psihoped jocului

8/12/2019 Psihoped jocului

1/33

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI

Suport de curs anul universitar 20122013

Facultatea de Psihologiei tiinele Educaiei

Departamentul de nvmnt laDistani FrecvenRedus

Laura CIOLAN


2/33

JOCULJOCUL

Lect. dr. Laura Elena Ciolan


3/33

Dezvoltarea globali individuala copiluluiDezvoltarea globali individuala copiluluiDiferenierea i individualizarea curricular

presupune un ansamblu de aciuni organizate isistematice ale cadrului didactic, ce au ca scop

identificarea nevoilor educaionale individuale

sau ale unor subgrupuri din grupul-clas icrearea unui context educaional care svinn

ntmpinarea acestor nevoi. (A. Glava, C.Glava, 2002, pag. 86)

2

Copyright DEPARTAMENT ID 2012


4/33

Diferenierea i individualizarea curricular

au la bazurmtoarele aspecte: Diferenierea i individualizarea curricular

au la bazurmtoarele aspecte:

identificarea n fazincipienta copiilor cu cerineeducative speciale;

derularea unor programe educaionale

individualizate care selimine rmnerile n urmndezvoltarea copilului;

iniierea i conducerea unor aciuni de asistenpsihopedagogic, medical, care scompleteze

programul educaional individualizat;

promovarea principiului anselor egale dedezvoltare din perspectiva unicitii fiecrui copil.


3


5/33

IndividualizareaIndividualizarea

Din perspectiva strategiei didactice,individualizarea este orientarea procesului

educativ n direcia identificrii caracteristicilor

i cerinelor celui care nva, precum i astimulrii i sprijinirii acestuia.. Individualizare

nseamnrespectul individului n procesul

educaional. (Unicef, E. Vrsma et al, 1993,pag. 23)

4



6/33

gradul de dezvoltare a diferitelor domenii iprocese psihice;

ritmul de dezvoltare;

nivelul de dezvoltare;

stilul de nvare;

caracteristici personale;

experiena personali mediul social

(cf. Unicef, E. Vrsma

et

al, 1999, pag 23).

Condiiile individualizrii sunt date de

cunoaterea caracteristicilor de vrstiindividuale, avnd n vedere:


5


7/33

jocul este activitatea care l reprezintpe copil ndeplin

tatea dezvolt

rii lui;

jocul ofercele mai importante ocazii de nvare,mai ales jocul liber creativ, ales de copil conformmotivaiei interne;

nvarea se produce n urma manipulrii icontactului direct cu obiectele, cu ceilali oameni, cusine;

importana este a procesului n care este implicatcopilul, i nu a produselor sau coninuturilor; avem nvedere efortul depus, concentrarea ateniei, a voinei,motivaia pentru desvrirea aciunii, mobilizarea

tuturor capacitilor.

Reuita

i

atingerea

finalitilor

propuse

n

educaie

depind,

n

mod radical, de tratarea

individual

a copilului, de

integrarea acestuia n grupul de joc.

6



8/33

DEFINIREA JOCULUI (1)DEFINIREA JOCULUI (1) A priva un copil de joaca inseamna a-l priva de

placerea de a trai.. (F.Martens, R.Kramerman)

Copilul vorbeste cand se joaca

Orice joc este un mediator al dorintelor

Jocul satisface in cel mai inalt grad trebuintele

copilului.

Jocul este un mijloc de cunoastere si autocunoastere,

de exersare a unor capacitati, de socializare primara,

de antrenare si dezvoltare a capacitatilor cognitive, de

exteriorizare a emotiilor si a sentimentelor.Copyright DEPARTAMENT ID 2012

7


9/33

Definirea jocului (2)Definirea jocului (2) La greci, cuvantul joc exprima actiuni proprii

copiilor: a face nazbatii, copilarii

la romani: ludo = bucurie, veselie

La evrei: joc = gluma, haz

La germani, vechiul cuvant spilan = miscare

usoara, lina, asemanatoare pendulului sau

valurilor

Actual, semnificatiile cuvantului joc se extind

asupra unei sfere largi de actiuni umane; nu

presupune o munca grea si ofera satisfactii

8



10/33

Definirea jocului (3)Definirea jocului (3)M.MONTESSORI: jocul este munca

realizata de copil; atrage atentia asupraefortului depus.

