psihologia desenului la copil

27
Colecţie coordonată de Simona Reghintovschi

Upload: editura-trei-trei

Post on 30-Mar-2016

433 views

Category:

Documents


28 download

DESCRIPTION

The first pages from the book. Copyright © Editura TREI 2011. www.edituratrei.ro

TRANSCRIPT

Page 1: Psihologia desenului la copil

Colecţie coordonată deSimona Reghintovschi

Page 2: Psihologia desenului la copil
Page 3: Psihologia desenului la copil

Tra­du­ce­re­din­engleză­de

Nicolae­Baltă

Psihologia desenului la copil

Philippe Wallon, Anne Cambier, Dominique Engelhart

Page 4: Psihologia desenului la copil

Editori:Silviu DragomirvaSilE DEm. ZamfirESCu

Director editorial:magDalEna mÃrCulESCu

Coperta:fabEr StuDio

redactor:Corina Cojanu

Director producţie:CriStian ClauDiu Coban

Dtp:ofElia CoØman

Corectură:CĂtĂlina ioanCEa

titlul original: le dessin de l’enfant

Copyright © 1990 Presses universitaires de france

Copyright © Editura trei, 2012

C.P. 27‑0490, bucureştitel./fax: +4 021 300 60 90e‑mail: [email protected]

iSbn: 978‑973‑707‑692‑2

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiWALLON, PHILIPPEPsihologia desenului la copil / Philippe Wallon, anne Cambier, Dominique Engelhart ; trad.: nicolae baltă. ‑ Ed. a 2‑a. ‑ bucureşti : Editura trei, 2012bibliogr.iSbn 978‑973‑707‑692‑2

i. Cambier, anneii. Engelhart, Dominiqueiii. baltă, nicolae (trad.)

159.922.7:741

Page 5: Psihologia desenului la copil

Cuprins general

7 Avertisment 9 Cuprins 13 Introducere (Philippe Wallon) 21 Capitolul I. Ce înseamnæ sæ desenezi (Anne Cambier) 34 Capitolul II. Aspecte genetice øi culturale (Anne Cambier) 96 Capitolul III. Desen, utilizare clinicæ øi cercetæri (Dominique

Engelhart) 131 Capitolul IV. Activitatea graficæ øi executarea desenului

(Philippe Wallon) 185 Capitolul V. Desenul øi contextul sæu (Philippe Wallon) 207 Capitolul VI. Desen øi inadaptare øi/sau patologie (Philippe

Wallon) 249 Capitolul VII. Desen øi computer (Philippe Wallon) 282 Concluzie (Philippe Wallon) 285 Bibliografie

Page 6: Psihologia desenului la copil
Page 7: Psihologia desenului la copil

avertisment

La­cea­de°a­doua­ediflie,­aceastæ­lucrare­nu­a­fost­doar­adusæ­la zi din punctul de vedere al bibliografiei, ci a fost complet refæcutæ.­Pe­lângæ­introducere,­conflinutul­ultimelor­patru­capi­tole a fost profund modificat pentru a prezenta re zultatele cercetærilor unuia dintre noi cu privire la studierea øi utilizarea desenului copilului în psihologie. Ca urmare a acestui fapt, nu­mærul­de­ilustraflii­a­crescut­semnificativ.

Avertisment

Page 8: Psihologia desenului la copil
Page 9: Psihologia desenului la copil

Cuprins

13 Introducere (Philippe Wallon) 21 Capitolul I. Ce înseamnæ sæ desenezi (Anne Cambier) 21­ ­ A­/­Cæutarea­înflelesului 28­ ­ B­/­Constituenflii­actului­grafic 34 Capitolul II. Aspecte genetice øi culturale (Anne Cambier) 34 A / Introducere 36 B / Limitele metodologice: studiul curentului ­ ­ ­ motivaflional 41 C / Abordarea în termeni de stadii 41­ ­ ­ 1­/­Publicafliile­lui­Luquet 44 2 / Lucrærile lui Lowenfeld 50 D / Lucrærile de dupæ 1960, abordarea de dezvoltare 51 1 / Primele linii 55 2 / Spre vârsta de trei ani 56 3 / În jurul vârstei de patru øi cinci ani 60 4 / Vârstele ulterioare 67 E / Studiul desenului cu temæ, desenul persoanei 68 1 / Limitele abordærii psihometrice 71 2 / Specificitatea temei 73 3 / Primele reprezentæri 76 4 / Studiile longitudinale 80­ ­ ­ 5­/­Stilul­personal­al­producfliei 85 6 / Lucrærile complementare 89 7 / Aspectele culturale

