PUB

Publicație editată de Biblioteca Liceului Tehnologic, Comuna Cerașu

`

”Cărţile sunt cărăuşii

civilizaţiei. Fără cărţi,

istoria e mută, literatura

nu are glas, ştiinţa

paralizată, iar gândirea

şi meditaţia suspendate.”

Barbara Tuchman

Maxima lunii

25 DECEMBRIE—CRĂCIUNUL 1 decembrie - Ziua Naţională a României

1 decembrie, Ziua Internationala de Lupta impotriva HIV/SIDA 2 decembrie, Ziua Internationala pentru Abolirea Sclaviei 3 decembrie, Ziua Internationala a Persoanelor cu Handicap 5 decembrie, Ziua Internationala a Voluntarilor 7 decembrie, Ziua Internationala a Aviatiei Civile 9 decembrie, Ziua Internationala impotriva Coruptiei 10 decembrie, Ziua Mondiala a Fotbalului 10 decembrie, Ziua Internationala a drepturilor omului 11 decembrie, Ziua Internaţională a Munţilor 11 decembrie, Ziua Internationala a Tangoului Argentinian 13 decembrie, Ziua Internationala a Emisiunilor pentru Copii 14 decembrie, Ziua Internationala de Protest Impotriva Reactoarelor Nucleare 18 decembrie, Ziua Internaţională a Migrantului 19 decembrie, Ziua Internationala pentru Eradicarea Saraciei 20 decembrie, Ziua Internaţională a Soli-darităţii 25 decembrie, Craciunul 28 decembrie, Ziua Internationala a Filmului 29 Decembrie, Ziua Internationala a Biodiversitatii

Pagina 1 PUBLICAŢIE LUNARĂ NR. 15 / DECEMBRIE 2015

SĂ DESCOPERIM BIBLIOTECA ŞCOLARĂ!

LECTURA - OBLIGAŢIE, PLĂCERE SAU NECESITATE ?

ACTIVITĂŢI. CONCURSURI

SCRIITORII LUNII DECEMBRIE

ORA DE LITERATURĂ - POEZIA

OFERTA DE CARTE A BIBLIOTECII LICEULUI TEHNO-LOGIC, COMUNA SCERAŞU

ECOEDUCATIA

NOI, DESPRE NOI

EVENIMENTE SPECIALE

Liceul Tehnologic Cerașu

BIBLIOTECA SCOLARA

Zilele saptamanii Progr. cu cititorii Activ. specifice

LUNI 11:45 - 12:45 12:45 - 13:45

MARTI 11:45 - 12:45 12:45 - 13:45

MIERCURI 10:55 - 11:40 11:45 - 12:45

JOI 10:55 - 11:40 11:45 - 12:45

VINERI 11:45 - 12:45 12:45 - 13:45

PROGRAM DE FUNCTIONARE

Sarcinile bibliotecii scolare

Biblioteca Liceului Tehnologic, Comuna

Ceraşu pune la dispoziţia cititorilor volume de

carte acoperind aproape toate domeniile prin-

cipale C.Z.U.: literatură, lucrări de referinţă,

publicatii pentru copii, psihopedagogice, ma-

tematică şi ştiinţe, tehnică, artă, sport, turism,

geografie, istorie etc. şi manuale şcolare.

consultarea publicatii la domiciliu sau în sala de lectura

(în bibliotecă);

informatii bibliografice;

acces cataloagele bibliotecii bibliografii, fişiere, dosare

pe diferite teme şi capitole ale programelor şcolare;

acces la internet în vederea obţinerii unor informaţii şi

materiale care nu există în bibliotecă;

îndrumarea în folosirea cataloagelor şi a lucrărilor de

referinţă, în selectarea lucrărilor care le sunt necesare,

fişarea şi sistematizarea materialului selectat, alcătuirea

unei bibliografii sau chiar a „dosarului documentar” al

unei probleme etc.;

orientarea şi educarea lecturii cititorilor potrivit cerinţelor

procesului instructiv – educativ şi ţinând seama de partic-

ularităţile de vârstă, de pregătirea şi de interesele individ-

uale ale acestora (discuţii cu caracter de recomandare la

împrumutul cărţilor, convorbiri despre cărţile citite,

întocmirea de liste şi planuri generale şi individuale de

lectură etc.);

acces liber la rafturi;

acţiuni de popularizare a cărţilor şi a bibliotecii

(programarea „zilei bibliotecii”, a „săptămânii cărţii

pentru copii” etc.);

organizarea – cu prilejul unor date aniversare a unor sim-

pozioane, mese rotunde, montaje literare, seri literare

etc.;

organizarea unor concursuri pe diferite teme;

comunicarea cu cititorii şi prin intermediul afişierului,

respectiv a broşurii şi a publicaţiei cu ştiri redactate de

biblioteca scolară.

SERVICII. ACTIVITATI CU CITITORII

OFERTA BIBLIOTECII SCOLARE

Bibliotecarul, cu sprijinul consiliului profesoral, precum şi al cercurilor de elevi existente în şcoală, antre-nează elevii în activităţile de bibliotecă, având ca scop: să le cultive interesul pentru lectură, pentru munca sistemati-că, independentă, să le faciliteze accesul larg la colecţiile bibliotecii, să-i familiarizeze cu normele biblioteconomice şi bibliografice, să le creeze şi să le dezvolte deprinderile de tehnica muncii intelectuale, să-i formeze ca viitori cititori ai unor biblioteci mai mari, învăţându-i însă să dovedească discernământ şi spirit analitic în atitudinea lor faţă de infor-maţie.

Elevilor li se pot încredinţa spre efectuare, sub îndrumarea bibliotecarului şi a unor cadre didactice, următoarele activi-tăţi de bibliotecă: - clasarea cărţilor, ordonarea lor în rafturi, întocmirea unor fişiere de recenzii tematice, fişiere pe subiecte, fişe pentru catalogul alfabetic etc.; - servirea cu publicaţii a colegilor; - recondiţionarea cărţilor deteriorate; - elaborarea de recenzii şi prezentări de cărţi, organizarea de seri literare, expoziţii de cărţi, călătorii pe hartă etc.; - stimularea donaţiilor de cărţi, aparatură şi echipamente specifice către biblioteca şcolii din partea elevilor şi a pro-fesorilor; - asigurarea ordinii şi curăţeniei în bibliotecă.

Participă la pregătirea elevilor pentru procesul instructiv – educativ, la formarea unei temei-nice culturi generale, a unei bune pregătiri profesionale şi de specialitate;

Contribuie la înţelegerea de către elevi a rolului şi importanţei informaţiei în lumea contempo-rană, la însuşirea de către aceştia a metodelor şi a tehnicilor de muncă intelectuală, ajutân-du-i pentru un studiu individual eficient şi iniţiindu-i în cercetarea documentară;

Sprijină personalul didactic al şcolii în îmbună-tăţirea calităţii procesului de învăţământ, asigurând publicaţii de referinţă, de informa-re curentă, de pedagogie, psihologie, lucrări privitoare la conţinutul diferitelor discipline predate în şcoală şi la metodica predării aces-tora.

Dezvoltă sentimentul responsabilităţii la elevi, deprinzându-i cu buna păstrare a publicaţii-lor pe care le primesc în sala de lectură sau le

împrumută acasă.

Participarea elevilor la activitatea de

biblioteca

Pagina 2

SA DESCOPERIM BIBLIOTECA SCOLARA!

Pagina 3

SA DESCOPERIM BIBLIOTECA SCOLARA!

