psihologie judiciar ă clinic ă
DESCRIPTION
Psihologie judiciar ă clinic ă. Evaluarea capacit ăţ ilor psiholegale. Evaluarea î n context judiciar. Evaluarea capacit ăţ ilor psiholegale şi a riscului infractional Evaluarea copilului abuzat, neglijat ş i exploatat - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
![Page 1: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/1.jpg)
Psihologie judiciară clinică
Evaluarea capacităţilor psiholegale
![Page 2: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/2.jpg)
Evaluarea în context judiciar
• Evaluarea capacităţilor psiholegale şi a riscului infractional
• Evaluarea copilului abuzat, neglijat şi exploatat
• Evaluarea sănătăţii mentale a infractorilor (inclusiv în mediul penitenciar)
![Page 3: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/3.jpg)
Evaluarea capacităţilor psiholegale• În cauze penale:- Evaluarea capacităţii de a fi judecat/de a răspunde
penal- Evaluarea discernământului la momentul comiterii
faptei→ care este diferenţa?• În cauze civile:- Evaluarea competenţei parentale- Evaluarea capacităţii de a fi independent- Evaluarea capacităţii de a accepta/refuza un tratament
medical- Evaluarea capacităţii decizionale şi testamentare
![Page 4: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/4.jpg)
Componente ale capacităţilor psiholegale
• Componenta funcţională - abilităţi (ce ştie, înţelege, crede persoana)
• Componenta cauzală – inferenţele cauzale care explică funcţionarea individului şi cum a fost aceasta afectată (de nu ştie/poate)
• Componenta interactivă – sunt abilităţile persoanei proporţionale cu ceea ce îi cere situaţia (interacţiunea dintre abilitatea individului şi cerinţele situaţiei)
• Componenta evaluativă şi decizională – cât de mare trebuie să fie incongruenţa între cerinţele situaţiei şi abilităţile individului pentru a da un verdict de incapacitate şi ce facem apoi cu individul?
![Page 5: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/5.jpg)
Evaluarea capacităţii de a fi judecat• Înţelegerea acuzaţiilor şi a altor informaţii cu
caracter legal• Capacitatea de a coopera cu avocatul şi de a oferi
mărturii relevante
• Diferit de discernământ – întrebări diferite• Prezenţa unei boli psihice sau a deficienţei
intelectuale – insuficientă pentru formularea unei concluzii de incapacitate (sau lipsă de discernământ)!
![Page 6: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/6.jpg)
Stadii
• Ridicarea problemei• Evaluarea propriu-zisă a capacităţii de a fi
judecat• Luarea deciziei în instanţă şi, după caz,
recomandarea unui tratament şi reevaluarea situaţiei
![Page 7: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/7.jpg)
Instrumente de evaluare
• The competence screening test (Lipsitt, & Lelos, 1973) – screening pentru cei la care se ridică problema competenţei
• Competence to Stand Trial Assessment Instrument (CAI; McHarry et al. 1973)
• The MacArthur Competence Assessment Tool – Criminal Adjudication (MacCAT-CA; Poythress, 1979): înţelegere, raţionament (pornind de la un caz ipotetic), apreciere/evaluare a propriei situaţii
• Evaluation of Competency to Stand Trial – Revised (ECST-R; Rogers, Tillbrook, & Sewell, 2004) – scale de competenţă şi simulare
![Page 8: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/8.jpg)
Competence screening – 22 itemi, completare de propoziţii
![Page 9: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/9.jpg)
CAI – exemple de itemi
![Page 10: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/10.jpg)
Evaluarea discernământului la momentul comiterii faptei – not guilty by reason of insanity
• Un individ este considerat vinovat dacă a săvârşit un act antisocial care constituie infractiune (actus reus) cu intenţie (mens rea) in conditiile in care nu exista cauze justificative sau de neimputabilitate
• Boli mintale severe sau dizabilităţi – afectarea abilităţilor cognitive (înţelegerea naturii faptei şi a consecinţelor) şi/sau volitive (incapacitatea a-şi controla propriul comportament)
• Insanity (legal) versus mental illness • Problemă ridicată în mai puţin de 1% din cazuri, din
care doar în 25% reuşeşte (în SUA)
![Page 11: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/11.jpg)
Surse de informaţie
![Page 12: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/12.jpg)
Evaluarea – obiective cheie• Evaluarea severitătii tulburării psihice sau a
dizabilităţii din momentul comiterii faptei• Analizarea gândurilor şi stărilor emoţionale
înainte şi din timpul comiterii actului• Evaluarea relaţiei dintre ele
• În SUA - M'Naghten rules - datorită unei tulburări sau dizabilităţi:
