psihoneurofiziologie id.doc

8/15/2019 PSIHONEUROFIZIOLOGIE ID.doc

1/179


2/179

INTRODUCERE*****************************************************************************************************

Uitate de studiu /* Neuroul 2 siapsa si 3iochimia cere3ral#**********************

Uitate de studiu -* Pricipalele segmete 4i +orma,iui ale sistemului

er"os cetral & m#du"a spi#rii 4i truchiul cere3ral**************************************Uitate de studiu 5* Cere3elul si diece+alul******************************************************

Uitate de studiu 0* Telece+alul************************************************************************

Uitate de studiu 6* Psihopatologia lo3ului +rotal si parietal************************

Uitate de studiu 7* Psihopatologia lo3ului temporal si occipital********************

Uitate de studiu 8* Aspecte de pricipiu ! apari,ia tul3ur#rilor de tipcortical & Ago9ii 2 Apra:ii 2 Amu9ii*******************************************************************

Uitate de studiu ;* Mecaismele euro+i9iologice ale percep,iei 2ate,iei 4i memoriei**********************************************************************************************

Uitate de studiu


3/179

INTRODUCERE

Odată cu dezvoltarea ştiinţelor biologice (anatomiei, fiziologiei, neurologiei,imunologiei) şi a metodelor statistice, odată cu recunoaşterea unor baze reale ştiinţificdeterminabile ale ştiinţelor sociale, si!ologia a "nceut să caete caractere noi bazate econe#iunea ei cu toate domeniile enumerate mai sus$

%ariţia si!oneurologiei este rezultatul dezvoltării acestor ştiinţe de graniţă careau dus la lărgirea considerabilă a orizontului şi orientării si!ologiei$ &si!oneurologiastudiază baza neurofiziologică a tuturor roceselor si!ice, a comortamentului şilimba'ului$

nterdiscilinaritatea se imune tot mai regnant ca o legitate esenţială a

cunoaşterii ştiinţifice contemorane$ a se afirmă nu numai "n raorturile dintredomeniile cone#e ale aceleiaşi disciline, ci şi "n raorturile dintre ştiinţe care aarent nuau nimic comun cum sunt ştiinţele te!nice, e de o arte şi ştiinţele biologice sau sociale, e de altă arte$

*ercetarea interdiscilinară care vizează corelarea şi integrarea "ntr-un modellogico-oeraţional unitar a diverselor ung!iuri de abordare + interretare ale unuia şiaceluiaşi domeniu al realităţii, este un imerativ imus de "nsăşi logica internă a evoluţieicunoaşterii$

oul curs "n evoluţia cunoaşterii ştiinţifice se concretizează "n constituirea unor orientări metodologice, ate a favoriza şi media efectiv realizarea rocesului de integrare

şi interdiscilinarizare, rezentat de neurocibernetica generală, teoria informaţiei, teoriacomunicării, semiotică şi teoria generală a sistemelor$ O ştiinţă "nc!isă, izolată orict ar fiea de rafinată, are o valoare instrumentală (e#licativă şi alicativă) incomarabil maimică dect o ştiinţă desc!isă, adică relaţionată dinamic şi dialectic cu altele, dobnditedintr-o altă ersectivă şi e o altă cale$

&oate că "n nici un alt domeniu rinciiul integrării interdiscilinare,intersistemice nu se imune cu atta stingenţă şi nu-şi dovedeşte e#traordinara safertilitate ca "n domeniul cunoaşterii comle#ităţii reale a omului a organizării salestructurale şi funcţionale, şi a otimizării modalităţilor de educaţie şi teraie$ #istă multedenumiri acordate domeniului si!oneurologiei care au "n linii mari aceleaşi reocuări$

.n secolul trecut, studiul relaţiilor dintre rocesele mintale, comortament şi rocesele fiziologice au fost cunoscute sub numele de si!ologie fiziologică$ *ei care auvrut să evidenţieze caracterul larg al domeniului au folosit numele de si!ologie biologică$ %lţii care au avut ca obiect de studiu rocesele fiziologice sau neurologice aufolosit termenul de fiziologie a comortamentului sau cel de neuroştiinţă acomortamentului$

3


4/179

.n alte situaţii s-a căutat a se evidenţia relaţia dintre si!ologie şi neurologiaclinică/ "n acest caz s-a folosit termenul de neurosi!ologie sau neurologiecomortamentală (Rosenz0eig şi 1eiman 2343)$

Termenul de si!oneurologie nu se deosebeşte "n esenţă de cel deneurosi!ologie, deoarece si!oneurologia are dret sco studierea bazeineurofiziologice a roceselor si!ice, a limba'ului şi a comortamentului recum şievidenţierea asectelor clinice ale acestora$ Testele si!oneurologice destinate evaluărilor de mai sus au fost elaborate "n scoul verificării gndirii abstracte şi a stării emoţionale asubiectului$ 5i "n medicină au aărut domenii mai noi care se reocuă de aceleaşi robleme: medicina si!osomatică, medicina comortamentală$ .n acest conte#t au"nceut şi rimele studii care ermit investigarea originii bioc!imice a unor dereglăricomortamentale ca sc!izofrenia, to#icomania şi alcoolismul$ &rin seararea c!irurgicalăa celor două !emisfere cerebrale şi rin studierea bolnavilor cu leziuni !emisferice dretesau stngi s-a utut reciza rolul emisferelor cerebrale "n rocesele si!ice,comortamentale şi de vorbire$ %stfel s-a descoerit că relucrarea informaţiei se facediferit "n emisfera stngă faţă de cea dreată, rima avnd o modalitate analitică şiverbală de manifestare, "n tim ce a doua (dreată) oate fi caracterizată ca redominantsaţială şi !olistică$

*ea mai comlicată roblemă care a dat naştere celor mai arigi disute curezonanţe "n lan fiziologic şi cultural general, este cea a raortului si!ic-creier$%bordarea şi rezolvarea lui concret-ştiinţifică nu a fost osibilă atta vreme ct creierul sestudia ca o entitate "n sine, fără a se ţine seama de datele şi ung!iul de vedere al si!ologiei, iar si!icul se analiza, de asemenea, ca o organizare "n sine fără o raortareadecvată la datele anatomiei şi fiziologiei sistemului nervos, neurologiei şineuroc!irurgiei$

6raţie adatării "n ultimele decenii a metodologiei sistemice şi a rinciiului

interdiscilinarităţii, a devenit regnantă necesitatea constituirii unei ştiinţeinterdiscilinare care să oată curinde şi aborda roblema raortului si!ic-creier subtoate asectele şi "n toată comle#itatea sa$ O asemenea ştiinţă este si!oneurologia sauneurosi!ologia$

%stăzi cnd e lan mondial asistăm la o uternică imulsionare a dezvoltării ei ,lucrările monografice sau de sinteză din acest domeniu sunt de o deosebită actualitate şise bucură de un interes ma'or din artea rerezentanţilor tuturor ştiinţelor$ 7eocamdatăvolumul cercetărilor de acest gen este cu totul insuficient faţă de comle#itateafenomenelor ce se cer a fi cercetate şi analizate din ersectivă sistemic-interdiscilinară$

&si!oneurologia trebuie rivită ca ştiinţă care studiază roblema raortului si!ic-creier "n "ntreaga sa comle#itate, trebuind deci să utilizeze şi să decanteze att datelee#erimentelor de laborator efectuate e animale şi om ct şi datele oferite de clinicaneurologică şi neuroc!irurgicală$ &rin aceasta, si!oneurologia nu este doar o discilinăe#erimentală sau clinică, ci una fundamentală$ 7e aici decurge şi cel de-al doilea asectreferitor la relaţia dintre teoretic şi alicativ "n cadrul ei$ .n acest conte#t trebuie sădezvoltăm e de o arte ideea admiterii şi realizării modelelor teoretice generale şie#licative iar e de altă arte trebuie să găsim noi modalităţi de intervenţie şi acţiune ractică, att "n sfera vieţii şi activităţii normale ct şi "n cea a clinicii$

4


5/179

%stfel, din unct de vedere teoretic, ne ermitem a afirma cu certitudine căidentitatea individuală, ersonalitatea şi talentul sunt "n rimul rnd funcţii cerebrale$&entru studiul comortamentului se folosesc atru direcţii rinciale de abordare:

2) 7irecţia descritivă care ermite o abordare analitico-structurală "n urmacăreia se ot stabili elementele comonente ale unui anumit comortament, succesiuneaacestora "n saţiu şi tim şi corelaţiile care se stabilesc "ntre ele "n vederea alcătuiriistructurii comortamentale finale$ %bordarea funcţională ermite studiul funcţieisecifice a unui anumit comortament "n cadrul activităţii si!ice a unui individ$

8) 7irecţia eviluţionistă rin care se ot trage conclizii rivitoare la evoluţia "ntim e scara dezvoltării filogenetice a unui comortament$

9) 7irecţia dezvoltării ontogenetice a maturării diferitelor comortamente legatede maturarea unui set de neuroni sau a unui anumit circuit neuronal$

) 7irecţia studiului mecanismelor unui comortament$

.n cadrul fiecărui mecanism intră comonenta fiziologică (bioc!imică sauelectrică) ce asigură roducerea comortamentului resectiv şi comonenta morfologică(tiul de neuroni, sinase şi circuite neuronale) care susţin manifestarea fiziologică$

.n ultimul tim e#istă reocuări crescute entru alte două comonente: ceacibernetică care consideră creierul ca o reţea de ti comuter cu autoreglare şi cea fizicădin a cărei ersectivă se analizează cmurile electromagnetice care "nsoţesc activitatea si!ică, sc!imbul de articule elementare recum şi orice roces fizic care ermiterealizarea de analogii "ntre sistemele vii şi cele nevii (6ia;uinti 233


6/179

7omeniile si!oneurologiei "n care se fac studii şi cercetări sunt numeroase$ .naceastă direcţie relevăm relaţia strnsă care e#istă "ntre sistemul imunitar şi starea si!ică$ Rolul emoţiilor, tristeţii şi frustraţiei asura suscetibilităţii şi rezistenţeiorganismului la diferite maladii este cunoscut din cele mai vec!i timuri$ =tudiile clinicecu rivire la influienţa factorilor si!ologici asura sistemului imun au "nceut "n anul

23@< cu lucrarea de ionierat a lui AlacB şi colaboratorii$ %utorii au demonstrat cărăsunsul de !iersensibilizare a ielii oate fi "ntrziat rin sugestie şi !inoză$*ercetările ulterioare ledează "n favoarea reducerii funcţiei imune mediată celular att "ntimul deresiei ct şi "n timul evenimentelor adverse ale vieţii$ 7eşi scăderea arametrilor imuni la ersoanele deresive este bine documentată, nu s-a a'uns "ncă lanici o concluzie fermă cu rivire la imlicaţiile c!imice ale reducerii citoto#icităţii,alterării suboulaţiilor celulelor T şi a diminuării răsunsului limfocitar la factoriimitogeni$

%ceastă modalitate de abordare interdiscilinară are să dea naştere la o nouădiscilină: si!oneuroimunologia$

.n ceea ce riveşte si!oneurologia, evoluţia sa este orientată "n direcţia realizăriiunor baterii de teste entru determinarea arametrilor roceselor emoţionale din stările atologice, către discriminare tot cu a'utorul testelor de comortament, limba',comunicare , memorie etc$ funcţiilor nervoase strns legate de "nţelegerea metaforelor, roverbelor şi de formarea analogiilor/ "n cazul lezării creierului la indivizi aflaţi "ndiferite situaţii ale dezvoltării ontogenetice (coii, adolescenţi) şi "n direcţia realizăriiunor studii care ermit nu numai analiza corelaţiilor dintre =* ci şi a evoluţieiontogenetice a acestora (7ennis şi Aarnes 2338 iar utilizarea lui e scară largă a "nceut "n anul23>$