Cuprins

Page 10: Psihologia desenului la copil

Psihologia desenului la copil

10 93 F / Concluzii 96 Capitolul III. Desen, utilizare clinicæ øi cercetæri (Dominique Engelhart) 97 A / Temele clasice 98 1 / Probele de copiere 100 2 / Reprezentarea formei umane 108 3 / Testul familiei 112 4 / Casa 114 5 / Copacul 116 6 / Testul „House°Tree°Person“ 117 7 / Desenul grupului 117 8 / Multiplicitatea temelor 119 B / Încercærile de validare 119 1 / „House°Tree°Person“ 121 2 / Animalul 122 3 / Familia 123 4 / Deseneazæ°te la øcoalæ 124 5 / Desenul corabiei 126 6 / Cubul 127 C / Concluzie 131 Capitolul IV. Activitatea graficæ øi executarea desenului (Philippe Wallon) 132 A / Studiul conturului pe desenul terminat 133 1 / Diferitele forme 138 2 / O „verigæ lipsæ“ 146­ ­ ­ 3­/­Evoluflia­desenului­la­un­copil­ 149 4 / Ipoteze genetice 153­ ­ ­ 5­/­Forme­øi­grile­de­cotaflie­ 156 B / Observarea copilului care deseneazæ 156­ ­ ­ 1­/­Bogæflie­øi­dificultæfli­ale­observærii­copilului­ care deseneazæ 160 2 / Executarea figurilor simple 162 3 / Cercetærile despre desenul personajului 165 C / Analiza executærii personajului

Page 11: Psihologia desenului la copil

Cuprins

11 165 1 / Aportul informaticii la analiza executærii 168­ ­ ­ 2­/­Punctul­de­plecare­al­desenului­øi­direcflia­ primei linii 175 3 / Tipuri pentru executarea desenelor 184 D / Concluzii 185 Capitolul V. Desenul øi contextul sæu (Philippe Wallon) 187 A / Alterærile desenului 187 1 / Oboseala copilului 188­ ­ ­ 2­/­Absenfla­modelului­intern­ 189­ ­ ­ 3­/­Dificultæflile­de­a­înflelege­modelul­intern­ 191 4 / Copierea unui model exterior 195­ ­ ­ 5­/­Imaginaflia­ 196­ ­ B­/­Învæflarea­unei­forme­ 200 C / Pedagogie øi desen 203 D / Arta infantilæ 207 Capitolul VI. Desen øi inadaptare øi/sau patologie (Philippe Wallon) 208­ ­ A­/­Dificultæflile­unei­demonstraflii 209 B / Copilul retardat 213 C / Boli organice (printre care tulburærile neurologice) 214 1 / Tulburæri generale, encefalopatii, encefalite 215­ ­ ­ 2­/­Tulburæri­ale­funcfliilor­(væz,­auz,­limbaj) 216 3 / Alte maladii organice 219 D / Boalæ mintalæ øi tulburæri psihologice 220 1 / Tulburæri nevrotice 224 2 / Tulburæri psihotice 232 3 / Traumatisme psihice 233 4 / Alte tulburæri 235­ ­ E­/­O­anchetæ­în­cadrul­øcolaritæflii­primare 244 F / Desen øi psihoterapie 249 Capitolul VII. Desen øi computer (Philippe Wallon) 249 A / Computer øi creativitate la copil 263 B / Programe informatice øi desenul copilului

Page 12: Psihologia desenului la copil

Psihologia desenului la copil

12 263 1 / Material øi metode de prelucrare informaticæ a desenului 270 2 / Analiza automatæ a desenului personajului 275 3 / Analiza automatæ a desenului Figurii complexe a lui Rey 280 4 / Simularea desenului pe computer 282 C / Concluzie 283 Concluzie (Philippe Wallon) 285 Bibliografie

Page 13: Psihologia desenului la copil

Introducere

introducere

Desenul copilului este, pentru adult, un veønic subiect de curiozitate.­Pentru­psiholog,­pentru­medic,­ indiferent­ cæ­ e­pe­­diatru sau psihiatru, desenul continuæ sæ fie încæ un ansamblu de semne foarte misterios. El este un mod de comunicare al copilului care nu stæpâneøte încæ bine limba. Este primul limbaj, cel­mai­natural:­urmæ­directæ­a­unei­miøcæri­a­mâinii­flinând­ferm­creionul (carioca, creta, pensula…) sau a mâinii înseøi, când copilul deseneazæ cu degetul pe tablæ.

Când se naøte desenul, sub formæ de grifonaj, copilul nu øtie cæ „deseneazæ“, dar nu este totuøi orb. El observæ cu o delectare infinitæ aceastæ urmæ pe care o lasæ pe hârtie. Descoperæ o mi nune: e capabil sæ creeze un „obiect“, un lucru care devine treptat independent de el. Poate continua sæ se miøte, sæ deseneze, øi liniile ræmân neschimbate. Gestul lui, pe mæsuræ ce continuæ, adaugæ (sau chiar ascunde), dar nu modificæ ceea ce a fost fæcut mai înainte. Încetul cu încetul, are loc un schimb, între o mânæ care deseneazæ øi un ochi care observæ. Acest prim contact, actualmente­din­ce­în­ce­mai­precoce,­este­esenflial­pentru­copil.­Într°adevær,­el­are­pufline­alte­ocazii­de­a­crea­obiecte.­Cel­mai­frecvent, el experimenteazæ propriile sale gesturi, dar acestea sunt efemere. În ceea ce priveøte desenul, acesta e permanent,

Page 14: Psihologia desenului la copil

Psihologia desenului la copil

14 copilul poate reveni asupra lui dupæ o pauzæ sau îl poate aræta celor din jur.