INFORMAŢII DE INTERES GENERAL EXTRASE DIN REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI

FUNCŢIONARE A BIBLIOTECII ŞCOLII DE ARTE ŞI MESERII CERAŞU

Biblioteca Liceului Tehnologic, Comuna Ceraşu deţine în incinta şcolii noi, la etaj, un spaţiu propriu corespunzător pentru

buna organizare şi conservare a fondului documentar, precum şi pentru activitatea cu cititorii. Deoarece nu posedă spaţiu

separat pentru sala de lectură, spaţiul alocat include atât depozitul de carte, cât şi spaţiul de lectură, cu 5 locuri;

În biblioteca şcolară colecţiile de publicaţii se grupează în fondul pentru împrumut în sala de lectură şi fondul pentru îm-

prumut la domiciliu. Fondul pentru sala de lectură cuprinde lucrările de referinţă (enciclopedii, dicţionare, atlase, ghiduri,

hărţi, albume etc. ), cartea veche şi rară, manuscrisele, toate unicatele (lucrările aflate într-un singur exemplar) şi publi-

caţiile seriale. Acest fond se consultă numai în bibliotecă. Fondul pentru împrumut la domiciliu cuprinde toate lucrările

aflate în cel puţin două exemplare, cu excepţia celor menţionate în alineatul precedent.

Biblioteca împrumută publicaţii şi alte categorii de documente atât în timpul anului şcolar, cât şi în vacanţele şcolare,

exceptând perioadele de inventariere (verificare) şi de concediu legal.

Pentru folosirea colecţiilor de publicaţii la domiciliu sau în sala de lectură, cititorii trebuie să fie înscrişi la bibliotecă.

Înscrierea se face cu prilejul solicitării primului împrumut de cărţi, când se completează „fişa cititorului”. Prin semnarea

fişei, cititorul se obligă să respecte regulamentul bibliotecii şi regimul de circulaţie a publicaţiilor şi a celorlalte documen-

te.

Elevii pot împrumuta acasă maximum trei volume deodată, iar cadrele didactice, maximum cinci.

Termenul maxim de împrumut la domiciliu este de 30 de zile, cu drept de prelungire până la 45 de zile.

Fişele cititorilor elevi vor fi cercetate cel puţin de diriginţii claselor (sau de învăţători) şi, periodic, de profesorii de la toate

specialităţile, în scopul unei mai bune îndrumări a lecturii.

O carte pierdută nu poate fi înlocuită decât cu un alt exemplar al aceleiaşi lucrări (autor, ediţie, titlu, valoare). În mod ex-

cepţional, cu aprobarea conducerii şcolii, este permisă înlocuirea unei cărţi pierdute cu o carte de aceeaşi valoare şi cu

tematică asemănătoare.

În situaţia în care, după înştiinţarea orală, cărţile nu sunt restituite, li se trimit părinţilor elevilor, precum şi cititorilor

adulţi (inclusiv cadrelor didactice) până la două înştiinţări scrise.

Pentru cărţile nerestituite după a doua somaţie, pierdute sau deteriorate de cititori, se percepe de la aceştia atât contrava-

loarea reactualizată a cărţilor, în funcţie de preţurile medii în vigoare, pentru lucrări de acelaşi gen, la data constatării

contravenţiei, cât şi o amendă, reprezentând de 1-3 ori preţul mediu actual al acestora, ţinându-se seama de:

- valoarea sau raritate publicaţiilor;

- intenţia vădită de a nu restitui publicaţiile împrumutate;

Volumele de carte dintr-o bibliotecă sunt folosite de multe generaţii de cititori, de aceea este foarte impotant ca fiecare dintre noi să conştientizăm faptul că acestea trebuie folosite şi păstrate cu simţ de răspundere astfel încât şi ceilalţi să beneficieze de oferta integrală a bibliotecii şcolare (cantitativ şi calitativ). O problemă semnificativă cu care se confruntă Biblioteca Școlară Ceraşu este generată tocmai nerespectarea de către mulţi elevi a respon-sabilităţilor pe care le implică calitatea de cititor: depăşirea termenului de restituire a cărţilor, pierderea acestora, folosirea lor într-un mod inadecvat etc., acţiunile lor având consecinţe negative în ceea ce priveşte buna desfăşurare a activităţii bibliotecii dar şi a elevilor. Deşi biblioteca noastră deţine un fond de carte ce acoperă aproape toate domeniile CZU, nu de puţine ori cerinţele unor cititori nu au putut fi satisfăcute din cauza “blocării” volumelor de carte. O carte uitată acasă pe un raft, pierdută sau distrusă cu rea intenţie sau din neglijenţă ar putea fi un material esenţial şi indis-pensabil pentru un alt cititor. Respectaţi următoarele reguli:

Restituiţi la timp exemplarele împrumutate

(fiecare cititor are dreptul la prelungirea termenului de împrumut o singură dată în cazul în care are nevoie de materialul res-pectiv o perioadă mai lungă de timp şi dacă acest drept nu este restricţionat de activi-tăţile specifice bibliotecii - inventariere, expoziţie de carte etc)!

Nu deterioraţi volumele de carte împrumu-

tate (rupere, mâzgălire etc.); acestea sunt bunuri ale şcolii şi, implicit, ale tuturor cititorilor!

Controlaţi cărţile pe care le împrumutaţi, semnalând bibliotecii starea în

care se găsesc, şi restituiţi-le cel puţin în starea de împrumut!

Nu înstrăinaţi publicaţiile împrumutate!

Pentru folosirea colecţiilor de publicaţii la

domiciliu sau în sala de lectură, cititorii trebuie

să fie înscrişi la bibliotecă. Înscrierea se face cu

prilejul solicitării primului împrumut de cărţi, când se completează „fişa cititorului”. Prin

semnarea fişei, cititorul se obligă să respecte

regulamentul bibliotecii şi regimul de circulaţie

a publicaţiilor şi a celorlalte documente.

Pentru completarea fişei, cititorul trebuie

să ofere următoarele informaţii: data şi locul

naşterii, CNP, numele şi prenumele părinţilor,

adresa, număr de telefon.

INSCRIEREA LA BIBLIOTECA

PAGINA CU CARACTER PERMANENT

Pagina 4

LECTURA - OBLIGATIE, PLACERE SAU NECESITATE?

ION CREANGĂ: Amintiri din copilărie , Dănilă Prepeleac GEORGE COŞBUC: În miezul verii, Graiul neamului, Dunărea şi Oltul, Trei, Doamne, şi toţi trei, Noi vrem pământ!, Moartea lui Fulger, Paşa Hassan EMIL GÂRLEANU: Căprioara, Frunza, Trandafirul, Fricosul MIHAI EMINESCU: Făt-Frumos din lacrimă, Călin (file din poveste), Mai am un singur dor, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Lebăda PETRE ISPIRESCU: Ariciul şi vulpea, Bogăţia şi veselia, Gazda norocului DIMITRIE BOLINTINEANU: Ţepeş şi solii, Cea de pe urmă noapte a lui Mihai cel Mare PAVOL BUJTAR: Iacob cel lăudăros ŞTEFAN OCTAVIAN IOSIF: Doina, Visul lui Ştefan Vodă VASILE ALECSANDRI: Iarna, Gerul, Secerişul, Malul Siretului ALEXANDRU VLAHUŢĂ: Între ţărmurile noastre, Constanţa, În Munţii Neamţului, Giurgiu, Călugărenii GEORGE TOPÎRCEANU: Rapsodii de toamnă, Rapsodii de primăvară, Rândunelul ION LUCA CARAGIALE : D-l Goe, Bubico GRIGORE ALEXANDRESCU: Lupul moralist, Câinele şi căţelul, Vulpea liberală, Boul şi viţelul ALEXANDRU DONICI : Ştiuca şi motanul, Musca, Vulpea şi bursucul, Racul, broasca şi ştiuca LUCIAN BLAGA: Cărăbuşul de aramă, Din copilăria mea, Belşug, Vara CALISTRAT HOGAŞ: Pe drumuri de munte

