$ s# )6i aleag# traseul edu$aţional sau pro"esional.

-denti"i$area intereselor reprezint# un aspe$t important deoare$e permite%generarea alternatielor edu$aţionale 6i pro"esionale sele$tarea alternatielor edu$aţionale 6i o$upaţionale optime identi"i$area $auzelor insatis"a$ţieia$ademice şi profesionale.

7



1/. Evaluarea an4iet& iiț

1/.1.Scalele Endler de Evaluare 0ultidi"ensional& a!n4iet&ii 'E0!S) reprezint# un set de trei s$ale u6or de administrat> $arem#soar# di"erite tipuri de anietate.

A$este s$ale o"er# un set de instrumente pentru a ealua% predispoziţia unui indiid de a resimţi anietate )n patru tipuri de situaţii

releante pentru o gam# larg# de eperienţe r#spunsul anios tranzitoriu> de moment

per$epţia indiidului asupra ameninţ#rii situaţionale.

/odalit#ţile de r#spuns au "ost sele$ţionate ast"el )n$,t s# in$lud# o gam#ariat# de r#spunsuri anioase> in$luz,nd at,t itemi $ognitii> $,t 6i "iziologi$i.

Cele trei s$ale indiiduale $are $ompun 6MS sunt% 6MS -S > 6MS -' 6i 6MS - 8. 6MS -S este o m#sur# a aniet#ţii $a stare> 6MS -' este o m#sur# aaniet#ţii $a tr#s#tur#> iar 6MS - 8 ealueaz# per$epţia respondentului asupratipului 6i a nielului ameninţ#rii per$epute )n situaţia )n $are se a"l# la momentulrespe$ti.

Tendinţele de $re6tere a aniet#ţii sunt ealuate prin raportarea la patru$ontete situaţionale generale% situaţii de ealuare so$ial#> situaţii peri$uloasedin pun$t de edere "izi$> situaţii am!igue 6i situaţii de rutin# zilni$#. A$east#a!ordare multidimensional# a ealu#rii aniet#ţii $on"er# o mai mare pre$izie )n

prezi$erea r#spunsurilor indiiduale de anietate $a stare 6i )n )nţelegerea pattern-ului indiidual al rea$ţiilor anioase )n di"erite situaţii. n plus> s$alele 6MS au "ost $onstruite 6i standardizate pe populaţii ariate> at,t din Statele@nite> $,t 6i din Canada> in$luz,nd% adulţi> studenţi> adoles$enţi> militari 6i

populaţii $lini$e.S$alele pot "i "olosite at,t pentru populaţii normale> $,t 6i pentru populaţii

$lini$e> $are au un niel al a!ilit#ţilor de $itire $el puţin $orespunz#tor $lasei aopta <in$aid> 9ish!urne> +ogers W Chissom> 1*5=. S$alele au "ostadministrate unor adulţi $u di"erite nieluri edu$aţionale> unor elei 6i unor studenţi de asemenea> s$alele au "ost administrate unor mem!ri ai 9orţelor /ilitare Canadiene> rezidenţilor unor $entre pentru persoane ,rstni$e 6i unor

pa$ienţi $u diagnosti$e psihiatri$e> internaţi 6i din am!ulator. 'ist# etaloane pentru populaţia ameri$an# 6i $anadian#.

S$alele 6MS pot "i apli$ate at,t indiidual> $,t 6i )n grup. n timpuladmininistr#rii )n grup> tre!uie "urnizate $ondiţii ade$ate de intimitate> pentru a)n$ura?a indiizii s# r#spund# $,t mai sin$er. @6urinţa administr#rii testului a"a$ilita utilizarea a$estuia at,t )n $ontete pra$ti$e> $,t6i de $er$etare.

*



S$ala 6MS -SS $are ealueaz# anietatea $a tr#s#tur# <SS -' =)n$orporeaz# su!s$ala 6MS -' de 6valuare Socială < 6S = 6i su!s$ale $areealueaz# anietatea $a tr#s#tur# )n dou# domenii adiţionale - an4ietatea dese#arare 6i an4ietatea legat& de auto-dezv&luire. Auto-dez#luirea estem#surat# a6a $um apare> at,t )n relaţie $u mem!rii "amiliei> $,t 6i )n relaţie $u

prietenii apropiaţi. A6adar> s$ala SS -' in$lude trei noi s$ale% Separare <S= , uto-dezvăluire către familie <S1?= 6i uto-dezvăluire către prieteni <S1?(=.