.n rivinţa naturii si!icului uman utem afirma că acesta nu oate e#ista "n afarafuncţionării creierului şi a surselor obiective de informaţie din lumea e#ternă şi dinmediul intern al organismului$ &rin urmare, afirmaţia că si!icul este o funcţie acreierului trebuie recizată şi articularizată rin sublinierea fatului că si!icul serealizează ca funcţie de recetare + relucrare + interretare + stocare a informaţiei, iar informaţia care se constituie rin relucrări şi integrări succesive la nivelul creierului "nentităţi relativ distincte, e care le numim rocese şi stări si!ice, este furnizată dediversele categorii de semnale mecanico-fizico- c!imice şi socio-culturale ce acţionează

6


7/179

din afară asura recetorilor individului$ 1a naştere, coilul nu osedă o organizare si!ică "nc!eiată dar nici nu este o tabula rasa$ 7in unct de vedere biofiziologic eldisune de un grad de organizare suficient de ridicat, care "i ermite să intre "ntr-un roces de comunicare relativ activ şi selectiv cu mediul e#tern$ %oi coilul se naşte cu oviaţă si!ică elementară constituită "n embriogeneză, e baza interacţiunii cu mediul

intrauterin$ .n fine, rin mecanismul codului genetic, fătului "i sunt transmise de la ărinţianumite trăsături şi redisoziţii, ulsiuni şi tendinţe$ %ceastă zestre ereditară are un rolimortant att "n ceea ce riveşte ritmul ct şi traiectoria de conţinut sau asectul calitatival dezvoltării si!ice individuale$

7in unct de vedere al dezvoltării si!ice otime raortul dintre factorii e#terni şicondiţiile interne este simetric şi reversibil: absenţa auzului (condiţie internă) are acelaşiefect asura dezvoltării erceţiei auditive ca şi absenţa sunetelor (factor e#tern)/deficitul funcţional al creierului (condiţie internă) se răsfrnge la fel de negativ asuradezvoltării intelectuale ca şi deficitele de instruire şi de informaţie (factor e#tern) etc$

.n etaele timurii ale si!ogenezei recumăneşte influienţa factorilor e#terni$

.n etaele trzii ale si!ogenezei, cnd structurile cognitive, motivaţionale, instrumentale,reglatorii etc$ tind să se consolideze şi să se automatizeze, onderea rincială trece de artea condiţiilor şi a organizării interne a individului$ =ub asect comortamental sea'unge la concluzia că sensul de derulare a stadiilor dezvoltării si!ice rezidă "n trecereade la determinarea e#ternă la autodeterminare e bază de analiză- evaluare- decizie-corecţie$ Orice dezvoltare si!ică resuune e de o arte transformarea influenţelor e#terne "n conţinuturi şi stări subiective interne, iar e de altă arte, transformarea rinintermediul acţiunii, a conţinuturilor şi stărilor subiective interne "n roduse e#terneobiectivate$

&rin urmare, sursa dezvoltării si!ice a omului o constituie nu un mediu e#tern brut, ci unul umanizat, imregnat de subiectivitate, adică de efectele obiectivării şi

scourilor subiective "n cursul racticii social-istorice$

.n cadrul mulţimii factorilor e#terni care articiă direct la formarea şi ladezvoltarea roceselor şi structurilor si!ice ale omului rolul determinant revinefactorilor sociali$ *onţinutul diferitelor rocese şi structuri si!ice ale omului constă "nsisteme de cunoaştere desre diferitele domenii şi laturi ale realităţii (fizică, c!imică, biologică, istorică, astronomică), "n sisteme de criterii şi etaloane de areciere şiclasificare a obiectelor şi fenomenelor din 'ur, "n sisteme de valori artistice, morale etc$,"n sisteme de oeraţii şi rocedee mintale de maniulare a cunoştinţelor, uneltelor şiobiectelor cu care individul vine "n contact, "n sisteme de semnificaţii, reguli şi norme, e baza cărora devin osibile reglarea adecvată a conduitei şi unerea ei de acord cu

e#igenţele vieţii sociale etc$7iversitatea e#traordinară a organizării şi dezvoltării si!icului uman deinde e

de o arte de creier (de mobilitatea, ec!ilibrul şi forţa roceselor nervoase fundamentale,de caacitatea informaţională rezolutivă a creierului) iar e de altă arte de comle#itateaobiectivă a mediului şi vieţii sociale$ =timulentul esenţial al dezvoltării funcţiilor rezolutiv- integrative al creierului este informaţia$ ivelul cel mai "nalt de realizare aintegrării informaţiei "l rerezintă rocesele si!ice cognitive$ &si!icul uman este din

7


8/179

unct de vedere ontologic esenţialmente informaţia, subordonndu-se şi satisfăcndaceleaşi rinciii şi condiţii de generare, structurare şi funcţionare ca şi informaţia$

&si!icul, ca şi informaţia nu ot fi codificate nici ca substanţă nici ca energie, şinici nu osedă "nsuşiri fizice sau metrice sensibile, nemi'locit ercetibile$ &rezenţa şiindividualitatea comonentelor si!ice se evidenţiază numai rin intermediul actelor comortamentale$ Orice roces si!ic se subordonează rinciiului comenzii şicontrolului mi'locind şi reglnd rin autoorganizare dinamica raorturilor individului culumea e#ternă$

6enetic, aariţia si!icului a fost determinată de necesitatea obiectivă de adatarela mediu "n condiţiile unui mod de e#istenţă dinamic, caracteristic animalelor$ Omul arecea mai mare caacitate adatativă susţinută de dezvoltarea e#traordinară a funcţiilor şi roceselor si!ice, "ndeosebi a celor de cunoaştere$ *a structură informaţională, si!iculuman rerezintă sistemul cel mai comle# din Univers$ *a elemente comonente,sistemul si!ic uman include entităţi de ti cognitiv, ca senzaţii, erceţii, rerezentări,gndire ('udecăţi, raţionamente) care ermit o orientare adecvată "n raort cu obiectele şi

fenomenele e#terne/ entităţi de ti motivaţional care conţin informaţie desre stările denecesitate, semnaliznd deviaţiile de la ec!ilibrul !omeostatic sau de la tendinţele şifinalităţile evolutive ale sistemului individului (motivele de dezvoltare)/ entităţi de tiemoţional +afectiv care "ncororează "n ele informaţii desre raortul dintre semnificaţiasituaţiilor şi evenimentelor e#terne şi dinamica motivaţională a sistemului individului,elibernd şi diri'nd coresunzător tensiunea ergică, e baza căreia se realizează şi sesusţin actele comortamentale desc!ise (e#teriorizate) sau ascunse, inaarente/ sc!eme şireertorii de oeraţii şi acţiuni interne (mintale) şi e#terne (si!omotorii) de valorificareşi utilizare adatativă a conţinuturilor informaţionale de ti cognitiv şi afectiv$ 7eosebireaesenţială dintre si!icul uman şi si!icul animal rezidă tocmai "n aariţia integrării de ticonştient$ Ciecare roces si!ic individualizat dobndeşte la nivelurile sale suerioare,

corticale de integrare, atributele conştientizării realizndu-se ca fat de conştiinţă$&rocesul care concentrează "n sine cel mai regnant determinaţiile structurale şi

funcţionale ale conştiinţei este gndirea$ % fi conştient devine ec!ivalent cu a gndi$ ivelul de organizare + dezvoltare a conştiinţei deinde "n foarte mare măsură de gradulde dezvoltare + integrare a conţinuturilor şi structurilor oeratorii ale gndirii$

.n lanul deteriorărilor atologice alterările zise ale conştiinţei se "mletesc strnscu alterări ale gndirii şi invers$ Cireşte din cele menţionate nu decurge identitateaconştiinţei cu gndirea$ *a structură "nglobată cu emergenţă secifică, conştiinţa nu-şieuizează toate determinaţiile sale "n gndire, care, c!iar dacă este comonenta sau laturacea mai imortantă a ansamblului, rămne totuşi o comonentă articulară$

%ceste niveluri se articulează şi se "ntreătrund "ntr-un tot unitar, iar "ntre nivelulorganizării de ti conştient şi cel al organizării de ti inconştient e#istă o ermanentăinteracţiune şi intercondiţionare cu raorturi de concordanţă (consonantă) şi discordantă (disonanţă, conflict)$ %stfel fiecare act comortamental se realizează e baza medierii atta conştientului ct şi a inconştientului$ 7earte de a fi comartimente ermetice şi ouseireconciliabil unul altuia inconştientul şi conştientul comunică şi se "ntreătrund "n ermanenţă$ Oricum mecanismele conştiente au un rol reglator dominant asura celor inconştiente$ =tructurndu-se reonderent e motivaţia biologică rimară, inconştientul

8


9/179

este sub asect dinamic rezultatul unor secvenţe de ti imuls-reacţie, "ntre stimuli şireacţiile vegetativ motorii de răsuns e#istnd legături directe şi relativ constante de tirefle# necondiţionat$ ncatenarea mai multor secvenţe de ti imuls + reacţia duce "nfilogeneză şi "n ontogeneză la constituirea rogramelor comortamentale de tiinstinctual automat, fără luarea "n considerare a variaţiilor intervenite "n situaţia obiectivă

e#ternă$ 1a om asemenea comortamente se ot observa doar "n stările de afect (e#lozieemoţională), de somnambulism şi de ebrietate, unde controlul raţiunii, al conştiinţei este uternic diminuat sau comlet susendat$

.n comortamentul cotidian normal, elementele inconştientului, "n cea mai mare arte de ordin energetic, sunt "ncororate "n atternurile elaborate şi controlate la nivelconştient$

%stfel inconştientul influienţează şi modulează dinamica structurilor conştiinţeiiar conştiinţa "şi e#ercită influienţa sa reglatoare rin analiza şi evaluarea critică aconţinuturilor inconştientului emiţnd mesa'e de moderare, refulare, amnare,transformare, ierar!izare etc$ Unitatea sistemului si!ic uman nu este lată şi inertă$

7atorită !eterogenităţii structurale şi funcţionale a comortamentelor, e lngă raorturilede consonanţă, ot să se manifeste şi contradicţii, divergenţe, disonanţe asociate cu ungrad mai mare sau mai mic de tensiune trăită "n lan subiectiv sub diferite forme:nelinişte, disconfort, roastă disoziţie, iritare, ne!otărre, obsesie, bulversare afectivă,conflict motivaţional etc$ Toate acestea conferă comortamentului şi condiţiei e#istenţialea omului o notă de dramatism mai mult sau mai uţin accentuat$

ntensitatea tensiunilor şi a disonanţelor intrasi!ice, deinde nu numai deinfluenţele mediului e#tern ci şi de articularităţile organizării si!ofiziologice aindividului$ .n general tensiunea şi frustraţia acţionează ca factori de rogres şi evoluţie asistemului ersonalităţii, determinnd comortamente secifice de e#lorare-investigare,

de "nvăţare, de elaborare a unor rocedee şi modalităţi noi de "nfruntare şi de acţiuneasura situaţiilor e#terne$

%tunci cnd intensitatea şi durata acestor stări deăşesc anumite limite valorice,din factori otimizatori se transformă "n agenţi erturbatori, generatori de oscilaţii cucaracter atologic$

