publicaţie locală fondată de prof. gheorghe burac şi ing...
TRANSCRIPT
VLĂSINEŞTEANUL
Publicaţie lunară,
independentă, de informaţie şi
opinie editată de Primăria
comunei VLĂSINEŞTI.
1. Fondatori:
Prof. Gheorghe Burac şi
Ing. Lucian Trufin
2. Editată de:
Primăria Vlăsineşti
Colegiul de redacţie:
Director: LUCIAN TRUFIN
Redactor şef:
GHEORGHE BURAC
Secretar de redacţie:
LIDIA MACSINIUC
Tehnoredactor:
LORA CÎRLIGEANU
Fotoreporter:
MIRCEA CALANCEA
Redactori:
- prof. LIVIA CIUCĂLĂU
- prof. CONSTANTIN
VARTOLOMEI
- înv. VIRONICA CRAP
- Pr. VASILE BELCIUG
- Agent de Poliţie:
ALEXANDRU NECULAI
BĂLTOI
Adresa REDACŢIEI:
PRIMĂRIA VLĂSINEŞTI
Str. VLĂSIEI , nr. 95.
Cod poştal 717465.
Tel. / Fax: 0231/541309
E-mail: [email protected]
Publ ica ţ ie loca lă fondată de Prof . Gheorghe Burac şi Ing. Lucian Truf in
NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011 ISSN: 2069 – 9085 ● ISSN-L: 2069 – 9085
,,La omul întreg, cuvântul poartă icoana sufletului,
şi fapta comoara ascunsă a inimii ” (N. Iorga)
N. Iorga
CUPRINS:
1. UNDE NE AFLĂM?
Aspecte de relief pe teritoriul comunei. Caracteristicile
morfologice şi morfometrice ale acestora
2. EDILUL COMUNEI ÎN DIALOG CU DV.
Comuna Vlăsineşti, partener al proiectului „Sistem de
management integrat al deşeurilor în Judeţul Botoşani”
3. PRIMĂRIA ÎN SLUJBA COMUNITĂŢII.
Ordinea de zi a Consiliului Local Vlăsineşti - oct., nov., dec.
Hotărârea Consiliului Local nr. 61 din 24.11.2011
De la compartimentul de asistenţă socială
Recensamântul populației şi al locuințelor 2011
4. 1 DECEMBRIE 2011 – LA VLĂSINEŞTI - Festivitatea
de anvergură închinată Zilei Naţionale a României
Sărbătoare a întregii comunităţi
Cuvânt de suflet al domnului primar, Lucian Trufin, adresat
vlăsineştenilor, cu prilejul sărbătoririi Zilei Naţionale a României.
5. POPAS DUHOVNICESC
Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi
Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil
Crăciunul - Naşterea Domnului.
6. ŞCOALA, ACEEAŞI LUMINĂ
Noutăţi în legislaţia şcolară
Regulile de purtare pentru elevi mai sunt valabile?
Proiect educaţional - “Manifest pentru o lume mai curată”.
7. ACTIVITATEA CULTURALĂ, LA ZI
Calendar enciclopedic
Ansamblul folcloric „Hora” , pe podiumuri tot mai înalte
Folclor - de Craciun şi Anul Nou,
La casele luminate ale vlasineştenilor
Proverbe
8. OAMENI DE SEAMĂ AI COMUNEI NOASTRE
Nădejde, Gheorghe Gh. (1857 – 1939).
9. MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE ÎN COMUNA NOASTRĂ
Fierăria
10. BANCURI
11. AVEŢI GRIJĂ DE SĂNĂTATEA DV.
Bolile sezonului rece
12. DE LA POLIŢIE. Poliţia vă informează!
ALBUM FOTO
2
3
5
6
6
7
8
9
12
12
13
14
15
15
16
17
18
18
18
19
19
20
20
21
22
23
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 2
Bucheliştea veche, numit de localnici şi
„tapşan”, datorită interfluviului neted, ce
completează acest decor.
La nord de Valea Başeului, teritoriul parţine
satelor Sârbi şi Miron Costin. Între Valea
Bodeasa şi limita cu oraşul Săveni, se află
Dealul Movilelor, numit de localnici „Dealul
din Faţă” (157,0 m), pe versanţii sudici, între
100 şi 125 m altitudine, fiind amplasată vatra
satului Sârbi. Între Valea Bodeasa şi
Hârtopul lui Zamă, desfăşurarea şi pe
teritoriul orasşului Săveni, este Dealul
Fundul Bodesei (189,6 m). La contactul
versanţilor acestui deal cu Şesul Başeului şi
până la 160 m altitudine se află vatra satului
Miron Costin.
Între Valea Hârtopului lui Zamă şi Valea
Avrămeni, dealul din faţa Odăii (176,6 m)
coboară până la nivelul Iazului Hăneşti,
porţiunea de contact fiind numită de localnici „La Roată”. În
partea estică a teritoriului pătrunde Dealul Salciuc (203,3 m ),
dinspre Avrămeni, continusat spre sud cu Dealul Hăneşti
(186,0 m).
Energia reliefului în Câmpia Moldovei este de 60-70
m, dar în Câmpia Başeului, respectiv Stepa Săvenilor, este
numai de 87 m.
Fragmentarea orizontală a reliefului în Câmpia
Moldovei variază între 0,5 – 1 km/km2, însă în comuna
Vlăsineşti, după cum reiese şi din harta densităţii
fragmentării, valorile variează între 0 km/km2 în zonele de
platou (Dealul din Faţă) şi 3,97 km/km2 în zona Văii La
Ciritei.
Interfluviile au lărgimi în jur de 700-800 m,
semnificativă în acest sens utilizarea denumirii de „podiş”
pentru anumite dealuri de către localnici (Dealul Iugani,
Dealul din Faţă, Dealul Deasupra Odăii).
După cum reiese din harta pantelor, valori sub 10 sunt
specifice Şesului Başeului, Şesului Jijiei şi platourilor
deluroase, pentru că în nord-estul şi sud-vestul comunei,
precum şi-n vetrele de sat să domine valorile de 3 – 50. Pe
majoritatea versanţilor pantele au valori de 5 – 100, maximile
fiind în sudul comunei, pe versanţii cuestiformi, unde acestea
depăşesc 100 ( Hârtoapele La Raicu, Dealul Cumpărăturii ).
Cunoaşteresa datelor morfometrice prezintă
importanţă practică pentru lucrările agricole. Astfel, terenurile
cu panta peste 120 nu sunt indicate pentru practicarea
agriculturii. Cultivate, ele se vor degrada, devenind, ca şi
hârtoapele La Raicu, Hârtopul cel Mare sau Hârtopul lui
Zamă, terenuri ce oferă o privelişte dezolantă, pe care natura,
prin procesele de versant, le-a scos din circuitul agricol.
(Gheorghe BURAC şi colaboratori, Monografia
comunei Vlăsineşti, Ed. Agata 2005).
(continuare în numărul următor al
revistei)
Prezentând culmi deluroase joase,
zona este drenată de Başeu, Jijia şi afluenţii
lor, factori care au un rol deosebit de activ în
geneza şi evoluţia reliefului. De aceea, putem
spune că teritoriul comunei Vlăsineşti se află
în compartimentul Jijiei şi al Başeului, părţi
componenete ale Câmpiei Moldovei.
Trăsăturile specifice ale acestui relief
sunt definite de o succesiune de culmi şi
platouri interfluviale, care sunt orientate şi
descresc uşor dinspre NV spre SE, de frunţi de
creste, cornişe, văi, precum şi de o gamă
variată de procese geomorfologice actuale.
CARACTERISTICI
MORFOLOGICE ŞI MORFOMETRICE
Altitudinea medie a reliefului Câmpiei
Moldovei în compartimentul nordic este de 150
– 200 m, însă dealurile şi colinele de pe teritoriul comunei
Vlăsineşti depăşesc într-un singur loc altitudinea de 250 m, în
dealu Raicului, înregistrandu-se maximă absolută de 257,3 m,
mai puţin decât maxima Câmpiei Moldovei, de 269 m, aflată
nu departe de Dealul Bodron, în apropiere de Coţuşca.
Altitudinea minimă coboară sub 100 m, atât în şesul
Başeului cât şi al Jijiei, minima absolută fiind de 84,2 m pe
partea dreaptă a Başeului, spre crescătoria piscicolă. Rezultă,
deci, o altitudine medie de 170,7 m. Pentru o mai corectă
poziţionare a formelor de relief, teritoriul comunei poate fi
divizat în două compartimente, în raport cu Valea Başeului.
Teritoriul aflat între Valea Başeului şi Valea Jijiei
aparţine în mare măsură satului Vlăsineşti. În partea nord-
vestică pătunde de pe tertitoriul comunei Ştiubieni, Dealul
Naftulii, atingând o înălţime de 201,2 m la Fântâna lui Ţugui
şi Dealul Ştiubienilor cu 191,2 m la Fântâna de la Stufărie.
Versanţii estici şi nordici ai acestui ultim deal urcă până la
altitudinea de 150 m, spaţiu în care se află cea mai mare parte
a gospodăriilor satului Vlăsineşti. În partea sud-vestică, de pe
teritoriul comunei Ungureni pătrunde Dealul Iugani, având o
altitudine de peste 200 m la izvoarele pârâului Negruţ. Între
Valea La Răchite şi Valea Negruţ se află dealul Steagul lui
Ciomag, cu 232,20 m care se continuă până la Valea Iazul
Mare cu Dealul Ghiţălăria, de 180,5 m. În sudul şi estul
teritoriului, spre Valea Jijiei, se află Dealul Deasupra Odăii,
cu altitudinea de 164,8 m, Dealul de la Coşere cu 171,8 m şi
Dealul Cumpărăturii, toate continuându-se spre est, înspre
Dângeni. Între Valea La Răchite şi Şesul Başeului, prin
altitudinea sa de 257,3 m, Dealul Raicului domină relieful
comunei, continuându-se pe teritoriul comunei Hăneşti. Pe
versanţii sudici ai Dealului Raicului se află Hârtoapele La
Raicu, iar spre nord-vest se continuă cu Dealul Steagului,
până la Valea Basia.
O mică parte a satului Vlăsineşti (spre Sârbi) se află pe
versanţii Dealului Steagului, de la est de pârâul Basia. Cu
desfăşurarea cea mai mare pe teritoriul comunei Hăneşti, la
est de Valea Budăilor, având o altitudine de 160,3 m, Dealul
ASPECTE DE RELIEF PE TERITORIUL COMUNEI.
CARACTERISTICILE MORFOLOGICE
ŞI MORFOMETRICE ALE ACESTORA
UNDE NE AFLĂM?
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 3
contribuţia de la bugetul local (2%).
JUDEŢUL BOTOŞANI va trebui să asigure
cheltuielile neeligibile ale proiectului, în valoare de
2.551.485 Euro şi TVA-ul aferent investiţiei.
Perioada de implementare a proiectului va fi
2010-2013, iar de investiţiile realizate va beneficia
întreaga populaţie a judeţului, adică aproximativ 450.000
locuitori.
Prin acest proiect se va asigura o rată de colectare
a deşeurilor de 100% în zonele urbane şi rurale, precum şi
implementarea unor metode de tratare a deşeurilor
municipale biodegradabile (compostare în gospodării şi
compostare centralizată).
De asemenea, printre obiectivele proiectului se
numără închiderea depozitelor de deşeuri urbane
neconforme şi construirea unui depozit ecologic de
deşeuri, întărirea capacităţii tehnice şi manageriale a
Stimaţi şi dragi vlăsineşteni,
Doresc să vă prezint cel de-al optulea proiect de
management integrat al deşeurilor, aprobat pentru
finanţare în cadrul Programului Operaţional Sectorial
“Mediu” al cărui CONTRACT de FINANŢARE a fost
semnat luni, 22 noiembrie 2010 de către Ministrul
Mediului şi Pădurilor, László BORBÉLY şi Preşedintele
Consiliului Judeţean Botoşani, Mihai ŢÂBULEAC , şi
al cărui beneficiar este CONSILIUL JUDEŢEAN
BOTOŞANI.
Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană
prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi are o
valoare eligibilă de 30.955.634 Euro fără TVA, din care
30.336.521 Euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene
şi din bugetul de stat (98%), iar 619.113 Euro reprezintă
EDILUL COMUNEI ÎN DIALOG CU DV.
COMUNA VLĂSINEŞTI, PARTENER AL PROIECTULUI
„SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN
JUDEŢUL BOTOŞANI”
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 4
pentru implementarea proiectului „SISTEM DE
MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN
JUDEŢUL BOTOŞANI” ; deasemeni , conform H.C.L.
27/08.09.2008 s-au stabilit amplasamentele punctelor
(platformelor) de colectare a deşeurilor (intravilan) la
nivelul COMUNEI VLĂSINEŞTI ).
COMUNA VLĂSINEŞTI, ca partener a Proiectului
va beneficia de următoarele achiziţii:
7 recipienţi x 1,1 m3 pentru fracţii uşoare (deşeuri
plastic) – achiziţionate;
221 unităţi de compostare ECO - KING X 400 l –
achiziţionate;
7 recipienţi pentru deşeuri din sticlă – în curs de
achiziţionare;
43 recipienţi x 1m3 pentru deşeuri reziduale – în
curs de achiziţionare.
După semnarea contractului de finanţare, se va
proceda la atribuirea contractelor de achiziţie de bunuri,
lucrări şi servici conform Planului de achiziţie.