Scala 6MS -SS 8ercep!ie <SS - 8 = are dou# su!s$ale noi% per$epţiasituaţiei> $a impli$,nd anietatea de separare> 6i per$epţia situaţiei> $a impli$,ndanietatea legat# de auto-dez#luire. ntre!#rile s$alei 6MS - 8 re"eritoare laintensitatea per$eput# a ameninţ#rii din situaţia respe$ti# 6i la anietatea )nsituaţii de ealuare so$ial# sunt> de asemenea> in$luse )n SS - 8 . n $onse$inţ#>eist# a$um 6ase aspe$te ale aniet#ţii $a tr#s#tur#> $are pot "i ealuate

utiliz,nd at,t 6MS > $,t 6i 6MS -SS % <a= ealuarea so$ial#> <!= peri$olul "izi$><$= situaţiile am!igue> <d= rutinele zilni$e> <e= separarea 6i <"= auto-dez#luirea<$#tre "amilie 6i prieteni=. S$ala 6MS $are m#soar# anietatea $a stare< 6MS -S = nu a "ost modi"i$at#.

Su$scalele 8MAS 3i 8MAS*SAS

8MAS

6MS-S <Anietatea $a stare=

• Cogniti# <C=

• 'moţional("iziologi$# <'9= 6MS-' <Anietatea $a tr#s#tur#=

• 'aluare so$ial# <'S=

• Peri$ol "izi$ <P9=

• Situaţii am!igue <A/=

• +utine zilni$e <+=

6MS-8 <Per$epţia ameninţ#rii=

•

'aluare so$ial# <'S=• Peri$ol "izi$ <P9=

• Situaţii am!igue <A/=

• +utine zilni$e <+=

• Ameninţare <A=

8MAS*SAS

SS-' <Anietatea $a tr#s#tur#=

• Separare <SA=

• Auto(dez#luire $#tre mem!rii "amiliei <S49A=

50



• Auto(dez#luire $#tre prieteni apropiaţi <S49+=

• 'aluare so$ial# <'S=

SS-8 <Per$epţia ameninţ#rii=

• Separare <SA=

• Auto(dez#luire <A4=

• 'aluare so$ial# <'S=• Ameninţare <A=

'/AS 6i '/AS(SAS sunt utilizate at,t )n s$op diagnosti$> pentru aealua nielul aniet#ţii $a stare 6i $a tr#s#tur#> $,t 6i )n s$op predi$ti> pentru a

prezi$e nielul st#rii de anietate )ntr(o situaţie per$eput# $a stresant# de $#tresu!ie$t.

ConcluziiS$alele '/AS 6i '/AS(SAS s(au doedit a "i instrumente $u un niel

ridi$at de "idelitate 6i aliditate )n ealuarea aniet#ţii $a stare 6i $a tr#s#tur# pe populaţia din +om,nia. A$estea m#soar# 6ase dimensiuni distin$te ale aniet#ţii$a tr#s#tur#% 'aluarea so$ial#> Peri$olul"izi$> Am!iguitatea> +utinele zilni$e> Separarea> Autodez#luirea> pre$um 6i odimensiune separat#> a st#rii de anietate.

n $on$ordanţ# $u modelul multidimensional al aniet#ţii> s$alele '/AS6i '/AS(SAS sunt $apa!ile s# disting# )ntre dimensiuni di"erite ale aniet#ţii $atr#s#tur#.

-mpli$aţii pra$ti$e 6i de $er$etare sunt multiple> s$alele '/ASdoedindu(6i utilitatea )n spe$ial pe anumite populaţii> $are se pot $on"runta $usituaţii spe$i"i$e generatoare de anietate <de eemplu> "orţele de poliţie> "orţede interenţie spe$ial#> e$hipa?e medi$ale )n situaţii de urgenţ#> sportii de

per"ormanţ#> pa$ienţi programaţi pentru interenţii $hirurgi$ale et$.=. 4easemenea> s$alele '/AS pot "i utilizate pentru ealuarea aniet#ţii $a stare 6i $atr#s#tur# )n $azul persoanelor $u diagnosti$ de tul!urare anioas#> pre$um 6i

pentru testarea e"i$a$it#ţii interenţiilor psihoterapeuti$e> prin ealuareamodi"i$#rilor )n simptomatologia anioas#.

1/.*. StateTrait !n4ietK InventorK 'ST!I) a "ost "olosit intensi)n studiul i pra$ti$a $lini$#. -nentarul $on ine s$ale separate pentru m#surareaș ț

aniet# ii $a stare i $a tr#s#tur#.ț ș

S$ala S(Aniet: $on ine 20 de enun uri $are ealueaz# $um se simtț ț

responden ii chiar acum , #n acest moment ț . S$ala T(Aniet: $on ine 20 deț

enun uri $are ealueaz# $um se simt responden iiț ț #n "eneral .

