18

pnOBLE1vIE INTRODUCTIVE

19

Capitolu11

DINA~HSlvI $1 E'VOLUTIE IN VIATA Ul\fANA

PAR TEA I

1. REPERE PSIHOGENETICE ~I PSIHODINAMICE

(CArRE 0 TEORlE GENERALA A VIRSTELOR)

E::ista doua probleme de prim ordin pentru 0 patrundel'e ;1yizaraIn psil1C'logia vlrstelor. Prima se refera la criteriile operative prin imer­mea;'Jl carora se poare efectua impaqirea In perioade, cicluri, stadii deaez':oltare psihica. A dOLla privqte Insqi caracreristide prep ante ~icieci reprezemati,-c ale stadiilor delimitate ca ;:nare d'Jpa criteriile ac­ceptJ.te.

Prima problema, a reperelor psihogenetice, mai exact psi~o(E'1amice(dco:lrece se refe:-a la !Date ciclurile vietii) este en atlt mal greu de ana­fint eu elt marea majoritate a autorilor ce au in atentie prob!eme depsihologia dezvoltarii sau de psihologia virstelor, decnpeaza S;)fe analizadoar unul din marile ciclnri ale vie~;i omdui ~i reconstituie uneori dinoprica acest'Jia intreaga viata ~i Intregul proces de dezyoltare psihicace 0 caracterizeaza. Contribu~ii mai importante In probleme:e repere!orpsihcdinamice ale dezvoltarii persona1ita~ii umane a'J ad:.:s speciali~tiiin psihologia ccpiIu1ui. 1.n aceste cazuri, accentul a cazut pc reperele

psihogenetice. Reperele psihodinamice..Je exprima :in conduite, ca::.-acte­~istici ~i trasatun" psilUce'lil'"dec'iJrsul Intregii vie~i. Ele au 0 latura instru­m~JJa1;; •. folosesc 1a sesizarea momentelor de schimbare d~n ciclur-ife

yietii.~i 0 latura teoretica, ce consti In-raptiiTcapcrmrt~o-

ba~ilista ~~_.pr~specti~'-~"~e~YO~~l~ne ~._~{.s:iil.:.:..!i~emnlIlC~!l'ye._Exlsta 0 iatura umana generala If!especlIlca) ~l unapartic~ (specifica) legadl de identitatea de ~ara, de neam, de grupcultural, social ~: profesional. Reperele psihodinamice se refera In tli lalatura nespecifidl apoi 1a latura specifica.

parcursul individual ~i de Clrcum-

* *

Exista citeva tipuri de dezvoltare ~i regresie a subsistemelor psihice.

In p~imul :ln~, ~ez,vo~tare.3. sub~is~emel~~ psi~jse~ .difuza In r;rimuJan, se chferentl3.za ~l deVlDe megala m ann copllanel, se matunzeazat,'cptat In adolescenia, tinerctc ~i viat3. adulta ~i apoi intra, tot inegal,1:n re2;resie.

t:~al doilea rind, exista etape de dezvohare predilecta a unuia dinsu(,sistemele psihice, dezvoltare ce influenieaza dialectic dezvoltarea ce­lcrlalte. Asdel, In copiEirie, dezvoharea inte1igentei ~i a cuno~tinielorinfluenieaza dezvoltarea personalitaiii, In pubenate $i adolescenia dez­voharea personalitaiii influenieaza dezvoltarea inteligeniei. In fazelede regresie, destructurarea intelectuala influenteaza destructurarea afec­tiva, dupa ce In £aza adult:! tardiva $ocul ie$irii din profesie (afectiv)infleen~eaza structurile de personalitate.

1n -al Heilea dnd, exista perioade de fragilizare a structurii psihice(crize) da torate fie unor modifidlri importan te de statut de vlrsta(aparitia menarhei 1:n pubertate $i imtalarea menopa'Jzei la sfir$itul fa··zci adulte), fie datorate unei suprasamraiii psihice (crize matrimonialesau crize de prestigiu), fie de intuire a incapacita~ii de a stabili echili­brul existential (crize legate de intuirea ratarii sau ce intuirea incapa­cita1;ii de a gasi calea proprie de exprimare in viall). La acestea seadauga crize episodice datorate pierdcrii unei persoane iubite ori datorate~!Qor c]ccuri majore, ori deteriorarii sau subdezvoltarii profesiunii 1a 10­cuI de munca ..

Clnd deteriorarea sau criza intervenita 1:n subsiste:nele psihice cen­trale (ale personalitaiii) este foarte intensa sau brusca, efectele se am­pEfica indefinit. Am dari tow$i sa subliniem fapm1 dl teoria sistemelors~ rerera 1a aspectele formale ale comprehensiunii psihice $i ignora con­tmuturile, Elslnd In seama psihologiei analiza eseniei acestora, faPt ceest~ realizat In lucrarea de fata prin optica ciclurilor vietii. ~

c30racter mal particularizatstan~ele particulare ale vie~ii.

In unde studii se evodl ritmul cre~terii naturale ~i ponderale. cre~te­rea schimbarea ~i deterioraTea danturii, modificarea condi~iilor alimen­tar~, maturizarea sexuah'i ~i regresia ei. ca repere psihodinamice privindciclurile vietii.

In parte, Ch. Biihler ~i W. Stern au utilizat astfel de repere psiho-dinamicc.

In altc studii s-au pus in evidenta modificari ale conduitelor adap­tative implicate in viata de fiecare zi (Gesell A.) sau dezvoltarea instru­mentan:lui inteligen1;ei (J. Piaget), a afectivita1;ii (H. \t;Tallon) etc. Noine 'lorn referi mai jos ]a acele sisteme de repere care au influen1;at ~icontribuit 1r1ai mult la dezvoltarca psihologiei virstelor. Dintre nume­roasele sisteme de acest tip exisdt unele mai relevante pentru rezonan­tele ~i adeziunile pe care Ie-au provocat in psihologia moderna.

.'1.. Gesell [84] este de parere dl dezvoltarea psihica este animata deo fona pe care a considerat-o mai putemica dccit forta energici ato­mice, fort,a inascuta ~i direqionata datorita cerin1;elor ~i condi~iilor me­diului de cultura care 0 utilizeaza. A. Gessel a diferen~iat comportamen­te1e maturizarii ca fiind mai importante ca cde cie achizirie in peri­oadele timpurii, apoi regimul de pregnanra se inverseaza. El a rinutseama de vlrsta cronologica, pe care a considera t-o drept ecran de re­ferin~a esen~ial.

Datorita acestei optici a putut surprinde un fapt important pentrucaracteristicile generale ale dezvoltarii psihice, ~i anume, succesiunea ne­Intrcrupta ~i din ce in ce mai complexa de stadii de echilibru ~i destadii critice - mai putin echilibrate. Demn de semnalat este ~i faptulca Gesell a atras aten~ia mai multchiar decit contemDoranii sai beha­vjori~ti - asupra "copilului concret", a conduitelor· vierii de fie carezi, a dezvoltarii psihice a copilului, impunind cadrul ~i optica longi tu­din ala in psihologie. Ni se pare semnificativ de semnalat faptul ca lainterseqia dintre optica lui A. Gesell ~i aceea a lui A. Binet [is] s-aconturat in al do ilea ~i al treilea deceniu al acestui veac, analiza distan­telor dintre "virsta cronologica" ~i "virsta de dezvoltare" (Q.D.) caexpresie a condensarii dezvoltarii motorii, senzoriale, intelectuale, deexprimare verbala ~i de sociabilitate. In timp ce Gesell a consideratvariabilitatea raportata la ecranul vlrstei cronologice - demersul luiA. Binet s-a impus princonsiderarea variabilitatii psihice ca avind 0mai mare ~ependenta ca virsta de dez\'oltare, determinata latent deceea ce considera opinia curenta ca "trebuie sa caracterizeze conduitaintelectuala normala".

Diferit ca atitudine, concep~ie ~i stil fa~a de autorii citati, J. Piaget[174] a operat cu repere biopsihice ii de opera~ii mentale creind 0teorie intelectualisdt originaEl - de mare rezonanra. Structura, rela~iile

20

eu mediu] se construie~te pe planul psihologic pentru Piaget. in moddinamic, sub forma de actiuni, operatii, grupari de opetatii, Intii con­l'rete apoi, in adolescenta, formal-Iogice. Emergen~a adaptarii are doualaturi dialectice intercalate, acomodarea ~i asimilarea. Inteligenta, ca ex­pres.ie rafinata a adaptarii, se construie~te treptat prin antrenare ~i auto­antrenare.

In di, acest proces se realizeaza prin reactii sensorio-motorii (reaqiisimple conditionate ii circulare 1a semnale - primare, secundare ~i ter­tia1e) ~icu deschidere spre semne ~i simboluri verbale (0-2 ani).

Ulterior are loc constituirea de scheme preoperatorii (2-7 ani), cuorganizarea configuratiilor ~tatice ale ansamblurilor de aqiuni $i orga­nizarea de forme mentale semireversibile. Intr-o faza mai avansata seconsidera ca specifica formarea de schemebperatorii concrete (de la 7]a 12 ani), referin~e spa~io-temporare reversibile, utilizare a rela~iilorca11za1e, formarea de sisteme de valori fixe ~i de codur; acceptate. Insfirsit, a patra etapa a construirii de opera~ii fomale (de la 12 la 16ani) ale unci logici axiomatice (gindirea discursiva cC;1structi',-a) repre­zint2 at;ngerea nivelului de maturizare a gindirii ~i inteligcn~ei t:ma:1e.P ] b J P· 'd v A , ••• , drecum se poa tc esne 0 serva, .. laget cons1 era mcC'.e1at Clem edez\-01 ;are psihica intelectual~ odata cu adolescenta. I se poate reprO$aaceasta"incheiere", ciar ~i faptul ca sistemul sau psihologic este accen­tuat individual ~i neglijeaza pe de-o parte factorul social in va:en\,eledezvoltarii psihice, pc de aha tipologia diferentiala umana.

in schimb ramine de necontestat aportul lui J. Piaget [161] privindanaliza calitativa a dezvoltarii inteligcn\,ei, minuirea exceprio:1ala aa~a-numitei metode clinice in studiul dezvoltarii inteligentei, ciar $i decu­parca proolemei "decalajului transversal san vertical", concept ce cre­eaza 0 baza explicit teoretica problemei atit de delicate surprinsa printestele psihologice - a distantei dintre "virsta de den'oltare" ~i "virstainteligen~ei" - prefigurata in opera lui A. Binet ~i in studiile privinddezvoltarea intelectuala ~i debilitatea mintala.

H. Wallon a fixat structura reperelor psihogenetice pe construqiaafectiva a eului ~i personalita~ii in care are loc intr-o prima etapa dife­rentierea impulsivitatii emo~ionale de impulsivitatea motorie-primara- ce creeaza consistenta subiectivismului primar - u:meaza cons:ituireacon$tiintei de sine (prin diferentierea comportamentelor de orientare, deverbalizare $i a celor Iudice), apoi achizi\,iile de rol co:1tureaza inde­penden:a cului ~i, in fine, se constituie. sincretismul personalita~ii (lO­II ani) prin includerea afectivita~ii in componamentele sociale si inte­lecttlale. H. \\'7allon a fost orientat mai pregnant spre conduitele Iejerpatologice ale copilului in timpul dezvoltarii lui psihice.

Complementar cu optica lui l Piaget, fata de care a formula! nume­roase critici, H. Wallon [274] a utilizat ca repere psihogenetice con-

21

tradiqia dialectica drept instrument de analiza psihologidi, mai multciccit oricaredintre contemporanii sai, implidnd-o in esenta activitatiipsihice ca Uil mecanism ce s-ar putea delimita prin conceptul de "deca­Iaj orizontal" de~i. el nn a ntilizat niciodata acest concept.

Mai conturat antiintelectualiste, teoriile freudistc pun aecentul pe

e:1crgia; instinctnala (biologidiln eSe'.1ta) care se exprima prin: sexuali­ra::ea (libidinaEll, instinctul de conservare a vietii (foame, sete ~i agre-

..••• 1 •• "]' 11 1 d ~sluCie) ~I lDstll1Ctu~ moQl1, dlalectlc opus ce or a te O:.1a.

A53. cum J. Piaget considera cerinta de echilibrare lntre asimilare ~iacomodare, S. Freud [79] o1'ereaza cuconce1'tul (dinamie ~i central) decatexis ~i eu 0 O1't1ea de verticalitate in care se poate diferentia 0muctura numita id care exprima ~i reglementeaza, imediat dupa na5tcre,energiadisponibila. Energia ineorporata in gindire adauga alte douastrucwri, ego-ul ~i superego-ul. Ego-ul strati fica dorinie Invatate, teama,de;lI'inderi, limbajul, siml;uI de sine. Superego-ul se dezvolta in perioada.?re)colara ~i reprezinta cenzura con~tiintei. f\ceste strueturi ar trebui sa

, • .,.., • V A V A d rp (' • b'l) AJcponeze armonlOS . .eXIsta ll1sa 111mo curent e01111:cte mevlta 1 e lI1-tie cde trei structuri. Aceste conflicte ~i tensi:mi stac: la baza anxieta\ii.hin surprinderea acestor tensiuni pe venicaEi se p:me in evidenta unciecalaj de dominatic a instantelor psihice holiste (de profunzime), ceea

A ~ V S F d ' l' v, 1 1·' ""d d 1ce Illseamna ca . reu aDso utlzeaza III moce ul pSIDlC ; eea " eca 3,-

j:.rlui transversal" - complemental' "dee3.lajului longitudinal".Stac1iile dezvoltarii psihice sint legate la Freud de schimbarea ma;

sus prezentata. Primul stadiu, oral, estc dominat de placerea activitatiide suptiune (foamea, absorbtia). Al doilea stadiu (anal) se caracterizeazaprin centrarea experientei pe placerea legata de evacuarea anala, Pe::i­oada prc$eolara, de identificare a copilului Cll parintii sai, se caraeteri­zeaza prin constituirea de complexe eu struewri conflicruale ce implicamodifiearea $i eomplicarea atitudinilor fata de interrelatii1e paternale(illeon~tient), Acesta este un stadiu de idemifieare a lInui statut. Dupaacest stadiu urmeaza 0 scurta pauza a dezvoltarii sexualitatii (stadiulfalie), apoi se constituie stadiul genital (coincident eCl adolescenp). 1vE­tizarea instinctului sexual infantil, tendintele pansexualiste exeesive ex,­primate de S. Freud spre sflqitul vie~ii sale, insistenta pe patologizareanevrotica preeum ~i caracterul sofistica t ~i impreeis al conceptelor uti­lizate de el, au creat reactii com1'lexe ~i respingeri masive ale teorieisale. Totu~i Freud a atras aten~ia asupra Yerticalita~i.i implicate in struc­tura psihic3: ~i asupra a numeroase aspecre ignorate total pin a la el,aspecte care prezima importan~a In dezyoltarea umana: Concep~iileneofreudiste (ca $i aceea a Iui Freud, dealtfel) au pa:runs insa profund1.11 mentalitatea comuna culturala ~i in literatura ~i ana.

22

..* *

!n ac~::lSta enumeraTe de repere psihogenetice nn poate lipsi optica teeriei con­di;io:1arii, de~i nn se refera direct Ja copll. 1. P. Pavlov [167], al carui :rr.erit .In de­codiJiearea experimental:: a legilor actiyid~ii nervoase superioare este unie, a sub­Jir;iat prin intregnl sau sistem rolul experien~ei concrete de via~a in formar~a con­

d;.:i:el, rold inva1;arii ~i al faptului ca nu e posibmi invalarea lara motivqie (refle­xul ncconeEiionat sau absolut - starea de foame inexperimemele cu dinii ee era;.!,,In\~ata~i,r $a apese pe clape pentru a primi hrana dupa ce se aprindea u.n anulnit bee).Sensu: ultim al concepiiei P3.VlOv1Ste se refera 1a ideea ca progresd .In dezvoltal'eapsihid (indusiv in rczolvarea de probleme) este po sibil in eonte,:,ul stimulilor di:1ccndi1;iile mediulu;, DOCla mecanisme au fost puse in eviden;a de d:re 1. P. Pavlov.Prim '11 - mec:mismal de asocieri noi prin condi(ionare, ;u deilea, de oDserEre< 'de

. modele ii ecmunicare prin de (reflexele funqionale ~i invaiarea. operaata. dezvolr::H~ulterior de Konarski ;i Skinner). !n acest din urma caz (reflexele funqior:a:e) inv:i­1;:re;: nu se r;;.poneaz:l direct 13. condilii de satisheere de treb:.:inle Clt 1:1 creareacondi\iilor - solicitarea lor. (Clinele care face sluj fad sa i se fi cerut 0 min­

giiere.) Tcariile invalarii au permis sa se abordeze mai indeaproaDe relali:Ie dintreinv:iiare ;i dez'.oltare, D~i 1. P. Pavlov a vorbit ~i seris despre ~,-irs:a refiexe:0r" ;i ad~z';o:rat :ceria ecler doua sisteme de semnalizare, a insista! mai pCl\:n pe acest plan ­extinzindu-se mai mult spre earacteristieile diferen\ierilor tipologice. G. :'.iarincscu~i A. Kreindler au efectuat inca din prima jumatate a acestui seeol studii pr:viro:ueh reflexele ccndiiionate la copii CMarinescu ;i Kreindler) [112].

'"

'" '"

Constructive pen tru probleme1e repere10r psihogenetice Slilt consi-·deratiile elaborate de A. N. Leontiev [128] care vede in dezvoltarea psi­hica atlr 0 mi~care dialectidi in care se trece de Ia comportamente sim­ple primare eu 0 motivatie redusa, 1a eomportamente complexe rntre­1;inute de 0 motiva1;ie coerenta socializata, dt ~i un proces de largire acondi1;lei interne structurale psihice formale .care coexista. Dealtfel,A, N. Leomiev ca ~i S. Rubinstein a expus cu muha claritate ideea cainflucl1~a cOilditiilor externe se realizeaza prin intermediul cO:1ditiilorinte;:ne (subieetive). El a delimitat perioada copilului mle, pina 13. 3 ani,ca perioada de insu~ire a deprinderilor elementare de autoservire ~i ainstrumente10r independentei, mersului ~i vorbirii. Perioada preseolarade Ia 3 ani pina Ia intrarea copilului in $coala se caraeterizeaza dupaautorul citat prin punerea bazelor personalitaiii. Perioada ~colaramica (perioada eiclului elemental') echivaleaza eu formarea de strategiide Invatare organizata, lnvatare ce are caracteristiei similare cu ale

23,

rnuncii.Perioada ~colara mijlocie (de 1;1 10 1a 14 ani) este consideratade Leontiev ca 0 perioada de accelerare a dezvoltarii~i maturizarii, in­clusiv ,a planului mintal. In sf,]:r~it, perioada adolescen~ei se caracteri­zeaza prin dezvoltarea vie~ii spirituale, dar ~i prin orientarea sooo­profesionala a personalita\ii. Punete de vedere similare au exprimatnumerosi amori sovietici, germani, cehi, bulgari etc., 1n lucrarile lor depsihologia eopilului.

In psihologia romaneasea s-au manifestat preoeupari pentm deta­sarea de repere, mai ales psihogenetiee, in luerarile Iui I. Popescu Teiu­~an [183], (care a combinat reperele bio- si psihogenetice)! G. Geor­giade [82] (care a fost preocupat de axa intelectual-adaptativa a dez­voltarii psihice la virstele timpurii), apoi in a dOlla jumatate a seeo­lului al XX-lea AI. Rosca si A. Chircey [198], Stela Teodorescu [249],Ana Bogdan-Tucicov [258], Ursula $chiopu [223].

Am considera, cu privire 1a reperele psihogenetice, ca ne aWlm in­tr-o etapa in care sint posibile si necesare sinteze mai largi. Am putearqine ea reprezentind posibilitaii de explieitare a dezvoltarii psihice3 criterii: [223] In primul rind este transpa:-ent pentm dezvoltareapsihid tipul fundamental de activitate care se reiera la forme succe­siye de aetivitaii in care copibl se antreneaza ~i care devin tot maicomplexe, tot mai inc2rcate din punet de yedere a1 caracteristicilor psi­hice, Tipul fundamental de activitate, autoservire, joe, invatare, muneaare 0 latura expresiva prin proieetia psihica ce 0 cuprinde si un 1'01

formativ prin disponibilita~ile psihice pc care Ie antreneaza - ca sase raspunda la variatiile de solieitari si situatii din mediu (principiulaetivismului ~i postulatul privind rolul fo,matiy a1 muncii in formareaomului). Din acest motiv, tipul fundamental de activitate exprima di­reqionarea si structurarea fortei energetiee psihice prin organizarea aten­tiei, intereselor, inteligeniei, sensibilitatii afective, perceptiei etc, Dato­rita acestei an trenari de energie psihica, aceasta se amp1ifica retroactiv(feed-back de precipitare sau de dezvoltare). AviJ,d 0 foqa de adap­tare ~i absorbtie foane mare, toate dimensiunile psihice antrenate inactivitatile fundamentale se inearea de funqionalidii de cunostinte, de­prinderi si abilita~i ce au ten dint a de a deveni trasaturi psihice ~i odataconstituite ca atare, se exprima fara efort, fapt ce mareste farra deconstruqie interioara a tipului fundamental de acti\-itate.

Al doilea repel' psihogenetic, tipul de re1atii, exprima structura evo­lutiva a adapdJ:rii si integrarii socia1e. Relatiile mai freevente sint obiec­male (J. Piaget) ~i de comunicare (sociale). In cadml acestora din urmase pOt observa atitudini de protejare, simpatie, empatie, dependenta, de­vOiiune, fuziune de generatie, domina tie, respingere, aversiune, frustra­tie etc. Ele pot fi intime, afieiale (ierarhice), pub1ice (despersonalizate,conform subtilei analize a lui Ed. Hull, dupa cum pOt fi reciproc pozi-

24

tive, reciproc negative "ii asimetrice etc. Se pot diferentia, de asemenea,In relatii: direqia, sensul (vertical ~i or1zontal), electivitatea, continu-.tul, struetura, disponibilitatea psihica implicata etc. Problema relatiilorsi a conduitelor ce Ie irnplidiau pus in eviden\a faptul d exista diJe­rente mari intre conduite ~i motivatiile care Ie anima. Relatiile ca formede comunicare permit ca sa se incorporeze 0 experienta uriasa In con­~tiinta omului, care devine expresia totalitaiii relaiiilor soeiale in con­textul careia se {Teeaza disccrnamlntul conduitelor responsabile, regle­men tate prin reguli sociale acceptate ~i utilizate ca ;Hare. Nu trebuieuitat faptul ca niei 0 forma de comportament nu exprima total dispo­nibilitatea psihica si ca cu cl:t rela~iile siut mai complexe ~i mai tensio­nalc in structura virstelor, cu atlt permit 0 mai comple:d conturare a{;onstiiniei de sine si a u,nor rezonan\e complexe ale vieiii psihice inte­rioare (subiective) faia de realitate ..

A treia dimensiune ce poate fi considerata printre reperele psihoge­netice este aceca a caracterist;cilor privind contradiqiile dialectice alerela~iilor dintre cerin\Cle socio-cuhurale (externe), exprimate direct siIate:1t fata de copilul ori adultul de diferite virste 5i posibilitatile de aIe satisface 5i - pe de alta parte - eeriniele subiective (dorinie, idea­bri, aspira\ii, a:e copilului :)i adultului de difcri,e ,-irste) 1:1 opozir,ierela!iva Cll posibilitaiile societaiii de a Ie satisface. La aces:e doua ca­tegorii de contradiqii se adauga tensiunile si opoz:tia dintre stmcwrilepsihiee veehi <;inoi (deprinderi, sentimente, interese) ca si ciintre dife­rite latur: si caracteristici ale personalitaiii (aspiraiii-posibilitaii, afeetivi­tate, inteligenia etc.) 'ii lntre constient ~i inconstient. Coere:11;aIn acestconte:~t de opoziiii este data de tendinta naturaEi spre echilibru ~i com­plemental' - tendinia de apropiere dintre aspiraiii si idealuri (obiec­tive) ~i posibilitati, organizate in strategii comportamentale, activitaii sicrea\;e, At:ngerea obiectivelor concrete ale vieiii constituie momente deechilibru ce se traiesc afectiv ca stari de confort psihic, de mulrumire,fericire - iar inteleetual ca organizare de aIte obiective. Dimensiunile-evocate permit descrierea nivelului, foriei, tensiunii ~i caracteristicilordinamice ale disponibilitatilor psihice, dar ~i a caracteristicilor prospec­tive ale acest"ia.

Daca in cadrul condi~iilor de mediu ~i de educatie apar cerinte, re­laiii', activitati noi, acestea determina restructurari lente sau bruste co­respl1nzatoare ale condiiiilor ~i mobilizarii de resurse interne. in cazulIn care conditiile de mediu ~i educaiie au un caracter instabil 9i dezor­,donat, procesul dezvoltarii psihice este superficial si incarcat de dis­confon, Daca se depasesc anumite limite din puncwl de vedere al insta­bilitatii solicirarilor, pot sa apara reaqii contradictorii, aberantcb rc-

, acr,ii de aparare, anxietate, reaqii agresive etc. In cazulin care influentamediului ~i educatiei au un caracter relativ corelat si organizat, restruc-

25

,'<II

I

turarea din condi~iile interne devine ~i ea mai profunda, complexa $iconstructiva, deoarece are loc procesul imeriorizarii ~i devine posibilun bun echilibru Cll 0 an:bian~a sociala in elezvoltare. Aspectul construc­tiv al "imeriorizarii" este foarte importa:lt. A~a de pil&i, "interiori­zarea" unor valori in con~tiin1;a~i personalitate creeaza 0 mobilizarepentru acele valori - fapt ce transform a consumatorul de v2.lori dis­tant, filozoful - In militant pentru 0 cauza expr:mata prin valorilerespective.

In decursul copiEiriei ~i al adolescentei au loc multe procese deacest fel. N umeroase din cerintele legate de moraEl, practica sociala,dorinta de .a fi folositor societalii, devin cerintc ir..terne $i aqioneazaca atare In strucrura imerna a componamernului ; de asemenea, 0 seriede cerinte igienice, estetice, exterioare la iucep:.:t, devin cerinre interne.In aceste conditii se modifica mereu schema de conditionari la carene-am referit mai sus.

Ca atare, dezvolrarea ps~hid poate fi pnvna ca un pr<xes ce tmde ,pre armo­n~Zlre, echilibru cu mediul exogen (natural) ~i social ji Cll prop:-iile aspiraiii, dcrinie.E'-"ident, diagram a cvenimentelor ;i solicilarilor vie~ii 'concrete ji reale alimenreaza

dezar!Tlonizarea realizad la U:1 moment dat - in limp ce for;eie creatoare ji activis­mul wlui armonizeaza !attlril~ dizarmonice. Ciud dizarmonia depa)cjte anumire limite

ce adaptare, ;Jcornoda:-e sau asimilare, apar dificulta;i. Accstea pOt fi de adaptare, de::1cadrare ~i stapinire a situa'liei prin nuanpre d:':1inuad a trai,ilor afective ji a.subiectivitaiii (instrainarea) sau de ravagii interne dominate de nelinL-ite ~i teama (an­xletatc).

Exista 0 serie de caracteristiei cu privire la reperele psihogenetice~i psihodinamice.

a) Reperele psihogenetice se exprimaln compozi~ii foarte complexece pOt pune In evidenta normalitatea san abaterea de 1a aceasta (l'ntlr­zierez_sau avansul In dezvoltarea psihica) ;

b) prin intermediul ierarhizarii modului de a se exprima, al repe­relor psihogenetice se pOt pune in evidenta caracteristicile de maxim ac­tivism, latura clinamica mai pregnanta, forta investitiilor psihice activela un moment clat. Pe baza cunoa~terii aceswi aspect se pot elaborastrategiile educative de maxima oponunitate (zona dezvoltarii pro­ximale) ;

c) lntlrzierile prelungite de aparirie a caracteristicilor psihice con­siderate repere psihogenetice eonstituie indicii de retard sau debilitatepsihica In majoritatea cazurilor in anii copilariei ;

d) Innrzierile de dezvoltare dupa aparitia normala a caracteristicilorimplicate prin reperele psihogenetice e';identiaza condi~ii defectuoase de:educa~ie ~i mediu sau conditii de existent,a stresanta ;

26

e) reperele psihogenetice sint mult mai evidente deci! mecanismelece stau la baza lor. Aceste mecanisme slnt Inca putin descifrate ~i evo­cate de diferiti autori.

2. STADIILE DEZVOLTARII PSIHICE

Analiza tabloubi vlrstelor cuprinde destule neconcordal1\c, adeseoridetermin:lte de preoc:!pari1e mai mult sau mal pUlin dominame pentru3.:1umite virste ale unor autori - dar ~i datorita repereIor psihogeneticenonconcordante utilizate de ace~tia. La acestease adauga fapml di intimp ce primele vlrste aparin di'ferite studii ca fiind dominate de pro­cesul dez\-o!tarii, iar vlrsta a treia e domina ta de regresii psihice ­vir3tele adulte slnt tratate ca reprezentJ:nd un plato:! de maturizare In.Gre dispar reperele psihice ...

Se pare dl printre conceptiile care au contribuit la cOnturarea 'uneiYlziuni integraliste privind wate ciclurile vietii pOt 1'i cita,;! in primulrirld reprezentantii psihologiei abisale. Pentru S. Freud ~i adeptii Sat

[215, p. 56-125], copilaria are 0 fo;:u·te mare valoare, ceblalte fazeS:1'1cicluri ale vietii reediteaza ~i se exprima C1 reZO;1J.ntepsihice alecopi!ariei (aspectele dominant clinice:).

Cel care este considerat lnsa ca psihologul cel mai centrat pe psiho­logia virstelor (mai ales adulte) a fost Carl Gustav Jung (1875-1961).C)[ectlncl caracterul secund acordat de Freud vlrstei adulte, in raportc-: copiElria, Jung suger;eaza ideea unei dezvoltari continue in care viap',Jci:11:1~i institutiile, religia ~i miturile au un lac de sea:na. EI a sesiz<:rfa~tuj ca ill ju:-ul vlrstei de 40 de: ani are loc un proees evident d:;i::diyiduatie.

o foane interesama descriere a ciclurilor de denoltare umana aefectuat Erick H. Erikson [69]. Utilizind metoda biografica ~i analiza:storico-socio-psihologidt, Erikson, psiholog de pregatire freudiana, afost ccya mai atras de Yung~i, ca ~i acesta, a fost interesat ~i de carac­tcristicile adultului, fenomene neglijare in literatura de specialitate. Ca~tare, Erikson considera ca dupa stadiile freudiene de dezvoltare (oral,~:1al, hEe $i genital) exista stadiile psihosociale ale dezvolt:lrii cului.Ed:son a emis ideea existentei unor componente duale' (pozitive ~i nega­tiye) aflate in opozi~ie In fiecare din cele 8 stadii sau cicluri ale vietiipe care Ie expune. in ordinea descriptiya succesiva in stadiul oral (primulan de via~a) exista relatia bipolara de caracteristici, incredere-neincredereca expresii ale dependentei copi1ului de calitatea Ingrijirii parentale.b acest sellS, lngrijirea caIda, echilibrata, calma determina lncredere,iar lngrijirea dezordonata, capricioasa, dezvolta ndncredere ~i teama,·suspiciune. Aceste caracteristici se instaleaza in structura intima a reac-

~iilor - se stratifidi In incon~tient ca 0 structura bazala. Ea poate figreu schimbata.

In stadiul urmator, de 1a 1 la 3 ani (stadiul anal) se dezvolta carac­teristici levate de autonomia ~i emanciparea copilului de tutela: imediatDarentala ~ersus simtul ru~inii ~i al indoielii ca expresie a incapacitatiide a dobindi autonomie. Excesul critic privind micile accidente alevirstei (stricarea de obiecte, imiqiuni spontane etc.) duc 1a exces deru~ine. Daca i se lasa liber terenul dorinldor copiiului de a efectuasingur 0 serie de activita;;i marunte, se dez,-oIta autonomia. Ulterior,in aIte faze, aceste caracteristici pot fi modificate - dar adeseori seinstaleaza intre structurile fundamentale.

Stadiul a1 treilea (lntre 4 ~i 5 ani) este un stadiu dominat de consti­tuirea initiativei - versus vinovatia. Iniliativa se manifesta ca motorie~i imelectuaEl (imaginativa) ~i se instrumemeaza prin abordarea detot felu1 de aqiuni, c.a jocul, comunicare3. prin vocabular. In cazul incare initiativa nu este lngradita, ea devine caracteristica psihidi. Ingra­direa ~i evaluarea ei ca inoportuna creeaza sentiment~.:d de vinova~ie,.care se stabilizeaza ~i el in structura personaE tatii.

Stadiul sau cielul .0.1patrulea de viata (lntre 6-11 ani) se consumain juml pcrechii complementare de trasalUri psiho-potentiale, sirguinp,-ersus interioritatca (Ia Freud = periaada de lateura). ~coala absoarbe·ceo. m:1i mare parte a disponibilitatilor capilului. ~coala impune reguli~i tendinte spre sirguinta. In fapt, in ~coala are loc procesul de dezvol­tare al sirguintei, dar ~i traire:1 inferioritaiii in cazul in care capilul nu.poate raspunde cerintelor sirguintei impuse. Confruntarea copii1or Cllesperienta slrguintei este grava. Dllpa cum se poate observa, EriksonElrge~te determinarea socjaG a dezvoltarii psihice. Inferioritatea se ma­oifesta co. reaqie de e~ec. Stadiul al 5-lea ~re lac intre 12 ~i 18 ani ~ieste dominat de con~tientizarea identitalii eului, versus confuzia rolu­rilor. Dadl identitatea eului se traie~te amplu, se intaresc increderea,.?-utonomia, initiativa. Confuzia de roluri sa~ identificarea Cll rolurinegative estc frecventa la copiii delincvenii ~i implica intarirea neincre­clerii, lndoielii, ru~inii, inferiorita1;ii. Comportamentul sexual este im­plicat ~i el in identitate. E~ecu1 de roluri nu este de nerecuperat - In,fazele urmatoare.

In 0.1 ~aselea cielu .0.1vie~ii (virsta mijlocie) perechea de structuriantren3.te este intimitatea, versus izolarea. (E vorba de faDt de perioadatineretii ~i lncepuwl vietii adulte.) Intimitatea se cC:J.stit~ie ~i lntare~ter:rin ~ntemeierea unei noi familii - ~i se refera 10. prietenie, angajare~1 deslgur, sexualitate.

Al ~apte!ea ciell] 0.1 vie"\"iiimplidi vlrsta adult a !11i ilocie ~i perechea_~e re~a\ii alt~:lism, versus egocentrism. Altruismul exprima preocupari~l fata de al1;ll nu numai fa1;a de cei din familie - inclusiv preocupari,

28

pentru genera1;iile vii to are, pentru progresul ~arii, 0.1 umanitatii etc.Egocentrismul exprima ratarea atitudinii altruiste.

Ultimulciclu, 0.1 8-lea, se contureaza In anii batrlnetii co. expresiea nuclearizarii activitatii psihice in jurul trairilor derealizare, versusdisperare. Sensul realizarii se construie~te din posibilitatea de a privivlata ca pe 0 realizare - contrariul ei se constituie din retrospectivec:: vad e~ecurile, ratarea san dii precare alese in viata.

Erikson a comiderat di in ±'iccare sradiu se manifesta crize ce im­plica comrarieri (prin familie sau societate) ale liniei de dezyoltare':.tr-un anumit sens implicat in structura duala a celor opt stadii saucicluri ale vielii.

o serie de autori - antrenati in aplicarea teoriei lui Erikson - aUpus in evidenta 0 oareeare deosebire intre structurarea idemitatii fetelor~i a baietilor in cidul adolescent. La tinerele fete, organizarca ide:nitatii5e prelunge~te pina dupa casatorie dnd se structureaza paq:ial prinidemitatea sotului - dupa cum considera Donnal ~i Adelson.

In aIte studii privind ciclurile vie~ii, acestea sint mai plltin nu­meroase. D. Super ~i colaboratorii [221, p. 56-62] (1970) descr;e cincistadii :

1) ,\=_QpiElria,dominata de procesul cre~terii (de 10.na~terc la 15 ani).Dupa Super, in aceasta perioada se realizcaza integ.r<:trea soc:aEl prininstruire (socializarea cuno~tintelor) ~i prin constituirea de interese vo­cationale;

2) A doua pcrioada, a ado1escentei, se caracterizeaza printr-o evi­denta maturizare biologica (de la 15 1.0.25 ani), In aeeasta perioadaare lac cre~terea capacitatii de adaptare profesionala ~i a idemificariide sine;

3) Tinere~ea (de 13025 1a 44 ani) este 0 perioada de maturitate incare are loc imegrarea in profesie ~i In numeroase cazuri, identificareaca un domeniu profesional specific;

4) Urmatorul stadiu, Intre 44-65 ani este dominat de integrareaprofesionala ~i este denumit stadiu1 men~inerii ;

5) Ultimul stadiu, 0.1 vlrstelor In::tintate, se caracterizeaza prin de­zango.jare profesionala. Cum se poate 1esne observa, D. E. Super (1970)milizeaza criteriul pozitiei fat a de angajarea profesionala. In o.cela~imod caracterizeaza ciclurile vie~ii ~i D. C. Miller ~i W. H. Form (1951)[145] care accentueaza relatio. individuala eu munea in· cichrile vietii.In aeest sens, copilaria este etapo. prepo.ratiei pentru munca (plna 10.

10 ani), urmeaza initierea In munca (pina 10. 20 ani), in perioada adoles­eentei. In stadiul tinere~ii (de 10. 20 la 30 de ani) se acumuleaza expe­ri('uta de mundi. Intre .30 ~i 60 de ani are loc 0 perioada de muncastabiEl, iar ulterior lncepe perioado. pensionarii. Demografii, la rindul

29

lor, construiesc piramida vietii implidnd de asemenea criteriul prepa­ratiei ~colare (integrarii ~i dezintegrarii in munca).

i>lodificarile imponame din viata soci0.1a, ori profesionala, i~dustr;a­lizarea, urbanizarea au creat un cadru nOli mai activ ~i presant de a!1­trenare 9i integrare socia1::£, fapt ce a stimulat numeroase ini1;iative pri­yind cercetarea evolu1;iei capacitatii de In\-a\are - sociaEi ~i profesio­nala ~i 0 optica a ciclurilor viqii legata de aceste probleme. In as::fel dedescrieri ale ciclurilor vierii, copilaria ocupa un loc relatiy restrins.

1n acest s~ns, H. Moers [148, p. 28-37] (1953) consider?: ca primaperioada, a copilariei ~i tinerqii (0-20 a.l1i) estc de intensa forma:'c,de intensa cre~tere ~i 1nva1;are. Intre 21 ~i .31 de ani se situeaza a dCJiJ2.perica.cIa a vierii ~i prima perio0.da adulta dominata de integrarca pro­tesionaEl, dar $i de receptivitate fa1;a de invatarea implicata 1n viatasClciala. A treia perioada (1ntre 31 $i 44 de ani) este a miezului "ietiiumane ~i S0 caracterizeaza prinrr-o receptl':itate scJzuta pentru lm-a­tare (probabil 5i datorita expansiunii In problemele complexe ale "ietii).A patra perioa&i a viqii (intre 44 ~i .55 de ani) este considerata de:\lcers ca 0 perioada de criza de autoc;l:iOa~tere (conditionata 5i deregresia fU11qiilor de reproduqie). in a cincea ~i a $asea perioada (dela 66-.58 la 69 de 8.11i ~i pina la sfhirul vietii) se conrureaz:: dGCla:

pericade ale ba trinnii.Sintetizind aspectele ce se pun 1n nide:1d£ in legatura CD ciclurile,

etz;pele sau perioadele vieiii, am consider a \"8.1i&1.0 lmpariire in cicLuide "iata de complexitate din ce in ce mai mare il1 care intereseaza ,t:-:1C­rl!ra tipului de activitate, tipu1 de rela,\ii 5i strucrurile opoz:1l1te ce ali­menteaz:t transformari ale dezvoltarii .

3. CICLURILE ~I STADIILE DEZVOL T.\.RII PSIHICE

Dupa cum s-a vazut, problemele denoltarii psihice ale omului sintfoarte Ilumeroase $i cu adt mai dificil de abord2.t cu elt societatea rr:o­Cerna, prin dezvoltarea sa impetuoasa, a capatat 0 serie de carac1:e;:-isticicare creeaza un cadru de condition are saci.?.!, familial, material, conti­nental $i planetar special.

In acest context, subliniem pregnanp 8. trei mari cicluri ale vielii ~ielteYa caracteristici ale 3.cestora, dupa Cl;m urmeaza :

a) Ciclul de cre~tere # dezvoltare, din primii 20 ani de viata. Acest<:iclu caprinde clteva perioade de viT~a care la rlndul lor incorporeazaEecare sub-stadii oarecum specifice (copiElria CD substadiile ei, puber­tatea ~i adolescenta).

Copilaria, ca prima etapa a vie~ii, se ]'ntinde pe 0 pericada deaproximativ 10 ani 5i constituie etapa de maxima importan1;a pentru1:ntreaga dezyoltare ulterioara. In copilarie se formeaza toate conduitele

30

importante adaptative, se pun baule personalitaiii, se constltule struc­turile mai importante energetice, intelectuale, creative, indusiv socia­bilitatea, 0 serie de aptitlldini, caracteristicile comportamenrelor de baza,reac1;iile afective - voli\ionale, mu1cilateralitatca aspiraiiilor etc ..

Tot 1:n copiElrie are loc procesul alfabetizarii, proces ce 1:n societateamoclema lncepe Inainte de inrrarea copilului lil $coala. Prin aUabeti­zare, copilul se adapteaza conditiilor fundamentale $i primare ale nive­lului social de cultura. Dezvoltarea pc acest plan se continua plna inmome:1tul In care posibilitatea de a scrie $i citi, devenite active, lneepsa seryeasca trebuin~e $i interese psihice inrelectuale doblndite (interne)$i btretine astfel un nivel de cultur)i, dinamismul $i apetitul sau.

Perioada adolescen1;ei (puberratea, adolescenta de la 10 la 20 ani)este legata de problemele mai intime ale in tegrarii .'icalare ;i sociale acopiilor, dar ~i de aspectele complexe ale debordan rului dimorfismsexual. Se $tie ca sub influenta condi1;iilor nefaste de via~a, a dezotdi­nilor educative $i a mizeriei, delincven~a minora a crescut siili~itor 1nultimul secol $i mai ales dupa al do ilea razboi mondial - End de maimare incidenta in mediul urban ca in eel rural, ceea ce facepe multiautori sa 0 considere legata de procesul de urbanizare $i d~ s.::himbareagener.11a a valorilor morale ~i culturale concomitent cu urbanizarea.Schimbarile profunde de stil de viata, confon, solieitari, distracti.i,aspira\ii etc., legate complementar de schimbarile in procesele de muncaindusr:-iala creeaza un COntact educativ mai superficial $i episodic alp~bn,;ilor eu copiii, dar ~i necesitatea unci :1ten\ii din ce in ce maimari far,a de procesul educatiei ~i instruirii pentru viar,3. social-wlturala.5i economica mai complexa. Sensibilitatea psihica a puberului ~i ado­lesceIi.tului aHat in pEn proces de dezvohare a eului $1 con$tiintei desine ~i salt de mentalitate $i responsabilitate, pe care treouie sa-l faca- determina 0 fragi1itate deosebita fa1;a de arice fe! de influe!1\e.

Panicularitaiile de personalitate se accentueaza in perioadele pu­bertalii $i ado!escen~ei dilatlndl1-se uneori $1 nudearizindu-se impetuos.Este considerata 0 perioada de trecere. Exista adolescenta prelungita(22-24 ani), perioada coilturata astfel prin preluIfgirea adaptarii $imatunzarea personalidtii ..

b) Etapa sau ciclul adult, ce pre[;.mge~te den'oltarea psihologica. aomubi, se extindep1na ]a 65 de ani. In timpul acesrui ciclu (denumit $ivirsta a doua), personaEta tea umana se an treneaza in responsabilitatilesaciale $i profesionale contribuante. Acest cielu cuprinde ~1 el citevactape: tineretea cu substadiile ei (de la 25 la 35 ani), etapa adultatimpurie sau precoce (de 1a 35 1a 44 ani), etapa adulta medie (dela 45 1a 54 ani) $i etapa adulta prelungita sau tardiy8. (de la 55 1a64 ani).

31

32

in etapele tinerqii integrarea sociala-profesionala si punerea bazelorunei noi familii, constituie cadrul trebuinte!or personale, dar conco­mitent ~i al solicitarilor sociale. in aceste conditii se structureaza maiprofund subidentitatile profesionale (ca roluri prospective alimentateprofund), subidentitatile legate de structurare., familiei personale ~isubidentitati parentale in cadrul noii familii. Aceste dimensiuni pot

Perioada embrionara. I eel mai intens ritm dePerioad2. fetalii precoce creiterePcrioada fehla tardi',a

33

avea grade de concordanta sau discordanta relativ complexe si sa aco­pere cimpul constiin~ei, al aspiratiilor ~i al obiectivelor. In etapele ti­nerelii are lac si dezvoltarea generahi a experien1;ei sociale cu lntreagasa gama de inedit~i de responsabilitate.

Etapele adulte siut incarcate de oSliga1;ii implicate In ierarhia pro­fesionala, de obliga~ii familiale -- de aspene din ce in ce mai complexesi solicitante pe aceste planuri. Ierarhia profesionaEl, ca si antrenareamultilateraEi in roluri si statute, extraprofe'sionale pe linga cele pro­fesionale, creeaza 0 oarecare criza de timp la nivelul !Utmor virste!or- mai ales a celor active. Data fiind viteza relativ mare a progresuluiimpus de revolu~ionarea tehnico-profesionaEl, are loc pc pafcurs ~i 0"perimare profesionala" mai mult ~au mai pli~in grava, care marestedistanp psihologica dintre cerin tde profesionale ~i posibilitatile indi­yiduale de a Ie satisface. Pe plan social, acestei cerinte ii raspund reea­lifieari!e, recielarile, dubla ~i tripla calificare, "invaprea permanenta"[156]. Subidentitatile la care ne-am referit deja 15i modifica amploarea~i intercorelatii!e.

c) Ciclul al treilea sau etapele virstelor de regresie (ale bZitrilletii)se extind de la 65 de ani pint/, la moarte. ~i in cadrul acestui cielu sedelimiteaza pe;-ioade (perioada de adaptare, aceea a batrine1;ii timpu.rii,a batrlneiii propriu-zise ~i perioada marii batrlner;i ~i a regresiei finalesau ciclul terminal).

Perioade!e b~ltrinetii, considerate si ca post-adulre, se caracterizeazaprintr-o acumulare de oboseaEi 5i uzura intern a care mineaza treptatorganismul 5i modifica funqionalitatea psihid, scazindu-i produCtivi­t3.tea. Ie~irea din cimpul muncii, ca si reducerea nueleu1 ui familia! prinplecarea copiilor (fenomen de denuclearizare familiaEi) creeaza modi­ficari complexe In dmpu1 preocuparilor, intereselor, a stilului vietii.Subidentitatea profesionaEi ~i matrimoniala se estompeaza sau intra incrize (prin decese). Bolile de degenerescenta fac din aceasta perioadafragila 0 etapa de instrainare ~i aceasta ell atit mai mult cu elt setra:eFe sentimentul inutilitatii sociale si al "abandonului", data fiindcriza de timp a copiilor deveniti adulti plecati din casa parinteasca inpropria lor familie.

Exista numeroase probleme p1'ivind transfermarile de "statut devirsta". Aceasta cu atlt mai mult cu elt unii aurori eum este L. D. Cain[33] se refera 1a ambiguitati intre statutul de vi1'sd( ~i referintele subiec­tive ~i obiecti"e ale indivizilor (fapt la care ne-am referit, dealtfel, ~inoi in int1'oducerea acestei lucrari dar dintr-o alta perspectiva).

Douglas 1. Hall (1976) [97] a subliniat pe buna dreptate fapmlca In timp ce pentru ciclul de crestere ~i dezvoltare (copilarie ~i tinerete)statutul de vlrsta ~i 1'01 de~i In pe1'manenta tranzi1;ie slnt institutio­nalizate (institutii ~eolare, militare etc.), odata cu casatoria (care are

II

I

I

I

!!. !

Tabelttl ny. 1

Caracteristiciprivind moditicareaSubstadiile implicate

- Perioada de trecere: L~oar1i intensificare

66 - 70 ani; I a deteriorarii organice- Perioada primei ba-, in perioada de treeere.trineti 70-30 ani;1 Ritmuri foarte inegale

-' Perioada celei de-a 1 de deteriorare a func­

doua batrineti 80-11 tillar 9i energiei psihiee90 ani; ill celelalte perioade- Perioada IDarii ba-I eu deces in oricare

trineti peste 90 ani. i din ele

- Primul an de viata; Ritm foarte intens de...cPrima eo1'iliirie (pe- cre9tere staturalii 'Ii

rioada antepre~co- ponderalii in 1'rimullar;l 1- 3 a.ni); an, ritmlll cre~te

!::: A doua copi/arie treptat eu un puseu(perioada 1're9co- in 1'erioada pre9colarii

. larA 3-6 a.ni); 9i altul in 1'erioada.::. A treia copilarie puberitiitii.

(perioada ~colarii La 24 ani ere~tere.amicii 6 - 10 ani); staturalii inceteaz1i

-'- Pubertatea (10-; 14 ani);- Adolescenta (H-,­l 20 ani);.!:.. Adolescenta pre-

lungita (20-24 ani)

- Tineretea 25- 35 EchiIibru 9i 'litalit"teani; procreere acti'la.

- Virsta adulta pre- In virsta adult1i pre­eoce 35- 44 ani; coce u90ar~l deterio­

- Vlrsta adult~1. mij- rare senzoriald ('/izualii)locie 45-55 ani; care se extinde ~i spre

- Virsta 2.GultiJ. tar- 2.lte zone senzorialedi'/a 55-65 a;,i

COIltritmie la '/iat:1 pro-l

duch?", construqia Iunci familii deci asu biden titiitilor pro~1

fesionale, marit:11e 'Iiiparentale

DezJ.ng:1jare 1'rofe5io­na15.ada1'tare la denu­clearizarea familici

Insll~irea (in'riitarea)conduitelor de ere~­tere, autonomia, au­toserlire2., autocon-

I trolu!, irniitarca, in­su~irea de stra tegii deillstruire )i autoinstru­irea, socializarea con­duitei, integra rea fa-milial;l', ~colad, so-cio.15., subidentitiitilesocio-culturalc, fami­liala ~i ~colad

I Caracteristicile fUlldamentalel

,~ . I

J.~~rn19'rea organlsmu-lUl, Na~terea

Virstele deiWlolutie65::::90 ani

Pren~"tal(91uni)

Ciclllivietii

Copilaria ~ipubertateail'lclusi~T (1­

dolescenta(0-20 a:lli)

Yirsteleadulte active20-65 ani

tendin~e de a se realiza maiales in tre 23 ~i 25 de ani) schimbarile dinvirsta adulta sint greu de surprins.

Exista i!lsa chiat in materialul ciclului de cre~tere ~i de dezvohare

psihica, tendinte noi privind statuml de virsta stratificat oarecumsocialprin cri teriile care justifica delimitari de ctape. Viaia socia!;!: se schimbaintens in zilele noastre impreuna cu funqiile ei subtile de "materieprima nutritiva" pentru procesul dezvoltarii psihice. Modul cum areJoc procesul dezvoltarii umane, momentele mai semnificative privindachizi1;ii componarnemale, cum ar fi comportamentele de mers, compor­tamentele verbale, comportamentele aqionale etc. ~i integrarea acestorain structura personalitatii, sufera un fel de proces de deplasare in trep­tde viqii spre virste mai timpurii. Se ~tic di exista 0 tendinta denumitade psihologul J. M. Tanner (1964) [247] "seculara" a pubertaiii de acobOrI inspre etapele copiE"iriei. Pe de aha parte, exista 0 tendinia aadolescenici de a se dilata in spre al doilea ciclu de vlrsta, cel adult.Tar aceasta din urm:i, la rindul sau, tinde sa impinga ciclul sau virstaa treia peste deceniul al ~aptelea. Problema 10ngevid1;ii a capatat con­tur nou in societatea moderna. In anul 1750 durata medie a vie1;ii era

de aproximativ 25 ani. In 1970 a ajuns in multe tari la 70 ani. Ocu­parea oameniJor in piramida profesionaEi s-a extim spre 64-65 de aniell tendinle largi de absorbiie a intregii populat;ii apte de munca. Dato­rita cre~terii nivelului de trai ~i a unei vie1;i ac:ive ~i mai SUPUS3­

reglementarilor sanogene, foarte rnul~i oameni sint in zile!e noastre incadeplin ap1;i de munca la 65 de ani ~i parcurg dificil ie~irea din respon­sabilitat;ile profesionale, fapt ce va crea intr-un viitor nu prea indepartata preocupare mai intensa pentru rrieniinerea paqiaEl in munca peste64 de ani ~i mutarea eventuala a pensionarii. Tendint;a ca atare se ex­prima in modificarile de legislaiie a muncii din multe 1;ari. Pe de ahaparte, dezvoltarea intensa a mecanizarii ~i automatizarii produqiei mo­difid sistemul cerint;elor pri vind preparat;ia celor ce "produc", dar ~icreaiia de noi profesii ~i noi rela1;ii in structura generaEi ocupa1;ionalasociala.

N u numai in statutul virstelor exista transformari - deloc negli­jabile. Personalitatea umana se diversifica ~i pluralizeaza. Inca T. Ribot[193] vorbea la sfir~itul secolu1ui trecut de coexistenia mai multor per­sonalitaii in aceea5i fiinia umana. Contradiqiile ce anima con~tiinp.omulni modern au fost vazute de psihologii generaiiei lui Ribot capuncte de plecare pen tru sf1~ieri laun trice care duc in esenia 1a patolo­gizarea personalita~ii umane. *

• Aeest punet de vedere a fost difuzat pe plan filozofic de eurentul .existen­,ialist" .

Psihologia sociala moderna a adus 0 precizare pentru planul "ten­dint;elor divergente" sau opuse ce coexista in structurile intime ale per­sonalitaiii. Nu e yorba de coexistenia de mai multe personalitaii in1nveli~ul uneia, ci de multitudini de raluri ~i statute sociale reglate deo singura personalitate. 1n genere, statutele ~i rolurile sociale antreneazaobligatii, aspiraiii, interese, aptitudini ce se cer exercitate. Exista Inspecial in privinia rolmilor ~i statutelor sociale trei categorii mai evi­dente [237]: a) rolurile ~i statutele naturale, obligatorii, programatepril1 structura primara, existential umana, saturate de demente situa­iionale naturale. A~a sint rolurile ~i statutele de virsta, sex, cetaienie,na~ionalitate, statutele de fiu sau parinti etc.; b) a doua categorie estea rolurilor doblndite ~i de adeziune. Acestea siut incarcate de efofturileprin intermediul carora au fost dobindite. In aceasta categorie se Cla­seaza rolul ~i statutul de SOl' so~ie, cele profesionale, cde de titluri de~colarizare, ca ~i rolurile ~i statutele de adeziune sociala, politica etc. ;c) a treia categorie, a rolurilor poten~ial vinuale sau prospective secaracterizeaza prin Incarcare cu aspiratii, dorinie, visuri. Aces:ea dinurma au funqii irnportante reglatoare. Densitatea acestora este :naximaIa virstele adolescen~ei. Dealtfel, psihologia moderna s-a apropiat deproblematica subtila a solicitarilor de multe ori contradictorii ale sta­tutelor ~i rolurilor. Ele pot sa se dilate sau contracte in funqie de nu­mero~i factori ~i condit;ii. Rolurile ~i statutele constituie condi~ii denucIearizare a subidentitaiilor mai caracteristice implicate in persona­litatea umana. Se pOt deta~a ca mai semnificative trei astfel de sub­identita1;i: subidentitatea de apartenenia familiala; subidentitatea ceimplica roluri de comribuiie activa ~i amprentele acesteia asupra per­sonalitatii (jocul. invaiarea ~i munca); subidentitatea integrarii social­culturale eu rolurile corespunza toare.

In copilarie, subidentitatea de apanenenta familiala este dilatata,. clara ~i incarcata de dependenia copilului de parinli ~ educatori. Sub­

identitatea ce implica forma tie ~i roluri aservite activitaiilor se reali­zeaza prin cumulare de invalare spontana, joc ~i instruire ~ duce laconstituirea autonomiei ~i a numeroase abilitaii adaptative complexe.Subidentitatea integrarii social-culturale se realizeaza difuz, legata desubidentitatea de roluri aservite activita~ilor, dar tinde sa se distan~ezeu~or, treptat ~i se contureaza ca subidentitate apartenenia sociala, ci­vica, de neam ~ de ~ara.

In pubertate ~i adolescenia, subidentitatea de apartenenia fa."l1ilialise incarca de aspirat;ii spre independenia ~i emancipare de sub tutelapaternaLi (inclusiv prin marurizarea sexuala). Subidentitatea de .roluridobindite aservite activitaiilor se incarca treptat de roluri prospectiveprofesionale ~ iar subidentitatea integrarii social-culturale se dilata,incarcata de cerinie sociale ~i cu roluri poten~ial prospective intii difuze

35

tendin~e de a se realiza maiales lntre 23 ~i 25 de arri) schimbarile dinvirsta adulta sint greu de surprins.

Exista insa chiar in materialul ciclului de <:re~tere ~i de clezvoltare

psihica, tendinte noi privind statuml de virsta stratificat oarecum socialprin cri teriile care justifica delimit~tri de etape. Viata sociala se schimbaintens in zilele noastre impreuna cu funqiile ei subtile de "materieprima nutritiva" pentru procesul dezvoharii psihice. Modul cum areloc procesul dezvoltarii umane, momentele mai semnificative privindachizi1;ii componamemale, cum ar fi comportamentele de mers, cornpor­tamentele verbale, comportamentele aqionale etc. ~i integrarea acestorain structura personalita1;ii, sufera un fel de proces de deplasare In trep­tele viqii spre virste mai timpurii. Se ~tie ca ex:ista 0 tendinta denumitade psihologul J. M. Tanner (1964) [247] "seculara" a pubertatii de acoborl inspre etapele copihlriei. Pe de aha parte, exista 0 tendin1;a aadolescentei de a se dilata in spre a1 doilea ciclu de virsta, cel adult.Iar aceasta din urm~l, la rindul sau, tinde sa impinga ciclu1 sau virstaa ueia peste deceniu1 a1 ~aptelea. Problema longevitatii a capatat con­tur nou in societatea moderna. In anul 17.50 durata me die a vie~ii era

de aproximativ 25 ani. In 1970 a ajuns in multe 1;a,i 1a 70 ani. Ocu­parea uameni10r in piramida profesionaEl s-a extins spre 64-65 de anieu tendint;c largi de absorbtie a intregii populatii apte de munca. Dato­rita cre~terii nivelu1ui de trai ~i .a unei vieti active ~i mai supusareglementari10r sanogene, foarte multi oarneni sint in zilele noastre incadeplin apti de mund: 1a 65 de ani ~i parcurg dificil ie~irea din respon­sabilitaii1e profesionale, fapt ce va crea intr-un viitor nu prea indepartato preocupare mai in tens a pentru mentinerea partiala in munca peste64 de ani ~i mutarea eventuala a pensionarii. Tendint;a ea atare se ex­prima in modificarile de legislatie a muncii din muIte tari. Pe de ahaparte, dezvoharea intensa a mecanizarii ~i automatizarii produqiei mo­difica sistemu1 cerin1;elor pri vind prepara1;ia eelor ce "produc", dar ~icreatia de noi profesii ~i noi relatii in structura generala ocupa1;ionaElsociala.

N u numai in sta tutul virstelor exista uansformari - deloc negli­jabile. Personalitatea umana se diversifiea ~i pluralizeaza. Inca T. Ribot[193] vorbea 1a sflr~itul secolului trecut de eoex:istenia mai multor per­sona1itati in aceea~i fiinta umana. Contradiqiile ce anima con~tiinp.omului modern au fost vazute de psihologii generatiei lui Ribot capuncte de plecare pentru sfl~ieri launtrice care duc in esen1;a la patolo­gizarea personalitatii umane. *

* Acest punct de vedere a fost difuzat pe plan filozofic de curentul .existen­~ialist".

Psihologia sociaHl modern a a adus 0 precizare pentru planul "ten­dint;elor divergente" sau opuse ce coexista in structurile intime ale per­sonalitatii. Nu e vorba de coexistenia de mai multe personalitat;i inInveli~ul uncia, ci de muhitudini de roluri ~i statute sociale reglate deo singura personalitate. 1n genere, statutele ~i rolurile sociale antreneazaobligat;ii, aspira1;ii, interese, aptitudini ce se cer exercitate. Exista inspecial in pri vin ta rol urilor ~i statu telor sociale trei ca tegorii mai evi­dente [2.37]: a) rolurile ~i statute1e naturale, obligatorii, programateprin structura primara, existential umana, saturate de elemente situa­tionale naturale. A~a sint rolurile ~i statutele de virsta, sex, cetatenie,na1;iona1itate, statutele de fiu sau parint;i etc.; b) a doua categorie estea roluri1or dobindite ~i de adeziune. Acestea sint incarcate de eforturileprin intermediul carara au fost dobindite. In aceasta categoric se cla­seaza rolul ~i statutu1 de sot, sotie, cele profesionale, cele de titluri de~colarizare, ca ~i rolurile ~i statute1e de adeziune sociala, po linea etc. ;c) a treia categorie, a rolurilor potential vinuale sau prospective secaracterizeaza prin incarcare cu aspiratii, dorinte, visuri. Acestea dinum1a au funqii importante reglatoare. Densitatea acestora este ma:><ima

. la virstele adolescentei. Dealtfel, psihologia moderna s-a apropiat deproblematica subtila a solicitarilor de muhe ori contradictorii ale sta­tutelor ~i rolurilor. Ele pot sa se dilate sau contracte in funqie de nu­mero~i factori ~i conditii. Rolurile ~i statutele constituie condi~ii denuclearizare a subidentitatilor mai caracteristice implicate in persona­litatea umana. Se pOt deta~a ca mai semnificative trei astfel de sub­identitati: subidentitatea de o.partenenta familiala; subidentito.tea ceimplica roluri de contributie activa ~i amprentele o.cesteia asupra per­sonalitatii (jocul, Invatarea ~i munco.); subidentito.tea integrarii socio.l­cuhuro.le cu rolurile corespunzatoare.

In copilarie, subidentitatea de apartenenta familial a este dilatata.clara ~i Incarcata de dependenta copilului de parinti ~ educatori. Sub­identitatea ce implica forma tie ~i roluri aservite activitatilor se reali­zeaza prin cumulare de invatare spontana, joc ~i instruire ~ duce 10.

constituirea autonomiei ~i a numeroase abilitati adaptative comp1exe.Subidentitatea integrarii social-cuhurale se realizeaza difuz, legata desubidentitatea de roluri aservite activitatilor, dar tinde sa se distantezeu~or, treptat ~i se contureaza co. subidentitate apartenenta sociala, ci­vica, de neam ~ de tara.

In pubertate ~i adolescenta, subiden tito.tea de apartenenia fa..'11ilialase Incarca de aspiratii spre independenia ~i emancipare de sub tutelapaterna1a (inclusiv prin maturizarea sexua1a). Subidentitatea de roluridoblndite aservite activitaiilor se Inco.rdi treptat de roluri prospectiveprofesionale - iar subidentitatea integdirii social-cuhurale se dilata,indircata de cerinte socio.le ~i cu roluri potential prospective intii difuze

35

~i rdativ decentrate fa~a de aptitudini ~i posibilita~i, apoi mai legatede ele ~i de idealurile vie~ii sociale particularizata, socio-cultural.

In adalescenta prelungita (de la 18/20 la 24 de ani) subidentitateade apartenenta familiala se diladi 5i devine mai complexa, subdivi­zindu-se in subidemitatea de apartenenta la familia de provenienta, ciar~i 0 subidentitate implicata in propria familie, eu roluri parentale ~imaritale, 1mii franjurate, apoi din ee in ce mai conturate ~i impregnatede ata5ament $i intimitate. Subidentitatile ce impliea roluri aservite prinactivitati se afla in stare de integrare profesionala eritiea, fiind 1nealnearcate de roluti prospective dense. Subidentitatea cultural-sociaEl este$i ea in diL:nare, depa~ind uneori, tot franjurat, dimensiunile subidemi­taiii profesionale.

In etapele adulte, subidentitatea profesionala, socio-culturala $i fa­miliaEl (parentala ~i maritala) slnt dilatate. Caracterul subidentitaiiloreste relativ stabil ~i bine conturat. Spre finalul virstelor adulte, s1,1b­identitatile profesionale ~i socio-eulturale se contraeta u~or, subidenti­tatea familiata tin de sa ram1na eeva mai dilatata.

in fine, in perioadele virstei a treia, finala, subiden ti ta tea profesio­nala sc dizolva (pcnsionarea), subidentitatea familiaEi devine iar fran­jurata, ca ~i subidentitatea eultural-sociala.

** *

T oate acestea pun in evidenta faptul ea personalitatea are 0 compo­zi1ie complexa angajata social. Dezvoltarea psihica poate fi privita caun praces de implan taiie tot mai larga 1n via~a sociala, proces ce tindespre echilibrare 1n structuri ce se decentreaza dizarmonie, identificin­ciu-se (prin numeroase 1nsu$iri ~i expresii) CLl obiectiyele sociale 1n con­If''; tul carora se obiectivizeaza prin comportamente. In numeroase lu­crari ~i tratate aceasta idee este asimilata in considerarea psihiculuiuman ea un sistem deschis, complex, de tip cibernetie.

Personalitatea umana sufera 1n acela~i timp ~i reale deteriorari, trairea insuficien~ei, neferieirii, dar ~i deficiente, intirzieri de dezvoltare,senti mente complexe ~i ambigue, suferinte afective. Uneori cauza aces­tora este depistabila. A$a e cazul cindse pierd persoane dragi sau areloc un insucces graY. In alte situatii, cauzele sint de natura mai 1nde­partata, 1ntirzieri de dezvoltare, dezvoltari defectuoase, iar alteori auo etiologie mai complexa legata de conditii nefayorabile de via~a, eve­nimente nefaste cumuhte etc. Mica ~i marea psihopatologie ~i defecto­logie constituie domenii distincte ale cercetarii $tiintifice. Exista dome­niul foarte larg al bolilor psihosomatiae ~i al tulburarilor minore decomportament - a defectologiei de dezvoltare (funqionale-recupera­bile), 1n care incidentele mai semnificative la anumite virste pun in evi-

36

denta eel putin anumite "fragilitaii"· ale virstel~r omului. Pe aeesteaIe vom euprinde in lucrarea no astra. Exista apoi 0 anumita eidicitate- un fel de incarcari ~i descarcari cicliee .ale personalita~ii umane, pe­rioade de echilibru, urmate de perioademaiindlreate~iefitiee.A.Ge­sell a surprins aceasta ciclicitate la virstele copiEhiei, St. Hall la v1rsteleadolescen~ei ~i tinererii.

** *

Din wate cele de mai sus se degaja ideea ca :1) proeesul dezvoldrii psihice este dinamizat de forme de conditio­

nare tot mai eomplexe, in contextul carora se dezvolta conduitele, ciar~i viaia interioara care eonstiruie domeniul eon5tiintei eului ca instantade liaj ~i identificare consistenta, continuitate, energie, inseriie ~i expr~-sivitate a personalitatii ; <

2) procesul dezvoharii psihice impune 1nrelegerea unei relati\"e ce­rinre de raportare a virstei psihologice la virsta cronologica. De$i aces­tea nu coincid deplin, constituie repere importante in psihologia ~i in\"iap sociala. Virsta cronologica poate £i privita ca 0 constanta, varia­bila relativ egalitara pentru wate persoanele nascute la aceca5i data.In actele de idemitate civila virsta cronologica este implicata in marilesolicitari (cerin~e) legate de viata sociala. ~eolarizarea, majoratul civil,pensionarea etc. se raporteaza la virsta eronologiea. Se poate face 0ra portare a dez\"oltarii biologiee la vlrsta cronologica. Procesul de ma­turizarc sexuaEl exprima 0 latura a virstei biologice. Evident se ~tieca denoltarea biologiea nu se manifesta exact 1n acela$i fel la aceea 5i

virsta cronologica. In procesul de imbatrinire exista 0 inegala deterio­rare a sistemului muscular, glandular, nervos, osos etc. *

In eeea ce prive$te virsta psihologica, ca entitate generala, raporta­rea ei la virsta cronologica evidentiaza de asemenea diferenre. Ca ~i pen­tru v1rsta biologica, diferentele slnt de avans de dezvoltare sau de (re­tard) intirziere (de dezvoltare psihica) V1rsta eronologiea a ramas dinaceste motive un reper sau ecran de referinte important, dar relativ.

V1rsta psihologica nu se refera atlt la complexitatea personalita~ii,elt la stratificarea de conduite adaptative care permit forme ascendentede adaptare ~i de aport social. Pentru unele aspecte ale virstei psiholo­gice ramin mai semnifieative aspeetele de structura.

In eontextul dezvoltarii dizarmonice sau de decalaj transversal, inte­reseaza compozi1;ia caracteristicilor psihice de baza mai incarcate de

* c. r. Par h 0 n, a propus termenul de .ilikibiologie" pentru studiul biologicdiferen\ial al virs".e:or. Ca alare, se poate vorbi de 0 ilikipsihologie, de 0 ilikisocio­logie Ii chiar de 0 i1ik:pedagogie.

37

energie, ce se virtualizeaza, dar ~i caracteristicile poten~iale, rezervele­sau suplean~ele, aptitudinile neantrenate, deoarece acestea constituie 0foqa importanta a personalitatii ~i creeaza coloratura sa specifica. Inconditii de viata ce se modifica, supleantele pot intra in aqiune ~ifacilita readaptarea. In astfel de conditii, caracteristicile psihice maifragile pot sa se deterioreze, ceea cecreeaza tabloul tulburarilor de dez­vohare ~i a dezvoltarii patologice.

Rda~ia dintre vlrsta cronologidi ~i difer:ite unitati convention alefolosite ca expresii ale vi!stei psihologice (vlrsta inteligentei, a creati­vitatii, a memoriei, a afectivitatii, a sociabilitatii etc.) pot aparea ca desubdezvoltare sau supradezvoltare, dezvoltare patologica, dezordini dedezvoltare, intlrziere sau debilitate, deteriorare, paradezvoltare. Aceastaevaluare este conventionala ~i in esenla. statistica, adid are la bazaargumente ~i acoperiri de cazuistidi statistica - fiind ca atare raporta­bila la legea numerelor mari ~i probabilitatea statistid implicata inatributele conventionale de normalitate. lata cum, din nou, strucmradezvoltarii ~i problematica de continut a stadiilor em condi\ionadi destatutul de vlrsta validat social prin conformitatea la cerin\ele sociale.

PAR TEA A II-a

CICLURILE VIETH.

Capitolul II

DEBUTUL VIETH

1. DEBUTUL VIETH

Deoarece fiiDta umana parcurge un lung proces de formare incainainte de na~tere, aceasta fire~te influen\eaza in mod natur;d deosebitdezvoItarea uIterioara a vie~ii, fapt pentru care acordam 0 mare aten­tie observativa perioadei intrauterine. Aceasta este perioada celei maiintense cre~teri ~i dez.voltari a fiintei umane vii. A~a cum am :nai amin­tit, unii autori (mai cu se-ama cei de coloratura abisala) considera caetape:e primare ale vietii omului (stadiile intrauterine ~i primii treiani de viata) SIn! "determinante" pentru dezvoltarea ei ulterioara. Paraindoiala - startul in viaia este important cel pu~in pentru vigoareasau macar integritatea organismului ~i a resurselor sale adaptative. Dr­mind structura tabelului nr. 1 ne Yom ocupa in primul rind de perioa­dele embrionare ~i aspectele mai semnificative ce Ie carac.erizeaza.

EMBRIOLOGIA U\IANA

In momentul in care flageluI spermatozoidului patrunde in pere\iio'\'Ulului, se elibereaza aproape instant<lneu 23 de particule numite cro­mozomi. Complementar, nucleul ovulului emite ~i el tot 23 de cro­mozomi. Impreuna formeaza materialul genetic. Acest proces de ferti­lizare se numqte misotis. Cromozomii slnt formati din gene care slntparticule complexe ce contin codul genetic. Se considera ca genele slntsegmente de acid daoxiribonucleic (A.D.N.). In cromozomi, genele auaranjamente specifice lineare. Modelul A.D.N. a fost decodificat ca un

Eel de spirala de doua ori infa~urata in jurul unei axe (Watson ~ Criek).

39

*

Tabclul I'Y. 2

* *

3

Expansiune intelectuala, denoltareaspiritului de a7cntura, cOlectionarea,expansiunea curiozWitii, culcarcle 50­ciabilitatii.

Alfabctizarca - relatii de competitie;admitcrea. tutele!. IXrersificarea in­

vatarii. Jocul cu reouli, submisia lareguli

Dez'roHarea sociahilitajii, jocul eu rOl,comunicarea ("rorbirea eOJ<textuala)Dcnoltarca '1ietii interioare, a apH-.tudiniIor

Crc:;;terc a au tono111ici in au toscr"tire'Ii imbrftcarc. Denoltare a jocului cusubiecti. DCZ'lolta.rca imaRinatiei ver­balc-jocul dc-a altcrnantc.~])e~'IOItareade aptitudini

Dez"To ltarea constiintei de sine, Iflr­girea ambiantei. )[ar~a intcrogatie ("deec", pentru ce." "de unde )tii" i).Animismul in restrictie 1:~oar;;'~

Explorarca , largirea, cl1noa~terea< mc­diului, Adaptare la gr.l.clinija. re 1:-<ti-,difiei[:l. Amprellta medi11111i,jce expan­si'r

2

sfir~itul ciclului c­lemcntar

~colarul illCCP~\tor6-7 ani

~colarul elaselorl Adaptare ~colara in lirgire. E:\:perientade treccre 7 -9 ani reticentei, fOflnarea de trasaturi opera­ti-,e de caracter

prc~colart1l mare5-G ani

pre~colaru 1 mijlo-!eiu 4-5 ani

I

anteprc~colarul micl Stabilizarea mcrsului, ci;<tigarea cehi­12- 18 luni librului complex. Orientarea spre lumeaobiectclor ~i experienta intcntionaliUttii

prc)colarul mic3-4 ani

antepre~colarul mijl· Dez'lOltarea intensa a. comunidirii vcr­lociu 18-24 luni bale, a inteligentei practice. Dez"rol­tarca autonomiei in autosenirea ele­mClltad. simpla. :\[area idcntificare("ce este asta" ?), Animism precocc

antepre~colarulmare (24-36 luni)

4i

_, treia co­piline (6­10 ani), Pe·ricada ~co­

lari mica, IIntc~rarcain mediul decultura so­cial

:\ doua co-

(3-a-:;i). Pcri~

()~;t'la pre­~c()lar;l, dez,·;r):~arca ba­z',1"•. perso­I~.:ll:-;:G.l ii

I

PeriCJada· rprimei copi­]j,rii (1-3ani)Perioada all­tcnrescolara(d~ 'cre~a)formareacOD=?tiintci

Embrionul se dezvolta foarte repede. inca din prime!e zile volumulsau cre~te de 8.000 ori, iar diametrul de aproximativ 20 ori.

in faza germinala are loc, pe linga Inmultirea celulara la care ne-amreferit, 0 crestere masiva a masei celulare. Aceasta are loc prin produ-

o

Ciclul decre;<tere.Copilftria

Cuacteristici de u;,za

Prehensiune bogata a obiectelor, mer­suI, primele cu'rinte

Ginguritul, comunicare afeeti'ra, dcz­'wltare CS.Y,

Adaptare senzoriala intensa, formareaperceptiei

Organigenezil. intensil., diferenticrca sis­temului osos·sistem ncr'ros

DeZ"loltarea functiona13, intensa, con·solidarc soma ticii.

Cariochineza, diferentierea foitelor em­brionare, diferentierea organelor

2

S\ll:stadii

0-3 luni sugarul,

mie \

~-;;::e luni sugarul1,6 - 12 luni (belJeul)II

faza tardi'ra

Fazi precoce(germinali)

faza medie

angajare expulzarel ~oeul na~terii - Sehimbare radicalaa conditiilor existentei

Fazcle timpllrii ale vietii -, copiI:'iria umana

Na~terca

Primul ande viata a­daptare pri­mara

Embrio­logic ritm deerqterefoarte in tens

Cic:ul vi",ii I Sta(!iu

--0 --1-"Din pri­mulciclu

301 'rietii0-20/

24 de luni

40

Cele mai sernnificative a'5pecte privind stadiile dezvoltarii embrio­logice ~i int'rauterine au fost condensate in tabelul de mai jos (nr, 2),in care se pun ill evidenta doua puncte de vedere sau criterii de de­scriere a fazelor dezvoltarii primare ale fiintei umane. Cele doua cri­terii sint: 1) Modul in care are lac organizarea sistemelor ~i organelorbiologice fundamentale ale viitorului copil; 2) Pozitia si modul de ase hrani al embrionului si apoi al famlui in conditiile dez'.'oltarii em­b,-ionare si in tr:m terine.

Cidul decre)tereCopilaria

Complementar pozitiilor spiralei de acizi dezoxiribonucleici se afla pe­rechi de baze (adenine ce apar intotdeauna ca thymine, greanine ~icytosine):

Desigur swdiul dezvoltarii embrionare prezima importanta atit prinof en a de a descifra regulile implicate in dezvoltarea pl~mara umana cle~i prin faptul di permite depistarea factorilor nocivi, destructivi sau aicdor ce influenteaza 0 dezvoltare aberanta in stadiile intrauterine ~iulterioare - in vederea preintimpinarii acestor factori ~i a efectelor lor.

6-9 Juni

3

Faza fetala tar­diva., denoltareaintensa. funcrionala.'ii consoJidare so­matica, poa.te sur­veni na'iterea pre­matura sau ima­turitatea

Perioada hemolrofaHranire complexa - prin cordon, for­matiune de viJozitati ectodermice alefatului implantate in peretii roucoaseiuterine straba.tute de vase sanguine.

Faza embrionara. p:e-\coee organogeneza 1ll­tens5. (inima, stomae,1plamini, intestine, fi­eat, rinichi etc.).Dezvoltarea sistemu­lui 0505 (punete deosificatie ~i de eon­sistenta. cartilaginoas5.).

Dez'Foltarea tesu turi-lor (mu~chi, tesut a­dipos).Dezvo Ita rea ~i a sis­temului nervos ~i aencefalului

2

3-6 luni

3

Patrunderein u ter, hra.­nire prin mu­coasa ute­rina (tro­fob last) apoiprin sub­

stanta sacu-Ilui vitelln I

P. de IrecereP. His/a-

trafitC ite'ra zileoui in troro­pa., carioehi­neza, forma­rea stratu­rilor embri­onaTe

IFaza embrionara., germi-nala., earioehineza, dife­reni'ierea primara a or­ganelor, formarea siste­mului nervos, formareapriuura a encefalului- Vezicolele primare- Yezieolele secundare

0-3 Juni

2

Criterii

Tubul neural odata format -prezinta 0 evolu~ie diferiu a capa­tului cefalie fa~a de eel caudal. Aeesta din urma se continua un !impeu tubul intestinal, apoi se obstruiaza ~i fieeare forma~iune continua 0;aha linie de evolu~ie.

Stadiile dezvoltiirii erobrionare 'ii intrauterine

Tabelul nr. 3

Stadiile intrauterine

43

IPozii'ia 'ii Imoaul dea se hranial embrio­nuJui 'iiiatului

In a 15-a zi dupa concep~ie se formeaza pe fara dorsala a embrionului 0 Ingro­

~are (placa neurala). Aceasta poseda o· por~iune cu pereri mai gro'ji (din aceasta seva dez.volta encefalul) 'ji e formata din cdule embrionare deosebite, neuroblastele.Celulele pEkii neurale prezinta 0 u~oara Invaginare. Aceasta se adlnce'ite tot maimulL Capetele (crestele) 'jan~ului invaginat se apropie, formlndu-se 'janrul neural 'jiapoi tubul neural care se afunda In mezoderm. Celulele acestei forma\iuni vor pro­Iifera li se vor transform a devenind celule neuroepiteliale.

Organiza­rea ~i di­fereqiereasistemelororganis~mului

II

prozencefc::1(creIPru! arterior,

)prozencelcl

// ( ernisfere/e )Cerebroie /

posterior

spinCirii

emisferelecerebrale

creierul mediu

Figura 1

Vezicolele primare

romb,encefal mezencefal

Vezicolele secundare

1

II

cerea de doua tipuri de celule - celulele primare (germinale) ~i celuleexterioare de proteqie. Dupa ce oul trece prin tubul falopian al uteru­lui, mai ales dupa fixarea lui de peretele uterin, Incep 0 serie deschimbiiri.

In perioada fetala timpurie au lac numeroase modifidtri, dintre careacele ale formarii celor trei straturi (ectoderm, mezoderm ~i endoderm).Apoi procesul de diferenriere continua. Din ectoderm se vor forma ce­lulelepielii. sistemul glandular, paml ~i unghiile, organele senzorialesi sistemul nervos. Mezodermul la dndul sau va fi punctul de plecarepentru mu?chi, straturile interne profunde ale pielii, sistemul circulatorsi cel excretor. Endodermul constituie straml de proliferare a majorita\iiorganelor interne:. plaminii, traheea, ficatul, pancreasul, in testinele,tubul lui Eustache, glandele salivare, dar ?i giandele tiroida ~i timusul.

Tot in aceasta perioada are loc 0 cre~tere intensa ~i continua a pIa­centei care are importante funqii de proteqie a embrionului ~i decompatibilizare a nutritiei, oxigeoarii, hidrolizarii embrionului. Singelematern trece spre organismul eopilului prin cordonu! ombilical.

Pcrioada fctala tardivZi se caracterizeaza prin cre~terea in tensa inmarime a fatului, prin dez\"oltarea organelor de sim~, a motilitatii.

Experien~ congenitaEl ~imo~tenirea eredi rara au efecteimportaIlte asupra dez\"oltariiacestui nou organism. La ri:n­dul sau ~i experienp gesta~ieieste ampla ~i complexa, ceeace justifica importanta ee i seaeorda.

In fazele primare se coo­serva unele caraeteristici im­plicate in filogeneza (arcuribranhiale, urechi ascu~ite,coada etc.). Dupa dteva sap­tamini de la eoncep~ie are loco diviziune ~ diJerentiere celu­lara 'extrem de aetiva, eam20 000 neuroni pe mllnut.- In contextul orgarr1ogenezei

intereseaza in mod deosebitdezvoltarea sistemului nervos.Aeesta este de provenientaectode:mid ~i are 0 evolu~ieprezentata grafic in desenelede mai jos (figura 1).

42

. 13- 1/, saptCimini1]1

4·5

Cauze necunoscute I Malforrnatii. anacefalie, boJi genetice.[11.,J

Organismul f:ltului se manifesta ca fiind viu ~i in plina dezvoltareprintr-o serie de reaqii ce pot fi surprinse. Le prezentam, deoareceexprima 0 oarecare independenta existentiala a fatului.

Cu toata dependenta organismului fatului de cel matern, acesta dis­pune ~i de alte tipuri de independen~a, hormoni proprii de cre~tere,

Tabelul 4.

Igiena de!ectuoas;:\

i!

i Paraziti transmi~i pnn

I intermediul pisiciJor ;;iaJ ciinilor.

depis'i Consultatii geneticeneglijate.

Erccte

Boli genetice (cca 1800 au fosttate).

MaIformatii. debilitate generala.

AnornaJii cerebra lei HidroccfaJii saul .\lime.ntare cu ,tructe

debilitate mintaHi, rnicrocefalii I ~i legume nespalate.tulburari vizuale, alimente alterate. con-

calcificatii cerebralel sene.

incetinirea crqterii numerice a celu- \-D-e-r-iC-i-t-d-e--p-r-o-t-c-il-le--9ilelor ner'/oase. in tirziere in .dcn"oltareal calorii, alimen tatie sit.intelectuala.. afectarea acti-1it:1tii elec-/ rad 9i putina. fiera~rice a creierului (R.E. Borwn) Ilapte, glucide.

Uncle gripe (asiatice) produc uneoril Frec"ICqa mediului

neinchidcrca tubu lu i neu ral ~i dege-I infcstat eu epidcmii.ncrarca tesutulni nervos -- ori mal·formatii. Hubcola mamei produce'adcscori maHormatii carc!iacc, defi·'cite auditive ~i vizuale, malformatii;ale sistemului nenos ccntral la fH.!

)'laIformatii grave.Au fost c·1identia te la Ffiro~il11a.

Eadiarii

linerii echilibrului, nervii, organele sensoriale ~i in final, mecanismelenervoase ale mimicii $i ale expresiilor emotionale.

Exista in zilele noastre 0 atenta investigatie a cauzelor produdi­ware d: anomalii (inclusiv cerebrale), de dezvoltare ~i de normaliwtea acestela.

In tabdul de mai jos au fast condensate categoriile cde mai impor­tame din tre aceste cauze.

:,[alnutritie a ma­mei

Cauze

Infeqii "/irale (lainceputul sarcinii),gripe asiatice, ru­heort

Toxoplasmoze in or­ganismuJ matern

Paraziri

Ereditate incarcatiparentala

Capatul cefalic sufera 0 evolu~ie mai complexa.In esen~a, capatul cefalic al tubului neural este mai voluminos ~i

sufera Intr-un prim momem doua strangulari ceea ce va duce la for.marea a trei vezicole desubstant;a nervoasa primara, numite vezicoleprimare. Intr-un al doilea moment se vor produce noi modificari, ceeace va duce la formarea vezicolelor secundare. Tubul neural sufera $i elmodificari condit;ionate de strangulat;iile la care ne-am referit. In ima­ginile din figura 1 au fost subliniate fenomenele mai sus descrise. Altreilea desen se refera la faza finaEl de constituire a creierului uman.

Inca la 14 saptamini, creierul uman este propoqional foarte mare$i complex din punct de vedere structural. Cavitatea ependimara sedilata in unele paqi (ventricolele), iar in altele (inclusiv in format;iuneamediana $i inferioara .a tubului neural) ramine de proportiile unui canaL

Dealtfel, aglornerarile de celule devin mari. N euronii( celulele neI'~"\loase) incep sa emita prelungiri (axoni $i dendrite) care apoi se vorstructura in contacte funct;ionale (sinapse), legind zone $i pani aleforma~iunilor nervoase. Se va dezvolta $i sistemul de enzime implicatein reaqiile chimice proprii funqionalita~ii formatiunilor nervoase.

Aceasta perioada (aproxirnativ de la 3 luni dupa conceptie pina lana$tere $i apo! inca 2 ani $i jumatate postnatali) de\'ine extrem de sen,sibila la factori noci vi.

Celulele pere1ilor tubului neural vor da prin migratie $i proliferarewate forma1iunile sistemului nervos. Maduva spinarii protejata de co­lDana vertebraEl se va ingro$a in dreptul membrelor (superioare $i in fe­rioare) in nivelul dlrora se vor forma nuclei motori puternici (ingro­~area cervicala ~i lombara).

tntre 4 ~i 6 luni incep sa se mielinizeze intens terminat;iunile neu­ronale ale maduvei, radacinile an terioare motorii, radacinile posterioaresenzitive, radacinile comisurilor anterioare, cordoanele anterioare, late­rale $i posterioare ale substant;ei albe, fapt ce va perfecta conexiunile ~iasociatiile dintre segmentele ~i etajele sistemului neryos.

In finalul lunii a treia se dezvolta evident $i cerebelul (vermix), aparcircumvolu~iuni1e lui.

La Inceputul lunil a cincea se formeaza pe suprafat;a emisferelorprimele ~anturi ; in luna a 7-a scoaqa cerebraEi dispune de 6 straturicelulare pe cea mai mare parte a sa. *

In genere, dezvoltarea embrionara se supune unei ordini specifice.Iutii se dezvolta mecanismele ~i organele ce deservesc funqiile biologicefundamentale, inirna, plarnlnii~ aparatul digestiv (viata vegetati\'a) apoinervii care participa la functii1e de aparare centripeta, aparatele men,

* Creierul este un organ aproape total er.editar, in schimb programele sJ.!e sintintegral construite.

44

Tabelulnr. 5

Tabloul rcac~iilor ce se pot surprinde in via(a intrauterina [146, p. 511-618]

46

2. NA~TEREA

Prematurii au, 0 dezvoltare somato-nervoasa normala corespunzatoare"vlrstei fetale". Nascu~i la 7 sau la 8 luni, ei traverseaza In conditiigrde primele 5-6 saptarnlni. Ei au cam 1500-2000 gr la na~tere.La aproximativ 2 luni ei pot recupera In cea mai mare parte handicapulde la na~tere claca SIn! ingrijiti In mod special, fapt ce pune in evidentafunctiile imponante de stimulare a dezvoltarii aflate In mediul extra­uterin.

Imaturitatea se refera 1a copii cepot fi nascuti chiar la termen, darramin nedezvoltati clatorita accidentelor (deja enumerate) din viataintrauterina sau In timpul na~terii.

Ca atare, dezvoharea embriologidi reprezinta etapa de debut avie1;ii ~i In primul prag de proba a vitalitatii, rezisten1;ei, adaptarii, pragce se trece in conditiile de maxima proieqie a den'oltarii intrautel'iheprin organismul matern.

47

Ultima expresie a trecerii la care ne-am referit mal sus este "J1a~­terea "'.

La speta umana na~terea are lac In tre 267-280 zile. ;'\Iomentulna~terii se pregate~te prin Intoarcerea fetusului'pentru pozitia de na~ten:datorita dispozi1;iilor germinale ~i congenitale ce antreneaza hormoniioxitoxini produ$i de placenta.

Se considera ca exista patru etape ale na?terii :

1) Dilatarea canalului cu angajarea capului fetusului In canalu!dilatat;

2) Etapa expulzarii fewsului ;

3) Expulzarea placentei ~i a membranelor;

4) Can tractari ~i expulzari ulterioare na~terii.

In genere, 1a primipare (prima na~tere), etapa 1 poate dura 12­20 ore; a doua earn 1-2 ore ~i a treia aproximativ 1ora.

La multipare devine mai Incarcata de dureri etapa a doua ~i urma­warde, dar de cele mai multe ori na~terea este mai scuna.

In timpul tra valiului pot aparea 0 serie de situatii ce au fast pre­zentate in tabelul de mai jos.

De$i na~terea este un proces fiziologic normal, aceasta este traitain mod subiectiv ~i rdativ obiectiv ca un adevarat ~oc atit pentrumama, clt mai ales pentru copil. Ne yom referi la acesta din urma.Pentru copii na~terea reprezinta 0 schimbare radicala a conditiilor de

II,I!

Yanase (1907), studE compara tin

Kergaradee (1822), ~lailliot (1856), Lee (1927).Hyman (1930), )Ianor ~i Bernstein (1941),D. B. Lindsley (1842) etc.

Autorii care au efectuat primele cercct5ripentru categoria respectiv3. de rcaqii

Magnus

SlaIling( 1900), Sarwey (1925), Barcrof ~iMason (1938), Henderson (1937)

Se exploreaza prin raze X, in'/estigatie cepune in e'lidenta ~i procesul de osificatie(picioarele se mi~d'i mai u~or)

Virstaintrauterina

9 siiptiimini

12 saptrtmini

16 siiptamini

12- 14 sap­tamini

10 saptiimini

16- 20 sapta- I Reper biogenetic ~i medica 1mini

+ 8 luni I Holt (1931), Ray (1932). Sontag ~i Wallace(1934) - rezultate incerte, Spelt D,K. (1938)

" a obtinut R.C. la vibratii tactile urmate desunete (la sunete)

24 saptamini I M. Graham (1918), Korman (1942)

~li,?cari pozitionale(gitul. trunchiul,spatele), Sl.abe,inchide miinile

Vagitus uterinus(strigiit fetal) tipe­te slabe

Biitiiile cordului

Agitatie motoriedifuz3.

~1i~cari ale tractu­lui digest i',

Reactii(mi~cari)

~Ii~2.rile respira­torii

chimism intern propriu circulatiei sanguine ~i functii importante de su­pleanta ~j adaptare. A~a se explica de ce multi copij nascuti Inainte determen supravietuiesc.

~Iama simte mi~­carile picioarelor(copilul mi~ca pleoa­pele ~i buzele).

R.C. (reactie comu­nicati-/a) inainte dena~tere

Tabelul ny. 6

Efecte

nou echilibru I orga­nizarea meta bo lis­mului prepriu acti';ca ~i organizareabioritmurilor

scaderea telnpora­ra a greutatii apoirecuperarea ± 12­14 zile

reactii, mi~ca ri J

comportamente

organizare respira­toricorganizarea asimi­larii ~i digestiei (ci­clul ~i ritmu Idiges,ti'l)terrnoreglarea pra­prie (se conditi0nea,zaL vitalizarea Ofw

ganisrnului. o:t1.~e­narea

acti'fitatea de adap­tare complex[l prillintermedinl senzo­rialit[ltiiformarea coe[icien,tului personal deimunitate

Organe

sistemulcirculator

organe dcsimt

plamini

stomac, tubdigestj"l,rinichi,glandetermoregla­tori

!n mediulextrau terin

medin

tempera tura 'laria­bila. (± 18 la 26grade)

aerian Idigestie alimentara

In vialaintrauterina

Schimbarea condi~ii1or de existent:! datorita na}terii

1. mediu1lichid

2, digestie pa­

razitara sim'lpHficata.

3. temperatura I

consta.nta I(±36 grade)I

4, circulatie I alltrenarea circula-I

sanguina le'l' tiei sanguine inde-!gata de org-a- pendente i

nul uterin I stimuli numero~i i

5, organe de i ~i [oarte diferiti isimt neutrel ;lipsa de sti-I I

mulatie i I

G. imullitate 'I in-fazii de J:licrohii

prin fiitre ~i ';irusi. praf. SUb-\imuno!,ene I stante poluantc, i­

;nater,ne. ~i:IT2unitate Placenta-'IInmaQaZlnarc! ra

7. lipsa de ero rt I' e[~rt, oorganizarca 'I

pnmara a reactllior

I complexe . I

8. echilibru hor-/ criza humorala, to-Imonal pro- ni[ierea glandelorpriu conditi,' mamare, men,tre I

ilor intraute-II miniaturale, icter fi-I

rille , fiziologic I9. un creier ne.! solicitarea actilita-I

antrenat, I tii nerlOase supe'lcre~terea noare, eliminareafoarte aCti'la, de mecuum ~l sub-I

I stante absorblte in 'II timpu 1 nasterii

Fetite± 3300 gr± 49 em*'

:\a'7terea

Baieti== 3 :SOO gr± 50 em

* La. n2.~tere se acord1 0 notajl:: complexa. Seorul APCAR - pin care 'se punein e'/identfl gradul de dCZ'loltare a copilului.

49

T abelul /Jr. 7

Si:lt perieu­10.'15e:

a) pozitiiletra:1s'/ersale(c;ri de aIr'-'cn)b) anga jareaprelungit[l. int~a'/aliu inpozitie grc­~itt;. de ex­pulzie

Efort mare,pot apareastrangulztride cordon,hemoragii

?\a~tere non11ala.l\a~tere ce',a mai di[ieila, uncoriforceps (pericol de lczare a eutieicraniene ~i presare a con'finutului).?\'a~tere foarte grea. l\ecesar[, intoar­cerea pozitiei (tchnierl delicata) sanoperatie cczariana (expulzarea ~eface prin abdomenul mamei). Inprimul caz, pericol de traume crani­ene. de sufoeare, de incol[lcire acordonului ombilical.Pericol pentru mama ~i copil (oartemare. Se fae intcnentii d,.; acela~igen ca ITIai sus.

Stafca canJ.lului

a) dilatata I

b) insu[ieicnt dilatatrl, PC'I

rico 1 de axfixie cc dithipoxcmie

a) dilaiatab) insuficicnt dilatat:,

* Otto Ranke (1334-19.19), adept al iui S. Fr~ud, es:e teoreticianlll iip:ltului de:a naltere ca npresie a tr:lllm:ltiSmll:lli primar llman, eveniment ce marcheaz:l exis­:e:1::l llmanJ. (vezi Ie tr,lUlil,ltisme ,,~ lee IWiss.Ulce, Paris, Payot, 1928, ori;inalul 1924.)

48

Pozitiile de angajare in timpul travaliului ~i efeetele lor

e:mtcn\<l. Prima reaqic dupa 11:l~tcrc este 1;iparul *. .:\cest !l1DmCnt de­t:Ja~it se diferen\ina in cloua subfaze, Prima, il11ediat d~lpa na~tere cafaza de intense ~i dificile adaptari la viata exu:nnerina ce dureazaS-10 zile ~i a doua, ce acopera primele 3::) de zile de \"iata, periGacia;n care se atenueaza uept;1t caracteru1 penibil a1 aJ:J.ptarii,

Imccliat Jupa na,;aere Glpi1ul sufera infh:entc1e complexe latci1te ale\ietii socia'e prin intermediu1 Familiei, a1 cutumelor legate de ccremo­;-;ia:ele de inregisuare civi1a ~i integrare a copiluhi in familie. Prini:1tcr:nediuI familiei care este un grup nabr:..1 de penoane unite prinu-orelatie biopsiho1ogica ~i sociaUl clubla, aceea a. genera,;iilar adulte ~i acopilu1ui, are Ioc nu numai circulati~1 eredita\ii bio:ogice, ci ~i un fe!de ereditate psiho1ugica care se exprima prin specificitatca de famiIiea cOl11portamentelor, prin circulatia de afectiune, asp:ratii, dOi"inte,bucurii ~i tensiuni comune. Prin famiIie are lac 0 trans:nisie l11ultilateralade cultura, de ritualuri, obiceiuri, de forme de conservare a tehnicii sia patrimoniului, a nationalitatii ete. Acestei direqii de uansmisie decaracteristici sociale i s-a acorda t de d tre Conn L. n~mele de "eredi -

. lV"tate SOCla,a .

Pozitic de angajare I a) clilaiat[l

i:1'Iers[l (un picior ~i I b) nedilatat[l=~~:~U_,__,_,_. ~ . _

Tipu] de ;lngajJ.re

Pozitia eu capul an­gl1.jat ill canalul dila­:a t

Dispare 1a 2 ani

Tabelul m. 8

51

Apare ceva maitirziu dupa nas-tere <'

In primele ~apteminute. La 6­10 luni dispar

Imediat dupan~tere

R. prezent dupana~tere

i

Bratele se ridica in eX.!1tensie' ~i pronatie, bra~uljde partea occipitalii. selindoaie, cel din partea:faeiala se intinde

Raspuns: I

fleetarea membrelar infe- '1riaare, extensia gam belor ,

-Ir:lectarea membrelor supe-Inoare

I

Con tractia rnu~chilor spa-[telui, in partea excitatalspatele se curbeazi'ilateral.,

Excitatie, flectareacapului, hiperextensia

capului

Hipertensia capului ;;ia membrelor trunchiu­lui, flectarea pasiva acapului

Excitarea suprafeteiinterne palmare

Tipurile de reaqii timpurii

j' ntoarcerea paSl va. acapului la dreapta orila stinga (copilul culcatpe bran I

I--,--,---1I

La sf, copilul sa cadal Bratelese indeparteaza,Cruse pe spate din po-, antebratele se intind pe

zitie ~ezind I brate, degetele se deschid

~i intind (pozitia tonicagenerala este invinsa)

in pozitia vertieaIii. i sel ';~~;;c~;~;tind, dege-!dii. drt1ffiul copilului tele se deschid bruse ill:bruse I e'/an tai1'-----------1Percutia abdominala,.1 Bratele ~i gambele se de-!extensia pasi'ra a gam-I pi,hteaza in semipronatie!

bei, suflarea brusca pel' ~i are atitudine de semi-ifata copilului flexie i

Excitarca plantei I Retragerea in flexie al

membrului inferior, apoilin extensie. ,

Prinderea degetului ce alexcitat suprafata internalpalmara (infIex tonic). I

I

Schitarea mi~carii de merslTinerea in pozitie ver-Iticalii u~or inclinata,in avint I

Excitarea pielii spate-Ilui intre eoloana ~i hniaatiaIa I

R.Moro­Frandenberg

R.bra~clcr in crnce

R.Landou

Tanice cenicale.Magnus ~i E:lein

R.Babinski

R.ascenscrului

R.

De apa.:are

R.De agatare

R.mersului

R. laterocurba­ti',' al spatelui

DEZVOLL~EA GE~~~~LA

Cre~terea este foarte intensa dupa na~tere. Pentru a conrrola greura­tea pe care copilu1 trebuie sa 0 aiba inrre 1-6 luni se inmul\e~te nu­marul lunilor cu 600 ~i la cifra obtinuta se adauga greutatea de 1ana5tere_ Calculul este valabil 5i pentru copiii CLl greutatea subnormala1a na~tere.

50

3. PRl1IUL AN DE VIATA

Nou-nascutul (faza neontala).Infa~i~area general a a nou-nascutului(la termen) normal (eutrofic) este relativ specific;L !ntregul corp estepliabil ~i are tendin~a naturala de a sta pEat (pozitie embrionara).Capul este mare (de 4 ori lungimea corpului) ~i dispune de 6 fonta­oele (por~iuni osoase moi - cartilaginoase -- ca slJdura). Membrele sintrdativ scurte, pielea este ro~ietica ~i l1~or tumefiata cu pliuri (de tipbra~ari la miini ~i la pulpele superioare ale picioarelor). Sistemul nervoseste inca imperfect ~i poseda programe recluse. Activitatea electrica acreierului este foarte redusa, biolurniniscen~a este activa, ~i se interfe­reaza cu aceea a marnei ~i a altor persoane (fenomenul Kirtian).

In primele 3--5 zile are loc 0 sd~dere fiziologiC:l din greutatea Inl­tiala cu 150-300 gr. Dupa 4-5 zile, scadaea greuta~ii se opre~te, apoi'lncepe recuperarea greut8:~ii pierdute. Daca nu s-a Hell! restabilireagreuta~ii de la na~tere in 14 zile, copilul este fie subalimentat, fiebalnav.

La na~tere, organismul dispune de 0 capacitate senzoriala generala. relativ bine dezvoltata, dar de 0 capacitate de reactii intentionale ~icoordonate aproape nule. 0 mare parte din reaqiile disponibile au uncanner primal' (uneori slrr t reminiscenre de stadii filogenetice pre­umane) - constituind forme rnotorii de debut ale conduitei motorii(au fost condensate in tabelul nr. 8). Cea mai mare parte a zilei noulnascut doarme. Somnul sau este polimorf (ca 1a animale) ~i la cei maimulli copii se extinde pe 4/5 din 24 de ore. Probabil fenomenul se da­t0reaza epuizarii rapide ~i intense energetice a copilului in procesul deadaptare activa, somnul avind funqii de restabilire a energiei. Epuiza­rea intensa are loc ~i datori ta arderilor realizate la nivelu1 tubu1ui di­gestiv ~i a navalei de impresii ce bombardeaza instanrele nervoasesenzoriale, traseele ~i sistem ul nervos cen tra1. T repra t, raponul din treorele de somn ~i cele de yeghe se va modi fica. La 1 an copilu1 va aveaneypie pentru recuperare de 15-16 are de somn zilnic, de~i activitateasa din orele de veghe va fi mult mai densa ~i consumuri1e mai intense.Acesre momente de veghe vor deveni caIme, acti\'e, spre deosebire decaracterul lor agitat din primele zile.

Pentru stabilire:l cre5terii * normale se utilizeaza 5i masurarea pen­metrului cranian ~i a eelui toracic.

53

La na~tere, perimetrul eranian este de aproximativ 34,5 em, la unan de circa 45 em, iar 10.3 ani de earn 47 em.

In eeea ee prive~te perimetrul toraeie, aeesta este de 32 em 10. na~tere'(deei mai redus dedt eel eranian) apoi ere~te la 45 em 10. 1 an (egalareeu perimetrul cranian), perimetrul toracic In trece pe eel cranian (cu1-2 em). Se considera ca In eopilarie aeeasta distanpre Intre celedoua masuri (In favoarea perimetrului toracic) cre~te cu dte un centi-.metru pe an.

Primul, perimetrul cranian, este legat de cre~erea volumului ereie­rului, organul atl! de important al adaptarii ~i dezvoharii psihice, iaral doilea (perimetrul toracic) este legat de cre~terea, dezvoltarea ~i con­soliciarea cutiei toracice ce prOtejeaza funqionarea unor sisteme vitale.importante, sistemul respirator ~i inima cu circulatia sanguiniL

Cei doi parametri Impreuna eu indieatorii de ere~tere staturalil SlponcieraEi (lungime ~i greutate) constituie Insemne ale norm;:;Jita~iifizice. '

Debutul yiqii trebuie raporta t la dezyoltarea umana din primulan de ',-iala .. \ceasta eu atlt mai mult eu eit primul an de viala este:dominat de dependFnp foarte mare a eopilului de axa parentala, m:lio­ritatea satisfacerii rrebuintelor biologice fiind condition ate de internntiacadultilor.

T rclmintele de baza ale eopilului mie :

Rolul rrebuintelor este foarte mare in ontogeneza timpurie. In esenpse poa te yorbi de trebuinte ce se eel' satisEieute eiclic ~i trebuin\e:permanente. Ciclica eSte trebuinta de alimentare, somn, apa ete., per­manen ta este trebuinta de a parare, orientare, in yestiga t;ie. Natura 101'­ineepe sa se eontureze dupa na~tere. Se formeaza trebuintele legate de­alimemare (are ~i intervale alimentare), pentru satisfaeerea foamei ~ia setei - foane active la copilul mie eurrofie (sanatos). Ele se eondi­tioneaza de timpuriu, fapt ee duee treptat la eonstituirea habitudinilOl~alimentare primare, care la rindul lor stau ~i ele la baza unor tre-­buint;e mai complexe ulterioare.

perioada puberta;il. La acest tip de cre~tere se pot raporra tali a, sche:ewl, mu~ch:i,.aparatul respirator, digestiv, rinichii, vasele mari. Regresia acestora este inegaEi ~

b) organe a caror marime ajunge la dimensiuni cvasi adulte dupa prirnul art(pina la al 3-!ea). In aceasta categorie se afla encefalul, maduva spinarii, aparatuloptic. Regresia acestora este foane lema ~i incepe relativ dupa 30 de ani.

c) Organe a caror dezvoltare este neinsernnara .in copiliirie, devine activa in,pubertate, funqionalitatea lor fiind foane puternid in tinere\e ~i in maturitate. I11aceasra suua\ie se aLi organele genitale (sistemul endocrin eorespunzator). Involu\i@_acestora este infifunqionala ~i marcheaza conduitele.

d) organe ~i structuri ce cresc intens in copilarie ating maximum de funC\ionalitat~intre 10 )i 12 ani, apoi descrese (timusul, organe!e limfo:de).

4959677171

T abelu 1 nr. 9

E prezent dupana~tcre.

In •.lltime ta~ie em

Fete

3 0005100i 00084009200

GreutJ.te ;:~r.:e

I.

Raspuns: Iflectarea mem brelor iufe- I

rioare, extcnsia gambelor iI

j

De'riere a capului, a bu-!zelor, a limbii spre partea!excitata, eu declan~areaill1i~carilor de supt. I

5060687279

InJ.ltimc t;).Jje em.

B;licti

32005200730086009400

Greu ta tc grame

Excitatie, flectareacapului, hiperextcmia

capului

Exeitarea tegumente­lor pcribucalc

/-------Striinut, sughit. tuse,I zimbet, tipat, reflexeleI pnpilare, caseat, gri·

I mase, rictusuri, reflcxemimiee, reflexc sfine­tericne etc.

RBabinski

• Exista dteva tipuri de crqtere. J. Dupre vorbe~te de urmatoarele:,,) organe a caror crqtere este foarte rapida in primul an de viala, apoi cre)terea

se Qtenueaza trept;]t pentru G1. sa se amorseze din nou intr-un puseu e,'ident in

Controlul ere~terii in ina:It;ime se ealculeaza aproximativ In aeela~ife!, adiea se inmulte~te numarul de luni eu 2,5 Si se adauga inaltimeade ]a na~tere (pina la 6 luni). Inrre 7 5i 12 luni ealculul se efectueazainmuli'indu-se numarul lunilor eopilului cu 2, ]a care se adauga va­10area i'naltimii de la na~tcre. Cele doua valori obtinute se raporteaza]a tabelele de greutate 5i inalt;ime etalon - care exprima un fel delabel de referint;a - ~i au mare raspindire. SemnaEim faptul ca existao modifieare a aeestor tabele-etalon, in funqie de gradul de den·oharea tarilor, indusiv a impregnarii mediului social ell eun05tint;e privindnutritia ~i medieina preventiva.

Dam mai jos clteva date etalon :

La aces tea seadaugZl:

R. celor 4 puncte-cardiDale de ori­,entare(.-\. Thomas)

'\"I:~:a copilu]ui

la na~terela 3 luniIa !j lunila 9 luniIa 12 luni

Trebuintele de aparare (supravie~uire) devin active ~i lncep sa seexprime prin mi~care ~i tipat in cazuri de disconfort ~i prin somn incaz de oboseaHL Trebuinta de mi~care se intentionalizeaza primar, fiindlegata de explorari ale mediului. Se constituie, de asemenea, treptat,trebuinte psihologice cum ar fi aceea de a foqa prezen~a adultilor ~irela\ionarea Cll ace~tia. La acestca se adauga trebuinia de a sirnti, auzi,vedea etc., trebuinia ce va activa reflexul de orientare ~i forma saproprie, curiozitatea.

Trebuintele constituie expresia energiei primare (a fiinidar vii),proiectarea selectiva expresiva a acelei laturi a existeniei individualecare se aWl in stare critica. Trebuint;ele prim are a~l 0 natura pronun­iata de lntreiinere ~i alimentare a caracteristicilor biologice (foame,sete, trebuinia de ca]dura etc.) in afara de trebuiniele primare psiho­logice, dintre care .foamea de prezent;a adultului. T reptat trebuinie1ebiologice vor dtpata un cadru de exprimare ~i satisfaeere consolidatfitmic (prin orarul zilei), formlndu-se astfel "ceasomicul biologic" per­sonal, trebuiniele psihologice vor trece pe primul plan - $i vor con~stitui terenu1 de lntreiinere a comunicarii ~i invaiarii. Procesul satisfa­<::eriiacestora din urma va deveni complicat $i va sta la lYaza constituiriiexperieniei de viata, a nuaniarii ex.primarii trebuint;elor, a constituiriidorinielor $i a organizarii conduitei.

Evident, exista 0 evoluiie a trebuinielor. Trebuinia de hrana (foame~i sete), aer, temperatura echilibrata, somn, vocalizare, comunicare ~lde relaiionare (socializare); slnt cele mai importante ~i implicate inae~tere $i dezvoltare. Ele se vor socializa treptat.

Somnul. Carn 800j0 din timp, copilul doam1e pina la 1 an cu 0descre~tcre in ultimul trimestru spre 50%• Se modiEca pe acest intervalritmul ~i calitatea (adincimea) somnului. In primele 3-4 saptaminicopilul are cam 7-8 somnuri scune pe zi - numarul lor se reduce la4, dar mai lungi, dupa 6 saptamlni ~i de la 3-4 treziri pe noapte, lao data (la 3-4 luni). La 1 an se deta~aza 3-4 somnuri pe zi ~i somnprelungit toata noaptea. Exista mari diferenie intre copii In ceea ceprive~te trebuinia de somn. Gama de diferenie este largita datoritaunor factori incidentali ca balonari, disconfort biologic, zgomote, dar~i factori emoiionali ca impresii puternice persistente. Dupa vizite incase necunoscute sau In zilele in care vremea nu permite plimbarea ~iaerarea zilnica, somnul devine mai agitat ~i superficial. Se diferen­iiaza doua ctape de somn : ctapa paradox ala (In care mi~carile ochilorsiut frecvente, scurte ~i rapide (faza REM) ~i somnul profund. Relaiiaintre cele doua faze se modifica. Faza RE:'v! este mai frecventa in pri­mele 5 luni (400/0 din timpul de somn) decit faza nonREM. Raportuldesere$te cu timpul - faza REM ajungind la eca 25% din somnu1total 1a 1 an.

54

Trebuinta de eliminate este reflexa la copilul mic ~i este rdativdensa. La 8 saptamini capilul are earn 2 scaune pe zi $i cam 1 dupaee incepe sa mearga. Devine evident controlul excreiiei, condit;ionareasa relativa intr-un ritm biologic stabiEzat (cielu biologic). Mai dificileste controlul miqiunii. Obi~nuinia Cll curihenia ~i Cll olita, lnainte deculcare, face ca in final copiii sa ajunga dupa primul an sensibiIi peaces! plan. Dar copilul simte ~i un evident disconfort in caz de acci­deute de acest fel.

Foamea ~i setea. In ontogeneza timpurie foamea proyoaca a staregenerala de agitaiie ~i tensiune, ,\ipete, crispari etc. Aceste trebuint;esint implicate in lnvatarea $i comunicarea timpurie. in primele 10-12zile sillt necesare earn 6-8 alimentari in 24 ore (lactaiie naturaEl).Dupa 4 saptamini, acestea se pOt reduce ]a 5-6. Alimemele se introducearn 1a 3 luru, in societatea noastra, eu tendinia de a cobor! aceastalimita. Prin intermediul alimentaiiei se produc numeroase condiiionari,,Joame" de relat;ionari dintre copil ~i mama sa, ca $i imre copil ~icondliiile mal genera Ie ale ambian1;ei.

Setea eopilului se satisface prin apa, de preferinia fiana ~i racita,~i prin ceaiuri (de anason, chimen etc.), sucuri de fmcte. Pina la sflr­situ] primului an se creeaza unelepreferinie alirneutare. Dulciurile

incep sa capete funqii de recompensa ~i sint implicate in aliment2.iie ca

desert. Satisfacerea trebuinielor este condiiionata social $i se impreg­

neaza de comportamente ample - ce pot varia intre iipete, spasme, crizede solicitare de alimente - pina la conduite evident educate, trednd

prin scaderea interesului, apatie ~i sugere a degetelor cind trebuinie!e

alimentare se satisfac agitat ~i incornp]et sau se ignora, aspecte ce potstimu]a apetitul (prezentarea alimenteIor, gustul lor).

Prezenp de ritmuri in structura trebuintelor 5i a funqionalitaiiiorganismu]ui, a marilor sale sisteme fiziologice (ritmul batailor cordului,

ritmurile digestiei etc.) au atfas ateniia in mod deosebit. Funqionali­

tatea mai complexa ritmica se manifesta in ciclul micterian (zi ~i

noapte). In timpul zilei funqioneaza .din plin ritmurile vigile, procese1efiziologioce siut mai accelerate, iar In timpul nOPiii are loc 0 reduc\ie

funqionala evidenta. S-au constatat variaiii ale ateniiei, memoriei ~ichiar ale inteiigen,\ei in funqie de arele zilei ~i modul In care se insta­

leaza oboseala. Pornindu-se de la accept area ritmurilor ca avind 0 evi­

denta universalitate, s-a eonstituit 0 teorie energetica a bioritmurilor,

dar ~i masurari de psihoritmuri. Se considera ca un ciclu complet a1bioritmurilor implicate In sanatatea generala este de 2.3 de zile, ciclul

psihoritmului efectiv se considera de 29 de zile, iar ed al funqionalita~iiinteligen~ei de 31 de zile. Dator:ta acestor nesincronizari apar perioadeoptime 5i perioade de caderi ori de crize. Tearia bioritmurilor ni separe interesanta de5i ignora particu1arita~ile individuale, 5i nu da 0explica~ie satisfacatoare a criteri1l1ui ce sta la taza numarului de zilepentru fie care ciclu psihic.

S'.lb5tJdii

Tabelul Hr. 10

Caro.cteristici evolutive psihice in primul an de viap

Perioada primclor 30 de zile se divide Intr-o perioadi scurt~(de 7-10 zile) ~i apoi pericada mai lunga - prima este cd­ticrt ~i dificila ca adaptare, a doua marcheaza organizarea.ritmurilor circadiene ~i a unui echilibru primar functionalI iologic.

57

Deplasarea prin tirire, mers in cl labe sau eu scaunelul tras,largc;;te baza de mi~care, independenta. Apar manifestaride inteligenta adapta ti'ra. practica (actiunc acti'/a asupra.mediului), conduita suport a trecerii de sfGara ;;i a. pre­lungirii cu un baston pentru a se ajunge la obiecte.Spatiul se large9te in cuprindere. Imitatia este activ1\..afectiunea se complica, copilul manifesta insu~iri de sesiza­re a dispozitiei mamei (empatice), incearca sa capteze aten­tia si buna.vointa, rostpste cu-/inte scurte bisilabiee en rolde p~opozitie (ho'lofraze), 'gesturi cu functii de comunicare(salut, cere mincare etc.)

Formarea perccptiei la 3 luni, apoi curiozitatea - crearea unuispatiu proximal (30-50 cm) acopcrit de cimpul atentieiauditi"/c (de orientare) ~i .,izuale ;;i de pipait (tactila). Erno­tionalitatea se lllcarca. de afeqiuni, de dependenta - inclusivris cu hohot - gclozie, minie, antipatie, simpatie, eu mimicicorcsp~lIlzatoare. Acestea de'rin forme de eomunicare nOll­'rerbala (CNV). Se realizeaza articulari sub forma de la;atiunica mol~cule incipiente de fonatie complexa.

Formarea de rdIcxe conditionate simple, apoi catenare permitestabilirca unor relapi complexe senzoriale cu mediul incon.jurator. Se dCZ"lolta. orientarea vizuala ~i auditi.,Ct ~i emotllprimare legate de con fort ~i diseonfort. Se manifesta gillgu­rltul eeolalic ~i ·/ocalizari.

Copilul se ridid ~i merge pe linga obiecte "au de min1'l, se joac1'lmimind jucariile ;;i ducindu-le dintr-un lac in altul. Intele­gind interdiqia, mustrarea, apelul, rugamintea, spuneciteva cuvinte. Jocuri afecti're mai complexe. ata~ament.sentimente de abandon, pUns cu lacrimi, ris eu hohote.

180- 270 zi;e(6 lu;;i la 9 luui)

9-1HJ zilt:(3 JllLi JJ. iuni)

30-90 zile (1 !U;J[ila 3luni)

0- 30 zile(prima luna)

270- 360 z:le(9 luni la 12 luni)

Figura 2 a, 2 b, 2 c

,.:~ *

Cerinia sau trebuinia de afeqiune se realizeaza prin intermediul

strllcturii rehiiilor 5i regulilor incluse in structura familiei [162]. "Foa­

mea" de prezenia adultu1ui este foarte actid in primul an. Complexul

reacti\-arii este expresia satisfacerii acesteia. E vorba de 0 reaqie com­plexa de inviorare 1a apropierea mamei.

Ineareat de dependen~e, primul an de via~a este $i perioada de cl5tiga bazelor independen~ei prin trei serii de cond:.Jite achizi~ionate in

experienp ontogenetica timpurie. Acestea sim: apucarea 5i minuirea

e1e:-ne:1tara a obiectclor (ceea ce echiv:lleaza CLl pU'1erea bazelor auto­

ser':irii), mersul (ea forma a dep1asarii supuse dJrin~elor 5i \-oiniei) 5irostirea primelor cuvinte (ca instrumeme ale comun:carii).

Dezvoltarea psihosomatica in primul an de \iaia este foarte in­

tensa. Se poate impaqi in citeva substadii eu aspecte de cre9tere 5i

caracteristici specifice. Acestea au fost condensate in tabelul de mai j05:

56

ASPECTE ALE SENSlBlLITA Tn PRI1iA.RE

Nu putem ignora din aceasta scurta descriere caracteristicile dez­yoltarii acui tatii senzoriale.

Aceasta furnize:aza impresii din lumea Inconjuratoare ~i reaqii Iaacestea. Exist'a componen te ale senzorialitarii ce deservesc trebuinrelebiologice ale organismului. Pc baza acestora se constituie aIte reaqiisenzoriale implicate in adaptarea mai larga ~i satisfacerea trebuinrelormai complexe decit cde biologice.

Fire$te, in omogeneza timpurie, sint mai pregnante funqiile primarebiologice .atlt ale senzorialitarii de contact (miros, gust)apoi tact, clt$i a aceleia de distanra (vaz, auz).

Senzorialitatea de cOntact a spariului ~i mediului apropiat este re­prezentata prin gust, miros $i tact. Primele doua modalirari senzorialesim analizatorii chimici (gustul $i mirosul). Funqiile lor biologice, im­plicate in Intrerinerea vitalitarii organismului justifica dezvoltarea re­iativ foane avansata a acestora dupa na$tere, constituirea pe bazaacestora a unor reflexe condition ate ce creeaza un cadru adaptativsenzoria1itaiii [35].

Vazul $i auzul, organe ale spariului la distanta, sc den-oha ceva:11:1i lent in primele luni. Au insa tendinp de a organiza situationalconduitele.

In tabelul de mai jos au fost condensa:e aspectele mal Imporw.nteale denoltarii senzorialitarii din primul an de v:a;;5.

Dezvoltarea timpurie a funqionalit>atii analizatorilor (organe1or desimr) constituie baza sensibila a organizarii perceptiei ca proces decunoastere. Percepria se structureaza sub forma a doua modele Inrudi te.Un mode! perceptiv contemplativ, care este prezent 1a 2 luni. Un al doi­lea model de perceprie are 0 consistenra aqionala $i se constituie la 3 luni.Prin acest din urma model obiectele devin cunoscute in masura in caredevin obiecte ale apuearii controlate vizual sub imboldul unei anumiteintentiona!itaii. Acest din urma model de percepJ;ie conditioneaza dez­yoharea formelor complexe de prehensiune manu ala. Dupa 4 luni, per­cepria de\-ine forma de baza a informatiei senzoriale, iar apucareaobiectelor suponul ei principal. Prin intermediul acestuia se acumuleaza

() experienia foarte bogata percepti\'-senzoria1a ce devine experientade viaia (adaptativ psihologiea). In ansamb1ul lor, organele de simtcapata funqii cognitive ce constituie un oarecare grad de disponibilitatisubiective ale copi1u1ui in relaiii1e cu mediul Inconjurator.

Aspectele fundamen tale ale perceptiei vizua:e (forma, adincimea ~iperspectin) se formeaza treptat in primii ani. Pina 1a 10 saptaminicopilul prive$te neprefereniial un cere (doua dimensiuni) $i 0 sfera.Dupa 10 saptamlni sfera 11 intereseaza mai mult. La fel fata adevarata.

58

7

Impliea­tii in spa­tiul trap­tic.

Implica­ti\, inspatiulhepatic.

lmplica­t1i in vor­bire, au­toascul­

tare 9icontrol

al 1'1'0­lInlltiei.

FUllCtiicognitiveinvesti­

gati'Ie ~idescope­rire (pcr­ccptie).

I

-1-------

Funetiecogniti­'di ~ide orien­tare.

Tilbclul m. 11 (continuare)

intre12K ,<100

vil>ra\ii.

Functiecogni­ti'l5. 9irc1atio­naW ..,'Ioccamamei

Funetiicognitiveinvesti­

gative ~lideseope­perire(percep­tic).

-IFunctiicoglliti~le+ flIllC­tiOllali­tate vi­zualil..

invest i­

gatie ~idp,sco~

perire,

Suneteo1'ientare

SUllete,in<life­rentaal1ditiv:i.,oricIltare

__ r 4--~ ~-----_._~-~_."-

...-- ,... ...;...-~ --.,.,

Depe'ldcnta de den-/ Punetiisil3. tea eorpusc1l1i- biologicelor ~i de intensita-tea stillllllilor.Sellsi1,ilitatea cllta-nala tactila (stecOlorati, afeeti'l:- se implic" in for­marca pel'ccpticiobicctclor;

--- .". illlplici, ill pcr­('('I'lia spaliaL".

In toaree capu! De 1<1Spre su rsa de zgo- oa1'ecaremot, apoi <loar indife-

pri'lirea, inchide ~i rerJjadeschide p1eoapele, vizual1i.se mira. casca ochii, ][J. a vedea,

intoarce capul spresursa de zgomo(,Complex de i1l'1i­oral'e 1" "pl'opiercaol11ului (l'erccput5.auditi'l), ht auzulp,,~iloi etc. Cre~­t\Tea lllare it pra­g 11 ri b II' a t \~';{\}11 it'

~i " pragllilli <li-I­feren1 ia I.

Se dezvojti, auzllllfoncll1atic illlplicalill ·/orbire. I

Ii

vede, apoi pri'Je~te'l apoi, la alstraI,isil1 posihil p1'i'li,ill prinlclc lutli pcrccptie.'

2

~OHa cCHtrahl in re-l

gillnca lmlbara in!

vecinatatea nucle-I1Ilni cortical olfac­

ti·f. IZOHa "eceptoric

Zonal, reartii (Jife­rite locale;- in jurul ochiIorreflexul de ap,'rareoculo-palpabiJe;- in ZOlle!e o]'raji­lor ~i bi,rbii rdlexlllde suptiune;-- in palllli, - refle­xul Robinso'l .1('

PiThClisililH' ;-- in plailt;l-- I'd lc­xn! Ihbiusl,i;

-- in aile pilq i IT­aclii ~()C (t n's,trire) I-- frigu]---1Ii11difi-ctlri '/asocol1stric-ti'/e;- caldt1r~t-· '/asndi­latatiiZOHa ccHtratii.

Acti-"itilti rclati'lmari, irisul a!bas­tru-celll1~iu luchis((Jchi de lal'le);dupa. 3 IUlli crista­

lin mare cu pu (ere

Zona 1'eceptoare

Urechea medie in­vada tit de liehid u 1amniotic; la nil~­tere-sul'ditate

u~oara. Urechea ex­ternrL-colectarea:~HIH'lcl(Jr df: pivd­]iOIl.t 1rl'chea Itledie,tiIllpanu 1. CiOC{U1C­

Inl, scarita.

ZOlla cOlln/l,i, 10­bii temporali. l'en­tru auzul verbalemisferele stingi.

620- SOO

Pielea.

Atingerea pielii, adiferitclor oi zono.Celllle senzoriale,rasp Indite illegal indiferite zone.

- discuri J\Iar]wt;- formatiun i Krau-se pen tm frig;- corpuscule Ihlf­fini peu tru Citld;- corpuscu Ii YaltT­Paecilli presinllc;-- IlcofiiJrile bredoi­de pentrtt dltl'('re

(pallt're Docheli);-- corpuscu Ii )\]eis­sncr (atingcrc mi­croscopica) .Se deZ'loltii. dupaua'itere.

Viiz(ochii)

lIndele eJectromag_Iletice illtre 800­390 milimicroni- violet 360- 4.50

ro~u

- verde 550-575

- galben 575-590

porto-cillin 590-620

verdealbas-tm 490-510

indigo 450-480 de refraqie micacclnI" mai putine,

a.ll'as- groa:--;e :;-i s{",urtctrll -18U-51O (acuilatc redllo'\);

fixare lJillocularii- albas- difici]ii-nesensibi-

tru Iizilrea nervjJor IllO-verzn i 410 - 4l)O tori de coor<lonare

a. ochilor.

Auz(meehea)de la 16 vibratii,luble lil 30000 vi­

bratii pe secumli,

-----------1--

Dc con­tact

put indczvoltatcald-rcccpresinnc,durerc.

De dis­-tan/adez'loltataceva Illaiputin lalUL~tere

~,-._.""~",,,._•..._.~----

63

umana 11 intereseaza mai mult declt fotografia. Dupa 3 luni vocali­zeaza, apoi glngure~te spre persoan~ concreta, niciodata spre fotografiaei, ceea ce are semllifica~ie. Prezinta interes experimentele legate desesizarea adin'cimii. A fast pIasat copilul Intr-o oamera in care se aflain centru 0 foaie de stic1a cadrilata intinsa spre exterior. De-o partea texturii s-a plasat sticla, ast£el incit sa creeze impresia de adincime(iluzia), de cealalta parte un perete In3:1\o.t. Copiii de 6 luni co. ~ianimalele terestre se oprese In fata celor 2 situa~ii iluzorii de adillcimechiar daca mama se afla pe partea cu adlncime a cimpului perceptiviluzoriu. (Exp. From-1961). Datorita experien~ei pereeptiv-senzoriale<::e se acumuleaza treptat -- se dezvolta functiile mnemice ~i devin.actiYe reprezentarile - ell Intreaga lor impregnare de rezon::m~e afec­tive. A. Gesell [83] a fa cut inregistrari imponante privind modi fica rileprogresive ale acestora. EI a semno.lat fapml dl la 12 saptamini copiluldruia i se da un cub 11 prive~te cu atenlie, dar nu-l a tinge, la 2J desaptamini il privqte ~i ~i-l apropie, 10. 24 de saptamini il pipaie euintreaga nUna, la 30 de saptamlhi ell prive~te ~i il pipaie ell intreagamina, 1a 36 de saptam1ni 11 prive5te ~i 11 pipaie cu degetele, la 52 desaptamini 11 prive~te, i1 prinde intre degetul mare ~i aratator ~i ilplaseaza 1ntr-o constructie verticala. Cu ajutorul perceptiilor ~i repre­zentarilor se constituie universul primar obiecmal. Adaugate percep­tiilor, reprezentarile contribuie 10. crearea imaginii complexe ~i coerentea mediului Inconjurator, In care exista situationare (identitate ~i recu­noa~tere) a obiectelor ~i fenomenelor ca fiind ale "universului cunoscut".In acest univers se constituie variate relalii concrete ~i poten~iale cuobiecte!e. Aceasta experienta stimu1eaza, angajeaza ~i perfeqioneazaoriemarea ~i afirmarea aqionaEl a intentiilor. Obstacole1e ce se gasescsau apar in fata aeestora constituie conditii pentru asigurarea de solutii,o.den-ate, de InEhurare a obstacolelor ~i de gasire de solutii elt maipotri,-ite. In aceste condit;ii se dezvolta ~i exprima inteligenp ca 0noua relaiionare Intre copil ~i mediul sau inconjurator, In a treia parte,0. primului an de viata.

J. Piaget [171] a prezentat dteva conduite de experien\a senzorio­motorie impregnate de prezen~a inteligentci. In acest sens se manifesta"conduita suportu1ui" (1a 9 luni) ce apare in situatiile in care, daca seflutura 0 batista deasupra fe~ci copilului, dupa ee el Incearca sa apucebatista de dteva ori, se opre~te 10. un moment dat ~i apoi apuca mlnacare mi~ca batista. Conduita sforii, deserisa ca activa 10. 11 luni 5i7 zile consta In ridicarea jueariei ce atirna de 0 s.foara pe minerul unuifotoliu, dupa Incercari de a ajunge 1a jucarie prin aplecare. Conduita"baston" este similara cu acele conduite ce au fost descrise in experi­mentele lui Kohler cu maimuiele. Cele de mai sus pun in evideniafaptul ca spre sflqitul prim:;lui an de viata copilul rezoh-a situatii-

~ :.,

2 ~'E g",.-., r:: -'>-­- -..:..::::....=

"' '

,? 1 ~~ --

,-~•...

.se.~ -.3:; g

.§~~~ ~.~

,c t; 7r'" - ;::

""

j

I""

I_!1 I

i I

problema; manifestlnd 0 intel:igenta practica, im-entie ~i flexibilitate.Mai mult dCclt atit, ~opilul de 11-12 luni exprima conduite prin caredovede~te intentionalitati complexe, i~i pune caciulita ca sa indice Cd

vrea sa fie dus la p1imbare, !~i ia pernita ca sa .arate di vrea sadoarma etc ..

DEZVOLTAREA MISCARILOR

Inventarul primelor reaqii ontogenetice e sarac. M. M. Shirley arealizat 0 sistematizare a liniei de evoluiie a mi$cari1or de 1a na$terela 15 luni (vezi imag-inea 4). Ele se refera la mi$dirile corporale, demers $i de interrelatii Intre ele [36].

Exista de timpuriu 0 evidenta achiziiie de r:eaqii (invatate) careapoi se repeta ~i se descarca de don devenind "automatizale" $i prin<lceasta, malerie de baza a altor mi$can. Mecanismu1 cel mai simpli­ficat al acestui praces se evidentiaza in elabararea de reflexe conditia­nate simple $i catenare sau de grad II $i eventual III in ontogenezat:mpurie [229] legate de apucare $i de mers. EIe se organizeaza maiales cu inrarirea alimentara (Casa tchin [37]).

Dinn'c expresiilc cele ma.i complex, dezvoltate in ontogeneza tlm­purie sim cele de echilibru implicat in cl5tigarea pozitiei nrticale $i aprimilor pa·5i. Primii pa~i ca $i achizitionarea UIhlr deprinderi de auto­servire crcea.za trepte de autonomie in dez\-o!tarea psih:ca.

Progresele in structura mi$carilor im plica te in mers sint evidente

mai ales in ultimul trimestru al primului an. In ge:1ere, dez\'oltareJ. rni~­carilor are 0 direqie de perfeqionare (cefalo-caudala-descendenta) ~1sc intensific5 $i perfeqioneaza dup;l ce mi5carile pozi1ionale de ~ederedcvin confonabile pentru copil (dupa 6-7 luni). In acest plan deden-ohare, copilul incepe sa se agale de grilajul parutului, de eel a1\arcului sau de picioarele meselor sau scaunelor. Exista 0 COmpO:1entapsihologiea imponan ta a mersului $i a miscarilor in genere. In contextul

acestei componeme psihologice aqioneaza pereehea bipoladi emotio­nal.1 de intentii (ea dOl:inta de a "merge") $i teama de didere ce poateajunge anxietate. Se il1timpla din acest motiy ca uneori copilul sa reu­~ease.1 sa mearga la un moment dat, apoi sa nu mai mearg.1 un timpdeoarece a dfzut ~i teama de cadere este mai mare decit dorinta de amerge. Mersu! dezvolta treptata intentionalizare a deplasarii ~i dezvol­t:lrea autonomiei ~i initiativa personaEl (ce se realizeaza prin mers) $1este implicat in perfeqionarea coordonarii miscarilor antrenate in echi­librul postural. La sHqitul primului an, copilul va avea 0 adevarata

foame de mi~care, de~i mersu] nu exprima ;iltotdeaClna inrentionalitaticlare. Deplasarea este savurata sub forma de impresii noi, multiple,

c"re inunda caraeterul relati" fragil al inteniiilor in ceea ce prive$tedireqia; Heptat, aceasta devine mai fenna $i dominanta si nucleari­zeaz;: eforturile, accidentele de didere de\-in ceva mai rare.

Figura 3 a, 3 b

Oboseala fren"enta, dupa episoade de mers, este marcata prin mo­mente de sedere sau solicitare a copilului de a fi luat in bra\e, momentein care el adeseori 1si suge degetelc sau cauta suzeta, ca 1nsemne aleceriD1;ei de calmare.

Figura 4

Comunicarea adaptativ,OZ. COl1lunicarea constituie unul din aspectelefundamentale ale adaptarii. Po ate fi abordata ca factor de echilibru alcopilului cu mediul Inconjurator si este inearcata de foarte dense po­

tenJe formative, fiine! implicata in wate aspectele la care ne-am referitmal sus.

65

67

in intentii afectiw, reFuz, situa:;ii· eeremoniale inva\ate pemrn oeaziide cC'1tact sccial (saIut). La adul:;i, gestica miinilor este implicata in nu­merL'a~e forme de comunicare cum ar fi intentionarea, refuzul, chemarea,D1lngiie:ea (afeniunea), pedeapsa ete. Gestica miinilor ramine prefe­ren,i;'.! penrr'J maIDa sau persoanele discriminativ mai agreate. Dupa4 Iuni be p.l,te d:n CN.V. intinderca miinilor ~i a corpului de catrecopil pentru a fi L!at in braie, forme yariate de mimica pe::1tru staride disconfoft (cind c,lpilul e ud, murdaI' ~i ],i este foame etc.), aga\areade mama pentru a fi bat in brate, 3.tragerea aten\iei pentru a fi luatb Sea111a ~i a s,abili. comunicarea, solicitarea, cond~litele de ex:primare

, '" , • J ' b d (V A b f ) v 1 fa alec1;lunl!, eonC1u;te e ae a an on taccra, 1111·U narea , gC:1:natu , 0 -

tamI, tipatul, ris:.;l etc.E. Hull [1:3], unul din intemeietorii "proxemicii", ad:ea ai fUDC­

r;iei de comu:1ieare a spatiului, a pus in evidenta faptul ca i:1 distanteledintre cei ce comunica exista incorporate 0 serie de dimensic:ni asc~![fsede eCImunicare ~: de rela:;ionare afeetiv-social~. Comllniearea i:nimJ demaxima .afeetic:nc este de mica distanta (20-35 cm). II a arras ateD!;i"asupra faptuh:i C:l nu intimplator"distan!;a intima" este ega1'1 cu aceeacEntre fata :-:-.amei ~iaceea a copilului dnd suge, fiincl i:1 ora\c!e ei.h enul in c:-.re intef\'ine 0 raceal2: in comunicarea dintre dy.!a per­~oane sau U:1 cJezacord, onein:;elegere, ele se distal1teaza spc:nan, con­c0111itent se r::edifica wnul, vocea, mimica. A Goua forma de distan:;a,mai Pll1;in i:-:eJrcat[t de afeqiu:1e ~i mai socializata, in .care se comunicainformalii a iost denumita conventional distanta pcrsonali'i. Urmeazao distan1;a nU:11ita oficiala. Este distanta In care se comunica decizii,5e ofzanizeaz2. .::eti,"itati etc. Cu ;:"teeas,a din urma se va familiariZ3. co­pilu]-cincl Ya :i primit in cre$a.