Prin implementarea proiectului „Sistem de
Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Botoşani”
pe lângă realizarea obiectivelor de mediu, în perioada
următoare se vor creea noi locuri de muncă, atât în etapa
de realizare a investiţiei cât şi în etapa de operare.
Obiectuivul general al Proiectului este
dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor
cu reducerea impactului asupra mediului în Judeţul
Botoşani, prin îmbunătăţirea serviciului de gestionare a
deşeurilor şi reducerea numărului de depozite neconforme
existente, în conformitate cu practicile şi politicile Uniunii
Europene.
În cadrul Proiectului mai sunt incluse
următoarele componente:
- colectarea selectivă a deşeurilor (cuprinzând
platforme de colectare, dotate cu pubele şi euro-containere
pentru selectarea separată a deşeurilor li a materialelor
reciclabile, precum şi unităţi de compostare individuală în
GOSPODĂRII pentru deşeurile biodegradabile);
- furnizarea de vehicule pentru colecatrea şi
transportul deşeurilor menajere;
- asistenţă tehnică peentru supervizarea lucrărilor
şi contractelor de furnizare;
- verificarea Proiectelor Tehnice; suport
consultanţă pentru Unitatea de Implementare a Proiectului
(UIP) şi conştientizare publică;
- asistenţă tehnică pe durata execuţiei lucrărilor
de construcţii,
- auditarea proiectului.
Şi acest proiect reprezintă încă o contribuţie la
îmbunătăţirea / ameliorarea calităţii vieţii în spaţiul
nostru de vieţuire...
Lucian TRUFIN – primarul comunei
autorităţilor din judeţul Botoşani, dar şi creşterea gradului
de informare a populaţiei cu privire la beneficiile rezultate
din proiect, colectarea separată a deşeurilor şi reciclarea
acestora în vederea atingerii ţintelor stabilite prin Tratatul
de Aderare.
În cadrul proiectului se va construi un Centru de
Management Integrat al Deşeurilor la Stăuceni, care va
include un depozit ecologic pe o suprafaţă de 18,6 ha, o
linie de sortare (cu o capacitate de sortare de 6.400 t/an
pentru hârtie /carton şi 9.940t/an pentru plastic şi metal) şi
2 staţii de transfer la Ştefăneşti şi Săveni.
Pentru colectarea reziduurilor şi colectarea
selectivă a deşeurilor de ambalaje se vor amenaja 5.864 de
unităţi de colectare (1.730 în mediul urban şi 4.134 în
mediul rural), iar pentru compostarea deşeurilor
biodegradabile se vor asigura 22.960 unităţi de
compostare (5.400 de unităţi în mediul urban şi 17.560 de
unităţi în mediul rural ).
Un alt aspect important al acestui proiect il
constituie alocarea de fonduri pentru închiderea
depozitelor existente din municipiul Botoşani ( data de
închidere 2012) şi Dorohoi (depozit închis din anul 2008).
Este demn de precizat faptul că toate bunurile
nou create prin proiect vor fi bunuri care vor aparţine
domeniului public al judeţului, iar administrarea acestora
se va face de către operatori specializaţi, în baza
contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de
salubrizare atribuite prin licitaţie publică.
Din punct de vedere instituţional, s-au îndeplinit
cerinţele POS Mediu, înfiinţându-se în acest sens,
A S O C I A Ţ I A D E D E Z V O L T A R E
INTERCOMUNITARĂ ,,ECOPROCES,, BOTOŞANI şi
Unitatea de Implementare a Proiectului la nivelul
Consiliului Judeţean Botoşani.
În acest sens CONSILIUL JUDEŢEAN
BOTOŞANI ce deţine rolul principal în managementul şi
implementarea proiectului în parteneriat cu Consiliile
Locale al municipiului Botoşani, municipiului Dorohoi,
oraşelor Darabani, Săveni, Bucecea, Flămânzi, Ştefăneşti
şi al celor 71 de comune ( între care şi COMUNA
VLĂSINEŞTI), s-au asociat şi au înfiinţat Asociaţia de
Dezvoltare Intercomunitară „ECOPROCES” Botoşani
(ADI), încheind în acest sens un Contract de Asociere, cu
obiect de activitate SERVICIUL DE SALUBRIZARE,
persoană de drept privat cu statutul de utilitate publică, în
scopul derulării proiectului şi furnizării în comun a
Serviciilor prin gestiune delegată ( adică realizarea
activităţilor specifice de salubrizare privind colecatrea,
transportul, prelucrarea şi depozitarea tuturor categoriilor
de deşeuri ).
ADI „ECOPROCES” s-a constituit în temeiul
unui statut şi a unui act constitutiv, aprobate de fiecare
dintre membri, prin hotărâri ale Consiliului Judeţean
Botoşani şi ale consiliilor locale, cuprinzând toate
elementele şi structura prevăzute de O.G. nr.26/2000
referitoare la constituirea unei asociaţii.
(În acest sens, la nivel local, conform H.C.L.
389 din 24.07.2009, s-a aprobat Contractul de Asociere
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 5
PRIMĂRIA, ÎN SLUJBA COMUNITĂŢII
ORDINEA DE ZI A ŞEDINŢEI
CONSILIULUI LOCAL VLĂSINEŞTI DIN LUNA OCTOMBRIE
1. Aprobarea procesului-verbal al şedinţei ordinare a consiliului local din data de 23.09.2011.
2. Proiect de hotârâre privind reorganizarea Comisiei pentru amenajarea teritoriului, urbanism, muncă şi
protecţie socială, juridică şi de disciplină a Consiliului local.
3. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi a devizului de lucrări pentru
teren fotbal „La Berbeci”.
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea listei de cantităţile de lucrări suplimentare şi a devizului ofertă –
împrejmuire teren şi bază sportivă.
5. Proiect de hotărâre privind aprobarea rezilierii contractului de concesiune nr. 2 / 05.03.2004.
6. Proiect de hotărâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al comunei a unei
suprafeţe de teren.
7. Proiect de hotărâre privind aprobarea scoaterii la vanzare a unei suprafeţe de teren.
8. Informare cu privire la stadiul procesului dintre d-l Aenăchioaie Vasile şi Consiliul Local Vlăsineşti,
dosar nr. 5246/40/2009.
(Toate proiectele au fost iniţiate de primarul comunei, ing. Lucian TRUFIN).
ORDINEA DE ZI A ŞEDINŢEI
CONSILIULUI LOCAL
VLĂSINEŞTI DIN LUNA
NOIEMBRIE
1. Aprobarea procesului-verbal al şedinţei
ordinare a consiliului local din data de 30.11.2011.
2. Proiect de hotărâre privind stabilirea şi
constituirea garanţiilor aferente contractului de
concesiune.
3. Proiect de hotărâre privind rectificarea
bugetului local de venituri şi cheltuieli pe anul
2011.
4. Proiect de hotărâre privind acordarea unor
ajutoare de urgenţă.
( Toate proiectele au fost iniţiate de primarul
comunei, ing. Lucian TRUFIN).
ORDINEA DE ZI A ŞEDINŢEI
CONSILIULUI LOCAL VLĂSINEŞTI DIN LUNA DECEMBRIE
1. Aprobarea procesului-verbal al şedinţei ordinare a consiliului local din data de 24.11.2011
2. Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului local de venituri şi cheltuieli pe anul 2011
3. Proiect de hotărâre privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale, a unor taxe speciale pentru anul 2012
4. Proiect de hotărâre privind modificarea organigramei şi a statului de funcţii din cadrul aparatului de
specialitate al primarului în sensul transformării unui post vacant de referent grad profesional
principal în postul de referent grad profesional asistent
5. Proiect de hotărâre privind modificarea organigramei şi a statului de funcţii din cadrul aparatului de
specialitate al primarului prin restructurarea compartimentului de ordine publică, conform O.U.G. nr.
63/2010.
( Toate proiectele au fost iniţiate de primarul comunei, ing. Lucian TRUFIN).
Secretar, Alexandru TRUFIN
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 6
În baza unor Regulamente ale Uniunii Europene,
cu implicarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor, Agenţiei de Plăţi
şi Intervenţie pentru Agricultură şi a Consiliului Judeţean,
în baza H.G. nr. 600/2009, anual se stabilesc beneficiarii
de ajutoare alimentare care provin din stocurile de
intervenţie comunitare, destinate categoriilor de persoane
cele mai defavorizate din România.
Consiliile Judeţene asigură recepţia şi
gestionarea produselor furnizate, apoi transmite către
primării listele cu persoanele beneficiare ale programului.
Autorităţile Publice Locale (Primăriile) asigură
distribuirea produselor alimentare către benficiari conform
listelor primite de la Consiliul Judeţean, păstrează
evidenţa distribuirii şi transmit aceste evidenţe Consiliilor
Judeţene pentru arhivare.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 600/2009 au fost
stabilite 4 categorii de persoane cele mai defavorizate
cărora urmeză să li se distribuie produse alimentare (făină,
mălai, paste făinoase, biscuiţi, orez şi lapte praf) furnizate
din stocurile de intervenţie ale Comisiei Europene, în
PRODUSE ALIMENTARE PENTRU CELE MAI
DEFAVORIZATE PERSOANE DIN COMUNITATE
PEAD 2011 (Plan European Agricol de Dezvoltare)
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 7
conformitate cu prevederile regulamentului comisiei, pe
baza listelor nominale cu persoanele beneficiare transmisă
de către Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, Direcţia de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, Agenţia
Judeţeană Oficiul Forţe de Muncă:
a) pensionarii sistemului public de pensii ale căror
drepturi obţinute din pensie sau după caz pensii cumulate,
care se află sub 400 lei/lună;
b) persoanele cu handicap grav şi accentuat, adulţi şi
copii, neinstituţionalizate;
c) şomerii care beneficiază de indemnizaţia de şomaj
acordată potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002;
d) familiile şi persoanele singure care beneficiază de
Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.
Persoanele care se află într-un grad de handicap
şi sunt dependente de serviciile altei persoane, bâtrânii
care sunt imobilizaţi şi sunt beneficiari ai programului
PEAD 2011, autorităţile locale ale comunei Vlăsineşti,
vor asigura trasportul produselor alimentare la domiciliul
acestora în baza listei, cu datele de identificare, cantitatea
primită, data şi semnătura persoanei.
Inspector Asistenţă Socială,
Valentina APĂLIOAEI
RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI
ŞI AL LOCUINŢELOR 2011
Desfășurat în perioada 20- 31 octombrie 2011, recensământul populației și locuințelor reprezintă un instrument indispensabil de asigurare a informațiilor pentru
fundamentarea deciziilor în domeniul economic și social, pentru proiectarea populației pe
un orizont mai apropiat sau mai îndepărtat de timp , pentru construirea politicilor de
dezvoltare economică și socială a țării. Fiind primul recensământ al populației și locuințelor
după intrarea României ca stat membru în Uniunea Europeană. A fost o acțiune complexă
realizată simultan în toate statele membre, având ca scop extinderea fondului de informații care să caracterizeze evoluția în timp a familiilor respectiv a gospodăriilor, componentele
de bază ale convețuirii umane.
Baza legală pentru desfășurarea recensământului populației și locuințelor în
România a fost asigurată de O.G nr.36/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr.5/2008,
H.G nr.1502/2009, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul de recenzare s-a desfășurat și în comuna noastră, în toate localitățile ei, fiind colectate date referioare la
populație, incluzând caracteristici demografice, sociale și economice ale persoanelor individuale, nucleelor familiale și ale
gospodăriilor, precum și caracteristici cu privire la locuințe și clădiri în care se află locuințe.
Dacă până la efectuarea acestui recensământ din bazele de date existente la nivelul primăriei, populația comunei era
de 3205 locuitori/total, după încheierea acestei acțiuni s-a constatat o scădere a populației până la cifră de 3080 locuitori.
Populația fiind într-o continuă scădere de la un an la altul ca urmare a mortalității în creștere, a natalității din ce în ce mai
scăzute și a plecării populației la muncă în străinătate. Ținem să precizăm că, persoanele plecate pentru o perioadă mai mare de
12 luni, nu mai sunt socotiți ca făcând parte din populația stabilă a comunei. Așadar în tabelul de mai jos, vă prezentăm datele
provizorii obținute în comuna Vlăsinești: Prelucrarea datelor și publicarea rezultatelor definitive se face de către Secretariatul Tehnic Județean Botoșani, din
cadrul Comisiei Județene pentru Rcensământul Poplulației și Locuințelor 2011.
În comuna Vlăsinești, pe întreaga perioadă de recenzare, nu au fost evenimente deosebite, care să pună în dificultate
activitatea recenzorilor, fapt pentru care Primarul comunei Vlăsinești, d/l LUCIAN TRUFIN, mulțumește recenzorilor și tuturor locuitorilor pentru disponibilitate.
Întocmit, Lăcrămioara LEBĂDĂ
Inspector în cadrul aparatului de specialitate
al Primarului comunei Vlăsinești
Localitate
componentă Locuințe convenționale Numărul
Gospodăriilor Populației
Populație
stabilă
Din care:
Ocupate Neocupate Bărbați Femei
VLASINEȘTI 670 16 620 1578 761 817
SÎRBI 395 12 360 1048 516 532
MIRON COSTIN 190 14 136 454 225 229
TOTAL
COMUNĂ 1255 42 1116 3080 1502 1578
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 8
Într-un cadru de impresionantă amploare, în spiritul înaltelor şi frumoaselor noastre tradiţii patriotice, vlăsineştenii
au omagiat, sfânta sărbătoare a României şi a românilor de pretutindeni, 1 DECEMBRIE.