51



Prin$ipalele $alit# i ealuate de s$ala STA- S(Aniet: sunt sentimenteleț

de ne)n$redere> tensiune> nerozitate i )ngri?orare. n plus "a # de ealu#rileș ț

asupra modului )n $are se simt oamenii chiar acum> s$ala S(Aniet: poate deasemenea s# "ie "olosit# pentru a ealua $um s(au sim it )n tre$utul re$ent iț ș

$hiar prognoza $um se or sim i )ntr(o situa ie spe$i"i$# pro!a!il# )n iitor sauț ț

)ntr(o arietate de situa ii ipoteti$e. S$orurile o! inute la S$ala S(Aniet: $res$ț ț$a r#spuns )n $azul epunerii la peri$ole "izi$e li stres psihologi$ i des$res$ $aș

rezultat al terapiei de relaare.S$ala S(Aniet:%

( a "ost identi"i$at# drept indi$ator pre$is al s$him!#rilor )n anietatea tranzitorietr#it# de $#tre $lien ii i pa$ien ii unor $entre de $onsiliere> psihoterapie i aiț ș ț ș

unor programe de modi"i$are a $omportamentului( a "ost "olosit# )n $uanti"i$area nielului S(Aniet: indus prin eperimente de

la!orator sau prin tr#irea unor situa ii stresante ineita!ile de $#tre su!ie$t )nț

ia a de zi $u zi> $um ar "i iminen a unei interen ii $hirurgi$ale> tratamenteț ț ț

dentare> interiuri pentru anga?are sau teste $olare de importan # ma?or#ș ț

( a "ost utilizat# pentru ealuarea nielului aniet# ii $lini$e )n $azurile deț

tratament medi$al> $hirurgi$al> psihosomati$ i psihiatri$.ș

S$ala T(Aniet:%( a "ost utilizat# pentru eaminarea li$eenilor> studen ilor i re$ru ilor militariț ș ț

pentru pro!leme de anietate> $,t i pentru ealuarea rezultatului imediat i deș ș

durat# al psihoterapiei> $onsilierii> modi"i$#rii $omportamentale pre$um iș

tratamentului dependen ei de droguriț

( s(a doedit util# pentru identi"i$area persoanelor $u $u niel mare al aniet#ţiineroti$e 6i pentru sele$ţia indiizilor impli$aţi )n eperimentele psihologi$e>$are mani"est# di"erenţe la nielul motiaţiei 6i energei.9orma destinat# $opiilor State Trait Aniet: -nentor: "or Children <STA-C=m#soar# anietatea $opiilor de gimnaziu 6i "urnizeaz# norme )n a$est sens pentrunielul $laselor a -(a> a (a 6i a -(a. A"ost de asemenea "olosit $u su$$es 6i )nm#surarea nielelor aniet#ţii la $opiii din $lasele -(---.

Pentru a$ei su!ie$ţi T de peste &5 este indi$at# o atenţie sporit# 6i eentualrepetarea apli$#rii $hestionarului dup# o perioad# de timp> ori e"e$tuarea unuiinteriu de pro"unzime $entrat pe simptomele resimţite de su!ie$ţi )n leg#tur# $uanietatea.

52



1/./. Evaluarea inteligen ei e"o ionaleț ț

-nentarul 4e 'aluare A -nteligenţei 'moţionale <';(-=

A "ost $onstruit de 4r. +euen 8ar(On> psiholog $lini$ian 6i a "ost prezentat la Conenţia Anual# a Ameri$an Ps:$hologi$al Asso$iation de la

Toronto din August 1**&.-nteligenţa general# este $ompus# din inteligenţa $ogniti#> $are estem#surat# $u a?utorul $oe"i$ientului de inteligenţ# <-;= 6i inteligenţa emoţional#>$are este m#surat# de $oe"i$ientul de inteligenţ# emoţional# <';=.

-ndiidul $are "un$ţioneaz# !ine> $are are su$$es 6i este s#n#tos emoţionaleste $el $are posed# un grad su"i$ient de inteligenţ# emoţional# 6i un $oe"i$ient'; mediu sau peste medie.

Pe l,ng# $oe"ientul de inteligenţ# emoţional#> $a indi$ator general>

s$orurile s$#zute la % testarea realit#ţii> rezolarea de pro!leme> toleranţa la stres6i $ontrolul impulsurilor> $reeaz# pro!leme )n adaptarea la mediu a persoaneiealuate.

Coe"i$ienţii de inteligenţ# emoţional# <';=> atun$i $,nd sunt $om!inaţi $u$oe"i$ienţii -;> dau indi$aţii mai !une asupra inteligenţei generale a unei

persoane 6i o"er# a6adar indi$aţii mai !une asupra potenţialului a$esteia de areu6i )n iaţ#> de$,t ori$are din a$e6ti indi$atori trataţi separat.

Poate "i administrat indiizilor de am!ele see $are au )mplinit $el puţin

1& ani. Nu eist# limit# superioar# de ,rst#.-nentarul are 133 de itemi> iar timpul de $ompletare este de aproimati30(0 de minute.