Noi, psihologii sau psihiatrii, spunem despre copil cæ se expri mæ prin­grifonaj.­În­acest­stadiu­iniflial,­copilul­constatæ­doar­o­senzaflie­proprioceptivæ,­în­paralel­cu­aceastæ­urmæ­pe­care­o­formeazæ­puflin­câte­puflin.­În­acelaøi­timp,­în­mintea­lui­se­creeazæ­o­asociaflie.­El­învaflæ­sæ­lege­aceastæ­urmæ­pe­care­o­vede­de­gestul­pe­care­îl­resimte­prin­intermediul­kinesteziei­sale.­Repetând­experienflele,­constatæ­variafliunile­ infinite­ pe­ care­ le­ poate­ aplica­ desenului­ sæu.­De­ la­miøcarea sacadatæ sau circularæ din primele zile, el progreseazæ construind miøcæri liniare sau puncte (uneori gæuri), lovind cu creionul færæ sæ îl deplaseze. El instaureazæ ceea ce Arno Stern a denumit­o­„gramaticæ“,­un­ansamblu­de­modalitæfli­grafice­pe­care­le va utiliza încetul cu încetul.

În acest moment intervine adultul: „Ce frumos!“ sau „Nu mai desena­ pe­ perefli!“­ Grafismul­ se­ situeazæ,­ aproape­ de­ la­ bun­început, într°un context social, familial, apoi extrafamilial. Acest context nu ocupæ totuøi decât un loc secundar. El nu modificæ natura­ desenului.­ Oricât­ de­ mult­ ne­am­ întoarce­ în­ istorie,­desenul copilului nu pare sæ se fi schimbat cu adeværat. Chiar øi utilizarea­ computerului­ nu­ face­ decât­ sæ­ îmbogæfleascæ­ paleta­copilului. Forma generalæ se reîntâlneøte identic sau aproape identic. Desenul copilului constituie un fel de principiu care ignoræ schimbærile, uneori radicale, ale artei adultului. Desenul infantil­ se­ bazeazæ­pe­ elementele­ „cele­mai­primare“­ ale­dez­voltærii psihologice øi motorii. Aceasta a permis utilizarea sa pe planul psihometric (în termeni de nivel intelec tual, chiar dacæ acest fapt este contestabil1…), proiectiv øi acum genetic (de

1 Desenul nu este cu adeværat corelat cu testele cele mai uzuale (cf. aikmann et al., 1992; abell et al., 1996).

Page 15: Psihologia desenului la copil

Introducere

15dezvoltare). Ceea ce altereazæ gestul se traduce imediat în desen. Tulburærile­cele­mai­diverse­(obosealæ,­excita­flie…),­ca­øi­bolile,­somatice sau psihice, se dezvæluie în acest fel, într°o manieræ evidentæ sau mai subtilæ.

Când copilul creøte, identificæm o temæ în desen, dar aceastæ semnificaflie­ræmâne­multæ­vreme­supraadæugatæ,­accesorie:­un­copil spune: „Fac o corabie!“, se stræduieøte din ræsputeri øi spune apoi­cu­bucurie:­„E­o­vacæ!“­Absenfla­continuitæflii­dintre­proiect­øi denumirea finalæ este derutantæ pentru adult. Ea nu este însæ øi­ pentru­ psiholog,­ care­ vede­ în­ desen­ un­ exercifliu,­ un­ joc.­Semnificaflia­nu­vine­decât­dupæ­aceea,­ea­se­construieøte.­Încetul­cu încetul, copilul descoperæ cæ gestul lui are un „sens“. Desenul apare­de­altfel­ca­unul­dintre­ fundamentele­descope­ririi­„sen­sului“. Foarte devreme, copilul îøi poate numi desenul („câine“, „pisicæ“…),­ în­ condifliile­ în­ care­ nu­ poate­ desemna­ încæ­ nicio­ altæ­activitate­a­sa.­El­spune­rareori­despre­sine:­„Îmi­ridic­braflul.“­Grafismul este un mijloc de a aborda sensul lucrurilor, oricare ar fi ele…

Uneori, copilul îøi mototoleøte brutal desenul, îl rupe sau îl mâzgæleøte sælbatic. Pe plan artistic, e vorba de o pierdere. Dar pentru­ copil­ aceastæ­ manipulare­ constituie­ un­ principiu­ fun­damental: desenul este cu adeværat un obiect manipulabil. El este deci realmente independent de propriul lui corp. Copilul a dobândit,­aøadar,­un­„statut“,­el­poate­modifica­sau­chiar­distru­ge liber ceea ce a construit el însuøi. Desenul se situeazæ într°o interacfliune­ cu­ mediul­ ambiant,­ el­ este­ simbolul­ contro­lului­mediului, al comunicærii în sens larg. Din toate aceste motive, desenul­participæ­la­evoluflia­psihologicæ­øi­motrice­a­copilului.­El­constituie­probabil­ilustrarea­cea­mai­bogatæ­a­acesteia,­alcæ­tuitæ din culori øi vise.

