q-placements.euq-placements.eu/pdf/results/romanian/manualul-q-placements.pdf · q-placements ....

MMAANNUUAAL

Definitia calitatii Modelul Q-Placements Actori implicati Profil si cerinte minime Functii si responsabilitati Proceduri Monitorizare, control si evaluare Caracteristici specifice tarilor participante Documente conexe, indicatii si exemple

De ce acest manual? Cadrul European al IPTI Concept Obiective

LUULL QQ--PPLLAACCEEMMEENNTTSS pentru calitatea stagiilor de practica internationale ale elevilor din invatamantul profesional si tehnic initial

Q-Placements Manual pentru calitatea stagiilor de practica internationale ale elevilor din invatamantul profesional si tehnic © Camera Oficiala de Comert si Industrie Terrassa. Drepturile de proprietate asupra rezultatelor proiectului Q-Placements apartin Camerei Oficiale de Comert si Industrie Terrassa. Totusi, avand in vedere ca realizarea site-ului web Q-placements face parte din obiectivele proiectului, intregul continut al site-ului web www.q-placements.eu (inclusiv acest manual) va fi public iar utilizarea acestuia este permisa doar in scopuri necomerciale. Manualul Q-Placements a fost realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, Agentia Nationala Leonardo da Vinci din Spania, contract nr. ES/08/LLP-LdV/TOI/149008. Cuprinsul acestuia nu exprima in mod necesar pozitia Comunitatii Europene.

1

http://www.q-placements.eu/

Promovarea potenţialului intelectual în structurile mediului economic local, regional, naţional şi euroregional este un obiectiv prioritar al organizaţiei noastre. În cei 20 ani de activitate, CCIAT s-a preocupat intens de pregătirea tinerilor, a viitorilor specialişti, cercetători sau oameni de afaceri, în scopul asigurării unei corelări a cunoştinţelor teoretice cu competenţele specifice necesare locului de muncă, facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă, în perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi şi îmbunătăţirii perspectivelor de inserţie pe piaţa muncii. Astfel, CCIA Timişoara:

Derulează activităţi specifice în cadrul convenţiilor de colaborare încheiate cu instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar si organizaţii studenţeşti din Timişoara: Târgul firmelor de exerciţiu ROTIFE, Zilele Carierei, Târgul Universităţilor - RIUF, burse ale locurilor de muncă etc.;

Oferă un cadru profesionist pentru instruirea practică a elevilor si studenţilor în cadrul unor entităţi create în acest scop ş/sau în cadrul departamentelor CCIAT - Centrul de Marketing şi Practică Economică, Centrul de Informare Tehnologică – COMPETECH, Oficiul Regional pentru Promovarea şi Certificarea Clusterelor, Centrul Regional pentru Dezvoltarea Durabilă a Banatului – create în scopul stimulării competitivităţii economice, în beneficiul comunităţii de afaceri, institutelor de cercetare-dezvoltare şi mediului universitar, oferind un suport logistic la standarde europene pentru activităţi de documentare, cercetare si informare;

Implică colective mixte de cadre universitare şi studenţi în realizarea de lucrări de specialitate, studii de piaţă şi marketing, analize sectoriale, studii de oportunitate, manuale etc;

Derulează proiecte europene destinate tinerilor: „Schemă inovativă pentru tranzisia de la scoală la piasa muncii”, e.da.isme, Q-placements, altele;

Organizează cursuri de formare şi perfecţionare profesională în meserii cerute de piaţa muncii si evenimente expozisionale tematice: Salonul Regional Job-Training-Research, Salonul Cercetării.

În epoca actuală, un învăsământ este eficient dacă este cu prioritate formativ. Aplicarea în practică a cunostinselor teoretice însusite în scoală si a priceperilor si deprinderilor formate în activitatea practică exprimă în fapt eficiensa procesului de învăsământ. Practica are în cadrul acestui proces atât funcsie de izvor de cunostinse cât si de criteriu al autenticităsii acestora.

Ca urmare, lucrarea de fasă încearcă să răspundă acestui deziderat, exprimând experiensa noastră proprie cât si tot ceea ce am resinut pozitiv din experiensa partenerilor si colaboratorilor cărora le mulsumim pentru implicare si disponibilitate.

Si pentru că afacerile sunt de succes doar dacă resursele umane implicate sunt profesioniste, CCIA Timisoara crează o punte de legătură între mediul de învăţământ şi cel economic, între teorie şi practică, într-o lume a globalizării, competitivităţii şi performanţei.

Georgică CORNU

Presedinte CCIAT

REZUMAT

1. DE CE ACEST MANUAL? Vezi Sectiunea

2. CADRUL EUROPEAN AL IPTI Vezi Sectiunea 2.1. Beneficiile invatamantului profesional si tehnic European

2.2. Nevoia de stagii de practica pentru elevii IPTI 2.3. Proiecte europene conexe

3. STAGIUL DE PRACTICA INTERNATIONAL Vezi Sectiunea 3.1. Concept

3.2. Obiective 3.3. Definitia calitatii

3.4. Cerinte de calitate: nevoile si asteptarile beneficiarilor

4. MODELUL Q-PLACEMENTS Vezi Sectiunea 4.1. Modelul Q-Placements

4.2. Identificarea si definirea diversilor actori

4.2.1. Actori implicati 4.2.2. Actori optionali

5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA Vezi Sectiunea

5.1. Elevul IPTI 5.1.1. Profil si cerinte minime

5.1.2. Functii si responsabilitati 5.2. Scoala IPTI / Tutore din scoala

5.2.1. Profil si cerinte minime

5.2.2. Functii si responsabilitati 5.3. Organizatia Coordonatoare tara de origine

5.3.1. Profil si cerinte minime 5.3.2. Functii si responsabilitati

5.4. Organizatia Coordonatoare tara gazda 5.4.1. Profil si cerinte minime

5.4.2. Functii si responsabilitati 5.5. Firma gazda / Tutore din firma

5.5.1. Profil si cerinte minime

5.5.2. Functii si responsabilitati 5.6. Actori optionali

5.6.1. Organizatii suport 5.6.2. Scoala IPTI din tara gazda

5.7. Proceduri 5.7.1. Rezumatul tuturor procedurilor

5.7.2. Inainte de plasament 5.7.3. Pe perioada plasamentului

5.7.4. Dupa plasament

5.8. Monitorizare, control si evaluare 5.8.1. Monitorizarea si controlul plasamentului in strainatate

5.8.2. Evaluarea plasamentului in strainatate 5.9. Caracteristici specifice tarilor participante

5.10. Documente conexe, exemple si indicatii

6. ANEXE Vezi Sectiunea 6.1. Glosar

6.2. Studii anterioare privind stagiile de practica IPTI in tara fiecarui partener.

Denumiri comune referitoare la stagiul de practica 6.3. Metodologia utilizata de catre grupurile de lucru locale.

2

11.. DDEE CCEE AACCEESSTT MMAANNUUAALL??

3

1. DE CE ACEST MANUAL?

1.1. DE CE ACEST MANUAL?

In contextul unei piete a muncii care solicita flexibilitate si adaptabilitate sporita in fata

schimbarii, mobilitatea internationala devine din ce in ce mai necesara. Sistemele

educationale deschise si instruirea pentru o lume mai deschisa, sunt unul dintre obiectivele

pe care Uniunea Europeana le are pentru viitorul apropiat ca cerinta pentru a asigura forta de

munca calificata care, pe langa competente profesionale, sa detina abilitatea de a lucra si de a comunica cu persoane din strainatate. Aceasta este una dintre modalitatile prin care Europa

trebuie sa se adapteze provocarilor unei economii globalizate si sa se asigure ca sistemele

sale educationale si de pregatire (instruire) sunt competitive.

In prezent, Comisia Europeana elaboreaza un sistem European (ECVET - ECIPT) care va permite o transparenta sporita a calificarilor intre tari. Acest sistem a contribuit la cresterea

mobilitatii, care este vazuta, in prezent, ca element esential al unei instruiri complete a unei

persoane, dedicat derularii de invatare pe tot parcursul vietii in diverse tari si intr-un context

mai variat (formal, non formal si informal).

Unul dintre principalele obstacole identificate care reduce motivatia pentru mobilitate

internationala ca parte a invatamantului tehnic si profesional initial, a stagiului de practica si

pentru invatare pe tot parcursul vietii este de a identifica, a recunoaste si a valida

competentele dobandite pe parcursul unui stagiu de practica intr-o tara straina.

Viitorul stagiilor de practica la un potential angajator international este dezvoltarea si

implementarea unor instrumente Europene comune, create special pentru invatamantul

profesional si tehnic, in baza principiilor unui cadru comun, care promoveaza o cultura a

imbunatatirii calitatii.

Implicarea tuturor actorilor din mobilitate: furnizori IPT, firme gazda, elevi si organizatii coordonatoare (din tara gazda si din tara expeditoare), este o conditie esentiala pentru

atingerea acestui obiectiv.

Asa cum s-a declarat in studiul european “ Depasirea obstacolelor in calea mobilitatii pentru

ucenici si alte persoane tinere in cadrul Invatamantului Profesional si Tehnic” publicat in

aprilie 2007 de catre Comisia Europeana, Directoratul General pentru Educatia si Cultura, au fost identificate 400 de obstacole in calea mobilitatii:

“Top 10’ al celor mai relevante si presante obstacole in calea mobilitatii IPT este

(nu neaparat in ordinea prioritatii):

Lipsa unor stagii de practica de calitate

Lipsa de cunostinte privind beneficiile mobilitatii

Lipsa unor cunostinte (know-how) pegagogice cu privire la invatarea pe perioada

stagiilor de practica.

Lipsa unor strategii de internationalizare sustenabile

Lipsa de studii privind mobilitatea Lipsa unor comunitati de practica pentru organizatorii de stagii de practica

Bariere juridice si administrative

Lipsa de interes in randul tinerilor

Lipsa unui cadru de cunostinte lingvistice si cultural

Lipsa de recunoastere1

1 Studiu cu privire la obstacolele in fata mobilitatii transnationale cu care se confrunta ucenicii si alte personae tinere in

invatamantul profesional si tehnic si modalitati de a le depasi, denumit si proiectul MoVE-iT project. Aprilie 2007:

http://ec.europa.eu/education/more-information/doc/moveitsum_en.pdf

4


Pe langa studiile si cercetarile europene, proiectul Q-Placements a colaborat cu grupuri de

lucru locale din fiecare tara participanta din nordul, sudul, estul si vestul Europei astfel incat

sa se atinga dimensiunea europeana (Belgia, Bulgaria, Germania, Polonia, Romania,

Slovenia, Spania)

Fiecare grup de lucru local a fost compus din:

Elevi din IPT

Cadre didactice din IPT.

Oameni de afaceri

Reprezentanti ai patronatelor. Reprezentanti ai departamentelor guvernamentale (educatie si/sau munca) dupa cum

s-a considerat necesar si care opereaza in teritoriu.

Reprezentanti ai organizatiilor de afaceri

In urma discutiilor purtate in cadrul acestor grupuri de lucru locale, in fiecare tara au rezultat anumite concluzii. Mai mult, au existat unele neajunsuri comune tuturor tarilor participante

care sunt prezentate mai jos.

Neajunsuri ale mobilitatii identificate de catre grupurile de lucru locale:

Bariere de limba, in special legate de firmele gazda.

Planul de activitati al plasamentului nu se potriveste cu capacitatile, cunostintele si

calificarile elevilor/cursantilor.

Lipsa de cunostinte a elevilor referitoare la “comportamentul de afaceri”.

Lipsa de timp sau de dedicare a tutorelui din firma.

Lipsa de acoperire juridica (nevoia unui contract privind stagiul de practica, asigurare, protectia muncii, etc.)

Lipsa unor parteneriate de durata (nevoia unui angajament formal).

Firmele gazda nu sunt adecvate pentru a primi/gazdui elevi (fie permanent, fie

temporar)

Elevul/cursantul nu are un nivel de maturitate elementara. Elevul nu a atins nivelul tehnic solicitat (necesar).

Dificultati legate de tehnici de nivel inalt si conduite specifice fiecarei tari. In acest caz

firmele nu sunt dispuse sa gazduiasca elevi straini.

Dificultatea firmelor in a recupera investitia atunci cand gazduiesc elevi straini. Lipsa

de motivare a potentialelor firme gazda. Dificultatea de a gasi noi locatii pentru stagiul de practica, in functie de sectorul de

activitate al firmei, in special in strainatate.

Profesorii isi utilizeaza timpul lor liber pentru coordonarea si urmarirea stagiilor de

practica, in afara sarcinilor lor academice.

Elevul/cursantul are nevoie de cateva saptamani pentru a se adapta in tara gazda

Lipsa de cunostinte interculturale la nivelul elevului. Lipsa de monitorizare a stagiului de practica.

Firmele mari sunt mai obisnuite cu efectuarea stagiului de practica a studentilor straini

decat IMM-urile.

Resursele financiare sau granturile pentru elevi care sa acopere cu adevarat cheltuielile

cu deplasarea si cazarea. Transferul de credite pentru stagiul de practica efectuat in firma gazda din strainatate

nu este intotdeauna posibil.

5


Desi s-au facut eforturi numeroase in Europa pentru a contribui la imbunatatirea calitatii

instruirii la locul de munca la nivel international, exista inca nevoia pentru un manual al

asigurarii calitatii care sa ofere asistenta utilizatorilor finali pentru a se pregati si pentru a

participa la plasamente intr-un mod facil.

Manualul Q-Placement are ca obiectiv furnizarea de indicatii catre toti actorii

implicati in mobilitate in scopul imbunatatirii calitatii, eficientei si eficacitatii

proiectelor si activitatilor referitoare la stagiul de practica la un potential angajator international.

6

22.. CCAADDRRUULL EEUURROOPPEEAANN AALL IIPPTTII

7

2. CADRUL EUROPEAN AL IPTI

2.1. BENEFICIILE INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC EUROPEAN

Pregatirea (educatia) si instruirea ocupa un rol central in strategia Lisabona pentru dezvoltare

si ocupare si constituie un element cheie pentru atingerea obiectivelor stabilite de Comisia

Europeana pentru anul 2020.

Pe data de 8 iulie 2009, Comisia Europeana a elaborat o Carte Verde: “Promovarea mobilitatii de invatare a tinerilor” o consultare deschisa si publica, pentru a stimula mobilitatea tinerilor

in Europa.

Cartea Verde accentueaza importanta mobilitatii tinerilor:

“Mobilitatea pentru invatare, adica mobilitatea transnationala in scopul dobandirii de noi

deprinderi, este una dintre caile fundamentale prin care persoanele, in special tinerii, isi pot

spori sansele viitoare de ocupare precum si dezvoltarea personala. Mai mult, angajatorii

recunosc si pretuiesc aceste beneficii. Europenii care sunt mobili ca tineri elevi/cursanti au

sanse mai mari de a fi mobili ulterior, in calitate de angajati. Mobilitatea pentru invatare a jucat un rol important in a face sistemele de educatie si instruire mai deschise, mai europene

si internationale, mai accesibile si mai eficiente. Totodata, aceasta poate intari

competitivitatea Europei prin sprijinirea crearii unei societati bazate pe cunoastere intensiva,

contribuind prin aceasta la atingerea obiectivelor stabilite in strategia Lisabona pentru

dezvoltare si ocupare.”2

“In contextul actualei crize economice internationale, Comisia a accentuat faptul ca investitiile

in educatie si instruire sunt cruciale. Totodata, a subliniat faptul ca, in timp ce exista tentatia

ca in aceste circumstante sa se devieze resursele de la acest tip de activitati, investitiile in

cunostinte si deprinderi trebuie sa fie protejate in special in aceasta perioada de dificultati

economice”3

“Mobilitatea pentru invatare are si alte caracteristici pozitive. De exemplu, aceasta poate

combate riscul izolationismului, al protectionismului si al xenofobiei, care apar in perioade de

criza economica. Poate sprijini pastrarea unui simt aprofundat al identitatii si cetateniei

europene in randul tinerilor. Totodata, intensifica circulatia cunostintelor, care este cheia viitorului Europei bazat de cunoastere”4

In Uniunea Europeana exista unele traditii de lunga durata care sprijina mobilitatea pentru

invatare prin diverse programe si initiative, in special prin programul de Invatare pe tot

parcursul vietii pentru perioada 2007-2013. Principalele obiective ale programului sunt de a contribui la dezvoltarea Comunitatii Europene ca societate bazata pe cunoastere, la

dezvoltare economica sustenabila, oportunitati sporite si mai bune de ocupare si o coeziune

sociala sporita, furnizand, in acelasi timp, o mai buna protectie a mediului pentru generatiile

viitoare.

2 Cartea Verde, Promovarea mobilitatii pentru invatare a tinerilor. http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc/mobility/com329_en.pdf 3 Idem 4 Idem

8


Programul de invatare pe tot parcursul vietii permite persoanelor aflate in diverse etape ale vietii sa urmareasca oportunitatile de invatare stimulatoare de pe intreg teritoriul Europei.

Exista patru sub-programe ce se focalizeaza pe diverse stagii de pregatire (educatie) si

instruire si care continua programe anterioare:

Comenius5: “cauta sa dezvolte in randul tinerilor si al personalului educational cunoasterea

si intelegerea diversitatii culturilor, a limbilor si a valorilor europene. Sprijina tinerii sa dobandeasca abilitati de viata elementare si competente necesare dezvoltarii personale,

pentru ocupare viitoare si cetatenie activa.”

Erasmus6: “a devenit un motor al modernizarii educatiei superioare in Europa si a inspirat

crearea Procesului Bologna. Obiectivul general al programului este de a creea o Zona

Europeana pentru Educatie Superioara si de a sprijini inovarea pe intreg teritoriul Europei.

Programul cauta sa isi extinda actiunile de mobilitate in viitorul apropiat, avand un grup tinta

de 3 milioane de student Erasmus pana in anul 2012.”

Leonardo da Vinci7: “programul finanteaza o gama larga de actiuni, in special initiative de

mobilitate transfrontaliera; proiecte de cooperare pentru dezvoltarea si diseminarea inovarii;

si retele tematice. Potentialii beneficiari sunt la fel de diversi – de la elevi in cadrul invatamantului profesional si tehnic, pana la persoane deja ocupate, precum si profesionisti

IPT, organizatii private sau publice active in acest domeniu.”

Grundtvig8: “are ca obiectiv furnizarea de metode de imbunatatire a cunostintelor si

abilitatilor adultilor, mentinandu-i apti din punct de vedere mental si cu mai multe sanse de

ocupare. Nu se adreseaza doar elevilor/cursantilor participanti la pregatirea adultilor ci si

cadrelor didactice, personalului din educatie si facilitatilor care furnizeaza aceste servicii.

Acestea cuprind asociatii relevante, organizatii de consiliere, servicii de informare, organe cu

rol in elaborarea politicilor si alti actori implicati in invatarea pe tot parcursul vietii si educatia adultilor la nivel local, regional si national, precum ONG-uri, intreprinderi, grupuri de

voluntari si centre de cercetare.”

Mobilitatea pentru invatare este sprijinita si de Fondurile Structurale din anumite tari

europene.

“In plus, Comisia Europeana a sprijinit dezvoltarea unor instrumente de facilitare a mobilitatii, precum Europass, Sistemul European de Transfer si Acumulare a Creditelor

(ECTS, pentru studiile superioare), Suplimentul la Diploma, Cadrul de Calificare European

pentru Invatarea pe tot parcursul vietii, Sistemul European de Credite pentru Pregatirea si

Instruirea Vocationala (ECVET), Youthpass, EURAXESS, pachetul "Directiva privind vizele

pentru studenti " si “viza stiintifica”9

5 Programul de invatare pe tot parcursul vietii: http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc84_en.htm 6 Programul de invatare pe tot parcursul vietii: http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc80_en.htm 7 Programul de invatare pe tot parcursul vietii: http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc82_en.htm 8 Programul de invatare pe tot parcursul vietii: http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc86_en.htm 9 Cartea Verde, Promovarea mobilitatii tinerilor pentru invatare. http://ec.europa.eu/education/lifelong-learningpolicy/doc/mobility/com329_en.pdf

9


“Luate impreuna, programele, instrumentele si initiativele actuale de mobilitate se adreseaza diverselor categorii ale populatiei europene tinere. Totusi, mobilitatea ramane inca exceptia si

nu regula si este mai accesibila anumitor grupuri, de ex. elevi, decat altora, de ex. celor care

sunt elevi in invatamantul profesional si tehnic si ucenicilor, care se confrunta cu multe

obstacole de natura practica.”10

Acesta este motivul pentru care, in realizarea obiectivului strategic 1 – Transpunerea invatarii pe tot parcursul vietii si a mobilitatii in realitate, se recomanda “Extinderea mobilitatii pentru

invatare: colaborare pentru eliminarea treptata a barierelor si pentru extinderea

oportunitatilor pentru mobilitate in invatare in Europa si in intreaga lume, atat in cazul

invatamantului superior cat si a celorlalte nivele de invatamant, incluzand noi obiective si

instrumente de finantare; toate acestea, cu luarea in considerare nevoile specific ale persoanelor dezavantajate”11

Provocarile care apar in urma modificarilor demografice precum si necesitatea de actualizare

si dezvoltare periodica a competentelor (deprinderilor) persoanelor, nevoia de a tine pasul cu

schimbarile economice si sociale, solicita adoptarea unei abordari de invatare pe tot parcursul vietii precum si a unor sisteme de invatare si de instruire care sa fie mai usor adaptabile la

aceste modificari si mai deschise fata de o abordare mondiala. Spre deosebire de perioada

actuala in care mobilitatile reprezinta o exceptie, acestea trebuie sa devina o caracteristica

naturala a identitatii europene si o oportunitate care sa fie folosita de toti tinerii din Europa.

In acest fel, ele pot devein un factor important pentru garantarea viitoarei competitivitati si solidaritati a Uniunii Europene.

Mobilitatea, in contextul invatarii si a pregatirii, difera substantial fata de alte tipuri de

mobilitate, prin faptul ca este, in primul rand, un exercitiu pedagogic: este un instrument

utilizat pentru a produce anumite tipuri de invatare de natura afectica si/sau congnitiva

pentru participant. Stagiile de practica la un potential angjator din strainatate pot fi modalitati de atingere o cunoastere multiculturala, invatarea modului de a trai in pace in

Europa si in intreaga lume si dezvoltarea unui simt al “cetateniei europene".

Studiul MoVE-iT, intocmit de catre Comisia Europeana, detaliaza intr-un mod foarte clar

beneficiile fiecarui actor ce participa la mobilitate:

Pentru angajatori, stagiile de practica transnationale in cadrul invatamantului profesional si

tehnic pot servi ca instrument pentru dezvoltarea deprinderilor si competentelor viitorilor

angajati si ca instrument pentru stimularea internationalizarii. Stagiile de practica

transnationale pot sprijini dezvoltarea deprinderilor si competentelor (internationale) ale viitorilor angajati, care sunt importante pentru functionarea optima a pietei internationale si

pentru dezvoltarea economica in Europa. Aceste deprinderi se refera (printer altele) la

urmatoarele: a invata sa inveti, procesarea informatiilor, deprinderi de luare a deciziilor,

gandirea creativa si deprinderi de solutionare a problemelor, auto-conducere, auto-dezvoltare

si flexibilitate”12

10 Idem 11 Cadrul strategic pentru cooperare europeana in invatamant si pregatire („ET 2020‟), p.9 12 Studiu cu privire la obstacolele in calea mobilitatii transnationale cu care se confrunta stagiarii si alti tineri elevi in invatamantul profesional si tehnic si modalitati de depasire a acestora, denumit si proiectul MoVE-iT. Aprilie 2007 http://ec.europa.eu/education/more-information/doc/moveitsum_en.pdf

10


“Beneficiile pentru angajatori ale stagiilor de pregatire practica transnationale nu se refera doar la dezvoltarea de abilitati in randul viitorilor angajati, desi acest fapt este, deseori,

considerat (de catre angajator) ca fiind cel mai important beneficiu. Alte beneficii ale

angajatorilor sunt:

castigarea unei imagini international la nivelul firmei;

experiente multi-culturale valoroase si o viitoare posibila internationalizare a fortei de munca

impulsuri /stimuli si idei noi, cunoasterea de noi piete

posibilitatea introducerii, de catre elevi, a unor noi abordari si a unor noi metode (de

lucru)

abilitati sporite legate de limbile straine in randul personalului o mai sporita constientizare culturala si intelegere tehnica

imbunatatirea imaginii si atractivitatii sectorului respective. 13

“Beneficii ale mobilitatii internationale a IPT din perspectivA institutiilor de IPT:

Mobilitatea transnationala poate contribui la imbunatatirea atractivitatii IPT in general si a

sistemului de practica in particular, atat la nivelul sistemului IPT si la nivelul institutiilor IPT si

al programelor IPT. Prin faptul ca ofera posibilitatea stagiilor de practica la un potential

angajator din strainatate, mobilitatea transnationala poate imbunatati atat imaginea

institutiilor IPT cat si a programelor specific, sporindu-le atractivitatea. Mai mult, furnizarea oportunitatii pentru stagii de practica transnationale, imbogateste programele IPT.