Concluzii';(i a "ost $on$eput iniţial )n 1*70 $a model psihometri$ 6i indi$ator

empiri$ a(l $on$eptului de inteligenţ# emoţional#. Analizele statisti$e e"e$tuate pe ultima ersiune a testului indi$# "aptul $# toate $omponentele "a$toriale alea$estui $on$ept sunt determinanţi puterni$i ai aptitudinii unei persoane de a

gestiona pro!leme $otidiene> pre$um 6i ai !un#st#rii emoţionale glo!ale.Co"#onentele $ele mai alide 6i "idele ale inteligenţei emoţionale par a"i%

( $on6tiinţa de sine emoţional#( asertiitatea( respe$tul de sine( autoa$tualizarea( independenţa( empatia( relaţionarea interpersonal#

53



( responsa!ilitatea so$ial#( rezolarea de pro!leme( testarea realit#ţii( "lei!ilitatea( toleranţa la stres

( $ontrolul impulsurilor( "eri$irea( optimismul.S(a demonstrat )ntr(un mod ade$at "aptul $# '; este un instrument alid

6u "idel> $apa!il s# m#soare $eea $e a "ost proie$tat s# m#soare. Pe !aza maimultor ani de $er$et#ri e"e$tuate> '; 6i(a demonstrat $apa$itatea de a ealua$apa$itatea de a ealua inteligenţa emoţional#> a6a $um a "ost ea $on$eput# 6ide"init# de $#tre autor.

+ezultatele $er$et#rilor spri?in# $on$epţia $on"orm $#reia inteligenţaemoţional# o"er# o iziune $omprehensi# a aptitudinii glo!ale adaptatie 6i a)n$linaţiei unei persoane spre su$$es.

Oamenii inteligenţi emoţional sunt oameni $apa!ili s# )6i re$unoas$# 6i s#(6i eprime emoţiile> sunt indiizi $are sunt $ara$terizaţi de respe$t de sine> de oiziune poziti# priind propria persoan# 6i $are sunt $apa!ili s# )6i a$tualizeze$apa$it#ţile potenţiale 6i s# du$# ieţi "oarte "eri$ite. 'i sunt $apa!ili s# )nţeleag#sentimentele $elorlalţi 6i sunt $apa!ili s# )ntemeieze 6i s# menţin# relaţii

interpersonale re$ipro$ satis"#$#toare 6i responsa!ile> "#r# a deeni dependenţide $eilalţi. A$e6ti oameni sunt sunt )n general optimi6ti> "lei!ili> reali6ti 6i ausu$$es )n rezolarea pro!lemelor 6i )n gestionarea stresului> "#r# s# )6i piard#$ontrolul.

';(i nu "urnizeaz# doar un pro"il detaliat al gradului a$tual 6i al$on"iguraţiei a$tuale de inteligenţ# emoţional#> pentru o persoan# ealuat#>a?ut,nd ast"el la identi"i$area deprinderilor emoţionale $are ne$esit#)m!un#t#ţire> $i poate "i de asemenea utilizat pentru a ealua s$him!#rile $are

interin )n timp. Ast"el> poate indi$a $oerent 6i $u pre$izie pun$tele puterni$e 6i pun$tele sla!e )n epe$trul glo!al al inteligenţei emoţionale. A$este in"ormaţii pota?uta la pre$izarea aptitudinii unei persoane de se adapta 6i de a reu6i )n diersearii din iaţ#.

1=. Evaluarea #ersonalit& ii #rin teste #roiectiveț

1=.1.Testul Co#acului Instructa< <$". +enee Stora=%

5



. E1esenează un arbore, oricare, cum dore ti, dar nu un bradF.ș

2. E1esenează un alt arbore, oricare, cum dore ti, dar să nu fie bradF.ș

3. E1esenează un arbore de vis, un arbore ima"inar, un arbore care nu e+istă #nrealitate.FG. E1esenează un arbore, cum dore ti, cu ochii #nchi i.Fș ș

9ie$are ar!ore ( desenat pe o $oal# al!# separat# de "ormat A> o"erit#su!ie$tului )n sensul l# imii ei. Se a "olosi un $reion de duritate potriit#> nu "oarteț

puterni$ as$u it. 'ste de pre"erat s# nu se "oloseas$# guma se poate totu i utiliza iț ș ș

arianta desen#rii pe dou# $oli suprapuse )ntre $are se a"l# o $oal# de indigo> to$mai pentru a putea surprinde reenirile su!ie$tului i modi"i$#rile aduse de a$estaș

desenului ini ial <lu$ru ala!il pentru toate testele de desen=. Nu se or l#sa laț

)ndem,na su!ie$tului rigle sau alte instrumente a?ut#toare.Su!ie$tul tre!uie )n$ura?at s# deseneze $,t de !ine se pri$epe> asigur,ndu(l> la

neoie> $# nu a!ilit# ile sale artisti$e ne intereseaz#. 'ste de dorit s# nu "ie "olositeț$uinte $are s# indu$# anumite maniere de a desena. Chiar i )n $azul su!ie$ ilor ș ț

anio i> $are $er asigur#ri repetate i pre$iz#ri legate de instru$ta?> nu se or da ni$iș ș

un "el de l#muriri suplimentare. Jegat de "elul )n $are deseneaz# su!ie$tul> se poateo!sera $# unii )ntor$ "oaia pentru a desena pe sensul lungimii ei. A$est lu$ru nu a"i $ore$tat su! ni$i o "orm#> pentru $# el are semni"i$a ia sa )n interpretareaț

desenului. -nstru$ta?ul propus de Stora elimin# sugestia "olosit# de o$h> a$eea de adesena un ar!ore "ru$ti"er $hiar da$# nu to i su!ie$ ii se simt o!liga i s# desenezeț ț ț