Page 16: Psihologia desenului la copil

Psihologia desenului la copil

16 Prezenta lucrare se situeazæ în special în cadrul psihologiei genetice.­Printr°o­filiaflie­subtilæ,­aceastæ­carte­se­înscrie­în­des­cendenfla­cercetærilor­lui­Paul­Osterrieth,­care­a­inifliat­analiza­de­dezvoltare a desenului copilului în anii ‘60. Nu ignoræm totuøi celelalte­discipline,­pe­care­cei­trei­autori­le­cunosc­din­expe­rienflæ:­Anne Cambier øi abordærile culturale, în Africa îndeo sebi, Dominique Engelhart øi psihologia muncii, øi Philippe Wallon øi­psihoterapiile­de­inspiraflie­psihanaliticæ.­De­altfel,­desenul­ar­permite­ aceastæ­delimitare­ artificialæ,­ el­ care­ expri­mæ­ fiinfla­ în­totalitatea ei?

Cercetærile asupra desenelor copiilor au fost desfæøurate în direcflii­diferite.­Pânæ­la­începutul­acestui­secol,­autorii­au­optat­pentru­o­abordare­descriptivæ,­operând­mari­colecflii­de­desene,­fæcute­de­acelaøi­copil­(ca­la­Luquet)­sau­de­mai­mulfli.­În­prima­treime­a­acestui­secol,­s°au­construit­grile­de­cotaflie,­dintre­care­cea mai cunoscutæ este lucrarea lui Goodenough despre desenul omuleflului.­Aceastæ­utilizare­psihometricæ­a­desenului­a­apærut­ca fiind restrictivæ, limitativæ, în chiar timpul în care se dezvolta psihanaliza:­abordarea­proiectivæ,­simbolicæ­a­con­stituit­domi­nanta în a doua treime a secolului. Încetul cu încetul, diversitatea interpretærilor­a­condus­la­studierea­desenului­spre­enunfluri­mai­stricte, øi astfel psihologia dezvoltærii (prin Osterrieth øi apoi Cambier) a sfârøit prin a se face cunoscutæ.

Succesiune nu înseamnæ excludere: un anumit numær de cotaflii­ psihometrice­ au­ fost­ dezvoltate­ în­ ultimele­ decenii­ (în­privinfla­personajului:­Harris­øi­Royer,­de­exemplu).­Øi­analiza­proiectivæ a desenului continuæ sæ se facæ în mod curent, cu mare succes.­Prin­diversitatea­lor,­abordærile­s°au­îmbogæflit­reciproc.­Psihologia dezvoltærii a dus la delimitarea claræ a descrierii­dese­nului øi a utilizærii sale. Behaviorismul, în ciuda exceselor sale,

Page 17: Psihologia desenului la copil

Introducere

17ne°a arætat cæ trebuie sæ deosebim, pe cât posibil, observarea unui gest de interpretarea lui. Cea dintâi ar trebui sæ se limiteze la examinarea atentæ a faptelor, având o valoare în sine, independentæ de­cea­de°a­doua,­care­se­naøte­dintr°o­comparaflie­între­aceste­fapte­øi­date­exterioare.­Corelafliile,­statistice­sau­intuitive,­aduc­elemente noi, dar este vorba de o a doua etapæ, distinctæ de observaflie.­ Oricât­ de­ artificialæ­ ar­ fi­ aceastæ­ distincflie,­ ea­ nu­trebuie uitatæ. Unele lucræri au „îm bætrânit“ prea repede øi øi°au pierdut credibilitatea fiindcæ nu au luat°o în seamæ.

Am­pæstrat­în­acest­studiu­specificitæflile­autorilor,­astfel­încât­fiecare­a­semnat­capitolul­pe­care­l°a­coordonat,­chiar­dacæ­tofli­au contribuit, într°un fel sau altul, la redactarea ansamblului. Anne­Cambier­a­coordonat­astfel­primele­douæ­capitole,­Domi­nique Engelhart pe al treilea øi Philippe Wallon pe ultimele patru. Aceastæ­ordine­(diferitæ­de­cea­din­ediflia­precedentæ)­ni­s°a­pærut­mai adecvatæ.