J. PIAGET: cand un copil se joaca, elpune in miscare toata capacitatea sa de

a stapani si influenta realitatea

E. ERIKSON: jocul ca instrument prin

care copiii actioneaza si scot la lumina

sentimentele si ideile interioare.Copyright DEPARTAMENT ID 2012

9


11/33

Definirea jocului (4)Definirea jocului (4) F. FROEBEL (fondatorul gradinitei de copii)

jocul este expresia cea mai intalta a dezvoltariiumane in copilarie pentru ca este expresia

libera a ceea ce se afla in sufletul copilului.

E.VRASMAS = jocul este activitatea prin care

copilul se dezvolta, dar fiind dependent depropria sa alegere, de motivatia intrinseca, de

orientarea catre proces, de implicarea

participarii active

10



12/33

CARACTERISTICILE JOCULUI/

ORGANIZARE (1): CARACTERISTICILE JOCULUI/

ORGANIZARE (1): IDENTIFICAREA OBIECTELOR

ANTRENAREA COPILULUI CA PARTICIPANT ACTIV COLABORAREA ADULTULUI CU COPILUL

DIVERSITATEA MODALITILOR DE INTEGRARE A

OBIECTELOR N JOC DIVERSIFICAREA MEDIULUI EDUCAIONAL

JOCUL FAVORIZEAZTRECEREA DIN PLAN REAL NPLAN IMAGINAR

COPILUL, PRIN JOC, TRECE DE LA ETAPAEXPERIMENTALLA NVARE PRIN DESCOPERIRE

JOCUL- MODALITATE DE NVARE A COMUNICRII ( ex.

comunicarea cu sine, cu adulii apropiai, cu ali copii etc.)


11


13/33

CARACTERISTICILE JOCULUI/

ORGANIZARE (2): CARACTERISTICILE JOCULUI/

ORGANIZARE (2): JOCUL CA FORM, MIJLOC, PROCEDEU, DE DEZVOLTARE A

PROCESELOR, CAPACITILOR, DEPRINDERILOR FIZICE,COGNITIVE, AFECTIVE

I SOCIALE ALE COPLULUI

JOCUL CA MIJLOC, PROCEDEU, ACTIVITATE DE REZOLVAREDE PROBLEME

JOCUL PRINCIPALA MODALITATE DE INTEGRARE N GRUP

SOCIAL, INTERRELAIONARE I SOCIALIZARE A COPILULUI JOCUL CA ACTIVITATE FUNDAMENTALDE NVARE I

ASIMILARE A CUNOTINELOR

CU CT JOCUL ESTE MAI COMPLEX, CU ATT DEZVOLTAREAESTE MAI COMPLEX

JOCUL > EDUCAIE (N TOATE PLANURILE I N TOATEFORMELE)

JOCUL CA MODALITATE DE DOBNDIRE A NORMELOR,REGULILOR I A COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT

12



14/33

Clasificari ale jocurilor (1)Clasificari ale jocurilor (1)B. QUERAT Jocuri cu caracter ereditar

Jocuri de imitatie privind activitatile specific umane Jocuri de imaginatie

K. GROSS

Jocuri de experimentare

Jocuri de functii generale

Jocuri senzoriale

Jocuri motorii

Jocuri intelectuale

Jocuri afective

Jocuri de vointa


13


15/33

Clasificari ale jocurilor (2)Clasificari ale jocurilor (2)E. CLAPAREDE (dupa

directia

formativa

a jocurilor)

1.