Distarna i::tima este, distanta marilor preferinie h copilaria timpu­rie. ::\1.1 se peate ignora nici problema "atingerii". Atingere:2 este "dis­tant.::" maxir:1ei iubiri ~i afeqiuni (a iubirii de mama, a intimitaiii, adansului, a ccntactului de cupiu), clar 5i a maximei agresiuni (lupta).Cl,;::iLl urilizeazil atingerea ea forma de comunicare (se cere in braie).aar utilizeaza ~i respingerea atingerii cind se supara sau \'rea sa fieEisat sa se t:rasca singur lntr-o direqie oarecare. Distanta intima $iatingerea slm preferate pina la un an. Momenml ]'nvatarii deplasarii(mersui) modifid. strucwrile clistantelor. Distanta intima cu 0 intensi­ficare a atingerii ramlI1e reze::\'a momentelor de oboseala si de joc,distanp perso:1ala se {:onstruie~te complementar prin cerinia exprimataa copilului de a fi asistat in escapadele sale de mers. Tot pina la 1 anse con,ureaza ~i experienia distantei oficiale, fata de persoanele strainede fa;nilie. _-1.cestea sint tratate In genere ca imruse in "spatiu1 intim"~i se manifesIa discordan:;e fata de ele. Intre timp 51:: di\'ersifica for­mele prim are de C.N.\'. Zimbetul conjugat eu mimica ia fcarte nume-

Comunicarea se realizeaza prin vorbire (Embaj) si prin reactii non­

verbale (CN.V.) in care se indud gestica, mimica (inch;siv de umor).postma si paralimbaj1.l1 (Kun Danzinger, 1976). Comuillcarea este ex-

) trem de importanta ca factor doechilibrare in familie, deoarece mem­brii familiei Isi petrec aproximativjumatate din timpul viqii impre­Ll'1a. Com unicarea non verbala(CN.V.) include in variantele sale

nenumarate "distan:;e psihologice".Acestea cresc atunei dnd parin~iiexercita conduite blamante, agresive.puni ti '"e, cind copiii manifesta con­duite "Op02ante" sau dnd in familiidomina 0 excesi,"ii penurie de co­munlcare.

Figura 5 '" 5 b P. I;,;man (1964), \V. Friese(1868) [78], Alain Drimmer (1973)

[65, p. 43-47] si al:;ii au Geur sinteze pertinente privind aspectelede coml1nicare si de rela:;ionare afectiv-sociala. Comunicarea intima deC::\.V. depistate si studiate de direriti aurori.

Copil111 mic este rdativ amorf din punct,"; de vedere al comunicari:Un primele saptdmini de "\"i::1\d),Robson K.. a semnalat 0 oarecare neli­nistesi dezorientare din acest motiv la tinereie ma:::;e, mai ales la celeprimipare. Chiar si copiii en trofici - care dorm si sug bine - nu semanifesta prea mult prin tipete .)i stari de agita:;ie dupa na)tere. La3-4 saptamini se ma.nifesta zimbetul ca expresie a C.N. V. (comunicarcnOI1,"erbala). Spre deosebire de zlmbetul rictus fizio!ogic, zimbetulCN.V. are 0 adres3.re clara $i un continut ce este accentuat de "con­tanul vizual", 0 forma de privire intensa iradiant luminoasa. DeGumlacesta de comunicare aduce dupa sii1e 0 ade\"arata explozie de reactiiC::\.V., ceea ce va largi comunicarea capilului S'Jgar cu cei din jur,ciar mai ales cu m3.ma. La 2 luni se contureaza destule momente In carecapilul Isi intrerupe suptul pentru a zimbi, ca raspuns la discursu1afectiv al mamei. La 2 luni \"ocea mamei va produce mai putine zimbetedin partea copilului, dar slnt mai frecvente reaqii de \'ocalizare saugingurit ca Un fel de schema de comunicare. La 3--+ luni zimbetuldevine mai muIt reaqie la surlsul mamei }i mai ales reaqie 1a con­tactul vizual (la 3-4 luni).

Dupa virsta de 4-5 luni, capilul decodifica numeroase aspecte diumimica adultului. Pe lccul al doilea :in conte:nul CS.V. se afla gesticamiinilor. La copilul mic, gestica miinilor este mai densa dupa 6-7 luni

66

roase forme, pnVlrea capata nuante de atentionare, contemplare, mis­care, observatie, pinda ete. "Contactul vizual" de,-ine ~i e! ·mai inearcatde solicitare, repros, durere sau iucintare ~i iubire. Aceasta din urma,ca ~i zimbetul, diminueaza in contactele tension ale 5i devine nul in relar,iileneutre, cresclnd ca intensitate si frecventa in- contactele pozitive, pElcute.

Gestica miinilor se dezyolta de asemenea foane de timpuriu caforma de CN.\'. Componamentul se incarca de mici gesturi de afec­liune sau de respil1gere dupa 6 luni [57, cap. 4 ~i 7] etc. Gesturilemrinii comunica Insa compozitii verbale adaugate, combinate rn CO[1­duitele reverentioase. Copilul tinde spre confort de postura. Comuni­carea nonverba!a (CN.V.) se conjuga treptat cu comunicarea verbal:isubordonindu-se acesteia. Ginguritul constituie materia prima a vorbirii.El cuprinde rntii vocale neclare apoi acestea devin clare (a, e, 0, i, u, e).Dupa 4 luni se procluc articulari de vocale cu consoane ~i diferentierea cOl1Soanelor (a se articuleaza cu m, ii, p, b, t, d), apoi se face dife­rentiefea cEntre siflante 5i 5uieratoare. Urmeaza diferenr,ierea celorlalte

consoane, clstigarea tonalitaiii de pronuniie. Ultimul care se poate pro­nunr,a este sunetul ,,1'''. Legea efortului minim fiziologic careia se su­pune pr()nun~ia sunetelor face ca sa fie intii emise ,-ocale, apoi labiale(consoane), apoi guwrale.

In jund virstei de 5 luni incepe procesul de lalatiune co. faza supe­rioad a ginguritului. Lalaiiunea este a expresie articulata 5i consLldintr-o intens~l emisie de repetir,ii de silabe (rea:6e circulara). Spresfir5itul 1unii a 10-a, aten r,ia copilului este eviden t indrcpta ta sprecuvinte - care devin elementele cele mai imponante ale adaptarii.Experienlele 5i observaliile lui ]. Comeron, N. Linonsi Bayley [35.p. 331-333] ca $i cele ale lui J\loore [ljJ, p. 88-106] au pus ine"idcnla faptul ca [oane deseori copiii care ginguresc mult si de timpuriu~i au aceeasi precocitate in ceea ce prive~te lalatiunea au 0 dezvoltare

mai c,-identa a planului intelectual (Q.L mai ridicat la. 2-3 ani).Primele cuvinte pOt fi considerate ca un feI de molecule ale voca­

bularului. Recluse ca material fonetic, aceste prime cuvinte Sll1t sin­investite cu [unctii gramaticale difuze, ele sin! cuvinte-propoziiii

holofraze. De5i par opaceca lanr,uri sintagmatice, holofrazele slntpotenlial intr-un vast sistem, intrudt limbo. funqioneaza in

apropiat lingvistic al copilului. La 11-12 luni holofrazele siotactiv ca nucleu al unor combina~ii verbale ce contureaza un

de context. Copilul face rapid progrese de intelegere a I"orbirii ceadreseaza ~i a folosirii mai circumcise a holofrazelor la 11-12Dealtfel, aceste prime cU\'inte cuprind numeroase imitari de sunete

este numita miau, dinii - ham-ham, ceasul _ tic-tac, focul _Numeroase hDlofraze se leaga de diverse funqii somatice si

punind in evidenia caracterul pragmatic al comunicarilor

I"erbale. Ele sin! in acela~i timp relativ instabile. In funqionalitateacomunicarii exista pe de-o parte "competenia" (capacitatea copilului

de decodificare a limbajului adult) ~i pe de .alta "performanta" (capa­citateJ) de a utiliza ~i produce, de a pronun~a cuvinte ca mijloace decomunicare. Competenp este totdeauna mai sensibihi: ~i avansata decitperforn:anla. K. Chomsky [47, p. 26-28] a atras aten\ia asupracaracterului generJtiv al struct1Jrilor gramaticale ~i al limbii, caracter ceconsta in capacitatea uriasa de a crea, "produce" combine'llii verbale.Indata ce sensul unui em'int a fost sesizat, d. paate fi folesi! in nu­meroase constrllqii verbale inedite (nelnvaiate ea atare).

In caz de comunicari verbale reduse in famiEe se imboga1;e~te sis­lemul CN.V. ~i scade competen~a, dar ~i performania (mai ales) lim­bajul raminind mai mult pentru mesaje de rutina.

In eazurile de "disonanr,a" dintre comunicarea yerbalil si eN.V.in familie sau In cre$a copilul manifesta stagnari bizare in der,-oltarc'acomllnidrii verbale ~i a intelectului.

Ccmuniearea ,-erbala contureaza numeroase cO:'lcbite no:. Dintreacestea enumeram simpatia ~i an tipatia, eyaluarea cih (-) ~i;i,;E.1 (+),gclozia, timiditarea, simularea si imita~ia la cerere, dar si ~'eJrla (du~u­me lei 1:1 10cnl in care copilul a cazur). Copilul manifesta ;" sfiqitulprimuL:.i an a mare sensibili to.re, 0 crestere eviden ta a "cern ?=ten lei",c:n mare atasament empatic faia de mama si de tatal sau.

Teate cele descrise mai sus denota 0 eyidema d,~z\;oltare a sociabi­

li tatii, care capata chiar uncle aspecte diferen1;iale. F:lia de acluiti, gra­ciul de sociabilitate apare mai nident. Fa1;a de copiii mai :na:-i, deasemenea. In schimb, fala de copiii mai mici ~i de aceea~i yirsta, socia­biiitatea este saraca. Eyentuala atraqie este adesea explica:)ila prinfaptul ca panenerul potential are eventual 0 jucarie sau este foarteatract:'-. Adeseari comact'..11 eu copiii de aceeasi virsta contine e:ementede gelozie ~i u~oara agresiyitate ..

Di ferente psihoindividllale. Exista diferente evidente psihoindi vi­duale intre copiii pina la un an. Acestea se manifesta in aspecte domi­nante ale con:duirelor $i in stilul lor. Din acest punet de ndere existacopii nervo~i ~i iritabiIi, care au reactii vehemente de disconfon lacele mai mici dificulta1;i sau situa1;ii ce Ie solicita dort sau ii contrazic.La celiilalt pol se ana copilul tolerant la frustrar,ii, vesel, u~or de dis­rrat, sociabil. Intre aeeste extreme pOt fi foarte numeroase gradediferemiale. Des1gur, problemele cele mai dificile sint legate de eopiiifoarte sensibiE. Uneori, ace~tia pot fi copii foarte sensibili $i inteli­genIi (fapt semnalat de J. Kogan, 1971), mai totdeauna slnt insa putincooperanti. o aid problema delicata este aceea a pasivitaiii. Din punetulacesta de vedere exista copii ce se angajeaza r~pid in activitate ~ire:ati,' in comunicare, sint curio~i, inteleg u~or. Pasi __ii sint mai putin

69

cooperanti. Copiii pasivi pot fi buni observatori. Uneori pam;ltatease datoreaza "avitaminozei afective". In astfel de eazuri este afectataintreaga den'ohare psihica. In tereseaza desigur caracterul ritmici tatiivietii vegetative (de alimentatie, eliminare, sornn, yeghe etc.), adapta­bilitatea 10. schimbarile de mediu, reaC\ii la stimuli nOl, intensitatea siclarita tea nive1ului raspunsurilor, graded de an trenare in momente dejoe si distraqie, graded 5i c1urata angajarii in activitate, autonomia,soeiabilitarea, comunicarea etc.

In contextul sociabilitatii se manifesta spre sfiqitul primului an ()u~o,11'a nuclearizare a structurilor psihice infantile in sensul ca, in cazu!in care copilul face eeva interzis, isi oa seam a de acest fapt si impro­yizeaZd conduite de constientizare care se exprima fie co. "rusinare",

v", d ' " (;]'~ , ] ~ I 1)(;1" team a ",mcercare e reparatle uaca a udat pam. acopera ocusau de ascundere. Uneori intensific;l draga:Eisenia sau rnascheaza con­duita interzisa prin eruptii de afectiune. In acest context se creeazadistania psihologica intre ceea ce este copilul ~i intuieste ca po ate saapara in imaginea celor din jur (model neacceptat) si model pe carevrea sa-l suprapuna peste cel ce s-ar fi puna can tura. Aceasta "distantapsihologid" este implicata in socializare ca 0 dimensiune "aspirati,'a"primar~i., angaiata in cerinta de afeqiun~ si confon psihic. ExprimaInsa si 0 forma primara de inteligenta sociala.

j • ,. " • f' ~ t:~ v , 1 • 1 vi-lSpecte semmtlcatl'ce In expcrzenta "c:ctlc"',. i'ael lndOla,a, expe-rienia afecti,"a are 0 importanta excepiilJnaEl In primul an de viata.h ce!e des crise flna acum a'l fost eYocate numeroase forme de emotii.Se obisnuieste sa fie prezer:tate separat pentru precocitatea lor ontoge­netied ; zimbetul, apoi rlsul, simpatia e':identa si antipatia, minia, furia,Tnirarea etc. Exista in5a chiar In primul a:1 de yiata 0 organizare pri­mara complexa atitudinalade afecte ee se i:1sinueaza in ansambluladaptarii si reaqiilor copilului 1.1 sacul rcablui. 1'1 special S. Freud aatras alentia asupra faptului ca aces tea se C0nstituie ca structuri relati,"complexe situationale.

Aceste forme de organizare timpurie afectiva au fast numite "com­plexe." S. Freud a atras ateniia asupra faptului ca ele se constituie eaefecte psihice nedirijate de constiinr:l, cd SI1'lt reglate inconstient printr-oemitate numita imago. Se considera ca teoria complcxelor si imagoau revolutionat psihologia.

Printre primele eomplexe ontogenetice se manifesta complexul ser­vajului, care fixeaza relaiia si situatia de dependenta a alaptarii si estelegat de imagoul matern. Servajul se fundeaza pe emotiile cele maia;haice si stabile ce unese copilul cu mama sa ~i prin aceasta Cll so­Cletatea. Complexul servajului se constituie b primele luni si persistamai intens sau mai slab in toate conduitele de deoendentd ca un fel decerinia continua de "lactatie". La persoanele ad~lte se manifesta subforme deviate in toxicomanii (dupa Freud).

70

IiJIII,II

Tot in ontogeneza rimpurie s~ constituie complexul de imrusiunecare se manifesta in variantele ge1oziei. De 1.1 2 luni la 2 ani capilulse confrunta eu cuplul ~i cu grupul fratreriei in atasamenrul dintre el~i mama. Re1atiile sale slut adesea supuse imrusiunii din care mativtreptat se constituie tot felul de conduite fata de intrusiune, reaqiii:npregnate (mai ales) de riyalitate. Complexul intrusiunii exprima im­plicat;a introcucerii unni al treilea personaj lntr-o relatie afectivadu,oJa intcnsa. Acest complex are un ro1 imponant in identificarea siintuirea fOf\ei Iul alter ~i a lui ego. Pentru .acesta din urma, are lac 1aI luni "gasire.a in aglinda". Copilul se descopera In aglinda, i~i miscamlinile, I~i zi:1:beste, observa, imp rima control de conduita _~i mimidi;:i are apoi 0 explozie de energie, cornprehensiune. Imaginea specularacreeaza comp::ehensiune ~i eliberare de tipul de adaptare pr;mara nc­central. Imag.:,ul corespunzator este .11 1ui dublul eu. Momentul (c~iarsi fara oglinda) se considera ca fiind de trecere spre un nin~1 de inteli­ge:na instfumentalJ: si coincide cu constituirea structurii narcisiste asi:1elui, strUC1:lra ce' se exprima prin tendiniele de afirmare, pri:1 do­rinta de a '\'Ceea $i a fi yazut, ca si prin dorinta de a aparea intr-olumina fa "ora~ila. I demi ficarea se Ya con timla la fiecare ::i':el deoeFoltare pr::: Elrgirea formelor de autodiferen\iere.

Grlcum, c:pilul are foarte mare ne'.-oie de afec\iune;::t :':3.:-::ei saleIn primul an de \'iata. Multi aurori au semnalat preze:1p a;:es:ei ce­rinle ,'itale, cie prezenp stabiEl a marne: pentru dezvoltarea :1ormalaa cODilului.

Dealtfe1, cercetarile lui R. Spitz [215] ca si ede ale bi ::.1. Rutterau pus in evidenta faprul c)l separatia de mama pc 0 perioaci de maimdt de 0 lU:1a, 1a 7 luni, duce la 0 adeyarara depresiune. _\ceasta are3 faze. Prima (cite'.'a zile dupa pleearea mamei) se caracter:zeaza printulburari de somn, 0 scadere a tOnusului muscular si, in :ncd para­doxaI, 0 creFere a aerosarii socia1e. In faza a doua se ma:J.ifesta 0susceptibilitate Ia boli ca: enterite, pneumonie, greata ;:i ·YOma. 50­eiabi1itatea scade, creste plinsul mom;t si atitudinile de refuz. In fazaa treia, copiii mai sensibili refuza jucariile, devin apatici, so:nnolenii,ell priviri vagi ~i goale.

Plinsul capiilor sanato~i are si e1 0 evoluiie. In primele Iuni de\'ia:;a, majoritatea copiilor pling £ara lacrimi, cu tipete concomitente.La unii, lacrimile apar tOt11~i devreme. Intre 3-6 luni. pllnsul se Inso­teSte de misca::i 9i agitatie. Dupa 6 Iuni eopiii pllng fara sa se agite.Plinsul este in primele zi1e legat de foame, apoi se leaga de L'1dispo­ziiii fizice, foa:ne etc., dar se manifesta si la persoane straine, ori inmomemele de oboseala de dinainte de adormire. Apoi copilul dobl:n­deste mijloace mai variate de a-si manifesto. indispaziiiile, foamea.somnul ete.

71

Capitolul III

PRIlVIA COPILARIE (de Ia 1 la .3 ani)

(P erioacla antepre,ICo Iat.i)

In cele 700 genera~ii probabile ale spqei umane, perioada sau ctapaantepre~colara este prima care implica marile diferen~ieri care mar­cheaza specificul epocii, al ~arii, al regiunii,. a1 limbii ma terne .. .:-\ceastanapa are ~i alte caracteristici diferen~iale, tiind 0 perioadil de inten­siya expausiune subiectiva.

a) Este etapa constituirii primare coerenre, .a trairii experien1;ei de,'jala curenta, CopiIul incepe sa tie integrat in interrela1;iile grupului[;lilliEal ~i al celor cc frec,'cnteaza familia. In cepe sa sesizeze regulile,inrerdiqiile, orand 5i stilnl de viata al hmiliei, traind conflicte ~istari de confon psihic sau de euforie condi~ionate de aceaSta rcalita!ecomplexa.

b) ExperientJ. de via1;a de\'ine impregnata de inya1;area comUDl­carii verbale. La incepl.lud acestei perioade, yorbirea copilului est::restri nsa, inconsisten ta ~i inc;lrca ta de nuri dificul tali de promll1\ie- la .3 ani copilnl vorbe·5te reLuiv fluent - in propozitii inteligibile,dispunind de un limbaj situatiy bog~1t. EI poate sa formuleze impresii,dorin\e, constatari, interoga~ii etc. Lumea de.-ine pmtru copil un spec­tacol in care ii place sa fie asista t, de comunicare cu adultul.

c) Copilul este angajar in perioada 3.ntepre5colara in Cautarea de

mijkace de a·~i consolida autonomia prin perfectionarea deplasarii, pede-o parte, 5i pe de aha, prin consolidarea de deprinderi de. minuire deobiecte. Emanciparea rebtiya de sub tutela mamei ~i a inlocuitorilorei este mai e\'identa pe plan ul aqiunilor decit pe cel afectiv. Pe acestadin urma se constituie adcyarate inflalii de dorin~e 5i inten1;ii moderatedaar de teama de a nu pierdc afeqiunea ~i asisten1;a adultului.

Actiyitatea formativa cea mai frec\'Cnta intre 1-3 ani COnsta inminuirea de obiect. Relatiile cOpilului cu cei. din jur deyin complexe.El Hea sa atraga ~i sa re~ina adultul in mici colaborari, decupari de jocsau de activita1;i, cu obiecte, de cele mai multe ori.

Inca de la na~tere a existat 0 amprenta evidenta a indiyidualitaliibiologice, ereditatea fiind incheiata. In timpul primului an, copilul atrawrsat un important impact biologic ~i un e\'ident ~oc social. Treptata inceput sa se acumuleze 0 experien~a VaSta ~i eomplicata prin repe­tari auditive, prin facila rapOrtare la obiecte 5i situa1;ii noi a expe­rien1;eIor tr~Gte (generalizare) ~i prin recunoa5teri motorii reflexive, inurma carora se acumuleaza 0 bog.lta experiendi de obsern1;ii.

72

In perioada de la 1 la 3 ani copilul este adaptat la mediul sau ­imediat - nu inca la caracteristicile foane complexe ale mediului so­cial, complex care va determina situa1;ia singulara ca omul sa aiba ce.lmai Iunga copilarie dintre wale vie~uitoarele.

Frocesul de adaptare va ayea loe in cercuri concentrice, dintre carecel de Ja 1-3 ani este eel mai important, prin umanizarea ampEi atrebu:nrelor, inren1iilor, atitudinilor ~i a conduitelor de baza. Cniiaurori considera ca pina la 3 ani omul achizitioneaza 60°'-0 din expe­l'ient.1 iundamentala de via1;a (B, Bloom) [20].

In conrexrul intregii dezvoltari din perioada primei eopilarii po tfi desprinse trei subetape. In prima din ele (de la 12 la 18 luni) carac­terist:ca este consolidarea mersului ~i eoncomitent 0 mai buna perce­pere a mediului inconjurator. La 15 luni copilul deyine deosebit denestatornic ~i instabil, atras de wate reperele dmpului yiz'Jal stimJlat,'de cein1;e exterioare. Deplasarea ii ofera conditii prielnice de a caUtaprin col~urile easei, prin sertare, ce este ~i cum este sub pat, Hea sa.-adil ce este pe masa ~i trage fata 'de masa, urca scara ~i 0 coboara,intii in 4 labe, apoi sprijinindlHe de balustrada ~i aduei:1d pe rindpicioarele pc aceea~i Hea pta. A. Gesell [83] a considera t ca in aceastaperioada copilul este ca un fe! de "jep" in plina sehimbare in yiteza.El exploreaza cu frenezie taclte supr~lfe1;ele accesibile ale spa1;iului 10­cati,' al familiei.

A doua perioada, in He 18 ~i 28 luni, se caracterizeaza mai alesprintr-o accentuata den-ohare a comunicarii yerbale, ~i folosirea desolutii noi in diferite situa1;ii de via1;a. Coneomitent, deplasarea devinemai putin nern'asa ~i mai subordonata finalizarii unor inten1ii supuseceri;1ielor interne. Cre5te comistenp intereselor glosice ~i se deHol tafuncriile denominatiye ale limbajului, sunete, diferen1;ieri gramaticale.Spre sfir~itul etapei, copilul redevine nervos deseori. In faza a treia(dupa 2 ani ~i jumatate), se den-aha a mai larga conciliere cu ad:.d1;ii,un echilibru u~or meditativ - copilul este preocupat de aspectele e\"a­luatiye ale aqiunilor ~i demersurilor sale, devine sensibil [a1;a de ceidin jur, se antreneaza in jocuri. uneori cu un partener.

Precum lesne se poate 'vedea, etape ~i momente de echilibru sinturmate de mamente de spargere .a aceswra prin conduite nervoase,debordante ~i mai mult sau mai putin opozante fa~a de cerin1;ele adul­

. tului. Aceste alternanle pun in evidenta un fel de deplasari ale anga­jarii energiei vitale ~i psihice intr-o direqie sau aha. directii ce devindominante ~i creeaza dialectica dezyoJtarii.

Caracteristici ale cre~terii biosomatice. Intre 1 ~i 3 ani ritmul cre~­terii este inca foarte intens ~i multilateral. cu 0 u~oara incetinire sprelimita superioara a etapei. Diferitele segmente ale corpului au ritmuride cre~tere inegale (cap, torace, membre), ceea ce contribuie la modifi-

73

7475

nutul ei) $i cu ceva fua~muit sllcces ailmenteie mal consisten te. Dealtfef,.capilul lncepe sa mestece alimentele (biscui1;i, pi~coturi, mere) ; la 20­22 luni masticatia este curenta. Tot In aceasta perioada bea apa dincana (0 poate varso. uneori). Tine cana cu amlndoua mlinile singur ~ibea, la 3,0 de luni, iar 10. 3 ani poate mlnca cu furculita budiie1e dealimente ce i-au fost taiate in prealabil. Dupa 19 luni urea sdirilesingur (eel putin 4 trepte) ~inlndu-se de rampa ~i aduclnd celalalt piciorllnga primul. Coboara. scara Intii cu spatele In acela~i sistem de aducere-8. celui de al doilea picior llnga primul, bate din pal me, danseaza. Intre2 si 3 ani copilul se caiara mult $i urca si caboara de pe scaune, fugeetc. La aceea~ vlrsta avanseaza cODduitele legate de tealed, controlu!sfincterian este evident. La 2 ani, copilul se poate iine citeva minutepina ajunge la oli1;a. La 2 ani $i jumatate l$i controleaza miqiunea Intimpul zilei ~i merge 1a ·toaleta destui de des, rellsind sa nu se ude incele mai multe cazuri. La 3 ani accidentele de acest fel sim rareziua. La baieii pot fi cazuri de enurezis nocrurn. Ziua, cupiii de treiani .,se cer afara", se pot descheia .5i panicipa 10. Imbracare .

in ceea ce prive~te mi~carile mici - se poate obsen·a 0 ade\'arataexpll'zie a acestora inca de la 22 de luni, cind copilu1 este tentat sadeschida senare ~i dulapuri, sa s-coata obiectele, dar $i sa culeagafarl!Tlituri. Trage linii drepte yenicale, face mici constructii yerticale,La :2 ani si 6 luni poate insira margele mari, disfai paginile unei caqide po\'C~ti cu imagini, coloreaza snprafata unui desen !Tlare fawt pe£oi de hirtie, desurubeaza capace, ~tie utiliza mlDerul usii, bmoaneleaparatu1ui de deschidere TV. La .3 ani poate turna apa dintr-o canaIn aha, poate taia (drept) h;rtie cu foarfecele, poate da cu picioru1intr-ominge, poate deplasa obiecte mari, poate merge pe tricicleta. Copi1ulI~i descopera potentialitatea mare a miinii. Mi$carile au 0 foarte impor­tanta functie de fixare a experientei perceptive conSU::1ate in timpuldesfasurarii lor. Acestea cu atlt mai mule eu elt exista 0 tendin~a spe­cifica de repetitie a oricarei mi~cari ee incheie un cielu observativ (reac­tie circu1ara). Aeeasta fonna de "rduare a mi~carii" eonstituie ~i 0forma de Invaiare impregnata de curiozitate (0 u~a este deschisa la loc

. daca este Inchisa cu ° anumita intensitate. Capilul repeta inchiderea,ba mai intens, ba mai putin intens. Daca intensitatea este adecvata $iu~a ra!Tllne Inchisa el redeschide u~ - pentru a continua mi~carilede inchidere $i deschidere, chiar dad! trece prin mici accideme In acest

. "),,)oC .

Este evidenta legatura complexa (asocia1;ia) dintre obiecte ~i mi~are.Asdel, lntre 15 $i 18 luni copilul 1$i sufla nasul (adeseori la vedereabatistei), ]a 12-13 luni Incearca sa-$i puna pantalonii de piiama daeai-a descoperit, chiar daca nu e timpul de culeare.

tb 983 gr±1112 gr

Tabclul nr. 15

I Greut"te. creiertI:u;Gre',J,tatea

Fete

Talia

d:'74 em I ±9200 gr0:92 em ± 13900 gr

Greutatea

± 9400 gr± 14000 gr

i

== 71 em I.±92 em

Talia

\-::5tac::,piJ~l;ui

1 "-:1

.) 2.::1

cari ale J:nfa~i$arii generale a copilului. Parametrii de baza al cre~teruIn aceasta perioada au fost condensa\i In tabelul nr. 15.

Plna la 3 ani, perimetrul toranc Intrece pe cel cranian cu aproxi­!Tlativ 2 cm. Capul eam de 1/3 din staturo. copilului la 1 an ajunge 1a1/4 parte din corp la 3 ani. La 2 ani propoqia va deveni de 1/5 (abia1a 8 ani raportul va deveni de 1/6 [1]). !ntre 1 $i 3 ani au loc osifidriintense la Divdul coloanei venebrale, al cutiei craniene, al oaselormeracarpiene, al tuberozitaiilor osoase umerale, la nivdul denti1;iei etc.r;:1a ]a 3 ani se comp]eteaza treptat den ti1;ia pro·yizorie (la 1 an capilu1?C'seda 8 incisivi).

Cr2~terea ponde:-aLl (in greutate) ce'.-a mai influeniata de sistemulc:'~ nutriT;ie insumeaza 4,5 ]-;g pe intreaga perioada. Dezvoltarea siste­D1:Jlui nen'os are de asemenea unele particularita1i. Intre 1 ~i 3 aniccntinua dezvo1tarea corpu1ui cdular a1 neuronilor, pigmenta1;ia lor,rz:mificatii1e denclridice $i sinapsele se inmul1;esc, continua procesu1 denuclearizare. Crestera neapaliului (creierul DOU), a emisferelor cere­brz;:e (implicate in procesele de adaptare, invaiare $i rela1;ionare sociaLl)este acti'l'l. La 3 ani ereieru1 devine asemanator Cll cel adult, In ceeac:e pri'le$te reliefurile sale exprimate In circumvo1u1;iuni si scizuri. /1.cti­"itatea nervoasa superioara devine mai complexa.

Structura conicala mozaicala de baza lncepe sa includa angajareaTOt mai frec'lenta a zondor motorii specifice vorbirii, instituindu-seastfel principii funqionale noi. Caracteristica fundamental a a acestorstructuri noi a ANS consta In constituirea de sisteme complexe r.etro­aferente funqiona1e. Cercetarile din ultima vreme pun In evidentamodificarea bioritmuri]or, activarea lor rdati'la odata cu crestereatimpu1ui de veghe si scurtarea orelor de somn de la 14/15 (la 1 an)1a 11/12 (la 3 ani), dar $i cre~terea nervozitatii copilului In spa1;iuinchis, In condi~ii de penurie stimulatorie a mediului inconjuratOr. Inconditii de eruptii dentare sau de debut de stari maladive proprii ace.s­tei perioade in care fragilitatea sanata1;ii este relativ mare (se treceprin bolile copilariei).

Dezvoltarea miscarilor este faane activa intre 1-3 ani. La 18 lunicopilul poate duce' la gura lingura cu supa (varsind 0 parte din con1;i-

Dezvoltarea mi$carilor se efectueaza $i prin imita~ie. La 17 lunicopilnl imita modul in care cite$te tata ziarul sau mi$carile de fumatale bunicului, tusea lui etc. Prin imitat;ie, copilul i$i Insu$e$te 0 vasta.experien1;a. Imitat;ia ramine 0 forma de invat;are, mai ales sociahl [156].fenomen evident mai ales sub forma intuit;iei ..

Ansamblul mi$carilor la care ne-am referit presupun 0 importantaintegrare a copilului in mediul sau de cultura $i civiliza1;ie - inclusivIa caracteristici implicate in revolulia tehnico-$tiintifica (ulinuie$te bu­roane, clant;e etc.). In genere, copiluI l$i dobinde$te un mare grad deindependenla prin intermediul mi$carilor $i activitatilor. Mi$carea $iaeplasarea creeaza 0 Hirgire evidcma a cunoa$terii $i milizarii carac­rcristicilor mediului inconjurator, fenomen vizibil in progresele ce semanifesta la copil in ceea ce privt$te orienta rea in me diu 1 apropial.Plirnbarea prin parcuTi, squaruri, strazi, cu autobuzul, trarnvaiul ete!arge$te aceasta experien~a incadrind-o lntr-o experienla mai larga $imai difuza de explorare. In esen~a, experient;a acumulata pe planulmi$carilor permite sa se formeze strategii ale activitat;ilor adaptativecurente, dar $i strategiile de baza privind achizit;ionarea $i transferuJde experient;a traita.

Constiwirea cOt/tralnllli mi~carilor. Adultul constituie pentru_ copilun punct de sprijin, de securitate 0i de referint;a. Perioada este extr~mce dificila pentru adult, din cauza instabilita~ii psihomotorii a copi!ului.ciar 0i a solicitarii continue de asistenta. Dealtfel, copilul i$i creeazaHeptat reprezcntarea tlntli adult imaginar, replica a celui real. _\cestadult imaginar estc prezent in toate experimentele de via~a pe carecopilul Ie traverseaza. AduItul imaginar este foarte disponibil, poten­tia:, neubosi 1. Asdel ,.in teriorizat", adul wI dc\-ine 0 prezenla con tin uace efectueaza evaluari, exprima exigen~e $i controleaza aqiunile, di­mensioneaza planul interiorizarii unei imense experient;e de mi$car:"se:1zat;ii. percep~ii, impresii, experien~a de com:micare etc. Aceasta formade interiorizari constituie nucleul de referinia al con$tiiniei cu primeleei cenzuri - $i a con$tiin\ei de sine opusa prin dorinie, in tent;ii, '-oint;a,preferinte, lamuriri obiective $i cenzurilor adultului interiorizat, $i acelui coneret. Aceasta este 0 aldi. interiorizare decit aceea a lui "alter"implicat in complexul de intrusiune, fiind insa corelata cu acesta. Do--'rinp de a fi pe placul adultului ~i de a i se opune, constituie terenulformarii afirmarii de sine ~i al evahirii condu:telor, fapt implieat in.morala componamentului. Alter este insa parametrul mai complex alintuirii dimensiunii mai severe de preZenla a adultului. Dintre psiho­logii abisali, Jung a sesizat esenta triontica a personalitatii (eu, tu, el)implicata in nudeul eiactiv. Deosebit de interesant este expusaaceasdi.esent;a in teoria lui E. Pamfil ~i D. Odogescu [164]. Ace$tia s-au opus

76

interpretarii date complexului Oedip $i au analizat eserria socio-cultu­rala a organizarii triontice a personalita~ii.

h conditii de cre$a - este importanta imb,Qgati1'ea mediului prinjuc::!r:i, acvarii, seari, carucioa1'e, balansoare etc. deoarece acestea creeazaconditii de satisfacere a cerint;ei de explorare ~i fixare a ei in mi$carice presupun eforturi diferite (exercitindu-Ie, dar presupun $i 0 antre­narc. psihologica mai complexa, care constituie momeme episodice dejoc). Reproducind observaiiile lui R. Hubert [102] care a controlatexperimentele lui J. Piaget, se poate spune ca la inceput cunoa~tef(:a

~ste .gesrul ce a reu$it, apoi gestul reprodus intention at, apoi eelamag,nat.

CV:\O_.'"STEREA SI !:\V ATc\REA

Perioada antepre$colara mica impregnata de experiem;a, de mi~cari,Imb"iiate)te acrivitatea senzorial:i mai ales tactil-vizuala $1 de mi$care.Ca;1J.ieJe de informaiie de distania (impresiile vizuale $i auditive) incepsa le controleze pe cele de contact, fapt ce duce la 0 e,"identl de:en­trare percepti ,·ii In care se perfect;ioneaza percept;ia spat;iului, distant;elorde c::n p ,·izua1. Reperele perceptive se organizeaza ca sa serveascatelec'n:rolul. Decentrarea consumului mediului permite ca obiectele sa

inceJ.pa a fi recunoscute vizual ca posedind insu~iri percepute anteriortacti; (eatiieaua e moale, blana este pufoasa, dant;a este rece).

1:1 acest context, imaginile de cimp (iconice) au un caracter complex.Cerce:arile pe aeest plan au pus in evident;a faptul d exista 0 cre$teretreprata a extragerii aspectelor re~inute ~i utilizate din imaginile iconice.

_1.cest aspect se poate studia prin Llsarea copilului un timp dete1'­mina, intr-o situat;ie vizuala, apoi aceasta este intrerupta - $i se fo1'­mu!eaza imrebari cu privire la ce s-a vazut. Copilul de 2 ani relateazafoarre pUT;in din aceste conditii (1-3 obiecte), cel de 3 ani adauga ade­sear: obiecte ce nu au fost in imaginea iconica,ceea ce pune in evident;aforme noi de manipulare a informaiiei torale $i potentiale, constituireairnaginat;iei ca dimensiune a psihicului. Cam in jurul a 10 luni, expe­rienta generala a copilului ii permite combinari mutale de anticipare arezultatelor, fara tatonari prealabile.

Pracesele mai sus descrise se realizeaza insa treptat. Dealtfel, obiec­teIe nderii la distan~a sint mai pu\in corect evaluate de copilul de3 ani decit de cel de 6 ani. In acela~i sens, marimea ~i distant;a sin tineaslab cordate, mai ales cind e vorba de obiecte mai pUT;in cunoscute

77

1a 3 ani. Progresele pe planulperceptiilor gustative ~i odorifice slutmai· restrinse. Propriul corp e perceput ca obiect pus In relatii dereciprootate cu ceilalti, fenomen ce se observa In vorbirea copituluidespre sine la' persoana a treia.

Cunoa~tere8, prin mlna se nuanteaza In pElcuta-nepLlcuta, care poatecleveni frumoasa-urlta, ceea ce lnseamna ca 0 astfel de cunoa7tere oferamateria prima ~iconditia comparatiei in funqie de \-alori diferite ..

Experienta perceptiva este profund influenpta de progrese1e pri-vinci experienia verbala. Copilul mic solicita adultului conjugarea aces­!Ora in fiecare moment, fapt ce creeaza 0 diIatare cognitiva a prezen-'wlui (acum ~i aiei). Totu~i, comunicarea creeaza cerinia de a se expunepe rind ceea ce este dat "simultan" in perceptie $i impresie, fapt ceciimensioneaza sesizarcJ. ~i con ~tientizarea suceesiunii din realita te $i .asuceesiunii Iogice. Totu~i structura perceptiilor este Inca fragil3:. Copilulrecunoa$te greu 0 persoana din anturajul sau claca se Imbraca aldeldecit de obicei. Acela$i fapt se intimpia cu obiectele a5ezate in pozitiineobi~nuite sau .In aIte locuri deci't cele cunoscute.

* *

Dez7.oit.-,rc,i comlilllctirii. Inca la 12 luni copilul sesizena 1ntclesul <T

ioane numeroase cuvinte, mailifesta 0 evidenta polisemie. II poateTosti eu 0 ;:::ronuntie relativ inteli:;ibiia cam lCO cuvinte care alcatuiescyorbirea s:ncretica sau holofrazid (cm-inte cu funqii de Fraze Lira.:rtatut gra:natical). Cerinta subiecti\-a a comunic~lrii verbale este consti­:uita ]a 16 luni. Ixista aproximati\- cloua conditii mai imponante care","ntreneaza comunicarea in aceasta erapa a dezyoltarii ps1hice. Primaeste cerinp copilului de a se face inteles. A cloua este legata de faprulca intre timp copilul descopera catoate obiectele, fenomenele, aqiunile.bsu~irile ete. au nume. Intre 18 ~i 24 de luni are lac formarea \'orbiriiin propczitii, iar intre 48 ~i 60 de luni are lac organizarea sintaKei(llegulilor gramaticale) in vorbire, ceea ce ordoneaza vorbirea totala.

Exista 3 Felmi de limbaj : a) limbajul "mic", primiti\-, de circula~ie­reStrlnsa (Intre copil ~i cei din mediul apropiat) ; acest Iimbaj dispune

cuvinte onoma topee, de holofraze numeroase, de euvime circum­stantiale, de circulatie restrinsa, nu poseda structuri gramaticale (Dt)dobuf = Dodo a caZut, Dus-tu-tu tati tai tai = s-a elus tata cu trenulin caEltorie) ; b) limbajul situativ inearcat de cuvinte concrete, cu struc­tu:.ra gramaticaIa, dar saturat de exclama~ii, forme verbale eliptice ~igestid (C.KV.). Acest tip de limSaj este prezent dupa 2 ani $1 activ

78

rina la 5/6 ani. Carn la 2 ani limbajul rnic se dizolva In cel situativ * ;c) limbajul contextual, locu~ional, de vorbire des£a$urata eu un text-;;i eu un context discret alimentat de structuri eN.V. Limbajul con­textual evolueaza paralel cu eel situativ, pe care-l va domina treptat.EXlsta 0 forma de trecere lntre comunicarea verbala. $i nonverbala.Poarta denumirea de comunicare simbolica ~i are 0 circulatie relati v{oarte larga. Astfel, drapelele simbolizeaza forme de apartenenta, 1.afel insignele, semnele de circulatie, uniformeie etc. comunid; situatii deinterdiqie sau de libera trecere, informare etc. In sfiqit, lirnbajeleani stice, simbolice $i de, de$i mai pUiin structurate, au tendin~a de a-~ilargi aria de influenrare, comunieare, exprimare, fixare $i cunoa$tere{muzica, picrura etc.).

Dupa 1 an, copilul construie$te propozi~ii simple de 2, apoi de3 cuvinte. EI incepe sa foloseasea propriul nume in rererin~ele despresine, dupa modelul Iuat de-a gata de la ceilalii (vorbe~te despre sine1a persoana a treia 0 perioada de 2-3 luni).

Treprat se verbalizeaza a mare parte a experieniei senzoriale afec:ive(acru, dulce, amar, sarat) cu integratorii evaluativi : bun ~i rau, sciraas.Ace$tia din urma exprima primele sinteze. La reI experienta odorifica(miros de floare, de parrum, de benzina, de murdarie) ca integratori-evaluativi : miros frumos, udt, pi~cacios, lnecacios etc. La fel se petreeluerurile $i in ceea ce prive~te aspectele Insu~irilor perceptuale vizuale$i tactile etc. Sealele rudimemare de evaluare: mic-mare, U$or-greu,moale-tare, cald-rece etc. devin active. Un regim special are yerbali­zarea impresiilor de culoare. Sint percepute $i denumite mai intii cu­Iorile vii. Senzaiiile auditive se verbalizeaza ~i ele (zgomot-sunet), cadirec1ie (in fata, la spate, linga), ca sudi (ciinele a latrat, pisiea a ni:cutmiau etc.). Chiar ~i senza~iile interne se verbalizeaza (Pe Nelu 11 doalebultica - spune copilul de 2 ani). Copilul reaEzeaza concomitent cuo vasta investiga1ie in mediul inconjurator ~i un fel de clasificare rudi­mentara a acestuia. Copilul descopera ca foarte nume'roase obiectediferite ca marime, culoare ~i chiar forma capata aceIa~i nume. Uilpaltona~ galben, altul ro~u, unul cu blaniia, altul cu catifea, unul maimare, altul mai mic, unul cu buzunare, aItui tara etc. se cheama tot"paltona(. Experien~a amorfa senzoriala se integreaza verbal c1asifi­dndu-se prin categorii verbale. La fel experien~a aqionala. Copilul

incepe sa denumeasca numeroase aqiuni ca :,gatitul, scrisul, desenatul,dlcatul, dormitul, mincatul, jocul etc. La '5 ani copilul dispune de.aproximJ.tiv 1100 cuvinte.

* Clnd copilu] de 3-6 ;1;J.l se rasfala, folose~te euvinte din limbajul role ~i mi­meaza vorbirea speeifidi vlrsreiof mai mlci.

79

Totu~i, 1a Inceputul perioadei antepi'e~colare cuvintele au a s~pra­extensie si exprima a suprageneralizare (E. Clark) ..

Progresele - privind exprimarea - sint evidente la· 2 ani ~i inaite direqii. Copilul incepe sa-~i transfere foamea de experien1;3. sen­zoriaEi pe planul interogatiei verbale. La 2 ani se manifesta 0 faza deacma insistenta in intrebarea: "Ce este asta ?". Se considera acestmoment ca un fel de "mare identificare" a lumii obiectuale. Copilulincepe sa-~i exprime verbal dorin1;de, voi11ia, dificulta\:ile, sentimentele.Dorin ta de comunicare devine intensa. Copilnl se straduie5te sa p,)",'es­teascadin ce in ce mai mult ceea ce i s-a intimplat sall ar fi voit sai se intimple.

Capacitatea de intelegere s~ Elrge~te foarte mult, inc:usiv pe planulmotivelor aqiunilor. Te ~tergi pe miini ca sa fii orat. l1;i ~tergi picioa­rele ~i tal pile p::lntofilor ca sa nu murdare~ti, Copilul inielege ce in­seamna in· mod diferen1;iat determinari ca: pe, in spate, sltb, in fat:!,.705, deasllpra, linga etc.

Dar capacitatea de in,elegere are si alte caracteristici. Copilului ;iplace sa asculte mici povestiri si prefera ca accsteJ. "sa se termine :)10e".Trece prin emo1;ii e\"idente cind personaju: pOYes:irii traieste momcntegrelc. Dupa 18 luni eopilul intelege ponstiri ell doua person.ljc, deZ'.proximativ 30 propozi1;ii, La 2 ani $i 4/5 Iuni poate intelege po\"t~stirieu 3 personaje daca a,:'estea sint pIa sate in ambia:1;e familiale. La circa.) ani intelege povestiri compuse din circa 50 de propozitii scurtc~ cu3 personaje.

Treptat, in1;eIegerea de astfel de povestiri deyine 0 eerin1;a in­terna - deoarece emo1;i:!e de tatonare ale ...-ier;iipe care Ie provoJ.ea iicrecaza cupilubi trairi mai clare declt aee:ea &:1 ,"jata personJ.!:i defiecare zi.

Dezvoltarea in1;elegerii ceIor ce i se poyestesc deyine calea prin carc:experienr;a de eomunicare yerbala devine infinit mai '"asta declt ex­

perien1;a percepti'"-senzOTiala cu care se afla in concurenta. Copilu!sesizeaza infinitatea ipostazelor realita1;ii - fapt ce stimuleaza ca reac­tie dez,"oltarea inyentiei prin deduqie -, dar $i dezyoltarea famaie!

Yerbale, un fel de joc verbal eyident ]a 3 ani. Copilul poate pi),'estica el"a "azut un gindac foane mare care era inghetat ~i I-a rugatsa-i dea ceya de mineare ~i el i-a dat un mar ~i gindacul a sarit pinain Y1rful casei, de un de a scas ° toba. mica ~i din toba Un ca1;el care afugit ~i s-a aseuns linga un iepura~ care dormea ... " etc. Capacitateade" repoyestire - (dupa un model) se dez,"olta 5i ea. La 2 ani, copilulfoloseSte 3-4 propozitii scune pentru relata rea unei pOHstiri de jJ depropozirii, cu 2 personaje. La 3 ani aceea5i poyestire capata un aspectpractic, se axeaza pe personajul principal ~i poate ajunge la 7-S pro-

.80

pozi1;ii scune. lata poyestirea "Scufita ro~ie" facut3~ de 0 fetir;a de 3 ani.,,:'vlama i-a zis sa se duca in padure la bunica. D.1' lupu a yazut fetita5i a fugit ~i a padilit pc bunica ~i s-a suit in pat (al ei). A Hut sainghita fetira da' I-a impu$cat vinatorul".

POHstirea pare e1iptidl, dar are coerenta logica.

Copilul po~l.te inva1;a miei poezii ori "numaratori "care au funCliiformatiye import.1nte, ca ~i c1tc'"a expresii de salut si de implicarie inconduitele reverentioase.

*' *

Exista doua principii ce act;ioneaza in structurile de pronu:nie. P~i­mul este principiul economiei (eyident in numeroasele eliziuni ce neutra­lizeJ.za cuyintele mai lungi, dar $i in inlocuirea artin:larilor dificile cuan:culari mai simpIe5i U$or de pronuntat). Al doile.1 principiu esteal tendintei de repetitie (reaqii circulare), evident in tendinta de repe­~itic a silabei accentuate a cuvintelor, in colz ca ur:neccz3. silabe maicomplexe. Perscyerarea it! convertirea cuvintelor se manifesra in cazulin care copiJul spllne: popata (lopata), fafea (cafea) ete. Tot acestui de.11 cloilea principiu i se poate atribui mutarea de silabe din cU\'inte (ca­fitecl = catifea, tormidor = dormitor, traiyan = tfJ.:nvai) .

Roger Brown ~i co1. [29, p .. 375-385] au studiat etapele incipientea:e 1imbajului din punctul de vedere al pronuniiei de :-norfeme pc3 copii. Ei au considerat ca indicator MLP (media lungimii de prodLlqiede morfeme) ir, exprimare. Au pus in evidenta 5 ni,-eluri. Se incepecu 1,0 morfeme (holofraze), 1,75 morJeme dnd se combina doua cu­vinte si concura in exprimare cu utilizarea de holofraze, 2,8 marfeme,2,5 morfeme, 3,0 morfeme si 4,0 marfeme. Intre 48-6C luni este ex­primata 5i structurol gramaticala. Primele propozitii sint elipticGo rme­diat dupa asocierea de 2 cuvinte ca propozitii (1ntre 18 si 24 de luni)apare 0 forma sau schema de propozi1;ie exprimata prin ordinea cuyin­telor. Atit in aceasta faza elt ~i in urmatoarele (pina 1.1 48 de luni)

lipsesc din propozi1;ie cuvinteIe relaiionale (prepozi1;ii, conjunctii), ter­Jl1ina1;iile verb ale ~i modificarile cuvintelor in funqie de cazuri, Dupa48 de luni se organizeaza unita1;i de vorbire demarcate prin pauze,structuri ierarhice. Inttrogatia are 1.1 inceput forma ProPoziiiilor obi~­nuite, abia dupa 48 de Iuni se organizeaza propozi1;ii imerogative cuintonatie si structura adecvata,

In stadiul 2 (1ntre 2-2,5 morfeme) apar clteva prepozitii (In, pe),pluralul, formuhhile in terminatie corecta etc. Acesta este stadiul mor:"fernic gramatical Ontre 2-3 ani).

81

83

primului 3:1 de yia1;a ~i primele luni ale celui de a1 cloilea an, se exprimascheme de aqiuni (copilul trage covora~ul pe care se ana 0 jucarie).Datarita implicatiei foane mari a sensibiEta!;ii, .a numeroaselor compo­nente aqionale, p]anul mental are 0 serie de caracteristici ce decurgdin aceasta cond;~ie. Structura condui tei chiar simple ~i prim are se in­carea de pElcerea actului Insu~i ori .a rezultatelor ei, ceea ce stimuleaza.cautarea ; aceasta se manifesta prin curiozitate. Or, se stie ca in e,entJ.curiozitatea este un fel de apetit al inteligenT;ei.

TOt ]. Piaget considera ca inue 2 $i 4 ani are loc treew~a de 12.em stadiu mai avansat a1 planului mental, stadiu num:t preoperator.Caracteristic pentru acesta este structura intelegerii care, d:.1pa psiholo··gul elHtian, este impregnata de subiectivitate $i este dependenta derelatia copilului Cll obiectul. La 2 ani persista inca pla;wl ment:d, C:11'<1C­

terul autist $i animist al gindirii copiilor si 0 dificultate suucturaLade a sesiza cEferenT;ele dintre inrerdependenta, cauzalitate, deter:ninis­mul fenomenelor etc. La 3 ani atenT;ia se deplaseaza u~or spre re:JT;iiledintre fenomene si abiene, activeaza curiozitatea copilului si incardimijloacele de in\"estiga\ie C.l strategii noi. Interoga\ia "de ce ?", "pen­tm ce~" permite 0 yasta acumulare de experienta, dar si crestere::'~curiozitatii fadl de relaT;iile ~i interrela1;iile dintre ferromene, obiecte sisensibilizarea fa1;a de explicitare ca expresie a inteligenT;ei ce5e adapteaz8:l.a conditiile realitatii ca abiect al cunoasterii. La Incepl.:t, schemelemeatale sim inca relativ rigide. lata 0 situ3.\ie care exempliEdi acestfapt. Un copil este intrebat ;,.,Ai un frate?" "Da, LClca". "Bine. DarLuca are un frate?" "Nu".

Nu trebuie sa uitam fapml 61 numeroase disonante cognitive per­turba planul mental ~i creeaza "tensiuni" cognitiye ce :;:;Ot fi obsen-atechiar la copiii de 3 ani. Aceasta este a doua cale de dezYoltare acuriozita1;ii. Tn sfir~it, a ueia forma a curiozitatii este legata de atraqiainterdiqiei. ~i aceasta forma de curiozitate este aCtiya la coiluI de3 ani.

Denoltarea eyidenta a inteligentei practice, a mi~carilor animatede curiozitate care se transforma in momente de inters, contribuie 1a

acumularea de experienia umana ~i la transformarea acesteia in con­duite. Fenomenu1 acesta este foarte complex, deoarece copilul e in per­maneDT;a animat de supunerea 1a tentatiile de dmp situational $i demoment. Aceasta face sa fie intens, dar sarac si demer conflictul dintremotive1e al caror obiectiv este de fa1;a. si cel a1 carui obiectiv lipse$te.Towsi, poate fi eyocat deoarece exista in rezen-ele mnemice ~i intentatia permanenta a copilului pentru altce'.'a. Referindu-se 1a carac­teristiciie actiyitatii intelectuale, semnalam impreuna cu ]. Piaget, fap­tul dl gindirea senzorio-motorie cOIlStituie punctul de piecare pentruforme mai complexe $isubtile de operativitate a inteligentei, dar ex-

In ceea ce priyqte varietatea expansionala a infonnatiilor vehicu­late prin limbaj, aspectele de evolu~ie slnt relativ universale. Structurade yocabular este mai sensibila la niyelul de cultura familial. Acesta

alimenteaza dezvoharea generala a vorbirii copilului. De~i la 2. anicopilul i~i 1l1vo.\a numele intii ca aI uoui obiect (din care motiv vorbe~tedespre el 1a persoana a III-a) apare ~i folosirea Iui eu ~i a determinarii :al meu. Cuvintul folosit cOl1stituie un factor de prim ordin in dezvol­tarea simbolisticii ludice complexe.

l'vb.ya Pines [176] 0 efectuat 0 serie de studii ampra limbajuluieopii10r miei in ramilie. Ea a lnregistra t pe benzi de magnetofol1,periodic, cOl1vers<l\ii (3 copii cu mam;:t lor, din momentul in care au

inceput sa pronunte propozitii de 2 cuyinte, pina la 2 ani cind pro­nunpu Fraze). Aceste dialoguri, difera de cele ce au loc !rltre copii,~i intre eopii ~i 0 persoana exrrafamiliaIa [39] prinrr-o mai evidenra:ncarCatura afectiYa?i exprima un doft deosebit al copilului de a seface in\eles. Desigur, ~i frazele mamei se adapteaza la dialogul Cllcopilul, .iLl sensul d propozitiile devin mai scurte, mama rostqte mait:lre, mai raspicat $i corect Hecare cuvint. Frazele mamei in astfel decDnditii au fost mai lungi decit acele ale altor adu!\i in dialogul Cllcopilul. )i copiii r<lspund 1n propozi~ii mai ferme $i cu frazele mailungi, pe masurJ. in care ii in tereseaza conversa~ia Cll mam:t, cee:t cearata ro]u1 educ:ttiv a1 acestor con\"ersatii. Dupa 2 ani $i jumatate sepUn in eviden\a mai mult caracteristicile generatiye ale limbajului,fe!1omen observabil mai ales in modul in care se manifesta "crearia"de cuvinte $i de expresii. ern acest sens, un copil spune eu insistenraf:teate! "- echi,"alenr pentru desf5.! ; pentru J.ra - folose$te euvintul"tractoreaza", sau aceb~i copil inrreJ.bi ... cum se naschez copiii _ inloc de "cum se nJ.sc copiii!" Formele "bizare" \"erbale apar ca urmarea integrarii utilizarii cuvintelor dupa substructurile complexe (de pro­funzime) ale gramaticii care intrerine ge8crati\-itatea Yel"baEl, utilizareaei in comunica\ia curenta.

La 3 ani copilul intra intr-o faza complicata de denoltare a limba­juJui (ca instrument al gindirii). Se instituie 0 noua etapa interogativa,in care intrebari1e perseyerente 9int "de ce ?", "cum?" Aceasta fazaatrage aten~ia $i imeresul asupra planului gindirii in pIina expansiune,spre numeroasele interrelarii ~i dependente (indusiv de cauzalitate) din­tre fenomenele din jurul copilului, dar $i dintre aqiunile inElptuite de<::ei din jurul lui. Copilul colecteaza 0 infonnaiie subtila legata dea5pecte1e aplicative ale fenomenelor observate, ceea ce pune in evidenrao decentrare a planu1ui mental de pe ordinea senzoria1-perceptiva aobiectelor ~i fenomenelor.

Se $tie ca planul mental este amplu antrenat in procesul iusu$iriicapacitaiilor de vorbire. J. Pia get a considerat ca, inca spre sfiqitul

"rima ~i forme diferite ale inre1igen tei ce reprezima trepte carita ti vdiferite care, pe masura ce sint depasite, se restructureaza ca strategiisi funqie. Asdel, in perioadele de dominalll;a a imeligentei senzorio­motor;i exista si momente de gindire simbolica percepruala (1 an), dardominatia gindirii senzoriomotorie este evidenta. Dupa ce se intra inc:apa gindirii simbolice, preconceptuale (de 10. 2 10. 4 ani), gindireasnzorio-mororie depa~ita ramine subordonata ~i"si modifica 0 serie del'1su$iri co. v[teza, ~onstientizarea efectelor, ciar si a etapelor implicatein acJ;iuni. :\u pot fi ignorate diferenie!e dintre caracteristicile inteli­ge:Hei senzorio-motorii preverbale ~i gindirea nrbala care tincie sade-:ina concepruaEl [171, p. 165-170]. In acesr sens, diferentJ. ceJ.mal pregnJ.ma consta in Eaptul ca inteligenta senzoriomotorie impliclo dilatare relativa a succesiunii de impresii (cu dilararile corespunza­toare subiectiye ale fiecarora), ceea ce mentine 0 caracteristica relativ

ca:eidoscopi,..:a a reprezentari:or, 0 dificultate priyind unificareJ. si. nesubiectiva a acestora. OperJ.iiile inreligentei senzorio-

impregnate de durata subiecti,'a si de bJ.lastul subiectiv

din care motiv nLl se pOt detasa impresii Dbiecti,' compJ.f:lbilecaracteristica importanta CODSta in faptu! Cd inteligel1\3.

tinde in mod persistent la satisfacerea practica a ce­

subiecti\'e, a dorintelor, a intentiilor, a relatiilor etc, Copilu!necesitatea de a clasifica, de a decupa forme:e de interrela1iide dependenta, de interconditionare etc.), inteligenta sa este

spre rezolvarea situa1iilor de implica1ie practica 5i nu spreade\,arului. In fine, inteligenia senzoriomotorie este implicata

;ituatiile in care distanp dintre subiect ~i obiect este relativ redusa,pUnct de vedere spatial nu numai temporal. .1.ceasta conditi~ de

a impresiilor cu spatialitate alterneaza mohilitatea repre-

Din cele de mai SLISreiese ca gindirea verbala, complementara cdei

are tendin te puternice de dece:1trare subiecti \'-tem po­si spa1;iala. Aceasta presupune 0 reconstituire a mijloacelor si for­de cunoastere.

b perio;lda an teprqcolara in cepe consti tuirea formelor gindirii '-er­

o prima etapa a acesteia este gindirea simbolica preconceptuaEi]. Piaget intre 2 si 4 ani). Elra Indoiala, utilizarea simbolisticii

incepe dupa 12 luni. Comunicari il1carcate de se:nnifica1ie pOtinca in fazele inteligentei senzorio-motorii (cind copilLII, de

se prehce ca doarme). Folosirea limbajLIlui impliei ins~ vehicu-Ll de semnificatii, ceea ce inseamna legarea dintre U:1

implicat in cu\'int) si 0 realitate semnificata. In aceste

IIiII1!,ii,IIIIiII,

structuri mai complexe de cognitie prezinta imponanta indiciul sausemnalul. Acesta constituie 0 parte a: semnificantului (uneori relatia in­diciului este de la cauza 10. deer -chibriturile de jos constituie indiciica cinen a deschis cutia de chibrituri ~i Ie-a scilpat pe jos) sau un

raport de semnalizare (in cazul experimentelor de conditionare). Ast­fel de procese atributionale au Ioc in contextul jocului. Desigur, 10. 2ani copilul va "hrani papu~a", doar dadi va avea lingurita. La 3 ani,copilul hrane5te papu~a cu un bar, (simbol pentru lingmita). Batul estez.dmis co. simbolizind lingurita, papu~a este obiecrul incarc~t de simbo­lizarea "unui copil viu 5i adevarat", iar el insu5i, copilul care se joadtdevine "alrcineva" , un adult, probabil mama. Acesror realita1;i rransfi­

gurate Ii se acorda nume (Co. semnificant) ce se atribuie"substantia1ist"obiectelor despre care este vorba. Jocul eu simboluri creeaza copiluluio sinJ.tie 5i traire demiurgica ~i creeaza conditii asimiE'trii rolu1ui. Ge:'neza acestui proces este relativ complexa ~i mLllt influenPta de imitatie,care denota un fel de prelungire a acomodarii (ca aspect componental adaptarii), copilul asimillnd miscari ale altor persoane (imitatie) peplan percepti\"5i de miscare. Imitaiia poate sa se reproduca la copilulde peste un an, iar 10. un timp dupa ce s-a constituit capata funqiiinsrrumentale, In astfel de cazuri se constituie pe baza de reprezentari

si implidi mecanismele aminarii (:\1. Ralea a construit u;-, inrreg sistemde abordare a complexitaiii si implicit a dez-voltarii psihice prin analizaconlplicarii formelor de aminare in structura procesuaEtatii psihice com­plexe),

Limbjul vorbit si limbajul artistic ofera copilului de-a gata nume­toase semne c01e.::tive. Gindirea copilului decodifica si descopera aceste,emne, diferentiaza ceea ce este semnificativ ~i semnificant, inventeazasimbo;uri, impletindu-le in aqiuni. Or, procesul acesta :J.'..l este preafaci1.

"Chiar pentru aceasta perioadaa «gindirii simbolice» J. Piaget di­ferentiaza citen etape. 0 prima etapa este de gin dire preconcepruala

de participatie. Clasificarile nu sint inca distincte, difere:1ta dinue toti~i citeva este neclara, cuvinrele opereaza cu aceste preconcepte (cares1nt scheme - imagini vehiculate prin cuvinte, simboluri wrbale). Ra­,ionamentele sint ~i ele inca primitive. \V. Stern Ie-a numit rationamentetransductive. E vorba de rationamente primitive care vehiculeaza pre­

concepte ~i opereaza cu analogii, farii a putea realiza structuri reversi­bile. A doua etapa este de gin dire preconceptuala complexa cu elementeintuitiYe (1a 3 ani) ~i care de fapt se evidentiaza mai pregnant in etapaprescolara.

85

DEZVOL TAP-EA AFECT1VITA TII$1 A COMUNICARII AFECT1VE

De$i dupa \-lrsta de 1 an dispazi~ia generala a capilului este din ee1:1 ce mai buna, planul afectiv este instaoil ~i arza.tor, capilul se supunelegii celei mai mari tenta~ii. Disponibilitarea afectid: buna decurge dinadaptare.:t reJ.lizata, adaptare ce implica "starea de conl-lOrt psihic" eerezulta din asccierea a numero~i stimuli din ambianta ce sint implicatiin satisfacerea trebuil1telor (alimentare, de caldura agreabiEl, de ae­rare etc. ~i de afeqiune, proteqie, sigural1ta). Ata~amentul $i cerinpde apartenenta se dezvolta In aceste conditii ..

CroDologic, la 18 luni rezonanta afectiva cre$te, copilul este mal 1il1­presionabil $i intuic$te dispozitia marnei, reaqioneaza: la· ° melodictrista, ceea ce pune in evidenta prezenta st~1riiafectiYe ce se denurne$tep;in termenii "lirism", "rnelancolie" etc.

La virsta de 1 an $i jumatate at.1$amentul fata de mama s.1u de per­Sl'ana care 0 in1ocuie5te devine aC:1paranr. Se manifesta gelozia, dadn;ama acor&l atentie altui copil sau chiar dad nu-i acorda lui (copi­lului) destula aten~ie. Gelozia este 1a copiii mici Un spa\iu dramaticaltriirilor psihice in care se activeaza ambiguitatea legatii deintrusiune(0 a treia persoana in rel:q:iile de afeqiune dintre copil $i mama). Ge­!ozia presupune triunghiuI. In rinalul perioJ.dei ar,tepre~colare se for­mena gelozie latend £ata de intrusiunea p:lternaEi (1a ba:eti) san ma­ternal8: (la fetite).

Timiditatea" fa~a de persoanele strai:1e, simpatia, anripatia incepsa fie nuanpte. CopiIului de 2 ani Ii place "pacaleab", i'duma, comicul,sllride 1.1 compliment,;;, are unele :accese de generozitJ.te.

Spre 2 ani, tata1 este admirat$i devine favoritul copilului.Dupa 2 ani, copilul devine impulsi\- $i neintelegator, instabil din

no:.1.Tendin tele ostile fa~a de adult cresc, deoarece cre$te dmpul frustra­tiilor. Se constituie negativismul primar ce devine ,-ehemenr de muiteori. Copibl Se trin te$te, pllnge, tipa dae:! i se ia un obiect oarecare(jucaria), daca i se restituie - il arunca. Pe Un phn mai pUtin vehe­ment, aceasta conduita se manifesta ~i prin faptul ca el dare$te sa aibajuc;iriile altor:1, dar dupa ce Ie obtine Ie parase$te. Tot yehementa estereaqia in cazul in care copilul nu poate sau nu e lasat sa faca ceva ce,,\"rea" sa faea singur, chiar daca e evident ca nu poate. Se poate con­sider:1 ca la 2 ani ~i jumatate cucerirea propriei identitati se realizeazaprin opozitie cu ceilalti. Gesell at rage aten\ia asupra nesigurantei copi-

• Timiditatea se deosebe~te de team::! ;:JriQ faptui d apare numa: in situar;ii PS1­hologice, ca 0 team a de sine faia de prezen\a Ene: alte persoane. H. ';',;:-allon consideraca este legata de r~aqiile de prest:lnr;a care e"alueaz'l s-.:rsele d~ rise b prezenpaltcn ..

86

1

I

I!

lului in situa\ii de alegere la aceasta \'lrsta. Experienta aiternativelorincepe sa se constituie ~i devine relativ evidenta la 3 ani, clnd copiluli$i dobinde$te siguran~a de sine, 0 mai mare independenta ~i cooper are.

Deosebit de pregnant se manifesta la copiii anteprescolari atasamen­tul. 0 serie de studii efectuate, printre altii, de H. Balow $i colab.asupra ata$<lmentului (la puii de maimu\8:), au impirat studiul atent~ilarg al ata~amentului - in ontogeneza timpurie - la copii. Aceasta re­zonanta afecti,"a: (atasamentul) face ca in momentul de teama (de cevacu totul neobi~nuit) capilu1 sa se refugieze in bratele mam~i, sau (dupa2 ani) sa se ascunda in spatele ei. Aceea;;i componen\a afeetiva face cae! sa se ceara in bra1;e clnd e oDosit sau, dupa virsta de 2 ani sa selipseasdi de mama, in aceea~i situa\ie. In aceeasi gama de conduite sepot trece momentele in care copilul "parase~te" pe cei ce i-au faclltceva sau nu permi1.e mamei sa se indeparteze de el ·ca sa fie sigur .cdnu i se va intJ:mpla nimie rau. In acest din urma caz, ata$amenrul estecombinat cu 0 anumita forma de anxietate.

In orice caz, ata~amentul este diferit de dragostea fata de pa.rin~i ­care se mai manifesta si ea in juru1 virstei de 3 ani. Atasamenrul seexprima ca 0 dorinta de conservare a unei apropieri emoiionale cu 0persoana data. Conduitele de atasament se com plica $i se diferen1;iaza,pOt sa se manifeste si fata de 0 ju61rie sau obiect, pe care copilul Iepoarta eu el peste tot. Ataprnentul este selectiv acti,,- sifata de membriai famiEei.

Se considera ca 1.1baza ata'lamentului sta fenomenul de "imF:nting"(imprimare), fenomen pus in evidenta de etologi ~i care cOnSta In faptulca animalele tinere "manifesta" forme de ata~ament fata de arice fiintace devine protectoare la Incepu rul existen\ei.

Dupa 2-3 ani atas.1menml se poate eonstrui fata de ° persoanainca necunoscuta, prin "garantii" verbale, adica prin declaratii dinpartea mamei sau a ingrijitoarei ca persoana in cauza este buna ~i seva juea, va merge la plimbare, se va ocupa etc. de copil.

Manifestarile legate de ata'lament sint numeroase. incepind cn zim­betul, mingiierea, accese tumultuoase de afeqiune 7i sflr~ind eu solici­tarea acestora prin tOt [elul de mijloace. in acest sens, copilul mle "fo­lose$te", uneori, ata~amentul ca instrument afectiv. Se arata suparat,jignit sau exprima stari de "abandon" prin care pune in evidenta "ru­perea ata~amentului" in mod interesat. (Fiindca a fast cenat sau nu is-a satisfaeut 0 dorini"a sau pentru a atrage afeqiunea, lauda, dar ~ispontan intinde capSorul sa fie mingiiat, aeorda deci atentie etc.). Ata­$amentul la acest nive! al dezvoltarii, oriclt de activ ar E, nu prefigu­reaza totu~i 0 dependenta afectiva excesiva ulterioara.

Ata$3.mentul este influen\at de experienta de comuniune afectiva dinfamiEe. Este mai arzator 1a copiii din familiile tin ere in care exista inea

87

89

tiilor sale 5i fapt:.!l d( cei din jur au obosit 5i manifesta mai purinasolicitudine, ~i mai multa lipsa de disponibilitate afecti\'a, - copilulse simte parasit ~i vinovat. Emo~iile 5i sentimentele de acest fel sint dejaexpresii ale "dragosrei", care este altceva dedt ata5amentul, chiar acapa­rant al copilului mic. Dragostea se formeaza din afeqiunea simbioticafata de mama, care se con5tiemizeaza.

Atent la toate miscarile mamei S:1U ale persoanei ce-l ingrije~te, co­pilul devine atasat, ciar In conditii mai complexe. EI incearca sa redo­bindeasca aten!;ia, afeqiunea, prin conduite deja probate ca de "succes".Clnd doblnde5te buna dispozi~ie, apropierea afectiva, confonui psihiccare se constituie are toate dimensiunile ce se acor&1 de ob:cci terme­nului "fericire". Odata trait acest sentiment, copilul este atent la con­di~iilc de dobindire a accstuia, fapt ce determina un fei de inYJ,z:e aimaginatiei In zonele afective. Componamentele afectuoase se inmul­tesc ~i creeaza "dragalasenia" copilului antepre5colar c1.10 dezyolrarepsiho-afectiva echilibrata ~i bogata. Emotii complexe se manifesta ~icind este dus la speetacol, unde traie~te episoadele dramatizate, adese­ori imen'enind eu avcrtizari, daca personajul pozitiv este In primejdie.In astfel de situa~ii, fiqiunea scenica este eGnsiderata reaUl, simatia despectator devine invadata de el110tii ce incita la intrusiune.

Prezima importanta ~i dezvoltarea ex:perien~ei "reticentei". De~i re­strlnsa, aceasta forma dexperien ~a echivaleaza cu aparitia unei refle­xiyitaii mai mari privind ceea ce este permis ~i ceea ce nu este permis.In acest cadru se dezvoIta conformitati la dorintele celorlalti, mai ales1a solicitarile aduItului (pe venicala). Se dezvolta complezen~a, compor­tarea 1'elati\' diferel1tiata fat a de diferite persoane, reglementata de ca­racteristicile acestora, ~i mai ales se dezvolta nelini~tea umana fadl deceea ce eS'.e primeidios, perfid, rau, brutal. 5e dezvoIta timiditatea, areloc declinul tiparului ca reaqie de protest. Reaqiile opozante sinr im­plicate ~i ele In constituirea identitatii primare. La 2 ani acestea potdeveni foarte intense. Cele mai muIte manifestari de minie, ostilitate,agresivitate ~i negativism sint legate de exercitarea obiceiurilor ~i aregimului zilnic. Or, se ~tie ca acestea incorporeaza reguli de convie­tuire. Pe al doilea loc stau manifesta1'ile protestatare 5i ostile fat a deautoritatea cclor din jur (conflicte de autoritate). Pe locul trei se amIreaqiile de mlnie ~i protest fat a de dificu!tatile care se manifesta Injoc sau in traseele de realizare a dorintelor. Spre 3 ani reaqiile protes­tatare ale copilului se diminueaza (se semnaleaza un declin al tipatuluide SClina durata). St~'lrile afective ale copiilor mici sint intense, faraa fi profunde. Ele se muIriplidl, sediferentiaza ~i se compEd!. Axul di­ferential afectiv a1 ambilor p<'hinti creeaza echilibrul in familie ~i incomportarea copi1ului cu ei.

ardoare sexuaLl. La familiile mai pu~in tinere ata~amentul este uneorimai slab ~i apare mai evidenta nostalgia tatalui. Oricum, axa parentaEicreeaza nuaIl\e de afeqiune ~i ata~ament.

_''tspecte deosebi te sin t leg a te ~i de anxieta te.Se considera ca in copilaria timpurie exista doua feluri de an:'oe­

tate: anxietatea £ata de persoane ~i sima!;ii st!'aine, ~i anxietatea deseparatie. Treptat se constimie ~i anxietatea moraEi (Ph. L. Harriman,1969) ca teama de pedeapsa ~i traire a sentimenrului de vinovatie.

La unii copii de 12·--14 luni, anxietatea fara de persoane straineeste [oane inrensa. Imeresant este faptul ca la 15-16 luni unii copiialearga pe strada spre persoane straine care au ceva fami:iar, aratindu-lesimpatia - ca dupa ce constata in relatia "face to face" ca sint perSO;lnenecunoscllte - sa fuga repede indarat la mama sau ingri.jitoarea Iui.T eama de persoane straine se diminueaza spre virsta de J ani. In schimb,anxietatea de acest tip se conserva fata de "necunoscut". Ca atare, co­pilul poate manifesta teama de., bau-bau", de "baba c!oanta" de "mo~u"etc. In astfel de siruatii se exprima insa 5i aspecte de teama morala(de pedepsire).

_-\nxietatea de separa\ie (mai ales de mam~l) ia in .iurul \'irstei de21-24 de ILlni forme dramatice, nui ales daca copibl este obi5nuit camama sa fie cu el tOt timpul, sau daca persoana care 111grije5te copilulsubstituind mama este putin !andra. Desigur, diferente!e culturale joadun 1'01 impllrt:lf1t Cll pri\'ire b relatiile mama-copil. Se considera ca an­xietatea de sq)araJ;ie 1111este totu~i corelara strins cu "ata5amentul". Fe­nomenul de hospitalism, de abandon, in caz de ayitaminoza afectiya

proba~;il, prin m~1rirca anxictZl,:i ore aqioneaza asupra resur-intime ale dezvoltarii, deteriorind-o. In genere, dupa vi[sta de

copilul in cepe sa intuiasca mai clar limitele ce i se impun, aexpresie emotionalJ: este tot mai impregnata de deliberari interne,

expresie a sesizarii conduitelor admise, a corectitudinii lor etc. Dia­moti \'zq:ionala ce 0 impune dezvoIrarea relationeaza copilul Cll

din iur $i se complica. Cerinta de afeqiune cre5te 5i se rafineaza.de persozme straine, manifesta dorin \a de a Ie cl5tiga, de a

se lauda, vrea sa fie mingiiat. Uneori el dore~te ceva ~iori neluat in seam a, aIteori este pus in simatia de a sesizamai ales cele impuse de adulti, dar nu intotdeauna prefe-

de el, de copil. Din aceasta cauza, la 2 ani, actul delibe1'atf\' este

incarcat efecti\' ~i relatiy nesigur. La .3 ani, conduitele se orga­strategic. Strdtegiile de eYdziune se constituie din team a de pe­Copilul trebuie sa traHrseze aceasta experienia a cadrului vietii

care stratifica 0 experienia afectiva, bogata $i nuantata. $icu atit mai muIr, cu elt, dupa momente de conflicte, negativism,

dramatice emotion ale - constatind efectele tension ale ale 1'eac-

91

B2 ca schema Iudica incorporeaza evenimente trecute ~i creeaza Slm·bolm"i de eompletare. Capilul se joaea de-a ascunselea eu un var plecatde 0 saptamina. La 3 ani jocurile de alternan~a (copilul. este pe dndmama ~i copil In jocul ell papu$a) fae parte din aceasta categorie asimbolistieii ludice.

Sehemele A3 ~i B3 sint scheme simbolice combinatorii cu scene intregi.Ele pot fi combinatii compensatorii (B3) cum ar fl, de pilda, joeul "de-aapa din ga.letU$a" (in \ipsa apei) dupa 0 situatie in care s-a refuzateopilului un joc Cll apa la robinet. Astfel de joeuri se manifesta ~i insituatiile in care i se interzice copilului sa mearga la bucata1'ie. J. Piaget[172J re1ateaza reaqia joe a unni copil care poveste$te ursnlc1;ului caun baiet;el a mers la bucatarie ~i ac010 cineya a seapat apa fierbime ~i.173. a1's.

Schema C3 de combinatii liehidatorii apare ~i ea dnd se aceept:1 0

situatie de interdiqie sau frustrare, dar se transfigureaza simbolic.A~a, de pilda, un copil neglijat - deoareee a aparut in familie i1:1

aIt copil _ se joaea cu doua papu$i, una mica ~i una mare $i face sapiece in lume papU$a mica, iar eea mare sa ramina eu mama. Aceea5ischema se manifesta in jocul ce apare intr-un alt exemplu descris de'J. Piaget. Copilul a~ezat pe un seaun mai inah, pe care ii este frica saste;l _ se joaea eu papu~a sau ursuletul spunindu-i ca. este foarte bineS:l stea cuminte pe un scaun mare, e foarte bine - 0 sa creasea mareetc. (autosugestie).

In fine, schema D4 de combinare anticipativa (liehidatorie sau de

eompensaiie) este de asemenea complexa. Se poate desprinde din situaiiaurmatoare. Copilul e chem;lt la plimbare $i nu nea, incepe sa spuna caun copil s-a dus 1a plimbare ~i a venit un urs mare ~i era cit pc ee5a-l maninee pe eopil. :\.eeea~i schema funqioneaza cu alee nuan1;e cind

cor::ihll relateaza ca. un prieten i-a spus ca un eopil a patit eeL: demal sus.

Seheme1e combinate sin! foarte active la 3-4 ani. La 5-6 ani sinr

incorporate in jocul eu subiect $i rol.Simbolistica jocului se complic'il treptat, Incepind de 1a folosirea

de obiecte subordonate imagistieii ludice, 1a minuirea de eomportame;neIn care copilul de\-ine un personaj imaginar - i$i asuma un rol prinasimilare de conduite adulte.

La 18 luni, eopilul poate deveni in joc avion, ma$ina, tren, iar une-ori pisica, robinet, orice. In aeest moinent al dezvoharii ontogenetieeeste dominant inca jocul cu obieete, aqiunea ereind cO:1sistenta rolu­lui trait de copil in joc. Con(:omitent, joeul eu adultul se dezvoIt;l intrei direqii: prima este a jocului de hanuiaEl ~i trlnta, ridicare $ia1'uncare in sus, jac zgomotos de mi$care ~i de energizare, a doua este

a joeului verbal - fie sub forma de interogatii continui eomplexe

IJ.~ f'"I

!i1

1

1

:;: **

In perioac1a primei copiEhii se dezvolra intens jocul de manipularesub influent a trebuintei interne de a aqiona asupra lumii ~i a 0 schimba.Iste 0 activitate inca~rcata de disponibilita1;i psihoafective imaginative,ce ocupa 0 mare pane a zilei. Jocul este 0 expresie a activitatii efectuate,pontan, din placere, hcarcata de satisfactii. In joc se lncorporeaza,reptat evenlmentele vietii, decupaje situ8.tionale. Exista 0 componemacogniriva ($i inclusiv formativa) importarna privind inregrarea soci:llaa copilului 111joc. Exist2, de asemenea, S1 componente afecri\'e foartesubtile. Structura cuhurii influenteaza jocul copiilor. !n medi ul rural,copiii se antreneaza In jocllri legate de obiecte ~i siwatii, afara dincasaUn cune eu animale, bete etc.). In ere$a, jocurile sint mai supravegheate.b toare cazurile .sint influentate de anotimpuri, virsta $i chiar de'noda.

In genere, in joc obieete1e dc\'in interesante deoarece sint plasare::1tr-O pozitie psihologica care Ie favorizeaza $i se supun unei preschim­:cari incarcate de 0 energie panicipariva foarre inrensa.

Inca in primul an de viata, copilul simte pIa cere in a se juca ell;ropriile miini, eu picioarele, arunca pbieete1e, trage. Intre 1-3 ani, JOCU]

se incarca de 0 a;npEl simbolistidt, ee-i creeaza 0 forma de participaredeosebita. ]. Piaget, interesat de aceasta problema, a considerat dl sepDate vorbi de trei grupuri de simboluri ludice. Un prim grup este legatde interese $i forme de exprimare eorporale proprii, un al doilea grupeste legat de sentiment, de famiEe $i rela~ii fam:liale, ~i un al treileagrup de curiozitatea privind provenientele.

Exista scheme simboliee Iud ice. Ele yariaza in funqie de complexi­,atea, densitatea ~i antrenarea psihica pe care 0 exprima. Sint schemedominante de proiectare ~i scheme dominante de asimilare.

Printre sehemele de proieetare, J. Pia get vorbe$te de schema tip AI,foarte simpla, in care se proiecteaza forme de actiuni cunoscute (obi5­nuinte umane) pe obieete neinsufletite. De pilda, ursuletul (jucarie)doarme, papu~a maninca sau sta euminte. Tipul Bl deproiectare esteceva mai complicat ~icuprinde elemeute de imitatie. Copilul pune papu~asa telefoneze (la telefonul-juearie), in rolul unei persoane eunoscutebine, care este imitara:.

Schemele de asimilare se caracterizeaza prin incorporarea unel con­duite ce este caracteristiea unor obieete.

Schema A2 este ilustrata de J. Piaget prin situatia in care copilul I~iplimba degetele pe masa $i la un moment dat ritmul lor eVQca mersulcillutului: se plimba degetele pe masa, se plimba, se plimba ... tropaie,tropaie ... dllutul.

90

fie sub forma relatarii de povestiri (basme), In al treilea rind sub formajocului didactic In care aduItul lndruma copilul treptat ~i discret.

La 2 ani, copilul se joaca cam 90oio din timp. Totu~i, padlse~teu~orjocul pentru masa. La 2 ani ~i jumatate copilul prefera jucariile * curoti ell care poate transporta - jucariile mecanice, combinele, jucariilemuzicale, papll~i, animale, marionete, schemele ludice de proiectare de­,-in mai actiye, dar ~i jocuriIe distractive cum siut baloanele de sapunchiar jocul cu apa, teatrul de marionete. Copilul dore~te foarte multjuraria, dar poate sa 0 paraseasca foarte repede. Jocurile permit COn1-­binari, alergare, observare. E,'enimentele se revana in joc. Desigur, in­;:ereseaza ~imaterialele de joc ~i in aceasta categorie intra judiria, dar)i cuburile, mozaicurile ~i nisipul, plastiEna, lutul, focul **, pensula ~iculoarea, iar spre .3 ani intra In seria preferintelor tricicleta, mingea,cercul, balonul etc. Jocurile devin mai absorbame ~i copilul se simte{rustrat dara este Iuat brutal de la joc.

Jocul eopiiIor miei este Intli singular, simplu $i spontan. Treptat, seJecentreaza de pe obiect lm.:t;nd~-se pe subiecteie aqiunilor umane.;\.cestea incep sa se dilate ~i sa se combine. Conditia mintaEi a jocului sea:nplifica. Apar noi tipuri de joc ("de-a familia", "de-a doctoruI" etc.),sc instituie numeroase rdatii intre copii si se compEdi situa,ia psiholo­gica a jocului.

Aceste jocuri pOt avea 0 oarecare longe\·itate $i "a se iI1carce cu totielul de e\'enimente, desi in genere au un continut aqional simplu .5i re­petiti\- (adeseori). Rdatiile din jac au funqii mcrltipIe, ele imaresc coo­perarea rebtiilor .pozitive acti\'<::, dar pOt pune pe primul plan ~i relatiin::gati\'e, tension ale.

Schematic, am pute;} considera ca spre 3 ani se poate vorbi de undebut al jocurilor colectiye cu roluri. In acestea, simbolistica ludica este

5i coerenta, iar actiunea tinde sa cuprinda sporadic mai multe. In jocul cu subiect se pOt vedea numeroase clemente de imi-

imi tati copiii mai mici rasfadndu-se, copiii mai mari saulnteresul pentru joc devine din ce in ce mai mare, ceeain evidenta organizarea primara a sensuriIor experien,ei acu-

.Jocul impune forme de conduite noi ~i, fire$te, atinrdini. Rolu-orielt de fragmel1tare ar fl, organizeaza forme de cooperare sau de

afectiva (atraqie, simpatie, atentie afectiva). Deahfe!, una dinde demonstratie a simpatiei consta in aratarea (etalarea

sau daruirea lor chiar provizorie. Copiii se Iauda uneori cu

" Exisla muzee ale jucariei. La MuzeuI pedagogic din Paris se afla un sectord jucaria cOpilului (1959).

,'<, In perioada anleprelwlara copilu: lrece prin experier!~a congniriva a aerului,pamintu)lli ji focului, incorporinda-1e in experiema primar:i.

jucariile; la 2 ani copilul se joaca mult eu arice, indusiv la masa curesturile, cu mincarea, ,eu piinea etc. La 2 ani ~i jumatate construiestedin pietre, nisip, cuburi (cuburi pe verticala) ~i strica obiectele din cu­riOL.itate. Datorita limbajului, obiectele incep sa poata fi folosite penrruorice (prin aceastaiocu! J:ncepe sa-~i exercite funqii de actiyitate fun­damental3: formatiya ~i stimulativa .a resurselor psihiee),

Imaginatia este in mare progreso \\1. \\1aU a Inregistrat 1a aeeasta\'irsta 6-7 situatii imaginate in 2 ore,

La 3 ani, copilul se joaca ~i construie~te ~i pe vertica13: ~i pe orizon­tala, merge pe marginea trotuarului, ii place sa invinga mici obst:lcole,organizeaza insa si mici sabotaje ale jocului ahora.

Conduita copiilor in joc depinde de starea sanat~hii, de caracteristi­cile afectiyitalii.

In aceasta ordine de idei, copiii viguro~i se joaca tot timpul 5i i$i'schimba usor interesele, preferintele $i direqia jocului, in timp ce eopiiimai debili ca sana tate se .ioaca mai mult singuri preferind jocuri li­ni$tite. Cind interesul Ie este foarte solieitat, intra in jocurile coleetive.Copiii debiE mintal se joaca violent, iar eei {oarte inteligenti sint absor­biti de jocuri linistite, cu multe episoade suplimentare in care se joacasinguri. Lnii copii inteligenti se joaca mult, vorbind $i aqionind jocuriin care interpreteaza doua roluri (de mamica sau tatie ~i de copil),schimbind tinuta $i vocea dupa 1'01. Aeesta este debutul jocului de-aahernanp.

DezL'oltarea sociabilit,~tii copihtlHi in joe face progrese imp~nantc~ntre 1 ~i -' ani. In primul rind, conduitele copilului de\'in mai coerentefata de solicitarile jocului, mai ales spre virsta de 2 ani. In al doilearind, Iumea de,-ine pen tru copil un fel de spectaeol ce-l atrage, dar lacare nu "rea sa panicipe singur ~i pentru aeeasta solicita pe fiecaresa-l secundeze .

La 2 ani copilul se joaca in tovara~ia altar copii, oprindu-se dinclnd in cind spre a se odihni ~i observa jocul panenerilor. Momentele deobsen-atie eonstituie un fel de participare la jocul ahora. In genere,cooperarea cu alti copii este complicata ~i dificila, adeseori dramatid .i\par totu~i unele conduite de complezenta cum ar fi surisul, atraqiaaltui copil prin dedaratii de asisten la (" vi no sa vezi ce frumos ma jac

eu" !). Copilul sub 2 ani nu po ate sa se joace eu alti copii din cauzaearacterului restrictiv a1 atentiei de care dispune ~i a eooperarii com­plexe solicitate de joc ce-l depa~e~te. Totu~i, dupa virsta de 2 ani copi­lul poate sa-~i a~tepte rindul Cll alIi copii la di-ferite aetivitati ce ;i sintsolicitate. Relatiile pe verticala sint mai facile. Cu copiii mai mici estemai intelegihor ~i cooperant, iar cu copiii ma: mari, mai activ ~i inte­grato Cu persoanele mari care se joaca eu el este perfect integrat.

93

Dupa 2 ani ~i jumatate relaiiile in joc se pOt imparii In active (po­zitive ~i negative), pasive (care pOt Ji de asemenea pozitive :;;i negati\'e)$i defensive. Printre re1aiiile pozitive acti"l~e se pot enumera situaiiile incare copilul cia a jucarie, illinglie un copil sau Ii propune sa f.161 schimbde judirii. Relatiile active negative sint legate mai ales de rapire.:! deiucarii ~i de ceana care uneori degenereaza in bataie. Cearta este 0Incaierare pe plan Yerbal. Printre relaiiile pasiH pozitive se pOt citacele in care copilul accepta mlnglierea, schimbul de juearii etc. Rela­iiile pasive negatiye s1nt cele in care copilul ineaseaza blamul, ce:Hta$i chiar bataia de la panenerul sau. In teate cazurile intereseaza moti­

vaiia. Desigur ca rapirea judiriei are 0 semnificaiie ~i un substrat psihic,claea e vorba de 0 <j udtrie prefera ta, sau daca eel ce 0 face "I'rea sa deaiuearia unui eopil ce nu are jucarii, ori nea s~l faea ordine - ori aca­pareaza pur ~i simplu jucaria. lntre forme1e de cooperare ce se consti­ruie in perioada primei copiLhii, rugamintea are Un statut apane. Eapoate degenera in rapire sau In bataie pentru jucarie. $i relaiiile de­fensive pOt fi active (fuga, solicitarea de .ljutor de la educatoare saude la mama, angajarea in bataie pentru aparare). Au 0 oarecare inci­Jen1;a reJatiile defensiw pasive ce se exprima pc·in faptul ca cel caruia; se ia iucaria pli<nge doar la vederea micului agresor ce se apropie. In~5tfel de cnur;, copiInl ce pli'nge nu a gasit :.'n a1t mijloc de a sec:eSCl:rC:l.

* *

Baule dez,,<olUirii con~tiintei. Emancip<:irea motorie, acti'.itatea cuc,biectele care se pat supune mai multor intentionalitati depe:1c!ente dedorin tel e?i voin ta copilului creeaza condiiia trairii de ca He acesta afaotului ca el este cauza a aqiunii, subiect .11 acti"l'itaiii. Mai mult dedIarit, el poate efectua 0 multitudine de aqiuni. Dependenp ecranuluiactional de propria persoana creeaza intuirea acesteia, dar ~ireprezenta­rea despre sine, inc1usiv aprecierea generala despre sine In compararie;-:1 ceea ce ar dori altii (mai ales pariniii) ca el (copilul in cauza) safie ~i sa faca. Acest alter, constituit din interiorizarea cerintelor paren­cale, aqioneaza In sentimentul vinovaiiei si in cel al obligaiiei. Oricum,perioada primei copilarii denota 0 evidenta eyoluiie pe acest plan. Anu­:nite reguli ale mediului de cultura devin motiye e"l'aluative, cta cecreeaza germenele unui fel de alter desprins de modelele ce i se impun,

se insinueaza latent in substructurile con~tiintei reprezentarii despre

Difereniiat de aceasta este instan~a mai discreta a "ceea ce trebuiefaca copilul in comparatie cu alii copii". Imaginea parentala de re-

este mai toleranta ~i ampla decit imaginea Iui alter la 2 ani.

La 3 ani, amlndoua aceste imagini sin t in cre~tere eu tendinta de egali­zare ~i suprapunere discreta. Ca atare, are lac procesul de difereniierea structurilor con~tientulL1i ~i a constituirii in subcon~tient a unor .ac­ceptori ai aqiunilor cu funqii de control. !n contextul con~tiin\ei seformeaza ~i demente morale apreciative ~i placerea inteIegerii regulii ca~i supunerea 1.1 aceasta.

PROCESUL DE IDE."HIFICArU:

FaralndoiaLl, In structura comportamentului imaginea de sine, iden­tificarea de sine ca atare joaca un rol important. In acest proces existanumeroase complicatii cognitive (mentionate mai sus), dar ~i implic.atiiafective. <

Extras din domeniul speculaiiilor, fenomenul idemificarii legat decon~tientizarea identitatii - a fost studiat mai ales prin "recunoa~­terea de sine" in oglinda a copiilor mici.

Problema nu este ins3: atit de simpla pe elt pare. l\Iodelul inter:orimplicat in identificarea in oglinda nu poate servi ca reper de recunoa~­tere deci! dupa ce s-a constituit ca atare, devenind expresia imaginii desine, sau eel pUiin a ceea ce se n ume~te "sinele corporal" ca expresie asinelui material. Se pot diferentia cel putin doua serii de evenimente

cogniti"l'e in actul de identifical:e din o~linda. Pri:nul se refera la reeu­noa~terea faptului ca in oglinda se afla propria persoana sau imagineaei, al doilea la faptul di ceeace se vede In oglinda nu este 0 persoanain carne ~i oase, coneret Inconjura ta de lucruri concrete, ci 0 imagi:-:ece se mi~ca In spatialitatea imaginilor ce reflecta prin spatialitatea imJ.­ginilor, spatialitatea reaEtaiii.

Imaginea speculara (in oglinda) se manifesta Inca la s£lqitul pri­mului an ?rimr-o priyire atenta manifestata prin gest-control sausupraveghere a imaginii, apoi prin explozie de energie ce poate fi con­siderata "comprehensiune".

Printre primii care au conturat semnificatia ~i momenteIe de idemi­ficare in oglinda a copiilor a fast Preyer (1887) apoi, ceva mai tirziu,Baldwin (1897) ~i Ch. Darwin (1897). Preyer considera ca recunoaFereade sine a copilului in oglinda devine evidenta la 19 luni. Darwin a pla­sat-o mai devreme, la 17 luni. In fine, In aceasta enumerare se inscriustudiile lui Merrill ~i Palmer (1931) dar mai ales cele ale lui A. Gesell(1934), care a dat 0 mai mare consistenia problemei, fadnd referiri laevoluiia rolului de identificare In oglinda ~i la copiii mai mari 1.1 careacest act capata semnificaiii noi. Identificarea primara a fast plasatade A. Gesellia peste 2 ani. 1\lai recent Rene Zazzo a deplasat spre 3 aniaceasta recunoa~tere in urma efectuarii unei vaste serii de experimenre(inc1usv comparative; copil-maimuie pui) efectuate Intre 1972-1976,

95

97

ceperii realita1;ii - alimenteaza imaginatia, componamente1e $i strate­giile mintale care sint lncarcate de 0 simbolistica ampla ~i 0 emotionali­ta te complexa, fapt ce creeaza perioadei pre:;;colare acea unicitat~ ce facesa fie minunata virsta de aur a copilariei.

Tipul fundamental de activitate este jocul, care reprezi:1ta 0 de­centrare a psihicului de pe activitatea de percepere pe activitatea deimplanta1;ic in via1;a cultural-sociala, prin simoolizari ample si complexe.Tipul de rela!;ii se nuan\eaza~i se diversifici, amplificindu-se conduiteledin contextul colectivelor de copii. Are loc concomitent ~i diferentiereaconduitelor h\a de pel'soane de diferite virste ~i ocupatii, afhte inambianta cultural-sociala a copilului.

~i dezvoltarea fizica este eviden ta in perioada pre~colara. De la3 la 6 ani are loc cre:;;terea de la aproximativ 92 cm la 116 em castatura, :;;i 0 cre~tere de la circa 14 kg la 22 de kg pondera:' De asa'"menea, are loc 0 schimbare ~i dezvoltare a stfucturii mu:;;chi]or, des­cre:;;te ponderea tesutului adipos, pielea devine mai elastica, mai densa~i mai pUtin friabiEl, procesul de osificare em intens la ni',elul epifi­zeloroaselor lungi, a celor toracice, claviculare, damura prm"izorie in­cepe sa se deterio1'eze ~i mugurii dant:1fii dcfini ti ve se intaresc (atlaseleGreulich ~i Pyle permit calcularea virstei de cre:;;terc-dezvoltarc prinvl1'st3. osoasJ) Organismul 1n int1'egime devine mai elastic, miscarilemai suple :;;i sigure. Persista o. oarecare iritabilitate a cailor rinofarin­giene si implicit 0 sensibilitate [ata de bolile copiJ:i:riei, plus 0 u50aracontrac:are de gripe ~i afeqiuni bronho-pneumonale. * Tot in perioadapre~colara continua dezvoltarea diferentierilor fine in antrenarea func­tionala a strucmrilor scoaqei cerebrale, angajarea mozaicaEl fina azonelor yorbirii :;;i a dominatiei asimetrice a uneia dintre cele douaemisfe1'e (de obicei, stll1ga), fapt ce determina caracterul de d1'eptaci,stingaci sau ambidextru a manualita~ii copilului. In sfir~it, dezyolta1'eabiochimismului i:1tern devine mai complex a ~i impregnata de harmoniiti1'oidieni ~icei ai timusului (glanda cre~terii).

Deosebit de actiya este formarea comportamentelor implicate iZl dez­voltarea autonomiei, prin organizarea de deprinderi ~i obi:;;nuinte. Din­tre acestea ne vom referi 1a clteva mai specifice (comportamentele ali­men tare, de imbracare ~i igienice).

Comportamentele alimentare se culturalizeaza inrens. Sc ~tie ca ali­mentarea nu este uumai un act de satisfacere a unei trebuinte vitale de1ntrebuintarc a o1'ganismului. Alimentatia este impregnata de 0 serie deritualuri ~i s-a difereqiat in mesele principale ale zilei, micul dejun,prinzul :;;i cina, iar pcnt1'u copil un plus de doua gustari. Consisteota ~i

,. In c:dru! masuri!or medico-profihxice se fac vaccinari in campanii medico­sanitare de pre':enire a bolilor contagioase.

Cap it 0 1u 1 IV

A DOUA COPILARIE (3-fj ani)

(pCJ'ioada prc:;colara)

experimente ce au fost condensate1ntr-o lucrare ~i 1n tH~i filme inte­resante. R. Zazzo semnaleaza (1972) 0 mare perplexitate a copilului in[ata oglinzii, 1ntre 18 ~i 24 de luni, 1nsotita de bucuria de recunoa~tere,oarecare teama {anxietate) ~i uneori e,·itare. Oricum, comportarea ge­neraEi a copilului este ca fata de propria dublura ce ar avea 0 stareexisten\iala proprie [281]. Dualitatea existen'riala nJ se mai manifesta1a 3 ani, de~i copilul pastreaza la aceasra "irsta 0 mentalitate animistafata de jucari; :;;i chiar fata de unele obiecte ~i situalii.

In aceste faze timpurii ale d·::zvoltarii umane sln! inca pulin coezivecele trei [a tete mai imponante ale sinelni: silicle corporal material (cese refera la con~tientizarea caracteristicilor proprii corporale), shulesocial (ce se refer a b stann, rol-apanenel1l;a de grup sClcial) ~i sinciespiritual, cJ.re se refera la aptitudini, actiyitati ~i circularea acestora.i\cesta din urma este, dupa cum spune \'17. Jamer, "sanct:Jarul emotiiloroji dorintelor".

In societatea COntemporana din nume1'oase tari, pflntre care :;;1 pranoasrra, copiluI prescolar ia contact mai st1'ins cu mediul de gradinita,diferi t de cel familial, si tra verseaza observa ti y mediul social (strada,magazinele, mijloacele comune de transport).

Desi integrate 1n aceeasi viata sociala, cele trei componen te ale me­diului solicita copilului nu numai ajustari ale componamenrului la sis­teme nuantat dife1'ite de cerin~e, in conditii de tutela, proteqie si afec­tiune dife1'ite, dar creeaza concomitent 5i 0 mai mare sesiza1'e a diversi­tatii lumii si yietii, 0 mai densa :;;i complexa ant1'enare a deciziilor,curiozitatii, emotiilor ~i cunoa~terii in situatii numeroase inedite. !naceste conditii se dezvolta bazele personalitatii copilului, dar :;;i capaci­tatile de cunoa:;;tere, comunicare, expresia ~i emanciparea personalitatii,Se dezvolta, de asemenea, capacitatile de proiectarein con textllI eve­nimentelor prin care trece copiluL Capacitatile de cunoa.stere devin com­plexe, sint ,insa specific impregnate de caracteristicile virstelor.

Concomitent ell dezvolta1'ea capacitatilor perceptiy observatiye, sedezvolta reprezentarile (evocatoare, de completare, de anricipare :;;i fan­tastice). Fluiditatea acestui plan de produse psihice _ reHrs al per-96

99

este ordonata, daca este curata, neglijenta, adeevata, cocheta, daca esteasezata seara astfel ca a doua zi sa fie ne$ifonata etc.

. La 3 ani, copilul cste dependent de adult pe acest plan. La 6 ani,el dispune de numeroase manualitari $i deprinderi legate de Imbracarc.

o problema interesanta prin larura psihologica pe care 0 implidles:e aceea a COI1tinutului buzunarelor copiilor.

Copilul de 3-4 ani ;ire buzunarele relativ goale. Spre 5 ani incepsa cuprinda dulciuri $i anvelope de dulciuri, spre 6 ani unele obiectemici, copuri, baloane, pictricele colorate, capse si chiar cioburi de sticlacolore.,a. Igiena alimentara, de spalare a miinilor rnainte de orice masasi dupa arice vizita la rodeta, spa:larea obrazului, a urecnilor, a giwlui,baia, taierea unghiilor, pieptanarea parului, spalarea dinti1or, conduita10. toa1eta, folosirea hirtiei igienice, a jetuIui de apa ere. precum si fo­losirea de lo;;iuni, folosirea batistei etc. oglindesc gradul de dezvoltarc,'a depri"derilor igienice, ciar $i interesele copilului care contribuie 1aformarea imaginii de sine . .'?i pe acest plan exista diferenT;e mari innecopii. Unii se ingrijesc excesiv sau prelungit, deoarece transforma mo­mentele de Ingrijire in joc. Sint $i copii carora Ie este teama de apa sauramln indiferenti hta de murdarie. !n genere, pina la 6 ani copiiireU$esc sa stie sa se spele pe dinli (deprinderi) ~i sa a fadi zilnic (obi$­nuin~a). In majoritatea cazurilor, ei devin sensibili 1.1 curarenie, iartetirele manifesta adeseori forme evidente de eochetarie.

Prin toate cele descrise mai sus, copilui i~i insuse$te elementele debaza 'cile fondului de adaptare ·culturala, amplu concentrate in asa-nu­mi\ii "cei 7 ani de acasa". Expresia isi menrine sensul, de~i anii nu maiSIDt 7, ci 6, $i substanT;a condui telor la care se refera nil se mai dobln­deste numai in familie, ci $i in gradinira.

Prezinta imeres de asemenea 0 serie de aspecte leg.ne de somn. !n

perioada pre~colara, capilul accepta mai greu sa mearga la cuI care,spectacolul reL:r;ionarii cu ceilalti, interesul pentru ce fac adul\ii (adul­trism) ca -;:i placerea jocului fiind de mare atraqie. Proteswl fa\a demersul la culcare poa te fi verbal, evazi v sau categoric, de tergiversare,lndircat de tot felul de tranzaqii, ca $i de necesitatea de a avea un feti$,

prezenta unei per-soane (mai ales mama), a unei surse de lumina (ell U$adeschisa), cn lini~te tatala sau cu muzica etc. La 6 ani copilul exprimainca astfel de probleme, indusiv anxietate, teama.

Exista difereil\e mari lntre copii, atit In ceea ee prive~te adormirea,modul de a dormi (acoperit, descoperit, lini$tit, zbuciumat), trezirea(prelungita, imediata), dispozitia (lini$tit, 6J:eut, vesel, rasf~tat, plIn­gacios).

A$adar, pina la 6 ani are loc acest amplu proces de constituire dedeprinderi exprimate prin conduite alimentare, vestimenrare (de rmbra­care-dezbracare) ~i igienice etc. Importanta lor este foarte mare - pen-

,iIiI

iIiII

I

~8

ore1e acestor mese se afla in plina transformare sub influenta regimaluide viata modern. Cea mai evidenta schimbare consta In cre~terea con­sistentei micului dejun ~i a cinei ~i dim:nuarea consistenrei ~i durateimesei de 1a mijlocul zilei ca ~i ie~irea desertului din regimul de alimentpremial, pentru a se generaliza ca aliment util integrat in hranirea ra­tionaLl. Exist3. Insa un aIt aspect .a1 alimenta~iei, cel al modului cumse rea1izeaza. Din acest Dunct de yeelerc intereseaza a~ezarea ~i Ilnma lamasa, utilizarea tadmurilor (lingurita, furcu!i\2, curitu1 etc.), paharu1ui~i a altor ustensile (solnita, $ervetelele etc.). Perie'ada pre~colaca este do­minata de intensificarea eonsolidarii deprincbilor legate de folosire;;;.acestor us tensile (latura instrumental;=;' a alime;narii). Spre sflr$iwl pe­rioadei pre$cahre, aceste deprinderi sint c',-idente.

Tot in procesul alimentariei exista un al do:ka cerc de conduite, celal reaqii10r cultural-sociale privind modul de ~ se servi, de a cere, de amul rumi, rinuta la masa, relationarea eu ceilalti, a ten ~ia lu cerintdeacestora. Acestea iradiaza $i ln aite zone ale conciuitelor civilizate, GinaIntretinute apoi de cele din urma.

In perioada pre.5colara, 1.1tura instrumem::dJ: a alimenta1;iei trece prinfaze progresive complexe. La .3 ani, capilul reusest:: s5 manince Cll fur­culita budlti de carne ce i-au fast taiate in prealabiL Intre 4 si 6 ani Isi;nsu$e$te conduitele de utilizare adeevata a furcwlirei, lingurii si lingu­ritei, paharului cu apa, a $ervetuIui, solni~ei etc. Copilul trece 1.1 0 ali­menratie complexa. La 4 ani, preferintele alimentare devin mai selective.

Pe p1anul conduitelor alimentare exista neadaptare culturala alimen­tara ~i mica psihopatologie alimentara. Keadaptarea culturaLi a1imen­ta,a se exprima prin carente in constituirea deprinderilor curente im­plicate in alimenrarie In sensul cdor mai sus descrise. Minuirea groso­lana $i stingace a tadmurilor, ari ignorarea lor, nefolosire:l $crverelelor,rmprastierea de alimente, murdarirea ferei de masa, tendinta de a nutine seama de ceilal\i in timpul mesei ete. hc ?arte elln insemnele in a­daptarii cultural-alimen tare.

La acestea se adauga mica psihopatologie ali:nenra::-a. E varin deunele reaqii nevrotice sau unele reactii excesi\-e ca 'lorna, dezgusrul,obsesiile alimentare (de dulciuri) sau refuzul lor, stocarea in gura deboluri alimentare ee nu pot fi lnghitite etc.

Intre 4 ~i 5 ani, copilul trece printr-o diminuare a poftei de min­care, adesea determinata de monotonia regin:'Jlui alimentar sau detensiuni afective.

Progresele similare se manifesta $i In domeniul culturalizarii legatede imbracare, igiena $i toaleta. imbrac«rea implica numeroase deprin­cieri, dar $i competente implicate In decizia de a alege 1mbddlminteain functie de 0 serie de factori sezonieri sau ai zilei (lmbradlmintea dezi ~i imbracamintea de noapte). Inrereseaza inca ~; dac;;' :mbracamintea

Prima dintre de, perioada pre5colara midi se caracrerizeaza primr-ocre~tere a intereselor, a aspira1;iilor 5i a aptitudinilor marunte implicateIn satisfacerea placerii de explorare a mediului. De la un relai.i\" echi­libru la 3 ani, are lac 0 trecere sprc 0 oarecare instabilitate, 0 oarecareexpansiune ce exprima 0 mare decentrare de pc obiectele con(:'ete simanipularea lor pe integrarea obiectelor In strategii mai largi de nti­Iizare in care Ii se confera funqii slmbolice. Integrarea In gradinita seface ell oarecarc dificultate la aceasta virsta, data fiind deDendentamare a copilului pre:)colar mic de mama sa 5i de ambianp {amiliala.

Instabilitatea psihomotorie, anxietatea crescuta In situa~ii de des­princlere de mccEul familial etc., cOl1tribuie la adaptarea eEfieila a eopi­lului la conclitiile de gradinita, fenomen semnalat In numeroase swdii[30, p. 57-69]. .:\daptarca este Cll adt mai di£iciEl, Cll elt copilul nu~tie ir;c~ sa se exprime destul de clar $i n:J intelege prea bine ee i sc'spune. La acestea se adauga inconsistenta unor limite clare intre reali­tatea personala su~iectiva ~i realitatea obiectiva favorizind dilatarea ~iinundarea realita1;ii obiective de reaEratea subiectiY3, fenomen descrisde J. Pia get ~i denumit prin termenul de egocentrism.

Ca expresie a dezvolta1'ii, perioada pre5CO]ara mica este vadit detrecere de la centrarea activitatii organismului pe satisfacerea necc­sit3\ilo1' imediate, adeseori dominant biologice - prin mijloace sim­ple - spre actiyitati In care devin mai complicate modalitatile de sa­tisfacere a unor trebuinte psihologice. Pre~colarul mic este instabil, {oaneimpresionabil, .phage rlzind 5i trece u~or de la 0 dispozirie 1a aha.Durerea sa ca ~i bucuria sin t explozive, totale.

Spre 4 ani, copilul devine mai puternic, dar ~i mai neindeminatic.Mi~carile sale de"in mai brutale, fapt explicabi!, data fiind antre:1area~i constituirea (inca instabila) de {oarte numeroase conduite impEcateIn cerintele de autonomic, In conditii variate, dar $i in contextul rdativrigid al regimului de viata din famiEi si din gradinira.

In perioada prescolara mijlocie copilnl traverseaza un usor puseu decrestere. Pe plan psihologic se intensifica dezvoltarea Iimbajului (39J(intre 3 5i :5 ani se clstiga cam 50 cuvinte pe luna). Tot evidenra estedezvoltarea autonomiei datorita progreselor ce se realizeaza In planuldeprinderilor alimentare, de imbracare, igienice (pe care Ie-am descris Inpaginilc anterioare). Se intensifica, de asemenea, dezvoltarea con5tiinreide sine, fapt ce se exprima prin cresterea opozabilitatii, a bravadei, adorintei de a atrage atentia asupra sa (episod de negativism). Jocul de­vine in perioada prescolara mijlocie 0 activitate de baza, Inca,cata decaracteristici actiye de manipularc a experien~ei de via1;a, a obsena~ii­lor, <:. emotiilor, a aqiunilor 5i a conduitelor ce se vehiculeaza in am­bianta sa, punind in eviden~a 0 mare experien~a sociala d.chizition::l.ta 5icapacitatea de a crea verbal ~i comportamental roluri (prin mijloace do-

101

Perloach pre.)colara cste una din perioadele de intensa dezvoltareDsihid. Presiunea structurilor sociale ccdtur::de, absorbria copilului in~:1stitu\iile pre~cohrc solicit:'i Wate posibilita61e hi de adapuire. Dife­rcnrde de cerinte din gradini\a ~i din famiEe so:icita la rindul lor 0mai mare varietate de conduite. Ca atare, contraciiqiile dintre solici­tari:e e):terne ~i posibilitatile interne de"in mai active. Aceste forme decmt:'adiqii constituie puncte de plecare pentru clezyoltarea explozivaJ. comp0rtamentelor, a condLliteior socia!e c!iferc:1ti::ne, a ci~tig2rii de:1wclalita\i diyerse de activit~'i\i, a dobindirii de abilitati inscrise in pro­gramcle gradinitelor. Comunica ti vi tatea ~i sociabilita tea copilul ui cresci:l aceste conditii.

Deosebit de acti';a de';ine ~i contradiqia clintre cerin\2lc interne,dorintde, aspiratiile, intcresele copilului ~i posibi]it~tile de a £i sa tis­

,":icute. Aceasta C1.ladt mai mult cu elt cre5terea 5i diversificarea expc­rien(ci copilului constituie un imprevizibil teren de emcrgentQ a antrc­:1arii personalitarii infantile in nenumarate directii si domenii. Pe acestpLm sc dezvolta negativismul infanti!, dar ~i 0 rcglementare mai pro­luneLl, de fond, a intregii activitari psihice, 0 interiorizare ~i un el~tig~e intelegere a ceea ce este permis ~i a ce nu e permis, a ce este posibil~1 a ce nu este.

Copilul parcurgc in perioada pre~colara 5i conrradiqii legate demodalitati mai simple ~i primitive de satisfacere a ,rebuintelor ~i cerin­telor implicate In trebuintele noi ~i in modalita1;ile mai complexe ~i civi­liz:ltc de a fi satisfacute. Pe acest teren se ami conduitele de pe axacrdonat-dezordonat, conduite civilizate ~i conduite copilaresti.

Contradiqii specifice se constituie 5i in planul cunoa5terii. DatoritadcZ';oltarii imaginatiei, copilul descopera faptul ca irnaginar el poate sase transpuna in arice situatie, fie ea ~i fantastica, pe clnd in realitate

Situa1;iile de viara sin t foane restrinse ~i ban ale ca semnificatie. Lega tade aceasta contradiqie se dezvolta dorinp de a crea, de a schimba, dea se imbogati ~i de a trai din pEn viap.

Perioada pre5colara poate fi impartita in trei subperioade: aceeaa pre5colarului mic (3-4 ani), a pre5colarubi mijlociu (4~5 ani) ~i aprc5colarului mare (5-6 ani).

tru toata viap - ~i creeaza personalitatii un supon de adaptare ce areccouri profunde ordonatoare generale, creind ~i U:1 supon de responsa­bilitate pentru propria persoana ~i de autonomie reala, dar ~i de con­tribu\ie 1a structura con~tiin\ei de sine, a euiui corporal.

minant imitative) prin care copilul reconstituie episoade din realitateainconjurihoare (jocuI cu rol ~i subiect). In genere, curiozitatea devinemai <lmp1a ~i abordeaza mai pregnant relatiile dintre fenomene (relatiide dependen~a, de cauzalitate, de condi1;ionare etc.).

In perioada pre~co1ara mijlocie receptivitatea copilului h1;a de habi­tusurile conservate de famiEe ~i apoi de gradini1;a cre~te - copilul i~ii:nsu$e~te regulile specifice implicate in convie1;uirea din aceste colec­tive - in orarul lor de fie care zi. CopiJul de\'ine mai sensibil la sem­nifica1;1a evenimentelor. Conduitele lui deviu mai nuan~ate $i incorpo­lena mai numeroase rcactii ~i adresari revereD,\ioase. Cre?te insa $i fra­gilitatea sa afectiva (crize de prestigiu). Ii plac pO"e$tile, prezinta inte­res pentrn caqi C1.1 imagini, pentm desen, mOdelaj, jocuri cu ci"buri,teatm de papu$i or1 de marionete, T.V., desc'1e anirnate etc.

P 1 1 (-") '1' ~ , 1 1 .rc~co aru mare )-0 am ill;1l1l esta 1:1 a:lsamo u 0 mal r;ure

fon)l, agilitate, imeligenta, reticente in situa\ii usor penibj]e, Cimpulatentiei este dominat de 0 intelegere mJ.i profund:i a siwatiiloI'.

Exista $i in perioada pre$colara mare 0 oarecJ.re opozitie hla deadult, opozi1;ie ce se manifesta spontan ca atJ.re, urmata de dorint,c,-adite de reconciliere. La unii copii, atitudinile opozante Slut oprimatcIn comportament, dar alimentate subcon$tient. Se manifesta in condui­tele alimentare (anorexie) $i pune in evidenta susceptibilita1;i nesatisfa­cute - 0 stare mai tensionala dintre dorin1;ele de a'Jtonomie ~i depen­den\J. afectiva U$or contrariata de rivalitati frater:1ele. Aceasta cu atl:mai mult, cu cit, in numeroase familii copilul prescolar mai are unulsau doi frati mai mici. Caracateristica este la pre~colarul mare ~i <1dap­tarea mai evidenta a conduitelor [a1;a de diferite persoane, de caracte­risticile acestora in cele doua medii eoncurente, hmilia $i gradinip.In acest sens, copilul poate fi acasa destins, disponibil, iar in gradini1;a,rasfa1;at, nervos, $i invers, fapt ce pune de asemenea probleme l~gatede dificultat,ile sale de adaptare, manifestate prin aceste mari distant,epsihologicc de conduita in cele doua medii.

Adeseori, in timplll in care copilul are conduite Incareate de nega­ti,-ism exista persoane devalorizate psihic pentru el - sau persoane cncare nu stabile$te relatii fire~ti datorita unor baraje psihice (din team a,diD. antipJ.tie, din nesiguran1;a). Concomitent se exprima cerin1;a activaa copilului de a £i de folos adul1;ilor. Atentia mare fa1;a de <lce$tia seexprima evident prin imita1;ia disereta, contagiuni (indusiv de dispozi­1;ie afectiva) etc. In perioada pre~colara mare, acti-..itatea creatoare esteevidenta, cu tendin1;e de diferentiere. Desenul, mllzica, artizanatul ma­

runt, colajele, construqia, mozaicul intereseaza foarte mult copiii. La.fel, micile serbari, poeziile, jucarii1e, jocurile cu clntece din colectiy[264] etc.

102

Capacitatea de invatare devine activa ~i este dublata de interesedecunoa~tere care incorporeaza $i forme mai evoluate de simbolizare Incare aC\ioneaza integratori yerb-ali (alimente, pasari1 flori, fruete etc.).

Dealtfel, In gradinita copilul traverse<J.za programe educative diversecare-i maresc sensibilitJ.tea intelecwal-observativa, II abiliteaza cu ma­nualitati tOt mai complexe, uneori 11 pun in contact Cll elemente alesimbolisticii anistice (atelierele de creatie plastica pentru copii de pelinga, muzee). Imagina~ia utilizeaza probabilu1 fantastic mai putin inviata de fiecare zi (ca deer. a1 influent,ei planului intelectual corector),dlminlnd activa iusa in joe.

:\1. Rambert [192] consicIera ca simbolistica infanti1a este impreg­nata de un deeJ.lajintre dezvoltarea afectivitatii £ata de eea intelectuaEi.In acest se:1S, '.-orbe$te de 0 virsta a simbolului mimat intre 4 ~i 5 ani ~io £aza a ideiltificarii de simbol intre 5 ~i 6 ani. In orice caz, dominatia'plandui imaginativ este evidenta ca supon al dezvoltarii simbolisticeludice, daT si a unei anumite co1oraturi a univenului mental al copi­lului. *

** *

Revenind la problema adaptarii::opilu1ui la ansamblul cerin~elor cese exprima fata de el, inclusiv la diferen~ele dintre mediul familial ~icel de gradini1;a, putem considera ca exista cel putin trei planuri aleconduiteIor in care este solicitata adaptarea prescolarului in mod di­ferit, p1anul deseryirii, cel al prezentei regimului de actiyitat,i obligatoriidin gradini1;a si implicit solieitarea intensiva a atentiei, a memoriei,a aetivitatilor imelecrua1e, prin aceasta ~i planul integrarii in colecti­vi tate, in aetivitatile ce 0 earacterizeaza la un moment dat. Intr-o cer­eetare axata pe aceste probleme $i aspecte s-au pus in eyiden~a 6 tipuride adaptare [226, p. 25-34] 1a mediul de gradini1;a, acesta fiind me­diul "nou" **.

, 1) Adaptarea foarte buna, ee se caracterizeaza prin despaniri faraezit;:ri de persoana care a adus copilul in gradinita, prin conduite sa­turate de curiozitate ~i de investiga1;ie activa in mediu1 de gradini1;a. Laacestea se adauga stabi1irea rapida de relatii Cll educatoarea ~i cu copiiitlin grupa;

" ;,1. R:lmbert (in lucr:lrs:l La '[,'ie affecti~le et morale de l'enfam 1963) a pornilde la teartl, catarcnca a jacuiui In versiunea ini ]. Plaget ~i a creat .ehntca maria­nereiar, ul'iLa £n m.bilirea etiolagiei camplexe a tulbudidor psihice ale copiluiui.

*,' Au fast ob,erva\i de nai ~i evaluate cOl1dllitele ;l. 80 de capii din grupa mica,.200 din grupa mijlocie ~i 220 din grupa mare, timp de 10 sapramsni, dte 1 ora pezi, 4 zile pe s2ptiiminii. '

103

La pre$colarii mijlocii, adaptarea foarte grea $i grea se amelioreazasimtitor dupa 4-5 saptamini. Totu$i, un procent de 3-40/0 din pre­~colarii mljlocii ramin cu adaptare dificitl pina la 8-9 saptamini.Ace~tia manifesta neparticipare la activitari obligatorii, negativism, mu­tism. 0 parte din copii Cll adaptare tensionala intermitenta in primelezile se acomodeaza regimului de gradinita dupa 3-4 saptamini, 5­60/ odin copiii acestei grupe (cu adaptare tensionaEi) rain in insa in "alerta"tOt timpul. Adaptarea afectiva este mai dificila 1a ace$ti copii decitidaptarea prin deprinderi ~i obi$nuin1;e. Ei exprima adeseori atitudinide abandon. La unii prqcolari mijlocii, ca $i la cei mici, se instaleazadupa citen saptamini de frecventare a gradinirei 0 afecriune de tipsimbolic (dependenia afectiva) fala de educatoare, atitudine U$or ten­siona1a, dar fo;,rte utila in constituirea de deprinderi $i conduite legatede regimul de ,-iata. Pre$co1o.rii mari devin dupa 3-·~saptamini bineadaptali 10. regimul de gradini1;a. Un procem de 6-7% cazuri prezintainca 0 tensiune u~oara $i nervozitate dupa 1 luna de la frecventareagradinir;ei. Cercetarile descrise mai sus pun in evidenta 0 adaptabilitatece\"a mai ridicata la copiii pre$colari, fapt prezent ~i in studiile cfec­Wate de NIargoulis ]. (1956), in Franr;a.

De semnalat ni se pare faptul ca in primele faze de adaptare 10. re­gimul "ier;ii de gradinita apar co. rdativ in stare critica zonele afectivi­tatii. In etapa a doua, jocul este relativ blocat, copilul manifestind maimult 0 particularitate doar observativa dupa intra rea in gradinita.

in rc!ar;ia deprinderi - obi$nuinte, deprinderile ramln mai neahe­rate, in schimb, obi$nuintele trec printr-o faza critica evidenta acasa,deoarece orele de masa, culcare, joc ete. nu coincid totdeauna cu celedin orarul gradinitei pentru astfel de activita1;i. Activitatea intelectuala(observativa), memoria. aten1;ia, gindirea $i chiar inteligenr;a ~ soli­citate de activitar;ile obligatorii - sint paqial b10cate cam la 2-3 sap­tamini dupa primele zile de frecventare a gradini1;ei. In genere, la multicopii din grupa mica $i la 0 parte din cei din grupa mijlocie se mani­Festa neadaptare la situar;ii de refuz (care se supona greu), 1a situa~iiin care se denunr;a public vinodr;ia sau incapacitatea, reaua vointa(crize de prestigiu). Stilul de lucru prea rapid sau prea seYer in timpulactl vitar;ilor obligatorii prelunge$te tensiunea de adaptare.

La copiii din grupa mijlocie $i la multi copiidin grupa mare seconstituie dupa citeva saptamini doua stiluri de conduita paralele : unulacasa, altul la gradinita. Adaptarea la viar;a de gradini1;a afecteaza totla tura afectiva $i a conduitei de acasa - creind 0 oarecare nervozitate~j exc;beranta timp de 3-4 saptamini, dupa inceputul frecventarii gra­dinir;ei. In aceasta faza are loc transferul unor obi$nuinte ($i deprinderi).

~Uneori se manifesta 0 tendin1;a de unificare a componamentelor de

F03rtebun<.l

2021,_'i+1,5Ui

.30

26.513

11,512,59,5

AdaptJ.r ,'d

I Te~sionaLl I TellW'''.':' _I'i c:::mt;nua I Ink;:! ·.;:~~~,t,

1061.5

7

1,5

SO200220

-----1 ---1-----i'rc'.'coiari I ;-;1'. de s. I . I

I , Foarte ~~rc:.lI DificiL.l, ,-------rni,:j

m~jlociimari

2) Adaptarea buna, ce se caracterizeaza prin despar~irea fara ezi­tari de persoana care a adus copilul 10. gradinita, prin stabilirea facilade rela1;ii verbale cu educatoarea ~i Cll cli;i\'a copii din grupa, ciar cuatitudine de expectativa ~i nl! atitudine activa de investiga1;ie.

3) AdJ.ptarea dificila, intermi tent tensionala, ce se manifesta prinnervozi tJ.te, rqinere tacita (de mIna) a persoanei insoti ware, dispoziiiealternanta, nesiguran1;a dar ~i curiozitJ.te 1'ata de ambianta.

4) Adaptarea tensionaEl continua, ce se manifesta prin tr-o nervozi­tate de fond, prin retinere ins;stenta a persoanei inso,itoare (insistenteYerbale - uneori scincit), prin stabilirea de rebtii foane reduse cueducatoarea $i ceilalti copii - in limitele stricte ale solicitarilor demoment. Conduite de abandon e\"idente.

5) Adaptarea dificila, ce se manifesta prin refuzul copilului de ase desparti de persoana insotitoare, prin refuzd c,,-asigeneral de a sta­bili relatii verbale (mutism), prin blocajul curiozitatii $i al investip1;iei,prin dispozitia tensionala evidenta $i continua.

6) Neadaptarea, refuzo.ctiv 0.1 copilului de a se despaqi de per­soana insotitoare, negativism, uneori violent, conduite refractare, une­ori agrcsive. In tabelul de mai jos au fast condensate caracteristicile

adapt:irii copiilor pre~cohri, In prima zi de gradinidi (in %).

La pre)c01arii mici exista cazuri dnd adaptarea ramine foarte greamultc zile In ~ir. !n unele cazuri, parinrii abandoneaza $i nu mai aduecopiii la gradinira. Adaptarea dificila poate dura la pre~;colarii mici de1a 4 la 8-10 saptamini, cu 0 oarecare cre$tere a neryozitaiii In a doua~i a ueia saptamina. Nervozitatea acestora devine ~i acasa mai mare~ este insor;ita de anorexie (lipsa de pofta de mincare) ~i enuresis noc­

turn. ~i copiii cu adaptare buna manifesta 0 cre$tere a nervozitatiiintre saptaminile 4 ~i 6 Insotite de fenomene semnalate pentru cei1alti.Ace"t lucru se datoreaza probabil J,oboselii" de adaptare, amplificatede diferenr;ele de regim din cele doua medii.

104

acasa ~i de la gr:Jdinira, prin transfer activ al stilului ~i conrinuturi1oractivitari10r de gradinita acasa.

A~adar, procesul de adaptare este rdativ difici1 ~i complex ~i areparticularitatiin carese exprima vi1'sta, temperan:entul ~i experienta.anterioara.

~* *

In ceca ce privqte planu! senzorio-perceptiv, tactul se decalifidi.relativ de":enind un simt de control $i sustinere a vazului ~i auzuluicare co1ecteaza prioritar impresii pina 13.6-9 sani. !ntregul plan per­ceptiv (haptic) se subordoneaza aqiunilor de decodificare a semnifi ..catiilor, care Incep sa se C0115tientizeze. Aqiunile perceptive se incarca ..de intentii ~i se depureaza relativ de impulsuri, capihind direqie, foea­lizare $i funqii de intretinere ~i satisfacere a intentiilor.!n aceste con­ditii, perceptia devine observatie perceptiva ce serve5te invatarii inlarga masura. !n ansamblu, satisfaccrea trebuintelor biologice devinedependenra de trebuiniele psihologice care se elenohi': ~i se ciilata, fiindbtretinme de curiozitatea care eapata un statut similar eu cel a1 jocului.

Scnzatiile ~i perceptiile furnizeaza materia prima extrem de impor­tanta pentru plamd minta1 -7ial aqiunilor desfa~~rarii In mediul incon­jurator $i in cel cultural.

Copilnl pre$co1ar incepe sa cunoasca interiorul si exteriorul locuinteisi al gradinitei, strada pe care merge spre gradinita, sau eventual maga­zinul alimentar. Incepe sa cunoasca denumirea mobiIierului, camerele,.particularita\ile acestora, poate identifica Iocul a diferite obiecte. Cu­riozitatea copilului exp10reaza caracteristicile fiecarui membru al famiIiei,identitatea acestora, comportarea; de asemenea cunoa5terea persoanelordin grad inita se realizeaza ea 0 identificare a lor. Copilul pre~colar in­cepe sa fie interesat de conditiile de viara, de activitatile ~i profesiunileu:nane de baza, ca ~i de bunurile implicate in aceste activitati (agricul­tura, industrie, ateliere, magazine, frizerie, mijloace de transport, Ii­brarii, pOsta, dispensare, croitorie). Lurnea uneltelor Incepe sa fie cunos­Cuta: plugul, tractorul, semanatoarea, combina ete., dar ~i bicicleta,motocicleta, automobilu!, trolcibuzul, tramvaiul, autocamionul, trenul,vaporul, barca, avionu! [179] etc. Incep sa fie cunoscute semnele decirculatie, pentru pietoni, insemnele de insignele pioniere$ti. Se con­struiesc cuno$tintc cu privire la ora~ $i sat ~i se fac a\"a:1suri importantein ceca ce pri'le~te cunoasterea naturii, pianteic ~i viap. lor, p~htile lor,animale1e. Incepsa se consolideze generalizari cantitative, 10gica prac­tica a relatiilor; rnarimea (lung, lat, inalt), cantitatea (mult, putin,foarte pUiin, delt'lc), spatiale (1inga, pe, sub, apr0ape, departe), ecuatia ..

106

tempor<lJl ~i spatiala, parte-lntreg (putin, tot, nimic, mai mult, maiputin, amlndoi, sfert, jumatate, Inca unul), succesiunea ~i simu!taneitatea(acum, dupa aceea, intii, dupa, deodata), comparatia (la fel, totadt etc.). Observatia copilului {perceptia organizata) este ancorata insituatii diverse, complexe. PerceHia de spatiu ~i timp Incepe sa devinaDperativa. Experienta consolideaza constante perceptive, conservanri,marimi de la distanta. In toate aspectele de maisus este implicata dez­voltarea ~i operarea cu limbajul.

La copiii orbi ~i ambliopi perceptia ~i logica spatia!a prezima ca­racte1'istici, care a1'ata ca in formarea lor au un 1;'01important coo1'oo­narea mi~dtrilor de pipaire. La copiii cn tulburari evidente de limbaj,planul reladonarilor este mai putin dezvoltat, procesul de decentraremai lent. Reprezentarile la cele mai elementare abstraetii legate de ex­periem;a perceptiva sint Incarca te de impresii concrete ..

Transformari calitative imponante permit sa creasd( gradur de 1n­telegere. Desigur, reprezentarile sim de mai multe felmi, reprezenrariprivind obiecte 'lazute, evenimente traite, dar ~i reprezentari ale eveni­-mcntelor evocate care eircula liber dinspre adult ~i dinspre viap cultu­raLL !n ace3te conditii au Joc combinatii de rezerve de experiente ac­eeptate. Acestea sint reprezen tari ale imaginatiei. Ele se construiesc fieIn situatii ce necesita completari pentru a £i intelese aspectele noi, fiein situa~ii in care este solicitata antieiparea, fie in situatii de constrnqiimentale fantastice. Imaginatia cont1'ibuie astfel la construirea posibilu­lui, la substantializarea ~i fluidizarea viqii imer:oare. !n domeniul po­sibilului aqioneaza reprezentarile fantastice, care de fapt cireula liberprin intermediul "ereditatii sociale" (Conn), al sl:bstantei culturii incare traie~te copilu!.

Un rol de seama in dezvoltarea planului perceptiv $i al activariireprezentarilor poate fi atribuit jocului. Acesta solicit a ~i antreneazavigoarea, forta fizica. rapiditatca, supletea ~i coordonarea, echilibrul,evaluarea spatialitatii, abilitatea in folosirea diferitelor pani ale cor­pului, miinii $i membrelor. Concomitent jocul solicita coordonare oculo­motorie (rima), coordonare audio-motorie (reaqie la semnale sonore),tact, sensibilitate cutanata, presiune, temperatura.

Deosebit de activa se manifesta dupa 4 ani capacitatea de memorare.Datorita vorbirii, memoria capata caraeteristici psihice ~i sociale impor­tante.

o serie de psihologi, Decroly, Claparede, dar ~i Istomina, Leontiev,ca ~i J. Piaget, referindu-se 1a memorie, arata ca este mai acti'la in joc.In aceasta conditie. copilul intuie~te cerinta fixarii ~i pastrarii sarcinilorcare i se traseaza. Copilul invata poezii ~i Ie reproduce cu placere. Re­producerea are Insa uncle aspecte In care se evidentiaza 0 oarecare rigi­<ciitate. Astfel, copilul nu poate continua recitarea unei poezii dadl este

107

Intrerupt, trebuie sa reprodudi poezia Inlntregime. 0 aha caractenstlcaa memoriei consta 6n impregnarea ei cu eIemente afectogene, ceea cecreeaza 0 relativ mare inegalitate a amrenarii ei. Evidenta este impli­caria memoriei ca proces de fix are, pastrare, recunoaFere ~i reproducere1:1 fixarca de conduite care reproduc pe cele ale celor din jur. Imitariape acest plan se asociaza eu observaria, fapt ce creeaza pIn a la urmanumeroase asemanari Intre stilul conduitelor eel or din aceea.5i familie ..

Totu~i, copilul pre$colar uita repede fiindca fixarea este fluctuanta

~i adeseori superficial it. DeaIrfe1, dmpul inca reIativ restrlns al capaci­tarilor de percepere$i implicit de fixare, confera p~strarii $i reproduceriicaracteristici fragmentare. Recunoa$terea la rindul ei este In plina dez­vohare ca Insu5ire individuala. Solicitata mereu in viara de fiecare Z1,recunoa5terea, mai mult decit celelalte caracteristici ale memoriei semanifesta tot mai pregnant ca un fel de $ira a spinarii pentruactivita­tea psihica. Atenria este importanta In asigurarea elesfa5urarii oricardaeti,oitari - $i prin aeeasta 0 organizeaza $i protejeaza, focalizInd $ice:1trind energia psihicului. Atenria voluntara este alimema ta de infla­ria mare a dorinrdor $i intenriilor $i necesitatea de a Ie finaliza. Jocuteste, de asemenea, un teren de anrrenare a atenriei, de focalizare, can,.centrare, ca $i de dezvoltare extensiva a atenriei, aelica de distribuire,de largire a angajarii psihiee. Concentrarea cre$te de la 5-7 minute (lapre~colarul mie), la 12-14 minu'te la pre$colarii mijlocii $i 20-25 mi­nute la cei mari - in situarii obi$nuite, $i ehiar 45-50 mi~nute in joc - in audiria de pove$ti ori yizionarea de diafilme, teatrLjde copii ~i aIte situarii culturale. Toate acestea pun in evidenra faptulCd intreaga dezvoItare a inte1igenrei intra intr-o noua etapa. Ie$ind dinfaza simbolica, dupa virsta de 3 ani, inteIigenra parcurge 0 etapa deinventi\-itate ce prega te$te glndirea operariva eomplexa (7/8 ani dup~]. Piaget $i 6/7 ani dupa noi). Glndirea inruitiva opereaza eu repre-_zentari coordonate relativ. Acest fapt se exprima, pe de-o parte, prin"directia" ei, evidenta in discuriile cu copiii $i prin "coerenra" ei (ex~primara) mai ales ca deziderat interiorizat. Pe parcursul acestei faze,progrese importante face noriunea de conservare. 0 serie de experimenteeu pahare de acea$i marime, umplute cu margelu~e (Piaget $i Szeminska)ori cu Iichid eolorat (foarte numeroase variante), dintre care unul sepastreaza ca ecran de referinra, iar din celelalte se transfera eonrinutu]in pahare de diferite forme $i marimi, pune eopilului probleme dificile,Copilul de 3 ani $i ehiar eel de 4-5 ani (dar 1a aIt moment al com,parhii) are tendinra de a considera cantit;;.tea de marge1e ori lichidulcolora t ca fiind inegale, daea vasuI In care s-a faeut simuItan mutarneste m;;.i inalt sau evident mai plat, fapt ce modifiea foarte mult "ni,,-dul". Aceasta inseamna ca nu este Inca elaborata deplin noriunea deconsernre. Schematismul 5i dependenra cantitarii de nivel din mentali.