Strategii si politici pro-active de internationalizare:

Multe institutii IPT creaza parteneriate cu institutii similare din strainatate pentru derularea

unor proiecte de mobilitate. Daca experientele initiale sunt pozitive, de cele mai multe ori colaborarea continua. Pentru institutiile IPT, acesta este, de cele mai multe ori, primul pas

catre procesul de internationalizare, in care conducerea se convinge de importanta cooperarii

international, ceea ce reprezinta, in schimb, primul pas catre dezvoltarea unor politici si

strategii de internationalizare mai cuprinzatoare, pentru propria institutie.14

“Pentru cadrele didactice si instructor, precum si pentru tutorii din firmele gazda,

participantii la mobilitate care intra in organizatie reprezinta o provocare pentru dezvoltarea

atat a deprinderilor lingvistice cat si a celor interculturale.

Compensatiile unor astfel de experiente pot fi:

o implicare sporita in aspectele legate de inscrierea in mobilitate – motivarea si

pregatirea participantilor la IPTI pentru a pleca la stagii de practica transnationale

mobilitate pentru ei insisi, prin utilizarea oportunitatilor programului Leonardo da Vinci,

de exemplu, pentru un stagiu in strainatate. 15

13 Studiu cu privire la obstacolele in calea mobilitatii transnationale cu care se confrunta stagiarii si alti tineri elevi in invatamantul profesional si tehnic si modalitati de depasire a acestora, denumit si proiectul MoVE-iT. Aprilie 2007 http://ec.europa.eu/education/more-information/doc/moveitsum_en.pdf 14 Idem 15 Idem

11


Beneficii ale mobilitatii international in IPTI din perspective participantilor la IPTI:

“Dezvoltarea unei triple competente: valoarea mobilitatii international consta in primul

rand in dezvoltarea cetateniei europene prin intermediul participantilor individuali la IPT si

dobandirea, de catre acestia, a unor deprinderi profesionale, international si personale. Mai

précis, se au in vedere: deprinderi tehnice si profesionale concrete, deprinderi international si

deprinderi si competente personale.

Beneficii pentru participantii la IPT:

Constientizare culturala sporita

Abilitati lingvistice sporite Sporirea increderii in sine

Dorinta de a repeta experienta

Intelegerea altor tari din Europa Deprinderi/abilitati de comunicare imbunatatite

Relatii de munca

Relatii personale

O motivare sporita pentru absolvirea studiilor

Interes crescut fata de alte personae Impact pozitiv asupra oportunitatilor pentru cariera

Cunostinte tehnice si profesionale sporite.”16

Mobilitatea internationala a elevilor poate asigura numeroase beneficii pentru

societate, in general. Mobilitatea si posibilitatea cetatenilor europeni sa circule in diverse tari este perceputa ca fiind un mare avantaj si beneficiu al Uniunii Europene, totusi,

mobilitatea si stagiul de practica implica un procent foarte mic de angajati si de elevi IPTI. O

crestere a mobilitatii contribuie la promovarea si sustinerea intelegerii si respectului intre

cetatenii Uniunii Europene si ar contribui, intr-o etapa ulterioara, la o mobilitate sporita a

lucratorilor si astfel, la cresterea fexibilitatii pietei de munca europene. O crestere a implicarii elevilor in mobilitate in cadrul IPT ar contribui la coeziune sociala si intelegere reciproca intr-o

societate cu un character din ce in ce mai multicultural si multietnic.

Mobilitatea pentru invatare are un rol important in a face procesul educatiei, sistemele de

pregatire si institutiile mai deschise, mai europene si international, mai accesibile si mai

eficiente. Totodata, poate intari competitivitatea Europei prin sprijinirea dezvoltarii unie societati bazata pe cunoastere intensive, contribuind, prin aceasta, la atingerea obiectiveklor

stabilite prin Strategia de la Lisabona pentru crestere si dezvoltare.

16 Studiu cu privire la obstacolele in calea mobilitatii transnationale cu care se confrunta stagiarii si alti tineri elevi in invatamantul profesional si tehnic si modalitati de depasire a acestora, denumit si proiectul MoVE-iT. Aprilie 2007 http://ec.europa.eu/education/more-information/doc/moveitsum_en.pdf

12


2.2. NEVOIA DE STAGII DE PRACTICA PENTRU ELEVII IPTI

Practica la locul de munca este un element esential al instruirii si invatamantului profesional

deoarece este un model structurat pentru dobandirea de cunostinte intr-un mediu de lucru.

Mobilitatea pentru invatare imbunatateste posibilitatea de gasire a unui loc de munca precum

si adaptabilitatea elevului. Experienta dobandita intr-un mediu cultural diferit incurajeaza

elevii si ii face mai flexibili, ajutandu-i sa se adapteze mai bine la munca ce le revine. Totodata, ii ajuta sa devina mai independenti si mai maturi.

La randul lor, intreprinderile se confrunta cu nevoia de forta de munca aclificata cu

abilitati/deprinderi diversificate care sa influenteze performantele firmei, functiile si

activitatile economice: dezvoltare tehnologica, internationalizare, noi tehnologii.

“Dreptul de a avea mobilitate peste granitele nationale este una dintre libertatile

fundamentale pe care Uniunea Europeana le acorda cetatenilor sai.”17Mobilitatea sprijina

insusirea limbilor straine si contribuie la inlaturarea barierelor dintre persoanele de

nationalitati diferite. Totodata, mobilitatea este esentiala pentru realizarea schimbului de experienta si de cunostinte intre institutii educationale si firme, sporind, astfel

competitivitatea si inovativitatea celor din urma.

Promovarea dorintei de a fi mobil este obiectivul specific al actiunilor europene privind

mobilitatea, in special dar nu in mod exclusive al actiunilor de mobilitate din cadrul Programului de Invatare pe tot Parcursul Vietii si din cadrul altor programe coordinate de

Directoratul General Educatie si Instruire.

17 Raport al forumului de experti la nivel inalt cu privire la mobilitate Promovarea mobilitatii ca oportunitate pentru toti

13


2.3. PROIECTE EUROPENE CONEXE

Economia globala necesita industrii din ce in ce mai competitive care au nevoie de muncitori

inovativi cu deprinderi si experienta internationale. Programul de invatare pe tot parcursul

vietii defineste o prioritate pentru perioada 2009-2011 cu privire la extinderea mobilitatii

pentru invatare in Europa si in intreaga lume. Exista o nevoie de a imbunatati mobilitatea

atat din punct de vedere al cantitatii cat si din punct de vedere al calitatii la nivel European, ceea ce genereaza o preocupare sporita a institutiilor europene pentru atingerea acestui

obiectiv.

In acest scop, Uniunea Europeana elaboreaza documente, studii si recomandari si totodata

sprijina numeroase proiecte in care actorii implicati in mobilitate depun toate eforturile pentgru a imbunatati mobilitatea la nivelul Europei.

In acest sens, proiectul Q-Placements, fiind un proiect Leonardo da Vinci privind transferul

inovarii, reuneste informatiile referitoare la Mobilitatea Europeana care ar putea fi utila

cititorilor Manualului Q-Placements.

Asa cum se mentioneaza in Cartea Verde a Comisiei: Promovarea mobilitatii pentru invatare

a tinerilor:

“In ianuarie 2008, Comisia Europeana a infiintat un Forum al Expertilor la Nivel Inalt care are misiunea de a explora modalitati de extindere a mobilitatii, nu doar in sectorul universitar ci

si in randul tinerilor, in general. In iunie 2008, Forumul si-a prezentat raportul, conform

caruia mobilitatea ar trebui sa devina in randul tinerilor o regula si nu o exceptie. In luna

iulie 2008, “Agenad sociala reinoita: Oportunitati, acces si solidaritate in Europa secolului 21”

nr. 8 a afirmat ca “a cincea libertate” va fi dezvoltata in continuare de catre Comisia

Europeana prin inlaturarea obstacolelor din calea liberei circulatii a cunostintelor si prin promovarea mobilitatii grupurilor specific precum tinerii. Exista semnale ca se are in vedere o

Carte Verde cu privire la acest din urma aspect, pentru anul 2009”.18

In conformitate cu concluziile Consiliului Reprezentantilor Guvernelor Statelor Membre,

intrunit la data de 21 noiembrie 2008, cu privire la mobilitatea tinerilor, Consiliul invita Statele Membre si Comisia sa participe la numeroase masuri pentru imbunatatirea

mobilitatii.19

In plus, in ultimii ani, Parlamentul European a creat o linie de buget speciala pentru a stimula

mobilitatea.

18 Cartea Verde, Promovarea , in randul tinerilor, a mobilitatii pentru invatare. http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc/mobility/com329_en.pdf 19 Concluziile Consiliuolui Reprezentantilor Guvernelor Statelor Membre, intrunit in sedinta din data de 21 noiembrie 2008 cu privire la mobilitatea tinerilor, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2008:320:0006:0009:EN:PDF

14


“Pentru a gasi solutii innovative in vederea cresterii mobilitatii transnationale in IPTI – atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ – Parlamentul European a creat in anul 2005 o

linie de buget distincta si a pus-o la dispozitia Comisiei Europene pentru a finanta actiuni

inovative pe aceasta tema. Una dintre initiativele rezultate a fost finantarea de catre Comisia

Europeana a douasprezece proiecte pilot in perioada 2007-2008, pentru identificare si

dezvoltarea de solutii inovative; in special pentru promovarea mobilitatii individuale, pe termen lung a ucenicilor si a altor tineri in IPTI”.20

Ca rezultat al acestei initiative a Parlamentului European, au fost lansate 12 proiecte si 3

studii care ofera informatii utile cu privire la mobilitate in Europa.

Cititorul poate gasi informatii suplimentare cu privire la rezultatele acestor 12 proiecte la

urmatoarea adresa : http://ec.europa.eu/education/vocational-

education/doc/mobilityguide_en.pdf..

Cele trei studii sunt urmatoarele:

MoVE-iT:

Move-it: un studiu cu privire la depasirea obstacolelor in calea mobilitatii ucenicilor si

tinerilor implicate in invatamantul profesional si tehnic initial: ultimele noutati in Statele Membre si solutii pentru depasirea obstacolelor: http://ec.europa.eu/education/more-

information/doc/moveitsum_en.pdf

Reflector:

Focalizat pe relatia dintre sistemul European de transfer a creditelor pentru IPT (ECVET) si diferitele sisteme de certificare din Statele Membre:

http://ec.europa.eu/education/pdf/doc144_en.pdf .

Connexion:

Focalizat pe relatiile dintre ECVET si oferta IPT initial, incluzand ucenicii, si viabilitatea

utilizarii intrumentelor ECVET: http://ec.europa.eu/education/pdf/doc171_en.pdf

20 “Instrumente si exemple de buna practica pentru organizarea mobilitatii transnationale in IPTI”, EAC/44/06 Support for Mobility, November 2008. http://ec.europa.eu/education/vocational-education/doc/mobilityguide_en.pdf.

15

http://ec.europa.eu/education/vocational-education/doc/mobilityguide_en.pdf

http://ec.europa.eu/education/vocational-education/doc/mobilityguide_en.pdf



http://ec.europa.eu/education/pdf/doc144_en.pdf

http://ec.europa.eu/education/pdf/doc171_en.pdf


Manualul Q-Placements evidentiaza si unele dintre cele mai interesante si utile instrumente disponibile actorilor din IPT care pot fi o sursa de informare perfecta si un model ce poate fi

utilizat in coordonarea mobilitatii.

Euronaver Network:

Platforma Euronaver permite organelor intermediare sa functioneze ca structuri suport pentru IMM-uri prin furnizarea de informatii si instrumente in noua limbi. Platforma le ofera

organizatorilor de mobilitate acces la cunostintele si experientele cele mai noi si la o larga

retea si baza de date a altor actori ai mobilitatii din intreaga Europa. 21

Informatii suplimentare la: http://www.euronaver.net/en/home.html

Instrument de personalizare a contractelor de practica (Placement Contract

Customizer):

Acesta este un instrument web care poate genera contracte individualizate pentru stagii de

practica in strainatate, si care este rezultatul colaborarii dintre experti juridici si profesionisti implicati in mobilitate. Utilizatorii completeaza informatiile referitoare la stagiul de practica

(de ex. tipul de stagiu, tara de origine si tara gazda, durata, varsta participantului, sectorul

de activitate.), si, ulterior, instrumental genereaza o schita a contractului pentru stagiul de

practica ce include toate aspectele importante referitoare la legislatia nationala si

internationala.22 Informatii suplimentare la: http://www.european-mobility.eu/

i2i: Internship to Industry:

Proiectul i2i project a spijinit elaborarea unor manuale utile derularii procesului de efectuare a

stagiului de practica, de la pregatire si pana la admiterea ca practicant. Manualele vin in ajutorul scolilor, firmelor, organizatiilor cu activitate de schimb de elevi precum si

participantilor. Totodata, proiectul frunizeaza si o lista de formularelor, modelelor si a unor

link-uri utile.

Informatii suplimentare la: http://www.internship2industry.eu/

Ap n’ go:

Ap „n go este o platforma in care elevii/ucenicii se pot inregistra pentru un stagiu de practica

in strainatate si in care firmele interesate in gazduirea de tineri aflati in stagiu de practica isi

pot prezenta cerintele. Prin intermediul site-ului web se faciliteaza repartizarea adecvata intre cele doua categorii. 23

Informatii suplimentare la: http://www.ap-and-go.eu

APIK (Auslandpraktika- interkulturelle kompetenz):

APIK sprijina firmele germane sa isi trimita angajatii si practicantii in alte tari pentru a-si largi orizonturile cu privire la metodele de lucru, precum si deprinderile si competentele trans-

culturale.

Informatii suplimentare la: www.apik-sachsen.de

21 “Instrumente si exemple de buna practica in organizarea de stagii de practica transnationala in IPTI”, EAC/44/06 Sprijin pentru mobilitate, Noiembrie 2008. http://ec.europa.eu/education/vocational-education/doc/mobilityguide_en.pdf 22 Idem 23 Idem

16

http://www.euronaver.net/en/home.html

http://www.european-mobility.eu/

http://www.internship2industry.eu/

http://www.ap-and-go.eu/

http://www.apik-sachsen.de/


Instruire fara frontiere:

O retea de coach in cadrul Camerelor de Comert si Industrie si a Camerelor de Mestesuguri

si Mici Afaceri din Germania, pentru a motiva intreprinderile mici si mijlocii si cursantii

acestora si pentru a imbunatati expeirntele lor profesionale in strainatate.

Informatii suplimentare: http://www.mobilitaetscoach.de/

EPTE 6 Placements for live entertainment 6 (Plasamente pentru divertisment 6):

Proiect promovat de catre Escola Superior de Tècniques de les Arts de l‟Espectacle (Scoala

Superioara de Tehnicile Artei si Spectacolului) la Institutul de Teatru condus de Consiliul Provinciei Barcelona din Spania pentru a promova 4 saptamani de stagiu de practica in teatre

din diverse tari europene.

Informatii suplimentare: www.institutdelteatre.org

TACTIC:

Acest consortiu European pentru plasamente internationale a elaborat un manual care poate

fi descarcat de utilizatorii inregistrati, fiind disponibil in diverse limbi. Manualul stabileste

metodologia si cerintele minime de calitate pentru planificarea proiectelor de mobilitate

international, pregatirea proiectului, implementarea si finalizarea proiectului. Informatii suplimentare: www.tactic.dep.net

17

http://www.mobilitaetscoach.de/

http://www.institutdelteatre.org/

http://www.tactic.dep.net/

33.. SSTTAAGGIIUULL DDEE PPRRAACCTTIICCAA

IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALL

18

3. STAGIUL DE PRACTICA INTERNATIONAL

3.1. CONCEPT

Pregatirea tehnica si profesionala trebuie abordata ca modalitate de a furniza studentilor

cunostinte teoretice si practice necesare pentru a da un raspuns flexibil si satisfacator

nevoilor existente pe piata muncii.

Pe baza acestui concept, pregatirea derulata in scolile IPTI trebuie sa se potriveasca cu pocesele de au loc in firme si trebuie planificata luand in considerare cunostintele pe care

elevii trebuie sa le dobandeasca, atat din punct de vedere teoretic si conceptual cat si din

pounct de vedere al echipamentelor si tehnologiei.

Pe acest fundal, stagiul de practica devine o parte importanta a educatiei elevilor care participa in programele de practica, ca activitate de instruire derulata in afara programului de

lucru.

Stagiile de practica in firma cauta sa aduca elevii in contact cu lumea active si prin aceasta,

sa le completeze pregatirea profesionala si personala prin efectuarea de practica intr-un

mediu de productie real.

Trebuie sa retinem ca, pentru multi elevi, aceste stagii de practica in forme sunt primul lor

contact cu lumea active. Ca urmare, buna planificare si colaborare dintre coordonatorii IPTI si

cei din firma este esentiala.

Firma se afla in afara scolii IPT si, din acest motiv, are un rol cheie prin faptul ca ii da

posibilitatea elevului sa utilizeze in activitatea curenta cunostintele dobandite in cadrul

modulelor scolare si astfel, nu doar sa activeze intr-un mediu professional real ci si sa castige

cunostinte aprofundate cu privire la practica profesionala. Pe perioada efectuarii stagiului de

practica in firma, elevii vor dobandi experienta practica referitoare la echipamente si

tehnologie, vor executa sarcini profesionale intr-un mediu de munca real si factorii sai determinant si va dobandi competente transversale (echipament, organizarea muncii, a lucre

cu alte persoane, etc.) pe care cu greu le-ar putea dobandi in alta parte decat in cadrul

efectuarii unui stagiu de practica la un loc de munca real.

Exista doua obiective principale ale stagiului de practica:

Completarea dobandirii competentelor profesionale invatate in scoala (calificare

profesionala).

Sprijinirea elevului in gasirea unui loc de munca (integrare ocupationala).

Trebuie supliniat faptul ca stagiul de practica este o parte foarte importanta a pregatirii

elevilor. Din acest motiv, trebuie implementat un sistem calitativ de stagii de practica in firme

si, totodata, in masura posibilitatilor, extinderea stagiilor de practica international deoarece

acestea din urma contribuie cu valoare adaugata la procesul de invatare.

O persoana aflata in stagiu de practica nu trebuie sa ocupe niciodata un post vacant

19


3.2. OBIECTIVE

Stagiul de practica este sursa complementara esentiala pentru a asigura o pregatire

cuprinzatoare elevilor care participa la cursuri de pregatire profesionala si tehnica.

Stagiul de practica trebuie sa genereze:

Imbunatatirea si sporirea cunostintelor teoretice invatate in scolile IPT

Elevii dobandesc experienta practica cu privire la echipamentele de productie

O posibilitate pentru elevi de a experimenta mediul de lucru si sistemul de relatii sociale si de munca ale acestuia

Permite firmelor sa cunoasca deprinderile si atitudinea unui potential viitor angajat

Sprijina elevii din invatamantul profesional si tehnic sa obtina calificari profesionale si

sa gaseasca un loc de munca

Elaborarea de strategii pentru a apropia invatamantul academic de piata fortei de

munca

Pentru firme, stagiul de practica implica:

Gasirea unei corespondente intre firma si stagiul de practica al elevilor

Cunoasterea, in mediul de lucru, a persoanelor care pot fi potentiali viitori angajati calificati la finalizarea perioadei de practica

Oferirea primului loc de munca al tinerilor

Pastrarea relatiei cu scolile din IPT

Infiintarea postului/functiei de tutore din firma, care va avea rolul de mentor al

elevului pe perioada stagiului de practica

Efectuarea stagiului de practica in forma locale este foarte importanta atat pentru firme cat si

pentru elevi, dar in situatia in care plasamentul are loc in strainatate, pe langa obiectivele

mentionate mai sus pot fi atinse si altele:

Firma beneficiaza de o abordare international Introducerea de noi idei, cunostinte si metode

Largirea competentei cultural

Cunoasterea altor metode de lucru

Cunoasterea altor culturi

Imbunatatirea abilitatilor generale de comunicare in limbi straine si deprinderea jargonului profesional in alte limbi

Imbunatatirea CV-urilor personale

Perceperea mobilitatii ca posibilitate reala de dezvoltare personala

Adaptare la o piata a muncii largita

Promovarea conceptului de apartenenta la Uniunea Europeana Dezvoltare in afara mediului familial si social obisnuit; dezvoltare personala.

20


3.3. DEFINITIA CALITATII

Desi toti actorii participanti la mobilitate au concepte similare despre ce inseamna calitatea in

mobilitate, nu exista o definitie comuna la nivel European care sa fie adoptata/utilizata de

catre toti partenerii implicati.

Din acest motiv, exista o preocupare sporita fata de gasirea unei definitii commune a calitatii mobilitatii, preocupare care este impartasita atat de actorii implicate in mobilitate cat si de

Comisia Europeana.

Comisia a elaborat numeroase materiale destinate imbunatatirii calitatii mobilitatii:

Angajament privind calitatea: document semnat de catre participant, de catre

organizatia de origine si de catre organizatia gazda, care include angajamentele

asumate de catre fiecare dintre acesti trei participanti.

http://ec.europa.eu/education/leonardo-da-vinci/doc/quality_en.pdf

Carta Calitatii in mobilitate care, la punctul 13 si la punctul 15 insista asupra nevoii de

calitate, de planificare atenta si evaluare adecvata inainte, pe parcursul si dupa

perioada mobilitatii.

http://eur-lex.europa.eu/lex/LexUriServ/site/en/com/2005/com2005_0450en01.pdf

Carta elevilor Erasmus, care defineste exact ce se asteapta din partea studentilor si are

sunt asteptarile studentilor atunci cand participa in programul Erasmus.

http://ec.europa.eu/education/archive/million/charter_en.pdf

Acest manual va furniza o definitie a calitatii in relatie cu mobilitatea, cu referire, in mod special, la stagiul de practica international.

Calitatea unui lucru depinde de un set de caracteristici inerente si de un set de cerinte si de modul in care primul set corespunde celui de al doilea. Daca acele caracteristici inerente

corespund tuturor cerintelor, se atinge un nivel de calitate inalt sau excelent. Astfel calitatea

poate fi slaba, buna sau excelenta. Calitatea poate fi stabilita comparand un set de

caracteristici inerente cu un set de cerinte specificate anterior.

Deci, calitatea este un concept relativ. Calitatea depinde mereu de un set de cerinte care sunt

specificate anterior, care reprezinta nevoi sau asteptari care trebuie satisfacute.

Calitatea mobilitatii este atinsa atunci cand mobilitatea satisface nevoile si asteptarile beneficiarilor prin indeplinirea cerintelor mobilitatii.

Conform definitiei ISO 9000, calitatea este gradul in care un set de

caracteristici satisfac toate cerintele.

21

http://ec.europa.eu/education/leonardo-da-vinci/doc/quality_en.pdf

http://eur-lex.europa.eu/lex/LexUriServ/site/en/com/2005/com2005_0450en01.pdf

http://ec.europa.eu/education/archive/million/charter_en.pdf


In cadrul tuturor tipurilor de mobilitate exista un anumit numar de actori implicati care

actioneaza inainte, in decursul si dupa perioada mobilitatii. Doar unii dintre acesti actori sunt

si beneficiari in acelasi timp. Beneficiarii sunt aceia care beneficiza de ceva anume.

Cerintele referitoare la mobilitate vor stabilite pentru a corespunde nevoilor si asteptarilor

beneficiarilor de mobilitate.

Mobilitate care implica doar elevi din scolile tehnice si profesionale. Singurii beneficiari

sunt elevii.

Mobilitate care implica elevi, scoli profesionaole si tehnice si firme gazda. Beneficiarii

mobilitatii sunt elevii IPT si firmele gazda.

In primul tip de mobilitate sunt implicati doar trei actori si toti provin din sectorul educatie,

scoli profesionale si tehnice, ceea ce usureaza coordonarea masurarii mobilitatii.

In cel de al doilea tip de mobilitate, numarul de actori creste la cel putin cinci, unii dintre ei

apartinand sectorului educatie iar unii apartinand mediului de afaceri. Acest tip de mobilitate,

care implica firme, sporste complexitatea coordonarii mobilitatii si a procedurilor de asigurare

a calitatii. Astfel, calitatea mobilitatii poate fi influentata de lipsa de potrivire intre firma

gazda si elevul IPT.

Exista un numar divers de posibile cauze de nepotrivire intre elev si firma gazda, care pot

aparea datorita urmatorilor factori:

Lipsa de contact strans intre scoala IPTI si firma gazda

Departarea geografica Dificultati in a apropia sectorul (lumea) IPT si mediul de afaceri

Dificultati datorate specificului sectorului de activitate al firmei, etc

22


Studiul Leonardo de Vinci 2007 prezinta, foarte clar, in cazul plasamentelor efectuate in firme din strainatate, care sunt cele mai importante variabile ce genereaza insatisfactii

participantilor la mobilitate (elevi IPT).

Sursa: WSF LdV Survey 2007

Sederea prea scurta (48 %) si sprijinul financiar inadecvat (41 %) sunt cele mai frecvente,

impreuna cu slaba planificare/pregatire (26 %) si birocratia in exces.

Exista si variabile care ne ofera informatii valoroase cu privire la ce inseamna un plasament

de calitate slaba din punct de vedere la pregatirii practice (invatarea la locul de munca):

Sarcinile nu au corespuns pregatirii profesionale (17%).

Plasament practice necorespunzator (13%). Lipsa activitati autonome (12%).

Prea putina experienta practica, curs de limba prea lung (3%).

Este remarcabil faptul ca 17% dintre studenti au raspuns ca sarcinile lor nu au corespuns

pregatirii lor profesionale. Acest procent este prea mare atunci cand urmarim calitatea

plasamentelor.