Dis-de-dimineaţă, se arboraseră steaguri tricolore la toate sediile instituţiilor din comună şi, de-o parte şi de alta a
străzilor principale; mulţi gospodari din diferite zone ale celor trei sate procedaseră la fel, încât semnalul manifestărilor
închinate ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI a fost dat şi urma a se desfăşura după un PROGRAM întocmit cu o săptămână
în urmă, de-un colectiv de iniţiatiă, avându-l ca protagonist pe domnul PRIMAR, ing. LUCIAN TRUFIN, cu a cărui prezenţă
în rolurile principale ale tuturor festivităţilor mai de amploare suntem de mult familiarizaţi.
Înainte de ora 11, când sala căminului cultural devenise deja neîncăpătoare pentru atâta lume câtă se adunase deja, sub
egida Primăriei şi a Filialei locale a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”, acelaşi domn PRIMAR împreună cu subsemnatul am
depus o frumoasă coroană de flori la MONUMENTUL EROILOR din localitate.
În căminul cultural, era uşor de remarcat prezenţa aproape a tuturor veteranilor de război şi a văduvelor de veterani
din Vlăsineşti, Sârbi şi Miron Costin, a multor elevi şi cadre didactice şi a altor persoane de toate vârstele, din întreaga comună.
(S-a simţit, numaidecât, că majoritatea celor veniţi au răspuns invitaţiei speciale a primarului comunei, pentru că, de-a
lungul celor mai bine de două ore, cât a durat festivitatea, între cele două părţi s-a menţinut o continuă şi amicală comunicare.)
Rolul de prezentatoare a programului, de această dată, l-a avut d-ra prof. LIDIA MACSINIUC, care, mai întâi, a
anunţat cuprinsul acestuia şi ordinea în care urma să se desfăşoare manifestările, i-a invitat pe cei prezenţi să intoneze, odată cu
înregistrarea, IMNUL DE STAT AL ROMÂNIEI, apoi i-a poftit pe cei trei preoţi parohi din comună să oficieze ceremonialul
religios prilejuit de Ziua Naţională a României.
A urmat un emoţionant cuvânt introductiv, rostit de d-l primar, după care subsemnatul şi d-l prof. Haralambie Holic
din Iaşi, fiu al satului Vlăsineşti, am prezentat comunicări pe tema Evenimentului sărbătorit.
În completarea simpozionului, un grup de elevi ai Şcolii Vlăsineşti, coordonaţi de d-ra prof. de istorie Mihaela Ghizu,
au improvizat un inspirat calendar al principalelor momente care au premers MARII UNIRI, iar în continuare, prezentatoarea
programului, d-ra prof Lidia Macsiniuc împreună cu d-l primar, au moderat un interesant dialog între tânăra generaţie / elevi şi
veterani de război. ( Au impresionat până la lacrimi, mai ales evocările veteranului de război, Ion Vasiliniuc, de-o seamă cu
Unirea – 93 de ani - , din cei 14 ani petrecuţi într-un lagăr siberian. Ani grei, de muncă silnică, foame, frig, mizerie şi
înstrăinare...şi amintirile de pe front ale veteranului Dumitru Honciuc, invalid de război, dar şi frumosul „recital” de cântece
populare şi obiceiuri de Crăciun şi An Nou, susţinut de veteranii – fraţi: Ion şi Toader Damian.)
A urmat un moment şi mai emoţionant: decernarea diplomelor de onoare, tuturor veteranilor: Damian Ioan, Damian
Toader, Honciuc D. Gheorghe, Vasiliniuc I. Ioan, Honciuc Mihai, Creţu P.Ioan, Honciuc Dumitru, Ţaric Vasile, Faliboga
Neculai, Hîrtopeanu I. Dumitru, Creţu Gheorghe, Olariu Dumitru, Creţu Mihai, Biciuşcă Mihai şi văduvelor de veterani:
Moruz Ana, Honciuc Niculina, Ţighiliu Ana, Incău Maria, Maxiniuc Emilia, Velniciuc Aneta, Şlencu Aspazia, Şologon Elena,
Covaliu Floarea, Butnariuc Maria, Părău Maria, Trufin Maria, Hriniuc Maria, Başag Filareta, Neagu Elena, Boicu Eugenia,
Babiuc Elena, Holic Alexandrina, Boţic Iulia, Honciuc Elena, Honciuc Maria, Honciuc Hareta, Cotic Olga, Creţu Maria,
Lebădă Sandina, Bujor Leontina, Chiuc Maria, Alexa Eugenia, Iosub Lucia, Scutaru Elena, Aruştei Paraschiva, Cojocaru
Elena, Rusu Maria, Creţu Maria, Sârbu Lucreţia, Cojocaru Elena, Juncanaru Catinca, Ungureanu Catinca, Cojocaru Elena şi
Romanescu Maria (văduvă de război),
moment în care d-l primar a găsit cuvinte de
felicitare, încurajare şi îmbărbătare pentru
fiecare suflet.
În încheierea manifestărilor, au
evoluat pe scenă grupul vocal „Balada” al
elevilor de la Şcoala din Miron Costin,
pregătit de talentatul şi minunatul preot,
Cristian Dumitraş şi Ansamblul Căminului
cultural Vlăsineşti „Hora”, instruit de
coregraful, Mihai Crap.
Înainte de a părăsi sala căminului
cultural, veteranii de război şi văduvele de
veterani au fost reţinuţi, de d-l primar la un
moment de confesiuni şi la o gustare de post
apetisantă, şi la un pahar de vin bun...
Prof. Gheorghe BURAC
SĂRBĂTOARE A ÎNTEGII COMUNITĂŢI
1 DECEMBRIE 2011
LA VLĂSINEŞTI - FESTIVITATEA DE ANVERGURĂ
ÎNCHINATĂ ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI ORGANIZATĂ
DE PRIMĂRIE, ŞCOALĂ, CĂMINUL CULTURAL ŞI BISERICI .
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 9
CUVÂNT DE SUFLET AL D-LUI PRIMAR, LUCIAN TRUFIN,
ADRESAT VLĂSINEŞTENILOR, CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII
ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI
Preacucernici părinţi,
stimate D-le Director, Gheorghe Burac, stimate D-le Prof. Haralambie Holic,
stimate cadre didactice, dragi elevi,
dragi doamne văduve ale veteranilor de război,
onorat auditoriu,
BUNĂ ZIUA !!!
Dragi şi bravi veterani de război, cu sentimentul de înaltă cinstire şi aleasă preţuire pentru voi, cei mai în
vârstă ostaşi ai ţării, din comuna Vlăsineşti, mă adresez astăzi în această ZI MĂREAŢĂ, ca un înalt şi vibrant
însemn de recunoştinţă pe care ţara şi naţiunea le-o poartă vitejilor luptători de atunci, bravilor veterani de război de
astăzi...şi vă adresez tuturor un călduros „LA MULŢI ANI!”.
Ziua de 1 DECEMBRIE este o dată cu rezonanţă istorică pentru noi toţi cei prezenţi aici, pentru veteranii
prezenţi, supravieţuitorii celui de-al Doilea Război Mondial. Este un moment cu puternice încărcături emoţionale, de
rememorare a unui trecut glorios, dar şi a unor momente de dăruire, devotament şi credinţă petrecute în cei mai grei ani ai
războiului...
Astfel, prin acest prim eveniment organizat în comuna Vlăsineşti, am dorit să-i sărbătorim în această zi, în
primul rând, pe veteranii de război, întrucât cred eu că, este un fericit prilej de a le adresa un sincer şi de suflet omagiu
de recunoştinţă pentru curajul şi bărbăţia, vitejia şi dăruirea care i-au animat pe parcursul războiului, când, în plină
tinereţe şi formare creatoare, din toate satele şi de pe ogoare, au răspuns fără zăbavă chemării patriei la vremuri de
cumpănă, dar şi pe tinerele de odinioară, soţiile şi văduvele veteranilor de război de astăzi, care însufleţite de acelaşi
motiv, iubirea de ţară, au îndurat ani grei de aşteptare...
În anul 1941, veteranii de război de astăzi, prezenţi aici, au fost chemaţi la arme ca să lupte pentru recuperarea
teritoriilor ţării ciuntite prin forţă şi dictat de hrăpăreţul de la răsărit, imperiul stalinist, transformat mai apoi în imperiu
comunist.
În acest timp istoric, aţi înţeles că ţara se afla din nou în primejdie. La chemarea patriei, aţi lăsat familia,
gospodăria şi grădina, plugul sau pana de scris. În acel moment, fiecare dintre voi a rostit în gând „Doamne, ajută-mă!”
şi, cu semnul sfintei cruci, aţi pornit încrezători spre drapelul de luptă al unităţii la care aţi fost repartizaţi, spre a înlocui
temporar activitatea din gospodărie cu cea militară, cu puşca, mitraliera, tunul, tancul, avionul şi nava de luptă.
Vreme de aproape patru ani (1941-1945), Dumneavoastră, vitejii veterani de război, v-aţi târât pe coate şi v-aţi
apropiat de tranşeele duşmane ziua şi noaptea, aţi asaltat cazemate, adăposturi şi clădiri din care se revărsau rafale
ucigaşe de gloanţe. Aţi trecut prin baraje de artilerie, când vieţile voastre se aflau în primejdie la fiecare pas, dând
dovadă de curaj şi voinţă, luptând cu eroism...
În astfel de condiţii v-aţi petrecut cei mai frumoşi ani ai tinereţii, prin tranşee, câmpii, munţi şi păduri, dar aţi
dovedit demnitate ostăşească, credinţă în Dumnezeu şi nădejdea de a depăşi rigorile războiului.
În luptele purtate cu vrăjmaşul, uneori aţi fost învinşi în împrejurări deosebite, dar voi, vitejii luptători de atunci,
veteranii de azi, v-aţi păstrat voinţa şi credinţa de a învinge. Cei căzuţi prizonieri de război în lagărele de captivitate au
îndurat îngrozitoarele torturi fizice şi morale, pentru că aici nu se întrevedea niciun termen de scăpare.
Revoluţia din decembrie 1989 a însemnat şi pentru veteranii de război vremuri noi, sfârşindu-se cu indiferenţa şi
umilinţa. Prin strădania Biroului Executiv al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război Bucureşti , instituţiile statului
român au legiferat drepturile cuvenite veteranilor de război. Însă cu adâncă durere sufletească recunosc, că, în ultima
perioadă, guvernanţii au ştirbit o parte din drepturile pe care le-aţi câştigat cu sângele vărsat pe câmpul de bătălie,
ajungându-se până acolo încât, unora li s-a micşorat până şi pensia binemeritată.
Veteranilor pe care îi mai avem printre noi, să le acordăm onorul cuvenit, ei aflându-se cu tâmplele albite de
ninsoarea timpului, cu faţa brăzdată de asprimea vremii şi cu mersul şovăielnic îndreptându-se treptat către amurgul
vieţii; dar poartă încă o deosebită afecţiune faţă de armata ţării şi o nemaiîntâlnită credinţă, în adevăr şi dreptate socială.
Toată cinstea şi admiraţia, şi văduvelor de război, cărora le adresez calde felicitări, urări de multă sănătate,
depline satisfacţii pe toate planurile vieţii !!!
Şi bunicii mei au fost veterani de război şi alţi ascendenţi de-ai mei, foşti camarazi ai unora dintre
dumneavoastră; şi de la ei am aflat despre groaza, ororile şi chinurile prin care au trecut în timpul războiului. I-au ţinut în
viaţă doar dorul de familie şi dragostea de ţară.
Am crescut cu poveştile şi istorisirile din cel de-al Doilea Război Mondial şi, de fiecare dată, mă impresionau,
făcându-mă să înţeleg cât de mult şi-au iubit ţara... înaintaşii noştri!
Ca şi Dumneavoastră, dragi vetereani !
Este prea puţină mulţumirea pe care v-o putem aduce noi astăzi, pentru sacrificiul făcut în timpul războiului.
Aproape că mă ruşinez când mă gândesc că pentru suferinţa îndurată, pentru sângele vărsat, eu pot să vă spun doar un
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 10
cuvânt: MULŢUMESC ! Vă mulţumesc din suflet pentru că ne-aţi lăsat o ţară !
Un alt scop al activităţii de astăzi, este crearea unei punţi de legătură între trecut şi prezent prin aducerea faţă în
faţă a celor două generaţii, eroii de ieri, veteranii de astăzi, cu elevii de astăzi, viitorul de mâine, dorind astfel să
responsabilizez tânăra generaţie, prin exemplul de înalt civism şi patriotism de care au dat dovadă bătrâna generaţie.
Îmi doresc ca acest gen de activitate să devină o obişnuinţă în rândurile celor tineri, să fie un imbold pentru
aceştia, un înalt exemplu de respect profund adus celor care s-au jertfit pentru libertatea noastră, exemplu care să le ofere
posibilitatea de a-i urma şi depăşi chiar...
Mă adresez acum copiilor şi tinerilor care sunt prezenţi aici: avem datoria din respect pentru sângele românesc
vărsat în toată ţara, în toată Europa, să redăm valoare noţiunii de patriotism; avem datoria să păstrăm icoană în suflet
drapelul tricolor - roşu, galben şi albastru - momente ca acestea, să fie oferite nu numai veteranilor dar şi vouă, dragi
copii, momente unice cu care, nu ştiu dacă o să vă mai întâlniţi...