108

tatea eopilului prqcolar eonstituie indieatari pentru pregnanra pereep­tiva care opereaza cu relaria cantitate - nivel (ceea ce este in progres)$i cu rdatia mult-purin (ca instrument de relarionare eurente), dar nupoate adauga evaluarea "volumului". Cantitateade factori implicaiiIn evaluare este probabil prea mare (cantitate, niveI, volum). Aspecteasemanatoare se manifesta $iln seriile numeroase de experimente cuplastilina sau alte ma teriale ce se pot modela, care siDt preschimbat~in diferite forme perceptuale [11], a carar evaluare corecta este deasemenea aIterata la un moment dat, ele asta data datorita elementelorde yolum (sparialitate) $i forma. In dinamica den-obirii gindirii, coree­ria, dar $i eroarea pe aceste planuri se datoreaza percepriei [188] $ireprezen tarilor care opereaza Inca lacunar. T otu$i, aceste scheme deevaluare logica se formeaza. Doyada faptul di "puncwl critic" -;- deenluare a conservarii cantitatii 5i a altar constante perceptiye" efe$i sement;ine -- 1a aeest nive! de virsta, lasa sa crcasca aria situariilor incare constantele perceptive aqioneaza relativ corect. Dealtfel, spre 6 anicopil ul evalueaza cu mai multii coreeti rucline obicctele de ]a distant;a cafiind mici sau mari -;- late' san lnguste. Dupa Sani 5i marimea persoa­nelor este e,,-aluata relativ mai bine de la distanra. In genere, sehemelelegice primare slnt privite ca "incapacirati" chiar de catre J. Piaget $iCl decte ale percept;iei $i contexwlui de "aparenre" pe care aceasta(percept;ia) le creena. Noi Ie-am considera ea paliere de progres indcZ'."oltarea psihica $i ca efeete de exeperienra $i invararc. Dovada, chiarun experiment evocat de J. Piaget pentru limitele operativitatii gindiriipri,-ind conservarea cantitarii. Cunoscutul psiholog elverian a descrissiruaria in care un copil pune deodadl en cele cloua miini cite 0 margicain doua vase [oarte diferite (unul plat $1 altul inalt ~i subrire). IneSeilra, copilu! evalueaza pas cu pas cantitatea prin egalitatea marge­lelor pnse in vase. Copilu! de 4-5 ani accepta egalitatea ~i echivalenrapina la Un prag mulr mai inalt decit in tipurilc de experimente mai susdescrise - de~i la un mOment dat nu a mai face. La 6 ani acest pragse P.1odifica lasind 0 mai larga inrindcre de aqiune echinlenrei ~i ega­litat;ii. Exista $i alte aspecte ale gindirii intuitive. Tot]. Piaget descrieun experiment simplu, dar interesant. S-a aratat eopilului 0 gramadade margele de lemn cafenii $1 citeva albe, apoi a fost intrebat daea sintmai multe margele cafenii sau mai multe margele albe; copilul s-aorientat, 1a 6/7 ani, pe relaria cafeniu-alb $i .Ioarte greu pe sesizareaintregului. Daca. i s-a cerut eopilului sa-$i imagineze ca va face 0 salbade margele cafenii fie 5i din margele de lemn - el a manifestat aceea'lidificultate. Raspunsul oarecum tipic ce ni se citeaza este cam de tipulurmaror: Daca fac "salba eu margele cafenii, nu voi putea face aItatot ell marge!ele acelea, <l$a ca salba din margele de lemn va fi alba".Interesante sinr ~1 experimentele des crise de J. Piaget [171, p. 175-179]

109

privind ordinea directa '$i inversa. E yorba de trei figurine ABC ce se­introdue Intr-un tub de cartOn - cerl'ndu-se descrierea ordinii in careVor aparea din tub. Ordinea direeta va fi intuita corect, nu $i ordineainvers'li (la 4-5 ani). Copilul nu va putea raspunde eorect nici daca se.?a in~oaree tubul (CBA) ajungind iar la pozi~ia ini~iala din pozi~ia.lnVersa.

La 0 aIta: Intoarcere - copilul pre$colar de 5-6 ani _ reproduceeu a rezisten~a eviclema la inversiune ---:- formula CB1L La 6-7 ani,procentul copiilor care reU$e$te sa sesizeze inversiunile cre$te.

$i relaria cauzala pune in evidenla 0 serie de particularita~i. incazul UDor experienle privind plutirea obiectelor, pre~colarul de 4-5ani asociaza m~himea Cll greutatea; La 5/6 ani - dupa experimentarimiml\ioase $i gradate -. copilul, de$i spontan,poate opera cu rdaliamarime --: greutate, anticipeaza coreet in numeroase situa~ii, intuindprincipiul lui Arhimede [242]. Prin intermediul intuirii rela"liilor, secO:1stituie treptat intuilii articulate $i ceva mai reversibile prin inrer­mediul carora se pregate~te operalia mintaEl ca reaq;ie fala de operaliiconcrete, creindu-se un ,,It rapOrt in tre Gparen la $i esen~a. Oricum,pIna !a 6 ani glndirea d,)blnde~te 0 operativitate generala (nespecifica)c:,,,i,' cornpiexa cu 0 oarecare viteza ce pune in evidenla constituireaUrlc,-)peratori de bazd pc acest plc:.n, figurile logice.

:,krea frcC',-enr;a a intrebarii "de cc ?" ]a -l aDi constituie un indiciupeDtm marca fo,1me de realitate5i de sesizare de reia!ii a gindirii co­pilulr:i prescolar. ]. Piageta inregistrat 360 de i'ntrebari 1a un c,)pil de;) ani, clintre accstea 2S0J0 (103) au fost de semnific:J.lie cauza15, 81 s-au[efe::!t h natura, 22 la m:l$ini (automobile $i obiecte fabricate), 6 1acalc:rle $i rehlii aritmetice, 9 la regu1i de eonvieluire. Exista inventare'-imiiare efectuate si de alIi autori.

Irnerogatia l$i schimb5 direqia in funqie de densitatea .$i saturatiacuI tura]a a mecliului $i in functie de caracteristicile de "cLsonan~a cogni­tl va" ell care se confruma eopilul, ori acest fC:lomeD. nu este ncgIijabil.

Diferiti autori scot in eviden~a cresterea interesului copi1ului pen­tI'U universtd tchnico-$tiinrific, adaptarea timpurie h acesta.

Re&lm mai jos dteva observalii interesanre cok:tJte de KorneiCiekovski *.

Astfel: ~ln b;liat de 3 ani a observat in timpul piimb3:rii un ca]care s-a opnt.

- Probabi1 ca n~re cUrem, rosti e1.

Vnui copil i s-a rupt in timpul jocului curelu$a la sanda. El se"saza pe iarba ohind :...Pana de motol...

110

* Conremporanul d:niulie 196,1 a prezentat 0 pag:na de Ciukonki.

Al te cazuri :

Copilul intreaba pe mama sa:- Mama, e adevarat dl troleibuzu1 e un t1'amvai incruci$at Cll

.autobuzul ?

Mama vorbe~te cu fiul sau :- Un baiat are doi oehi ~i altu1 are tot doi ochi. Cl~i ochi au

impreuna?- Copilul (plingind) : ochi nu ~tiu sa adem.- Da1' ce $tii sa aduni ?- Reactoare.Sau:

- Cum se cheama garaju1 cailo1', mama?De altfeI, efect~]e revo1utiei tehnico-indust1'iale se eviden~iaza ~i in

alte aspecte. Din 80 de copii pre~colari, de aproximativ 5 ani, int~eba~i1l1ainte c1.115 ani, elt e ceasul, $tiau sa se orienteze dupa indicatoare1ecadranului doar 10 - in 1974 peste 50, dintre care 18 $tiau sa fo1'mezenuma~-u1 de telefon (058) al robomlui pentru ora exacta. Desigur, fap­wI ca mediul ap1'opiat, peisajul vielii de fiecare zi, juca1'iile sint impreg­nate de efectele RTS constituie condilia principala a acestor mutarii inmenralitatea copildui. In 1968 lumca $i viziuuea automobilu!ui s-a 1113.­

nifestat prin cunoa~tere~ de catre copli a 1,3 tipuri de automobile lumedie 1a 5 ani $i 2,9 (X) la 6 ani (Cll A = J 10. 5 ani ~i A = 4 ]a6 ani). In 1975, deci 1a numai clriva ani, un ace!a~i numar _de copii adat 3 (X) tipuri de automobile (cu A = 4) 1a 5 ani, $i 4,5 (X) tipuri deautomobile (cu A = 7) la 6 ani (in mediul din Bucuresti saturat deprezenp automobilului).

Exista numeroase studii care pun in evidenta $i aIte aspecte legatede presiunea reyoluliei tehnice asupra gindirii $1 mentalitatii copilnlui.Asdel, V. Filimon a prezentat observar,ii interesante privind denumirea~i reC\.lnoa$terea de mijloace de transport, dar $i de identificare a func­tiilor L:nor obiecte, a unor uneIte etc. [75, p. 33] '" 1a ce folosesc ... ? cehe oamenii cu ... ? Astfel de intrebari se refera la insu$iri social-func­tionale ale obiectelor, Insu~iri ce solicita 0 experienra cognitiya re!ativsuprasenzoriala, impregnata de cuno$tinte. in alte stadii se evidenriazacapacitati de recunoa$tere relativ complexe dupa indicii putine. A~a, depilda, N. Nicoara, M. Stoica, C. Popa [158, p. 54] au obrinut inca lacopii de 3 luni recunoa$terea dupa sunete (cum face ... ?) a eoco~ului,gain ii, pisicii, dinelui, oilor etc. In alte cereetari au fost inregistratecuno~tin~e privind lumea materialdor $i a proresiilor de catre copilu1pre~colar mic, mijlociu ~i mare [240, p. 38]. Interesante insa par ~i ob­servatiile Mariei Taiba:1. ~i ale Ilenei Plavita [245, p. 43] ce au pus ine\'identa, printre altele, valoarea evenimentelor pregnanre care creeazapuncte de radiografiere mai profunda a inteligentei copilului (cutremu-

111

rul, furtunile, accidente de transport vazute etc.). Aceste observaiii neevoca ideea lui H. Wallon privind faptul ca in perioada prescolara cu­noasterea si glndirea se antreneaza in structuri insulare; L. S. Vlgotskia conturat 0 ipoteza asemanatoare denumita a zonelor de asimilarede maxim in teres, In jurul carora devin mai active progresele intelec­tuale de operativitate a glndirii $i de organizare a cunostinielor.

In genere, inteligenra copilului trateaza numeroasele imprcsii si re­prezemari, acumulate si pe cale de acumulare, prin modali taii si stra­tegii formate intre timp, dar si prin lucercare si eroare. Ac>cesul 1acultura ofera lnsa 0 redusa experienia inrelectuaEl, ce se asimileazaca atare oelata Cll faptele, situaiiile, activitaiile, prin care se solicitaan trenare;l in teligeniei. In tarirea suplimenrara, prin "succes", "reusi ta","rezultate bune" sau "rezultate slabe", "proaste" etc. constituie terenu1de ,'alidarc practidl atlt a cunostinielor, elt si a strategiilor prin carese doblndesc sau se utilizeaza cunostiniele. Dupa unii autori (Jacques \\1.)se consolideaza jumatate din poteniialul intelectual 1a 5 ani, dupaal\ii la 4 ani, mai mult de 70% (Bloo;n). Gricum, perioada pre­lcolara este 0 perioada de mari achizitii culturale, de inrensa asimilareimdectuala, de largire a iniclegerii si a posibilitaiilor glndirii de aaborda situat:ii, repere, evenimente. Perioada prescolara se caracteri­zeaz~l si prin faptul 61 in toate situaiiile mai sus descrise inteligenta de­pa5este animismul primal', sincretismul simplist, i]westiga\ia interoga­tiva ell privire la existenta, deplaslndu-se spre cercuri si aspecte totmai largi ~i mai distan\ate de "acum" ~i "aici", Funqiile mintale isiamplifica fori'cle, directia, eficicnt:a, dar .~i s;:ructura datorita dezvoltariicapacitai'i1or simbolistice.

REAL UL SI POSTElL l.'L

Fenomenul de amplificare a simbolisticii verbalc si ludice duce ladecemrare. Copilu1 descopera treptat 1umea larga, uni \'ersul subiectiv

se Elrge·5te, relatia subiectiv-obiectiv se modifid [178]. Domeniile po­sibilului si imposibilului capata noi consistente. Penrru copilul mic (de2-3 ani) posibilul si imposibilul se suprapun - arice putind fi atri­buit ca funqii pentru oriee. Mai mult dedt atit, animarea existeniei~i trairea evenimentelor ca "de raportare" Ia sine (egocentrismul in­

famil) confera existentci Joarte multil inconsistenta. In perioada pre­~colara fiqiunea si simbolul, mimate intii - apoi impregnate de identi­ficare cuele, lDcep sa fie utilizate ca atare. Fantasticul joad 1'01 impor­tam in mentalitatea infantila. Dad la 3 ani rantasticul esw cons:deratca existent, realitatea ca impregna ta de el ; la 5 ani fantasticul este ac­ceptat car 0 conveniie de joc. Strategiile posibilului, famasticului ~i ale112

reconstruqiei realitai'ii ca joc distinct intelectual, alimental de energiilepsihice mai profunde, se obiectiveaza in imaginai'ie. Imaginarul ramineinstrument ,,1 vietii intime pc care 0 anima in continuare - dar si cai;:Jstrument de interveniie In situatii noi sau diJicile - sursa de rezerve.de ipoteze, aspiraiii, diutare, comprehensiune intuitiva ~i creatie, dar siintuire a absurdului sau cel pUiin a unor forme ale acestuia [227]. Nouapoziiie a acestor strategii se contureaza treptat. T erenurile pe care auloc aceste procese slnt jocul ~i activitaiile creative anizanale ~i deconstruqie.

COMUNICAREA SI FORi\IELE El

Dez,'olrarea exprimarii verbale face de asemenea impoz:;:;nte pro­grese. Diferiti autori (Ch. Buhler, W. Stern) au dat dife,i:e ';alori de,'ocabular me diu, maxim ~i minim Ia copii pina 1a 6 ani. In ,ezumat, <Inaceasta ctapa a dezvoltarii social-culturale se ex prima carn 'Jrmatoarelevalori extensiye ale vocabularului. La 3 ani, vocabularul maxim - apro­ximativ de 10:0 de cuyinte, minim de 400, mediu de ;-::-800 C:J­

vinte, pentru ca la 6 ani vocabularul maxim sa Jiede 2.5:::;' c:.:yinte, celminim de l.5CO, iar cel mediu de 2000 cllvinte. Raporrul din:re iimbajulactiv (utilizat, implieat in performani'a) si cel pasiv (lnieb. ~i implicatin competentd) se modifica similar, limbajul pasiv apropiinc::l-se de eelacti,' ca valoarc de comunicare. Se dezvolta cerinta imef:1a de folosirede cuvinte noi, creatii verbale (391 si fantezii verbale. CODs:ruqia pro,POziiiilor se cor.; plica. T. Slama-Cazacu a semnalat <1spe·::e interesa,1te

priyind utilizarea cazurilor substantivale [38]. Expresiyi :a:ca vorbiriise amplific3:, ]a fel nuani'area ei, intonatiile. Limbajul copiiler conservaaspecte dialectale din familie, fapt ce evideniiaza rolul foar:e mare alacesteia in dez,coltarea vorbirii.

In vorbire incep sa fie Jolosite numeroase adjective, str::cwri com­parative si de evaluare, dar ~i acordari de sensuri aprox:::1ative sauirlcorecte. Redarn un mic dialog dintre un copi1 ~i mama sa. Cop:lda fost pentru prima data la gradinii'a ~i era de 5,2 ani. A ?onstit ces-a intimplat 1a gradiniia 1n cursu 1 diminetii. La un mome:1t dat s-aoprit si a intrebat: "Mami, tu ~tii cum se zice "ridi<;a-te" :in franiu­zeste, ca eu am uitat. - "Leves-toi", raspunse mama. -" Nu, nua5a", spune copilul, apoi intreaba: - "Darin eng1ezeste?" _ "Standup" - spuse mama. "Nu, spuse copilul", vadit deceptionat. _-\poideo­data, foarre buenos, continua: "NIi-am adus aminte - sa-:i spun laureche (desi nu era c:neva anume casa auda). Bine, spuse ma:na,aple­dndu-se. Se zice prezent.

Numerosi autori semnaleaza distante de dezvoltare intre ::emantic"a,morfologia ~i sir.taxa vorbirii copilului pre~colar. In genere, limbajul

113

fixeaza experienta cognitiva ~i organizeaza activiratea. Acea:;;taurma funqie a vorbirii, se pune in evidendl dnd copilul intoeme~tecolaj sau deseneaza. Activitatea este marcata de exclamatii, evaluari,orimari de intentii etc. [5].• Dezvoltarea vorbirii se realizeaza ~i in direc~ia alcatuiriitului. Propozitiile devin mai lungi ~i mai complexe.

Interes deosebit preZiIlta problema dialogului copiilor.Dezvoltarea vorbirii eonfirma punctul de vedere generativ

cusut Cll ••cuI ~i m-am :lmpungit - model generativ evoluat). Seu~or observa hptlll ca un cuvim nou iilSU$it de copil se .foarte seun timp intr-un n... numar de combinaj:ii, fha 0ganizata a Qcestora. Flexionarea Iui gramaticaLl ~i chiar decopiii mai mari) pune in evidenj:a structura gener:ni,'a: a(N. Chomsky) [47].

Dealtfel, fiecare stadiu al dezvoHirii limbajului i$i aretond" in A.N.S. (activitatea nervoasa superioara), dar $i in "atmosferalingvistidi" :In care funqionarea maxi ~i minimala este conditionata.Exista, fara Inc1oiala, ~i a adaptare a Iimbajului adulj:ilor la capaci­tatea de inj:elegere ~i varbire a copiilor. Maya Pines [176] sub condu­cerea lui Roger BresoIl a studiat aspecte ale acestei probleme. Sociolo­gul Basil Bernstein G. fast preocupat $i el de aceasta problema $i asurprins competente $i pcrformanj:e reduse la copii ce traiesc :In mediulingvistic sarac. In aceea~i ordine de idei, R. Hess a inregistrat dialo­guri mama-copii Un 3 familii) in situaj:ia de a~ezare a jucariilor.

Din lucrarile lui Maya Pines reiese ca exista diferen~a sesizabilaintre vorbirea (comunicarea) dintre copii, dintre copii ~i adulti, copiisi eomunicarea CClmama. Spre 6 .;.wi se manifesta diferen~e de comuni­care intre ace~tia ~i copiii miei. In acest din urma caz diferen~ele aparCJ. reducere a lungimii propozij:iei, evitarea cuvintelor dificil de pro­nun~at, inloeuiri pe aloeuri ale acestora eu cllvinte din limbajul mic.b eazul comunicarii cu copii mai mari, se manifesta reticenj:e, cevamai recluse dedt :In cazul comunicarii cu adultii mai p1i~in cunoscuti.In comuniearea cu educatoarea din gradinita, eforturile principale alecopilului se orienteaza spre alcatuirea de propozi~ii complete ~i u~orsrereotipe. In comllniearea cu mama se manifesta cea mai libera formade exprimare ca topica ~i cea mai mare deschidere spre largirea "per­formanj:ei" [52]. Medierea verbaEl prezima foarte mare importanj:a.Din acest punct de vedere nu sintem de aeord cu J. Piaget care consi­dera ca limbajul mai mulr reflecta dedt influenteaza dezvoltarea inteli­gen~ei. Orieum, comunicarea verbaEl foqeaza inte1igen~a 1a 0 ordo­;lare complexa a datelor ce se comU:1ica, ori pre cum se $tie, orice efortaqioneaza in mod complex formativ.

114

Defeetele de vorbire (de pronunj:ie) 1:n perioada pre$colara eer 0activitate logopediea adecvata. Ele sint dislalii,defeete de articulare,tulburari de debit ~i de ritmal vorbirii ~i distonii (mai rare) ca defectede emisie, rezonanj:a $i motricitate verbala (bradilalii $i tahilaIii). Semai manifesta ~i forme de mutism electiv, logofobii, afonii (vorbiri cuvoce foarte slaba sau in ~oapta, fara voce), disfrazii (tulburari de fra­zare ce pot p~me in eviden~a ~i :lntlrzieri de dezvoltare intelectuaEl) ~ilogonevroze sau bilbiieIi. DiIltre dislalii (defecte de pronunj:are de S11­nete) au 0 oareeare inciden1;a polilaliile (sunetele s, $, r, b ~i t) ori dis­bliile paniale care privesc in mod separat sunetele, enumerate mai sus(s, ~ = sigmatism, r = rotacism, b = betacism etc.) [262J

In eomunicare intereseaza fluxul vorbirii, dar ~i gestica (comunicareanonveroala CN\') $i taeerea. Comunicarea nonverbala (eNV) devinemai discrera la pre~colari ~i Insoj:e$te comunicarea verbaEl, irrregri'nd-o ..sau anihillndu-i in parte mesajul. In recitarea de poezii, pre$colarul fo-'lose?re insa 0 gestiea pregnanta, al carei rol este bine cunoscut de IOatalumea .• \tuIlci cind pre~colarul comunica, avind p;utener un copil maimie ciecit el, gestica este mai pregnanta decit in comunicarea cu adulj:ii,Cu elt este mai mic partenerul, cu atit este mai il1careata eomunicareace i se adreseaza ell elemente de gestica $i mimica accentuate. A~adar,gest11rile $i mimica sint folosite in diferite prilejuri pe llnga limbajul,"orbit, uneori s'Jbstituindu-l. Exista 0 gestica sociala care devine parteconstiwtid a comunicarii in diferite arii culturale. DealrfeI se $tie caunele popoare au 0 gestica mai larga $i variata decit altele. A5a depil&i, italienii au 0 gestica mulr mai bogata decit englezii. Habitudi­nile comunitare pe acest plan au 0 mare {orj:a de contagiune $i 0 oare­care specificitate. In acest sens bulgarii folosesc forma de dat din capde sus in jos pentru 721t, spre deosebire de romani, pel1tru care acest gestsemnifica da. Si pentru invers, semnele sint complementar diferite. Seconsidera ca mimica se eOilSolideaza prima~i poate fi dezordonativa,fapt eyident in perioada prqco1ara. Mi~carile miinii sint mai spontane~i Incarcate de energie, iar ale corpului mai proiective ~i mai dense instructura tatala a comunicarii 1a acest nivel.

EXPANSIUNE A PERSONALITATII PRIN Joe

Aetivitatea de joc ramine de departe cea mai contribuanta in for­marea personalitaj:ii. Jocul se considera ca 0 activitate fizica sau min­tala gratuita, ce se realizeaza cloar datorita placerii ce 0 provoadl,spune Chateau J. [43]. Desigur, conturarea motivului "placerii" ca im­plicat in dinamizarea jocu1ui anuleaza gratuitatea lui.

Jocul "de-a famiEa" este intens proiectiv ~i prezinta {oarte mareimportan~a ~i din cauza di familia este scena principa1a de via~a a

115

117'

se reaiizeaza Intotdeauna spontan 'In cazul unei mari hogatii de jucarii.5e cunoa~te [oarte bine faptul ca nu de putine ori copiii care au jucariinumeroase nu ~tiu sa se joace ~i nu doresc sa se joace cu de. J ucariaeste un stimulent al jocului, dar jocul propriu-zis este 0 stare psiholo­gica, 0 antren;lre energetid£ intr-o relationare imaginativa coerenta (ori­dt ar fi de s:?ontana) cu jucaria. Clte odata copilul are a lunga fazade organizare a jocului care ulterior poate sa uu se mai realizeze caatare. In astfel de eazuri, starea de "jae" s-a consumat in organizarca,ce a potentat ca alternative subiectul sau subiectele posibile cu numeroa­sell'." detalii ce confereau jacului substanta psihica [223]. La :5 ani,copilul arc nevoie de partener (chiar adult) in cele mai multc cazuri,ceea ce pune in eviden~a 0 stimulare sociala interrelationaEi ca iDStrU­men tare a jocului. Fara lindaiala, copilul poate crea subiectul unlli joc;;i .fara partencr la aceasta virsta, ciar acesta din urma aduce un plus'de neprevazut nece5ar in jocul cu subiect $i creeaza realitatca t;C1ei re­latii duale de care copilul are nevoie, jocul lui fiind trecm pe planulexistential al relat:ilor vii ;;i impregnat de conditia socialului. Subiecwlare 0 forta ad! de activa, indt adeseori copilul 5e joaca ~i cu parteneriimaginari la 5 ani. Exista a~a-numitul joc "de-a alternan~a" in carecopilul sustine clteya roluri din dorinta dc a crea subiectul. lmeresantoi se pare faptul di rolurile se individualizeaza uneori ca temperament,stil de relation are ~i chiar ca virsta. Supus logicii vietii, jocul cu subiectare 0 organizare stfucturala operationala ~i simbolistica, preCU:11 ;;i 0organizare instfumen tala. A$a, de pilda, papu;;a-copil este legan2- ta inrolul ei de copil de catre pre;;colarul aflat pe rol de parime, rol cepoate fi ddinit sau nedefinit. Organizarea instrumentalit a jocului pri­ve~te densitatea si diversitatea rolurilor, a statutului jucariilor ~i acce­soriilor utilizate in jocuri. Las'ind la 0 parte aspectele mai sus descrise:ale jocului, acesta poseda: 0 supraorganizare stfucrurala {ludica), s:Jpra­organizare ce se refera la energitismul psihic angajat, energitism ce:anima moti valia, tensiunea, integrarea ~i con tinuitatea jocului [223],Complementar, suborganizarea empatica a joeului punein aqiune dina-.mica rolului ;;i dependenla acestuia de aIt ro1. Oricum, operatiile in;joc nu eorespund aqiunii, iar aqiunile sint subordonate motivatiei Iu~dice ~i nu obiectelor.

Deosebit de interesante sint rolurile profesionale prezentate in jocu-­rile copiilor de 5-6 ani (medic, vlnzaror in magazin, casier la teatruLde copii etc.). Capilul utilizeaza paternuri elementare profesionle, de­cupate din profesiunile ce se exercita ,in public sau sim de contact cupublicul, a$a cd p:)t fi ohservate (Thomson). E yorba de roluri in care·exista aqiuni tipice (conduite profesionale acceptate), 0 oarecare auto­nomie a componamentelor. Intereseaza schemele de 'conduid: exerci-.

tate ~i intentionalitalile. Prin aceste jocuri, copilul se apropio; de uni--

I,II

III

eopilului ~i totodata nueleul social In care se condenseaza ~i refIeeta Inmod sensibilintreaga via~a soeiaEr. Am an'age aten~ia asupra faptului cajocul de-a familia are 0 pozi~ie speciala in nomenelatorul general a1 jocu­rilor copiilor. Variabilitatea mare a acestui tip de joc se datoreazafaptului ca familia of era expcrienra cea mai nuanpta ~i traita intensde ca tre copii. Joeul "de-a familia" oglinde.5te habitudinile, atmosfera,stilul de comunicare ~i afeqiune din famiEe, respons;::bilita~i certe asu­mate de membrii .acesteia, dar ~i tensiunile ce se consuma il1 familie,evenimente1e ce 0 traverseaza.

La 3 aniiocLd este inca legat de obiecte ~i cUDrinde elemente nume­roase de ma~ualitate activa. To~u~i, incep sa apara terenuri noi, maicomplexe de antrenare aleacestuia. Interesul mare al copilului fal)l deadul~i, concluitele ~i for~eleacestuia creeaza jocului 0 noua consistenta.Copilul incepe sa decupeze din conduitele urnane din jur momentc, si­tualii ~i sa Ie reproduca. In aceste conditii capata teren jocul cu su­biect ~i rol. In acest sens, copilul devine in joc medic, telefonist, construc­tor, sora, invatator etc. Si in perioada anterioara copilul se juca ade­seori eu papu~a - socotita un fel de fiin~a simtitoare - dar jocul a \'eaelemente numeroase de manipulare. Pre~colarul dcta5caza papllsa capersonaj In jocul "de-a familia" sau "de-a ~coala",.,de-a teatml" etc.

De multe ori rolul acesteia se estompeaza relativ sau ramine pregnantpas:". In schimb, rolul copilului capata contur, prafil, se diferen~iazaca a tJre ca rol de medic sau parinte, si se integrcaz,'i in tr-un subiect(vizita mcdic::tla la policlinica, in grad:nita sau in farnilie) sau ca episodde fa:'"ilie (copilul in rol de adult pune masa imprcuna cu papu5a saudeIce copiii (papu~ile) la plimbare etc.).

La 4 ani, jocul nu mai estc izolat [1 SJ J. Partercnul concret estesolicitat. cle~i copilul de 4 ani nu este intotdeauna mul1;umit de el, dincarc moti ''- are numeroase interven~ii extrajoc in care spune paneneruluice sa faca. In genere se joaca mai bine Cll un copil mai mare sau CLI

unul mai mic. In jocul eu copilul mai mare, initiativele acestuia alimen­teaza 'joeul - in cazul jocului cu copii mai miei - eopilul de 4 anii;;i asuma ~i rolul de animator (comanda ;;i organizare a joeului). La5 ani, jocul cu subiect ~i rol atinge un foarte impOrtant nive! de dez­voltare, adaptarea la posibiIiratile de 1'01 ale panenerului sint evidente,dupa cum evidenta este ~i capacitatea de a alimenta subiectul. Aparacordurile ~i proiectele in joc. Din acest punct de vedere, In timp ce ac­tiunea ;;i conduitele ce 0 compun, dar mai ales conduitele verbale devindin ce in ce mai dense spre 5 ani in joc (instrumentarea prin subiect ;;iconduitele ce-l intrc~in), jucariile ~i aceesoriile au 0 ere;;tere de partici­pare mai putin pregnama, substitu~iile (imaginare) si "adaptarea"acestora la conditiile subiectului jocului fiind evidenta, T otu;;i exista 0relatie pozitiva intrc jucarii ~i jocuri, subiecte de joe. Antrenarea ludiea

116

versul profesiunilor ~i al muncii. Copilul interpreteaza roluri pozlt!ve ~lnegative. Peste paternul profesional se structureaza paternuri morale ~ide rela~ionare sociaE1. :;;i acestea sint de doua feluri : paternuri moralepentru rol~i interrelatiile subiectulni jocului.

Imitatia in joc este creatoare [183]. Jocul raspunde trebuin~ei decreatie a personalitatii, dar ~i a sinelui In raport cu viata ~i ipostazeleci felurite. Analiza jocului pune in evidenta (oglindqte) statutul mimal,eel arcctiv, eel de sana tate <11 copilului. Dar ~i structura experientei $ia mediului de cultura. La 4 ani $i jocurile de miFare se com-plica ~i sedezvolta. Copilnl incepe sa se joace mai muIt cu mingea, cu cercnl, faceCll tricicleta tururi complicate, ii plae jocurile de construc:;ii, dar $i papu­~ile, carucioarele, este atras de tru:oe, colectii. La 5 ani ii plac cuburilemari, ii plac ~i casele de papu~i in care aranjeaza mobile. Este un mo­ment ontogenetic in care papu$ile intereseaza $i pe baieti care Ie con­sidera bebelu$i. Este perioada jocurilor "de-a magazinul", "de-a spita­lul", preCl1m $i de desene, picturi, colaje - construqii. La 6 ani aumare atraqie jocurile cu apa $i pamint. Copilului ii place sa fad tuncle,lUmuri etc. Este solicitat trenuletul electric, traseele Cll mici accidente.:\Engea ramine pc primele pLmuri; apare 0 mai mare atentie fata decoarda (h fetite). Tot printre jocUl'de copiilor de 6 ani este privit cuiClteres jocui "de-a tiparit numeie", "de-a ~cris litereie". Jocul cu papu~i~ljunge b apogeu [223]. Are, de asemenea, 0 rr.are inciden ta jocul cu:oard::\, mingea, patinele cu ro\"i, dar ~;ijocul "de-a travestirea". Mai alesfet>dor Ie place sa se costurr.eze, rascolesc dulapurile, sau Imbraca ~iccwraca papu~ile, incearca sa Ie confcctioneze 5i accesorii (po$ete,coliere"), baietilor Ie place mai mult sa se joace "dc-a pieile rO$ii", oride-a cowboy". 0 rclativ tot mai mare incidenta IDcepe sa aiba dupa5 J.ni jocul cu rcguli [198]. :;;i jocurile didactice sin! jocuri cu reguli,ceea ce face sa se poata vorbi de jocuri cu reguli de mi$care (fizice)~i jocuri cu reguli in care domina strategiile intelect:.de. Dealtfel, regu­lile Incep sa devina importante $i in jocurile cu subiect. Printre jocurilecu reguli, jocul "dc-a ascunselea" este tipic. In acest joc, copilul pre­~colar mic, mijlociu ~i mare are comportari diferite, oglindind prinacestea caracterul ~i nivelul insu$irii 5i exercitatii regulilor implicate Indesfa~urarea 1ui.

Pre$colarul mic desprin de din regulile jocul ui "de-a ascunselea «GOaLregula ascunderii $i aceea a alergarii la locul de numarat a celuice are rolul de a cauta pe ceilalti. Exercitarea ceIor doua roluri estelnsa necoordonata $i nelegata de conduitele celorlahi copii care se joaca.In acest sens, pre$colarul mic se "ascunde" a5ezlndu-se cu spatele intr-uncolt al camerei. Faptul ca el nu mai vede pc ceilalti echivaleaza pentrueJ cu a "fi ascuns", ceea ce exprima 0 conduita inca egocentrica. Near­ticulata Cll activitatea celorlalti este 5i fuga pre$colarului' mic la lacul

118

de numarat. Copilul pre~eolar mic sta "ascuns"', apoi se duce ~i bate Ioculde numarat ~i se Intoarce iar 1a ascunzatoare, continuind astfel "iocul",Cd Intr-un fel de reactie circulara.

Pre~colarul mijlocin face exces de zel privind regula ascunderii. Elcauta 10curile cele mai complicate - dutarea locului camufIarii supli­men tar creeaza Insa pentru capilul pre5colar dificultati de debarasarede camufElrile suplimentare - ,fapt ce afecteaza de cele mai multeori strategiile de ajungere prioritara la locul de bataie. Aceste canduitepun in evidenta dificultatile pre~colarului mvlociu de a n~dea latura destrategii, in jocul cu reguli, acestea din urma fac parte componenta dinlatura instrumentala.

Prc$colarul mare (h 6 ani) exprima in conduita din jocul ,.de-a as­cunseleac< 0 orientare mai evidenta spre strategiile care faciliteaza telulatingerii facile a locului de numaratoare. In acest sens, pre~colarul marese ascunde aproape de lacul de bataie $i speculeaza atingerea lui Inainteacelui ce cauta pe ceilalti. [222)

Un loc aparte In jocurile cu reguli 11 au numaratorile. Ele se uti­lizeaza de obicei la Inceputul jocului, ca in jocul "de-a ascunselea". Nu­maratorile slnt produse ale fiqiunii 5i folclorului infantil : de cele maimulte ori numara torile sin t un fe1 de incan tatii verbale In care cuvin­tele Slnt adesea fara seilS (ala, bala, portocala / ~i-o gaina, ~i-\ln coc05 /si-o rata fara cioc ! cioc, boc, treci 1a lac). De obicei, cine ramine Innumaratoare ultimul rdncepe jocul sau ramine cel ce '"a cauta peceilahi. In timpul de ascundere, numaratoarea este de aIt gen - adesease realizeazaca 0 numaratoare obi$nuita pina la un anumit numar ­pentru a se acorda un timp determinat de .ascundere parteneriIor de jac.

Rezumind, perioada pre~colara este dominata de trebuinta de joc'in care aqioneaza cambinatii mintale, reprezentari de imaginatie (jocurisimbolice) ~i sint aCtionate forme de experienta complexa. Intreaga pe­rioada prescolara este dominata de socializarea subiectelor jocuIui, dar$i de sociaIizarea rol milor. De altfel, jocurile con~in numeroase subiecte~i structuri ce se transmit din generatie In generatie de copii. Regulilese reEera 1a conduitele de rol In jocul cu ral 5i subiect, la obligatia de aramine In rol pentru a permite replica parterenului.

Exista 5i ••ltfel de reguli de obIigativitate. Acestea se refera la obli­gatia copilului de a participa Ia joc dupa ce s-a ~lllgajat, astfel Inch sanu se slrice jocul. Aceasta regula devine activa mai ales dupa vlrsta de5 ;;mi, cind un capil ce 0 Incalca este taxat ca neserios sau nepriceput,neindeminatic. In genere, un astfel de copil este greu acceptat in jacu­rile urmatoare.

Exista inca aIte aspecte iureresante ale jocului. Astfel, are loc acre$tere a compozitiei numerice ~i de canduite diferentiate mai ales dupa5 ani, 0 £r~tere a organizarii jocului (implicatii de re1;uli) ~i ocre~tere-

" vietii joculni. Acest din urma aspect se refera la" durata unuisituarea lui pe locul de joc prioritar. Din acest punct de vederejocuri au 0 mai mare 10ngevitate1:ntr-o colectivitate de copiialtele. Pe pacursul statlJtului unui joc (cu subiect sau cu 1'01) acestaamplifica ~i se campEd, devine extrem de acti\' - apoi seun feI de sawratie psihidi ~i alte jocuri trec pe primul plan.

Jocul capata roluri psihologice tot mai complexe, funqiifunctii de relaxare (exclusiv expansiv-proiective), funqii de facilitare aadaptarii copiilor 1a aspectele mai complexe ale mediului Inconjnrator,[unetie de umanizare, constituind 0 preparare a copilului pentru\'iata [222J.

Fiind ve~nic supus cerintelor realitatii, jocul creeaza copilului 0 apro­piere intuitiva complexa, de aspecte ~i laturi importante ale rcalitatii.In joc, copilnl descopera lege a gravitatiei, aspectele diferentiateale dife­Tidor tip~iri de pirghii, a echilibrului pozi\"ional al acestora, ale rcla­tiilor ~i diferentelor de viteze, chiar principiul lui Arhimede - dar ~inumeroase alte probleme legate de principiile simple ale micilor mo­toare, problemele energiei incluse in desEl~urarea unui resort Cll cheie(judiriile mecanice), a tot felul de mi$cari programarc prin mici minunitehnice (tobo''1arul ce merge in cadent:l ~i bate din roba, sau maimutic;lce se tirZl5te, apoi se da peste cap), sau jucarii prin care se percep Insu­~irile spa1;iuluj 'Ii are loc invingerea lui (baloane, avioarre, rachete, zmeede j1.1carie), S::11.1 se d~tiga lumea pErra de neprevazut a literelor ~i comu­oic3.\=iei morse, prin telefoane miniaturale sau prin Iimbajul steguIe1;elor~i al semrrelor de circuIa\=ie.

Important estc si rolul jocului ca instrument ~i mijloc al educatieisociale ~i morale. Prin jocul Cll subiect ~i 1'01 se hciliteaza ca acceptareaspecte legate de frustrJ.tie ~i de regulile de via1;a sociaEi mai greu deaccepta t.

Jocul vehiculeaza experienta llmana pozitiya, elt $i experienta nega­tiva (betia, b;.'ltaia, condui te vulgare ~i badaranii etc.).

Participarea ~i roluI adultului ill joc poate fi de multe feluri. Amenumera ajutorul material (in fabricarea sau 1:ll repararea jucariilor), aju­torul tehnic - privind modul io care potfi utilizate juc:iriile - S3.Uprin descrierea etapelor jocuIui.

Tot adultuI are 1'01 de securizare III joc. In fine, rolul sau se pOcHeexercita prin participare - 1:ntr-un rol definit, 1:ntr-unul nedefinit clarsau In rolu! sau de adult (cducatoare). In genere, copiii se obi~nuiesc cuaceasta situa1;ie. Daca apare alt adult, jocurile tind sa Inceteze sau sapiarda caracterul lor span tan.

b jurul jocului ~i al jucariei se organizeaza 0 serie in treaga de con­duite eva1uabile. A~a de pilda, sint grija fata de jucarii (dt de tentateste insa sa 0 Ingrijeasca sau sa 0 strice). In acest din urma caz inte-

120

reseaza dadl 0 face din neindem1:nare, 1:n crize de mlnie, din curiozitateetc. Im.:;reseaza, de asemenea, cum ~i dadi jucariile slntaranjate, auun loe determinat "'Ii sint puse la locul lor, in ce masura copilu1 estetent at sa faea mici repara1;ii ori sa gaseasca noi folosiri neprevazute,dad isi construie~te jucarii ~i daca e antrenat pasionat ~i totdeauna injoe. Intereseaza modul cnm cere 0 judlrie ~i permisiunea de a se juca,reac1;ia la refuz, posesivitatea ~i daruirea sau rapirea de jucarii - tri~ajul.

Abin Rideau a diferentiat intr-o scara de evaluare 16 factori :inconte:;n:l jocului (5 factori de dominanta motorie, 3 de dominanta sen­zoriala, 4 de dominan1;a intelectua1a, 2 de dominan\=a caracteriala ~i 2de dominanta socia1a).

APTITUDlNILE IN PERIOADA PRE~COLARA

Imaginatia se antreneaza1:nsa ~i In actividiti cre3.toare. Perioad3.pre~eolara estc prima in care copilul devine abilitat, manifestind apti­tudini. Domeniul muzicii, a1 desenului, al picturii. al colajului, chiarpirogravura, modelajul, slut abordate de copii CLl succes. Se cunoseremarcabile creaiii ale lui \Y. A. Mozart (1756-1791), copilul minune,sau ale Iui George Enescu. Ambii au manifestat talente pregnante mu­zicale de executie ~i de creatie. Tot cam b 6-7 ani a compus Fried­rich Chopin (1810-1859) 0 prima poloneza. In domeniuI desenului,Gh. Tattarescu (1820-1894) era un desenator remarcabil 130 6-7 ani,la fel pierorul rus Surikov (1848-1916) ; ori Engen Delacrcix, Giorgio\-asClri atrag atentia asupra talentului precoce al Iui Giono. Exista 0deHoltare a trebuintei de expresie creCltiva in perioada pre~colara [89].Aeeasta trebuinta se exprima ca 0 cerinta a imaginatiei (interne) intre­tinllta de conditiile vieiii, fie ca trebuinta de expresie creativa solicitatain mediul social-creativ - fie ca trebuinta de expresie compensativa inmediul mai putin impregnat de solicitari artist ice. Multi alitori leagaconstituirea ~i dezvoltarea trebuintei de expresie creativa de constituirea"sinebi" - ce este plasata In jurul a 4-5 ani - ca 0 tumuItuoasa do­rir:.ta de identi,ate Inso\=ita de tcndinte afective, opozitie ~i conflicte acutelegate de existen1;a afectiva (~i pozitia afectiva) in familie.

Dcsigur, mass media, mai ales T.V. are un ro! impOrtant In 1I1tre1;i­nerea~i difeziunea expresiei artistice. Exista ZOne de intercorelatie l:ntre<lrta ~i joc. Astfel, copilul de la 4 la 5 ani poate alcatui construqii decuburi in structuri tridimensionale - ~i anima spatiile InconjllratoareClI papu~i ,~i jucarii, fmnze, ramuri etc. - La 6 ani preferinia penrruconsuuqiile bidimensionale este iar pregnanta - accesoriile slnt maicritic a5eZJ.te, tinzind sa dispara datorita unui mai sever spirit criticdezyoltat Intre timp la copil [250].

121

Pictura, dcsenul, modelajul, colajul Incep sa emotioneze ~i sa liltc­rcseze pe copili'n mod deosebit dupa 4 ani. Deoarece i'i place culoarea",el lucreazacu pensulele i'ndlrcate de culoare in linii largi. E place ~ipictura cu degetele, acuarelele, creioanele colorate. Amestecul de euloriii sugereaza s-olurii specifice de red are a figurilor (a imaginilor dorite).Dificultatile legate de dimensiunile posibile de reclat pe foaia de hirtie(plata) pe de-o parte, ~i de red are propriu-zisa pe hirtic a formelor, pede alto., ca ~i cele legate de mi~dlrile miinii~i instrumentarea ereion­hinie sint numeroase ~i greu de depa~it de catre pre~colari.

La 3 ani, milia copilului nu este inca apta de a reda intenriile. Co­pilul trage linii la Intimplare,conferindu-le apoi valoare ~i semnificatie.IvIai evidenta apare difieultatea de a reda obiecte complexe asamblate.Dupa 4 ani desenul copilului incepe sa capete organizare liniara, iardiferire obiecte Incep sa fie redate prin con tururi care au funqii de·simboluri ~i sint iilcarcate proiectiv [235], din care motiv se folosescIn uncle teste proiective (tesrul persoana, porn, casa, testul arborclui.testell ramiliei, testele de creativitate). Exista In aces! proces de deta­~re a formei 0 tendinra de stereotipizare, din care motiv copilul utili­zeaza aproximativ aceea$i forma (cli~eu) In desene cu compozitie dife­rita. La 4 ani $i jumatate cli$eele dcvin mai numeroase $i uneori pentruacce;:;.:;i forma se exprima 2-3 cli~ee. Un cli~cu este 0 modalitate de 3.

de~ei1a forma obiectelo!." satisHlcatoare, construita ca expresie anisti61~i de eomunicare ~i are 1a baza aplicaria economiei :;i semnifieariei deconwr.

in desenul lini:1r al pre~colarului mijlociu exista tendinra de nive­lare a proportiilor obicctelor euprinse in compozirie, ca ~i tendinp de:mpodobire suplimcn tara a compazi~iei Cll forme ornamen tale. Coloratiac;te neomogena cind devine cerinra In desen ~i se suprapune relativ greupe formele desenate. La 3 ani copilul folose:;te cam 0 singura culoare.La 4 ani, coloratia devine generoasa $i originala - intentionalitarileestetice sint evidente ~i coloristica devine proiecriva. Dupa 5 ani, dese­nul se debaraseaza In mare masura de suplimentele decorative, relatiilede marime, proponii nu se acorda inca la realitate, rareori apare relatiade perspectiva prin acoperirea unui obiect, eel depanat de unul apro­piat. Specifica este $i 0 oarecare independenta a vizibilit~ltii. Lipsc:;te·umbra, de~i adesea soarele este prezent pregnant. Apar ~i unele ciuda­renii, cum ar fi fenomenul "rontgen", mai ales In desenarea caselor[223]. fenamen ce consta In cli~ee ale acestora din perspectiva exte­rioata - cu uncle accesorii de interior (mai ales lampa), astfel Inchse creeaza impresia ele ziduri transparente. Desenul omulerli1ui a fostmai multilateral studiat (FI. Goodenough printre al~ii). Cu privire laacest desen 5e considera ca la pre~colarul mie desenul cefalopod este spe­cific (CD membrele superioare ~i inferioare Infar;i~ate "4 linii mai mulr.

122

sau mai pur;in yerticale, oblice, parnite de la cap), pentru ca ulteriorsa apara desenul cu corpul omului, apoi ve$minte, ornamenratii ale..acestuia, detalii de fere, ochi, nas, gura, par. !n desencle de familie, or­namentarea personajelor ce reprezinra diferiri membri ai acesteia repre­zinra investi~ii psihice fa~a de persoanele in cauza, simplificarea ori sco­tomizarea paqiala aVInd semnificarii inverse. Aprapierea, departarea,marimea, plasarea In foaie ~i fara de aceea a propriei persone In dese­nul familiei sint de asemenea projective. Desenul familiei prezinta 0foane marc imponanr;a, aceasta Jiind scena de via~a principaEl a copi­lului. Mulr;i alltori atrag atenr;ia asupra ei.

In aceste tipuri de desene, prezima importanra marimea desenuluiIn pagina, pozitia lui (zonele din josul paginii sint In simbolistica pro­iective pentru dominatia incon~tientului, a regresiei ~i a pulsiunilorconflicruale, spre deosebire de zonele superioare care sint ale COilcepW;t­lizarii .~i zonele mediane ale afeetivitarii ~i prezentiscl1ului). :\Iarimeapersonajdor $i desenarea lor cu trasaturi ferme pune 111 e"iden,\a yigoa­rea fizica. Desenele efecruate cu linii sub~iri ~i nesigure indid Jipsa deyigoare, dar ~i spiritualitate, finere de conduite. Daca persoanele desc­nate corespund cu cele ale familiei reJ.le, proeqia este transp:1rerna ~i(oercnta (in acest cn e yorb:1 de un tip proiectiv). b cazul ire C:lreexista persoane In plus In desen, fata de numarul hmiliei re::tle. imaginileadaugate prezinta importanta fie ca exprcsie a unei disponibilitari afec­ti\'c, fie ca expresie a unor aspirarii, dorinte, dcdublari ale persoa:1elorvazute In doua varial1te sau un dublu al copilului (egau prospectat).Lipsa unci persoane din familie in desen (scotomizarea) pune in evi­denta atitudini tensionale, negatie, opazitie, conflict acut. Desenareaincompleta, fara 0 mlna sau un picior sau aIte paf\:i de corp are 0 sem­nificarie similadl. Desenarea fara ornamentar;ii (devalorizarea) un or mem­bri ai familiei ~i ornamentarea cu accesorii ~i podoabe ale aItora ex­Frima, de asemenea, tensiune ~i opozirie hra de persoanele deyalorizate~i investirii de admiratie ~i afeqiune tara de persoanele ornamentate.Distan,\a dintre cel ce deseneaza ~i ceilalri, pozitia, direcr;ia privirii ce­lorlalt;i $i a sa, exprima distanr;e psihologice ~i direqii ale acestora, ~i,ale afeqiunii ce leaga membrii familiei. In fine, dnd exista problememai complexc, indusiv sentimente de eulpabilizare, capilul se dese­neaza pe el Insu~i devalorizat ~i adeseori mic (regresie de vlrsta).

Activitatile de tip colaje ~i artizanale sInt, de 'asemenea, atractive,chiar fascinanre pentru copil. Ele 11 pun in situa~ia de a domina Insu­~iri particulare ale materialelor, de a-~i exercita funqiile creatoare, dar~idemiurgice. Relativ repede, capilul I~i Insu~e$~e tehnici rudimentare..artistice, dupa care fapt creatia se poate desfa~ura liber.

123

starilor afective difuze In care copilu! plinge ell lacrimi ~i ride ellhohore, in exploziile lui de afeqiune, de abandon sau de minie (furiealba), dupa care se simte vinovat. In toate aceste imprejurari, expri­marea spontana este treptat influen1;ata de con'duitele admise ~i respinsedi;1 viata de toate zilele. Intre 4 5i 5 ani, iderrtificarea este mai avansata.

Identificarea se realizeaza· cu modelele umane cele mai apropiate,modelele paren tale. Conditia de identificare parcurge pa tru di [157].Prima se realizeaza pe seama perceperii unoI' simili wdini de inraii~arceu modelele parentale (parul, ochii), a dOlta pe seama perceperii unorsimilitudini de caracteristici psihice (este tot asa de atent ca tata sautot :l.tit de talentat ca mama). A trei" cale se realizeaza prin adoptareade conduite atribute ~i gesturi ale moclelelor, iar dtima prin hsu5ireade c,mduite, gesruri $i atribute pe care Ie idemifica urmarind I:'lOdelul'.Ori de clte ori copilul percepe sau con5tientizeaza similitudini cu mo­deluI, identificarca se intensifid. Identificac'ca cu parintii in cepe dinper:aaca anteprescolara mai ales pe calea 3 5i 4. In perioada prqcolar:',sin t mai active caile 1 $i 2. Cind cei doi p5rirl1;i sint amindoi ad:nira1;i,copilul se straduie5te sa se identifice cu amind,)i. In mod obisnuit, iden­tificarea mai activa este cu parintde de aceb?i sex. Impaqirea afec­l'iUl1ii parentale nu se face fara fyustra1;ii $i tensiune. Din fericire,exista complemental' 0 forma de amnezie infantila puternic5 care eli­bereaza copilul de tensiunea acestOr aspecte afective.

Dap~l :> ani, identifi,:area are tcndinp de a se largi datorit:! ccntac­telor so:iale $i culturale care vehiculeaza modele de oameni foane dife­ri te - ~i valori cultural-morale (in pove~ti, povestiri, scenete, canipentru copii). Identificarea cu modelele paremale are doua efecte : pri­mul consta in dezvoItarea de conduite considerate ca atribuibile sexuluicaruia apaqine copilul In conformitate cu modelele din mediul de cul­tura. Al dollea dect cOn5ta In formarea con?tiin~ei (a superego-ului).Con5tiiqa reune5te standarde de conduita morale, valori, dorin\e, dar$i autocontrol privind respectarea acestora. Din acest motiv, perjoadapre~colara se caracterizeaza prin dez':oltarea vie1ii 'interioare in care areloc evenimentul complex ca rezonan1;e ale evenimentelor reale. \/lapintima subiectiva devine 0 noua dimensiune psihica. Datorita prezenteivietii intime subiective, Indrcate emo1;ional {oarte dens - reaqiile(conduitele de arice fel) nu epuizeaza deelt 0 parte din activitatea psi­hica - aceasta fiind incarcata de motiva1;ii complexe $i de rezonan!;eulrerioare.

125

* HesnJ.rd Angelo (L'inconscient, Paris, G. Dai;:J, 1923) a dezvolrar dimensiuni1e)i evo:utia idenrificarii ca proprie descoperire prin raporrarea 1a altii. Erapele identi­ficarii constiruie socializ8.re3. lui evoluriva, prin trec·~rea de la idenrific3.rea ca legaturaresrrins:i. la idenrificarea colecti"a soci3.Ezara ~i apoi culturala. Cele de mai sus serefer:! la copilul pre)colar.

eXls­

5i Ie

C\RACTERISTICILE AFECTIVITA TII Ir;TRE 3 51 6 Al'\JI .

Creatia verbala se poate manifesta prin povestirea expresi\'a, Inconstruirea de pove~ti$i In teatrul de papu~i sau de marionete (cu temaPh v v d V)lluera sau Cll tema ata.

Expresiile ritmice - bazate pe potentialul ritmic, devin de asemeneaactive 1n jurul vlrstei de 5 ani. Ritmul se poate exprima prin dans ~iprin muzica. In acest din urma caz e yorba fie de elmec (vocal), fie demuzid instrumentaliL In primul caz are importanta auzul muzical cl:t $ivacea (inca putin formata la copil, dar educabiE"!). In ceh11alt caz, inte­reseaza mai mul! auzul muzical ~i digitatia (implicata in folosirea in­SiTumentelor muzicale). Exista $i clotatia complexa muzicala, implicatain compozitie muzicaEl sau In dirijare:l de coruri ori orchcstre. Peaceste planuri de creativitate exista mari diferen\e Intre copii. In undegradinite se pun accente imponame pe educarea anelor ritmului, gra­dinitele posedind mici orchestre, de aparate de percqie, sau amuzantebrigazi ani stice care executa dansuri, elntece, scenere $i texte sa tiricein Hrsuri etc. Organizarea de plugu50are, episoade wrsificate de urariin cadrul sarbatorilor de iama constituie aIte for:::e de implicatie aane!or ritmului.

Aprecierea artei constituie 0 aIta latura a activita\ii crcatoare [89].b apreciere se consuma emo1;ii artistice ~i estetice, se manifesta formespeciale de expresie a sinelui $i a sensibilita\ii intereselor 5i creativitaiii.:\cestc capacita1;i se deHolta raminind Insa stratificate ca experien\arcaciional8: sensibil8: - ca forma de percep1;ie e\'aluativa ext rem oe:wcrt:zata in ceca ce prive$te simbolistica artistica. Fiind pariial per­fectibila~i nuanFlt foarte diferita, se fac testari experimentale pentru asmprinde gradul de dezvoltare a acestei capacitati. Experimerltarileau loc prin solicitarca de evaluare ~i decodificari In urma vizionarii sauaudiiiei (de mai mulii copii ill acelea~i condi!;ii) unei anumite opere deani. Persoanele ce poseda aceasta capacitate au emo1;ii puternice peacest plan ~i fac evaluari observative cu totul originale. Maria Girbo­Yea,1U a efectuat numeroase experimentari de acest gen. in contextultLlturor aptitudinilor, capaci tati10r, inclinaiiilor ~i abilita1;ilor se dezvoltabaza senzoriala a acestora ~i creativitatea ca aspect de energizare a do­rintei de exprimare a personalital'ii.

Afectivi ta tea consti ruie macula tura vieili de relalie-tonali ta teten1;iala subiectiva care, dilatlnd tdiirile, Ie confed pregnan!;apolarizcaza.

Dcz':oltarea emotion aLl in ansamblul sau trebuie rapOnata in peri­oada pre$colara la procesul identificarii. Acest proccs trece prin dtevafaze. In jurul virstei de 3 ani, identificarea se manifesta prin cre~terea

124

127

IDE::-;'TIFICAi'ZL\.~I REGL'LILE ~IORALE

J. Piaget [173, p. 181-198] a analiza t caracteristicile formarii;iaqionarii schef11elor morale, ad:ni~lnd alimentarca lor prin n~odeiel,~parentale, dar acordind im12onan\a unor aspectc specifice, Cllm ae Lprintre altele, rolul imperativ al regulilor prin aqiunea consecinie~;:·.Copilul interiorizeaza regulile ad mise in via\a de familie ~i de gradi­nild. El interiorizeaza insa $i recompensele, dar $i pedepsele, din caremotiv traie~te $i auropeciepsiri interioare. La 5-6 ani jocul c:rcum­stantelar atenuante este slab, severitatea parintilor creeaza ideea ne':';­sitaiii de a fi pedel'sit pentru ariee incalcare a regulii. 1:1 mod se';er.Pentru pre~eolar ')i chiar pentru ~colar binele deri va din voi:1ta parin­~ilor, apui a eduearoarei, care au in mod absolut dreptate. 0 minciut1<leste grava cind nu este crezuta. Daca este crezuta nu mai ramine min­ciuna pentru copilul de 4 ani.

Rolul educatoarei in dezvoltarea con~tiintei morale este foarre ma:-e,deoarece contribuie la eon~tientizarea regulilor ')i 1ncalca:-ea lor in co­leetiv. * Dealtfel, colectivul genereaza seeurita te, situa~ii de emo~ii

'" In 1958 Kohlbe~g Lawrance (Chicago) a sus1;inut 0 teza de doc:crat de imp:­ra1;ie piagetiana - privind evaluarea moraHi. Cercetarile sale au trezit interes. ~IaitlIziu L. Kohlberg a fundat 0 miFare de invatare moral:'! ce s-a extins ~n SUAsub denumirea d~ justa c?mmlmity.

tirziu declt identifica pata de pe na •. Pentru R. ZazM, i:dentificareade sine coincide CLl acest moment 0.1 identiEcarii spa~iului retrovizatca fiind decodifieabil prin ogEnda. Faptul ea atare <lre semnificaliadisparir,iei ambiguitaiii de spa\iu dual, existential ~i in aglinda.

Fire~te, imaginea din oglinda pune probleme de poziiie, mi~care,distante. In fine, folosind un magnetoscop prin intermediul caruia acreat concordan\e ')1 apoi discord ante intre mi~carile eopilului ')i aceleale im;;tginii sale, dar numai de la un moment ciar il1ainte, R. Zazzo asurprins conturarea unci acute nelini~t1 1,1 copilabia 13. 7 ani. P1na at1:1;1cidiscordant,a a fost privitJ: cu oareeare indiferenta. Chiar dupa identi­ficarea In astfel de condi\ii de discordanta, R. Zazzo a cleedat 0 oare­care incenitudine, nesiguran\a de identificare. In sehimb, imagineafotografica este identificata 13.4-5 ani fara dificulta"\i. Probabil, 1:1

aceste situa\ii este implicata ~i 0 dimensiune temporala ~i de desincro­nizare pe acest plan, evaluabila ca atare in fotografii, mai pqin Insituaiiile prezentate prin magnetoscop. Sa l1U uitam faptul ca la -+-5~ni i:o~ografia este eunoscura ca atare, ell functiile ei de conser':are d~Imag1l11.

Prin eereetarile ~i observatiile mai sus prezentate, R. Zazzo a crea;:o consistenta abordare a "fenomenului oglinzii" .ELDIE:\'TE COGI'\ITIVE IN PROCESCL DE CO"'lCR..;RE

.'\ IDE~TITATII

De~i in procesul de contur;lre a identita\ii exista numeroase laturi;:"fecti','e, :1U putem igno1'a elementcle cognitive ale acesruia. Ele se rc­fera la cunoa')terea curacteristicilor corporale ')i recunoa')terea lor. N uexista 0 toraEl concordal1\a evolutiva intre aceste dOcla laturi ale cu­noa')terii de sine. In timp ce elll10a')tcrea earacteristicilor psihice estedomin;n<l, pe de-o parte, de acceptarea imaginii impuse de eei din jur( ... "eu 2.m oehii ca mama fiindca a')a mi-a spus tata" ... relateaza uncopii C~ -+ ani), cunoa')terea insu')iri!or corpora!e proprii se realizeazaca "imugi:le de sine", din suporturi perceptive. Rennim la experienteledeja cyocate, cu oglinda, erecmate de Rene Zazzo, la 0 varianta Incare copilului i s-;} faeut 0 pata pe fala, ~i a fost pm apoi in fa\ao;linzii : b 3 ani pata Stlrne5te oarecare uimire (dupa ee la 2 ani estetratata C'J indiferen\a), la 5 ani ccpibl 0 obsen-a u~or ~i manifestatentative ordonate ~i cvidente de a 0 ~terge, fapt ce a fost interpretatde Zazzo ca [281] exprimind 0 tentativa de a recia imaginea de sineeUrata. in schimb, persista la 5 ~i 6 ani dificultatea de a'stabili rapidloealizarea de dreapta sau de st1nga a petei In imaginea din oglinda.

Exista inca un experiment inte1'esant prezentat de Zazzo. Urmarindmodul in care se deHolta la eopil plasarea imaginii de sine In spatiulvirtual, Zazzo a folosit un experiment In care copilului ce se privea 10oglinda i se aprinciea in spate pe nea~teptat 0 lumina ce clipoccJ.. Co­pilul identifid sursa de lumina ca fiind in spatde sau, eu ~ase luni mai

In contextul identifidi:rii prezinta i:mportal1ta deosebita triunghiuIafeeriv mama-tata-copil. Copilul (balat) descopera trept:lt, dupa 3 ani.ca mama de care este at1t de legat este altfel dec:t e1, iar tatal, la feleu e1, este puternic, viril ~i iubit ~i admirat de mama, fapt ce cstc con­siderat ca 0 frustra~ic a propriului drept de a £i iubit de mama. CU[etitele se petree relatii eomplementa1'e. Prezimcl imponanta 1'datiikfraternale. Se ~tie ca fiecare copil dispune de un anumi;: loc in iera1'hiafamiliala. 1\tentia ce se acorda fiecaruia este diferentiata. Mameleacorda 0 atentie mai r:1are copiilor mai mici. In. discretele preferintein tra ~i expect2.\iile de wI sexu"l. Dupa 5 ani suuctura de idcn tificarein famiiie este constit'.lita.

IcentiEcarea are efectc imponantc In ceea cc priYe~te dczyoltareapersonalitaiii. [209] Copilul i:1ccpe sa manifeste 0 mai mare nuantarea emoiiibr. Printre a1tele, incepe sa manifeste rericerHe in manifestarea5uferinielor, nu mai pllnge cind cacie (la 6 ani) chiar daca se love~terelatiy tare. Inca de la 5 ani se manifesta ~i un declin e\-ielent al nega­ti\'is;nu;ui brutal ca 1nsemn de protest.

126

129

educatoare se adapteaza vielii de gradinita tara dart. Copiii cu 111­

credere in ei ~i cu sentimente de securitate cauta roai muh sa imp acesi sa aplaneze situaliile complexe conflietuale. Ii intereseaza mai pu\!nstandardele de grup. Copiii cu sentimente de nesiguranla ~i dificultatide adaptare devin izola\i sau ostili grupului, uneori atit de damici dea cl5tiga favoarea acestuia incit recurg chiar 130eonduite duplieitare saula servituii ..

Probleme1e cele mai complexe se manifesta In perioada prqcolaraIn ceea ce prive~te negativismul $i constituirea minciunii intentionate[223 ].

Negativi-smul poate sa se manifeste co. forma de dezadaptare sau caforma de inadaptare. Negativismul ca forma de dezadaptare se mani­Festa mai ales ca reaqie la neconcordant;a dintre inflalia de dorin t;e ceapare la copii ~i cre~terea situa1;iilor de frustra1;ie 5i interdiqie de mani­restare ~i satisfacere a m3.joritaiii lor. Inf1a1;ia de dorin\e este 0 expresiea expansiunii personalitalii in formare ~i este o.nimata de curiozitate,de dezvoltarea de interese, de descopenrea de tot felul de situa\ii, acti­"itati ~i mai ales situa1;ii de joe ce absorb copilul ~i-l antreneaza pina la1.!itarea de sine. Pe acest fond adultii intervin cu temperari, cu intreruperibru5te ~i neindeminatice dorind sa impuna un regim de viata mai ordonat.OstiEta1;ile se sumeaza 5i copilu1 manifesta crize de refuz, negati\'ism,incapar,inare, adesea agresive, dar uneori cu tente depresive.

Negativismul de inadaptare este mai pU1;in zgomotos, se manifestJco. difieultate de a participa 1a activita1;i distincte din ait me diu decitin ace! de acasa. Nu numai ca nn se Incadreaza in activitaiile cu al1;i

copii, dar uneori realizeaza miei escapade,fug de la gradinira saurefuza total orice, plaslndu-se Intr-o atitudine indiferenta u50r osten­tati,"a.

In fine, tot In perioada pre$colara se dezvolta minciuna intenrio­nat;1. Pina 1a 4 ani relatari1e copilului amestedi realitatea cu inten1;iile~i cn dorintele. La 4 ani, copilul Incepe sa utilizeze uneori circumstan\ele<ltenuante ~i incearca sa iasa din situa\ii de culpabilitate prin minciuna,de cele mai multe ori spontana. Exista $i situatii de minciuna pentrua ob1;ine ceva, pentrn a sdipa de situatii nepElcute. Din pacate, copilulinulne$te In viata de fiecare zi minciuna conventionala, fapt ce areefectele sale de generare de confuzii. Fro.nciska Baumgarten a efectuat,prima, un studiu mai amplu asupra minciunii la copii. Unii alitoriconsidera ca pina la 7 ani minciuna copiilor, dominata mai ales deteama de pedeapsa sau de dorinta de recompensa, nu prezinta gravitate.

stari de

Incalcare'a reguEi),

comune de veselie, Incintare, entuziasm, emulariecolectiv se consti tuie emotii de mindrie (dilatare avinovatie (rezonante afective de culpabili7a1't princrize de prestigiu (5-6 ani), de pudoare.

Printre aceste tipuri de stari emotiona!e complexe exista ~i a5a-nu­mitd "sindrom al bomboanei a;nare", prill care se denumc5te situ3.tia111 care copilul prime~te 0 recompensa nemeritata ~i con5tientizeaza .aces!fapt printr-o er::10tie penibiEl. Sentimentele de culpabilitate ca ~;i teno­menul de culpabilitate lncep sa devina active 5i creeaza trairi diferiteca distante psihologice intre modelul acceptat (inclusiv reguEle inclusein aceasta acceptare) 5i felul In care a reaqioEat copilu!. Con5tientizarea;lcestei distante este 0 traire interioara ce pro"oaca reaqii afective (derezonanta la aceasta traire), fapt ce duce la complicarea vietii interi­oare exprimind imbogatirea ei cu totul remarcabila. Intre 5 5i 6 aniidentificarea se Jarge~te incorporind experienra sociala mai ampHl. Iden­tificarea legata de patriotism are loc In aceste condi1;ii ca 0 forma deinte;rare In structurile cultural-sociale mai largi.

Datorit:1 sima1;iilor de colectiv se dezvoltil sentimente 5i emo:,ii le­gate de re!alia ce trebuie sa existe intre fapte!e reale 5i promovore3. 10'[173 J. Acest tip de st3.re afectiva se manifesta ~i dnd copilul nu estaprcci3.t pozitiv dupa ce i s-a promis ca se va evalua efonul sau, orlel simte ca a corespuns intru tot;Jl cerin\elor morale. Toare aceste:< sintex:presii ale socializarii planurilor afective. Aceste tipuri de manifest:lriafecti"e sin! strins legate de cerin1;ele respectarii de sine. Tot din aceas,5:categorie hc p3.rte trairile implicate In cooperare ~i competi1;ie, inclusivaltruismul, generoziLHea etc. Aceste din urma sentimente devin mai in­

tense dupa succes, Starile afective de la polul opus printre care agresi­\-itatea, brutalitatea (n13.i frecventa la baieti) creeaza bariere interne(psinologice) care pOt determina 0 dezvoltare ulterioara reaetiva, suscep­tibiEi, recalcitranta la influen'iele educative 5i excesiv neadaptata.

In genere, perioacla pre~colara favorizeaza reprezentarea colectiva:t scopului 5i a demersurilor prin care pot fi atinse ~i chiar a organizariiacestor demersuri. In acest context capata importan\a dorin'ia panene­rilor Oa 5 ani). Dealtfel, 111 viata de colectiv se exercita mai mult acele

tipuri de conduite ce sint acceptate social. In colectiv se organizeazaperforman\e de conduite (ce sint aprobate ~i cerute de grupul social),rolmi ~i atitudini acordate de expectalia grupului (rol masculin, femi­nin, de frate, de sora etc.), structurarea de atitudini, care sa permitaangajarea de rela\ii sociale constructive. Efectele grupului social sintputernice ~i impon2.nte, dar condi1;ionate de numero~i factori . .1\5<1,depilda, copiii cu abilita1;i ~i aptitudini recunoscute de ceilal1;i copii ~i de

128

Tot inpetioada pre~colaraare loc dezvoltarea deemotii .~i sentil11enteestetiee ~iimeleetuale ..

Emotiile ~i sentimentde eStetieeslm relativapropiate de celemorale.In yiata de fieeare zi, latura moraLl ~i estetica siut intercorelate:sate poqi frumos (= bine), nil e frumos (= rau), sa faei eutaresaucutare lueru. Penuria evaluarilor. estetice in· perioada pre~eolara litIinseamna l:psa lor. Natura, arta ~i situatiile umane eroiee,difieile,altruiste ete. prilejuiesc trairea emotionaLl moral-artistica ...

Sentimentele ~i emotiile intelectuale se dezvolta in lcgatura cu cc­rintele de cunoa~terc ~i observare a victii inconjur;itoare, en satiS:lleereacuriozitatii, eu insatisfaqii legate de nel'ntelegere - sau eu intelegeregre~ita (disonantc cognitive). Indoiala, nelini~teasint .emo~iide aeeastacategorie.

Nuantarea intregii vieti afeetive se realizeaza in modamplu ~i inconditiile jocului [183], in care se estompeaza reactia ~i fondul afeetivpropriu in favoarea emotiilor ce decurg din simatia subiectului joeului5i a rolului, foarte numeroase interdiqii, reaqii aparea t discordante aleadultului care ramine pohIi de referinta fundamental (adultrism), potfi acceptatc dupa cc au trecut prin decantarea purific1toare a jocului.Aiadar, in joe ~iIn viap de fiecare zi, preicolarul Invata sa-~i exprimecc':a m;}i discrer semimentele ~i ehiar $i Ie disimuleaza, sa aiba stil inexprimarea lor :ii sa exprime mai putin explozi v i:l1pulsurile. Se dez­,'01ta discre~ia, mi];:!, mirarca; anxieta tea ~i .teama devin mai deseoriantrenate 111 diverse situat;ii (teama de dentist), dar $i desituatii $ipersoane imaginate (pitiei, Iupi, uria!li etc.) ..

Feno:11cnul eel mai semnificativ 11 constituie Insa ierarhizarea afec­tiv-morala care crceaza, <1.5acum am vaztlt, 0 nQua ordine in viap ~iexpresia subiectivitatii - acordlnd un [01 de' control con~tiintei mo­rale - ~i 0 funqie normativ-sanqionatoare(prin retroaqiune) a.regu­lilor morale instalate in eon$tiinta ca reguli accep~ate. In aceste conditii.regulile morale capata funqii de acceptori morali <1ctivi In conduitelecomune, sanqionabile din colectivitateade gradini~a $i familiala orichiar in planurile derulate de imagimtie in viap interi0ara.

** *

Expresivitatea personalitatii se eviden\iaza in perioada pre~colaranu numai prin dezvoItarea de aptitndini. capacital,i, ('hiar talente, spi­rit de creatie, conduite. inclusiv rezonantele lor, ci $i prin interese.

lnteresul pentru joe, specific virstei, este generator de numeroaseactivitari cese Incorporeaza in jocuri. lmeresul pentru jocsatisface ~iimpregneaza distanta dintre realitate $i posibilitate Cll 3.ctivita\i ~i

130

conduite, trairi intense ~i un fel de fericire a acestora. Jocul cfectuatell pasiune este. izvor de bucurie. Specific acestei perioade - joeul de··bordeaza personalitatea copilului, instalind-o In realitate .cu generozi­tate ~i stralueire. Totu~i, nu toti copiii ~tiu sa se joace, deli jocul nucere neaparat judirii costisitoare. Dealtfel, cel mai cont:::-ibuant $i agreateste jocul de construqii .(din nisip, cuburi), chiar jocprile distractive euapa cu sapun, jocurile sportive, cu tricicleta, zmeul ete. Joeul e terenulpe care personalitatea ~i interesul slnt foqele de dinamizare ale acestuia ;jocul se in 'lata $i se transmi te cultural.

Interesul £ala de activitati este inglobat in eel de joe ~i Intretinutde el. lnteresul social fata de oameni se satisface prin jocurile cu rol~i subiect.

Interesele culturale (fat a de produsele culturii) se dezvolta ~i subinfluen la mijloacelor mass media (serialele pentru copii), prin can;ile'cu pove~ti, poyestiri, teatru etc. [266].

Copilul pre~colar ci~tiga 0 bogata experienta eult'Jrala prin in ter­mediul intereselor. Personalitatea sa expansiva irad:aza prin trasee!eorganizate de imerese, extragInd din substanta vietii scciale ,'alori eucare se hrane~te spiritualitatea lui abia formata.

Uncle din insu~;rile dobIndite in pcrioada prescolara de,-in stabile(spiritul de eompetitic, cooper area, altruismul etc.), a:teIe influenteazaca structuri speeifiee eonduitele In etapcle urmatoare (un copil anxios1a 5 ani va putea fi timid !Ii retras in adolescen~a, 0 fetit;a dependentaare ~anse mari de a cleveni mai tlrziu 0 adolescenta dependema).

Capitolul V

A TRElA COPILARIE (de 1a 6 la 10/11 3.:1i)

(Perioada ~colara)

Perioada dintre intrarea eopilului in $coa1a $i ter:ninarea cicluluielementar este adesea descrisa fire ca un fel de sfirsit al copilariei, cuparticulari tati de virsta asemana toare eu cde prescolare, fie ca etapade debut primal' al adolescentei, fie, in fine, ca etapa distincta a cop i­lariei. in toate cazurile, referiri1e descriptive sIn t mai eerltrate pe pro­blemele adaptarii ~colare ~i ale inva\arii decit descrierile privind aItectape ale dezvoltarii psihice, deli se ~tie ca in copilaria timpurie si in

131

perioada pre~colara are loc cea mai importanta achizitie de experientaadaptativa.

Perioada ~colara midI prezinta insa caracteristici importante ~i pro­g:ese in dezvDltarea psihid, din cauza ca procesul invatarii se con~tien­rizeaza ca atare. Intens solicitat de instiuJ\'ia ~colara care pentru .acesrniyel de dezvoltare psihica este obligatorie ~i gratuita in foarte nume­roase tari cu traditii culturale, dar ~i in tari in curs de dezvoltare ~idin lumea a treia, lm:.:atarea devine tipul fundamental de activitate,mai ales datorita modiJidlrilor oarecum radicale de condition are a dez­n)ltarii psihice in ansamblul sau pe care Ie provoaca ~i ca urmare adificu!tatilor pc C:lre copilul Ie poate in timpina oii depa~i in mod in­de;::endent. Copilul intra in zonele "galaxiei Guttemberg" [136] ~i s,~inscrie pe orbitele dense cuIturale ale acesteia. i\.ceasta inscamna d.activitatea ~colara va solicita intens activitatea intelectuala, procesul de;:;susire .gradata de cuno~tinte cuprinse in programele ~colii elementaresi ca in consecin1)1, copilului i se vor organiza ~i dezvoIta strategii deJnvapre, i se ,'a con$tientiza rolul atentiei ~i repetitiei, i~i va formadeprinderi de scris-citit ~i calcul. Invaprea ~i alfabetizarea constituieC\~:1ditiile majore implicate in viap de fiecare zi a copilului dupa 6 ani.!\ceasta conditie noua de existent;.) actioneaza profund asupra persona­E:::,:i lui. Efectele directe asupra dezvoltarii psihice la care ne-am re­fer;! mai sus sint secundate de numeroase efecte indirecte ale ,-ieiii;((':are. Prin alhbetizarea copilului, acesta cl$tiga potential instrumenteY,llide de apropiere de toate domeniile cultu~ii ~i ,/tiintei comemporanesi a celei ce s-a dezvoltat in decm'sul timpului. Nu se pO:1te evalua inmod precis importanP5i efectele invaiarii (alfabetizarii) in formareau:11.:iregim de activitate intelectuala, a spiritului de ordine, disciplina in

. ~i In gin dire, in dezvoltarea in tereselor intelectuale. N u se poate1:"1 ignora faptul ca ~coala creeaza cap:1citaii. $i saategii de invar;arepe:1t~u toata viata ~icontribuie la dezvoItarea planului deliberativ aver­tlzat al vietii interioare, la structurarea identitatii ~i a capacita1;ilorproprii, la dezvoi tarea de aspiraiii, la descoperirea vietii sociale. Maim::lt decltatit, volumul mare de cuno$tinte pe care Ie vehiculeaza $coabpermite sa se formeze 0 continuitate sociala prin integra rea culturaLl acnpilului in orbita cerintelor 'Ii intereselor sociale privind nivelul mini­rr:al de cultura (solicitat de nevoile sociale), nivel cerut de concepteleimplicate in continuarea dezvoltarii economiilor nationale moderne ~i;n exercitarea de roluri profesionale 'Ii sociale [71]. ~coala se apropieIn zilele noastre de economie, ca institutie, ~i devine implicit un felde indumie a viitorului societatii.

De ce:e mai muIte ori, ~coala raspunde$i dorintei copilului de a fica cei mari (adultrism), ca ~i doriniei de realizare, de satisfacere 'Ii dez­vohare a curiozitatii cognitive a acestuia.

132

Realizlnd 0 educa~ie institutionalizata 'Ii obligatorie, ~coala egali­zeaza social accesul la cultura. Fara Indoiala, $coala of era copiluluicuno$tinte pe care el nu ar putea sa 'Ii Ie dobindeasca singur, deoareceinteresele, trebuiniele $i curiozitaiile lui nu Ie solicita ~nit de i..T1tenslncit sa fie contracarat efortul implicat in aceasta inzestrare.

In acela~i timp, $coala creeaza virajul de mentalitate spre lumearealului complex. Aceasta virare solicira intens adaptarea, iar aceastadin urma, intimpina la fiecare pas din via~a $co1ara numeroase con­fruntari.

In ceea ce prive$te tipul de relatii, $coala ca institu~ie socia1a in­clude in clasele sale colective egale de virsta, tutelate, care parcurgprograme de insrruirc determinate intr-un spirit comperitiv, relatiilegrupale fiind supuse acelora$i reguli ~i regulamente. Datorita acestorconditii de socializare a conduitei se contureaza rolul de elev din cla­sele mici ~i statutul social legat de randamentul $colar ~i de participareacopilului la sarcini1c implicate In via~a $coIara (organizaiia de pionieri,.In tara nOastra con~tien tizeaza copiilor mai intens aceste sarcini).

~coala impune modelele ei de viaia, dar $i modelele sociale de agindi ~i aqiona. Ea creeaza sentimente sociale ~i large~te ,-iap inter i­oara, elt $i conditia de exprimare a acesteia (mai ales exprimarea verbala~i comportamentala). Prin preparatia pentru activitati complexe si va­riate, $coala formeaza capacitati de activit ate, respectul £ata de mi..ll1Ca,disciplina ~i r..-:sponsabilitate ca trasaturi psihice active.

Exista numeroase asemanari lntre $coala ~i procesul de prod::2tie,~coala parcur~e programe $i planuri de lucru. ~i $coala, ca ~i muncadin intreprinderi are orar ce include un anume ritm ;;i implica respec­tarea obligatorie a acestuia. Adt in ~coala cl:t ~i in munca din inrre­prinderi exista norme, etape in evaluarea muncii parcurse, premieri $isanqionari ce sint determinate de valoarea (calitatea) activita~ii depuse$i promptitudinea ei. ~i in $coala exista ierarhii, funqii ~i roluri, sarcinisuplimentare legate de acestea. Prin toate cele mai sus descrise ~coalarealizeaza ~i 0 preparatie pentru via1;a ~i munca. Implicit ~coala dez­v~duie copilului viata sociala cu mecanismele ei.

Desigur, legatura dintre ~coi11a ~i viata sociaIa po ate fi mai multsau mai putin strJ:nsa. Reformele invatamin tului din deceniul 6 ~i 7$i ulterior din muIte ~ari [254], dar 'Ii in Romania, pun in cvidenianu numai intensificarea apropierii ~colii de viata sociala, dar ~i influ­enlele revoluiiei tehnico-$tiintifice asupra $coEi, care prin procesul ~itendintele de "integrare" cu industria a capatat programe $i tehnologiididactice, orare noi ~i chiar progra:ne de aetivitati produc";ve ~i d~autogospodarire.

Primii 4 ani de ~coaEl, chiar daca au fost pregatiti prin frec"en­tarea gradiniiei, modifica regimul, tensiunea $i planul de evenimente

133

** "

135

primii molari). Fenomenul ca atare, .aparent putin . important, creeazatotusi disconfon (durere), modifidiri temporare ale vorbirii, oarecaredificultaiiJ:n alimentare.

Nu poate fi ignorat faptul Cd dezvoltareadentiiiei perm9.nente evi­dentiaza intensificari ale metabolisrnului ealciul ui. Dealtfel,procesul deosificat;ie este intens lanivelul toracelui,al claviculelor si al coloaneivertebrale. Dupa 7 ani este intensa osificarea la nivelul bazinului lafetite, precum 5i procesele de calcifiere la nive1ul osaturii miinii. Arti­culatiile se lrrtaresc si de. Creste si volumnl muschilor.Se dezvolt3:musculatura fina a miinii. Date fiind acestea toate, Poziiiile incorecte inbandt (apasarea toracelui, spatele' stdmb )duc la deformari persistente.Servietele prea grelefac, de asemenea, deplasari de coloana (la 7 aniclJrbura cervicala ~i toracidi sint constante, curbura lombara este incainstabiEi). Are, de asemenea, importanta dllirea erganismului, sponu!,deprinderile igieniee [223].

Importante aspecte se cOntureaza in ceea ce privcste legaturile func­tionale nervoase. La 7 ani creierul dntareste earn 1200 gr, lobii fronraliajung:lnd Ia 27 la suta din totalul s:Ibstant;ei nervoase a creierului. Dupa6 ani se organizeaza legaturi funqionale implicate In lectura si scriere ­eonstit:.Iindu-se () Eirgire monicali'! a zoneler limbajului ..

Totu~i, copibl nu e robust, nici solid ca la ;j ani. Dimpotri,-a, la6 ani este sensibil, difici), instabil, obose~te u'i0r, are indi-spozitii Iaalergii. Bolile COl1t<1.gioaseSI11t Insa mai rare, datorita imunizarii active(In urma imbolna\'irilor depZi~ite) ~i a vaccinurilor.

Dificultaiile temporale legate de schimbarea denti~iei .afecteaza side poha de mincare. Copilul prefera mlncaruri mai, are mici fanteziialimentare. Mirosul se dez\-oha la unii copii relativ diferentiat. In ge­nere, omul nu cstedintre fiint;ele cu miros foane dezvoltat, fiin\e ceutilizeaza mirosul in diutarea hranei. La 8-10 ani sensibilitatea fatade mirosurile civilizatiei contemporane se dezyolta. Capilul agreeazasapunurile cumiros. pUlcut, apa de toaleta (mai ales feti~ele), dar simirosurile de benzina, uleiuri, rasini lncep sa fie diferentiate siutiIi­zateca indici in experient;e; corespondema verbala a diferitelor miro­suri contribuie la diferent;ierea sensibi<jjta~ii odorifice ..

Inceea ce priveste :lndemlnarea,ereste forta musculara ~i se accen­tueaza caracterul de ambidextru, dar si extremele de stlngaci si dreptacise pun In evidenta, crelnd probleme :lnprocesul scrierii.

Rarele forme de T.B.C. care se manifesta la 7-8 aniincep sa aibacaracteristicica cele ale formeIor adulte. Pofta de m:lncare este activa,apetitul mare, dar stomacul mic; copilul mai este excesiv. atras deoesert, Ii place sa manince· privind la T.V. In genere, ~colarul mic estemaistl'ngaci, raStoarna usor wate din jur: Somnul este relativ bun.

.Copilul~colar mle .rnanifesta 0 oarecare atitudine reca1citranta fa~a de

111116126131

Talie (em)

Fete

19,120,925628;9

Greutate (kg)

113118128132

Talie (em)

BJic\i

20,22226,729

Greutate (kg)

6789

Virsta (ani)

134

ce domina In viata copilului. Asimilarea continua de cun05tinte mereuDoi, dar mai ales responsabilitatea fata de caEtatea asimilarii lor, si­tuatia de colaborare ~i competitie, caracterul evident al reguElor im­plicate 111vialja ~colara contribuie la modificarea de fond existenriaEla copilului 5colar mic. Ac1aptarca copilului se precipita $i se centreazape atentia fata de un alt adult dcdt cei din familie. Acest adult (lnva­tawrul sau Invatatoarea) in cepe sa joace un rol de prim ordin In viataeopilului. £1 este si devine tot mai mult reprezentantul marii societati,al tarii, Cll idealurile s1 aspiratiile sale si al comunitatii din care facepane copilu!. In acelasi timp, el este eel ee vegheaza la exercitarearegulilor societatii ~i scolii S1 eel care antreneaza energia psihidi, mode­leaza activitatea intelectuaEi a copilului si organizeaza vi at'!, scolaraIn ansamblul ci.

- Pentru copi!, caraeteristica cea mai sensibil diferita, oclata eu in­trarea In $coala, consta In neutralitatea (egalitatea) afecti\'i'! a mediuluiscolar, fapt ce creeaza eonditia eerintei de a clstiga independent unstatut :In colectivit::nea clasei. Nu maislnt valide manifestarile de afec­

tiune si farmec pe care copilul Ie poseda. El devine membru al uneicolectivitat;i In care se constituic un nou climat afectiv, de recunoa5terea autoritatii si raporturi de reciprocitate,

Treptat, activitatea 5colara imprima modificari in u;-::'"emd inte­rior. Se destrama mirul copilariei si se dezvolta realismd cOflcepiieidespre lume si viata In care aqioneaza modele noi sociale de a ghd:,sim!;i, aspira 5i tendintele de identificare CLl aces tea capati'. cCJ[)sisten1;i.

Procesul cresterii se tempereaza u~or Intre 6-7 am pentru a scintensifica ulterior. Tabclul de mai jos pune in evidenta aspectele maiimponante pe planul cresterii (ponderale si staturale).

La 6 ani au loc cIte va procese implicate in cre5tere si d:~Z\'oltare.Dentitia provizorie :lncepe sa fie Inlocuita cu dentitia permanenta (cresc

Tabelu/ ny. 17

Exista () dezvoltare complexa de-a lungul perioadei ;;colan~ mlCl.Structura bngitudinala. a accsteia se manifesta ca modifidlri in form3oreade noi disponibilitali fizice, integrarea accstora in economia c3or3octcris­ticilor psihicc prin trecerc30 de la momente de u~or dezcchilibru la consti­tuirea de forme noi de echilibru, implicate 1n cre~terea inegaEl a dife­ritelor c3or3octeristici ;;i noi 111zestrari psihice.

La 6 ani, copiJul este total absorbit de problemele adaptarii la vialasociaEl. Procesul acesta cste rdativ dificil. Daca invatatorul insistanumai pe disciplina, copilul prezinta 0 adaptare mai grea ce se mani­festa prin cre;;terea nernlZitatii, a obosclii ~i chiar in tulburari digestin.

Invaprea citit-scrisului ;;i a caleulelor elementare constituie achi­ziiiile de baza aie acesLUi moment de dezvoltare.

Dupa 7 ani se manifesta treptat 0 mai mare deta~are psihologica.o Ge~tcre a expansiunii, 0 mai mare extroversiune ~i trairi numeroaseeuforice 5i de exaltare, semn ca adaptarea ~colara a depa~it 0 fazatcnsionala. In vorbirea copiJului ineepe sa fie frecvent folosit superla­tinl in descrierea de situatii, 11lt1mplari ~i obiecte. La 7 ani in cepe sacreasca evident curiozitatea fata de mediul extra~colar - aflat in teri­c')riilc dependentc de ~coala - ~i fata de mediul strada!. Tot la aceastavirsta arc loc ~i a cre~tere u50ara a rapiditaiii reaCiiilor. Copilul paremereu graht. Man1ndi: in fuga, se spaLl pe apucate, ia ghiozdanul ne­aran jat, l;;i pune llniforma neglijent. Aceasta graba este in f avoareatimpului petrecut cu alii copii ;;i 1n defavoarea consolidarii deprinde­rilar legate de autoseITire 1n condilii noi de vial;! [85]. CopiIuI dispune1:1 acest nivel de vlrsta de capacitaii mai stabilizate de a riti ~i scrie.V olumul lecturilor este in cn;~tere. ~i scrierea face progrese ca viteza~i lizibili ta te [198].

137

** *

reguli - uneori exeesiva (la nivelul copiilor de clasele II ~i III) ex­prima 0 forma de restructurare a disponibilitaiilor personalitaiii, in carecre~te emanciparea de dependenra fata de regulile familiei ~i subordo­narea aeestora cerintelor vietii ~colare. N u slnt putine situatiile In carecopilnI impune acasa reguli noi motivate de faptul di: "a~a ne-a spustovara~a invaratoare la ;;coala".

Copiii tree ~i prin tr-o faza de excesi va sensibilzare fa ta de noireguii [223]. Uneori, conduita lor este cen trata pe suspicionarea de:lncalcare a regulilor impuse, de cei din jur (de colegii sai). Se semna­leaza ncglijenie ale yccinului de banca privind faptul ca "ilU sta cumlinile la spate", sau ca ,,~i-a uitat acasa caictul", sau ca "prive'ltc !)~

geam" ... etc.

baie, este u~or neglijent in ceea ce prive~te imbradlmintea. Toate acestelenomene sint legate de noul regim de viata care schimba accentele ~idez';olta 0 noua repartitie a investir,iilor psihice. In contextul acestorsch:mbari, gratia in mi~cari este treptat inlocuita cu aspiratia sprefona [162].

b perioada cdei de a treia copiElrii (~colarul mic) transformarilepsihice se fac totu~i - in mod aparerlt - lent, nespec!acular. Primaseh:;nbare care se pune in eviden\;l este latura de orientJ.re generala.Fc acest plan se face 0 parasire a intereselor evidente in perioada pre­~cclara, Cl clescnul, mocleiajul. Din acest motiv, produsele ~colarului micin aceste clomenii devin mai putin spontane, pline de ~tersiituri. La 7 ani,Gesell [84] considerJ. c8. ar fi un feI de virsta a gumei car;; pune 1nevidenl;! cre5terea virulentei spiritului critic. Se modifica preferinte!e~i pe alte planuri. A~a, de pilda, 1ncep sa fie preferate biografiile, le­gC:1oe;e. Leqiile de aritmetica slnt preferate la 7--8 ani fadl de leqiilede ~tiintele naturii, ulterior ~i cele de ~tiintele naturii 1ncep sa fie pri­vite cu intercs.

in structura prderin1elor ~i intereselor se petrec ~i alte schimbari.Dc)i interesu-l pentru joc ramine foarte puternic, incep sa devina tormai c:c::e la 8-9 ani :nitudinile de supararc ;;i indispozirie atunci cindcopild estc trimis sa sc joace in timp ce cite;;te. Interesul pentru film,cincn:Jtografie, televiziune devine mai cL,r. Dupa 9 ani bcep sa pre­zinte in teres carlile cu povestiri, cu acliuni pal pitan te. Tot i:1 perioadamicii~colaritaii se conslituie un adevarat delir de coleqionare. CopiiiJnccp sil faca i11 consecinl;a miei coleqii de ilustrate, timbre, plame,rru11Z;:, porumbei, iepmi, insccte ete. Sertarele ~i buzunarcle lor devinpline cle tot fclul de lucruri. Aceasta cxpresie a pcrsonalit~tii ("colec­iion.:l;-;:a") pune in evidenla, dupa Gesell, cerinia interna de reunire ~iclasificare. I\Iicile colcqii permit deta5area caracteristicilor difereniialeale obiectelor asemanato:lre. Dcaltfel, copiii devin spre clase;e III ~i TVmici g;:;)grafi, bot:lni.5ti, zoologi, ceea ce constituie un indiciu de evi­uenra expansiune ~i deeentrare care se instituie in universul copiluluipc plan mint:ll ~i afectiv. Orientarea gindirii spre concreted complexclctJ.)2." de percepiia imediata se insoie~1e de operaiii logice, ce substi­tuie intuilia neebborata de la nivelul perceptual - sau eel putin 0 su­pune unei ordini logice.

o alta caracteristica pregnanta a acestei perioade este aceea a uncimai mari atentii acordate jocului cu reguli in colectiv. Regula devinefenomen central, un fel de certitudine ce-l ajuta 111adaptare ~i pe careo considera repel' ca a tare.

Regula se deta~eaza 1nsa de condiiionarea singulara a jocului. Ea"e ma:1ifesta extrem de organizatoare pentru conduita de colectiv acopilului. Se poate presupune ca aceasta organizare de dependen1a de

136

':139

DEZVOLTAREA INTELECTUAl.A, "', ,,>

_!\.spectele mai sus des crise privi~d dezvoltareapsihidl, in;lud m~di·ficari mai profunde, care ne permit sa Inte1cgem imponania foartemare a rolului ~colii in viara psihica $i In structurar.ea c1ezvoltariisale.In acest context ne vom opri asupra dezvoltariiintelectuale., ;,' , "

Antrenata continuu in activitatea 1i-colara,activitatea :intel~ctua.la,.seresimte dupa 6 ani ca direqie datorita acestei influeni~ la.majorita~eacopiilor, Primul aspect al modifidirilor ruaisemnificati\l'~ peplanul:acesteia se exprima In schimbari ale earacterului. investigativ§i 90mpre-hensiv a1 percePiiei ~i observatiei ca instrumenteale cogniiiei., ,

Se ~tie ea activitatile cognitive pot fi lmp~nite;lnactivitati dire~te~i indireete. Printre cele indirecte se poate enumeraa.?o<;ia,iia libera-evidenta in vise, reverii (ca expresii ale fluxului liber algindirii), ppe­ratiile $i conceptele. Cogniiia directa implica percepiia, inprimul dnd,Separatia dintre cele doua categorii este mai ales didactica.' ';'; ,.;:" :,;;,;;

Percepiia este implicata in orice fel de situatie.:dimensibn,ata C9.1).­

.eret. Ea se Structureaza insa conditionata de dimensiunile situ'nioll,~.lein care este solieitata, dar ~i de sensul, direqia, tensiunea in care ,!lreloc $i de interpretarea, memoria etc. In contextul carorase;prganlzeaza.

Perceptia este procesul prin care se extrage informati~ ,'util~§ic;:usens din mozaicul larg al stimula~iei fizice. Intre informa~ie §istimu­laiie este, dupa 0 comparaiie sugestiva Hcuta de Mussen [157];0 relatie.de asemanare ca intre 0 fotografie $i 0 descriere. In timp cefotografia.cuprinde culorile, umbrele, toate cele aflate in scena respectiva, des<:f.i-

planifica timpul ~i, activitatile. Desenele, lucrarile scrise se Jmbunata­tesc, 50 Imbunadite$te devenind adesea de performan>ta:'~i'activita:teala orele de aritmetidi. Aeeasta intereseaza mult dacalnYa~atotulsau

,lnvatatoarea slot clestul ,de abili, pqt crea emula~ii '~omplexe: ,interese'~atorniee pentruaeeste domenii,. ;, " ,:>, ',', , ~''',','

~i In planul integrarii In colectiv intervin unele schip,.Qaii J-copiluldevine mai sensibil lainformatii sociale, ,la' opinia 'declasa '[223].Preocuparea penu:u coleetiv se iilcarea de nuan~e, se _expnma prietenia

5; in cadrul acesteia se creeazaplanuri copilare$ti, confidente,'mici ini­iiative. Datarita acestor. caraeteristici ,legate de atriqia'colectivului,copiii din aceasta perioa&l a dezvoltarii pot Ii atra$iln bande,uneorieu tedinie delinevente. ' , ",

Progresele in dezvoltarea intelectuala siut de asemenea evidente.Intre 9 $i 10 ani are lac 0 [;fe~tereevidenta a spirituluide evaluare a.copilului, spiritul critic se dezvolta 1a fel. Capacitatea copiluhii de a.aprecia ce anurne a omis in raspunsul la leqie' ere~te: .In acda~i sens ell~i da seama relativ chr ce a gre~it la lucrarea de~ontrol,' etc; ,

i'" 1 - ,

.c;;eoIarul rUie, de 6-7 ani, nu este eapabil sa respeete toate reguli16unor joeuri de tipul foot-balului. Dealtfel, niei fort;a ~i rezistenia lulm.1 pOt susilne unastfel de joe. De aeeea,ehiar dnd se intcgreazaintl'-nn asHe1 de joe are momente de repaus. Totu$i nu parase$te joeul,ehiar dadi eeilahi indispu~i de ineureaturile Gcute de inabilitaiile Iuimotorii reaqioneaza yehemen 1, Copilul de 7 ani se supara repede $i11ita repede, este insa deosebit de sensibilIa ignorare - dar ~i daca a[ost soeotit incoreet in joe .-- de$i nu totdeauna i~i da seam a ee regulaa illcaicat (mai aies ca el s-a straduit ... ). Disputele din joe sint extremde aeerbe ~i devin in fapt mici 1eqii de drepturi ~i datorii in condiiiifoarte diferite fat a de aplicarea de reguE. In aceste condiiii se con$tien.tizeaza tematica obligativitaiii, loialita\ii, spiritu1ui de echipa,supor­tarea e$ecu1ui, precizarea caracteristicilor echitaiii, cinstei ete.

In juru1 virstei de 8 ani $i dupa, devin mai multilaterale $i dife­reniiate interesele. Studiul aritmeticii trece printre preoeuparile de primordin. Cresc eVident capacitaiiIe mnemice, exprimarea discursiva. Com­petiiia colectiva Incepe sa devina de asemenea deosebit de aetiva $i seeviden~iaza In jocuri1e de echipa (sportive) ca footbal ~i diferite .altejocuri cu reguli - in care copiii se grupeaza in mod spontan In ace­la$i feL

j\Iomentul de S ani eSle rnarte :ensibil pentru educaiia snciala, datfiind faptul di adaptarea a dcpa$it inca 0 etapa tensionala ;: copild alneeput sa treaca intr-o laza de m:1i mu\t echilibru $i mai mare stdpi­nire a condiiiilor de acti\-itate ~cola"a pe care Ie traverseaza. Incepe sac1evina ceY;l mai reflex:iv )'i preocc!pat de numeroase problcme dimrecare ~i aceea a provenien~ei copiilor (de la 5 ani), dar ~i de probleme?rivind apartenen~a sociala, identitatea de neam. Este un moment dein tensa identificare socia);1, pa triotica $i coneomitent de constituire a:.emirncntelor de ;lpartenen~a ia $eoala,dasa sa ~colara, un fel de min­drie pen tru aceste feluri de apartenente.

, Tot la acest nivel de dezvoltare, copiii organizeaza jocuri cu su­biect prelungite, ce se perpetueaza saptamini intregi in zilele Insoritepe terenuri virane sau parasite, apropiate de casa sau pc terenurileapropiate de $eoa:la. Organizarea de serbari ~eolare devine atractiva.11 place sa construiasdl miei eotloane, eolibe. Mulii aurori numese aceastaetapa "Robinson Crusoe". ,

Dupa 9 ani, copiii de sex diferit iucep sa se separe iu mod spoutanin jocuri. Copilul devine eeva mai meditativ, se atenueaza eatacterulpregnanral ~xpansivitaiii in conduite. Este 0 perioada de Ineercari nu­meraase de a reiolva activitati, mai difieile. Evidenta este darin1;a. capi­luluide autop~rfeCiionare, deimbogatire a cuno~tintelor. Copilul devinedintr-o data -mai ordonat,' mai perseverent In diferite feluri de, activi­taii. Nu trece cu placere de la 0 activitate la aha. El simte nevoiade a

138

erea selecteaza anumite aspeete ~i ignora altele, deci manifesdl selecti­vitate, coeren~a ~i subtile legaturi cu experienia anterioara, tendinte deintegrare lntr-o inteniionalitate (dcci raportare temporala la ceea ce secunoa$te sau s-ar dori· sa se cunoasea) lntr-o semnificaiie. Aeeastainsu$ire este evidenta atunei dnd copilul fiind lntr-un parc, lntr-o zilini$tid, vede ~iaude deodata mi~clndu-se ramurile In tufi$ul din apro­piere. E:\:perienia Ii permite sa considere d£ este fie un $oarece, fie 0pasare, fie un iepure sau un caiel. Priyirea fixeaza aria respectiva cau­rind aite indicii, semne, pene, blana, mi$care etc. Daca acest evenimen ts-ar petrece lntr-o zi vlntoasa, copilul nu ar efectua probabil acestcinHstig::qii, considerind ca vinwl ar justifica mi$carea ramurilor tu­fi$ului ..

~colarul urilizeaza adesea acest model de percepere In care elemen­tele de in terpretare sint indicii audi ti ve, verb:1le, odorifice ete.

An nena te $i e:\:ercit:1te, capaci taiile sensori:1le-percepri ve $i in terpre­13.ti',·e (S3.U comprehensive) ale percepiiei devin mai acute $i eficiente.Sensibilitatea dlscriminativa * $i pr:1gurile perceptive absolute ** se dez­vol ta $i ele.

Vedere:1, auzul :1ting performanie import:1nte spre 9-10 ~1ili, acu­itatea aeestor forme de sensibilitate devenind foarte b\ln~. Dealtfel, pcde-o parte, activit:1tea $colara (citit-scrisul, desenatul etc.) solicita per­ceperea finil ~i in terpretarea rapidil, pe de al ra parte, acelea5i capaci tZl\,isenzori:1le se antrencaza In aetivitaii $i jocuri de performania ca acelede tras cu arcul, eu pra5tia, h iinta. etc. Pentru auz se creeaza 0 sensi­bilita te discrimina ti va forrnativa In identificarea fcnomenelor lncorpo·.rate in cuvinte, in fluxul vorbirii, dar ~i pe linia convertirii lor ingrafeme. Reeunoa5terea auditiva esre scnsibila ~i discrirninatiya ~i inproeesui :1daptarii curente. Daca copilulaude pa~i In urrna sa pe stradalntr-o seara mai obscura, va ~ti sigur ca nu Slilt ai unui copil clndp:15ii vor fi apasaii 5i greoi. Cunosclnd oamenii din canier, va stabilieu oarecare aproximatie, dllpa diferitc indicii vizuale $i auditive, dacaeste yorba de 0 femeie sau un barbat ~i daea e yorba de 0 anumitapersoana cunoscuta sau nU. Acest lant de relaiionari nu ar fi inteligibildaca pcrceptia ar fi privita ca absoluta ~i l'ntotde:1una Ia fel. Datorita.dez,'oldirii experientei 5i percepiiei, copilul sesizeaza ca 1a vecinul dindreapta se manlnca ceya dulce, ca Ia cel din stinga miroase a "canoEpra,iiii" .

Importante aspecte discriminati,'e se dezvolta la copii in legaturacu spatiul mic. Orientarea sp:1tiala pe £oia de hlrtie, percepiia de SlJa-

* Sensibilitatea discrimin:niva se refera Ia camitatea minima de e~citam ce FO'.d:lce 0 modificare a senzatiilor ji perceptii1or.

,'~ Praguri!e absolute se refed h m:lximum ~i minimu:n de inter.sitate ce pro\'o:cdsenza\ii.

140

I

II

i!

tiu, decodificarea prin difereniierc a grafemelor (literele scrise) antre­neaza 0 extrem de fina activitate perceptiva. Orientarea dreapta-stlnga,5uS-jOS, In rindurile orizontale ale scrierii (din civilizatia no astra) con­stituie punctul de plecare pentru 0 activitate intelectua'la complicata ~irnultilaterala - actiyitate legata de alfabetizare. Aceasta activitate cu­prinde antren:1rea memoriei, a inteligentei, a atentiei, a reprezentarilor,pornind de la pereepiia care se constituie la rlndu1 sau pe suponul mi­eilor semne scrise pe foaia de hlrtie. * Noi ne yom referi 111 acestednduri mai ales 1a evolutia normaLl a copilului ce frecventeaza $coala.Scrierea ~i cititul pun probleme de Jogica spayiaJa de p~rcepere a ma­rimii, a propoqiilor literelor. Procesul aeesta se realizeaza treptat 51angaieaza afara de percepiiile vizuale auditive $i kinestezice 5i modifi­cari ale expecraiiei. In ace:1sta evohq·ie se delimiteaza trei etape m:1isemnificative.

o primt:. etapa de identificare a sunetelor (literelor) ca elemen tecomponente ale cuvintelor. Acest proces se realizeaza prin aqiunea dedespariire a euvintelor In silabe. Silabele ca unitati de pronllntle cx­trase din fluxul vorbirii $i al cuvintelor se aseamana mai muIt sau malpu,in I11tre ele, permi\ind ca prin lngustarea cimp1:lui auditiv de analizaa acesror:1 sa se evideniieze mai bine componcntclc lor sonore. Aceastataza numita preabecedara creeaza 0 noua optica hta de limb:1 vorbita)'. 0 posibiJi tate nOlla de abordare a ei. Dcspaqirea in silabe se exerci tapIn;;: devine 0 capacitate curenta, probata intens In situaiii1e de despar­~He a cuvintelor Ja capatul de rind. Concomitent se face $i 0 pregatirea capacita~ii de scriere. Beii50are, cirlige, In jns $i In sus, cereule,econstituie clemente concrete de prcgatiri matcrialeale scrisului. Activi­tatea de acest gen creeaza 0 mai mare flexibilitate $i precizie a mi]cari­lor condeiu1ui pe spa1;iile delimitate prin Jiniatur:1 ajlltatoare a caietelor.In procesul exercitarii despartirii cl1\'intelor In silabe ~ de exersare d~1inii $i semne mici grafice, situatia de expeetaiie este Inca relativ rc­dusa [216]. Totu~j, perceptia aqioneaza ca atare. Se considera In ge­nere ea meeanismele lnvaiarii pereeptuale se realizeaza ft'in cautareade indicii care se retin nu atlt datorita Incercarii ~i erorii sau pe seamarecompensei ~i a pedepsei, ci din cerinia adaptativa complexa de re­ducere a incertitudinii.

1n a (lolla etapa lncep sa fie diferen~iate sllnete ~ corespondentelegrafice ale acestora ~i sa fie asociate mintal. Cu aceasta Incepe alfubeti­zarea activa (etapa devine abecedara) [216]. Identificarea grafid asunetelor ~i scrierea lor creeaza copiJului condiiia diferentierii literelormari de tipar ~i de mlna de cele mici, proces relativ dificiJ, In care

* Fad indoiaEi exista inca in lume un numar important de analfabe\i. In Romaniaaces~ ten omen este, pracric, lichidat.

141

ide~tificifea:' (citire~)pr~ptieiscrii mii ; .este 'mai >incetpedectabila ~.decit aceea ';iiextelortipafite. Copiiipareurg totu~i 'indteva luni primapane a .abetedarului, ell invararea treptata de identifieare' a literelor(grafemelor) la stlnetele corespunza toare(fonemele) ~i scrierea lor. Inaceastaperio'ada se afla lrltr-Q stare, critica, deosebita ' expectat;ia audi-,tiva (in eitirea textelor), fenomen' cese observaprin "completari'""iDlocuiri"~igre;;eli de citire; prin sprijinirea peraponarea la ton texta acestor feriomene~

In a doua pane a primului an ~colar copilul conscylideaza capawa­tile de Insu~ire a simbolisticii implicate in alt'abet ~iin sCi-ierea ~i citi­reaeifrelor. Cu aceasta incepe de fapt ~ietapa a treia a alfabetizarii;in fapt cea mai lunga este erapa in care are loc consolidarea eitit-sc1'i­sului. Aceasta etapa se pre!unge$te in al doilea ;;i a1 trei'lea an de ~coaLl.Caracteristica este cre$terea dicient;ei expectaiiei in eitire, care devinetreptat fluenta ~iexpresiva.

,In pracesui de indlprc a citit-scrisului este~mtrenata 0 actJntatepsihica foane complexa -:- cese exprima in cre~tereaintensita~ii aten­6ei ce corecteaz.a .in permanent;aproceslli de eitire (sau seriere) aflat inclesfa;;urare .[ 287]. Exista din punctul de vedere al citit-scrisului pa trutipuri de situa~ii: a) copii care citesc cu maridificultat;i ~i gre;;eli $irc\in put;in din ceca ce citesc. Acqtia nu surprind sensul propozit;ieicitite, nici al texrului In intregime ca atare; b) a doua categorie ar fia capiilor care citesc greoi, dar ret;in bine sensul cdor citite. In acesrcaL:probabil percep~ia grafeme!or e inca dificila ~i se aWl in, decalaj dedezvoltare cu capaeitatea de lnteIegere a sensului care se manifesta (;1mai dezvoltata; c) a trcia categorie este a copiilor ce citesc U$or, darnu re~in ceea ce au citit. In acest caz, componenta stereotipa de recu­noa~tere (identificare a literelor) devanseaza ~i debordeaza pianul con­~tiint;ei, nepermit;lnd inregistrarea concomitentaa sensuriIor; d) a patracategorieeste a copiilor care citesc' u~or ;;i 'retin integral ceea ce aucitit [223]. '.Ace~tia au capacita~ile de lectura bine formate.' Lecwra'este grea ~i· obositoarcin primeleetape ale dezvoltarii ei. Din acestmotiv copilul caura diferitestrategii care .sa faciliteze citirea. Din acesteafac parte orientarile dupa sens ,sau dupa asemanare. :Memoria f0anebuna 'a copilului de 7-8 ani 11 ajUta ca dupa 2-3 lecturi ale unuitextscuft sa-l poata reproduce. Desigur, acest fenomen are <J,spectelesale amuzante, mai ales dnd sensul presupus nuse potrive~te prea biue.

'Lectura'tifrelor ,solicita $i' lnsu~irea sistemului de decodificare asisiemului zecimal reprezentat prin' cifre. Exista litere ~i cifre greu de

" Datorid' faptului ca scriitura propr:e are prea medte indicii redundante (incer­titudini).

142

;~erinllh; La~,~it~~e,.e~te d~fjsil~"legtrea ;~or in. ,,~~vlnter,I?i,~ 'punetl~~ dev.edere al senem, ~e pun m ieVlden~a.de, <\semenea cltev •• 't~pun, de ,senere.AstfeLsint: ..... ", <C··.u,,) "'i) !',. , .

, ' . a)' tip~li~~linat, al copi'dor care se~i~;)~u.t6cul apIe~jt, eu ,apasareaputernea>adegetului mare,euscrisulu~or ascu~it'; , r ' " ,

b) tipul indoit, crispat, ~cll,scriere'spasinodica; , ,.,, c) tipul flexibil eu indexulactiv. ~iferm presat'-cu scris rq\:unjit ;

d) iipurile combinate. StudiiIesemnate ,de Ficirica Bagdazar' [4] inproblerriele'scrisurilor au pus in evidenta numeroasevariahte ale acestortipuri. In genere, Iitereleg, b, t, diftongi, onografierea'$i citireagru­purilor ge, gi,ghe, ghi, ee,ci, che, chi -- se aHa in mai mare tlificul-tate inlnvarare. ';' ',' " .', -: ",i'.- ;',: ,

'In procesul scrierii 'exista un permanent eoritrol prin limbajul ime~rior. Dadl se da copilului ceva eesa tina in gurain timp ce serie, ran­damentul scade bruse. Chiar ~i lanivelul dasei a IV-aexista operma­nentadialogare a eopiluluiin timp :cescrie. El i~i controleaza mi~carile~i produsele (literele, euvintele) adaugind din dndin cind: ... "bine,staiputin ... nu inte1eg... ia te uita ... hm ... nu e cine ~tie ce".i.:,etc. '

Alfabetizarea ~i programele $colare antreneaza dez\;oltarea pereep~ieipe linia stabilirii mai de finet;e a marimii, a propoqiilor; a marimii laseara (prin swdiul planului clasei), faptce sta la bazaprirnelor cunO$­time legate de semnele can ventionale ale haqilor [260].

'Raponurile de marime (egalitatea tot atit de mare), :proporr;iile, 'jucm~1tate, sfen (idemificarea intregului, metrului, eentimetrUlui), identifi­carea liniilor yeri:icale, orizomale,' ale pozitiei (in' rotat;ie) etc. clcyininclicii de oriemaredupa ee Ii se decodifica intelesul. ' '

Tot pe planul perceptiv se contureaza evaluaridin ce,In ce mai finelegate de marime, se pune in eviden1a kilogramul,multiplii..;;i subl1lul­tiplii acestuia. Perceperea struc~uriimaterialelor' (piene, 'roci, calita;;idiferitede .soluri;cristale, caramizi,argile, esent;e, de lemn",sticLi. mate­riale .plastice; hiftie de diferite feluri;iStofe)cu diferent;ele ee le carac~terizeaza, intra in ex-perient;a :curenta a copihilui .;;colar: "./ . ,;;, Raponurile spapale deja, intuite~legate de ceea: cese lUielege prinaproape,pe,llnga, deasupra,;sub etc.devin raponuri ce indud ;;iAorrnede clistant;e. T otu;;i,evaluarea marimii ;este :1nea ,defici tadl (copiiide6-'-7 ani supraestimeaza marinlile; iarcopiiide 8.-9,anisubestimeazamarimile ~idistaniele).,'"·,,, I.:; ~,iJ.:' . "'c:

, Organizarea spaiiului, se realizeaza;~i ca,distant;aipsiho-afectiva. Inacest seris;spaiiul intim este' spa ti J.iLin~careintensi tatea relat;iilor jnter~personale :ajunge)a un feLde.cuIrr,in;1iie in care, seadm,itdoar persoa­nele.<:-p'r6piat~, pri~~enu1..In spaiiu~,;in#mse; ,<,tfla[~i.:J;~1aiiile eu .meJ1fb.rii,famlhel. :$pat;i1l1~persS)fial,se ,refera; la ,structura :dfstanielor .psrh,ologlee;;i spatiale cu colegii. Interrelatiile de cooperare '~i~c9mp~~iiie~;dar' '~}.de

143\ . ~..

informatic, se aHa in acel spatiu. In perioada~colara se precizeaza sidistante incluse in ceea ce a denumit K. Hull [103] ca sp:liiu oficial.Acesta este spCltiul dintre superior ~i subalternul sau, dintre profesor~i clev, este >spClr,iulierarhiilor.

Privind spar,iul personal din prisma libertar,ii, autoenergiei si a re­lar,ici dintre comportamentul uman si ambiant,a fizica, Proshansky, Ittel­son si Ri-din se refera la factorii culturali, inclusi in conceptul de spa1iu,iar Westin. a atf.ibuit sP3tiului personal 4 insusiri : singularitare, intimi­tate, aDOmInat S1 rezerva.

Exista IDca 1lil aspect al spar,iului - cel ce se intersecteaza cu ideea

de teritorialitate. Prin acest din urma term en seinr,elegc un aspect. celmai larg al ambianr,ei. Unitatea teritoriala sau spatiul pc care-l reclamJ:o persoana SlU un grup coeziv siincearca sa-l pastreze opunindu-se o1'i­carei tentative (de rapire sau limitare) devine in perioada scalara micao experienr,a complex;:!. Spar,iul personal este entitatea teritoriala In carese afla persoane, frecvent vizitate, 'ca $i persoane cunoscute 5i drumulspre cleo Spatiul poseda m;:!rime, forma, extcnsivitate, detalii 5i rehr,iipersonale (deja descrise).

Se considcra ca fiecare persoana poseda 0 hana sau imagine min­tal5 a ambianr,ei - mai prccisa a spar,iului personal care se refer.i: lazol1clc in care se aEEi: Wate obiectele personaleintr-o ordine ce per:-niteutilizarea lur fara dort si gasirea lor rapida. Acest plan este cd maiclar al imaginii mintalc. Aceste dimensiuni se formeaza 111 perioaJa~colara mica. Spar;iul personal se structurcaza spre 10 ani ~i este im­pregnar de expansiunea personalitatii. Una din expresiile acestlji fapreste orgzl11izarca de adevarate batalii strategice complexe de meniinerea tcritorialitaiii ~i a franjurilor acesteia in viar,a cetaiii de carre cetelede copii dintr-~In cartier sau strada.

Spatiul capa ta si alte dimensiuni In perioada micii ~colaritar;i. Ast­fel, Invar;area geografiei creeaza inielegerea simbolisticii elementarelegate de Spaiiul geografic, de simbolizare a formelor de relief. Caaspecte mai semnificative in legatura eu aceasta este ,J'nielegerea ideiide miqorarc "la scara", de com prim are a spatiului In vederea redariilui "grafice" si a "citirii" uIterioare a simbolurilor respectiye. Com­plemental', elementara inieIegcre a spaiiului dinspre direqia macrocos­mosului creeaza copilul ui 0 optica spar,iala in care coexista clemen tenebuloase - 0 viziune iegata de atmosfera basmelor in care se consti­

tuie distante impregnate de dep;:!rtari ,In timp - un spaiiu mitic [22.3].Cuno~tinr,e elementare cu privire la miscarea de rotaiie a pamimului

in jurul sau, in jurul soarelui, determina 0 revoluiie coperniciana demenralitate a copilului, revolur;ie Intreiinuta de cuItura timpului nostru(~i de mijloacele mass media).

144

De fapt, prin· procesuIinvar;arii copiluI trebuie sa manipuleze 0cantitate enoffi1a de infDrmaiii asimilate sau care se eel' asimilate. Aces!fapt nu este posibil ,£ara rransformarea cuno~tinr;elor In reprezentari.Acestea din urma se considera :a ,fi activitar;i cognitive de doua feluri :scheme ~i imagini. Schemele nu sint imagini integrate ale percepiiilor.Rareori oamenii pot evoca imagini vizuale complete,astfe1 Inch sapoata descrie toate amanunte1e de infaiisare, imbradlminte, coloristica.a unei persoane, chiar foarte cunoscute vazute inainte cu 10-15 mi­nute. Cam 5-10 lasuta din copii au imagini eidetice (integral e) ce seconserva aproximativ 45 de secunde dupa percepere. In genere, sche­mele sint mai putin elaborate decit imaginile. Schemele~i imaginile secontllreaza in siruaiii de evocare acuno~tinr;elor privind animale, plante,insecte, episoade de povestiri, evenimente istorice, literare etc. sa~l fe­nomene si situar,ii fizice (ardere, cre$tere, transformare, principii d~funqionare, foria ~i energie etc.). Spatialitatea implicata este conden­sa ta partial In aceste condi tii.

Schemele $i imaginile spar;iale sub multiplele ipostaze evocate con­tribuie la modificarea. opticii existenr,iale, 1a anularea egocentr1smulu:inf an til.

~i in privinia timpului S1 a duratei evcnimenrelor au Ioc modifi­cari eviden te [198]. Timpul subiecti\' arc teCldinp sa se re1ar;ioncze $1raporteze la timpul cronometrabil care incepe sa capete consistenta.Ceasul $i ci tirea lui devine instrument al autonomiei psihice. Exista :'ji 0organizare a schemei timpului. Determinarea $i plasarea evenimentelorIn timp devine calendaristica. J\nul incepe sa fie considera.t de 365 dezile cu 4 anot1mpuri, 12 luni, 52 de saptamlni ~i scara trimestrelor. Eve­nimentele incep sa se raporteze la aceste repere. flehc legaturJ. C1.1

timpul istoric - a carui intelegere se refera la situaiiile nelegate niciintr-un ,fel direct de evenimentele biografiei personale. Schema timpuluica si imag1ni ale cronologiei imediate a activitaiilor programate princeas $i oral' constituie clemente coordonatoare importante. Totll$i ecra­nul de referinie temporale este inca plin de erori la copilul $colar mic.

Printre unitatile cognitive se mai enumera .(alaturi de scheme ~i ima­gini) marea categorie a simbolurilor $i aceea a conceptelor. Cele 4 uni­taiide cunoa~tere se modifica ontogenetic in ceea ce prive~te proponiile.Ca fenomen mai expresiv se semnaleaza cre~terea volumului simbolu­rilor $i apoi a conceptelor In perioada $c01ara mica.

Ca $i imaginile ~i schemele, simbDlurile sint cai de exprimare a eve­nimentelor concrete si evidenr;iaza caracteristicile obiectelor $i ale aqiu­nilor. Cele mai numeroase simboluri slnt literele, cuvintele $i numere!e.Exista insa aIte numeroase simboluri. Un fulger ,pictat in ro~u - in­seamna pericol de electrocutare, 0 sagea ta luminoasa la ascensor este

'semnu1 pentru direqia In care acesta se 1?i$ca, lumina verde la imer-

145

'estesemnal de :avertizare ce indica trec(:reJiberaetc.Jn schemese conservacantitati~irelatii: fizi~e. ale ,experientei percef)tu~le, insim:holuri nu 'mai exisra ,astfel,deinsu~iri. $colarulmic' se: afla', 'lrltr-o

de imenselnsu~iri de, simboluri. Regulile de jocf61osesc $ide

'domeniul ' educa~iei ,~i instructiei' anistice opereaza de .a'se­me:Qea Cll simboluri.!n fine, exista ,0 vasta varietate delnsemne ~i grati­fic<,,~ii pionieresti ce presupun deasemenea 0;, simbolistica specifica.EXlsta $i simbolurile ce indica gradele militare $i tipul de infanterie~,ar­tileric, aviatie, marina etc., ca $i insemnele premiale (decoratiile,. ITleda'­liile $i insignele). Punatorilor de diverse premii ~i distinqii au la bazao \;a5ta simbolizare. In fine,simboluri de rezonanta sociala, imponanraeXFrima drapelele ~i stemele diferitelor tari, dar; $i lnsemnele,' olimpice,cde privind cluburi sportive ete '" ,',': ' '"". ,

Simbolurile sIn t, precumse poate vedea, fo~rte numeroas/ in viitaIn procesul invatarii$colare, intelegerea anumeroase probleme de

geo:Y:1ctrie, geografie, implica masiv scheme, imagini, simboluri [223 i"Aces­tea. pOt fi evocate $i in sitllatie de completare (nu nurnai de intc,egere),

Pe planul instrumentar ,al inteligentei secontureaza ~i con\inlltul con­ceprclor care constituie a 4-a unitatea activita\ii cognitive.

Conceptele reprezima setul comun de auibute ce se pot acorda unuigee:? de scheme, imagini sau simboluri. Deosebirea principaEi dintreconcepte ~isirnboluri comta In ,faptul ca in timp ce simbolurile se re­fera la evenimente 'specifice, singulare. conceptul reprezinta ceea, ceeste comun In l'nai multe evenimente. Litere1e siut citite la iDceput deca.t:'c copil ca simboluri, abia ulterior de ci~tiga in conceptualizare [268J.Cuyintul poate fi folosit ca simbol. schema, imaginesau concept; clndun capil de 3-4 ani spune'c:J nu e cuminte penuu ca a span 0 ce,5cuta,el folosqte cuvlntul Cd simbol. Indata ceprive$te diverse lndlldiri dereguli. dezordinea $i chiar ignorarea· cerintelor ca fiinddatora te fapwluicacineva "n u e cumin te" se afla In pEn proces deconceptualizare ,acmdntului"cuminte". 'Nu totdeauna exista categorii verbalecorespunza:­toare pen tm unele concepte, Conceptul de' frumusete cste g:-eu de descristocrnai din acest motiv, Exisra seturi mai mari sau mai restrlnsede in­su~;:ri centrale (sau critice, sau esentiale) ce dimensioneaza diferireleconcepte. Conceptul animal se dimensioneaza :printr-un set larg d.e 10.­sU~Lri centrale aproximativ egale, cum ar fi : capacitatea de reproducere.schiimb de oxigen, locomotie, ingerare de hrana,si eliminare de rezi­dmui, Cam -in acela$i,fel se defineste ~i qmceptuL plama,minus loco­mo;-ia [181]. Conceptul copil se centreaza pe dimensiunea virsta. J Ori­care aha dimensiune este eventual r~levarnaT qat mi' cenirala, (~ritiqa).

Exista uei atribute ale conceptelor:ce se modifica odatacu virsta.Aceste atributeslnt: validitatea; statutul $i accesibilitatea (de 'Sint stdnsin1"ercorelate) [157 p 271-275]" "" r,,,,,, ....,. '. " ••..• -". J ' .• ~. , , , ••• ' .• ' I, ,~ , ~. "

146

',. 'validitate'accdnceptelor se refera la gradul In careintelesul ce esteacordaiunui' concept de dltre copil este acceptat ca adevarat, de niyelulde dezvoltare statuat 's06;1l1a un moment :clat, in genere,intelesul acor­clat· diferitelor .cu,vinte este ,foarte putin asemanator de la un copil laalnil(la copilul mic) . Ulterior, la., 8-10 ani,ln telesul acestorcuvin tedevine relativ asemanator la toticopiii$i acceptabil din ,punct de yederesocial ca empiric. Conceptul devine in· acest sens mai valid. Spre sfir­~itul ,perioadei ~colaren;:lici, copiluI. dispune de peste; ,300concepte rei a-tiv validede acest tip. " ",,::, : .. :',0,:" ,

StatJ.tttd conceptelor este unul din atributele cele mai imponan te aleacestora $i se refera la claritatea, exactitatea$i stabilitatea de folosirepe 'planul gindirii a conceptului, Conceptul de numar capata statut defolosire conceptual a cloar la ~colarul mic, la fel conceptul de "mul1;ime"- "mul1;ime vida", ,,,intersectata", "reunire" etc. ca s; conceptele de"corp" ~i de "substan\a" ca forme conceptuale. integratoare. La ~tiin­tele naturii se dezvolta concepte numeroase legate de plante, animale.Conccptul de animal erbivor, ca multe altele, se reune$te in folosire decatre glndire cu cel de "animalcarnivor" ~i conceptul integrator de,,fiinta vie". Prin statut transpare aspectul de integrare In releo. desistem a conceptelor. Perioada ,$colara mica este prima in care se consti­tuie relele de concepte empirice prin care se constituie $ise organizeazapiramida cuno~tin\elor. ,

V. Pavelcu [169, p. 195] exprima [oarte sugestiv esenp accstuiaspect al problemei in planul mai profund al atitudinilor, semnaEndfaptul ca: "Daca marul are pentru copil un sens alimentar, un mijloeatragator de a-i satisface 0 trebuin\a, acela~i mar poate fi situat maitirziu lntr-un context de ,Jruct-pom-gradina" apar~inind cui,'a, spre asestructura ~i mai tirziu ,Jntr-o specie sau varietate de plante, in pro­dus de valoare comerciala, obiect de satisfaqie estetica etc. In acestproces are Joe 0 desubiectivizare, 0 descentrare a eului."

Accesibilitatea este unul din atributele cele mai dependente de Im'a­tare a conceptelor. Se refera la disponibilitatea satisfacerii de in for­ma~ie a g:i:ndiriiln a 1ntelege ansamblul atributelor conceptului, conformstatu ~ului lor real (a tribu tele centrale cri tice Slnt adesea greu de desprinsdincauza relatiilor dintre aparenta~iesenta). Accesibilitatea se referacieci 1a capacitatile de intelegere $i .de a Ji comunicate ale eonceptelor.Existagrade Gin cein ce mailnalte deses~zare.alntelesului concep­telor de catre copii. Unul dintre. aceste 'gradeeste' cel exprimat prinfaptulca ,din conduita sau din madul cumseopereaza cu un concept,elpare a avea' un statut; totu$i copilul nu poate sa comunice asupra lui.Exista '$i situatii inverse. In astfel desituatii se pun in eviden ta obsta­cole ~i dificultati in lntelegerea ~i In folosirea efectiva a conceptelor, Inprocesul lnvatarii ~i In mentalitateacomuna, conceptele slnt considerate

147

14S

Exista ~i numeroase dificuha1;i Sn regimul de concepwalizare legatede fenamenele de omonimie ~i sinonimie. Cuvintul clasa se utilizeaza subforme aparent foarte diferite de: clasa de vie~uitoare, clasa de devi ~iclasa sociala. Copilul nu paa te sa se ridice III cazul de £ata 1a :abstracti··zarea necesara pentru conceptul de "clasa" independent de particulari­zarile curente mai sus expuse, prin care se exprima ipostazele diferiteale acestui concept. In perioada ~colara mica au lac numeroase achizi\iiconceptuale in diferite domenii. Se sesizeaza ~i In\elesul unor concepreoperation ale cum ar fi cel de "cauzalitate simptl", "Cluzalitate com­plexa". Copilul sesizeaza pe rind caracteristicile "cauzalitatii biologice","fizice", "mecanice" [223] etc. Se creeaza 0 aprapiere de conceptul de"dezvoltare" ori de "transformare", de "interdependen1;a". Concepte:egeometrice,gramaticale, de genuri literare, operat;ionale IDcep 5i de safie utilizate (triunghi, romb, cub, substantiv, verb, adjectiv sau leg'~nde,basme, pavestiri etc.). In genere, exista tendinta ca In structura cor;­ceptelor sa se creezc 0 diferentierc .a semnific:1t;iilor [198] (insll~irilecentrale sau critice).

Conceprele se supun operJ.tiilor de gruparc. Exista patru feluri degrupari mai importante : a) grupari de sub ~i supraordonare sau catego­riahi: (integrativa): astfel mere:e, percle, piersicile, cirejele etc. sin!fructe ; b) grupari func\ional-rela\ionale, sau gn:pari de mul~imi (..j. copiicare se joaca, chibriturile cu t;igara, pasarea cu colivia etc.) ; c) gruparilocat;ionale (animale salbaticc ~i animale domestice); d) concepte ana­litice care grupeaza categorii foarte diferite ce se pot reuni printr-oInsu~ire (fiinte ~i lucruri). Acestea din urma opereaza cu abstractizariInalte.

Dezvoltarea cuno~tin~elor ~i a sistemulul conceptual creeaza 0 anu­mita corelatie intre real-po sibil ~i imposibil In procesul cunoasterii.

P. Popescu Neveanu cu colaboratorii sai a efectuat 0 serie de studiieomplexe in problemele formarii de concepte ~i reprezenrari ill perioada~colara mica, privind fizialagia [181], geometria [182] etc., Ana Tn­eicov-Bogdan [259] a sandat prin eercetari concrete caracteristici aleInsu~irii de concepte gramaticale. In acela~i sens, Ion Beraru [13] a aVutin atentic studiul comparativ al farmarii unar concepte matematice sub­domina\ia ideii de aptitudini specifice, la $co1arii miei $i mijlacii. Pre·zinta interes ~i studiile complexe efectuate de C. Pufan [186] cu privir~la transferul can~inutului conceptual .al cuvintelor din limba ramana Inalte limbi prin mecanisme complexe asociative ~i comparative. in sub­ti?;;:t autarul citat are a aptica -generativa cu privire la astfel de Invatare(de limbi maine).

In perioadascolara mica: se dezvolta cunoasterea directa, ordonat;l,constientizata, prin leqii, dar creste ~i inv-aprea indirecta, dedusa, su­plimentara, latent implicata In cunoa~terea ~calara de a:1samblu. Sub

* Dupa With Bang ~i B. Inhelder.

T.zbelill nr. 18 "

'0 .. _

I Concepte

I SubstanUi Grcutate I VOiUlll

I " "

•••• I-« ••••

\ lrstJ. In o.m ftl' l.I~"j I-<

r; .~ t ~.~ .2 e::

I ~ '":J <-J ~ -' '"'"il ~:3 S 5 § S : ~

I U I.• (/) U l-r I... 'I'lg .§ B g .~ 2..•.----.----.-----------------

5 8'1 0 [6 100 0 0 [00 0 0Ii 68 1(; [ 6 8'1 '1 [2 [DO 0 0

6'1 4 32 76 0 24 SS 0 12

S 14 '1 72 40 8 52 -H 28 289 12'1 84 11 12 72 56 12 32

10 - - - Hi S 76 I 29 20 56II - - - 0 '1 96 [6 '1 82

ca .absolute. Este necesa.r ca ~colarul mic sasesizeze faptul dl unu1 ~iacela~i concept utilizeaza unele din insu~irile sale definitorii (centrale)in cazul unei anumite rela~ii ~i alte insu~iri definitorii (ca centrale) Incazul de rela~ii evocate. A~a de pilda, aceea~i persoana, mama cui va, estecOJ1{:omitent ~i so~ia altClliva ~i evident 111 ambele situa1;ii, f"meie. Aceastaarin1;a de rela1;ionare a Jnsu~irilor conceptelor la contextul ~i obiectiveledate se adjusteaza abia spre 10 ani, devenind activa.

Redam in tabelul de mai jos condensate momentele ontogenetice aleconstituirii conceptelor de sub stant a, greutate, valum pe loturi de cite25 de copii (de vlrsta Intre 5 ~i 11 ani).

Se considera achizitie dnel aceasta eite evidenta la eel put;in 670/0.din subieqii de a virsta.

Coafuziile nu sint rare totu~i chiar In stabilirea notdar definitoriicentrale ale conccptului. f\~a de pilda, se considera "conopida" dreptfruct ~i se accepta greu faptul ca este vorba de 0 efloresc~nta. Evident,conceptualizarea de acest gen influen\eaza restn:cturari In conceptul de:floa:-e. ':'Iirosul, culoarea, Jorma special a de5i ramln In mentalitateacapilului caracteristici ~i Insu~iri definitorii, intra In COnCurell~a cu ideea6i floarea are drept caracteristidi: central a (critica) faptul ca este orga­nul de inmu1tire al plantei. Aceasta insu~ire In cepe sa se dep1aseze trep­tat spre zanele centrale ale conceptului.

148

presiunea acestei corelatii l'ncepe sa devina inconsistenta lumea Jictivaa copiLhiei,caracterul de "posibil" a1 personajelor .din basme capata unnou statut de acceptan01. Asdel, are lac trecereaspre 0 conceptie rea­list-naturalista.

In gindire incep sa se manifeste independenta (8 ani), suple~e (9­10 ani) ~i devine mai evident spiritul critic intemeiat logic.

Gindirea opereaza precum se ~tie cu cuno~tin~e (scheme, Imagml,simboluri, cOl1cepte), dar ~i ell opera~ii~i reguli de operaiii.

Regulile sl'n! afirma~ii esentiale despre concepte. Acestea pot fi sta­tice (descriptive) sau nonconvertibile, privind relatiile dintre concepte,$i dinamice sau convertibile, care se refera la un set de proceduri posi­bile cu coneepte1e. Se mai po ate considera ca in sisternul regulilor existareguli informale, care exprima pareri despre lume ~i descriu uncle dinCtracteristicile lor (dirnensiunile) puse in relatie (prima verile sint fru­moase, bolile eontagioase sint periculoase, schimbarile pOt fi observateimediat etc.) ; regulile formde, ea a doua categorie, se refera la re1a­tiile adevarate $i specifice dintre concepte. Din combinarea cclor maisus descrise se degaja 4 felmi de re?;uli :

a) regHli informale necoll'i..:ertibile ; b) reglfli infomwlc convcrtibile ;c) reglili form<~le neconvcrtibile; ~id) reglfli formale com'crtibile.