Figura 3-12: Ce le-a displacut participantilor in timpul sederii in strainatate

3%

4%

6%

12%

13%

14%

16%

17%

17%

21%

24%

26%

41%

48%

Experienta practica insufic., curs limba prea lung

Sedere prea lunga

Necunoasterea unei imagini interne a tarii gazda

Lipsa activitati autonome

Plasament practic necorespunzator

Slaba imbunatatire a abilitatilor lingvistice, curs de limba slab

Slaba preocupare din partea organizatiei de origine

Cazare nesatisfacatoare/familie gazda neprimitoare

Sarcinile nu corespund pregatirii profesionale de baza

Slaba preocupare din partea organizatiei gazda

Prea multa birocratie

Planificare/pregatire slaba

Suport financiar necorespunzator

Sedere prea scurta

23


Fiecare participant la mobilitate trebuie sa cunoasca cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a asigura calitatea, adica, sa indeplineasca nevoile sis a satisfaca

asteptarile tuturor beneficiarilor. Toti actorii implicate in masura de mobilitate tgrebuie sa se

asigure ca, prin actiunile lor, reusesc sa satisfaca nevoile si asteptarile beneficiarilor.

Atunci cand nivelul de calitate este scazut, aceasta se datoreaza faptului ca aceste cerinte nu au fost satisfacute de catre caracteristicile actiunii de mobilitate; cu alte cuvinte, actiunea de

mobilitate nu a satisfacut nevoile si asteptarile beneficiarilor.

Nevoia: lipsa unui lucru necesar, dorit sau util.

Asteptari: Ceva ce se asteapta. A se astepta la ceva: a considera ceva ca fiind rezonabil, cuvenit sau necesar.

Satisfacere: indeplinireea unei nevoi sau dorinte.

Satisfactia clientului: o masura a gradului in care produsele si serviciile furnizate de catre o firma satisfac sau depasesc asteptarile clientului.

Calitatea in mobilitate se obtine atunci cand beneficiarii sunt satisfacuti atat prin indeplinirea nevoilor lor cat si prin implinirea asteptarilor lor.

24


3.4. CERINTE DE CALITATE: NEVOILE SI ASTEPTARILE BENEFICIARILOR

Pentru a ne asigura ca mobilitatea satisface nevoile si asteptarile unui beneficiar, se vor lua

masuri de asigurare a calitatii.

Asteptarile beneficiarilor trebuie sa fie aliniate la ceea ce mobilitatea le poate oferi. O definitie

inerent diferita a nevoilor si asteptarilor beneficiarilor poate duce la insatisfactie si reprezinta

o amenintare la adresa asigurarii calitatii mobilitatii.

Atunci cand asteptarile sunt diferite sau mai inalte decat ceea ce poate oferi mobilitatea,

rezultatul va fi insatisfactia.

Definirea foarte exacta a ceea ce poate astepta fiecare participant de la mobilitate si a ceea ce se asteapta de la acesta reprezinta cheia alinierii asteptarilor tuturor participantilor la

mobilitate. Explicatii suplimentare sunt prezentate la punctul 5 al prezentului manual.

De exemplu, uneori, asteptarile aferente unei activitati pe care o va desfasura un elev in firma gazda nu sunt clar definite, astfel incat elevul se asteapta la o experienta diferita in

firma gazda. In aceasta situatie, rezultatele mobilitatii pot genera insatisfactii.

In mod similar, uneori, asteptarile cu privire la deprinderile (abilitatile) unui elev sunt mai

inalte decat cele dobandite de catre acesta. Tutorele din firma se asteapta la o contributie

diferita din partea elevului in cadrul firmei. Astfel, rezultatele mobilitatii genereaza

insatisfactie.

Cauzele disfuctionalitatilor intre asteptari si rezultatele mobilitatii sunt diverse si trebuie luate

in considerare pentru a elabora toate procedurile necesare pentru evitarea insatisfactiei beneficiarilor. Procedurile de asigurare a calitatii vor fi prezentate detaliat la punctul 5 al

prezentului manual.

Atunci cand nevoile si asteptarile beneficiarilor sunt satisfacute, se obtine un nivel de calitate

ridicat la mobilitatii.

Satisfactia beneficiarilor se va reflecta in relatii de durata intre participantii la mobilitate, care

pot genera mobilitati viitoare. In caz contrar, mobilitatile sunt ocazionale si functioneaza doar pe termen scurt.

Satistactia = rezultatul mobilitatii ≥ nevoi + asteptari

Asigurarea calitatii reprezinta un set de activitati destinate spororii increderii in faptul ca cerintele de calitate vor fi respectate.

25


Satisfactia elevilor care participa la stagiile de practica internationale:

Tinerii care merg in strainatate si invata despre o noua cultura, o limba si o tara noua sunt,

de obicei, satisfacuti. Dar ceea ce este dificil de obtinut in cazul unui stagiu de practica

international este insusirea unor deprinderi profesionale, care sa corespunda pregatirii

profesionale sis a sporeasca deprinderilor tinerilor dupa incheierea stagiului de practica.

Uneori, componenta profesionala nu a fost atinsa pe deplin prin mobilitate. Din ce in ce mai

mult, beneficiarii doresc sa isi dezvolte nu doar abilitatile (deprinderile) personale si international ci si cele profesionale.

Dupa cum se poate observa din Studiul Leonardo da Vinci 2007, unele variabile legate de

deprinderi si competente obtinute prin stagii de practica international nu sunt apreciate atat

de bine incat sa furnizeze satisfactie beneficiarului:

Plasamentul practic in strainatate, cu doar 54% satifactie

Munca intr-o echipa international, cu doar 52% satisfactie

Sarcinile atribuite, doar 36%

Metodele de lucru in cadrul organizatiei gazda, doar 33%

Ore de munca (program de lucru), doar 30%24

Sursa: WSF LdV Survey 2007

24 Idem

Figura 3-11: Ce le-a placut participantilor pe perioada sederii in strainatate

30%

30%

33%

33%

33%

34%

36%

39%

40%

43%

49%

52%

53%

54%

61%

62%

65%

68%

72%

74%

75%

Programul de lucru

Sprijinul financiar

Metodele de lucru din organizatia gazda

Atebtia organizatiei de origine

Organizarea fluxului muncii

Acces la material noi

Sarcinile atribuite

Structura si organizarea sederii

Atentia din partea organizatiei straine

Durata sederii in strainatate

Plasament in strainatate

Munca in echipa internationala

Familiarizare cu limitele personale proprii

Plasament practice in strainatate

Cunoasterea altor modalitati de lucru

Interactiune la locul de munca

Schimb intercultural

Cunoasterea altor moduri de viata

Castigarea unor importante experiente personale

Oportunitatea de a pleca in strainatate

Imbunatatirea abilitatilor lingvistice

26


Elevul este satisfacut de mobilitate daca acesta isi indeplineste in totalitate urmatoarele nevoi

de invatare:

Noi metode de lucru, deprinderi profesionale si experienta dobandita care sa

corespunda pregatirii sale profesionale.

Imbunatatirea abilitatilor de limbi straine. Experienta de viata: experienta de a locui singur, cunoasterea unor culturi diferite,

cunoasterea de persoane noi, etc.

Satisfactia pentru firma gazda:

Nu exista prea multe lucrari scrise cu privire la satisfactia firmelor gazda, care, de obicei,

cade pe locul doi ca importanta atunci cand vorbim despre mobilitate. Dar numai obtinand

satisfactia firmei gazda vom reusi sa cladim relatii de colaborare durabile cu firmela gazda,

care vor dori sa repete experienta de a primi elevi in stagiul de practica.

Firma gazda va avea satisfactii in urma mobilitatii daca va atinge urmatoarele obiective:

Elevul a avut o contributie profesionala in cadrul firmei. De la elev s-a obtinut valoare

adaugata pe perioada practicii acestuia in cadrul firmei. Cu alte cuvinte, eforturile investite in pregatire sunt mai mici decat rezultatele obtinute in urma activitatii

elevului.

Personalul societatii a acumulat experienta in a lucre intr-un mediu multi-cultural,

multilingv.

Satisfactia scolii IPTI de care apartine elevul:

Scoala IPTI de care apartine elevul va obtine satisfactii in urma mobilitatii daca elevul si-a

indeplinit nevoile de invatare:

Noi metode de lucru, obtinerea de deprinderi (abilitati) si experienta profesionala care sa corespunda pregatirii sale profesionale de baza.

Imbunatatirea cunostintelor de limbi straine.

Experienta de viata: experienta de a locui singur, cunoasterea unor culturi diferite,

cunoasterea de persoane noi, etc.

Cu alte cuvinte, satifactia centrului educational este obtinerea satisfactiei de catre elev prin

dobandirea de cunostinte. Aceasta este o valoare adaugata pe care scolile IPT o pot furniza

elevilor lor care participa la mobilitate.

In unele cazuri, experienta unie mobilitati poate fi foarte multumitoare pentru elev, chiar daca deprinderile profesionale pe care le-a dobandit nu sunt foarte bune. Chiar daca

asteptarile elevului sunt foarte reduse, si exista, in general, satisfactie, mobilitatea poate fi

considerata de catre scoala IPT ca avand o slaba calitate deoarece nu au fost dobandite

suficiente deprinderi si competente. Acesta este motivul pentru care o buna evaluare a

realizarilor si a comptentelor dobandite de catre elevul IPT in urma participarii la un stagiu de

practica international este esentiala.

27


Satisfactia organizatiei care furnizeaza sprijin pentru mobilitate:

In majoritatea situatiilor, exista o organizatie care promoveaza sau finanteaza actiunile de

mobilitate. Aceasta organizatie va obtine satisfactii daca beneficiarii sunt satisfacuti si daca

fondurile alocate sunt utilizate in mod corespunzator pentru atingerea obiectivelor

programului de finantare.

Pentru a evalua calitatea, organizatia care promoveaza mobilitatea si/sau care furnizeaza

sprijin financiar va solicita anumite formulare pe care beneficiarii trebuie sa le completeze.

Organizatia care furnizeaza sprijin va fi satisfacuta daca formularele sunt completate in corespunzator, indicand in acelasi timp un inalt nivel de satisfactie cu privire la rezultate:

asigurarea utilizarii adecvate a finantarii primate pentru mobilitate.

beneficiarii sunt satisfacuti.

Sursa cea mai probabila de insatisfactii pentru elev, pentru scoala IPT si pentru firma

implicata, este aspectul “parte istruire – parte profesionala” a experientei legate de

mobilitatea internationala. Pentru a asigura calitatea acestei experiente, trebuie proiectata o

serie de sisteme de control preventiv, proceduri si sisteme de evaluare pentru a preintampina

calitatea scazuta a stagiului de practica international.

Abordarea Q-Placements are ca scop furnizarea unui manual care sa cuprinda

toate procedurile, cerintele si formularele model pentru asigurarea calitatii stagiilor de practica internationale.

28

44.. MMOODDEELLUULL QQ--PPLLAACCEEMMEENNTTSS

29

4. MODELUL Q-PLACEMENTS

4.1 MODELUL Q-PLACEMENTS

Modelul Q-Placements este destinat asigurarii indeplinirii asteptarilor beneficiarilor de

mobilitate precum si respectarii cerintelor calitative ale diversilor actori, organizatii

coordonatoare, centre educationale, firme si elevi din tarile de origine si din tarile gazda:

Un model in care firmele, elevii IPTI si scolile IPTI poate participa cu usurinta in stagii de practica internationale

Stabileste procedurile pentru fiecare activitate derulata de actori

Stabileste responsabilitatile minime ale fiecarui actor

Stabileste proceduri de actiune pentru fiecare faza a mobilitatii, in conformitate cu

obiectivele acesteia Un model ce reuneste diferite metode de monitorizare si evaluare.

Acest model intentioneaza sa devina un posibil sistem de asigurare a calitatii si un punct de

referinta care sa permita implementarea stagiilor de practica international in conditii optime.

Aceste conditii si cerinte sunt stabilite in modelul Q-placements pentru a facilita scolilor IPT, elevilor IPT precum si firmelor derularea stagiilor de practica internationala, indifferent de

locatia plasamentului si in conditii similare propriului sistem de educatie (pregatire).

Factorul cheie al acestui model este rolul pe care il joaca organizatiile coordonatoare din tara

de origine precum si cele din tara gazda, avand in vedere faptul ca acestea sunt mult mai

apropiate de realitatile sistemului educational si de mediul de afaceri din tarile in care isi desfasoara activitatea.

In acelasi timp, fiecare organizatie coordonatoare din tara de origine si din tara gazda

furnizeaza diverse avantaje si beneficii in cadrul modelului, precum:

Organizatia coordonatoare din tara de origine actioneaza ca punct de contact local in

tara de origine, facilitand coordonarea stagiilor de practica international prin faptul ca:

vorbeste aceeasi limba si are aceeasi experienta culturala ca si scolile IPT de origine.

apropiere georgrafica fata de scoala IPT de origine.

faciliteaza coordonarea stagiilor de practica in strainatate pentru scolile IPT, avand in

vedere ca, de cele mai multe ori, scolile nu au personal suficient pentru o urmarire si administrare adecvata.

colecteaza cererile elevilor IPTI de la scolile IPTI si le administreaza in mod eficient.

actioneaza ca unic interlocutor intre organizatia coordonatoare din tara gazda si scoala

IPT, stabilind, prin aceasta, un canal de comunicare clar.

In modelul Q-Placements, organizatiile coordonatoare au rolul unui fir de legatura pe parcursul intregii derulari a stagiului de practica, printr-o continua

monitorizare, evaluare si urmarire.

30


Organizatia coordonatoare din tara gazda actioneaza ca punct de contact local in tara gazda, facilitand coordonarea stagiilor de practica international prin faptul ca:

vorbeste aceeasi limba si are aceeasi experienta culturala ca si firma gazda;

apropiere georgrafica fata de firma gazda; astfel devine pentru elevul IPTI principalul

punct de contact pe perioada stagiului de practica;

cunoaste cultura tarii in care se efectueaza plasamentul; colecteaza oferta potentialelor firme gazda si faciliteaza potrivirea profilului unui

anumit student cu o anumita firma gazda;

actioneaza ca unic intermediar intre organizatia coordonatoare din tara de origine si

firma gazda, stabilind astfel un canal de comunicare clar.

Pentru o mai buna intelegere a modelului Q-Placements, toti actorii implicati precum si cei

optionali sunt identificati si definiti, impreuna cu profilul lor, cerintele minime, functiile si

responsabilitatile lor, in sectiunea urmatoare (5).

In plus, exista Ghiduri ale Utilizatorului care sa faciliteze fiecarui participant (actor), intr-un mod cat mai exact, pasii si procedurile care trebuie urmate pentru derularea stagiului de

practica international in conditii optime.

Aceste Ghiduri ale utilizatorului pot fi gasite pe pagina web a Q-Placement:


Ghiduri ale utilizatorului:

Elev IPTI.

Scoli IPTI / cadre didactice IPTI.

Organizatie coordonatoare din tara de origine. Organziatie coordonatoare din tara gazda.

Firme gazda / tutori din firme.

31



4.2. IDENTIFICAREA SI DEFINIREA DIVERSILOR ACTORI

4.2.1. Actori implicati25:

Modelul Q-Placements a definit un numar minim de actori necesari pentru a asigura calitatea

intregului proces aferent stagiilor de practica internationale. Diversii actori implicati trebuie sa

fie profesionisti cu experienta pentru a asigura stagii de practica international de calitate.

25 Sunt stabiliti actorii implicati, sarcinile acestora si cerintele minime. Poate exista situatia in care un actor sa indeplineasca mai multe sarcini.

SSccoollii IIPPTTII

CCaaddrree

ddiiddaaccttiiccee

EElleevvii IIPPTTII

FFiirrmmee

TTuuttoorrii ddiinn ffiirrmmaa

PPrroocceedduurrii

CCeerriinnttee

RRoolluurrii

.

.

.

.

OOrrggaanniizzaattiiee

CCoooorrddoonnaattooaarree

((ttaarraa ggaazzddaa))

.

.

.

.

OOrrggaanniizzaattiiee

CCoooorrddoonnaattooaarree

((ttaarraa ddee

oorriiggiinnee))

32


ELEV SAU CURSANT IPTI: o persoana care frecventeaza cursuri IPTI si/sau a

absolvit o scoala IPT cu mai putin de un an in urma.

SCOALA IPTI: Institutii de educatie (pregatire) care furnizeaza pregatire si

profesionala si tehnica (PTI) localizata in tara de origine si care genereaza cererea pentru stagii de practica internationale.

TUTORE DIN SCOALA: cadru didactic din scoala IPT care coordoneaza plasamentul

elevilor IPTI.

ORGANIZATIE COORDONATORE DIN TARA DE ORIGINE: Institutie care

colecteaza cererea de stagii de practica internationale de la scolile IPT din tara de

origine.

ORGANIZATIE COORDONATORE DIN TARA GAZDA: Institutie care colecteaza

oferta de plasamente de la firmele gazda din tara gazda. Aceasta primeste cererile de

stagii de pregatire internationale de la organizatia coordonatoare din tara de origine.

FIRMA GAZDA: Firma care gazduieste (primeste in practica) cursantul pe perioada

stagiului de practica.

TUTORE DIN FIRMA: Persoana numita sa indrume, sa instruiasca si sa evalueze

cursantul pe perioada stagiului de practica in firma gazda.

4.2.2. Actori optionali:

ORGANIZATIE SUPORT: Institutie, localizata de obicei in tara de origine, care sprijina

desfasurarea mobilitatii din punct de vedere logistic sau financiar.

SCOALA IPTI DIN TARA DE ORIGINE: furnizor de IPT din tara gazda in care se

desfasoara stagiul de practica international, care ar putea coopera pentru sustinerea stagiului de practica.

33

55.. AACCTTOORRII IIMMPPLLIICCAATTII SSII

AACCTTIIVVIITTAARREEAA AACCEESSTTOORRAA

34

5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA

5.1. ELEVUL SAU CURSANTUL IPTI

O persoana care frecventeaza cursurile IPT si/sau a absolvit scoala profesionala si

tehnica cu mai putin de un an in urma.

5.1.1. Profil si cerinte minime:

Independenta personala in viata de zi cu zi.

Atitudine pozitiva.

Motivatie in fata provocarilor.

Capacitatea de a se adapta unor situatii neprevazute. Pregatire minima pentru asigurarea utilizarii la maxim a avantajelor experientei.

Detinerea tuturor documentelor necesare:

- document de identitate eliberat de autoritatile nationale / pasaport.

- asigurare de sanatate europeana.

- certificate medical – daca este solicitat. - asigurare de calatorie si de raspundere.

- orice autorizatie necesara in tara gazda si in tara de origine.

Cunoasterea suficienta a limbii de lucru.

Varsta minima trebuie sa fie varsta legala prevazuta pentru plasamente in tara de

origine si in tara gazda.

Toate acestea trebuie sa fie avizate de catre scoala.

Se recomanda:

finalizarea (absolvirea) stagiului de practica local cu evaluare pozitiva si/sau detinerea

de experienta anterioara de munca.

In situatia unui stagiu de practica international pe o perioada indelungata, se

recomanda ca elevul sa participe anterior la cursuri de limba.

35


5.1.2. Functii si responsabilitati:

Participarea la mobilitate intr-un mod active si responsabil si depunerea tuturor

eforturilor in fiecare etapa a proiectului: pregatire, implementare, evaluare,

diseminare.

Pe perioada plasamentului, elevul are urmatoarele indatoriri:

Clasificarea elevilor in functie de scoala IPTI:

In functie de legatura lor cu central de educatie, elevii pot fi impartiti in doua grupe

principale:

Elevi inscrisi la scoala IPTI:

Toti elevii inscrisi la scoala IPTI sunt eligibili pentru a participa a stagii de practica

international indiferent de cursurile pe care le urmeaza. Totusi, in cazul fiecarui elev poate fi specificata cea mai adecvata perioada pentru efectuarea unor astfel de plasamente.

Elevi care au parasit scoala IPTI:

Ca regula generala, toti elevii care au absolvit un program de pregatire profesionala si tehnica in anul anterior sunt inclusi in schema de mobilitate prezentata in acest manual.

- Sa respecte graficul de activitati convenit;

- Sa accepte regulile generale ale firmei si orice alte aspect asupra carora trebuie convenit;

- Sa respecte orarul de lucru;

- Sa respecte procedurile de siguranta;

- Sa utilizeze terminologie tehnica;

- Sa se integreze in echipa de lucru;

- Sa urmareasca obtinerea calitatii in activitatile derulate si in sarcinile atribuite, in cadrul termenelor limita stabilite;

- Sa accepte ordinele primate;

- Sa se preocupe de igiena si imaginea personala;

- Sa isi evalueze activitatea in mod obiectiv si autocritic;

- Sa demonstreze initiativa in rezolvarea problemelor;

- Sa respecte regulile de utilizare a facilitatilor si echipamentelor care ii sunt incredintate (cazare, instalatii, utilaje, etc)

36


Varsta pentru efectuarea stagiului de practica international:

Urmatoarele aspecte se aplica atat elevilor inscrisi la o scoala cat si calor care si-au incheiat

studiile:

Varsta minima: ca regula generala, varsta minima pentru efectuarea stagiului de

practica international este varsta stabilita prin lege pentru plasamente in tara gazda si in tara de destinatie. ca exceptie, elevii sub varsta minima pot participa daca se

considera ca au suficienta maturitate personala si profesionala. Acesti elevi trebuie

insotiti de un cadru didactic / tutore.

Varsta maxima: Nu exista varsta maxima pentru efectuarea de stagii de practica internationale.

Tipuri de grupuri:

Functiile si responsabilitatile diversilor actori ce participa la stagii de practica internationale nu vor fi influentate de tipul grupului.

Tipul grupului poate fi determinat de urmatoarele:

reglementarile juridice din tara gazda sau din tara de destinatie ; standarde sau reguli ale scolii IPT din tara de origine;

alte standarde ce tin de grup, tara de destinatie, etc

Grupuri:

Elevi care pot calatori singuri (neinsotiti): toti elevii majori conform legislatiei ambelor tari pot calatori neinsotiti.

Elevii care calatoresc in grup:

- Minori, datorita reglementarilor juridice;

- Elevi majori care prefer sa calatoreasca in grup; - Toti elevii care sunt obligati sa calatoreasca in grup datorita reglementarilor din tara

lor de origine.

Elevii care trebuie sa fie insotiti de catre un cadru didactic / tutore (fie ca se

deplaseaza singuri sau in grup: - Minori (varsta variaza in functie de legislatia specifica fiecarei tari);

- Elevi a caror stare fizica sau mental necesita ingrijiri special;

- Elevi care sunt obligati sa fie insotiti in virtutea legislatiei tarii lor de origin

37


5.2. SCOALA IPTI / CADRU DIDACTIC (TUTORE DIN SCOALA)

Scoala IPTI: Institutii de educatie (pregatire) care furnizeaza pregatire si profesionala si tehnica (PTI) localizata in tara de origine si care genereaza cererea pentru stagii de practica

internationale.

Tutore din scoala: cadru didactic din scoala IPT care coordoneaza stagiul de practica al

elevilor IPTI.

5.2.1. Cerinte minime:

Scoli IPTI: Nu exista cerinte minime deoarece toate scolile IPTI au calificarea necesara

pentru a participa la stagii de practica internationale.

Tutore din scoala: Tutorele din scoala trebuie sa fie un cadru didactic aflat in relatie stransa

cu elevul si care cunoaste foarte bine materiile si planul de invatamant al acestuia.


Pastrarea unei relatii constant cu organizatia coordonatoare din tara de origine pe

perioada intregului process de mobilitate.

Descrierea diverselor activitati care pot fi derulate/efectuate in firma de catre elev.

Incheierea asigurarilor necesare pentru mobilitate: de calatorie, de sanatate, de

accident, etc. Oferirea de instructiuni elementare cu privire la vocabularul tehnic in limba de lucru

sau in limba tarii gazda.

Validarea graficului de activitati convenit.

Sa actioneze ca legatura intre organizatia coordonatoare din tara de destinatie si elev.

Sa fie mereu informat cu privire la derularea intregului process al mobilitatii. Responsabil cu trimiterea elevilor cei mai potriviti pentru plasament.

Responsabil cu evaluarea si validarea rezultatelor plasamentului, la incheierea

acestuia.

Constientizarea, promovarea si furnizarea de informatii cu privire la mobilitate in

randul elevilor. Disseminarea rezultatelor mobilitatii in randul scolilor IPTI.

Tutorele din scoala trebuie sa fie mereu disponibil pentru elev in caz de nevoie, in

functie de problemele cu care se confrunta elevul pe perioada plasamentului in

strainatate.

38


5.3. ORGANIZATIE COORDONATOARE DIN TARA DE ORIGINE:

Institutie care colecteaza cererile pentru stagii de practica international de la

scolile IPTI din tara de origine.

Trebuie sa fie o institutie non-profit din domeniul pregatirii profesionale si care utilizeaza

fonduri publice pentru coordonarea plasamentelor, care colecteaza cererea pentru stagii de

practica internationale de la scolile IPTI din tara de origine, ca de exemplu:

Camere de comert. Organizatii de afaceri.

Centre educationale.

ONG-uri.

Organe publice.

Altele.


Sa aibe o relatie apropiata cu scolile IPT/ tutorii din scoli.

Sa aibe conexiuni stranse cu scolile IPT in domeniul domeniul sau de influenta. Experienta in stagiile de practica la nivel local.

Cunoasterea limbii mobilitatii.

Se recomanda:

Experienta anterioara in mobilitate (sistemul de finantare european, managementul proiectelor, etc.)