R e c o m a n d a r i l e c t u r a

L I T E R A T U R A R O M A N A

ION CREANGĂ: Amintiri din copilărie, Pupăza din tei, Lupul la stână, Prostia omenească GEORGE COŞBUC: Mama, Noapte de vară, Scut şi armă, Calendarul şcolarului, Septembrie, Octombrie, Noiembrie, Decembrie, Ianuarie, Februarie, Martie, Aprilie, Mai, Iunie, Linguşeala şi minciuna, Cinstea EMIL GÂRLEANU: Cioc! Cioc! Cioc!, Nedespărţite, Părăsită MIHAI EMINESCU: Povestea codrului, O, mamă, Freamăt de codru, Fiind băiet păduri cutreieram PETRE ISPIRESCU: Cele trei rodii aurite ŞTEFAN OCTAVIAN IOSIF: Bunica, Revedere, Vară VASILE ALECSANDRI: Viscolul, Sfârşit de toamnă, Miezul iernei, Sania, Moara de vânt, Hora Unirei DIMITRIE BOLINTINEANU: Năvala lui Ţepeş, Daniel Sihastru IOAN SLAVICI: Spaima Zmeilor, Păcală în satul lui, Rodul tainic ALEXANDRU VLAHUŢĂ: Valea Teleajenului GEORGE TOPÎRCEANU: Primăvară, Octombrie, Noapte de iarnă, Strofe de iarnă ION LUCA CARAGIALE: Vizită BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA: Domnul Vucea, Poveste NICOLAE FILIMON: Omul de flori cu barba de mătase

CUM ÎI EDUCĂM PE COPII SĂ IUBEASCĂ LECTURA? - ARTICOL PENTRU PĂRINŢI

Cum desprinzi un prichindel de ecranul televizorului si il convingi sa ia o carte in mana ca sa citeasca? Sau, si mai mult,

cum il faci sa lase controllerul de la jocul video care il poarta pe taramuri nemaivazute si il bombardeaza cu imagini fantastice si

sunete suieratoare, ca sa descifreze tainele incuiate intre paginile aparent anoste ale unei carti?

O imagine face cat o mie de cuvinte, se spune. Dar o mie de cuvinte pot genera o mie de imagini diferite, in functie de

creativitatea si fantezia celui care le citeste. Cum le explici celor mici ce bogatie incredibila asteapta sa fie descoperita intre cele

doua coperte?

Pedagogii spun ca cel mai bine este sa incepeti prin a introduce cititul in programul zilnic, la fel ca spalatul pe dinti sau

ora fixa de culcare.

Niciuna din aceste rutine nu pare atractiva dar este absolut necesara pentru copii, care invata cu usurinta sa le res-

pecte. La fel si cititul povestilor sau al cartilor si revistelor de orice gen. Cel mai bine este sa fixati in programul zilnic o perioada

destinata lecturii.

Si nu doar ora este importanta, ci si locul. Alegeti un spatiu confortabil, bine luminat, fie pe canapeaua din sufragerie,

fie in camera copilului. Organizati un mic cuib linistit in care acesta sa se poata concentra asupra lecturii, sa nu fie deranjat in

niciun fel de forfota din jur si nici atras de alte activitati.

Prezenta televizorului se exclude bineinteles, in schimb, un fond muzical adecvat este chiar recomandat. … Sursa: www.ziare.com

Pagina 5

ACTIVITATI. CONCURSURI

ACTIVITĂŢILE LUNII DECEMBRIE

ACTIVITATEA DATA LOCUL

Expoziţie cărţi - Iarna. Obiceiurile de iarna Decembrie 2015 Sala bibliotecii

Expoziţie cărţi şi afişe informative - Scriitorii lunii decembrie Decembrie 2015 Sala bibliotecii Afişierul bibliotecii

“ CITITORUL ANULUI ”

Concursul “Cititorul anului” continuă. La sfârşitul anului şcolar 2015—2016, va fi premiat cititorul care a împrumutat şi citit cele mai multe volume de carte pe parcursul anului şcolar curent.

P r o g r a m u l ” B i b l i o t e c a r

p e n t r u o z i ”

Ca și în anul școlar precedent, Programul

”Bibliotecar pentru o zi” va constitui una dintre

prioritățile Bibliotecii Liceului Tehnologic, Co-

muna Cerașu.

Elevi din clasele gimnaziale, sub supra-

vegherea bibliotecarului școlar, vor realiza acti-

vități specifice: selectare volume de carte în ve-

derea realizării expoziției lunare ”Scriitorii lu-

nii”, recondiționare de cărți, selectare de cărți

pentru elevii claselor primare în funcție de inte-

reselor acestora și de specificul vârstei, prezen-

tarea acestora, împrumut de cărți folosind fișe

de lectură speciale, mediatizarea activităților

prin diferite mijloace.

Ioan Alexandru (n. Ion Şandor)25 decembrie 1941,

Topa Mică, judeţul Cluj - d. 16 sep-tembrie 2000, Bonn, Germania) a fost poet, publicist, eseist şi om politic român. A fost membru fondator şi vicepreşedinte al PNŢCD, deputat în legislatura 1990-1992 şi senator PNŢCD de Arad în legislatura 1992-1996. În legisla-tura 1990-1992 a fost membru în grupul de prietenie cu Polo-nia.

PUBLICAŢIE EDITATĂ DE BIBLIOTECA LICEULUI TEHNOLOGIC, COMUNA CERAŞU

Cezar Petrescu, 1 decembrie 1892

Nicolae Labiş 2 decembrie 1935

Hortensia Papadat-Bengescu 8 decembrie 1876

Ioan A. Bassarabescu 17/29 decembrie 1870

Nichifor Crainic, din botez Ion Dobre, născut la 22 decembrie 1889

Emil Brumaru, 25 decembrie 1939

Ioan Alexandru, 25 decembrie 1941

Scriitori născuţi în luna decembrie

Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, Cotnari, Iaşi - d. 9 martie 1961, Bucureşti) a fost un romancier, nuvelist, traducător şi gazetar român, redactor la Adevărul, Dimineaţa, Bucovina, Ţara nouă, Voinţa, fondator şi codirector, alături de Pamfil Şeicaru, al revistei social-politice şi culturale Hiena (1919-1924).

Nicolae Labiş (n. 2 de-cembrie 1935, Poiana Mărului, comuna Mălini, judeţul Suceava - d. 22 decembrie 1956, Bucu-reşti) a fost un poet român, talent remarcabil. Criticul Eugen Simion l-a supranu-

m i t "buzduganu l " g e n e r a ţ i e i şaizeciste

Casa memorială Nicolae Labiş

Casa memorială Cezar Petrescu

Hortensia Papadat-Bengescu (n. 8 decem-brie 1876, comuna Iveşti, judeţul Galaţi - d. 5 martie 1955, Bucureşti) a fost o mare prozatoare, romancieră şi nuvelistă din epoca interbelică.