/* Scopul 4i o3iecti"ele discipliei

Daterialul de studiu este adresat studenţilor din anul de studiu ce urmează

cursurile 7 ale Cacultăţii de &si!ologie $=coul cursului este acela de a rezenta concetele de bază cu care oerează

n e u r o si!ofiziologia , recum şi baza neurofiziologica a roceselor si!ice$

O3iecti"e geerale

9


10/179

2$ Camiliarizarea cu concetele şi roblematica neurosi!ofiziologiei$8$nsusirea şi e#lorarea cadrului concetual al neurosi!ofiziologiei$

O3iecti"e speci+ice%bordarea raortului si!ic-creier si rezolvarea lui osibila numai rin raortarea

adecvata a si!icului la datele anatomiei si fiziologiei sistemului nervos,neurologiei sineuroc!irurgiei recum si studierea creierului ca entitate legata de ung!iul de vedere al si!ologiei$

*ontinutul tematic este urmatorul :

2$ Organizarea structural-functionala a creierului$8$ euronul si functiile sale$9$ Aioc!imia cerebral$$ &rincialelesegmente si formatiuni ale =*$>$ Te!nici de investigare a functiei cerebrale$

@$ &si!oatologia lobilor cerebrali$E$ Decanismele neuronale ale functiilor si!ice$4$ 7iferentierea si secializarea interemisferica$3$ #emlificarea rin rezentarea unor sindroame neurosi!oatologice$

-*Ceri,e prelimiare=e imune ca studentul să-şi fi "nsuşit, cel uţin la nivel mediu, concetele de

bază ale anatomiei si fiziologiei creierului , a discilinelor psihologie generală, , genetica , concete recum procesele psihice, structura psihicului, individ, teorii generale ale psihologiei $

Uitate de studiu /& Neuroul 2 siapsasi 3iochimia cere3rala%ceastă rimă unitate de studiu asigură o introducere generală "n roblematica

neurosi!ologiei, rezentnd obiectul acesteia ca ştiinţă, incluznd rezentarea structuriianatomice si bioc!imice a neuronului,clasificarea,rorietatile functionale,cone#iuneainterneuronala ( sinasa ) si substratul bioc!imic rin rezentarea rincialilor

neurotransmitatori( acetilcolina,noradrenalina,doamine,seretonina,aminoacizii,etidelor ) caile c!imicecerebrale , recetorii oiacei si erceerea durerii $ =coul ei este de a familiarizastudentul cu unitatea anatomica fundamentala a sistemului nervos ( celula nervoasa ) si bioc!imia sistemului nervos$

Uitate de studiu -& Pricipalele segmete si +ormatiui ale sistemului er"os

10


11/179

&rezentarea segmentului inferior al =* , maduva sinarii : structura anatomica( substanta alba , rincialele cordoane si fascicule nervoase : substanta cenusie ,coarnele anterioare , coarnele osterioare , coarnele laterale) , functiile maduvei sinarii( functia de conducere , functia de integrare refle#a si functia de coordonare )$Trunc!iulcerebral,organizarea anatomica ( bulbul ra!idian,rotuberanta,edunculii

cerebrali,tuberculii cvadrigemeni )Uitate de studiu 5& Cere3elul si diece+alul

Organizarea anatomica a cerebelului ( substanta cenusie,substanta alba,edunculiicerebelosi) , rolul functional si date clinice desre acesta$

7iencefalul , comonente anatomice-talamusul , metatalamusul , subtalamusul ,eitalamusul si !iotalamusul si fizioatologia lor $

Uitate de studiu 0& Telece+alul*omonente anatomice ( emisferele cerebrale , formatiuni de legatura

interemisferica , sistemul limbic , corii striati , substanta alba , scoarta cerebral , lobul

frontal , temoral , arietal , occiital )Detode si te!nici de investigare cerebral,stimularea electrica si inregistrarea ,electroencefalograma , tomografia comuterizata, rezonanta magnetica nucleara$

Uitate de studiu 6& Psihopatologia lo3ului +rotal si parietalTulburari de ti molecular, tulburari ale sintezei eferente, tulburari ale vorbirii ,

tulburari ale roceselor de cunoastere , tulburari de gandire , tulburari ale sferei afectiv-emotionale , tulburari de ti molar $

&rezentarea tulburarilor sensibilitatii si ercetiei tactile , tulburarea orientarii insatiu si a constructivitatii obiectuale , tulburarea oeratiilor logico-gramaticale,tulburarea oeratiei de calcul si sindromul acalculiei ( sindromul 6erstmann ,

sindromul %nton-AabinsBi) $

Uitate de studiu 7& Psihopatologia lo3ului temporal si occipitalTulburari ale ercetiei auditive la nivel cortical ( surditatea corticala , agnozia

acustica , afazia senzoriala , tulburari in recunoasterea vizuala , sindromul Fluver + AucG , tulburari de atentie , tulburari de gandire )

Tulburari ale senzorialitatii vizuale si ale integrarii rimare,tulburari de camvisual,reducerea acuitatii vizuale,tulburarea sensibilitatii cromatice,luminoase,tulburariale ercetiei obiectelor ( formei,dimensiunilor si miscarii , tulburari combinate otico-motorii , cecitatea si!ica )

Uitate de studiu 8 & Aspecte de pricipiu i aparitia tul3urarilor de tip cortical%gnoziile$ara#iile,afazia si amuziile

Uitate de studiu ;& Mecaismele euro+i9iologice ale se9atiilor 2 perceptiei 2atetiei 2 memoriei

11


12/179

*aracterizare generala si baza neurofiziologica ale senzatiilor,ercetiei,atentiei simemoriei si tulburarile acestora

Uitate de studiu < & =a9a eur+i9iologica a moti"atiei2emotiei2iteligetei si gadirii*aracterizarea generala , functia de declansare , directionare sau orientare /

Aaza neurofiziologica a motivatiei /=tructura si!ologica interna a gandirii , oeratiile fundamentale , roceselegandirii , baza neurofiziologica a gandirii $

iveluri neuronale de integrare a emotiei $

Uitatea de studiu /. & Mecaismele euro+i9iologice ale lim3a>ului*onsideratii generale rivind structura si organizarea limba'ului , cele trei zone

integrative ( nucleu , secundara si tertiara ) /Decanismele neurofiziologice ale limba'ului $

0* Recomad#ri de studiu

Se impune ca studentul să parcurgă fiecare unitate de studiu resectnd timul alocatcalendarului discilinei, modul de abordare a testelor de autoevaluare, a sarcinilor de"nvăţare$&entru "nsuşirea concetelor de bază ale discilinei şi "nţelegerea informaţiilor rezentate"n fiecare unitate de studiu este obligatoriu ca studentul să consulte bibliografia şi săresecte indicaţiile rubricii cunoştinţe preliminare.Ciecare unitate de studiu atinge următoarele asecte: obiective, cuno tin e preliminarii, ș ț resurse necesare i recomandări de studiu, durata medie de parcurgere a unită ii, ș ț subiectele teoretice aferente acesteia, un rezumat, cuvinte cheie, teste de autoevaluareiș concluzii.

Ciecare dintre aceste subuncte sunt semnalizate "n te#t rin intermediul unor

pictograme. .n continuare, rezentăm un tabel cu rincialele ictograme utilizate in te#t:

O=IECTIVE

CUNO TIN EȘ ȚPRE%IMINARE

12


13/179


14/179


15/179


16/179


17/179

/*/* Neuroul sau celula nervoasă "mreună cu relungirile ei, este unitateaanatomică, funcţională şi trofică a sistemului nervos$ l este singura celulă dotată cu rorietatea de a conduce influ#ul nervos$7imensiunea neuronilor variază "ntre 8 şi 29H$Toate celulele corului urmează acelaşi tiar au: membrană, citolasmă şi un nucleu"ncon'urat de o membrană dublă (nucleolemă) care comunică cu e#teriorul rin ori$ .n

nucleu se găseşte %R şi %7 care devin vizibili odată cu condensarea ce recedădiviziunea, constituind cromozomii$ 1a om sunt @ cromozomi diferiţi ca mărime şiformă$ Ciecare regiune de %7 care roduce o moleculă funcţională de %R constituie ogenă$ 6ena este unitatea eredităţii, alcătuită din %7$ .n genetica clasică, gena esteconsiderată ca fiind o articulă discretă, rerezentnd un fragment de cromozom, caredetermină aariţia unui anumit caracter$ &oate rezenta mai multe forme diferite numitealele care influenţează aceeaşi "nsuşire a organismului, determinnd aariţia unor caractere contrastante (de e#emlu: lante "nalte + lante itice)$

*itolasma conţine organite generale comune tuturor celulelor şi organitesecifice$ Organitele generale sunt formate din :mitocondrii (roduc energie)/ lizozomirăsndiţi "n dendrite (au enzime !idrolitice care acţionează asura roteinelor, !idraţilor de carbon şi acizilor nucleici e care "i dezintegrează/ aarat 6olgi (elaborează conţinutulveziculelor sinatice) şi centrioli (numai la neuronii tineri care se divid "n viaţaintrauterină)$

Organitele secifice sunt rerezentate de corusculii issl (activitate de sinteză a roteinelor rotolasmatice care servesc la refacerea celulei), neurofibrile (gruuri defascicule care ătrund "n dendrite şi a#on), neurotubuli (numeroşi "n dendrite şi conul deemergenţă al a#onului, cu rol de a transorta constituenţi "n rocesul de creştere), igment gilben (liofuscina), igment melanic, enzime, metale cum ar fi: zinc ("n!iocam), curu ("n locus coeruleus), fier ("n substanţa neagră)

%ro#imativ E>? din masa ţesutului nervos este alcătuit din celule (9>? celuleneuronale şi


18/179

euronii sunt stelaţi şi au o relungire lungă numită a#on şi ramificaţii scurte decealaltă arte numite dendrite$ mortant de reţinut este fatul că neuronul "n "ntregimeeste o celulă unică a cărei citolasmă umle a#onii şi dendritele$ euronii au dimensiunişi forme foarte variate$ umărul lor este de >#2


19/179

Kalorile otenţialului de reaus este curins intre +>>mK, membrana se rentoarce raid la valoarea sa dereaus adică la cea a otenţialului de +@>mK$ .mreună cu o scurtă erioadă refractară deduă otenţialul de acţiune , tim "n care membrana este inactivă, "ntreaga secvenţă

durează aro#imativ ms$Transortul ionic transmembranar realizat rim mecanisme diverse duce la

aaritia şi menţinerea otenţialelor de membrană, de reaus sau de acţiune$ *ele maiimortante disozitive de transort sunt rerezentate de canalele membranare şi de omele ionice$ *analele ionice sunt sisteme asive de transort transmembranar formatedin roteine ce străbat membrana celulei e#citabile rin care se transortă ionii dine#terior către intrior şi invers$ Transortul ionic transmembranar activ este asigurat demecanismul omelor ionice (oma de aJ - F J, oma de *a8J, oma de *l L etc$)

.n concluzie, orice factor care determină o creştere bruscă a ermeabilităţiimembranei entru ionul de aJ de la e#terior roduce o secvenţă de modificări raide ale

otenţialului de membrană$ %ceastă secvenţă se numeşte otenţial de acţiune$Dodificarea durează cteva fracţiuni de secundă duă care otenţialul de membranărevine la valoarea lui de reaus + otenţial de reaus- Cactorii care ot declanşa o astfelde secvenţă ot fi electrici, mecanici, termici sau c!imici$