Contacte anterioare cu organizatii similare din strainatate.


Trebuie sa asigure respectarea reglementarilor si legislatiei in tara de origine.

Coordonarea mobilitatii internationale in tara de origine.

Singurul intermediar pentru organizatia coordonatoare din tara gazda.

Trebuie sa se asigure ca studentii au toate documentele necesare: asigurari, premise, autorizatii, etc…, anterior plasamentului.

Trebuie sa mentina contactul, sa efectueze urmarirea si raportarea mobilitatii catre

tutorele din scoala.

Campanii de constientizare in randul scolilor IPTI si a comunitatii.

39


5.4. ORGANIZATIA COORDONATOARE DIN TARA GAZDA:

Institutie care colecteaza oferta de plasamente de la firmele gazda din tara gazda.

Primeste cererea de stagii de practica internationala de la organizatia coordonatoare

din tara de origine.

Trebuie sa fie o institutie non-profit cu activitate in domeniul instruirii la locul de munca si care sa utilizeze fonduri publice pentru coordonarea plasamentelor, care colecteaza oferta de

plasamente de la firmele gazda din tara gazda. Poate fi o institutie de tipul:

Camere de comert.

Organizatii de afaceri. Centre educationale.

ONG-uri.

Organe publice.

Altele.


Sa aibe o relatie stransa cu firmele gazda / tutorii din firma.

Sa aibe conexiuni stranse cu firmele din domeniul domeniul sau de influenta.

Experienta anterioara in stagiile de practica locale. Cunoasterea limbii mobilitatii.

Cunoasterea mediului gazda: orase, firme, cazare, etc.

Se recomanda:

Experienta anterioara in mobilitate (sistemul de finantare european, management de proiecte, etc.).

Contacte anterioare cu alte organizatii similare din strainatate.

Cunoasterea scolilor si a grupurilor ocupationale din regiune, precum si a modalitatilor

de contactare a acestora.


Trebuie sa asigure respectarea reglementarilor si legislatiei in tara gazda.

Coordonarea mobilitatii internationale in tara gazda.

Singurul intermediar pentru organizatia coordonatoare din tara de origine. Organizarea de campanii de constientizare in randul scolilor IPTI si a comunitatii.

Sa asigure respectarea cerintelor minime de catre firmele gazda.

Sa pastreze o stransa relatie cu toturele din firma si cu elevul, sa urmareasca

derularea mobilitatii.

Ar trebuie sa fie principalul punct de contact pentru elev, pe perioada plasamentului.

Sa organizeze campanii de constientizare in randul firmelor si al comunitatii. Sa furnizeze sprijin personal elevului in situatii critice.

Punct de referinta permanent in caz de necesitate.

Sa intampine elevul in tara gazda.

Sa furnizeze informatii generale despre caracteristicile firmei gazda si contextual

acesteia, inainte de demararea activitatii.

40


5.5. FIRMA GAZDA / TUTORE DIN FIRMA

Firma gazda: Firma ce gazduieste (primeste) cursantul pe perioada stagiului de practica.

Tutore din firma: Persoana numita sa indrume, sa instruiasca sis a evalueze cursantul pe

perioada stagiului de practica in firma gazda.


Firma gazda:

Firma trebuie sa fie familiarizata cu filozofia pregatirii la locul de munca (stagiului de practica) a elevilor din invatamantul profesional si tehnic.

Sa asigure respectarea reglementarile privind sanatatea si securitatea la locul de

munca, contractele colective de munca, etc.

Acces:

- Transport public disponibil - Furnizarea altor mijloace de transport.

Domeniu de activitate corespunzator si potrivit cerintelor elevului.

Sa detina personal disponibil si suficient pentru a gazdui si pentru a oferi asistenta

elevului pe perioada plasamentului.

Detine echipament adecvat si facilitate pentru implementarea corespunzatoare a graficului de activitati.

Tutore din firma:

Trebuie sa fie un cadru didactic calificat in specializarea pe care elevul o va aplica pe

perioada stagiului de practica sis a detina cunostinse generale vaste cu privire la modul de functionare al firmei.

Trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru monitorizarea si consilierea elevului.

Trebuie sa detina abilitati pedagogice.

Trebuie sa cunoasca sarcinile elevului.

Sa cunoasca suficient de bine limba de lucru a cursantului. Trebuie sa fie motivat sa gazduiasca elevul.

Se recomanda:

Frecventarea anterioara a unor cursuri de tutore. Experienta anterioara in calitate de tutore din firma.

41



Evidentierea diverselor activitati care pot fi desfasurate de catre elev, care vor deveni

graficul de activitati.

Respectarea graficului de activitati convenit.

Stimularea muncii in echipa si implicarea cursantului cat de mult posibil.

Pastrarea unei relatii constant de urmarire in colaborare cu organizatia coordonatoare din tara gazda, pe perioada plasamentului.

Validarea finalizarii plasamentului.

Sa se asigure ca plasamentul este implementat in conformitate cu graficul de activitati

stabilit.

Responsabil cu activitatea de tutorat si mentorat in relatie cu elevul pe intreaga perioada a stagiului de practica in firma.

42


5.6. ACTORI OPTIONALI:

5.6.1. Organizatie suport: Institutie localizata, de obicei, in tara de origine, care ofera

sprijin logistic sau financiar mobilitatii.

Profil si cerinte minime: Aceste functii pot fi asumate in totalitate sau in colaborare cu

actorii implicate sau in cadrul unei retele de actori cheie din fiecare tara. Organizatia suport poate fi o organizatie publica, o agentie europeana, o organizatie non-guvernamentala sau o

firma specializata in mobilitate europeana, o organizatie de afaceri sau o asociatie a

oamenilor de afaceri, etc.

Functii si responsabilitati:

Sprijin strategic:

Promoveaza colaborarea in retea a actorilor locali (firme, asociatii ale oamenilor de

afaceri, scoli, reprezentanti ai tineretului, autoritati publice) prin consilii existente in fiecare tara (consilii locale de educatie, retele locale de educatie, programme de

educatie locale sau regionale, etc.)

Promoveaza colaborarea in retea la nivel European intre actorii participanti la

mobilitate prin proiecte de dimensiune europeana (care pot fi finantate din fonduri

europene): - Transfer de inovare.

- Cursuri de instruire, vizite de studio, vizite de fezabilitate, etc.

- Diseminarea si promovarea de bune practici.

- Cercetare.

Sporirea nivelului de constientizare cu privire la valoarea adaugata a stagiilor de

practica international prin campanii de informare la scara larga (nivel national sau regional).

Furnizarea de sprijin pentru promovarea produselor/activitatilor pentru diseminarea

experientei si exp;loatarea (utilizarea) rezultatelor gestionate de organizatia

coordonatoare pentru elevii IPTI, scolile IPTI si firme.

La nivel local, este responsabila cu recunoasterea transferului de credite pentru a obtine recunoasterea nationala a stagiului de practica international.

Suport tehnic: Furnizeaza informatii si asistenta scolilor IPTI pentru inscrierea in

programme de mobilitate locale, regionale, nationale si/sau europene.

Suport pedagogic: Isi pot asuma functii de suport pe perioada intregului stagiu de practica

international.

Sprijin logistic: Sprijina organizatiile coordonatoare din tara de rogine sau din tara gazda

prin furnizarea de cazare, facilitarea/organizarea de vizite cultural, transport local,

intampinarea la aeroport, etc.

Sprijin financiar: Furnizeaza sau promoveaza strangerea de fonduri pentru stagii de

practica internationale.

43


5.6.2. Scoala IPTI din tara gazda: furnizor de pregatire profesionala si tehnica localizat in tara agzda, unde are loc stagiul de practica international, care ar putea coopera pentru

sustinerea stagiului de practica si poate ajuta studentul sa castige o mai buna experienta in

urma mobilitatii, nu doar din punct de vedere professional dar si ca experienta cultural si

personala, in acelasi timp cu sporirea cunostintelor referitoare la echipamentul si tehnologiile

utilizate in tara tgazda si furnizare de sprijin scolii IPTI din tara de origine in identificarea

celei mai potrivite firme gazda.

Profil si cerinte minime: scoli IPTI care se potrivesc, cat mai mult posibil, cu disciplinele

predate de scoala IPTI din tara de origine.

Functii si responsabilitati:

Pastrarea relatiei cu scoala IPTI din tara de origine pentru cooperare viitoare;

transfer de experienta sau cunostinte si pentru proiecte viitoare de schimburi de elevi.

Sa colecteze cererile de contact de la scolile IPTI din tara de origine prin intermediul

organizatiei coordonatore din tara gazda. Poate organiza diverse activitati precum:

- Activitati pentru stimularea socializarii si interactiunii dintre elev si elevii IPTI

locali similari din punct de vedere al varstei si preocuparilor.

- Activitati lingvistice in parteneriat care promoveaza schimbul si imbunatatirea cunostintelor de limba straina a elevilor din ambele tari.

- Activitati care conduc la o mai buna intelegere a culturii si a modului de viata

din tara gazda.

- Mese rotunde pentru schimb de experienta cu privire la stagiile de practica

international cu participarea elevilor IPTI locali interesati de mobilitate sau care au

participat déjà in mobilitate si cu participarea elevilor internationali care participa la programele de mobilitate.

44


5.7. Proceduri

Aceasta sectiune prezinta si explica, pas cu pas, toate procedurile aferente actiunii.

5.7.1. Rezumatul tuturor procedurilor:

Inainte de plasament

Proceduri: Documente aferente:

1) Aplicatia elevului - Curriculum Vitae European

Ghid pentru Scrisoarea de

Motivare

2) Recrutarea elevilor N/A

3) Numirea unui tutore din scoala N/A

4) Intocmirea documentelor necesare - Ghid pentru descrierea elevului - Exemplul 1 (ES)

- Exemplul 2 (ES) - Exemplul 3 (ES)

5) Evaluarea firmei gazda - Ghid pentru evaluarea firmei gazda

6) Propunere plan de activitati N/A

7) Selectarea firmei gazda N/A

8) Numirea tutorelui din firma N/A

9) Feedback la planul de activitati N/A

10)Validarea planului de activitati si acordul de plasament

- Exemplul 1 (ES) - Exemplul 2 (ES)

- Exemplul 3 (ES) - Exemplul 4 (RO)

- Exemplul 5 (RO) - Exemplul 6 (DE)

11) Informatii practice despre tara gazda N/A

12) Instruire inaintea deplasarii - Ghid pentru Codul de Conduita

al elevului

13) Pregatirea materialelor si facilitatilor firmei N/A

45


Pe perioada plasamentului

Procedures: Related Documents:

Dupa plasament

Proceduri: Documente aferente:

19) Certificarea plasamentului - Exemplul 1 (ES)

- Exemplul 2 (ES)

- Exemplul 3 (RO)

20) Raportul elevului/cursantului - Ghid pentru raportul cursantului

- Exemplu

21) Chestionar satisfactie - Ghid pentru chestionarul privind satisfactia elevului IPTI

- Ghid pentru chestionarul privind satisfactia tutorelui din

firma

22) Intalnire de feedback N/A

23) Valorificarea experientei - Pasaport de limba Europass

24) Evaluarea finala - Formular de evaluare. Exemplul (RO)

25) Certificat de calitate firma gazda - Exemplu (ES)

26) Emiterea concluziilor N/A

27) Diseminarea in tara de origine N/A

28) Diseminare in tara gazda N/A

14) Sesiunea de bun venit a elevului N/A

15) Prima intalnire (intalnirea initiala) N/A

16) Sesiunea de introducere N/A

17) Monitorizarea si urmarirea plasamentului - Jurnal Exemplul 1 (ES)

18) Intalnirea finala de evaluare - Evaluarea elevului de catre

firma gazda. Exemplul 1 (ES)

- Evaluarea elevului de catre firma gazda. Exemplul 2 (DE)

- Evaluarea elevului de catre firma gazda. Exemplul 3 (RO)

46


5.7.2. Inainte de plasament

1) Aplicatia elevului

Scolile IPTI vor promova in randul elevilor lor programele de mobilitate disponibile si vor

facilita intocmira tuturor documentelor necesare pentru inscriere.

Se recomanda ca persoana responsabila cu programul de mobilitate sa ofere sprijin,

informatii si asistenta elevului IPTI la completarea documentelor necesare.

Legaturi utile: http://europass.cedefop.europa.eu/

Documente conexe:

Curriculum Vitae european

Ghid pentru scrisoarea de motivare

ELEVUL IPTI APLICA PENTRU O OPORTUNITATE DE MOBILITATE SI COMPLETEAZA DOCUMENTELE NECESARE.

ELEV IPTI SCOALA IPTI

INAPOI LA REZUMAT

47

http://europass.cedefop.europa.eu/


2) Recrutarea elevilor

Dupa evaluarea aplicatiilor (cererilor) depuse de catre elevii IPTI, scoala IPTI recruteaza

(selecteaza) elevii IPTI care sunt corespunzatori din punct de vedere al participarii la stagii de

practica internationale.

Echipa responsabila cu realizarea evaluarii poate diferi in functie de organizarea interna a

fiecarei scoli IPTI.

RECRUTAREA (SELECTAREA) CELOR MAI POTRIVITI ELEVI PENTRU A PARTICIPA IN CADRUL PROIECTULUI DE MOBILITATE INTERNATIONALA.

ELEV IPTI SCOALA IPTI

INAPOI LA REZUMAT

48


3) Numirea unui tutore din scoala

Fiecare scoala IPTI, in functie de organizarea sa interna, va numi o persoana din randul

cadrelor didactice, pentru a coordona stagiul de practica international in colaborare cu

organizatia coordonatoare din tara de origine.

Aceasta persoana numita in rolul de tutore din scoala poate fi un cadru didactic (profesor), un director sau un coordinator specific pentru stagiul de practica.

De obicei, tutorele din scoala este responsabil atat cu coordonarea mobilitatii cat si a

rezultatelor pedagogice ale elevilor. Din acest motiv, aceste doua functii diferite pot fi

indeplinite de o singura persoana sau de catre doua persoane din randul cadrelor didactice ale scolii IPT. In prezentul manual ne vom referi la tutorele din scoala ca fiind persoana de

contact din scoala IPT care va pastra legatura cu organizatia coordonatoare si totodata cadrul

didactic care va propane si valida planul de activitati (diversele activitati organizate ce trebuie

efectuate de catre elevi pe perioada stagiului de practica international) si va fi responsabila

cu instruirea elevului inaintea deplasarii si cu urmarirea plasamentului.

SCOALA IPTI NUMESTE O PERSOANA RESPONSABILA PENTRU PASTRAREA CONTACTULUI CU ORGANIZATIA COORDONATOARE DIN TARA DE ORIGINE.

SCOALA IPTI TUTORE DIN SCOALA ORGANIZATIE

COORDONATOARE

TARA DE ORIGINE

INAPOI LA REZUMAT

49


4) Intocmirea documentelor necesare

Descrierea deprinderilor, capacitatilor si profilului personal al elevului este esentiala in

vederea gasirii celei mai potrivite firme pentru plasament. Tutorele din scoala este

responsabil cu completarea sau coordonarea completarii (in cazul in care documentele au fost intocmite de catre un cadru didactic) documentelor necesare care definesc profilul elevului.

Aceste documente necesare trebuie sa cuprinda, printer altele, o descriere complete a

elevului, varsta, cursurile absolvite, unitatile de pregatire si orele de curs ale acestora,

competentele generale dobandite, limbi vorbite, scrisoarea de motivare (scrisoarea de intentie), raport de evaluare a motivatiei, experienta anterioara in munca, domenii de

interes, etc.

Totodata, trebuie sa existe un document care sa specific activitatile ce pot fi effectuate de

catre elev, ce tip de firma/department i se potriveste cel mai bine si care sunt sarcinile pe care si le poate asuma. Acest document va fi prima propunere pentru un plan de activitati.

Aceste set de documente trebuie semnat de catre directorul scopii IPTI sau de catre tutorele

din scoala.

Legaturi utile: http://www.xtec.cat/fp/spifp/02_eines_e/plans_activitats_e.htm

Documente conexe:

Ghid pentru descrierea elevului

Exemplul 1 (ES)

Exemplul 2 (ES) Exemplul 3 (ES)

TUTORELE DIN SCOALA INTOCMESTE SI/SAU COORDONEAZA DOCUMENTELE NECESARE

MOBILITATII: - DESCRIEREA ELEVULUI. - DESCRIEREA CURRICULEI ELEVULUI. - DESCRIEREA TIPULUI DE EXPERIENTA IN MUNCA NECESAR.

ELEV IPTI TUTORE DIN SCOALA

INAPOI LA REZUMAT

50

http://www.xtec.cat/fp/spifp/02_eines_e/plans_activitats_e.htm


5) Evaluarea firmei gazda

Pentru a ne asigura ca firma indeplineste cerintele minime pentru a gazdui elevi

internationali, ca de exemplu respectarea reglementarilor privind sanatatea si siguranta,

accesibilitatea, mediu de lucru si echipament adecvat, existent personalului calificat, motivatie, etc, se va efectua o intalnire de evaluare la sediul firmei.

In cadrul acestei intalniri, organizatia coordonatoare din tara gazda va identifica profilul

plasamentelor oferite de catre firma gazda; de ex. o firma producatoare de aparatura

electronic are nevoie de elevi IPTI din domeniul electronicii; o firma de export va avea nevoie de elevi cu pregatire in comert international, si asa mai departe.

In acelasi timp, este important ca in cadrul sedintei de evaluare sa fie cunoscuta persoana

care va fi numita tutore in firma si sa se evalueze motivarea, disponibilitatea, calificarea,

abilitatile de comunicare in limbi straine ale acesteia.

Aceasta prima intalnire de evaluare poate fi organizata in mod regulat de catre organizatia

coordonatoare pentru selectarea potentialelor firme gazda sau pentru identificarea unei

anumite firme care sa corespunda unui anumit profil al elevului.

Documente conexe:

Ghid pentru evaluarea firmei gazda

SEDINTA DE EVALUARE PENTRU A NE ASIGURA CA FIRMA INDEPLINESTE CERINTELE

MINIME PENTRU A PARTICIPA LA MOBILITATE.

ORGANIZATIA COORDONATOARE DIN

TARA GAZDA

FIRMA GAZDA

INAPOI LA REZUMAT

51


6) Propunerea privind planul de activitate

Descrierea profilului elevului si a tipului de activitati si sarcini recomandate ca plan de

activitati este transmisa catre mai multe potentiale firme gazda care ar putea fi interesate de

profilul respectiv.

DESCRIEREA ELEVULUI SI POSIBILE ACTIVITATI CARE POT FI EFECTUATE DE CATRE ACESTA SUNT TRANSMISE POTENTIALELOR FIRME GAZDA ATAT DE CATRE ORGANIZATIILE COORDONATOARE DIN TARA DE ORIGINE CAT SI DE CELE DIN TARA GAZDA.

ORGANIZATIE

COORDONATOARE

TARA DE ORIGINE

ORGANIZATIE

COORDONATOARE TARA GAZDA

TUTORE DIN SCOALA TUTORE DIN FIRMA

INAPOI LA REZUMAT

52


7) Selectarea firmei gazda

Organizatia coordonatoare din tara gazda selecteaza din randul firmelor care au primit

descrierea profilului elevului si propunerea de plan de activitati si care, in acelasi timp, sunt

interesate sa fie potentiale firme gazda, firma gazda cea mai potrivita pentru plasament.

Exista factori precum sezonalitatea, preferinta elevului, etc. ce trebuie luati in considerare de

catre organizatia coordonatoare la selectarea firmei gazda.

ORGANIZATIA COORDONATOARE DIN TARA GAZDA SELECTEAZA DIN RANDUL FIRMELOR

GAZDA PE ACCEA CARE SE POTRIVSTE CEL MAI BINE PROFILULUI ELEVULUI

ORGANIZATIA

COORDONATOARE

TARA GAZDA

FIRMA GAZDA

INAPOI LA REZUMAT

53


8) Numirea unui tutore din firma

Fiecare firma gazda, in functie de organizarea sa interna, va numi o persoana din randul

angajatilor sai, pentru a coordona stagiul de practica international in colaborare cu

organizatia coordonatoare din tara gazda.

In majoritatea cazurilor, tutorele din firma este responsabil atat cu coordonarea mobilitatii

cat si cu instruirea, consilierea si evaluarea elevului. Aceste doua tipuri diferite de activitati

pot fi derulate de catre doua persoane diferite din randul angajatilor firmei. In prezentul

manual ne vom referi la tutorele din firma ca fiind persoana de contact din partea firmei gazda care va face legatura cu organizatia coordonatoare si va fi responsabila cu pastrarea

unui contact permanent cu elevul pe perioada plasamentului.

In cazul in care aceste doua functii sunt exercitate de catre doua persoane diferite, este

importanta asigurarea unei bune comunicari intre acestea.

Dupa identificarea firmei si a tutorelui din firma, se recomanda ca tutorele din firma si elevuol

IPTI sa intre in contact telephonic inainte de inceperea derularii plasamentului.

FIRMA GAZDA NUMESTE O PERSOANA CARE VA FI INTERLOCUTORUL PENTRU ORGANIZATIA COORDONATOARE DIN TARA GAZDA.

ORGANIZATIA

COORDONATOARE

TARA GAZDA

FIRMA GAZDA TUTORE DIN FIRMA

INAPOI LA REZUMAT

54


9) Feedback cu privire la planul de activitati

Dupa selectarea firmei, tutorele din firma va selecta, dintre activitatile propuse in planul de

activitati, diversele sarcini pe care elevul le va indeplini la locul de munca, in functie de

nevoile firmei. Totodata, firma poate propane sarcini noi care s-ar potrivi profilului elevului.

Aceasta decizie se bazeaza pe descrierea elevului sip e descrierea tipului de activitati si a sarcinilor recomandate in planul de activitati transmis de catre scoala IPTI.

Planul de activitati revizuit se va transmite scopii IPTI si tutorelui din scoala prin intermediul

organizatiilor coordonatoare din ambele tari, pentru a fi validat.

FIRMA GAZDA SELECTEAZA CELE MAI POTRIVITE ACTIVITATI DINTRE CELE INDICATE DE CATRE SCOALA IPTI, ACEASTA INFORMATIE FIIND TRANSMISA INAPOI SCOLII IPTI ATAT PRIN INTERMEDIUL ORGANIZATIEI COORDONATOARE DIN TARA GAZDA CAT SI A CELEI DIN TARA DE ORIGINE.

ORGANIZATIE

COORDONATOARE

TARA DE ORIGINE

ORGANIZATIE

COORDONATOARE

TARA GAZDA

TUTORE DIN SCOALA TUTORE DIN FIRMA

INAPOI LA REZUMAT

55


10) Validarea planului de activitati si acordul de plasament

Propunerea transmisa de catre firma gazda se dezbate de catre parti si, in final, se valideaza de catre scoala IPTI, devenind astfel planul de activitati final.

Planul de activitati va fi atasat acordului de plasament intocmit de catre scoala IPTI, care

cuprinde drepturile si obligatiile elevului si ale firmei gazda care participa la stagiul de

practica international.

Aceasta procedura asigura cunoasterea, de catre toti participantii, a planului de activitati ce

trebuie aplicat pe perioada plasamentului.

Acordul de plasament trebuie semnat cu sufficient de mult timp inainte pentru a permite tuturor partilor sa se pregateasca pentru plasament.

Legaturi utile: Instrument de personalizare a contractului de plasament (The placement

Contract Customizer)

Acesta este un instrument web care poate genera contracte individualizate pentru

plasamente in strainatate, si care a fost creat de experti juristi in colaborare cu profesionisti din domeniul mobilitatii. Utilizatorii completeaza informatii cu privire la plasament (de

exemplu natura plaasamentului, tara de origine si tara gazda, durata, varsta participantului,

sectorul de activitate) iar instrumentul genereaza, ulterior, o schita a acordului de plasament

care include toate aspectele importante cu referire la legislatia nationala si internationala.

Informatii suplimentare: http://www.european-mobility.eu/

Documente conexe:

Exemplul 1 (ES)

Exemplul 2 (ES)

Exemplul 3 (ES)

Exemplul 4 (RO)

Exemplul 5 (RO) Exemplul 6 (DE)

PLANUL DE ACTIVITATI ESTE VALIDAT DE CATRE SCOALA IPTI, SE INTOCMESTE ACORDUL DE PLASAMENT CARE SE SEMNEAZA DE CATRE CEI TREI ACTORI.

SCOALA IPTI ELEVUL IPTI FIRMA GAZDA

INAPOI LA REZUMAT

56





11) Informatii practice despre tara gazda

Toate informatiile practice despre orasul gazda, optiunile de cazare, recomandarile generale,

etc sunt colectate de catre organizatia coordonatoare din tara gazda si sunt transmise scolilor

IPTI prin intermediul organizatiei coordonatoare din tara de de oigine, devenind un material

de baza pentru instruirea elevilor inainte de efectuarea deplasarii.

Aceste informatii utile vor facilita toate aranjamentele de calatorie si cazare ale elevului

inainte de deplasare.

INFORMATIILE TREBUIE FURNIZATE SCOLII IPTI PENTRU A ORGANIZA O INSTRUIRE A ELEVULUI INAINTEA DEPLASARII. ACESTE INFORMATII AR TREBUI SA CUPRINDA:

- INFORMATII GENERALE DESPRE TARA/ORASUL GAZDA. - CERINTE LEGALE SI REGLEMENTARI IN TARA GAZDA.