Anne Cambier deschide dezbaterea situând cadrul general al desenului,­ al­descrierii­ øi­ al­ interpretærii­ sale.­Ea­ schifleazæ­un­tablou­general­al­istoriei­studiilor­despre­desen,­arætând­evoluflia­lor pânæ la psihologia dezvoltærii începând din 1960. Ea aratæ construcflia­ progresivæ­ a­ desenului­ personajului,­ una­ dintre­temele­cele­mai­ instructive,­ în­pofida­aparentei­sale­banalitæfli,­subliniazæ­ deficienflele­ pe­ care­ le­ are­ o­ analizæ­ pur­ statisticæ­pentru­cunoaøterea­evolufliei­reale­a­desenului­øi­afirmæ­interesul­descrierii­precise­a­grafismului­copilului.­Anne­Cambier­abor­deazæ,­ în­ sfârøit,­ specificitæflile­ culturale,­ care­ sunt­ tot­ atâtea­paradoxuri în ceea ce priveøte viziunea noastræ „universalæ“ asupra dezvol tærii copilului.

Dominique Engelhart s°a aplecat asupra utilizærii desenului, analizând probele cele mai clasice øi mai remarcabile. În a doua

Page 18: Psihologia desenului la copil

Psihologia desenului la copil

18 parte, detaliazæ cercetæri mai recente øi le examineazæ vali ditatea. Ea aratæ cât de mult contribuie aceste cercetæri la cunoaøterea desenului øi a elementelor sale constitutive. Dese nul este un sistem de semne pe care e important sæ îl decodifi cæm. Astfel, vom putea pætrunde în acest mister ce continuæ sæ existe.

În primul capitol, Philippe Wallon examineazæ desenul ca traseu, ca ansamblu de linii, la nivelul desenului terminat øi al executærii­desenului.­El­defineøte­cadrul­unei­„tipologii“­a­dese­nului, întemeiatæ pe trei mari tipuri (aditiv, inclus øi cu opriri øi reluæri­ ale­ liniilor).­Wallon­aratæ­dinamica­ acesteia­prin­ inter­mediul unei înregistræri a desenului pe o tablæ de digitali zat conectatæ la un microcomputer. În al doilea capitol, vor beøte despre­interacfliunile­dintre­desen­øi­context,­despre­aceste­tul­buræri pe care le poate crea anturajul copilului, în mod deli berat sau­ nu.­ În­ al­ treilea­ capitol,­ el­ studiazæ­ desenul­ în­ relaflie­ cu­patologia mentalæ øi inadaptarea, printr°o examinare atentæ a literaturii øi a lucrærilor personale despre acest subiect. În sfârøit, ultimul capitol se ocupæ de raporturile dintre desen øi computer, nu atât ca joc, cât, mai ales, ca acces la date necunos cute ale executærii desenului. Mai multe studii recente (care nu sunt descrise­în­ediflia­precedentæ)­vor­fi­astfel­prezentate.

O asemenea lucrare nu va putea acoperi ansamblul dese nului copilului. Psihologia dezvoltærii apare drept cea mai inovatoare øi­mai­capabilæ­de­extinderi­într°un­cadru­øtiin­flific.­Dar­rigoarea­anumitor lucræri cu abordæri cantitative nu va putea ascunde faptul­cæ­desenul­este­înainte­de­toate­un­joc,­o­artæ­pentru­copi­lul care îøi pune toatæ bucuria øi vigoarea în realizarea lui. Trebuie­sæ­facem­o­analizæ­precisæ­a­desenului­pentru­a°i­înflelege­semnificaflia,­dar,­fæcând°o,­trebuie­sæ­ne­distanflæm­de­el.­Trebuie­sæ ne læsæm privirea sæ se minuneze de aceste linii, uneori

Page 19: Psihologia desenului la copil

Introducere

19stângace, dar atât de spontane. Sæ pæstræm aceastæ viziune naivæ a lucrurilor sau sæ încercæm sæ o regæsim. Prin ea, copilul ne ajutæ sæ­conøtientizæm­ceea­ce­resimte­øi­ceea­ce­trebuie­sæ­înflelegem­în mod imperativ.

Philippe Wallon

Page 20: Psihologia desenului la copil
Page 21: Psihologia desenului la copil

Ce înseamnæ sæ desenezi

CaPitolul i

Ce înseamnæ sæ desenezi de Anne Cambier

a / Cæutarea înþelesului

În psihologie, demersul de bazæ este acela de a ne face sæ ne punem­întrebæri­despre­semnificaflia­sau­semnificafliile­gesturilor,­actelor øi comportamentelor noastre. Ce poate deci sæ însemne pentru fiecare dintre noi faptul de a creiona, de a desena sau de a picta, de a mâzgæli? Pornind de la aceastæ întrebare aparent simplæ øi naivæ, se pot face foarte multe remarci. Ea ne aminteøte, de exemplu, cæ sunt motive de a distinge, pe de o parte, comportamentul grafic øi, pe de alta, produsul lui, desenul, prea adesea studiat independent de con textul sæu originar; ne mai aminteøte øi cæ activitatea graficæ øi produsul ei presupun, în general, doi actori: desenatorul øi publicul lui, chiar dacæ, în multe­ situaflii,­ acesta­ din­ urmæ­ este­ materialmente­ absent­ în­momentul­ realizærii­desenului­ sau­dacæ,­ cel­mai­adesea,­dese­natorul øi publicul sunt una øi aceeaøi persoanæ; pe de o parte, existæ cel care traseazæ niøte linii, cel care produce un desen; pe de­ altæ­ parte,­ existæ­ cel­ care­ priveøte­ desenul­ øi­ tofli­ cei­ care,­imediat sau ulterior, privesc sau vor privi aceste linii øi care, prin