Fiecare din leqiile ~colare pune in evidenia una sau alta din acestercgclli. Cele mai numeroase reguIi ce se utilizeaza sim regulile infor­male neconvertibile (a) (Primavara este un anotimp insorit, florile aumirosuri minunate, cea mai bogata lara din lume esle...).

Cuno~tinieIe din domeniul ~tiintelor exacte din ~coalJ opereaza pre­dilect cu reguli eonvertibile formale (d) - iar ~tiintele natmii eu reguliinformale ~i formaleeonvertibile (b ~i d). Literatura, istoria, $tiinielesociale opereaza rela tiv dens cu regulile a $i e (informale ~i formale ne­can vertibile).

Exista 0 interrelaiie operaiional8: intre reguli, deoarece elementele debaza ale regulilor slnt operatiile. Operaiiile sint instrumentele de bazaale re!aiionarii efectuate de gin dire ~i inteligenta eu conceptele sau euinformaiiile. Regulile se imp un ~i ele celor trei atribute (accesibilitatea,validitatea ~i statutul). Regulile exprima valorificarea concepte1or efec­tuata de inteligenta, ordinea pe care inteligenta ~i gl'ndirea 0 realizeazaprin intermediul informaiiei. Accesibilitatea regulilor este dependenta deniyelul de dezvoltareal gl'ndirii ~i inteligen~ei, inclusi~y a informatiilorde. care dispune$i pe care Ie poa te manipula.

J. Piaget a elaborat un sistem psihologic interesant in care a facutreferiri cu predileqie 1a reguli ,~i operarea eu reguli, studiind In specialdezyoltarea ontogenetica a operaiiilor ~i a gruparilor de operaiii princare se pun in evidenia regulile tip b ~i d (infonnale~i formale conver­tibile). Aceasta forma de operativitate este de prim ordin ~i exprima

150

c:aracteristicile 'operatiVitatii'nespecifice' a i gindirii .• Anlplificarea trep­

tata a ,acestora are loc .pe linia gruparii<deopera~ii(simple)~i derela­iionare simpEl ~i complexa.Astfel uebuiepriyiteschenieleurmaware :

Scherria sitnpla A == B; B=C,deci' A=C, 'sau ')1maimicca B,B h1ai mic c~ C,deci A maimic' cae. Din gruparile simple de tipulcd or de mai sus' s:e degaja .gruparile multiplicative com.plexe~i nume­ralia Cll operaiiile numerice in care acestea i~i pastreaza unitatea. Toto­data se 'wnservaechivalenteIe incluse.ln iteratia simpla a unita\iio;­(1+1=2,2+1-3, 3+1=4 etc.). In aceste condiiii, 1 devine concomi­teilt element alunei. clase,dar ~i il unei serii, fapt ce permite trecere3.numarului din domeniul intuitiv in domeniullogic [171, p. 183-190]­In perioada ~colara elementara gindirea sesizeaza ordinea in succesiunispatiale, inc1uzlnd intervale1e saudistan iele, structurarea de perspectin~i de seqiuni. Totu~i, gruparile logice - rnatematice ~i spaiio-tempo­rarecese constituie sint legate de concretO. Piaget) de~i uneori con­cretul lncurdl in operaiiile de grupare *. Astfel - se pun mai multcprobleme penuu copil cind i se cere sa spuna elt fac 3 fIori galbene cu2 flori ro~ii, decit daca i se cere sa rezolve exerciiiul 3 + 2 =?

.:\m putea considera progresele privind utilizarearegulilo:' ca pro­grese implicate In dezvoltarea inteligeniei genera1e, a factorului g dinteoriile factoriale ale inteligentei. J. Piaget a considerat intreaga evoluiiea gindirii ca tinzlnd spre "gindirea logica formal5.". Funqiile de "con­trol logic" exista la nivclul situ<ltiilor deductive ~i inductive, ca ~i invariate situatii in care dificultatile de ra~ionare exp1icita au la bazaresurse verbale slabe, lipsa de interes (motiva{ie), incomp1eta in£or­matie sa:J pur ~i simplu operarea predilecta la. nivel de fenomene, in­tuitii concrete etc. Aceste situa{iidau un .caracter de gin dire oscilantlogic. La fiecare nivel al dezvoltarii psihice a copilului exista 0 vastatipologie a glndirii ~i 0 plasare denivel operativ foarte diversa. Aceste<lspeete au fostsurprinse prin testele de nivelde inte1igen~a (de depistarea vlrstei mentale}abordate prin eforturile cle cercetare ale lui A. Binetla lnceputul acestui secol, prezente apoi in foarte numeroase cercetari.

, Se poate deci vorbi de un hive! .de dezvoltare a inteligentei ~i 0 tipo­logic a,;gindirii'~ce.este eyidenta la .nivelul de dezvoltare. olntre 6----....10ani. In aeest sens;exista yariante degindireconcreta-intuitivtz (practidi),saturatade repere spa~iale- inclusiv. mecanica spatiala, dar~i artistica).variante.de gindireteoretica (implicate in predileqiapentru generalizare~i sesizarearelaiiilor abstracte),va,riante c:Je'gindire social,'i{indtreatcde sesizareacerinie1orsoeiale ~iadaptarea spoma~ala acestea) etc.

Aceasta optica privind dezvoltarea gindirii ~i a tipologiei ei opera­tive, instaurata in psihologie prin reprezentaniii psihologiei factoriale

•. (!··c·'

* Din lucrarile practice efectuate cu studeniii .. ::. cL

151

tOt la incepuml secolului (1904, Spearman) se afla in zilele noastre 1nconcurenia cu modelul lui J.Piaget.

Reprezentantul cel mai remarcabil al acestei optici de variabilitatca gindirii este J. P. Guilford [95 ].:t\/lodelul intelectului expus de J. P.Guilford cuprinde un bloc de 120 ce!ule factoriale in care aqioneaza.5 structuri factoriale de grup: C = abilitaii cognitive, M = factoriimcmoriei, D = factorii produqici divergente, N = factorii produciieicon',-ergente, E = factorii abilita1;ii de evalu1re. Structurile hctorialcSlnt privite in conceptia lui J. P. Guilford din puncrul de vederc figu­ral, simbolic, semantic, comportamental $i pun in evident:; pregnanpacestor planuri de antrenare operativa a inteligeniei.

In perioadJ. ~colara mica, operativitatea gindirii annse::lz:i pc pb­i'wrile figural, simbolic semantic $i aqional la nivelul unita1;i10r claselor,relzl1;iilor ~i sistemelor ~i ceva mai lent la nivelul transformarilor $i im­pliotiilor. Curiozitate::l iradiaza mai profund in lume::l interrelaiiilor $i~1n::;;l1;iilor dimre csen~a ~i aparenia. Curiozit::ltea are perioJ.de de acti­n.re s?ecitic~ .. Steh Teodorescu [249] a reclat un expcl"iment simpludecmat C'J. copii intre 5 $i 9 ani; s-au dat copiilor cani an'active cuconsemnul de a nu fi deschise. Pentru a se controla abiinerea copiilor.c5.rtile au lOSt legate cu fire de par. S-au pus in evidenta aoua momentede clriozitate mai pregnJ.nta, la 7 si la 9 ani.

Putem aegaja alaturi de opcrativiutcJ. nespecifica generJ.Ei a gln­dirii operativittltea sa specifica. }\ceasta se mganizcaza cu grupari saustructuri de oper11;ii (reguli) invaiate, destul de flexibi1e pentru a fiaplicne la situa1;ii foarte diverse $i destul de unitare spre a constituign:~<iri sa\.! strucmri de operalii distincte. Aceste reguli operative sintaclevara1;i algoritmi ai activitaiii intelectuale sise pOt grupa in trei ca­t2gLI:-ii ,<

'c) Algoritmi de lucru sau de aplicare-rezolvare; b) algoritmi deiden tiiicare sau de reC1moa$tere a unor structuri, rehiii, tip de feno­mene ctc. $i c) algoritmi de control care implica grupari de revers i­bilit2ti ..

Orice algoritm al activit~liii inte!ectuale este campus din pasi $istrategii [122]. Pa~i ca expresii ale cclor mai elementare componenteale gindirii, regulii de opera1;ii - potfi pUiini (algoritmi simpli), nu­mero$i, varia1;i sau de acela~i tip, ca in adunarile sau scaderile cu111mere mari. Algoritmii complecsi coniin pasi numero~i ~i variaii. Infunnie de strategiile implicate in algoritmi, acestea pot fi lineare (cain adunare ~i scadere) sau ciclice (ca in inmul1;ire ~i impaqire Cll nu­:TIere mari).

* ~I\eeste tipuri de opera\ii se aseamana eu algoritmii inclu~i in programele carese alc:ituiese pentru ma~inile de calcu!.

152

1I1goritmi de lucru (cum ar fi cei de adunare, sdidere, inmu1tire $iimpaqire) ai regulii de trei simple $i regulii de trei compuse, a afLlriisuprafc~ei dreptunghiului, triunghiului etc., sint implicaii in rezolva­rile de probleme $i exerciiii aritmetice, geometrice etc. AlgoritInii derCC:o:1oa$tere sint specifici pentru situatiile de identificare a datelor cu­noscut::: ~i necunoscute ale unei probleme aritmetice, a identificarii sta­tULu;ui gramatical (simactic ~i morfologic) a1 cuvintelor, in identificareade repere geografice pe harii etc. Algoritmii de control se utilizenaIn calculele aritmetice, in activitaii intelectuale, care se supun unorr~guli implicite (ce trebuie respectate de fiecare data etc.) ~i ale carorrezdtate duc la rdaiii comrolabile.

Algori tmii acti vi ta tii speciJice [232] (pen tru domeniul ari tmeticii,g~ografiei,'itiinielor naturii etc.) se insu$csc prin invaiare ~i ex:erciiiu~i condcnseaza ccll10stinieie $i operaiiile valide pentru un domeniu, ceeace inseamna ca odata 1nS11$iiialgoritmii, permit rezolvarea prin r:1\10n1­rea ::Jo:-tubi intelectual a. foarte numeroase siwaiii-problema. Efortulde inv;lpre al algoritmilor eSte incomparabil depasit de faciliuteJ. derezolvare pc care ace~tia 0 genereaza prin utiliz::ue.

JJgori tmii sln t supu~i erodQrii prin uitare in caz de neutilizal"esac1 de neconsolidare satistacatoare prin exercitiu. Prin intermediul al­gcri:;nilor activitaiii int·eIecwale se realizeJ.Za 0 permanenta anaEza ~iun continuu liaj in struct"'J.racunostinie!or si se dezvo!ta competentade domeniu (aritmetic, gr:!matical, geografic etc.). Algoritmii insu~iti inperioada micii ~colaritati In timpul aIhbetizarii si al consolidarii aces­tei:!, spre deosebire de algoritmii ce se 'lor insc1~i in perioadele ulteri­Clare de dezvoltare intelecruala,au proprietatea de a fi foane stabili.lvIajoritatea acestor algoritmi nu se ating in c1ecursul vie~ii, din CJ.llzaci'i sint implica1;i in formele de baza ale instruirii contemporane ~i sintintreiinuti deansamblul viqii socio-culturale.

Unii copii poseda algoritmi de lucru foarte bine consolida-;:i, daralgoritmi de identificare inca slab dezvoltaii. Ace$ti copii dau rezu!tatef()~lrte bune 1a exercitii (deoarece exercitiiIe indica prin semnele cores­punzatoare - operatiile cerute), dar nu rCU$CSCsa se descurce in cazulproblemelor, dcoarece nu identifica U$or structurile operative solicitate.La copiii care poseda algoritmi de identificare dezvoltati (acestia sintadeseori mai impregnati de anivitate intelectuaEl nespecifica)$i algoritmide lucru inca slab dezvo!ta1;i, se remarca determinarea corecta a mo­du1ui de a se rezolva, a problemei$i greseli de caIcul pe par curs, gre$elicare a!tereaza rezultatele si care gre$eli sint adeseori trecute pe seamaneatentiei. Se poate combina tipologia de mai sus $i cu starea operativaa algoritmilor de control.

Caracterul mai sever $i "la subiect" al gindirii, cenzurarea de ras­punsuri fanteziste arata ca a1goritmii de control se exprima eel pUiin

153

Ca re{inere indicind con~tientizarea: limitei:de bperativitate~i ca' .:nareo ra{ionalizarea situa~iei. "r: ;.; ·'.'1 i'

Pe parcurs,ll1t:re' 6 :~i 10/11 ~.n'i;;'operati vitatea .specifidi: devine totmai complicata, continutul probleme1or fiind din ce Inee maicomplex,fapt ce creeaza dificulta{i relativ mari In rezolvarea lor [223].

Aceste difiClllta\i se manifesta, pede-o parte,' prin cre~terea con~i­mltului de mijlociri operative ale rezultatului final, ceea ce presupuneoperarea cu necunoscute de gradul I, II ~i chiar Ill, pe de alta pane,clificultatea cre~te datorita prezen\ei de numere mari ~i mici, intregi ~ifrac{ii ordinare ~i zecimale, procente etc., care se cer transform ate, eva­luate, dar ~i datorita faptului ca unii algoritmi nu au trecut de fazelecritice deconstituire.

In procesul de instruirepot aparea inprobleme1e de rewh'at douasau uei cai de solu1;ionare ~iposibilitatea de control prin rezulLlte, faptce large5te ideea de echivalcn~a. Fenomene relativ asem:1a:ltoare pOt~,parea in cazul temelor de gramatica ..

Spre 9-10 ani, operativitateaspecifidl a gindirii cu srrucwriledisiJ0­nibile de algoritmi creeaz5 un mare grad de libertate gindirii nespecificea copilu;ui In situatii-probicma, fapt ce intensifidl acti\'isrn,Il clasiii­carilor de operatii (intli de coleqii figurale elementare, eu grad ridieatde a,i:nibre), apoi se intensifica organizarea de subeoleqii figurale;iDonfigur,lle - pentru ca in continuare sa aiba loc clasifieari ierarhicede eombi:1ari mobile de procedee de inclusiune, descendente sa:'1 ascer:­dentc (J. Piaget).

Dar operativi tatea nespecifiea se c!cz\-o!t5 nu numai pe seama ape­r<::.tivit.11ii algoritmice specifice,ci ~i in altesituatii. Exisra prablemecare nu pot .fi rezolvate la un moment dat prin mijloaccle cunoscute(algoritmii disponibili la ni velul de ~colarizare primar). Sesizarea ace-storz.crceaza un fel de imcres ~i 0 stare de incertitudine intclectuala specificlce face co. aceste situa~ii problematice sa de\·ina de mare stimulatie adczvoltarii intelectuale. Zeigarnik [283, p. 1-85].a srudiat unaltaspect in~eresant. A dat spre rezolvare di<feritetipuri de probleme 1adoua lomri de copii. Copiii din unul din loturi au JoSt l:ntrerup{i ina­inte de a termina lucrarea. Al doile:t lotadus la bun sfiqit terna (Lira:n trerupere). La interval de 1 saptamina. s-a ceruteopiilor din celedoua 10t,1ri sa-~i aminteasdt problemele dectuate, Acele ale elevilor 1".care s-a Intrerupt activitateade rezolvare au fost pregnant mai bineredate. Fenomenul Zeigarnikeste dependent degradul de il1teres, abo­seala, intervalul de timp ce se scurge lntre Jntreruperea activita~ii ~ievocarea ei. Fenomenul ca atare pune in eviden{atensiunealegata deactivitateaintelectuala, antrenareasa in rezolvarea. deprobleme. Zeigar­nil" l-aconsiderat ea un fel de cvasitrebuin~a.,.i '... ' ..

154

Un aspect similar se manifestain legatura cu situatiile in care sintcontrariate cele cunoscllte. Asdel de situa~ii se numese de "disonania:cogni tiva". T ermenii "eonsonania" ~i "disonania" se refera la relaiii1e,care exista intre perechi de demente (cuno~tinie) din punet de vedere a1asteptarii persoanei. Leon Festinger [73] a pus In eviden~a faptul cadisonan{a este neconfortabila din punet de vedere psihic ~i motiveazao persoana care incearca sa reduca disonan{a~i sa reaIizeze consonan{a.PGfltrU ~colarul mie, disonania cognitiva se poate manifesto. ~i co. sesi­zare de nonconformitate 10. ceea ce el a aeceptat co. valid, do.torita fap­tului ca i s'-a spus de eatre persoane autorizate (care in principiu au in­totdeauna dreptate, dupa el), dar ~i co. nonconformitate de justificare simotivare a uneia :;;i a aceleiasi fapte - sau in eonfruntarea de opinii.La nivelul ~colarului mic, disonan~a eognitiva este Incarcata mai multafeetiv decit valoric - cognitiv - ~i se traie~te ca atitudine opozantaIn raport cu un obiect dat (prezento.t ~i in lucrarea lui Cltalin .i\lamalieu privire la rela{iile interpersonale) [139]. Adevarul se considera imua­bil, J.temporal - la acest nive! de virsta - iar deseoperirile ~tiin{ifice,.ca un fel de eiuda{enii din domeniul dezvaluirilor preferen{iale ale ade­varuhli. La nivelu1 copilului de 9-10 ani disonan{a cognitiva devineo sirua{ie de problematizare. Atitudinea in ceea ee prive~te adevarul seleaga in mentalitatea scolarului de activitatea omului de ~tiin1;a carecaura sa-l descopere.

Dezvoltarea intelecwaEl nu se consuma numai prin rigorile leqiilorscolare. In contextul viqii de fie care zi exista 0 ere~tere a aptitudinilorinteleetuale In genere ~i 0 crqtcre a tensi11nii cuno~tintelor acumu­late - ccrinie de coeziune intre de. Mai mult decit atit, ca ~i in cazullimbajului ~i in cel al planului mintal se manifesta racordari ce da;,!structurimatriceale complexe (de' concepte, imagini, simboluri, scheme,algoritmi, reguli) ce exprima funqii generative. Gr. Nicola a stabilitca dintr-un lani de 6 structuri, in urma aplidlrii unor procedee cores-

. punzatoare de instruire, se pot ob{ine 2996060 variante [159, p. 228­231]. In genere, se colltureaza pe seama luerarilor cu punet de plecarein cercetarile lui J. Piaget ea ~i ale lui J. Bruner, cele ale ~colii lui Gal­perin, sau Elkonin, Da vidov etc., faptul ca exista un fenomen de "pre­.cocizare" prin instruire, a planului activitaiii intelectuale. Remarci in­teresante in aceasta problema s-au semnalat intr-o lucrare semnata de

AI. Ro~ca [199], cu ocazia unei dezbateri ~tiin{ifice privind teoria ~i,practiea in cercetarea procesului inva{arii ~i mai ales Intr-un studiusemnat de B. Zargo [286] care a sintetizat con tributia adusa in aceastaprivin{a prin propriile cereetari in care a aqionat prin modele obiec­ruale, facilitind si grabind la eopii capacitatea de a opera cu simboluri,fapt ce a o.vut co. efect formareo. de structuri opera{ionale intelectuale

lmai inalte.

155

CREATIVITATEA LA SCOLARUL ?llIC

In timp ce ~colarul din clascic I-II se izbc~tc ~i estc dominat de­rigorile reguIilDr ~i cerinta de operare cu concepte in moduri specifice,,1 CarOl' indilcare este sanqionata prin blam ~i note ~colare -- aspecteleimplicate in fantezie, ca ~i in investiga~ia libera se interiorizeaza ciiscretin aceste noi condit,ionari. $colarul din primele doua clase manifesta.fantezii mai reduse in execur,ii de desene, modelaje, cobje. ManifestS.~i un spirit critic ridicat fata de propriile produse pentr~l ca Ie eyalu­eaza mai sever din pnnctul de vedere (realist) al recognoscibilit5tii caforma. Totu~i, fantezia incepe sa gaseasca noi domenii de exerci:are.Se formeaza tfeptat, dupa 8-9 ani, capacitatea de a C0mpune, erestecapacitatea de a povesti ~i de a crea povestiri, se creeaza irr pO\'estiriintriga de aqiune, culoarea locala, abilitate-a de a folosi ele:l1ente descrip­tive literare. Spre 9-10 ani desenul devine mai in6irca t de "atmosfera".Clisee!e de pomi, case, persoane devin puncte de plecare penuu indi­\'idualizari de teme, se ci~tiga tehnica redarii elementare a perspectivei')i a desenarii suprapuse (acoperi te) a obiectelor din desen [235]. Su­Siectul capata consistent a in desene ~i in compozitii. Incep s,l sc mani­feste stilurile ~i aptitudinile creatoare pe aceste plan'-1ri. Desenele dqiim:nJate de elemente proiective co. ~i compozir,ia, antreneaza formareade abilitar;i care se dezvolta dupa 9 ani, cind aceste actiyi::lr;i dcyin iarJe in teres pen tru copii. Serbarile ~colare, cercurile de crea\ie de diier! tetipuri devin preocupari de actualitate. In cbsele ~cl)lare in cate lucreazain\'atatori cu experienr,a ~i cultura personal a, se dcnolta evident lacopii crcativitatea. Exista numeroase clase de antrcname:1t, experimen­tale, in ~coli. Formele de gindire divergenta se antreneaza, dealtfelfiind favorizate de lcqii in care se creeaza atmosfera de emula~ie, jocpentru cautarea de cuvinte care sa ince<1:pa cu 0 anumita silaba sau sasfir$easca Cll una anume, momente de construqie de propozi~ii ete.Ghicitorile, jocurile de iSteiime, construqiile de probleme etc. consti­tuie terenul pe care se dezvolta ~i creativitatea *. Un alt teren de dez­yohare a acesteia este dictat de activitaiile practice, de activitar;ile dincercuri ete. Copilul este domic ~i capabil sa-~i construiasca mici ambar­eatiuni cu motoare sau ell vele, planoare, elicoptere ete. (dupa 9 ani).Dealtfel, jocul devine indireat de atributele revolutiei tehnico-indu5­triale ~i de cerinr,a crescinda de explorare de terenuri noi, de jocuri deechipa, nu numai de tip fotba1 ci ~i de tip "de-a indieaii". Oricum.jocurile incorporeaza forme noi de fantezii ~i incita la creativitate3­instrumelltaia pentru joc. In timpul pauzelor, la ~coar;i, ;ocurile dcyin

* E d war d deB 0 n 0 (1n Lateral thinkilzg, Penguin Books, 197C) nume~tecreativit;:tea .gind;re latcrala" ~i a construit un program de antrenarnent completeldeseori citat de speciali~ti.

1.56

un fel de revarsare de energii motrice. Copiii se joaca in pauze cuvehementa, fugind, strigind ca un fel de eliberare de sedentarismu1leqiilor.

Toate acestea creeaza 0 comp1exa annenare a capacitar;ilor psihicemultilaterale, dar ~i condir;ii diverse de antrenare a numeroase abilitati,ale inventivitar;ii, ale antrenarii de strategii ~i tehnici creative ~i deinteligenr;a care suplimenteaza activ dezvoltarea psihidi. Evident, se potcita persoane cu inahe capacitar;i creative manifestate chiar intre 6 ~i10 ::mi. Asnfel, Haydn a compus 1a 6 ani muzica (ceca ce presupunecunoa5terea notar;iilor ~isimbolurilor implicate In exprimarea grafica asunF,:telor muzicale), Hendel a compus la 11 ani, Mozart ~i-a inceputactiyitatea creatoare la 3 ani, a campus la 4 ~i a facut un prim turneude copil-minune la 6 ani. Au mai manifestat evidente capacita\i erea­lOafe Chopin (la 8 ani), Liszt 0.1 9 ,ani), Verdi (Ia 10 ani), Mendelsohn(la 11 ani) ete. Se pot adauga ~i aIte cazuri de creativitate specificaprecoce. Astfel John Stuart Mill a Invar;at greaca 1a 3 ani, latina la5 ani ...

C\PACITATEA DE NVATARE

Dupa cum a reie5it, in yap.re:1 este de maxima implicar;ie in procesuldezyoltarii psihice. Bazindu-se pe inr,elegere, invar,area se dezvolta eains15i antrenata nu numai prin utilizarea intensiva a percepr;iei obser­vative 5i a memoriei, ci ~i a strategiilor diverse de invar,are ~i de cxer­ci[are a acestora in situar;ii foarte diverse care fac sa capete consisten1;apla;nl intelectual.

E:~ista 0 evolutie a invar;arii in decursul primilor 4 ani de ~coaIJ.1.1 prima clasa, copiii utilizeaza forme de invar;are simple (repetiiii

£idcle de formulari sau de texte scurte). Invar,area pina in perioada~cobra antrenata de seismele impresionabilitar,ii ~i ale atractivitar,ii (eu­laare, imagine) se adapteaza la cerint,a de a opera pe cimpuri restrinsede i:1forma~ii (pe amanunte) ~i devine dominant empirica vizualiz:1ta ­se s'..lplirrienteaza cu 0 mai inalta antrenare a verbalizarii [223] (re­producerea) .

Reproducerea acti\~a utilizata in inva\area de poezii, dar ~i in timpullec~i:lor, cste in clasa I 5i a II-a un fel de obiectiv a1 invar,arii. Reprodu­cerile mnemice sint nu numai verbale, ci ~i de aqiuni, ~i chiar afective.In a,:este conditii, memoria se constituie co. un fel de 5ira a spinarii apersonalitar;ii 5i capata funqii psihologice numeroase. Reproducerilemnemice aqionale devin deprinderi~i au 0 mare stabilitate. Cercetarilenoastre ne-au pus in evidenr,a faptul ca reproducerea din leqie esterelativ fidela la copii de 7-8 ani, de~i necompleta [234]. W. Stem,care a dectuat numeroase cercetari asupra copiilor, a gasit 0 mare

157

lipsa de fidelitate, numeroase detalii ~i supunere la sugestii a memOnelpina spre 10 ani, dupa care palier de virsta reproducerea devine fidela.

Exista 0 serie mare de smdii privind memoria copiilor ~i reht;iadintre fixare, reeunoa~tere ~i reprodueere ("V? Stern, Harloch, New­mark, A. Ray, L. Carmichael etc.). In aces! context se considera ca­1a 7 ani copilul ~colar mie poate mai u~or sa recunoasca decit sa re­produdi, probabil ~i din cauza "pastrarii" relativ neorganizate a mate­rialului de memorat. Este, dealtfel, neantrenat voluntar in memo rare'~i reproducere. La 8 ani copiii ~colari manifesta 0 cre~tere eviden ta aperformant;elor mnemice. Din 30 de cuvinte, copiii recunosc cam 23­24 de CLlvinte $i pot reproduce doar 5 dintre ele. La sEiqitul perioadei.micii ~colarital;ii lista de 30 de cuvinte se sconteaza Cl circa 28 decuvinte recunoseute $i in jur de 14 reproduse. Dezvoltarea inegala a,celor doua caracteristiciale memoriei - este impulsionata de cerin1;ele

vie~~i . $co1are, dar se manifesta $i ca particularitat;i tipologice ale me­monel.

Oric;.1m, memorarea cunoa$te in perioada $colara mica 0 importantztdez \'oltare, ea se con~tien tizeaza ca acti vi ta te in teleetuaEl fun damen tala.in ima1;are ~i repetit;ia devine suportul ei de baza. Nu se poate neglija,fuoqia de intre1;inere emergenta a inva1;arii, pe de-o parte, de catre:­cuno~tin1;ele deja stocate, pe de alta, de nivelul medi,:bi de c;Jltur~care nhiculeaza numerOase evenimen te culturale $i ~tii11i:iiice ce circulalibel' in societate (mai ales TV ~i radio au aceste funqii) [22-']. AceitC'tipuri de cuno~tinie aqioneaza asupra yolumului de cuno~tinle ale co­piiului, consolidindu-l astfel ~i imboga~indu-l latent, lnyaprea, capa-­citate legata de satisfacerea uebuin1clor de dezvoltarea autonomiei incopiJ:iria timpurie, devine in perioada ~colara mica antrenata intensivin p1amd achizit;iei de cuno$tinie. Deoarece acest plan este relatiy diferi!de cel primar al copilariei anterioare, baza lui de intretinere se 12:rge~tesuplimentar f=U interese ~i cu elemente de motiy'a1;ie cedecurg din acestea ..Unii a;.1tori vorbesc de doua fcluri de motivaiii: motiYat;ie intrinsec~l,interna ~i motivar;ia extrinsedl, externil.

Exista numeroase aspecte ce dau consistenta' motivatiei implicate indi feri tde sima r;ii ~i forme de in va r;are. ~colarul de clasa in di in \'ar;a.sub influenia impulsurilor aduliilor, a doriniei sale de a se supunestatutului de ~colar care il atrage ~i sub influent;a dori:w::i de a nu.supara pariniii. Treptat intervinein motivaiie invaiatorul sau ind.­ta toarea, locul ~i rol ul psihologic ce capa ta ace~tia pentru copii [198].Se adauga ~i elemente ·de rezonania dinrclar;ionarea copilului cu cei­lalii copii -' clemente de cooperare, competiiie. ambit;ie etc., care im:­pulsioneaza invar;area (latoate obiectcle).La 9 ani devin active ~]interesele 'cognitive - impulsiollirrd J:nvaiarea - dar mai ales invar;are;?lprefereniiaEl .. A~adar, exista motive ce impulsioneaza invaiarea inge-,.

158

nere{conipetir;ia g&nera13:Y~i. iriotivecedntreiinlnvaiareaIireferen fiala.Acestea din urma capa ta .fortaimportanta deinflueniarea glndirii,intereselor (mai complexe ~i mai' active), :pe clnd.Jmiar;area ce este ·im'­pregriata deelementeledecompeti~ie-':":.are rol Jonnaiiv (maiales) pelinia dezvoltarii sinelului,a structuriloroperative ale ,caracterului(rab­;dare, perseverent;a, harnicieetc.). Cerint;a de 'a invap pentru a satisfaceun fel de sentiment de identitate personaE! sau a familiei ~i de a pastraafeqiunea parint;ilor ~i respectulcelorlal~i ramineo structuramotiva­iionala de baza la copii ~i este in .genere mai tensionaEideclt lll\-aprea'motivata prin celelalte categorii de mobiluri: ";,'

Deosebitaimportanta in invarare'au e~ecurile ~i succesele.,Succesulrepetatare rezonante ps'ihologice imponante.Pe· de-o·,pane. succesul,<l.trage copilului' aten~ia. asupra strategiilor prill. ,care: a fost, obtinuLSuccesul aqioneaza insa~i asupra resorturilor psihologice mai profunde,creeazasatisfactie,ll1credere, 'dezvoltaexpansiunea' sinelui, creeaza op­timism, siguranta etC. Succesul 'iradiaza .1n structura, colecti',-ului ~colar,consolidind pozir;ia de elev bun hinvaiarura $i pozir;ia vocationalapregnama.Aeeasta pozitie ci:;;tigata atrage in mod automat 0 reputatievocat;ionaEi ce face ca micile gre~eli ale copilului, de acest tip, sa fieadeseaignorate, iarsuccesele capata 0 foqa de acceptare mai mz,reca a copiilor ce au dat acelea~i rezultate, darnu au reputalia c:eat3:prin succese repetate. Succesul singular pe fondul unei aetivitatirne­diocre de invatare atrage atent;ia in mod deosebit. Spre vir5ta de 9-10ani exista copii care devin [oarte buni la efecmarea problemelor sau atemdor b limba~i gramatica, care' ajuta .al1;i copii eu succcs - darnu au 0 pozirie de succes oficializatain fata invat;atorului - care ~i-aformat 0 parere de apreciere moderata a copiilor in cauza. Ace~ti devidevin adeseorinonconformi~ti':""':'" $iuneoridau rezultate mul!·· subposibilitati1e lor in competiiia ·din. dasa la lucrarile decontrol -'- subinfluen1;a erodantaa opiniei stabilizate .a invar;atorul.ui,sau invatatoarei.

Succesul$colar are la baza numeroase aspecte:~i condi~ionari. Due­ori e vorba de copii care nu manifesta interes pentru activita~ile ~co­hre, alteori de copii cuunele dificultaii deadaptare~colarasau recluse.,capacitar;i de reclare organizata.a cuno~tintelor decaredispun ..La acesteca tegorii seadauga a acelora care considera~i nedotati, ~i nein teresati,nu potdepa~i acest statut ~colar. In fapt, pu~inisinLcci care intra in ca­tegoriacopiilor cu deficit intelectual sau a celor ce aLputea fi denumir;ilene~i: Andre Le Gall [80] (1963). atrage aten~ia asupra hptuluicaexisustlccesul veri tabil (~ichiar definitiv) ~i e~ecul: aparent~i. remediabil.

. Oricum, numero$i. autori arataca, ·cu cit motivaiiae'mai puternica,~ctivitatea fiind recompel1'sata, Inva~rea e mai intensa.Cum s-a vazut1:nsa mai sus,' performaniamaieste influen~ata ~i de frustrat;ie. Comu­nicarea rezultatelor creeaza repere imponante si>devine factor de pro-

159

tamintul traditional 0 cerinta de rnemorare mai activa decit de sti­mulare a creativitatii. Getzels ~i Jackson (1962) [86] au cerut invata­torilor sa evalueze devii creatori ~i sa exprime opinia fata de ei. Dinaceasta ancheta a reie~it (ca ~i din alte anchete) ca modelul de elev doriteste acel .al unui copil silitor, conformist, cooperant. Elevii creativi nusint not<1~i bine, datorita reaqiilor lor nonconformiste, spiritului lor deinteroga~ie mai accentuat, asociatiilor ~i problemelor mai neobi~nuitepe care Ie pun. Multe din reactiile lor nu sint stimulate ~i pentru canu seincadreaza in distan~a ofieiahl profesor - elev.

Rolul Invatatorului, mai ales in primele doua clase este, a~adar,foarte important. Stilul de lucru, {l.titudinea generaEl, experienta decunoa~tere a copilulni, eultura invatatoarei sau invatatorului au in flu­ente formative puternice. In clasele mai mici, inv8,ta toarea, binevoitoare,calda, emotionaEl, eu 0 personalitate puternica, entuziasta, plina deinitiative ~i de creativitate, este mai iubita ~i ascultata declt l'nvata­toarea dominanta, severa, atenta doar la realizarea programei.

Virsta l'nvatatorilor ~i a Invatatoarelor are ~i ea importanta. lnva­tatoarele tinere creeaza copilului un cadru .atractiv pentru lectii. 1n­vatatoarele de Ylrsta mijloeie slut mai exigente ~i mai preten,\ioase, maipreocupate de propria perfeqionare - dar ~i mai lncarcate de pro­bleme personale care erodeaza entuziasmul. Invatatoare1e mai In virstaslnt tentate sa luereze mai mult cu elevii buni - care fae sa se desfa­~oare leqia mai u~or. Acestea din urma slnt mai generoase la nota~ii(adeseori), dar mai putin deschise la experimentari noi.

Un 1'01 important il .are ~i instructorul de pionieri.

161

* In aceasd situa~ie, ,tfla ~i cuvinte din fold or, precum cuvintele ~ sarid, vatd,pridvor.

LL\1BAjUL ORAL $1 SCRlS

Exista diferente relativ importante in ceea ce prive~te gradul de dez­voltare al limbajului copiilor la intrarea in ~coaE1. Aceste diferentcprivesc nivelul exprimarii, latura fonetica a vorbirii orale (dialecte,jargouri din mediul linyvistic de provenienta a1 copilului), structuralexicului, nivelu1 exprimarii gramaticale ~i literare.

La acestea se adauga neintelegeri partiale sau totale ale sensu1uicuvintdor (expresiilor), nesesizarea sensului figurat al cuvintelor (locu­~iunile), necunoa~terea termenilor tehnici ~i ~tiintifici (~i, ca atare, in­corecta lor utilizare), eonfundarea paronimelor, confuzii privind sino­nimele ~i omonimele, tendinte de a crea cuvinte noi pentru notiuni alecaror denumiri nu se cunOsc ori nu au fost retinute. Exista ~i un pro­cent de gre~e1i de atribuire de sens unor cuvinte ce siut pe cale de adisparea - dar sint ronserva te In scrierile literare. *

gres. Experimente interesante facute la Cambridge de Bartlett arata caperceperea rezulta telor (ef2ctul performantelor) s'lstin Inyaprea, b tre­ruperea perceperii rezultatelor (lntr-un experiment de performan~e ill]'11 toarcerea unei manete) deterioreaza perforrnantele. Comunicarea re­zultatelorcreeaza un fel de energizare - care este 0 expresie a con­troluluide dOft ce da rezultate~i perspeetiva autocompeti,\iei. 1ntruc;tl'n procesul de l'nvatare relatiile cu l'nvatatorul sau inv3.,\atoarea au un1'01 foaneimportant, 1'01 ce se condenseaza ~i in nOta $colara ca expresiea. evahlrii "invatarii" - 'yom semnala clteva aspecte legate de efectelegenerale ale atitudinilor implicate In rehtia Inva,\ator-elev. RobertRosenthal [195, p. 37] referindu-se la a~a-numiml fenomen "Pygma­lion" - reunqte, sintetizeaza aproximativ 200 de stud;i privind aces!fenomen. Printre experimentele citate ni se pare remarcabil urmatorul.S-au efectuat aplidlri de masurare a Q.I. (cotientul de inteligenta) la$colari de dasa Intii. Copiii au fost ulterior impaqiti l'n funqie derezulta tele ob,\inute, in 3 grupuri: de vi foarte buni, de mijloc ~i slab;.S-au ales la intimplare 200/0 din fiecare grupa ~i invatatorii c1aselorrespective au fost informati dl cei tree uti pe tabel au potential in telec­wal consistent, dar nu antrenat. Peste 8 luni S-:), rcpetat testarea. CopiiiJ.le$i au prezentat 9 puncte plus Q.I. fata de grupul de control (2 puncteb testele yerbale ~i 6-7 puncte la cele de rationament nonverbal).Fenomenul acesta, numit fen omen Pygmalion, se explica dupa autorica Epstern, J. Adair, Michael Palardy etc., prin faptul dl l'n jurulcazurilor respective s-a format un dimat social ~i emotional stimubtOrin atitudinile invatatorului. Nu S0 poate ignora faptul ca acestor su­biecti 1i s-au comunica t mai adeseori rezultatele, a tIt cele bune elt ~ierorile, ceea ce a facut mai clara instruirea. Li s-a acordat implicit 0instruire mai larga ~i de un nivel superior - ~i in fine, ace~ti copiiau fost l'ntrebati (incitavi) mai des in a raspunde.

In genere, aceste studii au pus lU evidenta faptul ca are importantacalit:lt.ea ce se acordJ: procesului de instruire, efortului spre reu~ita a1aCestUla.

In legamra cu acest fenomen, ]. 1v1. Palardy semnaleaza faptul ca5i in alte imprejurari aqioneaza fenomenul Pygmalion. A~a, de pildi1,multe cadre didactice ale primului ciclu considera ca baietii au maimari dificultatidecl't fetitele in in vatarea citit-scrisului. In urma uneilargi anchete a reie~it fapml ca la invatatorii care considerau ca nuexista diferente -acestea nu existau, pe dnd la cei ce spuneau in vers,existau diferentele respective. ~i in aceste cazuri aqioneaza efectulPygmalion. Exista ca atare 0 importanta cota de ant:::enare a copiilorin invatare - ce se datoreaza creditului afectiv, increderii acordatecopiilor. Chiar ~i dezvoltarea creativitatii este pro fund influentad. deinyatatori -~i aceasta l'n conditii relativ complicate. Exista in lnva-

160

in ~coaE'i se manifesta cerin~e mai subtile privind exprimarea. inafara de dovada nerespectarii normelor gramaticale, se considera neave­nite expresiile ~ablonarde, folosite excesiv la un moment dat, expresiile~i formularile neclare, negIijente, cele de argou, cele prea familiare,cele lip site de eleganta.

In vorbire se manifesta adeseori omisiuni de litere, lnlocuiri ("r"

in )" (lata/rata, plimavalaJprimavara jucaliiJjucarii) sau a sunetului" "( A ) l' d" " ( v ) l' b" ""e eu "g mlngare a U1" CU "t pature, trum , a UI" eu "p

(patul) etc., dezacorduri, 'omiterea artieolului hotarlt (devu vine ...).Un alt fenomen lega! de particularitatile limbajului oral la copii

in primele clase eonsta In dificulratea de a realiza exprimari explicite.Utilizarea, delimitativa ~i restrictiva a limbajului la §ituatii, mai multde comunicare ori dialog simplu - In via~a de familie - creeaza 0saracie aexprimarii specifice [263] - un fel de tendinta spre expri­mari eliptice, economicoase, dar neglijen te adesea - fara nuan~ari ~ifara caracteristici ale vorbirii. i',~,

Problemele de omonimie se implicii de aseme;ea ca generatoare dedifieulta~i. Continutul propozi~iilor Fetira sare coarda ~i Mai trebttiepurina sare este diferit, de~i cuvintul sare este la fel ca structura sonora.La felln propozitii1e "Noi tori vom veni" ~i "T ata ~i-a pus bainele noi"sau propozitiile Vin Ji eu cu voi ~i Vl'ei un pahar C1t vin ? etc., presupunprobleme de precizare a sensului ~i semnificatiei cuvintelor.

Competenta lingvistidl este In genere mai dezvoltata dedt perfor­manta verbala. Prima este Intretinuta de limbajul pasiv al copilului.Vocabu1arul total (activ ~i pasiv) cuprinde cam 1500-2500 cuvinte laintra rea copilului In ~coaEl fata de valoarea de aproximativ 600 cuvintevocabular activo In masa vocabularu1ui ce va fi Insll~ita pina la sflr­~itul clasei a IV-a exista cuvinte clenumiri, cuvinte instrumente grama­ticale, cuvinte auxiliare, cuvinte neregulate printre care $i adverbe pri­mare. La sflr~itul perioadei ~colare mici vocabularul activ va ajunge]a aproximativ 1500-1600 cuvinte ~i un vocabular total de 4000­4500 cuvinte. Debitul verbal oral se modifica, de asemenea, crescind dela circa 80 cuvinte pe minut la nivelul clasei Intii, la aproximativ105 cuvinte pe minut 1a nivelul clasei a IV-a, iar debitul verbal scriscre$te de 1a circa 3 cuviote pe minut la nivelul clasei Intli la aproape4 cuvinte pe minut In medie.

MICUL $COLAR IN .MEDIUL SOCIAL

Sub influenta rigorilor ~i a regulilor vietii ~colare, a cerintelor,:1cesteia, se produce 0 schimbare de fond a lntregii activitati psihice,

162

are loc investirea gindirii copilu1ui de 1;. contemplarea ~i intelegereaintuitiva a fenomenului, a cazului, 1a Iogica regulii, a legii pe care 0exprima cazul, fenomenu1 ~i operarea in aceasta con'ceptie, fapt cereprezenita 0 adevarata revolu~ie In actu1 de cunoa~tere, a schimbarede structura a In~elegerii [223]. Totodata se modifica trebuinrele, inte­resele, preferintele, are loc un proces de apropiere a intereselor de apti­tudini, acestea din urma devenind intuite ca atare de catre copil princaracterul valorie mai inalt al produselor activitatii salt In competi~iile(~~'''i'~colare.

Deosebita imponanr,a eapata doua categorii de probleme strins lc-';gate lntre cle: prima se refera la dezvoltarea interre1atiilor soeiale ~ia caraeteristicilor acestora, a doua prive~te rezonan~ele In structurapersonalita~ii a noii experiente - inclusiv a cdei sociale - pe care 0traverseaza dezvoltarea psihiea.

Desigur, interrelatii1e sociale la care ne vom referi mai jos poarta.amprenta vietii sociale in ansamblul ei ~i a vie\ii ~colare ~i familialedin mediul nostru de cultura. Exista demente universale in aceste as­pecte, clemente implicate In umanizarea conduitelor - in conformi­zarea lor la cerinte1e generale ~i particulare create prin prezenta ~iinfluenta $colii asupra copilului, dar exista ~i mai numeroase caracte­ristici panicularizate specifice, legate de interrela~iile familiale, ~colare~i colegiale ale copilul ui.

Loeul familiei ~i al relatiilor din familie, al atmosferei ~i reguliIor,stilului ~iearacteristicilor familiei capata 0 noua pregnanta.

~coala creeaza copilului conditii directe ~i indirecte de a intuiexistenta altor tipuri de familie dedt a sa, ~i de a face comparatii.Ocaziile directe se manifesta In cazul numeroaselor situatii In care vinsau nu vin parint;ii cu eopii la ~coaEl, mai ales la Inceputul anului.Ocaziile indirecte slnt mai numeroase ~i se manifesta, pe de-o pal :e,prin conduita generala a copiilor, pe de alta, prin relatarile lor spl1n­tane privind mici liberta~i ~i restriqii, ca ~i forme de experien~a dinfamilie.

Date fiind aceste situatii, copilul eonfrunta ~i con~tientizeaza dinneu influentele sale familiale. Din acest punct de vedere exista citevadimensiuni generale ale familiei ~i stilului ei general de existent;a, carese reflecta In acest moment a1 dezvoltarii psihice - prin rezonantecomponamentale ~i afective pe care Ie ereeaza In personalitatea copi­lului. Dintre aceste tipuri de dimensiuni ale familiei, mai consistenteslnt rel<l.tiile afective pozitive de acceptanta ~i caJdura ale parintilor(amindurora) sau a unuia din ei fa1;a de copil, versus atitudinea derejeqie (camuflata sau nu) ce se manHesta prin ostilitate (autoritatebrutala); complemental' exista axa autonomiei psihice (pina la a ne­glija orarul $i activita1;ile copilului) de catre parin\i, sau variate forme

163

SOCIALIZAREA AFECTIVIT ATII

Desigur, conceptia despre sine se formeaza odata cu intrarea copilu­lui in ~oala prin modul in care sint eopiii tratati de invaiator ~i decolegii lor. Copiii cu estimaiie inalta de sine au tendinta de a considerae~ecu1 ca fiind accidental, de~i ii afeeteaza mai mult dedt pe cei cu·

165

Toase Iuerari ce au la baza cercetari, observaiii, anchete de familie etc.Totu~i, este greu de susiinut in mod predictiv d un copi1 dintr-o anu­mita categorie de familie va avea in mod cert structuri reaqiona1e deun anumit tip. Uncle studii, efectuate mai ales in Danemarca, au pusin evidenia un fel de imunitate fata de influeniele negative ale familieiostile restrictive ~i dezordonate la unii copii. Probabilitatea ca efectelestilului din familie sa fie cel descris mai sus este totu~i statistic validata.

In perioada $colara mica se contureaza atitudinea faia de parinti.stilul evaluarii acestora. Rose Vincent [197] a efectuat un swdin maiamplu privind imaginea marnei ~i a tatalui la copii de la 4 la 8 ani~i de Ja 9 la 13 ani. Observaiiile sale au fost condensate in tabeluInr. 19.

In genere, copiii sint mai seven fata de mama $i mai critici. Aufata de ea 0 imagine ideal a: mai putin clara. Fata de tata, opiniile ~iimaginea SIn! mai dare.

Bineinieles, daca pariniii sint ambii acasa, dar nu se Inie1cg, efectuleste mai gray - ~i incarca. de nevroticism ~i stari supertensionale, de­presie, conduitele, fapte ce duc in cazuri extreme 1a sinucideri etc.

Din nou semnaJam faptul df cele de mai sus constituie cloar uncadru general de situaiii pe serii mari statistice ($i pe observaiii ~iccnsemnari) ~i au valoare probabilista pentru cazuri particulare con­crcte.

Relaiii1e din familie (dintre copii ~i parinti ~i dinue parinii) auefecte $i In ceea ce prive~te formarea con$tiiniei de sine a copilului ­ori de aceasta depinde in cea mai mare masura autoechilibrul ~i acelefonduri de trairi subiective ce se denumesc prin termenii de fericire~inefericire.

Copiii ee traiesc tensiunea rejeqiei ~i a autoritarismului excesiv ~ibrutal sufera de pe urma simiirii valorii lor inadeevate. Ei tind sa sesimta inferiori ~i au dificultaii in a primi ~i da afectiunea ahora, sesimt singuri 9i nefericiii, vinovati $i depresivi din aceste motive. Copiiirejectaii traiesc tensional potentialul lor redus de a reu~i ~i de a In vingedifieultaiile vietii. Unii dintre ei sint agresivi cu tendinfele defensiveexacerbate - ca reactii de aparare. Copiii acceptati 9i eu caldura infamilie manifesta in genere estimaiie inalta de sine, au incredere.primesc responsabilitati Cll autocon$tiinta realizarii lor.

164

de control (Iejer sau ferm ~i sever). Combinaiia acestor 4 caracteris­tici - a distribuiiei (la unison) sau inegale (de divergenia) la cei doiparinii faia de co;)ii - constituie 0 foarte bogata paleta de influente~i rezonanie comrortamentaJe ~i afective.

Atitudinca calda din relaiiile cu pariniii ~i dintre ei (acccptania ~il:nielegere-) este in genere de cfecte pozitive. Pariniii afcctuo~i ~i calzipOt fi ci~ controJ Icjer sau activ intensiv. Ace~tia din urma :narescdependenia copiilor de ei. In comecindi, copiii din aceste familii slutrnai putin prieleno~i ~i creativi, rnai putin liberi (autonomi) cu difi­cultati mai mari de maturizare. In familiile In care acceptania ~i cal­dura este ,>.sociata cu un control Iejer ~i neglijenie - copiii slnt rnaidezordonaii, necompetitivi, deseori neadaptaii la profesorii care nusupena autonomia ~i independenp. Permisivitatea ~i restriqia la pa­ri8tii calzi dau efccte diferite, mai accentuate in sensul celor des crisemai sus - 1a baieii.

Dadl re1aiii lejere ~i afective au fost dominante In primii !rei anide viata, iar dupa intrarea copiilor in ~coala pariniii devin mai res­trictivi, copiii VOl' deveni treptat conformi~ti, U$or agresivi, dominanii,c.ompe~itivi ~i orientati spreconformitate cu lnvatatorul, spre a-I atrageSlmpana.

Daca In copiElria timpurie pariniii slnt restrictivi, calzi$i aten~ihta de autollomia copiilor, iar In perioada $coJara midi: ramin calzi~i atenti (control activ), adeseori copiii lor devin ordonati $i preten­ti05i In conduitele cu colegii lor. Copiii ("1 aceasta categorie manifestamai putine conduite mizere cind Invat~. L(' 11 nu e de faia - ~i aumotivaiii bune in munca ~colara (mai ales baieiii). Cele mai bune si­tllatii slnt cele ale familii10r cu atitudine clara, calda:, atcntie la auto­nomie, control echilibrat.

Pariniii ostili, cu autoritate (rejectivi) creeaza la copii deseori con­formism U$or agresiv ce nu poate fi exprimat. Deoarece In forul lorinterior ace$ti copii nu admit ostilitatea constituita $i 0 con damna ­adeseori traiesc sentimente profunde de culpabilitate ~i revoha de sine~i de aici incidenia reaciiilor nevrotice la ace~ti copii, uneori tendiniede autopedepsire, incredere redusa in ahii, "dificultaii" in relaiii cucolegii, team a de adulti, timiditati, nefericire.

Pariniii ostili (rejectivi) neglijenii - In controlul conduitelor cO­piilor - maximizeaza activitatea - duritatea, neglijenp, impulsivi­tatea. Daca astfel de parinti au accese de disciplinare a copiilor (decde rnai multe ori arbitrare, inconsistente ~i dezordonate), provoacastari ~i conduite dezordonate. In aceasta categorie de familii se intil­ne~te mai deseori delincventa juveniEL Ca atare, disciplina dezordonataIn familie are decte1e cde mai daunatoare. Desigur, comideraiiile demai sus constituie caracteristici subliniate ca atare - In foarte nume-

167

esnmai1e medie. Cei cu estimaiie joasa nu au in credere, nu slnt com­prehensivi, nu adera la idei clare, nu vor si\ supere pe a11;ii,dar nicisa atraga ateniia, chiar dad; au preocupari personale deosebite, maiales pentru dificultaiile lor. [119] .

De fapt, dupa vlrsta de 8 ani se con$tientizeaza 0 diferenia maimare de evaluare lntre cum se percepe micul $colar $i cum e vazllt deparinti, de cadrele didactice $i de ceilalii copii. Copilul sesizeaza faptuldei i se apreciaza mai ales caracteristicile implicate In obiinerea rezul­tatelor $colare de catre cadrele didactice $i parinti. DealtfeJ, ocaziilede a se exprima In aIte direqii slut relativ restrinse. Acest caracterdidacticist al cunoa$terii elevilor a fost studiat $i surprins in nnmeroaselucrari, dintre care semnaElm un smdiu al lui M. Gilly [88] care acolectat cam 1500 caracterizari de elevi efectuate de 164 cadre didac­tice care lucrau la c1asele primare.

Faptul dl estirnaiia de sine nu coincide Cll estimaiia inVai~ltOrului$i a celorlalti copii, creeaza un spaiiu de trairi complexe ale vietii $icompetiiiei $colare. Copilul incearca in genere sa se adjusteze mai alesla estimaiia $i ceriniele pariniilor, ca sa e'1ite raceala, repro$ul, pe­deapsa, decepsia lor in ca'z de ~ec. De aceea ei pot recurge la s!rategiide evitare, de evaziune (simiindu-se vinovaii) $1 in extremis, la min­ciuna. Daca aceste mijloace se dovedesc de succes, incep sa fie folositecu mai rnulta frecvenia $i dezinvoltura.

Apar conduite deliberate de evaziune $i in clasa. Copilul care nuvrea sa i se treaca nota in camet - declara ca I-a uitat acasa. La felpoate proceda cu caietele etc. Oricum, in viaia $colara exista frustra\ii,conflicte, succese, realizari, e$ecuri, anxietate. TOiii copiii, impreunacu Inva\atorii lor ~i cu pariniii au numeroase probleme specifice acestorvirste. Axa afectivitatii capata nuanie diferite $i complexe legate derezonanp sociala a activitatii ~colare - trairea acesteia. Reaqiileafective devin mai controlat voluntare, capacitatea de simulare $i em­patia cresc evident.

Mai ales ..anxietatea $i mecanismele de aparare ale sinelui prezin tainteres. Anxietatea camuflata poate duce la nervozitate, tulburari desomn, diverse ticuri, ~i chiar la fobia ~colii, la inadaptare, panica etc .In viata $colara mica se formeaza iusa $i stari afective numeroase legatede activitaiile care se desfa$oara in spaiiul leqiei - emotii ~i senti­mente intelecwale, estetice $i artistice ~i social-politice implicate inidentitatea sociala, de neam ~i iara.

Acestea din urma legate de educatia social-politica. se dezvolta mult$i prin apartenenta la organizatia de tineret care'-$i centreaza acti'1i­tatea pe educaiia social-politica ~i ideologica a tineretului.

Problema valorilor morale ce se instituie ca factori de reglementare.a conduitei prezinta 0 importanta psihosociala, data fiind continuitatea

+'

E•...

_ 0 0

~5~j .....M

8c

'"

)::jE

rJu

•...

.-B•...c+'::lc.l

,00'~ ~

CON)(1\

~.0~oS

"'"i

.•.

II-I

I ;;"

I

I ;~Ii

I , II

I~II

~i responsabilitatea sociaEl implicata in viabilitatea ei ~i progresul social.Exista modificari in vaIorile umane. Considerata inainte cu 100 deani ca un dorneniu irnuabil ~iinflexibil, rnorala sociala a d~tigat treptatIn democratizarea ideii de Iibenate ~i egalitate, dupa 0 drarnatica con­fruntare a ornenirii cu ideile rasiste In timpul celui de-al doilea razboimonoial ~i Cll 0 Indehmgata experienva legata de tolonialismul imperia­list. Morala este legata de "iata sociala. Adaptarea morala este ~i adap­tare sociala. Cele mai cunoscute studii asupm dezvoltarii morale IncopiEirie ~i adolescenta apaqin Iu! J. Piaget (1948) [173]. Psihologul elve­tian 0 diferentiat doua tipuri de moraElin dezvoltare, la copiL 0 moraiain care domina raporturile de constrlngere, autoritarismul, obligativi­tati severe impuse din exterior, ~i 0 morahl a cooperarii in care an­samblul regulilor de convieruire sau marea lor majoritate se constituiedawrita respectului reciproc ~i trairii intense a senrirnentului de egali­tate, echilibru ~i inrerioritate .a sentimente10r de datorie, cerinta decooperare etc. J. Piaget a analizat intelegerea regulii, intelegerea ideiide corectitudine ~i a aceleia de incorectitudine, wleranta ~i inwleran,\a(motivatia ei), minciuna ~i diferentierea ei de in~eDlciune, eroare, glumd,limite de toleranta (~i re1ationare) ale conduitelor de sanqionare aleaduhilor (sanqiuni corecte), admisibilitatea morala fata de copii maimici ~i mai mari, ideea de justitie, egalitate fata de evaluareo. vino­vapel etc.

Jocul cu bile, cu regulile Iui numeroase i-a servit lui ]. Piaget capretext pentru studiul eva1uarii conceptiei morale a copiilor intre 6­12 ani. £1 a surprins atitudinea copiilor fata de pedepse ~i a deta~atideea pedepsei ispa~itoare ~i acordate la circumstanta. Referindu-se 10.dezvoltareo. caracteristicilor morale se poate vorbi de acceptori morali[223], care opereaza in comext1il concepte1or ~i regulilor morale ~i Iecomroleo.za validitatea ~i sto.tutul. Psihologul american Kohlberg L.[114], pomind de 10.conceptia lui J Piaget, a diferenriat trei niveluri~i ~ase stadii .ale dezvoltarii morale. Primul nive1, premoraI, cuprinde ­dupa Kohlberg - doua stadii, unul de orientare 10. pedeapsa ~i deajust<are a ascultarii ~i tinerii In evidenta a restriqiilor pregnante, a1doilea de hedonism naiv ... Nive1ul II se caracterizeaza, dupa autondcitat, prin moralitate de conformitate ~i de rol conventional ~icuprindestadiul al 3-lea caracterizat prin o.daptarea la "copilul bun" din mediulcultural ~i stadiul 4, 0.1 moralitatii mentinute prin autoritate. in sflqit,oivelul III este al moralitatii autoacceptate ce trece prin stadiul 5 alacceptarii regulilor morale co. legi sociale necesare (contractualitateacceptata) ~i stadiul 6, al moralei ca acceptant;! interna. Desigur, ac­ceptorii interni se instituie lntr-o ierarhie complexa cu funqii evaluative.

168

Aspirariile Slnt legate de acceptori, ciar ~i de con~tiinta de sine, dincare motiv numeroase situatii se evalueaza in functie ~i de rezonantelede prestigiu .ale situatiilor. Gradul de coeziune, echilibru ~i activismal acestui sistem este foarte diferit de 10.persoana 10.persoana.

INTEGRAREA SOCIALA A :MICULUI SCOLAR

In Iegatura cu integrarea sociala a mieu1ui ~colar exista trer pro­bleme la care am dori sa ne referim.

Prima, prive~te integrarea copilului in organizatia pionierilor ~i co­lectivele acesteia. Caracterizata prin obiective1e ei pregnant revolutionar­sociale, cu structuri ierarhice, organizaria de pionieri ofera copilului unteren vast de lnvatare de conduite sociale, dar ~i un mod de a glndi~i Intelege lumea ~i viata din jur. Mai mult decit ~coala, organizal"iacreena copilului condiria unei inserari in evenimentele sociale curente~i prin aceasta un cadru de raponare .a acestora 10.optica de construqiea socialismu1ui ~i a servirii intereselor principale ale tarii ~i poporului.Copilul ~co1ar realizeaza In acest context, pe de 0 parte, 0 identificareell organiz.aria $i co1ective1e ei, pe de aha parte, 0 identificare social­cultural a ~i apropierea de judecati elementare politice. Participarea ac­tiva a ~co1arului la aqiuni, ceremoniale, activitari patriotice ~i ob~te~ti,aflarea In responsabilitate de diferite misiuni ~i sarcini organizatorice,culturale sau de alta natura (lntrajutorare, organizarea unei ~edinte etc.),are influenre formative privind dezvoltare.a 1atuni sociale responsabilea personalitatii. Sedintele de analiza a muncii din grupe ~i deta~amente,comriburia la realiz.area de gazete de perete sau de lozinci, campaniilede strins materiale recuperabile pentru industrie ~i economie, intrecerilesportive organizate, concursurile ~i excursiile etc. dezvolta simtul res­ponsabilitatii ~i 0.1 onoarei, a1 autoexigenrei, simtu1 cooperarii, demo­cratiei, a1 Inrelegerii valorii sociale a muncii, progresului ~i planurilorde dezvoltare economico-sociale ~i culturale ale tarii. In fine, prinintennediul sesizarii fonnelor de transmisie a sarcinilor ~i prin ierarhiapioniereasca (inclusiv insigne1e ~i Insemnele de evidentiere), ~olarul l~iinsu~e~te nu numai 0 simbolistica sociala ierarhica ampla, dar ~i inte.legerea unitatii de aqiune a Intregului tineret din tara sub conducerea~i indrumarea organizariei tutelare a adultilor. Organizatii similareexista In tarile socialiste, iar In Tarile capitaliste funqioneaza organi­z.J.tii de tip »cerceta~ii" etc. Dad slnt bine organizate, activitatile maisus enumerate dezvolta interesul ~i faciliteaza identificarea sociala acopiilor.

169

o <l doua problema legata de integrarea copilului in viaj:a sociala~pe care 0 consideram importanta, este aceea <l adaptarii la dimensiunileeconomice ale viej:ii. Dependenj:a economica a copilu1ui de famiEe ~irelativ restr5'nsele ocazii ale acestuia de a minui sume de bani in peri­oada pre~colara, creeaza 0 redusa imagine privind caracteristicile viej:iieconomice ~i a cunoa~terii prerurilor $i mecanismelor care aqiol1eazasi reglememeaza conduitele $i relariile sociale implica.te il1 minuireabanilor. Comportamente1e de cumparator se diversifica in perioada $CO­

lara mica. Disponibilitatea baneasca a copiilor este :1nfunqie, de aseme­nea, de faptul daca familia Ie aloca sau nu sume mici de bani. Compor­tamentul de cumparator se dezvolta in doua direqii mai importante.:1naceea de cumparator pentru famiEe (aceste comportamen.te se dez­volta treptat ceva mai devreme) $i de cumparator pentru sine: dedulciuri, baloane, covrigi $i, ceva mai t:lrziu, dupa 9 ani, de timbrepcntru coleqie. Trcptat, copilul incepe sa cunoasca, pe de-o parte.diferite tipuri de magazine $i marfurile mai imponante care Ie carac­terizeaza (a1imentara, magazine de materiale textile, farmacii, tutun­gerii etc.), pe de alta parte, devine mai clara cunoa$terea uno I' prerurl$i m:1nuirea monedei divizionare. La nivelul clasei intii persista achizitiiminore pe aceste pIanuri. A$a, de pi Ida, :1ntr-o cercetare efectuata :1n1969, copii de 6 ani cuno~teau pretul p:1inii de diferite caIitati (22,400/0)"al j:ig~lrilor (50Ja), prerul unor dulciuri (28,60/0) etc. [224, p. 331-343]La niveIul cIasei a II-a, cunoa$terea pre~urilor s-a exprimat ceva maiclar ~i precis la copiii din mediul urban. La nivelul clasei a IV-a.diferenj:ele dintre fete ~i baieri in mediul urban ~i rural se diversificamai simritor (baie~ii (unosc mai multe feImi de marfuri ~i articole­comerciale decit fetele in ambeIe medii). Domina cunoa$terea prerurilormarfurilor alimentare, dar incep sa se cunoasca preruri Ia articole de­papetarie, jucarii, picsuri, mingi, caqi pentru copii etc. Oricum, si­tuatia de cumparator creeaza condiria de plasare a copi1ului pe 0pozirie "economidl" practica ce se refera implicit la "valoarea econo­miei de schimb" ~i la antrenarea unor structuri de personalitate, lalegarea un or dorinre~i aspirarii in realizarea lor, de bani, la sesizareasituatiei materiale a familiei etc. Aspiratiile bane~ti se leaga de aspira.riile cele mai numeroase ~i devin active la 9-10 ani, iar la 11 anicopilul incepe sa stdnga bani pentru cumpararea unor obiecte ceva maiconsistente Co minge de forbal, 0 bicicIeta etc.). Tot la acest nive! devlrsta incep sa se dilate evident aspirariile bane$ti, ceea ce exprima 0­expansiune a sine1ui material. Dealtfel~ aceasta este virsta la care semanifesta unele mici ,,fraude" de bani sau obiecte din casa, din caremotiv nu mai poate fi neglijata educarea legata de conduitele pe acest.

170

plan. In ceea ce prive~te concepte1e economice simple, de au 0 evoluj:iere1ativ sinuoasa. La nivelul clasei .a II-a intereseaza doar prerurilemarfurilor cunoscute [231, p. 55-64]. Conceptul "prer de cost" esteconsiderat egal eu "banii", valoarea economidi este 0 suma de bani,rentabi1itatea este "ceYa bun ~i folositor ..." La nivelul cIasei a IV-a,rentabilitatea este "ceca ce se face In fabrici" sau "clt fac oamenii dinintreprinderi", iar "niyeIul de trai" este suprapus peste "nivelul deviaTa" predomin:1nd aserriuniIe etice.

A treia problema legata de integrarea sociala mai 1arga este aceeaa orientarii ~colare ~i .a cunoa~terii lumii profesiunilor. Orienta rea $CO­laraeste 0 1atura importanta a OSP, latura ce exprima preparariamultilateraEf de cuno~tinte (inclusiv economice), deprinderi, aptitudiniintelectuale ~i practice, atitudini, spirit de iniriativa ~i harnicie, trasaturi~i caracteristici prin care se garanteaza 0 buna antrenare viitoare adnarului In viata profesionala. AEhuri de aceasta cuprindere larga d~obiective (de Invarare In primul dnd) exista un aspect mai direqionatal e.i spre cUnoa~terea profesiuniIor din viata sociaEl in vederea focali­zarii treptate a intereseIor spre .acele direqii de cuno~tinte ~i activitarice sint mai so1icitate social, antrenlndu-se maximal ~i aptitudinilecorespunzatoare. Exista un contact latent permanent a1 copiilor cupersoane ce-~i exercita profesiunea, oarecum, In yazul tuturor. A~a SlntprofesiiIe de vlnzatori in magazine, casieri, ~oferi, tractori$ti, aviatori,persoane ale ordinei de stat, miIitari, medici, educatori, funqionari,oameni care lucreaza pe ~antiere etc. Conduite ale acestor profesiuniau fost incorporate inca in jocurile eu rol ale copiilor pre~co1ari. $co­larii· acumuleaza mai muIte cuno~tinre cu privire la profesii, interesullor fiind atras de profesiile temerare. T.v., viara sociala, viziteIe lain treprinderi, informarii din contactu1 eu copii ce descriu accidentaldetalii despre profesiunile parinrilor lor etc., largesc orizontul cunoa~te­rii profesiunilor foane muIt spre c1ase1ea III-a ~i a IV-a.

** *

La 10 ani se Incheie cicluri1e copilariei - constituirea bazelor per­sonalitatii, constanta de sine, doblndirea sta.tutului de ~colar alaturide acela de membru al fami1iei creeaza copilului 0 deschidere larga spreviara sociala. Inarmarea lui pentru lungul drum a1 vietii a trecut printr-oprima validare. Astfel , se trece ,spre perioa:dele de maturizare tuteJata _din Urmatoare1e doua subetape ale perioadelor de dezvoltare ~i formarea omului.

171

"

Capitolul VI

PERIOADA PUBERTATII ~I ADOLESCENTA

Pubertatea ca ~i adolescenta - specifice pentru a doua decada avi"'tii omului - se caracterizeaza prin trecerea spre maturizare ~i in te­grare In societatea adulta, cu solicitarile ei sociale, politice, familiale,profesionale etc. Acest parcurs este cu adt mai sinuos, cu elt viatasociala este mai complicata.

Perioada pubertatii ~i a adolescentei sint perioade in care tutelafamiliala ~i ~colara (relativ pregnante la 1nceputul viqii copilullli9 semoc1ifica treptal, modificarea fiind integrata din punet de ndere socialin prevederi legale ale unor responsabilitati ale tinerilor incepind cu14 ani ~i a ob1;il1c1'iimajoratului civil la 18 ani, ca ~i a exercitarii(lcestuia incontil1uare. Nota dominanta a intregii ctape con5tal11 interrsadezvoltare a pcrsonalit8:tii, contemporanizarea ei.

Exista 0 mare varietate a dezvoltarii psihice in perioada adolescen­tei. Inrr-o lucrare referitoare la teorii (asupra) despre adoles<;;,enta,l\lusscn [157] a dat 16 interpretari diferite. Accstea slnt fie reductio­nistc, fie biologiste, fie sexologice, fie culturaliste, an tropologiste etc.

Tipul fundamental de activitate pentru perioada pubertaiii ram1nelm-;lp.rea ~i instruirea, teorctid ~i practiea, inclusiv prepaniia pentrucxereitarca coreeta a unei activitati profesionale productive *. Imbinareaintre ~coala ~i pregatirea profesionaEi are tendinta de a optimiza in te­grarea ~colii ~i a tineretului in economia national a, prin preparatia tim­purie a capacitaiii de a exercita 0 profesie, beneficiind astfcl fiecaretinar de antrenarea in munca reala ~i chiar in produC1;ia de bUilurimateriale ~i spirituale - dat fiind faprul di ~coala este Iarg tutclatade formele de industrie 10cal8:.

Diferenta dintre perioada anterioara (a micii ~colaritaii) ~i perioadapubenatii din punctul de vedere 301 activitaiii maximal formative, adicaa insrruirii, consta In faptul ca aceasta se suplimenreaza tot mai multcu interese ~i aptitudini, devenind GStfel in mare masura invatare so­ciala diferentiata ~i autoinvaiare. Ultima dintre acestea contureaza maiopregnant caracteristicile personalitaiii tinarului.

Aceste aspecte justifica suplimentarea instruirii ~colare ell programede orientare ~colara ~i profesionaEi, care sa ajute tinarului sa ia deciziiprivind viitoru1 sau profesional In cuno~tinta de cauza, dat fiind faptulca orientarea ~colara ~i profesionala se sprijina programatic pe ceriniele

• Aspectele de instruire politehnizata sint rasp Indite In programele ~olare dintot mai multe lari, In special In lar~le industrializate ~i in plina industria\izare.

172

concrete privind forta de mund)' necesara In diferite domenii ~i secwarede activit ate, mundl necesara in vederea realizarii planurilor de dez­voltare social-economid a tarii.

** *

Tipurile de relatii se camplidi progresiv in perioada pubertatii,copiluI ~i apoi tinarul integrindu-se tot mai rnult in generatia sa (gru­pul social mai larg) prin exprimarea identitdtii prop1'ii ~i prin expri­marea identitaiii fata de adulti.

In ceea ce prive~te mi~carea interioara dialectica a formarii perso­nalitaiii in perioadele pubenaiii ~i adolescentei - aceasta se dimensio­neaza relativ seismic ~i dramatic in opoziiia dintre componamenteleimpregnate de atitudini copilare~ti, cerintele de proteqie, anxietateaspecifica virstelor mici in rata situatiilor mai complexe ~i solicit ante~i atitudini ~i conduite noi formate sub impulsul cerintelor interne deautonomie sau impuse de societatea vlrstei. lncep sa se contureze maicIar distaniele dintre ceea ce cere societatea de la tinar ~i ceea ce poateel $i dintre ceea ce cere el de 1a sacietate ~i viata ~i ceea ce i se poateoferi. Pe aceste distantc de cerinte' $i posibilitati are loc dezvoltareapersonalitatii care este tot at1! de impetuoasa ~i complicata in puber­tate ca ~i cre~te(ea (in puseu) $i maturizarea bio1ogica [223]. :0.Iaturi­zarea este centrata, In aceste perioade, pe identificarea resurselor per­sonale ~i realizarea identitatii proprii $i a independentei, 1ncepind cudeta~area de sub tutela parentala. Independenta $i autonomia se cuce­resc pas cu pas. Acest proces echivaleaza cu 0 a doua na$tere, cumspunea cindva J.-J. Rousseau. Tlnarul in cepe sa l~i descopere atitudini,abilitati, fona fizica $i spirituala, incepe sa-~i construiasca intens lumeainterioara a aspiratiilor, intereselor ~i idealurilor. lntreaga personalitatetraiqte cu fervoare prC'""L.enwI ~i-~i construie$te viitoml care devine 0dimensiune a sinelui.

In aceste conditii se dezvolta a titudini, concePiia despre lume $1viata [198], au loc manifestari de creativitate ~i implicit structurimotivationale puternic energizate ~i se contureaza' idealurile ca slructuripsihice va10rice prospective $i de tensiune ale personalitaiii.

** *

In dezvoltarea psihica a copilului de dupa 10 ani se pot diferentiatrei stadii marcante $i anume :

1) Stadilil pHbertatii (de 1a 10 la 14 ani) dominat de 0 intensacre~tere (puseu), de accentuarea dimorfismului sexual cu 0 larga gama

173

175

vitati pe liniade organizatie de tineret - cu copii mai mici $i maimari. Antrenarea in brigazi artistice, in cercuri tehnice, in concursuride fizica, literatura etc. pe $coa1a apoi pe judete etc. creeaza exp~ri­cnta competitiilor $i 0 intelegere mai larga a valorii activitarii efec­wate ca foarte buna, mediocra sau slaba. Incertitudinea, pe acest planspecifica majoritatii copiilor din primele clase, dispare. Prin toate aces­tea se ci~tiga statutul de elev bun, slab sau mediocru, fapt ce contribuiela dezvoltarea con~tiintei de sine.

Si in f :amilie incep sa se manifeste modifidiri de eerinte fara deDuber. De obicei acestea sin t mai incerte. Uneori rinarul este considera t

~opil, aIteori i se atribuie ie~irea din copiEirie, ceea ce creeaza reaqiidiferen~iate [183], dupa imprejurari. In arice caz, incep sa creascasitua tiile de u~oara apozitie fata de aceasta incerti tudine de sta tut ~iro1. In genere, puberul se simte din ce in ce mai confortabil in grup

care-~ securizeaza $i accepta stilul sau gaEigios, exuberant $i uneoriagreslv.

Sub influenra cre$terii experienrei, a rea]ismului ce preseaza dinspreviata de fiecare zi, ca $i a confruntarii CLl puseul de cre$tere, puberulin cepe sa se simta nelini~tit, nesigur de sine, adesea agitat, cauta soluliide impacare a cerintelor ce se manifesta fata de el, considerind cadominan te cerin tele grupul ui ~i cele ~colare. Canditiile mai sus descriseEirgesc insa$i canditia interna a "independentei" $i "libertatii spiri­tuale". La 11 ani copilul incepe sa aiba initiative, largindu-~i el insusiregimul de independenta. Totodata cre~te integra rea in grupul de copiide aceea~i virsta (colegi) In care el se simte nu numai securizat, dar~i puternic, pEn de initiative.

Diferentieri subtile incep sa apara in conduitele din clasa, se cre­eaza a discreta distantare intre ferite $i baieti ~i 0 competiiie, inc~rcatade forme u~oare de rivalitati intre ace~tia. De obicei, fetitele sint mai

disciplinate ~i mai dezvoltate din yunct de vedere fizie. Ele au adeseario cre~tere ~i dezvoltare mai intensa 1a 11-12 ani, decit baietii.

Intensificarea ritmului de cre.5tere $i la ace~tia din urma duce ]aaparitia de momente mai numeroase de nearentie ee au tendinra de ase exprima prin mai putina discipIina ~i tendinte spre reverie, disrragerein ore, pierderea timpului de facut leqii, abdicarea temporaE:i de 1amiei sarcini familiale sau ~co1are. In aceste conditii, reaqiile de sanc­~ionare sau admonestare slnt privite osti1. Dealtfel, se organizeazatreptat 0 modificare mai de fond a intregii conduite. Capilul incepesa fie din ce in ce mai absorbit de petrecerea timpului cu prietenii $icolegii sai, in cepe sa-~i manifeste mici refuzuri de a participa cu familiala mici ie~iri ale acesteia, preferind copiii. La acestea se adauga refuzulpasiv (se face ea nu Gude) sau activ (pretexteaza ca are eeva de facutsau se irita refuzind zgomotos). Influentele $i sistemul de cerinte al

..cre~tere Sl matunzare se-foarte diferite de la cazau aceea~i lirrie de succc-

* **

de rezonante In dezvoltarea psihica ~i de dezvoltarea mare a so:::iabili­tatii (mai ales pe orizontala) ;

2) Stadil11 adolescentei (de la 14 1a 18/20 ani) dominat de adaptareala starea adulta, de procesul de ci~tigare a identitatii, de intelectualizareapregnandi a conduitei - ~i

3) Stadilil adolescentei prelungite (de la 18/20 1a 24/25 de Gni)dominat de integrarea )Jsihologica primara 1a cerintele unei profesii, laconditia de indcpendenta ~i de optiune maritala.

Fiecare din aceste stadii cuprinde substadii cu prob1eme ~i caracte­ristici proprii.

Reamintim fapw1 ca pubertatea ~i adolescenta aU tendinp de a seciiIata ~i complica in societatea comemporana -- influentlnd tabloulgeneral al virstelor ulterioare [223].

1) Plfbertatea, dominata de procesul dex-uaLi intensa, cuprinde substadii care, de~ila caz ca moment de dec1an~are ~i durata,siune ~i siut in linii mari urmatoarele :

a) Etapa prepltberal'ii (de 1a 10 la 12 ani) ce se exprima prinrr-oaccelerare ~i intensificare din ce in ce mai mare a cresterii (staturalemai ales), concomitent cu dezvoltarea pregnanta a caracreristicilor se­xuale secundare (dezvoltarea gonadeIor, apariria pilozitatii pubiene ~ia celei axilare). Tinerele fete trec in aceasta faza prinrr-o cre~tereaccentuata ~i cl~tiga 22 em in Inal\ime. La baieti cre~terea poate incepecc"a mai tirziu, intre 12 ~i 16 ani $i este mai evidenta. Crq.terea esteuneori impetuoasa ~i se insote~te de momente de oboseala, dureri decap, iritabilitate. Conduita generanl capata caractcristici de alternantaintre momente de vioiciune, de conduite copilaroase exuberante ~i mo­mente de oboseala, apatie, lene. Totodata, conduitele copilului se incarcade stari conflictuale ce se pot centra pe efecte1e acestor momente delene care determina admonestari a tit in familie, cit ~i in ~coaVi - de~iau 0 geneza complexa de cele mai multe ori.

In:rarea Intr-un nou cielu de $colarizare cu noi cerin\e ~i soIicitari ­mai di\'ersificate cantitativ ~i calitativ, contactul eu "modele umane"de profesori, mai diferentiatc, modele de leqii de 0 mare diversitateconstituie pentrL! etapa prepuberala 0 schimbare generala a cadruluide desfa~urare ·a invatarii ~colare.

La aceasta se adauga discreta modificare a statutului de elev, faptce rrage antrenarea in acti vitati ob~te$ti mai responsabile, adeseori acti-

174

vreunuia dintre membrii familieise devalorizeaza, rdativ, pentm copilin aeeasta perioada.

b) Pubertatea propriu-zisa (sau momentul culminant al puber­ta~ii) ,de rIa 12 la 14 ani este dominata de puseul de cre~tere. Aceastaintensifieare este mai evidenta intre 11 ~i 13 ani la fetite ~ intre 13 ~i14 ani 1a ba:ie~i. Dupa virstele-limidl ale puseului, ere$terea se inceti­ne$te $i continua ulterior lent, mai muhi ani (pina la 24/25 ani). Cre$!e­rea este mai evidenta in ina1time (nu are loc in mod propor~ional ~iconcomitent in toate segmentele corpului) L 123]. Intii se lungesc mem­bre!e inferioare $i superioare, crese $i se maresc articulatiile" apoi cre$tetrunchiul. De fapt cre$terea are loc mai ales pe seama lllngirii trun­chiului (toUl$i ba:iatul iese intii din pantalonii sai care--i devin scurti,apoi din vestonu1 sau). 0 data ,eu cre:)terea trunchiului are loc cre$tereaumerilor :)i prelungirea taliei. La baieti este intensa $i cre:)terea maseimusculare, cre$terea mai intensa $i prelungita (plna la 16 ani) farasa se mareasca mai mult$i organele interne aflate In torace (inima $iplaminii). In perioada puseului de cre$tere dispare grasimea - cre:)tefor~a, puterea fizica. Din acest motiv pe dnd in pubertate fetde $ibaiet;ii sint egali ca fort;a, dupa puseul de cre$tere fona este asimetricmarcant mai mare 1a baieri. In schimb fetit;ele, mai putin musculoase,poseda un substrat de ~esut adipos subtire subcutanat, repanizat relativegaI, fapt ce cia pielii un aspect marmorean. Totodata se subtiaza talia.cre.;te busrul. latre 12 ~i 14 ani se dezvolta partea facialJ: a craniului,damura permanenta :)i oasele mici ale m'linii.

P:Jseul de cre~tere este secondat discret de maturizarea sexuala carese in tensifica in jurul ctapei de maximum de cre5tere. :Maturizarea se­xuaEl se pune in evident5 prin apari1ia pilozitatii, cre~terea organelorsexuale, modificarea vocii 5i ineeputul funqionarii glandelor sexuale.[237]

Acest din urma fenomen se manifesta 1a feti~e prin menarha (primamenstra neovulata de obicei) ~i instalarea ciclului, $i prin primele eja­cuElri spontane (adesea fara spermatozoizi) 1a baieti. la acestea seadauga ~i modificarea de voce. De5i in timp exist a 0 oarecare distan­tare (de 8-9 luni) lntre momentul de maxima intensitate a cre5terii(puseu) $i maturizarea sexuala, s-au gasit corelatii statistice semnificativeintre aeestea (intre virsta menarhei $i cre5terea butonilor bustului, co­rdatia este de 86, iar intre dezvoharea acestora din urma ~i aparitiaparului pubean de 70). Pe de aha parte, dezvoltarea osoasa (contro­1abi1a prinatlaseIe Greulich $i Pyle) $i menarha este predietibila. iarla baieti virsta osoasa este predictibila de asemenea pen tru crqtere(scheIetul miinii are aceasta valoare predictiva).

Momentul culminant al pubertatii este in genere tensional 5i in­dircat de confuzie.

176

Din punct de vedere psihologic, cre$terea $i maturizarea sint legatede numeroase stari de disconfort. Acestea slnt provocate de durerileosoase $i musculare, dar au ~i 0 aha natura mai subtila. Cre5terea ine­gala a diferitelor patti ale corpului creeaza aspecte earicaturale aletaliei $1 infat;i5arii. Hainele devenite scurte, strimbe, lTIaresc aspectulrdativ ciudat oalpuberu1ui, ceea ce creeaza disconfort psihie. La acestease adauga aparitia neplacuta de aenee, transpiratii abunden te ~i miro­sitoare, 0 sensibilitate "emo~ionala" a pielii (eritemul de l?udoare 5ipaloarea in diferite momente emot;iona1e). Toate acetsea cfeeaza neIi­ni$te privind aspecwi general, dar ~i eu privire 1.1 G.ceste mecanismeactive de dezva1uire <a unor sim~iri ce puberul Ie vrea mai degrabacamuflate. In fine, tabloul disconfonului psihic este suplimentat de cre5te­rea gradului de stl:ngacie in mi~ari 5i reactii, determinata de neadjusta­rea mi~carilor la propof\iile modi fica te ale corpului afl at In cre5tereintensa.

c) Momentul postpuberal. La pu~in timp dupa atingerea punctului"eulminant a1 puberta~ii, baietii manifesta 0 schimbare in eonduite, ade­seori intra in faze de exagerare, impertinenta eu substrat sexual, cu 0agresivitate mareanta in conduite 5i in vocabular.

Tinerele fete tree prin doua faze demarcate de catre Roussellet [201]ca fiind, prima de femeie-copil, plina de eonduite timide $i exuberante,dar ~i de afeqiune, idealizare de eroi ~i personaje inaccesibile. Aceastaprima faza este impregnata de trairi complexe $i ambigue de inferiori­tate, culpabilitate 5i jena. Tinara fata se simte adesea impur;''l: Dezvol­tarea treptata a feminitatii, inutirea efectelor acesteia, discreta intii.apoi mai accentuata, face sa se treaca in faza a doua, cea de femeie­adolescent, cu 0 larga disponibilitate sentimentaEi ~i curiozitate. Tlnarafad: devine u~or provocatoare, staplna pe sine, comp1exul de inferiori­tate dispare. Dealtfel, momentul postpuberal este de trecere 5i in acela5itimp pu~in diferen~iabil de momentul preadolescen~ei (de 1a 14 ani.1.1 16/18 ani).

2) Adolescenta. Dupa ie$irea din pubertate (de la 14 1a 18/20 ani}are loe in mod intens ie~irea din societatea de tip tutelar, familial $i$colar 5i intrarea in via~a cultural-soeiala mai 1arga a $colii $i chiar'~aora~ului. Aceasta intrare este complexa 5i dependenta de gradul de in­tegrare a ~colii In vi.1ta socia1a.

Din punctul de vedere al ana1izei noastre, ado1escentul trece de­asemenea prin citeva stadii.

a) Preadolescenta. Aceasta este 0 perioada de stabi1izare a maturi­zarii bio10gice. Multi alitori consideraintreaga pubertate ea preadoles­cent;a [36]. In aceasta etapa se CODtUreaZa$i se, adlnce$te m.1i lTIult

in.~ivi?ualiz~re.1 - conturti1du-~e c.1r~cteristiQ:~~~{onf!i.i~eiA9i~ale 5on­~tnntel de sme. Este 0 faz.1 de mtensa dezvoItire pSlhle.1, IilcarCata de

177

conflicte interioare. T.inarul manifesta .inca 0 oarecare agita~ie ~i im­pulsivitate, unele extravagante, momente de nelini~te ~i momente dedificultate, de concentrare, oboseala la dort. Expresia fe~ei devine insamai precisa $i mai nuan~ata. Pofta de m.incare este inca dezordonata,selectiva $i in cre$tere. Individualizarea se intensifica pe planurile in­telectualc $i de relation are. Parerile personale incep sa fie argumenta te$i capzlta deseori 0 validare de genera tie (s-au schimbat vremurile ...pc vremea noastra ... !). Incepe sa creasca interesul pentru problemeabstracte $i de sinteza, dar $i pentru participare la roluri mai deosebite.

5e rafineaza interesul pentru lectura, Elme, T.V., tehnicZi etc. Aparem:ai pregnanta dorinta de afirmare personaEi ca expresie a socializarii.Cerin t<1 de cunoa$tere se secundeaza de placeri in telectual-afective $i seangajea:z.a atitudinal. In sHqit, experienta afectiva se nuanteaza $i seimpregneaza de valori.

b) Adolescenta proprirt-zisa sau marea adolescenta (16/18 ani, la2:) ani). 5e caracterizeaza primr-o intelectualizare intensa (dezvoltarea g.indirii abstracte), prin imbogatirea $i largirea incorporarii de con­duite adulte. Exprimarea independeniei nu mai este deziderativa $irevendicatiya ci expresiva, mai naturala. Adolescentul cauta mijloacepersonale de a fi $i de aparea in ochii celorlalti. 11 in tereseaza respon­sabilitaii in care sa existe dificultaii de depa$it spre a-$i masura foqele.Individualizarea 5i con5tiinia de sine devin mai dinamice [183] $icapatJ dimensiuni noi de "demnitate" $i "onoare". Apropierea de Vd­lorile culturale este de asemenea larga $i din ce in ce mai avertizata.De h 0 forma de evaluare impulsiva critica se trece la forme de eva­luare in care cauta sa se exprime originalitatea. Gustul personal aremai mare pregnanta $i se poate sustine $i demonstra. Intensa este $1socializarea aspiratiilor, aspectele vocationale, profesionalizarea ce secontureaza treptat, cuprinzind in esenta $i clemente importante aleconceptiei despre lume $i viaia. In contextul tuturor acestor aspecteexista un dinamism deosebit ce vizeaza transform area (revolutionareavietii $i a lumii). T.inarul este pregatit psihologic $i se pregate~te moral$i aptitudinal, 11 atrag cuno$tintele pentru confruntari sociale complexe(examene, probe, concursuri etc.) pentru a se exprima ca atare. Totu$i,structura sa biologica este inca fragila. Se in tregistreaza un revirimen tin virsta a TBC-ului, forme de nevroze, autism, debuturi de psihopatii(schizofrenie), anxietate $i in cazuri mai rare, sinucideri. In astfel desituatii, ca $i in cele de delincvenia minora se pune in evidenta condi­tionarea tensionaEi a dezvoltarii psihice, condi tionarea determina ta decomplexitatea vietii $i a ritmurilor ei de cre$tere, dar $i dificultatilede adaptare, de depa5ire agreutaiilor ~i complexitatii solicitarilor socio­culturale $i profesionale. In societatile mai putin dezvoltate, pubertatea$i adolescenta se consuma fara acest tablou tensional.

178

c) Adolescenta prehmgita cuprinde tineretul deja integrat in formede munca precum $i tineretul studentcsc (de la 18/20 la 25 ani). Sub 0forma sau aha, independenta este doblnditasau pe calc de a fi dobin­dita la aceasta virsta, fapt ce aduce cu sine un plus de energizare $idilatare a personalitatii.

Gustul informaiiei continua diversifidndu-se ~i oriemindu-se maimul! spre domeniul profesiona1~i cel social [198]. Tinerii (fete $ibaieii) sint mindri de statutullor nou [283]. .

Tot 1a aceasta vlrsta manifesta un oarecare modernism $i simtnevoia unei participari sociale intense. Viata sentimemala este intensa,dar relativ instabila. Aceasta este etapa lnvaiarii rolului sexual. Este 0perioada in care au loc angajari matrimonia1e. Acest din urma faptva contura 0 noua subidentitate implicata in responsabilitati legate deconstituirea unei noi familii, ceea ce va crea conditia intimita1;ii ca formade traire noua. Intimitatea nu se refera, ca ~i identitatea, numai 1asexualitate, ci $i la prietenie, angajare (Erich Erikson). In mod concen­trat, aspectele mai imponante evolutive ale acestor etape au fost con­centrate in tabelele 20 $i 21.

In ansamblu, perioadele puberta\ii $i adolescentei cuprind cel putintrei categorii de reaqii legate de seria de modificari mai sus descrise:

a) Se dezvolta preocupari ale con~tiintei $i con$tiintei de sine (capercepiie de sine int.ii, indusiv schema corporaEi) ca expresie a iden­titatii egoului [209]. Puberul $i adolescen tul fiind confruntati cu schim­bari multiple prin care trec, cu transformarile obiective $i subiectivelegate de maturizarea sexuala, dar $i de descoperirea dimensiunilorrealitaiii sociale - proceseIe de identitate ca $i cel de identificare sintcomplexe $i sinuoase.

b) Modificarea $i transformarile ce conditioneaza ie$irea din con­formi-smul infantil au loc prin opozi'lie, incarcata de cerinia de cautarea identitatii, ceea ce face ca sa se tread;' printr-o experien1;a personaladensa, trecere impregnata de nesiguranta $i de nazuinte puternice spreindependenta $i libertate, demnitate $i onoare [237]. Nesiguranta are labaza spargerea sentimentului infantil de dependenta. In acela$i timp,libertatea ~i independenta fata de relaiiile parentale sint adesea frus­trante $i creeaza nu numai nesiguranta, ci $isentimente de culpabili­tate. Acelea$i fenomene au loc $i cu privire la grup. Apanenenta lagrup este competitiva $i adesea tensionala, ceea ce va genera semimentulde dependenta, dar concomitent $i de independenia $i 0 oarecare ne­sigurania.

c) In 0.1 milea rind are loc gasirea unei identitati vocationale [204]ce prive$te un fel de autocunoa$tere $i autodescoperire de posibilitatisau incapacitati - cu 0 fervoare ~i dorin\a deosebita de autoperfec­tionare. Identitatea vocationala este axata mai ales pe trasaturi de

179

~;r;:i\a I Sanatato (lra,i1itatc)/ Polta de mlncare

o

10-11

11-12

BunaVnele migrene,dureri de sto­mac, dureri dedinti, 0boselifreevente

Mai fragilagripe, ce potdegenera insinuzite, infee­tii de ureehi,pneumonii, ore­ion, lllcnillgitcJdureri de pi­cioare, de dintide oehi

2

Buna. Prefer1icarnea, sosurileJalimentele u~orpicante, inghe­tata, dulciurile.Detestd. Spana­cnl, pc~tclc, Ii­

catnl, chiar ro­~iile

Foarte bund ~icontinua.Ceva mai mareselcctie. Refu­zuri alimentareneslatornice.Discnjii nlimcn­tare. Predileetiipt. mincat dup1imasa

Sumlin I

3

Vise eu co~mar

Bun. Adorm re­pede. Totu~l seobtine 0 ora maitirzie de culca­re (unii copiicitesc ill pat,noaptea, pc fu­ri~, plni, tirzlu)

------·-------1

Baia

4

Nu-i prea placenici sapunul.V nii sint foartemetieu lo~i ;;i sespala cu r1ibdare

Baiet!i - carnai sus;fetitelc - cevamai sensibile la

ap5. cald5., sa-Ipunnri bune ;;iaI''' de toaleta.

Vcstimentatia

Se aleg eu grija hai-Inele, Hir1i.gust insa'idezordonat.

Interesul pt. vestimen­tatie cre~te, lipse:;;tcgustul, In schimo osten­tatit ~i bizarerie

Tabelul ny . .eO

Crc!;jtereal\1aturizarea

6

Fetitele ~i biiietii relativegali cn. maturizare.Lejeril. modificare de ta­lie, la fetite (butoniibustului), pilozitatea in­ceputa.B1i.ietii- 0 oarecare soli­ditateFetele - 0 ere~tere inte­rioara.

Puseu de ere;;tere. BaietiiatL'1g80% din talla aduWi;;i jnma.tate din greutateade Ia 21 ani. Cre~tereagreut1i.tii-rapida la unli(erectii ;;i ejaculari spon­tane). Totu~i oaietii al­catuiese un grup maineomogen.

Fizie frumos, activ ingindire. Ina.ltirne earnegala.. La fete se for­meaza. talia inaWi. La14 ani, 95% din tallaadnlta. VIlii baieti eresemult, schimbarea voeli,pufulet pe fat1\..

Maturizarea intensa 1abaieti, agitatia, impulsl­vitate extinsa, nelini~te,dificultati de concentrare,oboseala la efort; la ba­ieti - primul contactsexual.

Baietii lntra in puseu'devin inegali, entuziasm~i exaltare.

Sc aleg cn grijil.haine­Ie, se ingrijesc; baietiiInvata sa coasa in-, ,grijirea camerei, cola­je; fctele aduna pozede arti~!i sau de serii­tori

Depcnden to. de prcfe­rintele grupnlui.Meticulozitate, freza.Camera - incep sa. do­mine dnp :;;iactori decinema la fete.Petrec mult tirnp incamera..

illgrijc~te haincle.

Fetele aeorda atentiel Tinerele fete au stabili­1'1pantofi, palton, eio- zat elcluI - sanatate bu­rapi; grija de toaleta, na, eehillbru, activitate

de eamii.~i, dar ~i del intelectuala. buna.. Orga­serviet1i., portmoneu, nizare de loisiruri, viat1\.camed" carti - se fae seXlla1;1 1a unii.eforturi de a avea nn

aparat de radio per-,-,o.r~~~_.l~l_~i~.l=:,__. ..

Ceva mai mult gust.I~i aranjeaza. lueru­rile ~i camera, colruI,duIapiorul, sertarele.

Obi~nuita, latinerele fetemai mult, fete­Ie se preocupacle spala tul pa­rulni

Accep!a!{, ;;in tiliza ta baia.Din cauza trans­piratiilor abun­dentc Ii], sport,baia cle'/inc cc­rinja. Cnr5.te­nia devine ce­rinF' internil..

Obi~nuit1i.,b1i.ie­tii folosesc ma­~ina de raS; fe­tele se fardea­za., sint preocu­pate de coafura.,miini ingrijite

Se spala maimult, uneoriexagereaza..Picp!il.naturiIe,freza, se preferaclu~ul

Ceva mai tardiv.Place patul, as­culta radio, mu­zica; citesc ina­inte de culcare;baietii viseazil.sport, fetele vi­sead baieti, orade cnlcarc ~cmodifiea i~,r,ci­te~te iIlaiIlle dea adorrni,adoar­me ll~or, v isea­za mult, daruita

Bun, cite~te,uneori insomnii,visuri, eo~ma­rnri. Invata. pi­na seara tlrziu~i uneori noap­tea.

Bun; cite~tenoaptea, uncorise culea. tirziu,invata. mal bineseara

Adine, Lun,lmediat

.Foarte buna!ncepe ~i setempereaza de­liberat.Prefera fruetele.T1icnt la masa.Pracerea meseila 14 ani.Frecventeazacofet1irii.

Experienta ser­b/hilor dansantebuna., seleetiva,hlteres pt. ea­fea, manindl.ceva mai ingri­jit, este inc1ircateu program ~inn terrnina ma­sa adeseori

Experientaceaiurilor dan­sante, buna,selectiva, inte­res pt. alcool,m1ininca incaneglljent dnd esingur, ingri­jit - dnd e cua.ltii.

Foarte buna.Maninca mereu;vorbe~te multla mas1i

Bunt'i; aenee,dermatoze

Foarte bU/H%, daroboseala inter­mitenta; expe­rienta fumatu­lui.Sanatate per­fecta. la 14 ani,rareori forma.de astm. Chiardel t merge la~coall1~i nu arenimic,

Sana/atea exce­lentd, rareorigripe ~i bron­~ite. Indispo­zitH 1;], fetite­menarha

13-14

16-181 Buna; pericolulcer duodenal,astenie

11-16

12-13

Problema principala a perioadei pubertatii ~i adolescen tei este aceeaa identifidl1'ii de sine (personale) sau a dezvoltarii con~tiin\ei de sine.

Dezvoha1'ea conFiin~ei de sine este prezenta ~i in perioada ~co1ara'mica $i se contureaza pe baza rezultatelor activita~ii ~i a compensat;iei~i raportarii acesteia la ceilalti ~i 1a cerint;ele lor. Perioada pubertatii~i adolescent;ei repune problemelc dezvolta1'ii con~tiintei de sine dato­rita, pe de-o pane, modificarilor ce survin in sistemul general de ce­rinte ce se manifesta fata de puber ~i adolescent, iar pe de aha parte,datorita schimbarilor prin care trece personalitatea cu structurile5isubstructurile sale. De aceea, dezvoltarea con~tiint;ei de sine se com­plica. E yorba de intensifica1'ea percept;iei de sine care are clteVa as­peete, din tre care: propria-i imagine corporala, identificarea ~i con$ti­inta egoului, identificarea sensului, rolului ~i statutului sexual ~i maiales a celui social (in adolescent;a). Percept;ia de sine ~i imaginea cor­poraEl devin critice, datorita schimbarilor de silueta, fizionomie ~itin uta.

a) Imaginea corporala, af]ata la periferiile con~tiint;ei in copilarie,devine din. ce in ce mai centrala incorpori:ndu-se in con$tiin1;a de sine~i lncepe sa fie perceputa ca atare. Fara de imaginea cor}lorala nu sepoate Qrganiza identificarea. Puberii ~i puberele au 0 etapa de scrutaremai profunda a caracteristicilor corporale ~i mai ales ale fet;ei. E peri­oada in care stau mai mult in baie, se privesc in oglinda (narcisism).Identifica amanunte ignorate ale frunt;ii, ale gitului, ale ochilor, ale zim­betului etc. Oglinda capata noi func1;ii. Dorin1;ele de retu~ sau de mas­care a diferitelor impuritati ale pielii sau aIte tipuri de aspecte, devinevidente, mai intii la {etite. Aceste retu~uri exprima dorin1;a de adjustarea sine1ui corporal, dorint;a de a aparea agreabil Oi) ~i prezentabil etc.Totodata, aceste adjustari reprezinta conturarea sinelui social ~i spi­ritual. Adeseori puberii aflati in fat;a oglinzii fac grimase, zimbindu-$i,cautind expresiile cele mai diferite pe care pot sa le reproduca. Narci­sismul puberal este alternativ critic ~i ingaduitor, cu momente devasta­ware dteoda t~L

DEZVOLTAREA CON$TIINTEI DE SINE (A IDENTITATII)

caracter $i pe interese $i abia in a1 doilea rind pe aptitudini - inperioada puberta~ii - pentru ca sa se dezvolte apoi din ce in ce maimul! ~i identitatea aptitudinala. Foarte sinuos, acest aspect de identi­tate I1Urealizeaza l:ntotdeauna concordanta il1t1'e interese ~i aptitudini.T1'eptat, aspira~iile Val' modela spectrul vocational pe axa profesiona­lizarii, fenomen mai pregnant in perioadele adolescen~ei (marea adoles­ccn~a ~i dupa aceea).

, , ,d:=' ;:j 08:2.0';::cd U;-' rr.

u <l) N.:; ..)d·....4 C'd'-' C)~ o....-! 0 Vg 0. .• .0:;:;.•.• rj Q) I ("j'1j ~ I r'Q) I/} cd t: .-0

lo::-'l ~ ~)~ 0 :.."" '" .0 .: '" ::;:;:<NIcN

CNI

22

Identificarea nu este un proces simp1u ~i direct. Copilul ~i-a <,:ons­truit intre timp 0 imagine de sine din experien~a sa genera1a eontu­rata prin ochii celorla1~i. £1 se considera puternic sau slab, cu trasaturipElcme sau nu. Aeeasta experienta inf1uenteaza imaginea de sine dinrimpul puseului de cre~tere ~i dinspre finalul acestuia. De aceea, aceicopii care erau slabi ~i debili inaime de puseu1 de cre~tere puberal, autendinia de .a se vedea mai mici ~i mai slabi dccit sint in realitate;eei ce erau puternici ~i voinici tind sa se considere ca atare, chiar dacain timpul puseului puberal au clevenit longilini ~i Erav!. Se preocupamai mult de aspectele fizice tinerele fete. Adeseori pubenatea Ie spo­re~te gradul de auactivitate, dar de nu con~tientizeaza acest fap! dad!In copilarie nu au fost considerate atractive.

In perioada centrahl a puberta~ii faia este adeseori disgra~ioasa,privirea u~or neclara ~i se evita contactul vizual. Uneori apar dermatitesau acnee suparatoare. Zonele din jurul nasului sint de obicei mai lu­cioase, grase. Toate aceste motive constituie obiective de griji ale pube­rilor ~i adolescen~ilor. Nemultumit de infati~area sa, cu porii deschi,;i,din ce in ce mai stingaci (pe masura ce cre~te), transpirind din bel~ug,incalzit ~i agitat, inspaimintat de neindeminarea sa, pEn de acnee, cumiinile marl ~i greoaie, sensibil 1a arice aluzie, atingere, ironic (faptce se manifesra prin eritem intens facial) cu pudoare agresiva, cominuuin alerta; puberul sc indoie~tc de sine, se crede mai putin inteligent,aratos ~i respectat, pentru ca se percepe pe sine cu nemul~umire [223].Percep\ja de sine se poate manifesta ca negativa in cazul progresului~colar slab sau a inadaptarii ~colare. Aceasta, deoarece modul in carepuberul este privi! de colegi ~i de profesori afecteaza structurarea auto­con~tiiniei. Intre eleviiunei dase ~i profesori se consti ruie forme defeed-back complexe. In cazul in care puberul are 0 autocon~tiinta maiinalta dedI atitudinea evaluativa a altora desore sine se sinnc izo1at,depresiv ~i se zbate in a gasi forme de exprim~re care sa aduca accep­tare a ~i admiratia. In aceasta optica se manifesta teribilismele, cre~tereala paroxism Q opozabilitatii, criza de originalitate - uneori sublimari(in ana, poezie, literatura etc.), iar - alteori - in acte delincvente.

In orice caz tinerii eu estimatii de sine Inalte [41, p. 86-87] ~i cubuna acceptanta in colectiv primesc sarcini sociale-ob~te~ti sau ~colareC1J expec!atie pozitiva, eu incredere. Ei l:~i sustin l:ntotdeauna opiniilecu incredere. In genere, ace~tia .au mai putine probleme personale. T 0­tu~i exista uneori diferente de estimatie intre elevi ~i profesori cuprivire la unii tineri (mai ales in eazul liderilor in familie). Tinerii ceau estimatia de sine joasa, nu manifesta initiative, nu vor sa se ex­prime ca sa nu gr~easca sau sa supere pe a1pi - adeseori 0 fac pentrudl nu vor sa atraga atentia. Au probleme personale legate de dificul­tatile lor.

184

Expectatia parintilor fata de rezu!tatele ~colare ale eopiilor au deasemenea un ro! imoortant in dezvoltarea con~tiintei de sine. Mai alesmamele se preocup;( de problemele rezultatelor ~colare. Mamele copiilorCll autocon~tiinta inalta, siguranta In adaptarea ~colara ~i rezllltatebune, au tendinia de a manifesta eonduite lejere fata de eopiii lor,se mindresc ell rezultate1e ~colare, dar in fa:pt mentin reguli severe ~icerint" fa~a de tineri din tcama ca ace~tia sa nu scada atentia £aia deob~inerea de rezultate bune ~colare. In pubertate, parintii cu expeeta~iebalta suplimenteaza pina la refuz preparatia ~colara a tinerilor (pu­bertate). l'vIamele cu tinericu expectatie joasa au tendinta de a sub­evalua capacita~ile acestora ~i trateaza uneori eopiii ca pe 0 povara,ceca ce erodeaza dezvoltarea con$tiintei de sine a acestora. Exista caatare forme subtile de feed-back intre tineri ~i familiile lor, forme ceopereaza pe terenurile G.lltoevaluarii ~i a formarii con~tiintei de sine.

Percepiia de sine alimenteaza ideea de sine. in truclt In pubert::tte $iadolescenia percepiia de sine se modifica ~i se corecteaza mereu, pro­cesul de autoidentificare ramlne deschis. * \\7. James a fost primul carea acordat atentie dialecticii dezvoltarii con~tiiniei de sine ** ~i distanteidin tre "eu" ~i "sine". Personalitatea tatala al carei nucleu devine "eul"~i "sinele" este prin aceasta, duala. Consta din "eul" cel ce cunoa$te$i este con$tient de "sinelo" care este cel cnnoscut. Sinele cuprinde .3felmi de clemente, sinele corporal material, sinele social ~i sinele spi­ri tual. Sinele corporal material se refera la corp, vqminte, familie,camin, cOf\i, obiecte, da;' ~i prieteni, vecini etc., dcci sinele materialse refera la tOt ce poseda 0 persoana. Al doilea, sinele social, constadin reputatia ~i recunOaFerea unei identitati anume, consideratia pecare 0 obtine 0 persoana in mediul sau. Unele componente ale sineluisocial au 0 mai mare pondere ~i importania decit altele. A~a sint onoa­rea, reputatia. Sinele social incorporeaza 0 eXiperienta sociala de roluri~ide statute sociale. A treia componenta a sinelui este a sinelui spiritual~i se exprima prin c0n~tiinta propriei activita~i, a tendinielor ~i aptitu­dini10r psihice. Acea"Sta este "sanctuarul emotiilor ~i dorinte1or" (W. Ja­mes) este teritoriul acte10r de vointa ~i reprezinta trairile prin careo.mul. se simte maio profund in sine insu~i atit P!in perceptia lumii, elt~1 pnn procese1e Intelecwale pe care Ie poseda. Sinele are 0 naturasociala in toate accep~iile ~i elementele sale componente.

eu problemele genezei~i dezvoltarii con~tiintei s-au mai ocupatAllport, J. H. Baldwin, dar mai ales H. Wallon [274]. Acesta dinunna a analizat relatia eu-sine in complementaritate ell "alter" care

* Maturizarea se extinde pe 0 perioada de aproape 8 ani eu foarte mari variaiii.** Tennenul sine (sa; In lb. eng!eza) a fost tradus ~i eireula In aseriiuni diferen­

~iate; in unele eazuri se difereniiaza "sinele" de "minele«, al doilea avlnd aeeepiiamai aeeentuata de sine material. Altiidatii ~sinele~ se folose~te in sinonimie eu eon~tiinia.

185

este, figuraliv vorbin'd, oglinda "eului" sau a "sinelui". Rela1;ia eu-alterproiectiva ~i efectiva (adica eul proiecteaza asupra altora propriile saleinsu~iri, trairi, sentimente, inte!l1;ii, aspira1;ii etc.y este sociaEl - cacise constituie ln cadrul ~i ln limitele impuse social. E1£ ~i alter slnt con­comiten1;i in con~tiinta inseparabila *. Alter are 0 natura duala (tu ~ieu) $i reprezinta afirmarea autoritatii societalii ln raport cu persoana.Ivlatricea rela1;iilor sociale este reprezemad: de alter, care implica inte­riorizarea contextului socio-cultural In perioada pubertat;ii ~i adoles­cen1;ei. Eul ~i alter pot sa se afle in pozi1;ie convergenta ~i divergenta.Convergenp 1Otala, greu de ob1;inut, 5e traie~te ca sentiment de impa­care, lini~te ~i fericire - starile de divergen1;a -- se regasesc in COI1­

flicrele de con~tiin\e ~i se traiesc sub forma de mustrari de con$tiin1;a,remu$cari, sentimente de culpabili,tate [184]. Desigur, se pune problemaiD ce masura este ~i ramine alter nealterat, In nuc1eul con$tiin1;ei $i maiales al con~tiin1;ei $i al constantei morale. Cea ma; mare influen1;a asinelui In relat;ia cu alter se manifesta in atitudini. Sub aceasta in flu­enta se contureaza eul prospectiv. ,Proieqia acestuia eSJte foarte puter­nid. Identitatea prive~te con$tientizarea distaniei dintre eu (sine) ~ialter. Exista unele diferent;e intre identificare ~i identit3.te. Cl~tigareaidentit8.iii este precedata de identificarea pe care 0 face eui ca directie,ca densitate ~i consistenia de abilitat;i, de aptitudini ~i de situare se­xuala - toate acestea sub semnul schimbarii. Elll (egoul.) devine inaceste condi1;ii consistent $i multidimensionat.

V. Pavelcu [169, p. 122-127] adauga acestor feluri de considerat;iiideea ca dinamica personalitat;ii reflecta;ta In construC\ia de sine apareca sUpllsa unui ritm necontenit pe care autorul citat 11 asemuie~te uneipulsat;ii similarc celei cardiace de sistola ~i diasistola - polarizare ~idepolarizare a relat;iei subiect-obiect, individ-lume, eu-lume.

In perioadele pubertat;ii ~i ale adolesceniei so contureaza separat;iadintre planul real-obieetiv al lumii ~i vietii ~i planul subiectiv ca spat;iual con$tiiniei $i a1 reprezentarii lumii. In acela~i sens so diferentiazaplanlll mentalitaiii diferitelor grupuri ~i generaiii, ca ~i mentalitateade bun simt de maxima circula1;ie. Con~tientizarea acestora serve~tedrept ecran de confruntare cu propriile opinii ~i cu mentalitatea per­sonala. [249] Aceste forme de relat;ionari dintre subiectiv ~i obiectivulcondiiionat social determina 0 tipologie discreta printre adolescent;i.Departajarea subiectiv-obieetiv, ca atare, este conditionala partial de'insu~iri de personalitate dinamice ca expresivitate, dinamismul ~i ex­pansiunea personalitatii ln viaia activa, dar ~i de cuno~tiniele achizi­t;ionate de tinar.

* Atragem din nou atenlia asupra concep\iei triontice expusa de E. Pamfil ~i Ogo­descu. Bazele relaliei duale eu-alter se contureaza in perioadele timpurii ale ontogenezei,_

186

Ceriniele complexe ale condiiiilor la care trebuie sa faea faia tinarul

puber sau ,,:-~?lescentpOt f} depa$ite $i de~e~.mina const~tuireAage ~nst~~­men!are pSlillce adecvate III caz.~.l,ada;Ptar:l bune .. E;;:lsta .:nsa .$1 dlfI­cultaii de adaptare, ~colare, famluate ~1soclale ca $1 SltUaill de madap~tare 9i chiar de dezadaptare, adica de deteriorare a Unor structllfladaptative deja formate. [237] Acestea din urma se manifesta cu atltmai "delicate" ca evenimente psihice cu elt exista 0 iradiere a dez­adaotarii In structurile psihice mai 1argi. A$a, de pilda, frustraiia cre­eaz~ 0 forma de dezadaptare, stari depresive. Or, acestea afecteazaconduita un timp mai mult sau mai pUiin larg ~i, dupa ce situa1;ia defrustrare s-a consumat, altednd reaciiile la situaiii optime, reduelndastfel oponunitatea ~i calitatea lor. Cu elt <1ceasta extinqie este maiVasta, Cll atlt [ona ei de antrenare in resorturile de baza psihice cre~temai multo

In fine, identitatea sexuala se dezvolta discret, influerttata intens demodelele parentale ~i materiale, fiind la Inceput difuz integrata In sub­identitatea familiei. In acest sens, b3:ieiii care au un model parental cumasculinitate redusa, au dificultat;i de identificare. Cei ce au un modelparental puternic conturat ea masculinitate slnt mai siguri de ei, mailncrezatori, protectori, re1ax'at;i, exuberanti, calrni ~i chiar fericiii. Pro­fesorii au mai pUiine momente implicate In dobindirea de roluri se­xuale [157].

Tinerele fete au 0 siwaiie mai complicata, deoarece rolul feminineste el lnsu$i In schimbare pe plan social. Exista modele feminine di­verse: tradilfionale, de tranziiie ~i moderne [280, p. 353-379]. Ingenere, tinerele fete cu iclentificare feminina tradiiionaia sin! mai in­carcate de conflicte. Daca modelul matern este tradit;ional, identifi­carea este mai pasionala ~i faciVl, claca model ul ma tern este modern,tinerele eu iden!ificare tradiiionaia au dificultavi de iden tificare ~iidentitate mai mari. !n cazuri In care identificarea este de model tra­diiional, tinerele in cauza sint mai centrate pe imbradiminte, far­dare, sint mai mult preocupate de rolul femeii (rolul biologic), ~i decasatorie, camin, .familie. Ele privesc rolul feminin ca restrictiv delibertate, au pUiine interese ~i tree prin dificultaii in a face prietenii.In schimb, exista tin ere care se identifica antifeminin. Acestea au 0autocon~tiint;a autorejectiva ~i eu identificare pregnanta privind aser­virea profesionala ~i sociala. Uneori Sln! paqial defeminizate. !ntreaceste doua tipuri de tinere fete exista un grup de adolescente preg­nant feminine, dar Dare se simt atrase de roluri tradit;ionale masculine.Tinere1e care fae parte din aceasta categorie urmeaza cursuri ~i 0 pre­pararie profesionala Ingrijita ~i adeevata pentru roluri1e spre care as­pira, dar deseori eonserva ~i roluri tradiiionale feminine in mentalitate(atitudini tradit;ionale - privind casatoria ~i maternitatea).

187

Procesul formarii con~tiintei ~i alltocOil$tiintei se adjusteaza ~l prmraportare la cei din aceea~i generar;ie.

T reprat se organizeaza In adolescent;a 0 serie de categorii percep­tuale ca sistem personal de cunoa~tere (Tangillrii) pe care Kelly Ie-anumit constructe personale. Ideea a fast preluata $i prelucrata de StroeIVlarcus ~i Ana Catina [140], care au abordat £roblemele sistemelorde intercunoa~tere la adoleseent;i. Centrat pe Intreag-a teorie a intercu­Doa~terii, din optica interculturala a operat C. IVIamali lDtr-o lucrare:referitoare 1a in tercunoa~tere [139].

Fara lndoiala, atitudinile ~i opiniile far;a de sine ~i far;a de ceilalr;tconstituie un teten complex al subiectivitar;ii. 1. Feadn [189] a atrasatcnlia asnpra prezentci un or di~ee evaluative ~i apreciative, ceea cese apropie de conceplia mai sus expusa. In ceea ce privqte aiitudinile,.acestea poseda cel putin insu$irile de: direqie de opt;iune, grad deintcnsitate, eficacitate ~i coercnta eu alte atitudini. H. Eysenck a sem­nabt 0 bipolaritate factoriala In cazul atitudinilor, bipolaritatc ce seconsuma intre prag-matismul situa~iei (~i evident presiunea consecin~eloratitudinii pc plan practic) ~i contextul tcoretic filozofic la care a aderatcon~tiin\a. Atitudinile sint componente foarte mobile ale personalitar;ii:legate de succesiunea curenta ;1 evenimentelor, situa1iilor, dar ~i a a-spi­ra\iilor, idealurilor, conccPliei despre lume $i via\;;l. Ado]e5centul secaracterizeaza printr-o mobilirate evidenta a atitudinilor implicate incnnimcnte, dar ~i printr-o nuelearizare arzatoare a atitudinilor impli­cate in nueleul con~tiintei a nivelului social ~i spiritual. Autoevaluareaacestei realitali subiective, a lumii atitudinilor, este cen mai rigid:;'decit evaluarea legata de realitatea exterioara.

Rczumind, idcntitatea ~i idcntificarea se nuclearizeaza intre 11 ~i13 ani, in cautarea de sine - (conflict puberal), in perioada dintre14 $i 16 ani prin afirmarea de sine (conflict de afirmare) 5i se consti­wie subidentitatea culturala, intre 17 $i 20 de ani se realizeaza pre­~arar;ia profesionala (prin conflicte de rol ~i statut), orga~izindL1-sewbidentiratea profesionala (aspirativa) ~i in perioada dintre 20 ~i 24de ani integra rea profesionala prin stadii de practica ~i exercitareaprofesionala (prin conflicte de integrare socio-profesionaIa).

b) Ie~irea din conformismul infantil echivaleaza eu cl~tigarea inde­penden~ei. Intmelt exista cel putin !rei feluri de dependen~a : material­economica (instrumen tala), emotionala (de confort, afectiva ~i de apar­tenent;a) $i de mentalitate (valori), dobindirea independentei este com­pEcata ~i conditiQnata de ce anume se considera in societate ~i de catreparinti $i colegi ca inseamna independenva {limi tele acceptate pe aces!plan). Exista 0 conditi<mare a ci~tigarii independentci prin modele1e deacest gen care intra in zonele de observatie ale eopilului pina la in­trarea in pubenate $i adQIexen~a. Prima care se dobind~te· este inde-

188

penden~a de mentalitate (valori). Aceasta se realizeaza prin devalorizareaunor idei considerate valide In copiElrie ~i a unor obiceiuri care devin.considerate invechite sau demodate ~i slnt tratate ca atare de catrepuberi ~i adolescen~i. In adolescen~a se manifesta opozi~ie fata de ru­tina, deprinderi, invar;are, care digera in ne~tire erice. Opozitia este defaot l'ndrepta ta impotriva stabilitatii, a fonei cerin~elor ce regleazayi;~a in mod meschin, rutinar ~i echivoc. Opozilia lmpotriva banalita~ii9i a mediocritatii constituie un 111semn al formarii aspiratiilor spre auto­definire in contextul lumii in continua schimbare.

Independenia emotionala (de apanenenia ~i confOr,t afecti v) este.dificil de dobindit mai ales in cazul tinerelor fete. Dependenta afectivaca ~i dependeni'a material-economica sint deosebit de active fata d,~parinti in puberta te ~i adolescenta ~i complica obiectivarea tendin~e1or:naturale spre independenta. In pubertate intra in stare critica, totu$i,dependenia afectiva. Puberii Incep sa se indoiasca de profunzimea afec­~iunii parentale. Aceasta Ii se pare lipsita de tensiune, interpreteazamomentele de ignomre sau de neaten tie ca e;<;:presii ale lipsei de afec­~illne, iar momentele de grija ~i interes, ca intrusiuni in viata personaElpe de-o parte, ~i ca aote de rutin a $i obligatie, pe de akl parte. Dupaastfel de evaluari, tlnarul se simte vinovat $i ran. Totu~i reia procesul.Relar;iile dintre parint;i par de asemenea plate ~i banale ~i indircate decompromisuri. Disponibilitate3. afectiva a puberilor ~i adolescentilor estefoane larga ~i incarcata de aspiratii ~i speran~e - ideale ~i necompa­rabile fala de ceea ce vad. Expectatiile pe acest plan sint foarte inahe.Relativ inalta estc ~i sugestibilitatea. In fine, dependenta material-ec:o­nomica (instrumentala) devine greu de suportat de$i creeaza condiiiide exercitare de mici acte de independenta. Multi tineri au un micbuget personal care Ie este oferi,t saptaminal, lunar sau la cerere (oca­zional). Independen~a material--economica se contureaza ~i se integreazaea aspiratie in identificarea vocaiionaia spre 0 profesie ~i alimenteazaproiectele de viitor ale tinerilor. Procesul acesta de apropiere ~i in te­grare se realizeaza in perioada adolescentei, fapt ce face ca subidenti­tatea familiala sa capete noi consistente $i sa se apropie de subidenti­tatea aqional responsabila.

c) Identificarea vocationala se manifesta la puberi mai mult ca 0.descoperire de aptitudini, capacitate ~i abiEtali - apoi ca preparatie,activa direqionata - ipregatire pentru examene de admitere in institutede invatamint superior, sau preparatie profesionaia activa suplimentara.Viata sociala este Incarcata de experienta ~i modele profesionale (voc0.­\ionala). Modelele profesionale se considera ca accesibile prin efoft in­telectual ~i practic, de munca ~i randament, dar ~i ca fiind conditio­nate de aptitudini lnahe. In fapt, are impoftan~a deosebitaln aceastaproblema presiunea sociaia profesionala care se manifesta prin solici-

189

tarile sociale profesionale mai evidente (reglementate ~i relativ diri­jate prin Iplanurile ~i proiecte1ede dezvoltare 'sociala). Influenteaza ~imoda, aspiratii care se manifesta in mod individual il1 famiEe [204]sau in mediul ei, dar ~i in ~coaHi etc., faptee seoglinde$te In .densit<t­tea de inscrieri la concursuri de admitere - pe loc disponibiI. Se men tineca atare a oarecare noncoincidenta ,l'ntre of en a sociaEl-profesionalasi aspiratiile profesionale particulare. Fenomenul 'ca atare se manifestadatoritacomplexitatii reale a problemei orientarii ~colare ~ profesio­nale. Ritmul de dezvoltare social-industria!;l ~i perimarea profesionalacare se creeaza pe marginea acestuia dezvolta 0 mare mobilitate ,a di­viziunii sociale a muncii in tarile cu ritm activ de dez\'oltare, eeea cecreeaza posibilitatea de '<Ise face virari profesionale - ~i preparatiecorespunzatoare - la toate nivelurile de virsta. Sistemul de invatamlnteste destul de deschis indtsa permita mi$cari pe orizomala ~i antrenaripe verticala. Preferinta pentru unde obiecte de lnvatamint [152,p. 157-158] constituie un punct de plecare pcntru substanrializareacerintelor de cuno~tinre implicate In ISUbidentitatea vocational-profesio­nal~l. i\ceasta latura a rolului prospectiv profesional se contureaza muidevreme decit aceeace include aptitudinile profesionale. Gh. Iosif, P. Ene[106, p. 98-99] atrag atenria asupra tri'adei: pregatire profesionala(cuno)tinte mai ales, n.n.), formare multilaterala (stimulare a rezervc­lor genera Ie dedezvoltare atitudinala, n.n.) ~i antrenare a capacitatii deadaptare laspecificul sistemului de munca industria!;1 pentru a se ga­ranra 0 buna integrare profesionala. A. Liiceanu [132, p. 51-52] abasi t, prin tr-o cercctme ,concreta, 0 mai mare dominarie a iden tificariipsihoemo\,ionale la Jete ~i 0 mai pregnanta identificare p5ihosociala 1abaieti (con vertibila cu identita tea socioculturala).

Accesul tinerelor fete la viata profesionala este egal cu al tine­rilor in Romania. Totu~i, la unii~i la altii alegerea profesionala, in­teresele profesionale slnt relativ neclare p:lna la 14 ani si se concen­treaza mai mult pe aspeetele romantice ale profesiunilor, ignorind ca­racteI'nl rutinar al exercitariiacestora. De 10. 14 ani, orienta rea pro fe­sionala devine mai pre santa. T:lnarul se angajeaza in efonuri mai foca­lizate de calificare, ceea ce creeaza 0 experienta importanta. Nu sealtereaza viziunea romantica a profesiunii nici :In pcrioada adolescen­tei prelungite. Interesele ~i alegerea profesionala trec (dupa Ginzberg ~icol. 1951) prin trei stadii: 1. stadiul fantezist, ce acopera :In­treaga copiHirie pina la aproximativ 11 ani ~i se caracterizeaza prin totfelul de preferinte (pompier, doctor, buditar, militian etc.). Aceste ale­geri sint de profesii ee se exercita in viata ,de fiecare zi $i de contact cupublicul (de servicii) ; 2. De lacirca 11 ani la 16 ani se ccnstruiesc pla­nuri de alegere bazate pe interese care nu Intotdeauna sint acordateCD aptitudinile - in schimb se acorda eu aspiratii mai ge:1.::rale impli-

190

cate in eonceNia despre lume ~i via\,~L Etapa a 3-a este "realista", decristalizare rezolutiva, adica de ,specificatie, incarealegerea se parti­cularizeaza ~i se incepe preparatia profesionala, mai profunda, ce vaduce la conturarea subidcntitatii profesionale ~i social-,culturale lncar­cate nu numai de roluri ~istatute deziderative, ,ci ~i de iCuno~tinre, ap­titudini ~i abilitati mai adecV!ate la aceste rolmi ~i \Statute.

r.U\TUR1ZAREA TIMPUR1E $1 1IATUR1ZAREA TIRZ1E

Maturizarea biologica (sexuaEf), intelectuahl ~i moraHi nu se realizeazaconcomitent, de~i exista tendinte interne puternice de 'a se miqora de­calajul transversal intre acestea. Exista foarte numeroase studii privindcaracteristicile maturizarii in directiile mai sus menrionate. Din an­samblul acestora reiese ca tendinra de cobor:lre a virstei de maturizaresexuala (ie securrdeaza in multe rari {dezvoltate ~i in curs de dezvoI­tare) de 0 accentuare a puseului de ere$tere, ceeace duce la modificarealnalrimii medii a tineretului, dar ~i la 0 oarecare modificare (cre~tereu~oara) a fragilitatii psihice lasistemul cerintelor sociale-~colare prinprecizarea cerinteior socio-morale. Se semnaleaza cazuri ceva mai nu'meroase de maturizare morala intlrziata sau de inadaptare sociala. To,tu~i este In cre~tere aportul social al tineretului in tarile socialiste inWI'S de dnvoltare In primul rind, apoi in iarile foarte industrializatedin Europa Occidentala ~i in S.U.A. Aceasta ie~ire In arena :a tinere­tului exprima 0 mai timpurie maturizare socialacarese datoreaza uneimai largi dezvoltari a instruirii ~colare a tineretului ~i a unei mai com­plexe dezvoltari a politehnizarii, dar ~i edueatiei sociale cetatenqti $ipatriotice.

In tarile socialiste exista 0 severa proteqie a tineretului de depen­denta de droguri, dependenra ce se extinde In anumite tari ca 0 plaga.

Studiile mai vechi ale lui N. C. Burstin [32], ,cele mai recente alelui J. M. Tanner [247, p. 9-12, 248, p. 85-89] semnaleaza carac­teristici reIativ diferiteale copiilorcu maturizare sexuala mai timpuriesau mai tardiva.

Au fostsemnalate aspecte subtile legate de atitudinile colectivuluifata de retardul ~i avansul de maturizare. Evident, caracteristicile tine­rilor 'care se aHa inavans de ere~tere ~i maturizare, foqa ~i rezultatelelor, vizibil mai mari la performantele sportive, in competiriile fizicesau intelectuale ii impune ~i Ie creeaza autoritate ~i acceprie sociala Ingrup. In 'schimb, tinerii cu intirziere de maturizare ~i cre~tere resimtacest fapt nu numai prin mentalitatea ce 0 exprima (mentalitate in­fantila), ci ~i printr-o nelini~te ~i un disconfort evident privind nor­malitatea dezvoltarii lor in 'COmpara1;ie eu altii.

191

Dad!. exista cazuri de pubertate timpurie prea ,distaniata in mareamasa a tinerilor intr-un colectiv, tinerii cu pubertate timpurie 'se sinHsinguri, izolar,i.

Se pare di in astfel de cazuri, pr~cocitatea nu este de prestigiu, ,cioarecum de ie~ire din comun (ciudata), ori aceasta din urma este aItEdprivita, ceea ce face ca cei in cauza sa \Simta oarecare jena ~i disconfortpsihic ~i sa caute mijloace de aparare ce se exprima prin conduite demascare stingace, cum ar fi pozir,ia aplecata de spate (tinere1e fete) pen­tru a ascunde proeminenr,ele bustului, conturarea siluetei. Pentru 'cre~·terea ~i maturizarea tardiva sau precoce se modiEdi nn numai menta·litatea celor aflaii in acestesitua1;ii, ci ~i poziiia ,socia!)i mai larga dincolectiv. Pozir,ia de acceptat, tolerat, neglijat ~i rejectat" intr-un colec­tiv este dependenta de numero~ii factori pe care i-am meniionat.

Dezvoltarea maturizarii sexuale este iDsor,ita de expansiuneJ. \'iri­!itaiii, erotizarea senzorialitar,ii $i a fanteziei. La puberi virilitatea esterelativ impetuoasa. La tinerele fete se ccnsidera di este mai ambigua $idifuza. Erotizarea vieiii in pubertate estesinuoasa, impetuoasa $i ten­sionala, avind In vedere faptul d: exista In viaia sociahl 0 subext::itareerotica ~i 0 permisivitate foarte diferita de la un mediu de cultura 10.

altul pe aceste planuri.In pubertate, erotismul este dezvohat, sexualitatea nematura, con­

cluita sexuala este inca primitiva ~i impregnata de afeqiune infantiEi,tlnarul este fiziologic matur, dar sexual steril de cele mai mul te ori.Pe planulcomportarii sexuale, tinarul este indrcat de anxietate ~iInacela~i timp de culpabilitate.

In adolescent a, erotismul este dezvoltat, de asemenea, dar ceva maiinhibat ~i staplnit voluntar, afectivitatea este In curs de maturizare.sexualitatea este matura, conduita sexuaLl este in curs de dezvoltareirnpregnata de nelini~te, tinarul este matur ~i viri!. Pe planul COI11-­

portarii sexuale se organizeaza ceva mai bine responsabilitatea, persistagrade diverse de anxietate.

tn adolescenp prel ungi di, erotismul este dezvoltat ~i educa t, afec­tiunea puternica ~i marura, sexualitatea dezvoltata, eonduita sexualamai larga ~i complexa, virilitatea deplina. Pe planul comportariise­xuale poate sa in tervina dlsatoria ~i reglementarea vieiiisexuale,creareaintimitaiii.

In etapa pubertatii, relatiile dintre fete ~i baieti sint distanpte maiales in momentul culminant al maturizarii biologiee [183]. In schimb,prieteniile eu tineri de ace1a$i sex sint, la fete, foarte tandre, afectlloase,U$or capricioase, iar 1<1baieti afeetuoase $i strinse. A titudinea faia de

• PoziTia sociala in colectiv se stabile~te prin teste sociometrice. CreatoruI acestoraeste L. ]. Moreno.

192

aoul1;i este opozanta ~i nesigura, integrarea in grup este simbiotiea ~isecllrizan ta.

h ctapa adolescenr,ei, relatiile' dintre fete ~i baieti siut mai putindistantate, pot sa se organizeze prietenii de grupuri mixte, eonduirascuaEi intra in faze de timida organizare. Prieteniile cu tinerii de ace­lasi sex sin t pline de confidente ~i se organizeaza pe prcocupari comune.Atirudinea faia de adulii picrde din opozabilitate, integrarea in grupeste competitiva $i de generaiie, pEna de aspira1;ii anaIre.

. In etapa adolescentei prelungite, relatiile ,clintre fete 5i baieri slntmai relaxate, eontaetelemailargi$idiverse.prieteniile mai selective.Atitudinea far,a de adulii este mai de acceptania diversificata 5i maiperm£siva. Integrarea in generaiie este afectiva, IndlTcara de idealuri ~iaspiraiii. Cum spune M. Debesse, adolescenta apare prin toate acest~ca virsta entuziasmului ~i a eX3.ltarii ce lnlocuie~te nelini~tea specificapubertalii.

De~i etapele pubertatii $i adolescentei sint travcrsate de numeroaseprobleme si de un ascutit simt de opozitie, manifesta sensibilitate laeducar,ie, politete, la modalitatile de conduite mature, la responsabili­:2:ti, inc1usiv sexuale - wate acestea fiind deosebit de imponante pen­:ru "ia\:a de familic de mai tirziu.

Dezvoltarea senzorial-perceptiva trece de asemcnea prin schimbariimportante. Degajate de tensiunea ~i necesitatile ir;1plicate 'in adaptareala sarcinile alfabetizarii - capacitaiile senzoriale i~i restructureaza me­canismele incarcate de noile Insu~iri dobindltein perioada anterioaraparcursa. Acest proces de restructurare este secundat de maturizareapuberala, fapt ce ,-a conferi senzorialita1;ii 0 evidenta erotizare. Aceastase exprima mai mult in sensibilitatea vizuala, auditiva ~i tactiEL Mo­dificarea sensibilitatii vizuale evolueaza In direqia dezvoltarii cimpului'\-izual, a praguriIor absolute ~i diferentiale ~i In cre~tereacapacitatiide a \-erbaliza si simboliza impresiile vizuale,ceea ce va duce in eon­tinuare la capacitati mai inalte de percepere $i evaluare. Sensibilitatea'.-izuala devine de 2-3 ori mai fina 1a 13 ani, dedt la 10 ani. Crestereacimpului vizual este asimetridl (adesea eu dominania de stlnga) 5i areaspecte particulare pentru diferite culori. La 'culoarea galbena sau al­bastra capacitatea de identificare la diferire intensitati in dmpul vi­zual devine mai fina 1a 13 ani. Mai pUtin evidenta este aeeasta capacitate1a culorile rO$U ~i verde [238, p. 225-257]. In genere, culorile ineepsa intrt in sistemul preferential In domeniul imbradlmintei, al alegeriide obiecte personale, In colorarea modelelor decorative din desene etc.Vederea In profunzime 5i finelea discriminativa vizua1-observativa ere~temai sim1;itor In perioada adolescentei, acuitatea vizuaEi purind fi valo­rificata social maximal in operatiuni de asamblare (microprocesoare saucircuite integrate) sub microscop. E vorba de 0 profesie (modema), de

193

195

in rot fclul de emanatii ale eorpului tinar in crestere $i maturizare in­

cep sa fie sesiza te diseret. Com plementar sedezvolta in teres ~i sensibili­tate rata de mirosuri de aeoperire, mascare : deodorante, ape de toaleta,sapunuri (tinerele fete inca in pubertate). In adolescenia, acest proeesse intensifica, concomitent cu cre$terea aten1;iei faia de rigori1e igienei,dar ~i a con rurarii imaginii de sine ~i a imaginii corporale.

La tinerele fete, sensibilitatea odorifidi pentru mirosuri cosmetice5i de iden tificare a mirosurilor de eondimente alimen tare se dez\'olta~eva mai mult declt la tineri. :0.1ediu1 cultural conserva diferen1;e decosmetica feminina ~i masculina $i acestea se contureaza ca atare. 1'1iro­surile de benzine, uleiuri incep sa fie de asemenea identificate ca atare,odata cu ere~terea interesului tincrerului pen tru automobil co. insemn0.1 cor1temporanei tatii ..

Sensibilitatea eutanata se denoldl ~i ea e\'ident. Tlnarul identificatactil Llra dificultate numeroase materiale (stofe, pinzewri, piele, ma­

terii plastiee, metale, argile, esenie lemnoase etc.). ?-rIai ales Faetiea deatelier ~i leqiile Cll diyersele lor aspeete aplieati';e contriSuie h dez­yoharea acestei experien1;e.

Tot in aceasta perioada are loe ~i 0 denoltare a indcm:narii ma­!111ale. Probele de in~irare de margele, de dame, de sortare de diseuri,ceIe de apping etc. sau capacitatea de a face noduri (probele A. Rey,C. Bomi!:l sau W'alter) pun in eyiden1;a faze critice, adica de profundarestructurare ale 3.cestora la 11-12 ani. Frenajul voluntar (evideniiat

. prin probe in care se cere 0 mi~eare continua, cit mai lenta posibil (eurbasau dreapta) la 0 distat1\<l determinata (mica) de 0 linie reper) esterelativ bun 1a 9 ani, se desrrucrureaza, relati\', la 10-11 ani, ea saatinga un niyel inalt dupa 13 ani, cu aha serie de desrructurari $i re­yeniri. DealtI'd, tinerii dupa yirsta de 13-14 ani 1m'a ta, mai ales,sa repare obiecte ce solicita cunO$tin1;e elecrro-tehnice, i$i construiesc mieimecanisme, auronave, planoare etc., in care utilizeaza 0 sensibilitatetaeti1:1 foane fina.