Avem datoria, din respect pentru sutele de mii de morminte, în care soldaţi români îşi dorm somnul de veci, să
murmurăm în fiecare zi ca pe o rugăciune măcar o strofă din Imnul României.
Din dragoste pentru veteranii noştri de război şi din respect pentru eroii noştri avem datoria să nu încetăm să fim
ROMÂNI !
Şi-acum mă voi adresa vouă, tuturor, celor care urmăm pe aceşti veterani de război, spunându-vă cu tărie că eu
cred că avem dreptul să sărbătorim Ziua României doar dacă dăm dovadă că suntem români adevăraţi. Prin români
adevăraţi înţeleg a fi, elevi sârguincioşi şi ascultători de părinţi, de cadrele didactice, adolescenţi educaţi şi muncitori, cu
respect faţă de oamnei şi ţara în care trăiesc, părinţi devotaţi şi iubitori de copii, vârstnici, credincioşi şi înţelepţi,
caractere şi principii pe care le găsesc „cu vârf şi îndesat” la veteranii de război, cei pe care-i sărbătorim astăzi, adevăraţi
români, aşa cum îi definesc eu. Prin ceea ce facem noi astăzi aici, consider că îndeplinim condiţia de buni români.
În numele Instituţiei pe care cu onoare o reprezint, în numele vlăsineştenilor, ca primar al comunei Vlăsineşti,
imi iau libertatea de a le ura din ce în ce mai puţinilor veterani de război, sănătate, pace în suflet şi viaţă liniştită atât
cât o vrea Dumnezeu.
Dumneavoastră v-aţi făcut datoria şi mă plec în faţa dumneavoastră !
Închei prin a mulţumi celor care au sprijinit iniţiativa mea, de a sărbători aşa cum se cuvine Ziua Naţională a
României şi în Vlăsineşti, domnilor profesori, Gheorghe Burac şi Haralambie Holic, cadrelor didactice ale Şcolii
Vlăsineşti, d-nei Director Livia Ciucălău, elevilor, membrilor grupului vocal „Datina”, condus de preotul Cristian
Dumitraş, Ansamblului Folcloric „Hora” al Căminului Cultural Vlăsineşti, condus de către instructorul Mihai Crap,
colegilor din Primărie, d-lui viceprimar Romică Trufin, d-nei consilier Ana Dăscălescu, pentru buna şi neobosita
implicare în organizarea acestui eveniment.
Dumnezeu să vă binecuvânteze, să vă răsplătească după marea îndurare, pentru jertfa dumneavoastră
nebănuită, adusă pe altarul apărării patriei noastre sfinte !!!
LA MULŢI ANI !
Lucian TRUFIN, primarul comunei VLĂSINEŞTI
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 11
Uriaşa forţă a mulţimii vuinde, în dorinţa ei năprasnică
de a da la o parte răul, a plătit în zilele glorioase ale lui
Decembrie 1989 un tribut greu.
O părticică a acestui tribut a dat-o şi satul nostru, iar
măsura lui sunt vieţile celor doi fii pe care-i comemorăm şi
acum: MARCEL STOICIUC şi MITICĂ MERTICARU.
Suntem mândri de ei, că s-au jertfit pentru ca în această
ţară să nu mai triumfe asupra adevărului minciuna, asupra liniştii
teroarea, pentru restaurarea libertăţii superior înţelese, a
înţelepciunii şi discernământului, a respectului pentru om, a
compasiunii pentru cei aflaţi la necaz şi a iubirii între oameni.
Revoluţia din Decembrie ne-a dovedit încă o dată că
harul vine de la Dumnezeu, dar lupta rămâne a omului, îi
aparţine prin destin.
Fie ca acest moment de cinstire să ne apropie încă o dată cu sufletul de eroii noştri şi prin ei de eroii întregului
nostru neam.
Prof. Gheorghe BURAC
TRIBUTUL NOSTRU
PLĂTIT CU SÂNGE ÎN DECEMBRIE 1989
URĂRI ADRESATE
VLĂSINEŞTENILOR,
DE CRĂCIUN ŞI ANUL
NOU
Sfintele sarabatori ale CRACIUNULUI si NOULUI AN sa va aduca numai sanatate si impliniri iar cantecele ingerilor care vestesc nasterea DOMNULUI sa va umple sufletele si casa de bucurii si sperante. Va urez sa aveti un CRACIUN LUMINOS si un AN NOU mai bun, plin de satisfactii, alaturi de cei dragi si atat de imbelsugat cat sa aveti sa dati crestineste si celor care au mai putin !
La multi ani !
Lucian TRUFIN – primarul Comunei
VLĂSINEŞTI
Acum in pragul SFINTELOR SARBATORI ALE CRACIUNULUI, sa aaveti parte de sanatate, clipe minunate, de bucurii si fericire alaturi de cei dragi. In anul ce incepe sa aveti puterea sa va indepliniti toate visele si dorintele. Sarbatori senine si un AN NOU cat mai imbelsugat !
LA MULTI ANI !!!
Colectivul PRIMARIEI VLASINESTI
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 12
teşti, şi dumnezeiasca rugăciune, maica tuturor faptelor bune.
Sfânta Parascheva a adăugat la rugăciunile ei încă
două fapte bune: postul şi milostenia. Căci postul dă aripi rugă-
ciunii şi o înalţă la cer, iar milostenia, fiica cea dintâi a iubirii,
duce rugăciunea înaintea tronului Preasfintei Treimi. Astfel,
mireasa lui Hristos nu gusta nimic până seara, în zilele de post,
iar în sărbători, când se întorcea de la biserică, îşi schimba de
multe ori hainele ei bune şi de preţ, date de părinţi, cu hainele
rele şi rupte ale copiilor săraci, care cereau milostenie la uşa
bisericii.
Nenumărate sunt minunile şi vindecările de boli ce s-
au făcut credincioşilor, care au alergat cu rugăciuni şi lacrimi la
moaştele Preacuvioasei maicii noastre, Sfânta Parascheva de la
Iaşi, de-a lungul a 350 de ani de când ocroteşte Moldova şi ţara
noastră.
Sfânta Parascheva de la Iaşi se bucură în ţară de un
cult deosebit, mai mult decât toţi ceilalţi sfinţi locali care au
moaşte în România. În fiecare zi, la Catedrala mitropolitană din
Iaşi, de dimineaţă până seara târziu, se face un mic pelerinaj
local continuu, cu credincioşi de toate vârstele şi din toate locuri-
le, veniţi la rugăciune. În mod deosebit în sărbători, în posturi şi
în fiecare vineri, considerată „Ziua Sfintei Vineri", adică a
Cuvioasei Parascheva, vin mulţi credincioşi şi se închină la raclă
cu credinţă, aducând flori, daruri şi îmbrăcăminte pe care le ating
de racla cuvioasei pentru a dobândi ajutor, sănătate şi binecuvân-
tare.
Dar cea mai mare zi de prăznuire din tot anul este ziua
de 14 octombrie, ziua Maicii noastre Sfanta Parascheva, când
are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din ţara noas-
tră, la care participă închinătorii de la sate şi oraşe, din toate
colţurile ţării. Această zi este considerată un adevărat pelerinaj
bisericesc naţional, care durează până la 3 zile.
Marea evlavie a poporului dreptcredincios faţă de
Sfânta Cuvioasă Parascheva se explică tocmai prin convingerea
şi constatarea că ea este mult folositoare, dăruind ajutor, prin
rugăciunile ei, tinerilor şi bătrânilor, fecioarelor şi mamelor,
bolnavilor şi săracilor. Puterea ei vine din sfinţenia şi din bună-
tatea ei, adică din iubirea ei faţă de Dumnezeu şi faţă de oame-
ni.
Puterea de ajutorare a sfinţilor este, de fapt, iubirea lui
Dumnezeu care se revarsă prin sfinţi pentru a întări legătura
sfântă între oameni şi Dumnezeu, mai ales când oamenii iubesc
Biserica lui Hristos şi cinstesc pe sfinţii Lui. Prin urmare, comu-
niunea sfinţilor cu Dumnezeu întăreşte şi comuniunea oamenilor
în rugăciune, în căutarea sfinţeniei şi a ajutorului lui Dumnezeu.
Sfânta Cuvioasă Parascheva adună, prin sfinţenia,
bunătatea şi rugăciunile ei făcătoare de minuni, credincioşi orto-
docşi din popoare diferite ca: români, greci, bulgari, sârbi, ş.a.
Sfinţii nu aparţin numai neamului lor, ci ei sunt ai lui Dumnezeu
şi ai întregii umanităţi; ei ajută pe toţi oamenii, fiindcă Dumne-
zeu iubeşte pe toţi oamenii. În acest înţeles, se spune că la o
mănăstire creştină ortodoxă din Serbia a venit un musulman ca
să se roage. Atunci, un ortodox l-a întrebat: - Cum de-ai venit să
te rogi la un sfânt de-al nostru? Musulmanul a răspuns: - Nu este
nici al nostru, nici al vostru, ci al lui Dumnezeu(Sfânta Paras-
cheva – Călăuza pelerinilor, Editura mitropolitană, Trinitas, Iaşi,
2000, pagina 53). Cu alte cuvinte, sfinţenia este iubire şi bunăta-
te dumnezeiască fără graniţe, care se revarsă în lume prin legătu-
ra rugăciunii.
Să cerem, aşadar, Sfintei Cuvioase Parascheva să ne
ajute cu rugăciunile ei, ca să ne putem ruga şi noi ca şi ea, să
chemăm ajutorul lui Dumnezeu, nu numai pentru noi înşine, ci şi
pentru alţii.
Preacuvioasă Maică, Sfânta Parascheva, roagă-te
lui Dumnezeu pentru noi !
P.C.Pr.ic.stav. BELCIUG VASILE
Parohia „ADORMIREA MAICII DOMNULUI” Vlăsineşti
Sfânta maica noastră Parasche-
va, numită „cea Nouă", de la Iaşi,
„a Moldovei luminătoare" şi
lauda întregii Ortodoxii, s-a
născut în satul Epivat din Tracia
răsăriteană, nu departe de Cons-
tantinopol, pe la începutul seco-
lului al Xl-lea, din părinţi bine-
c r e d i n c i o ş i ş i d e b u n
neam. Sfânta Parascheva, iubind
mai mult decât orice pe Hristos,
la vârsta de aproape 15 ani, a
intrat într-o mănăstire de fecioare
din oraşul Ieraclia Pontului. După cinci ani se închină la Mor-
mântul Domnului şi se nevoieşte mai mulţi ani într-o mică
mănăstire de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului.
La vârsta de 25 de ani, luând poruncă de la îngerul
Domnului, s-a reîntors în patrie şi s-a nevoit încă doi ani lângă
biserica satului natal, Epivat. Pe la jumătatea secolului XI, anul
1050, la vârsta de 27 de ani, Sfânta Parascheva şi-a dat sufletul
în mâinile Domnului şi a fost înmormântată aproape de malul
mării. Mai târziu, în urma unor minuni la mormântul ei, moaşte-
le Cuvioasei Parascheva au fost aflate întregi în pământ şi s-au
pus în biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, spre cinstire şi
închinare. Aici au stat sfintele ei moaşte aproape 175 de ani.
În anul 1223, ţarul româno-bulgar Ioan Asan al II-lea
(1218-1241) a strămutat moaştele Cuvioasei Sfânta Parasche-
va la Târnovo, capitala Bulgariei, fiind depuse în catedrala cu
hramul „Adormirea Maicii Domnului". Mai târziu, fericitul pa-
triarh Eftimie al Bulgariei scrie „Viaţa Cuvioasei Parascheva" şi
o trece în sinaxarul Bisericii cu zi de prăznuire la 14 octombrie.
Din a doua jumătate a secolului XIV, cultul Sfintei Parasche-
va trece şi la nordul Dunării, în cele trei ţări române.
La Târnovo au stat moaştele celei numi-
ta Sfânta Parascheva 160 de ani. În anul 1393, căzând Bulgaria
sub ocupaţia turcilor, sfintele ei moaşte au fost dăruite pentru
puţin timp lui Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti. După
trei ani, turcii le-au dat cneghinei Anghelina a Serbiei, care le
strămută la Belgrad, unde rămân 125 de ani.
În anul 1521, turcii ocupă şi Serbia şi iau din nou osta-
tice moaştele binefăcătoarei noastre, Sfânta Parascheva, pe care
le duc în palatul sultanului din Constantinopol. Apoi, sfintele ei
moaşte sunt răscumpărate de la turci de către Patriarhia Ecume-
nică cu 12.000 de ducaţi de aur şi rămân în Catedrala patriarhală
din Fanar timp de 120 de ani. În anul 1641, însă, ajungând Pa-
triarhia de Constantinopol datoare la Poarta otomană cu sume
mari de bani, ce reprezentau birul anual impus asupra Bisericii,
patriarhul Partenie a dăruit moaştele Cuvioa-
sei Sfânta Parascheva, drept recunoştinţă, domnului Moldovei,
Vasile Lupu, care a achitat turcilor toate datoriile patriarhilor de
Constantinopol şi Ierusalim pe mai mulţi ani.