- Acuzatul nu a ştiut ce face şi/sau- Nu a ştiut că ceea ce face este greşit
![Page 13: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/13.jpg)
Instrumente de evaluare
• Mental State at the Time of the Offence Screening Instrument (Slobogin, Melton, & Showalter, 1984) – interviu semi-structurat care selecteză cazurile în care este utilă o evaluare amănunţită
• Rogers Criminal Responsibility Assessment Scale (Rogers, 1984) – 30 de itemi, format de tip arbore decizional, de folosit pe lângă interviu
![Page 14: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/14.jpg)
În context juridic românesc – expertiza medico-legală psihiatrică
OBIECTIVELE pt care se recomandă EMLP:
• Prezenţa tulburărilor psihice şi diagnosticul actual al acestora;• Excluderea simulării sau disimulării unei afecţiuni psihice;• Capacitatea psihică actuală şi dacă subiectul poate raspunde
penal (poate fi cercetat sau judecat);• Capacitatea psihică la momentul săvârşirii faptei;• Aprecierea discernământului faţă de fapta comisă;• Recomandarea măsurilor de siguranţă cu caracter medical
sau a măsurilor educative prevăzute de Codul penal, în funcţie de prognosticul tulburărilor psihice constatate şi aprecierea gradului lor de periculozitate socială.
![Page 15: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/15.jpg)
Termeni juridici relevanţi
• Capacitatea de exerciţiu = aptitudinea de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile, de a încheia personal acte juridice, de a participa la raporturi juridice
- În dreptul penal, începe de la 14 ani (sub 14 ani nu răspunde penal, între 14 şi 16 ani răspunde dacă se dovedeşte că a avut discernământ) si devine deplina la 16 ani
- În dreptul civil, devine deplina de la 18 ani, cu unele excepţii (ex. Căsătoria cu acordul părinţilor)
![Page 16: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/16.jpg)
Termeni juridici relevanţi• Responsabilitatea – posibilitatea tragerii la
răspundere penală a individului (nu sunt îndeplinite criteriile pentru care o persoană poate fi considerată lipsită de răspundere)
• Infracţiune– fapta prevăzută de legea penală care prezintă pericol social şi este săvârşită cu vinovâţie [intenţie,culpă sau intenţie depăşită (actus reus + mens rea)]
- Intenţie (consecinţe prevăzute, urmărite sau tolerate) vs culpă (cu sau fără prevedere/neglijenţă) vs intenţie depăşită
- Un criteriu esenţial în definirea vinovaţiei este discernământul
![Page 17: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/17.jpg)
Termeni juridici relevanţi
• Capacitate psihică – atributul stării psihice de a fi compatibilă, la un moment dat, cu exercitarea drepturilor civile sau a unor activităţi specifice
• Discernământul – componenta CP care se referă la o faptă anume şi din care decurge posibilitatea persoanei respective de a aprecia conţinutul şi consecinţa acestei fapte
![Page 18: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/18.jpg)
Expertiza medico-legală psihiatrică (EMLP)
1. La solicitarea organelor de justiţiea. Pt cauze penale - obligatorie În cazul infracțiunilor comise de minorii cu vârsta între 14 și
16 ani, în cazul uciderii sau vătămării copilului nou-născut ori a fătului de către mamă, precum și atunci când organul de urmărire penală sau instanța are o îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului* în momentul săvârșirii infracțiunii
* Diferenţa dintre ei: urmărire versus acţiune penală
![Page 19: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/19.jpg)
Expertiza medico-legala psihiatrica (EMLP)
b. pt. cauze civile-Capacitatea de exerciţiu psihică în general (punerea sub interdicţie, încredintarea de minori etc)-Capacitatea de exerciţiu psihică la un moment dat (ex. întocmirea şi anularea unor acte civile, stabilirea infirmităţii psihice)
La cererea persoanelor fizice→ doar CMLP care să ateste capacitatea de exerciţiu, pt încheierea de acte de dispoziţie (testamente, contracte - vânzare-cumpărare, donaţie, locaţiune cu habitaţie, etc);→ în general persoane vârstnice, bolnavi cu suferinţe cronice sau cu evoluţie letală, bolnavi aflaţi în condiţii de spitalizare, ori de câte ori există dubii privind capacitatea psihică a unei persoane ce încheie acte de dispoziţie
![Page 20: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/20.jpg)
Ce concluzii reies din EMPL?• dacă este orientat din punct de vedere allo - psihic şi temporo-
spaţial ?• dacă din punct de vedere obiectiv, pe baza explorărilor funcţionale
se evidenţiază existenţa unei tulburări psihice de natură să îi afecteze capacitatea de a discerne sau de a se controla?
