psihologia artei

7
PSIHOLOGIA ARTEI PSIHOLOGIA ARTEI Mădălina Claudia Anghel

Upload: madalina-anghel

Post on 15-Apr-2017

1.328 views

Category:

Education


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: Psihologia artei

PSIHOLOGIA ARTEIPSIHOLOGIA ARTEI

Mădălina Claudia Anghel

Page 2: Psihologia artei

Cuprins:Cuprins:

• Definiție;• Factori;• Obiectul de studiu.

Page 3: Psihologia artei

Ce este psihologia artei?

După cum se știe, psihologia s-a constituit ca știință de sine stătătoare în secolul al XIX-lea ca urmare a dezvoltării științelor

naturii care utilizau experimentul ca metodă de cercetare. În acest sens un rol primordial le-a intervenit fiziologiei,

fizicii și chimiei. Astfel, psihologia devine autonomă și, concomitent, o știință

explicită – ea își definește obiectul și își stabilește cu exactitate metodele din suita căroracea mai importantă este

metoda experimentală.Psihologia arteiPsihologia artei reprezintă unul din zecile de domenii aplicative ale

psihologiei. Apariția și impunerea sa a devnit o posibilitate reală în

condițiile în care arta a cunoscut o înflorire aparte și s-a conturat pe

deplin estetica - știința care studiază legile creării frumosului,

perceperii și receptării sale plenare.

Page 4: Psihologia artei

Cum a apărut psihologia artei?Cum a apărut psihologia artei?

Cercetătorii apreciază că factorii care i-au determinat apariția sunt:

1. crearea și impunerea esteticii experimentale – activitate în domeniul căreia începutul îi aparține lui G. Th. Fechner (1801-1887) – autorul legii cunoscute sub numele de Weber-Fechner și, în cazul în discuție, al lucrării Asupra esteticii experimentale (1871);

2. constituirea psihologiei diferențiale – creația lui Fr. Galton (1822-1911),, autorul lucrării Ereditate și geniu – în cadrul căreia abordează înzestrarea sau dotarea, talentul și geniul, condițiile sine qua non ale existenței artistului, creatorului propriu-zis sau interpretului;

3. rezultatele apariției psihopatologiei, cercetătorilor reprezentanților acestor orientări – J.M. Charcot, Th. Ribot, P. Janet, G. Dumas, E. Kretschmer ș.a. Care au sesizat frecvența unor manifestări psihice la oamenii de seamă care s-ar afla la granița dintre normal și anormal.

Page 5: Psihologia artei

Ce studiază psihologia artei?Ce studiază psihologia artei?

Unul sau altul dintre factorii anterior menționați, mai precis acțiunea lor convergentă au condus la constituirea obiectului psihologiei artei.

Estetica viza artistul, creatorul frumosului, frumosul din opera de artă, natură ori societate și beneficiarul – cititor, contemplator,

spectator, percepător etc. În ceea ce ne privește sesizăm că din suita lor cel puțin două nu pot fi

abordate în afara psihologului și psihologiei, fără aportul lor nemijlocit:

♦ artistul – creatorul ♦ beneficiarul – percepătorul.

Page 6: Psihologia artei

Din asemenea motive, la un moment dat, diacronic, estetica risca să devină

intrinsecă psihologiei. Așadar, creatorul și beneficiarul, cel chemat să perceapă – fac din estetică o psihologie a artei. Sigur că psihologia, filozofia, istoria și alte științe înlesnesc demersurile esteticii și conferă

acesteia calitatea de știință interdisciplinară.

Date fiind raporturile sale cu psihologia, rezultă în mod necesar că aceeași

calitate, același caracter interdisciplinar îl are și psihologia artei.

Page 7: Psihologia artei

Vă mulțumesc pentru atenție!

Prezentare realizată de Mădălina-Claudia

Anghel, studentă la

Universitatea de Vest din Timișoara,

Facultatea de Sociologie și Psihologie

secția Psihologie, anul IE-mail:

[email protected]