În anul 1641, la 13 iunie, moaştele Preacuvioasei mai-
cii noastre Sfânta Parascheva au ajuns în Iaşi şi au fost aşezate
cu multă cinste în frumoasa biserică atunci zidită, a Mănăstirii
Sfinţilor Trei Ierarhi. Aici au stat până la 26 decembrie, 1888,
când au fost scăpate prin minune de un incendiu. Apoi au fost
transferate în noua Catedrală mitropolitană din Iaşi unde se află
şi astăzi.
Trei au fost marile virtuţi care au împodobit sufletul şi
viaţa Preacuvioasei Maicii noastre Sfânta Parascheva de la Iaşi:
îngereasca feciorie, milostenia, adică lepădarea de cele pămân-
POPAS DUHOVNICESC
SFÂNTA CUVIOASĂ
PARASCHEVA DE LA IAŞI
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 13
bisericuţă, unde au început să se
petreacă tămăduiri miraculoase.
Un boier credincios s-a
vindecat acolo şi a decis să
dărâme vechea construcţie,
pentru a face un lăcaş sfânt mai
mare.
Săpând la temelie, el
a găsit moaştele Sfântului
Dimitrie. Astăzi, în Salonic se află o frumoasă biserică de rit
ortodox, una dintre cele mai mari din Grecia, unde sunt
adăpostite moaştele Sfântului, într-o biserică în miniatură, de
forma unui hexagon şi cu acoperiş de argint. În cripta subterană,
unde a avut loc martiriul Sfântului, se poate vedea o fântână în
care se spune că i-a fost aruncat trupul.
Rugăciune către Sfântul Dimitrie
Învăţătorului dreptslăvitoarei credinţe celei întru
Hristos, surpătorului şi ruşinătorului păgânătăţii, Izvorâtorului de
mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostaşul cel adevărat al lui
Hristos, care s-a arătat Bisericii ca un soare şi mare apărător
credincioşilor, toţi acum cântări de mulţumire şi laude din suflet
cu dorire aducându-i să-i cântăm: bucură-te, Izvorâtorule de mir,
Mare Mucenice Dimitrie! (fragment din Acatistul Sfântului
Dimitrie Izvorâtorul de mir).
PC. Pr. CONSTANTIN ŞARAMET,
Parohul Bisericii" Sfântul Mare Mucenic Dimitrie " - Sârbi
SFÂNTUL DIMITRIE IZVORÂTORUL DE MIR
Pomenit de întreaga creştinătate la 26 octombrie,
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie aduce pelerini nu doar la
Salonic, unde i se găsesc moaştele, ci şi în lăcaşurile sfinte de la
noi care-i sunt dedicate.Un astfel de sfânt locaș este si biserica
din satul nostru, Sârbi.
Un sfânt cu o viaţă legendară, Marele Mucenic
Dimitrie a fost guvernator al oraşului grec Salonic în vremea
împăratului roman Maximian Galeriu.
Aflând împăratul că Dimitrie îi ajută pe creştini în loc
să-i pedepsească şi că el însuşi se roagă lui Hristos, l-a întemniţat
şi l-a supus la multe chinuri.
Acestea s-au întâmplat în jurul anului 300 d. Hr.
Sfântul, aflat în închisoare, nu şi-a pierdut credinţa şi în ciuda
rapidei sale decăderi, a continuat să-l mărturisească pe
Mântuitor, vorbindu-le -celor închişi despre învăţăturile Lui şi
făcând minuni în numele Domnului.
O viaţă dedicată credinţei
În temniţa în care fusese trimis de împăratul păgân
Maximian Galeriu, Sfântul Dimitrie l-a întâlnit pe Nestor, un
tânăr creştin.
El i-a cerut să se roage lui Dumnezeu pentru a-l putea
învinge pe gladiatorul Lie, cu care trebuia să lupte la porunca
împăratului. În acest fel, într-o zi de 26 octombrie, Nestor a
biruit. Înfuriat, împăratul a poruncit uciderea lui şi a lui Dimitrie.
Când a fost străpuns cu suliţele, n-a curs sânge, ci mir, de unde
provine şi numele lui: Izvorâtorul de mir.
Moaştele, găsite printr-o minune
Pe locul unde a fost martirizat Sfântul, a fost ridicată o
zeu, în aceeaşi clipă a aparut Voie-
vodul cel prea stralucit al Arhanghe-
lilor, care, tragandu-şi sabia de foc,
a grăit cu glas de flăcări şi cu buze
de văpăi: "Să luăm aminte! Cine e
ca El?" Si deodata, Lucifer cu în-
treaga lui ceată s-a prăbuşit din în-
ălţimile cerului în văile pământului.
Acest Voievod al Arhang-
helilor care a spus: "Cine e ca El?",
adică cine poate sa fie ca Dumnezeu de mare, de slăvit si atoto-
puternic, e însuşi Arhanghelul Mihail. Căci de la acest cuvânt de
credincioasă marturisire şi-a luat si numele, pentru că Mihail, în
vechea limbă biblică, aceasta înseamnă: Cine e ca El. De aceea şi
Voievodul cetelor îngereşti, văzând cum cel ce a greşit a cazut ca
fulgerul din cer, a grăit către toţi îngerii ce au ramas credincioşi
Domnului: Să luăm aminte, noi cei ce suntem creatura lui Dum-
nezeu, la pedeapsa pe care au primit-o cei ce s-au lasat ispititi de
mandrie! Ei au fost până acum lumină iar de acuma sunt întune-
ric! De aceea Sfântul Arhanghel Mihail este numit şi Înger al
legii.
Sfântul Arhanghel Gavriil ne e cunoscut ca cel ce a
adus din cer pe pământ vestea lui Ioachim si a Anei, că va naşte
pe Fecioara Maria, iar la plinirea vremii, tot el a vestit pe această
Fecioară că de la Duhul Sfânt ea va naşte pe Fiul lui Dumnezeu.
Şi tot despre Sf. Arhanghel Gavriil se spune că, înfăţişându-se in
veşmânt alb, a răsturnat piatra la Mormântul Domnului şi a vestit
Învierea Domnului femeilor mironosite... din aceste motive şi
multe altele pe care nu ni le putem permite acum să le amintim,
Arhanghelul Gavriil este numit şi Înger al darului.
Pr. CRISTIAN DUMITRAŞ –
Parohul Bisericii SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL –
Miron Costin
SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL
“La început Dumnezeu a creat cerurile şi
pământul” (Facere 1, 1). Cu aceste cuvinte începe Sfânta
Scriptura, făcând referire la începuturile creaţiei. Din acest verset
noi, ca şi creştini, acceptăm faptul că ceea ce vedem în jurul
nostru nu sunt produsul întâmplării sau hazardului, ci sunt
“produsul” Cuiva care este cu mult peste puterea noastră de
înţelegere. Pe lângă acest lucru, înţelegem de aici că Dumnezeu,
Creatorul ceasului perfect este „Făcătorul cerului şi al
pământului”, aşa cum de mici copii mărturisim noi ortodocşii în
Crez, la Sfânta Liturghie sau acasă. Ei bine, la prima vedere am
putea crede că formula “cerul şi pământul” se referă la pământul
propriu-zis şi la norii şi straturile atmosferice care înconjoară
pământul. Nu putem exclude acest lucru, însă Sfinţii Părinţi ai
Bisericii au dat pe lângă aceasta şi o interpretare extinsă
cuvântului “cer”, care nu s-ar referi nu numai la ceea ce este în
văzduh, ci face referire şi la lumea nevăzută, la lumea îngerilor şi
a duhurilor.
La data de 8 noiembrie a fiecărui an, în Biserica
Ortodoxă avem o zi sfântă, dedicată cinstirii tuturor „cereştilor,
fără de trup puteri” şi a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil,
doi dintre cei mai importanţi Arhangheli menţionaţi în Sfânta
Scriptură. De menţionat şi faptul că aşa cum există îngeri buni,
exista şi îngeri răi… Lucifer, cel ce era ca şi o stea strălucitoare
între îngeri printr-o deosebită frumuseţe, dar şi chemare, căci era
şeful unei mari cete îngereşti - a râvnit o şi mai mare slavă decât
aceea pe care o avea. Şi ceva mai mult, a zis în cugetul lui:
"Ridica-mă-voi în ceruri, şi mai presus de stelele Dumnezeului
celui puternic voi aşeza jilţul meu! În muntele cel sfânt voi pune
sălaşul meu, în fundurile laturei celei de miazănoapte. Sui-mă-
voi deasupra norilor, si asemenea cu Cel Preaînalt voi fi"... (Isaia
14, 13-14). Dar iată că, pe cand această mandrie se urzea în el, şi
pe când ceata lui se pregătea de război contra slavei lui Dumne-
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 14
Ne apropiem cu paşi repezi de mult aşteptata sărbătoare a
Crăciunului, sărbătoare înzestrată cu tradiţii atât de frumoase la noi, la
români. Odată cu venirea acestei sărbători, în casele românilor se petrec
o serie de evenimente specifice cum ar fi împodobirea bradului,
aşteptarea preotului cu vestirea Naşterii Domnului, aşteptarea
colindătorilor, pregătirea bucatelor şi a mesei, întâmpinarea Moşului,
ascultarea de colinde, întâlnirea cu familia şi cu cei dragi, s.a.. Ei bine,
toate aceste evenimente prin specificul lor, au rolul de a ne apropia sau
de a ne îndepărta de adevăratul şi creştinescul sens al acestei sărbători.
Vom aduce în atenţie în cele ce urmează care este adevăratul sens al
Crăciunului, şi cum trebuie trăită creştineşte această sărbătoare.
În primul rând, Naşterea Domnului este precedată de 40 de
zile de post, un post mai blând decât postul Paştelui, când creştinii
postesc după putere şi se pregătesc şi cu sufletul de această sărbătoare.
Dacă suntem obişnuiţi să facem curăţenie în casele noastre pentru această sărbătoare, tot aşa trebuie să întâmpinăm
Crăciunul cu sufletul curăţat prin post şi spovedanie, împăcaţi cu noi înşine şi cu cei din jur. Pentru cei mai puţin
familiarizaţi cu postul , un preot mai bătrân spunea: dacă în post mănânci cărnuri şi alte bunătăţi, de Crăciun ce vei mai
mânca? Fără pregătirea specifică, creştinul se aseamănă unui om care intră îmbrăcat în haine murdare într-o casă
curată şi pregătită de sărbătoare.
Suntem obişnuiţi, ce-i drept, să ne concentrăm pe cele lumeşti la această sărbătoare, depărtându-ne de adevărata
ei semnificaţie. Nu întâmplător am numit Crăciunul şi Naşterea Domnului, ci pentru a atrage atenţia că noi, la această
sărbătoare nu serbăm ziua vreunuia dintre noi, nu serbăm bradul, nici pe Moş Crăciun, ci serbăm ziua de naştere a
Mântuitorului Iisus Hristos…mai bine de a 2000-a aniversare. Inevitabil, la fiecare Crăciun, îmi aduc aminte de un afiş
văzut cândva, pe el fiind reprezentat chipul lui Iisus născut în iesle, şi întrebarea: Când ţi-am zis să pregăteşti atât de
multe lucruri ca să îmi serbezi ziua Mea de naştere? Într-adevăr, nu putem renunţa la brad, la atât de îndrăgitul Moş
Crăciun, la frumoasa (de multe ori prea-bogata) masă din ziua de Crăciun când ne întâlnim cu apropiaţii noştri, însă nu
trebuie să uităm de adevărata semnificaţie a acestei sărbători: Naşterea Domnului. Dacă Îl îndepărtăm pe Hristos din
casele şi din inimile noastre la această sărbătoare, ea îşi pierde sensul şi nu îşi are rostul. Este ca şi cum la ziua noastră ar
veni mulţi invitaţi, ar manca şi ar bea, iar apoi s-ar întoarce la casele lor, fără ca măcar să ne felicite sau să ne aducă un
cât de neînsemnat dar, fără să ne bage în seamă…urât din partea lor!
Tocmai pentru a păstra sensul şi pentru a nu ne îndepărta de esenţa acestei însemnate sărbători, trebuie să
păstrăm legătura vie cu Biserica din comunitatea noastră, ea simbolizând la această perioadă peştera din Betleem unde S-
a născut Iisus acum mai bine de 2000 de ani, şi unde suntem chemaţi şi noi să renaştem la bunătate şi să spălăm răutăţile,
aducând un mic dar de smirnă sau tămâie cum i-au adus şi magii, aprinzând o lumânare, ascultând Sfânta Evanghelie
care istoriseşte evenimentul Naşterii şi cântând o colindă. Nimeni nu ne opreşte de la masă, de la veselie cu prietenii
noştri şi de la alte lucruri, însă toate acestea trebuie trăite la momentul potrivit, după specificul ortodox, adică întâi
rugăciunea şi sufletul iar apoi celelalte, asta pentru a nu ne numi neam de păgâni, ci creştini, pentru că îl serbăm pe
Hristos.
La mulţi şi binecuvântaţi ani! Sărbători fericite, cu pace, linişte şi bucurie în familii!
Pr. Cristian Dumitraş,
Parohia Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, Miron Costin.
CRĂCIUNUL - NAŞTEREA DOMNULUI
Deschideti usa si lasati spiritul Craciunului sa va intre in case !
Deschideti inimile si lasati BUCURIA si IMPLINIREA sa va intre in suflet ! Deschideti larg bratele si imbratisarea
voastra calda, vorba buna si gandul curat sa va fie cel mai de pret cadou pentru cei dragi !
Fie ca IUBIREA, INTELEPCIUNEA, INCREDEREA si GENEROZITATEA sa va calauzeasca pasii in Noul AN !