"ru$te> totu i prezen a a$estora )n desen este semni"i$ati $res$ut# atun$i $,nd seș țsoli$it# )n mod epres un ar!ore "ru$ti"er <$el mai "re$ent ar!ore desenat )n a$este$ondi ii ( m#rul> $hiar i pentru #rile )n $are nu este un "ru$t o!i nuit=.ț ș ț ș

-nterzi$erea desen#rii unui !rad pentru a elimina in"luen a stereotipiilor $olareț ș

<)n $are pomul de Cr#$iun este "re$ent soli$itat= )n plus> desenul !radului$omport# in$luderea unor "orme as$u ite $e sugereaz# agresiitate> $eea $e )n modț

eident poate !ruia interpretarea.Al doilea ar!ore poate "i identi$ $u primul sau poate "i "oarte di"erit ( $erin aț

epres# de a modi"i$a desenul )n raport $u primul ar!ore poate aea un e"e$t desugestie $u,ntul DaltE indu$e o su"i$ient# idee de di"eren #> temperat# de epresiaț

D$um dore tiE ( r#m,ne la alegerea su!ie$tului da$#a reprodu$e imaginea ini ial#ș ț

sau a alege s# deseneze o alta.Primul ar!ore inestigheaz# $omportamentul su!ie$tului plasat )n "a a uneiț

sar$ini neo!i nuite> la $are tre!uie sa se adapteze "ara sa "i "ost pregatit in preala!ilș

( presupune gri?a pentru impresia "#$ut# $eluilalt> de$i impli$it un $ontrol al pulsiunilor ( interpretat $a reprezent,nd 6ul social, 6ul profesional al su!ie$tului

55



al doilea ar!ore ( su!ie$tul este "amiliarizat $u sar$ina i eaminatorul ( mult maiș

relaat> mai pu in inhi!at i $enzurat (ț ș 6ul intim al su!ie$tului> modul lui de a "i> dea se mani"esta )n medii "amiliare lui.

Al treilea ar!ore ( dorin e nesatis"#$ute ale su!ie$tului i modul )n $are elț ș

opereaz# compromisul #ntre aceste dorin e i realitateț ș ( Dar!ore de isE ( redu$e

$enzura realit# ii> l#s,nd s# ias# la ieal# straturi reprimate ale personalit# ii totu i>ț ț ș"aptul $# )n desenul s#u su!ie$tul tre!uie s# respe$te o s$hem# general ala!il# aar!orelui <$oroana> trun$hi> ramuri> et$.= )l "or eaz# pe a$esta s#( i modi"i$e )ntr(oț ș

anumit# m#sur# tendin a ini ial# ( $ompromis )ntre dorin a ini iala i realitateaț ț ț ț ș

o!ie$ti#.Inter#retare ( aspe$te releante%

1. unde )n pagin# a desenat su!ie$tul <sim!olismul spa ial=ț

2. cu" a desenat <tipul de linii "olosite> eentuale ha uri> $ore$turi> et$=ș

3. ce anume a desenat su!ie$tul <din$olo de Dar!oreE> "elul )n $are a)nteles s# trateze par ile $omponenete> raporturile dintre a$estea> et$=.ț

Si"$olis"ul s#atial• !idimensionalitatea "oii $onser# sim!olismul spa ial al $ru$ii <st,nga(dreapta iț ș

sus(?os= ( $ru$ea ( sim!olul Sinelui• dimensiunea erti$al# a "oii une te zona in"erioar# <a instin$telor> a teluri$ului> aș

in$on tientului= $u zona superioar# <a $on tiin ei ela!orate> a spiritualului=ș ș ț

•

"ie$are din a$este $ontrarii ( deopotri# un aspe$t poziti i unul negatieș• plasarea )n zona superioar# a desenului ( rela ia $u spiritualul> dezoltareaț

$on tiin ei> dar i un de"i$it )n rela ia $u realitatea> prin )ndep#rtarea de spa iulș ț ș ț ț

in"erior> telluri$ <e.% st#rile hipomania$ale $e apar o dat# $u pierderea o!ie$tuluiiu!irii ( pierderea rela iei $u mama=ț

• partea in"erioar# a "oii se raporteaz# la materie> la teluri$> at,t )n sensul de spa iuț

"ertil <DP#m,ntul /ama=> $,t i )n sensul demoni$ <$raniul lui Adam> primulș

p#$#tos> se a"l# )ngropat la pi$ioarele Cru$ii=.

Semni"i$a iile ata ateț ș dimensiunii orizontale pot "i mai !ine )ntelese prinraportare la a$tul s$rierii ( $,nd s$riem> sensul mi $#rii este de la st,nga $#treș

dreapta.Partea st,ng# a desenului se raporteaz# la su!ie$t> la retragere> introersie>

tre$ut> istorie personal.Partea dreapt# ( la mediul so$ial> la lume> la intera$ iunea $u $eilal i.ț ț

S$hema tre!uie "olosit# $u pre$au ie )n interpretare> nu $onsiderat#ț ad (literam.