Casa memorială Hortensia Pa-

padat-Bengescu

Cezar Petrescu Opera lui Cezar Petrescu cuprinde circa 70 volume - romane , nuvele, piese de teatru, proză fantastică şi

literatură pentru copii, studii, note de călătorie şi memorialistică. Rodul pământului

Scrisorile unui răzeş, 1922 Război şi pace Întunecare,2 vol., 1927 - 1928 Ochii strigoiului, 1942 Plecat fără adresă Sosit fără adresă

Capitala care ucide Calea Victoriei, 1930 Greta Garbo, 1932 Duminica orbului, 1934 Carlton Oraş patriarhal, 1930

Ciclul 1907 - Mane, Tekkel, Fares, 1937 Noi vrem pământ, 1938 Pământ … mormânt,

Comoara regelui Dromochet, 1931 Aurul negru, 1934 Apostolul, 1933 şi 1944 Literatură pentru copii Fram, ursul polar, 1931 Cocârţ şi bomba atomică, 1945 Pif - Paf - Puf, 1945 Omul de zăpadă, 1945 Iliuţă copil, 1945 Neghiniţă, 1945 Emil Brumaru Versuri, 1970 Detectivul Arthur, 1970 Julien Ospitalierul, 1974 Cântece naive, 1976 Adio, Robinson Crusoe, 1978 Dulapul îndrăgostit, 1980 Ruina unui samovoar, 1983 Dintr-o scorbură de morcov, 1998 Poeme alese, 2003 Opera poetică (2 vol., 2003, 3 vol., 2006), Fluturii din pandişpan, 2003 Poezii (carte la borcan), 2003 Cerşetorul de cafea, 2004 Submarinul erotic, 2005 Infernala comedie, 2005 Dumnezeu se uită la noi cu binoclul, 2006 O brumă de paiete şi confetti, 2007

Ioan A. Bassarabescu (n. 17/29 decembrie 1870, Giurgiu - d. 27 martie 1952, Bucureşti) a fost un scriitor român, membru corespondent al Academiei Române. A scris numai proză scurtă, fiind pus de istoricii literari în rând cu Ion Luca Caragiale sau Alexandru Brătes-cu Voineşti pentru că cultiva schiţa şi momentul.

Nichifor Crainic (din botez Ion Dobre, născut la 22 decembrie 1889, la Bulbucata, judeţul Vlaşca, decedat la 20 august 1972 la Mogoşoaia lângă Bucureşti) a fost un scriitor, poet, ziarist, om politic, autor, director de reviste, editor, filosof (creator al curentului gândirist), pedagog şi teolog român. Pe plan politic s-a plasat la extrema dreaptă şi a fost adeptul tendinţelor tradiţionaliste religioase, susţinând că România trebuie să rămână credincioasă moştenirii spirituale creştin-ortodoxe.

Informatii generale

Pagina 6

Emil Brumaru (n. 25 decembrie 1939, Bahmu-tea, Basara-bia) este un scriitor şi poet contemporan român.

Cântece de adolescent, 2007 Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei..., 2008 Ne logodim cu un inel din iarbă, 2008 Opere I. Julien Ospitalierul, 2009 Opere II. Submarinul erotic, 2009 Basmul Prinţesei Repede-Repede. O poveste pentru adulţi, 2009 Ioan Alexandru Cum să vă spun, 1964 Viaţa, deocamdată, 1965 Infernul discutabil, 1967 Vămile pustiei, 1969 Vina (versuri) (1967); Poeme (1970); Imnele bucuriei (1973); Imnele Transilvaniei, 1976, Imnele Transilvaniei

II (1985); Imnele Moldovei, 1980 Poezii-Poesie (1981); Imnele Ţării Româneşti, 1981 Imnele iubirii, 1983 Imnele Putnei, 1985 Imnele Maramureşului, 1988 Bat clopotele în Ardeal (roman) (1991); Căderea zidurilor Ierihonului sau Adevărul des-

pre Revoluţie (publicistică) (1993); Amintirea poetului (2003); Lumină lină: Imne (2004); Colectia de eseuri: 1978 Iubirea de Patrie, Editura Dacia 1985 Iubirea de Patrie, Editura Eminescu Nichifor Crainic Republicări postume Poezii. Memorii scrise în timpul detenţiei: "Zile albe, zile negre" (1991). Sfinţenia - împlinirea umanului, Curs de teologie mistică (1993) Nostalgia paradisului (1994) Puncte cardinale în haos (1996 şi 1998) Ortodoxie şi etnocraţie (1997) Ţara de peste veac. Poezii antume: 1916-1944 (1997) Dostoievski şi creştinismul rus (1998) Spiritualitatea poeziei româneşti (1998) Nicolae Labiş Primele iubiri (1956) Lupta cu inerţia (1958)

Hortensia Papadat-Bengescu Culegeri de nuvele şi schiţe, scurte romane Ape adânci (1919) Sfinxul (1920), devenit Lui don Juan în eterni-tate Femeia în faţa oglinzii (1921) Balaurul (1923) Romanţă provincială (1925) Desenuri tragice (1927) Ciclul Hallipilor Fecioarele despletite (1926) Concert din muzică de Bach (1927) Drumul ascuns (1933) Rădăcini (1938) Teatru Povârnişul (1915) Bătrânul (1920) Bătrânul, A căzut o stea, Medievala, Sora mea, Ana. Alte romane - Străina, Logodnicul, 1935 Ioan A. Bassarabescu Nuvele, 1903 Vulturii, 1907 Norocul, 1907 Ovidiu Şicană, farsă într-un act şi trei tablouri, 1908 Noi şi vechi, 1909 Nenea, 1916 Un dor împlinit, 1919 Moş Stan, 1923 Spre Slatina, 1924 Un om în toată firea, 1927 Domnu Dincă, 1928 Opere complete, 2 volume, 1939-1940 Proză, 1942 Lume de ieri, Amintiri vesele şi duioase, 1943

ORA DE LITERATURA - POEZIA

Pagina 7

Poezia (din grecescul "ποίησις", poiesis, care are sensul de "facere" sau "creare") este o formă de artă în care limba este utilizată pentru calităţile sale estetice şi evocative, pentru a completa sau a înlocui semnificaţia sa aparentă. Poezia poate fi scrisă independent, în forma unor poeme discrete, sau poate apărea în conjuncţie cu alte arte, în opere dramatice în versuri, imnuri sau texte ale unor cântece. Discuţiile pe tema poeziei au o istorie lungă. Aristotel este unul dintre primii filosofi care au încercat să definească poezia în tratatul Poetica, care pune accent pe utilizarea discursului în retorică, dramă, cântec şi comedie. Încercările de mai târziu de a defini poezia au pus accentul pe trăsături cum ar fi repetiţia sau rima şi au accentuat estetica prin care poezia se distinge de proză. Începând de la mijlocul secolului XX, poezia a fost uneori definită într-un sens larg, ca un act creativ fundamental care utilizează limba.

Evoluţia poeziei:

Antichitatea greco-latină: Aristotel, mime-sis(formă de cunoaştere a lumii prin imitaţia realităţii);

Clasicismul-respectarea unor reguli for-male şi de conţinut, respectarea modelelor antichităţii;

Romantismul-sentimentul, pasiunea, fantezia;

Lirica modernă:simbolismul-concentrarea asupra eului şi a muzicii interioare a versului; Secolul al XX-lea:poezia pură (formă a extazului mistic), poezia ermetică (Încifrarea mesajului), poezia obiectuală (lipsită de sens), poezia pos-tmodernistă (ludicul, metatextul ,banalizarea expresiei şi a problematicii).

Oda (din limba greacă: aeidin înseamnă cân-tec) este o specie a poeziei lirice, alcătuită din strofe cu aceeaşi formă şi cu aceeaşi structură metrică, în care se exprimă elogiul, entuziasmul sau admiraţia faţă de persoane, de fapte eroi-ce, idealuri etc. În unele realizări, oda este înrudită cu imnul. La început, odele erau cânte-ce ale corului din dramele greceşti şi erau exe-cutate cu acompaniament instrumental (de obiceiu la "liră", de unde şi denumirea genului "liric"). Precursori ai odei sunt socotiţi "Psalmii" lui David. În versificaţie se folosesc strofele alceice (două versuri de unsprezece silabe, urmate de un vers de nouă silabe şi unul de zece silabe), respectiv strofele sapphice (trei versuri endecasilabice cu un final adoneic). Această versificaţie clasică a variat în cursul timpului la diverşi poeţi.