La multi ani !
Colegiul de redacţie al Revistei
« VLĂSINEŞTEANUL »
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 15
ŞCOALA, ACEEAŞI LUMINĂ
NOUTĂŢI ÎN LEGISLAŢIA ŞCOLARĂ
Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, işi produce efectele începand cu anul şcolar 2011-2012 .Astfel, anul
şcolar are 36 de saptămâni, însumând 177 de zile lucrătoare, conform Ordinului nr. 4292/2011.
Pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 36 de săptămâni, din care durata cursurilor 35 de săptămâni, o săptămână
fiind dedicată evaluarii naţionale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie la 15 iunie 2012.
Anul şcolar 2011-2012 se structurează pe doua semestre, după cum urmează:
SEMESRUL I Cursuri – luni, 12 septembrie 2011 – vineri, 23 decembrie 2011
Vacanţa de iarnă – sâmbată, 24 decembrie 2011 – duminică, 15 ianuarie 2012
SEMESTRUL al II- lea Cursuri – luni,16 ianuarie 2012 – vineri, 6 aprilie 2012
Vacanţa de primavară – sâmbată, 7 aprilie 2012 – duminică, 22 aprilie
Cursuri – luni, 23 aprilie 2012 – vineri, 22 iunie 2012
Vacanţa de vară – sâmbată, 23 iunie 2012 – duminică, 9 septembrie 2012
În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri:
* joi, 1 decembrie 2011 – Ziua Naţională a României
* marţi, 1 mai 2012 – Ziua Muncii
* luni, 4 iunie – a doua zi de Rusalii
Săptămâna 2 -6 aprilie2012, din semestrul al II-lea este dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, având un orar
specific şi face parte din programul numit ,,Şcoala altfel”. În această săptămână elevii au obligaţia de a participa la activităţile
desfăşurate, absenţele fiind înregistrate în catalog, la rubrica ,,Purtare”.
Tezele din semestrul I se susţin, de regulă până la data de 30 noiembrie 2011, iar cele din semestrul al II- lea până la data de
25 mai 2012.
Noutatea absolută pentru acest an şcolar este evaluarea iniţială a tuturor elevilor (după două săptămâni de recapitulare) la
început de an şcolar şi evaluarea finală la sfârşit de an. Notele obţinute de elevi sunt aduse la cunoştinţa părinţilor, nu sunt trecute în
catalog dar constituie repere în activitatea didactică.
S-a introdus (reintrodus) o ora de lectură obligatorie din totalul orelor de Limba si literatura română pe săptămână, fără însă
a se pune la dispoziţia elevilor texte suport, lucru care îngreunează activitatea didactică.
Începând cu 1 ianuarie 2012, conform legii, se va introduce costul standard per elev şi principiul ,,finanţarea urmează
elevul”. Prin aceasta măsură şcolile cu număr relativ redus de elevi vor fi dezavantajate, din cauza formulelor de calcul folosite.
Două lucruri esenţiale se vor modifica pentru elevii care au intrat în clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012: vor sta în
gimnaziu cinci ani şi examenul de admitere la liceu îl vor susţine la unitatea pentru care au optat.
Cu toate că metodologia privind constituirea şi funcţionarea Consiliului de administraţie în şcoli a apărut, conform
dispoziţiilor legii, ordinul de ministru se lasă aşteptat iar în şcoli funcţionează vechile consilii de administraţie.
Legea va intra în vigoare etapizat, cele prezentate mai sus fiind parte din articolele care sunt sau vor fi puse în aplicare în
acest an şcolar. Urmează ca anii şcolari următori să vina cu noutăţi pe care le vom enumera la momentul respectiv.
Prof. Livia CIUCĂLĂU, director al Şcolii coordonatoare Vlăsineşti
REGULILE DE PURTARE PENTRU ELEVI MAI SUNT VALABILE?
Am întâlnit în ultima vreme, printre atâtea şi atâtea scrieri o formulare care mi s-a părut destul de nepotrivită prin asocierea a
doi termeni : „furnizori de educaţie”. Plec spre dicţionarul limbii române şi găsesc:
Educaţie = ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării şi dezvoltării însuşirilor intelectuale, morale
sau fizice ale copilului, tineretului sau ale oamenilor, ale societăţii; bună creştere, comportare civilizată în societate.
Furnizor = persoană fizică sau juridică care furnizează, care procură (diverse materiale).
În cazul celor care lucrează în învăţământ, ei furnizează materie , dar nu de orice tip ci de cea mai bună calitate: materie
cenuşie! Mă întorc spre definiţia educaţiei şi găsesc acolo că e similară cu buna creştere. Asta înseamnă că, odată cu venirea în şcoală,
copilul aduce o moştenire importantă: educaţia din familie! Acolo dobândeşte regulile de bază ale comportării în societate: să fie
respectuos cu cei de lângă el, să salute, să se exprime cuviincios, să mănânce civilizat, să nu arunce ambalajele peste tot, să nu
întrerupă o conversaţie, să nu încalce regulile care îi sunt aduse la cunoştinţă încă din prima zi de şcoală. Şi totuşi, în spiritul unei
democraţii destul de prost înţeleasă, ne întrebăm: regulile de purtare pentru elevi mai sunt valabile? Să vedem mai întâi câteva din
regulile stipulate în regulamentul de ordine interioară al Şcolii cu clasele I-VIII „Gheorghe Burac” Vlăsineşti:
- art.5 Elevii trebuie să aibă între ei o atitudine cuviincioasă, colegială;
- art.8 Elevii vinovaţi de deteriorarea bunurilor şcolii vor suporta plata tuturor lucrărilor necesare reparaţiilor;
- art.12 Elevii au obligaţia să respecte, printr-un comportament civilizat, întregul corp profesoral, precum şi personalul din
şcoală, indiferent dacă acesta este sau nu implicat în actul educativ al acestora;
- art.15 Elevilor le este interzis: să fumeze, să consume droguri sau băuturi alcoolice, să posede şi să difuzeze materiale cu
caracter obscen, să aducă jigniri, să manifeste agresivitate în limbaj, etc.
Sunt reguli care acţionează în beneficiul lor, sunt reguli care îi protejează de necazuri, sunt reguli care îi responsabilizează şi
îi pregăteşte pentru ziua de mâine. Şi dacă o regulă este încălcată, apar pedepsele. Păcat însă că, uneori, din prea multă dragoste sau
inconştienţă, unii părinţi se opun măsurilor adoptate de şcoală. Un lucru e sigur: un copil care respectă regulile şcolii, peste ani va
respecta regulile societăţii. Da, regulile de purtare pentru elevi mai sunt valabile. Depinde de noi, acum, în ce măsură le formăm
responsabilitatea. Dacă reuşim, cât timp elevul e sub influenţa noastră să-i îndreptăm paşii în direcţia potrivită, înseamnă că „ materia”
furnizată a ajuns la destinaţie.
Prof. ptr. înv. primar,
Maria-Liliana CIUCĂLĂU - GROZA
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 16
ACTIVITATEA CULTURALĂ, LA ZI
În Săptămâna Educaţiei Globale 14.11.2011-
21.11.2011 în şcoala cu clasele I-VIII “Gheorghe Burac”
Vlăsineşti se va desfăşura proiectul ecologic MANIFEST
PENTRU O LUME MAI CURATĂ.
Prin acest proiect educaţional copiii trebuie să
dobândească cunoştinţe,atitudini şi motivaţii pentru a acţiona
individual şi în echipă la soluţionarea problemelor care ţine
de protecţia mediului. Astfel se cultivă dragostea şi respectul
elevilor pentru lumea înconjurătoare,se formează atitudini de
dezaprobare faţă de cei care încalcă normele de protecţie a
mediului şi se cultivă interesul pentru promovarea ideii unui
mediu natural sănătos.
Scopul educaţiei ecologice este de a forma cetăţeni
conştienţi şi preocupaţi de mediul natural şi de cel creat de
om, care să înţeleagă şi să acţioneze cu responsabilitate pentru ocrotirea mediului, şi, de aici, necesitatea implicării în
acest proiect, într-o măsură cât mai mare a cetăţenilor unei comunităţi prin instituţiile existente.
Adevărata educaţie ecologică îşi va atinge scopul numai atunci când elevii – cetăţenii de mâine – vor fi
convinşi de necesitatea ocrotirii naturii şi vor deveni factori activi în acţiunea de conciliere a omului cu natura.
Conştientizând frumuseţea mediului local, promovând pitorescul zonei în care locuiesc, copiii vor înţelege utilitatea
acţiunilor ecologice.
Obiectiv general:
Formarea comportamentului ecologic, a gândirii ecologice şi a conduitei ecologice prin derularea de acţiuni
concrete de protecţie a mediului înconjurător.
ACŢIUNI PROPUSE SPRE DESFĂŞURARE
Oana TRUFIN, consilier educativ
MANIFEST PENTRU O LUME MAI CURATĂ
Nr.crt
. ACTIVITATEA DATA LOCAŢIA
1. Şi noi putem face lucruri mari!
- promovarea proiectului(confecţionarea de
ecusoane eco,distribuirea pliantelor,lipirea afişelor
cu slogane ecologice,pancarde eco.
14.11.2011 Şcoală,Comunitate
2. Şi noi vrem un mediu curat!
- acţiuni de ecologizare în curtea şcolii şi în zonele
comunei Vlăsineşti.
15.11.2011 Sat Vlăsineşti
3. Faceţi ca noi!
- realizarea unui Colţ Verde în şcoală,
- construirea unor căsuţe pentru păsărele.
16.11.2011 Şcoală
4. Manifest pentru sănătatea lumii!
- moment artistic: sceneta Micul ecologel
-referat: Împreună, putem salva planeta!
- discuţii libere cu părinţii elevilor.
17.11.2011 Sala de clasă
5. Şi nouă ne pasă!
- Parada costumelor ecologice(concurs)
- defilarea sloganurilor eco(concurs)
18.11.2011. Şcoala
6. Implică-te şi tu! Plantare de puieţi 19.11.2011 Vlăsineşti
PROIECT EDUCAŢIONAL
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 17
CALENDAR ENCICLOPEDIC
1911); Caietele lui Serafino Gubbio, operator
la film (roman, 1919); Nuvele pentru un an
(1922); Unul, nici unul şi o sută de mii (1924).
Dramaturgie: Şase personaje în căutarea unui
autor (1921); Henrik al IV-lea (1922); Liola; Arome siciliene;
Voluptatea onoarei (1917).
OCTOMBRIE Luna permisului gratuit - campanie de atragere către lectură, carte
şi bibliotecă a elevilor şi studenţilor.
1 octombrie
Ziua Internaţională a Muzicii
Ziua Internaţională a Persoanelor în Vârstă
2 octombrie Ziua Internaţională a Non-Violenţei
5 octombrie Ziua Mondială a Educatorului
11 octombrie
Ziua Europeană a Părinţilor
15 octombrie
Ziua Internaţională a Nevăzătorilor (
Ziua bastonului alb) (din 1993)
(15.10.1926-25.06.1984)
24 octombrie
Ziua Naţiunilor Unite (din 1948)
25 octombrie
Ziua Armatei Române
31 octombrie
Ziua Internaţională a Mării Negre
NOIEMBRIE 1 noiembrie
Ziua Radioului Naţional
9 noiembrie
Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Fascismului şi
Antisemitismului
12 noiembrie
Nadia COMĂNECI, gimnastă - 50 de ani. Multiplă campioană
olimpică şi mondială. Primul gimnast notat cu 10 (12.11.1961)
14 noiembrie
Ziua Mondială a Diabetului
17 noiembrie
Ziua Internaţională a Studenţilor
21 noiembrie
Ziua Mondială a Televiziunii
22 noiembrie
Ziua Naţională Împotriva Fumatului
30 noiembrie
Ziua Mondială Împotriva Pedepsei cu Moartea
Ziua Românilor de Pretutindeni
DECEMBRIE 1 decembrie
Ziua Naţională a României
3 decembrie
Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi
8 decembrie
Ziua Constituţiei României
9 decembrie
Ziua Internaţională Împotriva Corupţiei
10 decembrie
Ziua Internaţională a Drepturilor Omului
16 decembrie
Ziua Solidarităţii Naţionale Împotriva Dictaturii
20 decembrie
Ziua Internaţională a Solidarităţii Umane
22 decembrie
Ziua Libertăţii României
Lora CÎRLIGEANU - bibliotecară
BIBLIOTECA COMUNALĂ VLĂSINEŞTI
Václav HAVEL 75 de ani de la naştere Date biografice: n. 05.10.1936,
Praga. Dramaturg, publicist şi disident ceh,
ultimul preşedinte al Cehoslovaciei (1990-
93), primul preşedinte al Republicii Cehe
(1993-2003).
Dramaturg genial, V. Havel a fost
un partizan convins al rezistenţei non-
violente din stirpea lui Gandhi sau Luther King. Nu întâmplător
credo-ul său este Adevărul şi dragostea trebuie să fie deasupra
minciunii şi urii.
Opera (selecţie)
Dramaturgie: Petrecerea din grădină (1963); Memorandumul
(1965); Probleme tot mai mari de concentrare (1968); Opera
cerşetorilor (1978); Părerea personală (1978); Protest (1978);
Tentaţia (1986). Alte scrieri: Scrisori către Olga (1988);
Scrisori deschise (1991); Deranjând pacea (1991); Puterea celor
fără de putere (1995); Arta imposibilului (1998).