=tructura membranei neuronale care ermite aariţia otenţialului de acţiune, ermite şi roagarea lui de-a lungul neuronului, din unctul din care a luat naştere$%stfel, unda de activitate electrică (sau deolarizarea) adică variaţia e#lozivă a otenţialului de membrană de la +@> la J>>mK, trece de-a lungul membranei neurale$7acă se lasează e membrană un electrod "nregistrator format dintr-un fir subţire, el va"nregistra această undă ca e o aariţie de activitate electrică$ %cesta este influ#ul nervos$

Ciecare arte a membranei traversată de un imuls, rămne inactivă entru o erioadă dearo#imativ milisecunde$ %stfel rata ma#imă a transmisiei imulsurilor, sau fregvenţaeste de aro#imativ 8>


20/179

=istemele senzoriale şi motorii, erceţia, memoria, cogniţia, gndirea, emoţia, ersonalitatea sunt rerezentate fiecare de anumite aternuri de imulsuri nervoase şi destructuri rorii ale =*$ Kiteza de conducere oate fi calculată duă distanţa dintre unctele de alicare şi culegere rin care trece otenţialul de acţiune, distanţăcaracterizată rin timul de trecere dintre cele două uncte$ Kiteza de conducere variază

entru fiecare fibră nervoasă "ntre şi 2E< mIs$ Kiteza de conducere este mai mare "nfibrele mielinice şi "n cele cu diametrul mai mare$ Cibrele entru durere cu un diametrude 2H au o conducere de 2mIs$ *ele aferente fusurilor musculare cu diametrul de 29H au oviteză de conducere de E>mIs$ Cibrele entru sensibilitatea rofundă cu diametrul de 9Hau o viteză de 22mIs$ ervii mi#ti eriferici (e#$ nervul sciatic) care inerveazămusculatura şi ielea membrului inferior conţine toate categoriile de fibre nervoase$

&rorietăţile generale care stau la baza activităţii neuronului sunt: e#citabilitatea,conductibilitatea şi labilitatea$

Activitatea de fond (spontană a neuronilor

Dulţi neuroni osedă rorietatea de a descărca ritmic, fără acţiunea e#citaţiei$%ceastă activitate continuuă şi duă "ntreruerea rin narcoză a contactelor sinatice$%ctivismul sontan oate fi rezultat al bombardării sinatice, al circuitului "nc!is şi alinflu#ului nervos$

!.!.".Celulele gliale

umărul celulelor gliale din =* este de aro#imativ >-@ ori mai mare dectnumărul neuronilor$ evroglia =* este formată din astrocite, oligodendrocite, microglieşi eendim$ %cestea nu sunt numai celule de susţinere a ţesutului nervos ci 'oacă un rol"nsemnat "n transortul de gaze, aă, electroliţi şi metaboliţi de la vasele sanguine la arenc!imul nervos, "ndeărtnd şi roduşii de dezintegrare din neuroni$

!.!.#.$inapsa

euronii nu sunt interconectaţi fizic "ntre ei$ 7acă ar fi aşa, atunci otenţialul deacţiune s-ar roaga la "ntmlare "n toate ărţile =*$ .ntre terminalul unui a#on şineuronul următor e#istă o discontinuitate$ *one#iunea dintre neuroni ca şi cea dintre ei ede-o arte şi elementele recetoare şi e#ecutive, e de altă arte, se realizează rinintermediul unui mecanism comle# e care Coster şi =!errington (243E) l-a denumitsinasă$

*ercetările !istologice au evidenţiat că la locul de contact, aceste terminaţii rezintă o roeminenţă care oate avea forma unui inel, unui buton, unui bulb sau a unei

varicozităţi$ Toate aceste structuri sunt cunoscute sub numele generic de butoni sinatici$.n general sinasa rerezintă o barieră faţă de otenţialul de acţiune care se

roagă către terminalul a#onal sau resinatic$

=tructural, sinasa curinde următoarele elemente: o membrană resinatică ceconţine vezicule caracteristice cu un diametru de 9


21/179

.ntre cele două membrane e#istă un saţiu care variază de la un ti de sinasă la altul dela 2>< la >


22/179

c!imic "n saţiul sinatic$ Doleculele neurotransmiţătorului difuzează transsinatic şi secombină cu recetorii localizaţi e membrana ostsinatică$

Dolecula neurotransmiţătorului are o anumită configuraţie saţială care seadatează erfect configuraţiei saţiale a moleculei recetor$ nteracţiunea dintretransmiţător şi recetor este de scurtă durată, dar ct tim durează roduce o sc!imbare "n ermeabilitatea membranei ostsinatice$

.n acest mod se face roagarea otenţialului de acţiune, dar combinarea uneisingure molecule de neurotransmiţător cu un singur recetor este insuficientă entrudeolarizarea comletă a membranei ostsinatice$ .n aceste condiţii, imulsu nervos nuva traversa sinasa iar informaţia e care o rerezintă va fi ierdută$ %stfel, frecvenţaimulsurilor nervoase din neuronul resinatic nu corelează cu fregvenţa imulsurilor dinneuronul ostsinatic$ Un neuron are sinase cu cteva mii de alţi neuroni$

=inasele au anumite rorietăţi fundamentale comune şi anume:

-conducere unidirecţională$

-descărcare reetitivă$

-imosibilitatea transmiterii cu e#actitate a fregvenţelor salvelor resinatice$

-oboseala sinatică$

-in!ibiţia sinatică$

-"ntrzierea sinatică$

Timul minim entru aceste rocese este de ms$

=inasa, unul dintre substraturile cele mai imortante ale lasticităţii =, stă la baza unor funcţii suerioare ca "nvăţătura, memoria etc$ Utilizarea frecventă a unei căisinatice duce la e#tinderea surafeţei de contact, incită sinteza de substanţătransmiţătoare şi măreşte disonibilitatea acestui transmiţător la nivelul saţiului sinatic,toate la un loc favoriznd transmiterea sinatică$ =-a demonstrat aoi că fenomenele carese roduc "n cadrul mecanismelor sinatice au o strnsă legătură cu stocarea informaţiei$Tocmai datorită unei asemenea legături, se elaborează "n tim, la nivel sinatic, indici şioeratori de recunoaştere a semnalelor de intrare$ =inasa devine astfel nu numai unmecanism de conducere al influ#ului nervos, ci şi de interretare informaţională a lui$

/*-*NEUROTRANSMIATORI BI NEUROMODU%ATORI

.n contrast cu cercetarea activităţii electrice a sistemului nervos, studiile bioc!imice au "nceut mult mai trziu$ Un as decisiv a fost făcut "n 'urul anului 23


23/179

.n anul 23


24/179

!.".".$erotonina este denumita c!imic > !idro#itritamină (>T)$ %ceasta face arte din categoria aminelor neurotransmiţătoare, "n care mai intră doamina şinoradrenalina$ *antitatea cea mai mare de serotonină se află "n nucleii rafeului dintrunc!iul cerebral, de la care leacă fibre ascendente şi descendente care influenţeazămulte arii din creier, "n secial neocorte#ul, sistemul limbic, talamusul şi !iotalamusul$

*orelatele comortamentale ale sistemului serotoninic au fost mai uţin studiate$ Una dincauze se datorează lisei medicamentelor secifice entru blocarea sau stimulareasistemului$ Da'oritatea studiilor s-au efectuat cu a'utorul medicamente care roduccreşteri sau scăderi enorme ale concentraţiei generale de serotonină$ .n acest mod s-aconstatat rolul de control al serotoninei asura somnului cu unde lente$ 1eziunile de lanivelul rafeului sau in'ectarea unor substanţe care diminuă cantitatea de serotoninăcerebrală "i fac e şobolani mai e#lorativi, mai !ieractivi şi eventual !ieragresivi$%ceste date sugerează că serotonina centrală mediază in!ibarea comortamentală$*reşterea cantităţii de serotonină duce la realizarea unui comortament mai scăzut$n'ectarea unor substanţe care sărăcesc creierul de serotonină mimează acţiuneamedicamentelor antian#ioase$

!.".#.%oradrenalina (%A) este transmiţătorul ostganglionic al neuronilor simatici, dar "n creier neuronii care o sintetizează cel mai mult se află "n trunc!iulcerebral, "n locus coeruleus şi "n alţi nuclei$ euronii ascendenţi influenţează corte#ulcerebral, sistemul limbic şi !iotalamusul$ =e crede că noradrenalina cerebrală esteimlicată "n reglarea funcţiilor cognitive (e calea corte#ului), afective (rin intermediulsistemului limbic ce controlează e#resia emoţiilor), endocrine şi autonome (rinintermediul !iotalamusului)$ oradrenalina cerebrală mediază e#citarea, fat demonstratcu a'utorul agoniştilor noradrenalinei (e# :amfetaminele) care au efecte stimulatoare$7iminuarea cantităţii de noradrenalină cu E


25/179

la substanţa neagră formează sinase "n striat e neuronii colinergici$ 7oamina eliberatădin terminaţiile resinatice acţionează "n mod normal entru a in!iba aceşti neuronicolinergici$ .n arBinsonism sau "n cazul blocării doaminei de către medicamenteleneuroletice, activitatea căii nigro-striate este redusă iar neuronul colinergic nu mai estein!ibat$ &rin urmare, simtomele e#trairamidale sunt roduse de neuronii colinergici

suraactivi din striat, "n secial din nucleul caudat$ %cţiunea neuroleticelor de blocare adoaminei striatale duce la aariţia unor efecte secundare care ot fi ameliorate cumedicamente anticolinergice sau cu 1-7oa, fără afectarea funcţiei antisi!otice aneuroleticelor$

!."..Aminoacizi e)citatori (glutamatul şi asartatul)$ 6lutanatul estetransmiătorul e#citator ma'or de la nivelul creierului$ %roae toate celulele cerebrale aurecetori care-i răsund$ #istă tiuri de recetori ai glutamatului iar unul dintre aceştiaare şi subtiuri$ i controlează canalele cationice cu conductanţă mare, ermeabile la *a, a şi F$ .n cazul deolarizării membranei cu 8


26/179

=-a sugerat că e#istă neurotransmiţători endogeni similari cu morfina$ &lecnd dela această ioteză, ug!es şi Fosterlitz (23E>) au identificat "n omogenatele de ţesutnervos cerebral, două etide morfinomimetice e care le-au denumit enBefaline$Ulterior, 6uillemin (23E@) a descoerit endorfinele cerebrale, iar 6oldstein şicolaboratorii (23E3) au izolat din !iofiză şi din tesutul nervos orcin o a treia gruă de

etide oioide denumite dinorfine$ 7escoerirea celor trei tiuri de etide oioide(endorfine sau endomorfine) a fost urmată de stabilirea structurii c!imice, biosintezei,distribuţiei şi rorietăţilor biologice ale acestora$

!."./.En0efalinele$ &rin afirmarea lor secifică entru recetorii oiacei,enBefalinele seamănă cu morfina, dar efectul lor analgezic a fost greu de determinatdeoarece ele sunt scindate raid de către enzime duă in'ectarea lor intracraniană$

=-a demonstrat că e#istă o strnsă legătură "ntre distribuţia terminaţiilor enBefalinice şi modularea imulsurilor nocicetive$ nBefalina este stocată "n terminaţiile re-sinatice/ "n condiţii coresunzătoare este eliberată "n sinasă unde acţionează asurarecetorilor oiacei ostsinatici$ %ceasta are să fie baza analgeziei naturale$ .n anumite

condiţii sistemul oate deveni suraactiv (e#emlul soldaţilor cu răni uternice carecontinuuă să lute)$ #istă şi diferenţe individuale "n suscetibilitatea la durere, e#licate rin densitatea acestor căi oiate$ %cuunctura oate stimula sistemul oioid endogen iar nalo#ona bloc!eaza analgezia indusă de !inoză$ .n lus, oiaceele endogene ot e#licaşi efectul lacebo$