Page 22: Psihologia desenului la copil

Psihologia desenului la copil

22 privirile lor, le fac sæ fie socialmente semnificante. Deci activitatea graficæ øi produsul ei, desenul, se constituie mai întâi ca niøte conduite­ complementare,­ deo­sebit­ de­ complexe,­ flinând­ deo­potrivæ de domeniul expresiei persoanei, dar øi de comunicarea subiectului­cu­el­însuøi­øi­cu­ceilalfli.

Sæ­observæm­prefl­de­o­clipæ­un­copil­care­deseneazæ:­aøezat­pe scaun, el se apleacæ, se contorsioneazæ, ia o cariocæ, apoi alta, trage niøte linii drepte, linii curbe, le asociazæ unele cu celelalte într°un mod uneori neaøteptat; toatæ persoana lui, atât corpul, cât øi spiritul, se stræduieøte sæ exprime o idee øi participæ la naøterea unui obiect nou: un desen, o picturæ. Oricare ar fi conflinutul­acestui­desen,­calitatea­acestei­picturi,­grifonaj­inform­sau­reprezentare­a­realitæflii,­este­vorba­despre­o­operæ­perso­nalæ­care­aparflinea,­doar­cu­câteva­clipe­în­urmæ,­imaginarului­creato­rului sæu. Astfel, aøa cum a afirmat foarte bine Widlöcher, desenul­este­deopotrivæ­semn­al­autorului­lui­øi­semn­al­obiec­tului. Vom adæuga cæ desenul este øi obiect, mai mult, un obiect special, din moment ce poate aduce o mærturie despre persoana mea­în­afara­prezenflei­mele,­øi­semnificaflia­lui­este­influen­flatæ­social.

Din prima perspectivæ, desenul povesteøte ce sunt, deoarece gesturile­ îmi­ aparflin­ øi­urmele­astfel­produse­ sunt­ expresia­ øi­traducerea­momentanæ­a­existenflei­mele,­a­gândirii­mele,­a­inte­rioritæflii­mele.­Indiferent­cæ­este­vorba­despre­urmele­læsate­de­cineva undeva, despre paøii pe nisipul umed, despre semnele de pe un geam aburit sau despre liniile mâzgælite de copil pe o foaie de hârtie, toate acestea indicæ întotdeauna, mai mult sau mai puflin­convenflional,­trecerea,­activitatea­øi­gândirea­autorului­lor.­Oricare ar fi originea urmei, chiar dacæ este vorba de un desen fæcut de un copil la øcoalæ sau de o gravuræ realizatæ de un artist

Page 23: Psihologia desenului la copil

Ce înseamnæ sæ desenezi

23cunoscut, de fiecare datæ efectul e determinat de miøcæri, de gesturi­care­au­læsat­urme,­mai­mult­sau­mai­puflin­permanente,­mai­mult­sau­mai­puflin­structurate.­Aceste­urme­marcheazæ­felul­nostru­de­a­fi,­de­a­acfliona,­de­a­gândi;­ele­sunt,­la­propriu­øi­la­figurat,­semnætura­existenflei­noastre.­Aceastæ­bogæflie­expresivæ­a desenului este cunoscutæ de foarte multæ vreme de fiecare dintre­ noi:­ astfel,­ când­ pærinflii­ ne­ aratæ­ cu­mândrie­ desenele­copiilor lor, ei nu ne cer doar sæ le privim sau sæ le admiræm pentru valoarea lor plasticæ, ci øi sæ sesizæm, prin intermediul imaginii­pe­care­ne°o­aratæ,­ce­este­copilul­ lor,­care­sunt­„cali­tæflile“­sau­„defectele“­sale,­într°un­cuvânt,­care­este­personali­tatea sa.

Aceastæ valoare a desenului, în calitate de semn øi expresie a persoanei noastre, apropie activitatea graficæ øi produsul ei, desenul, de orice sistem simbolic de comunicare, mediere între ceea­ce­aparfline­subiectului,­între­lumea­interioaræ­a­persoanei­øi­lumea­exterioaræ,­cea­a­obiectelor,­cea­care­nu­aparfline­subiec­tului.­Înfleleasæ­în­acest­fel,­activitatea­graficæ­ar­fi­o­manifestare­a unei stæri psihice care ar asimila actul de a desena unor conduite de extensie a eului spre o lume simbolicæ; urmele în domeniul vizual, ca øi sunetele øi cuvintele în domeniul verbal, pot în consecinflæ­sæ­devinæ­suportul­unei­învæflæri­sociali­zante­øi­sæ­se­constituie în limbaj. Cu toate acestea, reprezentarea graficæ, fiind prea­puflin­ instituflionalizatæ­ ca­ sistem­de­ comu­nicare,­pare­ sæ­ræmânæ mai personalæ. Dacæ mai adæugæm cæ ea este un limbaj mai­puflin­uzual­decât­cuvântul,­vom­înflelege­de­ce­semnificaflia­conflinutului­sæu­scapæ­cel­mai­adesea­atât­desenatorului­însuøi,­cât øi observatorului.