Georg Wilhelm
Friedrich HEGEL 180 de ani de la moarte
Date biografice: n. 27 august 1770,
Stuttgart – m. 14 noiembrie 1831,
Berlin. Filosof german, cel mai
important reprezentant al idealismului.
Opera (selecţie):
În limba română: Fenomenologia spiritului (1807) ;
Ştiinţa logicii (1812-1816) ; Enciclopedia ştiinţelor filosofice
(1817-1930); Bazele filozofiei dreptului (1819); Prelegeri despre
estetică (1817-1829); Prelegeri de filosofie a istoriei (1822-
1831)
Aprecieri critice Simon Blackburn: La baza sistemului hegelian, sau a
concepţiei sale despre lume, stă ideea de libertate, concepută nu
ca o simplă îndreptăţire pentru satisfacerea preferinţelor, ci ca o
condiţie preţioasă pentru a trăi având conştiinţă de sine într-o
comunitate sau într-un stat organizat în întregime într-un mod
raţional.
Antony Flew: Dacă există o cheie pentru filosofia hegeliană, ea
rezidă în poziţia importantă pe care o ocupă în ea istoria şi, în
particular, istoria gândirii...Pentru Hegel gândirea culminează
în artă, religie şi filosofie. El sublinează că arta nu e doar un
mijloc de comunicare sau suscitare a unor simţăminte ci este un
mod de gândire...
Luigi PIRANDELLO 75 de ani de la moarte
Date biografice: n. 28.06.1867,
Agrigento, Sicilia - m. 10.12.1936, Roma.
Dramaturg, romancier, poet şi eseist italian,
laureat al Premiului Nobel în 1936.
Opera (selecţie)
Proză: Exclusa (roman, 1893); Iubiri fără iubire
(nuvele, 1894); Şalul negru (roman, 1896);
Răposatul Mattia Pascal (roman, 1904); Albe şi negre (nuvele,
1904); Bătrânii şi tinerii (roman, 1909); Bărbatul ei (roman,
PERSONALITATEA LUNII OCTOMBRIE
PERSONALITATEA LUNII NOIEMBRIE
PERSONALITATEA LUNII DECEMBRIE
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 18
spectator, fiind îndelung aplaudaţi.
Pentru al treilea an consecutiv, Ansamblului „Hora” i
s-a conferit Diploma şi Trofeul Festivalului „Serbările pădurii”
– Vorona, 2011.
Prezent la această manifestare, primarul comunei
Curteşti, judeţul Botoşani, d-l Dumitru Viţel, şi-a manifestat
dorinţa de a face câteva aprecieri: „Sunt plăcut impresionat de
evoluţia artiştilor acestui ansamblu. Ca nişte profesionişti, aceşti
tineri îmbină perfect, în scenă, cântecul vocal şi instrumental şi,
în aceeaşi măsură, dansul popular. Şi felicit pe toţi şi în mod
deosebit, pe d-l Mihai Crap, talentatul, pasionatul şi devotatul
lor instructor. Mi-aţi face o mare bucurie dacă ne-aţi onora cu
prezenţa la sărbătoarea ocazionată de „Zilele Comunei Curteşti
– 1-2 octombrie 2011”.
Răspunzând invitaţiei, şi de această dată, spectacolul
prezentat la Curteşti, a încântat publicul.
Drumul spre succes al artiştilor noştri a trecut în
toamna aceasta şi pe la Popăuţi acolo, unde, miile de participanţi
interesaţi de un alt obiectiv caracteristic localităţii, au aplaudat
îndelung evoluţia ansamblului, iar d-l Ioan Ilie, directorul
Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale Botoşani, şi, deopotrivă, coregraful Mihai Fediuc au
adresat cuvinte de laudă şi felicitări tuturor membrilor
ansamblului.
Cu siguranţă, despre aceşti tineri artişti, vom mai auzi,
pentru că vine vremea „din străbuni, din oameni buni”, a
sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou...
Să le întâmpinăm cum se cuvine !
Veronica CRAP -
Responsabilul Comisiei de învăţământ, cultură, sănătate.
„Folclorul face parte din
comorile neamului românesc care,
odată cu trecerea timpului, probează
încontestabil identitatea noastră, între
celelalte culturi ale lumii. Dacă uităm
tradiţiile naţionale, putem să ne că nu
ne mai ştim rădăcinile, actul nostru de
identitate ca popor”.
Misiunea unui festival
rămâne salvarea şi menţinerea tradiţiilor
culturii populare zonale, iar formaţiile
artistice participante, invitate, îşi
demonstrează, an de an, ascensiunea spre perfecţiune.
Seria turneelor efectuate de Ansamblul folcloric
„Hora” al Căminului Cultural Vlăsineşti, a continuat şi în
această toamnă.
Vorona – 8 septembrie 2011 – sărbătoare prilejuită de
Naşterea Maicii Domnului.
Şi în acest an, Festivalul „Serbările pădurii” a adunat
în buchetul de invitaţi de primă mână din judeţ şi din ţară,
ansambluri renumite, consacrate de pe scenele ţării; toate
acestea, într-un grăitor spectacol, au reuşit să transmită tuturor
spectatorilor prezenţi fiorul şi vibraţia actului artistic tradiţional.
Aşa cum ne-am obişnuit, artiştii Ansamblului folcloric
„Hora” au avut un comportament scenic merituos. Grupul de
instrumentişti condus de Ion Pâmântaşu, soliştii vocali: Elena
Cazacu, Petrică Braier, Cornel Bejenaru, dar şi rapsodul popular
– Ion Budacă (interpret la solz de peşte) au strălucit prin
acurateţe, originalitate şi calitatea interpretării.
De mare succes şi aplauze la scenă deschisă – lucru
mai rar întâlnit – s-au bucurat şi dansatorii ansamblului; suitele
de dansuri populare moldoveneşti prezentate au încântat publicul
ANSAMBLUL FOLCLORIC „HORA” ,
PE PODIUMURI TOT MAI ÎNALTE
DE CRACIUN SI ANUL NOU,
LA CASELE LUMINATE ALE
VLASINESTENILOR
COLIND
ÎN SEARA DE MOŞ AJUN
O seară frumoasă ca în poveşti
Cu fulgi coborând ca un fum
Şi stele de gheaţă pe la fereşti
În seara de Moş Ajun.
Ard focuri în sobe cu flăcări vii
E ceasul de pace acum
Când brazii se-aprind în steluţe mii
În seara de Moş Ajun.
E noaptea cea sfântă când s-a născut
Copilul cu ceru-n privire
O lume întreagă l-a cunoscut
Şi lui i se-nchină-n iubire.
Un cântec din suflet să înălţăm
Spre Tatăl cel sfânt şi cel bun.
Când steaua răsare vestindu-ne
Că-i seara de moş Crăciun.
URATURA
Sorcova,
Vesela,
Să trăiti,
Să 'mbătrâniti,
Ca un măr,
Ca un păr,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fieru',
Iute ca oţelu',
La anul şi la multi ani!
SORCOVA
Aho! Ahoo! Fraţi şi copii
Cei din anul 2000
„Deschideţi urechea bine”
Şi mă ascultaţi pe mine.
Obiceiuri vechi păstrăm
C-am venit să vă urăm;
Pluguşorul, oameni buni,
Îl aveam de la străbuni.
Vrem ca-n anul care vine,
Să ne fie mult mai bine;
Mari colaci s-avem pe masă
Şi căldură multă-n casă;
Grâu, porumb cu-ndestulare,
Vrem şi multă sănătate
Să-nvăţăm mai bine carte
Să fim harnici şi cuminţi,
Mână boii, moş Vasile !
De la bine, la mai bine,
Noi, cei mici, dorim schimbarea,
Să răsune toată zarea
Să se-audă-n munţi şi văi,
Mai sunaţi din zurgălăi,
Şi pocniţi din bice măi,
Bucurandu-i pe părinţi
Sănătate şi mulţi bani !
La anul şi la mulţi ani !
Noi ne vom juca frumos.
De-o fi anul nou mănos,
Ia mai îndemnaţi flăcăi
Hăi ! Hăăi ! Hăăăi !!!
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 19
cel Mare” din Iaşi.
Pe plan literar, Gheorghe Nădejde ( a semnat şi
cu pseudonimele E. Taină, L. Gârlrea) este autor de
povestiri, amintiri, piese de teatru, traduceri. A colaborat
la „Contemporanul”, având merite mari în redactarea
revistei, la „Lumea Nouă”, „Lumea nouă literară şi
ştiinţifică”, „Evenimentul literar”, „Adevărul literar şi
artistic”, „Însemnări ieşene” ş.a.
Gheorghe Nădejde a semnat şi manuale şcolare,
între care „Introducere în ştiinţele naturale”, Iaşi, 1880;
„Noţiuni de mineralogie”, Iaşi, 1881 ş.a.
A fost căsătorit cu Ecaterina Băncilă, sora
pictorului Octav Băncilă şi a Sofiei Nădejde; este tatăl
sciitoarei Camelia Nădejde (Lucia Mantu).
A încetat din viasţă la 27 martie 1939, la Iaşi.
( Gheorghe BURAC şi colab.,
Monografia comunei Vlăsineşti, editura Agata, 2005).
Profesorul şi publicistul Gh. Nădejde s-a născut
la 20 mai 1857, la Vlăsineşti – Botoşani, ca al doilea fiu al
soţilor Gheorghe şi Elena Nădejde, familie cu vechi
tradiţii în Moldova, răzeşi la origine.
Studii primare (continuate) şi liceale – la liceul
„A.T. Laurian” din Botoşani, oraş unde cei doi fraţi, Ioan
şi Gheorghe Nădejde, fuseseră lăsaţi de familie în gazdă,
de mici copii; universitare – la Iaşi.
Intră, de tânăr, în mişcarea socialistă, slujind-o cu
devotament. Ia parte la prima Conferinţă a cercurilor
socialiste, în 1879, la Iaşi, alături de Ioan Nădejde, Russel,
Arbore, C.D. Gherea. Activează în redacţia publicaţiei
socialiste ieşene „Basarabia”, apărută în 1879, angajată
pe făgaşul luptei pentru emanciparea socială: „alt scop nu
vom avea în viaţa noastră – avea să afirme el – decât
împuternicirea poporului muncitor”. În 1881, este părtaş
de suferinţă cu fratele său Ioan, în „procesul fraţilor
Nădejde”, intentat de o comisie a Universităţii ieşene,
intolerantă faţă de mişcarea socialistă, faţă de ideile
ateiste, în fapt, convingeri de căpetenie ale fraţilor
Nădejde. Gh. Nădejde va fi suspendat pe durată
nedeterminată din postul de profesor al Liceului „Ştefan
OAMENI DE SEAMĂ AI COMUNEI NOASTRE
NĂDEJDE, GHEORGHE GH. (1857 – 1939)
(Creaţii populare în care se reflectă, în exprimare
concisă, figurată şi sugestivă experienţa de viaţă a
poporului.)
După Maxim Gorki , proverbele sunt,, răsunete,
ecouri ale unor străvechi morale sociale’’.Datorită
vechimii lor, se presupune că ar fi constituit primele forme
de legislaţie nescrisă.
Cunoscute şi sub denumirea de ,,vorbe din bătrâni,
vorbe bătrâneşti’’, proverbele s-au născut în vremurile
îndepărtate şi în acelaşi împrejurări de viaţă ca şi poveştile
şi cântecele populare.S-au răspândit pe cale orală,
îmbogăţindu-se în strânsă legătură cu felul de viaţă şi cu
împrejurările istorice ale epocii şi locului unde se
folosesc.
Cele mai importante culegeri /colecţii de proverbe în
cultura noastră sunt: ,,Pilde, povăţuiri şi cuvinte
adevărate şi poveşti’’, întocmită de Iordache
Golescu;,,Proverbele românilor’’ de I.A.Zane;,,Povestea
vorbei’’de A.Pann;,,Dicţionar de proverbe şi zicători’’de
I.A.Candrea.
Datorită formulărilor lor concise, proverbele au
devenit baza , stilistică a literaturii aforistice, a maximelor
şi mai ales a sentinţelor.
Ca forme ale culturii şi literaturii populare , ele
alcătuiesc obiectul unei discipline
speciale,,paremiologia’’ramură a folcloristicii care
studiază proverbele sub toate aspectele;geneză, răspândire
în timp şi în spaţiu, sens,culegere, sistematizare. *
Multe proverbe sunt mereu pe buzele oamenilor acestor
locuri, îmbogăţindu-le limbajul cu imagini plastice,
expresive.
ANTOLOGIE
Nu e bună coada care a mai slujit o dată.
Apele mici fac râurile mari.
Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge.
Banii strângătorului
În mâna cheltuitorului.
Cap ai, minte ce-ţi mai trebuie.
Ca să faci gustul altuia, trebuie să-l strici pe-al tău.
Când rătăceşti drumul , eşti bucuros şi de cărare.
Cui îi dai pe datorie
Nu-l mai vezi în prăvălie.
Cu răbdarea treci şi marea
Iar cu răul,nici părăul.
Dacă n-ai noroc şi parte,
Degeaba te scoli de noapte.
De m-aş face cum am fost
Aş posti cinci ani de post.
După război, mulţi viteji se-arată.
La lemnul tare trebuie secure bună.
Mare să fii , dar de frică tot să ştii.
Surdului degeaba –i cânţi de jale.
Urâtului oglinda-i lipseşte.
Ziua bună de dimineaţă se cunoaşte.