Observarea generaLl este in mare cre~tere in pubenate. Tinerii pot1a 12-14 ani sa enumere foarte multe marci de aatoturisme £ara safie consultate Iucrari sau rratate; aeela~i fenomen apftre in legatura cutimbrele ~i coleqiile de timbre din diferite iari. Tot in cre~tere se afla~i capacitatea de a comunica observ3.1;iile colectate pe planul perceptiv.Asocia1;iile in acest caz pun In evident a traseele de ordonare a expe­rieniei perceptive. De remarcat faptul ca in .acest cOntext se contureazadoua direqii ; prima de incareare a im presiilor senzoriale cu 0 tendiniade apropiere de natura (probabil darorita influen1;ei literaturii) ~i a douadireqie de incarcare a experientei sensorial-perceptiye de experien1;a so­ciala aqionala, Exista pauu tipuri de situatii priyind relatiile dintredezvoltarea perceptiva ~i experien1;a de cunoa~tere concepruala: a) si-

194

data recenta. In perioada adolescen~ei prelungite, aeeasta forma de acu­it ate des':re~te. Nu este inca sigur daea aceasta scadere se datoreazaUllor partieularita~i de virsta sau uzurii vizuale. Exista ~i 0 evidentadezvoltare a preluerarii irJormatiei vizuak Are loe ~i 0 dezvoltare aevaluarii vizuale a maril11ii (de 1a distanta), a evaluarii de suprafete~i a altor repere de marime (volum ~i forma), convenirea in unitati demasura, fapt ce pune in eviden1;a rolul foane mare al experien1;ei ~i in­vatarii, ciar ~i rolul ordonator al glndirii asupra planului perceptiv.Totu~i, tinerii pu~i sa efectueze linii de diferite marimi au numeroasegre~eli, la adolcscente acestea se reduc usor, pentru ca la tinerii depeste 2: de ani sdiderea sa fie adesea mai evidenta. Vizionarea ~i de­serierea ulterioara a unor tablouri bogate in detalii se modifica simtitorin decursul pubertatii, adolescentei ~i adolescentei prelungite. Puberiiau deserieri eu tendin1;e de a crea un sens, dar cu atentie inea legatade retinerea detaliilor, la adolescenti descrierile devin mai legate deunificarea sen,ului ~i semnificatiei - incarcatura proiecti\'a devinebogata in demente privind rela1;ionarea sociaLl. Tot la acest nivel deV]rsla sc exprima mai pregnant atitudini $i probleme personale eon­,"ertile (proicetiv) in descriptie $i naratiunea adiiiona!ii. In perioadaadolcscenici prelangite, astfe! de situo.iii de vizionare provoaca raspun­'iuri in care este evident dortul de deeodificare a detaliilor mai subtilescm nificarive, fapt ce pune In eviden ta 0 ma turizare in terpreta ti \'3: mai!11,1re.

Scnsibili ratea audi ti va are ~i ea aspecte de modificare imporran te .Pc dc,o pane, porentia!ul de orientare la intona1;iile voeale din diferitc\: puri de eomunicare cre~te foane m ul 1. Se dezvolta, de asemenea, ca­f,lcitatea de a inielege muzica, preferinie in acest domeniu. Uneori interesul pe acest .plan dace la alea ruirea de miei gru puri de tineri instru­menti$ti, o.lteo1'i la aka tuirea de discoteci, cu interese acti \'e de imp1'i­mare de muzica. In perioada pubertaiii, astfel de preocupari au uncaracter mai mult imitati\'. ?-rluziea este ascultata eu f1'enezie (mai alesmuzica moderna), dar adeseori la 0 intensitate exeesiva - eeea ce oglin­de$te nu atit 0 oarecare insensibilitate auditiva, clt 0 agresivitate audi­tiva ce se cere satisfacata.

Pe de a161 pane, tinaii $i tinerele descopera arta interpretativa,teatrul, ceea ee se traduce adeseori prin organizarea in adolescenia deeehipe de teatru. In adolescent;a prelungita, b1'igazile artistice imbinaana interpretativa cu muzica instrumental3: $i corala ~i ea dans.

Evoluiia sensibilitatii gustati\'e a fostcuprinsain tabe1ele 17 ~i 18(in linii mari, in legatura eu alimentatia), de aceea ne vom referi maimult la sensibilitatea odorifidl. In genere, mirosul nu are funqii foaneimponante Ia om. Tota~i in perioada pubertaiii are Ioc 0 erotizare $idezvoltare a sensibilita1;ii odorifice. J\firosul de transpiraiie, eel implieat

191

ajunge 1a prediqii si cum se pot cunoa~te regulile ce ordoneaza si im­pulsioneaza 1umea ~i "iata, ca ~i clnd ei In~i~i, adolescentii, ar treceprintr-un proces de ordonare a lumii fizice pentru a 0 staplni, intelegesi compatibiliza la un nivel inteligibil. Fete1e mai mature si sirguincioasenu depa~esc dezvoItarea inte1ectuala a baieti1or. 8im mai bune 1a ma~teriile ce implica exprimari verb ale mai eomplexe - pe dnd baietii sin!adeseori mai buni la matematici. $i la unii ~i la altii devin mai dense­conduitele inte!igeme. In perioada adolescentei, inteligenta devine multmai activa ~i intuitiva, dar In adolescenta prelungita mult mai in car­cata de competente.

Treptat, tinarul puber ~i adolescent intuie~te faptul ca atit cuno~tln­lele, clt ~i trairile lui sint inundate de asociatii, izbucniri de amintirrSaU de exprimari necontrolate datorate unor stratificari mai vechi sanmai noi de experienta. In aceste condilii .are loc .intllnirea cu in­con~tientul ~i Incercarea de a-I cenzura, apoi adeseori de autopedepsirepentru 0 slaba cenzura. Exista si altfel de situa~ii, acele de tensiune ~iextraordinara productivitate originala, a momemelor de inspiratie. ~iacestea exprima momente de l:ntllnire cu incon~tientu1 ~i structurile luienergizante .. Viala imerioara devine un domeniu al acestor incoereI1Te ~ieonfruntari ale libertaTii ~i independentei, dar si a foqei de sine, a de-­eiziilor ~i cenzurilor, a strategiilor de conduita ~i expresie.

.0.'Iemorarea ~i Invatarea sint insa acelea care sufera cele mai im­ponan te transformari. Tlnarul ~tie ca prin reproducere realizeaza comu­nicarea, ca reproducerea este cartea de vizita a inteligentei. De aceea..tinerii ~i tinere1e inteligente sint deosebit de .atente la retransmisia cu­no~tinlelor pentru care realizeaza constructii de scheme rezumative, dtmai origin ale, elegante ~i expllcite, cu grija de a epuiza con~inutul lec­liei. In cazul leqiilor 1a profesori vanito~i, se fac mici complezente ~icitatii (dupa 17 ani) la formuElri ale acestora. Schemele de reproducereale cuno~tintelor se organizeaza mai asemanatoare sau mai distan\<ltede leqiile oralesau din manuale, In funqie desituatiile subtile ale ati"tudinilor ~i cerintelor profesori1or, dar cu respectarea solicitarii de ori­ginalitate (18 ani) pentru a raspunde cerintei de autocon~tiinta ~i iden­titate. Memoria logica devine forma central a de memorare [198 J.

Dealtfel, memoria .are un statut extrem de complex in exprimare.aei pe aceste planuri intersectate, in care deserve~te funqii psihologicecomplexe. Dupa conceptiile abisale exista 0 memorie a ereditatii, ~n­con~tienta, cu un cod special, oar exista si 0 memorie a con5tiintei, su­prapusa peste prima 9i mai pUTin structurata. Con5tientizarea duce l<llanularea efectelor negative. Invatarea este expresie a <1mindurora. Pa­leostructurile memoriei pot intercorela cu neostructurile in sens integra­tiv. Filtrele constiintei ale materia1u1ui mnemic permit sa se organizezecoerenTe ~i sa se reglementeze caracterul pulsional 9i nedireqionat ai

196

tua~ii in care experienp perceptiva ~i conceptele corespunzatoare so:dezvolta imercorelat· ~i relativ concomitent; b) situa~ii in care for­marea percep~iilor precede pe aceea a concep~iilor corespunzatoare (con­ceptul de perspectiva se formeaza dupa constituirea conservarii marimii~ formei); c) situa~ii in care conceptul .se dezvoha, dar perceptia (0­respunzatoare se deterioreaza (ap se Intimp1a cu percep~ia de greutategreu sesizabWl datorita concuren~ei cu marimea in situatii concrete), btimp ce conceptul de greutate se fo1ose~te curent in calcule subtile);d) situatii in care conceptul este prefigurat in actul perceptiv (constan­tele perceptive). Puberul antreneaza in activitatile de Invatare teoreticewate acestecaracteristici relationale.

Activitatea intelectuala complexa. Ceea ce caracterizeaza actlVltateaintelectuaEi a puberilor dupa 10-11 ani este modificarea ei structuraLlprin construC\ia aparaturii logice-formale, fenomen ce se pune in evi­denta in reactivarea curiozitatii (evidenta la 13-14 ani), spre explici­tarea complex a a fenomenelor. La 15 ani abordarea filozofica devineoredileeta,concomitent cu antrenarea .acesteia intr-un contact critic eulumea valorilor. Acest contact critic nu este de neadaptare sociala, cide cerinta interna de a proba validitatea valorilor ~i de In~elegere a stariiexistenr,iale a nonvalorii ~i noncompetenr,ei. i\ceasta este 0 Intilnirerragica. In mod pozitiv, aceasta eonfruntare duce la dezvoltarea af­gumentar,iei ca instrument .11 activitatii intelectua1e la 16-18 ani, si !acon turarea placerii discur,iei 1a ~i dupa aceasta virsta.

Din pUDCt de vedere intelecmal, in perioada adolescenr,ei se atinge.aproape maturitatea intelectuaEl cu disponibi1ul ei complex de modeleideo-verbale a caror minuire are loc In conditii cureme. E yorba deinstrumente ale gindirii discursive. In cazul unei prea sarace alimentariculturale, acest nive! nu poate fi atins. Intre 10 ~i 12 ani, deschidereaspre lume se stabilizeaza definitiv. De 1a 12 la 14 ani, perioada de puseude crestere cu angoasele si opozitionalitatea sa eclipseaza pentru mo­ment produsele inteligentei (criza de scolari tate si de disciplina). Imre14 ~i 17 ani trece pe primul plan eonstituirea concepr,iei despre lume ~iviata, 0 betieorgo1ioasa cum spune H. Ey [68] ce contureaza p1anu­rile de viar,a.

Se considera in genere ca In perioada adoleseenr,ei gindirea atingenivelul de maturizare pe care multi amori 0 apreciaza ca apogeu al5tarii ei avansatc ..

in planul intelectual exista numeroase aspecte partieulare. ~dulte dinacestea se datoreaza incompletimdinii cunostintelor. Altele au 1a bazaat en lia si imereselc, curiozi ta tea puberilor. Tot ca aspect specific seexprima interesul activ al puberilor fat a de felul cum se informeazaaduhii, cum l~i veri fi d; informatia, cum fac sa ajunga la concluzii. Deasemenea, deosebit de mult intereseaza la 12-14 ani cum se poate

memoriei incon~tiente care este .pro fund afectati( de orice enmmente.Aceasta organizare a mecanismelor mnemice permite sa creascii efi­

cienta mecanismelor de Inmagazinare de cuno~tinte, strategii de abor­dare a situatiilor diverse de invatare ~i experienta utila (la 13 ani se.ninge maximum pe acest plan). Are lac, pe de··o parte, constituirea unuisti! de memo rare, iar pe de aha parte, a intensificare aproape explozivade achizi\ii de cuno~tin\e [223 ]. Tot datorita acestor condiiii, memoriacle~i foarte buna estc pro fund afecta ta de arice evenimen t. in sfiqi t,caracteristic este ~i faptul ca puberul poate memora foarte u~or ~i ceeace nu intelege. Un aIt aspect In modificarea activitatii intelectualeconsta in cre5terea memorarii htm-iIor abstracte ale cuno~tintelor ~imanipularea relativ faciEt a acestora.

Aceasta modificare duce la cre~tere:l volumului conceptelor, a va­li&hii, a :lccesibilitaiii ~i statutului lor, dar ~i 1a cre~terea calita1;ii ope­ratiilor gindirii ~i la cre~terea capacitaiii de lntelegere.

In perioada adolesceniei 5i a adolescentei prclungite este foarteactiva nazuinp de a fi cult - din care motiv tinerii citesc mult ~iuneori sistematic din literatura clasica, modema, contemporana - retinnume de autori, idei, maxime, citesc biografii celebre, lucrari de popu­larizare a ~tiintci.

Totodata inteligenp. ~i culmra capata amprente particulare 5i sti1.Se conturcaz:l subidentitatea culturaEl ~i ata~amentul £aia d~ valoriautenticc.

Sedezvolta inteligenp. sociaEl ~j 0 oarecare Ingimfare gnoseolo­gica.Unii ad0lescen~i realizeaza 0 proasta "digest:e" a celor citite.

La sEr,itul acestei perioade se deta~eaza 0 tipologie cuhurala incare curba lui Gauss pune In eviden~a ~i un procent de semidocti caredistorsioneaza cuno~tin~e, valori, concepte, maresc redundanta circulatieiideilor ~i stavilesc uneori cu ostenta~ie progresul valorilor. Daca i~i in­su~esc unele cap:lcirati de activitate intelectuala ~i poseda 0 oarecareharnicie "descopera" numeroase fenomene, idei cunoscute, fapt ce IeciiIata con5tiinta de sine In mod aberant.

In aceste conditii, cun05tiniele puberilor sint din ce in ce mai diverse~i mai complexe. Situatiile problematice SIn! de fapt de numeroase ti­puri ~i pun in evidenta forme de flexibilitate ale memorieicare utilizeazarelatiile dintre scheme, imagini, simboluri ~i concepte, in condi~iile incare se aplica in mod curent. Organizate in sisteme ierarhice din punctulde vedere al gradului de abstractizare, cuno~tintele dintr-un domeniusint legate de realitate prin regulile (algoritmii) ce exprima legitatea.expresia ce ~ine de natura realitatii descrise, prin care conceptele pot £ifolosite. Cunoa5terea acestora inseamna insu~irea codului. Strategiileslnt moduri suple ~icomplexe de abordare a situatiilor problematice.Strategiile implicil informaiii, scheme, imagini, simboluri, conceptii, al-

198

goritmi ~i inteligenta ce anima cuno~tintele. Cele mai curente ~l tlplCl~antrenari de strategii sint implicate in urmatoarele situatii :

1) Situatii in care dupa ce se parcurg diferite informaiii, urmeazastabilirea cauzei sau legitatii dlreia acestea sc subordoneaza. In astfelde situatii se trece prin analiza de la situatii concrete la lcgitatea pecare 0 exprima (prin algoritmi de recunoa~tere san idcntificare). Fapteledin domeniul istoriei se aHa in aceasta conditie de cunoa~tere. ~i in cazulanalizei literare se folosesc -astfel de procedee logice.

2) In aIte imprejurari se prezinta 0 teorie oarecare, dupa care ur­meaza demonstratia printr-un lung ~ir de propozitii. Aceasta strategieexprima in fapt ipostazele in care poate £i gasita teoriain cazurile par­ticulare date. In astfcl de conditii se contureaza ~i regula de aplicarea teoriei in cazuri concrete. Astfel de strategii se utilizeaza i'1 ml1ltetipuri de leqii, dar mai ales in numeroase momente din le"C\iile de fizica~i de matematica.

3) 0 aha categoric de strategii consta in stabilirea unci reguli saudefinitii dupa care se aplica pe l.:n material eterogen clasificari prinsistcmul de reguli ~i definitii in cauz;;. Analiza chimica ~i analiza gr:l­maticala se sup un acestcr tipuri de strategii.

4) Situatii in care se combina strategiile de mai sus. Prin acestetipuri de strategii are loc validarea, accesibilizarea $i str\lcturarea sta­tutului conccptelor, pentru ca activitatea intd~ctuala denota ir:totcleaunaaceasta direqie ordona toare.

in structura cuno$tintclor mentalitatii puberilor care trayerse:lza gim­naziul, se formeaza concepte relativ de mare complexitate, sc fac insa~i pa$i importanti in operarea cu probabilitatea, posibilitatea etc. Seconsolideaza obi~nuinta de a gindi, de a observa. Studinl matem~1ticiidevine de mai mare complexitate. Puberul poate opera C11 numeroaseforme de reIatii logice (algebra, geometric plana ~i in spatiu), cu fraqii,cu simboluri, cu numere zecimale, Cll .proportii, Cll formule etc. in do­meniul fizicii se conceptualizeaza cuno$tintele privind prob1emele ni­velului in vaseIe comunicante, cuno~tin1;ele in problema gravitatiei, agreutatii; are loc subtila intelegere ~i £olosire a unitatilor de masura,se ia cuno~tinta cu baze1e mecanicii, hidraulicii, electronicii, chimiei etc.In domeniul istoriei se creeaza ordinea substratului complex al dezvol­tarii dinspre unghiul de ,'edere al orinduirilor soci"ale an care modul deproduqie, fonde ~i relatiile de produqie creeaza momente evolutivede intercorelarea domeniului istoriei eu acel al economici politice. ~iin domeniile $tiinte1or naturii au loc conceptualizari eomp1exe privindspeciile, increngaturi ale lumii animale$i vegetale (optica sistematica)in clase $i varietatile lumii vii.

Rationamentele, judecatile puberului devin treptat tot mai complexe.Exprimarea in cepe sa cuprinda rationamente asertorice, apodictice, ipo-

199

tetice (disjunctiye) sau propozi~ii de excluziune, de implica1;ie, reCi­1'roc1tate etc.

Abilita1;ilc intelectuale deyin mai evidente spre 13-1-t ani, expnma­rile verbale mai Icomplexe. Fercle devin mai abile in acest din urmaaspect. Baietii au 0 organizare mai pregnanta a planului gindirii con­v"rgente. $i unii ~i al Iii reorganizeaza ma rerialele leqiilor astf el Incitsa Ie inteleaga, ori acest fapt implidt imponante conduite inteligente.Acestea devin de ahfe! mult mai dense ~i se manifesta In mod curen t inurmatoarele: 1) se clau raspunsuri mai complexe $i nuan1;ate 1.0. leqii ;2) sporese abilitatea de a vedea elemente semnificative ~i de a In1;elegerela';ia dinrre cauzele m ultiple ~i efectele posibile ; 3) se dezvolta abilitatilegate de intelegerea rela~iei exprimate prin simboluri (rnatematica, fi·;:ica, chimie) ; 4) 0.1;e loc urilizarea fina ~i nuantata a limbajului ; 5) sedezvolta capacitatea de analiza abstracta ~i de definire de fenumeneaparent foane diferite ; 6) cre~te capacitatea de a sesiza u~or abs:.rrdita­tea; 7) cre~te capacitatea de a colecta informat!i; 8) cre~te capacita­tea cl~ a evalua ~anse ~i de a organiza prediqii plauzibile.

In problemele invatarii au elaborat studii specifice: P. Golu ~iN. Mitrofan [92], CLI privire 13. concepteie din domeniul fizicii, R. De­mctrescu [60] care s-a referit la panicubrita~ile psihologice ale formariin01;iunilor de gen ~i specie literara (:lccesibilitate ~i st:ltut a1 acestorconcepte), ca $i reprezentarile de personaj poziti\'5i negativ, problemeale tipieului ~i tipizarii in literatura (accesibilitatc:l ace,ror eunostinte).T. CrC\u [53] s-a ocupat de gindirea tehnica a micilor ~c()bri iar Pad.1Constantinescu [51] a avut in aten~ie dezvoltarca (accesibilitatea) con­ceptelor si opera~iilor din domeniul algebrei si ai chimiei.

In sistemul sau teoretic, J. Piaget [171 J semnaleaza faprul ca dupa10 ani gindirea are tendinp de a genera $i explora sistematic wate so­lu~iile $i ipotezele posibile, ceea ce inseamna cavalidit.atea ca instru­ment si stra tegii a gindirii nespecifice devine complicata si extensiva.

A doua caracteristidt a gindirii dupa J. Piaget este aeeea a treceriispre operatia abstracta in care se folosesc combina~ii de structuri com­plexe ce confrunta argumente. Concomitent se evalueaza condi~ii, fac­

tori,. tifecte paqiale ete. Activitatea intelecwaia devine astfel maicoeZlva.

A treia caracteristica legata de celelalte doua eonsta in urilizareaforrnelor de reversibilitate. J. Piaget vorbe~te de caracteristici rdativdistincte a doua feluri de reversibilitati. Reversibilitatea simpla, pri­rnara, ce se exprima prin inversiune ~i prin negatie. A doua opereaza

prin simetrie ~i reeiprocitate ~i este rnult mai complexa ~i mai subtila.Intre 12 ~i 15 ani reversibilitatea de a doua categorie se include inrransformari identice, inverse, reciproce ~i coreiative.

200

Solicitarea complcxa a intcligentei puberului ~i adolescentului ann"c­neaza cresterea productivita1;ii ~i randamentului ei. Productivitatea estegenerata predilect de dezvoltarea operativit~hii gindirii nespecifice, pecind ranc1amentul are la baza dezvoltarea mare a operativitatii gindiriispecifice, avansurile in dezvoltarea de reguli $i concepte in eontextulcuno$till1;elor de domenii in care gindirea parcurge pregnant arii maride cuno~tin\e $i se folose~te de algoritmi compiicJ.ti.

Desigur, dezvoharea imelectuala se autoraponeaza la modelele cul­turale ale spatiului geografic socio-cultural. In perioada pubertZllii aceastamodelare devine evidenta ~i se incarca de logica genetica, decerminista, aeauzalitatii multiple etc. Caracterui critic .0.1 gindirii se dezvolta in moddeosebit, ason:1t ell atitudinea generahi critica. Nurnai ca pe planul acti­Vitaiii intelectuale, gindirea critica se raporteaza la adevar sau celputin la aparen1;ele lui.

Cercetarile privind "poten~ialul inte1ecrual excitat" 0.1 carol' initiatoreste Edward Back (prin eiectroencefalograme aplicate in timpul unarsrimulente senzoriale) - au creat un interesant domeniu DOU de studiual imeligentei. Progresele din informaticapermit ,sa se calculeze infimeschirnbari ce apar in EEG la secvente de stimuli, intreruperi ete. L. RayJohn a pus la punet 0 baterie electroencefalica ce masoara poten1;ialulintelecwal. In perioada adolescentei potentialul cre$te evident ~i areun paralelism surprinzaror. Creste, de asemenea, Q.I. care aqioneazJ: ~iin domeniile inteligen~ei sociale.

Disputa de idei este foarte importanta pentru adolescenii ~i arein atentie conceptii morale, rela~ii ~i limitele dintre diferite valori, ca­racteristici ~i Insusiri umane morale. Deosebi t de mult avan seaza sigindirea ,practica, tehniea.

1ntr-o serie de experimeme prin care S-a testat capacitatea de electro­montaj a adolescentilor, s-au pus in eviden~acapacitati inegale de ope­rare ell reprezentari tehnice ~i aetivitati ce conjuga rdativ fara difieul­tati reprezentari topografice, de circuit (funqional) ~i de organizare aactivitatii. In urma practicii, acestea se integreaza operational bine.

CARA.CTERISTICI ALE LIMBAJULUI

Exprimarea vrerbala devine fluenta. Intr-un studiu privind dezvolta­rea limbajului, inclusiv caracteristieile debitului verbal printr-un setde probe irnprimate pe banda - fapt ce a perm is calcularea aceswia ­s-a pus in eviden~a 0 dublare a debitului verbal pe distanta de la 10 la11 ani ~i 0 triplare pin a 10. 14 ani in probe u$oaresi tot 0 dublare intre10 $i 14 ani in probe dificile in care se opereaza ell concepte si cuvintece se refera la fenomene mai complexe. In ceea ce priveste fluenta de­,bitului scris, sahul mai semnificativare loc intre 11 ~i 12 ani. La acd

201

Din] ~re loc eresterea de aproape .) ori a debitului seris, raportat la eelal eopiilor de 10 ani. In probele grele, salmI se ana pe palieruJ. dintre18-11 ani, deei eeva mai devrerne decit in eazul probelor u~oare.Ulterior e'ioluiia este mai evidenta In cazul probe1or u~oare. In orice

A b f v •• '] • l' A '] ~caz, 1~ .pu e~·tate se ormeaza earactenStlCl e scnsUlUl, 111 ado esceniase stab1hzeaza.

Intre 16 Ii. 18 ani se adopta un mod propriu de a se isdili, dupaexerciyii prealabile. Tot ]a aceasta virst8. se formeaza, datori61 exerci­;li]or, numero$! algoritmi verbali utili in ]uarea de cuvlnt In ~edinie,de rebtare a unor situaiii, de dare de seama .$i referate orale $i scrise.Se :118.:::1ifesta, de aserneneJ., exigente tOt rnai mari In expr~mare, 1:1

disG1iiile constructive :ii contradictorii, in situatiile de iq£o1'mare, deeonfesiune. Vorbirea devine mai nuani3.ta $i plastid, adaptata la eir­:"mst;l:1:e. Caractenl melodic a1 vorbirii devine evident. In situatii mai

":L:lt sau :1?ai~p';liin of~.eiale ~i i? situaiii, intime ~n ~ca1'e tinarul SJ.ut'n.~;·a eX?;'lI11Cl 51 C'Jn~tllnt~:. de sme ca yaleare, eX1sta 0 mare atenite

sensui, s"n,l1i;icatiJ ~i 10]osi1'ea eore:ta a termenilor. Adolescentul~',.,ceas:~i. drsta C,lI1l'aste puterea fO~lrte mare a cuvintului [1/4].

La :~·,<)(~rpersisra in fh;xul vorbirii numeroase aspecte necontrobte:l:" c';pri:1J?(;'ii, (',;vi:,te parazitc, excese de exclamatii, de superlative02xt;·;c)din.lr, ncmaipumenit), de expresii $ablon si cli~e,~ yerbale (-,mie-mi

',,' 11 U I" ) 1 . ]' ...'PUt, .,iJ.S-O Xl ta; ... , (ar 'i1 ,'u gansme uneon vOIte, agramatlsme,• I nee.,i ;~:';:.~; ,,\tei, t.l;:i \<1: ca expre:;ie de teriuilism. Este eviclcma ~i trans­~·.,:·t;IL~.l c:n~ori deziJrdonat~1 a ideilor din limbajul interior in cel ex­:-:1':('[', CJ. ~ic)r:~:wizJrea inca impe1'fecta a gindirii. [234].

ExiSti ~i]nc,(lifie~1;'i de ait ::O;CD. in scoli se dezvold. jargonuri ~eola[i.~,:l: :e ;;15Ui:1 adcsea liJ tradiiiile locale ale scolil (mai mult la puberi).<dl::nbare.1 yocii, mai accentuata la baiqi $i mai lejera la fete; ereeaza,1 IJI'imii UZl diseonfort de comunicare .

• [) 1 •• ' 'f V A - V v~lr eel mal mteresant renomcn care se mam esta m legatura elll;::~baju\ (OnSta in cre~terea ea?acitaiilor de creaiie in domeniile lite­raturii. Este antrcnata poezia in creaiia debutan~ilor. PersonalitateajJui)erului este suEeient de exaltata, sensibiE; ~i de capabiEi de starii:neie.:tuale-afectiye intense ~i complexe, care se centreaza pe ceca ce sedemtme$te prin tennenul de "inspiraiie".

CREA T1\'ITA TEA $1 CRIZ:\ DE ORIGIJ'.L\LITA TE

Capacitatea de creaiie in adolescenya de\'ine 0 stare psihica ce se(auta de catre puberi - fapt promoyat social prin competiiii ~i con­cursuri (~coJ.are) de iiteratura, dar ~i in domenii1e tehnice (micii tehni­cieni, cercurile tehnice) organizate chiar pe echipaje la nive] inteqcolarjudeiean ~i intre judeie. In genere, creaiia literara t'lnara a fast luata

202

In consideratie mai intli de C. Mura~an [155] care a facut 0 analiza.a compoziriilor libere ale ~colarilor. EI a seos in e-;idenia 1a ~colariide la ilIa 14 ani compuneri cu con~inut ideatie-dramatico-didactieist.in perioada investiga~iilor lui C. I\Iura~an (1930) crau mai ?referateciccit aZl epigrame1e ~i fabulele care slnt forme literare ee expun ptlncte

vedere critice morale. in zilele noastre, pr,)c:1uqia liter;1rZl de debmeste dominata de sentimentesocia1e. in Derioada de duoa 1965 a crescuenumarul re,'iste1or ~colare ~i a1 produqiei ]iterare tiner·e. In 1967--1968

~ l' f I 1 •• I" ( .., ' ,a aparut 0 anto ogle ell as! e ae cre:q:l1 :terare pOeZll), pretap.t ae'Victor Eftimiu. Peste un an, in 1969, au aparut aIte antologii de proza,apoi alte antologii de poezle eu prezemari analitice in teresante in carepo"rc fi eitat volumul semnat de T. Opri$ (1977) [1.37] ore a subli­niat, printre altele, fapwl ca aptitudinile 5t creaiia liter;],ra au ten­din 1;8. de a cobod ca vQrsta. Oricllm, aeest fenomen este tJina la urmaun fapt de cultura In aceea~i masura in care este un feno~lcn de ma t;:1­rizare a sensibilitarii. Puberul prive~te creaiia ea un lnse:nn de in de­pendenia ~i crqtere ~i ca pe 0 traire de exeeptie, ce-1 difcreni:aza. Indcest sens, erearia tinara este 0 expresie a "crizei de originalitate" 1:1

sensul de cerinia de originalitate, ca cerinra de idenritatc. Termenii"criza de originalitate" difuzat de :\1. Debesse [59] printr-o luerare CLl

acest tit1u priveau J:n mod univoc latura critica a c:izei de originalitate- nu ~i !atm"a creatoare-valida.

Se $tie ca exista produqii literare interesante efeetu.He la virstetimpurii. Printre altele, Rimbaud a scris "Corabia beatj," Ia 17 ani,Emineseu a prezentat lucr;J,rea "La moanea lui Awe. Pumnul" la16 ani, Labi~ a publicat poemul pEn de sensibilitate cu 0 simbolisticasubtil~, umanist-sociaEi "Moanea cd prioarei", tOt h 17 ani, :\Iaiakovski,poetE1 militant sovietic, Ii-a scris "N orul in pantaloni", poem ora tarie,cam in aceea~i perioada, Emil N elEgan, poet c:.n<.dian de 0 mJre sen­sibilitate, ~i-a scris intreaga opera intre 17-19 ani, dupa care a con­tractat 0 boaia grava psihica etc.

Creai:a tehnico-stiiniifid a cunoscut de asemenea 6 con triburie t>nara remarcabiJ2:. Edison, Marconi, Stephenson, Traian Yuia, Tiol­kovski etc. au eIaborat inveniii valoroase In adolescenta. 5e cunosepreeocita~ile de crearie ale uno1' matematicieni.

Printre cazurile de preeocitate surprinzatoare se citeaza geniul tim­puriu al lui Pascal. Acesta era stra]ucitor de copil. Tot printre cazu­rile deosebite de precocitate poate fi citat Thomson, ma-i tlrziu lordKeh'in, care a fost unul dintre eei mai mari fizicieni ai sec. al XIX-lea."A_cesta a fost admis 1a Universitatea din Glasgow la 12 a:J.i, In ace1a~isens, Norbert Wiener, fondatorul ciberneticii, $i-a terminat studiilesecundare a 14 ani ~i doctoratul en science (in matematici) la 18 ani.Claude Clairant ~i-a prezentat primul mernoriu valid· matematic 1a

203

'1.3 ani ~i a fast numit membru al Academiei franceze la 28 ani, Ges-,sendi a ob~inut 1a 1S aniconcursul pe postu1 de profesor universitar. La22 ani, D' Ahmberr ~i-a publicat lucr,sea sa ce1ebra ,,:\Iemoire surIe ealcul integral". La 24 ani a deYenit membru a1 Academiei franceze.Karl '\v'itte a intrat la Universitate la 9 ani ~i a ob~inut titlu1 de doctorin filozofie la 14 a"l $i cel In elrept la 16 ani, cind a ocupa t poswl

profescr ]a Universitate:l din Berlin. Din pacate exlsta $1 cazuri deprecocita\i ce nu se Y:llorifica mai tl:fziu. ClLimul din cei citcl1;i TIU a'~xcela1: prin nici 0 crea\le rezistenta.

In domeniu1 picturii pot fi citate numeroase creatii timpurii sem­Printre aiteLe:, to\i marii pictori au luerat ca ucenici in ate­

mae$trilor 1n pel'ioada Renasterii. \-asari prezima, din acest;:)m,cr de ':edere, m:meroase rdatari din care reiese fapml ca de timou­~:u se elefineau prin tre ucenicii tineri, mariIe taleme. ::\'1ai aproape· de

noastre, Grigcrescu a al'llt produqii remarcabile la 17-18 ani.la 1'el piCCOI'd Ta ttarescu.

:\Iuzica a cunoscut de asemenea produqii de preeoeitate valoroase,.:"h)Zart este bine Cl1l10Scut ca geniu timpuriu, .\Iendclsohn Bartholdy a(,::lPU .,\'i$ul unei noPli de vara" la 12 ani, ~osta;';o\'ici a scris, ~ie:, L1 12 ani "Simfonia nr. 1", Enescu avea la 17 ani 20 de lucrari 01:1­

~:nai~, iar Schubert a seris opera "..\le1-:o" 13. 19 ani.In zilelc noa$rre, mll!;:e din clomc:1ii1c crc3.tiei sint c.lceritc Cel im-

. , '1 • d 1 d 1 . -. ~. I ) [ ,~ett:uzlt;1.tC Ji1Cepll1U Cl jJcnoa Cie a 0 esCentel (:;it. LlSU.eSCll 298 J.

Intcgrarea puberului [:1 via1;3. cultuf<1Ll cu dorturi pcrsonale ce nu:rJ.,;er~:e~za neap~irat rnedi:.J farn~lial este J~ ;1senlenea 0 expresie J. ex-

, "acli'nomiei ~i J. cel'in\ei de idcntitate ce se cxprima impctllos.Creati\,itatea manirestzl ~i tendinte de socializare, de integrare 111;

.,CLlrcmele cre:nive" moderne [1961·COll5umurile CiI/turde. In acest context, consumurile culturale ale

,',coiescentului se diyersifica. In primui rind, au 0 mare raspindire In­:nmirile pentru imprimare ~i ascultare de muzica - domeniul muzicii,:noclerne devenind 0 expresie a autonomiei. Concurenta Cll aceasta.iorma de con sum cultural este aceea incorporata 1n cercurile ~colare deliterawra, tehnica, activitatea in echipele de cor, sport, excursii explo­~atoare etc., ca ~i eercurile de ana, Acestea sint forme dominetnt (0­lective de consumuri culturaie. La aces tea se adauga forme de consumcultural ce se realizeaza individual, cum ar fi lectura, vizionare3. defilme, tearre, muzee, TV ~i radio, citirea de presa si l'eviste. Se con­sidera prin deceniile 6 ~i 7 ale acestui veac, de catre multi autori, cain competitia dintre filme ~i carte va ci:~tiga filmul eu antrenarea lu!'vizual-emo\ionala. Apoi s-a pus aceea~i problema de concuren\a intrecarte ~i TV. Canea a dimas insa biruitoare in toate aceste bataiii.

204

Interesul pentru lecmra trece prin romanele de aventura ~avale­rre~ti de tip Ai. Dumas ~iancoreaza In caqile Iui Jules Vernes, :\1. Twain,'Walter Scott, Jack London, Radu Tudoran, Constantin Chirita, Rad~lNor etC. (pina pe 1a 15-16 ani) ..

In literatura propriu-zisa, puberul este absorbit mai mult de ac­~iune, de aspectele confruntarilor de caractere, indrazneala ~i devointa croilor; acum sc citesc romande de aventul'i ea "Toate pin­zele sus" (Radu Tudoran) sau "Cire~arii" (c. Chiri\a). Aceste tipuri-de Iucrari tree prin experien\3. de lector tara dificuhar,i, la fel po­vestirile nu prea lungi, ell stnJctura umoristica ("Domnul Goe" d;::1. L. Caragiale sau momentele surpriza din "Vizita" de acda"i autor).

In adolescen\a, tinerii se indreapta spre capodoperele literaturii, sprefilosofie. InceDe sa se acorde 0 noua credibilitate valoridi si pasionalJ.ideilor incorp~rate In cJ,r\i. Acestea raspund mai bine setei luf de ade­val' ~i euno;stere (subieetiv) dech lec\iae ~i chiar dedt realitatea careeste mult mai plata ~i adeseori neinteresanta pe distan\e mari de timp.

In timp ce puberul nu accepta ideea de aproxima\ie care i se pareignorant::!, deghizata, adolescentul 0 intuie~te, ~i faptul intensifica ne­voia de lec:ura, ceea cc mareste caraeterul eneiclopedist a1 lecurilorsale. Se cite)te astfel de toate, se memoreaza volume 1ntregi de nr-s'Jri din autori celebri.

Exista 0 oarecare 1ncorporare de fiqiune in ereditul acordat ~tiin;;eisi arrei 1n perioada adolescen\ei. In adoiescenta prelungita in cepe s5 sesesizeze limitele cuno~tintelor ~i faptul ca l::xista un progres al ~tiinteisi cu;turii imposibil de re!Jetat exact.

In u-un in teresant stueliu, Bianca Draw [25 J a pus 1n eyiden;;a fa p­tul ca 1n numeroase cazuri lucrarile ele':ilor recurg la ponretizari, ideeinteresanta mai eu seama 1n cazurile in care 1ucrarea ce se analizeazaliteral' nu eupril1de indicii privind ponret1.l1 fizic. Contactd e1eyilo;­Cll modele literare de mare 1'oqa are importanta, deoarece cristillizeaza~i nuclearizeaza cunoa~terea tehnicilor liteI'ar.:', sistemele sensibile demetafore, limbajul sensibil, asocia~iile ee irnpresioneaza si modalita~ileinteligibile de eonstruqie verbala a unei intregi creatii literare. Existao epoca Eminescu, in adolescenta, apoi Top1rceanu, Niehita Stanescu etc,

Lectura ziarelor, de~i face progrese evidente, este discontinua, inziare ~i reviste lneep sa intereseze ~tirile sporti\'e ~i textele pri\-inddescoperiri ~tiintifice deosebite, aventuri de explorare temerare.

Fi1mul ~i cinematogra1'ul intereseaza de asemenea deosebit de multoNefiind un spectator de experien\a, puberul este mai atras de filmeleeu subiect istoric eroie, de cele poli~iste, de filmele de averlturi sau celeell animale ciresa te; desel1ele animate sIn t de asemenea urmari te cumare interes, dar ~i filme1e ~tiin\ifice. De influen~ele acestor tiDt;ri demass media asupra spectatorilor s-a ocupat ]dv/iga Komoro'.·ska' (PO:J-

203

perioada adoleseentci se formeaza 0 serie de tendinie generoasc firesti,o deschidere ~i identificare ClI marea umanitate, eu tara si identificareaimplicita in constiinta de sine 1a care ne-am referit pe Lug.

207

CAR1KTERIsnCI ALE AFECTIVITA TIIIN PERIOADA PL'BERTATII $1 .i\DOLESCE:-\TE1

Experienp afeetiva se nuanieaza si datorita raponurilor nemijlocite~i antrenarii in foane numeroase situa~ii de via1;a. Creste mODilitatelmimica, expresivitatea ')i funqiile de comunic:lre ale .o1'i"°1rii, jocul mu~­chilor fe~ei (CNV), cre:;>te erYlOtivitatea inrema ~i e::citabilita tca, mal.ales in subperioad3, a doua. Aces! fapt \'a determina treceri rapide last8.:'; afecti"°e excesive (semnaIate inca de Stanley Hall). Aceasta excesi­yitate de emo1;iona1itate debordeaza 'Ii in limDaj. Puberul folosqte free­','eDt super!ativul absolut. A fost ce"'a nemaipomenit... era un tip eX­uaordinar etc. Acesteia ii corespunde stari de exaltare. Totu~i, ieI timpullectiilor are loc 0 evidenta inhibi1;ie a efuziunilor intense. Gama afectiyaprctestarara ~i de disconfon se imbogaie~te de asemenea, plictiseab,opoziiia, sentimente de arnOr propriu jignit sau lenre de prestigtu (sen­timentul de rioicol) si de culpabilitate, manifesta1;ii mimice, cornpona­menta Ie, yerbale se asoeiaza cu eomportamente ironice, uneori jig:1itoar.~in mod ,,'oit. Stare;). protesta tara are episoade de dorninatie in dome­niu! culminant a1 pubertalii, cind se manifesta chiar ~i in imbracamintecare poate cleveni bizara. Starea opozi1;ionala se manifesta insa matconsistent in conduita general a. Puberul se opune uneori chiar unorre;di simple de politeie pe care elle cOl1sidera abs:Jrde ~i ipocrite. [2.37]

Persista in literatura de specia1itate eu pri,,~ire 1a puber ~i adoles­cent 0 viziune pozitiva optimista si una negati,,·a: pesimista. ,,'iziuneapesimista arata tineretul mai wlburat emotional. mai rebel. mar iritZltsexual, mai lipsit de respect fa\a de autoritate, mai critic, ;:nai de­zax:at ~i poteuiial delincvent, tentat de ideea slnuciderii, de folosirea doe

dr0guri, de huiiganism, agresivit<.tte etc.\'iziunea optimista se sprijina pe hptul ca tineri: doe azi sint mal

stralucitori, mai serio$i, mai sinceri, mai onc5ti ~i deschi~i, mai putinipocriti ori obsedari, mai putin tulbura1;i de crize misti:e ~i de atitu­dini sexuale ciudate.

Tn fapt, cele doua viziuni reprezinra doua expresii extreme alemode1elor eulturale. Fara Indoiala mai sint ')i altele. EducJ.tia se disti­1eaza ')i rafineaza 1a aceasta \'irsta, puberul apoi adolescentul fiind do­minat de cerinp reevaluarii dihotomice, bun - rau, a tOt ce se petrecein uni,,'ersui experieniei personale. AceJ.sta este Insa puternic debordatade mesajele de comunicare nenumarate, vehiculate prin TV, ziare, radio,re,,~iste, carti etc., ce sparg 1imitele teritorialita~ii personale. :\Iesaj~lmporrante parvin din direrire pani ale lumii. Sensibilitatea se lncarca

nia), Anton Jurovski (Cehoslovaeia), Gheorghj~a Fleaneu. in genere,aeeasta problema a fast abordata mai mult In legatura eu inf1uer}\elenegative legate de stimularea agresivitaIii ~i de sexualitate, In dis;lUtepolemiee sus~inute jurnaListic, fapt ee a dus 1a restric~ia vizionarii d",catre tineret a unor Elme excesiv sexi. Nu se poate ignora faptul eapersonajele din filme, ca ~i cele din lucrarile literare, au funqii mode!a­ware imponante. Exista 0 fun.qie modeJaware ~i a situariilor, tipu­rilor de ocupatii, de mod de a petrece timpul, dea raspunde 12. situariistresante - sau neobi$nuite - in filme. Interesul puberilor pentruacestea estt mare, cu ~ltit mai mult eu elt nici ~eoala, nici parintii, nieicl1iar literatura nu abordeaza astfel de probleme. Influenl,ele legate deconduite sint trecaware, dar se adiIioneaza treptat, in masura In careo<nt permisi,oc 'Ii pdtrund in structura mediului de culwra.

Puberii SiDt interesari de excursii, v1Z1te la locuri istorice, 1.1 loemi

ell renume (monumente ale naturii, sta~iuni balnc2re, pcisajc mUD­:oase - plaja ~i mJre:1). Fo,lmea de spa\iu, curiozit:1tea pe aceste pL:muriSlnt Eoane mari.

Ii iruereseaz2. mersul eu trend, Car ~i eel bieiclet:l, Cll ,oehicule mie:ca motorete1e. Deahfei ere:)te performan 1;a in ceea ce prive:)te mersd

' .. I v .. ' ., ') •• , 1 ," l' Ipe ~151C, era, ..pat:~a]Ul, slx,nelrlle SCZOI1lere ~l ]DOtu. ",11l:lr pdl110aloe,:Clpata hmql1 sOCIale.

Prin tOZl,e acestea, puberul Ge,oine un consumator de cultura. Se

,tie c<l integrare<1 in mediul de cultura se fJCC prill COnsum ')i prin con­::'jDuric 1a eultura. Puberul este ')i un conrribuant la cultura. CaLlete­ristici!e sale psihice aeti,,~e, antrenarea absorbanta a imoarZirii ea starec:lrentd psihica, marea energie i:westig::niya de care dispune, wate aces­tea :lntreneaza 0 disponibilitate de contribu\ie foarte mare ;l puberilor,care lnca se sinn bi:-:e In cl'Dsumuri de energie efectllate prin adeziune,elm se intlm;)lJ: 111 cazell ceIor descrise. Tow?i, treptat el devine ~i tIns:Jporter, un panici:;J:lnt ce "..-izioneaza ", este specta tor ~i in tr-o oare­c;:;re masurJ: evaluator, aro.itru. ImOestitiile sale psihice SID! Insa ~i Inacest caz foane mari - ceea ce face ca efectele psihologice sa aibel in:oate aceste panicipari innuel1re e,'idenre asupra dezvoltarii multilate­rale Cl personalitdlii sale. Aceasta eu atlt mai mult cu elt consumurileculn:rale raspund ')i unor probleme de \~iata ~i contribuie 1a conturarea

.atitudinilor fala de nenumarate situatii ce nu apar prea des in via~a de~iecare zi. Dill aceasra experienta bogata rdati,' neorganizata se consti­

ruie ~i aspiraiii, inte::ese noi 5i 0 mare exercitare a emotionalitatii ~iangajarii. Astiel de si tua~ii sin! tn1i te de puber cu ardoare. In oriee caz,~daptarea sociala a proceselor ideoafective atinge un nivel inah. Con­cuite1e ludice se lnlocuiesc Cll conduite de insenie In grupul social. In

206

209

si tral1matizanti In aceTasi timp (datorita profesorilor, a eIevilor,aprogramelor 5i a notdor scolare). Exista lnsa si numeroase subdominantece conditioneaza emotional relariile cu profesorij 5i ele\";i cu valorileul11anitarii, locale si universale. Asa SID!: subdominant3. de indepen­de:1ta, subdominanta cerinr,ei de rol si statut, de forl2, de calm, de;,,:,odernitate etc. Exista si TIurr;eroase emotii pozitive structurate dembdominanr;e. A7a este sentimentuI de comuniune afecti\'a, de impli­nire etc. Un loc aparle prin funqiile erodante ce Ie produce, cste cel~11 plictiselii -- si un loc ambiguu prin efecte este cel al dragostei..r\ceasta din mma are 0 stare existenrizda foarte eteroge:1a. Poate fi

dragoste de parinti, dragoste sexuala, dragostt de 0 ideologie.In rela1;iile Cll parin\ii starileafective aqioneaza mai acut cc: sub­

oominan1;ele men1;ionate, la ° tensiune mai mare in pUDenate [53 J apoieu temperare treptata in adolescen1;a, dnd are loe -0 rede,chidere sp~espatiuI familiei prin scaderea 1:errsiunii de opozirie 5i culpabilirare. Des­chidcrea spre familie se accentueaza in perioada adoleseeniei prelungite,fiind IIlsa secundata de 0 disponibilitate afeetiya foarte ma~e.

In relatii1e cu sexul opus se manifesta sentimente ~i e:not;i n01 me­dite, ca simFatia ~i sentimentele de dragoste. Simpatia eite 0 stare<lJecti\a poz;t;,'a, in care suGiectul simte 0 stare de atc:1tionare usorexaltata In a crea conditii de reu~ita ~i stare de c011fo1't psihic pentru;>o]';,);]'11asim?.1tiDlta, ajmind-o, p1'otejind-o si faclndu-i oucurii. Sim­pat;a reciproca este expresia unei in\e1egeri intuitiv empatice. Dragoste;1,sentiment de mare intensitate, se cOnture;:rza in perioada puberta~ii ca'cr:iire tainica ;1elini~titoare, mai puternica decit simp;:rtia, uncori cu ma­l1ifestari de condui ta bizare. In adclesccn~a, dragostea se coI1tureazaca ° ,raire complexa de ata~ament, emo\ionalitate exaltata pentru per­ooan,1 iubita, cu for~e absorbante, ~i cu efofturi ca acest sentiment sanu para neinsemnat (5i sa se neglijeze) sau sa se transforme toate im­prejurarile dificilc In drumuri ce trebuie invinse pentru a fi la inalrimea(personal construita) dragostei (in acest caz se mobilizeaza resurse extremde mari ale psihicului). In perioad::: pubertalii dragostea este adeseaidiIica, inaccesibiIa, incarcata de trairi imaginare fantas,ice. Ea arefunctii importante de coeziune nu numai <1 foqelor afeetiYe si inte1ec­wale ale personaE ta Iii, dar ~i de mode1are a caracterului si a structu­rilor mai profllnde psihice. In adolescenta prelungi ta,' dragostea poateduce la oficia1izarea ei prin casatorie. Exista numerOase probleme ~ieomplica1;ii (imerioare) psihice legate de domeniul dragostei datoritafen'oarei ei $i reh1;iiIor ce Ie arecu atraqia sexuala.

Alte tipuri de stari afective - active In pubertate $i adolescenta ­slnt teama si anxietatea. Teama este considerata ca emotia cea mai spe­cifica. Ea ere reaciie 1a un obiect, fenomen, persoana, identificabile,care pct duce 1a un efect nedorit sau 0 situatie de disconfort, un pericol

de emotiile resim1;ite la citirea poemelor Iui Pablo Neruda sau ale cam­lor lui Lev Tolstoi, ale dramelor scrise de Ibsen etc. In universul tlna­Lului civiIizat din 'zilele noastre, carc este coleg cu un tinar din Zaircare are un prieten din Porto-Rico si lon:ieste Intr-uTI camin :in carelocuiesc si doi tineri arabi, unul din Yemen si altul din Siria etc. in­:ervin numeroase trairi si emotii ce creeaza 0 sensibilitate distal a emo­tiva, inegalabil2 cu aceea .a generatiilor amcrione. In infonn::q:iile tine­rerului persista si tensiunca marilor confruntari ale iswriei COl1temporane,grija ce decurge din criza de energie, din pericolul armelor atomice si "If(\CareIor de lncordare interna1;ionaEJ, sentimemul nelinistitor leg-at dedcscoperirile $i ci.lceririle spatiale. Ivlai muIt ciecit atit, mentalitatea tins:­:'~lh:i din zilelc noastre tr~lie$te emolia unor descoperiri de domeniu]'~ir2colul ui pentru gener2.tiile an terio~:re, zborurile supersonice, serv} ..clile electronic]] )i modificarea profunda a conceptelor (de ]a fi­Z;C2 ne'\'toniana 1a fjzica einsteiniana $i ]a problemele fizicii nucleare).r>~ista, a$adar, 0 mare cami ta te de solici tare emolionala care se consuma:rme niveluI vielii de fiec~lre zi si eel 0.1 Inaltimii potentiale atin5e de:" teli gen r;a $ia pti tudinile u:nane din zileIe noastre, soIicitan; ce d5. iden­ti tatii)i identifi6'irii emorionale 0 coloratura extrem de com pI ica ta,(:is?onibilitatea afcctiva devine foane mJre ~i absorbi<''1 energetic de,~rob]emele complexe aie instruirii ~i ale adaptarii sociale. Totu$i, nupurine t momentde in care tinarul se manifes1.a 10 familied8rnic deafectiune. j',icerc:n::! sa 0 faca sa sc cxprime. Ca'..:tarea prieteniei cste unal:. an,:II1)('Lt legat de cautarea de afecr;iune ca 0 '~rasatura a ad\)l.:scen­tci. ~\.titc:dinea ger:;erala este dramatizata sub imjJulsul opozitiei de £.1nd,ee' l1(>te pasio11ale5i tiranice la puber. In Iinii generale, de Ia 10 Ja:: ani yiar,a afecriya estc cxtrem de mobila si complexa, de$i iritabili­:~teJ, instabiJitatea sint cvidenre, Com::Jonamentele sinr adcc:,ne Ia

aceaSta \·lrsta. GustuI :::vcnturii este Ins;{ pregnant $i sc manifesta prin;Iwestir;arii animate de idei fan teziste, cum ar fi camarea de comori,:;r;narirea de suspeqi, gasirea de Iocuri secrete etc.

Spre 14 a11i se camplica trairile emotionale din spa1;iuI IeqiiJo::- (cmo­r:i intelectuale) In care se' face Ii tera tura sau se rezoIva probleme, sefac proieqii sau se realizeaza practic mici minuni ale principiilor fi­zieii. Curiozitatea intelecrual5 se cere satisElcma ~i C5te antrenata inin treaga activi ta te de In Yatare, ca .5i In cautarea in&vidu2.:a de infor­

malii. La acest plan afeeriv - imeIecwaI legat de Ieqii, se adauga unaltul latent, ce emana din starea de competitie ee se c011suma in munea:Cl'!ara 5i soeiala. Acestea din urma Sint mai pregnant de opriune ~i maisolicitate de atitudini. Ele provoaca anxietate, culpabilitate, frustrari etc.

Trai,ea esecuIui $i a succesului se nuanreaza. Act1yitatea scolara gene­:-eaza Insa 5i im"idie, admirarie, suspiciune, intuirea ipocriziei, a mo­destici etc. Mediul ~cojar cuprinde in fapt numerosi factori stimulatori

208

210

* EriremuI de pudoare se exprima prin lnro~ire3. brusd a fe\ei C3. reJ.qie v:o­lend emo\:ionala la 0 reaqie gre~id S:lU Ia () sicla1iede surpriza.

pOt juca oeseori feste tinerilor simulatori. In fine, unele stari psihiceputernice pOt deveni cOi1tagioase in pubertate ~i adolescen\a.

S-ar putea vorbi de sentiment care reflecta concordanre $i non­concordan{e de informarie, via\a, dorin\e, aspira{ii, talent - senti.:.men:e care mobilizeaza dorin\e persona1e In aspira\ii ~i idealuri.

La aceste niveluri de dezvoltare se manifesta doua aspecte mai im­porrante din puncrul de vedere a1 integrarii sociale: primul se refera]a complicarea interrela\iilor sociale, ~i prive$te sentimentele constituite]a ninlul de complica'(ie cJ acestora, iar a1 doilea se refera 1a integra­rea in coleetiv [258]. Evident, in cursu] unui an ~colar ~i a1 ciclurilor~colare se petrec modificari ale dezyoltarii interrelatiilcr sociale $i3.1:; sociabili ta'~ii.

Integrarea in colectiv este deosebit de faeila la puberi. Dupa vlrstace 10 ani exista 0 foarte mare tendinta ~i atraqie a puberului spregrup. In grup, formele de interrelaiie sint mai numeroase, expansid­ta tea sociaEl cre$te, la fel coezi \-ita tea gru pul ui . .:\ceasta c:-e~tere estecvidenta pina la 13-14 ani, dnd exp:1nsivitatea exuagrup devine;;eti<. fa s-a cIezveltat inrre timp. A,ceasta inseamna ca de'.'ii au ingeere prieteni ~i colegi buni, cu care se simt bine, dJ.r au prieteni tOtz.tit de Duni ~i in aIte clase, sau chiar in J.ltc $coli. Fenon:n::l ;JCcsta,,<;tc u:1eori faciEtat de fartul cd \1U totdeauna copiii depe aceeasi stradamer::; 1:1 acec::l~i ~coala. Aceasta inseamna ca participarea de grup se di­ycrsifica ~i un copil peate face parte dintr-un grup - cel a! chseisale - dar si din grupuri mai pqin omogene, cum sln! grup:1file strazii,ale canierului ete. Prcces:.d c!e expansiunc sociala creeazZl 0 :11ai marevarieta te a inrerrelatiilor copiilor. La 14-16 ani expansiunca soc;:llase a:enucaza user, in schimb creste coezi".-itatea din grupuri,

Intre 16 ~i 1S ani se forme:1za grupuri mai mici, dar 8:1i stabile,de interrelaiii. ulterior, catorita integrarii in activitate sau inrcgrarii in

. institute de lnva\amJ:nt superior, interrelaiiile se modifica din nOu"Relatiile cu sexul opus tind sa se cristalizeze si sa devina mai com­plexe.

1:1 perioada pubertatii, dar mai ales a adolesceniei, rol:.:rile dobln­dite $i de adeziune se multiplica. Ele genereaza treptat roluri prospec­tive. Imotdeauna unul din roluri este dominant. Rolurile dobluditeprogram ate au 0 mare irnportanta in forrnarea tinerelor in confor:ni­:ate eu ceriniele programarii (societate). S-ar putea alcatui () tipologiea tinerilor in runqie de situaiia rolurilor de care dispun Oiiponderealor numerica, ca ~i de direqia acestora. 1:1 orice caz, in uncle din rob­:'ile de care dispune, adolescentul tin de sa atinga staturul de lider of i­eial (prin sarcini ~i competente) sau de licier informal, adica lider prinstatutul de repuratie vocation ala. Reputatia yoca~ionaia conrribuie lastructurarea statului, or, se stie ca statutul este emanatia eyaluarii ~i

pentru persoana in cauza. In cazul anxieratii, team;;;, este ,fara obiectprecis, claro Este rdativ greu sa se Jaca diferentierea dintre aceste douatipuri de stari afe-ctive. Aceasta cu atl! mai mult cu dt, in unele situatiiee se ~tie ea ar pute-a produce decte nedorite, se manifesta curiozitatea(0 ~devarata atraqie), iar alte situatii necunoSCUte proyoadi tcama _ Ill:anXletatea.

Celc mai evidente puncte de p1eeare pentru constituirea de teama

sim conflictele ~i situatii1e de frustratie a dorintelor, a aspirariilor ~i ain tereselor. Conflictele pot fi endogene ~i exogene. ConfEctele endo­gene sint ale domeniu1ui subiectiv Cse manifesta Intre dorinte $L res­]Jonsabilitati, aspira{ii $i posibilitati etc.). Conflicte1e exogene familiale-,$colare, socio-relationale, de genera tie etc. pOt fi ocazionale sau per­manemizate $i genereaza teama $i strate-gii de evitare, de traire ca atare(lupta), de camuflare sau de modificare de statut sau 1'01 pentru .accyeni de neatacat (mai rar).

Conflictcle pot fi normale, patologice $i intermediare. In perioadclpuoena tii ~i adolescen rei, con flictele se traicsc ten sional rnai in ten sdeeit se structureaza ca IHare.

In legatura cu emoriile se pune In evidenra 0 serie de aspecte com­plexe. T ermenul emoiie este din ce ln ce mai mul t lncorporat in prc­hlc:nelc moti\'a{iei. 1'1'1.F. Mayer [142, p. 292-300] a consider;}t in:1inrecc: dteva decenii c5 termenul \'3 dispareJ, Argumentind In acee:l~i di­rcq ie in cce;1 ce pri ve$te termen u1 emoric, E. Duffy considera c5. aCeste~lIll! pl)sec1<l caracteris tici exclusive, ci sin t forme de manifestari implica tein wate reaqiile de~i exista reder;i nonemotive. Substrucwrile ~i struc­tur!le fizio1ogice angajate in ematii (ca tahicardia, YJ.sodiLltarea peri­fcricJ, activitatea gastro-intestinaEl, procesele endocrine m:1i obscure),reaqiile mimice, gestuale etc. sint reflexe ~i creeaza emotiilor un statenspecial extrem de complex. In perioada PUbertaiii $i adolesceniei CrnO­tiile de$i nu slm controlate volunrar, capacitatea de stapinire devineactid, ca ~i capaeitatea de a masca emo\ia prin dirijarea spre a actiune:)areeare (scoate 0 carte din raft, ridid ce\"a de jos etc.). Gama emo­

\iilor devine foane larga $i vibraiia emoiionala (rezonanta afeetiva)-extrem de vie. Regrete, satisfaqie, dezgust, tristeie, repulsie, ru~ine, fuga,invidie, gelozie, teama, amaraciune, pudoare, groaza, mindrie, excitare,elan, exaltare, pIacere, calm, a\'ersiune, ferieire, nefericire, veselie, in­cimare, grija, Ingrijorare, minie, inaltare, extaz, duio$ie etc. sint daarclte\"a tipuri de stari afective evidente in pubertate $i adolescenia. Evi­de me sinr in aceasta perioada ~i capacid,\ile de a mirna, nu numai destapinire - de~i reaqiile vegetative $i mai ales eritemul * de pudoarc

213

LUPTA CD BARA]ELE IGNORANTEI

In suuctura personalitarii puberului ~i t1dolescentului se formeazao anumita acceptanra ~i respingere In planurile inyestigariei ~i cu­noasterii. Din acest punet de vedere prezima importanta constientizarealimitelor proprii ~i a limite10r temporare ale cunoasterii, mai alesconstien tizarea ignoranrei.

Exista mai multe feluri de a fi ignorant. Data fiind dezvoltareaimpewoasa a sriintei ~i tehnicii (exista aproape 0 dublare a cunostin­relor pe secvenra unui deceniu), zone1e de ignoranta sin t inevitabile.Inrereseaza, datorita acestui fapt, nu ignoran,;a, cit consticntizarea ei.Acest fenomen atiwdinal subtil este conditionat sacial si intelectual.Social - prin faptul' ca In diferite perioade social-istorice au existat:ttitudiDi diferite de cOIl$tientizare sociaLi <l statutului ~tiin1;ei ~i a staw­tuJui ignorantei. In secolul al iX:VUI-lea se considera ca omeilirea <vapu tea sa cuprinda cogai ti v toa te fenomcnele, ca ~riinra este capabilasa descopere ~i sa rezol ve tot. in zilele noastre, acesr optimism supra­ciilatat s-a mai eradat ca fenomen de mentalitate, Exista impresia $isCllti:llc:1tul 6i este foarte Vast domeniul faprelar ce nu pot fi abor­dace si carora nu Ii se pot da raspunsuri ~i ca exista 0 e"trema multi­condltionare a fenomenelor complexe. Foarce multe teorii 'ii cuno~tinres-au perimat sau au fost social condamnate, disecate prill argumenre,uneori de cu totul alt ordin decit acel din ordinea imediata de ca~lze:)i conditii implicate in fenomenul sau seria de evenimente respective .1:1,r-o astfel de siruarie se ana domeniul energiei atcmice, <11inginerieigenetice etc. In aceste condi1ii, ignorania 51 cOl1~tientizarea ei are uncaracter '~i 0 pozitie afectiva Si de mentalitati, sociaLl ~i personala, deall tip, de ahe nuante ciecit in prime!e decade ale acestui ':eac. Igno­ranra a devenit Intre timp factor de Impiedicare a dezyoltarii sacialesi de aceea au aparut preocupari pentru acesr fenomen.

in perioada adolesceniei se con~tientizeaza cIte\-a aspecre ~i speciiale ignoraniei. Le enumeram mai jos.

1) Se con~tientizeaza ca aspecte ale ignoranlei fapte ~i evenimentede care adolescentu1 nu esre sigur, deoarece Ii lipsesc clemente din ~iru1necesar argumentaiiei. Ca atare, este vorba de 0 ignoranta legata dezonele periferice ale cunoa~terii. Gasirea argumentelor este tdiita su­biectiv uneori mai mult dedt Insu~i fenomenul ale carui argumentea u fast clescoperi te.

2) Se con~tientizeaza ignoranta data de fapte 5i domenii desprecare se ~tie ca exista, dar nu se cunosc. Acesta este domeniul ignoranreidatOrate structurii genera1e a instruirii. Ele se afla in zanele marginaleale culturii generale individuale.

a competenrei aVlnd cieci aha condirionare ~i Structura psihogeneticadecit rolul, de~i la fiecare rol se tinde spre dobindirea unui statut [223].Dar rolurije ~i statutele sint eondi\ionate de prerogativele adulrilor careaqioneaza multipolar.

Parintii traieoc un sistem de ccrinre 3.clesca ridieate fata de mUDea1colar3: a eopiilor lor, ciar TIU ~tiu practic cum ~i ee trebuie sa fad.,A.deseori au conduite [oarte irnprovizate ~i manifesta un regim dec~rinte relativ clezordonat acasa, Exista insa 0 infIuenta a ~colii asupraparinriIor, influenta ce ereeaza 0 oareeare ordine in incertirudinile eelu ..ca ti "e ale acestora.

Rolul profesorilor este dominat de citeva tipuri de prejuded\ri cumar fl, prejudecata ~colarita\:ii, dicIacticista, a normalitarii ~i aunifor­mitajii'- Prejudecata .?colaritatii se exprima prin exees]v.]. extindcre arolulLli ~i re;~ularncntului scalar In Intreaga viata a eopilulul ~i rc­s1:r1ngcrea e\'idcnta a orice depaseste statutul de dev $i rigorile accstui.l.

Prejudecata didacticista se exprima prin considerarea ca randamen­tul exprimat prin note reprezinta caracteristicile Teale ale elevului (chiard:lca notele ce se obrin slnt purine in fiecare trimestru). PrejudecnJ.normalitatii consta 1n ideea caclevul nu are ~i nu poate fi cIecit nor­mal, conform unui model reiat;v simplificat si legat de disciplina pro­fesorului respecti,'. Prejudec,n8. uniformitatii ignora trara1'ea indi\'i­dLla]a, considednd ca '~gali tatea social a estc cchi ',aIenra cu egali ta teare"llCcClOr $i caracteristicilor copiilor. Condui tele adul te reglemen teaz;],..1.pdar, rolurile $i sratutele tinerilor.

o inFluenta de seama 0 are organizatia de tineret, prin faptul cJorganizeaza si perpetueaza experienra ciemocra\iei, stimuleaza cons,i­tuirea brur;i consrructiye a crizei de originalitate, acorcIind tincrilorroluri .$i statute variate, numeroase ~i Incarcate de responsabilitate, for­meazQ la tineri demnitatea de apartenenta si responsabiIitate in icrarhiacolectivitarii, si in aceste tipuri de organizatii se creeaza ierarhia degrup ~i 0 retea de Intr-ajutorare a elevilor mai slabi.

De~i diferenre!c dintre sat ~i ora~ l~i pun amprema asupra dez­volrarii adolescenrilor din lumca contemporana - conditia generati\'iia comunicatiilor, cuhurii, ~colii ~i industrializarii agricultllrii, formelorde organizare noi ale vietii satului - influenrele ,'ierii caminelor cul­

tumle si ale ~coliJor generale de zece clase, toate acestea sparg struc­tura satului apropiind mediul rural de cel urban. Egaliza1'ea de sanseeste intrqinLlta ~i de statutul nOll al oamenilor satelor, care adeseorilucreaza ~i 1n Intreprinderi industriale locale ,5i ad:lc 0 noua mcma­litate ~i 0 permanenta prezenra a ora~ului. Tineretul se adapteaza laaceasta condi tie de modificare a sawl ui.

212

21.5

eontureaza 0 accentuare, fie a fondului de anexietate ~i de?re~june alpersonalitatii, fie a fondului croie san a fondului compensator al aces­reia. Astfel de:;ocuri psihologice se traiesc ell maTe intensitate. Dadi unastfel de ~oc este trait pe £ondul .altor ~ocuri (insuccese ~colare semni­ficatlve urma!i:~ ~i de decep~ii In dragoste) sau constituie starea de fondpe care se CamenTIa ahe ~acuri, adolescentul are crize puternice, de­preslyc. Sinuciderile au la baza astfcl de situa~ii. Fragilitatea struc!Ul'ilor

ice in adolescent;:i ~i In adolescenia prelungita se pune b evidenta,1 :n cre~tcrea psihopatiibr, mai gray Eind "sindromul" schizofrenic.

Prob"bil l1~oara fragilita:e de fond a structuriIor personalita~ii InadcL::'scenti:i se datoreaza, in parte, faptului ca experien~a general~l.~indusiv cogniti,-a: ~i afectiva, este foane vasta, daf nu dep1in valorifi-

ca sa constituie 0 baza vaEda pentru aspirarii ~i idealuri, ceca cecreeaza un fond de neliniste ~i incenitudine. Pe acest fond, cmoa~tereade sine tinde sa fie depreciata. In fara dnarulni se comureaza nazuinraspre fericire, dar ~i dificultati1e prl.yind diile ~i realizarea fericiriicJ.re sint 0 emanatie a 2spir3.1;ii10r ~i a stapinirii £oqei de a 1e realiza.-i'rZ:ircJ. fericirii ~i gradul ei de complexitate se modifid Cll vir-sta.

F,~r2. lI1doi~11a! ~n. structurile de rol exista ~spira~~ de aut01:e~izal:~ . c,~ajl~Lcnte~za ±enclr~a, ,Jar aceasta ,~es~e 0 s~ructura prosp.e01';~ pS1~llU,

mal complcxa, 111 audeul carCIa adolescentul ImpLea ~I donnrasFe comllniune Wlala, a£eqiune profunda. $i expansiva, inelusiv as­pira>;ii ale eu1ui moral, ~exua!, social etc. Tendinra spre fericire estc Inccrilarie ~i pubertate :ndltcata de bucurie ~i In credere. In adolescen~a,aceasta de,-ine melancolica :;i se con~tientizeaza difiC"Jlta~i de parcurs,ObslJ.cole, d:ntre care adeseori "n obstacol este cel a1 distanrelor de ge­;;eraiie. Totodzlta se nuanie3.Za stari1e de aspiraiie spre [erieire ~i gra­dele de traire ale autcrealizarii cu astfel de stari. CondiitCmarea soeiaIa,dar ~i eomponenrele sociale implicate nuam;eaza eel mai mul t traireafericirii .• \dolcscentu1 cunoa:;te $i formele de Fericire ce se ex prima Cllanularea de anxietate ca armisti~iu pasager eu sine Insu~i, ca jenfire dedorin\c, de yisuri, de aspira~ii ~i chiar de sine, pentru mai binele altorasau pentru marcarea fonei prieteniei, iubirii, idealului.

Fata IndoiaE:i, opiniile cDncomitente ale p~hinrilor ~i copiilor de dife­rite ·".Jrste privind valo1'il~ mai importante ale lumii, ale vietii, ale so­cietalii, prezinta diferenie. Acestea sint condi.~ionate de experienia cog­nitiya, sociala $i existentiala diferita a persoanelor ce fac parte dingeneraj:ii diferite, S-au facut numeroase cercetari privind difereniele ~istarea de conviciuire (opozanta sau colaboranta) dintre generaiii.

In pubertate ~i .adolescenta opozi~ia ~i criza de originalitate, oridtde yehemente s-ar manifesta, sint mai impregnate de tensiunea im­plicata in doblndirea autonomiei :;1 a conturarii con~tiiniei de sine.Andre Berge [16] (Franta), G_ A. Harcev [99] (D.R.S.S.), .:\Iitscher-

3) Se con~tientizeaza ignaran~a fa~a de fapte ~i clomenii ce se vatC'Jnoa~te probabil :in vii'tOr. Aceste2_ slnt fenomene ~i evenimente aledomeniului previ?ibi1 a1 cunoFin~elor actuale In care exista 0 mareirrYesti~ie de inte1igen1;a umana. Individualizata, aceasdl forma de igno·T,lfl~a se aiEl 1n zonele tangente cu cunostin~el,<;; organizate ca sisteme.Remediul :,/i al altor boE sc aWl In aceste zone, la fel pro··bIemele implantarii de organe.

4) Se con;.ziemizeaza ignorant8- de $1 fenomene care a~putea fi cunoscute, dar se schirnha mereu. Acestea SInt cuno~tinl;eIe ~ifenomenele clom-;;nii1e cele mai act;,"c re:volutiei tehnico-Fiin­\ifice (cum ar G dornenii1e optirl1izarii electronicii, zJe circuitelor inte­grate ~i ale microprocesoare1or, 8.1 energeticii ~i al hidraulicii).

:;) S!~ . ignorant;a tala de fapte '7i fenomene, e,-eni-rn·ente (.~'cest dorneniu face parte "rnarele n.ecunOSl~ut'~_.

6) fine, constiemizeaza ignoranra care se refera fapte ~irenomene care I,U yor £i verificate niciodata. In ace2.sta categoric, DavidCohen (1979) [49], care a ebborat un interesam srudiu ampra igno­r;;;11\ei, considcra ca exista doua categorii de ignoranra. Primul 5e re-

]a fapte inexplicabi1e (percepute ca ata1'e) ~i care depa~esc r;l­\i,;Jalitatea ~icomprehensiunea si se at1'iSuie Epsei de curro~tin1;e, me­tc:,~ etc., ~i in a doua categorie pe aces: plan se afl:1 bptele implic:rt~III cTcdintde re1igioase :;i politice.

_\do1escentnl Inccarca sa restringa igr10ranp sau s5 ,) cJ.m~lflaept;n difcrite tipuri de strJ.tegii. lntruclt ignoranT;a indiyiduaE:i ~e ra­pc:tcna la c01ectin11 din care face parte 0 persoana concreta, con­·'it::~~Jtizar\:a ignoran~ei este dependenta deacest fapt. ~cola1'u1 mic i>id:i scama relativ gre1.l de gre:;elile comise datorita ignoran~ei (lnlucrarilcde control, clictari etc.). In pubertate se con~tiel1tizeaza in special tipu-

de ignorarJ1;a prezentate la punctele 1, 2, 3. In adolescen~a estedec)cbit de ~ctiva con~tientizarea celorlalte .3 tipuri de ignoran~a. Existaimarurizari ale con:;tien tizarii ignoran rei. Ele se exprirna prin: 1) COil-'

siderJ.i"ia Cd structura cuno~tin~elor este neschimbaw3.re $i ca Fiinj:ele secb.';olta prin adaugiri, fapt ce po~lte duc.~ la 0 hiperincredere In cu­rll,,',intele Iivre~ti; 2) consider3.j:ia d( stat"tul conceptelor este prioritarinlHl!1 domcniu, fapt ce deJce 1a diIatarea aspectelor speculative alecU:lostinj:elor ~i lndepanarea lor de realitatea obiectiYd; :;i .3) consi­dcrat;ia d; fiecare sesizare dedusa personal reprezinta 0 descoperire\. ak.roasa, minimalizarea ca atare a dome:1ii1or de specializ3.Ie. -

Un alt domenil! cu care se confrunta adolescentu1 este cel a1 mor~ll./l.cklescenrii supona 0 incidenra ere scuta de pierderi prin deces a unuibu1'Lic, bunid., accidental parinti sau rude apropiate, prietcni, cuno~­tinF, in arice eaz 0 persoana apropiata etc, Aceasta intilnire cu ire­venibilul crecaza 0 furtuna afectiva ~i in planul rationamentelor ~i

214

217

tura coerema ce se dobinde$te prin procesui de $colarizare in copilarie$i tinere1;e.

Intr-o cercetare efectuata pe 24 de famiEi privind genealogiile fa­miE:Je (1979), pe laturapsiho-componarnental::i) s-au pus In evidenladiferen\c foane mari intre generalii (4 generar;ii) in privinla orientarii$cola1'e $i profesionale ~i a canritar;ii de ani de $colaritate pe genera;;ie[22.5, p. 155-167]. Nu poate fi ignorat acest factor complex ce emanadin coeziunea pe care 0 da, in sistemul de cuno$tin1;e instruirea ~colaraefectuata in anii copil::iriei ~i ai adolescentei. Aceasta, deoarece dupaperioadeie adolescentei aceasta condir;ionare subiectiva a 1m"ar;arii numai este atlt de incarcata subiectiv de trairea nouIui, a ineditului, a

descoperirii lurnii ~i vie;,ii, ci cuno$tin1;ele se plaseaza i11tr-o pozi(ie depolarizare fa;;a de cerin~a de a Ie poseda (nu de a Ie trai).

OR.IENTARE ..-\ SCOLARi\ $1 PROFE5I00TALAN PERIOADA PLBER TA TIT $1 ADOLESCENTEI

Pe tere:lLIl acestei aetivitar;i social-educative (OSP) are lac clarifi­carea $i d~cantarea de roluri prospective profesionale ca $i aqiunea deconfruntare a intereselor $i a ra1;ionamenrelor de op1;iune profesionala.Dinspre punctui de yedere profesional, OSP constituie pentru puber,apoi pentru tlnar, un iung ~ir de momente de con~tientizare a necesitatiide a dectua 0 0ptiune profesionala. Orielt ar parea de liber acest proces$i oriclt de :nult ar dori puberul (mai ales) sa-si exercite op1;iunea faraimi::tiuni (ni~i thiar ale p~lriniiior), considerinci ca este vorba de 0 deci­zie ce am;a:eaza nu numai viitorul profesional, ci ~i firul lung al vieiii~i al echilibrului (daca se poa te fericirea) ei, acest proces este puternicconditionat de ofena vietii economice ~i de gradul de dezvoitare a1acesteia (cerinta de Forra de munca). DJ.ta fiind foarte inrensa rata deschimbare a yietii economice (revolutia tehnico-industria1a ~i tehnico­~tiin1;ifica 0 intretin ca atare), lumea profesiunilor sufera ~i ea 0 schim­bare continua intr-un ritm rapid. Este de la sine Inieles dl pe masuraIn care este mai intens procesul de den-ohare economica intr-o tara sauIn mai multe, ecranul profesiunilor sa se modifice si el relativ con­cordant. Se considera ca tot 1a 15 ani are loc 0 schimbare radicala atehnologiilor de produqie din diferite domenii. Schimbarea aduce dupasine coexisten1;:l de exercitare a unar profesii sub forme de suporturitehnologice foarte diferite, de la exercitarea manufacturiera depa~ita aacesteia, la farmele de exercitare mecanizata. In primul caz, sint soli­citate indemlnari rnanuale, yiteza ~i precizie, planuri perceptiv senzo­riale bine dezvoltate, rezisten1;a fizica ; in a1 cloilea C:lZ se solicita maiales caracteristici psihice intelectuale, cuno$tinte, spirit de observatie etc.Exista 0 tendin1;a naturaEi de a se face 0Piiuni mai frecvente de pro­fesiuni ale "automatizarii" care cl~tiga teren datorira gradului mare de

lich A. [147], Hector Rodriguez Tome [257], O,-idiu Kldina ~i FredMahler [8] sau T. Rudica [202J au Hem sondaje privind intereomuni­carea (!in tre generatii prin modali tatea cum se yad adoleseen tii ~i parin"iiiIntre ei ~i cum considera ca Ii yad eeilalti. Demersuriie de eercetare de

aces~ fel siIlt e::~trem. d; delieat,~ $i pun in eyidenr1 incomprehensiunileconsiderate de ±apt ~l de mentalltate.

Intr-un rapm·'i: iniyiat de Federatia internationaLo'i a Folii pLz,-intilor# edi;catorilor, spriJinita de UNESCO, efecwat in Franta, Iugoslavia ~iRomania privind raporturile dintre generatii In eadn:! familiei, S-J.U

subliniat fenornene de discontinuitate, dar $1 de eontinuitate 1n roLl

famiEci ~i lntre generatii. Viata sociala se afla lntr-un proees de sehi,r>bare intens sub influenta revolutiei te!micc-industriale. Familia se S·.j­

pune unor pmerniee infiuenr,e d~ dispersie; absorbtiei tatalui in viatasociala ~iprofesionala i-a urmat absorb~ia mamel. Aceste absorbtii setraciuc prin conracte muh mai scurte ~i pUtine cu copiil in familie, ade­se~1nesemnificative, dcoarece parin1;ii revin in farnilie de cele mai multeDri tensionati de numeroasele p"obleme traversate in cursul zilei.

Torusi, in studiui efecruat de Fred lvbhler ~i Citalin :".Lmuli [138]pc un lot de ::lcloleseen(i simat intre 16 si 21 de ani (fete si baieri) ~iparln1;ii acestora, s-au pus in e,-iden1;a zone reIativ numeroase de acorclin ceca ce priYt~ste modul curn '.-ad copiii pe pari;}tii lor, ~i cum vadparintii pc copiii lor (imaginea reciproca). :\cordul $i dezacordul pri­vinci nwdul de a priyi diferite yalori sociale 5i conduite nu au aparurprea distanpte lEtre pa:'inti si adolescel11;i ... \utorii au sesiZ:Jt dif~ren\·emai evicleflte de mentalitate legate de b.milie, dar 0 e\'identa apropierein ceca ce privcste problemele ee se refera la valori de orclin social(valoarea muneii, valorile prioritare in yiata - politicc, profesionale.morale etc.). l\m eondensat in tabdul de mai jos rezultatcle mai semni­ficative ale ac,estor studii (tabel 22). In esen1;a, in familiile srudiate,s-J, pus in eyidenta faptul ca exista forme inca patriarhale de existenta,bazate pe autorit;lte ~i supunere, supraidentifieare a copiilor cu parintii.In genere, cerintele fa1;a de tinerele fete si permisivitatea fata de gestu­rile si conduitele lor de emancipare slnt mai severe. La fel ale adoles­cenlilor fa1;a de mame.

Nu putem insa ignora faptul di exista distan1;e culturale intrecopii~i parin Iii lor chiar pe parcursul perioadei pubert~ltii ~i adolescentei.Aceste diferente se datoreaza nu numai condiliei de dezvoltare naturaE:! acuno~tin"ielor in via~a sociala, ci ~i schimbarii de statut cultural al tine­retului prin facilitatea socialista a accesului la il1vatatura a intreguluitineret de virsta $colara. S-a creat astfel 0 distanta cultural a a tineri­lor fata de parinlii lor care au frecvenrat mai pUlini ani de ~coala$i chiar daca au facut ulterior ~coli de perfeqionare ori s-au cultivatprin lecturi $i eursuri de cultura generala - nu poseda efectul de cul-

216

219

rentabilitate $i productiyitate, ca ~i datorita faptului ca produsele auto­matizarii au 1a baza standarde interna1;ionale, U$or de In10cuit ~i campe­titive pe piete1e internationale, Miscarile complexe 'din lumea profesiu­nilor fac sa fie mai dificila ~i nelini$titoare penrru tinar etapa de 0p1;iuniprin care trece. Mai exista un fenomen ce Incard de complexitate op~iu­nile. eu elt dezvoltarea profesiunilor este mai complexa, cu adtcapacitatea de ap1;iune are un teren mai putin craic de exercitare. To­tu~i ramine de prim ordin faptul di orienrarea profesiona1a este depen­denta direct $i indirect, decl multilateral, de structura ceriD1elor sacialede forr,a de munca. Prin planurile propoqiona1e ~i progresive de dez­vohare, socialismul cauta sa creeze 0 coeziune elt mai mare a oferteisociale de profesiuni, astfel lndt sa fie asigurata exercitarea profesiu­nilar pentru care a oferit op;;iuni 1a un anumit moment dcn. In a1 doilearind, exist8. 0 determinare -a opj:iunii profesionale care se exercita prinoPiiunea ~colara, iar aceasta este ce,'a mai lesne de HeLlt, dat [iind fa}J­wI ca tinarul este mai con~tieQt de atraqiile ce L: simte fata de diferiteclomenii de cuno~tinie In care interesele sale de cunoastere sint maimultilateral antrenate, declt de profesiunile pc care Ie of era societatea.Din aceste motive, revolutia tehnico-industriaEl, care a impulsionat dez­yoltarea reielelor de $coli elemen tare la incepuwl acestui secol, solicitaacum dez\"oltarea de $coli mai aproape de ceriuiele dc intrqincre agigamicei rcide de forme de industrii ce S1llt in:plicate 1n ec,Jnomia unei;;ari. Or, constituirea liceelor de profil creeaza 0 conclitie nod a op­iiunii, reduclnd simtitor clistanta dintre e,'antaiul profesiunilor ~i~coabcare a de,'enit mai direct producatoarea de foria de munca. Tot~.!i, pemasura in care pro fesiunile de,'in mai autom atizate, necesi ta tea de pre­par:t\ie ~cCJlara devine mai de calitate 'Ii multilateral:! 5i, desigur, maide d:.uata. Dcaltfd, orientarea ~colari1 'Ii profesiorula impJicJ 0 ide:1­rific::;'c 50ciaL1 din ce In ce mai connlexa, deoarece preS1.!Dur;e 0 auto­amrenare ~l organizare nu numai a u~ei opr,iuni, ci a tutu;'or resurselorinrerioJ.re psihice ale adolescentului, prin care, in fapt, devine autode­terminare 5i mai ales socializare voca1;iona1il, adidl orientare a energiei~i eforturi1or psihice in yederea adaptarii concrete la profesiunea alcJ.sa,ceca ce pretinde eforturi de dobindire selectiva de cuno?tinie prin orien­tareJ. curiozita1;ii ~i prin organizarea de :lndcminari specifice care samaterializeze identifiearea. 1n s£11'$it, in cazul orien tarii profesion ale,5e angajeaza ~i 0 mare parte din rezerve1e personalita1;ii.

Acest amplu proces de identificare poate fi total. Aceasta se In­timpEl in cazul marilor opriuni profesionale"fericite" .?i, partial, inoriee fel de oPiiuni.

Rolul oriemarii $colare $i profesionale cons61 in a facilita procesulidemifidlrii, atit din punctul de ,'edere al societalii elt $i din eel altinarului.

ie~iri nocturne,conducerea ~Eehi<:,u ...

Ielor lnotor-iza tc

ie~iri l1ocn':'7ne, con·ducerea ·,'ehieu In.,­

lor matorizate, al­cool

alcClc'1. it si:-i I:,)'=­turne

conducerea vehicu­lelor rnotorizate,ie~iri nocturne, al­cool

H::'~1~'L'2 r:c)C -.:0rlle ,alccc:'l~ll, CG!lcluC,e­rea. '/tllict:lelor r.10­

toriz(l te

Tabelui 22

Conilicte (CeZ,:CCTC1 ':

parinli in inten'e12liilor lor

igien{t, profesiune, mo-; t2..t<l-fiic:i,

raW., !"eu~itrl In ~liata,viata in eolectiv

reusitil. in 'riata, ',iata mamit,fiicain 'colocti'f, igiena,'studii

I

stud ii, serliciu miIi-i manl.:l-fiutar, reu~itrJ., in "l'iat8)igiena, '/iata in colec-:ti'f

-----itorio

rcu~it~i in '/ia~a, sc'r- tc.::\-fiu'iiciul militar, politica.'studii, marilla, profe,:siune, igien{t, 'liatZtcolecti'r

igiena, rcu~it~l ill ·,'iJ..t2,; ;::a:l1Z:.-fiicrL !

studjl, "liata in colec··h-r I acti'/ita tea profe-sionalCl.., rnorafL, ·liat<:J.1

in n8..tu1'[i, b3ni" tiI~pli~)er, politica ,?i C[lSl-:

-·--i----I

Ieu~it5. ill 'fiat,\, i;ien.?l., t~:~::t~·fii~~[Lalcoohll, experiel1}J.studE, 'li,~~~i in cc'}::-:c1.}'! I 5e~·:ua,lCl.G.-::ti'ritate profesioDQ1:J ---------sCl--,iciu 1:1ilitarj i,r:i(':-;:~!t a:C:::1L-fiustudii, ~cti·lirD:t.i pro~fC5ionalc! reu~ittL in-fiat::., 'llar-a in !~(Lturtl,moral{t

19ien:~, ser!ir:iu illili- t3.t.:".-fiu

tar, reu;:it{J,. i:: ~/iat2profesiune, sn1r~ii na~

marnil-fiica

mama-fiu

t~Lt2.-fiu

Acod ,i dezJcord COpll

218

Opir:ii

P:~1ri::tij de­,pre copii

(cpili despre1:{.:-inti

Perioade!e tincrc\ii au fost studiate rdatiy nonconvergent ca eno­tati psihologice, din eel pUtin trei motive. Primul se datoreaza faptuluica insenia sociala a tinerilor este atit de di-versa ineit se poate greu con­centra printr-un criteriu clar ~i operativ. In al doilea rind, tineretulcrcc-aza in conditiile inseniei sociale 0 reinnoire continua de menralitati,priem-un fel de "rc""V"arsare--<~comp]ementara" ,;absoi-btiei" de --e~(pe­riew;a. sociaEl, caracteristice pentru fazele de dezvoltare anteriqare. Fe­nomenul a fast privit ca natural, ~i neproblematizarea in care s-a con­sumat a fast de economisire de forte pentru stadiile mai pu~in pline devigoare $i mai fragile ale dez'loltarii psihice. In al treilea rind, insertiatineretdui in 'liata sociala nu a pus prea muIte probleme in secoleleanterioare in care "ucenicia" profesionala ~i sociala s-a realizat In con­ditii de "tutela" relativ severa a tineretului, comen-ata prin traditii ces-au perpetuat discret din evul mediu, ca 0 distanta psihologidl. mai mareintre generarii. In uItimul secol, tineretul a patruns impewos in viarasociaEi ~i politica - aducind nu numai 0 intarire a idealurilor socialeci si un foane important aport social-economic. Intrarea In 'liaia social­economica ef-ectuata pe baza de competi~ie $i cooperare a pus nume­roase probleme 5i a creat conditii mai dure de seleqie. In perioGiciele decriza economicil primii care au suferit au fost tinerii. Organizarea poli­tlca a tineretului, antrenarea lui socia];i, secundata de Innoirea de idealuridin viap sociaL3:, de dificultaiile de absorb~ie ale societaiii, fiind de

Cap i t 0 1 u 1 VII

PERIOADELE TINERETII

221

In perioada adolescentei prelungite mai are Ioc un eveniment im­portant ce creeaza 0 relativa omogenizare a procesului de maturizaresociala. E vorba de prestarea serviciului militar. Acesta antreneaza ti­narul imr-o activitate disciplinata complexa, in care se formuleaza maise\-er cerintele de autodisciplinare, autoservire, dar ~i Il1deminarile nece­sare acesteia. Programul perioadei de stagiu militar este de mare impor­tanta pentru educatia cetaieneasca ~i cuprinde instruire complexa, in­d Llsiv de spirit 5i rezistenra fizidl $i morala. 1n genere, dupa stagiulmilitar, marea majoritate a tinerilor c0115tientizeaza eondi1;ia de ceta­lean adult, responsabil 5i angajat In apararea patriei, a Iibertatii .5i\'alorilor ei, apartenenia socio-culturala treeind prin perioada ei deidemificare complexa.

Ultimele reforme din Romania, dar ~i din alte tari, privind Inva­tamintul, au lac in direc~ia profesionalizarii mai accentuate a pregatirii~colare, punIndu-se }n evidenia 0 politehnizare a acestuia. Prin acestfapt societatea i~i exprima mai clar cerintele de foria de munca. Inacela~i timp se acorda 0 cre~tere de ore pentru activitatile practiceprofesional~ (ca ~i legarea ~colilor de intreprinderi ~i organizarea demid planuri de produqie), alaturi de 0 depa~ire a caracterului scolasticsl generalist al pregatirii ~colare, un mai mare spirit practic, capacitatede in\elegere a situatiilor de ordin concret ~i intuirea paniciparii activela viara economica a iarii.

Exista forme de OPiiLE1i profesionale superficiale, legate de a tracriispontane ~i intretinute de interese neconsolidate prin cuno~tinte satisfa­Cd toare 13. unii tineri. Ace~tia se sinn adesea deceptiona Ii In 0p~iunea

crau prea multe elemente construite ad hoc, prea multa nonconcor­canj:a lntre imaginea lor cu privire la 0 profesie ~i caracteristicile eirealc.

Exista apoi 0Ptiuni diferite din pune: de vederc al profunzimii iden­tificarii profesionale prospectin, fapt la care ne-am mai referit tan­genlial nui sus. Din acest punct de vedere exista 0Piiuni ce se efec­tUeaL-a pe 0 bna dominant afectiva. Asdel de oPliuni se exprima io .cazul tincrilor care "doresc" foarte mult sa devina profesioni~ti intr-oc1ireqie dat;l. dar nu ~tiu ce sa faca. nu poseda cuno~tinle satisfaca­toare, solide, teoretice $i practice. Ace$tia au de obicei esecuri mari binceput, e'iecuri ce oelata traversate creeaza profesioni$ti de inaIra clasa,indragostili de profesia lor. 0 aha categorie de 0Piiuni paate fi domi­71ata de interese, cuno~tinre teoretice ~i curiozitate, £ara 0 antrenareafectiva prea profunda. Ace~ti tineri pOt avea succese la incepur, reu­lesc sa depa'ieasca examene, concursuri ~i testele implicate in accesulb 0 profesiune, dar aceasta nu are pentru ei rezonantc interioare preamari ~i profesiunea in cepe sa apara anosta $i greu de ex.ercitat dincauza acestei distan re afective de ea. Exista $i caZLlri in care tinerii n upot face 0 opriune, sau in care schimba mereu oNiunea etc. In fine, ineazurile in care exista 0 nepotrivire temperamentaEl la profesiune, saudorinta ce implica ideea de cl$tig material drept criteriu fundamentalori alte oponunitati se creeaza 0 foarte variata tipologie a opriunilorprofesionale ~i a iden tificarii pe acest plan al vietii sociale.

Datorita acestor considerente, In ~ara noastra s-au accentuat preo­cuparile legate de OSP prin elaborarea de lucrari in domeniu, organi­zarea de laboratoare OSP - cursuri, conferinte ~i a unor lucrari desinteza. Am enumera In acest sens lucrarile Iui A. Chircev, R. Dasca­lesell, D. Salade [45, 46], cele ale lui M. Ghiviriga, Ursula ~chiopu.[230], AI. Cazangiu [40] etc.

220

data recenta, au putUt fi mai greu surprinse co. atare. Totusi, In zilele;Joastre tineretea $i perioadele tineretii se impun cercetarii psihologice Cll

atlt mai mult cu elt aspectele 10. care ne-am referit mai sus ridid nu­meroase pfl)bleme psiho-sociale care, desi In pEna schimbare, au 0 con­5isten\a cvidenta ce poate si trebuie sa fie analizata.

Schema no astra de analiza, chiar daca ar £i imperfecta, pennite 0coordonare a perceperii stiintifice a evo1utiei omului coneret. Pasajul}Jrin perioadeletineretii este important - si J.:1o.lizabil co. a tare. Nu amputea face aceasta operatic daca nu "m sublinia de 10. inceput faptuI ca[ormatia eclucativa $i insuuctiva cuprinde un contact afectiv cu marile':;;.lori ale umanitarii. Programele $colare conlin intotdea.una un suote:nde analiza a lumii ~i viqii si 0 platforma de valori, cu argumenteleCZ)reSpunzatoo.re ]:1 Ln-oarea lor. Acesre \-a101'i servesc ideeo. de progres,chiar In cele mai cOnservatoare tipmi de programe scolare. Dar progresul:nsusi eSle strins legat ~,i conditionat de diile prin care se realizeaza.Per~al1enta nazuire spr~ progre; este 111tre\inuta de nazuinta naturala allmu]ui spre m"i bine ~i spre fericire. Pina il1 perioada adolescen\ei nu"pare 120 ccpii () te;:din~~l prea comurata de a observa gradul de \"ali­dilate a lextului 5i subtexmlui v:llorilor cu care este p~IS sa se confrun te::1 \'iai:l reala. C:li'.-ersul copilariei are rezerve uriase de speral1le ~i(:e o'Jcmii legate ae explorarea spatiului (teritoriului), a oo.menilo1' diniur ';i () afonie de st!.'uctura fala de al1:lliz3. ::1odului cum este. alcatuidt:~lmea 5i ·,.-iap. Chic-r dac~l trece prin dificulta1;i, copilul Ie considera5itua tive, uneori datori ta necunoscutui ui, da:- lumeo. este conside!.'a taSlabiLl. Dllpa \-1r"a de lCl ani incepe progres'ell de interogalie, ce cauraprin ielen ti tate 5i icen tificare probele propriilcr posibili tati co. $i 0 vali­dare a textului ~i subtextului valori10r ~i a aplicarii lor in vio.i"a. La::-:ceputul perioadei rinerq-ii acest proces este demarat. Cele mai fla­g::ante neconcordanie intre ceea ce este re:l1 ,i deziderativ se con~tien­rizeaza intens. Acest praces, odata inceput i'n adolescenta, creeaza 0optica interioara orientativa spre \'iitor, co. 0 prelungire prospectiva apropriului destin .. In tinew;e optica prospectiva. devine mai Incarcata decerinla de contribulie 1a imbunatatirea si schimbarea lumii.

Tinarul de\'ine sensioi1 si recalcitrant cbe intllneste nonvaloarea.noncompetenta, du deyine atent si receptiv $i hia de modelele ce in­corporeaza valori recunoscute, care de aproape par banale - persoa1Jedeosebite, interesante, G~iar necunoscute etc. Eyident, unghiul de vederedinspre care se. face evaluarea este amplu conditionat social. Perioadade la 20 la 24 ani, a adolescentei prelungite, se exprima ca 0 perioadade trecere in care se manifesta caracteristici ale adolescenlei si caro.Cte­ristici noi ce sint ale tineretii, ale starii de adult tinar. Nu putem ig­nora faptul ca de citeya decenii lumea adulra. se exprima ca 0 lumesfl~iata cu rupturi e',-idente intre clasele socia1e in numeroase tari . .:vIai

222

mult dedt adt, divizarea de blocuri s-a repercutat asupra Dlvelulu1 re­la~iilor inrerstatale, ceea ce a creat 0 tensiune sociala puternica. Inse­curitatea, instabilitatea yalorilor sociale au devenit perpettIe. In acestecondilii s-a deyalorizat profilul parental adult din prima jumatate asecolului XX ~is-a conturat un profil de adult activ, aservit obiectivelo:,50cia1e, dar absent din familie. Din ce in ce mai muh, tipul funda­mental de <lctivitate ce define~te tinarul deyine cd de persoana anga­jata social, produditoare de bunuri materiale, spirituale sau de prestar;de dife1'ite tipuri de sen-icii sociale (munca salariata), co. adaptare Iaun anumit gen de acti\-itate, expresie a di\-iziunii sociale a muncii. Tipulde relai"ii devine foarte complex. Pe de-o parte, rinarul se insereaza inierarhia profesionala, pe de aIra parte, in forme de intercomunicari Cllcolegii de munea. Relaliile sociale realizate In etapde anterioare serarefiaza. Relatiile in familia de provenienla se emancipeaza deplin,data fiind constituirea unei noi familii5i absorblia in rela,\iile de inti­mita te ale acesteia.

Deosebit de complexa .5i deEcata este problema subetapelor tineretii.Lim;ta in[erioara se supro.pune peste perioada de la 20 la 24 de afli,pe;';I)adJ: in care exista clte\'a categorii de tineri. Unii care se ana i,--.

produqie, altii care-~i reaIize:lza studiile superioare, a trei:l categorie este.1 cclor care lucreaza ~i continua studiile serale. Toate categoriile detineri preste:lza ~i diferite forme de servicii militare sau ob$testi. Caatare, perio.:tda cuprinsa intre 2'::5i 24/25 de ani este pregnant de tre­cere spre statutul social \-inual de adult, pe cind perioada adolescenteir::mine 0 perioada de trecere spre statutul biologic potential de adult.Cistigarea statutul'ui social ele :ldult echinleaza cu dobindirea autono­miei economice (pril1 remuneratie-salariu) ~i oineil1teles acest fapt creeazao autonomie (indepenclenta) foarte mare, precum ~i conditia organizariicondiiiilor de trai In con textul acestei independente.

Oblig:ltiile de prestare de serviciu prin reparritie, conform prega­tirii capacitali10r ~i 10curilor de munca aflate In disponibilitate, face caadeseori tinarul sa aiba Iocul de munca in aha 10calitate dedt familia

de provenienia, ceea ce creeaza 0 nOlla conditie de ie~irea de sub tu­tela famiEei.

Situ:ltia tinererului 10. aceasta vlrsta se consuma sub sem;1ul pro vi­zoro.tului, 0.1 oportunitatilor sociale. A~a cum am mai mentionat, Iniari1e capitaliste, in perioade!e de criza economica, aceasta are celemai puternice influenie asupra tl:narului care gase~te greu de lucru. Intarile socialiste este asigurat dreptul 1a munca. Totu~i, situatia de pro­vizorat exista pretutindeni uncle este tineret - nu atlt din cauza pro­blemelor de integrare profesionala, elt din aceea ca tineretul trebuiesa-~i gaseasdl locuinta, trebuie sa-~i organizeze canfanul vietii coti­diene - ~i fire~te - sa constituie 0 noua familie.

'"

D. Hall, T. B. Schneider ~i H. Nygren [98, p. 170-190], Kroll ~i col.r 117] pun In eviden\a faptu1 di tinere~ea este ultima ctapa in carejoaca rol central $i-~i pun amprenra de demarca~ie institu~ionalizata eyc­nimente deosebite ca : $coo.1a obligatorie, majoratul, prestarea serviciuluimi1itar etc., disatoria ~i condi1;ia parentala.

in clasificarea Iui N. Baylev [7], axata mai ales pc dezvoltareo. in­teligentei, perioada de adult este plasata cadezvoltare lntre 22 ~i 44 deani. in schimb, OMS considera tinere~ea ca desfa~urlndu-se iiltre 18/2':]de ani ~i 35 de ani, limita superioara a perioadei adulte tinere coinci.­zind cu vlrsta 1a care taa te organele ~i sistemele organismului funqia­neaza In conditiv ~i la parametri superiori.'" "

225

Noi consideram df tinere1;ea, inclusiv tendin\a u~oara de dilatare aacesreia la lirnita superioara, se extinde intre 24 ~i 35 de ani. Conside­ram, de <tsemenea, ca perioada tinere\ii se poate imparti in trei sub­ctape. Aceea de ado.ptare, intre 24 ~i 28 ani, ce se paate caro.cteriza ca.;:erioada de ucenicie, stagierat. Adaptarea este profesionaEl ~i familiala./i c~o:Ja perioada este cuprinsa intre 28 de ani ~i 32 de ani, de imphn­:a~ie, in care se intensifica experienta profesionala ~i se dezvolta sistatutu! de parinte, dat fiind faptul ca adeseori apare un a1 doilea copilin ramilie. A lreia subetapa, intre 32 ~i 35 de ani, este 0 perioada destabilitate relo.tiva a o.daptarii, a valorilor, conduitelor ~i aspiratiilorformulate Inrre timp.

Etapa cuprinsa intre 24 ~i 35 de ani, in ansamblu, pose&l inca un:poten\ial de opozabilitate, dar ~i capacita\i flexibile de adapto.re. 1n­trarea ~i adaptarea profesionala pune tl'narului ~i tinerei numeroaseprobleme. Tinarul se intreaba ce ~tie, ce poate ~i acestea raponate lace ar vrea sa faea, sub semnul aspira~iei spre .autorealizare, fericire ~iindependen\a. Exista tipologii foarte numeroase privind unere\ea. Co­mun insa acestor tipologii este faptul ca Intreago. eonduita este dominatade eforturi de lnva~are practica productiva - ca $ide 0 puternicadorin~a de autoo.firmare, aspira~ii de aport social ~i productiv. Maineclare sint situariile privind modul cum sa se realizeze toate acestea.

Procesul adaptarii este intre\inut rdativ de experien\a de adaptaredin perioada adolescen~ei In care profesorii numero~i, cu stilurile lordiferite de cerinre $i discipline, au contribuit intens "la dezvoltarea

acestor tipologii adaptative. "

Acumularea treptata de experienra de munea va modifiea tipologiainiiiala. Activitatca praetiea influen\eaZa foarte "mult antrenarea tine-

D. Levinson [130] nume~tc perioada de la 17 ]a 22 ani virsta deadult tinar ~i eonsidera ca se caracterizeaza prin coexisten~a statutuluide adolescen, eu eel de adult tlnar. Considera dl este 0 perioada detranzitie oomina61 de trecerea tinarului de ]a starea de copil-barbat ]aaceea de barbat tinar. J. Rousselet [201] semna1eaza pentru tinerele fete~) astfel de evolu~ic ecya mai devreme, in perioada adolescentei dupastabilizarea relatiya a ciclului. Dealtfel, 0 serie de autor] printre careDouvan ~i .Ace! son [62] considera ca adolescentcle nu tree prin crize

identitate pmernice in adolescen~a, elt mai ales in perioada de tran­zi\ie (adolesccalJ. prelungita), cu un moment de mai intensa identificarec,i identitate dupa casatoric.

Perioada tinerqii irnplica 0 dilatare la limita sa superioara, in zilelenoastre, fapt ce deterrn"ina oarecare nonconsecven~e in detenninarcaacesteia de catre diferiti amori. In acest sens, Daniel Levinson considera

cl virsta adultubi tlnar se rdera 1a 0 distanta de dezvoltare psihicaimre 17--18 ani la 45 de <,.ni, CLl 0 oarecare diferenta Intre cele clauasexe, ;n sensul ca pen tru barbati aceasta vlrsta se consuma Intre 20 ~i40 de ani [13C]. Pentru subetapa de adult tlnar, de la 18/19 la 22 de,,:'.i, autorul citat considera ca e specifica ,-igoarea fizica e\-iclentJ:, clu­bb tZi de in teligent;l, rnemorie, abili t5 Ii, aptitudini deplin urilizabile,;i de bun ranclamen-c" o mare stapinire a propriilar posibilita~i'ii.Joqe::rC'caza un scntil11ent de plinZitate, de fona si vigoare fizica si snirimalJ,antrenate In a lupta pentru \eluri propuse si pe~tru constituire; familici'Ii stabiIirea locului In societate, Prin wate acestea, perinada tinerc\iieste cseotiaEl In supravietuirea spe\ei. Am adauga nota~ia intercsama ca'tinere\ea este perioada in care, dupa ce in stratificarea forma\iunilorsaciale (familia, profesia) se face debutul profesional, are loc 0 cont1'i­bu\ie imponama, 0 cota de mund:, economii ~i contribu\ie la bun8­starea $i oi \'dul de trai al "tribului", adica a acelei parti a spetei CLl

care se ;"clenrifica tineretul. in terminologia anglo-saxona aceasta esteperioada de junior.

Erik Erikson [68] a caracterizat vlrsta tinerc\ii (ca virsta mijlociein ciclurile vietii) ca fiind dominata de amplificarea identitatii saciale'ii de angajare, implicarea pc acest plan ficindu-se prin sarcini sociale.In acela~i timp, tinere\ea se caraeterizeaza, dupa acest cuooscut autor,prin trairea inrensa a experien\ei dragostei ~i inceputul viqii de fami­lie, ceea ce duce la dczvoltarea intimitatii. Ca atare, aceasta perioadase dczvolta influenrata de pendularea dintre intimitate, izolare ~i stareain care eul simte necesitatea de a se lega de noi persoane, grupuri, or­ganizatii, cauze etc. Se dezvolta astfel calitatea ~icapacitatea de par­tener ~i, legal de acest statut, se dezvolta diferite foqe morale interneintime care justifica ~i alimenteaza sacrificii $i compromisuri. Dragostea '\~i munca capata un loc central in structura de con~inut a persona1ita~ii. )224

I

i.

227

S-a reu)it adaptarea 1a orarul de roundi (chiar In cazul in carein 3 sehimburi). La fel ada.ptarea 1a ritualul muneii. Intre

au intrat aliii mai tineri in dmpul muncii. Acest fapt creeaza ain ierarhia muncii unarului de 28 de ani. Deoarece experi­

enia 3:n munca permite lnnlnirea cu aspecte ameliorabile ale mundi,tinarul 5i unara simt nevoia de instruire. Din aeest motiy, adeseoriurmeaza 0 9coa1:3, 0 facultate serala sau un curs de perfeeJ;:ion are, cursuride limbi straine, fac sport ete. In activit8.iile Ob5tqti ,e primese res"ponsabilitat;i mai ferme. 'Oneori are lac intrarea in organizat;ia politid.Rela;;iile sociale se extind. In comextul acestora, inter,;in ~i elememede rela!;ii oficialc 9i semioficia1e, invitat;ii 1a colegi, 1a superiori etc.

in familie, respansabilita~ile educatiyc 9i gospodare5ti se multiplica.Se poate sa mai apara un capil. Intotdeauna extinderea familei puneprobleme legate de orarul familiei, aprovizionarea ~i satisfacerea tre­buint;elor ei. Consolidarea brniliei se pune in e\'ident;a prin eumparareade mobile, rearanjarea spat;iuiui loeuin~ei, marirea confonului, cumpa­rarea de frigider mai bun, uneori de masina de spalat, dar ~i de aparatTV sau radio.

Distraqiile dc':in mai put;ine in famiEe. Cerinp de supraveghere acopiilor sta b baza acestei modificari de program .a1 familiei. Persistaplimbarile de joe ale copiilor miei, vizionarea TV, lectura de literatura$i a presei. Creste Icctura de specialitate, 1ecturi legate de organizareamuncii, vizitele la prieteni ~i antrenarea In aetivita~i culturale ~ ob­stesti. CrC)te, de asemenea, volumul informat;iilor legate de educalie,sana tate etc. Tinerele marne au dificulta~i privind bugetul de timp,restrlngerea loisirurilor, in sehimb se bucura de aspectde pozitive alematernita~ii.

Subetapa de 1a .32 la 35 de ani aduce un nOli cere de integrare socio-profesionala. Statutul social prof esional este din nOli in progreso Expe­rienta proksionala deyine mai 5upia. Contributia mai multilaterala. Inactivitatea obFeasea se realizeaza responsabilitali mai complicate. Ade­seari, in aeeasta subetapa se dau in subordine responsabilitati speciale(secretar in Heo comisie - organizator de echipe de tineri etc.), incomisii profesionale, se acord5 sarcini de coordonare, de documentareetc. Are lac $i extinderea relatii10r oficiale pe yerticala. Se fae eooptaripe acest plan.

In famiiie vial<1 se stabilizeaza. Se organizeaza yacanle mai compli­cate ~i in funqie de cerinlele intregii famiiii ~i a bugetului. Aspira~iade a se achizitiona 0 ma~ina devine uneari motiv de discutie ~i de eco­nomii in familie - loisirurile se 'largesc, devin mai bogate. Uncoriau loc i~iri seara 1a teatru, ic)iri La filme, expozitii, se intensifid lec­tura de literatura, dar ~i lecturile profesionale ~i TV ca loisiruri deevazuine. intreaga perioada a tineretii este marcata de activitatea pro-

* Considera\iile noastre au 1a baza modelul cu:tural din '(ari ca Romania.,,* Tel'menul .stagiJI''' este utilizH cu semnifica1ia de poziiie de acomooare-adap­

tare ~i identificare primara eu prof~siunea,

rilar in vial;a sociaEl, fapt ce creeaza ~lta ierarhie de valorizare decitaceea din vial;a ~colara. *

Suber.apa cuprinsa Intre 24 ani ~i 28 de ani, de identificare primaraprofesionahl, de stagiar ** se exprima pe linie de dificllltal;i de evollll;ieprin cunoa~tef(Yd treptata a programului de munca, a stilului, ritualului,sistemului de organizare, ehiar a ritmurilor biologice (arele de masa,de somn, de odihna) ~i adapt area la acestea. in ierarhia muneii, unarllJare 1'01 auxiliar. Difieulta~ile de adaptare se resimt mai mul! ca tensiune'interna $i structurare a responsabilitatilor ~i a aspiratii10r spre aces tea.De fapt, perioada de identificare primara profesionaEl nu este incarcatade foane multe responsabi1ita~i stabile, or, tinaru1 are 0 sete de respon­sabilita\i cbre ~i ferme. Integrarea llli in colectiyul mare a1 intreprin­derii sau institu;:iei, in ro1uri sociale ~i in oblectivele $i perspectivelc aces­teia, este de asemenea centrali Concomitem are 10c procesul de inte­grare in colectiv S::lU colective (depinde de natura muncii)~i in ierarhiaprofesionaLl. Tinaru1 are de conturat rolel sau profesional. Uneori, dupaprimii 2-.3 ani are loc 0 rotalie sau un curs de perfeqionare, un ex a­men de defini tl va t etc. ~i, concomiten t, sesizarea tu turor caracteristici10rvizibile$i latent.:: ale normdor. Tot in ace~ti primi ani de adaptareprofesionala are loc intllnirea cu dificulta~iJe procesului coneret at mun­eii. Londe de acti\"itate extinzindu-se $i spre activitatea ob.}teasca incare tin arul ca pa ta uncle sarcini. T oa te acestea serycsc 1a integrareainprocest:! muneii. :\ cloua direqie de solicitare a adaptarii este Iegatade dls2t:1rie - dupa care unneaza ad3.ptarea h rolul de so~ sau deSOlie. Clsatori,l reprezinta oficializarea unei legawri complexc afecti\"e,sexuale .$i sociale (rol dobindit). 1n cele mai numeroase eazuri, este ur­mata de apari\ia unui copil in familie, fapt ce ccl1tureaza statutul deparinte $i adaptarea prin experien\a la acest 1'01 (natural). Se eonsideraca in gencre, tinerii nu au 0 preparatie pedagogic;! prca dezvoltata peacest plan, fapt ee creeaza uneori difieultaii in exercitarea aceswi rol.

Tinerele fete au in genere in aeeasta prima subetapa a tinere~ii 0disponibilitate afectiva mare ~i aspiraiiispre alcatuirea unui camin. Ti­nar::! mama are difieult~lli privind urarul, dorin~a de a eunoa~te maimuIte cu pri\'ire la educaiie, la psihologia copilului, cu privire 1a pro­blemele rela~iilor sociale ~i ale rchiiiIor scxuale - cel purin in ~arileeu puritanism in educaiia tineretului, ca .~iin iarilc ell restrictii religioase.

~i til1arul $i tinara fac efonuri de marire a eonfortuilli din familie.

Subetapa de la 28 la .32 de ani devine de implantalie mal eonsistentain munca ~ide identificare venicala mai complexa in cerinrele profe-

226

fesionala. Aceasta ac'~ioneaza profund asupra intregii activitati psihice,indusiv asupra capacitati!or senzoriale perceptive, imelecwale, aptitu­dinale, asupra intereselor, aspiratiilor etc. '

Cele mai sus descrise pun in eviden ~a faprul dl perioada tinere~iise caracterizeaza prin intensificarea sinuoasa a identificilrii profesionale~j a ,integrarii difereutia!c in ~olurile .~Ls;anltele socialc! dob1ndite deadeznme, pe care Ie cupnnde Vlata soclala 1a un moment clat.

DEZVO~T.\ItEA SE:\fSIDILITA Tn SENZORIALE

Se consiclera ca planurile senzorial-pcrceptiye nu sufera traasformarievolurive dura adolescenr;a. 0 .analiza mal atenta a problemei pune Inevidenr;a a serie de aspecte importante pe acest pl;;).n. Nu putem ignorafaptul ca observa\ia vizuaEi devine in foarte num::roase profes;i extremde activa, perfectionlndu-~i caracteristicile discriminative. In acest sensse poate vorbi de observatia vizuaEl a textili$tilor, aceea a biologlllui, achimistul ui, arhitectul ui. sccnaristul ui, picrorlll ui de costume, a medicul ui,geologului, operatorului, agronomului, psi~ologulul. Se doblndesc 1DSu­~Iri particulare senzoriale discriminative dupa 8-1C ani de exercitaf'~a profesiunii. In esenr;J, observar;ia vizuala j'ncorporeaza sinteze $i ca.,~acitzl\i discriminative subtile, 111carcate de informa~ii bogate 1n planulin care sc exercita. Se dezvolta ~i adaPtarea la intuneric. Estimaiia,"izuala devine foane fin~l. Solici ta ta ime~ls 1n industria electroniC)i suSmicroscop, intra in declin dupa 27 de ani.

Auzul este in unele profesii foarte solicitat, ca In profesiile muzicalesaLl de educa;:ie muzicaEl. Tipologii auditive diferite, fin perfec­;:ionate, apar ~i 1a sportivi, 1a cei ce 1ucreaza cu motoare sau in mineetc. Se dezvolta ~i sensibilitatea auditiva implicatd in pozir;ia de C011­sumator de concene, ooera etc.

Tactul capatJ. de ~semenea Finne discriminativa complexa 1a i:1­ginerii constructori de poduri ~i ~osele, de asemenea la cei ce 1ucreazain gastronomie, mJ.rina, agronomie, avia~ie.

$i alte forme de sensibilitate senzoriala discriminativa fina se dez­yolta - meteorologii sesizeaza apropierea fununii, modificarile ceiemai fine .ale schimcarii 'Temii. eei ce lucreaza in industria mobilelor,constructorii de unelte, asamblorii etc. manifesta 0 dwsebi t de finadezvoltare a tactului.

Simtul echilibrului devine deosebit de dezvoItat la montatorii de

balta tensiune, 1a constructorii de inaltime, 1a reparatori, la sponivietc. Procesul de dezvoltare a personalizarii senzoriale ~i capacitar;ilediscriminative slm componentii mai imporranii ai acestei modificari.In tensitaii1e peste pragul maximal sint adesea percepu te ca durere, in­tensitaiile sub prag nu se percep. Distan\a intre acestea cre~te in peri-

228

oada 'adolescent;ei $i ramlne re1ativ· larga in perioada tineretii. Praguldiferential continua sa se dezvolte, dar are 0 u~oara curbil de scadere.pre sfiqitul perioadei tineretii -- ramlnlnd In schimb [oarte activacapacitatea de receptare organizata 9i rapida a tipurilor de informatiisenzoria1e solicitate profesional, eu alte cuvinte, eaptatorii senzorialiluereaza 1a maximum de randament. Poarte acute pe acest plan devinunele opacitar;i neluate In seama de OSP. *

l~'\TA:rAREA, INTELEGEREA, MEMORAREA, ATENTIA $1 GINDIREA

Planul complex mental cunoa~te de asemenea unele modifidlri. Cu­no~tintele ~i ",bilitatile bine dobindite dau pe oe-o parte "ex.per"ii" careprogreseaza mereu 9i devin extrem de activi ~i necesari, $i pe de ahapane, creatorii, inovatorii domeniului. Exista l11S8.un numar importantde profesioni~ti care trebuie recalifica1i, reciclati, reprofilati fie din"'cauza modifidirilor profesionale (cam la 15 ani are loc 0 moclificareradicala a profesiilor prin remanierea tehnicii), fie datorita necesitar,iiabsolute de a se iine pas cu indicatorii mondiali de progres ~i randa­ment, fie datorita faptului ca tinarul G. nimerit, din diferite motive, halt:l profesiune decil aceca pentru care s-a prcgalit. Reciclarea are deci1a baza aproximaliv 3 motive: 1) perimarea profesionala propriu-zisa,lcgata de progres_ele ~i avansurile re\'olutiei tehnico-industriale ~i teh­nico-~tiintifice; 2) procesul de disparitie a unor profesii (tot datoritamotiHlor mai S"uS evocate) ~i aparitia unoI' profesii noi pentru care nuexista 1nca forme de prepara1ie prin rctelele obi~nuite de instruire;3) perimarea unor il1su~iri individuale, absolut necesare in exercitareaun or profesii. In acest din urma caz se ana tinerii din atelierele demontat microprocesoare sau aparatura electronidL 0 aha varianta dinaceasta categorie este .aceea a persoanelor care au suferit un handicapoa-recare, sau accidente, ca ~i aceia ce au fast obligati sa se mute dinmotive familiale - din zO:1ele inclusrriale In care puteau sa-~i exerciteprofesiunea ~i In noul teritoriu nu mai gasesc forme de activitar;i pro­fesionale de: profi1. in perioada tinere1ii, cota de perimare profesionaEidin primele doua motive nu e prea mare. Dar eacre$te cu tlmpul, ceeace face necesara 0 improspatare a cuno~tinr;elor ~i 0 reantrenare acapacitatilor de invatare. !n aceste conditii se organizeaza procesul J:n­vatarii permanente.

Clmpul de ",qiune al memoriei se restructureaza, lncep sa fie subtilsesizate mciden rele critice, problemele cheie, are loc procesul de adap­tare ~i sclectare din cuno$tinte a celor ce sint neiZesare. Are loc ~i dez­vo!tarea selectiva a necesita~ii de a revedea anumite informar;ii.

>I< Inabilitatil~ nedepistate contribui¢ adesea 1a e~eclll sau la l'leadaptarea pro­fetiollal;i.

229

Date fiind cde de mai sus, nu ...outemadmire opinia conform carel atinere~ea sau etapa adultului unar ar fi 0 perioada de platou de dez­voltare perceptiv-senzoriala. Dimpotriva, 'consideram ca este 0 perioadade foarte mari perfeqionari senzoriale-perceptive ~i de in tensa sociali­zare a acestOr disponibilitari psihice. Aten~ia care deserVe5te traseulde colectare selecriva a experienrei profesionale este activata ~i cacomplex pe ceriDl;ele profesionaie ~i de ritualurile specifice ale muneii.

Exista unele particularitari ale invararii in perioada tinerqii. 1mprimul rind se modific5. propoqia dintre invararea programara social(~i considerata curent ca expresiva pentru cerin~ele ei) ~i aceea ce s-axapropia mai mult de amodidacticism - in favoarea acesteia din urma.Llv2:\area s-ar mai putea clasifica in inyapre organizata, sistematica,im<lpre originala, invarare inserata, interpolata ~i invarare incidentaELUltimele trei forme de iflvapre se ctezvoha continuu in perioaJa tine­rerii cam 'CLI aeee:J..5iintensitatc. Ele ar putea fi inglobate In ceca cese in rclege prin tennenui "cnculturation" de eatre etnologi. Ci~tig1l1 pcseam:l inviharii este relativ mare, dar va cre5te in ctapeIe urmatoareale dezvoltarii psihice, dupa 'IvI. Gladis 5i H. \'\,. Braun. In schimb,conseryarea informariilor, amintirea atinge un pUner relativ lnalt, d:lrramine in platou pentru ca in perioada urmatoare sa scada 1150r caviteza 5i claritate. Si pentru lnvarare se poate vorbi de ;lchizitia dinpunctul de ,-edere al direqiei in care se realizeaza 5i al scopului _ sepoate vorbi de il1vap.re din necesitate - in special ocupa~io!1ala. Launii tineri domina aceasta din urma. Dat fiind ca in zileie noastre pro­fesiile trebuie intreiinute '...orincuno~tin\e tehnice si economiee _ in sferainvararii ocuparion;lle intra ~i aceste tipuri de cun05tinre.

Exisra ~i 0 angajare spirituala 5i nervoa,a tcnsionaIa in munca Inzilcle noastre, date fiind cerin~ele de gdbire a procesului de dezvol­tare economica ~i presiunea revoluriei tehnico-industriale. Monotoniamuncii, antrenarea marc a ateilliei, condiriile ambianrei de Iucru etc.in numeroase profesii creeaza 5i oboseala - uneori minare a sanatarii.Aceasta este 0 problema sociaEi imponanta, ce a determinat pe plansocial scUrtarea zilei~i a saptaminii de lucru din ultimii :30 de ani,organizarea ambianrei5i proteqiei muncii, optimizarea condi~iilor des­fa~urarii ei - ~i studii privind oboseala 5i 'curba muncii.

Pe acest plan sint cunoscute studiile lui Kraepelin de la inceputulacestui seeol. Kraepelin a intregistrat modificarile curbei muncii pe ora,pe zi, pe saptamina, trimestru. Procedeul a fost pre1uat In viata eco­nomica in numeroase tari. De obicei, curba 'cre5te in cursul dL.lline~iiapoi spre prinz scade (oboseala), dupa masa performanra este ceva maijoasa (digestia), apoi iar urea pu~in spre sflqitul zilei de mundi, pro­babil datorita apropierii sFlqitului lucrului.

230

In cursul saptamlnii, curba randamentului cre$te pina miercuri saujoi, descre~te spre sfir-7itu1 saJptamlnii. Diferen~ele indiyiduale sint foartenumeroa.se. Dealtfel termenul "oboseah;;" <lcopedi fenomene extrem deDumeroase, complexe $1 multe necunoscute. Senz<ltia subieetiva de obo­scalZinu traduce gradul 5i modul obiectiv al acesteia. Exista numeroase

. b' . v d b IV [""9 ~73 ' Apersoane care nu au SenZ<ltlasu H;ctrv-a e 0 osea a •.I ,L , p . .)-'l--35], de~.isint obosite.

Exista 4 indicatori ai prezen\ci oboselii :1) scade randarnentul cantitatiy, dar mai ales calitativ (care dealtfel

este ulrimul achizitionat) ;2) au loc modifidrf fiziologice, respiratorii, circulatorii, consum in

exces al rezervclor energetice '5i acumu1arc a dC5eurilor nediminate;3) au loc sdideri a.le aC1i"ita1;ii intelectuale suple. !\ceasta se tra-­

duce mai ales in ritmui ~i nuen~a vorbirii - in scaderea debitului ei,normal ~i a utilizarii e.i pentru a densifica in terre1ariile sociale $i afec­tiye (se ~tie ca vorbirea este una din achiziiiile tardive ontogenetice) ;

4) are loc 0 exaltare a funqiilor inferioare, a automa tismelor,ticurilor - uneori dec1ansare a poftei de mincare excesiw - {apt ceduce 1a grascilitaii maladive $i deregEhi ale homeostazelor -- sau sedeclan$eaza boll psihosomatice. Recuperarea oboselii se face prin odihnaactiva - se bazeaza pe faptul ca antrenarea in activita~i placute im-­plica trasee nervoase aflate in zone de inductie 5i se reactiyeaza astfelenergia funqionala nervoasa. Se .pare ca omul poseaa mecanisme regIa­toare ale efortului de care poate dispune_ Ziua de munca de 8 ore cnpauze mici permite recuperari reparatorii de energie - de asemeneamodificarile de obiective. In cazul muncii fizice repetitive, oxigenulconsumat este indicativ preiios pentru energia fizica ce s-a cheltuit.fenomen studiat de A tzler in Germania 5i Chareau in FraniJ.. Recupe­rarea trebuie sa iina seama de aceste fenomene. La tineri, forta de re­cuperare a starii de oboseala este foane mare.

Un alt factor, mult studiat in ultima vreme, este cel a1 motivaiiei.Promovarile, recompensarile, dar ~i simpl3. evaluare (onorifica) slntforma de stimula~ie ~i de constituire de motiv3.\ii pozitive in mundi.

Primre factorii de stimula~ie se citeaza adcsea arnbian~a. Exista 0 in­tema dezvoltare a organizarii activita\ii de la locul de munca, a esteticii.a Imbunata\irii lui ergonomice * evidenta. Exista foarte numerOase tipuride activitate profesionala, mai ales In perioade de intensa dezyoltare,datorate coexisteniei formelor vechi 5i noi de a exercita diferite pro­fesii, dar ~i una ~i acee<J.$iprofesie. S-au incercat numeroase clasifidriale profesiunilor. In genere, In profesiunile ~i intreprinderile noi, media

" Ergonom;a are in atenj:ie adaptarea locului de mund la am, pemru a-i creaconfortul ~i "umanizarea" ce se converte~te In cele din urrna in cr~terea randa­mentLl2~l,i~

231

*

In ceea ce pri ve$te in tegrarea 1n genere, aceasta are mai m ulte la turi.calitative care au fost condensate in tabelul de mai jos (dupa }I. .:\101­do.,-an [151]).

A5a cum rezulta: din tabelul de la p. 234, integrarea este extrem decomplexa. Se poate realiza, deoarece tineretul poseda resurse ~i capacita\ideosebite ce trebuie canalizate ~i antrenate in direc~ii foarte diverse.Prezinra importanta satisfacerea intereselor, a motivatiei proprii, pe de-oparte, iar pe de aIta parte, o19tinerea unor rezuhate In activitate care

sa raspunda pe dcplin cerintelor societatii. Integrarea profesionala $isociala deplina constituie PCntru tineret nu numai 0 condi~ie de adap­tare, ci $i una de men~inere a sanata~ii fizice $i rnintale, de dezvoltare.armonioasa a personalitatii. P. Pinzaru [177] considera ciiferentele din­tre social~are $i integrare ca fiind remarcabile.

In tegrarea sociala se realizeaza in mai multe direqii. Cea mai im­ponanta din acestea este integrarea profesionala. Dealtfel, probleme1ecele mai spinoase apar In domeniul acesteia. Aceste difitulta1;i izvorasc

~!it din caUZe obiective, elt $i din motive subiective. Din categoria

PROBLElvIELE INTEGRARII SOCL\LE

La adolescent subidenritatea aqionaEl (profesionala) se am: in di­latare $i expansiune (cuno$tinte, iudeminari, interese, expectatii, roluriprospective) la fel ca subidenritatea social-cetateneasca. 5ubidentitateafamiliala impliea forme de tutela $i autonomie filial a, rol natural defiu, frate, nepot etc., dar ~i roluri prospective poten~iale de logodnic,SOt, exclusiv identificarea sexuahl.

In perioada adolescenrei prelungite, subidentitatea aqionala (ocu­pationala-profesionaLi) se contureaza devenind centrala ~i dominanra,subidentitatea social-cetateneasca este $i ea ampla. Se COntureaza roluri~istatute pe aceste doua planuri. 5ubidentitatea familial a, in dilatare$i ea, se axeaza pe cOnturarea rolului de SOt sau de setie (ginere, cumnatsau cumnata, nora, cumnata etc.), roluri co coexista. cu cele mai vechi

,din fami~a de .1?ro:-enienra. Peate sa ~para 0 a treia)'?rmatiune. de .~ol'HI aeeasta subldentltate, aceea de tata sau de mama in noua famdle.

In fine, in perioada tinere~ii propriu-zise, subidentitatea de SOt(;naritaEl) $1 de parinte (parentala) se divid, subidentitatea profesionaLl~i sociala se incarca de roluri noi mai ample 5i respansabile, devenindwate patru dilatate $i intercorelate.

Fara indoiala, in aIte Zone sociale culturale $i politice, subidentita\ilemai sus prezentate au dimensiuni relativ diferite de cele prezentate maisus. A5a, de pilda, in ~arile nordice ale Europei ar prezenta 0 mJi marc

dilatare subidentita tea sexuala 10. adolescenti ~i dimensiuni (sensibil,\:nai reduse (la v1rstele de mai sus) a subidentita~ii sociale.

233

TotU$i, numeroase studii pun in eyiden~a, pe ling a a sesizabila modi­ficar;; de a ti tudini esen fiale fa~a de lumea inconjuratoare a tineretulu1,$1 unele dificulta1;i de idemificare ale acestuia, dificuldJ:~i legate dee\-olu~ia situa~1ei economice 5i circumstan~iale sociale. Unele dinaceste dificulta1;i sint mai accentuate In ~ari1e capitaliste [oarte indus­trializate. Din acest punct de vedere citam un experiment interesant.o serie de psihologi $i sociologi au camparat atitudinile tineri10r in1950 5i apoi In acela5i mod, in 1958, in SUA. S-a apIica! un chestionareu 200 de itemi, de atitudini, ce se refereau la probleme 5i situatii [oanediverse, cum ar fi acelea ale casatoriei, ale rolului femeii, a1 barbatilor,a1 copii1or $i al educa1;iei in viata sociala. Tesrul s-a apEcat pe 1881d~ persoane. S-au pus In eviden~a cu aces! prilej schimbari In atirudinile($i cicci valorile) matrimoniale. In 1950, raspunsurile erau In generefOJ.rtc optimiste la foane mu1~i tineri. In 1958, raspunsurile puneau inc\'idenra 0 expeetan~a de criza economica. In 1971, 1a 0 noua aplicare,./Jesimismul a crescut. In tarile socialiste In curs de dezvoltare, tineretulprezinra 0 mai evidenta integrare, mai multa independen~a, forme deemancipare rnai sensibile la via1;a sociala etc. $i forme de apOrt eu totulremarcabile ale tineretului pe $antierele mari de munca pe care Ie pro­grameaza organiza~ia de tineret. Dificultatile apar mai mult pe planulstabilizarii conditii-Ior de continuitate In munra.

Un alt fenomen legat de criza de identificare cu valorile sociale aletineretului, mai ales ale celui aflat Intre 18,20 $i 24/25 de ani, s-.a mani­festat prin anii 1968-1970, ani de re\-olta a tineretului din 5U.\sub forma de protest latent 6 activ-po1itic, mi$care protestatara ces-a extins apoi in tari1e de vest ale Europei. Studeniimea din campus:.J­rile universitare a criticat societatea capitalista, pun1nd in eviden~a Unpotential de opozi1;ie evident fata de lumea adulta. Protestul a stimulat~iextinderea curentu1ui hipl!lY.

Desigur, procesul de identificare este complex $i multilateral. Deaceea am considerat utila abordarea lui din direqiile mai pregnanre Incare evolueaza, fapt pe care-l consideram satisflcator pentru 0 analizafrantala. In acest scop ni se pare Inca 0 data binevenit termenul desubidentitate, prin care 1ntelegem idenrificari direqionate. Daca am re­prezenta structura subidentita~i1or caracteristice din perioada adoles­ceniei, a adolescentei prelungit@ $i a tinerqii in genere, am avea urma­

warele situa~ii : .1

de virs!a este earn In jurul vlrstelor considerate tinere (chiar primasubfaza) Acela$i fenomen se Illtimpla ~i in cazul formarii de seqii 1101

in intreprinderi, dat fiind faptul dt tinerii parcurg in $coli programede instruire mai moderne ale muncii industriale $i sint receptivi Jfl. nou.

232

235

~allzeiot obiective he .parte i.it1e1ecleficiente ce tin de organizarea 10­'cului $i a procesu1ui de munca, nelndeplinirea sarcinilor de munca,incompetenra conducatorilor, atmosfera nesanatoasa In colectiv etc., iarprintre cauzele subiective pOt fi citate: necunoa$terea reala a greuta­7j:ilor ce se ridica In activitate, formularea unor idealuri care depa$escposibilitarile profesionale de realizare, existeni<l unor deficienre pelinia pregihirii profesionale, deficienie caracteriale etc. In literatura psi­hosociologica se releva efectele $i ralul atmosferei in colectlvele de munca,ca factor determinant a1 angajarii active a persoanei $i a randamentu­lui in activltate. 5e $tie ca 1n colectivele de mund: Incarcate de tensiuni,productivitatea nu se ridid 1a niveluI cerinrelor Intreprinderii $i serealizeaza 0 sIaba cooperare 1ntre membrii colectivului. Cind condu­cerea liltreprinderii nu se preocupa de realizarea unui climat psihologicpozitiv apar insatisfaqii $1lipsa de interes perrtru problemele produqiei.In astfel de situarii, tineretul fie ca adopta'. comportamente de aparare'~i izolare fara de colectiv, fie ca incepe sa manifeste fenomene de absen­tism, dezinteres fara de mundi, ignorarea problemelor colectivuiui."Acwal:nente, nimeni nu se mai indoie$te de faptul ca adaptarea omului1a munca - integrarea sa In cadml profesiunii a1ese _ depinde nl!numai de calitarile 5i aptitudiniIe persoanei, ci $i de conclitiile sociale5i psihologice ale vierii de intreprindere, acestea putlnd sa stimulezesau sa frlneze "resursele" umane : intereseIe profesionale, spiritul creator$i originalitatea, dorinia de a depa5i rutina. Astfel de conditii se refera,mai ales, Ia structura $i comunicariile 1ntreprinderii, regimuI de munca,securitatea muncii etc." [187, p. 169], spune pe drept cUV1nt,P. Pufan.