Jocuri

cu functii

generale

Jocuri

senzoriale

Jocuri

motorii

Jocuri

psihice

(intelectuale

si

afective)

2. Jocuri

privind

functiunile

speciale

jocuri

de lupta

Jocuri

de vinatoare

Jocuri

speciale

(comportamente

sociale)

Jocuri familiale Jocuri de imitatie14



16/33

Clasificarea jocurilor (3)Clasificarea jocurilor (3)J. PIAGET1.

Jocuri

exercitii

(pre-exercitii, exercitii, post-exercitii)

-

Jocuri

senzorio-motorii

sau

de manuire

-

Jocuri

de exersare

a gandirii

2. Jocuri

simbolice

-

jocuri

cu o simbolistica

constienta

-

jocuri

cu o simbolistica

inconstienta

3. Jocuri

cu reguli

-

cu reguli

spontane

-

cu reguli

de la o generatie

la alta

Dupa

sfera

antrenata

pot fi:

-

jocuri

senzoriale

- jocuri intelectualeCopyright DEPARTAMENT ID 2012

15


17/33

JOCUL ETAPA DE VRST3-4 ANIJOCUL ETAPA DE VRST3-4 ANI

Jocul este micare

ca o necesitate biologica copilului ca o necesitate de lrgire a mediului de joc

ca o necesitate de a relaiona i implica ali participanila joc

prin joc descoperalte sensuri i utiliti ale obiectelor /jucriilor care-l nconjoar Jocul modalitate de cunoatere de sine

n cadru organizat / instituionalizat, jocul este modalitateade transmitere a cunotinelor i de formare a capacitilor,deprinderilor, comportamentelor

Latura formativ educativa jocului (i formeazdeprinderea de ordine, curenie, igienpersonal)

16



18/33


Jocul este nvare(se dezvoltprocesele cognitive)

Prin joc se formeazi se dezvoltcomportamente Jocul are lider (prin copierea modelului adultului)

Jocul didactic; necesitatea organizrii dupreguli stabilite

Activitatea de nvare i atinge scopul prin introducerea elementelorde joc

Diversificarea jocului prin diversitatea jucriilor i a altor obiecte

Este etapa de vrstn care se produc cele mai frecvente accidente

prin atribuirea exagerata modalitilor de folosire altfel a jucriilor Jocul acopernecesitatea fiziologicde micare

Prin joc se extinde cunoaterea de sine i apare respectul fade sine


17


19/33


Jocul este oglinda dezvoltrii capacitilor umane (aproximativ 60-65%)

Jocul i dezvoltarea independenei n aciunea cu obiectele lumiinconjurtoare

Jocul sprijinrezolvarea individuali n grup a problemelor

Jocul formeazdeprinderi de autoservire, autogospodrire i autocontrol

Jocul dezvoltafectivitatea copilului, ataamentul fade grup Integrarea sociali relaionarea n joc

Respect prin cunoaterea de sine trece de la egocentrism la altruism dezvoltarea respectului fade sine i fade ceilali (copii, educatoare,ali aduli)

Jocul dezvoltimaginaia i creativitatea (jocul de construcie, jocurile derol)

Prin joc se poate descoperi talentul copiilor?

Jocul didactic ca activitate de nvare

18



20/33

JOCUL ETAPA DE VRST7-10

ANIJOCUL ETAPA DE VRST7-10

ANI

Jocul

ca necesitate de integrare

n plan social lrgit (jocurile

sportive, jocurile de grup social extins: familie, coal, clas)

Ponderea jocului n activitatea didacticspecificnvmntuluiprimar

Copiii se joacavnd un lider care iniiaz/ organizeaz/ complic/

coordoneaz

jocul

Nevoia de independenn jocul organizat n grupul social lrgit Jocul periculos i jocul nepericulos

Jocul faciliteazorganizarea gtii

(gaca

element pozitiv i

negativ, ca grup social constituit dupdiferite interese, gacacolar)