• dacă prezintă boli psihice, care sunt manifestările acestora şi care examene obiective o confirmă?
• în ce măsură boala psihică afectează discernământul?• dacă în raport de împrejurările concrete ale săvârşirii infracţiunii
există temeiuri care să conducă la concluzia că în momentul savârşirii faptei a acţionat fără discernământ sau cu discernământ
• diminuat ?• dacă se impun măsuri cu caracter medical în cauză, care sunt
acestea şi în ce scop ?• care este gradul de periculozitate socială.
![Page 21: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/21.jpg)
EMPL – surse de informaţie• Persoana examinată (interviu clinic, teste) şi
aparţinători• Dosarul cauzei, expertize anterioare, ancheta
socială• Fapta comisă• Antecedente heredocolaterale• Antecedente personale (educaţie, ocupaţie,
istoric medical şi psihiatric, antecedente comportamentale, antecente penale)
• Mediul social
![Page 22: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/22.jpg)
Conţinut EMPL
• Examen psihic/psihiatric• Examen psihologic- Evaluarea personalităţii individului- Evaluarea abilităţilor cognitive (ex. Raven,
Wechsler)- Evaluarea severităţii disfuncţiei cognitive (Mini
Mental MMSE)• Investigaţii paraclinice (ex. EEG)• Recunoaşterea faptei, vinovăţie
![Page 23: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/23.jpg)
MMSE
![Page 24: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/24.jpg)
Concluziile EMPL
• Tulburarea psihică/simptomele persoanei expertizate• Simptomele generate de tulburarea/condiţia
respectivă în legătură cauzală cu săvârşirea faptei, motivaţia şi modul de acţiune
• În funcţie de boala psihică şi simptomele cauzate de aceasta, se stabileşte, în legătură cu momentul comiterii faptei, capacitatea psihică (păstrată, scăzută, absentă), cu specificarea în cauzele penale a discernământului (păstrat, scăzut, abolit) şi în cauzele civile a capacităţii de exerciţiu (păstrată sau absentă)
![Page 25: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/25.jpg)
Concluziile EMPL• În cauzele penale – periculozitatea socială şi
asupra propriei persone şi recomandarea măsurilor de intervenţie
- Pt minori – măsuri educative (libertatea supravegheată, internarea într-un centru de reeducare, internarea într-un institut medical educativ) ce se pot substitui pedepsei
- Atat pentru adulţi cat si pt minori – măsuri de siguranţă cu caracter medical (obligarea la tratament medical, internarea medicală), complementare pedepsei
![Page 26: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/26.jpg)
Consumul de alcool şi responsabilitatea
• (1) Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârșită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu putea să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale ori nu putea să le controleze, din cauza intoxicării involuntare cu alcool sau cu alte substanțe psihoactive (anterior – betie completa).
• (2) Starea de beţie voluntară completă produsă de alcool sau de alte substanţe nu înlătură caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, după caz, o circumstanţă atenuantă sau agravantă.
Beţie completă (vs. Incompletă) - procesul de intoxicare cu alcool sau alte substanţe este atât de avansat încât a dus la paralizarea energiei fizice şi la totala întunecare a facultăţilor psihice ale persoanei, aceasta nemaifiind stăpână pe mişcările ei fizice şi neavând capacitatea de a înţelege şi a voi, aflându-se, în mod obiectiv, la limita stării de iresponsabilitate.
Cu premeditare sau preordinată (întotdeauna element agravant) versus simplăVoluntară vs. Involuntară Nu răspund penal: beţia patologică (cu obligarea la tratament medical şi
interzicerea consumului), delirium tremens, psihoza etilicăRăspundere limitată: dipsomania
![Page 27: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/27.jpg)
Bonus – de curiozitate
![Page 28: Psihologie judiciar ă clinic ă](https://reader036.vdocuments.net/reader036/viewer/2022081421/5681533c550346895dc15895/html5/thumbnails/28.jpg)