Exista 0 serie de conditii care fa vorizeaza instabilita tea angajatilorce au un caracter mai mult sau mai putin valabi1, in diferite tipuri deIntreprinderi. Unii autori se refera 1a aceste cauze, Incerdnd 0 ierarhi­zare a lor Ph. Mulleri $i col. [154, p. 390-452] enumera urmatoarele:1) 1n recrutarea angajatilor nll se au in vedere aptitudinile acestora;2) nu se satisfac toate promisiunile date angajari10r Ia inceputul inca­drarii lor; 3) atmosfera din intreprindere este dezorganizata, condu­·cerea inconsecventa, membrii colectivului se aHa 1ntr-o permanenta dis­cordie; 5i 4) se adopta principiu1 favoritismului pentru promovareain mundl $i pentru acordarea stimulentelor. Printr-un studiu efectuatpe tinerii cuprin$i Intre limitcle de Vlysta de 1a 17 1a 26 de ani in 6lrltreprinderi din capitala, profilati pe meseriile prelucrarii meta1elor prina$chiere (strungari, rabotori, frezori, mortezori etc.), s-a constatat cala baza fIuctuaiiei 1n munca $i a rezuItatelor sIabe in procesul de pro­duqiestau 0 serie de facrori, dintre care amintim : a) slaba optimizarea factorilor psihologici ai muncii; b) manifestarea neg1ijen~ei in atitu­dinea fata de tineri, in acordarea stimulentelor ~i a promovarii ; c) ig­~norarea meritelor personale 5i a rezultatelor bune obrinute In acrivitate ;

237

profesionale resrrinse penrru nivelurile profesionalemai inahe. Existain mod individual grade de rezistenia la stres. IV1. Magureanu [141] astudiat aceasta ipotetica rezistenta printre care; intr-u!) experiment cestimula situa1ia stresanta de examen, caJcule mintale considerate elimi­natorii la tineri sporti vi cuprin~i intre 19 ~ 24 de ani (para$uti~ti) $i(tirori) intre 28 91 32 de ani. Ex.perimentul a permis 0 intregistrareconcomitenta a reactiyitatii de repans ~i de activitate intelectuaEl, frec­veqa cardiad., arnplitudinca pulsului, reaqia electrodermala, electro­enceialogramc (rirmul aHa), ca .'1i Inregistrarea tuturor intervalelor detimp $i a timpului de reaqie (plus probe psihologice). Exista 0 tipologiea c:lracteristicilor de rezisten~a la stres (hiperreactivii, normoreactivii• 1· •.••~l 11lporeaCtlVll) .

o serie de autori printre care Hall, Schneider ~i Nygren [98] sem­nalena fenomenul denumit ,,$ocd realitatii"In contactul eu lumeaprofesiunilor 1a tineri. In tegrarea 111 munca estt pEna de surprize, 'Iidominata de un anumit grad de anxietate, deoarece i11 intreprinderi $ilocuri de mundl expectaiia fa~a de noii veniti are compone::ne de rela­tiva anulare provizorie a intregii biografii de eforturi $cclare in fa­-,oarea unor lilsu$iri prezumtive de aId natura. St:ldiul deciziei in aIe­gerea profesional<l J. locului de munca a cuprins in preaIabil numeroasealter:1ative, dictate de nUITl~ro~i factori. Soelberg (1966 )[2H] considerJca decizia se realizeaza $1 clarifica treptat in subcon$tient Inainte de ase clarifica pe planul con~tiintei.

Referindu-se la gradul de maturitate in a1egerea carierei, John o.Crites [54] a definit maturitatea in termenii a patru factori: 1) con­SeCVefl\d alegerii profesiei ; 2) realism al aiegerii carierei; 3) competenj:ain cariera aleasa ; 4) maturitate a atitudinilor alegerii.

R. W. White [276], care a insistat asupra faptului ca acordul dintreexpecta~ia $i perceperea capacitaj:ii profesionale prezinta mare imp or­tanta, a aratat ca daca se acord3: sarcini profesionale clare $i evidente,tlnarul ce intra intr-un loc de munca dezvolta asnecte noi ale sinelui

din aria profesionalii ~i se realizeaza 0 cre$tere yrofesionala.Tiedeman 'Ii O'Hara (1963) [255] considera ca dupa alegerea par­

ticularizata a unci prafesii, implanta~ia duce 1a reducere a disonanrei(a conflictelor interne determinate de atraqia alternativelor) $i ajutala con$tientizarea faptului ca s-a facut decizia. Acest stadiu a1 implan­tariei poate sa dureze - alternativele fiind dictate de numero$i faetori.

Se pare ca notiunea de "integrare" a fost formulata prima data1a conferinia UNESCO de la Havana din 1956 ~i a fast acceptata $iutilizata intens dupa aceasta datiL 1ntr-o lucrare recenta [64] existadteva observaj:ii interesante privind aceasta problema. Oricum, inte­grarea treee prin citeva stadii - care ar putea fi vazute ca treptegradate de integrare - (acomodarea, adoptarea, paniciparea ~i inte-

d) in distribuirea sarcinilor nu se rine seama de capacitatile tinerilor.La aceasta se adauga e) slaba calificare profesionala ~i, ca "tare, impo­sibilitatea de a indeplini sarcinile de produqie ~i,In fine, f) atmosferanefavorabila in colectlvde de munea [91] etc.

Fenomenele de mai sus pun in evidenta faptul ca dnami se gase~teintr-o etapa complexa, oar fertila de dezvoltare ~i afirmare a perso­nalitatii. Conditiile concrete din Intreprindere faciliteaza canalizareaaspirariilor ~i a capacitatilor proiectve in direqia valorifidlrii $i utili­zarii maxime in scopuri consrructiYc. In caz contrar apar Darasiri delocuri de mundl (absentism), dlutarea altara mai favorabi1e, apoi aahora (fluctuaria fortei de munca), fenomen relativ plin de consecintepentru economic, eu efecte negative In nivelul de trai. Acest fenomen.este mai activ in perioada de ritm intens de industrializare, datoritaabsorb~iei intense de tineret In intreprinderi Inca nepregatite satis[lcatorin a crea cQndi~ii de identificare profesionaEL Integrarea sociaEl strinslegata de integrarea prafesionala penduleaza la tineri lntre dorinr3. de.a gasi un colectiv deschis, receptiv, in care tlnarul sa se simta legat devia~a ~i de mundl $i un loc de mundl In care sa-i fie respectate ~i eva­luate eforturile in mod corect $i continuu. La modul concret, caracteris­:icile imegrarii profesionale ale tineretul ui sint foarte diferi te, impreg­Date de 0 oarecare tensiune.

Din unele lucrari pentru obtinerea gradului didactic, efectuate subconducerea no astra, care urmareau 0 analiza ,1 integrarii a 64 de tineriabsolven\i 80i unei ~coli de copii orfani Intre 1969-1974, in diversejJrofesii, s-a constatat dl in 43,750/0 cazuri, absolvenrii nu $i-au schim­bat profesia, de~i majoritatea au trecut printr-un stagiu de perfec­tionare, calificare, c1riva an trecm sa lucreze in sisteme de lI1vatamintpostliceal. Fluctuatii de 1a primul lac de munca se datore;1za in primulrind casatoriei (12,500/0 cazuri), dorintei de apropiere de Iocul natal(26,56% enuri). La un procent de 7,81% tineri, a doua schimbare alocului de munca reune$te cam acelea$i procente din acelea$i motive(casatorie ~i apropierea de locul natal). Exista $i un procent de 1,57%reprezentind a treia schimbare a locului de munca ce are loc in urmacasatoriei. Pregnama a aparut in analiza raspunsurilor 10. un chestionartendinta de trecere din mediul rural in medl;]l urban a absolventilor,mai ales la generatia din 1974. Dealtfel, in timp ce onentarea $colarase face in cadrul gratuitaiii $co1ii, eel purin pentru nivelul gimnazial~i 0 p:1fte a celui liceal, In multe rari, pe masura ce se trece spre nivelu­rile superioare ale invaramintului, intervin forme de seleqie sau se punin eviden1;a filtre discriminative economico-sociale, in esenra de clasa(in ~arile capitaliste). Integrarea profesionala se face, din aceste motive,In condirii de stres latent sau acut. Unele profesii antreneaza un coefi­cient de stres mai mare ded. cel ce decurge din eompetirie ti scheme

236

grarea propriu-zisa). in timpul parcurgerii acestor stadii, are 10<: ~i 0modificare a motivatiei de rol. Se trece de la acceNia de tip supunere,1n care aqioneaza motivatia de recompensa ~i comportamente reglatedin exterior, la motivatia de autorealiz..1.re (din ultimul stadiu), in care sc'exprima comportamente reglate dinspre interior (autorcglare). Victor­Ti:rcovnicu a obsenat ~i el ctape, forme ~i ritmuri ale adapd'rii eleyilOI­din ~colile profesionale, 1a yiata urbana, ~colara ~i industriaEi (deer uncadru mai hug).

D. C. ~v1iller ~i W. H. Forn [145] se refera 1a a$a-numitele situa1;ii('cupar;ionale treptate $i progresive. El descrie patru astfel de situar;ii..)i tipurile de profesioni$ti mai frecn~nte - corespunzatoare :

1) Profesioni$tii eu paternuri stabile. Aceasta este situar;ia ln carese trece de ]a ~coaia la Intreprindere (muned). ln aceasra situatie se aflamulli pro[esioni5ti care lucreaza Watd yiata Intr-un singur lac.

2) Profesioni~tii eu paternuri de cariera eonniltionaia se exprima insituar;iile In care se fae dteva 'Incercari, apoi are loc integrarea Inu-oprofesie stabi];;, eei mai multi manageri au avut aceasta evolu1ie.

J) Situaiia de paternuri instabile. In acest caz se aWi persoanele cenu se stabilize;lza nieiodata, Il1ceard tot aIte servicii. S-ar parea ca aua 111,ailarg~ ~i instabila atraqie profesionala declt cei legaii de 0 sin­gura profesle.

4) In sfirsit exista profesionisti Cll paternuri[e de alegere multiplil ­acestia au 0 disponibilitate profesionaEi largd ..

La tinerele fete, alegerea profesiunii este mai complieata. Exista.G:Jpa denumirea data de Epstein, barierele ocupaiiiior de barbaii caresin! Inca kier restrictive. Rolu1 de so\ie apoi cel de mama Inearc:t ten­sional timp~l femeilor care se integreaza profesional. Din acest motiv,tinerele fete traiesc integrarea profesionala mai Cll anxietate. HornerpC 1] relateaza faptul ca anxietatea este mai puternica dupa insucces ­la femei dedt la barba~i, iar ie5irea din performanr;a se tr3ie~!e drama­tic. Dealtfel, chiar in situa\ii de succes, la femei persista a u~oara an­xietate. Din aceste motive, femeile prefera situa\ia In care statutul pro­resional este mai relaxat.

Dar adaptarea 1a mund; $i cadrul ei general este adesea difieiLFluctuaiia fortei de munca constituie expresia acestui fapt. Maria Mol­do\"an [151] diferen\iaza 0 fluctuatie latenta a fortei de munca $i unareaE!. Flucruaiia latenta se manifesta prin inteniia schimbarii categoriei.locului de munca in Intreprindere $i dorint<1 de schimbare a profesiei ­$1 a Intreprinderii. A operat camparativ pe femei cu deficienie auditivesi Ulra. In tabelul 23 s-au dat rezultate in 0 '0 ]a aceasta problema.- pe vlrste (in 1977, 1978).

Tabelltl2J

I ~~b 20 ani I

---~--_.-V!rsta (ani)

CategoriiI

I21-25 I25-30 31-3536-40I41-60----

I

II

eu deficiente de auz21.226,07, 1

i5,8

I

') ') I2,0

,

I -.-IFrnil deiiciente de auz 2.3.925>010,0i4;1 6 .~10,0,. i

I

!

IIIIITotal -15, 1i5l,OO I

17,1I10.2 8,812,0

Dupa cum se poate lesne ooserva, plna ]a 35 de ani este eea maimare fb",ctuatie cu punctul de Ylrf intre 21 $i 25 de ani, vlrsta 1a carein cepe stabilizarea, eeva mai e\"idendl la femeile eu deficien\e de a·.lZdeclt la auzitoare.

Dealtfel, clstigul mediu al femeii faia de cl$tigul barbatilor estelegal mai mic intr-o serie de ~ari, cum ar fi : pentru 1975 In Danemarcacu un deealaj de 17,7, In Suedia eu 16,2, In Finlanda cu 28,4, 1n Angliacu 39,.3, in ElYeiia cu 34,6 $i in E.. F. Germania cu 29,2.

Fluctuatia Jatema In aceea$i l;1treprindere este rebtiv d;ferita, dupaM. Moldovan. Doresc schimbarea locului de munea in aceea)i Intre:Jrin­dere earn 43,1% femei hipoacuzice .'Ii abia .5.10% femei fara deficit aa­ditiy. Doresc schimbarea meserici 10,20/0 hipoacuzice~i 21,2o!ry feme:fara deficit de auz. Pretentiile .'Ii autoevaluarea femeilor cu deficit audi­tiy siut mai reduse. Doresc sehimbarea loeului de munca .'Ii a profesiei9,Co '0 femei Cll deficit de -auz $i 13,1% rara ~i, In fine, dorcsc schim­bcuea 'intreprinderii 2,00/0 femei hipoacuzice $i 40,30,'1) femei Lira deficitde auz, fapt ce pune in eviden1;a mobilitatea latent5. de asoiraiii aacestora din urma. "

Evident, felul de a priyi problema randamcntului este simplu ~igeneral 1a tineri. T otu~i, ci se refera In sub text ]a uei feiuri de ran­damen!. La randament-productivitate ee exprima cantitatea de matericprima necesara pentru a obtine 0 produciie definita, apoi 1a randa­merrtul financiar, care se refera 1a masura in care cre~terea inYestitiilordintr-o Intrcprindere permite 0 ere.<;tere a produC1;iei (investitii de tehno­logii .'Ii ma5ini noi mai productive). In fine, exisdl randamenwl-mundi\:e sc refera 1a cantitatea de prod'Jse obiinute datorita muneii um3.neIntr-o unitate fixa de timp.

D~i progresul (viteza cu <;arc se depa$esC dificultatile 5i se pun Iapunct noi tehnologii, idei, prod'.lse) este un bun al intregii omeniri, existao inegalitate a ritmului lui :;;i a tehnicii pe naiiuni, 0 incorporare ine­gala a progresului $tiintific in diferite domenii tehnice, .'Ii a inega1itate

a denoharii ~tiin\ei in diferire ramuri, etea ee ereeaza diferenie sensl­bile de adaptare in mundL

Firqte, exista 0 dimensiune mai subtila a muneii ca rela';ie dintreom ~i natura. Hegel sublinia cindva ca, gra1;ie uneltelor sale, omul posed~puterc asupra naturii exterioare, pe dnd prin seopuri1e sale el este maidegraba subordonat ei. Opinia eu privire 1a policalificare este de 0.se­menea diversa; 15,750Ja dintre tineri considera ca prin policalificare.are loc 0 dezvoltarc a sociera~ii (cicci 0 eonsidera ca atribut al progre­sului), 37,5co/o considera policalificarea ca 0 abilitate mai larga htaprod~qie, iar 18,750/0 se refera 1a caracterul utilitar pragmatic al poli­califidlrii (se poate trece mai u~or de la un loc de munca 1a altul, In

• A • 1 )aceea~l liltrepnnoere .Dealtfel, 0 serie de studii pun 1n evidenta a relatie relativ slab::

intre satisfaciia 'in mUDea ~i performanta. Zissu Weintraub a facut stu­dii ce confirma aceasta idee ~i .a citat 0 serie de lucrari care au surprinsacela$i fapt. Autorul eitat se raliaza 1a ideea c8: motiva~ia 1n adap­tarea $i inregrarea profesiona1a are doua laruri: 0 1atura care se cen­ueaza pe aspecte $i elemen te dori te ,$ialtele ce se centeaza .pe trebuinta[unqionala de activi tatc. In .aceea~i oroine de idei, Zissu \'(,'einrraub,1. Florea, G. Ohanesian (175, p. 127-129] considera, In urma unorstudii privind persoane integrate in activita,;i repetitive, ca nesatisrac,ia;n munca are mai mare imponania dccit satisfaqia, deoarece ac,;ionen;1mai complex $i influenieaza performan,;ele.

Prin tre defectele evocate ca impliea te in nerealizarea pe pla:1 FO­fesional au fost trecute egoismul, lenea, minciuna, 1audaro$cnia, a1'o­!';np, auritatca $i alcoolismul. Opinia cu privire 1a familie a fost rc­Iativ nuantata la tineri. Pe .primul loc se afld: bun a inteleg.;::re, stima::eciproca, sprijinul convivi10r. Copiii se considera ca fiind factori decoeziune familiaEt. In studiul1ui P. Dumitru Stoica s-a eviden,;iat opini",tinerilor cu privire la mundt, opinie departajata In patm eategorii. Ma­joritatea .au considerat ca murrea are un rol ....ita1 de eJiberare (auto­nomie) $i dezyoltare a omului (64% din tineri). 0 categorie nu negli­jabiEl a considerat di munca ofera un teren de afirmare p1'ofesionala,sociaEl $i politica (21,87%). A treia categorie de tin<?ri (10,93%) aconsiderat ce':a mai restrictiv rolul muncii, referindu-se doar 1a auw­dez\'oltare, 1a impEnirea de sine a personali tatii prin formarea de tra­,lturi pozitiye de caractei', iar ultima grupa (4,7C%) a considerat muncadual' ca mijloeul prin care se asigura existenta materiala.

Prob1emele casatoriei ronstituie de asemenea una din situatiile deanxietate latenta $i de solicitare a integrarii. Rela~ii1e de casatorie Slatdin cele mai eomplexe. Vlrsta celor mai frecvente dlsatorii este aeteasub 2C de ani la fete $i apoi de 20-24 de ani, iar baietii intre 20 si24 $i 25-29 de ani (1n 1960), fenomen ce s-a deplasar u~or sub Ylrsta

de 20 de ani 1a fete In 1965, eu 0 u$oara cre$tere a casatoriilor ell tineriCUDfin~iintre 25 ~i 29 de ani, situatie ce se aceentueaza dupa anu11975 ;ca' atare, se manifesta 0 u~oara tendil11;a de mutare a disatoriei tinerelorfete spre virsrele 20-25 ani ell tineri de aeeea$i virsta ~i pe urmatorii.cinci ani *. I\1.ai mult ca sigur di acest fenomen se datoreaza prelungirii$colaritatii feminine. lnstitutia easatoriei este foarte solida, dar punevrobleme de adaptare .a mentalita~ii celor doi parreneri, a earacteristi­~ilor dobindite, gusturi, deprinderi, 5til de via~a, roici manii, preocupari~atitudini ~i nive1 de cultura etC. In and 1938, Terman a Hem un primstudiu exhaustiv {792 pereehi) asupra acesrei probleme, urmat de stu­diile din 1939 de Iui Burgess $i Cottrell (526) ~i in acela~i an Kelly astlloiat 82 de cupluri. In genere, in too.te studiile de acest gen (studiilepe baza de chestionare de opinii) a reie~it dl. prediqia casihoriilor reu~iteimpliea. !ipsa de conHicte gro.ve ~i persisten te ell parintii, educatorii,in terrela~ionarii in copiEirie .~iadolescenta. <

In ultimii 25-30 de ani se rnanifesta mai mult interes privindprepara\ia pentru disatorie a tinerilor. In wlele 1;ari s-au constiruit ofi­cii de eonsiliere privlnd casa toria. De obicei, penoada de logodna esteo perioada de acoma dare a eclol' dOl parteneri. Exista Insa tendin,\d;de a se seurta logodna. in condiyiile societatii socialiste, dsatoriiletinere (lntre studenti $i lntre tinerii muneirori) au inceput sa se omo­genizeze din punetul de veaere cultural, datorita cre~terii ni\'eblui gene-ral $i obligatoriu de $colarizare.

Factorii economici, spaiiul locativ constituie nu numai cadrul incare se organizeaza vial" tinerei familii, dar $i cadrul aspiratiilor, do­rin,\elor ~i antrenarii posibilita~ilor, angajarea de eeonomii, deprivari etc.In cadrul casatoriei .apar ~i probleme legate de eduearea ~i experien~asociala a fiec:iruia din eei doi parteneri ai cuplului. Exista 0 foartebogata ~i eomplexa literatura de speeialitate In aeeasta problema indiferire ~ari cum al' £i Suedia, Franta, R.F.G. $i S.D.A. Datorita unoI'dificuha\i eare se manifesta pe acest plan, s-au dezvoltat terapiile defamilie. Numero~i slnt autorii care pun in eviden\a faDml ea, in cazuldi:satoriilor se manifesta pregnant a1egerea dintre alt~rnative pozitive$i foarte atractive. Casatoria poate dezeehilibra tlnaml sau tinafa sausa le creeze 0 conclitie de energizare a acnvita Iii, a stare de echilibru.Aceasta poate sa se accentueze oelata eu na~terea primului cooil in fa­:nilie. :vIul,\i considera acest eveniment ea un ~oc pentru ambii pane­neri tineri. in ge'1ere, tinerele fete easatorite (la 19, 20 de ani) consideracasatoria ideala 13. 22 de ani, eea ce inseamna ca manifesta un vagsentiment ca s-au grab it 'in propria decizie. Acela$i tip vag de staretensional-depresiva se manifesta 1a tinerele eu 2-3 ropii nascu\i ;n

• Datele sint dupa Anuarul statistic dill 1977.

241

243

pilului - de fluxul iactaiiei, cre~terea greutatii copilului. Se vorbe~tefoarte mult de dependent,a copilului de mama. De fapt dependeniamarnei de copil este tot atlt de mare. Ea se realize.aza nIl l1Umai prinaElptare ~i tramferul lapte1ui fluid in corpul copilului, ci si prin com­ponentele active numeroase ce Insoiesc acest proces. Prima comunieareacopilului cu mama are loc In timpu1 supwlui. Faptu1 ca acesta seproduce cu 0 oareca,e aviditate din partea copilului sau C.l nerabdare,111icic~rize de tipere, cu s,:urte momente de pauze etc. dera:1jeaza tinara.mama.

De fapt, chiaT copiii eutrofici realizeaza re1a~ii de comunieare dife­rerrl-late Cll mama abia dupa 2-3 saptamini, pina atunci mama tln~1raeste In genere ades'e;l tulburata de lipsa de comunicare a eopilului alt­fel decit prin sup~iune 9i micile episoade ale aceste1a. In aetul de sup­tiune se conture3.Za forme de afeqiune si se direq:ioneaza strategii <deorganizare de eonfort maximal al copilului. CreFerea in greutate acopiIului - instaurarea eNV (comunicarii nonyerbale) c:-eeaza ma­rnei siguranp afecte10r poziti\'e ale ingrijirii copilului $i in5taleaza ca1­mul ferieit a1 maternitatii, renunprea n(.ra: regret 1a nu;;.eraase do­rinle, obiceiuri, distracr;ii.

Desigur, copilul mic gase~te de cele mai multe ori un stiI5i 0 struc­n:ra f;lmiliala. Prezen\-a iui devine Insa 0 condi;;ie noua de fond .a reor­ganizarii familiei. lulian Segal ~i Herbert Yahres (1979) au 5tudiat acesterelatii, preluind 0 idee a carei paternitate se atribuie lui G. Beteson [2](1977), teoreticianul tezelor "double bind". !n esen,a, dupa na5tereacopilului acesta se va adapta la condi;;iile generale ce emana din viata~i structura familiei, dar conccmitent, familia se YJ. adapt:! nu numai1a prezen;;a copiiului in contextul ei, ci !Ii la earaeteristieile personale alecOpilului nou aparut. Unii copii sin t difiei1i, dorm greu, nu manlnca,pIing mult, nu stabilesc usor rela;;ii cu cei din jur chiar dad: mama loreste 0 persoana delicata ~i echilibata. R. Bell [3] a insistat asupra dife­rentelor mari care exista intre copii, chiar aceia care sint yeseli in pri­mele saptam~ni, sau care SIn! e:nrofici. Acei copii ca.re sint yeseli defelul lor, surid u~or ~i repede, stabilesc u~or rela~ii cu eei din jurul lor.proyoaca eel pu~in dteva condi~ii de optimizare a medi:Jbi familial.Dintre acestea. citam: a) creeaz3- momente de bucurie ~i fericire legatede spectacolul cre~terii lor; b) atenueaza tensiunea unor stari d{: discon­fon provocate ~duliilor (din famiEe) de factori extrafamiliali; c) cre­eaza parintilor In credere in rol ul lor parental; d) creeaza pariniilor unpunct de foealizare a dorin~elor de perpeware a momentelor de 111.­

clntare ce Ie resimt, reenergizind Intregul lor fond actional ; e) proiec­teaza h vii tor dorin~a ca prin copii sa traiasca mai bine ~i fmrnosdesti;:;ul exist~niei umane ; f) securizeaza atraqia faia de famiEe G1 unadevarat camm.

perioada cuprinsa Intre 18 ~i 26 ani - tinere ce se sinn debordate de

sarcini ~i de neprevazutul impliedt In cre~terea copiilor .. Aceasta c.on­cluzie S-2, desnrins dintr-un studiu efectuat pc 8 ceo de tlnere salanatedin toate ram~rile industriale, studiu efectuat de Alexandru 1. Bejan [10 l

~i declzia de a avea pnmul copil este relativ Incarca ta de anxietateIatenta. In acela~i timp exista mai ales la tinere, mai mult Cd la ti­neri, 0 mai puternidi: dorinra de a ay<:>..aun copil ca un fel de supli­mentare a legaturilor afective din casnicie - ~i atragere a so\u1ui inresponsabilitari mal complexe. Acest [enomen este mai evident in fa­mifiile in Care femeile tinere constata ca nu pot avea copli ::tedt inurma unor tratamente complicate.

In perioacb de gestJ.rie (sarcina), atit la primipare (tinere afLHeb prima sarcina), elt ~i la multipare (tinere aflate la al eIoHea sau a1n-Iea copil) se manifest:! atlt disconfon fiz1c, ce fayorizeaza tendin;;cimpulsive, de tip oDsesiv, stari depresive ~i aIte tendin1;c de norma­lirate marginaEl, dt ~i anxictatc de fond, episodic intensificata, maiales 1a gesL1ntele multipare care au a\"11t avorturi repeL:.te spont:lne,fara caUZe organice determin:ltc. Srudierea a 90 de gestante multipJredin cJ.tegoria acestora din urma prin examen clinico-psihologie, U:1cncstionar eu 16 itemi, resw! familiei, chestionarul de anxietate C<lttel!$i analizJ. \-isclof, cfectua te in 1975 la un spiral din Bucuresti, au pusin eyid~n\5 in <11'arade starile de fond mai sus menriol1ltc, 0 stareten';i'1I1.115\uDiimentara conturata in jurul efortului con~tient, aproac'.:obsesiv, de implinire pina Ia capa t a sarc.inii (eu spi t:llizJ.re aproapepc to<1t~lpet-ioadJ. de gestarie), dar ~i 0 rejeqie incon~ticnt,l, lntrc;;inutade cmo,ionali ta tea )i experienp cOlectala prin cele1alte sitiIa;;ii de gcs­t<ltic tL1Hfsate, imposibilit<lte de identificare eu rolul maternal ~i cul­pabilinre din [rica de a pierde afeqiunea celor din jur ~i mai ales a$olului [l-tI, p. 207~208]. Dealtfel,5i gC$tante1e nom1ale au momentede disconfort J.deseori in primele luni ~i u~oare stan depresive in ulti­mele luni.

Sarcina, apoi na5terea primului copll, lacta~ia ~i procesele fizioIo­giee ce inso~esc materniratea sint conditionate social. Atitudinea faiade copil ca ~i de Int:reaga gama de situa~ii implicate in maternitatesint legate de gradul ill care primul copil, ~i apoi al doilea sin! dori;;i-sau rejectati subcon~tient. N epElcerile din timpul sarcinii pun adeseoriin evidenia dependen;;a excesiva maternalii in eopilarie, adeseori ~in oareeare reaqie de distanpre sexuala. Exista cheva momente de ere~­tere a anxietatii ~i depresiuni u50are 1a 4, 6, 7 ~i m<1iales dteva $;10­

tam1ni inainte de na$tere. Durerile din timpul l1:a$terii pOt fi inten~i­fiCHe datorita .:lI1Xietaiii. Experimentare.a durerii f~lra na)tere are lahaza anularea anxietarii prin sugestie ~i cunoa~tere. Desigur, dupa nao;­tere incepe 0 perioada relativ lunga de griji legate de alimentatia co-

242

245

dini de contact C11 lumea. Pe aceasta baza el diferen1;iaza pragmaticii,primitivii ~i receptivii spiritual. Pragmaticii, foa.rt~ num:ro~i~ printretineri, se caracterizeaza printr-o buna adaptare, 0 Vlzare drrecta a suc­eesului care reprezinta acoperirea valori1. Printre pragmatici se dife­rentiaza tipul dominat de problemele muueii profesionale $1 eei domi­:;Jari de mirajele lumii Iudice (distraqii).

Categoria primitivilor, putin numeroasa - este a tinerilor carei"iind maturi biologic, nu ajung psihologic h acela5i. nive!. Uni; sintimaturi psihic genetic - a1tii din conditii de deficit de alimentar,ieculturala. Primii, mai putin avamajari. raspund fo.ane putin la con­ditii de suplimem:are educativa. A doua categoric poate recupera par­tial handicapul cultural, dar adesea pastreaza un primitivism structu­ral $i a mimare cancamrala a aduhilor. Gategoria eclar receptivi spiri­tual este pozitiv Incarcata cu 0 structura echilibrata a personalitar,ii, ·~iCD multa creativi.tate.

Tipologia Iui \\7alter Jaide [108] opereaza cu mal rnulte criterii, din­tre care ~i eel al alegerii profesiunii. In acest context, el diferen1;iaza :dezinteresatii, vag interesarii ~i con$tientii C~ seop. Dupa criteriul eman­cipare-conservatorism diferentiaza trei tipuri cu cite doua variante fie­.:are : naiy;;, conservatorii (rabdatori, pastratori nereceptivi), dezintere­satl! deta'!ati (emancipa1;i), investigatori: deei5i (in permanenta cautarede si;;e 6 de atiwdini noi).

Jaide opereaza :;i cu criteriul angajarii social-poli:ice. Din acest punctde \'Cdere, el delimiteaza tipurile angajati, interesati, inciferenii, sceptici'Ii destructivi. Termenii de descriere a acestor tipuri nu depa~esc sensultermenilor prin care se depanajeaza.

Tow:;i, foarte numero~i autori relateaza faptul d pina la 24 de anitineretul este extrem de. eterogen. L._ Rosenmayer, comparind aceastavirsta eu aceea diatre 13)14 ani 0 gase:;te mai stabila, datorita faptuluica In a doua, diferentele de maturizare sint mai mari. Aceiasi autori aure1;inut lnsa ~i observa\ia Licuta de F. Neidhari. ea e,erogenitatea de in­tegrare soeiala a tineretului de 20-24 ani este foane mare - ceca cea facut pe primul sa considere vlrsta euprinsa liltre 20 :;i 24 de ani caprelungire a adolescentei ..

Pentru perioadele de la 25-35 de ani, caraeteristicile latente legatede subidentitatea profesionaHi, parentaL:!, de activita1;i social-ob~te~ti ~imaritala se exprima drept criteriu1 din ce in ee mai pregnant.

Nu putem ignora din Qceasta trecere in revista discU1;iileprivind nu­meroasele farete ale diferentelor mai pregname, fara a ne referi la unstudiu privind personalitatea prin mtermediul testului Szondi ~ ap1i­earea acestuia 1a diferite virste [236, p. 433-446]. !n ceea ce prive~teanaliza factoriaLi ~i vectoriala a rezultatelor la acest test proieetiv - sepune in eviden~a mtre 20 :;i 24 de ani ~i in continuare constituirea tre-

Foarte de timpuriu copilul sesizeaza aceste aspecte de "structura" ~i"climat" al familiei ~i se adapteaza a:estora. In contexmI adaptarii,mama devine pentru cooil ecran de rtferin~e ~i securitate In primeleetane onto;>-enetice, deoa~ece ea satisface trebuinrele vitale ale ccpilu-

• A • 0 • 1 cd' d '" I' ~ "lUl, ca :;1 trebmflte"e Iun amentale e a tl molt, tot ea creeaza caCf'.!lprimaI' al interdicriilor.

Am putea c3Dsidera confortuI~:;i echilibru1.ps~hic 81 fa!niliei ~a va:loare evaluativa, raportlnd numarul de tenslUDl ce 0 caractenzeaza1ntr-o unitate de !imp data, b structura :;i Dumarul intcrrelariilor afec­tive dimre parinri :;i copii. Analiza totaLl a confonului psihic al fami­Iiei ar trebui sa cuprinda :;i relariile capii-capii. Exista 0 evolu\ie aaeestor variabile. lvIuhi autori considera Cd studii COD crete valide slm[oane greu de rcalizat pe acest plan.

Phnul adapt:lrii parin~ilor ]a prezeap. copiilor este animat chiarde eopi1 prin inflaria tot n13.i mare a dorintelor, a atraqiei obieetelor,a euriozita~ii, a dorin1;ci de mi~care ~i de a fi asistat ale copilului.Aceasta erup~ie a subiectivitalii, foarte evidenta dupa 7-8 luni, acopilului se izbc:ite de disponibilitatile de timp ~i independerq:a alemamei (mai ales). Copiii miei au timpul ~i ritmul lor de rela1;ionare.Treptat se den-olta dorin1;a d(~ a efecwa singur tot feIul de .'1ctivira1;i.Adl~hii 1;)i intensifiea treptat ineiziile brmaie In a.ctivita1;ilc pc carecopilul vrea sa Ie finalizeze (deoarece eontravio flagrant regulilor ta­milici) ~i dintrc acestea ar fi dorinra copiIului de a trage fala de masa,de a .'1rUDcatoate obiectele eliott-un serrar deschis etc. Astfel, copilulse izbe5te de 0 aha forf} a adu1mlui, interdiqia, exigenla, iar ad~[tulsesizeaza dificultati deosebite privind educatia copilului.

Tipologii ale tineretullti. Exista numeroase incercari de cIasificare,]. tinerilar. Fara indoiala, structura profesiunilor creeaza 0 amnrentadifereD~iala discretJ. Tot atit de discret se creeaza diferen1;ieri prindensira tea (prezefl1;a sau absen1;a) oe roluri pa temale si ma trimoniale5i, in fine, sta tutu] social (locul in ierarhia profesionala) constituie unfJ.ctor discret de diferen1;iere. Un tinar sau 0 tlnara care au Iuat unulsau doua brevete de inventie - san altul, care este frunta:; regional pefamUra de produqie, exprima 0 co:nponenta psihoindividuala specifica­pregnanta. Intereseaza 1nsa ~i aIre criterii. Tipologiile cunoSCUte aleIlli Jung (extra\-enir,i ~i introverti1;i), pre!1.late1:1 mai toate tipologii]emoderne, tipolagia lui E. Kretschmer [116] in autist interiorizat schi­

zotim; picnicttl de sta tura medic cu git scun :;i masiv, piept 5i pin­teee usor proeminent, instabil emotiv, 1.ipsit de voin~a; ciclotim desta tura mijIocie, bine lega t, puternic, cu 0 oareeare lentoare $i fle;;nc1­tism $i displastiwl, amestecat, se pot bine $i usor observa la ti~eri.:t:etre DJ.~~ulescu [58J atrage aten1;ia asupra tipologiei Iui Hans \'Venekec "" ]. d H \". 1 ] b d' r •.•• l' ..,1 \Y .• 11 e . .lans ,; ene;te pune a aza lIeren\lenI tJpo oglce at1!u-

244

247

Cap i t 0 1u 1 Vll1VIRSTELE ADULTE

DisClitie pri7.;ind vlrstele adl£lte. Aparent neseismice, virste1e adulteael fost mai putin decupate analitic in stadii de dezvoltare psihica. Mult8:neme s-a considerat dl psihologia generala este pinil ;.1 urma 0 psiho­logic a adultului. 0 astfel de opinie exista in mai toate lucrarile de psi­hologie generaEi, pina prin ultimele doua decenii. In ultima \"feme, ast­tel de lucr~ri cuprind 0 cantitate din ce In ce mai mare de materiale deraportare la copii5i adolescenti. in schimb, lucrarile de psihologie so­c1'11;i au 0 mai mare atenrie fata de drste1e tinere. In mod inca restrll1sau aparur lucrari ce au 111atenrie in exclusivitate virstele adulte ~i celeterminale. in aceste conditii, exist a totu5i 0 mare cantitare de referiri laYlrstele adulte, chiar in studiile privind psihologia virstelor de cre~tere.E vorba de un fel de raportare latenta a evenirnentelor implicate in dez­voharea psihica onrogenetica 1a punctul de virf adult. Designr, in astfelde siruatii exista 0 ipostaziere optirnisra: a virstelor adulte. N umeroaselemateriale ce s-au colectat in diferite Imprejurari ~i cu diferite tipuri detennici psihologice permit 0 abordare a acestora din optica stadialitatii,optid. bine implantara In mentalitatea gindirii modeme.

Dificultati1e de analiza r:unin lnsa mari, datorita eterogenitarii ma­terialelor, nonconcordantei de criterii privind evantaiul de evenimentecaracteristice universului adu1~ilor. N umaruI mare $i divergent de refe­rinle pe care Ie posedam astazi Cll privire 1a adult creeaza un obstacolin interpretarea lor. Desigur, exista ~i ahe numeroase dificultati in caleaunui demers de sistematizare a acestor feluri de date. La ora actuala:,

omul adult, Fauritorul principal aI vietii sociale ~i aI progresului, traie~te1n zone foarte diferite ale pamintului ~i con~tientizeaza conditia exis­tenriala a destinului sau social. Amprenta social-economidi ~i culturaUia creat 1a adulti 0 conditie de diferentiere a structurilor dinamice alepersonalitatii lor fata de tineret ~i copii. $i aceasta, deoarece oameniiadultl de azi sint marcati de mentalitatea~i stilu1 de via~a din deceniile

buinrei de afeqiune, trebuinta pentru cultura evidenta 1a baieti pIn a 1'129 de ani. Se manifesta conform reaqiilor din vectorul P. trebuinre.etice, evi tarea situariei de a se cia In spectacol, pudoare ~icenzura mo­raU=; riguroasQ, capacitate de a se staplni, impulsuri situative moder<:ue,ciar ~i 0 tendinta de a rine cont de punctul de vedere al ahara. Eul spi­ritual este e,-ident lntre 18 ~i30 de ani, iar reaq:iile de deta~are~i acro­~aj afectiv sl11t mai prezente dupa 25 de ani, clnd se diferenriaza.

Ctte'vc1 probelerne speciale. Desigur, exista ~i 0 serie de aspecte legate<-ie comportamente!o atipice sau a celor deviate moral 9i ,social. Proble­mele inCraqionismului -- ~i ale variantelor sale - nu pOt fi Elsate lao pane. Chiar dadl cifra neagra a infraqionismului este greu de cunos­"Cut, pe de-o parte, din cauza di victimele Inse~i renunra din diferite mo­tive sa semnaleze infraqiunea - multe situa1ii se daseaza din lipse deprobe etc. Nici chiar infraqionismul legal nu este suficicm de claroExista nevinovati pedepsiri In unele cazuri ~i yinovari scapati abil prin­tr-un proces nu suflcient de bine condus. In orice caz, se consiclera cainfraqionisrnul se modifidi odata cu vlrsta. In acest sens, tinerii mar­cheaL:a 0 incidenra a infraqionismului careatinge 0 culme absoluta infaza de Ia 2S la 30 de ani, llrmind 0 descre~tere la virstele ulterioare.In fazele aclolescente domina atentatele Impotri\'a proprietihii (furtul),abllzul de in credere Ia tinerii adulti (30 ani) ; funul scade dupa 25 de~lI1i,excrocheria minge virfuI statistic la 21 ani, abuzul de increderecre5te brusc peste 32 de ani ~i scade abia dupa 3S de ani, sparge rile ~ifurturile c.:dificate cresc inrre 32 ~i 33 de ani, iar delincvenp.ln dome­niul moranJrilor incepe In jurul a 16 ani, cre~te plna Ia 30 de ani ~iscade lent. Violenia impotriva persoanelor e mica la adolescenti, cre5temul t la tinerii adulti (inc1usiv delincvent,1 rutiera).

Curba delincvenrei Feminine este mai lent;i in ceca cc prive~te ver­sanrcle de ascensiune ~i scade mai putin rapid ca acea a delincvenrei mas­culine, fiind tOtu~i totdeauna sub aceasta.

Cauzele delincvenrei ~i ale creFerii acesteia 1a vlrstele tineretii sIntmultiple.

Numeroase studii evoca influenrele nefaste ale conditiilor de adap­tare, influente ale unei familii dezorganizate, certate cu Iegea, lipsa destatut ocupational, alcoolismuI, 0 proasta structurare a larurii emotio­nale a personalitarii, lipsa simrului de responsabilitate ~i a educariei lui,indicatori de a.gresivitate manifesta ~i latenta foarte mari, inteligenranealimcntata educational ~i con venita spre de1incventa etc. In genere, seconsidera ca cea mai dramatica perioada pentru b3:rbari este Intre 20 .5i25 de ani. Este 0 perioada de contradiqii, de integrare In sisteme degratificatii cu resturi de agresivitate de tipuI celor din copilarie. 0 adoua perioada 1l1carcata se contureaza spre sflqituI etapelor de adultdnar (35 de ani). Este 0 perioada de repliere ~i bilanr, de scadere a ar-

246

4-5 ale acestui secol.In copiLhia ~i adolescen\a adultilor de azi lumeae~a inca iswvita ~i saracita de dectde celui de al doilea razboi mondial,cu aspira\ii mai modeste ~i idealuri poate mai mari. Ivlijloacele de comu­nica~ie crau mai restrinse, drculatia ideilor mai precara ::;i mai J:ncarcatade presiunea razboiului rece. Diferen\e1e de receptare a ideilor in adoles­centa adul\ilor de azi a fost mai abrupta ~i marcata de virulen\c critice,influen\ele ]colii 1i ale mass mediei au fost mai putin 1l1semnate (In spe­cial a TV-ulni, c::lre er~, inca 0 raritate), ca ~i ale 5c01ii care avea uncaractc!' mai scobstic, fiind mai distanpta de via\a econol1;idl ~i intr-uil+d mai re~;trictiva chtorita dificulta\ilor postbeEce, Dealtfel, rqeaU:l~colara distrusa prin razboi s-;). restructurat 1i a crescut treptar, neputindcuprinde deci ce~ia mai tirziu, marea majoritate a til1eretului in sistemede instruire mai consistente. Ni se pare clemn de semnalat hptu! ca intimp ce in genera~iile cnprinse astazi intre 5()-60 de ani ex:isra desruioameni care au jucat 1i jOJca rolmi imponante fiind autodidaqi sau Cll

studii incomplete, dupa 1965 acest fcnomen este pe cale de dispari\ie.Apdar, exista anumite condi~ii ce ]i-au pus amprenta asupra dez­

voltarii in copiElria 9i adolescenp adul~i10r, condi\ii :)i e,'enimente ceau modclat fclul de a gindi, a fi ~i aaqiona al acestora. Este adevaratd adultii de azi au schimbat via~a sociaEl din zilele noastre, au consti­~uit substJnp. umana ce a creat ~i vehiculat caract;:~risticile vietii mo­deme de azi,

Exista, desigur, trasaturi uni,'ersale umanc (caracteristicile mai ge­nerJle ce definesc oamenii), exista ~i caracteristici generate de coexis­tenta generatiilor in acela$i mediu de cultura, aspira\ii 9i idealuri sociale,ca 9i Insu9iri ce decurg din amprenra lasata de caracteristicile nivelull.lide trai $i de carJ.cteristicile consumurilor. Acest complex de caracteristicicreeaza 0 valabili.tate relativ larga a swdii10r privind psihologia umana.N u trebuie sa uitam ca societatea moderna exprima 0 tendin\a puternicade omogenizare a aspiratiilor spre un nivel de Hai civilizat $i demn,spre 0 via\a culturala bogata, dl diviziunea intemaiiona1a a muncii nueste doar un deziderat, ci 0 realitate ]i ca In procesul producerii ~i difu­zarii de bunuri materiale ~i spirituale sint angajaii tot mai mul~i oa­meni, fapt ce creeaza 0 nOlla dimensillne dezvoltarii psihice de amsamblua omului din secolul nostru.

In aces! sens putem afirma di exista diferen~e privind poten~ialulpsihic llman de la 0 ctapa la alta de via\a. ~n acela~i sens exista evolu~iisocioprofesionale ~i Ocupaiionale, diferen\e de aspira~ii profesionale, destil de via\a, de statute $i roluri sociale pe vlrste.

Organizarea sistemelor diverse de suplimentare a preparaiiei profe­sionale (datorita amplificarii de patrundere a revoluiiei tehnico-indus­triale) a fost confruntata cu doua opinii consolidate, eonrradictorii pri­vind omul adult. Pe de-o parte, In primele decenii ale secolului s-a

consolidat optica privind faptul di dupa perioadele copilariei ~i o.do1e3­cen~ei, perioade de foart<; mare plasticitate, dezvoltarea, Inceteaza. pen­tru ca apoi, dupa 0 lunga perioada de platou, fara evenimente semnifi­cative (perioade1e adulte) sa Inceapa declinul vie~ii. Opusa ~cesteia est..:opinia de larga circula\ie di vlrstele umane se lncardl de experienia,('uno~tin~e 1i comportamente profesionale importante In Intreaga viat2,ceca ce lnseamna dezvoltarea eontinualrl decursul anilor adu1ii. in acestecondi\ii, problema stadiilor de dezyoltare psihica a vierii adulre trebuiesa faspunda unci dileme importante. In cazul acceptarii ideii de dezvoJ­tare ~i pentru fazele adulte se pune problema reperelor psihologice, rc­prezent:ative implicate in alimentarea procesului de dezn,ltare a stadiiloradulte.

Acest demel's I-am incepe eu materia1cIe privind biografiile oameilliorceIebri $i media de virsta pen tru erea ~ia rezisten ta in di£'eri te domenii[73, p. 5, 7-34] fenomen ce pune in evidenia un aspect 0.1 dezvoltariijJsihice In perioadele adulte. Desigur, trebuie sa tine:n scama de faptu]'ca, In genere, vlrstele adulte mai tinerc, de~i foane creative, J.U un poten­tial de stabiEtate mai reclus (marea industrie a pus In eviden~a fluc­tllatia mare a for~ei de munca pina 1a 30-35 ani), fiind apoi urmat destabilitatea relativ mare a celorlalte virste in proccs'Jl de ;Jerpetuare aprogresului social-cultural ~i profesional. Un proces similar se mani­festa ~i cu privire la infraqionism.

Toate acestca au creat 0 ateniie crescuta pentta virs~ele adulte ~i?entru trecerea lor pe planul mai activ al eercetarii.

** *

Evident, exista un coeficient de interven~ie a factorilor biologici ~im timpul vlrstelor adulte, ca $i In cazul proceselor de cre$tere din vl1'­stele tinere. La virstele de peste 35 de ani au loc forme de exprimarede maxima f01'\a, energie, prin care se realizeaza contribu~ia consistenta.a :adul~ilor 1a cerintele vie~ii sociale. Dealtfel, vlrstele adulte se mairnmesc ~i Vlrste active.

:I:

* *

Exista 0 serie de factori amelioratori implica~i in via~a social-econo­mica ~i culrurala. Ace1tia din urma se eonsidera responsabili de longevi­tate, de activismul mai mare a1 emului modern fala de eel din aIte peri­oade istorice ~i de victoriile lui o.proape incredibi1e priviRd staplnirea.energiei atomice, zborul In lURa, utilizarea electrGnieii,a laserului etc.

249

251

volta rea senzoriaIJ:, Jlervoasa, glandulara, se dezvolta ~i complica planulmental $i al simbo1urilor etc.

In llumeroasele sale lucrari, H. Thomae [252] a atras atentia asupraveriodizarilor efectuate pentru vlrstele .adulte ; trebuie sa aiba In atentie~ "1 . '1 . v '1' 1 v" 1 . ,ralUn c, sarcIlll e care matunzeaza, III sensu Imp antanl omu UI III sar-einile sociale ~i in responsabili tali sociale. Din acest punet de vedere,exista anumite particularitati ale "amprentei trairilor subiective" dupaacest autor, "mprente ce se refera la aqiunea trecutu1ui, prezcntului $iviitorului. Pentru trecut se caracterizeaza ca fiind asimilat sau neasimi­1at, preze:1tul ca fiind constructiv ~i obstaculat; iar viitorul ca deschis,-opac sau amenintator.

- R. Bergler [15] (1959) a operat eu un model multidimensionalde den'ohare In care variabilele socia1e au fost scoase pc primul planimpreuna Cll atitudinile ca si conexiunilc dintre de, ca demente deosebit"de sensibile .;;i importante. £1 s-a referit la faptul ca atitudinile slntdimensiuniie psihice cele mai sensibile, deoarece sint inJlue:1~ate deware evenimcntele viqii sociale, dar mai ales de : a) eoncurenta socialasi profesionaEi ; b) situa~ia familiaEi ; c) interiorizarea lumii ~i a imper­feqi"nilor ei reale ; d) ocupatiile cu monotonia propriei vieti cotidiene ;,e) imeriorizarea caracterului definitiv al propriului destin; f) confrun­tarea eu caracterul finit al existen~ei In lumea reala.

C. C. .:\files [143] (1931), analizlnd stadiile adulte, s-a referit 1aapariiia copiilor .;;i a considerat ciclurile vietii ca tinzlnd sa fie axatepc ciclurile de aparitie ~i cre$tere a copiilor, a fami1iei ca unitate. Tnaccb5i sens, 1. D. Cain [33] semnaleaza faptul di este altceva sa fii

tata1 unei fete de 10 anisi sa posezi paternuri1e de conduita corespun­zatoare, sau sa fii tata la 30 ani sau 1a 70 ani.

o serie de aurori se opun opticii periodizarii adulte ~i emit ipotezaca starea adulta este de consoli dare. Robert Lifton [131] susiine .;;i elca 0 serie de caracteristici psihice se optimizeaza, dar altele sedete­rioreaza, la fel ca R. Berguss (1958), care 5e refera 1a capacitatile biolo­gice ~i psihologice ale funqii1or, 1a productivitate, trasaturi caracterio­logicc, integrarea profesionala, statutul social $i rolurile de virsta.

D. E. Super ~i co1aboratorii [221] (1970) uti1izeaza un model de

5 stadii de dezvoltare, in care cel adult este de Implinire sociaIa $i pro­fesionala $i se plaseaza in urmataru1 context:

1) CopilJria, in care evenimentul central este cresterea (plna la19 ani). Integrarea sociahi se realizeaza prin 1nvatare, $i prin constitu­irea intereselor vocationa1e ;

2) Adolescenta. perioada de maturizare biologica (15-25 ani) ~ide cre5tere a oportunitatilor de adaptare profesionala - perioada im­pregnadi ~i de imerese fa~a de oportunitatea diferitelor profesii. Superconsidera ca adolescenl"a este ~i stadiu1 iden tificarii de sine;

A patra perioadl ! :\. clUCC;] A ~aseaa \Oiepi: perroad<'i perioaciJ

a treia peric,ada a vielii; a vie!Ii;a01l1UL prima a doua

(rlza perioada p<."xioadJde autocunoa~tere a bdtriD.e~ii a bitrinetii;...

45-55 ani 55 ;:Ini deccsul

Tabelul 21

cea mal pu- Iternic3. perioadii

de crue I

A trcia perioada a vietii;a doua perioada adultii.

Miezul vietH umane31-44 ani

cea mal scZizutil. pe.rioadC, de recepti?i­tate prin instruireaadulplor. Disparein teresul pen truIn',atare

A douaperioad<1a vietii;prima

perio..ldaadult"

dorninatade tinerl::te21-30 a11i

autoin­struirea

Primaperio~ld:iil viqii:copiLlria

,?l t inere ~ea0,0-20,0 ani

Primre psihologii mai cunoscuti, Ch. BLihler [31, p. 405-409] a(;Qleqion-at in jurul a lca biografii ~i 50 de anamneze din 1iteraturape care Ie-a tratat din optica vlfstelor ~i a incerclt sa identifice curbaascendenta ~i degenerescema a viqii umane pc aceasta baza. Ulterior adisociat (1959) declinu1 biologic de cd intelectuaI.

\\7. Stern a opera! en imaginea piramidei dinamice a virste1or,care spre anii adul~i 'drful se caracterizeaza prin diminuare. $i W'hite[ -] 'd v v • v • r1 1 ' 1 d 1 . v227 cOnSl era ca eXlsta penoaue a e Vlrste"or a ute ce contmua con-centricitatea perioade1or din virstele de cre~tere.

!n ceea ce priveste aspectele diferentiatoare, Allport [2] a enumerat~ase trasaturi specifice :;>,duhului $i anume: constiinta de sine larga.rehtii si raporturi in time, securitate emotional8: fundamel1 ta1:i, preocu­pare obiecti\'a, obiectiyare de sine, armonie relatiY~1 cu propriile achi­zitii din experienta personaE!.

Moers (149] (1953) a diferentiat 6 perioade, dintre care trei adulte,1n care au importanta modificarile de imp::ilsuri suflctcsti. Perioadelese manifesta dupa cum urmeaza, din punctul de yedere al receptivit,hiide invarare.

Evident, periodizarea de mai sus pune accentul pe virstele adulte.

Criteriile de periodizare sint insa relativ putin clare. Guardini [94 J(1959) - apoi Castner [37] (1963) au avut in aten~ie "crizele" virsteiadulte intr-un context explicativ specific vie1ii.,. 0 analiza <1Semanatoarea efectuat ]. Kagan ~i H. A. Hors.

e!. 1. Leuba [129] a daborat 0 lucrare ceYa mai centrata pe virsteleadulte, In care a stabi1it diferente numeroase Intre adultul tinar, aduItulde virsta mijlocie si adultul tardiv. Au efecte influentele culturale, so­ciale ale personalitatii adulte, dar se exprima particularita~i si In dez-

;,rd,tareainClusi'r:;;colarZi

250

3) Tineretea (lntre 24 ~i 44 de ani) - perioada de maturitate incare se petrece in tegrarea in profesie, eventual gasirea unui drum spe­cific. Este un stadiu de generalitate ;

4) StadiHI menfinerii (l'ntre 44 ~i65 de ani) este domina! de inte-[rarea profcsionaEl ;

" 1," I A' , •• f' IVJ) v tTste e mamt?ite, ae ciezanga)are pro eSlOna a.

Mai axat pc ideea prepara~iei pentru mund: drept criteriu <3.1impar­\;rii stadiale, D. C. :Miller $i ''\'7. H. Form [145] (1951) au descris $1 el5 stadii -- jncare rela~ia cu munca are 0 evo1u~ie specifica.

J'v1iller $i Form considera primul stadiu, de dupa na$tere, ca .tadiude fantezie (0-10 ani). Acesta este urmat de stadiul de interese (10-­12 ani), de capacita\i (13--14 ani), care lncheie primul ciclu mare a1vietii. Urmeaza ciclu1 de exp1orare, de la 15 la 24 de ani. in carc seorganizeaza mecanismele alegerii din alternative. are loc inva~area pro­fesionaIa, inseq:iaconcep~iei de sine In aceasta Inva~are. Urmeaza, dupacei doi amori, ciclul de stabilizare a vieiii (al treilea), de 1a 25 1a 44de ani. Intr-o prima subetapa a acestui ciclu, l\liller $i Form consideraca se continua alegerea profesiunii, traversindu-se citeva schimbari. Maij'erma Jevine stabilizarea dupa 31 de ani (plna 1a 44 ani). In aces!tpisod de via\~l cfonuriJe se centreaza pe stabilizarea roluIui profe­:iona1. Perioacla a patra, de men~inere (de la 45 la 65 de ani) este do­min~lta de antrenarea complexa in munca specifica postuIui ocupat.Acesta este un ciclu de viara productiv. In fine, urmeaza ciclul a1cincilca, de declin.

In ansamblul acestor periodizari, aparent dominate de criterii dife­;'ite, evocam din nou teoria llti E. Erikson, cu cele 8 stadii ale sale 13

care ne-am referit mai pc Iarg 111tr-un capitol anterior. Rcamintim doariaptlil ca stadiile adulte sint yazUte de acest auror ca antrenate profundin viara sociala din teama de cCi11promitere5i ca antidot fara de moartc.

Impaqirea stadiilor ;}clulte ;n functie de evolU1;ia familiei estc maiinteresanta la Douglas Hall [97, p. 55-58] . .Alitard subliniaza faptulca femeile Slnt mai dependente de evolutia Eami1iei care marcheaza ci­cluri1e \riqii lor. Aceste tipllt'i de stadii incep dupa disatorie, care crc­e:na un cadm sl1plimentar de identificare a tinerei sarii. Primul stadiudureaza de la casihorie plna 1a na$terea primului copil. Este un stadiudominat de 0 u~oara anxietatc Iegata de dezvoltarea copilului $i de inti­mitate, de organizare a stereotipurilor familiei. Al doilea stadiu dureazade 1a na~terea primului pina Ia a celui de ai doiIea copi1. Al treilea esteal momentuIui in care familia poseda doi sau mai mul~i copii pre~colari(~i mai mici). Al patruIea stadiu (aI famiIiei in plinatatea ei) incepe cuintrarea primului copil In ~coala: ~i se termina in momentul in care pri­muI copil parase~te easa parinteasC'a:. Urmatorui stadiu, al cmcilea, In-

252

cepe eu plecarea primului copii din casa parinteasca ,51 sflr~e$te eu ple­earea ultimului copil din familia de provenienta *. Stadiu1 de minimplawu estecel ce urmeaza, caraeterizat prin faptul ca toti capiii slntpIecari din caminu1 familiei. Astfel privita dezvoltarea adulta, se creeazao oarec.are difieultate de delimitare a cielurilor vie~ii adulte, data Gndvariabilitatea [aarte mare a evolutiei fiecarei familii nu numai In ce~ace prive~te numarui de cop ii, ciaI' ~i faptul ca exista ~i familii Llra eopii.

Dublineau S. enumera ca stadii: copilaria, ell doua faze de cltc6 ani; perioada de Ia 9 la 12 ani (etapa terminaH( a celel. de a doua, ) " 1 1 1 • (d . "d . , .raze ; aC101escenp (e a 12 ,2 18 am ommata e prepararea ~l acm-

zi\ionarea maturitatii biologice), de cre~tere intensa somatica, dar ~i psiho­lntelectuaia $i emqionaEi; perioada tineretii urmeaza b seria vlrstelor'ca final pen tru stadiul ultim al crizelor ana tomice $i psihologice deG'C5tere. Pentru autorul eitat exista doua faze sau stari adulte: 1) sta­rea adulta tinara (de 13. 25 la 35 de ani), dominata de nevoia de activi­tate ~ide viata sentimentala $i in ultima sa parte dominata de cre~tcrea5ensibilita~ii (starea de adult confirm at) ; 2) starea sau faza de maturi­tate $i de dezvoltare (de la 35 ]a 50 de ani) In care se stabilizeaza in­~truirea profcsionaUl, sociaEl ~i familiaia. Urmeaza 0 faza critica, mar­cata de 0 scadere relativa (dupa persoana) a capacitatilor vitale (de b.50 1a 60 de ani) ~i faze1e batrlnerii.

Prezin ta intercs modelul lui Schein E. H. [287] de incadrare <1

perioadelor adulte intr-un model tridimensional conic ce are trei di­reqii: prima este verticaLl (In sus) ~i pune in eviden~a schimbari 1:1

ierarhia profesionala (rangul profesional); a doua dimensiune direc­tionaEl este radiaia ~i se refera 1a mi$carea In sistemul profesiona1 din­spre rolmi periferice spre roluri centrale aflate spre interiarul de cere ~d-sistemului can, proces de cenrralizare profesionala; a treia dimensiunedireciionaEl este circumfereniiala, pe cercuriIe din ce In ce mai Ii1gusteale conului (e siruaiia unui contabil de il1treprindere care este mutatde la 0 seqie periferid sau centrahi Ia 0 aha de acela$i tip). l\.cestor di­mensiuni Ie corespund trei tipuri de reI alii : relaiii ierarhice (legate dedimensiunea verticala), relatii de incluziune (radialf'\ ce se constituieca relatii de eentralitate, $i relatii funqionale sau imerdepartamentale.Perioadele adulte se pot prezenta pe zonele cilindrului p'1na aproape departea superioara a aceswia. Autorul considera c;l substadiile ciclului

* Se considera familie tinara aceea ce eSle CO'mpilSa din 2 bunki, 2 ?arin~i ~i3-4 ccpii - ~i familia bihr:na, aceea in care exisla 4 bunici, 2 p5.rin~i ~i 1 copit.

253

255

DIK\~lICA' IDENTlTA TII

Din cele de mai sus reiese ca subielentitatiie profesionale eonnituieaspectul ce reprezinta persoana 'In perioadeleadulte. Este yorba demunca specifica, earia unei profesii (rolul profesional consta din expee­taiia celorlalri fata de 0 persoana Intr-o profesie data).

Desigur, intereseaza convergenta ~i divergenra dintre subidentitateaprofesionala Cll aceea privind viaia soeiala ~i cele legate de rolul paren-

1) Prima perioada adulta, intre 35 $i 45 de ani, se poate eonsideraca se eonsuma vlrsta adult a de stabilitate in care implantalia profesio­na;a este intensa, activitatea pe aces! plan este eumulativa, activa siereatoare. Adeseori la aceasta vlrsta se mai parcurge 0 faeultate sau undoetorat, 0 scoaEl de perfeqionare, de reeiclare etc. Statutele ~i ro1urilesoeiale ineep sa .fie mai incareate de responsabilitati, aeceml in ierarhiaprofesionaLl este activo

In viala de familie, copiii Incep sa freeventeze ~coala, ceea cecreeaza 0 cre~tere relativa a eoniinutului sl.lbidentitaiii de padnte $i 0modificare in evoluiia ,familiei.

2) Perioada adulta dintre 45 si 55 de ani se earacterizeaza printreeerea pe planl.lri de mai mare responsabilitate profesionala si soeial­obsteasca, aceste doua subidentita~i se VOl' ciezvolta. $i ace::tsta cu atl!mai mult ell c:lt vor fi mai muhe etape de reeiclare pareurse. Subidenti- " .tatea de sor se va diminua U$or ea ~i aeeea de p~irinte, ciat fiind fapwldi independenta copiilor (mari de cele mai multe ori) nu mai necesitao atentionare permanenta in aeest ro1. Evoluj:ia feminina este relativmai tensionala $iincareata de indispozitii $i anxietati Cll substrat bio­logic-hormonal (menopauza).

3) Perioada adulta prelungita (de la 55 1a 65 de ani) se caracteri­zCJZa printr-o oarecare diminuare a fondor fiziee, 0 perioJda cri tica(111Ji JIes pentru femei - in orice eaz Intii pentru ele). Diminuareaeeler .j. feluri de subiclentitati este rdativ inegala, dar regula este \"alidamJi ales pentru subidenritatea familiala de parintc. Familia se aWl inplin proces de deuuclearizJre. Are loe apoi diminuarea eanl.llativa asubicientita~ii profesionale, ramine 0.etiva subidentitatea maritala fami­liala, dominant maritaUi $i aceca de aetivitati soeial-eulturale.

Intrarea in perioadele de pensionare - mai vaelit de regresie - eehi­valeaza cu 0 importanta restrueturare 0. intregului regim de "iala, acti­vitate, relatii soeiale etc.

adult se exprima prin substadii ierarhice ce se plaseaza pozi~ional II)cilindrul imaginat.

M. Zlate [284] (1975) a schi~at 0 impartire a virstelor adulte, dupacum urmeaza: tineretea, maturitatea ~i involutia. Considerlnd contro­

versata situarea tinere~ii ca registru de vlrsta, autorul citat adera totu~i1a ideea ca tinerete:1 ineepe 1a 20 de ani ~i se ear«eterizeaza printr-omai mare armonizare, stabilizare ~i maturizare, prin adlneirea soeiali­zarii, specializarc:1 profesioD'ala, angajarea in vlata soeiala. Mamrizarea(perioada adulta) e eansiderata ea perioada unei maxi me realizari - caperiaada cele; mai inalte produetivita>;i, a armonizarii intereselor, apti-.tudinilor, deprinderilor, a modalitaf,ilor interrela~ionale, a con~tiinlei~incl usiv a securizarii emo~ionale - ~i a strueturarii eoneep~iei filozo­fiee de via\a. In fine, involutia (vlrstele de involuiie se caracterizeaza.

prin deelin· eompensar, inegal, prin uzur;! c1atorata imbatrlnirii etc.).

Dupa cum se poate lesne vedea, fluetu<l\ia eriterillor de diferenriere­a stadiilor, indusiv a eclor adulte este foearte m;1re. Datorita utiiizarii

de eriterii dif erite, se consemneaza diferente in eeea ce pri'.qte limiteleinferioare ~i superioare .ale fiedJ:rei etape adulte. Cele mai eritlee mo­mente ale ciclurilor vierii slnt perioade1e de trecere de 1a 16 ]a 25· deani ~iede de dupa 50 de ani.

In literatura de specialitate se atrage insa atentia asupra erizeide 1a 40 de ani, 1a care ne-am referit in parte ~i vom renni. Aeestevlrste sint profund influeniate de ennimentele familiale. Primele se

prelungesc peste limita i:lferioara spre zOl1e!e tinereiii. Virste1e termi­nale, ca ~i virstele eritlce in jurul a 40 ~i .a 50-55 de ani se afla subsemnul cre~terii longe\"itatii ~i a1 ie~irii din viata activa, profesion::tla ..Se tinde sa se eonsoJideze ° virsta matura tardiva prelungita elatorita.ere~terii eonditiilor de viata, a suportului medical $i de euhura medi­cala preventiva mai buna $i soeiala mai larga, fapt ee pune lU eviden~a.o dilatare a virstelor adulte eactive.

2. Subetapele vlTstei adulte. Avind In Yedere ideea ea stadiile dez­

valtarii psihice au drept criterii de diferen~iere tipul fundamental deaetivitate :)i tipul de rela~ii implicate, se poate eomidera ca expan­siunea cumulativa 10 earaeteristieile muneii profesionale $i in ierarhia

posrurilor de munea constituie tipul fundamental de aetivitate in peri­oadele adulte, iar structura re1aiiilor de munca soeiale si de familie(valoarea lor contribuJnta In afeetarea si dezafectarea identitaiii ~i asubide'Hita1;ilor) constituie tipul de rdatii caracteristiee si in aceasta.perioada. Ca atare, se pot difereniia urmatoarele subetape adulte:

~54

'" Jacques Elliot considera ca este 0 perioada in care cre~te incidenTa unei noicrize de orig;nalitate (cam la 37 de ani la arti~ti) ~iconcomitent 0 rata mai mare de<leces intre 35-39 ani la persoane foarte angajate profesional in caz de insucceserepetate sau de ne~anse numeroase succesive. Rata deceseIor reintra in normal intre40-44 ani. Complementar, acelea~i viTste sint semnificative pentru contribu;ia re­zistenra a persoanelor respective in domeniile ltiinTei, tehnicii ~i ale diferiteJor activita;ianizanaJe.

257

diferenra £ara de generatia tlnara ce intra In produqie. Faptul ca atarese con)tientizeaza ca un plus de experienta practidi ~i 0 cerinta de reci­clare sau de perfeqionare teoretica. Optiunea pentm ,£unqii adminis­trative execl'.tive de proiectare, In domeniu, se face aproape pe nesim­tite *. Oricum, viaia profesionala )i ob~teasdl devine mai densa Inprobleme ce 5e resimt ca mai dificile $1 complexe, ~i in viap de familieapar probleme noi. Cre$terea copiilor, problemele legate de inrrareaacestora 111 :;:coaEi aduc dupa 5ine aspecto de educatie ~i instruire maicomplicate, mai ales ca uneori primul copil poate intra in perioadapubertatii ~i poate crea tensiuni de opozabilitate, nemulrumiri, Statistic,aceasta este perioada celor mai numeroase desfaceri de casatorie -- maiales dadi sotii lucreaza In localit3ti diferite :;:i fac naveta, iipsind astfe1foane mult de acasa. Totu:;:i, angajarea mai profunda In munc3 creeazaun echilibru al personalitatii.

!ntre 40 :;:i45 de ani experienta profesionaEi devine bogata la multepersoane. Omul se simte In mijlocul vierii. Capacitatea de munca ~irandJ.mcntul se afla In prim plan. Este 0 perioada de expansiunc soeiaEi:;:i profesionala. In familie se reinstaleaza echilibru1 ~i un sril adecvatde interrelatii. Opozabilitatea copiilor este tratara cu mai mult calm:;:i cu mai purina nelini:;:te - cee3 ee arata ca familia a achizitionat 0experienl;a ·pedagogica. Familia poate fi confruntata eu decesul parinri­lor (bunici1or), ceca ce va duce la interiorizari profunde.

Structura i:nerrelariilor sociale se va dezvolta pe vertical a ~i orizon­tala, In stfUctura ierarhiei profesionale, dar $i In ·afara ei.

In perioada adlflta de stabilizare Jl (de 1a 45 la 55 de ani) se insta­leaza U$or Incarcarea cu intimitate a subidentitarii parentale$i maritale,dar cresc $i responsahilitarile pe aceste planuri. Rolul de sor :;:i sorie secunoJ.$te mai bine. Criza de idemitate a copiilor mai ayansari sauparasirea [amiliei de unul din copii (care pleaca 1a studii) contribuie 1acre:;:terea tensiunii :;:i nelini~tii In familie.

Perioada de 1a 45 1a 55 de ani se poate :;:iea divide in doua subetape.In prima, de 1a 45 1a 50· de ani, se perpemeaza structurile relatieicomp1exe ale etapei anterioare. Unele avansari in mundi, gradarii, grati­fieari etc. permit marirea confonului in famiIie, plannri mai comp1exepentru vacanre, Poziria profesionala este Inalta, can tributia poa te fiinalt creatoare. Dupa SO-55 de ani se exprima din nOu trecerea prin-

Naluriia!ea a III-a

( 55-50ni )

Virsta aduitii de stabilitate aproximarivegale - 35·45 ani

A c'-;uo Vlrs!a de i:.cf:.:ritale

(';5-55 cni)

r~~;f!e (25-35cni)

tal ~i marital. Schematic redlnd corela~iile cde mai obi~nuite in co(>­textul celm 4 subidentita~i privind maturitatea, de au urmarorul aspect:

=seutial pentru fiecare din aceste dilatari $i conrractari de subiden­::la,i cst:; faprul di se realizeaza in conte:nul unor rdatii de feed-bad,.;:'ri':i;;d randamenrul, efectele ~i expecta~iile de evaluare, ca $i expec­:;::l;ii:e de recompense, promotie, responsabilitare $i iniiiative, rinere lDevic:';;:1\2: a opiniilor legate de statu suI social $i prestigiul acestuia. Toatea.::estea slnt de maxima importania In perioadele adulte.

?erioada de la 35 la 45 de ani se lmparte ~i ea In doua subperi­oade ; de 10. 35 1a 40 ~i de la 40 la 45 de ani. Desi In ierarhia profesio­nala persoanele de 35-40 de a:1i ajung la func~ii medii, sesizeaza

256

tr-o criza de interiorizare provocata de climacterium (menopauza) 1afcmei. Aceasta criza bio1ogica este Insotita de disconfort fizic ~i arcioc mai devreme sau mai tlrziu. Climacteriumul viri! poate fi mult mait'<lrdiv. H. Lowe [133] (1966) a studiat 326 de biografii plus 2 000 depersoane. Autorul a conchis di exista un fel de anticipare-a~teptare(expecta~ie) a climacteriului care mare~te actiunea psihologica Insoti­tOCJ.re.0 diminuare a fortei fizice~i 0 modificare relativ~~ a starii desanatate (astenie) contribuie la adlncirea imeriorizarii mai sus semna­late, care se organizeaza ~i in jurul ideii de valoare a propriei persoane.

familie Incepe procesul de denucIearizare. Copiii primi se disatoresc,intra In produqie,au copii proprii.

In perioada sa u ~)lrstcl adult,l preltmgita (de la 55 la 65 de ani) sub­identitatea profesionala incepe sa se distanreze ca $i subidentitatea socio­cuhura!)l, care slnt mai putin incarcate de sarcini. Super considera caeste 0 etapa de menrinere ceva mai 1ini~tita. SubidentitateJ. paremaLl~i maritaEl se re1ncarca de intimitate prin aparitia nepot;ilor, lntr-uncontext nou. Ciclul vie~ii i5i inchide ~i redeschide inca 0 veriga. Inprima subetapa (de la 55 la 60 de ani) numeroase profesioniste se pen­sioneaza, ceca ce modific:i bugetul ,[amiliei $i programul ei. Are lac 0restructurare locativa de multe ori (la 60 ani).

Dezangajarea profesionala a femeilor aduce 0 modificare a oraruluifamiliei, problema preocuparilor, relatiilor sociale etc. Pentru femeileangajatc mai mu/t In problemele viet;ii de familie, problema nu esteprea gra va - mai ales di dupa aceasta organismul feminin i5i recapa tavigoarea. Barbatii continua participarea lor la procesul muncii. Expe­rient;Q Indelungata Ie stratifica numeroase capacitat;i organizatorice demunca $i un randament facil de obt;inut pe baza de don mediu. A vind111 subordine colective mai mici sau mai mari, echipe de tineri - se5traduiesc sa Ie conduca $i sa Ie invet;e. Poate aparea 0 opozabilitate degenerat;ie In cazuri de crize economice sau schimbari sociale foaneevidente .

Viat;a in famiEe se simplifica imr-un fel. Distraqiile devin malput;in improviza te. Exista 0 oarecare rutina reconfortanta a. viet;ii dinfamilie (tab ietu ril e).

*

Acesta este un tablou foane sumar al perioadelor mature axate peevolut;ia unor oameni obi5nuit;i ai viet;ii de mundi ~i aport constructi vin procesele de produqie.

Evident, aceste corclat;ii ~i intercorelat;ii intre subidentitat;i pot fiextrem de diferite de la caz la caz.

258

Exista uncle diferent;e ]a femei fata de cele de mai sus.Emanciparea femeii s-a izbit 'de numeroase restrict;ii obstruqioniste

dinspre partea societat;ii, dar $i dinspre panea S1tuatiei reale familialC'.Rold de mama ~i de sOlie este mai indlrcat ~i tensional ~i, in genexe.cele doua rolmi (solie ~i mama)slDt totdeauna mai dilatate ~i maiactive ca la barbati. Se pare ca din punet de vedere antropologic femeia·are 0 mul! mai mica variabilitate la wate rasele umane, ramlnlnd maistabila. Ea are matricea rasei 261.

Deosebit de 1ntereSante ni se par observatiile lui Douglas T. Hall(97, p. 89·-92] (1976) privind dezvoltarea trebuintelor in perioadeletineret;ii ~i ale adultului ,tIna.r, mijlociu ~i tardiv (indusiv perioada adultaprelungita).

EI imparte ansamblul trebulltelor ]'n trebuinte de serviciu ~i trebu­inte socioemotionale. In tabeluI de mai jos acestea au fost concentratepc trei ni\'eluri de vlrsta (lmpanirea fiind facuta dupa criteriul stagiuluiin profesiune). Noi am adoptat tabelul original.

C.\R.ACTERISTICI PSIHOFIZIOLOGICE MAl IMPORT ANTE

Exista 0 serie de aspecte legate de sistemul nervos ~i virsta : multcliscutata problema a regresiilor, chiar daca in ansamblu este de ne­contestat, este greu de detJ.$at ca atare. Fiziologic, se ~tie di perioadelede cre~tere Slnt dominate de procese1e anabolice, iar cele de Imbatd­<lire - de catabolism. Exista insa sisteme de regresie chiar In perioaddede cea mai intensa ~i rapida cre~tere. Embriologii semnaleaza degenerariale. unor zone cerebrale chiar 1a embrion. Pe de aha parte, H. B. Jame.[109, p. 87-88] (1959) a semnalat stabilizari funqiona]e plna Ia60-70 2.ni. A~a, de piida, au loc fine diferent;ieri plna tlrziu in sistemulnervos auronom (Kuntz, 1939). Dealtfel, se ~tie 6i sistemu1 nervos au­rODOm este extrem de rezistent la procesele de il}volut;ie.. Printre altele, hipotalamusul (creierul median) este activ ~i In pro-gres ~i peste 60 de ani.

In intreaga masa a creierului, panea cea mai perisabila se afia lanivelul conexului (pons) $i a creierului mic. DealtfeI, numarul neuro­nilor care se distrug in masa creierului (ace~ti neuroni nu se recupe­:caza) cre~te dupa 25 de ani. Supleant;a are loc datoridi numeroaselorlUterrelatii struotura1e $i a uria~e mase de rezerva a substantei cere­brale. Funqional, activitatea imelectuala este alimentata $i intre~inutade solicitarile permanente profesionale, 'culturale, sociale, de confart caredevin numeroase ~i responsabile 1a adult.

Se ~tie Insa ca ment;inerea vigorii fizice, solicitarea optimala a siste­mului nen-os ~i a sistemului muscular influen~eaza ~i vigoarea psihidi.Igiena mintala ~i psihosomatica vad .aceasta rela~ie co. esent;iala.

259

Cele mai bune performan\e de forla ~i durata se manifesta intre20 $i 29 de ani. Tabloul general are urmihoarele aspecte: 18-19 ani<)20/0' iar 20-29 ani 1000/0, intre 30-39 ani 950J0, intre 40 ~i 49 deani 90,5°/0, J:ntre 50-59 ani 750;0, iar intre 60-69 ani 67,70/0' Separe casolicitarea prin munca este folositoare, deoarece men\ine aspecte.ale fonei. StudiiIe Iui Gessnez~i \\;/oltereek (1959) au facut referiri spe­ciale la acest fapt. Totu~i, unii autori cum ar fi E. \,\'. Jok1 (1954),IVIi.ilier Hegemann [153] (1956) considera c~ scaderea performan tdorCll ·drsta are loc din cauza nicotinei, cofeinei, alcoolului, somnifere­lor etc. Dupa 40 de ani, forp fjzidl scade u~or. Se manifesta ~i alternodificari de caracreristici fizice, de metabolism bazal, de secretii alegL:l.!'delor pituitare ~i a hormonilor sexuali. Tot dupa 40 de ani deserqteu,/or energia, ell atlt mai mult Cll ell' inima ~i plaminii intra lntr-o fazade miqorare a capacitatii de pampare de singe. Descre~te in aceste con­dilii tonusul muscular, cre~te cantitatea de grasimi evident la multepersoane, mai ales la cele ce due 0 via\a sedentara. Pot sa se manifestemodificari de tensiune arteriala ~i sa apara probleme coronariene.

Tot dupa 40 de ani are lac un declin al vederii, ceva mai marcant,ceea ee va face neeesara punarea de oehelari. Auzul scade ~i el, darmal plJ\;in evident. Pielea deyine dupa 40-42 de ani mai pu\in coloral'a,mai uscata (mai ales pielea fqii), apar cearcane mai accentuate sub ochi~i riduri 1a coilul extern al ochilor. Biirba\iIor incepe sa Ii se rareascaparu!, apar fire razlqe de par in nas sau in urechi, lncep sa aparafire aibe mai eviden l'. TOt in jurul virstei de 40 ani are loc 0 cre~tere(marire) a regiunii Plntecului, ceea ce duce 1a modificarea siluetei.

Pc plan profesional se ating expecta\ii mai inalte sau devine mai claraimposibilitatea de a accede 1a un anumit post in ierarhia profesionala,post vizat de multa: vreme. Acest fapt va determina, dupa caz, 0 rea­justare a expectativelor ~i obiectivelor de iuoga ~i seuna durata. Dacan u s-a produs schimbarea, ceriI1\a de schimbare este atlt de mare J:ncJ:ts-;:J.raspindit ideea ca intre 40 $i 50 de ani omull~i schimba fie slujba,fie locuinta, fie partenerul de viata.

261

**

De men\ionat faptu1 dt scaderea fonei musculare ~i a rezisten\cifizice se compenseaza prin dez\'oltarea complexita\ii capacita\ilor psi­hice in afara de situa\iile de stres care mineaza ~i funqiile psihice.

Studiile Iui \V. Schulte (1959), F. A. Kehrer (1957)~ K. F. Rengel(1958) ~i K.Eiferth (1964) au pus in eviden\a treptele de san~tate,cercuri ale sanata\ii care au evob\ii diferite.

Trcbuinte socio-emotlonale

Tabelnl 25

1. Cerintii de asistenPi $i in­telegere.

2. Cerinta. de autonomie.3. SCt si'mtC, competitia $i opo­

ziria stinlulati.,a.

1. Cerinta de "ltelcgere ~i con­sultarc spre a ajuta s;l-~iintCltreze expericllta de '1iatiC<J.platformol pentru alpi.

2 .• \cccptarca de c1Ure altii $ide C{,tre sine in statutul de·rirsU.

3. Deta$area treptatii de acti­'ritatile profesioll<J.le stresante.

1. Dorint" de a fi cansu Hat, dea'/ea 1'01de consilier.

2. Incepe sa sim n ciL t[cbuie5e implanteze in activitC,tirioare prafesiei.

Trebuinta de sarcina II

1. Sa posede, dez'l"O!tlndu-~i, Price-!perL I

2. 5:t se perfectioneze ca specialist. i

3. Sa-~i dez'folte creati'litatea $i'

spiritul de ino"2_tie. I1. Srl. se roteze in arii n1ai apropiate

dupC, 3- 5 ani. I

1. S:i poscde priceperi $i abilitlti 1. Dori::ta de a simti viataeducate mai inaltc decit noh in~ (este foarte ocupat, nu aretrati in profesillne. tirnp, nu se poate odihni).

2. Sa-~i educe deprinderi integrate 2. Sl-$i reorganizeze ideile de-vcchi $1 noi. spre sine ('ICllorimorale, fami-

3. SC'-$l dczvolte 0 viziune largi lie, muncii, mo1'alitate etc.).pentru muncii $i organizare. 3. 5l-$i redud. indlligenta faFL

1. Sa sc ro teze ,nans [!ld in tr-o de sine $i S:l dep(l$eaSCa C0111-noul treapta pro[esional(t pen- petiti:l. 5(, simta illtelegereatru a dobindi abilit:tj:i noi. I $i s(, h, r;1portat la stresul

profcsional care SCL fie re­cunoscu t.

Exista doua aspecte diferite : imbatrinirea ~i patologizarea.Exista un fel de imb01naviri ale virstelor. Este 0 cre~tere, de~i nu

prea evidenta, a numarului de zile de imbolnaviri.

A$a, de pild~, de la 25 de ani se pot Insuma cam 2,5 zile deboala anual, 1a 65 de ani cam 35 zile (Eitner - 1966). In stlidiile sale,Lawrence (1948) [124, p. 1507-1521J considera di pina 1a 25 de anidomina bolile de scurta durata - de fapt bolile de lunga durata aucurba mai semnificativa. La 2S de ani reprezinta 5010 cazuri, dupa2S de ani reprezinta 7-10%, iar dupa SS ating 12-130/0' Capacitateade munca ~i foqa au, de asemenea, un declin semnificativ.

StagiuIn profesiune

De inceput

5tarea adu li(tprelungitCl.

260

~Iediu

Tabelul 2610-2020-30I

30-40I40-50I50-(,0Virsta IStimujj ;"!edie individual

I~fedie pe total stimuli IntensitateaI0,6-1,0

1,0-1,1.1

1,1-2,0I

2,0-4,0I

4,0-10Timp de re3.qie simpl3.ITimp de reac~ie luminii

263

Bonnardel Q ciat apoi acelea~i categorii de stimuli eu viteze din cein ce mai mari (3 viteze) ~i apoi In eombinatii eomplexe de reaqii hl­crllci~ate ~i simple eu ffilna ~i piciorul (drept ~i stIng).

in reZllmat - modificarea in funqie de vlrsta a vitezei senzori.almotorii studiata printr-un coeficiem de diferentiere nu a prezentat 0evolutie sensibila. Au aparut diferente eeva mai sensibile la vit<.-ze!cmari ~i mai cu seama la viteza stresanta (viteza J). Ca fenomen desupraso1icitare dupa 50 ani, J. Birren (20] considera ca intre 20 ~i 60de ani me loc o scad ere de 10,200/0 a reactivitatii senzoriale generale.Aceea$i amplitudine a degradarii a aparut in eazul experientelor domi­nante perceptive, ca ~i in cele ce implicau factor! intelectuali mai com­pleqi de combinare, de mi$cari eu semnale vizuale $i auditive la vitezemari. La rezultate asemanatoare a ajuns $i Ch. Buhler (1959), citate deH. Lowe (1978) - in ordinea modificarilor, rapiditatea scade 1'1 apro··ximativ 30 de ani, precizia In jurul vlrstei de 40 ~i mai evident dUp350 de ani.

Concomitent are lac iune 20· ~i 60 de ani 0 miqorare continua acantitatii de lumina ce patrunde in pupila $i 0 sdelere a capacit3tii deacomodare a cristalinului,' ceea ce contribuie la reducerea vitezei de

e:~itatie vizuala .. Aceasta va face ca sa scada treptat capacitatea deCIUre.

Aceasta modificare (scadere) are loc dupa cum urmeaza :

Aceste modifidiri ale pragului de luminozitate se corecteaza priniluminatii de sursa mai strategic a~ezate pentru activitati "de lectura~scris, desenat etc. ~i prin protejare vizuala (ochelari). Exista totu~i ~ipersoane care vad normal plna la 50-60 ani. J. ]. Botwinick ~i cot[23, p. 85-88] (1959) au atras atentia asupra diferentelor In extra­gerea semnificatiei perceptive prin figuri ambigue. Pe acest plan percep­tiv, se pun In evidenta diferente culturale ~i degradari mai mari dupa45 de ani 10. persoanele necultivate.

Acuitate0. auditiva este de maxima intensitate intre 10-14 anip

urmeaza 0 scadere Ioane latenta a acesteia.ca abia dupa 40 ani saaiba loc 0 scadere mai evidenta.

Auditiv ·VizualAuditivVizual

16,5

19505316,5

191S5217

19155317

:19,4 1551

20-30 ­30-1010-5050-60

CAPACITA TILE COGNITIVE

Grupuri dp. \·irsti(ani)

Aeeste cercuri sint : eardio-pulmonar, sistemul nervos ~i reglarea ten­siunii, stomae-intestin, aparatul locomotor, sistemele nervos ~i psihie ~iIJrganele de simt.

In perioadele mai sus mentionate ,au lac schimbari rdativ impor­tante in structura generaEl .a caracteristicilor psihice. Amprenta profe­sionala se instituie asupra structurilor operative psihice. Insa~i capaci­ta\i1e senzoriale se dezvoltJ: in anumite direqii sub influenta profesio­nalizarii ~i se deterioreaza sub influente convergen te biologice ~i de5uprasolicitare.

Dupa 50 de .ani scade capacitatea de observare vizuala ~i mul~i Od­

meni utilizeaza proteze vizuale (ocheIari), corectia vizualJ: permitindca acqtia sa-~i exercite mai depane sensibilitatea vizuaEl profesionalJ:doblndita.

Se dezvol ta, de asemenea, mult caracterul mobili tatii vederii. $iacesta are 0 curb a descendenra spre sflr$itul maturitatii. In schimb, esti­matia artistica ~i estetica a vederii este in cre5tere pina foarte tlrziu.A. Bonnardd Q studiat pe loturi numeroase timpul de reaqie auditiv~i vizual pe grupe de virsta de la 20 de ani la 60.

1n opozitie eu studiile Iui R. M. Belbin (1953), ale lui ]. E. Birren(1959), ]. E. Bormardel (1953, 1955) a prezentat 0 serie de interesanterezultate care se refcra la funqioI1area auditiva ~i vizuala.

lata clte\·a (Bonnardel) :

Stimulii s-au dat 1a intervale inegale. N u se observa diferente no­tabi1e in cazu1 timpu1ui de reaqie pe grupe de virsta. Sdlderea spre60 de ani es.te nesemnificativa in cazul acestor reaqii simple.

In <:azul reactiilor de solicitare 1a viteze diferite au aparut insamulte diferente.

262

mime etc. Mirosul .cm: foarte Iegat de gust. Consumul de bauturi c8.~i statuI in camere neaerisitc degradeaza mirosul in jurul vlrstei de40 de ani.

Rezumind, dezvoltarea senzoriala se realizeaza in Ylrste1eadultesub dubla jnfluen~a a antrenarii caracteristicilor discriminative. Efec­tele se repercuteaza mai ales in cre~terea caracteristicilor discriminative$i de identificare ale capaeita~ilor senzoriale antrenate ~1 sc3:derea rela­tiva a praglllui absolut minimal - 'a mai tuturor tipurilof de senzavii~i pereeprii, chiar ~i a cdol' dureroase, de~i dupa 55 de ani se manifesta .dureri surde ce se prelungese in timp $1 slnt de natura anritica, reuma-rica [208, p. 437-441]. , .

Exista uneori opacita~i senzoriale Inso~1te de dorin1;a de a meniine5ensibilitatea in prof0sie $iadeseori dorinp invinge. Un ral importanttl au acumuElri de experien1;a senzoriale ce se realizeaza aproape fad.dificulta1;i. A existat prin 1965 un portal' la facultatea de medicina dinBucure~ti care avea, printre aItele, $i funqia de a pasrra materiahlldemonstra ti v pen tfU orele de ana tomie (oasel,;). El Cl1na~tea {oane bi ne:;i pC! tea iden tifica mai bine ciccit asisten~ii tineri virsta osului, defecte1esi numeroase alte 'amanunte, aseulta $i coreeu studen\ii inainte de exa­rnf'1e cu demnitatea unui decan, numai datorita interesului $i expe­;'ien\ci leg:lte de ma terialele oferite la ore:e de anatomie.

Atenria deservcFc traseul de colectare se1ectiva a experienl,ei pro­{csion ale, ereeaza $i orien teaza complex cerln rele profesionale, pc indi­catorii semnificativi ai materialelor supuse activita~ii profesionale $i pcr;tuJ.lurile specifice .ale muneii, care intotdeanna are 0 anumita direqiedominantd. Totu~i, dupa Blumberg ~i Lowe (1978), are lac 0 scadereCeY;1 mai evrdenta Intre 30 ~i 35 de ani, apoi disereta de 1a 35 1a 58de ani. Aceasta scad ere este mai evidenta in cazul in care concentrareaatenl,ici este solicitata 0 perioada mai indelungata (10 ori) Lira Intre­rupere; in perioadele tinere~ii cre~te in prima maturitate, se men~inein a doua maturitate ~i scade diseret ulterior. Cre~terea capacltarii deaten~ie in prima maturitate se datoreaza intensei solicitari a acesteia eu() mai mare selectivitatc ~i randarnent. Dealtfel, intre timp are loc incaun fenomen. Oamenii adul~i ~tiu sa dozeze foneie interioare mai bine,posed3: un fel de autoreglaj optimal derivat din experien1;~L Chiar inactl\-itari ce solicita aten~ie continua, adultii de 35-40 de ani ~tiu saaspire, sa autoregleze bataile cordului, astfel inclt sa ob~id'i performantede concentrare a aten~iei pe perioade indelungatc. Deosebit de mult sedezvolta volumul ~i distriburia aten~iei (insu~irile extensive ale acesteia).

Cimpul de aqiune a1 memoriei se restructureaza de asemenea subinfluentele profesiunii. Se retin incidente1e eritice, problemele-cheie, le­gate de activitatea profesionala specifidi. Maximum de orga."1izare deansamblu a memoriei (maximum de utilizabi1itate) se considera a £i

265

806040

Defecl e vi zua Ie

fOra orbire

20

)20-1 ~/

, ------o~ ! I

:~1; -

21lI01

60 8020 40

5 tabirea vederiiorbire

)1,..// I

~,../..---

-+--- : 1 1--;

Sliibirea auzului

20

1;0

80

60

o250

200L'50

100

50 _o

264

Seaderea estc mai evidcnta pentru iI1altimea sunete!l)r care sc redLleeu 3(;0/0 la 35 ani (prima perioada adu1t<J.). In a dl)ua peril)a&'i adultascaderea pe acest plan continua (ajungind 1a 40%)'

Auzul este solicitat in mod predilect in uneie profesii, cum ar ficde muzicale sau de educa~ie muzicala, 13. eei ee lucreaza ell moroaresau in mine, Capatd ;;i el amprente de profesionaJizare sau munea intelefonie la un anumit nivel de dezvoltare a acesteia. Exista Insa in

l1umcrOase profesii 0 poluare de zgomote care modifica $i slabe$te aeu­itatea auditiva, fapt evident ehiar dupa .35 de ani. Tacrul se profesio­nalizeaza de asemenea, fiind foarte activ la inginerii constructori, 1amuncitorii din confeqii, la eei din industria mobilelor, la strungari,frezori, asamblori etc., iar sub forma de rezisten~a la curent electricse dezvolta la eleetricieni, montatori TV, de aite aparate, reparatori etc.In eazuri obi;;nuite are loc 0 scadere u~oara a audibilitarii la frecvenrelefoarte joase (125 eili pc secunda) dupa 45 de ani.

Sensibilitatea tactila: are 0 curba lenta de descre~tere dupa 45 ani(Zobel, 1938). Taetul este sim~ul de maxima erotizare [285, p. 668­676 ].

Mirosul se perfeqioneaza in anurnite profesii. in genere, omul nuare un miros prea dbZvoltat. T otu?i, cei ce lucreaza in industria chi­mica, in industria cosmetid:, marinarii, geologii etc. au forme de mirosasociat eu vazu1 ~i sensibili dt~i interne mai difuze ~i nedepistabile Inca,prin intermediul carora sirnt apropierea furtunii, prezenp unor zadf-

267

dupa care moment 0.1 vietii are loc 0 scadere lenta pina 10. 55 ani,clnd "stingacia" ~i neindeminarea devin mai evidente. Totu~i, existaun procent, p:lna 10. 300(0 persoane de peste 50 de ani cu indeminarirelativ nealterate $i capacitaii de invapre psihomotorie bune. Un 1'01

important in activisrnul invaiarii pe plan motor revine experienteiamerioare, fapwlui daca persoana in cauza este san TIU obi$nuita CD

mi$carea. A.duliii care manipl..;jeaza cuno~tinie manifesta yioiciune inacest domeniu, cei ce se antreneaza ~i tin 10. mi$care ramin vioi in achi­ziiionarea de mi~c;'lri, manualitate ~i deprinderi psihomotorii. Rolulantrenamentului este [oane important in .tipo10gia lnvaiarii chiar ~i10. yirstele adulre 'tardive.

in ceea ce prive~te problema inteligeniei, in perioadele adulte, existadate divergente numeroase. Ele se refera mai ales la ipoteza descre~teriica pacitatilor intelectuale in jurul ~i dupa 40 de ani.

in perioada cuprinsa intre anii 19.30-1960 studiile privind inteli-'gen\a au servit ipoteza ca inca dupa 17/18 ani exista un platou dest:1gnare a dezvoltarii imelecwale a omu1ui, iar dupa 25 de ani 'are laco foarte lenta sdldere a va10rii, Q. I. D. \Vechsler considera ca e yorbade Yalori de scadere de 0,5 anual.

o astfel de ipoteza s-a bazat mai ales pe studii transversale. Con­cmente Cll acestea,unele studii longitudinale au pus in e\"identa vitezede deteriorari diferite. T estele de vocabular n u indica deteriorari nicidupa 65-70 de ani.

in 1956 Schaie [206, p. 26] a etectuat un program de studiu in..1CeaSta problema pe 500 de subiecti de la 20 la 70 de ani. cu retestariperiodice a 13 funqii cognitive5i prin analiza factoriaIa a 4 factoriindependenti de inteligenta ~i aite caracteristici. Inteligenp. propriu-zisaa fast sondata in ceea ce privc$te comprehensiunea '/erbaEl, calculul,raT;ionamentul inductiv etc. A mai fost studiara mobilitatea cognitiva(capacitatea subieclului de a trece de la un mod de a gindi la altul,In cadrul operatiilor curente intelectuale).

in paralel cu ace~ti indicatori ai activitarii intelectuale s-au masuratmobilitatea oculo-motrice, viiua1izarea.

lntre 40-55 de ani nu au aparut caderi ale curbdor variabilelormai sus mentionate, dimpotriva, cre$teri U$oare continue (datorate acu­mularii de experienra a persoanelor testate).

Studiile lui Stepanova (1975) pe 2300 persoane de diferite virste(intre 18 $i 40 de ani) aU pus in evident a ea exista 2 perioade ale dez­voltarii inteleetua1e pe aceste virste - una intre 18 ~i 25 de ani, iara doua IJ1tre 26 $i 40 de ani, eu momente de virf ale inteligentei 1a20-23, 32 ani, ale atentiei 1a 22, 24, 27, 28, 29 $i 32-33 ani ~i alememoriei la 19, 23, 24 $i 30 ani. Din combinaT;ia acestora a deta$at 4perioade. De 1a 18 1a 20 ani ~i de 1a 22 la 25 de ani sIn t perioade de

a

Figura 6

,...;

1 I I I LL-LJ~----L-LL"L"LJ2 3 L; 5 6 7 8 9 10 II

ore de muncii

I·a zi

b

atins la aproximativ 25 de ani. Lowe evoca studii care pun in evidcn,\J.o valorificare mnemi61 mai inaIra la adulti decit la copii Cd vol urn(fapt ce, connnit in bit;, reprczima 107 unitati informationale pe uni­tate de timp).

Foane dependenta de structura soIicitarilor de via1;a, memoria adul­wlui este orienrata spre obiecti ve, are suplete. E. 1. Stepanova [218,p. 67-76] considera ca de fapt memoria atinge 1a adult apogeul dez­,-oltarii sale. Argumente1e pc care Ie utilizeaza sint demne de rcriaut .Se sllstine ca intre 18 $i 25 de anicxista 0 dezvoltare evidenta a gin­dirii $i memoriei in decalaj eu nivelul de dezvoIrare a aten,\iei, caintre 26 $i 29 de ani are lac 0 cre$tere evidenta a nivelului de utilizarea atel1~iei pe fondu1 muneii - platou de dezvoltare a gindirii $i memo­riei, intre 30 $i 33 de ani se· dezvolta din nOli toate eele trei ca platou,intre 30 $i 35 de ani $i eu 0 redresare u$oara intre 36$i 40 de ani.

Exista prob1eme ale memoriei de scuna durata (MSD) $i de 1ungadurata (MLD). Prima dureaza de 1a cIteva seeunde 1a 8-10 minute,are volum redus (de aproximativ 7 ± 2 unitali informationale) $i sedeterioreaza mai substantial in eazuri de $ocuri, boala $i stari de ten­siune. Reducerea ei ca f1exibilitate In utilizare devine relativ evidentadupa 40-45 de ani ~i mai marcanta dupa 55 de ani.

Dintre componentele memoriei, fixarea $i pastrarea au 0 foarte marelongevitate in MLD. Recunoa$terea '$i reproducerea devin eeva mai purinprompte dupa 55 de ani. Dintre tipurile de memorare, cea 10gica estemai rezistenta, cea mecaniea prezinta semne de scadere intre 40 ~i 45de ani. invatarea psihomotorie implicata in profesie dar ~i in forme1ede activitate curenta se aflaln platou pina laaproximativ 50 ani,

266

268

269

INVA TAJ:\.EA PER.\L\NE0<lA

Exista Inca 0 serie de probleme deosebit de importante legate de,detaminarea sociala a dezyo!thii psihice umane.

In aceasta situatie se afla rolu1 $i statutul profesional. lmediat dupa:al dL)i1ea razboi mondial, femeile au continuat sa 1ucreze in numeroasepost\iri de munca in care au trebuit sa intre din diferite moti\"e intimpul razboiului. Treptat, econo111ia iarilor beligerante s-a redresat,,cu mici fJuctuatii, a anJt loc 0 perioada de [oarte mare expansiuneeconamica alimentata de un foane mare avint a1 Itiinielor fizice, nu­cleare, a tomice, 0.1 chimiei, medicinii, dar mai ales al autorna tizclrii $i.electronicii etc. Toate acestea au dus 1a mlltaiii tehnologice de foanemarc rilm ~i, evident, ]a modificari ale schemelor organizatQrice (arga­nigO.lT.clc) ale intreprinderilor. Procesul aces to. s-a intensificat intr-o ma­sna fara precedent intre anii 1950-1965, ani de expansiune econo­mica foarte mare. Acest proces a creat 0 modificare profunda in struc­tura profesiunilor, 0 perimare profesionala rapida, lnsotita de cerinlede remediere prin reciclare, Invatari rapide, reprofilari etc. Inlocuireabratelor de munca datorita schimbarilor tehnologice nll a fost prea-mult afectata, remedierile prin fenomenele eYocate mai sus au avutforte satisfacatoare de reechilibrare a siruatiei. Dupa 1967/68 a inceput'insa 0 criza economica dublata de criza energiei (cea mai puternica,de acest fel), fapt ce a dus 10. necesitaii mai acute ~i complexe derestructurare a economiei multor tari pe fondul unui $Q'lm2j e,'ident(in tarile capitaliste) ~i a unor devalorizari ~i fluctuaiii monetare dra­malice. In acestecondiiii s-a evideniiat $i mai mult distanta dintre'$caala ~i produqia industriala, iar procesul crc$terii $i dezvoltarii so­,ciale a capatat mai mult caracterul unci crize economice (de energie $i:manetare) tensionale de mari propoqii.

Elememele de :lmbunataiire au fost antrenate atit in reforme~e $CO­:lare (un ultim sistem preconizat a fost in R.S.R., cel de marire a tim­;pului alocat activita~ilor productive - practice $i cclor de investigaiie),

In genere, creat;ia cere eforturi, experient;a ~i insistenta in domenius: gasirea stilului ~i a formelor singu1are ,ale creatiei reale.

5e ~tie ca inteligent;a se exprima prin Q.I., ori nu intotdeauna valo­rile Q.I. 5e gasesc la persoane1e care au dat cele mai remarcabile creatii.Probabil, aceasta relativa nonconcordan~a se datoreaza numero~ilorfactori care influenteaza creativitatea, factori printre care unii preg­nant de oportunitaii sociale, dar $i factor! de cultura. W. A. Owens[163, p. 3-54] a pus In evidenr,a constanta mai 'mare a persoanelorell :1in1 cultural ridicat, in ceca ce privelte cotientul de inteligent;a.'Cbiar la vlrstele maturid1tii avansate, acest fapt este adeseori eyident.

nivel a1 dezvoltarli gindirii, memoriei ~i atentiei; 34-35 de .ani cu <.)

mai pu~in prodigioasa memorie, gin dire ~i atentie -- apoi iar 0 cre~terea celor trei funqii studiate. A patra perioadh este dominama lntre 35>

40, 45 de ani (~i chiar dupa aceasta vlrsta).Se considera ca atare dol In dezvoltarea inteligen~ei este implicata 0

influenta mai marc culturaEl $i social2:. Generar,iile mai vechi au fastinstruite intr-un siste.m mult mai formal, bazat pe memorie, de aceed)dispun de statute educationale l11ult mai inega1e, cu mai pD1;ine deprin­deri ~i solicitari ale gindirii formate in ~coaE:i. Cazuri1e de aces! gmcoboara media statistica de reu~ita la tesrele de inteligenta pe virstelede dupa 40 de ani. Lucrind cu "Matricele progresive Raven" (714.adulr,i Intre 21 'Ii 59 de ani), H. Lowe [13.3J nu a gasir scaderi semni­fica ti ve ale dezvoltarii in te1igen tei.

H. S. Conrad [50, p. 592-599) ca ~i G. A. Foulds $i J. c. RaVer!>[76, p. 133-142] au constatat acelealiaspecte. 1n schimb, H. C. Leh­man [126] considera dl vigi1enta este maxima la 30 de ani, apai des­cre5te, pe dnd cuno~tintele ating maximumul la 40-50 de ani ~i rami!},relativ stabile, deschise co. posibilitate deachizi~ie pina 10.58--60 de ani.

Exista ~i 0 atentie deosebita £ala de virstele medii adulte legate dedescopcriri sau apanuri remarcabile in diferite domenii ca expresie adely:)l ~arii un or factori componenti ai inteligenr,ei in combiI1at;ie cncreauntatea.

Din acest punct de 'ledere, descoperirile ~tiil1tifice s-au situat irJJdeceniile anterioare (1900-1950) mai ales intre 30-.35 de ani, cele]iterare il1tre 25 ~i 30 de ani. In ultimele decenii se realizeaza 0 mutaredivergenta a creativitat;ii in il1treaga structuraa virstelar. Cercetilrilematematice de aport s-au deplasat spre virsta de 30-40 de ani, celeliterare au coborlt spre 20 (pentru poezie) ~i au urcat spre 60-70 de:ani pentru literatura. Cercetarile contribuante in chimie, biologie, s-aupIasar spre 50-60 de ani, in muzica s-au pIasat intre 30 Ii 50 de ani.in pictura intre 30 Ii 70 de ani (cu exceHii co. in cazul lui Picasso.Dorland). St. Milcu (1971) ra dat urmatoarele medii de vlrsta pentrurealizari deosebite: fizicieni ~i chimi~ti (41 de ani), poeti $i drama turgi(44 de ani), nuveli~ti (46 de ani), exp1oratori (47 de ani), compozitori~i actori (48 de ani), (lrti~ti (50 de ani), esei~ti (51 de ani), oameni destat, medici (52 de ani) filozofi (54 de ani), matematicieni, astronomi.umori~ti, ziari~ti (58 de ani). In sport, virsra marilor realizari se pla­seaza in tre 25 ~i 27 de ani (in unele sporturi, mai put;in gimnastica).Pentru premiile Nobel aportul de vl.rsta pentru fizicieni se situeaza.intre 35 Ii 60 de ani, iar in medicina Intre 45 Ii 65 de ani.

Totu~i, exista realizari eu totul remarcabile efectuate 10. virstc ina­

intate, dar ~i domenii in care sint riscuri pentru perioadele vlrstelorinaintate.

271

sau motlvat;iile legate de rolul personal profesiona1 (ceea ce duce ladezvoltarea unor noi aspecte ale sinelui din zone1e profesionale). Exista,desigur, numeroase probleme legate de subidentitatea profesionala. A~,de pilda, masurarea obieetiva a succesului poate sa nu fie coincidentaell resimiirea succesului pe plan subiectiv. Sfera obiectivelor ocupar,ionaletinde sa devina la adulti (mai ;:des in etapele 2 ~i 3) lncorporata in obiec­tivele sinelui. In genere, persoanele care au succes prezin ta 0 mai maretensiune legata de angajarea profesionala. Persoanele care sint obi~nuitecu insucces tind sa fie in expectar,ie tensionala Q rezultatelor (White).Exista 0 trairc tensionala a perimarii profesionak Este ~tiut faptul catehnologiile noi solicita un mai mare grad de atenr,ie, imeligenia, in­formatie. Dealtfel, In societate eircula a mare cantitate de informatiilibel'e (generale moderne) ~i 0 infonnatie profesionala de rezen"a. Aceastadin urma preseaza ~i in invar;a.mlntul superior. Exista eomentarii exce­leme priyind educatia adul\ilor in culegerea "Educaiia adulr;ilor" ­semnata de V. Paveleseu ~i de 1. Biberi.

Oricum, se pare ca procesul educ3.tiei permanente a adu!tului pentruconditia tehnica ~i economic3: a muneii este calitativ mai inCarCaTa depotential formativ decit relar;iile interumane.

In'"a1;area implicata in educar;ia permanenta se adreseaza niYe;~Jrilorsenzorio-motorii ~i psihomotorii, ni velurilor intelectuale, eel or sociale(morale ~i cultural e) ~i nivelurilor afective ~i estetiee" Aceasta rnultilate­ralitate de obiective este necesara deoarece exista a distanr;a social-eco­nomica. Intre generatii care, datorita perimariicuno~tintelor (ele se 1n­noiesc cam din 10 in 10 ani apl'oape total) tinde sa se mareasca. Deaeeea, a~a cum semnala P. H. Giscard (1966), etapa ~i semnific3.r;ia ceamai imponanta a educar;iei aduhilor comd in adjustarea implicata informarea de profunzime a intregii fiinr;e, pe cit se poate printr-un mi­nim de interven1;ie cu un maximum de influenta.

Pe de aha parte, Bernard Roux [203, p. 11-13] (1969) a ealifieatinvatarea adultului "pedagogie a realului" ~i a atras ateniia asupra rlt­mului natural de care trebuie r,inut seama.

Cel mai complex aspect a1 individualizarii educatiei adultului este

insa, implicat in caracteristicile perimarii profesionale. Intr-un interesantstudiu privind aceasta problema, Theodor N. Ferdinand [72] se referala mai multe feluri de perimari profesionale. Prin perimarea profesionalase intelege utilizarea de cuno~tinte tehnice, teorii etc. ce siat mai putineficieme in rezolvarea de probleme decit altele, aflate in mod curent ladispozitie pe plan social in domeniul de specialitate respectiv. Autorulcitat difereotiaza trei feluri de perimari. Referintele sale se fac cu pri­vire la oamenii de ~tiinta ~i ingineri. Demersul ~i e~antionui de refe­riota ni se par importante, deoarece aceste cadre sint implicate in re\'olu­tionarea tehnica ~i de mentalitate.

270

elt ~i prin numeroase forme de educatie a adu1tilor, in vederea anul~riidiferitelor forme de perimari profesionaie. Acest sistem amplu de m­struire direqionata in ciduri de scuna durata, reciclarea sub formefoarte diverse ~i tot mai dense a dlpi'ltat denumirea de invatare perma­nenta. Aceasta presupune 0 viziune mai clara ~i complex;; asupra siste­mului de interaqiuni dintre factorii tehnici, economici, psihologici ~isociologici. In contextul acesteia exista forme directc de educatie profe­sionala. Educa1;ia permanenta reune~te taa te formele de prega tire pro­fesionaEl in ,'cderea perfeC1;ionarii exercitarii unci activitati profesio­nale. EducJ.tia popular-a a fast mai mult 0 ex:perien1;a a tarilor in cursde dezvoltare (un timp). Co. aspect al inva1;arii permanente pentru toaTeyirstele (Universita1;iie populare) are 0 traditie relativ cam de 80 deJni in Danemarca ~i foarte veche de asemenea 1:n R.F.G. Universitatilepo pularea lJ in vedere un evan tai mai larg de pregatire culturaEl pen truviata sociaEl, civira, economidl. in Franp, bazele educatiei adultilor auinceput inca de prin 1833 (Guisol). in R. S. Romania exista de ase­menea universita1;i populare de care beneficiaza adultii.

Exista un organism UNESCO ce are in atentie problemele ecluca­liei adultului, organism important pentru conservarea ~i imbogaiireapatrimoniului culturaL adoptarea ~i recalificarea profesionaEl, partici­')area la forme1e vietiiculturale ale societa1;ii etc. A 14-a ConferintaCNESCO, din 1966, la Montreal, a efectuat 0 sinteza ~i 0 serie de re­cornandari pri \-ind taa Ie virstele amrena Ie in sectoarele educa1;iei per­n13.nCn re.

Exista J:ns;l 0 mare diferel1t;a lmre aceste forme de invaiare, carese realizeaza farO. 0 neeesitate imediata inclusa In motin!;ia 1:nvat;arii.1n schimb, reeicElrile siot legate direct de ceriniele societa1;ii ~i ale omuluiindus il1 subidentitaiile sale. Acestea reprezinta forma eea mai complexa5i noua a in valarii permaneme.

Oricum, educatie permanenta (a adultilor) optimizeaza conditia departicipare a tuturor oamenilor 1a progresul ~tiin1;ei ~i tehnieii ~i, fire~te,de\'ine intensificat ~i organizat in condiriile de transfer de tehnologic.

lnVatarea permanenta atenueaza inegalita1;ile existeme in pregatire.prelunge~te durata paniciparii la virsta activO. prin 1mbogat;irea de cu­no~tinte ~i adaptarea la schimbari, propune un sistem de valori ~i cul­turi innoite ~i legate mai direct de earacteristicile vie1;ii concrete social­economice ~i industriale, orienteaza ~i imbogate~te posibilitatea de adap­tare a adul\ilor la conditii noi profesionale sau chiar creeaza condit;iide dobindirea unei calificari noi, contribuind la ere~terea randamentu1ui~i a productivita1;ii.

Se ~tie di 1a persoanele la care se dau mai multe competente ~i sar­cini legate de rolul profesional. cre~te subidentitatea pe aeest plan (are

·loc 0 cre~tere profesionala). POt cre~te in mod inegal insa cuno~tintele

272 273

i, dactilo- ~i stenografiei, a limbilor straine, a biologiei, matemati­eilor, istoriei la diferite niveluri de virsta (1a persoane cu niveluri deinteligenra diferite). In urma acestei [oarte vaste cercetari, Thorndikea pus in evidenta faptul ca exista 0 dezvoltare a viteze1 ~i randamentu­Iu! Invararii pina 1a 21 ani, dupa care moment se stabilizeaza un platoucu 0 scadere [oarte lent a dupa 30 de ani.

E vorba de cantitatea de material insu~it de un subiect dat de 0anvmita drsta Inrr-o unitate de timp, fara de a1tul. de aIta virsta,In aceea$i unita te de timp.

Alte studii au confirmat 8.ceste rezulta te. S-:J. consta ta t ca scaderea

randameDtului inva~arii dupa 45-50 de ani este rdativ lenta pina. la75 ani chiar. Scaderea cste cam de 1 procen t pe an pen tru in varareain tipurile activitarilvi' euprime In experiment. Diferitele forme de acti­vitate au curbe relativ diferenriate de inva~are. In orice caz, inteJigen~~i acti,'itatea intelectuala, sanatarea ~i viap activa favorizeaza men­~inerea uDei bune condirii a invararii, Intre rimp, pe plan social a avutloc 0 adedrata proliferare a formelor ~i metodelor de invararc, ceeace a creat facilizari in acest domeniu. Diferen~ele dintre :invatarea laadulti fara de adolescenri constau In ; a) 0 mai mare eoeziune a capaci­talilor de imbinare a formelor de analiza conn eta ,~i absrracta in actulinvatarii; b) 0 mai rapida extragere a ceca ce este important $i semni­fiealiv :inn-un material ce trebuie invapt ; c) 0 mai critica si pragmatica,acceptare a noului ; d) 0 mai mare ~i clara atitudine de refuz a ceca ceeste neclar; e) 0 mai clara evaluare a surselar de informalie, fapt cese exprima printr-o mai m:J.re independenra $i, "distan\a strategica" (P.$i M. Golu, 1968) fara de sursde de informalie; f) 0 mai mare cerinlade completare a laturilor aplicative $i pragmatice ale cUnO$till~elor;g) 0 mai puternica necesi tate de a, completa cuno5tintele de domeniueu deprinderile, tehnicile, procedeele, opera~iile eorespunzatoare; h) 0mai mare cerinta de precizie a cuno~tintelor. Aceste elemente diferiteale motivaliei inva~arii laadult se exprima in tendinla lui panicipa­riva, prin aqiuni, spre a surprinde toate momemeie, aspeerele, iuter­corelariile ce se creeaza 111 aceasta condi~ie, Trei aspecte interesante s-aumai pus in evidenta in legatura cu invatarea la adulti: 1) Faptul cai1n alarea reimpulsioneaza procesul general al dezvoltarii la vlrsteleadulte $i ca adul\ii ce tree prin cursuri de reeiclare ~i In val are au 0 maimare vioieiune $i participare sociala decit cei deaeeea~i virsta care nuo fac; 2) faptul ca strucrurile impiicate in Lnvatare se modifica 1aadulti, implidnd 0 mai evidenta direqiona're a invararii ~i, evident, 0mai aetiva circula lie sociala a cuno~tinrelor $i tehnologiilor noi ; 3) f ap­tul Cd Invatarea la adulti constituie nu numai 0 necesitate sociala, ci?i un mijloc de in vingere a alienarii (B. Suchodolski, 1974) nu atit prinmodificarea de oral' ~i episodul de tip de activitate pe care Ie introduce

Forma de perimare de maxima semnificatie cuprinde cuno~tinre .5itehnici ale disciplinei, fapt ce este exprimat printr-o relarie Intre gra­dul de perimare individual, nivelul cuno~tinrelor aceswia in disciplina;considerata ~i niveIul real a1 cuno~tinrelor disciplinei. Aceasta forrn5.de perimare este mai evidenta in perioada a doua adulta (lntre 45 ~j;55 de ani).

o a cloua forma de perim.are are la baza specializarea exccsi,';} cwO'

creeaza 0 inegali ta to de intrerinere neperimataa domeniilor activi rarii(este evidenta tot ill a doua faza <adult8: - intre 45 ~i 55 de ani). Princele doua feluri de perimare sc pun In evidenra caracteristicile peri­marii gencraIistului (primul caz) ~i specialistului (al doilea cn). Este depresupus ca specialistul prezindl un grad de perimare ceva mai ridicatdccit generalistuL Perimarea profesionaEl exista mai :intotdeauna, spe­cialisrul 0 Va ave:J., in mica masura pentru problemeie speciale delimi­tate in care lucreaza, dar specializarea ingusta este insorita de un de,:a­hj de perimare mai mare In ceJ.elalte specia!itari ale domeniului.

La aceste doua tipuri de perimare se adauga perimarea de pOSt saude funqie in care speci:J.li$tii fOdrt<~ buni sin t numiri in posturi admi­nistrative ale cercetarii respective ~i cuno~tinrele (inclusiv prepararia.,lor) nu Ie mai sint utile In activitatea de post. Exista numeroase corn­binarii posibiie ale perimarii profesionale, cambinarii in funqie de gra.clul de perimare ~i de tipul de post. * Perimarea de pOSt a unui blmgeneralist sau bun specialist pune pu~ine probleme pen tru recidarc.Gener:J.listul ~i specialistul inapt reprezinta Insa handicapuri serioase Sf

obstruqionism in posturi de acest tip (~i mai ales specialisml inapt).Perimarea profesionala este determinata de evo1uria in diferite do­

menii a UnoI' cercetari fundamentale complexe ~i modificarea pe aceastabaza a unor paradigme ale domeniului. Al tor speciali~ti Ie lipse~te fine­t(!J tehnologiilor, fiind prea impJicali in teoria de domeniu. Este peri­marea specifica academicienilor.

Studiile comparative privindlnvararea la ~colari ~i la adcdri nUlprezinta b prima vedere prea mari diferenre.

Cele mai ample investiga~ii comparative pe acest plan au fost efec­wate de E. 1. Thorndike [253] {1928) care a cuprins iDtr-un prograrnde cercetare forme diferite de invarare, inceplnd ell :invararea citit-scri-

* Theodore N. Ferdinand a dar urmaroarele formalizari penrru ceIe rrei sitl!:l,ii:

( LPKd) ) (LPES ) J ( LPKf )I)Op,= 1---- 100,2Os= 1--- 100,3Of= 1----100 iucareLAI\:d LAEs LAKi

LPI\: = nivelul de cunojrinte al disciplinei, specialiw\ii (domenitLui) ji funqiei, iarLAK = niveIul de cllnojrin\e exisrenre in realitate in domeniul, disciplina, [llllqiarespectiva. Od, Os, Of = perimarea profesionaEI (generalil, de specialist) de postsau funqiune.

275

ID activitatea profesionala aptitudini, dar nu muIte aspira~ii - $i adap­tarea se realizeaza, dar nu este extinsa ; 3) Situatii in care aduItul tillarinveste$te aspira~ii, largi posibilitati adjustate gradat pe care Ie Eir­ge~te - este eazul cel mai fericit. In perioada de tinar adult dominasituaiiile 1 $i 3.

In perioada de stabilizare (adult 1) exista 0 modificare a proportiilordintre cele 3 categor:ii de relatii, aspiratii. In perioada de adult II secon$tientizeaza sim~ul reu$itei ~i implinirii sau al nereu$itei $i nel'mpli­nirii in combina~ii de reu$ita, ell nelmplinire ~i sim~ de ratare latent siwnereu$ita ell lmpliniri (la persoane [oane creative sau obsrruate), nereu­~ita $i ndmplinirea (sim~ de ratare aetiv). In fine, exista $i eazurile dereu~i ta in Implinire.

In perioada adult III - sub imperiul dezangajarii profesionale (pen­sionarea) are loc In mai mare masura con$tientizarea sim\ului reu$itei $iral implinirii, 0 Incareare cu nelini$te~i anxietate $i pregatirea pentrliacest nOu ,,$OC al realitatii" in care 5e reproduc la un aIt nivel situa\iilede adaptare descrise pentru situa\ia de adult tinar de la primul pol alvirstelor aduIte.

Experien\a $i subidenritatea parentaEl ~i maritala trec, de asemenea,prin faze rdativ distincte in perioadele adulte din punctul de vcdere alStfucturarii personalitatii. In fazde de adult tinar, dlsnicia este in plinaconsclidare, procesul de adaptare activ, intimitate, are caractcr arzator,libidoul este activ eu etape de cre.)tere, familia e5te dominata de expan­siunea doriniei de intreiinere a confortului afectiv. Partenerii i$i des­copera treptat Insu$irile de profunzime $i inceardi sa se adapteze. Rolu­rile in familie se diferentiaza $i eonsolideaza - se instituie grade dedependenta, autonomie a fiecaruia din cei doi parteneri ai familiei -­regulile de baza ale familiei, sensu! circulariei afeqiunii, zonele de tole­rania ~i intoleranta, spectacolul crc$terii copiilor care sint inca mic] estetonic $i large$te intimitatea.

In etapa de adult I (lntre 34 ~i 45 de ani) rolul parental devine;nai incarcat, data fiind cre~terea copiilor, intrarea lor in $coala. Rolurileprofesionale fiind absorbante$i ee:e parentale mai complicate, 5e creeazaa erodare a earacterului arzator al intimitarii. Oboseala, insatisfaqiilecontribuie la aceasta erodare - dar ereeaza In schimb relaiiilor mari­tale un grad mai adine de inrimirate ~i confort afeetiv, libidoul esteactivo Se consolideaza identitatea de famiEe in fata competitiei ~colarea copiilor. Este perioada in care pot interveni crize in casnicie (cam·la lC ani dupa dlsatorie), ce se soldeaza, uneori, eu divoq.

In perioadele adulte 5e manife~ta din pEn capacitatea de procreaiie.Fecunditatea feminina .'ie afla in 1i.rile dezvoltate in oarecare con tra:ca:­

rare. Au existat insa pe acest pla~ adevarate recorduri (cunoseute). A~a,de piIda, mama cu eei mai mu1ii CQpii din lume se pare a fi fost prima

YJ40,

::0o

C\R.\CTERISTICILE PERSONALITATII L\ ViRSTELE ADULTE

Omlll modern implicat in forme de responsabilitate complexa pcdirectii, subidentitati In care este solicitat (profesie, viata sociaEl, fa­milie $i statut matrimonial) <se aHa in mare parte absorb it in angaja­mentele sociale ~i dispune de relativ putin timp. Standardul de viatase ana In cre$tere. Responsabilitatea in familie este complexa; capii;au nevoie de hrana, Imbracaminte, spatiu personal pentru Invaiare $iodihna, distractii, educarie.

1n perioada adultului tinar, personalitatea este antrenata in trairiafective intense, aspiratii puternice, nu totdeauna clare $i asonate laposibilit~:hile corelate personale $i de activitate. Se manifesta eonflictede 1'01 $i sta tilt, deoarece aduItul tinar este inca prepara t teoretic $ipractic multila tera!, are preocupari diverse, ori in tilne$te pe posturilede murita de care depinde, persoanemailimitate.maipragmatice. 0mare parte din disponibilitari nu se utilizeaza social, ceea ce cree<J.zanesigurania $i deruta latenta. Studiul personalitarii legat de adaptareaprofe,ionala $i sociala a pus in evidenta pentru aceasta perioada 3 ti­puri de situatii: 1) Situatii in care eele de mai sus sint deosebit depregI:ante $i se traie$te disconfonul legat de ,,$ocul realitaiii", ceea ceare drept consecinta inadaptarea profesionala, bazadi pe investitii maride aspiraiii $i cerinie de responsabilitati ce nu sInt adaptate la eonditiilereale ale locului de munea ; 2) Situatii In care adultul tinar investe5te

Figura 74 Curba generala a capaClt2.~llde invapre in r:lport eu virst:l (dupa

Thorndike, 1928)

in biografia adultului, C1 prm an­trenarea capadtarilor intelectualeemorionale, a resurselor acestora.Aceasta permi te dialogul eu $tiinp,cu trecutul, incita la filozofie, lacO!1$tientizarea progresului, a muncii,a contriburiei avertizate la aceasta.P. Mure$an semnaleaza printre di­ficuItarile de Invarare la adulti ste­reotipurile, interpretarea cuno$tin­relol' noi prin sistemul vechilor eu­

nO$tinte, lipsa deprinderilor de Invatare, blocaje In fata problemelorprea abstracte, stres $i anxietate 'in fat a competitiei de Invapre; elexpliea aceste dificultati prin slabul contact cu $tiinp $i cartea dinpanea adultilor $i prin modificarea motivatiei care devine pragma tica.Am adauga faptul di pentru adu1ti Invatarea reprezinta un episod deintrerupere a sarcinilor de mundi fata de care adu1rii se simt respon­sabili $i In competitie, fapt ee creeaza "stresul de Intrerupere" fara folospentru munca saucel pll1,:in 0 atitudine prealabiLl ce contine acest stres.

l~I10 ..:.-- -~v

277

Capitolul IX

VIRSTELE DE REGRESIE

masa comune, momeDte de IDtllnire ~i de despanire temporala, decoopemre In realizarea de obiective implicate in bunul trai al familiei,chiar adevaruri 5i controverse rostite cu vehementa I~i lasa toateamprenta In gesturile, modul de a aborda pe ceilahi, in replici, expectatiietc. T oate acestea intra in stilnl de famiEe. Succesele ~i c5ecurile soevalueaza intr-un mod specific in familie ~i constituie un fel de momentede intarire a suportului afectiv 5i de intimitate al familiei. Adeseorifamilia apl.aneaza dificultatile de parcurs al unora sau altora din mem­brii sai, prin fona potential a cultural-materiaEl ~i de relatii de caredispune. Ca atare, echilibrul familiei se bazeaza pe farra de coeziune5i respectarea regulilor sale ~ideseori are un lider, de obieei persoanacea mai de faqa, mai inteligema ori mai capabila sa stabqeasea unechilibru afectiv ~i material. Gradele de dependenta 5i libertate aie mem­

brilor f.amiliei Intre ei este diferit 5i mai diversificat dedt dcpendeurade regulile familiei, respectarea carora are un caracter mai rigid.

Familiacuprinde ,5i rudele ·implicate in arborele genealogic dar ~igenealogii prin alianla. Adaptarea 1a ace~tia se realizeaza de cele maimulte ori diferentiat ~i consistent sub influenta acdor rude care au unstatut social mai proemil1ent sau a personalitate pregnant;\. Adaptarea laformele de coeziune $i la reguliIe familiei se face de catre copii prinincercare 5i eraare, iar dinspre parinii prin aderare la regulile acceputetacit, reguE printre care intra aceea de a meniine ~i apara situaiiafamiliaLi, de a oferi supon moral 5i material 5i de a respecta ierarhiiledin familie. Desigur, daca se acumuleaza prea muira tensiune, e~ecuri5i dificultali In familie, aceasta are tendinp de a capata caracteristicipatologice ~i de a Ie impregna membrilor ei, sau de .a intra in fazecritice de contradiqii .acerbe, dezmembrare 5i chiar anulare a obligaiiilorce decurg din contextul de familie mai sus descris.

Considerate ca vlrste fragile, de involutie, etapele de dupa 65 de a.nipun desigur mult mai multe probleme clinice dedt celelalte virste. Ge­rODtologia *, d-omeniul cuno~tintelor despre batrinetea umana, s-;J. nascutIn contextul filozofiei ~i medicinii cu [oarte multa vreme Inainte de

~ Termenul .geriatrie" (inrudit eu eel de .gerontologie") se refera la aspeetelemedicale ~ de lngrijire ale persoanelor in virsta.

* *

~otie a lui Feodor Vasilev, t~lran din Rusia (1816-1872), care a avut27 'de na~teri, dintre care 16 perechi de gemeni, 7 tripleti ~i 4 quadru­p1eti. Cei mai multi din ace~ti copii au ajuns majori, iar mama a fostprezentata la cunea iarului A1exandru a1 II-lea. Elisabeth Greenhiledin Hertfordshire, di:satorita la 16 ani, 0. trait 64 de ani ~i a avut 39 decopii, cEntre care 32 fete $1 7 baieri -- tati au atilis maturitatea.

In etapa de adult II (lutre 45 5i 55 de ani) viata de familie sc In­carea: de oarecare tensiune dinspre directia roluIui parental, data fiindcrqterea instigatiei copiilor (puberi) 1a In calcarea reguli1or. Se in troducastfel noi probleme in famiEe, tensiuni, nelini5ti amplificate de fragili-\..' v .-> ~. C 1\ • 1 u vtate.a sanata\11 mamel ll1 aproplere ae menopauza, care este parcursa cunervozitate 5i anxierate. Libidoul se tempereaza discret la ambii parre­neri. Capacitatea de a avea copii,e anuleaza la majoritatea femeiloLTltu5i, au [ost cazuri de maternitate tlrzii. Ruth Alice Kisler (nascutaTaylor), apoi E. Shepard (Ponugalia) au nascut la 57 de ani, Ainfred\ViIson Ja 54 de ani etc.

In etdpa de adult III, rolul parental de\'ine mai complex ~i situativnou - prin plecarea primului copil din cas a parinteasca, apoi a celui­lalt sau a celorlalti ~i prin inn-area in criza a iclentitatii profesionaledatorita dezangajarii profesiomIe, libidoul este in temperare, disparoracteristicile reproduqiei la femei. Legatura matrimoniaEl devine desecurizare ~i acro~, din care motiv pierderea sOlului sau 0 sOliei eSle[oane clureroasa. In schimb .aparilia nepo\ilor rehce cercul vielii, alreb\iilor, 301 clorin\elor - ]a lln nive! nou - restabilind inca 0 data pro­eeria in viitor a omului.

Fara inc1oiala, existenla de pre'ocupari sociale, culturale, extrapro­fcsionalc 5i extrafamiliale, cereuI de prieteni 5i de loisiruri creeaza inperioadele adulte resurse imponante cle echilibrare 5i de exprimarc apersonalid\·ii.

*

Inca din analiza de pina aici a reie5it ca in perioada adulta au locmodificari importan te in struct'.iLl [amiliei. !n trudt familia poate fiprivita ca un "sistem" relativ deschis, in care circula afeqiune, intimi­tate, adjustari de idcntificare familiala (onoarea ~i rangul social al [ami­liei, contributia sa sociala, un fel de statut social al ei) familia are unsti! pe care-l consuma, unul care se accepta ca reprezentativ (oficial) 5iun nivel existential spre care aspira. Dupa un timp de convietuire, fa­milia dobindqte un fel de stil comun (aerul de familie), care se exprimaca 0 similirudine discreta ce nu se bazeaza pe trasa turile fetei ori alecorpului, nici chiar exclusiv pe trasaturi de caracter ori temperamentromune. Dar nenumarate ore petre<::ute impreuna, sute ~i sute de ore de

276

277

Capitolul IX

VIRSTELE DE REGRESIE

masa comune, momente de Intllnire ~i de despartire temporal3:, decooperare In realizarea de obiective implicate In bunul trai <11familiei,chiar adevaruri $i controverse rostite cu vehemen~a i~i lasa wate

amprenta in gesturile, modul de a aborda pe ceilalti, in replici, expectariietc. T oate a.cestea intra in stilul de farnilie. Succesele ~i e~ecuri!e seevalueaza lntr-un mod specific in familie ~i constituie un fel de momentede Intarire a suponu1ui afectiv ~i de intimitate al familiei. Adeseorifamilia aplaneaza dificulta\ile de parcurs al unora sau altora din mem.­bIii sai, prin for~a potenriaJa cultural-materiala ~i de relatii de caredispune. Ca atare, echilibrul familiei se bazeaza pe forra de coeziune~i respectarea regulilor sale $i deseori are un lider, de obicei persoanacea mai de for\a, mai inteligenta ori mai capabiEl sa stabqeasca unechilibru afeetiv ~i material. Gradele de dependenta $i libertate aie mem­

brilor familiei imre e1 este diferit ~i mai diversificat dedt dependent.ade regulile familiei, respectarea carora are uncaracter mai rigid.

FamiJiacuprinde ·5i rudele ·implicate in arborele genealogic dar $igenealogli pri.n alianta. Adaptarea 1a ace~tia se realizeaza de cele maimulte ori diferentiat ~i consistent sub influenta acelor rude care au unstatut social mai proeminem sau ° personalitate pregnanta. Adaptarea 1aformele de coeziune ~i la regulile familiei se face de catre copii prin'incercare ~i eroare, iar dinspre parinti prin aderare la regulile acceputetacit, reguli printre care intra aceea de a mentine ~i apara situatiafamiliala, de a oferi supon moral ~i material ~i de a respecta ierarhiiledin famiEe. Desigur, daca se acumuleaza prea mui ta tensiune, e~ecuri~i dificultati in familie, aeeasta are tendinta de a capara caracteristicipatologice 5i de a Ie impregna membrilor ei, sau de a intra in fazecritice de contradiqii acerbe, dezmembrare ~i chiar anulare a obligariilorce decurg din contextul de famiEe mai sus descris.

Considerate ca vlrste fragile, de involurie. etapele de dupa 65 de anipUn desigur mult mai multe probleme c1inice dedt celelalte vlrste. Ge­rontologia *, domeniul cuno~tintelor despre batrJ:netea umana, s-a nascutill contexwl filozofiei ~i medicinii cu [oane multi vreme Inainte de

* Termenul "geriatrie" (inr'..ldit eu eel de "gerontologie") se refera la aspectelemedicale ti de ingri jire ale persoanelor ill vlr5ta.

* *

$otie a lui Feodor Vasilev, taran din Rusia (1816-1872), care a avut27 'de na~teri, dintre care 16 perechi de gemeni, 7 triple~i ~i 4 quadru­pleti. eei mai mul~i din ace~ti copii au ajuns majori, iar mama a fostprezentata la currea ~arului Alexandru al II-lea. Elisabeth Greenhiledin Hertfordshire, dlsatorita la 16 ani, <a trait 64 de ani $i a avut 39 decopii, dintre care 32 rete $i 7 baieri -- toti au atins maturitatea.

In etapa de adult II (lntre 45 $1 55 de ani) viara de famiEe se in­carea de oarecare tensiune dinspre direqia folului parental, data fiindcrqterea instigariei copiilor (puberi) la inc8]carea regulilor. Se in troducastfel noi probleme In famiEe, tensiuni, nelini$ti amplificate de fragili­tatea sanatarii mamei in apropiere de menopauza, care este parcursa cunervozitate $i anxietate. Libidoul se tempereaza discret 1a ambii pane­oeri. Capacitatea de a avea copii'e anu]eaza la majoritatea femeilor.T(,tu~i, au fost cal:uri de maternitate tirzii. Ruth Alice Kisler (nascmaTaylor), apoi E. Shepard (Ponugalia) au nason la 57 de ani, Ainfrcd\Vilson la 54 de ani etc.

In etapa de adult III, rolul paremal devine mai complex ~i situativnou - prin plecarea primului copil din cas a parinteasca, apoi a celui­lalt sau a celorlalti ~i prin intrarea in criza a identita~ii profesionaledatorita dezangajarii profesionale, libidcul esto in temperare, disparoracteristicile reproduqiei la femei. Legatura marrimoniala devine desecurizare ~i acro~, din care motiv pierderea so~ului sau 0 satiei estefoarte durcroasa. In schimb apari~ia nepo\"ilor rehce cercul vietii, alreb\.iilar, al dorin\.elor - ]a lln nivel nou - restabilind ind. 0 data pro­eqia in viitor a omului.

Fara indoiala, existenp de preocup:lri soci;:l1e, culturale, extrapro­fesionale ~i extrafamiliale, cercu! de priereni $i de roisiruri creeaza inperioadele adulte resurse imponante de echilibrare $i de exprimare apersonalita\-ii.

Inca din analiza de pina aici a reie5it ca in perioada aduira au locmodificari importante in strucbra familiei. Intrucit familia poate fiprivita ca un "sistem" relativ deschis, in care circula afeqiune, intimi­tate, adjustari de identificare familiaEl (onoarea ~i rangul social al fami­liei, comributia sa sociala, un fel de statut social al ei) familia are unstil pe care-l con sum a, unul care se accepta ca reprezentativ (oficial) ~iun nivel existen~ial spre care a,spira. Dupa un timp de convie\uire, fa­milia dobinde~te un fel de sti! comun (aerul de famiEe), care se exprimaca 0 similitudine discreta ce nu se bazeaza pc trasaturile fetei ori alecorpului, nici chiar exc1usiv pc trasaturi de caracter ori temperamentcomune. Dar nenumarate ore petre.:ute impreuna, sute ~i sute de ore de

276

Recomandan

liIoderatie pen­tru longevitatefara neplacerileboIilor.

cumi-

2

Conceptie

I

Moartea este un incident'l Moderatie.via1:a 0 aparenta,. teoria

idealista. a reminiscenteij(mitul ca'o'ernei). Bat~i-netea inseamna frustra-I

tia ambitiilor'li citeodatil.jclorinte sexuale ciudate.iI

279

Conceptia naturalista.Pri-,re'lte ba, trineteapesimism, oarecarenie ~i resemnare.

i

Elemente1e cosmosu1ui, I Cumpiitare, via­aerul, apa, pamintul 'Iii ta lini1)titii..focul se aWi. ~i in corpul!omenesc 'Ii diminueaza !spre batrlnete in· modidiferit.· I

I

Optica naturalist cosmo-I Exercitii fizicegonica 'Ii filozofiea. Ai moderate, pier­

asociat tipul sangvin CUI' derea calduriifer'loarea singelui 'Ii cu pricinuie'lte ade."umed111 ~i calmu1" ~i seori imbolna­"aeml", tipu1 melancoliel virile batrinilor.eu "bila neagra", recelel

~i uscatu1 'Ii eu pamintul,I'eolencul cu bila galbena,

caldul ~i uscatul, iar fleg-:matie~l eu recele, ume-!clul 91 apa. i

Apartine primilor medici. Dieta, modera­A a-rot 0 conceptie sim- tie, somn bun,plistil. naturalista combi- ierburi 'Ii des­nata. cu cosmogonism (as- cintece, atentietrologie). A conturat icle- 130 intestine ~iea de sanatate relativa dezordini min­(labila) ~i de mica psibo- tale.patologie.