0&ri"ea ar$orelui

5&



Si"$olis" gra%ic <tipurile de linii "olosite de su!ie$t )n tratarea temei>ha ur#rile <)nnegririle=> alte semn gra"i$e <$ru$ea> $ro eta=> $ore$turile $areș ș

interin )n desen> simetrii=.Si"$olis"ul ar$oreluiS$hema $omun# a ar!orelui $uprinde r#d#$ina> trun$hiul $u ramurile> iș

$oroana> $u "runze i "lori.șo r#d#$inile se a"l# a ezate su! p#m,nt> "iind ina$$esi!ile ederii> de i eisten aș ș ț

lor nu poate "i pus# la )ndoial#.o trun$hiul> laolalt# $u ramurile> "ormeaz# elementul sta!il> $el mai pu in supusț

s$him!#rilor.o $oroana> spri?init# pe ramuri> este elementul perisa!il ea poate sau nu s# in$lud#

)n stru$tura sa "runze> "lori i "ru$te.ș

o r#d#$ina $orespunde p#r ii $elei mai primitie i mai putin personale aț ș

personalit# ii indiidului ( nielului instin$tual> pulsional desenarea sa arat#ț

$uriozitatea pentru $eea $e este as$uns m#rimea )n raport $u trun$hiul indi$#eisten a unei angoase $are poate du$e p,n# la patologie.ț

o linia solului> plasat# )ntre rada$ini si trun$hi> nu apare )ntotdeauna )n desen (

rele# separarea )ntre sus i ?os> )ntre ia a $on tient# i ia a in$on tient#> prinș ț ș ș ț ș

urmare se leag# de $apa$itatea de a a$$epta o anumit# ordine.o trun$hiul ( rol de intermediar ( reprezint# a$tiitatea> sta!ilitatea> ia a $otidian#>ț

$eea $e este tr#it $ontururile trun$hiului reprezint# modul )n $are su!ie$tula!ordeaz#> se rela ioneaza $u lumea etern#.ț

o $oroana <"runzi ul= ( zona intele$tului G iata intele$tual#> ra iunea> g,ndirea>ș ț

$apa$itatea de a re"le$ta asupra eperien elor tr#ite poate de asemeneaț

semni"i$a imagina ie> $hiar tr#iri )n is <eentual $u rol $ompensator=.ț

o "lorile sunt elementul $el mai perisa!il din stru$tura ar!orelui. 4up# Stora> ele

indi$# tandre e> sentimentalism. Ja o$h> ele pot indi$a i gri?a pentru aparen #>ț ș ț

nar$issism.o "ru$tele> $a rezultat al $re terii> pot indi$a "ie o atitudine pragmati$#> "ie oș

predominan # a prin$ipiului pl#$erii <in"antilism la adul i=.ț ț

Toate a$este elemente $omponente plus raporturile dintre ele au semni"i$aţiispe$i"i$.

Co"#orta"ente +n ra#ort cu conse"nul1. Mai multi arbori pe a$eea i "oaie> $are nu au un sol $omunș - Comportamentin"antil> nu urmeaz# $onsemnele date.2. rbori multipli doar doi arbori% - Pot sim!oliza Del i $el#laltE <ezi pozi iaș ț

)n pagin# i traseele utilizate pentru a putea interpreta=.ș

3. Con inuturi 1iverse - oț !ie$te ad#ugate desenului ar!orelui ( -magina ie> ) iț ș

urmeaz# a"e$tiitatea.. 8eisa> ( Sentimentalism.

57



5. 7ntoarcerea foii% 9oaia o"erit# )n sensul )n#l imii este )ntoars# de su!ie$t peț

l# imea ei ( Spirit independent> semn de inteligen #> dis$ern#m,nt.ț ț

5. Hmbra proiectată de arbore pe sol - +eprim# anumite tendin e. Tre!uieț

o!serat# stru$tura liniilor i dire$ ia lor pentru a putea pre$iza $e anume esteș ț

respins.

0. Iipsa ramurilor - 4i"i$ultate de a sta!ili $onta$te. Atitudine de re"uz saude"ensi#.J. Cerc la baza trunchiului - 4orin a de a se sim i prote?at pentru a( i g#siț ț ș

se$uritatea )ntr(un mediu )ngust i !ine delimitat.ș

Particularit&i de v,rst&( desene inten ionate ale ar!orelui G rar )nt,lnite )naintea ,rstei de patruț

ani.( )ntre G G 7 ani> $opilul a par$urge o serie de etape de(a lungul $#rora

modalitatea de a desena se a ra"ina progresi i a $#p#ta indiidualitate.ș( desenele realizate )n a$est interal de ,rsta $orepund a a(numitelor ș