Dacæ­ ne­ gândim­ bine,­ fiecare­ dintre­ noi­ îøi­ va­ aminti­ nu­­meroase­ exemple­de­ situaflii­ ilustrând­valoarea­ expresivæ­ øi­

Page 24: Psihologia desenului la copil

Psihologia desenului la copil

24 comu­ni­cativæ­a­unui­desen,­materializare­a­intimitæflii­øi­in­con­øtientului­nostru.­O­observaflie,­printre­altele­(fig.­1),­va­per­mite­sæ­înflele­gem­mai­bine­mecanismele­implicate:­în­timp­ce­le­ceream­unor­tineri­adulfli­sæ­deseneze­o­fiinflæ­omeneascæ­øi­ulterior îi invitam sæ reflecteze în legæturæ cu desenul lor, sæ încerce­ sæ­ îi­ înfleleagæ­ semnificaflia,­ o­ tânæræ­ femeie,­ care­desenase­un­adolescent­cu­braflul­în­eøarfæ,­øi°a­amintit­brusc­cæ,­pe­când­era­un­copil­de­opt­ani,­avusese­braflul­ în­ghips­pentru o lungæ perioadæ, eveni ment care o afectase profund. Astfel,­ desenul­ relateazæ,­ celui­ care­ este­ capabil­ sæ­ conøti­entizeze acest lucru, ce sunt în mo mentul prezent, integrând færæ echivoc trecutul øi istoria mea personalæ. Nu e deloc de mirare­ în­consecinflæ­cæ­el­ refline­atenflia­psihologului­mereu­preocupat sæ surprindæ cât mai bine arcanele care vegheazæ la formarea øi adaptarea eului.

În cea de°a doua perspectivæ, desenul povesteøte obiectul; el este­imaginea­obiectului­øi­se­înscrie­printre­numeroasele­moda­litæfli­ale­funcfliei­semiotice:­a­creiona,­a­desena­înseamnæ­a­crea­un­înfleles­cu­ajutorul­unor­linii,­a­spune­cu­alte­semne­sau­cu­niøte imagini ceea ce este uneori greu de spus în cuvinte. Dar despre ce semne øi imagini este vorba? De o imagine fotograficæ? De un simulacru al obiectului? De o ilustrare sim bolicæ? De un semn iconic? Problema ræmâne deschisæ, øi dupæ pærerea noastræ greøit­pusæ,­în­mæsura­în­care­urmele­læsate­de­scriptor­aparflin­succesiv øi simultan când uneia, când alteia din aceste categorii; desenul este un suport în care se amestecæ øi se intersecteazæ valorile obiectului øi valorile persoanei. El este concretizarea unui dialog­inconøtient­ce­urmæreøte­sæ­concilieze­exigenflele­subiectului­øi ale obiectului, dialog care organizeazæ cunoaøterea øi permite reducerea­ distanflei­ dintre­ eu­ øi­ non°eu.­ Sæ­ ilustræm­ afirmaflia­

Page 25: Psihologia desenului la copil

Ce înseamnæ sæ desenezi

25

noastræ printr°un exemplu: cel al lui Martine (6 ani), care, reuøind cu ajutorul unor magicolor un grifonaj deosebit de estetic øi armonios, îøi explicæ øi îøi justificæ desenul declarând cæ este vorba­de­un­Picasso,­ conferindu­i­astfel­valoare­de­obiect.­Un­asemenea demers dovedeøte nece sitatea existentæ pentru fiecare din noi, desenator øi spectator, de a crea un sens cu ajutorul

Fig. 1 — tânær adult — „Desenaþi o fiinþæ omeneascæ“Desen cu creion negru — format a4. — Comentarii ale desenatoarei: „are braþul în bandulieræ, braþul stâng, de ce stângul? am avut braþul stâng în ghips timp de douæ luni, la opt ani, øi operat. bicepsul drept este mai mare (am acelaøi lucru!).“Pe plan grafic, modificare a presiunii liniilor la nivelul braþului în eøarfæ; accen tuarea medianei prin prezenþa cravatei, cataramei curelei øi a øliþului.