=-a sugerat că sistemul endogen oiat 'oacă un rol imortant şi "n funcţionareanormală a căilor de recomensare din creier$

#tranevra#ial, enBefalinele au fost detectate la nivelul tubului digestiv,ganglionilor simatici, ţesutului glandular medulosurarenal şi "n retină (ieu0en!uGs234>)$

!.".!1.Endorfinele. Termenul de endorfină derivat din cuvintele endogen şimorfină, se utilizează entru a desemna unele etide cu acţiune oioidă$ %cestesubstanţe au fost relevate odată cu descoerirea "n creierul vertebratelor a recetorilor oiacei rezenţi "n terminaţiile resinatice$ =re deosebire de enBefaline, endorfinele auo localizare mai limitată$ .n funcţie de zona "n care se găsesc, endorfinele sunt stocate fieca atare, fie sub formă acetilată, inactivă$ =-a resuus că endorfinele ar favorizaeliberarea !ormonului antidiuretic, a celui de creştere şi a rolactinei$ .n generalendorfinele a'ută la menţinerea unui comortament normal$ Recetorii oiacei au olocalizare eterogenă avnd concentraţia cea mai mare "n ariile legate de erceereadurerii şi de comortamentul emoţional$ %lterarea mecanismului care reglează

!omeostazia betaendorfinelor rovoacă semne şi simtome de boală mintală$ =ubstanţaantagonistă cu "naltă secificitate entru recetorul oioid, nalo#ona, nu a dus la nici oameliorare clinică a sc!izofrenicilor$ n'ectarea endorfinelor "n 1*R afectează numeroase rocese fiziologice şi comortamentale$ Aeta-endorfina dă o marcată stare catatonicănumită stare de in!ibiţie rigidă sau imobilitate rigidă beta-endorfinică$

!.".!!.'inorfinele$ Rerezintă a treia familie de etide oioide endogene$ .n=* cea mai mare concentraţie de endorfine se găsesc "n !iotalamus şi in lobul neural

26


27/179

(osterior) al !iofizei$ *ele trei sisteme oioide (enBefalinele, endorfinele şi dinorfinele)nu sunt comlet searate$ &recursorii lor ot genera etide diferite dar şi identice "nfuncţie de structura nervoasă sau glandulară "n care se roduc şi de rolul e care-l"ndelinesc "n lan funcţional$ 7istribuţia cerebro-sinală a etidelor oioide fiinddiferită şi dublată de rezenţa recetorilor oioizi asigură efecte in!ibitorii asura

durerii şi asura reacţiilor somatovegetative şi endocrine roduse de stres$ /*5* Neuromodularea

euromodularea constă "n modificarea "n sens activator sau in!ibitor a efectelor neurotransmiţătorului la nivel ostsinatic$ =ubstanţa neuromodulatoare oate aveaorigine sinatică cotransmiţătoare sau arasinatică "n cazul eliberării sale de cătrecelulele din afara ariei sinatice$ .n general, substanţele modulatoare sunt lisite de efect roriu$ le influenţează "n mod indirect teritoriul ostsinatic, modificnd reactivitateaacestuia faţă de efectele deolarizante sau !ierolarizante ale neurotransmiţătorului rincial$ Totuşi, "n funcţie de colocalizare, de fregvenţa de stimulare şi de interacţiunilesinatice, unii mediatori c!imici ot "ndelini rol de neurotransmiţători sau deneuromodulatori$ 7e recizat că nu toţi modulatorii sunt şi cotransmiţători$ .n unelecazuri, efectul retroactiv al neurotransmiţătorului asura eliberării sale rin intermediulrecetorilor resinatici e#ercită rorietăţi neuromodulatoare$ 7ar şi comonentelecomartimentului e#tracelular ot articia la neuromodularea teritoriului sinatic$%ro#imativ S din sinasele raide ale creierului sunt e#citatorii, utiliznd "n cea maimare arte glutamatul ca neurotransmiţător$ *ealaltă 'umătate a sinaselor raide este deti in!ibitor şi utilizează "n ma'oritatea cazurilor acidul ca mediator c!imic 6%A%$ =redeosebire de sinasele e#citatorii şi in!ibitorii raide, căile sinatice lente folosesc caneurotransmiţători o gamă variată de amine biogenice şi etide biologic active$Decanismele modulare rin care căile sinatice lente modulează transmiterea sinatică

sunt insuficient cunoscute$ =e crede că ar fi vorba de modularea roteinBinazelor şi roteinfosfatazelor de către mediatorii c!imici imlicaţi "n transducţia semnalelor$

Re9umat

%ceastă rimă relegere asigură o introducere generală "n neurosi!ofizologie, rezentnd obiectul acesteia ca ştiinţă, incluznd recizări terminologice, abordarearaortului si!ic-creier si introducerea si definirea celulei nervoase a concetului desinasa si notiunilor de bioc!imie cerebrala rin rezentarea unor neurotransmitatoric!eie entru neurofiziologie$ Rostul acestui rim caitol este de a familiariza studentul cuelementele fundamentale ale acestei disciline$

27


28/179

Cu"ite cheie

• neuron

• sinasa

• neurotransmitatori cu molecula mica si transmitere raida (amine si aminoacizi)

• neurotransmitatori cu molecula mare si transmitere lenta ( etidele oioide )

Teste de autoe"aluare

2$ 7efini i obiectul de studio al si!oneurologiei (g$ 2E )$ț8$ *omonentele celulei nervoase ( g$ 24 )9$&otentialul de membrana (g$ 23 )$*omonentele sinasei (g$ 82 )>$*aile doaminergice$ (g$ 8 )

Coclu9ii*

%ceastă rimă unitate de studiu asigură o introducere generală "n roblematicaneurosi!ologiei, rezentnd obiectul acesteia ca ştiinţă, incluznd rezentarea structuriianatomice si bioc!imice a neuronului,clasificarea,rorietatile functionale,cone#iuneainterneuronala ( sinasa ) si substratul bioc!imic rin rezentarea rincialilor neurotransmitatori( acetilcolina,noradrenalina,doamine,seretonina,aminoacizii,etidelor ) caile c!imicecerebrale , recetorii oiacei si erceerea durerii $ =coul ei este de a familiariza

studentul cu unitatea anatomica fundamentala a sistemului nervos ( celula nervoasa ) si bioc!imia sistemului nervos$

28


29/179


30/179

O3iecti"e

1a sfrşitul acestei relegeri, studentul va utea :

- sa-si insuseasca notiuni de anatomie si fiziologie a maduvei sinarii /- sa-si insuseasca notiuni de anatomie si fiziologie a bulbului cerebral /- sa-si insuseasca notiuni de anatomie si fiziologie a rotuberantei /- sa-si insuseasca notiuni de anatomie si fiziologie a mezencefalului $

Cuo ti e prelimiariiș ț

• *uno tin ele "n domeniul anatomiei si si!ologiei generale $ș ț

Resurse ecesare i recomad#ri de studiu*ș

Resurse bibliografice obligatorii:

• 7anaila 1 , 6olu D$- Tratat de neurosi!ologie , vol$ 2 , ditura Dedicala8


31/179

-*/*ANATOMIA SNC

&entru "nţelegerea adecvată a raortului si!ic-creier este necesară studiereaantomiei şi fiziologiei =*$ nitial, anatomia şi fiziologia =* au făcut abstracţie deimlicarea diferitelor structuri "n roducerea vieţii si!ice$

Dodelele anatomice erau statice iar modelele fiziologice erau de ti robot "nsensul că funcţionarea unui centru era rivită ca autonomă$ 7e-abia "n ultimele decenii s-a rodus o colaborare "ntre anatomie, fiziologie şi si!ologie$ *reierul funcţionează duă rinciiul interacţiunii şi interdeendenţei multifazice şi multinivelare$ =istemul dualist reconizat de &fluger şi =!errington "mărţea sistemul nervos "n două segmente diametralouse : segmentul inferior rerezentat de măduva sinării şi trunc!iul cerebral, "n care seaflă sediul actelor refle#e necondiţionate şi segmentul suerior format din !emisferele

cerebrale "n care se află sediul actelor si!ice (sirituale, e#trarefle#e, e#tramateriale)inaccesibile cercetărilor$

%stăzi, disunem de viziunea monistă, comform căreia sistemul nervos alcătuieşteun angrena' funcţional unitar ca activitate refle#ă de răsuns fiziologic şi si!ic lastimulii din mediul intern sau e#tern$ u e#istă funcţii e#clusiv fiziologice şi funcţiie#clusiv si!ice$ %oi nu toate formaţiunile sistemului nervos au acceaşi imortanţă$#istă un sistem nervos central şi un sistem nervos eriferic format din ganglioni şitrunc!iuri nervoase$ =istemul somatic este utilizat "n raortul dintre organim şi mediule#tern$

=istemul nervos vegetativ (autonom) coordonează funcţia organelor interne$

7uă criteriile genetice (filogenetic şi ontogenetic) e#istă : formaţiuni nervoasevec!i (măduva cu actele sale refle#e "nnăscute) şi formaţiuni nervoase noi (cu acterefle#e comle#e de adatare a individului la mediu e baza e#erienţei noi)$

Ontogenetic, din artea osterioară a tubului neural se dezvoltă măduva sinării$&artea anterioară dă naştere la cinci vezicule (mielencefalul, metencefalul, mezencefalul,diencefalul şi telencefalul) din care se dezvoltă toate formaţiunile cerebrale:

-mielencefalul bulbul ra!idian

-metencefalul untea lui Karoli şi cerebelul

-mezencefalul edunculii cerebrali şi tuberculii cvadrigemeni

-diencefalul talamencefalul şi !iotalamusul

-telencefalul !emisferele cerebrale

31


32/179


33/179

".!.#.Caile motorii

*ăile motorii sunt somato-motorii, viscero-motorii şi centrale (encefalice)$ lereglează refle#ele condiţionate şi actele motorii voluntare$ .n continuare redăm cele mai

imortante tractusuri motorii$Tractul cortico-sinal entru mobilitatea voluntară$ l este direct şi "ncrucişat ( "n

bulb)$

Tractul cortico-onto-cerebelo-dento-rubro-sinal cu origine "n aria remotoriediri'ază mişcările e#trairamidale involuntare$

Tractul cortico-strio-nigric este destinat mişcări involuntare$

Tractul tecto-sinal din tuberculii cvadigemeni + are rol de a "ntoarce caul lastimuli acustici$

Tractul rubro-sinal$

Tractul vestibulo-sinal$

Tractul reticulo-sinal utilizat entru amlitudinea refle#elor motorii$

$ubstanţa cenu2ie sub forma de este divizată "n regiuni:

-coarnele anterioare sau ventrale

-coarnele osterioare sau dorsale-zonele intermediare

-coarnele laterale

*oarnele anterioare rerezintă "n rincial artea motorie a substanţei cenuşiisinale$