Pastelul este o specie literară a genului liric, în care se prezintă un peisaj sau un aspect din natură, autorul creându-l pentru a-şi exprima sentimentele. Într-

un pastel dominante sunt imaginile artistice, realizate prin figuri de stil, organizate într-o descriere tip tablou. La origine termenul pastel desemna un creion colorat, moale, pentru desen, făcut din pig-menţi pulverizaţi, amestecaţi cu talc şi cu gumă arabică sau orice tablou ori desen executat cu acest fel de creioane. Preluat de poetul român Vasile Alecsandri, termenul a ajuns să desemneze o poezie cu conţinut liric, în care se zugrăveşte un tablou din natură. Vasile Alecsandri a fost cel mai mare pastelist român. Exemple: „Sfârşit de toamnă”, „Iarna”, „Mezul iernii”, „Gerul”, „Viscolul”, „Dimineaţa”, „Noaptea”, „Malul Siretului”. Pastelurile, bogate în imagini artistice (vizuale, olfactive şi auditive) exprimă sentimentele poetului în mod direct, prin intermediul descri-erii şi al epitetelor, comparaţiilor şi al personifi-cărilor. Autorul creionează un tablou al naturii având în prim-plan elementele ale naturii pe care la descrie. Deoarece pastelul este o specie a genului liric, în el mai sunt prezentate şi elemente de prozo-die, ritm şi măsură. Rondelul este o poezie scurtă cu formă fixă, a cărei structură se bazează, ca şi balada, pe

refren, care a apărut în Franţa medi-evală sub denumirea de rondeau. Termenul sonet este derivat din cuvântul provençal "sonet" şi din cuvântul italian sonetto, amândouă însemnând cântecel. Începând cu secolul al treisprezecelea a ajuns să

semnifice un poem cu formă fixă de paispreze-ce versuri care respectă o schemă de rimă foarte precisă şi o structură logică. Acestea s-au schimbat de-a lungul timpului. Acest articol se concentrează asupra sonetului italian sau pe-trarchist şi asupra celui englezesc sau shakespe-rean.

Subspecii ale genului liric: Aubadă, Caligramă, Elegi, Epigramă, Gazel, Glosă, Haiku, Idilă, Lime-ricks, Odă, Pastel, Pastorală, Poem în proză, Rondel, Rondou, Sonet, Tanka, Triolet ,Waka, Fantum Aubada este o poezie medievală franceză, care preamărea sosirea zorilor şi se recita în zori ("a l' aube"). Un asemenea poem există în piesa lui William Shakespeare, Romeo şi Julieta, când cele două perso-naje aşteaptă sosirea zorilor. Caligramă este un poem în care dispoziţia grafică în pagină formează

un desen care are o legătură cu subiectul textu-lui. Acest gen a atins apogeul prin poetul fran-cez Guillaume Apollinaire, cel ce i-a dat şi nu-mele, format, pare-se, prin contracţia cuvinte-lor caligrafie şi ideogramă. Volumul său, apărut în 1918, se numea Calligrammes. Caligrama este o specie de sincretism picto-poetic, unde „întregul“ produs artistic („text-pictura“) evi-denţiază că mesajul versului se reia din ordinea verbală, între anumite limite, cu ajutorul codu-lui plastic.

Elegia este o specie a genului liric, în care sunt exprimate sentimente de melancolie, de tristeţe, de jale. Din limba greaca (cintec de doliu.O specie lirica in care poetul isi exprima sentimentele de tristete , mergind de la melancolie la durere.Tonul este tandru, trist, melancolic. In secolul xx totusi elegia tinde sa dobindeasca un caracter filosofic. trasaturile principale sunt: 1) Exprima un sentiment de tristete 2) Cuprinde deseori elemente filosofice 3) Uneori are un pronuntat caracter meditatif. Reprezentati din literatura universala : I.W. Goethe (Elegia de la Marienbold) A.S. Puskin (Elegia) Petrarca (Consoliera) R.M. Rikle (Elegiile din Duino) A. de Lamartien. reprezentati din literatura Romana: G. Alexandrescu (Adio, La tirgoviste) V. Alecsandri (Steluta) T. Arghezi (Cenusa visarilor) M. Eminescu (Melancolie, O mama).

Epigrama - Specie a poeziei lirice, de proporţii reduse, de obicei catren, care sati-rizează elementele negative ale unui caracter omenesc, ale unei situaţii etc. şi se termină printr-o poantă ironică. Gazelul (denumit şi Cassidè, Caçida sau Ghazel) se poate defini ca o poezie lirică

în distihuri, ale căror monorime sunt dispuse astfel: versu-rile primului distih rimează între ele, rima păstrîndu-se în al doilea vers al celorlalte distihuri. În majoritatea cazurilor, după rimă urmează radiful — un cuvânt sau grup de cuvin-te care se repetă — iar ultimul distih conţine takhallos-ul, pseudonimul poetului. Cele două tipuri principale de gazel îşi au originea în Hejaz (în prezent re-giune este inclusă în vestul Arabiei Saudite, respectiv în Irak.

În literatura arabă, în acest gen de literatură sunt incluse poeziile războinice sau sentimentale, cu 20 până la 100 de versuri, care preamăresc viaţa aventuroasă a războinicului şi emoţiile vieţii petrecute în deşert. Cel mai de seamă reprezentant al genului a fost poetul persan Hafez, pe numele său complet Şamsoddin Mohammad Hafez din Şiraz (1320—1390) (în limba persană : خواجه شمسالدین محمد حافظ .(شیرازÎn prezent, gazelul este o formă de cântec uzuală în India şi Pakistan, care, de fapt, nu se cântă propriu-zis, ci se recită. În literatura română, gazeluri a scris George Coşbuc. Glosa s-a născut în Spania secolului al XV-lea. Este o specie a genului liric cu formă fixă. Prima strofă este alcatuită din patru, şase, sau opt versuri ce conţin tema de bază. Fiecare vers e comentat într-o strofă specială de aceeaşi marime cu prima. Ultima strofă o reproduce pe prima cu ordinea inversată a versurilor. (exemple Mihai Eminescu, "Glossa").

Haiku este un gen de poezie cu formă fixă, tradiţional japone-ză, (limba japoneză fiind o limbă silabică), alcătuită din 17 silabe repartizate pe 3 "versuri" formate din 5, 7, 5 silabe. Idila este o specie de poezie lirică (aparţine genului poetic) şi erotică din sfera poeziei bucolice, în care este prezentată, în formă optimistă sau idealizată, viaţa şi dragostea în cadrul rustic; bucolică. [Var.: idíl, -e s.n.] – Din fr. idylle. Cf. germ. I d y l l. Limerick-ul este o poezie comică cu formă fixă având rimele

în ordinea a-a-b-b-a. Metrul este foarte rigid: primul, al doilea şi al cincilea vers sunt formate din trei picioare metrice, iar treilea şi al patrulea din doua picioare metrice. Ritmul poate fi considerat un anapest, alcătuit din doua silabe scurte şi apoi una lungă, opusul unui dactil. Primul vers se termină de obicei printr-un nume de persoană sau localitate. Un adevărat limerick trebuie să conţină un punct de atracţie, fie acesta se poate întâlni în ultimul vers, fie rimele sunt siluite în mod intenţionat, fie amândouă. Denumirea poemului provine probabil de la oraşul irlandez Limerick dar acest lucru nu a fost încă demonstrat. Cel mai celebru autor de limerick-uri rămâne poetul irlandez Edward Lear cu volumul Cartea non-sensurilor.