- RECOMANDARI GENERALE. - OPTIUNI DE CAZARE. - MIJLOACE DE TRANSPORT. - ALTELE.

ORGANIZATIA

COORDONATOARE

TARA GAZDA

ORGANIZATIA

COORDONATOARE

TARA DE ORIGINE

TUTORE DIN SCOALA

INAPOI LA REZUMAT

57


12) Instruirea inainte de deplasare

Instruirea elevului inaintea deplasarii trebuie planificata si organizata de catre scolile IPTI

inainte de derularea stagiului de practica international pentru a asigura corespondenta dintre

cunostintele si asteptarile elevului. Organizatiile coordonatoare din tara de origine precum si ceilalti furnizori (scolile de limba, de exemplu) pot sprijini scoala IPTI prin furnizarea de

materiale de instruire.

Diversele tematici pot fi predate in sesiuni sau in formate diferite:

Cursuri de limba: Atunci cand nivelul de cunoastere a limbii de lucru (limba care permite

comunicarea la locul de munca pe perioada plasamentului. Poate fi limba tarii de destinatie

sau o alta limba cunoscuta de catre interlocutor) este sufficient dar nu optim, se recomanda

predarea unor cursuri intensive de limba.

Aceste cursuri vor fi predate sau coordonate de catre scoala IPTI.

INSTRUIREA ELEVULUI INAINTE DE DEPLASARE TREBUIE PLANIFICATA CA FIIND RESPONSABILITATEA SCOLII IPTI CU PRIVIRE LA:

- INSTRUIREA PRIVIND LIMBA. - INSTRUCTIUNI CU PRIVIRE LA PROCEDURI ADMINISTRATIVE SI INDICATII DESPRE

INFORMATII PRACTICE. - INSTRUIRE INTERCULTURALA. - PREGATIREA MOBILITATII.

ORGANIZATIA

COORDONATOARE

TARA DE ORIGINE

SCOALA IPTI ELEV IPTI

58


Instructiuni elementare cu privire la vocabularul tehnic in limba de lucru sau in limba tarii gazda: cursuri furnizate de catre scoala IPTI.

Instructiuni cu privire la procedure administrative si informatii practice:

Document de identitate national / pasaport.

Asigurare de sanatate europeana.

Certificat medical – daca se solicita. Asigurare de calatorie / de raspundere.

Orice autorizatie necesara in tara de origine si in tara gazda.

Informatii generale despre tara / orasul gazda.

Cerinte si reglementari juridice din tara gazda.

Recomandari generale. Optiuni de cazare.

Mijloace de transport.

Altele.

Este important sa se rezerve suficient timp in avans pregatirii documentelor necesare.

Curs intercultural: cursul de competente sociale si instruire interculturala va facilita

activitatea elevului in cadrul firmei.

Educatie / pregatire interculturala.

Competente sociale. Abilitati de comunicare.

Abilitati de solutionare a conflictelor.

Modul de viata si conditiile de trai din tara gazda (ce este permis/indicat, ce nu este

permis).

Altele.

Pregatirea mobilitatii: Acest curs este esential pentru evitarea insatisfactiei elevului pe

perioada plasamentului deoarece informatiile furnizate vor reprezenta baza drepturilor si

obligatiilor elevului.

Asteptarile elevului.

Informatii generale cu privire la programele de mobilitate.

Codul de conduita.

Drepturi si obligatii.

Criterii de evaluare a plasamentului. Prevenirea situatiilor de criza.

Documente conexe:

Ghid pentru Codul de Conduita al elevului

INAPOI LA REZUMAT

59


13) Pregatirea materialelor si a facilitatilor firmei

In cazul in care este necesara pregatirea de echipamente, materiale, mobilier, firma va face

toate aranjamentele necesare pentru ca locul de munca sa fie pregatit pentru a gazdui elevul.

MATERIALELE SI FACILITATILE NECESARE SUNT PREGATITE PENTRU A ASIGURA UN

STAGIU DE PRACTICA DE CALITATE.

FIRMA GAZDA TUTORE DIN FIRMA

INAPOI LA REZUMAT

60


5.7.3. Pe perioada plasamentului:

14) Sesiunea de bun venit in tara gazda

Persoana responsabila cu intampinarea elevului in tara gazda este desemnata din partea

organiatiei coordonatoare din tara gazda. Aceasta persoana va ramane singura persoana de

contact din aceasta organizatie pe perioada plasamentului.

Sesiunea de bun venit va avea loc la sediul organizatiei coordonatoare si va oferi elevului informatii practice, raspunsuri la intrebari si pregatire pentru prima intalnire cu firma gazda.

Se recomanda ca aceasta sesiune sa se desfasoare cu cateva zile inaintea primei intalniri cu

firma gazda astfel incat elevul sa se familiarizeze cu noul mediu de viata.

SESIUNE DE BUN VENIT PENTRU ELEV. (HARTA ORASULUI, TRANSPORT LOCAL, ETC.)

ELEV IPTI ORGANIZATIE

COORDONATOARE

TARA GAZDA

INAPOI LA REZUMAT

61


15) Prima intalnire cu firma gazda

De obieci, prima intalnire se desfasoara in prima zi a plasamentului, la sediul firmei gazda.

In cazdrul acestei intalniri se analizeaza planul de activitati si procesul de raportare si evaluare pe parcursul plasamentului.

Oraganizatia coordonatoare din tara gazda se va asigura ca toate aceste instructiuni sunt

intelese atat de catre firma cat si de catre elev.

PRIMA INTALNIRE (INTALNIREA INITIALA)

ELEV IPTI ORGANIZATIA

COORDONATOARE

TARA GAZDA

TUTORE DIN FIRMA

INAPOI LA REZUMAT

62


16) Sesiunea de introducere

Dupa prima intalnire, de obieci in cursul aceleiasi zile, are loc sesiunea de introducere

prezentare.

Aceasta sesiune va cuprinde toate informatiile practice si relevante despre firma pe care elvul

trebuie sa le cunoasca pentru a se integra cu usurinta.

SESIUNE DE INTRODUCERE (PREZENTARE) PENTRU A INTAMPINA ELEVUL IN FIRMA GAZDA:

- FILOZOFIA, OBIECTIVELE, ISTORICUL, PRODUSELE FIRMEI, ETC. - PREZENTAREA ELEVULUI REPREZENTANTULUI LEGAL AL BIROULUI FORTELOR DE

MUNCA, LA SEDIUL FIRMEI.

- INFORMATII DESPRE CADRUL LEGAL PENTRU STAGIILE DE PRACTICA, CONFIDENTIALITATE, ETC.

- TUR ASISTAT AL SEDIULUI SI FACILITATILOR FIRMEI. - ELEVUL ESTE PREZENTAT PERSOANELOR CU CARE VA COLABORA

ELEV IPTI

TUTORE DIN FIRMA

FIRMA GAZDA

INAPOI LA REZUMAT

63


17) Monitorizarea si urmarirea continuitatii plasamentului

Tutorele din firma trebuie sa monitorizeze in mod regulat activitatile elevului. Exista anumite

procedure de evaluare pe care tutorele din firma trebuie sa le utilizeze, acestea fiind prezentate in sectiunea 5.8.

Organizatia coordonatoare din tara gazda trebuie sa fie in contact permanent atat cu tutorele

din firma cat si cu elevul, pentru a realiza o urmarire corespunzatoare a plasamentului si a

implementarii planului de activitati.

Este foarte importanta pastrarea unor fluxuri continue de informatii intre organizatiile

coordonatoare si raportarea derularii activitatilor catre tutorele din scoala.

Documente conexe:

Jurnal exemplul 1 (ES)

TUTORELE DIN FIRMA TREBUIE SA SE ASIGURE CA PLANUL DE ACTIVITATI ESTE RESPECTAT PRIN

ASIGURAREA TUTORATULUI SI MENTORATULUI PE PERIOADA PLASAMENTULUI.

TUTORELE DIN FIRMA TREBUIE SA PUNA LA DISPOZITIA ORGANIZATIEI COORDONATOARE DIN TARA

GAZDA INFORMATIILE NECESARE PENTRU EVALUAREA CORESPUNZATOARE A STAGIULUI DE PRACTICA.

ORGANIZATIA COORDONATOARE DIN TARA DE ORIGINE VA PUTEA URMARI CONTINUITATEA STAGIULUI

DE PRACTICA PRIN INTERMEDIUL ORGANIZATIEI COODONATOARE DIN TARA GAZDA.

ORGANIZATIE COORDONATOARE DIN TARA DE ORIGINE VA FI PRINCIPALUL PUNCT DE CONTACT AL

SCOLII IPTI PENTRU URMARIREA STAGIULUI DE PRACTICA.

TUTORE DIN FIRMA

ELEV IPTI

ORGANIZATIE COORDONATOARE

TARA GAZDA

ORGANIZATIE COORDONATOARE TRA

DE ORIGINE

TUTORE DIN SCOALA

INAPOI LA REZUMAT

64


18) Intalnira finala de evaluare

Inainte de incheierea perioadei plasamentului, tutorele din firma si elevul IPTI ar trebui sa se

intalneasca pe ntru o evaluarea finala a plasamentului.

Cuprinsul acestei evaluari finale se refera la deprinderile / abilitatile dobandite de catre elev

pe perioada plasamentului, atitudinea pe care a demonstrate-o la lucru, realizarea activitatilor planificate si evaluarea generala a plasamentului.

Documente conexe:

Evaluarea elevului de catre firma gazda. Exemplul 1 (ES) Evaluarea elevului de catre firma gazda. Exemplul 2 (DE)

Evaluarea elevului de catre firma gazda. Exemplul 3 (RO)

INTALNIRE FINALA DE EVALUARE.

ELEV IPTI TUTORE DIN FIRMA

INAPOI LA REZUMAT

65


5.7.4. Dupa plasament:

19) Certificarea plasamentului

Atunci cand elevul finalizeaza cu success plasamentul, firma va emite un certificat de

finalizare a plasamentului (document semnat de catre reprezentantul legal al firmei gazda,

care certifica faptul ca elevul a finalizat cu success plasamentul in forma in conformitate cu

planul de activitati stabilit anterior. Acest document va fi semnat de catre reprezentantul

legal al firmei si se va intocmi in 3 exemplare.

Un exemplar se va inmana elevului care il va putea atasa CV-ului; un alt exemplar va ramane

la firma; al treilea exemplar va fi transmis scolii IPTI, prin intermediul organizatiilor

coordonatoare si va fi utilizat ca informatie de feedback la elaborarea evaluarii finale a

plasamentului.

Documente conexe:

Exemplul 1 (ES)

Exemplul 2 (ES) Exemplul 3 (RO)

SE EMITE CERTIFICATUL DE FINALIZARE A PLASAMENTULUI (IN 3 EXEMPLARE) CERTIFICATUL DE FINALIZARE A PLASAMENTULUI SE TRIMITE SCOLII IPTI PRIN INTERMEDIUL

ORGANIZATIILOR COORDONATOARE DIN TARA GAZDA SI DIN TARA DE ORIGINE.

FIRMA GAZDA

FIRMA GAZDA ORGANIZATIE

COORDONATOARE

TARA DE ORIGINE

ORGANIZATIE

COORDONATOARE

TARA GAZDA

ELEV IPTI

SCOALA IPTI

INAPOI LA REZUMAT

66


20) Raportul cursantului

Dupa finalizarea plasamentului, elevul trebuie sa intocmeasca raportul cursantului: document elabporat dupa finalizarea plasamentului in care se descrie experienta avuta, pe baza unui

ghid prestabilit.

Informatiile minime ce trebuie sa le cuprinda raportul sunt urmatoarele:

- Informatii despre elev.

- Informatii despre firma.

- Durata plasamentului.

- Descrierea activitatilor realizate.

- Cateva fotografii. - Competentele obtinute in urma plasamentului.

- Care au fost aspectele pozitive?

- Care au fost aspectele negative?

- Concluzii generale legate de plasament.

Documente conexe:

Ghid pentru raportul cursantului

Exemplu

SE ELABOREAZA RAPORTUL CURSANTULUI.

ELEVUL IPTI TUTORELE DIN SCOALA

INAPOI LA REZUMAT

67


21) Chestionarul privind satisfactia

Pentru a evalua calitatea plasamentului si pentru a realiza o continua imbunatatire a

sistemului, beneficiarilor plasamentului li se va transmite un chestionar privind satisfactia.

Daca se constata insatisfactii, acestea trebuie analizate in vederea elaborarii unor noi

proceduri sau metode de monitorizare care sa fie aplicate viitoarelor mobilitati.

Documente conexe:

Ghid pentru chestionarul elevului IPTI

Ghid pentru chestionarul tutorelui din firma

ORGANIZATIA COORDONATOARE DIN TARA GAZDA TRANSMITE UN CHESTIONAR PRIVIND SATISFACTIA, CARE TREBUIE COMPLETAT DE CATRE TUTORE SI DE CATRE ELEV SI TREBUIE RETURNAT ORGANIZATIEI COORDONATOARE DIN TARA GAZDA.

ORGANIZATIE


ELEV IPTI

TUTORE DIN FIRMA

INAPOI LA REZUMAT

68


22) Intalnire de feedback la intoarcere

Dupa intoarecerea elevului, tutorele din scoala se va intalni cu acesta pentru a obtine

informatii suplimentare si feedback general cu privire la plasament.

Exsta posibilitatea ca unele informatii relevante sa nu fi fost sufficient reflectate in toate

documentele primite deja de catre tutorele din scoala.

INTALNIRE DE FEEDBACK LA INTOARCERE.

ELEV IPTI TUTORE DIN SCOALA

INAPOI LA REZUMAT

69


23) Valorificarea experientei

Tutorele din scoala va incuraja elevul sa actualizeze competentele obtinute pe perioada

plasamentului, incrise in CV-ul Europass, in pasaportul European de limba, ect.

Acest fapt va spori atractivitatea profilului elevului pe piata muncii.

Legaturi utile: http://europass.cedefop.europa.eu

Documente conexe:

pasaport lingvistic europass

VALORIFICAREA EXPERIENTEI SI STABILIREA PROCESULUI DE INVATARE PE CARE L-A PARCURS ELEVUL PRIN ELABORAREA DOCUMENTELOR DIN DOSARUL EUROPASS, PRECUM:

- ACTUALIZAREA CV-ULUI EUROPASS - PASAPORT LINGVISTIC EUROPASS - ALTELE.

ACEASTA ACTIVITATE TREBUIE MONITORIZATA DE TUTORELE DIN SCOALA

ELEVUL IPTI TUTORE DIN SCOALA

INAPOI LA REZUMAT

70



24) Evaluarea finala

Unul dintre obiectivele principale ale acestei evaluari finale este asigurarea respectarii

planului de activitati, indeplinirea sarcinilor de catre elev si dobandirea cunostintelor practice

conform planului.

Evaluarea finala a plasamentului trebuie efectuata intotdeauna de catre tutorele din scoala, in

vederea recunoasterii corespunzatoare a competentelor dobandite de catre elev. This final

evaluation is based on the related documents and also the feedback meeting held with the

student.

Dupa elaborare, documentul se transmite ambelor organizatii coordonatoare.

Documente conexe:

Formular evaluare exemplul (RO)

EVALUAREA FINALA A PLASAMENTULUI, REALIZATA DE CATRE TUTORELE DIN SCOALA SI TRANSMIASA AMBELOR ORGANIZATII COORDONATOARE, DIN TARA GAZDA SI DIN TARA DE ORIGINE.

EVALUAREA TREBUIE SA SE BAZEZE PE URMATOARELE: - RAPORTUL CURSANTULUI.

- CERTIFICATUL DE PLASAMENT. - CHESTIONARUL PENTRU SATISFACTIE. - INFORMATII IN URMA INTALNIRII DE FEEDBACK CU ELEVUL. - OTHERS.

TUTORE DIN SCOALA

ORGANIZATIA

COORDONATOARE

TARA DE ORIGINE

ORGANIZATIA


INAPOI LA REZUMAT

71


25) Certificatul de calitate al firmei gazda

Rolul firmai gazda pe perioada instruirii trebuie recunoscut si pretuit de catre toti actorii.

Se recomanda transmiterea, catre firma, a unui certificate de calitate pentru a oferi firmei vizibilitate publica.

Documente conexe:

Exemplu (ES)

FIRMELE CARE AU FINALIZAT CU SUCCES GAZDUIREA UNUI ELEV IPTI VOR PRIMI UN CERTIFICAT CARE SA ATESTE PARTICIPAREA.

ORHANIZATIA

COORDONATOARE

TARA GAZDA

FIRMA GAZDA

INAPOI LA REZUMAT

72


26) Emiterea concluziilor

Organizatiile coordonatoare trebuie sa se intalneasca cel putin o data (personal sau on-line)

cu tutorele din scoala care a elaborate deja evaluarea finala a plasamentului.

Scopul acestei intalniri este de a imbuntati si/sau valida sistemul si fluxul de comunicatii.

Daca se constata insatisfactii, acestea trebuie analizate pentru a creea noi procedure si

metode de monitorizare in vederea preintampinarii unor astfel de situatii in cazul viitoarelor

mobilitati.

TOTI ACTORII CARE GESIONEAZA PROCESUL TREBUIE SA EMITA CONCLUZII PENTRU O CONTINUA PERFECTIONARE/IMBUNATATIRE.

TUTORE DIN SCOALA ORGANIZATIA

COORDONATOARE

TARA DE ORIGINE

ORGANIZATIA


INAPOI LA REZUMAT

73


27) Diseminarea in tara de origine

Cele mai bune practivi ar trebuie diseminate catre grupurile tinta.

Scoala si organizatia coordonatoare din tara de origine au responsabilitatea diseminarii in

randul elevilor IPTI si a incurajarii viitoarelor mobilitati.

DISEMINAREA CELOR MAI BUNE PRACTICI, A EXPERIENTELOR DOBANDITE IN URMA PLASAMENTULUI, ETC.

CREAREA DE PRODUSE SI/SAU ACTIVITATI PENTRU COMUNITATE IN GENERAL, IN TARA DE ORIGINE.

ORGANIZATIA

COORDONATOARE

TARA DE ORIGINE

SCOALA IPTI

ELEV IPTI

INAPOI LA REZUMAT

74


28) Diseminarea in tara gazda

Urmand procedura anterioara, organizatia coordonatoare din tara gazda va fi responsabila cu

diseminarea in randul potentialelor firme gazda si cu incurajarea viitoarelor mobilitati.

DISEMINAREA CELOR MAI BUNE PRACTICI, A EXPERIENTEI OBITNUTE IN URMA

PLASAMENTULUI, ETC. CREAREA DE PRODUSE SI/SAU SERVICII IN TARA GAZDA, PENTRU COMUNITATE IN

GENERAL.

ORGANIZATIA

COORDONATOARE

TARA GAZDA

FIRMA GAZDA

INAPOI LA REZUMAT

75


5.8. MONITORIZARE, CONTROL SI EVALUARE:

5.8.1. Monitorizarea si controlul plasamentului in strainatate:

Participarea la stagii internationale este o provocare pentru elev, pentru firma gazda si pentru

facilitatorii acestui proces – tutore, organizatii coordonatoare, tutore din scoala IPTI.

Mediile culturale, istorice si educationale diferite, obiceiurile si cutumele specifice fiecarei tari sunt de asemenea factori important pe care actorii care organizeaza stagiile de pregatire

practica ar trebui sa-i ia in considerare. Barierele lingvistice ar putea la randul lor sa

impieteze comunicarea. Tocmai de aceea, controlul si monitarizarea pregatirii practice

internationale trebuie exercitate in mod regulat.

Rolul organizatiei coordonatoare din tara gazda

Organizatia coordonatoare din tara gazda este cea care va primi elevii

practicanti si va raspunde de activitatea acestora pe toata durata stagiaturii.

La sosirea in tara gazda, organizatia coordonatoare va organiza o intalnire de

cunoastere in cadrul careia elevilor li se dau informatii practice despre oras si tara.

Impreuna, se vor vizita apartamentele si zona pentru a le arata elevilor unde sunt statiile de autobus, restaurante, case de schimb valutar sau bancomate, locuri de unde se poate

cumpara mancare sau bilete de autobus etc. Fiecare elev va primi din partea organizatiei

coordonatoare cate o harta a orasului / zonei. Este important sa faca schimb de numere de

telefon pentru a putea lua legatura unii cu altii, ori de cate ori este nevoie pe durata practicii.

Elevii au responsabilitatea de a ramane in contact permanent cu organizatia gazda pentru a se asigura ca lucrurile decurg conform asteptarilor lor, pentru a face fata unor

situatii neasteptate, pentru a beneficia de sprijinul acesteia la intocmirea evaluarii finale.

In prima zi de practica la firma, elevii IPTI vor fi insotiti de organizatia coordonatoare

la prima intalnire cu tutorele. Vor fi revizuite conditiile contractuale convenite in prealabil, planul de lucru, sistemul de raportare a activitatii si alte informatii utile pentru elevi.

Conventia de practica trebuie semnata de firma gazda, elev si scoala IPTI inainte de

plecarea in strainatate, pentru ca toate partile implicate sa cunoasca inca din prima zi de

practica continutul acesteia si planul de activitate. Conventia de practica nu se semneaza dupa inceperea practicii, avand in vedere ca aceasta este documentul oficial care marcheaza

inceperea activitatii elevilor IPTI. Se mai trec in revista programul de lucru, asigurarile si alte

aspecte utile pentru elevi.

76


Daca e necesar, reprezentatul organizatiei coordonatoare din tara gazda va urmari evolutia in firma a elevilor practicanti, in mod regulat, prin e-mail, telefon sau discutii personale. Se

recomanda ca vizitarea elevilor la locul de practica sa se faca cel putin o data pe durata

stagiaturii.

In cazul in care elevul este minor, acesta va fi insotit de un tutore apartinand organizatiei

coordonatoare din tara gazda sau apartinand scolii IPTI care va indruma practicantul la fata locului.

Rolul tutorelui

Tutorele va fi responsabil de monitorizarea stagiului de pregatire pratica. Este indicat sa se tina o evidenta a activitatilor zilnice pentru ca acestea sa poata fi evaluate si

verificate de catre firma gazda.

Elevul din cadru IPTI va beneficia de un program de acomodare in prima zi la firma gazda in care i se vor oferi informatii importante despre firma si i se vor prezenta

ceilalti angajati cu care elevul va lucra.

Pe langa monitorizarea stagiului de pregatire pratica, tutorele trebuie sa ofere elevului

feedback imediat dupa finalizarea unei sarcini sau dupa realizarea unei sarcini noi. Un feedback constant pozitiv motiveaza elevul si ii faciliteaza acestuia o invatare corecta a

metodelor de lucru.

A oferi feedback respectivului elev nu este intotdeaua simplu. Acest lucru poate fi un proces

delicat in special daca elevul are nevoie de indrumare speciala in inbunatatirea

performantelor si conduitei sale la locul de munca.

Principii in oferirea feedback-ului:

Feedback-ul trebuie oferit dupa fiecare sarcina indeplinita in parte.

Feedback-ul trebuie planificat in avans.

Feedback-ul trebuie sa fie contructiv si sa aiba ca scop inbunatatirea pe viitor a performantelor elevului.

Comunicarea feedback-ului trebuie facuta in privat.

Sugerarea de alternative, de perspective.

Feedback-ul trebuie sa fie orientat doar spre evaluarea indeplinirii sarcinilor.

Feedback-ul trebuie sa fie usor de inteles, corect formulat si la timpul potrivit.

Elevul practicant si tutorele vor avea o intalnire finala in care vor fi evaluate activitatile

indeplinite si vor fi de asemenea apreciate performantele practicantului. Tutorele va fi

responsabil de eliberarea si semnarea de catre un reprezentat legal al firmei gazda a

certificatului de calificare.

Tutorele va primi un chestionar privind satisfactia acestuia de la organizatia coordonatoare

din tara gazda, care va fi completat si returnat impreuna cu sugestii si comentarii. Aceste

informatii vor fi folosite in procesul de evaluare a plasamentului.

77


Rolul elevului IPTI

Elevul IPTI va scrie un raport (portofoliu) privind sederea si activitatile

desfasurate in cadrul plasamentului, cu scopul de a verifica daca obiectivele

stabilite la inceputul stagiului au fost indeplinite si in ce masura acesta s-a ridicat

la asteptarile elevului. Raportul va fi trimis tutorelui scolii IPTI, iar o copie trebuie

trimisa atat organizatiei coordonatoare din tara gazda cat si organizatiei coordonatoare din tara expeditoare.

Elevul IPTI va primi un chestionar privind satisfactia acestuia din partea organizatiei

coordonatoare din tara gazda, care va fi completat si returnat impreuna cu sugestii si

comentarii. Aceste informatii vor fi folosite in procesul de evaluare a plasamentului.

Elevul IPTI ar trebui sa participe la o intalnire privind feedback-ul imediat dupa sosire cu

tutorele, astfel incat intreaga perioada de stagiu sa fie evaluata.

5.8.2. Evaluarea plasamentului in strainatate:

Evaluarea face parte din procesul de pregatire practica si acopera intreaga perioada de

plasament in strainatate.

Obiectivele principale ale evaluarii sunt: Indicarea nivelului de pregatire profesionala.

Furnizarea de informatii despre competentele profesionale dobandite de practicant.

Oferirea de feedback pregatirii pratice desfasurate.

De asemenea, evaluarea ar trebui sa:

Sprijine procesul de pregatire practica. Motiveze si incurajeze elevul IPT.