*oarnele osterioare conţin neuroni influenţaţi "n rincial de imulsurile ce intră"n măduvă e calea rădăcinilor osterioare$ le rerezintă artea senzitivă a substanţei

cenuşii sinale$ Dulţi dintre aceşti neuroni dau naştere a#onilor ce intră "n substanţa albăduă care se duc sre creier$

onele intermediare sunt situate "ntre coarnele anterioare şi osterioare$ oneleintermediare sunt comuse "n rincial din neuroni de asociaţie sau interneurali entruintegrarea segmentară şi intersegmentară a funcţiilor măduvei sinării$ 7e aceea, zoneleintermediare rerezinta ărţile de asociaţie ale substanţei cenuşii sinale iar cei mai mulţi

33


34/179

dintre a#onii ce iau naştere din neuronii acesteia rămn "n măduva sinării/ unii trimittotuşi roiecţii către creier$

*ornul lateral este o e#tensie mică , triung!iulară a zonei intermediare "n cordonullateral al regiunii toracice şi "n rimele două segmente lombare$ l conţine coriicelulelor neuronilor reganglionari ai sistemului nervos simatic$

unc:iile măduei spinării

Daduva sinării are următoarele funcţii:

-Cuncţia de integrare refle#ă

-Cuncţia de coordonare refle#ă

-Cuncţia de conducere

Un arc refle# medula are verigi: veriga recetoare (e#terorecetoare,

interorecetoare), veriga senzitivă formată din cordoane osterioare şi laterale)/ veriga decomandă formată din neuronii somatici şi vegetativi/ veriga de e#ecuţie formată dinmuşc!ii membrelor şi viscerelor)$ %ctul refle# este rasunsul fiziologic la stimulii careacţionează asura unei zone recetoare, cu articiarea sistemului nervos$

.n funcţie de integrare refle#ă, + măduva are o anumită indeendenţă dar şisubordonare faţă de eta'ele suerioare$ &rin urmare refle#ele medulare au o dublăintegrare: rimară medulară şi secundară determinata de centrii sueriori$

Cuncţia de conducere + "n legătură cu scoarţa, măduva este considerată o verigăde legătură$ &rin fibrele ascendente şi descendente se efectuează acte comortamentalecomle#e$

Cuncţia de coordonare refle#ă +se manifestă rin reglarea actelor refle#e cum ar fi: ordinea de desfăşurare, dozarea intensităţii răsunsurilor, modularea ritmului şitemoului ( din mers, "nnot, gimnastică)$

".!.&.3runchiul cerebral

Trunc!iul cerebral este format din:

Aulbul ra!idian (medulla oblongata)

&rotuberanţa (untea lui Karolio)

&edunculii cerebrali

".!.. 4ulbul rahidian

*onfiguraţia bulbului ra!idian + configuraţia sa este asemănătoare cu cea amăduvei sinării$ %re două feţe: anterioară şi osterioară şi două ărţi laterale$

34


35/179

%nterior de o arte şi de alta a şanţului median anterior se găsesc două cordoanenervoase numite iramide bulbare anterioare$ 1ateral acestora se află şanţurile colateraleanterioare$

1a nivelul şanţului bulboontin deasura iramidelor se află originea aarentă a erec!ii aKa de nervi cranieni$

1ateral se află coloanele bulbare laterale, relungire a celor medulare$ .n arteasuerioară a acestora se află oliva bulbară$ 1a nivelul şanţului colateral dorsal al bulbuluiies erec!ile V, V, V de nervi cranieni (glosofaringian, vag şi sinal)$ 1a nivelulşanţului colateral bulbar anterior "şi are originea aarentă nervul !ioglos(V)$ 7easuraolivei se află originea aarentă a erec!ii K, iar lateral de olivă se află origineaaarentă a erec!ii a Ka de nervi cranieni$ &iramidele conţin fibre motorii cortico-sinale care "n roorţie de 4


36/179

".!.*.%ucleii bulbari proprii

ucleul 6oll din iramida bulbară osterioară$

ucleul Aurdac! din corul restiform$

1a nivelul acestor nuclei se găsesc deutro-neuronii entru analiza secundară asemnalelor sensibilităţii rofunde conştiente$ %#onii acestor neuroni se "ncrucişază "ndrum sre talamus formnd anglica lui Reil mediana$

ucleul olivar bulbar de unde ia naştere tractul olivosinal şi unde se termină căile carevin de la cerebel, corii striaţi, nucleul roşu, şi ţine de sistemul e#trairamidal$

=ubstanţa reticulată bulbară este alcătuită din celule motorii, vegetative şi de asociaţie$

&edunculul cerebelos inferior este alcătuit din corul restiform + relungire a fascicululuiAurdac!, din corul 'u#tarectiform relungire a fasciculului 6oll şi din fibre ale celulelor din substanţa reticulată$ *oncentraţia acestor nuclei şi fibre arată imortanţa funcţională a bulbului$

$ubstanta alba a bulbului este formată din fibre mielinice gruate sub formă detracturi$ Cibrele resective ot fi gruate "n două clase$ O rimă clasă se referă la fibrelede trecere rin bulb (tracturi ascendente şi descendente), iar a doua clasă curinde fibrele rorii bulbului cu origini la acest nivel$

Cibrele de trecere ascendente (fascicolul lui 6oll, Aurdac!, tractul sino-cerebelosdorsal şi ventral, tractul sinotalamic latral) rovin din maduvă$

Cibrele de trecere descendente sunt formate din tractul corticosinal lateral şianterior, tracturile rubrosinal, tectosinal, olivosinal, reticulosinal si vestibulosinal$

Cibrele de asociaţie alcătuesc fasciculul longitudinal medial$

Cibrele rorii bulbului sunt descrise sub forma diferitelor gruări cum ar fi coriirestiformi (format din fibre olivocerebeloase şi din fibrele tractului sinocerebelosdorsal), 'u#tarestiformi (format din fibrele descendente ale radăcinii vestibulare şi alenervului acusticovestibular) şi fibrele arcuate interne si e#terne$

".!.+.5uncţiile bulbului

Aulbul are urmatoarele funcţii:

a) Cuncţia de integrare refle#ă

b) Cuncţia de conducere

c) Cuncţia de reglare

a) *a centru refle#, bulbul 'oacă un rol esenţial "n comanda şi controlul activităţii rincialelor organe interne$ 1a nivelul lui se găsesc centrii resiratori, cardiaci,

36


37/179

vasomotori, digestivi (salivaţia, deglutiţia, sutul), centrii unor reacţii de aărare (strănut,tuse, cliit, vomă) şi centrii de reglare a tonusului muscular$

&articularităţile centrilor bulbari: automatismul (cu indeendenţă funcţială) şiautoe#citabilitatea (e baza modificărilor c!imice ale sngelui care a'ung la ei )$

b) Cuncţia de conducere constă "n mi'locirea transmiterii informaţiei "ntre zonelerecetoare şi centrii sueriori ai integrării aferente (senzoriale ) e de-o arte, şi centrii decomandă (motori) e de altă arte$ Aulbul e traversat de fibre ascendente şi descendente$

*ăile ascendente transmit informaţii de la recetorii cutanaţi, roriocetivi şi viscerali rin anglica lui Reil, rin fascicolul sinotalamic şi rin fascicole sinocerebeloase$

*ăile descendente ce transmit mesa'e de comandă emise de centrii encefalici sueriorisunt alcătuite din: fascicule iramidale direct şi "ncrucişat, fasciculul rubrosinal,reticulosinal, vestibulosinal, tectosinal, fasciculul central al calotei, fascicululuilongitudinal$

c) Cuncţia de reglare a tonusului şi dinamicii si!ice se realizează cu recădere rin intermediul substanţei reticulate$

-*-*PUNTEA&untea lui Karolio ce ocuă eta'ul mi'lociu al trunc!iului cerebral se rezintă ca o

bandă de substanţă nervoasă cu urmatoarele dimensiuni:

8> mm "nălţime, 8>mm grosime, 9> mm lăţime$ &untea este disusă transversal deasura bulbului "ntinzndu-se de la o emisferă cerebeloasă la alta$ a are o faţă anterioară, o fata osterioară, două feţe laterale şi două margini, una suerioară şi alta inferioară$

2) Caţa anterioară are e linia mediană şanţul bazilar$ 1ateral de acesta se află iramidele ontine, care se continuuă lateral cu edunculii cerebeloşi mi'locii$ 1imitadintre unte şi edunculii cerebeloşi mi'locii este dată de emergenţa nervului trigemen(K)$

8) Caţa osterioară acoerită de cerebel, are o formă triung!iulară şi formează 'umătatea suerioară a odişului ventriculului $ a se află "n continuarea bulbului, decare se aroie ca structură$

9) Ceţele laterale se continuă cu edunculii cerebelo şi mi'locii$

) *ele două margini sunt rerezentate "n 'os de şanţul bulboontin care odesarte de bulb iar "n sus de sanţul ontoeduncular care desarte untea de mezencefal$.n şantul intereduncular aare nervul oculomotor/ "n ung!iul ontomezencefalic aarenervul tro!lear/ "n ung!iul ontocerebelos iese nervul acusticovestibular şi trigemen, iar medial nervul intermediafacial/ "n şanţul bulboontin deasura iramidei bulbare se aflănervul abducens$

37


38/179


39/179

1emniscul medial (anglica lui Reil) este un fascicul format din fibre ascendentecare ornesc de la nucleii senzitivi inferiori şi a'ung la talamus şi tectum$ .n unte are o oziţie centrală$ &e artea laterala i se adaugă fibrele acustice care caătă denumirea delemnisc lateral$

".".!.5uncţiile punţii&untea "ndelineşte o funcţie de integrare refle#ă şi una de conducere$

Cuncţia de integrare refle#ă se refera la nucleii ontini care realizează refle#esomatice şi vegetative, ca de e#emlu: refle#ul salivar, lacrimal, masticator, cornean,audio-olebral, audio-oculogir/ refle#e secretorii (sudoriar, sebaceu)/ contracţiamuşc!ilor feţei (mimica)/ mişcare de lateralitate oculară si tonusul muscular$ %cesterefle#e se includ in calitate de comonente ale diverselor forme de comortament, elefiind integrate şi controlate de nivelul suerior al nevra#ului$

Cuncţia de conducere asigură circulaţia informaţiei e#trase din mediul e#tern şicel intern, către centii corticali şi subcorticali şi a mesa'elor de comandă "n sens

descendent către organele de e#ecuţie$ a se "ndelineşte rin intermediul fasciculelor care trec rin unte$

-*5*ME(ENCEFA%U%

Dezencefalul este alcătuit din edunculii cerebrali şi din tuberculii (coliculii)cvadrigemeni$

l este situat "ntre unte şi un lan care uneşte comisura osterioară cu marginea osterioară a corilor mamilari$ Dezencefalul care orneşte din rotuberanţa şi ătrunde"n emisferele cerebrale are o faţă anterioară, una osterioară şi două feţe laterale$

8$9$2$ 5aţa anterioară sau bazală este singura care este accesibilă vederii, "ntre edunculii cerebrali se află o scobitură triung!iulară numită fosa interedunculară$ Krfulacesteia se află la unte iar baza se situează "n sus sre corii mamilari$ &e ea se găseştesubstanţa erforată osterioară străbătută de vase sangvine$ Cosa interedunculară estemarginită lateral de icioarele edunculilor cerebrali$ &e faţa mediană a edunculilor cerebrali se află originea aarentă a erec!ii a a de nervi cranieni (oculomotorul)$