Pastorala—operă literară cu conţinut pastoral, bucolic. In literatura română poezia pastorală este remarcabil reprezentată de binecunoscuta baladă Mioriţa. Un poem în proză este un poem care are caracteristica de a nu se supune nici unei reguli structurale precise privind rima, numărul de silabe al fiecărui vers, ritmul etc. De obicei este considerat a fi un poem fără rimă. Cu toate acestea un poem în proză se recunoaşte uşor prin forma sa elaborată : calitatea imagi-

nilor, jocurile de sonorităţi, efectele rimelor îi dau o poeticitate imposibil de negat chiar dacă uneori foloseşte o limbă prozaică. El se distinge de proza poetică prin unitatea şi lapidaritatea sa.

Sursa: http://ro.wikipedia.org

Aubade By: William Shake-speare (1564-1616 / Warwickshire /

England)

HARK! hark! the lark at heaven's gate sings,

And Phoebus 'gins arise, His steeds to water at those springs

On chaliced flowers that lies; And winking Mary-buds begin

To ope their golden eyes: With everything that pretty bin,

My lady sweet, arise! Arise, arise!

RAZBOINICII CORBULUI, Alan Gibbson Jocul deschide poarta dintre lumea noastra si cea a miturilor. Gamemaster este pe punctul de a invada lumea, iar Razboinicii Corbului este jocul ajuns la nivelul cel mai complex si mai periculos. De data aceasta, baiatul de paisprezece ani intra in arena pentru conflictul final, care se desfasoara pe taramul miturilor scandinave, sperand sa invinga. Razboinicii Corbului nu reprezinta un joc oarecare. Este chiar jocul vietii si al mortii. Intra in el, daca ai curaj!

PRIZONIERUL DIN ZENDA, Anthony Hope Printul mostenitor al Ruritaniei este luat prizonier de fratele sau vitreg, care intentioneaza sa-l deposedeze de tron. Aparitia tanarului Rudolf aduce o rasturnare neasteptata de situatie pentru printul intemnitat. Dueluri si focuri de arma, printi si printese, mister si aventura in decorul unui castel medieval.

PRINTUL MIO SI CALUTUL FERMECAT, Astrid Lindgren “Ma gandeam la Fantana-care-murmura-seara, precum si la toate povestile pe care le auzisem. Mai ales una dintre ele imi placuse nespus de mult. Incepea asa: A fost odata un fiu de rege, care calarea pe un cal alb, sub clar de luna... Poate chiar despre mine era vorba! Doar eram fiu de rege! Ne apropiam tot mai mult de Insula Pajistilor Verzi. Copitele lui Miramis rasunau ca tunetul. Iar eu ma gandeam inca la povestea aceea, atat de frumoasa: A fost odata un fiu de rege, care calarea pe un cal alb, sub clar de luna…”

POVESTIRI DESPRE REGELE ARTHUR, Andrew Lang Prin intermediul lui Andrew Lang (1844-1912), cititorul patrunde in lumea romantica a cavalerilor Mesei Rotunde. Ne sunt prezentate curajoasele lor fapte de arme, dar si de curtenie fata de frumoasele doamne si domnite care traiau in castele din tinuturi indepartate, rapite uneori de monstri sau de oameni rai. Cititorul pleaca, alaturi de cavalerii Mesei Rotunde, in cautarea Sfantului Graal si afla amanunte despre dragostea regelui Arthur si a lui Sir Lancelot pentru mandra Guinevere. Legendele din ciclul Arthur si cavalerii Mesei Rotunde sunt pline de mister si au acelasi farmec si astazi, ca si pe vremea indepartatilor trubaduri, care ii incantau pe doamnele si pe cavalerii din epoca medievala.

POVESTE DE CRACIUN, Charles Dickens Cartea a adus in fata cititorului mesajul ca trebuie sa fim buni si omenosi cu cei din jur. Scrooge, batran avar si hraparet, aspru si neclintit, fara pic de compasiune pentru cei din jurul sau, primeste o lectie de la cele trei spirite ale Craciunului.

PICIUL, Alphonse Daudet "Piciul"(1868) are un accentuat caracter autobiografic, autorul bazandu-se, in elaborarea lui, mai mult pe cele traite si observate decat pe imaginatie. Dincolo de accentele critice la adresa scolii, cat si a moravurilor si institutiilor specifice societatii franceze din secolul al XIX-lea, arta lui Alphonse Daudet isi pastreaza un aer singular de duiosie si ironie, care deschide in cele din urma o perspectiva plina de incredere asupra lumii si destinului eroilor sai.

OLAF MAGNIFICUL, Robert Leighton Viata intrece orice imaginatie! O dovedeste vikingul Olaf Magnificul, un personaj in carne si oase, si nicidecum inchipuit de celebrul Robert Leighton! Descinzand parca din misterioasa mitologie scandinava, Olaf, cel ce avea sa fie incoronat ca rege al Norvegiei, este eroul unor aventuri incredibile, dar cu atat mai reale! Incepand cu copilaria petrecuta in sclavie in Estonia, si trecand prin viata petrecuta la curtea regelui Valdemar, parcurgand calatoriile pe corabiile lungi si bataliile date pentru crestinarea Angliei, Olaf reinvie magicele saga ale Nordului! O carte pe care nu doar o citesti! O traiesti din plin!

VRAJITORUL DIN OZ, L. Frank Baum Acum erau iarasi impreuna. Dorothy si prietenii ei petrecura cateva zile placute in castelul cel galben, unde gasira tot ce le trebuia pentru a se simti bine. Dar, intr-o zi, amintindu-si de matusa Em, fetita spuse: - Trebuie sa ne intoarcem la Vrajitorul din Oz, sa ii cerem sa isi indeplineasca promisiunea. - Da, incuviinta Omul de Tinichea. In sfarsit, imi voi capata inima! - Si eu creierul, adauga Sperie Ciori. - Eu voi avea curaj, nu se lasa nici Leul cel Fricos mai prejos. - Iar eu si Toto ne vom intoarce in Kansas, striga Dorothy, nerabdatoare. Plecara apoi cu totii catre Orasul Smaraldelor, insotiti de saluturile si urarile de bine din partea tuturor winkiezilor.

AVENTURILE LUI TOM SAWYER, Mark Twain « Joe Indianul incepu sa-l ameninte pe doctor vanturandu-i pumnul pe sub nas. Dintr-odata, doctorul ii arse un pumn si-l tranti la pamant pe netrebnic. Potter scapa cutitul, strigand: - Ia vezi, nu da in prietenu' meu! Si in clipa urmatoare se lua la bataie cu doctorul. Amandoi se luptau cu inversunare, rascolind tarana cu talpile. Joe Indianul tasni in picioare, cu ochii sticlindu-i patimas, insfaca la repezeala cutitul lui Potter si incepu sa le dea roata, tarandu-se cu capul aplecat inainte, precum o pisica. Pandea clipa prielnica. Dintr-odata, doctorul se zbatu si, scapand din stransoare, inhata capacul greu al sicriului de la marginea gropii lui Williams si il trosni cu el pe Potter, pravalindu-l la pamant. »

OFERTA DE CARTE A BIBLIOTECII ȘCOLARECERASU

Pagina 8

CAPITAN LA 15 ANI, Jules Verne Dick Sand, desi nu indeajuns format pentru sarcina unui capitan de vas, dupa naufragiul intregului echipaj, este un adolescent inzestrat cu calitati neobisnuite, cu pricepere, curaj si initiativa, animat de nobilul sentiment al raspunderii fata de cei ce ii sunt incredintati de soarta.