Jocul formeazi dezvoltcapacitatea de exprimare a opiniei

Jocul dezvoltcapacitatea de rezolvare a problemelor


19


21/33

JOCUL ETAPA DE VRST7-10 ANIJOCUL ETAPA DE VRST7-10 ANI Jocul exerciiu, componentobligatorie a actului didactic (ca

mijloc, metod, form, procedeu de transmitere, consolidare,verificare a cunotinelor, deprinderilor, comportamentelor Prin joc se dezvoltimaginaia i creativitatea Prin joc se produce excluderea pariala modelelor adulilor

(specificitatea negativismului la 7 10 ani poate transforma joculn activitate socialpericuloas)

Jocul i tentaia sexual(prin copierea modelului persoanelormai mari dect ei)

Jocul ca cel mai important mijloc de educaie pentru sntate Prin joc se dezvoltcunoaterea i respectul fade sine,

acceptarea celuilalt (diferene culturale, etnice, sexuale)

Dinamica jocului: conflictul, violena, negocierea

20



22/33

Jocul didacticJocul didacticJoc

didactic-

metoda

de invatamant

in care predomina

actiunea

didactica

simulata

( Cristea, S., 1998, pag.256)

Clasificare:

Dupa obiectivele prioritare

Dupa continutul instruirii

Dupa forma de exprimare

Dupa resursele folosite

Dupa regulile instituite

Dupa competentele psihologice stimulate

Alta clasificare

Dupa continutul jocului didactic

Dupa prezenta sau absenta materialului didactic

Dupa scopul urmarit


21


23/33

Joc

didactic-

dezvoltarea

psihica

a copilului

prescolar

Jocul psihomotor

Jocul de stimulare intelectuala

Jocul de dezvoltare socio-emotionala

Structura( caracteristiclei) jocului

didactic

contine:

Scopul jocului didactic

Sarcina didactica

Elementele de joc

Continutul jocului didactic

Regulile jocului didactic

Materialul didactic

Actiunea de joc

22



24/33

Metodologia jocului didacticMetodologia jocului didactic

Organizarea salii de grupa Introducerea in joc

Prezentarea materialului

Anuntarea titlului jocului si a scopului acestuia

Explicarea si demonstrarea jocului executarea

jocului de proba Executarea jocului de catre copii complicarea

jocului

Incheierea jocului


23


25/33

Teorii ale joculuiTeorii ale jocului Teoria recreerii( odihnei)

Schaller-1861\

Lazarus-

1883

Teoria surplusului de energieSchiller-

1795\

Spencer

Teoria exercitiului pregatitor

K. Gross-

1896

Teoria jocului ca stimulent al cresteriiH. Carr

Teoria exercitiului complementar

Freud, Jung, Adler

Teoria lui Piaget

Alte

teorii

Teoria lui A. Gesell

Teoria lui D. B. Elkonin Teoria lui L. S. Vagotski

24



26/33

Teme de reflectie: copil- jocTeme de reflectie: copil- joc Jocul ca activitate fundamentala jocul

in era digitala

Copiii si copiii crescuti digital

Invatam sau ne jucam??

Calculatorul/informatia sau profesorul?!


25


27/33

Activarea dorinei de a nva (motivaia intern)

Crearea de contexte pentru descoperirea /manifestarea abilitilor / talentelor

Oferirea oportunitii de a ncercai de a facegreeli.

Securitate i sntate fizic, mental, emoional,organizaionali social

Programul de tranziie ... ntre copil i eu, caprofesorProgramul de tranziie ... ntre copil i eu, caprofesor

26



28/33

Cnd un copil sau adult se simte confirmat,recunoscut, n el se dezvolto infinitate de

lucruri noi, dincolo de competenele obinuite

Slucrezi n echipnseamnsai landemnun loc n care s-i mprtetinelinitile, ntrebarile, propriile contradicii

Nu discursul e important, ci mesajul trimis sicel primit

Snu ferecm viaa n rspunsuri..Snu ferecm viaa n rspunsuri..