"orme primare> "orme $are dispar )n mod normal odat# $u de!utul $olarit# ii>ș ț

dar $are reapar )n $azul unor st#ri neroti$e $are impli$# me$anisme de regresieele se men in p,n# t,rziu )n $azul de!ililor mental i $hiar toat# ia a la im!e$ili.ț ș ț

Aspe$te "re$ent )nt,lnite p,n# la ani%

• Trun$hi dintr(o singura linie <uniliniar=

• 9orma("loare sau dis$ul heliotrop

• +amuri implantate p,n# ?os> la !aza <asem#n#tor !radului=• n#ltimea trun$hiului mai mare de$,t )n#l imea $oroaneiț

• Coroana !alon

• +amuri )n unghi drept <D)n in$luE=

• Stereotipii

Ape$te "re$ent )nt,lnite )ntre ( 11 ani%

• +amuri dintr(o singur# linie

•

+amuri re$tilinii <drepte=• 8aza trun$hiului pe marginea "oii

• n# imea trun$hiului egal# $u )n#l imea $oroaneiț ț

• nnegrirea trun$hiului

• Colorarea )n negru a "runzelor i "ru$telor pentru eiden ierea lor.ș ț

Persisten a a$estor "orme primare din$olo de ,rsta normal# poate indi$aț

un retard )n dezoltarea intele$tual# isau a"e$ti# sau regresia de ,rsta aș

su!ie$tului.

5*



1=.*. Testul Ja"ilia!s#ecte relevante-

$ara$teristi$ile de poziţionare a persoanelor )n desen m#rimea persoanelor poziţia )n desen

linia tre$ut(iitor poziţionarea mem!rilor "amiliei ( distanţa intim# 6i nedi"erenţiat#

intereseaz#% distanţa mam#(tat#

gesti$a

orientarea priirii 6i a "eţei> a !raţelor

da$# sunt desenate grupa?e ori persoane isolate

persoane str#ine de "amilie.

orientarea priirii <)n "aţ# sau numai )n lateral= detaliile siluetei $orporale <pun )n eidenţ# dominaţia intele$tului> sau a

a"e$tiit#ţii ( dominaţia trun$hiului= a$$esoriile peisa?ul plasarea )n eterior sau )n $amer# ( indi$# tr#ire mai mult )n eterior sau )n

"amilie atmos"era din "amilie a"e$ţiunile $elor prezentaţi pre"erinţele prinapropiere> ţinere de m,n#> ţinere de !raţ et$.

9ariante-ariant# )n $are se soli$it#%

1. desenarea unei "amilii e$ran <"#r# spe$i"i$are 6i identi"i$are=2. desenarea "amiliei de apartenenţ#.

Se $onsider#> )n genere> $# desenarea "amiliei dimensioneaz#> )n mod proie$ti> atitudinile su!ie$tului "aţ# de mem!rii "amilieie 6i adaptarea "amilial#.

-ntereseaz# da$# )n "amilia e$ran eist# un $opil <)rsta 6i seul a$estuia=6i da$# a$east# "amilie este mai mare de$,t a $opilului

3. ariant# $u desenarea "amiliei proprii 6i a unei "amilii ideale.

1=./. Desenul Casei

&0



Prezentare general&Casa> $a desen proie$ti% )n lu$rarea lui K. *uc ( I.T.P. < Lome, 'ree, 8erson (Cas#> Pom> Om= ap#rut# )n 1*

n testul Satului> proie$tat> )n 1*3*> de L. rthur 6i introdus )n 9ranţa( 8. Mabille <1*52= ( ersiune )n $are a modi"i$at materialul 6i a standardizat

pro!a ( mai multe $ase 6i !iseri$iTem# impli$at#> proie$ti> )n stru$turile psihi$ului <C.9.Kun"%;Casa este adesea desenat#> spontan> de $#tre $opii < cf. 1.*onne ( pe la 5(&

ani> desenul spontan al $asei are semni"i$aţia sim!oliz#rii ad#postului>$#minului> $are )n$epe s# dein# de mare importanţ#=

*outonier ( desenul $asei eprim# o a"e$tiitate deose!it#> )n plin#dezoltare> a$eea de apartenenţ#

4i"erenţe )ntre desenul $asei> ee$utat de di"eriţi $opii <$opii proeniţi din

"amilii )n$hegate $opii din "amiliile a"late )n situaţii $riti$e $opii dinor"elinate=Copiii $u handi$ap <mai ales intele$tual= ( desenul $asei deose!it>

simpli"i$at> $u multe in$oerenţe.!s#ecte relevante-

/#rimea desenului )n raport $u "oaia de h,rtie pe $are a "ost

desenat# $asa dup# & ani ( tendinţa de a etinde desenul pe toat# "oaia de multe ori elemente nelegate de tem# in$oerenţ# a desenului> elemente izolate> plasate dezarmonios