ALICE IN TARA MINUNILOR, Lewis Carroll Alice in Tara Minunilor este o carte care place neconditionat copiilor si care fascineaza adultii. Povestea este simpla: Alice patrunde pe taramul fanteziei, unde totul este posibil. Talentul fara egal al lui Lewis Carroll (pe

numele sau adevarat Charles Lutwidge Dodgson) este acela de a se folosi de aceasta "poarta deschisa" pentru a demonstra, ingenios si subtil, fragila diferenta dintre vis si realitate, dintre absurd si logic, fara ca povestea sa piarda ceva din naturalete, spontaneitate si prospetime.

Pagina 9

ECOEDUCATIA

10 Decembrie Ziua Mondiala Dreptur-

ilor Omului

14 Decembrie Ziua Internationala de

Protest Impotriva Reactoarelor Nucle-

are

29 Decembrie Ziua Internationala a

Biodiversitatii

La 10 decembrie 1948, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a proclamat ,,Declaraţia Universală a Drep-

turilor Omului” ca fiind un ideal comun spre care trebuie să tindă toate popoarele şi naţiunile, pentru ca toate persoanele şi

toate organismele societăţii să se străduiască astfel încât, prin învăţătură şi educaţie, să dezvolte respectul pentru aceste

drepturi şi libertăţi şi să asigure prin măsuri progresive recunoaşterea şi aplicarea lor universală şi efectivă.

,,Declaraţia Universală a Drepturilor Omului” marchează momentul naşterii Dreptului modern al Drepturilor

omului şi serveşte ca imperativ moral care a guvernat raporturile dintre indivizi şi guvernanţii lor, precum şi ca garanţie a

protecţiei drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale şi a demnităţii inerente a tuturor membrilor familiei umane.

,,Carta Internaţională a Drepturilor Omului” reglementează aspecte globale ale problematicii drepturilor omului şi

are în alcătuire, alături de ;;Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”, “Pactul Internaţional referitor la drepturile econo-

mice, sociale şi culturale” şi ,,Pactul Internaţional cu privire la drepturi civile şi politice” (împreună cu cele trei Protocoale

adiţionale la cele două Pacte). În prezent, mai există încă 45 de instrumente internaţionale care acoperă diverse domenii ale

promovării, aplicării şi apărării drepturilor omului.

,,Declaraţia” a exercitat o mare influenţă în întreaga lume şi a permis să încurajeze şi să inspire decizii internaţio-

nale de mare anvergură, care au creat noi reguli şi au determinat crearea unor instituţii specifice pentru apărarea drepturilor

omului, cum ar fi, (de altfel cea mai importantă pentru noi), Curtea Europeană a Drepturilor Omului, înfiinţată pe plan eu-

ropean de Consiliul Europei.

Numeroase organizaţii pentru apărarea drepturilor omului, printre care şi O.A.D.O., militează activ pentru respec-

tarea acestor drepturi în întreaga lume.

Încă de la înfiinţare, dar mai ales din anul 2000, de când Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului a fost

recunoscută ca fiind instituţie de utilitate publică, aceasta desfăşurat activităţi specifice pentru promovarea valorilor civice

ale democraţiei şi a parteneriatului dintre autorităţile publice şi persoanele de drept privat fără scop patrimonial, în temeiul

înţelegerii şi asumării idealurilor şi obiectivelor acesteia, a necesităţii promovării şi apărării drepturilor omului.

Activitatea Organizaţiei pentru Apărarea drepturilor Omului s-a concretizat, în decursul anilor, în promovarea şi

apărarea drepturilor omului, atât pe plan intern cât şi internaţional. Pe plan internaţional organizaţia a intervenit în nume-

roase rânduri, incluzând printre altele, monitorizarea alegerilor din mai multe state europene sau evaluarea şi supraveghe-

rea respectării drepturilor omului.

Pe plan intern, odată cu obţinerea calităţii procesuale active dată de prevederile Legii nr.48/2000, Organizaţia in-

tervine pentru apărarea drepturilor omului în cadrul proceselor unde au fost încălcate drepturi fundamentale, prin inter-

venţii scrise în cadrul procesului, adrese către diverse instituţii, precum şi prin redactarea documentelor trimise spre jude-

cată Cuţii Europene a Drepturilor Omului.

Consecventă idealurilor pentru realizarea cărora a fost înfiinţată, O.A.D.O. organizează anual sărbătorirea festivă

a Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului. Cu ocazia acestei celebrări, la data de 10 decembrie 2002, în proximitatea sedi-

ului O.A.D.O. s-a inaugurat Monumentul Drepturilor Omului, monument ridicat în amintirea şi spre cinstirea tuturor celor

care şi-au dedicat şi sacrificat viata în slujba idealurilor de promovare şi apărare a drepturilor omului şi consolidării demo-

craţiei în Romania. ,,Zilei de 10 decembrie 1948” îi datorăm într-un anume fel, echilibrul lumii în care trăim.

Pagina 10

ECOEDUCATIA

Tara noastra detine cea mai mare diversitate biogeografica

dintre tarile Europei, incluzând 5 din cele 11 regiuni biogeografice

existente la nivel european. Aceasta mare diversitate biogeografica se

reflecta în tezaurul natural inestimabil al României, la care Regiunea 7

Centru aduce o contributie însemnata, prin valorile de patrimoniu

natural pe care le detine.

De milenii, oamenii de pe aceste meleaguri au trait în armonie cu

natura, însa dezvoltarea economica din ultima perioada, pe lânga

avantaje, aduce si riscuri. Unul dintre acestea este acela de a pierde

multe din valorile naturale pe care le mai avem. Este nevoie ca aceasta contradictie între conservarea naturii si dezvoltarea

comunitatilor umane sa fie rezolvata.

În acest sens, ariile protejate reprezinta cea mai viabila strategie de conservare si utilizare durabila a valorilor de

patrimoniu natural.

La nivel european s-a creat Reteaua Natura 2000, o retea ecologica de arii naturale, aceasta fiind solutia prin care

Uniunea Europeana se straduieste sa împace cele doua nevoi vitale ale oamenilor, nevoia de a pastra natura vie si nevoia de

dezvoltare economica.

ŞTIAŢI CĂ...

- Padurea are un rol foarte important in pastrarea echilibrului din natura? Ea contribuie la improspatarea aerului, ofera

adapost si hrana multor vietuitoare. Radacinile copacilor fixeaza solul, impiedicand alunecarile de teren. Lemnul este o

materie prima de mare valoare. El este folosit in constructii,

la fabricarea mobilei, a hartiei, a instrumentelor muzicale.

Taierea necontrolata a padurilor duce la modificarea climei

si face natura mai saraca. De aceea, anual, lucratorii

forestieri planteaza puieti, completand golurile din paduri;

- Taierea unui brad dureaza un minut, dar ca sa ajunga la

maturitate bradului ii sunt necesari 60-80 de ani?

- La plantarea unui hectar de padure se folosesc 8000 de

puieti, iar pana la varsta de exploatare mai raman doar 600

de exemplare?

- Un hectar de padure de conifere capteaza anual 50 tone de

dioxid de carbon si elibereaza, in acelasi timp, 25-30 tone de

oxigen?

Surse: www.ecomagazin.ro, www.deveffect.ro, http://impreunapentruviitor.blogspot.com, http://aest.ro, www.apmar.ro

Energia nucleară este prezentată adesea ca o slabă generatoare de emisii de

dioxid de carbon, unul dintre principalele gaze cu efect de seră, lucru contestat de

opozanţi care subliniază riscurile pe care ea le prezintă, respectiv costurile şi

dificultăţile pe care le presupun infrastructurile (zece ani în medie pentru construcţia

unei centrale).

“A recurge la (energia) atomică în această luptă ar fi deci şi contraproductiv

şi periculos”, potrivit RSN.