Vremea se cunoaşte după vânt
Şi omul după cuvânt.
Râde hârb de oală spartă.
( Gheorghe BURAC – Monografie II – DĂINUIRI
ETNO-FOLCLORICE, Ed. Agata 2007).
PROVERBE
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 20
În fiecare dimineaţă mă uit la topul celor mai bogaţi
oameni ai lumii...dacă nu sunt acolo plec la muncă.
Un sediu sociologic arată că bărbaţii, în general ies la
băut din două motive:
1. N-au nevastă
2. Au nevastă.
Ion îl întreabă pe Gheorghe:
- Gheorghe, câte cămăşi aveai pe timpul lui
Ceauşescu?
- Două.
- Din ce?
- Din mătase.
- Şi acum câte ai?
- Una.
- Din ce?
BANCURI
FIERĂRIA ( „meseria fierarului , care prelucrează la
cald fierul sau alt metal”).
Confecţionarea componentelor metalice pentru căruţe , a
unor unelte agricole (sape, grape, prăşitori...) şi repararea lor ,
potcovitul cailor şi efectuarea unor obiecte , dispozitive şi
instalaţii de uz casnic şi gospodăresc (grătare, făraşe, zăvoare,
balamale, răzători, grilaje, porţi, garduri, armături pentru
construcţii ) sunt dintotdeauna lucrările curente ale fierarilor.
Vatra cu foiul ( pentru înteţirea focului de cărbuni) , forja
electrică, foarfece şi dălţi, ciocanul, barosul, nicovala, tarodul,
burghiul şi filiera... raşpa, cuţitoaia, pila şi bomfaierul constituie
inventarul de bază din dotarea atelierului de fierărie.
În anii din urmă , în fierării se pot întâlni şi scule ,
dispozitive şi maşini moderne, cum sunt: polizorul electric,
flexul, maşina de găurit, aparatul de sudură sau convertizorul ş.a.
Cu o sută de ani în urmă , în Vlăsineşti lucrau trei fierari:
Alexandru Maximiuc, Grigore Honciuc şi Gheorghe Romaşcanu,
iar în Sârbi, 2: Gheorghe Marcovici şi C. Zahus.
La fel de iscusiţi au fost urmaşii acestora: Triţă şi Ghiţă
Cruţ, la Vlăsineşti, şi I. Juncanaru şi D. Hanu, la Sârbi. În
prezent, mai fac fierărie. Iulian Alexandriuc, Vasile şi Mihai
Cruţ şi Săndel Drapac , acesta din urmă impunându-se în
Vlăsineşti atât prin gradul înalt de dotare a atelierului şi calitatea
prestaţiei, cât şi prin capacitatea de a satisface toată gama de
solicitări ale
populaţiei din
acest sat.
.
În atelierul
de fierărie
( Săndel
DRAPAC,
Vlăsineşti )
Potcovăria – o meserie fără sfârşit
Nu au lipsit din
arealul acestei comune nici
TINICHIGII , solicitaţi să
repare sau să şi
confecţioneze obiecte
metalice de uz casnic şi
gospodăresc şi mai târziu
să acopere case cu tablă.
De această meserie au
rămas legate numele celor
care au semnat „lucrări
care vor dăinui”: Alexandru Boţic, Ghiţă şi Marcel Cazacu (din
Vlăsineşti) , Dumitru Biciuşcă , Petru Covaliu şi Dumitru Iftimie
(din Sârbi).
Şi, pentru ca meseriile tradiţionale să fie redescoperite şi
actualizate, şcoala din Vlăsineşti
a pregătit, după 1989, în cadrul
ciclului complementar, câteva
promoţii de confecţioneri
metalici, reparatori de aparate de
uz casnic şi fierari- potcovari,
din care, însă, doar câţiva
lucrează „ în meserie”.
Aceeaşi soartă au avut-o
şi fetele care s-au pregătit pentru
meseriile artizanale ( brodat,
croşetat...)
( Gheorghe BURAC – Monografie II – DĂINUIRI ETNO-
FOLCLORICE, Ed. Agata 2007).
MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE
ÎN COMUNA NOASTRĂ
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 21
- Din alea două.
Vine Ion la Gheorghe şi îl întreabă:
- Cum poate vaca ta să dea o sută de litri de
lapte pe zi?
Gheorghe:
- E simplu. Totul depinde de amabilitate. Mă
apropii de ea şi o întreb: Ce avem astăzi, lapte sau carne?.
Un marinar stătea în portul Marsilia şi era beat de nu
se ţinea pe picioare. Un trecător intră în vorbă:
-Ştiţi că anual mor peste 10.000 de francezi din
cauza băuturii?
- Nu mă interesează ! eu sunt rus.
Un poliţist opreşte o blondă şi îi cere permisul.
Blonda:
- Ce permis, domnule? Nu ştiu ce-i ăla...
Poliţistul, răbdător şi indulgent:
-Chestia dreptunghiulară, cu chipul
dumneavoastră pe el.
Blonda se luminează, scotoceşte în poşetă şi îi
înmânează radioasă oglinda.
Poliţistul se uită lung la blondă, ia oglinda, se
uită în ea şi, deodată, se schimbă la faţă:
- Păi, de ce nu aţi spus de la început că sunteţi
poliţist ?!
- Ai auzit că doctorul Petrescu, psihiatrul, a instituit o
nouă terapie de şoc, care a vindecat o mulţime de
oameni?
- Ce terapie?
- Le trimiţi pacienţilor nota de plată înainte de a
veni la consultaţie .
(După MAGAZIN, supliment
al cotidianului MONITORUL)
Când este frig şi temperaturile ajung la limita
îngheţului, cel mai mult au de suferit oasele, aparatul
respirator, inima şi sistemul imunitar. Alimentaţia saracă
în legume şi fructe proaspete, în asociaţie cu frigul, fac
ca sistemul nostru imunitar să fie foarte vulnerabil la
atacul bacteriilor şi virusurilor specifice sezonului rece.
Oricat de bine ne-am îmbraca, fularul, căciula şi
paltonul nu pot fi zid de apărare între noi şi microbi.
Multe persone o duc din răceală în răceală de
cum începe frigul şi până-n primavară şi asta pentru că au
sistemul imunitar foarte slăbit. În aceste condiţii e absolut
necesară o vizită la medic, iar persoanele care au sistemul
imunitar scăzut trebuie să consume alimente bogate în
vitamina C, precum varza, kiwi, măceşe, lămâi, portocale,
afine, conopidă.
Atenţie însă, nu faceţi confuzie între ăgripa şi
răceală, care seamană între ele, doar că trebuie tratate
diferit. La răceală, temperatura creşte foarte puţin peste
cea normală. Se mai remarcă ochii obosiţi, tuse, nas
înfundat, strănuturi repetate şi dese. Gripa debutează
brusc, cu febră mare, de peste 39 de grade, frisoane, dureri
puternice de cap şi gât, dureri de muşchi şi articulare,
oboseală persistentă, pierderea poftei de mâncare.
Dacă atunci când cineva iese afară, în frig, îi apar
pete roşii pe mâini ori pe faţă şi îl mănâncă pielea, este
posibil să fie alergic la frig, dar acest lucru şi tratamentul
îl stabileste numai medicul specialist după ce face testul
cu gheaţă.
La alte persoane, alergia la frig se poate
manifesta prin dureri puternice de cap, ameţeli, greaţă,
dureri abdominale şi chiar senzaţia de sufocare şi pierdere
a echilibrului.
Iarna şi durerile de oase parca sunt mai puternice
şi asta tot din cauza frigului şi a umezelii. Compresele
calde cu sare sau varză mai pot reduce din dureri, la fel ca
şi o aspirina, din cand în când, dacă nu aveţi probleme cu
stomacul.
Retineţi!
- tratamentul naturist nu suplineşte o vizită la
medicul de familie sau la medicul specialist;
- tratamentul naturist nu are efecte secundare şi
nu dă dependenţă;
- efectele tratamantului naturist nu sunt imediate,
ca în cazul unui tratament medicamentos, de aceea
pacienţilor li se recomandă multa răbdare;
- un produs - măr, usturoi, cartof etc. - trecut
printr-un proces de fabricaţie, nu mai este natural pentru
că nu mai are aceleaşi proprietaăţi şi efecte ca atunci
când este cules, adunat din gradină sau copac.
- dacă nu credeţi în produsele naturiste şi
efectele lor benefice asupra organismului uman, inutil să
apelaţi la tratamentele naturiste. Încrederea că vă vor
ajuta, că vă vor face bine înseamna 50% ajutor,
vindecare.
Să avem sănătate !
A consemnat Lora CÎRLIGEANU
Sursa: INTERNET
BOLILE SEZONULUI RECE
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 22
POLIŢIA VĂ INFORMEAZĂ!
Începând cu data de 15.08.201, la nivel naţional a
fost implementat un nou concept de organizare şi funcţionare
a poliţiei rurale; principalele cauze ce au condus la aceste
schimbări au fost gândite cu scopul de a spori eficienţa
serviciului poliţienesc prin prezenţa 24 din 24 de ore a
poliţiei la evenimentele semnalate şi respectarea legislaţiei
muncii în vigoare. Aceste norme impuse s-au rasfrânt şi
asupra activităţii instituţiei Poliţiei Române în localiatatea
noastră, în sensul că, de la data menţionată, la Postul de
Poliţie al Comunei Vlasineşti işi desfăşoară activitatea un
singur lucrător de poliţie, agentul de poliţie Baltoi Alexandru
Neculai, care raspunde problemelor dumneavoastră în
intervalul orar 0800-1600 , zilnic, urmând ca sesizarile venite
dupa orele precizate sa fie preluate şi soluţionate de o patrulă
mobilă din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală nr. 9 Săveni.
Conform principiilor de bază ce au condus la
actuala modaliate de lucru, la fostele posturi de poliţie
comunale, pentru o mai bună relaţionare cu cetăţenii,
poliţistul ce îşi desfăşoară activitatea are urmatoarele
atribuţii: de cunoaştere a populaţiei, consiliere, aplanarea
stărilor conflictuale, dar şi de educaţie antiinfracţională a
populaţiei. Tot el primeste sesizările şi reclamaţiile
cetăţenilor pentru ca aceştia să nu fie nevoiţi să se deplasaze
la sediul Secţiei de poliţie Rurală nr 9 Saveni.
În rândurile ce urmează voi expune succinct obiectivele,
atribuţiile şi aşteptările poliţistului din comuna
dumneavoastră în contextul noii forme de organizare, pentru
stapânirea fenomenului infracţional şi menţinerea unui climat
de siguranţă a cetăţenilor.
CE OBIECTIVE urmareşte poliţistul din Comuna
Vlăsineşti?
Ca toate persoanele din Comuna Vlasineşti să fie apărate
împotriva încălcării drepturilor pe care le au, să se
simtă în siguranţă şi să poată trăi în libertate şi
ordine ;
Să recunoaştem la timp problemele care împiedică
realizarea scopului propus mai sus şi să contribuim
activ la soluţionarea lor ;
Să fim parte integrantă a societaţii şi partener al
concetăţenilor noştri ;
Să concepem stilul nostru de muncă în aşa manieră încât
să corespundă cerinţelor ce ne sunt adresate ;
Să lucram cu o dotare care să permită atingerea
scopurilor propuse şi să fim sprijiniţi in depăşirea
eventualelor carenţe ;
Să rezolvăm toate problemele în mod eficient şi în
acelaşi timp să conştientizăm care sunt limitele
competenţelor şi răspunderilor;
Asigurarea climatului de siguranţă civică şi prevenirea
criminalităţii;
Pentru a vă simţi în siguranţa, problemele
dumneavoastră trebuiesc cunoscute de catre poliţistul din
comună!
Acesta are , în principal, urmatoarele
ATRIBUŢII :
acorda ajutor şi protecţie;
oferă sfaturi în materie de siguranţă;
preia plângerile dumneavoastră;
mediază şi rezolvă conflictele;
stabileşte şi menţine legătura între poliţie şi populaţie;
consiliază cetăţenii aflaţi în pericol ( copii, batrâni,
persoane cu handicap) - potenţiale victime;
intervine la sesizările de urgenţă semnalate prin SNUAU
112.
CUM puteti sa ne ajutaţi ?
• lucrând împreuna cu noi. Conform Legii
voluntariatului nr. 195 din 2001, o puteti face încheind
contracte de voluntariat cu Postul de Poliţie Vlăsineşti;
• anunţând toate incidentele suspecte, şi oferind date
şi informaţii de interes în vederea stabilirii adevărului;
• luând măsuri de prevenire a infracţiunilor;
• participarea cetăţenilor alături de poliţie în derularea
activităţilor de prevenire a activităţilor infracţionale şi
limitarea activităţii acestora (prevenirea furturilor de produse
agricole, de animale şi păsări, din locuinţe şi societăţi
comerciale);
ATITUDINEA TA CONTEAZĂ, INFORMEAZĂ-TE
CA SĂ AJUŢI !
Lucrător al Postului de Poliţie Vlăsineşti,
Agent de poliţie,
Alexandru Neculai BĂLTOI
MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE
ÎN COMUNA NOASTRĂ
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 23
PREZENŢI LA LANSAREA PROIECTELOR
„SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI” şi “
MANIFEST PENTRU O LUME MAI CURATĂ “
VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011
Pagina 24
IMAGINI DE LA FESTIVITATEA
ÎNCHINATĂ ZILEI DE 1 DECEMBRIE