<auto$ontrol nati de"e$tuos "rustrare insta!ilitate=Copiii $res$uţi )n mediul "amilial%

o desenele pe toat# pagina apar a!ia la 12 ani

o desene )n$#r$ate de $oerenţe> integr#ri armonioase ale a$estora> $are )n$ep s#

ai!# aspe$t de ta!lourio $opiii mi$i "a$> )n genere> desene mi$i

etinderea ei pe "oaie ( spre dreapta sau spre st,ngaCopiii din or"elinate deseneaz# de multe ori $asa )n partea dreapt# a "oii

spre deose!ire de $ei din "amiliiSt,nga "oii este reprezentant# a iitorului ( poziţie paternal# ( se epli$#

prin priarea total# a or"anilor de a"e$ţiunea matern# ei se orienteaz# mai multspre iitor 6i spre tr#irile paternale se $onsider# $# la or"ani eist# un dis$retretard a"e$ti 6i intelle$tual

)n#lţimea

u6a de intrare <sau u6ile=> geamurile

&1



Copiii $res$uţi )n "amilii normale ( "erestre $u perdele 6i "lori> $asele sunt>)n genere> mai ar#toase ( sunt lo$ui!ile> )ngri?ite

Copiii or"ani ( $asele au "erestre la marginile $asei> $are seam#n# $u ni6te$aerne "erestrele sunt> )n genere> )n$hise )n s$him!> u6ile sunt adeseorides$hise la or"ani

m#rimea u6ii $re6te $u ,rsta la or"ani> $ur!a dezolt#rii u6ii este destul de s$him!#toare

"erestrele 6i u6a reprezint# $omuni$area $u lumea u6a ( "a$tor a$ti> ital )ntr(o $as# ( $opiii $res$uţi )n "amilie (

$asa $u "erestre 6i u6i $opiii din or"elinate ( di"i$ult#ţi )n a$east# priinţ#.

a$operi6ul> hornurile ( desenate de dou# sau $hiar de trei ori

)n desenele $opiilor $are tr#ies$ )n "amilii sim!olizeaz# prezenţamamei 6i tat#lui> $are )n$#lzes$ $asa> $re,nd $on"ort. Ja $opiii or"ani( $el mult un horn.

Peisa?ul )n $are este impli$at# $asa% $opiii or"ani ( $adrul natural din ?urul$asei !ogat )n ar!ori> erdeaţ#> "lori> peisa?e> aioane> ma6ini et$. @neori 6i laor"anii $are nu au tr#it mult )n "amilie pot ap#rea mai multe $ase desenate 6i

!iseri$i la testul >>$aseiE.Copiii $u "amilie sta!il# ( se tr#ie6te apartenenţa $asei $a lo$ de intimitate

6i relaare( uni$#. Copiii din or"elinat ( nu se $onstituie noţiunea de $as# uni$#.4esenarea de !iseri$i> la $opiii din $asele de $opii> se datoreaz# mai multimpli$aţiei !iseri$ii )n programul $opiilor $u a$east# situaţie.

8unctele periferice ale $asei sunt )ngro6ate 6i )nnegrite deseori la $opiiior"ani ( lupt# de s$him!are a personalit#ţii pe $are $opiii or"ani o simt prea"ragile.

Casele "#$ute de $opiii $res$uţi )n "amilie sunt mult mai simple $ele ale$opiilor din instituţiile de or"ani ( mult mai $omplee <desenele=> dar maiin$oerente 6i deze$hili!rate.

8-8J-O+A9-'

&2



1. Al!u> /.> Porum!> /.> 8ersonalitate i intereseș > Clu?(Napo$a% 'dituraASC+

2. Al!u> /.> <2000=% Metode $i instrumente de evaluare #n psiholo"ie>8u$ure6ti% 'ditura Argonaut

3. /i$lea> /.> <$oord.=> <200*=> ptitudini co"nitive> Clu?(Napo$a% 'ditura

ASC+. /i$lea> /.> <$oord.=> <200*=> 8esonalitate i intereseș > Clu?(Napo$a%'ditura ASC+

5. /inules$u> /.> <2001=% *azele psihodia"nosticului> 8u$ure6ti% 'ditura@niersit#ţii Titu /aiores$u

&. /inules$u> /.> <2001=% 'ehnici proiective> 8u$ure6ti% 'ditura Titu/aiores$u

. /$-ntire> S.A.> /iller> J.A.> <2010=% ?undamentele testării psiholo"ice.

abordare practică, -a6i% 'd. Polirom7. /itro"an> N.> /itro"an> J.> <2005=% 'estarea psiholo"ică) inteli"en!a $iaptitudinile> -a6i% 'ditura Polirom

*. +ozorea> A.> Sterian> /.> <2000=% 'estul arborelui> 8u$ure6ti% 'dituraPaiadeia

10.X$hiopu> @. <200=% &ntroducere #n psihodia"nostic> 8u$ure6ti%Iumanitas.@r!ina> S.> <200*=% specte esen!iale ale testării psiholo"ice> 8u$ure6ti%

'ditura Trei.

psi ho diagnostic note de curs, prof nicu ionel sava

Documents