27


29/33

A nega diferenele, a ascunde divergenele/apermite celuilalt sa fie diferit,cnd niciunul nu

se simte ameninat de alteritatea celuilat

A deveni partener deplin nseamn: trecerede la reacie la relaie, de la improvizaie lacoeren, de la amatorism laprofesionalism

Ai da voie unui copil stie cine este, ntoate situaiile de via, n prezena oricruiadult, iatmiza educaiei

Pedagogia menghinei- pedagogiadiferenieriiPedagogia menghinei- pedagogiadiferenierii

28



30/33

Doua metode de educatieDoua metode de educatieEducatia prin reactie

Educatia proactiva

Educatia eficienta- exprimarea

consecventa a iubirii fata de copil, cacinevoile esentiale ale copilului nu se

modifica, doar contextul


29


31/33

BibliografieBibliografieISSA 10 th

Conference

,2099 Seed

of Champe

Effective

Investments

in Early

Childhood

for Enduring

Social Progress

MECT Unitatea de Management alProiectelor pentru Invatamantul

Preuniversitar ,2008

Curriculum pentru educatiea

timpurie a copilor

de la

3 la 6/7 ani; Bucuresti

Maister

,D;Green

Ch;Galford,

R-2009

Consilierdul

de incredere. ed. Publica,Bucuresti

Neacsu

,I;Urea

R;Matei G (coord.)-

2010

Jocul ,jucaria

in educatia

si dezvoltarea copilului.

Ed. Universitara ,Bucuresti

Amstonp

Thomas;

Alexandria USA, 2006

The

Best

Schools:

how

human

development

research

should

inform educational

practice,A SC D

Sullo

Bob, 2001 Activating

the

desire

to

learn

,ASCD ,Alexandria

Virginia USA

Eurydice, 2009 Key

data on

Education

in Europe EACEA Pg

Eurydice

,Brussels,

Oater

John

editor Supporting

parenting

Child

and

Youth

Studies

Group,The

Open University

,ed. Cambrian ,Printers

Aberystunyth,United Kingdom

30



32/33

Glava

A;Pocol

19 ;

Tataru

L-Li(Coord.)-2009

Educatie

timpurie,Ghid metodic pentru

aplicarea curriculumului prescolar

ed.

Paralela 45 ;Pitesti

,

Ulrich

Catalina,

2007 Postmodernism si educatie;EDP RA

;Bucuresti

Salom

Jacques

2008 Mami

,tati,ma

auziti? Pentru o mai buna

intelegere

a copilului ,ed. Curtea Veche

,BucurestiChapmam

G ;

Campbell

R 2099

Cele cinci limbaje de iubire ale copilului

Campbell

Ross

2007,

ed. Curtea

Veche,

Bucuresti

Educatia

prin vorbire ,ed. Curtea Veche

,Bucuresti

Gifel

Margareta 2010 Autismul la prescolari

.Ghid practic si

metodologic ,ed Rovimed

Publishers,Bacau

Popa Carmen Maria 2009 O scoala

orientata spre elev .Elevul partener

activ in procesul propriei invatari

,Aramis

,Bucuresti


31


33/33

Egam

Kieram,

2007 Predarea ABC-ului

invatarii

,

ed CDPress

,Bucuresti

European Commission

,

2009 Early

Childhood

Education

and

Care .

Key

lesson

from

research

for policy

makers

Brussels

EACEA,

2009 Early

Childhood

.Education

and

Care in

Europe:Tackling

Social and

Cultural

Inequalities,Brussels

Nutbrown

Cathy

(2011) Key

Concepts

in Earlychildhood

Education

& Care ; Sage

London

Rogers

Sue

(editor) 2011 Rethinking

play

and

pedagogy

in early

childhood

education

.Concepts,contexts

and cultures);ed Routledge-London

psihoped jocului

Documents