8$9$8$ 5aţa posterioară a mezencefalului este accesibilă vederii numai duăridicarea lobilor occiitali$ %ici "ntlnim lama cvadrigeminală a tectului mezencefalic cucele roeminenţe: corii cvadrigemeni anteriori sau sueriori "n număr de 8 şi coriicvadrigemeni inferiori "n număr de 8$ Araţele coliculilor cvadrigemeni sueriori a'ung lacorii geniculaţi laterali, iar braţele coliculilor cvadrigemeni inferiori a'ung la coriigeniculaţi mediali$ =ub coliculii inferiori iese nervul tro!lear singurul nerv cranian cuorigine e artea osterioară a trunc!iului cerebral$ 1ateral aar edunculii cerebeloşisueriori care ătrund din mezencefal sub coliculii inferiori$ 1imita suerioară este datăde talamus şi eitalamus iar cea inferioară de vrful medular inferior$

8$9$9$ 5eţele laterale coresund tegmentului mezencefalic şi iciorului eduncular$.ntre icior şi tegment aare şanţul lateral al mezencefalului$ Ceţele lateralevin "n raort cu girul !iocamic$

39


40/179


41/179

vestibular cu coarnele anterioare ale măduvei, contribuie la coordonarea mişcărilor globilor oculari cu cele ale corului, trunc!iului şi membrelor$ &rin tectul mezencefalicnucleii motori oculari se leagă funcţional de calea otică, auditivă, etc$ ucleul tractului mezencefalic al trigemenului contribuie la masticaţie$

ucleul roşu =tilling este cel mai mare nucleu duă substanţa neagră$ l este

situat "n artea suerioară a tegmentului mezencefalic deasura subsţantei negre$*uloarea sa, cărămizie se datorează "ncărcării cu fier a coloizilor intracelulari recum şi bogaţiei sale de reţele vasculare$

7in unct de vedere funcţional,nucleul roşu are rol "n distribuţia normală atonusului muscular$ %ctivitatea nucleului roşu este controlată de centrii sueriorie#trairamidali şi de scoarţa cerebrală$

=ubstanţa neagră (=ommering) sau locus niger,este cea mai mare masa nucleară ategmentului care se "ntinde de la şanţul medial al mezencefalului la cel lateral şi areforma semilunară$ euronii acesteia se "ncarcă cu igment melanic "ncend de la vrstade ani$

%ctivitatea substanţei negre este controlată de către nucleii de la bază şi de scoarţa

cerebrală$ 7in cone#iunile e care le are, derivă rolul imortant al acestei formaţiuni "nintegrarea imulsurilor senzoriale şi "n reglarea mişcărilor fine$ .n substanţa cenuşie ategmentului sunt şi alţi centrii mai uţin imortanţi entru om cum ar fi nucleulinterstiţial a lui 7arBsc!e0itsc!, nucleul intercrural, nucleul dorsal al tegumentului şisubstanţa reticulată$

$ubstanţa albă a tegmentului$ &rintre nucleii substanţei cenuşii şi reticulaţi e#istămănunc!iuri de fibre nervoase care işi au originea "n talamus şi !iotalamus "n eta'ulinferior al nevra#ului, sau "n celule din centrii mezencefalici$

&edunculul cerebelos suerior se "ncrucişază cu cel ous dnd naştere decusaţieiWerneBinB$ O arte din fibre se oresc la nucleul roşu şi o altă arte la talamus şi nucleulsubtalamic$ %ici e#istă deci fascicule ascendente şi descendente$ Casciculele ascendente

sunt rerezentate de lemniscul medial, lemniscul lateral, fasciculul longitudinal medial,fasciculul longitudinal, tractul sinotalamic şi tractul cerebelotegmental$Casciculele descendente sunt rerezentate de tractul rubrosinal, tractul

tectosinal (din tubeculii cvadrigemeni la nucleii motori ai globilor oculari/ dau fibre şi lanucleii motori ai trunc!iului cerebral şi la coarnele anterioare ale măduvei) şi tractulcentral al tegmentului sau fasciculul central al calotei$

".#..3ectul.

Tectul sau acoerişul creierului mi'lociu ocuă 2I9 dorsală a mezencefaluluisituată osterior de aeduct şi tegment$ l este rerezentat de lama cvadrigeminală format

din 8 tuberculi (coliculi) cvadrigemeni sueriori entru refle#e vizuale şi 8 tuberculi(coliculi) cvadrigemeni inferiori entru refle#e acustice$ *oliculii cvadrigemeni sueriorifiind centrii de integrare sunt alcatuiţi din mai multe straturi de substanţa albă şi cenuşiedisuse alternativ$

Rolul funcţional este acela de reglare automată a mişcarilor oculare , a celor imlicate "n realizarea refle#ului de orientare la stimulii vizuali, a fi#ării obiectului "nzona ercetibilitatii otime, a urmăririi automate a obiectelor "n mişcare recum şi "nrealizarea refle#elor de acomodare şi convergentă$

41


42/179


43/179

2$ &recizati subdiviziunile ontogenetice ale =* (g$ 9< )8$Tractusuri ascendente din maduva sinarii$ (g$ 92 )9$ Tractusuri descendente din maduva sinarii (g$98 )$Cunctiile bulbului ra!idian (g$ 9E )>$ Rolul tuberculilor cvadrigemeni sueriori (g$ 93 )

Coclu9ii

%ceasta unitate de studiu are ca sco rezentarea notiunilor fundamentale din unct de vedere structural si functional ( anatomic si fiziologic ) a maduvei sinarii sitrunc!iului cerebral

Uitate de studiu 5* Cere3elul si diece+alul

Cuprins

O3iecti"e*****************************************************************************************************************

43


44/179

Cunoștințe preliminarii..........................................................................................

Resurse necesare și recomandări de studiu..........................................................

urata medie de parcur!ere a unității de studiu...................................................

3.1.C%R%%&......................................................................................................

3.1.1.$tructura internă.......................................................................................

3.1.2.$ustan:a ală..........................................................................................

3.1.3.Rolul unc:ional al cereelului...................................................................

3.1.4.$indromul cereelos co!niti


45/179

- sa-si insuseasca comonentele anatomice si fizioatologia diencefalului/- să oată face deosebirea intre modul de disunere al celor doua tiuri de

substanta cerebrala ( alba si cenusie ) la acest nivel fata de nivelele studiateanterior/

Cuo ti e prelimiariiș ț

• *uno tin ele "n domeniul biologie , anatomie , fiziologie , si!ologie $ș ț

Resurse ecesare i recomad#ri de studiu*ș

Resurse bibliografice obligatorii:

• 7anaila 1 , 6olu D$- Tratat de neurosi!ologie , vol$ 2 , ditura Dedicala8


46/179

5*/*CERE=E%U%

*erebelul este orţiunea cea mai voluminoasă a metencefalului$l este un imortant centru integrativ al imulsurilor statomotrice şi al coordonării şidozării diferitelor mişcări voluntare şi refle#e$ &rimeşte aferenţe din aroae "ntreagasferă recetoare a organelor de simţ care "nregistrează cele 8 "nsuşiri fundamentale alemateriei: gravitatea şi inerţia$ =uraunerea cone#iunilor vestibulare roriocetive şicorticale imune o diviziune ontofilogenetică a cerebelului "n orţiuni ar!icerebeloase, aleocerebeloase, neocerebeloase$

%r!icerebelul conectat cu nucleii vestibulari este constituit din lobul floculo-modular şi nodulus (ca formatiune vermiană)$

&aleocerebelul conectat cu măduva sinării este constituit din lobul central şi dinlobul atrulater anterior$ eocerebelul orţiunea cea mai voluminoasă şi mai nouă filogenetic este conectat

cu scoarţa cerebrală$ l este constituit din lobii: atrulater osterior, semilunar osterior,semilunar inferior, gracilis si biventer$1a omul adult limitele acestor orţiuni nu sunt nete$

*erebelul imită oarecum creierul mare cu care are asemănări şi deosebiri$%semănări : cerebelul este lisit de emergenţa nervilor cranieni/ la surafaţă are un stratde substanţă cenuşie ( scoarţa cerebrală) iar "năuntru are o masă voluminoasă desubstanţă albă "n mi'locul căreia se gasesc cţiva nuclei cenuşii subcorticali$

*erebelul disune de fibre de roiecţie, de cone#iuni cortico-subcorticale şi de

rerezentări corticale ale eriferiei$7eosebiri: are citcumvoluţii mult mai "nguste şi mai ordonate, aroae aralele/scoarţa are o structură aroae uniformă/ "n scoarţa cerebrală elementul cel maicaracteristic este celula iramidală iar "n cerebel este celula &urBinge$

6reutatea cerebelului este de aro#imativ 29


47/179

=ubstanţa cenuşie e#terioară sau scoarţa cerebeloasă are organizare stratificată şieste comusă din trei straturi care de la e#terior la interior sunt urmatoarele: stratulmolecular, stratul ganglionar şi stratul glanular$

=tratul molecular este format din stelaţi, sau celule "n coşuleţ şi din multe fibrenervoase$(dendritele celulelor lui &urBin'e, a#onii celulelor granulare şi dendritele

celulelor 6olgi)=tratul ganglionar (intermediar) alcătuit din celule lui &urBin'e (aro#imativ 9<milioane) cu asect de ara cu baza către stratul molecular sunt asezate "ntr-un singur rnd$ 7endritele celulelor &urBin'e sunt situate "n stratul molecular iar a#onii acestoraa'ung "n nucleii cerebeloş şi vestibular lateral, avand rol in!ibitor$ %#onii celulelor "ncoşuleţ sunt organizaţi şi dau ramificaţii la a#onii celulelor lui &urBin'e$ &e arboreledendritic al unei celule &urBin'e se gasesc aro#imativ 8< de mii de contacte sinatice$

=tratul granular este format din corul celulelor granulare 6olgi din dendrite subformă de g!iare şi din a#oni "ndretaţi "n sus divizati "n formă de T care fac sinase cudendritele celulelor &urBin'e, cu celulele stelate şi cu celulele "n coşuleţ$ Cibrele nervoaseagăţătoare şi musc!ioase sunt e#citatorii iar fibrele interneuronilor sunt in!ibitori$ 7in

unct de vedere functional, celulele "n coşuleţ, celulele stelate şi neuronii 6olgi suntinterneuroni$

#.!.".$ubstanţa albă

%ceasta este formată din fibre mielinice de asociaţie, comisurale şi de roiecţie$*ele de acociaţie transmit informaţia "n interiorul aceleiaşi !emisfere cerebeloase sau dela scoarţă la nucleii cerebeloşi rofunzi$

*ele comisurale transmit informaţia la zone simetrice din cele două !emisfere$*ele de roiecţie ermit comunicarea şi interacţiunea cu celelalte formaţiuni ale

=*$

ucleii cenuşii din substanţa albăn substanta albă e#istă tiuri de nuclei de substanţă cenuşie disuşi erec!e,att "n vermis ct şi "n !emisferele cerebeloase$

2)ucleii fastigiali sunt localizaţi "n vermis de o arte şi de alta a liniei mediane,"n acoerişul ventriculului atru$ i au legătură cu tectum, cu nucleii vestibulari cusubstanţa reticulată şi cu măduva sinării$ &rimesc fibre din scoarţa cerebeloasă avermisului$

8)ucleii globulari se află "n !emisferele cerebrale ("n !emisfere stngă şidreată), lateral de rimii$ &rimesc fibre din scoarţa cerebeloasă de lngă vermis$

9)ucleii emboliformi sunt aşezaţi osterior de nucleii globulari$ &rimesc fibredin scoarţa cerebeloasă de lngă vermis$