Dezvolte aptitudini de auto-evaluare a elevului.

Previna elevului de la a face aceleasi greseli.

Alte aspecte de evaluat privind organizatia:

Daca selectia elevului IPT si firmei gazda este adecvata.

Daca informatia oferita este utila.

Daca comunicarea dintre actori este eficace.

Portofoliul elevului :

Raport zilnic/saptamanal :

In timpul plasamentului este foarte importanta pregatirea portofoliului, daca nu zilnic,

cel putin saptamanal pentru a putea colecta informatii despre cum s-a desfasurat stagiul in

strainatate.

Aceste rapoarte vor fi folosite in realizarea portofoliului si a certificatului de calificare a elevului, semnate de catre firma gazda.

78


Evaluarea procesului de plasament

Intalnirea cu privire la feedback-ul imediat dupa sosire consta intr-o conversatie dintre

tutorele scolii IPTI si elev in vederea unei evaluari a performatelor acestuia din timpul

plasamentului si a unei formari de opinie despre calitatile si slabiciunile practicantului, despre

indeplinirea planului de lucru si despre competentele dobandite prin acest plasament.

Pregatirea intalnirii cu privire la feedback-ul imediat dupa sosire

Elevul IPTI trebuie sa fie informat despre detaliile interviului (formatul sau, data cand

va avea loc etc.). Calitatea muncii efectuate cat si rezultatele obtinute trebuie indicate.

Situatia initiala a elevului si competentele dobandite de acesta vor fi evaluate.

Problemele vor fi notate, de exemplu, situatii problematice sau dificile in care s-a aflat

elevul IPTI.

Sarcinile suplimentare efectuate de elevul IPTI, care nu au fost incluse in planul de lucru initial, vor fi luate in considerare.

O recapitulare a chestionarului privind satisfactia elevului IPTI va fi discutata.

Tutorele scolii IPTI va fi responsabil de evaluarea finala a experientei si competentelor

dobandite in urma stagiului de pregatire practica la un potential angajator international de catre elevul IPT.

Aceasta informatie va fi esentiala in cazul unui transfer de credite.

Tutorele scolii IPTI trimite ambelor organizatii coordonatoare rezultatele evaluarii finale

pentru fiecare elev IPTI care a participat la stagiul de pregatire pratica la un potential angajator international.

Rezultatele evaluarii vor fi luate in considerare in procesul de imbunatatire continua a

competentelor comunicationale si de coordonare a intregului proces.

Elementele evaluarii ar putea fi:

Chestionarele privind satisfactia turorelui si a elevului IPT.

Imbunatarile necesare pentru o coordonare mai buna a actorilor implicati.

Problemele organizatice ale pregatirii practice.

Performantele actorilor implicati. Perioada pregatirii practice.

Altele.

Aceste elemente ale evaluarii vor fi dezbatute de actorii care conduc stagiul de pregatire

pratica la un potential angajator international: tutorele scolii IPTI, organizatia coordonatoare

din tara expeditoare si organizatia coordonatoare din tara gazda. Posibilele imbunatatiri ale sistemului vor fi aplicate in organizarea viitoarelor programe de mobilitati.

79


5.9. CARACTERISTICI SPECIFICE ALE TARILOR PARTICIPANTE

Nu exista o reglementare comuna europeana privind efectuarea stagiului de pregatire pratica

la un potential angajator international din tarile participante, ci exista doar la nivel national.

Astfel, exista unele dificultati la stabilirea limitei minime de varsta a elevului sau a

practicantului IPTI care doreste sa participe la un stagiu de pregatire practica la un potential angajator international.

De exemplu, in Bulgaria, limita legala de varsta pentru a participa la un astfel de stagiu nu

corespunde cu varsta minima legala pentru a avea drept de munca.

Atat reglementarile tarilor expeditoare cat si a celor gazda necesita o atentie sporita atunci

cand este vorba despre varsta majoratului, varsta legala pentru drept de munca, varsta

legala pentru participarea la un stagiu de pregatire practica sau orice alta cerinta legata de

aspectul legal al stagiului de pregatire pratica la un potential angajator international.

Referitor la grupurile de practica formate in fiecare tara participanta ca un panou de opinii

pentru stagiul de pregatire pratica la un potential angajator international, aceleasi intrebari

au fost abordate, raspunsurile fiind urmatoarele:

Germania Polonia Slovenia Romania Bulgaria Belgia Spania

Varsta minima

pentru a

participa la

plasamente in

strainatate

17

16

15

15

16

16

18

Varsta

maxima

pentru a

participa la

plasamente in

strainatate

Fara limita 25 25 24 26 Fara

limita

Fara limita

Durata

minima a

plasamentelor

3

saptamani

1 luna 1 luna 1 luna 2

saptamani

1 ½ luna 1 luna

Durata

maxima a

plasamentelor

6 luni 2 luni 6 luni 6 luni 6 luni 6 luni 6 luni

Limbi

principale in

afara de

limbile locale

utilizate in

stagiul de

pregatire

practica

international

Engleza Engleza Engleza Engleza Engleza

Franceza

Engleza

Franceza

Engleza

Franceza

Alte limbi Germana Poloneza Germana

Maghiara

Germana

Rusa

Italiana

Germana

Portugheza

Romana

Perioada

optima pentru

plasamente in

strainatate

A se evita

perioada

de vara

80


Varsta ideala pentru plasamente internationale este varsta legala a majoratului din ambele tari (atat tara expeditoare cat si tara gazda).

Durata minima a plasamentului difera in functie de tara si actorii implicati.

De obicei, companiile prefera durate mai lungi de plasament decat studentii, deoarece

acestea investesc timp in stagiu pe perioada gazduirii studentului.

In cazul plasamentului international, limba de lucru preferata a stagiului este engleza (in

afara limbii nationale a tarii gazda), desi toti participantii confirma dificultatea gasirii de

personal vorbitor de engleza in companiile gazda. Nivelul limbilor straine vorbite de catre

studenti nu este nici el foarte bine evaluat.

Referitor la perioada optima a anului pentru plasamente, in mod normal aceasta este stabilita

de catre compania gazda si student. De exemplu, s-a constatat ca pe perioada verii in

Germania, firmele evita stagiile din cauza lipsei de personal.

Belgia Reforma invatamantului profesional in Flandra

Pentru a raspunde deficitului de lucratori semi-calificati din domeniul tehnic si din cel

administrativ, oferta de educatie dintre clasa a sasea a invatamantului secundar si

programele de licenta si masterat vor fi modificate in conformitate cu prevederile acordului de la Bologna. Guvernul Flamand a aprobat un decret in acest sens, decret care va intra in

vigoare in 1 Septembrie 2009.

Acest nou sistem de invatamant profesional, denumit HBO, va oferi programe special

concepute in a pregati studentii din invatamantul secundar pentru piata muncii si va

corespunde intr-o calificare de nivel 4 si nivel 5 a Cadrului European al Calificarilor. Cursurile programelor vor contine intre 60 si 120 de credite in cazul calificarii de nivel 4

(programe profesionale de scurta durata) si intre 90 si 120 de credite in cazul calificarii de

nivel 5 (in conformitate cu definitia de „ciclu scurt” a EHEA - European Higher-Education

Area).

Aceste programe se pot regasi deja in stagiul 4 BSO, stagiul 7 TSO si specializarea KSO a

sistemului inalt de invatamant profesional pentru adulti, insa nu si in timpul anilor pregatitori

ASO si KSO din invatamantul superior si nici in timpul celor 7 ani de BSO.

Atat scolile de invatamant secundar cat si centrele pentru invatamantul adultilor au

posibilitatea de a organiza programe HBO de nivel 4.

Programele HBO de nivel 5 vor fi oferite doar de centrele pentru invatamantul adultilor si de

universitati.

81


Bulgaria

Viziunea noii legii a invatamantului profesional si tehnic care urmeaza sa fie aprobata

urmareste:

Crearea si imbunatatirea conditiilor necesare dezvoltarii profesionale si diversificarii

calificarilor elevilor, cu scopul de a-i sprijini in gasirea unui loc de munca si in dezvoltarea

personala si profesionala; Oferirea de conditii de pregatire practica care sa permita alinierea fortei de munca la

cerintele pietei muncii si ale economiei;

Adoptarea metodelor europene de recunoastere si evaluare a calificarii elevilor;

Ridicarea orizontului cultural si educative al elevilor prin informatii, recomandari si

orientare; Modernizarea bazei tehnico-materiale ale unitatilor de invatamant IPTI.

Autoritatile locale joaca un rol foarte important

Administatia publica locala joaca un rol important in realizarea politicii care vizeaza

invatamantul profesional in raza lor de actiune, tinand cont de: nevoia de personal,

consilierea in cariera a elevilor, rata somajului, baza tehnico-materiala, unitatile de

invatamant profesional, informatii si consultanta de specialitate, utilizarea fondurilor de la

bugetul local.

Principala problema cu care se confrunta unitatile de invatamant profesional este lipsa

fondurilor pentru modernizarea bazei tehnico-materiale, lipsa manualelor de specialitate,

slaba pregatire profesionala a tutorilor, lipsa fondurilor pentru dezvoltarea calificarii

profesorilor in conditii de lucru reale, comunicarea insuficienta intre IPTI si angajati, lipsa de

interes a angajatilor de a se implica in activitatea de practica profesionala a elevilor.

Unitatile de invatamant profesional se confrunta cu si mai multe probleme cauzate de lipsa

mecanismelor pentru un management financiar descentralizat a veniturilor provenite din

aceasta activitate.

Germania

Invatamantul profesional – Sistemul dual

In Republica Federala Germana, invatamantul profesional si tehnic este furnizat la locul de

munca si in scoli IPT. Conform sistemului dual german, invatamantul profesional practic este oferit la locul de munca iar cel teoretic este oferit in scolile IPTI; de obicei, studentii merg la

cursurile acestor scoli o data sau de doua ori pe saptamana.

O caracteristica importanta a acestui sistem este legatura permanenta dintre asimilarea de

cunostiinte teoretice si obtinerea de experienta de la locul de munca, asigurandu-se astfel o

educatie profesionala in aceleasi conditii in care practicantul ar profesa dupa angajare.

82


Doar la locul de munca va fi un practicant capabil sa invete sa faca fata cerintelor mereu in schimbare a unui loc de munca si sa aprecieze varietatea relatiilor sociale existente in mediul

de lucru.

Pe langa acestea, aplicarea in practica a celor invatate ii va oferi practicantului un sentiment

de realizare si o sursa de motivatie. Sistemul promoveaza independenta si responsabilitatea,

calitati indispensabile intr-o tara industriala dezvoltata, deoarece doar lovindu-se de sarcinile concrete ale locului de munca va putea practicantul sa aplice cunostintele si deprinderile

obtinute si sa experimenteze succesul efortului depus. Toate acestea demonstreaza ca

practica la locul de munca reprezinta mai mult decat un simplu procedeu de invatamant

organizat si institutionalizat.

Polonia

In Polonia, plasamentul international nu este o practica obisnuita. Interesul scazut aratat de

studentii scolilor secundare in alegerea unui program de invatamant profesional si tehnic este

una dintre principalele probleme. Un alt obstacol il reprezinta faptul ca majoritatea tarilor folosesc o catalogare ingusta a specializarilor din cadrul invatamantul profesional pe cand in

Polonia acest invatamant ofera o gama mult mai larga de specializari. In consecinta, firmele

din Polonia, cu exceptia celor care isi desfasoara activitatea in industria hoteliera si a

cateringului, au putina experienta in organizarea de stagii pentru studenti straini.

Exemple de buna practica (Polonia)

Studiu de caz 1. GRUPUL DE SCOLI SECUNDARE SUPERIOARE Nr. 6 din in Lodz

Despre scoala:

Profilul scolii: industrie alimentaras

Specializari: brutarie, patisserie-cofetarie, prelucrare carne, prelucrare lapte

Numar de elevi: 377 Colaborarea cu firme: E.Leclerc Polska (supermarket-uri), ZPM GROT (prelucrarea carnii),

Cukiernia Barbarella (cofetarie), Spółka Braci Miś SC (cofetarie), Cukiernia Dybalski

(cofetarie).

In colaborare cu Uniunea Europeana a Federatiilor din Lodz, Grupul a organizat stagii de

pregatire practica international in Franta prin Programul Leonardo da Vinci.

Informatii despre plasamente:

Locatie: Franta

Durata proiectului: 4 ani

Sursa de finantare: Leonardo da Vinci, LLP

Programul de stagiu: Timp de o saptamana pe luna, elevii urmau cursuri teoretice intr-o scoala din Franta, in

special in domeniul tehnologiei, in limba franceza, iar in restul timpului, stagii de pregatire

practica in firme (la brutarii, restaurante etc.)

Pregatirea practica a durat un an. Elevii au semnat chiat contracte cu partea franceza, scoala

actionand ca un fel de intermediar.

83


Studiu de caz 2. ENGOREM Ltd. (industria energetica), Lodz, Polonia

Despre firma:

Domeniu de activitate: servicii pentru industria energetica

Marime: firma mare, cu peste 400 de angajati

Istoric: ENGOREM Sp. z o.o. s-a infiintat urmare a restructurarii fabricii DALKIA Łódź S.A.

(fosta Zespół Elektrociepłowni w Łodzi S.A. Activitatea comerciala a inceput in ianuarie 1995.

La inceput, firma a avut 375 angajati in patru ateliere de reparatii, specializati in sisteme mecanice, termice si diagnostic, un grup de cladiri, ateliere si departamentul administrativ.

Nu dupa mult timp, activitatea s-a extins prin crearea de noi departamente si servicii.

(reparatii de echipamente).

Colaborarea cu scolile profesionale

Firma are o lunga istorie de colaborare cu scoli profesionale in organizarea de stagii de practica in firme. ENGOREM Ltd. (industria energetica) a finantat burse si stagii de formare

profesionala pentru elevi de la Scolile Superioare Secundare nr. 9 si nr. 17 care si-au asumat

angajamentul de a lucra in firma dupa absolvire. ENGOREM este si co-fondatorul unei clase

speciale pentru “electricieni in uzine electrice” in scolile partenere.

Firma intentioneaza sa infiinteze o clasa speciala pentru “asamblori de echipamente electrice” in anul III al scolilor profesionale generale.

Romania

Guvernul Romaniei, prin Ministerul Educatiei, face eforturi in vederea alinierii deprinderilor si competentelor dobandite in scoala la cerintele pietei muncii, asa cum se face in toate formele

de invatamant IPTI din Europa. In ultimii 10 ani, Guvernul Romaniei a sprijinit modernizarea

scolilor IPTI, achizitionarea de echipamente noi si renovarea scolilor. Ca in toate tarile

europene, si in Romania se fac eforturi deosebite pentru a spori calitatea si atractivitatea

actului de invatare, pentru promovarea culturii educationale prin practica in productie, pentru

oferirea de sanse egale tuturor elevilor si pentru contributia la dezvoltarea comunitatii.

Spania

Invatamantul profesional si tehnic cunoaste o dezvoltare exploziva in Catalonia si Spania.

Exista un interes crescut pentru aceasta forma de invatamant considerata extrem de utila. Sistemul IPTI este structurat pe doua niveluri: intermediar si avansat. La finalizarea studiilor,

elevii sunt tehnicieni sau respectiv tehnicieni superiori. Ei isi pot continua studiile la

universitate. Varsta minima a elevilor care pot intra la o scoala IPTI este de 16 ani.

Stagiile de pregatire practica sunt obligatorii. Elevii trebuie sa aiba rezultate bune in aceste

stagii pentru a putea obtine note de trecere. In ultimii doi ani, s-a folosit un sistem dual. Elevii pot efectua pregatirea practica in firma cu contract (foarte asemanator cu sistemul dual

german).

Exista mai multe cai de a face cursuri IPTI: invatamant la distanta si cursuri part-time (doar

anumite discipline pe an).

84


Exemplu de bune practici: Consiliul de Pregatire Profesionala din Terrassa

Crearea sa a fost aprobata in plenul consiliului orasului in sesiunea din 25 iulie 2002.

Consiliul a fost creat cu scopul de a:

Participa la planificarea eficienta a invatamantului profesional si tehnic din oras;

Publica si promova gama de educatie profesionala; Inlesni educarea profesionala si angajarea adultilor;

Adapta invatamantul profesional la cererea pietei de munca;

Incuraja includerea tinerilor in viata sociala si profesionala;

Asigura stabilitatea diversilor factori educationali, sociali si economici.

Cea mai importanta actiune a Consiliului de Pregatire Profesionala este sesiunea plenului,

care este compus din:

Consilieri reprezentand fiecare partid;

Reprezentanti ai diverselor departamente din cadrul consiliului orasului;

Reprezentanti ai altor organizatii publice (Guvernul Catalan, Guvernul provinciei, consiliul local);

Reprezentanti ai mediului de afaceri;

Reprezentanti ai firmelor partenere;

Reprezentanti ai sindicatelor;

Reprezentanti ai centrelor de invatamant profesional; Reprezentanti ai universitatilor;

Altii.

De actiunile consiliului se ocupa un comitet permanent, un secretar care incurajeaza si

sustine consiliul si alte comitete temporare.

Acestia stabilesc planul de lucru, care este aprobat de catre comitetul permanent in sesiunea plenului.

Cele mai importante obiective:

Imbunatatirea invatamantului profesional; Planificarea ofertei de IPT;

Publicarea ofertei de IPT;

Facilitarea relatiilor dintre sistemul educational si mediul de afaceri;

Inlesnirea trecerii de la viata de elev la cea de angajat;

Crearea de stagii de pregatire practica in companii.

Activitatea Consiliului:

Performanta si consolidare;

Adaptarea invatamantului profesional la nevoile firmelor;

Stagii de pregatire practica; Plasarea practicantilor pe piata muncii;

Promovarea invatamantului profesional

85


5.10. DOCUMENTE RELEVANTE, EXEMPLE SI GHIDURI

Inainte de efectuarea stagiului:

Procedura Document Actor responsabil

1) Curriculum Vitae European Elev IPTI

1) Ghid pentru Scrisoare de motivare Elev IPTI

4) Ghid pentru Caracterizarea elevului Scoala IPTI

4) Caracterizarea elevului. Exemplu 1 (ES) Scoala IPTI



5) Ghid pentru evaluarea firmei gazda Organizatie Coordonatoare

Tara Gazda

10) Conventie de plasament. Exemplu 1

(ES)

Scoala IPTI, Elev IPTI, Firma

Gazda


(ES)


Gazda


(ES)


Gazda


(RO)

Scoala IPTI, Organizatie

Coordonatoare din Tara de

primire


(RO)

Firma gazda, Scoala de

origine


(DE)


Gazda

12) Ghid pentru Codul de conduita a

elevului

Scoala IPTI

In timpul stagiului:


17) Jurnal de activitati. Exemplu 1 (ES) Elev IPTI

18) Evaluarea elevului de catre firma gazda.

Exemplu 1 (ES)


Exemplu 2 (DE)


Exemplu 3 (RO)

Tutore din firma, Elev IPTI

86


Dupa efectuarea stagiului:


19) Certificarea stagiului de pregatire practica. Exemplu 1 (ES )

Firma din Tara Gazda

19) Certificarea stagiului de pregatire practica. Exemplu 2 (ES )

Firma din Tara Gazda

19) Certificarea stagiului de pregatire

practica. Exemplu 3 (RO)

Organizatie Coordonatoare

Tara Gazda

20) Ghid pentru Portofoliul elevului Elev IPTI

20) Portofoliul elevului. Exemplu Elev IPTI

21) Ghid pentru completarea Chestionarului

de satisfactie al elevului IPTI

Elev IPTI

21) Ghid pentru completarea Chestionarului de satisfactie al tutorelui din firma

Firma Gazda

23) Pasaport Lingvistic Europass (RO) Elev IPTI

24) Formular de evaluare Exemplu (RO) Tutore din scoala

25) Certificat de calitate al firmei gazda.

Exemplu (ES)

Organizatie Coordonatoare

Tara Gazda

Optional:


N/A Scoala IPTI din tara gazda, Formular

detalii

Scoala IPTI din tara gazda

87


Curriculum Vitae European: http://europass.cedefop.europa.eu/

88



INAPOI LA REZUMAT

89


Ghid pentru redactarea Scrisorii de motivare:

Ghid pentru Caracterizarea elevului:

-Prezentarea elevului.

-Descrierea studiilor elevului, terminate sau pe care le urmeaza in prezent.

-Motivatia elevului: de ce doresti sa efectuezi un stagiu de pregatire practica?

-Asteptarile elevului: ce te astepti sa inveti din pregatirea practica?

-Aasteptari personale si profesionale.

1) Programa scolara a elevului:

-Numar module de pregatire si ore de predare / modul.

-Competente generale dobandite in timpul studiilor.

-Firme care gazduiesc elevi IPTI in aceste domenii de activitate.

-Sarcini de lucru recomandate.

2) Profilul personal:

-Capacitatea de a actiona independent.

-Abilitatea de a rezolva probleme.

-Comportamentul in fata dificultatilor.

-Toleranta la frustrare.

-Abilitati sociale.

-Nivelul de cunoastere a limbii straine (ascultare, vorbit, citit, scris).

-Comentarii.

INAPOI LA REZUMAT

INAPOI LA REZUMAT

90


Caracterizarea elevului. Exemplu 1 (ES)26:

26 Generalitat de Catalunya, Education Department: http://www.xtec.cat/fp/spifp/02_eines_e/index_e.htm

91

http://www.xtec.cat/fp/spifp/02_eines_e/index_e.htm


92


INAPOI LA REZUMAT

93


Caracterizarea elevului. Exemplu 2 (ES):

INAPOI LA REZUMAT

94


Student’s description. Exemplu 3 (ES):

95


INAPOI LA REZUMAT

96


Ghid pentru evaluarea firmei gazda:

1) Informatii despre firma: - Numele firmei.

- Adresa.

- Contact: telefon, email.

- Persoana de contact.

- Domeniu de activitate. - Activitati.

2) Evaluarea firmei:

- Programul de lucru.

- Departamentul (le) care doresc sa gazduiasca elevi practicanti. - Evaluarea accesului la firma: acces usor, acces cu mijloace de transport in

comun, acces cu mijloacele de transport ale firmei.

- Respectarea normelor de sanatate si securitate.

- Evaluarea locului de stagiu: potrivit pentru indeplinirea planului de lucru,

echipamente adecvate, echipament de protectie daca este nevoie. - Tutorele din firma: tutorele este numit de firma, tutorele este un angajat cu

experienta, tutorele are experienta in domeniu, tutorele a urmat cursuri de

formare de specialitate, tutorele are destula disponibilitate pentru a urmari

evolutia practicantului.

- Alte extra-servicii oferite de firma: cazare, masa, compensatii financiare etc.

INAPOI LA REZUMAT

97


Conventie de stagiu. Exemplu 1(ES):

INAPOI LA REZUMAT

98


Conventie de stagiu. Exemplu 2 (ES):27


99



100


101


INAPOI LA REZUMAT

102


Conventie de stagiu. Exemplu 3 (ES):28


103



104


105


INAPOI LA REZUMAT

106


Conventie de stagiu. Exemplu 4

107


108


109


110


INAPOI LA REZUMAT

111


Conventie de stagiu. Exemplu 5 (RO)

112


113


114


INAPOI LA REZUMAT

115


Conventie de stagiu. Exemplu 6 (DE):

116


117


118


119


120


121


INAPOI LA REZUMAT

122


- Respectarea programului si orelor de lucru. - Acceptarea regulamentelor de ordine interioara si a altor regulamente ale

firmei care pot fi convenite.

- Respectarea procedurilor si normelor de securitate a muncii.

- Folosirea terminologiei tehnice.

- Integrarea in munca in echipa.

- Respectarea standardelor de calitate a proceselor tehnologice. - Indeplinirea sarcinilor trasate si a termenelor.

- Acceptarea comenzilor primite.

- Grija pentru aspect si igiena personala.

- Autoevaluarea cu obiectivitate a muncii depuse si folosirea gandirii critice.

- Initiativa in rezolvarea problemelor. - Respectarea procedurilor si normelor de utilizare a facilitatilor si echipamentelor (cazare, instalatii, masini etc.).

Ghid pentru Codul de conduita a elevului:

INAPOI LA REZUMAT

123


Jurnal de activitati Exemplu 1 (ES)29:


INAPOI LA REZUMAT

124



Evaluarea studentului de catre firma. Exemplu 1 (ES) 30


125



INAPOI LA REZUMAT

126


Evaluarea studentului de catre firma. Exemplu 2 (DE):

127


INAPOI LA REZUMAT

128


Evaluarea studentului de catre firma. Exemplu 3 (RO)

INAPOI LA REZUMAT

129


Certificarea stagiului de pregatire practica. Exemplu 1 (ES): 31

31 Leonardo da Vinci, Spanish NA

130


INAPOI LA REZUMAT

131


Certificarea stagiului de pregatire practica. Exemplu 232

32 Generalitat de Catalunya, Education Department:


INAPOI LA REZUMAT

132



Certificarea stagiului de pregatire practica. Exemplu 3 (RO)

INAPOI LA REZUMAT

133


Ghid pentru Portofoliul elevului:

- Informatii despre elev. - Informatii despre firma gazda.

- Durata.

- Descrierea sarcinilor.

- Fotografii.

- Gazduire si sprijin de la tutorele firmei si colegii de munca.

- Relatiile cu organizatia coordonatoare tara gazda. - Cazare.

- Puncte tari: efecte, rezultate, competente dobandite.