Page 26: Psihologia desenului la copil

Psihologia desenului la copil

26 urmelor­produse,­necesitate­izvorâtæ­øi­alimentatæ­în­mare­mæ­suræ de mediul nostru sociocultural, dar øi, færæ îndoialæ, de dorinfla­ de­ valorizare­ øi­ de­ echilibrare­ a­ copilului.­ Oricum,­desenul ne apare cel mai adesea ca transpunerea øi reprezentarea a ceva, a unui obiect sau a unei stæri de spirit, øi trimite deci, într­o­oarecare­mæsuræ,­la­realitatea­cu­care­el­stabileøte­un­mare­numær de raporturi.

Identificarea­øi­lizibilitatea­producfliei­sunt­în­general­tri­butare­unei asemænæri vizuale, chiar fotografice, cu obiectul; imaginea desenatæ­apare­ca­o­transcriere,­pe­foaia­de­hârtie,­a­calitæflilor­sensibile ale obiectului; ea reduce realul pentru a°l evoca mai bine;­ea­este­o­elaborare­originalæ,­un­agregat­de­semnificanfli,­ale cæror naturæ øi structuræ sunt larg determinate de procese diverse, de naturæ perceptivæ, cognitivæ, sociocul turalæ, procese care,­ de­ altfel,­ stau­ la­ baza­ personalitæflii­ desena­torului­ øi­ o­ølefuiesc.

Studierea desenului, ca imagine øi obiect produs de un subiect, ridicæ­deci­inevitabil­problema­cæutærii­„semnelor“­øi­a­„unitæflilor­semnificative“ într°o structuræ datæ: cum sæ privim desenul, cum sæ descompunem imaginea, cum sæ o analizæm? Acestea sunt pentru­noi­chestiuni­esenfliale.

Din­pæcate,­prea­adesea,­din­comoditate­sau­absenflæ­a­clar­viziunii, atitudinea noastræ pragmaticæ ne face sæ uitæm origi nile desenului øi sæ îl consideræm un obiect autonom, færæ a ne preocupa­mai­mult­ de­ circumstanflele­ particulare­ øi­ de­ proce­durile care au condus la crearea lui. Fapt øi mai grav, spiritul nostru­raflionalist­ne­face­sæ­descompunem­imaginea,­sæ­izolæm­câteva detalii privilegiate, sæ le ierarhizæm øi sæ le atribuim o valoare semnificantæ specificæ. Astfel, pierdem din vedere cæ semnul­nu­îøi­dobândeøte­semnificaflia­decât­în­raporturile­sale­

Page 27: Psihologia desenului la copil

Ce înseamnæ sæ desenezi

27cu­ansamblul­cæruia­îi­aparfline­(Cambier,­1973).­Acest­demers­este nefast mai ales în cazul desenului copilului, în care adultul e­înclinat­sæ­izoleze­o­serie­de­unitæfli­semnificative,­definite­de­o­concepflie­a­obiectului­care­nu­corespunde­neapærat­concepfliei­sincretice a copilului. Ca urmare a acestui fapt, desenul copilului a fost frecvent analizat din perspectiva adultului, fiind pusæ în legæturæ cu o modalitate de a face, valorizatæ de grupul social. Calitatea­producfliei­grafice­este­legitimatæ­de­o­dimensiune­nor­mativæ­øi­culturalæ;­desenul­copilului­este,­în­consecinflæ,­descris­în­ termeni­ negativi,­ de­ absenflæ­ a­ asemænærii­ sau­ a­ deta­liilor.­ Aøa se întâmplæ în majoritatea scærilor psihometrice în care creøterea numærului de detalii traduce o mai bunæ lizi bili tate a desenului øi apare ca o plusvaloare de ordin intelectual.

A­ învæfla­ sæ­ priveøti­ un­ desen­ într°un­ mod­ nerestrictiv,­ a­descoperi ce povesteøte el despre obiect, færæ a te referi totuøi la un sistem normativ øi constrângætor, înseamnæ sæ descoperi deopotrivæ cum percepe desenatorul realitatea øi, în al doilea rând,­limbajul­semnelor­prin­care­se­realizeazæ­acest­desen.­Lectu­ra­desenului­va­fi­considerabil­înlesnitæ­de­existenfla­unei­grile­de­analizæ,­care­cælæuzeøte­ færæ­complezenflæ­privirea­ fiecæruia­prin­ labirintul­ reprezentærii,­permiflând,­de­exemplu,­obser­va­torului sæ°øi dea seama de dimensiunile neobiønuite ale anu mitor detalii­sau­de­absenfla­lor,­sæ­aprecieze­prezenfla­unor­originalitæfli,­sæ­noteze­vreo­ciudæflenie,­într°un­cuvânt,­sæ­con­state­toate­ca­racteristicile desenului. Pentru a descifra sistemul de hieroglife utilizat, ni se pare necesar øi indispensabil sæ reflec tæm nu doar la desenul însuøi, ca pânæ acum, desen considerat un obiect independent,­ ci­ øi­ la­ procesul­ øi­ la­ funcfliile­ care­ au­ permis­realizarea­sa.­Înflelegerea­desenului­va­fi­considerabil­îmbogæflitæ­de o abordare dinamicæ axatæ, printre altele, pe momentele de