Referiri

Despre batrinere in Grecia antid ~i Roma

Batrinetea este 0 starecle climinllare a umorilor;b5.trinii sin t exeen trici 'Iiintelepti (ca nebunii).

T abelul nr. 28

Etapele ',ietii se terminaen batrinetea, care esteo stare naturala..

Ba trinetea se earaeteri­zeaza prin sdi.derea dorin­telor (inclusi', sexuale), aambitiilol'. Are loc ~i 0persistenta a caracteristi­cilor clin perioaclele an­terioare

Batrinetea este plina destereotipii. Diminueazacaldura.

Diferente1e inctividualesint mari 1a batrine;:e.Aeeasta este 0 acumularecle boli. A combinat in­tr-un sistem coerent ~ieomprehensiv' medieinagreadi. ~i romana.

Platon in"R epu blica "

Hippocrates470-400i.e,n.

Empedocles490-430Le.n.

o

Autor

Aristotel"Retorica It

Ga!enus"SanitatiTuenclos"

Concep~ia

Yiata este eterna.moartea este accident,bHrinetea pedeapsa a.spiritului, astro1ogie~i magie

Tratament de intinerire,: Toiaglll - insemn al-,irsta de 110 ani se eon-: biJ.trinctii. BMrinetea.siclera ea aspira~ie posi-' ',irsta 'intelepeiunii' 'Iibilii . a eliberarii de dqer-

taeiune

Pre',enirea bolilor prin i Yiata ol1lului este su­Heori 'Ii magie, astrologie,) pusa destinuilli. As­

pre'lenirea constipatiei ~i'l trologie. Nemuritoria ridurilor. Profilaxie. cloar oamenii care isi

. asigurau mumifiearea,i ori acestia erau fa­i raonii ~'i familiile lor

IBatrinetea, scaderea pool Noah se eonsidera. citentialului vital ~i sexual.! a trait 950 ani.a auzului, vazului +- tra-i Mathuschah, Iosif ~itamente hipotermiee ; :\Ioise mare longe'ri-

I tate

Continutul de remeJii

Igiena ~i licori pentrumen'tiIlerea tineretii, pre­scriptii de m,entinerea stra­lucirii pri'ririi ~i prenni­rea incaruntirii, Inagielincantatii

± 1600i.e.Il.

dinastiaIII

Anii

±2900Le.n.

± 1600Giisite in700 e,Il.

Documente

Veehiul Testament , ±800 i.e.n.±200 i.e.n.

Papirus medical

Nu putem ignora faptul di in scrierile Vechiului Testament se aHaexpuse, in afara de semnalari de familii Cll mare longe\'itate $i existenraunei opozirii soeiale (de sub text) lntre batrl'ni $i tineret, dornic deemancipare de tutela vlrstelor inaintate. Totu$i, virsttde inaintate eraurespectate. 11ai toate comunitarile sociale antice aveau sfatul batrlnilorca organ consul ta ti v ~i adeseori $i ca organ decizionaI.

Desigur, in Grecia antica $i in Roma au aparut observarii peni·nente ~i mai numeroase privind batrinerea, observarii ce au influenpt

278

Egipt, Inhotop (uni,Iel de 'o'izir, arhi-\teet, medic, ulterior!iden tificat eu zeulimedieinii Anklepios,i

cu emblema de :93rpe) I

epoca noastra. Observariile comune, manipulate in viata sociala, aupermis sa se strlnga informarii imponante privind batrine~ea ca unfel de vl'rsta a inrelepciunii, anticamera a morrii $i a bilanrurilor, deobicei, ell tendinre de l'mpacare eu lumea $i de deta$are treptata demagma ei fierbinte.

Cele mai vechi manurii cunoscute eu privire la batrinere $i la pro­blemele ei au fast condensate in tabelul nr. 27.

Perioada lui Ham­murabi, Nini1e, Bo.­bilol1, Tabelele dinNini're

exercitii fizice.

RemedE

Diehl.,

Evitarea tensiunii,cump5.tare sexuala.

Conser'lare prin min­care bun5., 'lin, bait

Folosirca lcnliklor(ocl1elaril pOJ.te pre."/cni c1eteriortt:ca ~li­zl1ala. l:'::'Cll1l'dii nau.l­rale \>i supr:.lllaturG.lepot opri, a:~ula inlbA­trinirea.

Coeceptia

Astro logic:i. A fost in­fluentat de Galenus."" semnalat re1at!a din­tre imb5.trinire '~i con-lditi.ile climatice careactioneaza asupra fUllC­

tionarii intestinelor J

cxcrctici, urinei..

Precursor o.i ~colii 111C­

dic:ale din Salerno. Alucrat la un elixir cea dus la prod.ucereaalco·'lulJ,i.

Despre batrinete in evul merliu au scris :

Tratat asupra conser·'/[Lrii tincrctii ::;i 1n­tirzierii bitril~qii.

Referid

El a descris ciclurilcvie}ii il1clusil bii trio

nete2l.; S2 influe:lteaz2unele pe altcle.

Tratarea b:dril1ctii ~JI Precursor ;:;.i ginJiri:

menrine,ea tinerqii. ,mo ..derne .. -\ conser Ivat totu~i dei astro·logice. Il~fluelltat d(su rse clasice ~i isla·mice .... -\ ccr~sicera t czimba trinire3. nu est(ire-litabila.

Batri:letea tr(~buie pre.' A criticat pe Galenus'lenit5. printr-o '/iaFordonata.. COllcepti2influentatCl de Galenus.

Autor

Maimonedes(1136-1204)medic cele­bru a1 vremii

J'\:licenna(980-1037)matematici­an, medic,astronorTI

Aenold de'Villanova(1238-1311)

T abelul nT. 29

281

RO,QC'r Bai.:nn(12l-!-12'Fifilozo[

Dar mizeria, ignoranra, murdaria :;;i epidemiile erau de ndnchipuit. Baliendemice decimau populalia :;;imai ales copiii, oamenii saraei ~i batrinii.Intre anii 1348-1359 au murit de pEigi bubonice jumatate din pop:.:­laria Europei. Pe de aha parte, s-au efectuat numeroase schimbari inmocbl de via1;a. Au ineeput sa circule n:lmeroase caqi, numarul ce!or$tiutori de carte a crescllt, au inceput sa fie traduse numeroase carli dinIimbile clasice in cele nalionale. Lucrarile despre v1rstele omului, ca ~i·cele despre sanatate ~i cele de astrologie interesau eercuri desnl de largi.Au aparut :;;i circulat car1;i din China (taoiste), Islam ~i Bizani etc. Re­na!iterea a echivalat Cll 0 schimbaro de mentalitate evidenta. In proble­:mele ce privesc aporturile mai importante in problemele batrlnerii aufost centralizate in tabelul numarul 30.

3

Dicta, exercitii~fizice dar ~i ac­tj'Titiiti intelec­tuale.

Tabelul nr. 28 (continuare)

2

Astrologia in mare cinste.I

Imb5.tr1nirea fizidi ~i pSi-,1hic.a TIn siut egale (unfeI de diferentiere rezis­tenta intre 'dr~ta funch-!onali\. bi010gica ~i psihici).1--IConceptie astrologidt ~ii Norme de cum­

naturalistic. Omu1 este 01 pat.are ~i de via­parte din natur{,. Vi etica, con-

duita demna.

Ciitre Cato batrinul des­pre batrlnete. Tabloulcomplex, realist al Im­b{ttrin!rii.

Figura 8. Hierog:ifa reprezentlnd un ombatrin - Dinastia a V-a 29J:) B.C.

280

apoi conccp1;iile !ii punctcle de vedere ale Rena!iterii !ii In can tinuare alegindirii moderne.

Exista lnsa ~i 0 situatie inversa. Aceea in care batrinii crau consi­derali a povara pe capul fami1iei :;;ia societalii. Desigur, aceasta situatiea fost inscrisa in tradilii stabilizate. I-iipt:rborcenii ucideau pc cei ceimplincau 60 de ani, e,chimo:;;ii duccau b;:hrinii - 1a eerere - in til'lu­tUI:ile parasite, eu ceremonii complicate. Dupa ce i~i luau ram as bunde b wli, batrinii crau lasa1;i lntotdeauna toamna primre ghquri :;;izapczi unde crau mincali de fiarcl~ salbatice ~i de vulturii polari pinain ?rimavara. Popoarele rhboiQice eonsidcrau batrinii ca inutili ~i iiEisau sa moara sau sa so sinucida. S-a conservat In cintceele stravechi

ale unoI' popoare razboiniceglorificarea eroismului :;;idisprellll pentru moanea deba tr1nole, considera ta Iip­sita de sens !ii miec.

Rena:;;tcrea a debutatnrintr-o intensificare a mi­gratiilor ~i a calatoriilor,urbanizare :;;i dezvoltare ana vigaliei, spirit de inde­pendcnla :;;i intoarcere sprestiinla :;;iumanism. In 1598,in perioada elisabethanadin Anglia, a luat fiin~a 0serie de legi Poor Law,pentru ~chiopi, orbi, inca­pabi;i de munca :;;i batrini,aziluri ~i case de munca.

I

Seneca BCltrinqca este 0 starelnaturali, se poate c1obin-1

I di longc'ritEi.tea, I--"-------- .._-~--

Cicero "Desenectute"sau CatoIlIajor Sivede senectu te

trata-

283

Dicta ('i moderatie.

Dieta :;>imoderatie.

Progresele pe acestplan au fost foartelente,

Dieta :;;iment.

Dieta, odihna, exer·citii moderate,

Dieta, exerci tii,tra tamen t.

Dieta ('i exercitiimadera te fiziee.

Caldura 9i atractiafa rnilia lii , ca ~i di·eta au eiecte reoconfortante fizice~i energetice.

sitatea individuala.in imbiitrinirea bi·ologica.

2j

fluentat de Galenus. AIfolosit obser'latii, dar :;>ildisectii deoarece a vorbitldespre greutatea, marimea:

inimii, a pIamiIl!lor, sto·l:macului etc. ConcePtie

naturalista. I

Organismul poseda 0 e-I'nergie proprie. A su bliniatrolul ereditil.tii, evident,

9i in anii ba'trinetii carelse datoreaza ~i deterio-Irari!. La batrinete scadel,

energia. Pledeazi ca $ilShakespeare pentru legi:

de ajutorare a batrinilor.i

A determina t 0 ade'/ara talmetoda. a autopsii1or. Agenerat in teres pentru pa-,

tOlogia virstelor inaintatel'si pentru arterioscleroza,, I

Contributii la descriere~i

clinica a pacientului. 'I

A practicat internarea bOl·1navilor :;;i obsenarea lalpatul acestora. A studiatidiferentele in manifesta-:rea morbida, I

I IA contribuit 1a contu'rarea relatiilor din tre vir·sta cronologica :;>icauzelei

mortii. A contribuit :;;i lajconturarea sirnptomato-'

logiei ba trinetii. IConceptie moderna pri·vind diagnosticul :;;i tra-,

tamentul. IMai persistii influentelejlui Hippocrates:;>i Galenus

i

A acordat atentie maJ

mare bolilor mi~tale. I

A studiat anatomia 9ipatologia batrinetii(respiratia). acuitateasenzoriala, muscula·

tura, boli1e. iBoala e mai gra7a lalbatrinete datorita sca-,derii e~ergiei. I

Prima lucrare desprellba trinete in eng1eza

,,1\ledicina Gerocomia" 'I'(1724) .

"Account of the Sta-!te of the Body and!Mind in Old age". I

i

I

BOlna':ii de diferiteivirste, conceptul de'l

pacient. I

S-a preocupat de or-'ganizarea muncii me­dicale ~i spitalice~ti

batrinetii in Renas·,

terea ti~zie .. II

II

I

.!"History of Life and!

Death" (1658) IArta de a trai mulL I

I

III

A facut 0 au topsie ce.!lebrii. (1635) asuprailui Thomas Parr careise considera cii. ar filmurit la 153 ani ..

BenjaminRush

HunterWilliam(1718- 1783)Hunter John(1728- 1793)

o

Sir JohnFloyer

Fischer(1685-1775)

Boerhaa':e(1668- 1738)

Sydenham(1621-1689)

HanveyWilliam,fondatorulfiziologieicircu1atiei ~ianatomiei

FrancisBacon

Remedii

A recomandat cindeli.:\:11uri de lnlil­turare a senilitatii

E'loca factod deameliorare a bii·triuetii (inclusi': ar·hitecturaIi ('i ergo.nomici), Reco·mauda exercitii,odihnli, nutritie, de·cocturi, racoritoare('/ipera distUatil. insinge de om $i so­IIItie de aurL

Comportare all­mentara (mincare~i bautura) evi­tarea de emotii PD­ternice ~i stresurl(emotii dure).

2

CDncep~ie

Conceptie pesimista pri'j Nu cumpatare. de·vind '1iata ~i batrine1ea. oarece nu are im­portanta.. EIL'(irurl_

Sn.rse grece~ti, conservtt1egendele Entinii cu apatineretii reziduuri ale al­chimi~i; idem ideea despreom de':ine centra1a ~i in­carca ta de 'lalorizare; lafel icleea drepturilor 0­mului.

Este opozant rata del Considerii ca. bll.­Aristotel $i Galenus pri- trinetea poate fivind faptul cli batrinetea influentata.se datoreaza acumulariide boli.

Reieriri

Ba trine tea este ine'li·,tabila, 'un fenomennatural.

"De reno'latione et res­tauratione. De vitalonga libri quinque"(1525-1527).

Despre batrincfe in Rena~tere ~i ulterior

T abelul nT. 39

i

"Gerocomia" lucrare! Descrie doua cicluri ale

bazata pe cOllceptia! batrinetii, in viziunea as­umorala a lui Hippo- trologicil. Se refera. la

crates ('i Galenus, ue-I obligatiile celor ce se 0­

cute prin versiunea I cupa de batrini. ConceptiaA·:icena. pesimista tensionaUi ca

[10. AristoteL

IIiI

Cind 'line ba trinetea,omul poate regreta canu a murit in copi.larie.

iA efectuat cea mail Buna lucrare in care s.al S-a referit la cauzabuna. lucrare asupra'. referit la in701utie. In.1 mortii $i la diver·

Bil.trinetea e depen-II Optimist, considera. ca se

denta de viata emo· poate conser:a 0 sana tatetionala traita (de in- acceptabila 1a batrinete.tensita tea ei $i de

emotiile dure). I

o

GabrielZerbi dinYerona- 1505 (?)

Erasmus deI\otterdam

AntOi~

Paracelsus

282

JeromeCardan(1501-1570)

Cornaro(1470- 1566)

Laurens1558- 1609)

Dicta ~i rroElaxie.

Legislatie 9i pro­tec!ie.

285

Remedi'J.l

Legislatie, pro tec­tie, profilaxie.

Regim alimental',exercitii, profilaxie.

Dieta, cumpatare,'hap. acti!a, pro'filaxie.

COl1cep~iJ.

A atacat mitul lui Par I(Hanvey). A consideraC50durata medie a vietiipoate sa creasca. A atraol

a tentia asupra dezordini- \lor virstei a treia. )

A studi;:;.t propriul silu/metabOlism si al unorcercetatori d~ seama Iou.!

gitudinal (mai multi ani).\A inceput studiul lezi­

unilor. creierului (Plagile'\senile) .

Inca din 1890 a mcnt!onatlfaptul ca Sprc ba.trinctei

se mic~oreaza volumlll Ci-IItop lasmei nllcleilor. A dez­'10 Ita t in tereslll pen trill

b . Ipro lemele mal complexe;implicate in proceslll im-!bil trin iri1. i---------.--- I

l{esponsabilitatea legalaa ba trinilor a fast abor­data frontal abia dupa1900, a~a ca Beard a fostun precursor in problema.

S-a pus in discutie pro­blema inteligen!ei la ba­trini. Osler considera ca

aceasta se diminueaza evi-jdent. I

Referiri

In 1874 s·a ocupatresponsabilitatea le­gala a batrinilor (co­relata cu scaderea fa­

cultatilor mintale) , .

A reluat in 1905 pro-\b1emelepusede Beard,adaugind ~i obsenatii

contribuante in pro-Iblemele creatiei la.virstnici. . i

"The lOllge'/ity of Man.Its facts and fictions"1873.

,\drcsa desprc batri­netc la Asociatia a­mericana pen tru pro­gresul ~tiintci (1890).

:\ ;l1ra~ atcllfia asupradescre~terii metabo­lisrnului la b:ltrinc~e

~ (1899).

Tab:lul m. 31

Contribu!ii la problcmele batrine~ii in secolul al XIX-lea

de cimpanzeu 1a om (autoexperimem) sub influen\a teonela imbatrlnirii, ciar a murit fara sa reintinereasca.

plan social, s-a conturat ideea ca batrlne\ea ~i viata se supunlegitati, pre!ungirea vietii fiind legic posibi!;l dar numai in anu­

mite limite ~i conditii. In tabelul nr. 31 se afla citeva aspecte mai sem­nificative privind virsta a treia in secolu] al XIX-lea.

In seria aporwriior interesante ale vremii, trebuie sa ne referim ~I

la cel a1 lui J. M. Charcot, care a efectuat luerarea "Lectii clinieeasupra boliIor batrlnilor" (1867).

Osler

.\utorul

Beard

~liIl()t

:\la!:!!1l1sLc'/\'

'ThollW ..S

In esel1ta, secolele XV-XVIII au exprimat un progres evident fnplanul general 0.1 dezvoltarii sociale. Treptat s-au e[eetuat explorariano.tomice mai sistematizate, eonfruntari de date cantitative privindpatologia vlrstelor, ceca ce a marcat inceputul explorarii medicale orga­nizo.te ~imoderne ~i al dezvoltarii anatomiei camparate. In 1645 a fastinventat microscopd ~i s-au organizat serviciile medica:c. * Sydenham(1625-1680), prieten cu John Locke, a practicat obligativitatea bolna­vului de a sta la pat ~i aceea a descrierii boEi. A crescut atenti.a pentrudieta ~i modera~ie la vl:rste!e inaintate. Interesant ni se pare faptul dlS-a inscaunat ~i ideea ca la VlrSleJe Inaintate trebuie evitate emo~iileputernice sau cele de durata. Tot in aceasta perioada s-au infiin\atprimele asociali; de prietenie ~i intr-ajutorare prin cotizatii pentrubatflne\e. Accstea erau insa pUline ~i restrlnse, dar se 'lor dezyoltamult in secolele urmatoare. In genere, secolul al XVIII-lea a consolidattendintele conturate in secolele anterioare. S-au efecwat progrese instudiul anatomiei ~i patologiei batrinetii ~i s-a conturat simptomatologiaei. S-a acordat 0 atentie din ce in ce mai mare bolilor mintale alebatrine~ii.

In secolul al XIX-lea s-au comurat ~i dez\'oltat numeroase direqiide cercetare ~i numeroase clescoperiri biologice .5i medica;c. Dezvoltareamedicinii a dc\"Cnit impetuoasa. Pasteur ~i Mecinikov au re\'olu\ionatoana ta tea publica prin descoperirea microbilor ~i a \"accillurilof. Acestedescoperiri au clus b imbtma ta\irea tehnicilor chirurgicale da tori t~'l pre­\enirii infeqiilor. S-au C'lClll progrese in gasirea de tehnici de diminuarea durerilor la toate virs;:ele, Treptat a del'enit posibil con troiul maiIC\'er al epidcmiilor, ceea ce a dus la sdiderea mortalita\ii ~i la cre~tereanumerica a popubtiei. AtCl1\ia a inceput sa se centreze mai mult peproblemele rcmediilor bolilor. Mecinikov a difuzat ideea co. batrlne\caIe cbtoreaza unor toxine ~i bacterii intestinale. Tratamentele legate deaceasta ipoteza nu au clus insa ia rczultatele scontate. Oricum, in seco­lul al XIX-lea batrinetca ~i sara cia au capatat semnificatii sociale noi.datorita studiilor numeroase de economie. Nu a disparut interesul pen­tru elixiruri sau tratamente speciale Cll a desehidere spre ipoteze dereziduuri mistice. A~a, de pilda, Brown Sequard ~i-a Gutoadministratexperimental injeqii cu extrase de tcstico1c de animale pentru intinerire.dar fadi succes. In acela5i sens, Steinach a incereat proliferarea celulelorhormonilor testiculari. In 1912, el a emis a tearie endocrina a imbatrl:-'

nirii, din care motiv i se acarda paternitate. Voronoff a impiantat

* Frontul literal' contine citalii celebre privind batrine\ea, printre care cele aleiui Juvenal, Lucretius, Montaigne, Shakespeare, Goethe etc., care s-au apropiat deeterna tema a vietii, a moqii ~i a batrlnetii. Dealtfel, tema Iui Faust, tema multi­milcnara, ca ~i aceea a mirajului ~i elixirurilor de intinerire, a nemuririi ~i a aspiratieispre ea este incorporata in numeroase basme ~i pove~ti ale etosului popular.

284

Erachie Sterian, Gh. Popo'fici, 1. Biberi, 1. \Vestfried, ::'Iarcela Piti9, St. Milcu etc.au abordat, de :1semenea, problemele 'rirstelor in in'rolutie

* La rnijlocul secolului al XX-lea s-au amplificat forme diverse de interes falade virstele inaintate. Apari1;ia publiea1;iilor: The journal of Gerontology, incepindell 1945 (S.u.A.) ~i The Gerontologist. In 1958 s-a 1;inut primul eongres de geronto­logie in Belgia [a Liege.

PROBLElv1ELE SOCIAL-ECONO:\lICE ALE BATRINE TII

Pension area a fast introdusa intli In Germania (1889), apoi in Da­nemarca (1891), Noua Zeelanda (1908), Anglia (acela~i an), In S.U.A.(1911). La inceput, pensionarea a fost conceputa ca 0 forma de asistenta

sociala (1889-191~. Inainte .de perioadele mai sus men~ionate, oa­menii munceau pina In ultimul moment a1 vietii . .Frimele pensii s-auplatit din ta..'{ele generale ale oamenilor, doar dupa 70 de ani ~i doarcalor ell venituri mici ~i care au muncit regulat In timpul vierii. Intretimp luasera avint asociatiile de prietenie ~i Intr-ajutorare, cu depuneriregulate pentru .ajutor de boala, inmormintare ~i aIte evenimente. Suc­cesul acestora, ca ~i 0 serie de alteaspecte legate de noua organizare asocietatii impuse de a doua revolutie tehnieo-industriala a conturat ideea

287

In secolul al XX-lea a devenit mai evidenta necesitatea statisticii

popula tiei in vederea studiul ui piramidei vlrstelor mila in studiile ~imasurile de reglementare a produqiei ~i consumurilor. Interesa de ase­menea problema morbiditatii pe vlrste. S-au perfeqionat problemelede anatomie normala ~i patologica ~i de degenerescenta. 0 adevaratarevolutie medical a a avut lac. S-a dezvoltat virusologia, chirurgia, ra­diologia, endocrinologia, neurologia ete., S-dU raspindit antibioticele, vi­tamine1e, au fast studiate probleme1e diviziunii cclulare (microscopulelectronic), s-a dezvoltat ingineria genetica, Utilizarea izotopilor radio­activi a permis efectuarea de experimentari de mare subtilitate, s-aufacti! primele operatii cu riniehi artificiali, pEimlni artificiali, grefe detot felul, operarii pe cord, $··a1.1 Inregistra t unde progrese In studiulc.ancerului 9i al diferitelor boli grave.

Tot In seeolul a1 XiX)-lea s-au dezvoltat farmacopsihologia ~i 0 mareindustrie a medieamentelor, medieina sociala, igiena ~i profilaxia, legis­lalia medieala ~i a asigurarilor sociale, asistenta sociala. Toate acesteaau creat conditii importante in contextul mai larg a1 dezvoltarii social­economice $i Impreuna cu cre~terea general a a nivelului de trai au dusla 0 modificare a mediei de virsta ~i cre~terea sperantei de longevitate. "Totu~i, virstde terminale ale vielii se afla sub semnul ie9irii din muncaactiva, fenomen impOrtant ~i profund modificator de conditii de exis­tenIa, mai ales pentru eei ce s-au identificat foane mult cu proprialor profesie ~i au fost foarte activi. Fenomenul pensionarii are tendintade a deveni un fenomen social universal, dat fiind faptul ca eea maimare parte a populatiei se ana in productie, ineiusiv femeile.

1952Primul institut degeriatrie din Ro.mania, Tratamentcomplex asia vita Ietc,

Tabellil m. 32

Rcmediu

Recomandii viataorganizata 9i e',i­tares. su rmens. juluiexcesi','· ,

A dezvoltat 0 concePtiel A atras atentia

complexa, atragind aten-! asupra modifica-ti:1 asupra sistemului rilor biochirnice

endocrin in imbatr.inirCI\ ~iasupra "tratirii"- dar a fiicu t 9i referir! ba trinet.ii.importantel:1 caracteris-ticile psihice ale virsteloride il;'fO!utie, !

Concep!ie

A atras atenria asupra'isisternu lui nerlOS ~i adegradiirii lui (a neuro­nilor) in imbatrinire,

ger-II ConcePtie complexa cui sinteze largi pri'rind do-I ...

I menml 91 cu prec1zarea. conceptiei lor de baza,

In troelLlcere inontologie, J 969.

A condus ~i organizat c\ ;J,tras Mentia asupraprimul institut de '/itamine!or ~i antreniriiQcriatrie din H.omania, in actl'/itClti organizatc.

in care se fac tra ta-Imente apreciate inintreaga lume,

Problema biitrinetii~i a 11lorrii naturale(192-1).

Biitrinqea, senilitatea,psihoze!e 'I irstei deiroolutie (1925),BCltrinetea 5i trata­mentul'ei (19'48),Bio!ogi;J, 'rirstelor(195.5).

Dealtfel, a circulat in sec. al XIX-lea in zonele noastre 0 carte alui Chr. Hufeland des pre macrobiotica (1796) tradusa ~i in Iimbaromana, de catre Pavel Vasici Ungureanu (Bra~ov, 1844-1845) cucompletari. V. Sahleanu [205] care a facut notatia de mai sus atrageatentia asupra faptului di a existat 0 macrobiotica ce a circulat la Ia~iprin 1838 ; lucrare popularizata de ]. F. So bernheim, elev al Iui Hufe­land (tr. de T. Albinet) $i note de macrobiotica in lucrarea lui StefanVasile Episcopeseu : "Apele melatice ale Romaniei Mari" (1837).

Se mai pot enumera C. R. Prus (1840), germanul F. C. Constant ~iD. ::\hcladelan (1863),

Am adauga la aceste aporturi 0 serie de preocupari ~i lucrari im­poname elaborate de driva medici rom ani de renume mondial, carcau exprimat idei, ipoteze ~i tehnici medicale importante dedicate barrl­nerii, a~a cum reies din tabelul urrrlator.

286

D. Postel­nicu, A!.Chira 9iy, Sahleanu

Autor

Gheorghe::\Iarinescu

c.I. Parhon(1874- 1(69)

289

II

Periocda biitrinetii medii

(75-85 a~i)

~Suprapuneri ale identita~iiconfuzionism

Figura 9

Perioada marii bi'itrineti

peste 85 ani '

Virsla de irecere

( 65-750ni)

in anul 1933, G. 1. Parhon a organizat un congres medical 1a Sibil!

privind batrlne\ea. Av urmat numeroase reuniuni na\ionale $1 interna­1iona1e Cll aceasta tema, in care s-a colectat un important material pri­vinci caracteristici1e biomedicale ale Imbatrinirii. La seminarul ini\iatin anul 1963 1a Kiev, de OMS, 111aceasta problema, s-au £aCUt eforturimai consistente de periodizare ~i de indudere a etapelor batrlne1;ii inciclurile vietii. Nu 'lorn relua nllm<:roasele periodizari care au incercatsa exprime aceasta integrare deja activa ~i In numeroase lucrari depsihologie ocupa1;ionaEl. Dealtfel, numeroase periodizari au fost expusein capiw1ele anterioare.

In conformitate ell schema de lueru din capitolele anterioare, neyom referi ]a tipul fundamental de activita~i ~i tipu1 caracteristie derdatii oa clemente discriminative In evolutia stadiala a vIrstelor deinvolu1;ie. Din acest puner de veclere, consideram di se poate vorbi de.3 stadii: stadilll de trecere spre b:1trinete (de la 65 1a 75 de ani),rtadiId batrfnetii medii (de la 75 1a 85 de ani) $i stadiul marii belt/lneti~au ai, longevivilor.

In perioadele battinetii subidentitaiile 1a care ne-am referit perarcursul analizei noastre intra il1tr-o serie de noi pozi1;ii.

STADIILE PERIOADELOR DE INVOLUTIE *

Conceptul de batrineie a trezit nllmeroase dispute nu numai datoritaf aptului ca imba trinirea este foarte diferita In diferite arii geograEice(factori bioclima tici), dar ~i de ]a per soan a la persoana.

de a crea [onduri de pensii prin contribu~ii In timpul vieyii de mundi.Aceasta noua conditie a scos pension area din sistemu1 de asistenta ~ibinefacere ~i a integrat-o in contextul dreptului contribuant personal.Efectu1 pensionarii pe aceasta baza noua a fost foane important nunumai pentru ca pensia a devenit un drept inalienabil (nemaifiind b1a­manta), dar ~i pentru ca a contribuit 1a apariyia "sadiciei standard"moderne cum spune D. B. Bromley. Pensia de virsta a crescut progresivsub influenia n:forrnelor 9i calculaiiilor de proponionalitate, a imbuna­ta ;,irii sistemelor de comribulie 1a fonciul de pensionare. ~i sectorulparticular a inceput sa organizeze pensii pentru funqionarii sai, inafara pensiei legale care a ramas totu5i relativ modesta 'i11 iarile capi­taliste. Tot in iarile capitaliste a mai fost necesadi infiiniarea unuL sis­tern de asistenta socia1:i, legat de aspectele contradictorii numeroase alevietii moderne 6 mai ales datori ta tensiunilor economice legate de gre­n1e conduse de diferite sindicate pro£esionale. Acesta este sistemul\v' aH are, care a in trat 'in vigoare il1cepind cu 1945, dupa ce in 1940au fost suplimentate pensiile $i s-a extins cota de pension are 13 membriifamiliei (copii minori, sOlia $i chiar parin Iii ba: trini $i bolnavi).

A$adar, exista 0 ,erie de aspecte sociale ale ba trlnetii. Primul esteaed al cre5terii longevitatii rea;e $i potentiale $i protejarea sociala aacestcia. Al doilea, de tOt mai mare actualitate, estc aeela al fOhlsiriisocia;e a expcrien\ei profesionale $i sociale a virste!or batrinClii, dataiiind valoareo. sa. Aceo.sta problema a clevenit $i devine din ce in cemaiaCllta. In fine, a1 trei1ea aspect este acela 0.1 profilaxiei batrine(i5j a\ luptei impotriva boliior drastice de degenerescenta.

ExpecL:ll;ia de ,"irsta a oamenilor din diferite profesii a cresellt,de)i ramine diferitJ. :\Iedicii, de pilda, traiesc mai mult decit dentiFiio

Cele 16 volume editate de Charles Booth intre 1889-1903 pri,oindconclitiile de vio.ta ale clasei muncitoare din Londra $i condi\ia de saracieextinsa ce se evidentia a cuprins referiri complexe. In volumul ce aaparut in 1894 a fost analizata relaiia dintre saracie ~i batrineie. Aceste1ucrari au atras atenlia asupra problemelor legate de nivelul de trai,dar )i asupra schimbarilor generate de mentalitate ale popoarelor pri­vinci ba trinqea.

* Prob!emele privind vlrstde Inaintate se exprima In trei direqii mai impo.rtante:j;l domeniile tcorerie, metodo~ogie ji aplieativ.

Fj = Familia de pmveniento.

F2 = Familia noua

F2M ( Rol marital)

F2 p (Rol parental)

C = SubidenUtatea cultural -sociala

Roluri prcspecti'le

~1,:- ': :':",iJ Stare critic 0.

11;>17!Tf'i\4 Stare de expansiune

291

Figura 10

1""".!.lJ~1 Stare de condensare p = Subidentitatea pmfesioncla

h

Tipul fundamental de activitate devine adaptarea 1a un nou oral'de actividl~i (familiale ~i sociale), consultari profesionale etc. Tipul derela~ii se modifica restringindu-se din aria profesionala, dar ~i din ariaaltoI' activita~i. Ie?irile incep sa fie condi~ionate tot mai muIt de timpulfavorabil, insorit ~i de dispozi~ie. In perioada de trecere, subidentitateaprofes:;cnaE'i se dczofieializc;lza si se integreaza In subidentitatea soeial­obsteasca. Subiclentitatea maritala ramine esen~iaUl. Subidentitatea pa­rentala ramine relativ expansiva, datorita apari~iei nepor;ilor care soli­eita emo~ional iden tificarc:J. de pre! ungire a urmasilor. Inceteaza carac­teristicile reproduetiye ale vieiii 1a barba~i. Este 0 perioada de oarecare:ragilitate biologiea. Boli:e mai c:.:rente sint infarctu1, c:J.neerul, bolirespiratorii. Dc obieei, boli1e se trec greu. La femei slnt mai frecventetulburarile afective. In timp ce barba~ii slnt mai preocupaii de sana tatesi meniinerea ei, femeile deyin mal preocupate de sanatatea so~ului,fjind angaja te In preocupari privind destinul lor In cazul cind so~ulva deveni bolnav, va muri sau va fi bolnav mintal.

In perioada batrlnetii p"opriu-zise, subidentitatea parentala se con­tfacta u~or, subidentitatea sociaEl se exercita In teritoriul social aceesibil..Adeseori bolile degenereseente reouc mobilitatea. Mortalitatea este maimare. Gripele de primavara ~i de wamnas1nt implicate In cotele demortalitate ale stadiu1ui.

In perioada marii batrineti subidentitaii1e suprapuse se contracta;uneori poate avea lac 0 diso1uiie de sine.

Longc •.:itatea. Expectaiia de longevitate a creseut muIt dupa 0.1 doilearhboi mondial (in Europa tinde spre 85 de ani pentru barbaii ~i 90de ani pentru femei), iar durata medie a viqii spre 70 de ani 1a barbar;i~i 75 la femei. Exista insa in uncle iari expectar;ii de longevitate de95 ~i de 100 de ani. In S.U.A. existau eam 642 de centenari in 1971,in U.R.S.S. peste 224 de barbaii $i 368 de femei ee depa$eau 120 de ani.

c

e

"bR2crCSie

Adolescen,taba

jFigura 10

__;:~:!t tcrrdiv (55-65 ari)

Copiiaria

Daca avem In vedere toate subidentita~ile la care ne-am referi!,Gtunci 0 schema de sinteza creeaza 0 imagine de ansamblu :

290

Cre~te in execs tesu­tul adipos (gras) dinorgane, ehiar dadi per­soana nu e grasa (ininimii, ficat etc.). Inbiitrinetea inaintatadepozit~le grase se ,150­lese. Au loc modificiiritrofice, metaboliee, de­generari, atrofii,leziuni.

Proliferarea devinemai lenta, eantitatealor seade, ',rolumul semiqioreaza. Pot aparea.proliferari anarhice.

ri-I ProliIerarea de',ine 9i

ti-I mai lenta, atrofieri,proliIerare anarhidi..

I

OrganeJe in care se aWl 1 lm~atrlnirea _2 , 3

Considerat tesut desustinere se ana inintregul organism.Celulele tesutului me·zcnchimatos.

Celulele sistemului I Distrugerea irceupera­ncnos central (cre- bila lenta.ierul)Celulcle

striati

293

Imbatrinirea ce!ulelor, a tesuturilor ~i a organelor

Tabelul nr. 34

II 1) De mare proE-1 Celulele epidermeiferare si cu -/iata

I (durata) scurta. 'II -----

: 2) Ca "iata (durata)! Celulele ficatului,i mai lung1\.~i proli- nichilor etc., ale

I ferare ceva mai len- roidei etc.t5., celule specifice

(parenchimul) ,

13) 0d~reazi1 toa t.'1 Vi-II ,·t~·II

Tesutul conjuncti" saumezcnehimatos arefunqii plastiee, deconstruqie, trofice(nutritia), de apihare(prin fagocite, celulemobile care inghit mi-crobi, resturi celulareetc.) intervine in de·pozitarea de grasimi,in cieatrizare, fabrica.celule rosii si albe,Posedii ~eluie fi-xel(fibroeite) 9i mobile(fagoeite). Este eom-pus' din celule-fibre9i subst. fundamen-tala. Partea eu functiitrofiee, metabolice 9ide aparare a tesutuluiconstituie sistemull

fiziologic al tesutuluijconjuncti'"

Ce:o'de. Itesuturile, Yelurile 9i caracteristicile

_orga;ele, -\--

II. Tesuturi

1. Cell1lele,membrana,citoplasma,nueleu

Ca 1a vlrstele de debut ale viei"ii, 1i In aceste perioade are loc 0distantare a regresiei biologice de aeces a batrlnei"ii psihologiee, in caredatorita antrenarii sociale 5i active mai reduse, se produe restructurar:ale caraeteristieilor persorulitai"ii ~i 0 modificare de stare a diferitelorfunctii psihiee, a eonFiin~ei 5i dinamieii viei"ii interioare.

Cnii autori [205, p. 109] vorbesc ~i de 0 "\'irsta soeiala sau socio­logica, caz 'in care se pune aCcent pe interesele 5i gradul de participareG batrinilor la viata soeiahl. Dar nu se exclude niei eonceptul de vlrstabiosoeia1a ce ing10beaza sintetie earaeteristiei1e virstelor biologice, psi­hologice 1i soeiale.

In privinla modificarilor biologiee, fenomenul eel mai semnificat1\Teste eel a1 scaderii energiei instinctelor (seaderea libidoului) ~i a efiei­eIw~i Z1daptarii, dupa ee 10 fina1ul fazelor adulte a avut loe anulareacapaei6.1~ii de procreare. In ansamblu, se produc 0 serie de modifidlribioehimice (hormonale), trofiee, de consistenla .~i funqionale, ale struc­turilor biolo~iee ale organismului. !mbatr'inirea fiziologica, spre deose­hire de imbatrinirea patologiea, se realizeaza fara seisme prea evidente,dat hind faptu1 ca organismul antreneaza rezervele eo::npensatorii $ipare urge forme de eehilibrare proprii extrem de complexe.

Fara Indoia1a, in imbatrinire joaca un rol important Imbatrlnireacelule1or, a resuturilor ?i a organelor. In tabe1ul de mai jos am con­densat aspectele mai semnifieative ale imbatrinirii pe ,,-ceste planuri.

REGRESIA BIOLOGIC\

Exista consemnari mai mult sau mai pu~in credibile de longevitatepentru perioade1e istorice indepartate - de~i media de VIrna a monalitihii a fost foarte mica pin a in seeoIe1e XIX-XX.

Se pare di: eel mai credibi1 dintre astfe1 de eazuri este eel <11Iu:Christian Jakobsen Drachenberg (Norvegia) care a trait lntre 1626­1772, adidl 145 de ani ~i 326 de 'lile. Se vorbe~te de 0 longev'itatede 256 de ani in China veche, de eei 168 de ani ai Iui Shirali BabaMislinov din Bar'lava .- Adz.erbaijan. Ca reeorduri autentice nationalcsemnalam printre altele in S.U.A. pe Delina Folkins (n. Echer) (1815­1928) (113 ani, 214 'lile), in Canada, pe Pierre Jombert (1701-1814)(113 ani, 224 de zile), in Japonia, pe ]\fitto Nemta (1863-1975) (112ani, 65 de zile) , in Africa de Sud pe Demetrius Philipovici (1818­1928) (UO ani, 150 de 'lile), in U.R.S.S. pe Chesako Dzugayev (1860­197~ (110 ani) etc. Problema deseendentelor este de asemenea intere­santa. Astfel, ultimul imparat din Iv1aroc, Shafisian, a avut 548 de

baie1;i 1i 340 de fete, Wilson Ketle (Newfond1and-Canada2, 1860­1963, a avut 11 eopii de 1a 2 sOlii, 65 de nepoi"i, 201 stranepoti ~i582 de descenden~i vii,

292

294

Modifidhi importante au loc ~i in ceea ce prive~te somnul ~i func­riile lui recuperative, eU vlrsta. Se considera ca 0 persoana de 70 deani a fast treaza earn 43 ani ~i a dormit cam 22 ani, mai mult saumai purin profund. Sumarea timpului de vis se poate sima eam 10.5 ani (timpul visului constituie a$a-numitul somn paradoxal). Dupacum se ~tie, in timpul visului se produe secretiile hormonilor de cre$tere~i de reorganizare a sistemelor ce se antreneaza apoi (spre consum) instarea de veghe, intrerin:ind-o. Somnul mai mult sau mai pUiin profundconstituie baza retentiei amintirilor. Somnul paradoxal implica, dupanumero~i autori (printre care ~i Edmond Schuller), un joc al imaginilorlegat de regenerarea lenta ~i plastieitatea neuronilor noradrenergeticice pot fi atra~i de semnale1e biochimice manore insoritoare ale inva­tarii (noradrenalina este necesara :in funqionarea optima a swcajuluiinformatiilor in memoria de lunga durata, pe clnd amfitarninele pro­grameaza durata de a invata (curiozitatea). Inainte de 2 ani un copildoarme cel putin 14 ore, din care 4 ore jumatate soron paradoxal, fapt

ce antreneaza 0 imensa capacitate de stocare de informatii. La 50 deani ~i dupa., se doarme cam 7 ore, din care doar 1 ora este de somnparadoxal. Desigur exista consecin1;e ale aces tor schimbari. Totu~i, som­nul are ~i un cadru cultural ~i igienic. Gesturile preparatorii, aerarea.odihnirca gindurilor sint dependente de acest cadm. Oricum, insomniachiar la b8:trlne\e nu este 0 boala in sine, ci cloar simptomul un;li de­rcglaj fiziologic sau psihologic.

1. Biberi [17] a facut analize subtile privincl venicalitatea dinamlcaa psihicului, mancele de impresii ~i decupaje de trairi, atitudini, expe­rie;~l1;aexistentiaEl ce se exprima printre altele in vis. Acesta este im­pregnat in copilarie de el'enimentele vierii de fiecare zi, iar e7eni­mentele se ~tie di slnt traite de copil intr-o succesiune rclati,' dezor­donata ~i dilatata de expansiunea debordanta a subiectivitarii fabuloase,ceea ce Ie confera 0 inrudire cu visul. A~a se face ca in copilariegraniiele dintre vis ~i reali tate sin t extrem de labile. In adolescen ra,apoi in tinerere ~i in virstele adulte -- subiectivitatea se con~tientizeazaca ;nare. Structurile sl!bcon~tientului fiind indircate, visul devine ex­presia unci forme de decentrare a acestora.

Prelungirea lui in stare de veghe se cheama reverie ~i, ca ~i visul,aceasta permire sa aiba loc 0 traire a dorint;elor, aspimtiilor, eveni­mentelor al caror deziloaamint nl! e posibil dupa dorinie ...

In virstele de regresie, vis,;l devine din nou qor confuzionat ~i~terge u~or granitele dintre realitatea oSiectiya ~i subiecti,'.

In urma imbatrinirii cell!lelor ~i iesumrilor se manifesta in exterioro serie de caracteristici, dintre care mai eviclcnta este modificarea as­pectu1ui general a1 pielii, care i~i pierae eIasticitatea, devine mai sub­r,ire, mai uscata ~i mai palida. Aceste caracteristiei ~i alteIe de modifi­care a texturii pieIii au la baza sdlderea troficitaiii ~i iriga~iei p;elii.ca ~i a secreiiei glandulare ~i umiditaiii pieIii. Se adauga pigmemaiiabruna ~i adeseori mici spargeri de vase capilare subcutanate ce duc laevideniierea de miei pete sau firi~oare u~or violacee. Fenomenele deridare ~i pigmentare a pielii siIlt mai evidente 1a nivelul feiei ~i a1miini10r (paqi descoperite ale corpu1ui). Abiotrofia pielii produce ridhtce se suprapun peste amprentele pliurilor mimicii speeifiee (~i domi­nante) ale persoanei in cauza ~i peste amprentele pliurilor mimicii la­sate de profesie. Datorita asimetriei bilaterale a feiei, aceste suprapuneridau ferei un aspect tragic, adesea asimetric.

Exista Insa 0 evidenta pierdere a elasticitarii pielii ~i a iesuturiloTin aIte parri ale corpului. A~a SIll! pliurile de sub brai ~i de sub pliltec.Acestea , ca ~i ridarile ferei, se mai datoreaza ~i faptului ca in fazaadulta timpurie ~i rnedie exista 0 ere~tere a greutarii, datorita depozi­telor de grasime printre altele ~i subcutanat. In fazele batrlneiii tim­purii, acestea dirninueaza lasind pielea fad suponul anterior existent.

295

3

Tabelul nT. J.f. (continuare)

2

In organe: celnle[e Inlocllirea parenchi.hepatice, renale, fibre- mu[ui uzat cu tesutIe muscu]are. mezochimatos.Fibre de ret1culi:1J., Debilizare3. sistemu·colagen, fibre elastice llli fiziologic al tesu·ce constituie reteaua tului mezenchimaticde sustinere a celule· 51cresterea actiunii de­lor pa;cnchimatoase bi!iza~te asup~a paren·(substanj:a fundamen- chimuluihla).

1) Braditrofe: cn dez-Jin cristalin, cornee,l S5.race~te- cantitatea.voltare lenta ~i con-I in peretti arterelor, inl de apa., densificare, de·sum redus de oxigen I oase ~i in dinti etc. I puneri de cOlesterol,

Nu au ca atarej in tendoane, cOloana'l de siiruri de calciu,capilare multe. vertebrala, peretii ar- uzur5..terelor, valvele car'l" I(,LaCe. --I

2) Tahitrofe: ,10ng:·lln creie:, .in mU$chiil S.cii.deretreptata a con·

Vlve dar fraglle. CUI scheletlo, 111 dlafrag.\ t1D.lltulu1 de azot fos·consum acti'r del ma etc. forie, atrofic, ceeaoxigen (mult). Ani ce duce la scadcrea

vase capilare nu.' i permeabilita tii

meroase. Elcmentelel Imobile (parenchima- itoase), se altereaza. I

Ce[ule spccifice (pa·renchimul).Tesut mel.ochimatos,;celule fagocitare, graseJ

III. Tesuturi

o

IV. Organelecon tin :

Pie1ea este influentata $i de alimentarie. Or, oamenii in virsta au ingenere 0 alimentare mai saradt In vitamine din legume proaspete1:1anotimpurile reci. La aceasta se adauga 0 digestie mai dificmi, pre­dispozirii colitice mai accentuate.

Specific este ~i procesul de inc3run tire (acromo trihie). Acesta poa tein cepe chiar 1a 3S de ani. In cazul batrinetii fiziologice acromotrihiadevine evidenta spre 50-55 de ani, mai ales 1a timple. Episoadele deboala sau de tensiune psihica intensifidl acest fenomen, ceea ce punein evidenta aspecte mai complexe ale acromotrihiei. Se eonsidera dexista 0 programare ereditara pe acest plan. In societatea moderna sintvadite tcndintde de mascare a indruntirii prin colorarea anificiaLl aparului. In societatea medieval a ~i in rena~tere mascarea se Hicea pri"peruca (c1asele maiavute) care avea de fapt mai ales rolul de a mascararirea prin ddere a parului (alopecia), mai cu seama b barba\i -­deoarece .ace$tia sufereau mai heel-en t de aceasta forma de dege2c­rescent8. capilara.

Purtarea de peruca a redevenit 1a moda In zile1e noasrre, ciar arcun earacter mai mult frivol, de aSOftZlrc 1a imbracaminte a culorii DJ,fU­iui $i coafurii, fenomen Intre\inut de lupta de timp necesar In in"rr,~,i­nerea acesteia, d::na fiind densitatea de e\'enimente ce se cer lntreJ;imrccprin ritmul vietii $i prin ceremoniale de moda.

Un aIt aspect ce se resimte odata CLl Inaintarea in virsta este cd .llmi~c:;ri1or. i\cestea devin mai grcoaie, lipsite de suplete .$i forti'!. SC~1dereaclasticitatii mi$carilor ~i a cap;lcit~ltii de dart fizic este determinatape de 0 parte, de diminuarea mobilitatii articulariilor, iar pe de alta,datorita atrofierii lor. In acela~i timp are ioc $i 0 slabire a mU$chilorscheletului legali prin tendoane. MU$chii devin mai scuni datorita unormc;difidiri complcxe biochimice in structura lor proteica ~i In acee3. afibre1or. Foqa musculara maxima se exprima In mod normal earn :a25-30 de ani. Treptat contraqia museulara descrqte $i cu aceasta$i capacitatea de a sustine eforrul muscular.

Dupa 50 de ani scade numarul fibrelor musculare active. La aceastase adauga cre~terea fragilitatii oaselor prin rarefierea tesuturilor osoase,decalcifieri, ceea ce provoaca dureri osoase (de coloana, discopatii) saude tip sciatica, dureri reumatisma1e care Impreuna cu depozite dispro­ponionale de grasime (Inca din stadiile anterioare) determina modificaride tinuta, postUl-a, un confor! mai mare in anumite pozitii. In genere,silueta se modifica ~i datorita sedentarismului. Evident, caracteristleilede mi~cari sat! postura pot fi remediate in mare masura prin exercitii,mers ~i ocuparii nesedentare. Tot pe linia acestor caracteristici esteevidenta pierderea danturii. Aceasta din urma se poate Inlocui prinproteze dentare care ereeaza unele dificulta~i la hranire.

296

J\Iodifidlrile In musculatura involunrara (dependenta de sistemulnen'os autonom aHat in pererii stomacului, intestinelor, ai cailor respi­ratorii, In organele interne etc.) sint mai reduse. Exista totu~i destulepersoane (;are sufera de miqiuni mai frecvente sau de neplaceri deevacuare a in testinelor.

$i In domeniu1 organelor interne au lac fenomene de degradare.]\cesreJ. se refera In cele mai multe cazuri la cord $i flulmoni, organevitale. La nivelul inimii are loc 0 mai mare incidenta, dupa 55 de ani,a infarcrului miocardic si, compelitiv, lezarea arterelor coronariene

(care hranesc inima). Leziunile a~teriale au loc datorita a terosde1'ozei~i ateromaziei. Pere~ii vaselor sanguine (arterele) se ingroa~a ~i se 1n­gusteaza plna 1a astuparea lor, ceea ce determina ruperea lor, fapt ceproduce hemoragii fie In apropiere sau in inima, fie b. nivelul creieru­lni. ;\.deseori aceste fenomene au 1a baza 0 alimentatie neraj:ionala,excese de alimentatie grasa sau excese de zaharuri. In perioadele adulte,batai1e inimii sint de 72 pe minut, cu cre~tere la dort, excirare, teamaetc. Dupa 55 de ani bataile inimii devin mai slabe ~i neregubte. Or,precum se $tie, inima este 0 pompa ce distribuie prin singe oxigen,materii nurriti\-e ~i materiale de construqie pentru j:csuturi - ~i co­lecteaza, din in tregul organism, de$eurile activitaj:ii organismului, pen­tru a fi evacuate. Contraqiile cardiaee $i rezistenta anerelor Inrrej:inaces! proces complex. Afectarea acestora degradeaza inrrcaga comple­xitate a desfa~urarii programului vital a1 organismului, pro\'ocind de­gradari in lanl, in toare componentele organismu1ui.

Respiraj:ia la rindul sau (normal 15-18 respirarii pe minut la adul~i)deyine dup;'! 45 de ani mai superficiati, ceca ce face sa ramina aerrezidual In plamini $i sa se reduca gradul de oxigen are a singelui ~i apoia j:esuturilor, organelor etc. Nici procesul invers de inhalare a bioxi­dului de carbon nu se realizeaza complet. Lipsa moderata de oxigenafecteaza activitatea musculara, eoordonarea senzorio-motrice ~i acti­vita tea intelecrua1a- Lipsa mai severa de oxig.en produce pierderea cu­nO$tintei, confuzii etc.

In esenra, cu vlrsta, scade eficienra respirariei ~i se produc efectede sum are in procesul de degradare a J'rogramului vital al organismu­lui. Desigur, in acest context se manifesta bron~ita ~i enfizemul pu1monar.

Digestia constituie un al treilea sistem de schimb Cll exteriorul, a1organu1ui, in vederea blocuirii componenrilor constiruanti :j:i a elimi­narii de~eurilor organice.

T raseul digestiv are latura sa organica, mecanica ~i componenteleglandulare, de hormoni, fermenti, enzime etc. Exista $i 0 componentapsihologica a alimentatiei ~i excrej:iei. Prin activitatea sistemului digestivse refac tesuturi, se menrine temperatura constanta a corpului, se pro­duce energia necesara arderilor ~i transformarilor complexe organice.

297

298299

De~i funqia compensatoare Ineorporata in masa neuronid a creie­rului este foane mare, praecsul degradarii funqiona1ita~ii creieruluidetermina 0 scadere lenta a capacitihii de adaptare a organismului(creierul este organul principal a1 adapt~hii), dt ~i a funqiilor de re­glare (obiectivate in homeostaze, sisteme feed-back). Efectele acesteidiminuari funqionale SIn! de intensificare a procesului de Imbatdnirea erganelor de simi periferice, degradare ce se efectueaza prin devalo­rizarea eompoziiiei ce!ulare a acestora ~i a tesururilor ce Ie sus~in ~iin tw;in local.

Dar ]:n afma de modificarea gl'euta\ii prin mortificarea de eelule,creierul piercie 0 cantitate de apa - are lac diminuarea ARD, Inschimb pare sa creasca diseret ADN. Balania acidJ: a creierului ueeeU$or 111 dedin. Con~inutul In minerale ~i enzime utile ale ereierului semodifid u~or. Are Ioe ~i 0 modificare In activitatea elect rica a creie­rului, se manifesta timp de laten\a creseut la stimuli compleqi. Electro­encefalogra.rna este relativ diferita de a oamenilor adulti.

In genere, are lac 0 discreta atrofie cerebrala chiar In ba ulnC\eafizlologiea - atrefie ce se exprima ~i prin aplatizarea relativa a unorscizuri ~i eircumvolu\iuni ~i prin sterilizarea lenta a activita~ii mentale.Se Incetine~te funqia ceIol' doua componente, simpatie ~i parasimpatic,ce controleaza mu~chii involuntari, glandele eu secretie interna, reglareafunqiilor interne vitale, .care l$i au regiunea de integrare principalasubconicala in hipotalamus (care se aHa in conjunqie cu aetivitateanervoasa superioara) Implica~iile sistemului nerves in earacteristieiletemperamentale au fost profund demonstrate de 1. P. Pavlov, de~i els-a referit mai ales la ANS. Data fiind funqia de integrare a ANS ­baza sa funqionala este dependenta ~i derivara din substrueturile pecare Ie integreaza. Exista 0 modificare, ell virsta, a caracteristic:ilortemperamemale privind intensitatea sensibilitalii instinctelor tempera­mentale ca ~i a intensitatii sensibilitalii, echilibrului emotional, mobili­tatii generale, caracteristici ce stau la baza comportamentului. Or, pe.acest plan, imbatr~nirea aduee dupa sine diminuarea mobilitatii reaeti­vitalii ~i impresionabilitatii, coneudnd un temperament cu note maicolorat flegmatice.

Aceste aspecte eonstituie baza biologica a expecta~iei de via~a. In1971 a aparut un tabel In aceasta problema in revista Social-Trendsnr. 2, p. 98.

Exista 0 modificare chiar a acestor expectatii de via\a. Tot maimulte remedii ~imod.alita~i de tr<ltament creeaza 0 imbunatatire a con­ditiilor generale de via~a ~i creeaza 0 mai buna sana tate a oamenilorIn vlrsta aEituri de cre~terea longevitatii ~i .a mediei de vlrsta inaintata.

Cu virsta are loc 0 sdidere a secrqiei salivare ~i a secre~iilor implicatein sucul gastric (enzime, fermen~j). Pancreasul, care este <lntrenat prir,secrqiile sale In digestie, i~i reduce lent secretiile, din care cauza gra­simile slm mai prost utilizate. Ficatul esto mai pu~in afectat funqional,de Vlrsta, ciar deyine mai sensibilIa boli ~i scade in marime. Absorb1;iadevine mai lenta, de multe ori se deregleaza metabolismul lipidelor.Uni; autori considera ca deyin insuficiente fUDqiilc hepatice ~i renale.In genere, exista 0 scadere a poftei de mincare la persoanele 111 virsta,ori aceasta determina 0 s15bire a raspunsurilor digestive. Dificultarilede masticatie, sedcntarismd mai accentuat pot determina constipa\ilpenibile. Se considera ca alimenta1;ia la virstele inaintate este bin;; safie adaptata la cerintele mal mari de proteine ~i vitamine ale organis­mului. Derfeca\ia ~i urinarea pot sa devina inconvenicnte datoritd in­;::ontinenlei urinei ~i constipa~iei, co. urmare a lipsei de deprinderi ra­lionale pc aceste planuri in virstele tinere, sau a unor regimuri ali­men tare neralion::tlc, la care se adauga boli degenerescenre ..

M 1: 1· 1 l: 1 '(' .. 1 . d"" "1 eta '0 lsmu 'aza cre~te cu vHsta scercIla tHOle.e1 se lmll1 :lcaza,~u timpul). Producerea de 6lidura interna se resimte, exista tendin~ede seadere In hipotermii. Termorcglarea devine mai putin aetiva, de$ic""alt:area tcmperJ.wrii nu se modifie~l. Se consideTa d temperawraafecteaz:l longevitatea. Ccncli'(iile de clima mai Iemperata nu supr~lso:i­cita preD Gmlt sis",emul de tcrmoreglare ~i prchinge$te viap, dupa uniia '.:tori. ?vletJ.bolism ul hidrocarburilor se modifica, de asemenea (f rec­\cn~a diabetului la vlrstele inaimate confirma acest fapt).

Proecsul de imbatri'nire este amplifieat de modifieariie hOrmOI13.kco survin mai ales dupa 65 de ani. Exista tendin~a de cre~tere a pro­duselor corticosuprarenalclor (pe fondul diminu:1rii secrc\iilor glandei~iroide, a gonadelor etc.). Cre~terea eonicosuprarenalelor duce la aii­mentarea sclerozei vaseulare ~i a hipenensiunii arteriale. Efeetele se­rosimt In metabolismul ~i In realimentarea energetiea a organismului.SintezeIe humorochimice se fac mai greu ~i nu mai pot compensa uzura.care are lac. In genere, exista in organism Iimi te de toleranta ale nor­malita~ii (relativ largi). in virsteIe inaintate se consuma Iimitele detolerania ~i echilibrul hormonal poate deveni critic.

Degradarea ~i imbatrinirea sistemului nervos este legata de redueerea.capacltalii organismului de a satisface exigen\e1e aIimentare foarte mariale creierului (irigarea, oxigenarea, alimentarea). In afara de ischemieri.legate de alimentarea creierului au lac intensificari de monificare aneuronilor, or, acest proces este ireversibil. Creierul i~i mic~oreaza vo­lumul (de 1a aproximativ 1400 g1' la barba~ii de 20 de ani, la 1250 gr •...iar la femei de la aproximativ 1250 g1' 10. 1125 gr. Regresia este mai,accentuata (In limitele de mai sus) spre 70-75 de ani.

Tabelul m. 35

I

Barba,;

I

FemelExpecta(ia de v;ap II Anii/1901

196619011966------la na9tere I48.1

68.5I51.8

74.7I

--------la

5 aniI

55.5--~;-I

.58,0

7Ll

i

Ii-----I

1--1a 10 ani

51.460.4I

54.0 66.2-----,la 20 de ani

142.750.7 I45.456.4

I

la 30 de aniI34.5 41.2 I37.1I46.7

,

--I1a 40 de ani

26.8I31,8I

29.2i27.1--I

------1a 50 de ani

19.7I

22.9 21. '7

,

28.1i Ii

II

Ila 60 de ani

13.415.2I14.9i19.7

1a 70 de ani

8.1I9.5I9.2I12.3-la 80 de ani

I1.9I5.5i6.3 6.9

Totu~i, trebuie sa se porneasca In orice analiza a virstelor Inaintatede la un model normal ~i unul patologic de persoane In Vlrsta.

1n continuare, ne vom referi la caracteristicile dezvoltarii psihice a.persoanelor sana toase In vlrste1e postadulte.

•,. ,.

Caracteristici psihice. Intregul tablou al activitatii psihice poarta.de pe 0 parte, amprenta experientei de viata parcurse, de pe alta, a.proceselor complexe de reechilibrare ce antreneaza foqele compensa­torii ale experien1ei ~i cele funqionale ale organismului.

Planul senzorial. Dupa cum s-a relatat In paginile anterioare, planulsenzorial se afla lntr-un impact discret dual (periferic ~i central func-

300

tional) ce tinde sa se echilibreze pe seama imensei experiente senzorialeacumulate. Impactul se manifesta In prima etapa ca dominant periferic(scleroza u~oara a celulelor din receptorii senzoriali), apoi lncepe sadomine impactul central (diminuarea funqionalitatii ANS). Acest dinmma proces este lent Intre 65 ~i 70 de ani - se intensifica u~or dupa70-75 de ani ~i apoi se stabilizeaza la va10ri recluse lntre 75 ~i 85 deani. Vazul se degradeaza prin scaderea capacitatii de modificare acristalinului (presbi1;ie). Acest proces are 0 mai mare densitate la per­soane1e care suprasolicita ';ederea (p1'in lectura excesiva cu luminaproasta), la persoanele cart lucreaza In mecliu toxic sau excitant cupuncte de luminiscel11;a foane puternid etc. Are lac ~i 0 reducere evi­dema a cimpului vizual, a ycderii stereoscopice (1n relief ~i in 1'1'0­funzime). Scade capacitatea discriminatorie ,a nuantelor de culori ~icimpul vizual cromatic. Are loc scaderea claritatii imaginii, a acomo­darii vizuale $i cOl1'\;ergente, a acuitatii ~i discriminarii vizuale.

Dealtfel, dupa 60 de ani survin unele boli degenerative ale ochiuluica glaucomul (tulburarea dinamicii umorilor oculare), opacitatea crista­linului ~i c:1taracta, dezlipirea de retina 9i In fine, mai putin gray,gerontoxonul. Corelatia marcanta adesea din He arteroscleroza creierului9i a retinei face din examenul oftalmologic un indicator important.]. E. Birren [19, 1'.267-271] a semnalat caracteristici de deteriorarevizuala privind adaptarea la intuneric, Chapanis [42, p. 1-31] a re­lidat seaderea acuitatii vizuale la culori, E. N. Semenovskaia [213,p. 34-38] 9i A.. 1. Verkhutina s-au ocupat de sensibilitatea la fuziunealicaririlor luminoase, iar Kumnich [120, p. 735-741], de raspunsurilepupilare. Toate acestea se modifica odata cu vlrsta, degradindu-se In­U-un mod foarte diferen1iat, dar evident dupa 60 de ani. Dupa 70 deani poate a,-ea lac 0 reechilibrare vizuala, care seamana cu 0 revenirediscreta a ,-ederii.

Auzul se modifid, de asemenea. Scade sensibilitatea absoluta audi­ti,,-a. Auzul fonematic devine mai putin sensibil. Fenomenele de surdi­tate se manifesta de cele mai multe ori datorita sclerozarii urechii in­terne. 1n cazurile In care Slnt afectate celulele centrilor corticali aianalizatorului auditiv, au loc fenomene de surditate psihica ce se ma­nifesdi prin faptul ca persoana In cauza aude, dar nu ln~elege. Exista° sddere a toleran~ei auditive, 0 mai mare fragilitate a. acesteia. Pell[169, p. 79-92] a pus In eviden1a faptul ca pus In conditii de auditiein mediu de lucru agresiv-auditiv clteva luni, un adult de 40-45 deani l~i revine dupa dteva saptamini, pe dnd un om In vlrsta risca saaiba auzul grav avariat.

In aceste conditii, prelucrarea informa1iilor devine dificiEl ~i defici­tara. Pemru vaz ~i auz exista forme de protezari relativ variate ~ieficiente.

301

Sensibilitatea tactiDi se degradeaza cloar dupa 50-55 de ani, dupaZobel (285, p. 668-679]. Scade sensibilitatea la cald, la rece ~i ladurere. Se conserva sensibilitatea pentru dornenii de mare experientasenzoriaEi, Cd ~i simtul vibratil. Acest din urma fenomcn se explicaprobabil prin fapwl dl termina~iile nervoase receptoare ale vibrariilorse aHa mai in profunzimea pielii. Cosh (1958) ~i Howell (1949) [100,p. 56--58] au concentrat rezultatele unor studii privind sim1ul vibra­t;iei :in tabelul Dr. 36.

Tabelul 11'". 36

Sistemul vibratil

, '-I ',,,,d"',;" I '

I FJuieruJGe- I

de miinilor oatef "'",,'

G]ez~e piciorulul

nunchi Sacru':irsta

I subi- I Itibia)ec;i ----. --i- st. I dLst. I dr. I st.I dr.st. I dr. Isting I drept I st. dr.

II

65-691

1610010010010099 !808787 I 8794 I 565012.

70-74-57100100100100989884

8S I 7981676118

75- 797210010010010089907376 7473535115

~O- 8432 97 97 9794949156 62 I 4462343110

S5 - 91 9 100 I 100 1100

JOO10020D

89 l 89178

67786"7Ll. (

:.lcdi<1. 99 I 99 I 99

99989479 79 7275565515-"--------~-----~----

Enluarea gn::L!tat;ii, a stimulilor compleqi (figurile duble) pune In~':ic1en\a 0 oarec:ne lipsa de abilitate analitica ~i slaba mobilitat,~ inabodarea situariilor complexe. E. G. Boring [22, p. 444-495] 2. ciatspre percepere in reprize de timp limit2-t a figura (bbEl (dnara-batdila),i a con sta ta t ca subieqii in virsta ca ~icei cu educa~ie restrinsa ,-ado singura figura ~i nLl pot sa restructureze imaginea pentru a veelea ~icealalta figura, daca la inceput au LieU! fix:a~ie pe una din cele douafiguri. In genere, se poate considera ca in acest caz, ca ~i in multe altele,scade atent;ia senzorial-observativa ~i capacita1;ile ei.

Viteza mi5c;;lrilor scade sim1;itor 1a subiectii in virsta, ca dealtfelcoate performan rele. Scaderea excitabili tatii senzoriale afecteaza ni velulgeneral al activit2\ii, reduc:indu-i antrenarea coerenta, continuitatea ~itimpul de reaqie (T.R,). Studiile lui Y. Koga ~i G. M. :Morant [113,p. 346-372] privind timpul de recreatie auditiv ~i vizual, cele ale luiBotwinich ~i col. [24, .p. 137-144] privind viteza scrierii ~i a expec­tar,ieiau evidentiat, de asemenea, modifi6iri care arara 0 incetinire areaqiilor. Nu in aeeea~i propoqie sint afectate de degradare deprinderilemotorii In care aqioneaza dexterita>;i (experienp acumulata). Droller[66, p. 239-244] a pus In evidenta faptu1 di persoanele care faccxerci1;ii au un niyel de deprinderi motorii bun ~i rezistent fata de al1;ii

302

ce nuv fac exercitii ~i care prezinta 3,30J~

Q scadere a acestora. Dealtfel. 3,00 :.:."~."':'.:'"""1

J. E. Birren a arras aten1;ia Inca 2.70- ::...: >".:.-

lnainte cu 25 de ani asupra faptului § 2,401 ::"..:") .....:.:"1

c~ es.teill cre~tere ~~marul condu: ~ ~'~gj ::../ ..":>":1

catanior de automobil de peste 6'J J;! ; coJ~ 1'/:: ..... "':

de ani [165, p. 25]. Mai {lies fe- ."!;~ {.;":::::j

meile s.e clovedesc mai apte pe aceste ~ 0:90i "' /-,. J.":::'":>jpbnun. !j 0'601 '-' ,~' ': : :.:

.• ~ .• vi .

TOtu$I, lDtelegerea raplda la sem- oq: 0,30- .. ,: :.:':"::11 •• a" . l' 000 ,".. '" Il1J"e ~l In ,IcatOn senzona.1 cOIn- , I""""" •• , "

plecsi este critidL Dovada, accielen- is 25 35 45 _ 55 65 75 85"d .. bV 1 Conducatcn auto

tele e pIetam care au 0 cur. a oe F' 11"d I 100"00 'j'd v !gltra • "",eel ente ~ ." ffil ecre$tere en enta ... de "ofaj. (B.~1. Marsh, Aging lWei Driving

Dez'"0oltarea proceselor cbzmlce Traffic Engineering. Nov. 1960, 3-21)complexe. Procesele de cunoa$terecomplexe slut influent<lte de experien1;a cultural-imelectuala, ciar ~i decapacita1;ile func1;ionale constituite intre timp, de.5i acestea sint relativmJi fragile la deteriorare. In ceea ce prive$te problema memoriei, aparclteva tenomene caracteristice. Mai semnificativ este faptul ca degra­darea memoriei este mai pregnanta pentru componenta ei de seurtadurata (:\ISD). Memoria de mai lunga durata (MLD) este mai rezis­tent::. Oamenii in vlrsta uita U$or uncle au pus un obiect, ce au spusintr-o lmprejurare sau alta etc. in memoria de lunga durata (]\ILD) mairezistenta, se fac totll$i asocia~ii confuzive. De,-ine mai lenta gindirea,ateI1\ia [165], vorbirea (au loc ~i modificari de voce). Aeeasta din urmase realizeaza eu pauze relativ lungi. Concomitent are lac 0 exacerba1;iea emo1;ionali tatii, a nenozitatii, a starilor de irascibilitate, a fenomene­lor de dominare $i refulare mai ales in faza a doua, dnd se manifesta$i tulburari ale unor funqii psihiee - slab a cooperare, anxietate, ca­pricii, de:)e:1den~e de moment etc. Desigur, exista clestule persoane 1nvlrsta care reU$ese sa-$i conserve luciditatea $i echiiibrul psihic general~i r~min active, cooperante, deschise 1a nou, se pastreaza pe un palierde [:n::na adaptare vreme indelungat~. Dupa cum s-a specificat, muItedeprinderi se menlin ehiar daca viteza aqiunilor seade.

Declinul psihie in batrlnete este condition at de 0 serie de factorice tin adt de natura subiectiva $i de structura anatomo-fiziologica a in­dividului, elt $i de condi1;iile de mediu, de rezisten~a organica $i mai euseama a sistemului nervos central. Se ~tie ca viap subiectiva a fiecaruiom este influen~ata multilateral de felul in care tdlie~te, de faptui dacaau aqionat asupra sa sau nu factori stresanti, dadl a dus 0 via~a ordo­Data $i echilibrata, dad s-a realizat profesional $i a avut satisfaqii et~.

303

305

..•.. .,••••. oJ

......__ .-0

60 70 80 90. ,

20 30 40 50Virsla in ani

,8-11 10

5

participa fara emotiiprea mari, dar cu 0 1ini~te ~i un con fort interior ­J 1ini~te ce este stdtbatuta de rneditarii peninente.

Rigiditatea ~i lentoarea se instaleaza treptat.eea mai specifidi in seria fenomeneIor de deteriorare este pierderea

sau diminuarea capacitatii de evaluare cronologica. Pe de 0 parte,cro­nologia interna, legata de ritmurile biologice (ore de masa, de cu1care,de evacuare etc.) funqioneaza corect, pe de alta parte, evaluarea timpu­Iui, a datei, a zilei, uneori a anului devine adesea confuza. Se mani­festa ~i unconfuzionism spatial. Orientarea ispatiaIa devine mai greoaie.

Toate acestea pun in evidenta deteriorari de rnemorie $i promptitu­dine in a utiliza corect datele ei. Probabil, automatismele de bazaalememoriei se deterioreaza ?i datorita faptului ca viata oamenilor in virstaeste incarcata dedi~ee ~i rarefieri de trairi psihice inedite, animate.

Probabil acda~i motiv face ca oamenii in vlrsta sa fabuleze cu pri­\"ire la trecutul lor, sa devina avizi de consacrari oficiale ~i onoruri(H. Wallon). Purini oameni ~tiu 1mbatrlni frumos - ace~tia devin urn a­ni~ti sau pantei$ti - spune tot H. Wallon.

Problema deteriorarii intelectllale a fast mult studiata fie prin inter­:nediul searii Wechsler, fie prin "matricele progresi've Raven", fie printeste de inteligenta abstracta de tipul proverbelor. Pe baza tesrului\,\T}\IS s-a calcuiat un cotient de deteriorare a inteligentei ce se masoarain principiu prin calcularea diferente10r dintre coteIe normale de inteli­genta ale virstei $i performantele personale, cieci 0 diferenta dintre func­riile in declin ~i cele nedeteriorate. Prin aceasta metoda s-a pus in evi­denta 0 scadere a eficientei gindirii de 0,50/0 dupa 31 de ani ~i 0,18010

unitati Q.I. dupa 60 de ani.o a doua forma de a masura caracteristicile deteriorarii se face prin

raportarea performantelor de la 50 sau 60 de ani cu nivel ul maximavut de persoana in cauza. Evident, acest fapt este posibil ciud se efec­tueaza masuratori eurente pc acest plan. in ambele cazuri exista 0 de-

Figura 12. Curba e.,-clu­,iei in [?port eu virsta:

1. a dez\'oltarii inteJ;genlei (dupaWechsler)

2. a mobiIitalii proceselor ner­oase (dupa Hilcenko ~i Cola)

3. a contributiilor superioare fnftiinta ~i tebnica. (dupa Lehran)

La toate acestea trebuie adaugat ~i un alt factor de natura sa-~i punapecetea asupra evolutiei omuluiin perioade de batdnqe. Este yorba deo forma de rezistenta genetica (dupa multiautori) care poate contribui1a conservarea funqiiIor psihice ~i la mentinereainsu~irilor fizice inanumite limite sau dimpotriva, la accentuarea un or manifestari de "pra­bu~ire" psihofiziea a individului.

Inteligenra poate I$a se menrinG: rdativ activa. Operativitatea nespe­cifidi se conserva relativ bine in prima etapa (65-75 ani). Totu~i, tu­multu1 ideilor scade, se manifesta mome-nte de vid intelectual, urmatede momente de con~tientizare a declinului po care .11 reprezinta ·acestemomonte - team a de angajare in discursuri verbale pentru a nu apareaun astfel de vid. In aceste conditii se manifesta reticente verbale, timi­dirate, autism. Dupa 70 de ani, discursul verbal devine mai rar incadenta.

Exista cIteva caracteristiciale gindirii puse in e\-identa de cercetarilenoastre. Pe de 0 parte, este yorba de 0 inilatie discreta a subiectivitatii,pe de alta, 0 accentuare a operarii in .cadrul unor categorii absolute (ade­varat-fals, corect-incorcct, bun-rau, drept-nedrept), categorii ce evocaunele caracteristici ale gindirii puberilor. In a1 treilea dnd, se manifestao mai mare inflexibilitate a opiniilor $i rationamcntelor ~i in a1 patrulcarind scadc evident (treptat) flucnta ide-ilor. Dintre caracteristicile ope­rative ale gindirii devine restrictiva capacitatea de demonstratie argu­:nentata ~i se manifesta 0 revenire a predileqiei la acclca$i probleme.Inca prin anul 1956 Bromley [27, p. 74-82] a scmnalat a parte dinmodificarile de mai sus la virstele batrinetii (a operat pe proverbe) $ite-a considerat ca fiind consecinte ale: scaderii potentialitarii performan­rclor inte1cctualespre 70 ani ~i ale seaderii capacitarilor de eva1uare $ia antrenarii nuantate peacest plan.

Inegali tatea mare de preparatie 'Culturala a adul rilor justifidi dife­renre1e 9i curba de :declin a inteligenrei la virstelede peste 40 de ani (sepun mai accentuatin evidenra 1a 60-70 9i 75 de ani). Persoane1e cul­tivate, 'cu profesii inte1ecruale, dau 1a teste1e de informarie, vocabular,de comprehensiune, ,aritmetica (In genere probe1e verbale) rezultate bune- ~i rezul tate mai slabe la uncie teste deperformanta. In schimb, per­soanele cu profesiuni de proiectare dau rezulta te remarcabile 1a teste1ece contin factorii "s" (spatiali) etc.

Multi oameni in virsta manifesta place-rea de a face calatorii, de a'ledea filme, de a eiti, de~i capa.citatile vizuale fac lecrura indelungataobositoare. Dupa 70 de ani se manifesta flumeroase momente de obser­

vatie lini$tita, contemp1ativa a evenimemelor din jur, un fel de con­duita de spectator ce are loc in mediul rural prin postarea pe bancadin fa~ pOflii - strada devine in acest caz un spectacol viu la care se

304

CreaJii lilerare

Descoperiri ;;Iiin!ifice

--- l/igilen,la-------'". 90 VIRSTA

Figura 13. Inteligenia ~i realizarile in funqie de virsta (L e h nan, Jon e s,~i Con r a d)

teriorare normaEt si una pato1ogidl. 1n tre acestea, exista 0 deteriorarede rezonanta biologica - legata de dominante biologiee dnd se mani­festa diferent;e fizlce.

in genere, emot;iile devin ceva mai primitive. Dintre toate manifesta­rile psihopatice prezente 1'n batrlnete, cele care se refera la tulburarileafectivitat;ii sint dominante ~i 1si pun pecetea pe intregul comportamenra1 acestora. Sd'irile depresive au 0 freeventa mai mare la persoanele Invirsta, la care derermina un dezeehilibru in plan in tern, pe de 0 parte,iar pe de aha parte, perturba relatiile individului eel cei din jurul sansi se creeaza fenomene de dezadaptare. Se p;ue ca la majoritatea per­soanelor in virsta depresia este Insoiita de 0 srare de teama fata deideea mortii $i regretul pentru perioadele fericite din viala individuaEl.l\semenea stari se accentueaza dupa pierderea partenerului sau a cunos­tintelor de virsta apropiata. In alte cazuri, ideea de inutilitate sau ceade neluareln seama de catre cei din jur imprima un caracte, tragic detristete si sen timentul de frustrare. Persoanele care sufera de depresiesint pesimiste ~i inhibate, nefericite ~i nelini~tite, manifesta negativismfa1;a de eonversaiii si au greurat;i in activitatea de eoneentrare. Batrinulpreocupat 'eu predtdere de propria sa persoana traiqte 0 tensiune nep1a­cud $i devine iritabil 1a situatii nesemnificative. Se pot Intilni doua:ategorii de clepresivi: agita1;ii ~i retarda1;ii. Primii sint nervo~i, acuzafreevent cefa1ee, insomnie, nemultumire, iar ultimii sint lenti, vorbeseineet ~i rar, au mi~cari stlngaee, nu au pofta de millcare ~i traiese senti­mentul de abandon. Unii aurori, ca R. Held, considera ea indiferenr

de natura depresiei. ea se exprima printr-o disfunqie sau deterioraresomatica .. °

Un aIt fen omen care se manifesta In tulb1.1r::trile afective este eel de

hipertrofiere a iSinelui, ca urmare a raponarii la propria persoana, atuturor faptelor, ~i :de justificare .a comportamentului (sau) prin dila­tarea drepturilor personale ~i atrofierea sensibilitatii. in cazurile maigrave apare sindromul de depersonalizare carese ex,prima printr-o pier­dere a identitatii personale. Persoana In cauza se comporta ca~i dndnuo-!)i apaqine sie~i, emotiile slnt reci ~i lip site de vioieiune, lucrurilese desfa~oara "ea in vis" ~i este inhibata latura comunicationaLl. Dupasrresuri prelungite, sindromul depersonalizarii se aecentueaza ~i se ma­nifesta asociat eu aIte dezordini psihotice cum ar fi ipohondria, isteriaerc. ?vIanifestarile depersonalizarii slnt mai [recveute la femei, dar separe di fenomenele nu slnt arlt de violente ca la barbati.

Funqia mnezica are ~i ea de suferit In virstele lnaintate. eel maiadesea apar hipomneziile, dar ~i manifestari mnezice relativ limitate. De(ele mai multe ori, hipomnezia apare pe fondul unor nevroze ~i psihozeclnd se manifesta ea fenomen seeundar. Dar slnt ~i situatii dnd hipo­mnezia apare in prim plan ~i dnd are tendinT;d. de a se agrava ajungindla amnezie. La persoanele iu virsta se lntllne~te freevent a)a-numitaamnezie infantiEi de origine afectiva. Citeodata uitarea acopera mo­me:1te din "iala individului ~i anume, primii 15-17 ani. Aceasta amne­zie prelungiri este considerata de unii aurori (H. Ey) di apare In urmaapararii persoanelor, prin uitare, de uncle momente penibile din via1;a.La unele persoane apare dominant fenomenul de perseverare. in aeeasta5i watie, se repeta pen rru acela~i interlocutor faptcle prezentate In alrecKazii. Clnd i se atrage atentia de carre cei din jur se supara, se ener­veaza ~i manifesra un negativism Yerbal temporal. Framintarile interi­Dare se produe accentuat in situa1;ia dnd persoana l~i da singura seamade neajunsurile sale pe linia mnezidi.

Tulburarile memoriei se asociaza frecvent ell cele ale glndirii ~i lim­

bajului. Ideile de persecuT;ie creeaza impresia persoanei ea este In per­manenta observata ~i urmarita, lea nimic din ceea ee spune ~i ginde~tenu este pe placul altor3.. Aeeste stari se pot asocia eu ideile ipohondriceclud persoana se ere de bolnava soma tic ~i nu i se acorda aten~ia cu\'c­nita, sau nu este erezuta. In plan verbalexprimarea devine anevo­loasa, lema ~i incoerenta. De multe ori oamenii in virsta nu-si gasesccuvintele potrivite, apar repetari1e si usoare forme de bilbiiala. Scrisuleste °nesigur, colturas, tremurat ~i sacadat. Fenomenele parkinsonice, careinten-in freevent, ingreuiaza ~i mai mult transpunerea ideilor In spa~iulr'granc.

in plan componamenral, persoanele eu ast'fel de tulburari se mam­testa ca neryoase, irascibile ~i traiese un sentiment de frustrare. In si-

309

gie, expansiunea soeia1;i antrenata prin exercitarea profesiunii care plnala acel moment intreiinea un echi]ibru adaptativ.

Structura egou1ui exprimata prin modulln care se exerci ta trebuin­le1e ~i impulsuriIe persoanei In relatiile sale eu mediul se eonfrunta euun nou context psihologic al mecliului. in acest context se manifesta 0intrare in criza a intereselor $iacapacitaiilor profesionale antrenatepidi ]a pensionare. La acestea se adauga 0 '(fiza de prestigiu. Criza inte­reselor se exprima ca 0 antrenare mai mare pe 'primul plan a dorintelorlatente culturale ~i de loisir-uri. Casa,caminul i$i recapata centrul degreutate. Incep sa se organizeze hobby-uri- aetivitati asociate laacestea. Desigur, aria intereselor se ajusteaza la condiiiile cuplului, laoraml acestuia.

De multe ori are loc 0 rearanjare a locuiniei -- 0 organizare a pro­gramului zilei - 0 crC$tere a orelor de plimbare ~i de dr'Jmuri pentruprocurarea celor necesare vieiii de fie'care zi.

Prin aplicarea pe un mare numar de persoane Intre 50-70 de ani,pe 0 perioada de 10 ani - a eelor mai eunoseute inventare de persona­!itate (i\{MPI, anxietate Cattel, Eyseneh, Guilford, Zimmerman, Wod­worth) - am decupat 0 upologie cu reevaluare pe urmatoarele crite1'ii :sociabilitate, subiectivitate, extroversiune, introversiune, anxietate, echi­libru afectiv, mobilitate, yitalitate (sau forta ergica), dependeni'a $i ten­clinie de ap]anare sau antrenare in con.flicte etc., toate evaluate pe 0scara de 5 trepte (+ 1,2± 3 ; 4,5-) - ~i s-au obiinut urm~ltoare1e refe­rinie de sinteza :

In etape mai avanS8.te (dupa 70-75 de ani) se manifesta 0 evoluiiemai pregnanta a proceselo1' de imbatrl:nire. Exi'sta 0 lenta dezo1'ganizaremintala in care este afectata mai ales memoria (retrograda $i antero­grada), fapt ce duce la uitari mai grosiere, ]a recunoa~teri false, fahu­latii, 0 u~oadl cre$tere a iritabilitaiii $i egocentrismului. Aceste ca1'aete­ristiei apar mai pregnant in cazurile de dementa senila $i psihoze. Aeesteetape sint incarcate de melancolie, de involutie (pot fi depresive, deli­rante $i demeniiale in eazuri de psihopatologizare). Uneori se manifesta<1$a-numitul sind rOm catard Icese manifesta prin negaiie (nu voi rouriniciodata, fiinia mea este enorma, dt universul, voi suferi etern). Con­~tiinia de imbatrinire devine tOt mai dara, se manifesta printre alteleprin con~tientizarea pierderii forielor ,fizice, mentale ~i morale fata descopurile ~i doriniele privind realizari de vii tor, mai mul! sau maiputin ap1'opiat. Au loc modificari de caracter, afeetivitate, hanuieli, in­sensibilitati, egoism. In aIte cazuri se amplifica IDSu$irile ee existau infazele anterioare. In fine, in aIte situaiii cre$te insensibilitatea (1a schi­zoizi). Poate di :insemnu1 eel mai dar al uitariiin aceasta faza eonstain trairea In trecut. Fenomenul ca ata1'e pune in evidenia vidul de idea­Iuri ~i aspiratii pentru viitar $i cautarea resu1'selor de identificare din

CiTEVA. PROBLE':vlE PSIHOLOGICE LEG.\. TEDE PE:\'SIOK-\RE

tuatiile mai dificire, {:omportamentul aberant se traduce prin paraSlfeatemporala a domiciliului, vagabondaj $i fuga de colectiv. Adeseori fe­nomenele res'pective seasociaza .eu consumu1 de alcoo1$i cu tentativede viola1 dlrui obiect devin persoane mai tinere, de preferinta minore.Aceasta se datore$te scaderii funqiilor sexua1e~i exaltarii libidoului, aadmirarii posibilitatilor de procreare specifice tinerilor. De aiel $i apa­r1tia unor perversiunisexuale. Toateaceste abateri de 1aconduita nor­mala semn~fica 0 proasta adaptare $i integrareln colectiv, 0 Jipsa decooperare $i un pronunpt egocentrism. A$a, spre exemp1u, in manie,apar variatii rapide ale dispoziiiilor cu un mareconsum nervos in carepredomina impulsivitatea $i agitatia psihomotorie. in scrumb,in melan­colic se produc tulburari comportamentale dominate de agresivitate, careSe poate revarsa asupra ahora sau asupra propriei persoane; au locomueideri, automutiElri $i chiar sinueideri. Tinind seJ.ma de ansamblultulburarilor psihopatice, in literatura engleza de specialitate [63, p. 25]s-au efectuat statistici (1954) care scot in evidenta frecventa sinucide­rilor la barbatii care tree de virsta de 55 de ani; la femei se rema1'cao scadere neta a fenomenului dupa 65 de ani.

Longevitatea, ca $i 0 mai buna sana tate a oamenilor in virsta ;:reeazaeondiiiiea perioada de dupa pension are sa devina din ce :inee mai lunga,fapt ce pune 0 serie de probleme. Prima se refera 1a fondurile soeialede pensionare, al caror necesar ere$te din ce ,in ce mai mulr. A douase refera la fondurile de asistenta. medicala. Aeeasta pentm di de$i existaun numa1' mare de oameni in virsta fara prea mult probleme de sana­tate, perioadele de peste 55-60 de ani 0 mai mare indircare eu boli~i cerinte de asistenta medicala ciecit aIte perioade ale vietii umane. inal treilea rind, se pun probleme legate de constituireacadrului rSocial­Ocupaiional al persoanelor in virsta astfel incitsa pOena duce a viatacivilizata ~i societatea sa restituie 0 parte din obligatii1e ce-i revin fatade aceste virste. N u se poate ignora faptul ca persoanele ~i cuplurilepension ate supona 0 scadere a nivelului de trai, in marea majoritatea cazurilor. Exista asociata la aceasta situatie material-economid unasocial-psihologica. Retra~i din mundi dar capabili, disponibi1j inteleetual$i cultural, angajati subiectiv intr-un p1'oces de recuperare a structu­rilor personalitaiii $i ale eon~tiintei de sine prin disoluiia subidentitatiiprofesionale, oamenii in vlrsta sint pentru societate oeantitate remar­cabila de experienia, inteligenta, aptitudini cie rezerva,ce s-ar puteautiliza mai bine. Dezangajarea profesionala taie bruse influxul de ener-

308

311

STAGIUL TERMINAL

PREOCUPARILE SOCIALE PENTRU LARGIREA SPATIULUIDE VIATA. AL OA,vlENILOR IN VIRSTA

aspectele consistente ale trecutului. Evocarea trecutului nu se face insadupa regulile conservarii e\~enimentelor celor mai pregnante.

!n genere, ne-am rcferit pIna acum mai ales 1a persoanele in vlrstasanatoase. B;1trlne~ea este Insa marcata de [oarte multe ori de boala,sElbiciune, dezoricmare - 'ceea ce 111seamna dependen1;a de al1;ii. Incmele cazuri dependen1;a este mare (din cauza dificulta~ilor de depla~sare), 1n schirnb personalitatea l$iconserva identitatea $i cominuitatea- conduita devenindlnsa limitadl.

In alte cazuri are loc diso1utia con$tiintei de sine, conduitele devenindG.be,.rantefar a ca sa .fie afecta! mersul ~i diferite conduite de autoservire.In fine, slnt cazuri 1ncare apar afectate $1 conduitele motorii $1identi­tatea ;:on~tiiniei de sine. Oricum, tabloul sumbru de mai sus survinedupa 70 de ani.

In ultimii ani s-au instaurat ~i hlrgit preocuparile pentfU batrini ­pentru imboga1;irea conditiilor culturale $i ocupa~ionalc ale acestora.S-au ceat conditli de bricolaje simple, de abltuire de >cooperative deartizan3. t, programe cultura1e la casele de cultura un de se pot desfa~uraactivitati artizanale. Se fac eforturi ca alaturi de organizarea unui con­fan material, de a alimentare rationala, sa se ofere 111;:asele de batdniun confort psihoafcctiv de$i familia ~i numai familia lntreiine 1a Datriniconditia viabi1a de identitate ~i apartenen1;a la con$tiinta de sine.

S-au efectuat progrese importante in geriatrie - sanatorii de trata­ment general pentru batrini. La noi in ~ara exista <1-stfelde sanatorii re­numite pentru tratamentul original intensiv ~i Icomplex.

Oamenii in virsta 111diferite tari au acces, cu diferite facilitati, Intransponuri, la spectacole $i restaurante etc.

Interesanta este intra rea oamenilor de peste 60 ani in universita1;i(populare, dar $i obi$nuite). Asdel de intrari s-au initiat inca In a1 S-leadeceniu a1 seco1ului nostru in S.U.A. $i In Franta, 1a Grenoble. In anii1976-1980 a exista t ~i la Bucure~ti un student de peste 60 de ani cese profiIa pentru 0 licenia In limba latina. Studentii in vIrsta slnt rela­tiv mai deta~ati de examene, dar rnai 'Cumulativi ~i ordonati. Adeseoriintra Incompeti1ii strinse eu tinerii. Via1;3.social-cultura1a a persoanclorIn virsta este in genere mai pU1in apta de activitati numeroase $i variate.

De~i moartea este un fenomen curent, eercetarile in aceasta problemaSlnt restrlnse. La alte vlrste declt la batrluete .illoartea poate fi consi-

l/'\""

'""".

:;;;

"'."t".<'")

Irj•..•..

1 ~.

II

(I) O!~OrOOP! nBS:)UEOS1'dd/d

5 '7 '£ 'z 'r+yiN3:GXlIdITG

S' 'y '£ 'z '1+mJllI1lHJIT

5 'I' '£ 'z 'r+<ILV.LnraV1JOS

S' 't It IZ 'r+<I.LVJ.nIlION

'Sit, '£ '(; '1+IIDlJXIV.LlA

5' 't '£ '0' 'I +IllS fll.LLJIT!8:i1S

nUD"8p ;}lS;;) nu S'yA!pn ..qsu! f =F

pmo!bJ Z :L+.tJndClO::J aa

yiVd <IKlGDU.LV

s 't> (~ 'z '1+J~SL\l.L::JV

:}unrS.!~AO.I{Ur sty

~jUO]~Atqm~ £'f I ""'Hm!SldAO.r~X~ z: '1+ ci"IINmSCI,L\mUm N

IINDIS CIIIAO<I.LXII

'IT~SdJruEUI = w111"["°,\ = 11.

S' 't '£ 'z 'r+(J~ !~A) II,LVn:JXNV

310

313

.• !n uneJe rari, familia ~i pacientul sint avertizali privind moartea. ca sa sepoata face pregatiri, In alte rari se pastreaza 0 oarecare rezerva a anunrar:i din timp.

** Exiscl discu\ii In jurul euthanasiei, moarrea in cazurile in care nu exista nicio ~ansa de revenire la viala curenta ~i $Curtarea stagiului terminal.

denra ;absenta .suferin~e1. Se '9tie di $i femeile uita aproape total suferin­~ele de la na$terea copiilor, ori acesteasim rclativ puternice.

Moartea psihologica se exprima prin disoluria .componamentului, acon~tiinr;ei de sine (a identitar;ii 9i subidentitar,-ilor) $1 a rela~iilor cu ceidin jur. Aces! aspect este extrem de complex ~i impreuna cu deteriorareamarilor funqiuni vitale se integreaza in fenomenul de "coma", agonie.in timpul stagiului terminal psihologic, stare a de vigilitate se anuleazatreptat, datarita desensibilizarii aten~iei, a capacitar;ilor intelectllale,care intra 9i ele in faza de dezintegrare, ca ~i vorbirea. Coma este 0 fazaincarcata de deliruri, de imagini 9i glnduri ca in vis. Exista in numeroasecazuri un dort final de antrenare a <:on$tiinr;eide sine. A$<l, de pilda,1a mo~lrtea unei femei in vlfsta ce se aHa in coma (1977), a fost asistatade un remarcabil om de ~tiinr;a, monitoare1e inregistrau pUl1cte in jurulmoqii cEnice * - $i deodata ea a spus cu mare claritate ,,1\1a numescF.B., am 72 ani", Fenomenul s-a repetat de 4--5 ori la intervale de 0 ju­matate de ora. Asdel de intimplari nu sint singulare. Ele pun in eyiden\a,credem, efortul aproape de necrezut ,,1 muribunzilor de a-$i conservaidenti:atea, prezen~a$i integritatea con$tiinr;ei. !n alte cazuri, muribunziisimt ca vor muri $i au un moment de luciditate in care 15i ex primafrJ.gmentar sauconturat unele dorintc, fac uncle reflectii ete. Se spuneca Goethe a repetat Inainte de a muri ; "Licht, mehr Licht" (lumina, maimulta lumina, In sens de cultura). Se exprima $i regrete. Anxietatea se.atenueaza in stagiul final, Inlocuindu-se cu resemnarea. Exista in evolutianaturii umane un fel de oboseala spre batrinej:e, oboseala ce se cerecompens:1ta $i compensarea devine la rl'ndul ei dorita ca un fel deneccsitate subiectiya. Moanea psihologica cuprinde dialectica aceswiproces. S. Freud a vorbit despre instinctul monii. In acest caz, moaneapsihologica este foarte diversa :;:i 'in aceasta diversitate persista carac­teristici culturale.

A$adar, putem considera agonia ::a 0 etapa de desensibilizare progre­siva. Ivlomentul mortii propriu-zisepare ca este extraordinar de ciilatat$i incarcat de 0 activitate mintala excesiva. Este momentul derulariivieiii sau chiar al trairii unei alte vieTi. Eira 'indoiala, In acest momentjoaca un rol foarte important inteligenta ~i cuJtura. Inteligenta meniineun oarecare grad de cenzura, ludditate ~i coerenia mintala $i poate caprin antrenarea instrumentala a curiozitaiii aqioneaza nefast asupraadapt~i:rii instinctuale la momentele mortii, adaptare ce are :;:iea loc Inmod firesc. **.

3

derata ca un accident. La v'irstele lnaintate expectania obiectiva ~isubiectiva a mor~ii este din <:,eIn ,ce mai mare. Tcama de moane trecepe primul plan. Activa $i neliniFitoare la Ylrstele adulte~i ale tinere1;ii,;anxieratea £aia de moane se constiuie in adolescenta, dnd forrele vitale.ale organismului In pEna expansiune conrureaza ~i rejeqia ideii demOarte in subconFiem [48]. Moanea la oamenli in virsta se nume~te"stagiu1 terminal" ~i in cepe cu 0 boala. ce se cunoa~te ca ar fi fatala [118].

difereniiaza tfei far;ete ale evenimentelor termiI1ale: moartea bio­.~~ogica,psihologidi ~i sociala [9].

Moartea biologica se reIera la procesele fiziologice $i medicale, 1a,degr2..darea progresivace se instaieaza prin boaEl. :::\u toate organele ~i.;istemele din organism, pani ale acestuia, mor d"odata. Exista citeva'-~Titerii medicale ale mor~ii biologice, printre cJ.re Incetarea batailor1nimii, a actiyi ta\ii electrice a creieruIui $i incetarea respir,atiei. Datori ta;7aptului ca multe organe $i parti ale organismului i~i inceteaza viap.z',c!atiy mai tirziu (sc ~tie, prin tre altele, ca pami continua sa creJ.sca:Eup~{moarte) unele pOt £i extrase, conscnate $i folosite in transplanturi.

In sali1e de reanimare ale marilor spit:lle are loc 0 lupta strinsa dennen~inere in yiala a muribundului prin mij10ace tehnice, £aptce uneorircuic'ite sa impinga mOJ.nea biologica dincolo de limita naturala (chiJ.rc: cpre)te clteY<1luni, cum a fost cazul cu pre.icdintele Tito).

)\h,mcnrul moqii este pU1;in studiat, printre altele, 5i din cauza ca;.:.cca,r:i experienta cste fara nici un ecran de validare. La aceasta se,s;daw;a faptul dl moartca este sinistdi 5i cere curaj, sacrificiu, demnitate..--- dat fiind faptul ca muribundul paraSeite viap, dJ.r ~i cei vii dinj::r 11 parasesc Intr-un feI, muribundul devenind un fel depericol po­L=n\ial subiectiv. Este adevarJ.t ca in final fa'P, monilor are 0 mare:'t::niniit:1te, toru5i masca muribunzilor estc tr:1gica de ce!e mai multeo::'i, prcbaDi1 seninatatea cote un efect al destinderii de dupa intrarea inn10anc, (destinderea finaL! musculara). Oricum, momentele finale ale"tetli sint marcate de 0 tensiune suprema. Exista trei opinii cu privireLt; durere in ultimele ore de yia\a. Dupa unii autori, durerile fiziced:,"~vinextrem de puternice. 0 altacategorie d~ J.utori considera, dimpo­!I"E.vJ, ca in fazele finale se instaleaza un fe! de stare euforid, deta~ata,su.fcriniele fiind anulate de moartca diferitelor organe. In sfir$it, dupaJ. ucia opinie, sensibilitatea se diminueaza treptat, pe masura ce se pe­tn:~c degradarile organice. Evident, depinde de cum are loc procesul de­gradarii biologice $i ce organe sint afectate de boala degenerativa. Ori­nzm, dezintegrarea dezordonata a homeostazelor (5i feedback-urilor) deHatbilizare $i precipitare fac sa fie alterata mult sensibilitatea 9i - pro­babil $i suferinta. Reanimatii, singurii care ar putea oreri marturii cre­dibile in ace:1sta privinta, nu vorbesc de sUrerinle mari. TOtu5i, nu sepe;ate ~ti daca absenTaamintirii (sau disrunqia memoriei) pune in evi-

Afectivitatea ~i comunicarea devin foane re-strlnse. Comunicarea.verbaLl cedeaza adeseori. Mimica devine mai putin mobiEl ~i fluida.Doar privirea, ca forma de comunicare nonverbala (CNV) aqioneaza,fiind incarcata de 0 extrema intimitate, control, rezistenta critic a ~i ne­1;,-: *uul~te .

Moartea sociala cuprinde inregistrarea moqii, inmormintarea, rezol­varea mo~tenirii materiale ~i spirituale a celui sau a celei ce a mur:t.rezol varea schimbarilor sociale pe care Ie implica moartea (schimbariasemanatoare cclol' legate de cZisiitorie sau de na~tere), ca ~i ritualurifunebre, comemorari ~i reculegere.

Acest din urma aspect este determinat social ~i ca atare foarte diferitin diferite zone culturale. Binein1eles, moartea biologica ~i psihologidl.sint influen\ate de condii:iil.e sociale. j\Iodificarile complexe in obiceiurile;i practicile noi ale vietii fac sa fie mai pu~ine cazuri de moarte nea$tep­t3.ta ~i mai muIte suporturi bancFi (asigurari ~i fonduri speciale pentmorganizarea mor1iisociale). Exista numeroase discu~ii pri vind amplifi­ca[{'a foarte mare a cadrului tehnic ~i medica: al moqii ~i 0 oarecare:n::::glijare a cadrului intim - ce se realizaln secolele anterioare prinveghea hmiliei la "pawl de moarte".

1\ici se incheie considera\iile noastre cu privire 1a psihologia virste!or ..Dincolo de aceasta IDcheieresint doar ipoteze ~i a:"orisme.

In fapt, a~a cum am mai subliniat la incepc;turiie acesmi capitol.oarnenii traiesc in memoria celor din jurul lor, prin ceca ce fac ;;i princeca ce spun, prin ana, prin copii ~i operele lor. Desigur, fapwl caramine fiecaruia dupa suprema despaqire numai ceca ce s-a realizatmai bun ~i trainic, constituie aponul omului la conrinuitatea existen­tiala -- pentru cain hpt substaniele organice si minerale ale acestcialc~ltuiri cc sc cheama om intra prin disolU1;ia ce se cneama moane Incirc1.1itul mai mare al ctemi taiii m:l1eriei, al cicluri10r ei continue.

* Se considera tanatologia (de la Thanatos) ca domeniu ~ cadru a1 studiilot'privind slagiu1 terminal.

314

PAR TEA A III-a

PROlBl,EME SPECIALE

Cap i t 0 III 1 X

CO:.:rSUMURILE CUL TURALE $1 DISTRACTIILEiN DIFERITE ETAPE DE DEZVOL TARE U1Yl1\.NA

In ultima vreme, preocuparile psihologilor, pedagogilor ~i soc1010­gilar slnt tot mai intense pen tru modul cum omul l~i petrece timpulliber. Aceasta eu adt mai muIt eu dt s-a constatat ca, pe de 0 pane,petrecerea pEkuta a timpului libel' are funqii de restabil.ire mai preg­nante decit odihna obi;;nuita ~i, pe de aha parte, din cauza ca au fostinventariate ;;i prezentate in sistem de catre reprezentan~ii "~colii active"functiile foarte importante educative ale jocului (activitate ludica) ~idistraqiilor. Activita1ile distractive au ca atare 0 valoare psihologid,pedagogica ~i sociahl. Din punct de vedere psihologic, aceste tipuri deactivita~i realizeaza concomitent eu refacerea energiilor consumate inaetivita~ile obligatorii de munea 0 revitalizare a intereselor, o.ptitudinilor~iaspira~iilor, ceea ee creeaza 0 condi~ie fo.\-orizanta pentru reluarea ac­tivita~ilor in condi~ii psihologiee optimizo.te. Exista In structura psihicu­lui uman 0 dispozi1ie naturala spre loisir-uri, dispozi~ie ce este intre~inutade mecanismele de aparare impotriva oboselii, a plictiselii ~i a stresuluietc., darintre~inuta ~i de tendin~a no.tura!;i sprel rclaxare ~i echilibru,spre 0 stare de absorb~ie placutaintr-o aetivitate ce nu angajeaza ten­sional resurse1e psihice ..

Activitatea Iudica (joc ~i distraqii) em mai densa 10. virstele copi­hiriei ;;i tinere\ii. Se ~tie ca un copil de vlrsta ante- sau pre~colaraexprima adeseori prin timpul, varietatea ~i absorbria in joc gradul dedezvoltare psihica, fapt la care ne-am referitin paginiIe· noastre ante­noare. Copiii se joaca aproape tOt timpuL Aceasta conJ,era conduitelorlor multa flexibilitate ~i creativitate. La vlrstele tinerelii ~i ulteriordisaaqia devine 0 activitatecomplementara ruuncii'. Din acest mo­tiv, 0 exagerata antrenare in distrac\ii punein evidenla 0 personalitatenematura, pueriEt

In literatura psihologica ~i pedagogica se poana in jurul joculuinumerOase dispute. 0 davada in acest sens 0 constituie apari~ia anumeroase teorii care rncearca 0 ex-plicare dt mai adecvata acompor­tamentului ludic $i a cantinuitat,ii sale, a comportamentelor de joc ceii sint specificc omului de diferite virste. Explicarea jocuIui trebuieraportata 1a modnl de via~a al omului, 1.1form.1rea $,1evoluTia proceselorp~i.hice, a personalita~ii in general. !ntelegerea vierii de relar,ie specific;;:omului ne conduce spre ideea ca jocul 1a copil se incadreaza ln feao­menul mai larg a1 adaptarii sociale ce este specific 1a om. Crescl'nd im­preuna, prna la 0 anurriita virsta, puii de cimpanzeu cu un copil, sOTiiKdlog ca s,i Lodlghina-Kots au puna pune in evident,a ca evoluiii asc­manatoare se produc numai in fazele timpurii de dezvoltare ale jocurilordinamice, exprimatc prin conduite motorii variate. Odata cu cre~terea $idezvoltarea psihidi, capilul adopta 0 conduita ludica complexa, im­pregnata de demersuriJe inteligentei, fapt pe care nici un animal nu-lpaate efectua. Odata cu evoluTia s,i dezvoltarea copilului, compona­mentuJ ludic de relat,ionare cu ceilalti paneneri sufera modificari im­pOI'tame. Studiul efectuat de catre J. M. Parten asupra jocurilor copiiloreste revelator din acest punct de vedere. Autorul citat clabore3.Za 0scala privind modul cum panicipa, din punct de vedere social, in joc.£1 ajunge la concluzia di exista .$ase categorii de comportamente Inftlnqie de etapele de vrrsta: 1) comportamentul copilului care se pla­seaza 111"afara ocupat,iei" ; 2) componamentul sau jocul solitar, izolat;.3) componamemul copilului care observa jocul ce 11 intereseaza ~i carepoate eventual comunica cu unii din partenerii jocului ; 4) comporta­mcntul ludic paralel, in care un copil se joadila fel cu ceilalti copii, darHra sa coopcreze cu ace~tia; 5) componamentul ludic asociativ, dndcopiii 1l1cep sa se joace lmpreuna, dar tara 0 organizare riguroasa aaqiunilor de joc ~i a rolurilor, ~i In fine, 6) comportamentul ludic decooperare, dnd aqiunile sint bine organizate ~i copilul de,'ine con$tientde rolul pe care 11are In cadrul grupu1ui de joc.

;. Pi4get a implts expZicare4 jocului ca un proces de asimilare cecomporta 0 frinctie dublci. Pe de 0 pane, in timpul joctllui, arp. loc 0asimiJare de impresii ~i reactii ce duce la dezvoltare prin funqionalitate,jar pe de aha p:!ne, asimilarea se organizeaza datorita unor antrenarisi orpl1izari de natura mentala. De aceea, prin intermediul iocului Incare se manifesta conduite specifice, se elaboreaza scheme de actiunepractid ~i mentala care stimuleaza ?i alimenteaza procesul dezvoltarii.In jocul simbolic, asimil.1rea realului este maxima. Jocu1 simbolic are 0importan~a tOt atit de mare pentru planul intelectual, cum II are mi~­carea pentru planul senzorio-motor. J. Piaget considera di jocurile auun caracter evident ego centrist ln prima ~i chiar 0 parte din a doua co­pilarie (perioadele antepre~colara ~i pre~colara).

316

II!

Jocu1 nu se confunda cu placerea, de~'i prin intermediul aCtlvltatuludice se realizeazadistraqia. Prin joc se obtine placerea, dar oplacerede natura morala, cum se exprima J. Chateau, ceca ce lnseamna ca copi­lul are posibilitatea sa disting;i intre joc ~i puml amuzament sau pla­cerea legata -- sa spunem - de mincareaunei prajituri sau a unei bom­boane. Jocul presupune un plan, fix area unui scop 's,irespectarea anumitorreguli, ca in final sa se poata realiza 0 aqiune ce produce satisfaqic.Prin joc se afirma eul copiJului, personalitatea sa. AduItul se afirmaprin in termediul acti'vi tarii pe care 0 desfa~oara, dar copilul mic nu areaha posibilitate de afirmare declt eea a jocului. 1'v1aitlrZu, copilul scpoate afirma ~i prin activitatea~colara,ln aIr mod. Activitatea $colarase valorifidi In note, acestea se sumeaza in medii, rezulta wI final a1111va\arii fiind tardiv din punctul de vedere al evaluarii $i .a1 terminariiunei programe (de obicei anuale), pe dnd jocul se consuma ca activitatecreind bucuria~i satisfaqia aqiunii ce ° cuprinde. Jocul continua saramina un mijloc de afirmare imediata, directa. Ajutorul pe care 11daucopiii adulrilor poatecrea, in uncle Imprejurari, 0 satisfacde a afirmariiimediate, .1semanatoare cu cea obiinuta prin joc $i creeaza bucuria rea­lizarii - care este 0 bucurie a cali tatii.

Capiii care srDt lipsi~i ae posibilitatea de a se juca fie din cauza canu slnt obisnui~i, fie ain cauza di nu aucu cine, ramin "saraci", ad!sub aspectul cognitiv, cit {mai ales) sub acela al personalitarii. Joculofera copiilor condiiii inepuizabile de impresii care contribuie la rmbo­gatirea cuno~tinielor despre lume si viaia, formeaza ~i dezvolta in moddirect capacitaii observative, iarln mod indirect jocul creeaza 0 maimare antrenare, competenta, deprinderi activate, mare~!e capaciratea deInielegere a situatiilor complexe. creeaza capacitat,i de retinere, dar s,i dedozare a fOr1;elor fizice~i spirituale, capacitaii de concentrare, de supu­nere la contextul unoI' regulisi dorintade a reu~i In jocurile Cll reguli,tensiune afecti va complexa, capacitat,i de a rezolva situatiL ;)[obleme­creativitate. Pentru omu1 adult, iocul procura placere, distreaza, amuza,dar toto data contribuie la dezvoharea $i reenergizarea, reantrenarea to­nusului ~ anularea oboselii, ceea ce justifica utilizarea jocului cainstrument de psihoterapie. Pe bUna dreptate se subliniaza dl preocupa­rile serioase ale omului au forma unor jocuri sau macar cantin clementeludice. Este suficient sa ne gindim la schiiele umoristice ale 1ui Caragiale,la desenele Iui Gopo, 1a unde cugetari scrise de T. Musatescu etc. Con­feqionarea unar obiecte, broderii, sculpturi, instrumente, tricotaje denotaprezenia unor demen te ludice care nu diminueaza valoarea lor. Reali­zate sub forma jocurilor, intrecerile anuale din Japonia de construqiidin zapada $i ghiaia creeaza satisfaqii deosebite pentru participanii ~imaresc valoarea realizarilor care Incinta, emoiioneaza.

Ca atare, exista 0 legatura Intre jac ~i arta.

317

319

Exista 0 evolu~ie a jocuri1or ~i distrac~iilor de 1a simplu la complex.Odata cu cre~terea, are loc un fenomen de diversificare.)i amplificarein toate planurile de realizarea acestor activita~i. Observlnd jocul de-a$coo.la .0.1 unor p1'e~colari ~i al unor ~colari, constatam ca desfa.)urarea1ui este simpla, imitativ~l, la primii. Ace~tia repro due reIa~iile simple,condii;iile ceremoniale fundamentale ale vie~ii .)colare, datorita necu­nO<l.9tcriiin detaIiu a vie~ii .)colan:. La e1evi, se eviden~iaza rela~ii eom­plexe ~i exacte in jocul de-a .)coa1a, se surprind ealita~ile intime aleconduitelor .)colare~i ale atmosferei, exprimarii etc. din ~coaH;, se punIn eviden~a tipo1ogii de vlrsta ~i psihoindividuale privind ~coala. LavirsteIe mai mari jocul 5e modifica .)i eapata functii noi, se adopta ahetipuri de joe ~i se creeaza modalita~i de interventie ce se structu1'eazapina la vlrstele batrl'netii. I)rin trecerea omului de la copiE1rie la tine­rete ~i mai ales prin perioadele adulte ~i batdnete, jocurile se desfa~oarasub forme noi ~i indeplinesc 0 serie de func\ii ce denota transformarealor 1:1 activita~i distractive cunoscute sub denumirea de "loisir".

Aetivitarile distractive nu exdud jocuri1e, ~i, In genere, majoritateajocurilor au funqii distractive. Dar ~i activitatile distractive se pOt des­fa~ura sub forma unor jocuri. Activita~ile distractive iau locul jocurilorh anumite virste, dar pOt men tine 0 serie de funqii specifiee activi­taiilor ludice prin desfa~urarea acestora la nivelul unoI' .forme caracte­ristice jocului.

Joculi5i extrage substan\ele nutriti ve din v1a'ia sociala ~i se supune, Inoarecare masura, imita\iei, modei, contagiunilor de acest fd. De aceea,exista jocuri ale copiilor inspirate din informaiiile ce Ie au ca urmarea consumurilor culturale ~i care, In fapt, consoiideaza integra rea lorculturaEL Exista 0 dimensiune social-istorica evidenta - ca ~i una t1'a­ditional-etnologica in joeurile copiilor. In jocul "de-a familia", "de-adoctorul" etc., copilul are 10.baza subiecte de carc a luat cuno)tinta inmod nemijlocit, in joeuri ca cde "de-a uria5ii ~i pitieii", "de-a 1'azboiul","de-a cowboy-ii" etc., apar imagini din povesti;-i vechi ~inoi, din vizio­nari ale filmelor sau emisiunilor TV care 1-au impresionat, mai multsau mai putin, pe copil. Oar odata cu transformarea acestora in subiectede joe, substanp lor face ca eei ce sInt implicati in joc sa traiascaaceste evenimente ~isa imbogaieasca ~i .contactul dintre copii,contactce intra intr-o re1ationare simbolica. In toate formele jocului, ca ~i inactivitatile ocupa~ionale specifiee vlrstei pre5colare .are loc 0 intensasocializare tocmai datorita faptului ca jocul cuprinde ~i asimileazadinamica vie'iii sociale ~i alimenteaza, acomodlnd relaiiile ce se stabi­lese 1ntre copii Inactivitate. Relaiiile de cooperare ce sint implicate 'injoc au 10.baza criterii de simpatie sau acceptare, dar valorifica ansam­blul capacita\ilor de panicipare activa a acestorain activitatea ludidisau distractiva. Ele se meniin relativ adaptate laactivitati1e care 50li-

Exista 0 strinsa rela~ie intre joc ~i mundi, amindoua fiind forme deactivitate. Desigur, unele demente comune nu inseamna confundarealor. Jocul nu se reduce 1a 0 simpla distraqie, de~i aceasta se realizeaza1I1 toate formele activita~ii Iudice. A$a cum spune J. Chateau, in acordcu considera\iile valoroase ale lui Claparede, joeul face lega tura Cll

munca, este ,,0 punte aruncata Intre copilarie ~i virsta matura" [43 J.Pentru copil, joeul presupune un anumit efon fizic, ciar $i un ei)nSUmnervos chiar atunci clnd este yorba de cele mai simple, ITlai facile act1­vitali Iudice. 'In joe se lndeplinesc ~i se realizeaza sarcini pe care juca­torul Ie adopta in mod voit,deliberat. Daca accepta sa intre lntf-ungrup de joe, copilul ~tie ea va trcbui sa se supuna normelor adoptatede parteneri, sa respecte regulile respectiH, sa adopte morala joeubi ~ia grupului cucare se joaca.

Pe llnga legaturile jocului cu ana, terapia, munca, acesta este legatcomplex ~i de industrie. Industria jucariilor, a instrumenrelor de s?on,c~cur:ii, pescuit, bricobj, constituie tot atitea expresii ale acest;;: Le­garun.

Unele jocuri slnt complicate, altele sint mai simple. In functie de\'lrst3. ~i de posibilita\ile de In'ieIegere ~i actiune, copilul manifcsti ~lre­:'erin1;e diferite pentru joc, de la 0 etapa la alra a dezvolrarii psihice.Copilul mic tin de, dore~te sa panicipe la jocuriie celor mari, iar atu:leielm! nu reu~e~te sa se integreze contextului impus de joe, nu se resem­neaza, ci dimpotriva, depune efon, lupta pentru a face fata In CJn­di\ii elt mai bune. Pentru copiii mai mari jocllrile u.~oare nu prez;ntainteres pentru ca nu 1e ereeaza condilia de a se antrena cu foqele dispo­nibile pe care VOl' sa ~i Ie manifeste ~i nu Ii se creeaza 0 motivatie scri­oas~l pe masura puterilor lor. Sint jocuri care solicita atlt de mult pejucatori, inch pOt fi apreciateca fiind mai grele ca unele forme deDnmCa. Desigur, nu criteriul dificultatii sau al gradu1ui de efqrt soIi­citat exprima diferen~ dintre mundi ~i joe. eea mai apropiat3. formade munca prin structura sa de joc este munca de creatie.

Este imponztnt sa remardlm 61 jocul pregate~te pe eopi1 pentrumunca din doua direqii. Pe de 0 parte, 11fonifica din punct de vederefizic .ji 11 abiliteaza cu numeroase insu.jiri, cu gustul performantelor ~imijloacele de a 1e reariza, ca ~i cu alte calita~i de oroin psihologic.Pe de aha parte, jocui creeaza deprinderi ~i obi)nuinte pe:}tru colabo­rarea de grup, pentru sincronizarea aqiuniior proprii cu ale ahara,pentru conjugarea efonului in comun in vederea atingerii unui scopcomuo. Dad ne referim la aspectul distractiv, amuzant pe care 11 eon­~ine jocul, atunci se poate determina ~i0 a ueia direqie ~i anume aceeade creare a unei stari stenice,de buna dispozitie, un tonus bun, bucuriade a trai. Acest ultim element este prezent ~iin distraqiile omului adult.

321

La puber semanifes'ta mai pregnant preocuparea pentru categorialoisir-uri1or, In care se men~in elemente de joc, dar predomina cerintelede activita\i distractive. !n micile ~uete, bancuri, tachinari, se intllnescfreeven! demente distractive. Citirea unor dlr~i, vizionarea unor spec­taco1e antreneazaamuzamentul ~i distraqia puberilor. In joeurile amu­zante de "soeietate", care se desfa~oara prin participarea {etelor ~i abaie\i1or, momentele de relaxare se manifesta zgomotos ~i spontan. Injocurile "telefonul fara fir", "portocalele", "joem"i cu gajuri", l~i gtlsescceren de exprimare sentimentele ~i emo\iile complexe, inclusiv crotice.In ;:J.ceea~iordine de idei poate fi eitat "i dansul, care incepe sa-1 preo­cupe indi cn oarecare anxietate tot mai mult pe puber ~i care se dez­yolta foarte muIt in ado1escenta.

In perioada pubertal,ii sint [oarte frecvente jocurile eu caraeter com­petitiv intre clase ~i deta~amente de pionieri. Jocurile respective con­tribuie nu numai la dez\'oltarca suplctci stratcgiilor gindirii, dar elegenereaza sentimente1e intelectuale care intregesc motivatia unei bogate~i sportive conduite afective. Din PUDet de vedere psihoeducativ, nutrebuie neglijate jocurile dcsfa~urate in grupuri de sexe opuse ~i cgali­tare care permit cunoa~terea, apropierea, respingerea reciproca a tineri­lor ~i pot imprima conduite serioase, mai mature. Astfel de jocuri sti­muleaza spiritul creator in care .se folosesc strategii inteleetuale ~i pozi­tionale. La fel de importante slut jocurile c1ramatice deaorece creeazaconditii de va10rificare n:ai bogata a euna:;tin\elor ~i a experientei devia\a, dar mai cu seama presupun un dmp larg de afirmare a e!emen­telor creative, ale imaginatiei ~i personalita\ii structurale [222, p. 157­15 S]. In aceasta perioado. coleetivele Slnt mai omogene ~i relaiiile dintreparreneri mai intense (fig. 16) [264].

Adolescentii manifestO. preferinte deosebite pentru jocurile ~i distrac­tiile ce au un pronuniat earacter intelectual, cum sint ~ahul, tintarul,remy, cariile etc. ~i in care se pot proba fonele intelectuale. In astfelde jocuri, tinarul tine foane mult sa-~i creeze 0 reputatie dt mai buna~i face eforturi pentru perfeqionarea stilului de joc. Pentru aeeasta nuDumai ca se antreneaza judnd, dar studiaza 1a modul teoretic (abstract),eventuale variame posibile. Parcurge lucrari cu privire la jocul de ~h,studiaza diferite situa~ii posibile, Ie combina ~i recombina, ajungindla variante noi. Dealtfe1, este virsta cind se pot crea performan\e ~iastfel de succese sint cunoscute prin participarea tinerilor la diverseconeursuri. Dezlegarea de rebusuri ~i a cuvinte10r Incruci~ate se Inscriepe aceea~i linie de exersare ~i cultivate a aptitudinilor intelectuale.

In cazurile de insuccese sau e~ecuri, tinarul cauta explicatii plauzibilecan: sa motiveze astfel de comportamente, dar nidi sa renunie la afir­marea prestigiului sau, care se manifesta nu numai inactivita\ile lib~re,

Figura 15. Grupul: $colari miciNumar: 26

Baieli (6): 14Fete (0): 12

A ~ B Relatii de preienn te reciproceA +-+ B Rela~ii de preferinte unilatCf3!e

Figura 14. Grupul: Pre~colariNumar: 27

JHieti (/",): 14Fete (0): 13

A +-+ B Rela ~iide preferin te reciproce/i ~ B l\.c1aiii de prcferinte unilateralCa So­

ciograma a jocului

cita cooperarea, de~i unii parteneri nu reU$esc sa-~i coordoneze Gqiunileeu ceriniele activita~ii ce se cere prin subiecrul jocului. Clnd aqiunile SIn!mai complexe, cooperarea din joc tinde sa duca la formarea unor gru­puri care aqioneaza rdativ independent (fig. 14). Acest fapt se dato­r~aza condiiiilor subiective de consumare a jocului ca relaiie specifica.Odata eu ere~terea experien\ei de via\a ~i a capacitaiii de a in\elegeregula aqiunii, grupul se extinde ~i apare un conducator ce polarizeaza<1ctiyitatea ~i iniiiativa in joc (fig. 15). Pe masura ce condncatorul seimpune tOt mai mult, el I~i manifesta funqia chiar inaintea inceperiiactivitaiii prin organizarea ei, prin repartizarea roluri10r ~i prin alegereasubiectu1ui.

La ~colarii ruici se manifesta 0 tenta mai clara a consumurilor cul­tura1e care se desfa~oara sub forma de distraqie in care sintinglobatepronunpte elemente de joc. Chiar in activitatea de coleqionare foartedezvoltata ~i datorita careia copiii "achizi\ioneaza" tot felul de obiecte,de "bogaiii", exista 0 sarcina logica implicita ce creeaza bucurie. Evident,aceasta poate fi canalizata spre stringerea unui material folositor In acti­"i tatea ~colara ca: ierbare, ilustra\ii, insectare etc. in asemeneaactivi­taii, dim.aq-ia este implicita, dar Insa~i de$H~urarea activitatii dezvoItaspiritul de observaiie a1 copi1ului, intcresul ~i stapinirea de sine, abilita­tea ~i calta\ile volitionale. inclinaiia spre aVentura se men~ine $i lavirsta pubertaiii, cind tendin\a de colectionare iradiaza $i se amplificaIn multiple aspecte cotidiene, a)a cum arata E. Claparede.

320

322323

vitaiile de aceea~i virsta, apreciaza ~uetele, dar $i diseuiii1e care pun ltlcircula1;ie idei interesante ell privire 1a viata sociala ~iculturala.

Cooperarea Intre tineri este intensa 'Ii coordonata la acest nivel dedezvoltare psihica. Liderul grupului manifesta calita~i deosebite $i esterecunoscm de majoritatea partenerilor, fapt pentru care aetivitatea secentreaza In jurul sau (fig. 17). Tinerii se dovedesc capabiJi sa gaseascamomente de distraqie In manifestari creatoare (schi~e, desene), In selec­tarea un or expresii culturale san literare, dezlegarea de ~arade, euvinte!ncruei~ate. in vizite1e pe care Ie fac 1a al~i tineri se asculta muzidl Ingrup, se discuta pe marginea problemelor curente, a evenimentelor per­$Onale, a persoanelor mai interesante eunoscute etc ..

Plimbarile In grupuri de aceh.1$isex sau gn:puri mixte devin motivede amuzament, de relaxare ~i se indeparreaza tot mai muh de joe.eapatlnd earacterul unei veritabi1e distraqii.

fn joe ~i In distraqie se refae for~ele, energia consumata in aetivitatica aceea de lnvarare sau in procesul muncii, se realizea~ un echilibrual personalitarii ~i momente pElcute de reIaxare ~i expansiune a perso­nalitarii. Este un fel de odihna activa care ref ace mai rapid fort;ele sirecreeaza in acela~i timp. Pentru a <P. distra, tineretul devine un mareconsumator de cultura: frecventeaza mult cinematografele preferlndfilmele de aqiune, sentimentale etc., vizioneaza emisiunile TV, aseult:lradio, cite~te caqi ~i reviste, merge 1a spectaeole de teatru, de revista p.Toate acestea au un pronunt;at eara.eter inte1eewal-artistic, SInt distraqiisau loisir-uri "de evaziune" eu funqii importante culturale. Concursurile"Cine ~tie d~tigaft slut relevante din acest punet de vedere. Ele reaIizea£fo distraqie eultural-inteleetuala nu numai pentru participanti direqi(loisir de antrenare), dar ~i pentru spectatori (loisir de evaziune).

Momente importante de distraqie ~ relaxare gase~te dnarul $i in~uete1e de la cofetarie, cafenea, 1n plimbarile din parcuri, strazi, ie~irileeu bicideta in afara loealitaiii. Excursiile, drume~ia. turismul slnt prac­ticate intens de tineret In zilele noastre ~ exprima 0 "foame de spatii~i de natura".

Daca tinerii slnt casatoriti ~i au eopii - joculincepe sa reoeupeun IDe important in viara lor - de data aeeasta eu copiii, In vedereaantrenarii lor, ca expresie a pElcerii ~i afeqiunii, dar ~i cu pronuntateintmtii educative, con~tientizate mai mult sau mai putin. Se refaceastfel un eiclu al viet;ii ~i 0 reechilibrare a re1a~ii1or dintre joc $i distrac­tii. Obliga~ia de a sta mai mult ell copiii, in familie, impinge 1a diver­sificarea lenta a joeurilor copiiloI', 1a preoeuparea pentru juearii potrivitevirstei lor ~i la selectarea generala a distraqiilor In funqie de preferinte~i posibilitati, data fiind restriqia de timp. Pe planul personal, tineriicilsatoriti Ineep sa aiba mai numeroase distraqii de evaziune (1ectura,

Figura 17. Grupul: Scolarimari (Adolescen~i)

Numar: 36~m.le\l (6): 20

Fete (0): 16Bdle\! din af.ra grupului (6): 3

P,te din .fara "rnpului {OJ: 5. A •...•B [{elatii de preferinie reciproc<i

A. ~ l3 Re:atii de preferinta uniJate-­rate

Figura 16. Grupul: $colari mijlocii(Puberi)

Numar: 32Balep: (ill: 14Fete (Q): 18

A <-+ B Relail! de prelerinte reciproceA ~ B Re11tii de preferinte unilaterale

C1 ~1 111 eele organizate. Este perioada intereselor ~i preocuparilor pentruafirmarea personalitaiii in toate compartimentele vieiii socialc.

Activita1ile de tip loisir ocupa 0 pondere tot mai mare '111 viatatinarului ~i inglobeaza,printre altele, leetura, vizionarea de spectaco;~de joeuri sportive, dansul, serate muzicale. Tinarului ii plac coleeti-

325

*

rituaEL Acesteacreeaza dificultat;i de adaptare 1a mediul de viata, fieca este v'Orba de activltate $colara,profeslOnala, In re1atiile de farrllhe,fie C1 apar prGl>leme ale integrariill1 colecti~in Insu~irea" un or

m~~~"Ej'ITed'€-€iH'e due laJ<;;zvdltarea. persoanei. Desigur,ware aceste handicapuri Jt:pi1Hl nn -nuI1iaZ-crE"'11rst-a··Tacare se insta­leaza, C1 ~i de natura $i cauzele care Ie-au provocat. dar mai cu seamade situal;1a prezenta 1a un moment ciat (E. Durkheim [67]).

Precizlnd rolul juca! de difer!te discipline in investigarea handica­purilor comportamenralc, Virgil Dragomirescu [63, p. 33] aratadi"psihologic" ~i medical conceptul de devian~a ca abatere comportamen­tala: nu difera In esenta pc plan eomportamemal, atribuindu-i-se 0semnific<.liie simptomatica".

in litcratura de s .Jecialitate se v 0 serie de referiri 1a ~rinci-palde categoru e landicap<.l~i $i se fac chiar c"aSifican mai mt! t saumal puim acceptate. Unele Lucrari se refera Th~trei categofll pnnclpalede SQPli inadapr::l~ [93] ;

11: inadaptatii psihic (categoria debililor mintal, a imbeeililor $la'd' 'j ,- ,,-.--.-

1...!..'fHf.rj ;, ...r' ( . d f"'l . "1' \..4.;: madapt~ll 1'71( cat~[Ia e loenll or senzonall ;(73) ll1adaptaiii social (Zategoria delincventilor, a psihoticilor ~i PSi-

hOJ:1~ere~ de~eglaril: bio;~gice nu duc Iaeomportal::t inad~p~::;,;decit in Imprejudiri de disconfort psihic, ca urmare a existentei unorconditii psihologice sau obiective care creeaza situatii stresante. Mot~­Yarea unor ccimportamente aberante 1a copii fji stabilizarea lor poateIncep~ chiar de la lipsa de autoritatea pariniilor sau eu eX3.gerareaacestel:!.

t Cap i t 0 I u 1 XI. PROBLEME DE PSIHOPATOLOGIE MAEGINALAA VIRSTELOR. T~ DE CONDUIT-A,

c, . (Delincvent;a)'1"- ..... /

Exista o~r"'- t ..J:1a:rrdlca uri ce au t£n\ anumit specificin Ierne etape de dezvoltare a omuini. Uncle din aceste handicapurinee neobservate ~I, In genere,' nu impiercaza asupra reLitillor·-dll'ftteinCIivid $1 colectlv. in schimb, aIte handicapuri, chiar daca par simplel~ .. re jsi 'I>un amprerua asupra Intregulut cort1portamencal

o~ull!i.atlt In domemu "aCtlVltapl sa.e" practlCe,"Cl ~i In s era sa spi-

324

T.V. ctc.). dar ~i active (ca ~ahul sau pietrele), ce se pot desfa$uraio famiEe ...

La virsta adulta distraqiile se imbina ell· consurnurile culturale.Organizarea judicioasa a timpului acordat unor astfel de activita~i este10 funqie nu numai de regimul oGupational al omului, dar $i de eapa­cita~ile de J:ntdegere ~i structura psihica. Distraqiile ~i consumurileculturale nu au caracter obligatoriu. Prin intermedinl acestora are locnu numai descarcarea de tensiunea ~i oboseala acumulata in jictivitateaprofcsionala, adeseori indircata de monotonie, ci ~i 0 reorgarrlzare emo­tionaJa ce previne pericolul "lnstdlinarii", erodarea pe care 0 poateproduce acest fen omen.

Tot la virstele aduIte au lac Hei fenomene privind distro.ctiile,/oisir-urile ~i jocul. Pe de 0 parte se dczvolta adeseori forme de loisirde tipul bricobjului. Se confeqioneaza mici mobiliere, renovari 1nlocuinta etc., ell pElcere ~i dorinta de a da 0 ampr~nta personalii aces­reia. in 0.1 doilea rInd, se parcurge impreuna cu copiii ~i odata eucre~tere" lor, gama jocurilor ~i distraqiilor copilariei - apoi a mlei;~colaritati (coleqionarile, excursiile etc.), In sflqit, in eontextul distrac­tiilor pcrsonale are loc 0 cre~tel'e a ie~irilor In ora~. Adeseori achizi­iicr,area unci ma)ini permite astfel de ie$iri. Oricum, faptul ca depen­denp de copii cstc mai mica, modifidi structura distraqiilor.

In finc, In anii de regresie, dupa denuc1earizarea farniliei, cl$tigadistraqiile de contemplare. Adeseori cele 3 structuri de distr;lqii sereconstituie, data fiind aparitia nepotilor. Jocul impregneaza, alawri dedimaqii, Intreaga vi:!ta, fiind domeniul particularizarii expansiuniipersonalitatii $i a fonelor ei cmergente -, dar $i a disponibilului detrebuil1t;c culturale ~i sociale.

,0: a douacategorie este"act:ca a.delincven liar atltudinea'Jtis~ce e mono 0 lZeaza Intrea a conduita.1n·primacategorie,autoru cHat COnSlera d domit).a ·un fel qc' nevro:z,a, peCIna in al doileacaz .e,ste vorba de exprimari de psihoze .. , . , .." ..= ... \.

(4 )lIx::!.:~q.~l:)~i~E'-tl~s~raporteaza 1a virsta si 1a structurile legislativesoci'afe-$l ciilturale [21].

",...-.--. '(/Wbt *.S~ JAIle ratA.~). * (/* r-v..( ,"'

In genere, tipul predelictual este instabil, impulsiv in exees ell formede hetero ~i autoagresivitate, pervers sau aberant, reactiv $i simulant,antisocial ~i pune probleme numeroase. Cele mai complexe probleme

1. aJ:l.atiDsa la predelictualul tinar. ... , .La copiii mici, eomportamentul are anumite caracteristici care ,in

esen~ fi~ au 0 1fmpregnare evidenta de rationalitatc si voin~a, 0 maresugestibilitate si nediferentiere ego-alter. S,~ manifest::! oserie de con­duite legate de interdie~}i greu suportate (cum este rapirea ,de Jucani),dziE:~L!eama de pedeausa sau de privare afectiva. Co.p.flietele, frustIapilese' consuma si se uita in scliittim la re~colari de,i sint foarte intense.UCSigur,agreslvltatea se ec an~eaza u~or a ;l.eeasta virsta ~l se poateperpetua ~i chiar intensifiea. Minciun'a pre~colarilor oate fi a"'resiva(minciuna pentru a provoea pedeapsa unul rate, sora sau a t co I) ~audin aparare llleiUSIVcu scopuri evazive sau in au aro~en~ (e2£.iluiimagii'iCaza=evo~d'intlmpElriinteresante·p[jn care a trecut). Orieum-;­componamentele aberanteale copiiror se mamtesta mai akSca dc>mi-.nate de teama de sanctiune, ea inadaptare sociala si foarte rareori auaspeete antisociale. Uneori se manifesta tentativa de a parasi familia saugradini ta, dn d sentimentut-m--rrb-mdtl11~-:ro1o-al:5ai1Oon~aeVJfr'rnten

--'·~ref.5'ITf; hlrgirea ponderii actiunilor rationale, constituirea 'con~tiinieimorale modifica structura de ansamblu a componamentului. :,

La ~colarul mic (de la 6 la 10 ani)persista totu~i imineiuna"";' malales-:clm instinettir 'deapar~ poate sa aiba ponciere rnai mare­In" medlUl $colar sau III eel tamilial. A~are loc In cazul In caresistemul cerinielor (din clasa sau de acasa) sint tensionale pentru COpli.

Mi'ne1Una agreslva - relativ frecventa fa caplll dm dasele 1 ~111 ...../scade treptat spre sflrsitul aeestei perioade. Se manifesta In schimb ~~~r

confliete Intre co ii, eonciuite ,rifereniiate legate de stabil.irea vinova..,t!el: ?n Ulte a reslv: (JlJ;Jl!e~it~ de aparare aetiv~a,~in colegi~-~l1tate ~l?>.p_~~va (a -e)~iar daea este evidenta vma celUllUcauza. ceS-iei-- un Insa In evidenta cre~terea sociabilitaiii, clnd est~relativ ificila sta I irea gradulUl or e nOClvltate· mformareapersonalitatii copiilor. Ele atrag Insa ateniia si neeesita analize 'per"'tinente.