- Puncte slabe: cazare, coordonare, problem cu firma gazda etc. - Copia certificatului de calificare acordat de firma gazda

INAPOI LA REZUMAT

134


Portofoliul elevului. Exemplu33:

http://www.internship2industry.eu/tools/HowToWriteFinalReport.pdf

33 Internship to Industry: http://www.internship2industry.eu/

INAPOI LA REZUMAT

135

http://www.internship2industry.eu/tools/HowToWriteFinalReport.pdf

http://www.internship2industry.eu/


Ghid pentru chestionarul de masurare a gradului de satisfactie a elevului IPTI:

Ghid pentru chestionarul de masurare a gradului de satisfactie a tutorelui din firma:

- Integrarea practicantului in firma si in colectivul de lucru. - Initiativa practicantului.

- Gradul de indeplinire a planului de lucru.

- Eficienta practicantului in realizarea sarcinilor stabilite.

- Responsabilitatea practicantului.

- Angajamentul si entuziasmul practicantului. - Prezenta si punctualitatea practicantului .

- Stima de sine a practicantului.

- Competente profesionale si tehnice specifice locului de practica.

- Abilitati de limba si de comunicare. - Gradul general de satisfactie (va mai primi firma elevi in practica?).

- Gradul general de satisfactie al pregatirii practice. - Sprijinul primit de la tutorele din firma si sprijinul colegilor de munca.

- Atmosfera de lucru.

- Gradul de indeplinire a planului de lucru.

- Oportunitati de dezvoltare a initiativelor propri.

- Auto-didactica.

- Competente dobandite. - Competente de limba dobandite.

- Oportunitati de a folosi limba straina.

- Cazarea.

- Sprijin dat de organizatiile coordonatoare ale tarilor expeditoare si respectiv

gazda. - Sprijin oferit de tutorele din scoala.

- Asteptari. - Concluzii generale si rezultate din aceasta experienta.

INAPOI LA REZUMAT

INAPOI LA REZUMAT

136


Pasaport Lingvistic Europass: http://europass.cedefop.europa.eu

INAPOI LA REZUMAT

137



138


Formular de evaluare (RO)

INAPOI LA REZUMAT

139


Certificat de calitate al firmei gazda. Exemplu:

INAPOI LA REZUMAT

140


Certificat de calitate al firmei gazda. Exemplu (RO):

141


INAPOI LA REZUMAT

142


- Numele scolii IPTI. - Responsabilul din partea scolii.

- Coordonate.

- Numar de elevi.

- Discipline de specialitate si calificari oferite de scoala IPTI.

- Firme din aria de activitate a scolii care in mod regulat primesc elevi in stagii de

practica. - Activitati la care elevii din ambele tari pot participa (lingvistice, schimburi culturale , excursii sau vizite, cursuri de limbi straine etc.)

Fisa de prezentare a scolii IPTI din tara gazda:

INAPOI LA REZUMAT

143

66.. AANNEEXXEE

144

6. ANEXE

6.1. GLOSAR DE TERMENI

Definitii generale:

INVATAMANT PROFESIONAL SI TEHNIC (IPT): Instruire teoretica si practica ce le

furnizeaza studentilor deprinderi si competente de care au nevoie pentru exercitarea unei

profesii.

INVATAMANT PROFESIONAL SI TEHNIC INITIAL (IPTI): Definitia generala a IPTI se refera la inzestrarea persoanelor cu deprinderi si/sau competente pentru a reusi sa

dobandeasca acces la o anumita ocupatie sau intr-un anumit sector. (Cel putin aceasta este

definitia furnizata in cele mai multe cazuri, dar IPTI este un concept care este in curs de

evolutie in toate tarile iar aceasta definitie nu mai este actual in multe sensuri. IPTI nu mai

este considerata doar o cale vocationala ci este o cale alternativa catre itinerarul academic, care contine multe elemente ale pregatirii academice si care poate conduce, in final, la un

nivel tertiar, de pregatire universitara. Cel putin acesta este obiectivul IPTI).34

FURNIZORI DE FORMARE PROFESIONALA CONTINUA (FPC): Institutii de educatie

(pregatire) care furnizeaza pregatire si profesionala si tehnica (PTI).

FURNIZORI DE IPTI Institutii de educatie (pregatire) care furnizeaza pregatire si instruire

profesionala si tehnica initiala (IPTI).

Scoala IPTI: Un liceu tehnologic in care elevii invata deprinderile si/sau competentele

necesare pentru a desfasura o anumita munca (activitate).

ELEV DIN CADRUL IPT: O persoana care frecventeaza cursurile unui liceu tehnologic.

PRACTICANT: un elev care desfasoara un stagiu de practica pentru de deprinde competente

practice necesare desfasurarii unei anumite activitati. O persoana care urmeaza un curs/o instruire pentru abilitati (deprinderi) ocupationale. 35

PLASAMENT: Repartizarea unei persoane pe un loc de munca adecvat (ca activitate).

STAGIU DE PREGATIRE PRACTICA: Plasamentul unui elev ce participa la instruire

profesionala si tehnica intr-o firma, in plus fata de instruirea efectuata la scoala, ca parte a perioadei de instruire.

STAGIU DE PREGATIRE PRACTICA LA UN POTENTIAL ANGAJATOR NATIONAL:

Instruire la locul de munca desfasurata in firme situate in apropierea scolii sau liceului, in tara

de rezidenta a cursantului.

STAGIU DE PREGATIRE PRACTICA LA UN POTENTIAL ANGAJATOR INTERNATIONAL:

Instruire la locul de munca desfasurata in firme localizate in alta tara decat tara de rezidenta

a cursantului. Mobilitati pentru invatare international ce implica cursanti, scoli din IPT si firme

gazda.

34 “Pregatire si instruire vocationala initiala (PIVI) in Europa” Cedefop, 2008.

35 Tezaur educational european, Cedefop, 1998.

145

6. ANEXE

BENEFICIARI DE MOBILITATI: Persoanele care beneficiaza de actiuni si granturi pentru

mobilitate. In mod normal, acestia sunt cursantii.

PARTICIPANTI (ACTORI) LA MOBILITATI: persoanele implicate in actiuni de mobilitate.

Actori implicati:

Organizatii sau persoane care trebuie sa asigure calitatea stagiilor de pregatire practica la

nivel national sau international:

SCOALA IPTI: Furnizor de IPTI localizat in tara expeditoare, in cadrul caruia elevii participa

la cursuri de instruire vocational si care genereaza cererea de pregatire practica la un

potential angajator din alta tara.

ELEV IN CADRUL IPT: o persoana care frecventeaza cursuri IPT si/sau a absolvit o scoala

IPT cu mai putin de 1 an in urma.

ORGANIZATIE COORDONATOARE, TARA EXPEDITOARE: Institutie care colecteaza cererea pentru stagii de pregatire practica la potentiali angajatori din alta tara de la scolile

implicate in IPT din tara expeditoare.

ORGANIZATIE COORDONATOARE, TARA GAZDA: Institutie care colecteaza oferte de la

firmele gazda din tara gazda. Aceasta primeste cererile pentru stagii de pregatire practica de la organizatia coordonatoare din tara expeditoare.

FIRMA GAZDA: firma ce gazduieste studentul/cursantul IPT pe perioada stagiului de

pregatire practica.

TUTORE: Persoana numita de angajator sa ghideze, sa instruiasca si sa evalueze cursantul

pe perioada instruirii la locul de munca in cadrul firmei gazda.

TUTORE DIN SCOALA: Cadru didactic responsabil pentru stagiul de practica al elevilor din

IPT

Actori optionali:

ORGANIZATII SUPORT: Institutie localizata, de obicei, in tara expeditoare, care ofera

sprijin financiar sau logistic elevilor care partiaipa la mobilitati.

SCOALA IPT TARA GAZDA: Furnizor de IPT localizat in tara gazda in care se desfasoara

stagiul de practica la un potential angajator din strainatate, ce ar putea coopera pentru

sustinerea stagiului de practica.

Alte notiuni:

LIMBA DE LUCRU: Este limba care permite comunicarea la locul de munca pe perioada

plasamentului. Poate fi limba tarii de destinatie sau alta limba comuna interlocutorilor.

PLANUL DE LUCRU (DE ACTIUNE): Diversele actiuni organizate pentru a fi efectuate de

catre elevi pe perioada stagiului de pregatire practica la un potential angajator din alta tara.

146

6. ANEXE

CERTIFICAT DE CALIFICARE: Document oficial eliberat de firma gazda, care atesta faptul

ca cursantul a finalizat cu succes practica in cadrul firmei in conformitate cu planul de actiune

stabilit anterior.

PORTOFOLIUL ELEVULUI: Document intocmit de catre elev la finalizarea stagiului de

practica in care acesta descrie experienta sa prin utilizarea unui ghid stabilit anterior.

EVALUARE: Procesul de masurare, in baza documentelor, a cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor.

147

6. ANEXE

6.2. STUDII ANTERIOARE DESPRE STAGII DE PREGATIRE PRACTICA IPTI IN TARILE

PARTENERE. NUMITORI COMUNI AI STAGIILOR DE PREGATIRE PRACTICA INTRE

PARTENERI

Tendinte in invatamantul profesional si tehnic (IPT)

elevi / domenii de activitate

Antwerp, Belgia In 2008-2009, erau 1804 elevi

inscrisi in programele IPT,

reprezentand 7,06% din numarul total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani

(6,84% in 2006-2007 si 6,89% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare

numar de elevi erau:

studiul afacerilor sanatate

imagine personala

Dobrich, Bulgaria

In 2008-2009, erau 5098 elevi inscrisi in programele IPT, reprezentand 55,91% din numarul

total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (52,42 % in 2006-2007 si 53,63% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau:

alimentatie publica

tehnologia informatiei

studiul afacerilor

Plovdiv, Bulgaria


total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (57,57 % in 2006-2007 si 55,86% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau: alimentatie publica

constructii civile

metalurgie

Bautzen, Germania In 2008-2009, sunt 8967 elevi inscrisi in programele IPT, reprezentand 18,69% din numarul

total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (17,08% in 2006-2007 si 18,70% in

2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau:

metalurgie

alimentatie publica comert si marketing

In studiul din Bautzen, limita de varsta luata in considerare este de 23 ani, in timp ce in

chestionarele lansate de ceilalti parteneri de proiect aceasta este de 22 ani. In ianuarie 2009,

orasul Bautzen avea 41500 de locuitori. Dintre acestia, 47956 locuitori cu varsta cuprinsa

intre 16 si 23 ani locuiau in aria de jurisdictie a ministerului regional al educatiei, de unde au fost culese informatii referitoare la numarul de elevi IPT per domeniu de activitate. Din

aceasta arie de jurisdictie fac parte doua districte : Bautzen si Goerlitz (numarul total de

locuitori era de 613780 in ianuarie 2009).

Tendinte in invatamantul profesional si tehnic (IPT) elevi / domenii de activitate

148

6. ANEXE

Terrassa, Spania


total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (13,70% in 2006-2007 si 14,29% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau:

studiul afacerilor

electronica si electrotehnica

servicii socio-culturale si turistice destinate orasului Terrassa

Lodz, Polonia In 2007-2008, erau 7864 elevi inscrisi in scolile profesionale publice din Lodz. Domeniile cu

cel mai mare numar de elevi erau:

mecanica, electronica, mecatronica, informatica

stiinte economice

gastronomie

constructii

Timisoara, Romania


total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (2,34% in 2006-2007 si 2,18% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau:

servicii socio-culturale si comunitare intretinere masini cu autopropulsie

inginerie si constructii civile.

La chestionarul lansat la Timisoara, se mai adauga urmatoarele domenii cu un numar restrans de elevi inscrisi:

electronica si automatizare silvicultura

textile si pielarie

Ljubljana, Slovenia

In 2007-2008, erau 49891 elevi inscrisi in programele IPT. In acelasi an, 16424 de elevi inscrisi in scoli profesionale medii. Obiectivul principal este Slovenia (nivel national). Domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau:

comert

secretariat de afaceri

contabilitate

Cele mai relevante 50 de firme

Antwerp, Belgia

Antwerp este al doilea port ca marime din Europa si al patrulea din lume. In 2005, prin portul

Antwerp au trecut peste 160 milioane de tone de marfuri martime. In fiecare an, 15000 vase

sub pavilion strain si peste 64000 vase sub pavilion national trec prin port. Peste 140000 de oameni isi castiga existenta in mod direct sau indirect din portul Antwerp. Portul este si un

punct de legatura indispensabil pentru importul si exportul din Uniunea Europeana cat si un

nod comercial international. Transportul de marfa inregistreaza anual o crestere exploziva de

10-15 %, reprezentand peste 50% din transportul maritim al portului. Transportul si

depozitarea de marfa sunt activitati de baza pentru numeroase firme. Exista deasemenea si o mare concentrare a industriei chimice si petrochimice. Mii de muncitori lucreaza in rafinariile

de petrol. Antwerp este si un important centru al comertului cu diamante.

149

6. ANEXE

La Antwerp sunt numeroase targuri si magazine de diamante. Orasul joaca un rol important

si in industria nationala de automobile. Antwerp a devenit nu de mult un oras al modei,

avand un numar impresionant de designeri renumiti. www.antwerpen.be

Dobrich, Bulgaria

Orasul Dobrich este al doilea mare centru economic din nord-estul Bulgariei. Ramurile

economice cele mai importante sunt :

industria alimentara si a bauturilor (produse lactate, ulei si margarina, carnati, paste

fainoase, produse din carne de pasare, faina, paine si patiserie, furaje, vinuri si bauturi

alcoolice, bauturi racoritoare)

industria usoara (confectii pentru femei si barbati, blana si articole din piele,

incaltaminte, mobila, textile)

constructii de masini (acumulatori, semitrailere si containere, masini agricole,

radiatoare si filtre pentru masini, articole din mase plastice pentru industria

constructoare de masini si industria alimentara).

Alte ramuri importante ale economiei din regiunea Dobrich sunt turismul si agricultura. www.dobrichcity.com

www.investbg.government.bg/upfs/58/Dobrich%20Region_Dobrich%20zone.pdf>

Plovdiv, Bulgaria

Plovdiv este situat in centrul judetului Plovdiv si este al doilea oras ca marime din Bulgaria. Judetul este impartit in 18 municipalitati, dintre care cea mai mare este Municipalitatea

Plovdiv Judetul Plovdiv produce 7,5 % din Produsul Intern Brut al Bulgariei. Numarul total de

firme care functioneaza in regiune depaseste 26500. Dintre acestea, cele mai multe sunt

intreprinderi mici si mijlocii - 18,13% din numarul total de firme din tara si 97,83% din

regiune. IMM-urile realizeaza 13,38% din veniturile nete din vanzari si detin o cota de 12,0% din activele pe termen lung ale IMM-urilor la nivel de tara. Firmele mari sunt in numar de 142

iar veniturile lor nete din vanzari reprezinta 9,18% din totalul national. Conform ultimelor

statistici, sectorul serviciilor are cea mai mare contributie cu o cota de 56,7%, industria –

49,27% iar sectorul agricol -39,67%.

Unul din elementele cheie ale infrastructurii economice ale regiunii este caracterul

multisectorial. Cea mai mare cota este detinuta de sectorul alimentar care furnizeaza 26%

din productia industriala a orasului si regiunii. Acesta este urmat de industria metalurgica,

productia de energie electrica si termica, productia de metale neferoase, mecanica si

prelucrari metalice, constructii de masini si echipamente (pentru industria alimentara,

basculante etc.), prelucrarea lemnului, textile, incaltaminte, confectii, industria electronica si chimica, constructii etc. Un alt sector economic important in care judetul detine o pozitie

fruntasa este turismul balnear.

www.guide-bulgaria.com/SC/Plovdiv

http://pcci.bg/img/files/yearbook_2009.pdf

www.nest-agency.com/mp_Plovdiv.htm

150

http://www.antwerpen.be/

http://www.dobrichcity.com/

http://www.investbg.government.bg/upfs/58/Dobrich%20Region_Dobrich%20zone.pdf

http://www.guide-bulgaria.com/SC/Plovdiv

http://pcci.bg/img/files/yearbook_2009.pdf

http://www.nest-agency.com/mp_Plovdiv.htm

6. ANEXE

Bautzen, Germania

Bautzen, un oras saxon cu o istorie de peste 100 de ani, este situat in partea de sud-est a

Germaniei, aproape de Polonia si Cehia. Bautzen are o infrastructura de transport excelenta: autostrada A4, aeroportul Bautzen-Litten, sapte drumuri nationale care duc in toate directiile

si cale ferata.

Ramurile industriale cheie sunt constructia de vagoane si vehicule comerciale, industria

furnizoare pentru sectorul auto, productia de scule si matrite, mase plastice, telecomunicatii, productia de aparatura de inregistrare, productia de instrumente si aparate , industria

constructoare. Firme multinationale ca Philips (inginerie cu raze x, Bombardier (transport),

AFT (automatizari si tehnologie de transport) sau Edding (instrumente de scris) se adauga

firmelor locale de constructii si mestesugaresti. Bautzen a devenit deasemenea un important

pol al tehnologiei viitorului prin prezenta unor firme noi din domenii inovative, de la tehnologia informatiei la prelucrarea datelor, ca de exemplu Vodaphone sau Sphairon

Technologies GmbH.

www.bautzen.de

Terrassa, Spania In prezent, industria locala este destul de diversificata, incepand din anii 1980 cand industria

textila a incetat sa mai fie ramura industriala dominanta, intrand intr-un puternic proces de

reconversie. Ramurile economice preponderente sunt: comert, servicii pentru firme, servicii

medicale, industria metalurgica (in special, electronica),industria textila, constructii civile.

www.cambraterrassa.es www.ajterrassa.es/laciutat/xifres/estudis/eurocities_terrassa.pdf

Lodz, Polonia

Economia regiunii este concentrata in Lodz, capiotala regiunii si al treilea oras ca marime si

numar de locuitori al Poloniei. 39% din firmele regionale sunt inmatriculate aici (2008). Desi investitiile straine s-au dezvoltat mult in ultimii ani, firmele cu capital strain reprezinta doar

1,7% din totalul firmelor din Lodz (in 2008 s-a inregistrat o crestere de 2,8% fata de 2007),

iar 93% dintre acestea activeaza in industrie, comert si servicii.

Peste 1/3 din firmele care activeaza in Lodz sunt societati comerciale, aproximativ 18% din

acestea ofera servicii imobiliare, de inchiriere sau servicii conexe pentru firme, iar 13,6% sunt societati de productie. Aceste trei sectoare reprezinta 62,6% din totalul firmelor

inmatriculate la Lodz. Urmeaza sectoarele: constructii (8,2%) si transporturi (7,3%) (2008).

Societatile de productie activeaza cu preponderenta in domeniile:

textil (13,5%)

industrie alimentara si bauturi (9,3%) produse de cauciuc si mase plastice (7,6%)

imbracaminte si blanarie (6,5%)

produse metalice (6,2%)

echipamente electrice (4,2%).

http://en.cityoflodz.com www.lodzkie.pl/en/economy

http://en.www.uml.lodz.pl/index.php?str=1970

www.rce.lodzkie.pl

www.sse.lodz.pl/index.php

www.bruksela.lodzkie.pl/en/links

151

http://www.bautzen.de/

http://www.cambraterrassa.es/

http://www.ajterrassa.es/laciutat/xifres/estudis/eurocities_terrassa.pdf

http://en.cityoflodz.com/

http://www.lodzkie.pl/en/economy

http://en.www.uml.lodz.pl/index.php?str=1970

http://www.rce.lodzkie.pl/

http://www.sse.lodz.pl/index.php

http://www.bruksela.lodzkie.pl/en/links

6. ANEXE

Timisoara, Romania

In ultimii ani, Timişoara a cunoscut un adevarat boom economic in ceea ce priveste numarul

de investitii straine, in special din sectorul high-tech. Timisoara este considerata ca fiind cel mai prosper oras din Romania, dupa capitala Bucuresti. Investitiilor autohtone li se adauga

multe si importante investitii straine din tarile Uniunii Europene (Italia si Germania ocupa

primul loc in topul investitorilor straini) si chiar din statele Unite ale Americii. Producatorul de

cauciucuri - Continental AG este prezent la Timisoara de mai multi ani. Firma Linde produce

gaze tehnice. Multe din matritele electrice pentru autoturismele BMW si Audi sunt produse de Grupul Dräxlmaier. Firma americana Flextronics care detine un important spatiu de productie

in partea de vest a orasului produce telefoane mobile si alte dispozitive electronice. Procter &

Gamble produce la Timisoara detergenti si articole de igiena. Firma elvetiana Nestlé produce

aici napolitane.

Ljubljana, Slovenia Industria din Ljubljana ramane ramura economica cu cel mai mare numar de angajati, cu

precadere in sectoarle farmaceutic, petrochimic si alimentar. Celelalte ramuri economice

prezente sunt: sistemul bancar, sistemul financiar, transporturile, constructiile, serviciile si

turismul. Sectorul public ofera locuri de munca in invatamant, cultura, sanatate,

administratie. www.ljubljana.si

Informatii despre mediul local

Acest studiu preliminar face referire la 8 orase situate in 7 tari europene diferite: Belgia,

Bulgaria, Germania, Polonia, Romania, Slovenia si Spania. Cel mai mare oras dintre orasele

partenerilor de proiect este Lodz cu peste 750000 de locuitori. Patru din celelalte orase reprezentate (Antwerpen, Plovdiv, Timisoara, Ljubljana) au intre 250000 si 500000 de

locuitori. Ceilalti trei parteneri de proiect ramasi sunt din orase cu mai putin de 250000 de

locuitori (Terrassa, Dobrich, Bautzen).

I.Efectueaza elevii din orasul Dvs. stagii de pregatire practica in firme situate in localitatile invecinate?

In all the countries except Romania students of the partner city also take part in workplace training in companies located in

neighbouring cities.

5

1

Yes (BE, BG, DE, PL, SI)

No (RO)

152

http://www.ljubljana.si/

6. ANEXE

I. Primesc firmele din orasul Dvs. elevi din alte localitati in stagii de pregatire

practica ?

Most of the countries companies located in the partner city also host students from neighbouring cities for workplace training.

Exceptions are Bulgaria and Romania.

Regulamentul de practica

In acest capitol sunt cuprinse intrebarile propriu-zise, din chestionar, raspunsurile si unele

comentarii.

I 1. Exista legislatie referitoare la pregatirea practica in tara sau regiunea Dvs.?

In toate tarile sau regiunile partenere in proiect exista legislatie specifica pregatirii profesionale

practice.

4

2

Yes (BE, DE, PL, SI)

No (BG, RO)

7

0Yes (BE, BG, DE, ES, PL, RO, SI)

No

153

6. ANEXE

I 2. Programul stagiului de pregatire practica, conform legii din tara Dvs.

Belgia – Depinde de sectorul de activitate. Bulgaria - 2 ore pe saptamana intr-o scoala IPTI / 30 ore pe saptamana in firma.

Germania - 25% intr-o scoala IPTI / 75% in firma. Cifrele sunt valabile pentru sistemul

dual. Programul detaliat este parte a regulamentul scolar pentru fiecare disciplina.

Spania – de la 300 la 700 ore intr-o scoala IPTI (in functie de specialitate) / 4 ore pe zi in

firma. Polonia – Programul (numarul de ore) difera in functie de tipul de scoala si de programa

scolara. Locuri posibile pentru efectuarea pregatirii practice: scoala IPTI, firma. Nu exista

programe orare diferite pentru aceste locatii de practica.

Romania – Numarul de ore de practica este stabilit de fiecare unitate de invatamant in

cadrul curriculei scolare.

In majoritatea tarilor, numarul de ore pe care elevii il petrec intr-o unitate de invatamant sau intr-o

firma este stabilit conform curiculei scolare. In sistemul dual german, elevii petrec 25% din timp la

scoala si 75% din timp la firma.

I 3. Cine planifica sau programeaza stagiul de pregatire practica? (raspunsuri

posibile : scoala/firma/impreuna)

5

1

1 Together (BE, ES, PL, RO, SI)

Educational centre (BG)

Company (DE)

In majoritatea tarilor, se are in vedere o urmarie a activitatii elevilor, cu exceptia Romaniei si

Sloveniei.

In majoritatea tarilor, stagiul de pregatire practica este planificat impreuna de scoala si firma. In Bulgaria, practica este stabilita de unitatea de invatamant iar in Germania de catre firma.

154

6. ANEXE

I 4. Pe durata desfasurarii stagiului de pregatire practica se are in vedere si un

follow-up al activitatii elevului ?

I 5. Daca raspunsul la intrebarea anterioara este afirmativ, cine raspunde de

aceasta procedura ? (raspunsuri posibile: scoala/firma/impreuna)

In tarile unde exista un astfel de sistem de urmarire a muncii elevului, responsabili cu aceasta

activitate pot fi: scoala, firma sau amandoua

I 6. Exista un model oficial pentru acest lucru?

Exista doar doua tari unde se foloseste un model pentru aceasta activitate: Germania si Spania.

5

2

Yes (BE, BG, DE, ES, PL)

No (RO, SI)

2

1

2Together (BE, ES)


Company (DE, PL)

5

2

No (BE, BG, PL, RO, SI)

Yes (DE, ES)

155

6. ANEXE

I 7. Sunt stagiile de pregatire practica evaluate asemeni celorlalte discipline

scolare?

In toate tarile, stagiile de pregatire practica sunt evaluate ca celelalte discipline scolare.