)ucleii dinţaţi (formaţiuni neocerebeloase) cei mai mari sunt situaţi lateral denucleii globulari$ &rimesc fibre de la scoarţa neocerebeloasă şi aleocerebeloasă$ 7e aici ornesc fibre ce leagă cerebelul cu celelalte formaţiuni ale =* cum ar fi nucleul rosu,talamusul şi globus alidus$ %#onii ce leacă di ucleul dintat traverseaza eduncululcerebelos suerior si incrucisaza linia mediana$

1egăturile e#terioare ale cerebelului se realizează rin intermediul fibrelor edunculilor cerebeloşi (inferior, mi'lociu şi suerior)$

47


48/179

&edunculi cerebeloşi inferiori sau corii restiformi leagă cerebelul cu măduva şi cu bulbul$ Cibrele aferente sunt constituite din : fascicolul sinocerebelos direct Clec!sig(ermite informarea raida a aleocerebelului desre ozitia corului "n saţiu "n timulmişcării), fibre olivocerebeloase, fibre reticulocerebeloase, fibre din nucleii 6oll şiAurdac!, fibre din fasciculul vestibulocerebelos şi fibre din nervii cranieni K, V, V$

Cibrele eferente sunt constituite din fasciculul cerebelovestibular şi din fascicululcerebeloolivar$&edunculii cerebeloşi mi'locii, cei mai mari leagă cerebelul de unte$ %u "n

alcătuirea lor fibre ontocerebeloase, care fac arte din circuitul corticoontocerebelos$7in nucleii ontini leacă fibre ontocerebeloase "ncrucişate care a'ung la neocerebel rin edunculul cerebelos mi'lociu$

&edunculii cerebeloşi sueriori conţin fibre eferente care leacă de la măduvă,trunc!i cerebral, talamus, scoarţă cerebrală şi fibre aferente care vin din măduvă, trunc!icerebral şi scoarţă$

#.!.#.7olul funcţional al cerebelului

*erebelul are rol "n reglarea fazică şi tonică a diferitelor grue musculare att "nreaus ct şi "n activitate, "n ăstrarea ec!ilibrului (ar!icerebelul), "n ăstrarea oziţieicorului, şi "n coordonarea mişcărilor$ 7e asemenea cerebelul este o verigă esenţială "nfeedbacBul c!inestezico-motor$

*erebelul modulează transmitera către scoarţa cerebrală a imulsurilor senzoriale roriocetive, vestibulare şi tactile$ %ctivitatea bioelectrică a cerebelului se intensifică "ntimul receţionării semnalelor senzoriale vestibulare şi roriocetive, recum şi "ntimul efectuării mişcărilor$

*erebelul este un centru integrativ imortant intercalat "ntre zona recetoare şicea motorie$ l asigură eumetria şi sinergia att "n miostatică ct şi miodinamică şiintegrează toate informaţiile legate de mişcare şi ostură$

#.!.&.$indromul cerebelos cognitiv8afectiv

=tudiile anatomice, fiziologice şi neuromagistice funcţionale, sugerează căcerebelul articiă la organizarea funcţiilor de ordin "nalt, dar e#istă foarte uţinedescrieri clinice relevante care să confirme această osibilitate$

=tudiile făcute de =c!ma!mann şi =!erman (2334) e 8< de acienţi cu leziunicerebeloase au confirmat se are e#istenţa modificărilor funcţiilor neurologice şi mentale$Dodificările comortamentale au fost clinic roeminente la acienţii cu leziuni careimlicau lobul osterior al cerebelului şi vermisul$ %ceste modificări s-au caracterizat rin:- afectarea funcţiei e#ecutive de lanificarea şi mobilitate a fluenţei verbale a memoriei

de lucru şi a raţionamentului abstract$- dificultăţi "n cunoaşterea saţială "n care utem include organizarea şi memoria

saţială$- modificări de ersonalitate cu tocirea afectului şi comortament necoresunzător

dezin!ibat$- deficite de vorbire cu agramatisme şi disrozodie(tulburari de intonare)$1eziunile lobului anterior al cerebelului roduc modificări minore "n e#ecutarea funcţiilor saţio-vizuale$ %ceastă entitate clinică a fost denumită de autori Xsindromul cerebelos

48


49/179

cognitiv-afectivY$ *onstelaţia acestor deficite se datorează disruţiei modulariicerebeloase dată de afectarea circuitelor neurale care leagă regiunea refrontală, arietală osterioară, temorală suerioară şi corte#ul limbic de cerebel$

5*-*DIENCEFA%U%

7iencefalul se comune din două formaţiuni din talamencefal (talamus,metatalamus, subtalamus, eitalamus) şi din !iotalamus$ *omisura osterioară searădiencefalul de mezencefal$

9$8$2$3alamusul sau corul otic$Toografic, talamusul se situează e feţele laterale ("n artea osterioară) aleventriculului trei$- =uerior este delimitat de ventriculul lateral, corul calos, forni# şi velum

interositum$- 1ateral se află braţul osterior al casulei interne, corul şi coada nucleului caudat$

ste searat de !iotalamus rin şanţul !iotalamic$- *audal se află tegmentul mezencefalic$- Dedial formează eretele lateral al ventriculului trei$- Caţa inferioară este searată de artea terminală a edunculilor cerebrali rin regiunea

subtalamică$- #tremitatea anterioară a talamusului, mai mică dect cea osterioară este

"ncon'urată e artea laterală de caul nucleului caudat şi arţial de stlii anteriori aitrigonului$ #tremitatea osterioară voluminoasă şi rotun'ită ce roemina "n răsntiaventriculilor laterali oartă numele de ulvinar$ %ceastă e#tremitate este "ncon'uratăde stlii osteriori ai trigonului cerebral$

- &e artea inferioară aar cei doi cori geniculaţi ai metatalamusului$-

1a e#teriorul talamusului găsim un strat subţire de substanţa albă, iar "n interior aglomerări de substanţă cenuşie$1ama medulară internă "marte substanţa cenuşie "n > grue nucleare: anterioară, osterioară, e#ternă, internă şi intralaminară$

.n funcţie de legăturile cu segmentele inferioare şi cu scoarţa cerebrală, nucleiitalamici se "mart "n: nuclei de transmisie şi nuclei de asociaţie$

#.".".Cone)iunile talamusului

Talamusul este un mare centru senzitiv subcortical$ l rerezintă o staţie de"ntreruere obligatorie entru căile tuturor formelor de sensibilitate "n drumul lor srezona suerioară de integrare + scoarţa cerebrală$ 7e la această regulă e#istă o singură

abatere rerezentată de căile olfactive care ating corte#ul direct fără a trece rin talamus$ u toate fibrele eferente au o destinaţie corticală$ Unele se termină "n nucleii cenuşiisubcorticali$ 7atorită acestui fat e#istă nuclei cu roiecţie corticală şi nuclei cu roiecţiesubcorticală$ Dai e#istă şi nucleii talamici de asociaţie care rimesc aferenţe din afaradiencefalului$ 1egătura dintre scoarţa şi nucleii din rima categorie nu este numai "n senstalamocortical ci şi invers corticotalamic$ &rin aceste legături nucleii talamici şicmurile corticale e care se roiectează sunt solidarizaţi "n unităţi funcţionale$1eziunile corticale duc la degenerarea nucleilor coresunzători$ .ntre nucleii talamici şi

49


50/179

nucleii subcorticali e#istă cone#iuni numai "ntr-o singură direcţie + "n direcţiatalamonucleară$ *ăile mari ascendente se termină "n nucleii cu roiecţie corticală$ %cestecăi transmit colaterale şi sre nucleii cu roiecţie subcorticală imresionnd concomitentatt scoarţa cat şi nucleii bazali$ Talamusul este sediul ultimului neuron al lanţuluiascendent al analizatorilor, care leagă un nucleu de scoarţa cerebrală$

#.".#.Consideraţii clinice

.n cazul leziunilor talamice aar simtome neurologice: sindromul talamic cuurmatoarele simtome neurologice: tulburări de sensibilitate contralaterale constituite din!emianestezie sau !emianalgezie entru toate tiurile de sensibilitate$ =ensibilitateasuerficială oate să nu fie serios afectată deoarece o arte a acesteia este rerezentată bilateral$ %ceasta resuune ca unele fibre se ot re"ncrucisa la nivelul comisurii osterioare$ 7urerea de ti central rerezintă simtomul caracteristic$ %ceastă durereintensă cu caracter de arsură oate iradia "n tot !emocorul (!ieratie) ous$

Dişcările involuntare aar sub forma unui tremur intenţional datorită lezăriinucleului lateral ventral sau aferenţelor sale$

%ta#ia observată la membrelor inferioare deinde de intensitatea arezei şi detulburarea sensibilitaţii rofunde$

3ulburări de gust $ emianosia !omonimă care se datorează lezării corului geniculat lateral$Tulburări de vorbire$ Cuncţia celor 9 mari arii ale vorbirii este coordonată rin

intermediul cone#iunilor intratalamice, corticotalamice şi talamocorticale$ Tulburările devorbire ot aărea rin lezarea corte#ului, cone#iunilor şi talamusului stang$ Talamusuldret este legat mai mult de erformanţele neverbale$ ucleii talamici intralaminari ar afi imlicaţi "n atenţia selectivă legată de zonele neocorticale şi de sistemul limbic$

Tulburările de memorie au fost observate "n leziunile unilaterale ale nucleului

ventro-lateral al talamusului$ 1eziunile talamice scad caacitatea de a reţine informaţiinoi$Tulburările de emoţie aar "n sfera manifestărilor motorii sau e#resive ale

acestora, talamusul intervenind ca factor modulator al roceselor afective$7emenţa talamică este o tulburare gravă şi rofundă a funcţilor intelectuale

manifestată rin aatie, indiferenţă, rare fenomene de agitaţie, scăderea erformanţelor intelectuale, diminuarea vorbirii sontane, tulburări de memorie şi dezorientare temoro-saţială$ 7emenţa talamică s-ar datora lezării bilaterale a cone#iunilor talamo-corticale şia circuitelor !iocamo-talamo-cingulare$

Talamusul dret este "n legătură cu funcţia vizuo-saţială şi somestezică ce sedezvoltă "n erioada iniţială a "nvăţării$

5*5*METATA%AMUSU%

ste alcătuit din cei 8 cori geniculaţi laterali şi mediali$ *orii geniculaţi lateralise leagă de tuberculii cvadrigemeni sueriori$ 1a nivelul lor se termină tracturile oticeiar eferenţele acestora formează radiaţiile otice care a'ung la scoarţa cerebrală occiitală$*orii geniculaţi mediali se leagă de tuberculii cvadrigemeni inferiori$ 1a nivelul lor fac

50


51/179

sinasă căile auditive ve!iculate de lemniscul lateral$ 7e la aceste formaţiuni ornescradiaţiile acustice care a'ung la ariile auditive rimare din rima circumvoluţie temorală(girusul lui esc!l)$

5*0*SU=TA%AMUSU%

=ubtalamusul este rerezentat de frontiera diencefalomezencefalică comusă din:nucleul subtalamic, zona incertă şi cmul lui Corel$ =ubtalamusul este o staţie delegătură a căilor e#trairamidale cu corii striaţi$ 7istrucţia ărţii centrale a nucleuluisubtalamic rovoacă disc!inezii la nivelul e#tremităţii inferioare, iar lezarea orţiuniicaudale a nucleului dă desc!inezii la nivelul e#tremităţii suerioare$

5*6*EPITA%AMUSU%

=e comune din glanda eifiză (ineală) cu nuclei !abenulari interni şi e#terni şiaaratul !abenular$ %ceste formaţiuni rimesc fibre de la căile olfactive şi comandă

mişcarile caului şi gt

psihoneurofiziologie id.doc

Documents