328

:T~_L~ :perioada ~colara' midi .~poate manife~t~ Ju,ga. qe;a~a,sa . "pnmele lilsenmeale vagabondajulUl.Acesta oate £1 ;rea Ie la cauditl!famiTiale dezorganlzife J~iuTRt'o-sifua~•~coara .tensionata~xceslv •..,.~o 1fiCaIcare de reguli ~ota proasta •.._~calede all clataln·vlle~i§~"pe9.~~. ce~a.....cepune IneVldenta teama de pedeapsa. Fug\!Q.~"~s:asagoate fi msa provocat;l ~~edare 1a imita ie._4~,~~lue~I"bstrazii Incare aqioneaza grupuri predelincventc. sau, e nevoia eXCe51Vade aV:en~tura. Fu a deacasa ~i vagabondajul 1m in h In~eEltorii sau b. cer$e­!OD_4opiii din 0 un e e cmema manevratl ' e a pI ceva mal mari,expertl in "bilete in plus" ~i ceqetorii au treeut adesea yrin vaga:bol1daj~i slnt adeseori ancoraii in acestea .. ' :' .. ,Jr;; ..

'Fi.lrwLse manifesta 1n 'perioada ~eolara mica mai ales rin Il1SUIreade gume, erelOane, ccasun etc. ; a eseon acestease ura mntr-o atrac Ie

ere mo '- . ca sa Ie arum:, . fcarte rar ca' sa puna In igcurca tm:a~i-ill stare tenslonali pe eel deposedat. . " :,

13ataia oate a 1iC de a1tire, ,de terorizare, '··sau eritru a Iua unobiect. Uneori copii! mai puternici mearca e serVI Ism pc cels a i,fapt ce trebuieconsrderat ca 0 conduna predelictuaE;. mai ales dad1tania devine situatia curenta de rezolvare de conflicre. Inperioada$Golara midi, In genere eonflictele au tendin~a de a se extinde latent cadurata. De muhe ori Slnt legate de ambitii implicate in statutul de ~co­lar. In sfir$it, ca 0 m::l:l1ifestare predelicruala poate fi considerata la.aeeasta virstap'iromania,ce are la baza plaeerea capilului de a se' juca

foeul $i cu chibriturile. ~~ . se dez\-olta: dorin~a ;'deafirmareln care are

loe ideinificarea eu1ui cu ele independente de componament, cre$tein\elegerea::semnificatiei 'conduIt r, a substratului lor nloral corect saudc,c;:n, experienp sociala devinema' ensa. ,

Dupa date1e un or autori (26, p. 89], Iburarile de componameritau<:ea mai mare frecventa intre14 ~i 16 a~apoi sa se atenueze, de­ponderile $1 atItudinile sociale se restructureaza,- e~te 8piritui <:ntic $i.autocritie, se dezvo1ta ::lhmpt maturizarea sexuala $i caracterul seismic.a1'a rec1efii de sine si al 'con tiin ei de sine, fapt 1a care ne-aln rcferitin' lucrarea noastra. ntr-un CUVlnt. cTeste responsabilitatea; P..rqgrallll11seolar devenind mai dens $i dificil - situatra $colara eunoa$t.e oscilatiiell ecouriin ceriniele $i atitUdinile Jamiliei ~ Qle profesorilor.Procesuldezvoltarii poateprovoea deregEiri temporale sau persistente de originecrganica.·· ," ...

'Minciunaineepe sa devina mai suhtila, (si mai densa ca autoa'pa:r~r~),creste In eriere tendin a s rei .. 1ntirzier~ 11;~::l~ >lca£;,J 31 u-neIor saucarnetu Ul e no~e etc., t'c~eeaee echiva!eaza Cll. cre~terea' ielatid: a' con~.duneror de In$elatone. ~

329

din familie 5i

330

Tendin~ele 1a fuga Sint Inso~ite de opozi~ie critica faia de autorita­tea pariniilor, uneori a unui profesor sauchiar a ~colii ,~i de un oarecaregrad de tendin\c spre nonconformism ~i infatuare. Se manifesta'fugad.e la are mai ales de 1a cde corrsiderate foart~J';E~Ic:~ de la cele lacare nu S-dU e cctuat acasa erne e cerute .

'AtraqiastraZI~, a ga$tIror este foate mare 'i .,~

moment oarte putermce - In care se pot ria~te acre de huli~ffii?i tentatIve de fud {"t1in S lflt de avenTtrr3. m ',JIm]! dedt ~ce 1 ate.

--DIn s-plrit de aventura, 1n eombinaiie ell dorin1;~~,_,g,.,if.td11-~;l_inl~-die1;i'l,-puberilfrec\'enwlL~ fiLm: ilhlJeCV~amzeaza reuniuni exeen­

tri.£?;i:~!1:i'h2ea~1J2~ l! SI ;n d1f 01'1te ian]'~~.eE..l:2P s~rl2irQ.£.._4~.§""~~T}aucuh-osc expeneQJiLlllppy· - "

--Uato'~1aturizarii sexuale se manifesta prima experienia sex:uaEi

~i ap'Oi se struerureaza conduita sexuala, c;~at~orme .aberante._denate, sub influenie nefaste sau sub influen1;a agresivita1;ii ~i opozabi­litaiii (viol) - m:li rar apar perversiunile (incest, necrofilie) 1a aceastavirsta.

In genere, infract;ionismul ~i concluitele sexuale deviate sau aberanteau la baza : --------"-'­-'·_"1) incidente sexua1e in CO :Elria mare sau pubertate ca, deseduqia e ca tre un homosexua 1 sau VlO ul ;

• 2 ~efl1 care nu au avut modele sexuale (C:ira tata In am11<:~)ellcare sa se identifice ~i ca atare au eonJuiLc: ~exujle needucag_~1 un maimare rise de a deveni inaclec',';:l\i;-

3) iz.olarc:1 excesiva rlf' J1ti <;opii ~i lips:1 de eduea~ie sociatl generala,ca urmare a lipsei de sociabilitate generahl ce este inso~ita de team .. e

sexul opus,.Japt ce constituie un rise mai mare pentru <:onau;.-te abe'rantc(Cxlb1~lOI1lSm, n:asttgJ?ati~etc.) ;

4) t~ama de responsahililate inso~ita de irnaturitategenera1a conduce1a~dependenie de adult ~i cno:ea-z;aFondi1;ii mai lesnicioase pentru deviatiisexuale ; ..•..•.. ~.

5) e~cesiva teama,creeaza 0 tensiune. ce(uneori) ;

6) vi,;;u

reale ~i de~l1den1;a dineV1atu sexuale .

•. Inadapraret ~colara este legata de atitudini pedagogice inadecvatc,de lip5a de emulatie coreera, de fridi de sine, aprecieri (evaluari, dupaaprecierea tineri1or) nedrepte, neglijente, de evaluarea faptelor, in modnonconcordant ell gravitatea.

de furt economic (spionajul economic), de brcYete, de secrete de fabri­2"a1lc, de secrete de substan e on de .ca italun Invesme. 'l\cestea fIintlbu .. iaie pretlOase smt 'prote)ate (lin a esea secrete de stat)~ifunul de secrete de stat este delict de inaldl traclare. -

- E)~is~~if~Jrturi mai rutin depistabile, cum ar fit pT~gi~'t~l (f~rt deidei sau iucrariliterare), fun de lucrari in curs de exccut!e ~l funul deilel ·@:fJniJ1are.. -----------

~xista apoi gm1''' infrartionista legata de interrelatii; enumerare;}de mai jos a acestor tipuri de conduite COnstitUlC grup£ penalizabiLa :)inepenalizabila a acestora. Se pot considera trci categorii de interrelatii

indIcate -- rele profesionale (p.arazitism i l1i~arazitism absenteism),

eersonal~ (aces tea SIDt sexuale, colegIa e ~i amicale) ~isocialci; .(abuz de~bil1lnarel,. cnr:llno~ene ~l S1l1UCl~n. La acestea se a auga cre5­terea Joane mare a defictelor, sanqlOnate sau~e-circii1arre.----

nrsta 1l1amtata, vo umu a or .antlSOCla e sca e. nmeIe devinrare , p .. J;,~ un oarecare procent smuCideri~"malares

iii-ilrma unor ierderi im ort.ante cum ar ifi aceea a parteneruim de~ler en materiale,' conf iete afectlve, neintelegeri grave~'l-

mll1e,dlvortun - urmanre penala .. "_umarul batrinilor mor1;i in delicte decirellla~ie estc ceva mai mare

.E!~~·ier:~~~~!st~~~ ei~rn:~~ac\i on~la ~';t~- m ui'~~di~:~;~ifi;~~r"C~~';e gul;latenta, exista pe plan social 0 tendinta a cobodrii delincven1;ei pe searadrstelor (Lehman) ~i de a de"l"eni mai violenta ~i rafinata 1a watevJrstcle. La tinerele fete cre~te u~or incident a delictelor sexuale in tarilecapi tali ste.

tntre 18 ~i 2D de ani infraqionismu1 se plaseaza in jurul a 2,55°/0'din popuJa1;ia \'lrstei, ir1tre 20 ~i 25 de ani ramlne aproximativ la ace­lea~i valori (2,50/0) G3.

lntre 25 ~i 35 de ani se atingevaloarea maxima procentuala dedelincventa masculina (in 1963 era de 2,8070/0, in 1964 de 3,1840/0, In 1965de 3,3870/0, pentru ca in 1966 sa scada la 2,679%). Intre 35 ~i 50 de aniare lac 0 descre~tere evidenta - se ajunge sub valorile exprimate de sta­ti~tica pentru virstele de 25 ~i 35 de ani. La :femei scaderea este eeva mailenta pe fondul unor valori evidente mai sdlzute la toate virste1e.

Referindu-se la propoqiileabsolute ale felurilor dedelincventa,.M. Kelin [111, p. 18] enumera urmatoarea ordine: earacteru1 mineinos(in propoqie de 360(0) ; lipsade .vointa (29%); duritatea ~i cruzimea(16%); depravarea (l1{)!o)·· ~i interesul exagerat fata deinstinetelesexuale (50fa) ... ' .

Faetorii incriminati in deliricventa sint numero$i ~i complec~i. ;Se in­crimineaza familia dezorganizata sau incompleta (Ghueck ~i Glueek)(1950), de~i In familiile dezorganizate curba de distriburie a delinevcntei

332

este normaF,1, Helene Monneref a facut referiri compiexe la sdJ:dereafunqiilor educative ale familiei care incardl 5coala cu problemele saleeducative,de~i aceasta din urma are copilulln grija un timp relativlimitat. De asemenea, este incriminatalcoolismul *, toxicomania, depri­varea cuIturala ~i mediul imoral. In cazul recidivelor,'alcoolismul areo incidenta ceva mai mare. Experienpo sociala privind delincvenra mi­nora, dar mai ales reeducarea ~i recuperarea este foarte diversa. Am cita,printre alteie, experien~a comunicata de A. S. Makarenko, In foarte inte­resantele sale luerari "Poemul pedagogic" ~i "Steaguri pe turnuri". Existaexperimente interesan te in numeroase tal~ - pc acest plan. De pilda,Intarile nordice, mai ales Suedia, In S.D.A., S-;lU institu~iona1izat $co1ispeciale pentru deiincventii minori. In genere, reeducarea se realizeaza~i printr-un program de activitati lucra!iye ~i supraveghere educationaLlcornplexa. [61]

Cap i t 0 1 u 1 XII .

i~ruLB....Ul~;~,~I11~"RJ~..12~~~~Q~r~~~j!,R~C..STJ?r;:~.:~1.SJ~.A,b~QJ).~), .... , ..... ' .. , ... " .._,'~~"w",,_~ •. -<,·_,_.~

C~t~ria tulburarilor ell' rll'7mklrl' p<;tp fmqe compI9xa ~i afec­teaza ~ln m'Od diEerit procesul normal al construqiei psihice specificciclllfilor vie~ii. Incidenta tulburarilor de dezvoltare este mai mare bvlrste timpurii. E£ecteIe lor SIn! cu atlt mai profunde, ell dt instalarealor are loc mai devreme In ciclurile vietii.

~ Desigur, tulburarile. de dezvoltare se pOt datora unor partictllaritatimal putin coerente ale nive1urilor de dezvoltare psihid. Se ~tie c~ txista

niveIuri Junqionale ale tuturor capacitati~or psihice. Ele se _anplificain funqie de radul de v v .... p licitar~ .. aar~l e 111 1 erenta ce or din 11J.ediul in care traie teco iluL La rindufsau,.­eXlsta ~1 0 capacItate e recuperare natura a, foarteflctiya, .1a ,tciat.:~·-.lrstele .~i desigur ~iln copilarie. Peaceasta capacitate se sprijina mij­loace1e de recuperare. Aceasta capacitate poate fi de eel putin dauafeluri. N aturala, de recuperarepropriu-zisa ce aqioneaza prin segmen­te1e subsistemuluipsihicaflat In stare critica ,~i de compensatie ;S~}1- su-

.• Datde OMS au inregisrratln lume 70 d<: miIioane de alcoolici, din care 5 mi­Eoane dependenii. Numarul cre,?re cu 200000 de' cazuri anual. Alcoolismul det;ine aI4-Ie~ lac inrre cauzele de mortalirate, 4 din 5 aIcoolici slut barbaii (media de virst~45 ani).

333

335.

rime In exces (hipermnezii) saulIlburarife de. memone pona se

toxlce~l mteqlOase. !1ipomnezlIle apar adeseori ~n

ca ~l mSltua1;ll· hpsite total de intel::£s pentru pere manifesta la ob oheni ~i la v1rste eClf~gresie. -::£xista numeroase stu 11 pnVlil amneziile. Acestea pun Inevidenta prabu~irea potenlialului mnezic. Amneziile pot fi de fixare(mai frecvente In debutul unor afeqiuni), de evocare ~i integrare. La'acestea se adauga amneziile lacunare (se manifesta in episoadele confu­zionale) ~i amnezia electiva i11 carc se blocheaza incon5ticnt anumiteevenimente, mai ales cde negative saU destructive.

lulburarile :de$lfldii-'e pot sa fie de7Vn\r:np.(debilita te $i in tirzierer:Jlentala), dar eXlsta $i lulhnrari leg;JtP .-1e flw<"ul.ciireqia ~i consistenpgindirii, de 'coere ". a acita te de ex rim are, comunicare a ideilor.Ele slnt temporare la persoancle norma e. ot. ovocate de surmenaj,su rasolicitare, stari emolionale, tension ale str etc.

[~' e yom 0 n ll1 contlnuare asupra a trei cate orii de tulbu• ]Lice: debilitatea mintaI~,t~~e~_~j$i h"~ndicapuri!e ~

L ....~ (1. DEBILITATE:\. MINTAL\'!

~"'~'.'.""""'_>",,_._.__ "'_''''''. -. ,.. ',' ..__ "..' __.._"_,."c .. _,.~e.,,.~ .., "·,--·-··J/

Ciclurile vie~ii au un curs'1te"dezvo:'rarc (Ie mai mare probabilitate\"-,nocmal. dad in "ad,ae emb<ionm. in ,impal na"ecii ,i in cole toOi/ faze ale copilariei nu au loc infIuenie nocivc de durata. !n ceea ce

priyesc problemele 1l1tlrzierii de dezvoltarc - acestea pot fi biologicesau psihologice ~i combinate. Prezinta inter:?s deosebit rctardul S~lU de-

~. ficitul de dezvoltare intelectuala ~i dezordinile mintale. (}~""i!d,.",,~$\ R.etardul 'intelectual sau minral exprima 0 situa~ie sau Istare a ,psihi::--~:;n:.;~. impregnata de caracteristici deficitare nu numai intelectuale,ci ct

\1 asociate mai intotdeauna Cll 'tulburari emolionale ~j ehiar organ1Ce -\J ceea ee-l face deosebit de complicat ca abordare. [263] .

Tel" 0 ia rivind retardul·intelectuaLeste foarte divers~L(debiJminta • moron, im eCl, I ,lot sa!:!....2!1KQ1I~.!.lL'." - .. '0 o ••

--"NOi yom folo~en'llfffe debilitate mintaLl cu r;radualitati: u~oara,moderata, severa. $i ..Bfofnndii' .'.' ~_~, =-

~i~(~~ea 6u~oa~~~ard u~or) se eXR,rima prjn unitati con.,:,en­~~on J 1 ,,:5 -1 ...r.. E Yorb~ de. un grup mal 1]1~re ge ~~P::,ceSlUt m esenr;a educablh ~l fac fala cennr;elor ~colare obl~nulte pmape1a 10 ani, daca Ii se suplimenteaza activitatea de instruire ~i se' acomo­deaza Ia posibi1italile .lor. Copiii cu debilitate u~oara slnt dedouafeluri - unii la. care exista 0 real a debilitate(~i 'coreslmnd caracteris­ticilor descrise mai sus), iar' a!tii cu debilitate u~oara funqionaUi - 1acO-redebilitatea este de subrnnrir;ie cuhurala. Ace?~ia pot rccupera ,lrnir-

pleanta, dnd funcriile tulburate se preiau de aIte segmente ale siste­muluipsihic. Aceste fenomene recuperatorii slnt lntrerinute de plasti­citatea funqionala a sistemului nervos ~i de iutegritatea acesteia, dar ~b

de caracteristicile generale ale calitatii vietii, educatei, de foqele de ex­pansiune ale personalita1;ii ~i de atitudinile sale de amplificare sail di­minuare a semnificarii10r Imprejurarilor princarese consuma eyeni­mentcle vierii de fiecare zi.

\' d ' A f (d' . v ., 1 . V) {"' 'l'om con ensa 10 CIteyo. p,aragra;e m oprlCo. pSl!10oglca relun emai caracteristice de tujburar~!.1n£D.Qnale ale structurilor$i substructu-rilor psihice. -,. 0

- Inge;e;e, exista pentru nivelul senzorial sensibilizari excesive (hiper­ew:zii), sensibilizari reduse (hipoestezii), raponate 1a normal. Si unde $Yaltele afecteaza dezvoltarea totah'i. Ele 0 v - nifesre ca fiind de

fond sau episodice. Pliintr~ ..... "'" enzorial Jercc. tfVe'se manifesta

iluziile si h:J.!ucinatiiJe{l't~ SII1t de l1Umeroase fe~ri, printre cdeXLzualc se dlierenr;iaza IlUZlle pri\"md ±ormele 1 ro or'iile obiectdpl".ASiJe1:, 10 0 cro S11, 0 Jecte e smt vazute mai mari cieclt In rea-litate, In--C:'azu e lmcropsii apar mai miei, iar In eazun e e lame-galopsilOblcctcle apar ddormate, alungite, TItite, rasllcite etc. Tot :llre­r:lYe sint \"azute, dar de b distanta, obiectele in cazurile de paropsii. L«aceste tipuri de iluzii se adauga cde de recunoa~tere falsa (fenomencle de"deja \'u") ~i complementar fenomenele de nerceunoa$tere a persoane!orcunoscute. I1!:!:!-iiIevizuale se exprima 10.persoanele normale In trecereade Ia veghc la somn, la copii, lil boli neurolo ice 1 sihlce la adul i Inin toxi l ii pro esion::te $1 m a coo Ism crolUi;. Exista iluzii .gust;:ttiye.(~tive, lI1t~I.r",t:e:[5'ti·\'e(visceral e) are schemei corporale (dismorfofobii)~i ~\;;-cEi1t'lft"IZllauditiVe. ~

~Halucjl;;;;-irej;~esupun absenp unui obiect ce se intuie~te ca ~i dnd~Lh prezent.Mai'"Trec\-:ente sint halucmatllie de up auditlv (se ~ud su- "n~te, voO:CUVinte, ropoz1tll, ,fraze, dlscursuri, adeseon amemntatoare"S~1LYQ.cL.r~s:.e· - a persoane.e Cll tei'lclinr;c mlstice. Ii.alucinariilev'i~u ot fi moria ~i policrome, O"ulivernien . " , . 1 --

ID>J:.1.!.ariste.,",p.UU£1& linn, acan, 19ura e ~i scenice. T ulburari ale repre­zentarilor apar ca l'ii1tasme ce se pOt constitui din pete de lumina ~iumbre (umbreIe chineze~ti). Siut rela'tiv frecvente (normal) la copii injoeuri eu 'imagini de pe pereli. La copiii sugestibili normali se pot ma­nifesta mai freevent pseudohalucinaiii. Ele sint lnsa numeroase In pa­tologia infantila ~i evident In sdlri reactive (psihoze, encefalite, t0xico­infeqii) ~i in stari de surmenaj. Sinestezia este 0 forma a reprezentarilorce se caracterizeaza prin reprezentari excesiv de vii. Audiria colorata.se exprima prin impresii vii vizualecolorate In timpul 'unei audiiii mu­zicale.

3:34

337

ca pa_cil11iidebili mintal tind sa perpetueze.~Q.l]~c:!mL.~t~ deprivare cul­ilir~~-fUnd' refractari 1a influente culturale. in rneCIiuldeprivat cultu­ral-uu circula stimuia1;ll,mbtlvatiJ. asplra~ii culturale,datorita lipseide condi,ii materiale ~i Oportl1nit~hii. Din acest motiv, f'otentialul p'si­h~<::_"?l copiilor nti este antrena~Jln cazul pseudodebilitatii sau a debIJ1:

ta~ii Junqionale A se ",p~~e .recuper~ri spe ~ulo~se. _~~e:tadDd:.,~~li;:Jt~aest~ l~f~uentat~ 1I1S 1 de all facwn ~ a 1 IT'rm:i.1 t s~1!~mal PUllpen cel de d~12P:v:re cu .;~r~ a. D r~ aCe$!Ia at enurpefa : a d~ fl:va.r .'- , ..• ; "Jllve ul se'azut a1 medlUlul

com1Jn:i6~~:mal verbal,;/c) tulburari/{mo60nale~evere($?cur:i -emo-tio'na:rey.--- c. i/ .. -.....

-'DebiTitatea intelectuala u~oara, ca ~i pseudodebilitatea, se manifestaIn special prin saracia relai'iilor sociale (vid de comunicatie .111 situatiiobi1~uite de relatii sociale) $i nive! scaZUt de exprimare verbala ~i 'co­mUl1lcare.

in aceasta situatie comportamentala se afla $i copiii cu diferite ti­puri de deficiente senzoriale, datorita carora au handicapuri de intele­gere. Este importanta stabilirea In cazuri COncrete a diferenteidinuepseudode~ilitate intelectuala ~i pseudodezordine mintala (pseudodement5}

Revenind la debilitate $i pseudoretardul intelectual, semnalam faptulca daca se maresc U$or exigentele culturale implicate In insuuirea ~co­lara in cazul adoi copii suspeqi de usor retard intelectual - celcuretard real va cleveni depa$it de noua situatie - pe cind cel cu pseudo-retard 0 va depasi. '.

2) A doua categorie de factori incriminati Indebilitatea intelec­

wahi 0 constituie factq!:iL.(LO~rt1Ql;Qmi!J.fiic,get1~tici:. In acest caz e vorbafi<: de 0 ereditatesaraca, fie de muta~iide gene:'Exista la ora actualaatlase complexe de boE genetice ce au fost identificate si 'care, shiarclaca sint foarte rare - trec. peste cifra spectaculoasa de 1 800 (boligenetice). St. Milcu, C. Maximilian ~i D. Duca Marinescu [144, p: )Q]cemnaleaza faptul ca In "uncle colturi ale Iumii 300/0 dimre paturilede spital slnt ocupatc de boinavi cu tulburari genetice, 7% slnt ex­presia unei singure muta1ii genetice, 0,40/0 a unei anomalii cromozomiale,18% sint malforrnatii congenitale, 3,9% slnt tulburaricondi~ionale poIi­genice. in altele, 6,9()/0 dintre paniri sli1tcopii cu malforma1iide ori­gine necunoscuta, apari~ia lor impiicind foane probahil 'uncoeficientgenetic mare". In rezumat, debilitatea mintala poate avea 1<\ hazafieo anomalie genetica, fie 0 milta~ie genetica, 0 pol !genie sau cauze ne::"cunoscute. > , .; ~.

3) l{~~;;rdl!2ik..b~9.,c;kj!2li(e#,metabolice si,!!!. de 'asemeneaincrimi­nate ai ales in formele de debilitate severa si·· rotunda. Exist3eam 25 de bo 1 rare meta 0 Ice, In care 5e expnma deficit :>al,-

336

zonele normali ta tii. iIJ..,.£':nere. copiiisugestionablh, adeseori ell: CO 1 Ivitate in aetivi-

~ at 11 recruta'\l i.n. grupun e Inevente, ar potbum executanv In profesll' nu prea com Jl1cate c\icar3"ct

re ... 1~ aCe$Ll COpll pOt sa se maUHeste a~a-numitii idiotisavam;i "- adrar d<o:Lilin,intalett-rmele apLiwdini ce stau 1a baza unorpwormante- rcmarcabilc {de t:Xcmplu de caieul l:,6 J sa4.. de re1;mere acar ensticdor meteorologice e sefll man ,d~ ani ctc.). -- ...,---- ...----

. e Iltatea mo er!U£.i se exprima prin 35-50 Q.I. unitali conven-r;ionale). Ating mvelul minta de am a V'Irste.e a ,:.1 te, ...!1 ce-fU-oarte ain a. _ ~ i eplstap l!1 co 1 ana timp~Ei"~ vaa sa vorbeasca mai "'reu, St?)l ese greu re adi socIa e, nu 1 seformeaza 0 persona !tate conturata, sJ;Jt dC12endenti de 0 persoanadin~nturaj ~i au adeseori anormalita,\i fizice, fapt ce poate atecta. c:oordo­!larea mi$canlor on comportamentul {exista $i debili moderaticu ten-dinte agresive). A~easta categorie de debili oate r . tUn\'a1;a_sa citeasca ~i sa scne $1 c lar sa ucreze m a teliere rote' a s u 1nf<1.L11l10, actIVlta1;1 pro UCtIVC u~oare (cosuri, olarit, ma !LH'i. perij T :m.~__

,,,, . )plang etc.....~ ~:este cnprinsa lntre 20 si 35 de unita1;i COl1Yenpo­

rlaie l~ v<;l[ba de 0 categorie de COpll Sl tmeret care nu depasescni\:eful inteIectual de 2-3 am. in~ata sa vorbeasca 1a un nlve] foane

sirnplu. $1 aC~~L;,t,Hl dc.[cue flzi«(adeseori), anomalii $i slDt fra~li fizic.­DeI?endenta or de persoanele din anturaj este rdativ mare, eoarec.en\.l--ii~~en'I. ---

{kbilitateaprQftJI1.Qa sub 20 de unita i conven lonale'tece,a mal gr a. _ a e persoane care nu pot Inva~a nid maCaI'mi cariIe simple implicate In ;J,utoserVlfea elememara. l\cestla. trebulCsu~ raveo.1ea 1 ermanent SI mgn)ltI, nu lspun eclt de""mijloace rud!­men tare de comUillcare VOl' Ire ,

-POtlili1criminatl numero r factorill1 retardul intelectual saudebi­I!tatea-- mlilta <!:.:e yom referi in continuare a cel mal Important!.

1) F(lctorii so,ciocultur(/.li. Exista familii, chiar comuni t;1Ii foarte.mll.!n inte~r',lte In'"clrcultur'sodo-economlcSI cultural. F,amiliIledepri­Yate cultural se ,aHa im zonele marginale aie VIetH sociale (alcoolicii,neintegratii In 'munc~ ce traiesc dm expediente, corUPtle, rlezordini se­xuale etc. ). Acestla se Intllnesc in zonele ," ale marIlor ora~e,lQc~ In ronditii ll1sa u re sau in asezari neintegrate In circuitul

:Dci?cu!tural ~~tiv [20°1 D~pa 3tatisticil.e. mon~iale, exista earn 10­.,C% dm copm de $coala p,nmara cu debIlItate, mastfd de zone, spredeosebire de zonele favorizate sociocultural si economic, In care debili­tatea mintala este semnalata cloar'ln propoqie de 1-2%. Se considera----.-

339

e) ttill2'U~~le. (le .:'l.fl"rtiviy:1!t' ..••de..dtZ.Y:oltare a s_o::iabilita~ii"ale ca::

•..rac~e~u.Iui etc ..."".l'~..•s._.QJ.Q.t!.. e.s_c..._aQ_es~a debilitatea rnintala, a:e~-I50tTi ~eunm mte1ect norn'hl,J.Exi~~--·i·;;-· i ~ de afectivitate hipo- ~i hipettimie de diferite

grade -e~ rade' neadaptare, autlSrrl, i ine, ar~l con uiteantisoC@e-~l difente or e e SOCIOpatu.~- intr~'o cercetare e eetua pc aza de analiza .de caz ~i observare

pc un lot de 150 de subieqi u debilitate mimaEl, am constatat 0 serie

de car<:cteris~i~i speeifice. a~e AC ~1?<:,rtamenSci.ui tu~burat [265] :.-- rnstabIlrtatea afectlva HlSO\lta de stan. anXIOase, depreslve sauimpulsive In propoqie de 19,8°/0; \

- neacceptarea colaborarii ~i manifestarea ostili ta Iii fala de cei dinjur :In propor1;ie de 14,8% ;

- slaba dezvoltare afectiva ~i indiferenia fala de apreciere In pro­poriie de 13.9%;

- evitarea persoane]or din jur ~i a colectivului In propor~ie de13,10/0 ;

- con~tientizarea relativa a deficien1;ei ~i trairea unei stari tensionalein proponie de 11,3% ;

- repu1sie fa~a de activitatea ~colara In propoqie de 9,60/0 ;- dereglari .ale rcla~iilor eu familia 111propor1;ie 'de 6,90/0 ;

alte dereghlri nervoase In propor~ie de 3,8%.Trairile men~ionate 1n plan intern se traduc in plan extern prin

manifestarea dezorganizata .a activita~ii. Capacitatea redusa de a-~icontrola ~i regIa comportamentulin raport de situa~ia care I-a pro\"ocatJetermina manifestari predominante ..

Interesul tOt rnai mare acordat deficicn1;elor de intelect .are 1a bazanunumal ratrunt teDretlce, dar mal cu seama practice. Se eaut~t tot maiiii:Sistent solu ii ehClente In vederea recu cram handica a1;i1or respec­tj-"J.:-. tara noastra, cste organizat, du a cum se ~tie, unslstern--un!tarpentru instrUlrea 1 recu erarea e lcien i or e mtcu sc dea--l orma entru viata i munca e indre tate In aceasta di­re~ e~I anevoioase ~i dificiIe, au un pronuniat caracter umal ital"~iSfrrtplme de sperant,e .. '.. ': •..•. ~."- Pentru a avea 0 perspectiva de ansamblu asupra probiemelorce Ie

implidl recuperarea deficien~ilor de intelect, speciali~tii in domeniti sintpreocupaii de frecventa handicapurilor. respective. De~i datele ··diferade 1a specialist 'la specialist sau ·de 1a 0 1;ara 1a alta, de pot const; tu~un punct de repel' pentru a ne face 0 imagine generala Qsuprafenome­nu1ui. Astfel , dupa datele Iui R. Lafon [121]. 'speciali~tii indica 1,5 --'­2% deficienti de inte1ect (debili profunzi, imbecili, idioti) din popu1a~ie.iar Organizatia Mond;ala aSanata~ii .adopta ideea ca 2...c-30/0 din capii

(fenilketuneria,

338

'SInge ..

6) T l'aulr:atiS!!1~kti?i{J? l~a te de diferi te cauze, ind usiv de trava­hl lung'-jn- timpul na~terii implicatln combinatii de pozi~ii defccte 1anJl..tere. une e orcepsun, anoXIe prelungita (lipsa de oxigen in timpul

ni1teri~ -- ...... 7) adicttiile fJrg":oa.f}i'2~IttC!:fiLgerl~tiEe1, ~omalii cromozomiale~i tulburai:lde dezvoltare ale embrionului (numeroase anomalu dm tIrile mai sus enumerate s-au obscrvat 1a pcr~~i N<i.asal~i). in socicHtea moderna, doza de iradiere a crescut in zileln~-;Stre~datoritrinvestigaililor medicale. iradierilar TV,- radioactivitaIiip?ovenne dm exploziile nucIeare etc. (de ]a 125 razi norm::d la 138razi). EVIdent, ~I penculozItatea iradierii a crescut. Se pare ca nivelul'" .. - ----..atins va mai cre~te in viitor. -

S)Exista ~i alte ~ cum ar fi fttmo.~if~£er~i?~,!I~,n,£opJa.:n.:I1l,

"".ee~.· ca [acton ll1cnmmati in retard ~i debilitate mmtah1.--EteCteTC-acestcH- [acton sint numeroase. in.~eral se cxpnma pciinii'"' debilita\li mmtal,e, pnn : { (VI.--

a). nestructUrarc a ~.~l:!~a~i:i men~a!e. ~i fizice\'in perioadele de cre~-Itere ~l formare a organ~mubl 111copllane; \

b) inabilita\i de a st);uctura ~onduite so_ci~I<:_~i'{'curaiionale profe-sionalc : ... -- -~=---""\

c) gindire deficitara, in a acita i in rezo:yarea de\problcme ~i ca-pacitaflrCCIuse de insu~ire de trategii de lnvapre ; \, .'

- d) deficitul de com~nicar (,,~rbire ~~dezvohata, nei~Feligibilaa~_orr peplacuta) este de ase enea 1l11plicar in deficitul de adaptare.Se pOt enumera 4 grupe major de dezordini de vorbire. asociate 1adebilitatea mil1tala severa ~iprof cia (mai ales) :dduriqir de articu­lare (dizaNria), disfunqii de fonail ,sau proQuqia vocaEl defecta (fal­sete. nasonari, ragu~eaEl),disfunqii de flux verbal (bradilalia ~i tahila­lia), disfunqii de structurare a cuvintelor, propozi1;iilor etc. ;.

- .. - -- , .

(=~_l,!!l~£l:!?!~~~UiILE'nE .ii;IBAj···:):, \ ." ..,:""'--~=~"""'7""'~'""="""~_L''''':::'("''''''~''''''«'f'':''~'''''-'=-'' ---

-Ha!ldica ~Y.tik..d~~'lY...Q.1rYk\:mt~_~.aJiY__,mar.e~··E1e.,influ.eIJ:..ieaziC negativ r anda~E:Ll.<::?t~!.~~1_j!1.--K.<:~r.aI•..-inregr:ar.e.a.-m.;.cQk~!.LY_:.

---::;--_. -'-" ",

(--,

toare ~i ~coli speciale profesiona1e. Aceasta categorie de copii riu .-s-i:t'ttu~or de clepi.stat 1a prima veclere, In lipsa probelor psihologice 'aclecvate.

V In perioada copiElriei mici, deosebirile dintre normal ~i hanclicapat slntInelnsemnate, maicu seama clnd lipsesc unele anomalii fizice particu­lare (cum sc intimpla ffecvent). In pwcesul insnuctiv-educativ dife­rentele dintrc normali ~i handicapati devin notabile nu numai din per­spectiva randamen tu; ui ~co1ar, dar$i din aceea a asimiIarii $i repro­ducerii cuno$tintelor. Odata cu inaintareain virsta, aceste diferentese accentuoaza tOt mai multo In plus, intervin ~i aIte fenomene cum arfi tulburari1e de limbaj $i cele de comportament. De pilda, Arnoldarata dt: 1a oligofreni exista 0 proportie de 45-44010 10gopa~i, iarKnopf a gasit hllbliala i11propoq-ie de 17,70(0 1a baieti ~i 9,80J0 1a fete,iar tumultus sermonis -'- 80J0 1a bilieti ~i 11,60J0 1a fete.

Exista 0 cate9"orie a arte de conii ca;'e manife v , ~. ,-' -'

rare 111 en'oJ tarea sihidl ce se reflecta nemi ilocit 111 randamentul 1a1nva atura. nnCI a aracten v este infantilismul mani­1estat i·n evol'";:i'tiaproceselor psihice ca i in articulari ta ile si 0 IZlce.

, ..• a' . ortana. De 1 a,"'T'Utl5TIrarie e nutntle lil perioada sarcinii, boli1e virotice, trauma tlS­~flald.lc;sau ashx111e ~tc. R~t da nal,te.re 1a uncle insuficiente

i1t·~.Q~.L.~~;~;.genenll~ ~ cQpi.llil.ul. 1WaI1.!1~.~t~nl,eS3mporta~;~ace.?l.0rcopILsmt ",semanatoare cu ale ~ Vlrsta mal mIca cu CIrcaf=-2 ani. In faia sarcini10r ~colare ei lnt1m~.icl1lt;Jii rle lQ~~ere$;··asin:illa~tm.tJor 1::1 niI~ril11;elor programei ~colare pentru\:lr-st~·=r§p~Et.iy,L ~i din aceste motive, interesul pentru activitatei in­structi,-a este scazut, iar in activitate se poate manifesta 0 t'atigabili­tate accentuata. eu aceasta categorie de ~colari este necesar sa se des­fa~oare 0 munca pedagogica intensa, 1eqiile sa fiemai variate ~i cuun con~inutemotionalmai bogat .• ' ;',

Pentru astfel de C02ii este indicataamlnarea $colarizariicucircaun an~·~r-:aes~ unei a~llrrdiviclua+izne;'rrrru"':-a--f<rciHfa­mt~area Clt mal rapl a m cO ectIV.; n ·SltUapIe cm intlrzlerITe·psi:.­hice .temporare·Slrit'SeCondate ~l J<:: c uI1~le.insuficienre ale.auzului sauvazului (cum. este '.cazul hipoacuziei sal.l..ambliopiei) masurile '2si~()pe­dagogice spe.cialetrebuie coordonate§u cele de ordin medic~l,iarpro­tejarea este necesara de timpuriu. Dar pentru satisfacerea acestui dezi­derat se impune 0 depistare·ti.rnpurie ~i 9 cunoa~tere amanuntitaa parri­cularitati1orspecifi'Ce~i;a posibilitarilor ~psihice alecopiilor respectivi.

340

trebuie ~colarizati Intr-o~coaIa speciaEl, ca urmare a deficien~e1or deintelect ...

De obicei, In aprecierea si dia no ' 'ntelect se facerapohareaa copm norma i de vlrsdi mai mica. A~t..J2,1L.Q~~ vedJ:rea -stat $1 la baza elaborarii scarii de dia noza ui A. Bi N. n cestsens"s:-arrlntro .us oua unitati de masura ~i anume coeficientul inte­lettua1~Q.L) ~I virsta mmta a ( i.l 1.). Iv I recvent, han lcapatu deintetecf' este comparafcl! JersoaneJe normale de aceea 1 vJrsta crono­10.1:; v • i se cons! era e leit atunci cm eXIsta 0 abatere de 1a mediagnipulul (validare statlstica). Asemenea modalit~hi de. apreClere se ga:­sesc in Seara \\7echsler. Se in~elege ca acest procedeu nu exclude n1cimodalitatea de comparare a handicapatului cu persoane de aceea$i vlrstaminta1a $i de aceea$i virsta cronologica. T'oate aceste demersuri aUscopul de a crea un tablou a1 caracteristicilor specifice diferitelorcate­gorii de deficienti de intelect dt mai apropiat de realitate. Sarcina nueste u~oadl, mai ales claca se are in vedere particularirati1e adt de di­rerite de la individ 13. individ, ca urmarea structurii sistemului socio­economic in care traie~te deficientul. Totll5i, dteva din aceste caracte­ristici slnt importante pentru lntelegerea fenomenului de deficienta dein telect.

Urmarind descrierea unui profil psihologic a1 handicapatului deinte1ect, R. Zazzo [285, p. 335-364] scoate in evidenta Eenomenulde hcterocronie ca fiind specific. Prin aceasta, autorul citat rem areadezvoltarea diferita, inegala a principalelor modalitati psihice (decalaj

i~,iidezvoltare). R. Zazzo concepe heterocronia ca pe 0 particularitate destructura ~i arata ca In uncle cazuri debilul mintal poate prezenta avan­taje datorita vlrstei reale, daca se raporteazala capilul normal deaceea5i virsta mintaia. Dar acestea se refera mai mult la aspectele de'orclin Ejzic (cum slnt fona ~i viteza). Explicatia fenomenului poatefi gasita in heterocronia principala dimre dezvoltarea mintala ~i ceafizic5, sau dezvoltarea cerebrala $i cea somatica. Dezvoltarea iljegaIa

--a proceselor 'psihice ale copiilor deficienti de intelect este mentibnata~i in Iucrarile unor aurori romani. [185, p. 200]

1m ortanta e.ste entru cunoa. terea deficienjelor de intelect -?i des­crierea ata e . lnhe er [105] prin prezentarea· enomenul~ de

/ viscozitau e:t"IlPtiGa.p" . - . u este capabi1 sa atingaillvelul;. gindirii formale oarece are la baza 0 cGnstructle netermmata. aca

fa no a 0 te 0 stata trecere . v e v a cel ­rlOr (de exemplu, de la opera~l1 concrete 1a operatii formale), 1a debilultrrtn'ta v lun a stagnare la un anumit nivel ~i un driini-an!;---voWs de fixare pe un illve supenor .. - ---Deficieniii. de inrelect cupnn~l sub denumirea dedebili minta1 saudebilitate u~oara ~i moderata sint ~colarizati in $01i1e speciale ajuta-.

~{;~cti\!itatSl' Dupa ce yom evidenria simptomatologia acestora la watet'atc1f6"fiilede subieqi handicapati ~i In raport de vlrsta acestora, ne yomreferi la unde metode ~i procedee generale care privesc recuperarea lor.Ordinea pe care 0 adoptam in prezentare;/va ,fi In fUI1Ictie de frecvenrahandicapurilor la copii/~i de efectele,J6r nehvorabile in planul per-sonalitatii .. ' .// .'

1 .~s~c ~unos,cutJaptul c,a ~ai irr1ult :lec!! o;:itare a1t~ ~aracteri.sticap slh 1ca, u l~~~;;l)!:,kl1.g.,.J}1Ll})..jlLh..'i~~L1Ll}-_~<;,9to r~.-h~,.m......apx~Cl~~adez:'o~tar:I_Y3~~generale a" ~ 1l!l1~1, d,Ji" el ~'::_~~_~,.~~J.Qgl!:s,~_?~e,'()lUll(~ continua ~l eVI enta,."atl! pe chre9'\la cantltatlva, cn ~1 pe cea ca­

lititiva: Ir)/'cazurile dnd se ~rociue det lOrari ale limbaiult!!)~voluJia estei:pgreuiaJt,s~1J~iQP~~ta"(l);' uncr1e gravitatea tulburarii) atlt In pla­nul expresiv, elt ~i In el imprcs' . In plus, implicatiile ce urme~a sefac simtite in intreag activitate psihica, ~i ca .Hare modifidi compor­tamentul persoanei in cauza. Daca avem in vedere ca une1e din acestehandicapuri pot exista asociate 1a aceea~i persoana sau di ele coexistacu aIte deficien~e, atunci yom intelege mai bine implicaiiile profunde$i complexe pentm evo1uria handicapatu1ui ~i a rezu1tatelor sale obri-

101,lu,dn,aqivitate.

'! pislaliaJ ca tulburare de pronun\ie are frecven\a cea mai mare dintreh~ndicai:)Ur;le de limbaj, atit la subie:CDi'''no-rmill- din punct d~_vederepsih;l~;'Clt~l'Ta-"cercUde fi cIen~e--aelnt-~-ct-~-i-seD;or1ik.- --

"'pislaEa--e-ste--o t~l~urar~cl~gnicul<l\ie ce seI11aflifesta. prio ,defor-ma~ea':-()m-lterea, suostituirea, Inlocuirea §i inversarea s.unete1or.}n ca­zurilede'clislalie,;lstfel de fenomene se produc ~i 1a nivehi1 silabelor5i chiar a1 cuvintelor. '

....h~j~1ril~gr:scola5 c!i..slalia are 0 atura tzzioLoglca,c~llr.l11are

a._.n.~.>.a....~...z.\•.'.o}tar.~~~§.1J..~nte,""",,~ar. t~.1Ul 0 oarttsu a~~E_~l,~,,~l~~.e..,m.,_<:~~t·-,c~IeCifa,l'f::PEJJ:d'CaTel";..-a"'njl--ii'or m . , ~rrra: J-4 am, -acestea df}"11ii--sufiCle¥J;#.aezvO t, te entru utea realiza pronuniiecorect~. 'lQ_c;l"ZlJL£ln.cL . ien de ronun ie s~ent;in __::§i..-dupaaceasiayf[.sJ~, __aY..eIlL.,dl:.:::.1l,~e_ ~ sau e1e tind"sa se transforme In obi§nuinte negative datorita persisten\ei pe 0 pe­rioada prea bdelungat;L Dis1alia ce apare 1a v'lrstele ulterioare se cia­toreaza unei etiologii complexe incriminate In producerea handicapurilordellimbaj In genere. --

Clnd deficien~ele de articulatiese limiteaza_ numai 1a nivelul unoI'

s!:1flrf~_::t~Qt.ue=-~l,ln gem~"~e~maiiiIestrs~b 0 forma ~a:- a.::V~111:2._l(dislalie sim 1(1 .u,"':r aJ At1!!!ci.dn9 .._l1uhJ,lriri1s... re_~1rl!"l,.fl,.~~,!:1W:9_~igri,~-t~?net~!2s_:~L~}I.no_~ ..~rupe,~ ..sila~!-:'~_.E0artade}l_t1mu.:t;_:L.rl~L.dzslalz<; eoJfrnorJa,~lar .1Jr1n.. afectarea .tutl!fQ.LJ_uI1.e.:~elo~j,

/~.~~_~~.:i:~Ii~_ sil~l~el~~_,~i_~~:Y. ..:~.!~121~:i.f]:juri]£..ta"a~-I,1umi ~1dii1fl],:,\{g:::er~=asa.t fOfa a. i" ·,,,,..1342

\ t ,,'

Dateledin literatura de speciaiitate cu privire la frecvenra disla­liilordifera de la autor 1a autor nu numaiJ'I1 funqie de specificullimb ii, dar ~i In raport de exigen~a celui care diagnosticheaza~i tes­reaza popularia respectiva. Astfel.Sheridan (1946) este de parere di la.vlrsta de 5 ani dislalii1e sint in 'proporrie de 26U!o la fete §i de 340/0 labaieIi, iar la 8 ani, 15% 1a fete ~i160/o la baieIi. Nika~ina [160) ga­sqte printre copiii de clasa I a ~colilor de masa 19,3% handicapaIide limbaj. Se poate constata ca dislaliile scad ca freeven~a la-copiiide virste mai mari ~i datorita faptului co. mnIte din acestea au Jostcorectate pe parcurs .. ' .

Sunetele ·~.~_~nU:n.a,L~m_ilL~£Ja teJin.u~~"mlJ:, lTL<ll...1t:r"~.~L_lflYQr:f)}L~~:~~QP-iilox: y,i,bJ~A~,i'""l,'" afric.<lt~l~ !,~,g,f, sit1antele "s, z."

~i ..~uier~lQar,e~e.....,,~,j'.'.! i<\.1",yocaleleL.~i .•rnprimut.rine .. J',a;( ~,tll",' 'consoa-~ 'n.ele<,![).>d, t,111.:1n·'" care apar de iirilpciriu 'invorbire sint ~i rar tul­burate 126'2].Pe'llnga aceasta, trebuie avut In vedere ci exista 0 serie­de cuvinte sau anumite "critice" care 1a handicaparii de limbaj, priotension area psihica ce 0 provoaca, creeaza difieu1ta~i ~imai mari inplanul expresiei verbale. [263]

Disla1ia este provocata de 0 serie de factori, printre care amintim :

imitaieaunorpersoanecuoprohllh]'iedeficilara, metode. neLi\-orabi1eoe-cducafie-' care nu auc-TistiffiuIarea vcn'bifll,Yncurajarea cop,iIulu!pr~J~:~m:c~-carread ul t in proii'unI;lXt::~J5mga;-pentruamuzamei1t;Ceeace duce 1a "stiiliiTiZ-area -deprinde"hi gre~ite, iu::plantareadeft:iGJl,lo"sa ".<1:

dintiJor, 51iferite anomalii ale aparatuluibuca1 (cumsinr despidturiledebuza ~i"devaJ;"cunoscTrfe-suo"ii1i!ri'eTe 'de',~buza ..clei?pl.lre;" ~i"gura

d~~'EE-=')-;"?'e~11Te-cereDrate;--..tn suficienr"a'aez vol tarii psihi ce. de.fici~niear~.."~:Z;~lE, neao'apTafea'-auzu1ui fonematie, progenia ~i prognatisniul"~.a:in disla1iile grave, unii autori, prinrre Care M. Seeman [210, p. 61~arata 6i ereditatea poate eonstitui un factor important pentru expli­carea handicapu1ui. Pe linie paterna, trasaturi1e respective se transmitmai freevent dnd Ii se asoeiaza ~i insuficiente motorii.

,.~Qintr~ e mai f recven te dislalii,~rttpa !.iK1JZ4ti~meJQI§i,~ parasig~'/matiJFnF'O!jOCU -urrloc cenlral. A:cestea' apar atunci Gind au be· defor':.marl;stlEstittfifi;~-6~Silinia1esunetd-6rsi fIa~=-ilii·eratoare~_.tJ, z: ...,t_l:_~:C~~~.Q;-Re~-gi?Tac ·""~·!"·~pfe~'otfr~~olarii mici, eel mai des sfrltIntllnite omisii.inue ~i defor vile, iar la logopatii mai mari apar deseori~i inlocuirile. Exi~ta. mal muIte rme d~ sigmatism,....din.....c~,.g~@~!l!~[262, p. 58-611 (15) sig1rlcztis'!}z rr,lentql aRarUt.ca urrnare .a pro­nun~arii ~unetelor r~sPective eu ·limba fixata imre dinti:' In 'perioa'd-aSCETmDmi denti~lei71a'Co-pit apar recvent emenea orme de sigmatism.dar dispar - In mod normal - odata eu er rea dintilor ~i se fixeazaea defect atunci dnd persista prea mult sau slnt 'al~i factori determi­nanii, ca spre exemplu in vegetaiiile adenoide ~i in vbirea mu~chilor

343

linguali ((~·»sigJrUltiS!l!IClt~r.a),care e~te de trei feluri ~ lateral dexter __dnd ie$ire :.eruM se face prin dreapta In lac de mijloc ~ lateral sinister,in cazul ie$im ",erului prin stinga$i - sigmatism bilateral _ in careaerul se Impra$tie. e ambele parti. Sigmatismul.lareral ia na$tcre adese­ori, ca urmare a pa ':zei paq:iale a ner'lului hipoglos dud este ed mai

rnult afectata siflanta ..s cQmparati'l ell $uieratoarele; (3) .signzctfis'T!].addenta) produs prh~._~.p.tii:~i!ea--yil;fuluiJiznb.iLQ~~rni ~i nu permiteca aerul sa-iasa'prin spariul . terdental. Acest tip de sigmatism poate filrnllnit freevent la hipoacuzici, atorid peneeperii deficitare. a pronnn ..tiei ~i In progenie $i prognatism, . ntru ca In timpul pronu~rieinu seefectueaza sineronizarea adecvata a ,i$carilor maxilare10r ; (4ri sigma­lisw ..j2a]Qt.ql prodJ:l.s prin pronunprea unet~lor siflante $i $uieratoare

i~:U<..g];l.".vtr.f)J.win:ili.iWiL~.L~~~t~na: . \5)'sJgrnqtism . .§i?;,ifi.,entm~lli­f<:s.~a~YZllltE:::.9_s012Q!:ltateexagerata a ~ eloree perturb a percepereaaseuhatorului;7?J sJgmatisrr:?u:z~alaparut In urma unor defieienre alepalatului moale,eare-nu~$i poate indeplini nqia normala, ceea cedetermina scurgerea aerului, paqial sau total, rin intermediul .cailornazale. Astfel de sigmatism apare in desp~eaturije palatale $i la eei euun palat prea rigid, datorat seunarii sale sau unei intervcn~ii chirurgi­cale etc.

/( Rotacis!J1!11sipararo t~~i5"1'ltl!cQns.t~...ill.clef{)rmare~, cI11isiune~, .....i11::er­siune;'~'i'"'inTo~cu~reasuncwlui' HI'''. t:"onsoani;;1·1i a'~a'l:ede'oGlcci' 10:vor-Ntea 'co'iWIGi in 'ii"rrri"a'sunetelo I' s'iIIant'e""i "ui'e?atoare-'-rar"em'islunea.P - - -.---.--. .._. .._.~ ~ ~ _ __.!ei e,:ject a pl:~S!:lPl.ll1~ {).il.11:~!!1i!.L9::!:.\:()1I'l[~_a~p'1[<lJl!1.1Ji..fQuQ.a.iIic:.l:I!ar~imi~eari fine de sineronizare. Din aceste motive, la maJoritatea eopiilor

ant epre~co1ar i '$i chiar pre~'CoI. a..rl.··. m.~l..e..·..i.....~....se._··J?·· ..·.·.·r~.o.:.:9.j!£e·iI~"~iaii~s;i!i~!ijI~(;,:.r"sa~ seinlo.~:;ie~E~S~1::2~t:~~t=-ri1:g:C[i!C~:0·~:~g,p"..y::,. Data. fiin d. semni~ic~\iadefectologlea acdormanlor sunetulUl "r , prezen\a. rotacIsmulUl ~i apar.arotacismului peate eonstitui un inclieiu al existentei unei dislalii maiextmse .. "

ana~~f,:Zji'l~~~j~~~f~¥:\¥:;;b~,f!~-'f;\ll:f~;;;~~~i~jfm6fr~f:l~ilprea seun sau p~ea 'lung a1 limbii, leziuni ale nervului hipoglos,iea,rcinfluenreaza . negativ mobilitatea neeesara mi$carilor limbii, defieienteal ::!l:uzh!I!;!!.fizie $i fonematie, i!11!t~Jiid~fi<.:jJ<lre.<lle..PIQI}l1QJ!el,··factorl'negativide natura psil1osoeiala etc .. " '"

. Porn~nd deb' c~iteriuI simptomatologie $i etiologic, In: li~eritwralogopedica slut descrise peste)O de forme diferite de rotacism.,Dimreacestea, noi Ie 'lorn aminti pe cele mai frecvente~i caJ,'~.sint specificelimbii romane: 1) rota.cism interdental <.:eia na$tercprbn prOJ,1,untareaSUinetului ,;r" cu vibrarea virfului limbii sprijinit pc incisiviisuperiQrisau mai rar, (lting~rea limbii pe buza superioara intimpul vibrarijn~:­cesare; 2) rotacism labialreaIizat pnntr-un joe u$oral Iimbii $i vibra-344

rea buzelor; J) 1"Otacism labiodental ee apare prin 'vibrarea buzeisu­penoare in atirngere eu incisivii inferiori, sau' vibrarea buzei inferioarein momentul a tin geri i inci,sivilor superiori; 4) rotacism apicalrecunos:CUt dupa faptul ca Iimha se :ana in momentul pronuntiei lipita de al­veoIe, ceea ce nu-i permite sa 'libreze suficient; 5) rotacism velai'Irl<care nu 'libreaza virful limbii ~a cum este normal, ci valul palatm ;6) rotacism nazal;datorat Iaptului ca orificiul palato-faringian nu ,seInchide suficient, ceea .ce face sa se procluca vi bra rii 130 nivelul parriiposterioare a palatului moale $i perete1ui posterior alf,annge1u1, i..'Lr-emisia Iui "r"este stridenta ell caracteristici nazale ; 7) rotacism uvulm'produs prin vibrareamruJei in articularia sunetului "r" ; $i 8) rek'1cisrnhueal fo.rmat prinscurgerea aerlllui printre limba ~i obraji care intra'in 'librarie, .

Cg ..9.frecyenl~. mai .mica .<l.u.JQ§.ruJ!:)1j[~ri~ial~eelorlal te sunete.P rip tre. ace:stt;<1 am) lltiln: ..L~ilCi SI!L~i-Jl;1r.al;m1d..m.sm.1 cin_g ..~5Je. af ec-

tat Stliletu.I..1.) ;. beta.'cism. ..J!._~a. betaeis.m i9n.£Leste afe.eta t s.un...e.t·.u." ....l.·".·.5)....;..c~~~~::]j~EacaEa~~iJ.e~la.t.-S.UUtlUGJ; ..-~·~<:ism·_'$ir)aragamacism (afectarea sunetul uLglL.deWt.cisru--4i-,p.a.Gl.d~is..m (till :..~ou.rai:§"=Sliuetului ~d);"fitacism ~i parafitacism (tulburarea sunetuTUj""I) ;nUtd.c:i.s!11..:§T"p]:Yamu~l!~:ID:Inam;fC1ful:~t~_h8,11"1acism .....(rt11burarea sunetul ~j.-J.r.tal eiSQL...~.lli![ill-talcim.L".(tuJ bu­

rarea 'sunetiil tiCllT~clsm~a12aranllttacism-L~ea. ..mne.tuluLlnl;,:i:S1:~t.,"iji~:·IL2~E~.;E~Si~rgj.!1lLQgK~r~..~2Y:!}~0-'1J.a.

Tulburarea vocalelor se produce mult mai rar, iar atunci dnd areloc este un indiciu al unei dislalii grave sau existenrei $i aahor han­dicapuri de limbaj cum Sint disartriile, afaziile, alaliile sau li tulbura­rilor de ritm. Trebuie aratat ca in unde situarii emisia sunetelor izolateSe peate producecorect, darapar tulburari la nivelul silabe;or $i itl,cuvintelor. Asemenea situa~ii Slot' fnsorite de tulburariale ritmuluivorbirii,ceea Ce face sa se ree ~ioneze dificil vorbireade catre imer- .'lOCutor.. , '- ' __ , ;,.:;...:._.

Afec.taFe~ai1.e{'..:....c at~ $i a .nucIeilo esponsabili lrCvo.J.~dei

terrnin~ a~-numit . l~lqli~·,£f7J.tr(/la... pUnctDe ve~P?'Sii1iptetna~lolngic,fenome. e sTnt aseman~e 'dislaJiei ~1lite,. dar naturas.a eS'te diz rica. DislaIiac~ala:. es'te mai ..,.£rt:£Y:~Ji::J.1L:..12~r.S..Q$11~1i:..._

'Cu q~~fE~~~c.~m~l.r;"~..~-:-rr--piisil'1n"' ..eV1dent~mai u~or,laad ul~i.dccit IG copii.Clnd'se asociaza lamalfo®arii ale organe1or penfericede'lorbire, dislalia are.<oformadeosebit de complqa$i poarta de­'numirea de dislalie mec?mica ISaUdisglosie. $i, In fine, OJ.Qr.lllL~seqr~­·natoare. dislaliei ,este ,.inqlaliqJa)baza careia. stau{):seri~AemaII§r:':nalit'ce }int..lOCa1iz<it'd~"li7niyel,gE::i@luIUL..-::p~lsau- 111suli:Cien teTe

.deZvoltarii-acestUia:caurmare a. unor bo1i infeqioase), 'y~g~li;J,Jii,lea:d:­'noide, polipi, .Iltonia S;l;U para~iziayalului. paI<i!in, despid turilerabicr.:--"""""--"""_-...c.. •..·--.·._M ~.~-.~-"f.,,', ..,.,",._ .•..•.•.. "...,.....",. __ '.,

345

346

maxilo-pala:i:ine, biEQ~cuzia, functionareadefectuoasa ...a. mu~chilor saua ',Talllh1i pa..l<niI~Lci:,q:li:nii'PQt~desclricte:traie-ctilLna:zaltf1.t:1l11pulpro:.;.numarii ..sunetelQi.'llaZal~ ete. in rinolalie aqioneaza ~i deficiente arerezonantei sunetelor, defonatie~i chi<:tr de. voce (in (:azuril·e accen-tuate).

Rinol'alia poate fi deschiscf sau aperta,'ln care sufIul aerului necesarpronuntarii sunetelor aTe l.n•..• PC ealea nazala. lnchisa sau clauZcr. incare unda expiratorie necesara 'pronuntarii sunetelor nazale (m,n) sescurge pe traiectul bucal $i mixta in care nnda ex:piratorie trece 'alter­nativ, atlt pe cale nazaJ:l, dt ~i pe traiectul bucal, indiferent de carac­teristicile articulatorii a;e sunetelor. Deficiente1e de pronuntie ce auloc In rinolalie prezinta un caracter variat In raport de etiologie, Inprimul rlnd dar $i in funqie de nivelul de dezvo;tare psihidi al logo­patului, de mediulsocio-cultural in care traie5te,de perioada in careSe produce interventia chirurgicala si de rezul ta tele ei, de caracteris­ticile de personalitate a deficientului. A$a de exemplu, in acela$i tipde rinolalie, 1a un subiect se pot intl1ni forme U$oo.re $i paqiale deomisiuni ale unor sunete Ca cele din categoria siflantelor $i fricati­velor, In timp ce 1a a:t rinolalic cu acelasi diagnostic apar de aseme­nea fenomene accentuate de paradislalie si vari.ate tipuri de deformariale sunetelor labio-dentale, siflantelor, fricative:or si omisiuni care in-greuiaza inteligibilita tea vorbi:rii. '.""'~,t_

. ~ __:l ta ,_f:?r~0_11Llb.l1 rar_iL!.~E.~iul u~__~Eal ~-~..9nsti t':.1ef'bllk iiaJa: '[:

Dm punet de vedere al efecte10r negative ce J:e""arem p!anm"persoua';;A'l~~li L~.E~u:m 0diil~i~c-~.rea11t:at~=a;L~13Iill9.f_<lces,tui~",.~,u=J?~~:oa:'n e1e dm )ur ,_.llI,Ul.al!l.~RITZllU~,-Un..J1.!l.l1ili£.£p-m_<JL~_ co Q!12i!I';1tL,::::rrr­

di'i;la:lia::I5atorita acestui fapt ea .a .E~~ocuEat :1nca din,<1nti<:hil.<lJ,~~J:>T,~:zirit:1"l ntires, ~p1'fm:re-alfere;--aes'Crlerea'(je-cat-ie-PTliiarh a' (QrrX:HiS!ave?de"1)lJ:15i1ataacelutc:e-;fvea'-sacIeVlna marele orator Demo-stene.· Inrere­

~~lt-eslnt'<1i-cex:~:!.£!ili:~_,ge-~jfTolg,sir~iL.yO::~cLP.~i1i2l~e­u.t.l<;:~~.l'~::,:'S~.!:e,~::le-a aQQ£t3-t D e2!2.~!!~.J:::.~.tru__~LJ£5!IL!l...J:le-lln_.a;)~m~,~eahall!;h~ap. Desigur, eviden~ierea simptomatolo~iei ~i etiologiei bllbiieliica ~i deZV61 tarea concep~iei eu privire la terapia complexa :1ncorectareahandicapulrui au fost posibi~e abia in secolul nostru, ca urmare aprq~gresului realiza't In ~tiin~ele conexe logopediei. ~

, lJllbli@l~....$~!!}~if.~st~_J2ri~ .._!:~pet~E~~~~~o~io~~._~ };11WL2i1~b.~.J.aIn.<::.~p1,l..t.111_~1!I!!Jr~:~S:£["~uvlntulUlcu prezentarea unor pauze mtre aces-tea

.' .....•.. , ....::-:-ro-"Ml " ·1'·' ,I- ... " .... .:1.'.[; .•.. _1sat] ...pnn., ..?,p"'D s;a.. ~asme@: ...a::-:nrv:eui:o:ap:ar..:atyju.i':l:c):rr~.t!~Qi!it~r;"·ea:l'e-..~lmpiedica desfa5urarea:,'orbirii ritmice...,ji cursive. 1n primul caz, bil- .bliaIa se nume5tec-[onzi:\z;"'"iarii1'"c-;;[d';-afdOilea tonica, Clnd se mani~festa at:1t prima forma clt ~i a doua,ease 'nume~te mixtasau dono­

tonica ~i tonodonica. In funqie de aspectul care predomina. Reperareasilabelor ~i a sunetelor se produce, In primul rInd, pentru celecare

347

necesita un efort mai mare :1n emisie (pI, bI, cr,di,. 51):.sau ce1e...ceapar mal tl:fziu lff1ontogeneza ~i51nt maipu~infonsolid~te(r,s, ~, z).La u.nii h<un-dicapa~iapar sunete san silabe parazitare ce Slnt intercalateIn vOI'bire, produdnd un efeot gezagreabil., In cazul adultilor~i ..aladoiescentilor se poate simti frecventa unor ~iretli.cu.ri prin folosireapauze10r exagerate, dlnd impresia ca se glndesc 1a ceea ce spun, ciaI'in realitate se feresc de cuvinte1e entice sau adopta ouvimte parazitecu acela~i scop. Spas-mde de 1a nivelul aparatului fonoarticulator _slntInsojite ,de ml$ca,ri U$oare ale buze1or, grimase, incordari ale fetei $ichiar ale t"uregulu.i corp, gesticuIa\ii sau rigiditateexagerata.

In ...toateformele .{]~J).:1kqii~J~"capaL,o....sericdereac_tii_~]JILg?'I~,__eaefectal" Incol.ilariic§{ ..§t1P:r:iJ,solidTarn . .sistemuhli_!1~rY~_,_PriI1t~e....acest:~Slnt n=~i!e,~o~.~tiJen~uro v.~g~~L~£h~!-'!:Q¥C'<L.~ill ..Q,riifel~:.._.Jr~ii§l'XI'.?:Ue;o-,tut~_~1:~.~~_.~~__~2~~~b!tI~"§,!"_!?:'::~ ..~o~r.~t.~.L ..".r.~lllJjln_<i ....9~vlneSCUrt~...~l.l.n treru p ta, cSeY:Qrhe~.te.lntlmFuI'-","'fl.sp.l1"-ap.e1..-c.e.ea .. <:<: .. c:o.m~pHd. $il11<li'ih~It=~llJ?ii,~.l<ie!c. Farmele ce1e mai grave Sf manifest~h,adult$i" adolescent. Bllbliala apare lntre 2 ~i 4 ani ~i jumatate ~i deobicei, poate fi considera.ta fizialogidl.ln. !ipsa unOr faetori favorizan\iCare sa a mentina ~i sa 0 consolideze ", n

f:2<is~a...0 :Strll1sa lega tura :1ntr~~Mlbiiala~i l1ogOil1evro~ajpin p~nctd~,..~Yedere"~~omato19j!£-:-~e.siI1~~f?arte~~~.~~!£2iiFe,~~da!_ ....A~",::eelemal multe or/1(}gonevroza este malacc~~JiU.fuwa. In ma-

li~~~te~~~~f~~~;~rrg~~evr~;;~~~~ia~tn~~~~~i~:~~~'fondne-vroticca ....iiimar:ea-~zarunalli[ca.p.W.lJLsLa tr3irii aces­ttii"a ....ca(n:tra~nm~i!l~I.~g.~_inJ.sllal:e-..a-,~.sihiLui4ilo..r_Q.~_.<::.<l!e Ieare"-Tfi.Jlvlaul:--BlT5ffi11aem un fenD-men mai mwt de reperare a 'sune--1"""'" ... h-l..~••.•••.•... ,.• 1 ' 'Jrv. . vteor; 'st~ur ~l(;1ivlfite o;r:-iaro~£I.iOneVl"oza £resupune;-pe"1mgaaceaS'ffi,

mociificarea. atitucliriii --fata-ae--':YOi1)ire -$'r-'<:remeolut-mconJm1roy in

~~~ak,:~{~~~lte=1:re~~:~i~~g1!~~~':;~;~:~;.sau psihonevrozate, factorii nocivi (mi1 '-en seam1 traume1e psihice,stresurile) pot provoca direct logonevroza prin ruperea stereotipuluidinamic al vorbirii. i

v ~~r:~.c~1.e.El~LLrecven.t~cauze C<l.£U.9.!....ill"ovaca_.hill>jiala~~..1!.u­

m~l:<!.~."'unl~plre<:~ ..l~IQLml~l~~::::}_.~!li)..a unor I>e:sO<1[1e.~t(ftirte sau

~f~lhi~(~~~~~;m~~~~~J~~1;!l~~~:a~~~~i~~~fn1~~~t~Pffdfr;T~~~f~~~~~r~·~~~~~~t~~~o~~~te~~~::~~l~d6nte'~iccac'".ata:re~r~"'-iinor silabe sau sunete pin a Ja gasireacu­vintului; traum:Ie psihice, stJ:"~_llril~determinate d~.erno~ii __Wc, "~p~rie­t~:i~:!,aime;"'aeprimare' afectiva, impresia'~q~rustare; d~fnedreptaie etc ..;

tulburari ale respira~iei manifestate prin apari~ia spasmelor 1'e5­

ptratorii Sau~"a-lncei;cIriIor de yorbire311ti!11puLin$pi[<giei ~i 'TIU a eK­

piratiei a~a cum estenormafin·ra£t()ri ..de natura ereditara 111 care s:1ntsubliniati, 111 special cei ce pravin pe linie paterna. 0 inentiune apartementa sa OClJpe in eadnll cauze10r bllbiielii, stingacia sau fenomenelede (ontranere ,t sdnv,aciei care pot sta la baza ~i a altar handicapuride limb;:;j cum sint ~ dislalia, disgrafia, dislexia, tahilalia, bradilalia,tumultus sermoni5. Acest fapt se poate explica prin aceeJ. ca in pro­ducerea proceselor psihice intre cele doua emisferecerebrale sc st3,­bilesc faponuri de subordonare, una se ma.nifesta ca dominanta, 18.r­

ce::dalta C:l subordonata. ~u toa!e funqii!e psihice sint 1a fel loco.:iza.:ein cde doua emisfere cerebrale. Asdel, exista functii ouremi,: lateral i·­

Z3tC cum sint limbajul, percep,\ia muzicii, reprezent;rea euIu} flzic,operatij~e motorii (locomotia $i manipularea obiectelor) ~i funqii slablocalizate ca pe.rccptia \'izuaE1, operatiile mcntale (analiza, sinteza,calcul), atcntia, procesele aIective [137, p. 75-78]. Limbaiul C1 fene-­lie putcn:c localizata se realizen:l in un;l din cele doua emisfere:ci;'eapta - la stlngaci')i stinga - \a dreptaci. In clinicJ. dc: ncuro"chirurgie S-;1 confirmat aiirmatia de n1ai sus. Spre exempJu, W'. Pen··:ield [170, p. 97] a operat un numar mare de pacienti care J.ll suferi'.':c:-:iuni in cmisfcrul sting; sau dreTn ;;i a constatat efectele latcralizariiamprJ. i)fCducerii 8.faziei. Din 175 de bolnavi dreptaci, la Cal"e s-a.interye'tit chirurgical h nivelul emisferului sting, au manifest;:;.t tul­bur~ri atazice 111 de pacien~i, ia:- din 252 de boln'l.vi b. care s-ainter' enit chir1.'rgical in emisferul drept, la un singur pacient s-au pro­dus tulburclri afazice. Di:1 datele de mai sus, ctt $i clintr-o serie de:Jsp,,:cte omogcnetice, rezulW: ca pentruconstiruirc;l limbajului oral $iscris domin;ln~a emisferului sting prezinta 0 mai mare II1semnatate..'\')ad.1r,lateralizarea .d.reapta ce este specifica pentru stingaci implidl.dificulta~i de natura funqionala care potduce la apMitia unor han­dica.puri de limbaj. Datele logopediei vin ~iele sa confirme idcea demz.i sus. Daca ne referim la copiii stingaci, vom constata ca apM maifrec;ent intirzieri in dezvoltarea limbajului $i unele handicapuri. Ce:-­cetarile efecmate de H. \Y. Simens aa aratat ca din 67 de copii Stll1­

gaci au prezentat tulburari ale Iirnbajului 22,5010, invl'eme ce din250 de subieqi dreptaci Dumai 6,9% au manifestat h~mdic.apuri delimbaj, iar Beckey a depistat h 50 de copii stlngaci 32% care au' t1.1:­

burari de yorbire.

Pe baza observa~iilor noastre [90}, am consideratca bilbliala cste~i eJ. favorizata de stingacie, dar totodata denotacaracteru1 tran:z;i­toriu a1 stingaciei. Ca atare, ouata cu consolidarea dominan~ei emis­feru1ui sting prin trecerea ccpilului de la folosirea miini; stingi la eea.cireapta, bilbiiala se amelioreaza 5i se poa.te corecta mai u~or.

348

Exista ~ialte tulburari de' rirm ,,1 \'orbiTii, pnmre ore cele mailmportante apar ~i ca simp tom a1 bllbiielii, dar pot f; prezente $1 inafar-a ei. Dintre acestea, aftongia ia na5tere arunci dnd in mU$chiilimb;i Sl': produce un spasm tahie de lunga durata :;i Inso~e~te de celemai mu.Ite ori bllbiiala ; tulblirari de 'vorbire pe de coree (tic, boEale creierului TIne) determinate de ticuri nerv'oas\~ sau coreice ale mu~­-chilor aparatului fonoarticular, mimicii ce Sf: manifesta concomitenr<:u producerea vorbirii, tahilalia caracteriza ta printr-o vorbire exag,e­rat de rapida ~i apare freevent persoane.1e cu Jnstabilitate ner­voasa, hiperexcitabilitate; bradilalia ce este opusa tahilaliei ~i se ma­nifesta prin vorbire rara, iGcerinita ell exagerari rnaxime ale acestorcaracteristici in oligofrenie, unde poarta cienumirea de bradifrazie.

Daca tulburarile dentm afecteaza cadeni'-a vorbirii, hilJ1{;tic;l.j;;nu:iLe

de ..voc.e p erturba m e1o.£!.cita te,!:!._~g:!~g.§iI~l<:;l_.._~i..IilliQmL._Y.D:cii. £\s\:f <::1,

:ml1t~[iap7.if(5tc)gicZC·7i-=i:Q(ii $e~atore~tetransforrnaci1or de la nivelulsistelTIlilui eliaocri.n manifesta te prinscninibare~fllnc~ieihi pofizare$ia~ffledifjx:ariiuriTo:ffi1-5i1i1 0r sexuall;-~crre" infhren teazanu nUITIai-struc ~tura'ahatCffi1(j~:Jl1ncf16naTa --a-Tar~tul,'di f .$I.:r!}.Qg;:dit~JU~<k·••r~g<d():nai-e aleslstemuTulIiervos' <:en'traC c?:re"se'adapteaza lent 1a condi\iileblonlecanice ... In ..cazt.ir'iuf51irai·jT()f'\ endocrine, cum este acromegalia,'Cop ilui. H1ani festit--o ·Y(Yce-··D~foateascih-:_iar-=ID~·Ciiferite f0nn ede .insufi­ci enta "'j nnKsCuta a pare -mu-ta va-"vo~ii__i_TI51im~".!li :\:'~I~t.i!.:QQi~ilUita (pe1a -'8=11"' ·a;-1i!:~I?]:r.~Rilli··Sl.£9si'SlfiJ~If~_._<:A.J~.l~~£~~L_cj~_..§.d}imQ;tr~_a

vocii fa~ade vrrsta copilului sa lntlrzie, ceea ce dao nota .de jnf.;J,n­ti11$ln ", fli:PTe?"e:l~Fcu,nel-voCi"'151nite:-cu-osciiat~-f-r-apide-. cle- 'i~--uri-to nla aIM. G. ParrerTTbJ l este cle--pal-ere ca In situatiile laril1gelui nor­mal dezvoltat ~i a absen~ei mlburarilor endocrine, vacea infantila sedatore~te, pc de 0 pane, dischineziei vocale ca urmare a necordona1'iifonotoniei ~i a fo10si1'i; ei ell brutalitate 'in perioada de schimbire, iar

pe~~altaparte, atrofierii testiculare ~i a castr-arii.j j3lii!t~e~,1~I vocal aqllc<::~.b1_.:pi~t~J;rf;_~. __._e-~pr.esiyiJ;a~iL~i.....fQn~i...YQ<::iL

11.ijiaI~:iri):i~£l~_.iIE_bol~J,"~!di)arjEg~tlli.._>;l,~£~j19..r,:[~~p.i@:!£~~i;Cpl'1nra::;,'~~l<l~gJ:'lpe) $1 a gangIlO11l1o'f flxa~i pe coardele vocale. D.?cS;a.Ju.aceaSl'iJ..,

f~e·ra9.~lii.1 ~E£:ni:a,..,2r:e~._~~_.:.irr~rgitl}i...~L.i_~lptr!;m~:?;,:_.~u-

·bt~=--~..P=l.D.~~5IE:~?~ f?. rm.,~ ..l3l..1!-~..~.J~~~~:..~r"'~.3:3.fe. _::;1_~~~r.t e.r_._..~_.._..1.~p._t._ ·_.~l;llDa-U~lt.._ e 0 lcel, ragu~ala IUn<:l~:g,~._~,_<lJ?__~E~...JlL-.sl.aLMe. ~ot;l().J1;1.t':_J?U-ternice~l-·in-ThloslTea'exceslv~-~_Y:9.fii.Hva~ev [1~ re<:ornanua pen-

tiU-am~~~~J~::Q:[~I~~]i~lJf;_l1J1g~._.!r3~m~ii1iiLm~~iggrrL~to~rep~usul vocal $1 apllcarea .tIoar pr£f~g~~ __~Q.(;sltg;;eJ.o.gopedlce.ca.re,-~allliIi~:~~~iesta15tiirea~-'v=il-~~r-'ieaareaiI1~.~:~\(rii.~I1_P2~i~ilit~Jil~...':ieutilizare !1orm:aTa~Qt12iriL ...-... ---.--.-....

.~!?iigl,it~!?L~i°tJi~jjiiQf(jB~srelJIfijaudefunqionala. Folosirea incorect;( (in special

349

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

vaeii. . (dntare~, profesori, oraton) ca~ilari[1gitele pot Ja na~ere l.afon.ast'eme:--pseuaof'OnaSteIllci-·c"c·'se intllih e~te' ta1.Inii"preveo'trrl· 'apa rc· qi

prinabuiul ..~de••YQ£e; dar.:iii;:;:i:¢useai1ia ••.iristarlle'e111ot iona Ie.' .rnjoritatea ·cazunlor, ...fcnastenia ..e~te·.lllsotitade .·p ..serie. de-aereglariordinpsihlc (frustrare,nesig1Jrinta;jeanla, £rid:;) .care o' mentin ... chiaro acce'mueaza. ,Toate formeie de fanas-rente due 1a scaderea im:ensitatii'I.~bcii, pierderea·caIiiapl or m-~-lD:"freru:per~J.~-rateul-v·i5:Cil;···fre,,:

. ~i obosirea ei ... devreme. Arnold [134] face referiri interc .....santede"yoce asemanatoare fonosteniei ~i care aparpe baza deschineziilor vocale, in urma modifidrilor tonicitatii ml1~­'2hilor fenatori. Aceste fenomene due la tremurul vocii, timbru tipator,guwralitate, hipersensibilitate ~.a.

Ca. 0 cancteristid pentru tcrapia Jonasteniei se poate remarca ine­ficacitatea tratamentului medical local ~i succesul metodelor logopedice~i a1 repausului vocal.

Tulburarile paqiale ale mu~chilor laringelui, ai coradelor.vOQ.l:e ~ianomaliiIe, constituite prin noduli bucali, polipi provoaca (disf()71£ile,;

I~ ..aceast~ ..~i!~l;l~~_Yocea.esrc faIsa, bitonaEi, !11()!l1()tona,nazala'-t11~it~,v ()ala ta , sc~:ctlt~1r1;::in,i~11~i1~J~~__,f'i!!ib0i,::,:rri~g~C(;.tc~Q~eglai:ile.·$i ...spas:':l~e;e respir:;).t()r:~i_pr.Q_4yse ...fie ca ..uri11are a. tonu~J:!i~~$~l~L~I~Q:--fie:)<; baza tracului, a emo~iilor~~o-E;'a-angoa"sei;pot der~m11n>ijn~t~bili,i.ij~--av o..C....l.·i..'.in~il) itla:.·:ei~=-m0;:;~t0iiia=:~i:-cat~£I~"ilr.._.-.5i~.~.-~.:n~Qiieren.ti.at..-- , ,,- - . ---'",,-,

• Cea mai grava tulburare de voce ester afonia:/ Ea apa~~--fn-Imbolna-• ·1······· '.' ' ' !,vlri e acute i crOriice·alelaij:n"'e'l:ul-ca-··areze'-id~~.m:ii.<;JiiIQr-'sai.i'ro:::-

cese .·irlnam~do~i':~V'o~e;:·-~n-astf~rae·slt~i;;:(E~a'n u._rlisP;u:~':~Q-ni~I~i;'se. producenu!l1ai'.lli~~apta;"··oin"-cauza"n-e,~brarircoardelor vocale ....~.inceput, .voceasenianifesta'-prin ragu~eala, scadere~....<:lj!l_jnI~[l~!!ate;·­~0pti rea, ..ca .'ap oi·ia"-se-·a)un~a·"ra"'·alOriie:-I>~[Qe1"t?i":t9gJ~!1.YO(;ii.,l?I9~v?adunde1Jlimur~i}:=p3i1ile:c;'clar'}r~Je<;tiul1ilel'sihice grave. pot de­tcrinina aparitia .afoniei. Se. curiosc . o$erie desu5iecF'-care"-at{rr~ite!l101;ii-~o:,stresn~;ClJmj5te}(e'ae::iliI~!"QDta-te-'lacire's:a' lnstala'taf oni:rh mod' nemijlocii saiil;i'--care'- s·a .prodUSd.lsfo"nia-rn-raza-iiii~lala,ca apoi, pc masura agravarii sa se ajunga Ii pierderea totala a yocii .

in literatura de specialitate [81] -se cunosc ~i aIte clasificari aletulburarilor de voce elt ~i analiza ama'IlU'lltita a cauzelor care provoo.dldifertte handicapuri dinaceasta perspectiva,dar ;fioi ne-am referit maieu seama 1a aeelea care intra sub incidenta logopediei.

.0 cat.e:orie.~e~~~b.il,,~e-;~.i!J1go;-J.giuaQ~~zin.l:~icap'uri.1e ciEit~sSDsJJIiit,5tfJ~rexla ..P ....dIsgralza jdeoarece __d.unfl u~n.t~.~£~z-.v~!~r:~,"!"p"~.i£~~·~_~~ti~~i".'§.:ar"§.se<l.:11~~.."1:"::~lJ<.1:!~l~..l.<l..l!lY:~l~mra:Dat fund taptul ca mSU.}lrea Cltlt-scnsulul COIlStltule forme ale hmba­jului ca achizi~ii recente in condi~iile instruirii, presupune un gradinalt de complexitate, eu 0 participare intentionata, voita, afectiva '.~

350

con5tienta. T t11burar<:<l:.':.i~~E:~.~r:is~!~~L_gH~gle.aza....integrarea .sociaEl. prinmanifestarea~:-' IIi muhe eazuri - a .lmorcomportai£\e~t,t·"arltiso{;ialedatorita unoi: e~ecuri ~i conflicte permaneme (1ilviat.a~cilaraJ;·- Clt

-1i . a ..i..~stal ari~1J.~?E!r~s.~E~lrj_s:?;g£~ri_?'l~."n~~;gj v~.".S<1.:I1.eg;~till.ist11.'iI;­descuraJarea,lner~1a, nepasarea, lzolar~a. La preadOlesCentl $1 adoles­centr' ~Lceste caravtei'fsr:k:-j-""sea(:cffimeaza"' prin prezenp agresivitatii dacadislexia .}i disgraJia !JlU SlIlt corectate.

Ca~zele ..c~r~ stan .1~.~aza cli~lexiei.j~_Qi.?,gr~3:Jii;:i.<0uJQ~t.;:lnaIizate. deoscifede speclatl$fL P.~stfcl: C1. [aunay [l2:},1 scoate 111 eviden~a lasu­fiei en tel e fu nqion a1ellI ela be rarea lim ba jul ui;··-ate-ui"aerni'j1·arii-m-a-iiuale;­a+e-s"dremei-curp'N~ie-'""'$iaterll'fITal\.li,-ca$i-"unli· fac!On"pedagogict-Cte:';Anne Marie Ficho t [7 4 rgase~te"11psa i5m6geriid'(~111n-taTe'rall'zare, st1n­gacia inso~ita de a latcralizare Incruci~ata, tulburiirile spalio-tempora1e,infl'ler1~aeredit~hii, iar S. Morel-Maisonny anna ca 9'J0J0 din cei caresuIeradeasemenea tulburari au avut dificuldl.ti in elaborarea limbajului

sub forma unei lntirzieri in. aJ?~ritia_ vQr.tiiiii"s~~~cl~fKcite·de-petcep~ie~-rre-T11lJ.~~~tc:~r[@"·lirt-ji!1·fiuro~zvolmi i ei. Am 01d [1.34 ]' sptine ca"cni'arruJr'~tulburarile lii'nascute'de'drit:::SCDS"" rezult8: principalii [actori caredue la dislexie $i disgrafie, Leapidevski [125 J se refera laafeqiuT}ilecorticale ~i even maleIc tulburari a:e vazului ~i.;j,uzului, incriminate indlsgr·afie-·$l~cre"·'catre··l< us'smauT;-rvj~rga;:-'IVi~s;~ ~:Ga Iif [et-G ranger $i

mai recent, Tomaris [256], Seeman [211] etc.

parBf~x~W~-~~a·l5!~~li·fisill~~m~~~~~~\iZei~\~1-f}-aii~,.-h~~~f~c~ti~':::a.s$l.scriere'a:'-Subiectul cu tulburari dea5=_<,:.sI"~g~JtL~;::~f()l}.Iuzii c:6nstantc' ~i'reperale lntreronemele···asernii:iiato::tre acustic, literele ~i-grafismul lor.

inversiuni,adaugiri~i omisiuni de litere §i grafE:ri1~~omisi:uiii~inveTsll.1ni

~1--adaugir.i··de=C·~~I£ic-~1-=-ililI~~,:Eio2.9Z!1~are greuta~i in a combina' eu::'\'Tfnelelnllmtati mai mari de Iiffibaj, apar la el tulbud'iri ale lizibili-tatii $i ale laturii semantice etc. La unii disgrafici, grafemele sint plasatedefectuos In spa~iul paginii, slnt inegale ca marime $i forma $i in gene­ral, au 0 orlnduire dezor,donata. Q"a,tQrh~1l.e.indeminarii.dea ..s.ccie.•le;gul

..este scurt, lacunar Iii filra. ul1i!;t!c::J2Kicih Dincauza. IleJ:nteIegerii celor£-+t1'fe"'1~-dri:aT'-1l-propriului lor ssris~redarei la .dislexicidii disgraficies~~!;r,~U:~afli;"plinrae-"'om'lsluni-saiitl1 al"te"cazuri, .con tinea&lugiri de.I .." _.._-r-...................•·· ..·-- ··1-·· ....•..................- "..'e @l~jsLc!..nu J.lgura~Hl'textu-:respect1v •...

in scl1iri1b~··ciiliea·ciIretof ..··se-"f::ke- de ditre acqtialn majoritateacazurilor fara erori sau cu foarte putine .

IT!.."_t~t~i~J2K.Opedi<;aeu dislexieii~i disgraficii am o~senTatc~sllh.-r~p~~Ell,t,~~pt~~!iz~£iitUl~!.~:i~..~L:"l~.E~~~ve.e.i:£~Ej.:t:g.~23IJii-~~Jiu

categoru (11jcel<.ga.r~nllc-~l<t<tUseam~ ..Q.~_CIeEclenta respect! va-,~I)J.c_LJ<l.__ H'

$i~~i,wctt'a~1;il-~::t)jcei care sesi#ea-zT·~~fi<:,i~Ql~I~=a.:rrIT~=4a~:Jlq_~1l.~i. ;{3') pel care hi clau seama de.dehcienta respectiva, aar slnr IncapaDlh de

"""'~" ~- • ~ - ".' .,.''''.''~_._ ..''''.,."_.•." •.•_~.~''''~ __ ''"~,.~ ""~~ ..•~__ ~. ~ ~.~,~,~_~~ __ "_~ __ M~"' __

cei ~aremanifest~l sensibilitate 1a .deficiema §i faecoi:e:,i.taFe --rT{-T68~C270T-La--cercri11 ul ti m a .ca H~-

actlvltatea logopediea se desfa~oara mai u~or$i eu rezultate pozi­Intr-un timp mai scur!.

]ntr-o ccrcctare efeetuata pe elevi nevazatori care lnva\a In BrailIe[267], am putut constata di manifestarile disgrafiei au ulleori particu­1arit:1\i specifice, ciaI' caracteristiciIc generale slnt asemana ware en dis­graficii ee scril.l in alb··negru. Dintre fenomenele eomune, adt in scrie­nea alb-negru, elt ~i in Braille, putcm eita pe unnatoarele : omisiuni deLiter.e ~i silabe, omisiuni de cLlvinte, propozi1ii ~isintagme, contopiri decuvinte, substituiri de grafeme, substituiri ~i deformari de cuvinte, adilu­giri de grafeme $i cuvinte, disortografii, rlnduri libere satl.§Pi::lrap1,1seetc.

Din eategoria handieapurilor polimorfe fae pane i{alalia) $i (~razia.:\ceSle a siut§if~1£:_.mai_g.r~::~_!1l1tJJ.diI.L.Q~jimQ.;Ji c u im pIiea"il com p lex enu l1umalpentru comllnicare ~i rela~ionare ell eei din jur, dar ~i pentruevoluiia psihid a logopatilor. Astfel,!;Z[qZia]afeetcaza atlt jimbajul lm­pltcsiv elt $i eel expresiv. Dupa dale!e lui Traugolt, la alalicii motorili1tclegerea vorbirii este in 100/0 din .cazuri tulburata, in 20% sdlzura,iar in 700/0 normala. Dar in alalia senzoriaEi proccrnul de nein~elegerea vorbirii este mult mai marc.

Terrncn ul. d~ alalie :y:i!lLd~_.1~..,g re eesul ,.aL.ll~.:'.,.c.a.re.-in.s.eanllLL.fill:L.,'::9rbiresa\lrrii:lte~ie:fn literatura lopogedica mai circula 0 serie detct:me"i similari cuni-slDt eei de audinmtitatc, intirziere innascuta a vor­birii, mu\cnia auzitorilor, mUlenia ideopatiea, mutism fiziologic pre­lung it $.a.

Vorbirea alalicilor nu se conf~n<:jL<;:..!LJi..P.fi.;1~QLvo(lli!:s;...a.:.defihiemil.9rde inttrect--accentuati;·il ....suraorrlU~ilor. G disart~cilor .sau a afazicilor.A~acum-arata Cl. Launay ~i Hvattev; alalia nu presupune deficit deintdect QcJin.9nJ;2frenic, iar s. Borel-Maissi5nY'es'fe--<tq5~rerecme­

ligentaalalieilor este ;PJo:cimativ normaEl, darexista tulburari de'per:cep~ie;'intimere~lneln emmaFe'-motoriC:- Acesteca racteriSfiCisfnt~l'-inf\iilc~iehae-TormaaraTiel.-Ti:i-atatiamOllfrie, ~l!!..U£\}tJJ:Hs;.kg~--~m.gl£u­":~r1t<;.lQl, ....~i-1J-I.~in.e.diqL,-¥p.,,1~_p.2.?:!~.EE()~':l.I}.E;,g.2I:~c..~lJ~..~E~i,!"l.l::I.~....,:e11'.<!l.e~lpOate. argJ,L ..Qh1S:.I::J.dL.Jil0l,cate.PQa te emne·.· unele suue1~ ...D.f_<!IJ!cul.<1te~ich~<ti..CllYin!e-mOJ1.{t:-4[J?iiiJ_~~ice. ·tYi'n--i)urictde-v~e clinic, alaliam'otorie se aseamana cu afazia matorie a 'adul~ilor, fiind ~i forma cdmai des lntllnita. Alalia senzoriala S6 caracterizeaza, dimpotriva. prinaceea ca alalicul nu intelege sensul vorbirii, dar poate repeta (eeolatic).De~i aud bine, au dificulta~i de percep~ie a direqiei sunetelor. Alaliasenzoria!aa 'capiilor se aseamana. din punct de vedere simptomatologiceu <lfazia senzoriala a aduhilor. Forma eea mai grava de alalie este ceamixta, in care predomina fie caracteristicile din prima. fie din' eea de adoua. AIalieii din aceasta categorie au posibilitatea sa pronunte unele

352

si1abe $i cuvinrc, dar pc care Ie folosesc fmnte rar. Au .• de 0.semenea,posibilitatea sa In~eleaga unde cuvinte izolate, dar SInt incapabiE sadescifreze sensul propozitiei.

Slnt~i unde earacteristi,ei generale, camllne, pentru toti alalieii indi­ferent de forma ~laliei. Printre acestea se pot men~iona : li1'sa de expre­sivitate, rigiditatea in mi$dhi $i comportament, dezinteres pentru act1vi­tate, vointa scazuta, deficite de atentie $1 de perceptie etc.

Cauzele care stau 1a baza produC:~Iii al51..1.iei,_slnLdeQsebi:l;dec9m-plex~$i f6atte-difldltlej;'-feclzaClll-tr-un leaz: sau aItu!. Ele pot £i gru­p;:ltelP trei ca tegarii mari :

Zl):t,!:uz~gefl£r~l~, Inca r.e. s.ep();ig,~I1J..<:le.;ak.QQ1i~m~Lp3~dns}IQr, .ru:-"

denia de singe a .p~rll1siL()!. y,fihs!;lEtllQ~rculoza pan~W!~E!b{)llleh~ray-erepi;ta!e::-(e.:ru::hefalltCl., vancela1. rahlt!$m) ;

2)~Jca t1ze1'~ihice care sc. rcfera Ia lips~ imP9151u.Jpi3nYQIP.ire! teama

~iJil]jidi~~eiL bo ll1~~:isio~sa,.· tOnll"s"psil1l'cscaZ:)JL.lle.dcz.~:Qh,are". 111eD1°riei ;.If?} ca~zemot~ni maniJestate prin intlrzierenlo1one,_ deficien~a gene­

rala a m6ti:icita~iisaudezvoltal:eaei hintlrziata, .nefolosirea suficienta a

organelor fonatorii:Majoritatea autornor [14, 134, 125. 210} se refera Ia aeestea lntr-un

fel sau altul, iar Seeman a emis mai recent teoria pouivit careia alaliaar putea fi provoeata ili de tulburarile aparatului vestibular.

In activitatea desf;:t.turata eu co1'iii alalici. in vederea iulaturariihandicapului, se poate apreeia prognostieul favorabil prin utiIizarea unorprocedee specifice ~i posibilitatea reeuperarii totale in sifua~ii dud nusint cumulate aIte defieien~e ~eum Sll1t eele de auz ~i de in~elect)J268l

111 timp"'hce'h.alalia.~S.K_<uulburare Innascuta de ·li~~.ill. la1Ciziai aparedupa ..dobil1gir~a.compoIta.m.e,UiUrtiLyerD;[:~~J11anreever1i~tta~vlrstele-;i~ulte~~l! .tn.Q~lrID<:4.e->--_dat fiind ,faptul dl persoarleTeresp'ective-slilt'supuse mai des ,faetorilor nOelvi care 0 provoaca. Speciali~tii i-au aeordatcea mai mare importan~a pentru ca afazia determina modifi.cari pt;b­funde In sfera limbajului (impresiv ~i expresiv). iar 1a nivelul persona­lita~ii se produc destructurari rnasive. Noi ne yom referi. a~a !Cum .amprocedat ~i plna acum. doar 130clteva aspeete deoarece nu este 10cu1 1'0­trivit pentru 0 trat<1re detaliata. Din aceste motive vor fi eviden~iate,

In primul r:lnd,acde idei asupra carora nn e}ist~ dispute contradictorii.

.. ~la romaneasc~ (115] s-a impus prin pr?fu~imea anaIizei af3:'Zlel ~..2.f-W-iiOut.<lli:.a..lUeilo~, .ceeac-e-at1nr~ecr~lmpon:~:n1~ teo~e!isa$i pra~t!,<;a . .t\stfel, D .. 1'i~~a (19~1).E£!"Em.~t-Ee 1a ojJ2~rvat;~ _Ch!?lC~.emlte Idel,de necontestat : m ~~azieapar tu15urari aleJl:f:l'C:~PJ!!19J'_$1!~.h­trve·~=Y!?:E(;!lli.l~Tln pron9j}rl~'se "con:S1atit cac;uY·inte1e. uz_\l§ll~l1l! ~sillta tlcae. 'al tera te. G1i:1YI~mesciI-'~i---]\-:~fl:in-dler~' ap1iana-inetooa EEGin sttfdiul ""afa.ziei, l.oeearca explicarea mecanisme10r fiziologice preciseprin afirmarea tul15urarilor dinamicii 'Conicale. (112). Gh. Marinescu.

353

impreuna cu Grigorescu $i Axente,' se intereseaza de dominanta emisfericapentru limbaj in diferite forme $i aJazie, iar G. Si~.2rgiade (1942) :aplicaprobele psihologice in swdiul afaziei (pentru prima (ti'ia). Elaral~.ca in"fazi e ..areJ,Q_t;"SU,r;gg~L~.a..g1ndi.r:,ii,a.-w.emo.rici.._'l,_.aJ;en~iei.2L.§£ ar tulburari"l.e~ic~lIe, grafice ~..i9.~, ..E.<':I.~~~L'w, "

leit e·~aiura.···.•·.d~..Sl?~f;illi!.J...t¢.E9ll1ia~3.Q~I1:e,mY)~.~J,g~tfi~~ri ....•.~l~..afaziel·ciat fiind faptuI d'aproape 'tori autorii mai insemnari dau che 0 c1asl­ficare, La baza acestora stau cri terii etiologice sau simptomatologice, ia1'unii ,.peciali~ti leiau in consideratie pe ambele. Dar noi ne yom referiDUma! 1a cele mai cunoscute clasifidiri ~i cu 0 circulatie mai mare. Dinacestea vom aminti clasificarea lui Head in afazie: 1) verbala'(asema­na ware Cll afazia de tipul Broca) ; 2) nominala: (In care se pastreaza re­lativ vocabularul bogat, dar ntl gaseste cuvintele potrivite pentru ceeace spune) ; 3) sintactica (se manifesta tulburarile de sintaxa si de ritm) :4) semantica (nu i~i poate da seama de semnifica~ia cuvintelor, apartulburari de gindire, de orientare ~i de caIeu!). Goldstein, de~i nu neagaexistenra afaziei de conducere ~i transcortieaEl, se refera 1a trei categoriiorineipale: 1) expresiva ; 2) recepti\'a ~i .3) amnestica ; Luria, in ultima:hsifieare. se refera la cinei eategorii: 1) senzoriaEl (determinata deL.:ziunea temporal3: stinga); 2) motorie, cu eele doua forme, aferenra("mde se gasesc leziuni postcentrale) si eferen ta (baza ta pe leziunea an te­rioara a ariei motorii) ; .3) acustic-amnestica (aparuta prin leziuni tem­porale) ; 4) seman ticZl (leziuni parietale) ~i 5) dinamica (ca urmare aleziunilor frontale), $i, in fine, merita sa evidenriem faptul ca, §c?alagermanada cea 1]1uL;!.rElfuic~...~LJ>I:Qfunda clasificare dip cele en 0 marer:1spbdire:·Aceste1iP.uri~,de af azii ;JIit~ur"matoareTc' ~.'1)/ ~f~zia. m.QtQs,iep ur;L.den urn ita ~i suJ)corIicat~'·-(lD-==~(:~f~-=::~f~zicjJt.Jlk:~YQrQ~.5!~!._.<ii'lIse

p}'is :~ea3~Jimbai!!L!!!..!~Ei.?E_l!_jDi~.L~K~Jea) A ;?y at~t~.!~._£l.(?~~E~,~E~~~I.!~Slmllara cu afazla Broca san cortlcala (cH~~QglaQ....Y111.DJJ.",P"Q9J.LyQjJ5I,sgk4 ....~iJi,.jrLs_chimh •..s~~-fl~m.e,-<l.?:~__tDJ~lege'rea) (3t:a[<l?:i<l~!E~~,~:?E!i c,:!~_mOtO5Le."Ln_t!.::l?.Qil:~~_22.~Q!...__S.1l9Jl.!an~-_d.aLl?_Q_~Lt;__r~.!.~,,~2E~g:~<l __j'!'._s.s pas­treazaJnteleg~I~3) ; 4) afazia senzoriala pura sau afazia senzoriala'-sub­CClrtlcaEi (In care reeunoaSte sunetele izolate, poate scrie, citi ~i nul'ntelege) ; 5) afazia senzoriaFl totala: sau afazia Wernicke (apare logo­reea, agrafia, alexia, tulburarile de intelegere $i se pastreaza vorbireaspontana) ; 6) afazia senzoriala transcorticala (afazicul nu poate vorbiSi serie spontan, nu l'n te1ege, dar Isi pastreaza vorbirea repetata ; 7) ata­zia totala (bolnavul manifesta tulburari expresive $i receptive ea ~i celede in te1ect); 8) afazia de conducere (se manifesta prin tulburari alerepetarii cuvintelor~i denumirii obiectelor dar se pastreaza relativ Inre­legerea $i vorbirea spontana) ....

e.elltru ..a}nre1ege ..mai .bine ~aracteristicile~.t!l:_£i_ci.._.~tcrw:.e~_sadesprin dem d teva asp'ecte' ~~-~~£~I~~~:~r'::(:}i£it"~-ffi..ai m nlt sa llI11<3,ip\.l~tin,

354

la majoritatea handic<l.p.<:lJiJ().[.Printre acestea, un lac important n ocup~ce1e....~in s~era.co~.port;~el~tul ~i .ve:·b:l. A~Et~!,...E~:-'pOt~i~..t~~cuYf~t.el?parazlte, lllter;eqllle, mJuratunleJ~enere, un cuvmt 1ilaepr1ne~terDtuht~'Proj5CiZi1leadJcrsemanifesta a$a-numitul sti! telegrafic In vor··bire; La unii afazici apare o. vorb~"~f.'ldi;m.ica"_.~i,!.l.l1S£ljL~~I.Y.ilJncare se-reffiarc~=ilit15I1Larl·::::are~en.t.ul.u.i~._~iQ.~f.tiy ;1grama ti smele. D i­

f~Cl~tr~TiTe'·~~'l:i=~El:.~!!.l,eraD;aautomata c.a ~i per.s.ever~rea ~r~il1t()=§c.a~ia 'cllcii'-;ymW'ocupa un loc aparte 1n _vorbJrea_<l,f!ol?;L9:l1~!.CY.3ulburarLseSun:.'::.dafe'~i!5ar"afe'C~llinl"'aTe"'-vOCi!,-dereglari ale .E_es12ir~ti~i~i emqii eX;1ge~rate~-"IJe"cere ...m ai-.l:nuffe- oft~'-,rccsteiseai;oci azacu ..o'serie-:ac' deTegrarioen ~iS=~IiH.:::.m~fu6riei;DepiIa~L'Ta-~:lfaiie·se in~uiiresta' o' scagere';1men10flei, iar reproducerea este mai slaba ca recunoa~terea ~i )nva~area.De asemenea, memoria auditiva este mai SC~?;1.lI~,..d"edJ..~~.~_yizuaLL Dintre{oTmei'c"af'azIet-'c-gle--m-a:i-accentuatetuTburari ale memoriei se oro'due Informa receptiva. tn aplicarea unor probe verbale, randamentul eel mai~cazut pe linia rnemoriei si a atentiei se obtine in cazul afazicilor receD­tivi, iar la probele nODverbale la cei amnestici. De~i vlteza de lucru estemal mica la afazici fala de normali, apar mai muIte omisiuni ~i erori. Inceea ce privqte cea mai sc;lzuta mobilitate a atentiei, aceasta se prezintala afazicii receptivi, apoi la ,eei expresivi ~i amnestici. P. Marie ~i Jacksonafirma, sub 0 forma sau aha, tulburari de inteI.igenta In toate formeleafaziei. Interesante slnt si cercetarile lui V. Voicnlescu.

Nu am dori sa Ineheiem aceasta pane fara sa ne referim ~i 1a Incadoua categorii de handicapuri. Este yorba demutislnul electiv sau Va­[/intar care se manifesta prin refuzu1 partial saD total din panea handi­caparulul' dea-eomunica cn unele persoane,.jar in forme grave, acestrclUz se extinde asupra IntregulllImediu inconjurator. »Mujenia" eE!temporala si poate dura de 1a dteva sa tamini 1a ani de . e, De"o5icei,mutlsmul .demv apare acoplll IpersenSI 1 I si esteins2Jit de ~Il?uranc~amentale In care Ineapar{narea. i1iiiTcIitatea;"lJfutalitatea, irasci­bi1~o~omareacaziiri1or;nai1i3icapatuleS'teaetermmat oe atitudini17;' gre~ite meauca~ieL~are.1fE:.utl1~¥c-:­tiv .copiIllJ:'"Dii-$1em orule- ~c;stresuril e, e~ecurire repetate:f ruStrai1if£"po £7Ttice rei' miiiism-VOTilii:tar~~·iitt-colilun"rca.-coPi-li-c"u-mutism -electi vInmeg'-vo'rDirea'$i'"I'i:1Trhanifesta<:kf~e ordin lntelectua!. Dar per­si-srerrp:- pe .0 penoad<i mai, mare a handicapului poate ouce-la ramineriIn urma pe lioia dezvoltarii vocabularului ~i a exprimarii logico-gra-maticale ... ,

Ca un corolar oal handicapuri10rde limbaj se Inscriu 'indTzierileindezvoltarea generala a vorbirii ce se pot intilni 1a acei subiecti care nu'reu~esc sa atinga nivelul de evo1utie al1imbajplui confonn eu virsta. Deobicei, de exista ca fenomene secundare in mai toate handicapiIrile devorbire descrise mai sus, dar se pOt manifesta $i de-sine-statator. tntie.

355

zierile in dezvoltarea vorbirii se recunosc dupa saraeia vocabularului ~idupa neputin~a de ,a se exprima coerent, logic in propozi~ii ~i fraze.Dar de cele mai multe ori, intinierile in c:lezvoltarea vorbirii cuprind atltaspecte fonetice, lexicale, cl:t ~i gramaticale. Datorita acestot fenomenc,In~elegerea vorbirii celor din jur. se realizeaza cu greutate, ceea ce io­fluen~eaza negativ evoiu~ia psihica generaHl.

Cauzele care pot determina asemenea fenomene trebuie diutate incareniele sistemului nervos central provocate de hemoragii cerebrale intimpul na~terii ~i eventualele boli grave ale primei copilarii. Design!, de­ficientele de intclect nu perrllit asimilarea rapida ~i complexa a rimba­jului, lea ~i auzul deficitar care impiedica perceperea carena a sunetelor~i cuvime1or. Dar cel mai frecvem, 1a baza intirzierilor in. dezvoltareavorbirii stau caren;ele de Drdin educativ ~i de mediu nefavorabil. inaceasta situa~ie, vo"rbirea nu numai di nu este stimulata prin neapelareala folosirea ei, ciar copiluIui nn i se transmitgradat demente (cuvinte,unita~i fonetico-lexicale) cu care sa opereze ~i sa fie invatat sa Ie utili­zeze la situatii1e adecvate. Ca -atare, se realizeaza 0 slaba motivatiepentru vorbire.

Pentru recuperarea handieapatilor de limbaj exista metode ~i proce-dee specifice ,ce se apEca in cazul fiecarei tulburari in pane. Dar inafara acestor metode ~i procedee specifice, activitatea de recuperare tre­buie sa urmareasca patm obiective principa1e $i care faciliteaza apli­carea terapiei logopedice :

1) Edllcarea respiratiei ~i a echilibmlui dintre expiratie # inspiratie.PeutrtJ producerea sunetelor este necesar sa vibreze coardele 'locale.Acestea vibreaza In timpul expiratiei care i~i modifica presiunea (ea ~iinspira~iei dealtfel) in emisia fiedirui sunet. De pilcia, presiunea expira­torie este mai accentuata in pronun~area consoanelor surde fatacle celesonore. Muscu1atura implicata in actul respira~iei trebuie exersata maieu seama la copii, dcoarece ea nu este suficient dedezvol tata ca urmarea antrenamentuluinatural desfa~urat pe 0 perioada re1ativ scuna. inrespira~ia de tip costo-abdominala specifica sexului maseulin, rolul hod:­[itor 11au mu~chii abdominali ~i costali inferiori, iar in respira~ia tora­ciea. prezenta la sexu1 feminin, mu~ehii toracali determinaactivitateaexpiratiei ~i inspiratiei. '.

La copii nu este realizata D diferentiere ueta a respiratiei in funqiede sex ~i nu se desf3.~oara in mod ritmic. in handicapuri1e de vorbire,disri1..1Uurilerespiratorii se accentueaza, iar in unele situa~ii acestea potdetermina tulbudiri de ritm. in starile de oboseala, sincronizarea expi­ra~iei ~i a inspira1iei este tot mai defilcitara ~i ca atare se creeaza pauzeneregulate in timpul vorbirii, ceea ce cia un aspect dezagreabil. Fa.ptulci unii bnbii~i sau ,dislalici au tendinta de a vorbi ~i In timpul inspi­ra~iei (a~a cum nu este normal) determina 0 accentuare a logopatiei.

356

In funqie de virsta subiectului, se pot folosi 0 serie de exerci~ii caredue la In1aturarea deficiente10r respiratorii ~i maresc capadtatca ~i volu­mul respirator. Primre cde mai insemnate slnt: jocurile 111 aer liber,gimnastica, suflarea in spirametru, umflarea oalonului, expirarea ~i inspi­rarea alternativa pe gura ~i pe nas, exercitii de respira~ie efectuate odataell pronUl1iarea sunete:or sau a cuvimelor, a dntului ~i a recita.rii poe­ziilar ritmice etc.

2) Dezvoltarea allzului fonematic. Auzul fonematic joaca un T01deosebit de important 111 discriminarea sunetelor, a silabelor ~i a cuvin­telaI' ca unitaii specifice limbajului. In cazul unar tulburari de auzfonematic, recepiia limbajului se face in mod deficitar ~i ca atare ~iemisia vorbirii nu este normaEL Daca avem in vedere ~i relatia strinsadintre 3uz1..11fonematic ~i mi~carile articulatorii, atunci yom Intelege ladimensiuni1e lor tulburarile de pronun~ie aparute in urrna unor astfelde deficientc.

Pentru realizarea unci pronuntii corecte, fiecare subiect trebuie saefectueze 0 eompara~ic lntre propria sa pronuniie ~i cea a persoane1ordin jurul sau, pe de 0 parte, iar pe de alta, e1 trebuie sa realizeze tinautQeontrol permanent eu ajutoru1 auzu1ui asupra tuturor emisiilor sale.Or, deficientele auzului fonematic fac imposibila 0 astfe! de perfor­man~a, ~i de aiei apari\ia dis1aJiiior, a tulburarilor de voce, a rinola­liilor. Datorita deficien\elor auzuJui fonematic logopatul nu este, intot­deauna, con~tiem de handicapul sau de vorbire, dccit dupa ce se efec-tueaza exerciiii pentru dezvoltarea acestuia. "

Dezvoltarea auzuiui fonematic se poate face 1a copiii pre~colari pringhicirea vocii eelor care ii striga, diferen~ierea unor sunete de altele, iarla cei mai mari prin diferen\ierea~i identificarea cuvintelor sinonime ~iparonime etc.

3)' Dezvoltarea motricitatii gimerale # a mifcarilor /ono-aiticHZatorii.Din acest punct de vedere slnt imponante in primul 'rind exercitii1egenerale care fortifidi: organismul. trunchiul, gltul,membre1e.Este in­dicat ca aceste exercitii sa se asocie:z;eeu eele de respiratie,' pentru a u~urami$carile complexe ale grupelor de mU$chi care iau parte In actu1 derespiraiie $i aetivitatea aparatului fono-articulator. Aceastadeoarece Inpronunrarea Jiedifui sunet corpul, gitul, membrele capata 0 anumitapozi~ie, de relaxare sau oe Incordare.· La handicapa~ii .eu tulburari' depronun~ie are lac 0 lncordare a mu~chilor de 1a nivelul aparatului f011o­articulator, a limbii, a buze10r pe por~iuni nespecifice, ceeal..C determinanu numai afectareapronuntiei, dar ~i a diqiei, a timbrului $i Inaltirniivocii. Astfel. slnt necesare doua tipuri de exercitii : unele pentru. re1a­xarea organismului ~ a rnusculaturii aparatului de emisie,ceea ce joadi:un rol important In pronunrarea majorita}ii sunetelor limbii romane ~italtele de Il11Cordarecare s~nt folositoare pentru pronuntia sunetelor surde.

357

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

Pentru a fi eficiente, exercitii1e fizice genera1e trebuie sa se desfa­~oare in mod ritmic, fapt important in introducerea ritmului ~i 1a nive­iul vorbirii. in m1budiri1e motorii prezente 1a dislalicii sau disartriciicu deficien\emotorii cerebra1e, exerci\ii1e fizice generale trebuie execu­ta te oaralel cu dezvoltarea vorbirii.

r~ scopu1 dezvoltarii organelor fono-articulatorii se pot recomandacxerci\ii pen tru dezvoltarea mi~drilor expresivi ta\ii faciaIe, linguale,mandibulare, !abia1e ~ide consta in umflarea alternativa a obrajilor,imitarea ritmica a rlsului ~i a suri:sului, cobodrea ritmic;], a sprincendor;1] ternativ Cll lnchiderea ochilor etc. Dintre exerci\iile linguale se pot citadeschiderea gurii ~i SCO::ltel'earitmica a limbii, scoaterea limbii pestebuza superioara in direqia nasulul ~i peste buza inferioara Iflspre barbie,ridicarea limbii spre palat ~i 1asarea ei in jos eu zgomot, imitarea tremu­ratului (bIT, brrr) $.a. Pentru dezvoltarea motricitaj:ii mandibulare, maiell seama in prognatism $i progcnie sau 1a cei en despicaturi rnaxilo­faciale, se utilizcaza mi~carea l11andibulei 1a stinga ~i 1a dreapta, mi~cariinaihte $i inapoi, imitarea rumegatu1ui '<lnimalelor. $i, in fine, pentrudezvoltarea motricitadi labiale atlt de necesara in dislalie ~i in specialla dislalicii audiogeni (cum slnt hipoacuzicii) sau in dizartrii ~i 1a ceiCll anomalii ale buzelor se va forma cu ajutorul buzelor forma de pilnie(ca in pronun,\ia sunctelor 0 $1 u), stringerea buze10r ~i suflarea aeruluieu putere (ca in pronuntia sunete10r p ~i b), retragerea $i extensia co­misurilor Iater:.1le ~.a.m.d.

4) Educarea personalittltii. Se ~tie di una din funqiileesen\iale alelimbajului este cea reglatorie. In deficienrele de limbaj se produc per­turbaj:ii In organizarea ~i sistematizarea activita\ii psihice,ceea ce facesa sca&\ Incredere'J. in fonele proprii $i sa apara 0 stare de incordarepermanenta. Handicapurile de limbaj accentuate care afecteaza ad!latura expresiva, dt ~i cea impresiva nu numai ca dctermina reticentein relation area cu eei din jur, <Jar integrarea logopatulni in colectivdevine anevoioasa. Ca atare, frecventa tulburarilor de personalitate de­terminate de handicapurile de limbaj este reIativ mare. Pornind de lainvestigarea unui lot de subieqi Cll handicapuri de limbaj [269] formatdin 150 de dislalici, 63 de bilbii1;i, 32 'Cll tulburari de voce ~j 118 ell

handicap asocial - dislexie-disgrafie, am constatat iulburari comporta­mentale 1a 104 dislalici, 56 de bllbiiti, 14 din cei Cll tulburari de voce ~i1a 88 dislexici-disgrafici ... '. " '.

in perioadele ~colare, mai Cll seama la puberi ~i adolescenti, prezentahandicapurilor de limbajdeterl11ina 0 in tensificare a .tulburarilor depersonalitate. Asdel, subieqii respectivi se manifesta deprima1;i, nervo~i,irascibili, rigizl, rerinu1;i, necooperanti, negativi~ti etc. Uniidin ei I'efuz~sa mearga la ~coa1a ~i adopta' 0 atitudine negativa fata de Invatatura,ceea ce duce la e~ecuri ~colare repetate. Pre1ungirea unor astfel de stari

358

stresante poate proVOca 0 hipersensibi1itate afectiva sau tulburari afectiv-emo~ionale ~i voli~ionale accentuate. , .

In educarea personalitatii, un 1'01 deosebit de impOrtant il joaca- pc linga progrese!e Inregisrrare In Inlaturarea handicapurilor delimbaj --- psihoterapia. Desigur, exist3, uncle caracteristici ale psihotera­piei pentru haDdicapa~ii de 11mbaj [271] dar aplicarea ei trebuie sa ~inaseama etiologia ~i simptomatologia tulburarilor respective. in prin­cipiu, educarea persona1ira,1;iihandicapaj:ilor de limbaj trebuie sa vizeze :

-. dezvoharea increderii in foqele proprii ;

- formarea convingerii ca wlburiirile de limbaj nLi presuptln defi-cite de intelect :

-. con~tientizarea faptului ca handicapurile de Iimbaj sint tempo­rare ~i po.t fi inlihurate ;

- inIaturarea atitudinii negativiste ~i dezvoltarea optimismului.

3. HANDICAPURILE PSIHICE

Handicapurile psihice 1a copii sint descrise In literatura de speCJ.a­Etate sub variate forme, in care se pune accentul pe simptomatologie~i subiectivitate sau pe etiologie ~i obiec1ivitate In aparitia ~i producereaacestor fenomene. Literatura cu caracter psihopedagogic insista indeo­sebi pe primul aspect, iar literatura l11edicala se refera in special la celde-al cloilea. Dar atit dintr-o perspectiva elt ~i din cealalta, handica­purile psihice 1a <:opii slnt prezentate sub forma psihopatiilor sau a tul­burarilor, devierilor de comportament. In schimb, cOil\inutul ~i sferafenomenelor coincide in buna parte in ambeJe direqii de abordare. Sepoate remarca, de asemenea, caracterul optimist al majorit~hii autorilorin ameliorarea ~i chiar "vindecarea" UnOr handicapuri psihice la copiir:rin te.rapie psihopedagogidi ~i medicala daca aqiunea este in.ceputa detlmpunu.

Caracteristica principala a handicapurilor psihice la copii consta inconstituirea personalita1;ii 'dizarmonice care in perioadele preadolescenrei$i adolescenrei se afirma cu pregnai1\iL Indiferent cum slut denum'ite.psihopatii ori tulburari de compOrtament, de "nu au un debut propriu­zis. 0 perioada de ascensiune a manifestarilor c1inice ~i 0 faza de remi­siune asemenea nevroze1or sau psihozelor" [107, p. 51 J.Se poate apre­cia di in handicapurile psihice la copii nu este vorba de 0 dezanimarepropriu-zisa, ci impresia de schimbare psihica care duce ladepersonali­zare se manifesta Intr-o forma atenuata care nu modifica dedt In cazuride invo1u\ieconstruqia personalita~ii. Dar, pentru 0 inteIegere mai Claraa cclor de mai sus, sa vedem care Slilt principalele manifestari ale handi­capurilor psihice ~i in ce consta etiologia lor.

359

Printre cele mai frecvente handicapuri psihic'e se numara fenomeneleastenice care pot fi de trei feluri : 1) de natura cerebraE:i ; 2) de naturasomatogena ~i 3) de natura psihogena. In toate aceste forme arc loc 0modiEcate ,a activita1;ii intelectuale pc fondul intelectului normal. A<:east3.se datore~te faptului d:; se produce un consurn nervos rapid ~i epuizantcare duce la instalarea oboselii $i 1a sdi.derea randamentului in 3.ctivi··tate. Se opereaza dificil In plan psihic prin diminuar[·a activitatii mne­zice ~i mai ell seama in directia actualizarii informa1;iilor, scade capaci­tatea de concentrare ~i posibilitatea de a 'indepEni sareini ce presupunun dort maxim din partea aten<iiei. Desigllr, aceste trairi In plan internse manifesta In planul cornportamental prin apari~ia anxieta1;ii, a ne1i­ni~tii, a irascibilita1;ii, a cefaleei. a tulbur<1riJor de somn, a cre~terii exci­tabilita~ii motorii sau dirnpotriva. apari1;ia inhibi.1;iei, a apatiej. a slabeivDinte, a seaderii apetitului pentru activitate etc.

1\par11;1astarilor de astenie se d:ltore~te tr:msformarilor de 1a nivelulsistemului nervos central (ca urm<J.rca producerii unoI' procese inflama­torii cerebrale ~i a traumatismelor craniene), a bolilar somatice (irnbol­nh.irea unor organe interne), a baElor infecto-contagioase din copihhie(scarlatina, variola, pojar, rujeoEl, tuse convulsiva etc.) $1 a unor con­flicte psihologice, stari conflictuale aparute In famiEe sau 'in ~coala.Dqi adeseori slnt neglijate conflictele cu,caracter psihologic, de pot lasaurme ad'inci asupra personalit8.1;ii copilului $i imprima un curs nehvo­rabil pentru Intreaga sa evohl1;ie psihica. "Toate aceste conflicte trau­matizante pentru psihicul copilului determina handicapuri neuropsihicecare pot fi cuprinse in grupa a$a-numitelor stari reactive". [272, p. 82]lntinderea ~i profunzimea tulburarilor neuropsihice depind nu numai desitua1;ia care Ie-a pnwocat, ciar ~i de structura anatomo-fiziologica asistemului nervos centra), de nivelul sanata\ii copilului, de vlrsta copi-lului, de caracteristicile de personalitate.

H andicapurile (It caracter reactiv se manifesta prin instalarea unorinhibi\ii sau excitar;ii in plan motor ~i verbal cu elemente de mutismelectiv sau tulburari de ritm (bilbiiala, tahilaiie, bradilalie, tumultussermonis), a unoI' fobii ~i stari anxioase, prin aparir;ia incontinentei uri­nare, a tulburarilor de cuno~tin\asub forma crepusculara ~i, insituar;iimai grave, prin tulbudiri in sfera emotiv-afectiva. De cele mai multeori tulburarile din sfera emDtiv-voli~ionaEi se datoresc unor gre$eli edu­cative din familie, gradini.\8. $i ~coar:f. Astfel, prezen\a copilului la unelenei:n\elegeri dintre parinti, asistarea 13. un comportament iritabil a1 Gees­tara imprima agita,ie. nelini~te $i 0 teama care tinde sa devina perma­nenta ~i In aIte Imprejurari. Daca mai adaugam di 1:n aceste situa1;ii semanifesta ~i 0 !ipsa de supraveghere, atunci yom In~e1ege sdiderea inter:e­sului pentru Inva1;atura, pentru aetivitate in genere, ca. ~i apari~ia unorstari dezorganizatoare pe un fond de Indl.pa1;1:nare,negativism ~i nesu-

360

punere. intr-o situa1;ie simi1ara se gasesc ~ieopiiiai dlror parin1;i se ma­nifesta supraautoritar pentru dile anihileaza spiritul de inhiativa ~i dez~voltarea unar deprinderi de activitate indeJendenta. Dar nu slnt exduseconflictde launtrice provocate in gradini1;:a sau In ~coala prin atitudiniIlelmelega ware, rigide, 0 tratare necliferentiata ~i faraa1;ine seama departicu1arita~ile psihoindividuale ale capiilor de dhre cadrele didaetice.Tratarea subiectiva, diseriminativa ~i favorizarea. '1n notaTe a unor copii,ca ~i dezavantajarea ahara imprima 1ipsa de in credere ~i scaderea inte­re-sulu! pentru pregatirea con~tiincioasa, sistematidi ~i organizat~L

Forme mai grave de handicapuri psihice se 'intllnesc 1a copiii psiho­patio Psihopatiile se pot datora eredita~ii fatuhli 1:nperioada intrauterina$1a copilului in stadiile timpurii ale vie~ii. Specjali~tii <l.preciaza 0 frec­vend:; mai mare a psihopatiilor 1a copiil proveni;;i din famiEi in care se"'gasesc antecedente ale maladiilor psihice. Dar accentul eel mai mare sepune pe factorii exterior! : bolile infoc~ioase ale mamei, tulburarile endo­crine, sifilisul, alcoolismul etc. care aqioneaza asupra dezvobhii em­brionare ~i traumatismele, infeqiile creierl!lui etc., ce influen\eaza dez­yoharea eopi1ului. Asemenea situatii se dezvolta pe fondul un or conditi;favorabile in care educ::l.\ia nu ;~i atinge scopnl propus sau, mai euseama, conditiile negative ~i atitudinea nepcdagogidl ce aqioneaza 1acopiii care Sll1t predispu~i nnor psihopatii Inlesnesc formarea tra<;atu­rilor specifice handicapurilor comportamentale. Psihopatla favorizeazadezyoitarea dizarmonidl, inegala a funqiilor psihice ~i ca urmare, aparatirudini de exees prin C:lre se exprima comportamente ce due 1a con­flict cu persoanele din jur. Psihopatia nu este 0 boaEl, dar dezvoldcomponamente bazate fie pe impulsivitate, Incapa\'inare, supraapreciere,egocentrism, fie pe susceptibilitate, iner\ie, automultumire, hiperemotivi­tate etc.

in functie de natura canzei care Ie determina, manifest;'hile psiho­patlee Slilt de mai muIte feluri. Astfel, a~a-numita psihopatie organicaeste determinata de insuficienta sistemelor subcorticale, ceea ce influen­teaz3. profund comportamentul copilulni. In aceste cazuri, modificarilepregnante se manifesta 1a nivelul sferei .afectiv-volitionaJe. Labilitatea~i superficialitatea emotiilor, ca ~i incapacitatea de a Qc\iona ordanatconstituie note dcfinitorii ale copilului. Copiii respectivi nu slnt capabiEin to<1tesituatiile saadopte atitudini diferen1;iate bta de persoane1e dinjurul lor, prezinta instabi1ita~i ~i se acomodeaza mai greu In colectivi­tate. De~i intelectul copiilor eu psihopatie organica nu estlit afecrat, iarevolu\ia sa este normala, randamentul ~colar nu este totdeauria pema­sura posibilita~ilor. Aceasta pentm faptul ca ei nu reu?csc sa se concen­treze suficient, nu due aetivitatea pin a la capat dincauza instabilidl~ii~i adopta decizii pripite care se traduc in comportamente ee vin indczacord eu cerin~ele colectivului.

361

Dintre toate formelede psihopatii, psihopatia epileptoida'sau canst;"tutionala (cum 0 numescunii) se pare ca confinnacel maibine etiologiaereditati.i patologice. Statistic s-a constatat 0 frecven1;a relativ mare 2.cazurilo!" de psihopa1;i Infamiliile CD. tare epileptoide. Psihopatia epi­leptoida favorizeaza instahre3, unar tras~huri negative depersonalitate,printre care cde mai evidente sint : labilitatea afectiva. caracterul impe­1::.10S a1 manifestarilor emo1;ionale, centrarea pe un anumitsentiment $ipersistcn1;a acestuia, nemu11;umirea fata de persoanele din jur $1 atitu­dined. de negare a valorilor etc. Dat fiirid· faptul co. lacopiii eu psiho­patie epileptoid~t apar frecvent tulburari 1a nivelul sistemu1ui:vascu1arsi vegetativ accentueaza iritabilitatea fixata deja prill natura'psihopa­tiei $1 determina. eomportamente aberante evidente ..

Dar, cum este firesc, pe llngaaceste caraeteristici negative apar siuncle pozitive care trebuie stimulate $1dezvohate in procesul educativ,Printre ;acestea merito. sa fie men~ionat earacterul pronun~at al vOlm;eisi capac1tatea de a se antrena in aetivita~i ce presupun perseveren\a $isclicita un efort spor;t din partea subiec!ului, dibdarea cu care se inde-plinesc activita~ile date p..

Manifesrari asemanatoare eu cele descrise mai sus se gasesc $i lacopiii eu psihopatie schizoida careapare tot pe baza ereditatii pato~logice. Dominanta in astfel de cazuri este agita~ia rnotorie ca urmare ainsuficienici dezvoltarii motrice $i a stlngaciei in aqiuni. Majoritateaacestor copii slut introverti~i $i traiesc profund atitudinea aitora fa~ade ei. Din punet de vedere intelectiv slnt normal dezvolta~i ~i chiar seconstata un ritm rapid al evo1uiiei mintale.

Exista. 0 aha categorie de copii ~i tineri 1a care apar manifestari iste­rice care se reflecta pregnant ln personalitate ~i cornportament. Astfel,ace$tia sint caericio~i, neascultatori, nelnielegatori £aia de cei din jur,cenareii, pllngareii, preocupaii de propriile lor aqiuni ~i trairi, egGi~tiin sentimente $i Epsiii de sensibilitate faia de trairile ahora. De mniteori familia manifesta 0 atitudine gresita fala de ei, deoarece ii considerabolnavi ~i incearca sa ie satisfaca toate dorin~ele. Prin aceasta atitudinefamilia contribuie 1a accentuarea egocentrismului $i 1a fixarea, in genere,a manifestarilornegative de personalitate. ' .. "

T6ate aeeste manifestari descrise constituie forme incipieni:e' ale han­dieapurilor psihice, de limita $i nu maladiipsihicepropriu-zise. Dareste adevarat di la virstele copiEiriei pot so. apara ~i unele boli psihi~:cum sint epilepsia, schizofrenia ete. care implica destructurarea Jntregilpersonalita~i ~i instalarea urior componamente aberante atlt in.planu1afectiv-iritelectiv. elt ~i In eel al exteriorizarii atitudinii £aia ,deacrivirtate $i cei dinjur.ln asemenea cazuri se impun nu uumai masuri edu­cative adecvate, dar $i un tratament medical special.

362

1

II\

I

\

Psiho1ogia In general $i psihologia genetica in specia1:acordao im­portanta deosebita handicapurilor psihice determinate de diprivarea afee­tiva. In acest sens, slnt edificatoare, cazurile .de copiicrescuti In' afa'ramediului uman ea urmare .a unor 1l1tlmplaiinefericite - este yorba decopiii crescu~i de .animale ~:la acestea se 'poateudauga lipsa supoiiuluiafectiv in situa~ia copiilor' orfani Sa'!la eelor din cre$e1eCll 'program pre­lungit. Ne-am rderit in alte capitale ,la faptul ca deprivarea afeerivainfluenteaza. negativ nu numai dezvoltarea personaEtatii' $i comporia­mentul copilului, dar~i evolu\ia inte1ectuala a acestuia'.'Se poate .apreciaca cu dt. copiii slntmai micl, ell atlt nevoia supormlui afectiveste maihotarltoare pentru evolu~ia lor psihica.lngenere, mama ,joaca" rolulfundamental din aeest punet de vedere in etapele timpurii ale dezvol­tarii ontogenetice. Tatal incepe sa devina tOt mai important Incepind elf·perioada pre~colari tat ii, pregnant la uuii baie\i,' rol care se amplifidi (laei) deoarece au tendinia de a seidentifica $i de a-~i' crea un model dinacesta.

Handicapurile psihice ce apar ca dect a1 deprivarii afective se mani­Festa prin irascibilitate, obraznicie,' negativism, inversiune comporta­mentala, slaba cooperare ell cei din jur. !ipsa de sensibilitate, neimpre­sionabilitate etc. Recuperarea unar astfel de copii cere efon $i rabdarein care dozarea afectiva trebuie sa sClmpleteasca cu intelegerea $i ac6r­darea Increderii ln posibilitati1e de realizare a copiilor. '

Literatura defectologidi $i medicala con~ine consideratii pre\ioase chprivire la modifidi.rile comportamentale ~i chiar descriu forme de cleper­sonalizare In cazurile de deprivare auditiva, vizuala # motorie. Surve­nirea cecitatii. instalarea surditatii $i hipoacuziei sau privarea motorieimpieteaza asupra evolu~iei personalitaiii copilului. deoarece cluce laIntreruperea paqiala a activitaiii. sarace~te continurul stimularilor sen­zoriale ~i izoleaza subiec!ul de mediul in care traie~te. Daca. privarea seinstaleaza bruse. atunci tulbudirile care pot sa apara slnt mai profunde~i au 0 intindere mai mare. De asemenea, in condiiiile unei slabe preocu­pari din partea aduhilor sau a lipsei de inielegere tulburarile din sferapsihid se accentueaza ~i se extind. Starea de nervozitate, de irascibili-tate far din deficientul respectiv un agitat permanent ~ slab~te capaci­tatea de concentrare in activitatoo desfa~urata. Dezorientarea tredi.toarecare em prezenta. in special dupa instalarea orbirii (dar ~i in privareaauditiva ~i motorie) creeaza neli.ni~te~i teama, iar in cazu1 unui sistem

nervos fragH sau a lipsei de supon afectiv din partea persoanelor a1.ro­piate, eomplicaiii1c· psihice pot deveni deosebit de complexe. Astfe. sepoate ajunge 1<1.instalarea unui sindrom esihopato1ogic in care iluziile, ha­1ueina~iile ~i mai eu seama cele de natura hipnogogice, depersonalizarea $imodificarea con$tiintei ocupa locu1 central. Dar, in condi~ii normale, han­dicapurile psihice survenite au un caraeter reversibil, de~i pot ramlne e1e-

363

365

In finalul acestor cons;d""ii se pUn num""ase probl""'e, -'Prmiad;nt" de, 1eg;,ima ~i severa 50 ref"a 1a faptul.daca se cuno',redaremai bine pc sine omul zildor noastrc dupa otitea efort~ri de 'tudii ,iee"dri. In 1979 s·au 1mI'lin;, 100 ani de cercerarc in tonia "P";men.tall a psihismului uman In mod riguros prin probe multiple de labora.tOr ,i pr;n probe ee incita comPOrt'm,n" masucabile. Cuno',rer" dosioe ace Un Sens mai p.ofuod dedt cunoa'''"a ;n gen"e sau speciali.zata fie chi., a conjuncturilor "trale, sau a aliajc10r eelur mai sofistlc""de metale ori substante. Oricum, Un dccalaj foa", marc lntr' cunoa,re.rea de sine ,i cunoa,tere, lumii materiale ,i a legitatilor e; pOate facemonst"'oasa starea ex;stentiala a omulu;. V. Pavdcu a pledat pe bunadreptare pentru 0 inv;tatie 1a cunoa,terea de sine [165 J. consid"indd pnn aceasta se poare depa,i impasul mat de anxietat" fl ndini"eaexistentia!:';, Deahfel. ideea de multilatecalitare, pc caee 0 vehienJam Inpmgramele noastre priv;nd obiectivele ideologice, pledeaza pentru acestechilibru d, cunoaStere. Raspunzlnd la lntr,barea de mal 'us nol am'pune da• omul zile!or nUastce I,i cunoa"e mai blne capacitatile. l,iorganizeaza mal blne COtele de efici"'ta. a devenit mai pragmatic ,11,; planifica viitoru!. Dar Cercetarile psihologlce au surprins complex;_""a omulu;, detaliind nol interogatii leg"e de omul viitoruluifl vli­torul omulu;, Aceast. V'sta probl"",a ne ceintoarce la domenlile fila.zofid, ale ideologiei ,i po];,ic;; lntr-un cere de replici ce se eer mereureluate.

Nu so poare tagadoi faptu] c3 omul a ereat Un unlve" propriu incace tille'te, unI'-e" traver"t de pa,i importan,; In rcalizarea uncivieli clviliza,e. TOtUfi, intrebacea pu,a mai sus ramin" atita Vrome elt

mente de suspiciune, neJ'ncredere ~i teama in fa~a schiinbariIor din me-diu! in care i~i desfa~oara activitatea. '

Dad comparammodificariIe componamerltale ce apar 1a copi! caurmare a deprivariisenzoriale sau' motorii cucele ale' t'lnarului sau aleadultului, trebuie sa remardm ca la vlrste1e mid de nusint athdeprofunde ~iniei ant de stabile. In majoritatea cazuriloravem de-a face1a copii Cll modifidJ:ri ce pot fi cuprinse sub denumirea de handicapuripsihiee de psihopatologie marginala. In schimb, la tineri ~i adulti handi­capurile psihiee aparute in urma deprivarii auditive,' vizuale sau motoriiau tendinia de a se stabiIiza, accentua ~i a cu,Prinde 0 'sfera cltm;aiintinsa la nive1uI personalitatii., ",,' "

!ntr-oserie de lucrariin care se~analizeaza rolu! me:diului familial.speciali~tii 111domeniuevideniiaza 0, serie de carenie ,In structura per­sonalitaiii copilului ca urmarea neintelegerilor dil1tre parinii, a infi­de1itai'ii, a· abandonului, a divofiului,a concubinajubi etc. ~i consti­tuirea unor familii .din vaduvi la care se adauga copii.din noul cuplupoate, constitui factor negativ ce "influenteaza compoi-tam~nilll mai GU

seama ~,tunei dnd se Incearca instigarea copilului Impotriva'unuia dintreparin~i.· C<i atare, apar' fenomene de' inadaptare, negativism, obraznicie,irascibilitate ctc. In astfel de familii, copiii supona faci! influentele ne­gative ale mediului ~iau tendini'a de a manifesta conduitedelietualepentru ca structura persbnaIitatii este labiEi. [219])

\i