Campania “Nu nuclearizaţi Clima” revendică peste 350 de organizaţii din

45 de ţări , potrivit promotorilor ei care asigură că 50.000 de persoane au semnat deja

petiţia, redactată în zece limbi.

ŞTIAŢI CĂ... - Poluarea cu petrol este o problema mondială? El se scurge, uneori, la suprafata solului atunci cand este extras sau prin

conductele fisurate prin care este transportat;

- Poluarea fonica este una dintre cele mai periculoase, provocand oamenilor tulburari de auz, de echilibru, lipsa poftei de

mancare?

- Poluarea fonica deranjeaza lumea vie salbatica? De exemplu, zgomotele navelor maritime si ale submarinelor afecteaza

comunicarea intre balene, intre delfini, precum si dezvoltarea algelor;

- Poluarea vizuala consta in degradari si distrugeri ale peisajului, aspecte urate ale localitatii in care locuim, etc.?

- Poluarea radioactiva dispare de pe suprafata solului in cateva zeci de ani, dar coboara in subsol, unde are acelasi efect

nociv asupra vietii si unde poate dura uneori zeci de mii de ani?

NOI, DESPRE NOI

Depășirea dificultăților de învățare - Recomandări pentru cadre didactice și părinți

În fiecare clasă, la nivelul oricărui nivel de învățământ, întâlnim copii care se confruntă cu reale dificultăți de

învățare și care, în lipsa aplicării cu responsabilitate unor strategii de sprijin, remediale, ajung să nu facă față

cerințelor sistemului de învățământ și, mai mult de atât, riscă să ajungă în situația de inadaptabilitate pe termen

lung pe plan profesional și social.

Este esențial ca dificiultățile de învățare ale copiilor să fie corect identificate, să se analizeze cauzele apariției

acestora și să se aplice măsuri remediale astfel încât copilulul să-și depășească problemele de învățare și să-și

continue în mod firesc și eficient propriu proces de dezvoltare multilaterală. Este bine de subliniat faptul că

orice lacune în învățare afectează întreaga activitate a elevului, ducând de cele mai multe ori la insucces școlar

dar și la afectarea personalității copilului și a atitudinii acestuia față de muncă în general.

Astfel, fără a intra în amănunte psihopedagogice și metodologice care nu ar fi pe înțelesul tuturor factorilor edu-

caționali, recomand cadrelor didactice și părinților să aibă în vedere câteva idei de bază a căror aplicare ar putea

constitui un punct real de sprijin în activitatea cu copiii:

Identificarea punctelor forte ale copilului, a disponibilităților lui naturale, a talentelor lor și dezvoltarea aces-

tora astfel încât elevul să fie conștient de posibilitățile pe care le are, să capete încredere în sine și să își dore-

ască să se implice, să se afirme. Încurajarea unui copil, în mod realist, fără exagerări, va duce la rezultate bune

inclusiv în domeniile pe care nu le stăpânește.

Copilul trebuie permanent stimulat să progreseze, să nu se mulțumească doar cu reușite mici. Cu pași mărunți,

pe baza unor planificări clare de remediere, respectiv ameliorare și dezvoltare, elevul poate ajunge la perfor-

manțe deosebite în raport cu nivelul lui anterior. Este esențial ca scopurile stabilite să fie precise și, de ase-

menea, asteptările să fie realiste. Nu cerem unui copil mai mult decât poate deoarece această atitudine poate

duce la descurajare, la rezultate opuse celor dorite.

Alegerea și aplicarea unor strategii care presupun participarea activă, în mod special în cadrul activităților/

domeniilor la care acesta are probleme.

Acordarea ajutorului la efectuarea temelor este esențial în depășirea dificultăților de învățare. În ceea ce

privește cadrele didactice, se recomandă doar respectarea metodologiilor specifice fiecărei discipline și foarte

important, păstrarea echilibrului în programul de muncă – odihnă al copilului. În doar câteva cuvinte, temele

pentru acasă trebuie explicate copiilor, să corespundă conținuturilor predate, să nu fie foarte mari și dificile

astfel încât să obosească elevul și să genereze o repulsie a acestuia față de învățare în general, percepând de

multe ori aceste sarcini ca pe o pedeapsă. Verificarea temelor pentru acasă prin diferite metode este acțiunea

care nu trebuie deloc neglijată pentru ca tema în sine să își atingă obiectivele.

În cazul părinților, care de altfel nu dispun de o pregătire de specialitate în acest sens, sprijinul constă în repe-

tarea conștientă a conținuturilor studiate în clasă astfel încât să se asigure că elevul le-a înțeles, nu doar le-a

memorat. Copilul trebuie supravegheat în timp ce acesta își efectuează temele scrise. Este complet greșită

atitudinea părinților care le dictează copiilor rezolvările sau care impun un anumit mod de lucru și propriile

idei mai ales în cazul temelor ce presupun creativitate, imaginație din partea copilului. Realizarea sarcinilor

într-un mod corect și eficient ar trebui să aibă la bază o comunicare consultativă între părinte și copil,

părintele preluând în acest caz rolul profesorului și având ca sarcină să-l dirijeze în descoperirea metodelor de

lucru, a pașilor de rezolvare, respectiv a răspunsurilor.

De cele mai multe ori dificultățile de înțelegere a sarcinilor, a cerințelor unui exercițiu sunt generate de difi-

cultățile de citit și/sau scris. Cadrul didactic și părintele ar trebui să constituie modele pentru copil, să-l ajute

prin propriul comportament să-și depășească aceste probleme. Ar trebui să se acorde mai mult timp citirii

conștiente a cerinței propriu-zise astfel încât copilul să înțeleagă exact ce și cum are de făcut și, pe termen

lung, să poată face față în mod independent și complet unor sarcini de lucru.

Colaborarea școlii și a părinților cu specialiștii este una dintre cele mai importante măsuri care ar putea duce

la combaterea insuccesului școlar. Înainte de a categorisii un copil că este leneș și că nu vrea să învețe ar

trebui să luăm în calcul faptul că în spatele aparențelelor pot sta cauze și probleme a căror ignorare duce ire-

mediabil la agravarea dificultăților de învățare și nu numai.

Nu în ultimul rând, trebuie să apreciem copilul pentru ceea ce este el, pentru unicitatea lui, să apreciem orice

efort pe care îl face în ceea ce privește propria sa dezvoltare. Copilul trebuie ajutat să perceapă învățarea,

munca în general ca pe ceva firesc, specific vieții ființei umane, menit să-l dezvolte, să-l ajute să evolueze și

să-i asigure un viitor cât mai bun.

D i r e c t o r , P r o f . D A N G E A N A

Pagina 11

Persoană de contact biblioteca şcolară:

Bibliotecar: Inst. Tudorache Ionela

Mobil: 0734 64 22 56

E-mail: fliokids@yahoo.com

bibliotecascolaracerasu@yahoo.com

Web: https://liceultehnologiccerasu.wordpress.com

COLECTIV DE REDACȚIE:

BIBLIOTECAR INST. TUDORACHE IONELA

DIRECTOR PROF. DAN GEANA

PROF. CIOINARU ANGELA - IULIANA

Tehnoredactare si procesare computerizata: Bibliotecar, Inst. Tudorache Ionela

ISSN 2068 - 7923

PUBLICAŢIE EDITATĂ DE BIBLIOTECA LICEULUI TEHNOLOGIC, COMUNA

CERAŞU

PUBLICAŢIE EDITATĂ DE BIBLIOTECA LICEULUI TEHNOLOGIC, COMUNA CERAŞU

în lumea minunată a cărtilor!

Cărţi pentru fiecare

BIBLIOTECA LICEULUI TEHNOLOGIC, COMUNA CERASU

Vino la bibliotecă si te vom ajuta să pătrunzi