I 8. Cine raspunde de evaluarea pregatirii practice ? (raspunsuri posibile:

scoala/firma/impreuna)

In majoritatea tarilor, evaluarea pregatirii practice este responsabilitatea comuna a scolii si a firmei.

Cu toate acestea, exista doua exceptii. In Bulgaria, aceasta evaluare este facuta de scoala iar in

Germania de catre firma.

7

0Yes (BE, BG, DE, ES, PL, RO, SI)

No

5

1

1 Together (BE, ES, PL, RO, SI)


Company (DE)

156

6. ANEXE

I 9. Prevede regulamentul de practica o asigurare pentru elev alta decat cea a

scolii?

In majoritatea tarilor, regulamentul de practica prevede pentru elevi o asigurare diferita de cea a

scolii. Doar in Bulgaria si Polonia, asigurarea scolii este suficienta.

I 10. Prevede regulamentul de practica un profil al tutorelui?

In majoritatea tarilor, in regulamentul de practica este mentionat rolul tutorelui, cu exceptia Belgiei

si Bulgariei.

5

2Yes (BE, DE, ES, RO, SI)

No, the school’s one is enough (BG, PL)

2

5

No (BE, BG)

Yes (DE, ES, PL, RO, SI)

157

6. ANEXE

I 10.1 Daca da, sunt definite atributiile acestuia ? Care sunt aceste atributii ?

Germania DA: curricula de practica, implementarea plasamentului, furnizarea de materiale si echipamente necesare, evaluarea elevului.

Spania DA: evaluarea planului de activitati; trimiterea, supervizarea si monitorizarea

pregatirii practice; respectarea regulamentelor de securitate si igiena a muncii; contact

permanent cu tutorele din scoala; elaborarea fisei de apreciere pentru evaluarea finala.

Polonia DA: curricula de practica, furnizarea de materiale si echipamente necesare, calificare de specialitate pentru tutori, respectarea regulamentelor de securitate si igiena a

muncii,evaluareapregatirii practice.

Romania DA: studii medii; asigurarea suportului logistic, tehnic si tehnologic; coordonarea si

evaluarea plasamentului; inregistrarea prezentei elevilor; oferirea de sprijin pentru programa

/ portofoliul practic si logistica necesara; evaluarea finala a cunostintelor elevului.

Slovenia DA: instructiuni pentru tutore.

I 10.2 Exista o pregatire specifica obligatorie pentru tutorele din firma?

I 10.3 Se predau cursuri de formare pentru tutori in tara Dvs. ?

3

2Yes (DE, PL, SI)

No but recommended (ES, RO)

5

0

Yes (DE, ES, PL, RO, SI)

No

158

6. ANEXE

I 10.4 Daca da, cine realizeaza aceste cursuri ?

I 11. Conform regulamentului, sunt stagiile de pregatire practica remunerate?

Doar in Germania elevii practicanti sunt remunerati. In toate celelalte tari ale partenerilor de proiect, remunerarea elevilor practicanti si nivelul acesteia sunt la latitudinea firmei.

3

2Chamber of commerce (DE, ES, SI)

Others (PL, RO)

159

6. ANEXE

6.3. METODOLOGIA FOLOSITA DE GRUPURILE DE LUCRU LOCALE

Informatiile de mai jos au fost furnizate tuturor partenerilor de proiect la intalnirea acestora.

1. Stagiul de pregatire practica: cadru conceptual si obiective

Programul Leonardo pe care il derulam are ca obiectiv principal elaborarea de materiale si

ghiduri pentru un manual unic destinat pregatirii practice a elevilor transnationali care isi

efectuaza stagiul in societati comerciale.

Invatamantul profesional trebuie abordat ca un mijloc de predare a cunostintelor teoretice si

practice care raspund cerintelor pietii muncii.

Din acest punct de vedere, pregatirea oferita de unitatile de invatamant profesional trebuie sa imbine cunostintele teoretice si conceptuale din cadrul firmei cu cunostintele despre

tehnologia si echipamentele folosite.

Stagiul de pregatire practica trebuie sa devina o parte importanta a procesului de invatamant

pentru elevii care urmeaza programe de pregatire profesionala in afara sferei productive.

O persoana care efectueaza un stagiu de pregatire practica nu va ocupa niciodata un loc

vacant.

Plasamentul intr-un loc de munca trebuie sa duca la:

Aprofundarea si sporirea cunostintelor teoretice dobandite in centrele de formare profesionala

Dobandirea de experienta practica in folosirea echipamentelor

Familiarizarea elevilor cu mediul de lucru

Oportunitate pentru firme de a lua cunostinta de abilitatile si comportamentul

potentialilor angajati

Sprijinirea elevilor in dobandirea unei calificari profesionale si gasirea unui loc de

munca

Elaborarea si aplicarea de strategii care sa apropie invatamantul academic de piata

muncii.

Scopul si obiectivele pregatirii practice in strainatate:

Familiarizarea cu alte stiluri de munca

Familiarizarea cu alte culturi Invatarea de limbi straine

Imbunatatirea CV-ului Dobandirea sentimentului de apartenenta la Uniunea Europeana

Considerarea mobilitatii ca o posibilitate reala pentru dezvoltarea personala.

160

6. ANEXE

2. Nevoia de grupuri de lucru locale

“Work package 2” din proiect prevede constiturea de grupuri de lucru locale pentru ca fiecare

partener sa poata folosi cunostintele si experienta tarii sale in identificarea factorilor pozitivi

si negativi in realizarea plasamentului elevilor.

Identificarea si implicarea actorilor cheie din fiecare teritoriu:

Este necesara identificarea actorilor cheie si a agentilor activi din domeniul invatamantului

professional in fiecare teritoriu (sindicate, asociatii de afaceri, administratie publica locala si

regionala, scoli IPTI, firme, asociatii de elevi, alte tipuri de organizatii).

Partenerii de proiect trebuie sa trezeasca interesul actorilor locali si sa-i incurajeze sa

participe la grupurile de lucru.

Fiecare partener va decide asupra actorilor cheie locali si asupra celei mai bune strategii de

implicare / angajare a acestora in proiect.

Cateva idei utile:

Transmiterea de scrisori catre diferiti actori cheie in care li se prezinta proiectul si li se solicita sprijinul.

Organizarea de conferinte de presa de prezentare a proiectului si a rezultatelor

asteptate.

Interviuri, intalniri directe cu:

Agenti economici locali

- Oameni de afaceri reputati, camere de comert, organizatii si federatii de

afaceri, asociatii profesionale etc.

Centre de pregatire profesionala

Participarea centrelor de pregatire profesionala (publice, private etc.) este foarte importanta.

Este recomandabil sa se ia legatura cu conducerea centrelor. Prezenta la intalnirile operative

ale grupului de lucru a unui specialist (coordonator de practica, tutore) este de preferat.

Administratie publica

- Consiliul local; a se decide asupra celui mai potrivit departament (invatamant,

dezvoltare economica, ambele etc.)

- Consiliul regional / judetean; la latitudinea fiecarui partener, functie de

specificul local si national. Daca aceasta colaborare este considerata utila, t

trebuie sa decideti asupra celui mai potrivit departament (invatamant,

dezvoltare economica, ambele etc.)

Sindicate

In multe firme, sindicatele pot fi un factor cheie in a facilita sau impiedica accesul elevilor

la practica. A le prezenta proiectul si a-i implica in proiect poate fi hotarator.

161

6. ANEXE

Elevi care urmeaza cursuri de pregatire profesionala.

Dupa alegerea actorilor, se completeaza dosarul de Grup de Lucru Local (LW Template) care se trimite apoi coordonatorului de proiect inainte de prima intalnire a grupului.

Stabilirea grupului de lucru local

Din grupul de lucru trebuie sa faca parte cel putin:

Elevi (2)

Cadre didactice (2)

Oameni de afaceri (2)

Reprezentanti de sindicate (maximum 2)

1 reprezentant din fiecare departament al administratiei publice (invatamant si /sau

ocupare) dupa cum se considera necesar si care functioneaza in teritoriu.

reprezentanti ai organizatiilor coordonatoare (camere de comert, asociatii de afaceri etc.)

„Organizatii coordonatoare‟ sunt entitati care pot actiona ca facilitatori pentru stagiile de

pregatire practica in teritoriu. Partenerul poate fi si el membru al grupului de lucru, daca este

cazul.

Desfasurarea primei intalniri:

Prezentarea membrilor grupului.

Stabilirea obiectivelor de indeplinit.

Definirea activitatilor si stabilirea planului de activitate.

Repartizarea sarcinilor pentru membrii grupului

Stabilirea calendarului de intalniri.

Reguli generale pentru intalniri:

Convocarea si ordinea de zi se trimit intotdeauna inante.

Pentru a avea o buna prezenta, este recomandat ca scrisoarea de convocare sa fie urmata

de telefoane.

Procesul Verbal trebuie sa cuprinda hotararile luate la fiecare intalnire. Acesta se ataseaza

la dosar).

Dosarul se trimite coordonatorului de proiect in termen de 10 zile de la data intalnirii si

trebuie sa cuprinda:

- Procesul Verbal - Fotografii de la intalnire

- Comunicate de presa despre proiect publicate

- Data stabilita pentru urmatoarea intalnire

Toate hotararile si documentele legate de intalnire trebuie aprobate in unanimitate.

Daca acest lucru nu este posibil, punctele de vedere diferite se mentioneaza in Procesul

Verbal.

Se organizeaza cel putin trei intalniri.

162

6. ANEXE

Planul de activitate pentru grupurile de lucru locale

Sarcinile grupului de lucru local au fost impartite in trei etape:

Etapa 1: intalniri ale grupurilor de lucru locale de colectare de informatii, discutii interne

ale grupului de lucru local, elaborarea raportului final.

Aceasta este etapa in care ne aflam in prezent; este tema primei intalniri unde se stabileste

si continutul discutiilor care vor urma.

Celelalte etape sunt stabilite doar cu scop informativ.

Programare: de la 1 februarie 2009 la 31 august 2009 (predare document final). Fiecare

partener local isi va face programarea tinand cont de data predarii raportului final.

(Planificarea se supune aprobarii coordonatorului de proiect).

Etapa a 2-a: revizuirea materialelor si contribuire la realizarea manualului pe masura

scrierii acestuia (in calitate de co-participanti in documentul final).

Dupa finalizarea primei etape, este bine ca grupurile de lucru sa ramana active.

Activitatea din aceasta etapa este indreptata inspre contribuirea la realizarea manualului

pentru a asigura calitatea produsului final.

Programare: aceasta etapa va fi discutata in detaliu la urmatoarea intalnire a partenerilor in

mai 2010.

Etapa a 3-a: stabilirea strategiei de diseminare/comunicare a manualului Leonardo in

teritoriile partenerilor.

Elaborarea unui plan local care sa prevada cea mai buna strategie de achizitionare

de bune practici locale si internationale.

Concluzii – raportul final despre diseminare/comunicare.

Programare: aceasta etapa va fi discutata in detaliu la intalnirea partenerilor din mai 2010.

Mai jos sunt activitatile programate pentru prima etapa:

Etapa 1: intalniri planificate ale grupurilor de lucru locale de colectare de informatii, discutii

interne ale grupului de lucru local, elaborarea raportului final.

Planificarea de intalniri ale grupurilor de lucru locale pentru strangerea de informatii.

Discutii interne ale grupului de lucru local.

Elaborarea raportului local final.

163

6. ANEXE

Mai jos sunt cateva indicatii pentru functionarea grupurilor de lucru locale:

Solutiile la problemele ridicate TREBUIE mentionate in raportul final. Cu toate acestea,

fiecare partener local poate dezvolta problemele pe care le trateaza pentru a colationa

informatiile pe care le considera de interes si care imbunatateste calitatea raportului final.

Se vor organiza cel putin trei intalniri ale grupului de lucru local, fiecare partener putand

decide asupra procedurilor interne de functionare.

De exemplu: partenerul local poate discuta fiecare sectiune separat cu fiecare sector si aduce

apoi informatia in atentia grupului de lucru, sau, invers, poate aborda problematica fiecari

sector in cadrul grupului de lucru iar apoi stabili o discutie comuna cu toate sectoarele.

By way of example: the local partner can discuss each section with each sector separately and then bring the information to the local work group for discussion, or alternatively it can

deal with each sector‟s topics in the local work group and set up a discussion between all the

sectors together.

Unele probleme se repeta la diferite sectoare tocmai pentru a avea o viziune de ansamblu

asupra tuturor punctelor de vedere.

Module de lucru

1) Probleme de evaluat in cadrul diferitelor sectoare.

2) Descrierea rolului actorilor implicati in stagii de pregatire practica internationale

1) Probleme de evaluat in cadrul diferitelor sectoare.

Sectoarele in cadrul carora dorim sa ridicam probleme spre evaluare / discutare la intalnirile

grupului de lucru local sunt:

Afaceri.

Invatamant-educatie.

Sindicate. Elevi.

Reprezentanti ai administratiei publice si ai organizatiilor coordonatoare.

Aspecte esentiale de evaluat in sectorul Afaceri:

Credeti ca firmele sunt doritoare sa accepte elevi locali in practica?

Dar din alta tara? Este necesar sa trezim constiinta la nivel local ?

Daca da, care sunt sectoarele spre care trebuie indreptata atentia?

Ce importanta trebuie acordata actiunilor de trezire a constiintei?

Daca acestea sunt necesare, cine ar fi cel mai in masura sa le faca si cum?

Care sunt avantajele unei firme care gazduieste stagiari locali si transnationali?

Cum va evaluati experienta ca organizatie gazda pentru stagiari?

Locali sau transnationali?

Pe baza propriei experiente, puncte tari si puncte slabe.

Care ar fi durata minima si maxima recomandata pentru stagiatura in firma din punctul

de vedere al afacerilor?

164

6. ANEXE

Varsta minima si maxima recomandata pentru elevii stagiari.

Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare

profesionala?

Trebuie aceasta relatie imbunatatita? Ce trebuie facut?

Trasaturi generale ale profilului ideal de stagiar: local si transnational.

Este limba o problema?

In ce limba ar trebui sa se desfasoare stagiaturile transnationale la Dvs?

Care este cea mai buna perioada a anului pentru stagiu? De ce?

Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de calitate

Cum credeti ca ati putea contribui la acest lucru?

Alte aspecte pe care le considerati de interes.

Aspecte esentiale de evaluat in sectorul Educatie:

Desfasoara elevii Dvs. stagii de practica in firme locale? Dar in strainatate?

Cum evaluati aceste stagii? Ar face elevii Dvs. practica in firme din strainatate?

Credeti ca acest lucru ar fi util pentru elevi?


Dar elevi din alte tari?

Punctul Dvs. de vedere referitor la stagiile locale: - Ofera firmele oportunitati si

facilitati? – Sunt elevii bine primiti in firme? – Au elevii un tutore din firma?

Este necesar sa trezim constiinta la nivel local?

Daca da, care sunt sectoarele spre care trebuie indreptata atentia?

Ce importanta trebuie acordata actiunilor de trezire a constiintei? Daca acestea sunt necesare, cine ar fi cel mai in masura sa le faca si cum ?

Ce avantaje educative credeti ca ar avea trimiterea elevilor in stagii de practica locale

si transnationale?

Exista obstacole?

Pe baza propriei experiente, cum evaluati pregatirea practica a elevilor in firme?

Puncte tari si puncte slabe.

Din punct de vedere al predarii, care ar fi durata minima si maxima recomandata

pentru un stagiu practic?

Care este cea mai potrivita perioada din an pentru stagiul in firma pentru elevii locali?

Dar pentru cei transnationali?

Credeti ca stagiile practice efectuate de elevi in firma concorda cu pregatirea primita in

centrele de formare profesionala? Varsta minima si maxima recomandata pentru elevi sa efectueze stagiul practic. Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare

profesionala?


Credeti ca limba este o problema pentru stagiile transnationale? Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de calitate

Cum credeti ca ati putea contribui la acest lucru? Alte aspecte pe care le considerati de interes.

165

6. ANEXE

Aspecte de evaluat la sindicate:

Cum evaluati stagiile practice ale elevilor in firme?

Considerati ca acestea pot fi utile pentru elevi? Dar pentru firme?

Considerati ca pot fi utile pentru muncitorii actuali si/sau viitori?

Ce avantaje credeti ca are gazduirea de elevi stagiari locali si transnationali din

perspectiva sindicatelor?

Exista obstacole?

Ati promova stagiile practice in intreprindere in sectorul sau firma Dvs.? Credeti ca firmele sunt doritoare sa accepte elevi locali in practica?

Dar din alta tara?

Este necesar sa trezim constiinta la nivel local? Daca da, in care sectoare ?


Daca acestea sunt necesare, cine ar fi cel mai in masura sa le faca si cum ?

Care ar fi durata minima si maxima recomandata pentru stagiatura in firma din punctul

de vedere al sindicatelor? Varsta minima si maxima recomandata pentru elevii stagiari.

Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare profesionala?


Credeti ca limba este o problema pentru stagiile transnationale?

Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de calitate?

Cum ati putea contribui la acest lucru?


Aspecte esentiale de evaluat la elevi:

Desfasoara elevii din zona Dvs. stagii de practica in firme locale? Dar in strainatate?

Cum evaluati aceste stagii?

Credeti ca sunt utile pentru elevi?


Dar din alta tara?


Daca da, in ce sectoare ? Ce importanta trebuie acordata actiunilor de trezire a constiintei? Daca acestea sunt necesare, cine ar fi cel mai in masura sa le faca si cum ?

Din punctul de vedere al elevilor, care ar fi durata minima si maxima recomandata

pentru efectuarea stagiaturii intr-o firma?

Varsta minima si maxima recomandata pentru elevii stagiari. Care este cea mai potrivita perioada din an pentru stagiul in firma? De ce?

Este pregatirea Dvs. practica in concordanta cu cea primita la scoala?

Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare

profesionala? Trebuie aceasta relatie imbunatatita ? Ce trebuie facut?

Ce avantaje credeti ca va ofera stagiile practice locale si transnationale? Exista

obstacole?

166

6. ANEXE

Credeti ca limba este o problema pentru stagiile transnationale? Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de

calitate? Cum ati putea contribui la acest lucru? Care sunt asteptarile / nevoile de la organizatia intermediara care va gazduieste in tara

de destinatie?


Aspecte de evaluat la administratia publica si organizatiile intermediare:

Cum evaluati stagiile practice ale elevilor in intrepridere?

Credeti ca firmele sunt doritoare sa accepte elevi in practica?

Dar din alta tara?


Daca da, spre care sectoare trebuie indreptata atentia?


Daca acestea sunt necesare, cine credeti ca ar fi cel mai masura sa le faca si cum? Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare profesionala?


Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de calitate

Cum credeti ca ati putea contribui la acest lucru?


Aveti programe sau proiecte destinate organizarii de stagii de pregatire practica

transnationale?

2) Descrierea rolului actorilor implicati in stagii international de pregatire practica

Pentru a asigura calitate stagiilor de pregatire transnationale, este nevoie ca persoanele

implicate sa aiba experienta in mai multe domenii de activitate relevante.

Agentii care ar putea fi solicitati sunt:

Persoana de legatura care reprezinta organizatia coordonatoare tara expeditoare.

Persoana de legatura care reprezinta organizatia coordonatoare tara gazda

Elev

Scoli IPTI sau licee care trimit elevi in strainatate

Firme Tutori din firma

Aceasta sectiune cuprinde spre informare diferitii actori care ar putea fi solicitati cat si o lista

cu sarcini si atributii si cu cerintele minime pe care acestia trebuie sa le indeplineasca.

Grupurile de lucru locale vor face propriile propuneri, modificand, extinzand sau rescriind lista

initiala.

Persoana de legatura care reprezinta organizatia coordonatoare tara expeditoare.

167

6. ANEXE

Sarcini si responsabilitati:

Contact cu organizatia intermediara de destinatie

Informatii despre tara gazda / oras / recomandari Curs de limba in tara de destinatie

Monitorizarea stagiilor …

Cerinte minime:

Sa cunoasca bine mediul: - oras, firme, hoteluri

Sa cunoasca filozofia efectuarii de stagii practice in intreprindere

...

Persoana de legatura care reprezinta organizatia coordonatoare in tara gazda


Se ocupa de cazarea elevilor Se ocupa de primirea elevilor in tara de destinatie

Cauta companii potentiale pentru stagiile practice

Tine legatura permanenta in caz de nevoie

Monitorizarea stagiilor

...

Cerinte minime:

Sa cunoasca filozofia efectuarii de stagii practice in intreprindere

Sa cunoasca bine mediul: - oras, firme, hoteluri

Legaturi bune in oras

Raportul trebuie sa contina urmatoarele:

- Informatii despre elev

- Informatii despre firma

- Durata stagiului

- Sarcini indeplinite

- Imagini grafice

- Copie a certificatului de calificare

- Punctele tari ale stagiului (cat de util a fost, ce am invatat din aceasta experienta )

- Puncte slabe (ce nu a fost bine: cazare, ceva din cadrul firmei etc. )

Cerinte minime:

Cunoasterea limbii de lucru la nivel mediu (limba engleza sau limba tarii gazda) Formare profesionala minima ceruta pentru a efectua stagiul practic.

Varsta minima / maxima

Pentru elevii minori: permis de munca special

Cunostinte despre tara gazda anterioare plecarii in stagiu

168

6. ANEXE

Scolile IPTI sau liceele care trimit elevi in stagiu:


Descrierea sarcinilor pe care trebuie sa le indeplineasca elevul

Descrierea particularitatilor elevului Trezirea constiintei in randul elevilor si oferirea de informatii

Incheierea de conventii de stagiu – dupa modelul general propus .

Incheierea de asigurari:

- de calatorie

- in caz de accidente - raspundere financiara

- asigurare in firma

Specificarea si continutul stagiilor

Planul de actiune propus

Minimum de puncte pe care trebuie sa le cuprinda planul de lucru: sarcinile indeplinite de elev, cunostintele dobandite si sarcini pe care le-at putea realiza pe baza acestor

cunostinte, alte sarcini care ar putea motiva elevul etc.

Firmele gazda

Sarcini si responsabilitati: Primirea elevului

Adaptarea stagiaturii la pregatirea elevului

Asigurarea bazei logistice

necesare: computer, masa de lucru, echipament de lucru, norme de securitate in munca etc.

Evaluarea stagiului practice (in colaborare cu scoala sau liceul)

Tipul de evaluare (in general continua – descriere) Unde se prezinta evaluarea, daca exista un jurnal oficial.

…

Cerinte minime: Respectarea normelor de sanatate si securitate

Accesibilitate

Marime potrivita a firmei (numar de angajati, cifra de afaceri etc.) Echipament potrivit

…

Tutorii din firma:


Primirea elevului in firma. Monitorizarea si urmarirea functionarii stagiului Asigurarea calitatii locurilor de practica in firma Asigurarea conditiilor pentru indeplinirea programului de practica Evaluarea si intocmirea raportului de practica final (daca se solicita – depinde de

program) …

Sarcini si responsabilitati: Sa aiba grija de echipamentul primit

Sa indeplineasca sarcinile trasate

Sa furnizeze in mod regulat informatii catre persoana

de legatura care reprezinta organizatia intermediara.

Sa intocmeasca raportul de practica

169

6. ANEXE

Cerinte minime:

Cunostinte de limba pentru a comunica cu elevul

Abilitati pedagogice. Pregatire profesionala specifica / experienta ca tutore in firma

…

Discutii ale grupurilor de lucru interne

Dupa colectarea opiniilor din cadrul fiecarui sector, acestea trebuie analizate inainte de intocmirea raportului final in care se va mentiona punctul de vedere al fiecarui sector despre

pregatirea practica a elevilor in intreprinderi.

Intocmirea raportului final

Raportul final va mentiona aspectele care au fost stabilite de comun acord si, de asemenea, va evidentia acele sectoare in care au existat pareri diferite, cu indicarea punctului de vedere

al fiecarui sector in cauza.

Termenul limita de predare al raportului final catre coordonatorul de program este 31 august

2009.

Raportul final trebuie sa respecte structura recomandata in asa fel incat sa permita

colationarea tuturor propunerilor de la diferitii agenti (modelul FR).

Planul general al raportului final:

Cum au fost identificati diferitii actori.

Cum s-a luat legatura cu ei: prin telefon, scrisoare, interviu etc.

Strategia folosita de implicare in proiect.

Lista persoanelor / institutiilor contactate.

Lista persoanelor / institutiilor care sunt membri ai grupului de lucru.

Concluziile finale ale intalnirilor cu punctele de vedere ale: - oamenilor de afaceri

- elevilor

- scolilor si liceelor

- organizatiilor intermediare

- agentilor sociali si economici

Remarci si particularitati ale pregatirii practice in intreprindere in tara luata in

considerare

Concluziile finale ale intregului proiect.

Recomandari pentru pregatirea practica internationala.

Anexe: materiale care pot fi atasate la raport, puse la dispozitie de membrii grupului

de lucru (optional).

170

Partenerii de proiect:

Proiect finantat de Comisia Europeana, D ectoratul General pentru Educatie si Cultura

ir

http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/index_en.htm�

http://www.cambraterrassa.es/ct/infocorporativaen:Cos/infocorporativaen:geographic�

http://www.terrassa.cat/Front/Subhome/_79O7Gf6zlZC3AwXd1TRzF5VGSA2YFcidtNSEF8rby7H4Io-mZD260A�

http://www.cci.dobrich.net/�

http://international.plantijn.be/�

http://pcci.bg/Economical_characteristics/index.html�

http://www.cciat.ro/